Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metoda Hanen Vorbirea Un Joc in Doi
Metoda Hanen Vorbirea Un Joc in Doi
Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa
abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si
incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa
vorbeasca.
Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta
consta in a reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea
esueaza. Principiul fundamental al metodei Hanen este de a incuraja comunicarea intr-un
mod indirect. In loc sa-i zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur.
Vrem ca el sa resimta mai usor bucuriile si avantajele comunicarii.
Metoda Hanen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin comunicare si
invatare. L-am numit "calea celor 3A". Ea consista in a:
acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
adapta pentru a trai impreuna momentul
ajuta limbaj si experiente
Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii,
pentru a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.
Capitolul 1
Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
In acest capitol descoperim:
- motivele pentru care este important de a acorda copilului nostru posibilitatea de a
lua initiative, pentru ca sa poata sa ne aduca la cunostinta sentimentele si nevoile
sale, sau sa exprime ceea ce-l intereseaza
- maniera in care ne influentam copilul in achizitionarea mindriei si a sentimentului
de frumusete interioara
- maniera de a cunoaste propriul nostru copil, dindu-ne timpul de a-l descoperi, de a
astepta si de a asculta incercarile lui de a comunica
- ceea ce putem astepta de la copilul nostru
Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in
acelasi timp politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau
infirmieri. Citeodata uitam ca ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul.
Atunci cind ne jucam de-a "bona buna la toate"
Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.
Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind
in locul lui de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca.
Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il
privam de posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi
facem totul si vorbim in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum
sa se descurce si sa se exprime.
Atunci cind ne jucam de-a "vrtejul"
Avem atitea de facut!!! Sa organizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa
care vorbim?
"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!"
Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a
"astupa golul", de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici
o pauza.
Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai
bune intentii. Nu asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor
noastre necomunicind.
Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si
curajul necesare pentru a face eforturi.
Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu
mai multa sensibilitate.
Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem
asculta atita timp cit vorbim.
Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele,
nevoile si interesele copiilor nostri.
Mama a luat-o pe Lea in brate si a pus-o in fata oglinzii ca sa se vada cit este de
frumoasa. Mama batea usurel in oglinda pentru a atrage atentia fetitei, dar aceasta
privea constant in jos. Mama nu intelegea de ce Lea nu e fascinata de oglinda asa
cum ar fi crezut. Pina cind a remarcat ca Lea privea florile asezate sub oglinda, ea a
urmat initiativa fetitei si apoi s-au amuzat grozav mirosind trandafirii!
Tata vroia sa-i citeasca o poveste lui Benjamin, dar acesta incerca intr-una sa
intoarca paginile. Tata si-a dat seama ca beietelul nu era interesat de poveste,
atunci s-a oprit din citit. El a remarcat ca Benjamin parea fascinat de imaginea unui
ciine mare din carte si atunci a inceput sa latre, ceea ce l-a amuzat enorm pe
baietel!
Catherine era foarte entuziasmata cind s-a intors de la o vizita la Zoo si a inceput sai povesteasca mamei sale. Mama ei a intrerupt-o spunind: "Ti-au placut maimutele?
Stiam eu ca or sa-ti placa! Astea-s si animalele mele preferate! Hai, Catherine, e
timpul sa te speli pe miini si sa treci la masa!" Catherine era dezamagita, a devenit
trista si tacuta. Mama ei a uitat s-o asculte si a ratat ocazia de a vorbi cu fata ei
despre ceea ce o interesase mai mult: floricelele de porumb!
Daca remarcam...
- ca vorbim singuri
- ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie
- ca spunem ce trebuie sa faca
- ca intrerupem
- ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna
...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si
ASCULTATI copilul.
- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre
aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza
la sonerie si daca da, cum.
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne
departam de text... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua
initiativa, vom afla ceea ce-l intereseaza cu adevarat in aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o
noi... dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom
afla cu ce anume vrea el sa se joace de fapt.
Capitolul 2
Capitolul 3
10
11
12
- de ce s-a intimplat
Cum putem mbogati limbajul prin experiente?
Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca nu putem cere sa fim impinsi ca
sa ne leganam???
