TAIERI DE INGRIJIRE

Scopul si importanta lucrarilor de ingrijire a arboretelor DEGAJARI

1. Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor
Pentru realizarea structurii functionale optime a arboretului, conform telului de
gospodarire a padurilor se impune necesitatea interventiei silvicultorului pentru
dirijarea procesului de crestere si dezvoltare a arboretului de la instalare pana la
efectuarea taierilor de regenerare.
Complexul de interventii silviculturale prin care se dirijeaza procesul de
crestere si dezvoltare a arboretelor, de la intemeiere pana la efectuarea taierilor de
regenerare poarta numele de lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor.
Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor au cas cop principal crearea
celor mai favorabile conditii de crestere si dezvoltare a arboretelor, ceea ce se
soldeaza cu cresterea productivitatii arboretelor.
Prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se modifica, in mod dirijat,
compozitia, consistenta provenienta si structura verticala a arboretului in deplina
cocordanta cu telul de gospodarire si cu compozitia-tel.
Prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se regleaza starea de
desime si raporturile dintre specii si arbori in vederea proportionarii amestecului
stimularii cresterii arborilor, dirijarii procesului de eliminare naturala si ameliorarii
calitative a tulpinilor arborilor.
Aplicarea la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de ingrijire si conducere
a arboretelor este o conditie esentiala in gospodarirea naturala a padurilor.
Dupa incheierea starii de masiv, adata cu crearea mediului propriu specific
padurii, in cresterea si dezvoltarea arboretelor pe prim plan trec procesele biologice
cu caracter de masa, cum sunt : indreptarea si elagarea tulpinilor, diferentierea
arborilor si eliminarea naturala, procese de care, in final, depinde modul de
desfasurare a procesului de acumulare de biomasa, deci productivitatea arboretelor.
Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor sunt lucrari de rarire dirijata si
de selectie, bazate, in principal, pe procesele de diferentiere si eliminare naturala a
arborilor prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor, procesele de
diferentiere si de eliminare naturala a arborilor, sunt inlocuite printr-un proces de
rarire si de dirijare a cresterii si dezvoltarii arboretelor.
In arboretele amestecate, cum sunt cele de sleau de deal si sleau de campie,
in care este destul de accentuata concurenta interspecifica dintre specii, aplicarea
lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor are drept scop dirijarea cocurentei si
reglarea raporturilor dintre speciile componente ale arboretelor respective. Cu alte

cuvinte, in cazul unor astfel de arborete, aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere

a arboretelor au cas cop principal proportionarea amestecului si reglarea
compozitieisi a structurii arboretelor in deplina concordanta cu prevederile telului de
gospodarire a padurilor.
Necesitatea aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor deriva si
din faptul ca se obtine un spor suplimentar de masa lemnoasa sub forma de produse
secundare care altfel sar pierde prin procesul de eliminare naturala. Trebuie insa
accentuat faptul ca aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor are cas
cop prioritar imbunatatirea structurii arboretelor sub raport calitativ si valoricprin
promovarea prin lucrari de selectie repetata a celor mai bune exemplare sub aspect
calitativ si prin marirea rezist 919f56j entei arboretelor la actiunea favorabila a
factorilor biotici si abiotici daunatori.
Prin aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor se obtin
exemplare de dimensiuni mari care la varsta exploatabilitatii pot furniza sortimente
de lemn valoroase, cum sunt : lemn de rezonanta, furnir estetic, gater derulaj si
altele situatie determinata de faptul ca prin rarire si selectie repetata a arboretelor
creste spatiul de nutritie a arborilor din sol si din atmosfera.
Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor consta si in
ameliorarea starii fitosanitare a arboretelor. Aceasta datorita faptului ca in acelasi
timp cu efectuarea taierilor de ingrijire arboretelor indiferent de natura lor se executa
si taieri de igiena, constand in extragerea arborilor uscati, rupti, doborati de vant si
de zapada si a arborilor atacati de boli si daunatori biotici.
Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor rezida si din faptul
ca aceste lucrari se efectueaza pe cea mai lunga perioada din viata
arboretelor(aproximativ 70 ani), in timp ce taierile de regenerare in cazul arboretelor
de codru regulat se intind numai pe un interval de timp de maxim 30 - 40 ani.
2. Scopul taierilor de ingrijire a arboretelor
Taierile de ingrijire a arboretelor(degajari, curatiri, rarituri) cunoscute in
literatura de specialitate si sub denumirea de operatiuni culturale, au ca scop
principal obtinerea de arborete valoroase capabile sa valorifice eficient potentialul
silvo-productiv al statiunilor forestiere prin acumulari sporite de biomasa. Acest
obiectiv important se realizeaza prin : marimea spatiului de nutritie din sol si din
atmosfera ; favorizarea accesului luminii in sol si in atmosfera, ceea ce are ca efect
pozitiv accelerarea cresterii in grosime a arborilor si implicit cresterea rezistentei
arboretelor la actiunea nefavorabila a factorilor abiotici daunatori(vant, zapada, etc) ;
cresterea volumului de precipitatii ajunse la sol ; activarea descompunerii litierei si
altele cu consecinte favorabile asupra cresterii si dezvoltarii arborilor si in final,
asupra cresterii productivitatii arboretelor. De asemenea prin taierea de ingrijire se
asigura imbunatatirea starii fitosanitare a arboretelor, concomitent cu taierile de
ingrijire executandu-se si taieri de igiena.
Scopul taierilor de ingrijire a arboretelor consta in :