Prin imitatie
Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice
consista in a imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint
sau un gest nou. Daca vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte
pe care le poate pronunta.
E simplu: trebuie
- sa repetam ceea ce spune copilul
- sa facem ceea ce face el
- si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat
Prin interpretare
Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau
ce-si doreste, folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut
vorbi mai clar. Interpretarea ii ofera copilului informatia de care are nevoie in
momentul in care simte aceasta nevoie.
Exemplu:
Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon)
Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!
Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma,
cuvintele ii vor deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va
incepe sa le foloseasca.
Prin dezvoltare
In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa
trebuie sa evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la replici "de-a
gata". Un vocabular asa de restrins va parea in curind artificial si va limita
posibilitatile de cunoastere ale copilului.
Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul:
- il ajutam sa inteleaga mai bine
- il ajutam sa pronunte cuvinte noi
In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe
feluri:
Exemplu: copilul se joaca cu o masinuta
1. o putem numi: "e o masina"
2. o putem descrie: "masina merge repede"
3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina"
4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina"
5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?"
6. putem vorbi de viitor: "miine vom merge la plimbare cu masina lui tata"
7. putem face proiecte: "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"
13
numiti
descrieti
explicati
jucati-va
vorbiti de sentimente
vorbiti de viitor
faceti proiecte
14
3. Prin repetare
Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in
context, insa nu la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvint de
10 ori inainte de a incerca sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu
exista nici o regula, nici un numar "normal" de repetitii. Actiunile, gesturile,
apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce i-am spus. Cu cit gasim mai
multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne ajutam copilul sa
invete mai bine.
De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul
"scoate": "scoate pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc
Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa
inteleaga aceste cuvinte si , mai tirziu, sa le foloseasca.
La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele
pe care le folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si
situatiilor cu atit va intelege mai repede ce ii zicem ca intr-o zi sa foloseasca si el
aceleasi cuvinte ca noi. Repetitia este esentiala.
Otilia, noi am facut tema, doar ca nu am avut timp sa o prezint.
Iata:
1. masina de pompieri
(ne-am jucat cu aceasta masina pentru ca Stefan ii spune "camion" si trebuia sa-i fac
diferenta intre "camion" si "masina de pompieri" ele practic fiind foarte diferite...
2.masina care stinge focul
3.masina are o scara, pe care se urca pompierul(in cazul nostru fiind un omuletz de
la ferma noastra de animale) si care stinge focul.
4. plimbam masina pe covor, ninooo ninooo, si deodata primeste un apel de
urgenta!!Se pare ca a luat foc ferma de animale, mergem in graba...bla bla...tot
arsenalul, se urca fermierul pe scara, verifica cotetele, stinge focul, trebuie sa vedem
cate stricaciuni sunt...bla bla...sunt multe de povestit, joaca a durat circa 30-40 de
minute.
5. ti-ar place si tie sa fii pompier?Sa urci pe scara?sa stingi focul?Acesti oameni sunt
foarte curajosi!
6. Poate ca unchiul tau, pompier voluntar, te va plimba intr-o zi cu masina lui de
pompieri!
7. Si daca o sa-ti placa....cine stie, vei fi si tu un voluntar la fel ca el!
Mai sa nu radeti de mine...dar copilul a priceput care-i diferenta intre camionul verde
cu galben si masina rosie de pompieri...de cate ori o vede imi arata si-mi zice
"shusha shoshu" adica sufla focul...
Pentru detalii daca vreti puteti vizualiza cateva poze facute cei drept cu ceva timp in
urma cand ne-am jucat prima data de-a pompierii, dar atunci era mai micutz, mare
lucru nu a priceput, acum, de data asta nu am mai facut poze...
Capitolul 4
Sa ne jucam de-a "cei 3 A"
Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il
jucam si modalitatile prin care putem usura progresele copilului.
15
16
Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile
noi ii place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele
achizitionate si nici interesele manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia
activitati care i-au placut. Putem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte,
sa jucam acelasi joc de o gramada de ori: copilul va beneficia de repetitie.