-proportionarea amestecului in concordanta cu prevederile telului de

gospodarire a padurilor ;
-cresterea volumului de masa lemnoasa recoltat pe unitatea de suprafata si
prevenirea pierderilor de masa lemnoasa prin recoltarea produselor secundare care
altfel s-ar pierde prin procedeul de eliminare naturala a arborilor ;
-imbunatatirea functiilor de protectie prin reglarea compozitiei si structurii
arboretelor in raport cu functia de indeplinit(de protectia apelor, protectia solului, de
interes social, etc).

Degajari
3. Scopul lucrarilor de degajari

Sunt lucrari de ingrijire a arboretelor care se efectueaza in stadiul de desis si

au drept scop :
imbunatairea compozitiei arboretelor prin promovarea exemplarelor valoroasedin
speciile principale de baza si de amestec ; asigurarea conditiilor corespunzatoare de
crestere si dezvoltare a exemplarelor valoroase din speciile principale de baza si de
amestec ;tinerea in frau a lastarilor, preexistentilor si a exemplarelor din speciile
coplesitoare(carpen, mesteacan, plop tremurator, salcie capreasca si altele) de
valoare economica scazuta.
4. Tehnica executarii lucrarilor de degajari
La 20 - 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor din speciile valoroase (molid,
brad, fag, gorun, stejar pedunculat, frasin comun, paltin de munte, paltin de camp,
cires si altele) se efectueaza taierea si, mai ales, frangerea exemplarelor din speciile
coplesitoare si de valoare economica scazuta, cum sunt : carpen, plop tremurator,
mesteacan, salcie capreasca si altele. Se practica frangerea si nu taierea
exemplarelor speciilor coplesitoare pentru mentinerea umiditatii in sol si pentru
protejarea solului impotriva inierbarii si intelenirii.
Cu ocazia efectuarii degajarilor si a celorlalte taieri de ingrijire a arboretelor
nu se extrag exemplarele speciilor arbustive : paducel, corn, sanger, maces, lemn
cainesc, salba moale is altele pentru considerentul ca acestea mentin umiditatea in
sol si protejeaza solul impotriva intelenirii si inierbarii. In schimb, se extrag
exemplarele de afin negru, afin rosu, zmeur si mur pentru considerentul ca acesti
arbusti se pot dezvolta in asociatii compacte coplesind exemplarele din speciile
principale de baza si de amestec, mai ales, in arboretele realizate pe cale naturala.
Cu ocazia aplicarii lucrarilor de degajari se extrag, prin taiere de jos, si
exemplarele din lastari care in tinerete cresc mai activ decat exemplarele din
samanta si pot coplesi si elimina exemplarele din samanta. Extragerea lastarilor se
efectueaza, mai ales, pentru faptul ca lemnul acestora are insusiri tehnologice