Sentimentul de securitate pe care il cistiga facind ceva familiar ii da increderea
necesara sa incerce ceva nou.
Sa incercam ceva nou
Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In
general e preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il
poate reusi. Totusi, citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit.
Poate ca am supraestimat talentul lui! Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem!
Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa
alegem activitatile corespunzatoare copilului nostru.
Sa ne amuzam si sa ne relaxam!
Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem copilului
nu-i place, nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam sa ia
initiativa si sa schimbam jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din
spontaneitate.
E important sa prevedem activitati de rezerva
Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de
rezerva. De exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am
prevazut, putem aranja cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le
gaseasca sau putem construi un tren lung pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si
imaginatie putem transforma un moment frustrant pentru amindoi intr-un moment
agreabil. Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A"
Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care
corespunde a ceea ce visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste
invataturi. Suntem gata sa trecem la ACTIUNE.
Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul
nostru ca sa partajam jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare
invataturii si sa-i ACORDAM copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A:
a (ne) Adapta, a Adauga, a Acorda)
1. A ADAPTA:
Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul:
- fiind fata in fata
- facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind
intrebari, reactionind fiecare la rindul lui
2. A ADAUGA:
Adaugam limbaj si experiente:
- imitind si adaugind elemente
17
- interpretind
- dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor
3. A ACORDA:
Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
- observind pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul
- asteptind pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima
interesele si sentimentele
- ascultind pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului
Citeva sugestii de obiective de comunicare
1. Imitarea motrice fara jucarii:
- umflatul obrajilor
- atingerea piciorului, a degetelor
- saritul in aer
- aratatul cu degetul
- datul din cap
- linsul buzelor
- aplauzele
- deschisul gurii
- scosul limbii
- aratatul pumnului
- cascatul (pusul miinii in fata gurii)
- muscatul buzei inferioare
- ridicatul bratului deasupra capului
- trimisul bezelelor
- facutul cu mina pentru a zice "pa!"
- atinsul podelei
- acoperirea ochilor cu mina
2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite
-
18
19
Actiune + obiect:
- lansatul mingii
- impinsul masinii
- spalatul miinilor
- deschisul usii
- cititul cartii
- bautul apei
- mincatul marului
- pusul mesei
- ajuta-ma
Nume sau pronume + actiune
- masina merge
- calul sare
- papusa doarme
- cubul cade
- tu sus
- eu scriu
- fata fuge
- tata merge
- mama danseaza
Nume/actiune + loc
-
stat scaun
in cutie
pe masa
du-te acolo
carte acolo
pe jos
vino aici
in pat
Nume/actiune + calificativ
-
minge mare
mai mult biscuite
sapun ud
ceai cald
masina mea
supa gata
nu nani
cartea mama
Cuvinte uzuale:
- ce faci, multumesc, te rog, buna ziua
6. Si mai tirziu: expresii din 3-4 cuvinte
Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place (eu) arunc mingea,
mama citeste cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.
20
7. Stadiu avansat
pronume +
te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame
alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite
intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea?
de ce ride baiatul? de ce plinge fata?
expresii negative: nu pot sa merg, nu vreau sa maninc
ESTE: Asta este cartea mea, Luca e baiat mare
Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri
21
Capitolul 5
Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor
Acest capitol descrie:
- placerea si satisfactia pe care ni le procura jocul cu copilul
- modurile prin care putem sa stim la ce nivel a ajuns copilul, astfel incit sa putem
planifica jocuri care sa-i placa si care sa-i permita sa evolueze
- multe jocuri pe care le putem juca impreuna cu copilul precum si aptitudinile de
comunicare pe care acesta le achizitioneaza jucindu-le.
22
23
24
25
26
27
28
29
- Tatal repeta Utza! cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De
aceasta data Robert primeste mesajul si spune Uu. Tatal spune utza si imediat
impinge leaganul dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de
la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune utza atunci cind
Robert se leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind utza trimite
acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai
functioneaza. Va astepta ca tatal sa spuna utza si apoi va imita cuvintul spunind
uu
- Dupa ce Robert va imita utza de foarte multe ori, tatal va spune unu, doi, trei...
si api va astepta sa vada daca Robert poate rosti uu in loc de utza fara a-si auzi
tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.
Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa
spuna utza pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe
indicii. Ar putea sa scuture usor leaganul si sa repete unu, doi, trei... si utza. In
timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi nevoie sa se aporpie
si mai mult pentru a fi sigur ca Robert il poate vedea usor. Daca, chiar oferindu-i mai
multe indicii, Robert nu face o miscare in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina
si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea avea nevoie sa experimenteze mai
mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia unu, doi, trei... este de
fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne utza.
Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea
cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul Primelor cuvinte si foloseste cuvinte singulare si
multe gesturi. Spune cuvinte ca baba pentru biberon, sus, caine, mama si
tata dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni.
Obiectiv: Sofia va folosi cuvintul deschide cind ii va cere mamei sa deschida
sticluta cu lichid de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc
Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le
deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care
descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins
Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi:
- se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide sa
foloseasca aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna cuvintul
deschide
- de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau
atingindu-l sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel
incit sa fie fata in fata si ii spune des-s-s-chi-de de citeva ori, fara sa se grabeasca
si cu voce mai tare (evidentiind cuvintul)
- apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau cutia pe
care Sofia o doreste deschisa, dar nu face actiunea.
- repeta cuvintul deschis o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage
de usa
- imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el,
mama spune deschide si deschide geanta, usa, sticla.
30
Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori,
atunci ea rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce
a invatat. Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca
astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind
sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire
si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si
asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i
imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu
alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita
atit pentru parinte cit si pentru copil!
Idei pentru alegerea obiectivelor
Lista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru
copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti
intotdeauna cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si
are sens pentru el.
Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele
copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte,
apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara,
cade, loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult,
frumos, pe, dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum
Propozitii de doua cuvinte:
mai + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste
vreau sau am nevoie + persoana, obiect sau actiune: vreau suc, vreau ursuletul,
vreau sus
nu + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc
Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai
fierbinte
Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra
Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe
Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masa
Actiune + cuvinte care descriu o locatie: deschide aici, iesi afara
Intrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?
31
Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede
32
33
Cunoscand aptitudinile de joc imaginar ale copilului nostru vom putea "sa ne jucam
de-a..." impreuna cu el, asa incat il putem ajuta sa se amuze si sa invete deopotriva
Parcurgand informatiile de mai jos, vom recunoaste nivelul jocului imaginar la care
se afla copilul nostru, ce anume ii face placere
La inceput, copilul se joaca de-a... de unul singur,cu o jucarie sau un obiect, fara sa
ne ceara participarea.
- impinge un tren pe podea
-isi imbratiseaza ursuletul
-loveste cu ciocanul de jucarie
-bea un lichid imaginar dintr-o cescuta!
-impinge caruciorul
Apoi ,incepe sa ne ceara sa participam alaturi de el ,combina doua jucarii sau doua
obiecte si incepe sa imite treburi casnice, observate la parinti
-ne propune sa gustam din biscuitii facuti de el
-ne piaptana parul
-ne da papusa lui sa o luam si noi in brate
-isi pune ursuletul pe scaunel
-ii da papusii biberonul
vrea sa ajute la spalatul vaselor
MAI APOI, JOCUL IMAGINAR DEVINE MAI COMPLEX,copilului ii reusesc o serie de
gesturi, se joaca imaginandu-si ca un obiect este de fapt cu totul altceva
- prepara alimente imaginare intr-o farfuriuta , ii da papusii sa pape, apoi spala
vesela
-ii pune o caciula papusii, o instaleaza in carut si o plimba
-se baga intr-o cutie de carton si se preface ca se plimba cu masina
-isi pune mana la ureche si se preface ca vorbeste la telefon
-construieste o masinuta din cuburi
-pune o foaie de hartie pe post de paturica peste ursulet
Mult mai tarziu, copilul se joaca in maniera "joc de rol"(persoane indragite din
anturaj,personaje din povesti) si retraieste experiente ce i-au ramas in memorie.