inferioare exemplarelor provenite din samanta. Se mentin, temporar, acei lastari a

caror extragere ar conduce la dezgolirea solului si, implicit, la inierbarea si
intelenirea solului, deci, inrautatirea conditiilor edafice cu consecinte negative asupra
cresterii si dezvoltarii arborilor. De asemenea, cu prilejul aplicarii degajarilor se
extrag, prin taiere sau prin frangerea tulpinii si exemplarele preexistente neutilizabile
care n-au fost extrase cu ocazia lucrarilor de ingrijire a semintisurilor, exemplare,
care, de regula, sunt vatamate prin lucrarile de exploatare a arboretului matern, deci,
a vechiului arboret.
Frangerea tulpinii exemplarelor din speciile coplesitoare (carpen, plop
tremurator, mesteacan, salcie capreasca si altele) la 20 - 30 cm sub varful
exemplarelor speciilor valoroase(molid, brad, fag, gorun, stejar pedunculat, frasin
comun, paltin de munte, paltin de camp, cires si altele) se face cu mana, iar taierea
tulpinii cu foarfeci de gradina, cosoare, seceri sau mici topoare. Taierea de jos a
exemplarelor provenite din lastari si a preexistentilor se efectueaza cu ferastraie de
mana, motounelte Sthil sau cu ferastraie mecanice cu disc tip Husqvarna.
Preexistentii si lastarii cu diametru mai mare de 6 cm si cu coroana asimetrica si
labartata nu se extrag pentru considerentul ca doborarea acestora ar crea goluri
prea mari in arboret, ceea ce ar conduce la inierbarea si intelenirea solului si, implicit
la irautatirea conditiilor edafice cu consecinte negative asupra vegetatiei. Acesti
arbori se secuiesc cu toporul. Cu timpul arborii respectivi se usuca.
In functie de structura arboretelor, degajarile pot fi aplicate, fie pe toata
suprafata, fie numai partial in benzi sau coridoare.
In cazul arboretelor amestecate neregulate (neuniforme) sau cand speciile
coplesitoare sunt raspandite neuniform in compozitia arboretului se aplica degajari
integrale, adica, pe toata suprafata. In astfel de situatii nu se recomanda aplicarea
degajarilor partiale pentru considerentul ca exista riscul ca in benzile neparcurse cu
lucrari sa fie eliminate unele exemplare valoroase din speciile principale de baza si
de amestec.
In cazul arboretelor pure sau a arboretelor amestecate obtinute pe cale artificiala se
pot aplica degajari partiale pe benzi(coridoare) late de 1 - 3 m alternand cu benzi de
aceiasi latime neparcurse cu lucrari de degajari. In aceasta situatie prima lucrare de
degajari se efectueaza, de regula, la 8 - 12 ani de la instalarea arboretului, varsta la
care materialul lemnosrezultat poate fi valorificat sub forma de araci de vie, pari de
legume, pomi de iarna, etc.
5. Perioada de executie a lucrarilor de degajari.
Periodicitatea lucrarilor de degajari.
In arboretele amestecate lucrarile de degajari se efectueaza in sezonul de
vegetatie pentru considerentul ca in aceasta perioada arborii sunt infrunziti si se pot
recunoaste mai bine speciile. Nu este indicata executarea lucrarilor de degajari
imediat dupa infrunzire , deci la inceputul sezonului de vegetatie pentru
considerentul ca lujerii se rup sau se ranesc cu usurinta. Nu se recomanda
executarea lucrarilor de degajari toamna tarziu, deci, la sfarsitul sezonului de
vegetatie pentru motivul ca lujerii anuali pot suferii din cauza ingheturilor timpurii,

denumite ingheturi de toamna. In arboretele amestecate perioada optima de

efectuare a lucrarilor de degajari este 15 august - 15 septembrie. In arboretele ure
lucrarile de degajari pot fi efectuate tot timpul anului.
Periodicitatea lucrarilor de degajari depinde de structura arboretelor si de
conditiile stationale.
In arboretele cu structura complexa de tipul sleaurilor periodicitatea lucrarilor de
degajari este de 1 - 3 ani. Prima lucrare de degajari se efectueaza cand arboretul
are varsta de 2 -3 ani. In fagete si in arboretele amestecate de fag cu rasionoase
periodicitatea degajarilor este de 2 - 3 ani. Prima lucrare de degajari se efectueaza
cand arboretul are varsta de 5 - 7 ani.
Aplicarea lucrarilor de degajari in diverse formatiuni forestiere
Aplicarea lucrarilor de degajari in diverse formatiuni forestiere se face
diferentiat in functie de structura arboretelor si de conditiile stationale.