-jocul de-a mama si de-a tata
-isi pune pantofii adultului si se preface ca asta e in realitate
-se joaca de-a doctorul cu un frate mai mare, cu ajutorul unei truse mediacle
-daca a vizitat recent o ferma,de ex, se preface ca este calaret cu ajutorul unei
maturi
-se preface ca este un monstru,ca intr-o povestioara recent citita
Jocurile nu se gasesc numai prin magazine!!
Posibilitatile de joaca impreuna cu copilul au ca si limita doar imaginatia noastra
Jocul ii permite copilului achizitia numeroaselor aptitudini care-l vor ajuta in viitor:nu
numai abilitati motrice si abilitati de rezolvare a problemelor cat si mijloace de a
comunica
In timp ce adaptam jocul pentru a coopera cu copilul,ajutandu-ne de limbaj si de
34
experiente pentru a-l ajuta sa invete ,creeam momente de destindere ,de bucurie in
timpul carora copilul invata sa:
-focalizeze atentia
-imite sunete si actiuni
-actioneze cand ii vine randul
-prevada ceea ce se va intampla
-recunoasca faptul ca un obiect ascuns continua sa existe
-invete cuvinte noi
-se joace de-a...(jocul de a pretinde ca..)
In timp ce ne jucam trebuie sa ne amintim ca bebele ce invata sa comunice are
nevoie de timp pt a lua initiativa la randul sau.trebuie sa fim rabdatori ,sa stim sa
asteptam. sa asteptam si sa dam sanse copilului sa se exprime.
Iata cateva idei care sa ne inspire jocul!sa ne lasam imaginatia libera!
Primele jocurifara...jucarii!
CUCU!
In momentul in care copilul va priveste, ascundeti-va fata!apoi reapareti si
spuneti:"bau!" amestecul de usoara frica si excitare il va atrage in mod sigur!
APOI
UNDE ESTI?
Alternand rolurile, jucati-va de-a v-ati ascunselea ,de ex cu o patura.incurajati-l sa
va imite vocea,cuvintele izolate pe care le folositi,miscarile!
CATAM SI-L GADILAM!
copilul adora sa i se cante sau sa i se recite poezioare ,acompaniate de gesturi
simple(cum ar fi gadilaturi pe burtica)
JOCURI DE URMARIRE
PENTRU INCEPUT...
Stai ca-l prind!
copilul se indeparteaza.lansati.va in urmarire!odata prins, gadilati-l ,luati-l in brate!
asteptati reactia lui pt a reincepe
APOI
VIN!
similar cu "stai ca-l prind" numai ca de data asta asteptati un semn de la copil pt a
pune mana pe el(de ex sa se intoarca sa va priveasca). apoi, poate, copilul insusi o
sa va alerge!
35
MAI APOI
DE-A V-ATI ASCUNSELEA.(aici stim cu totii)
UNDE ESTE?
PT INCEPUT
Ia jucaria!
Alegeti o jucarie ce sare rapid in ochi copilului.puneti-o aproape de manuta
copilului,in asa fel incat sa o apuce isor. vorbiti-i despre jucarie.Jucariile zgomotoase
sunt foarte amuzante
Apoi...
A disparut!
Atrageti atentia copilului plansand una din jucariile preferate in campul sau
vizual.incurajati copilul sa priveasca jucaria in timp ce o indepartati usor.nu uitati sa
numiti jucaria si sa descrieti ce se intampla.repetati jocul
Mai tarziu
Gaseste-o!
Plasati o jucarie la vedere, apoi lasati-o sa cada pe podea sau ascundeti-o.Incurajati
copilul sa o caute.utilizati exclamatii si interogatii:"buuum" -in timp ce jucaria cade
sau "unde e?" apoi"ai gasit..." in caz ca o ascundeti.apoi vine randul copilului sa
ascunda jucaria.
JOCURI CU CUBURI
PENTRU INCEPUT
Incerc si eu!
Lasati copilul sa se joace cu cuburi.daca duce unul la gura, loveste cu el,il lasa sa
cada sau il arunca imitati-l asteptand reactia lui.Dupa ce va jucati in acest fel
alternativ, aratati-i alte modalitati de utilizare a cuburilor.
APOI
In cutie
Puneti cu randul cuburi in cutie .de indata ce le-ati pus pe toate, goliti cutia
SUPRAPUNERE
suprapuneti mai multe cuburi, asteptand ca bebe sa faca si el la randul sau acelasi
36
lucru
MAI TARZIU
Iata o masinuta
construiti masini, poduri sau casute din cuburi.incurajati copilul sa va ajute, apoi sa
realizeze propriile constructii.intrebati-l ce anume a reusit sa construiasca.
SA CONSTRUIM
Cereti copilului sa construiasca un anumit lucru,un pod de exemplu.planificati
impreuna cine /ce anume trebuie sa faca.insistati asupra secventei ce trebuie
respectaa in fiecare etapa.
JOCURI CU ALIMENTE
Sa desenam cu budinca
Puneti budinca intr-un recipient (de exemplu pe o tavita de biscuiti) puneti copilului o
tablita in fatasi instalati-va in fata lui.incurajati copilul sa exploreze budinca cu
degetele.lasati copilul sa preia initiativa si urmati-i exemplul.daca ezita,aratati-i
diverse miscari ale degetelor si mainii ,acompaniindu cu sunete comice(pluff,etc) .ne
murdarim,dar ne si distram!
Pentru cele care vor sa stie cum se stabileste stadiul de comunicare al copilului:
37
Exprimare
Copilul meu...
____ plinge sau miriie atunci cind e somnoros, ii este foame sau nu se simte
comfortabil
____ foloseste diferite feluri de plinset, in functie de nevoile sale
____ scoate sunete atunci cind i se vorbeste sau i se zimbeste
____ pronunta vocale ca de exemplu a, u si e
____ pronunta consoane ca de exemplu bu, gu sau ma
____ imita sunete pe care le aude
____ ma imita inapoi atunci cind imit la rindul meu un sunet pe care l-a scos
____ imita actiuni simple ca de exemplu sa loveasca tavita de la scaunul de masa
____ repeta sunete ca de exemplu ba-ba-ba sau nu-nu-nu
____ inchide ochii sau se intoarce atunci cind nu vrea ceva
____ se uita la, se intinde catre sau se misca catre obiecte sau persoane de care
este interesat
COMUNICATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ intelege cuvinte familiare in situatii de rutina ca de exemplu pa-pa sau sus
____ intelege numele obiectelor familiare ca de exemplu biberon, apa, biscuite
____raspunde la intrebari simple ca de exemplu unde este ursuletul deplasindu-se
catre obiect, uitindu-se la el sau aratindu-l
____ poate urma indicatii simple insotite de gesturi (ca de exemplu atunci cind
facem cu mina si spunem in acelasi timp pa)
____ cunoaste intelesul interdictiei nu
Exprimare
Copilul meu...
____ ma ia de mina si ma trage catre obiectele pe care le doreste
____ imi atrage atentia catre obiecte sau persoane dindu-mi-le sau aratindu-mi-le
sau aratind inspre ele
____ imita actiuni cum ar fi batutul din palme (aplaudatul)
____ imita sunete
____ foloseste citeva gesturi, ca de exemplu da din cap pentru a exprima nu sau
face cu mina pentru a exprima pa
____ se uita la sau arata catre ceea ce vrea sau in ceea ce este interesant si apoi se
uita la mine
____ scoate sunete care seamana cu niste cuvinte
____ face alaturari de sunete care aproape ca suna ca un limbaj
COPILUL CARE FOLOSESTE PRIMELE CUVINTE
Intelegere
Copilul meu...
____ poate arata parti ale corpului sau obiecte familiare
____ poate urma instructiuni simple chiar si fara a le insoti de gesturi (ca de
exemplu pupa baiatul)
____ poate raspunde prin da sau nu la intrebari ca de exemplu vrei o banana?
____ raspunde la intrebari de tipul unde este cana?
____ intelege numele multor obiecte familiare, persoane si animale
38
Exprimare
Copilul meu...
____ foloseste cel putin 3 cuvinte (sau semne, sau arata catre poze) pentru a
comunica
____ foloseste mai multe gesturi sau sunete decit obisnuia sa foloseasca
____ imita sunete (ca de exemplu cele scoase de animale) si cuvinte
____ foloseste intre 10 si 25 de cuvinte sau semne
____ arata catre 10 sau mai multe poze pentru a comunica
____ foloseste 25 pina 50 de cuvinte sau semne
COMBINATORUL
Intelegere
Copilul meu...
____ poate raspunde la intrebari ca de exemplu Ce vrei sa incalti?
____ intelege intrebari care incep cu cine ca de exemplu cine e la usa?
____ stie intelesul urmatoarelor concepte: pe...., in....., sub....., ......mare, ......mic
____ poate sorta obiecte pe categorii, ca de exemplu animale si jucarii
____ poate asculta povesti simple
Exprimare
Copilul meu...
____ combina 2 cuvinte sau semne impreuna, ca de exemplu vrei suc, nu somn
____ foloseste cel putin 50 cuvinte
____ pune intrebari folosing un ton ascendent (ca de exemplu mami dormi?)
____ pune intrebari care incep cu ce si unde ca de exemplu Ce e asta?
____ combina 3 cuvinte impreuna ca de exemplu Vrei mai mult suc? sau Eu nu
caciula
____ se refera la sine folosindu-si numele
Pentru a afla in ce stadiu se afla copilul dvs. urmariti stadiul cel mai avansat de la
Intelegere la care ati raspuns cu I sau U pentru cel putin 3 afirmatii. Acesta este
stadiul de comunicare al copilului dvs. pentru Intelegere.
Acum uitati-va pentru cel mai avansat stadiu sub Exprimare la care ati marcat un I
sau U la prima afirmatie in respectiva lista.
Acesta este stdiul in care se afla copilul dvs. la capitolul Exprimare.
De obicei, stadiul pe care ar trebui sa-l aveti in vedere va fi cel de Exprimare.
Am inceput sa traduc Cap. 8 dar inca nu l-am terminat. Incep insa postarea primei
parti...
CAPITOLUL 8
SA IMPARTIM CARTILE!
Cartile introduc copiii intr-o lume cu totul noua. Atunci cind ii cititi unui copil, ii
ajutati mintea sa creasca si sa se dezvolte. De asemenea va bucurati si de sansa de
a imparti impreuna citeva clipe placute. In acest capitol veti afla cum sa va ajutati
copilul sa invete limbajul atunci cind cititi impreuna. Veti invata si citeva moduri
simple de a deschide drumul catre lectura si scriere, activitati pe care le va deprinde
mai tirziu.
CEL MAI BUN LUCRU DESPRE CARTI
39
Lectura din carti reprezinta un timp special pentru dvs. si copil, moment in care
amindoi va bucurati de sentimentul de apropiere. Mai mult decit atit, cartile
conecteaza copilul cu lumea exterioara lumea lui si alte lumi noi. Acestea il
transporta in locuri si situatii interesante, multe din ele necunoscute.
Unul din cele mai bune lucruri despre carti este faptul ca imaginile si cuvintele pot fi
citite la nesfirsit. Spre deosebire de vorbire, care dispare imediat ce termini de
vorbit, povestile si cuvintele din carti revin in acelasi fel de cite ori citim cartea. Acest
lucru face ca invatarea noilor cuvinte si idei sa devina mult mai usoara pentru copil.
Cu cit incepeti mai devreme sa cititi si sa spuneti povesti copilului, cu atit mai
devreme lectura va deveni o parte importanta si frumoasa din viata lui. Lectura cu
voce tare catre copil este cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a
construi cunostintele pe care acesta trebuie sa le invete. Incercati ca acest moment
al lecturii sa faca parte din fiecare zi. Luati o carte cu dvs oriunde va duceti la o
programare la doctor, in autobuz, in masina, la magazin...oriunde. Puteti chiar lua si
carti de plastic pe care sa le folositi in timpul baii.
PRESCHIMBATI LECTURA IN CONVERSATIE
Atunci cind ii cititi copilului in orice stadiu de dezvoltare ar fi el ginditi-va la
urmatoarele lucruri:
- stati fata-in-fata
- OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa citeasca cartea in felul
lui
- oferiti-i copilului sansa sa va raspunda
- schimbati cuvintele din carte
- folositi SAGA: Spuneti mai putine, Accentuati, Nu va grabiti, Aratati.
- repetati, repetati, repetati
Stati fata-in-fata
O parte importanta a lecturii este asezarea aproape de acesta si fata-in-fata (sa va
puteti vedea fata unul la celalalt). Atunci cind impartiti o carte, la inceput probabil va
fi mai dificil sa faceti si una si alta (sa cititi si sa stati si fata in fata), dar este
important sa gasiti o cale de a realiza acest lucru.
OAA (observam, asteptam si ascultam) si lasati copilul sa citeasca cartea in felul lui
Timpul povestilor este de asemenea timp pentru conversatie, nu doar pentru a sta si
asculta. Pentru a obtine efectul maxim, copilul dvs. trebuie sa fie implicat activ.
Atunci cind considerati ca este gata, lasati-l sa aleaga cartea, tineti-o si dati paginile.
Odata ce ati citit ce este pe pagina respectiva si i-ati aratat imaginile, lasati-i timp sa
se uite si asteptati sa vedeti ce face sau spune. Petreceti mai mult timp la paginile
care il intereseaza cel mai tare. La inceput, copilul probabil va sta doar citeva minute
atunci cind ii cititi. Daca il lasati sa citeasca cartea in felul lui, va incepe sa-i placa
sa imparta cartile cu dvs si, in timp, va putea petrece mai mult timp si se va uita la
carti mult mai des.
Exista mai multe moduri de a citi o carte
- nu trebuie sa incepeti de la inceput
- puteti sari peste pagini sau puteti sa nu terminati cartea
- puteti doar vorbi despre imagini si sa nu cititi textul
- puteti schimba textul
- puteti citi aceeasi carte de multe ori, chiar in aceeasi sedinta de lectura
40
41
Realizati carti de tip flip-flap folosind constructii din hirtie. Ascundeti o imagine
interesanta sub o usita. Sau creati o carte de tipul atinge si simte cu diferite
texturi care pot fi explorate de copilul dvs cum ar fi bucati de lina, bumbac sau piele.
- carti in imagini despre un eveniment special
Luati 8-10 fotografii de familie de la un eveniment ca de exemplu o vizita la Gradina
Zoologica sau o sarbatoare (Craciun, zi de nastere) si puneti-le pe toate intr-un mic
album. Daca copilul poate recunoaste aceste fotografii, ii va place sa se uite la ele si
sa auda povestea, mai ales daca este despre el. Daca este in stadiul de Folosire a
Primelor Cuvinte sau Combinator, va putea chiar el sa inceapa sa spuna povestea.
Precizare:
In varianta originala (in engleza) cartea e impartita in felul urmator:
Cap 1 Mai multe despre comunicarea copilului dvs
Cap 2 Lasati copilul sa preia initiativa
Cap 3 - Urmati initiativa copilului
Cap 4 Pastrati interactiunea
Cap 5 Rutinele care ne ajuta
Cap 6 Adaugati limbaj la interactiune
Cap 7 Hai sa ne jucam!
Cap 8 Sa impartim cartile
Cap 9 Sa evoluam cu ajutorul muzicii
In varianta franceza capitolele sunt urmatoarele:
Introducere
Cap. 1 Lasati copilul sa preia initiativa
Cap. 2 Adaptati-va pentru a urma initiativa copilului
Cap. 3 Adaugati limbaj si experiente
Cap. 4 Sa ne jucam de-a "cei 3 A"
Cap. 5 Cum sa invatam amuzindu-ne: jocurile
Cap. 6 Sa invatam prin muzica
Cap. 7 Cartile: sa citim impreuna
Cap. 8 Sa creem impreuna
42
Concluzii
Printul care se credea o pasare: poveste populara la moda celor "3 A"
Grila de observatie a dezvoltarii
Index
43