In cereto-girnitete, se pune accent pe promovarea girnitei in

defavoarea cerului. In arboreta pure de cer si in arboreta pure de girnita, rareori sunt
necesare lucrari de degajari. Atunci cand se aplica, sunt suficiente una sau doua
lucrari de degajari, executate la interval de 2 - 3 ani.

In stejarete si gorunete, lucrarile de degajari au, ca scop principal

promovarea exemplarelor provenite din samanta de stejar pedunculat si gorun. Se
extrag exemplarele speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca)
prin frangerea sau ruperea tulpinii acestora la 20 - 30 cm sub nivelul varfului de
stejar pedunculat si de gorun. De asemenea, se extrag, prin taiere de jos,
exemplarele provenite din lastari si exemplarele preexistente cu coroana asimetrica
si labartata. Se mentin, dar numai temporar, acei lastari a caror extragere ar
conduce la dezgolirea solului si, implicit, la inierbarea si intelenirea solului, deci la
inrautatirea conditiilor edafice, cu consecinte negative asupra vegetatiei. In
arboretele parcurse cu taieri progresive , si anume cu taierea de deschiderea a
ochiurilor in portiunile de teren in care semintisul a realizat starea de masiv,
degajarile se aplica concomitent cu taierile de largire a ochiurilor sau de racordare a
ochiurilor.

In sleaul de campie, lucrarile de degajari consta, in principal, din

promovarea exemplarelor de stajar pedunculat prin extragerea exemplarelor
speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca) si a exemplarelor
de frasin si tei. Extragerea acestora se face prin frangerea sau taierea tulpinii la 2030 cm sub nivelul varfului exemplarelor de stajar pedunculat. In sleaul de campie nu
se efectueaza taierea de jos nici a preexistentilor si nici a exemplarelor provenite din
lastari. Aceasta, pentru a evita inierbarea si intelenirea solului . Periodicitatea
lucrarilor de degajari este de 1 - 2 ani, iar in sleaul de campie cu mult carpen in
compozitia arboretului se efectueaza uneori, chiar doua lucrari de degajari pe an. Se
mentin in compozitia arboretului exemplarele din speciile de amestec putin
reprezentate care favorizeaza gorunul in cresteresi dezvoltare.


In sleaul de deal, accentul se pune promovarea exemplarelor de
gorun provenite din samanta. Se extrag, cu prioritate, exemplarele speciilor
coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca), precum si exemplarele de
fag care deranjeaza in crestere si dezvoltare exemplarele de gorun provenite din
samanta. Acestea se extrag prin frangerea sau taierea tulpinii la 20- 30 cm sub
nivelul varfului exemplarelor de gorun din samanta. De asemenea, se extrag, prin
taiere de jos, lastarii si exemplarele preexistente. Se mentin in compozitia arboretului
exemplarele din speciile de amestec putin reprezentate. Periodicitatea lucrarilor de
degajari este de 2 - 3 ani ; sun suficiente 2 - 3 interventii.
In goruneto-fagete, se urmareste promovarea gorunului in defavoarea fagului. In rest
lucrarile de degajari se efectueaza similar cu cele din sleau de deal.

In fagete pure si in fagete cu putine specii de amestec, lucrarile de

degajari consta in extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare (mesteacan,
carpen, plop tremurator, salcie capreasca), prin frangerea sau taierea tulpinii la 2030 cm sub nivelul varfului exemplarelor de fag provenite din samanta. De asemenea,
se extrag, prin taiere de jos, lastarii si exemplarele preexistente de fa granite si cu
tendinte de labartare a coroanei. Se mentin in compozitia arboretelor rasinoasele
(molid, brad, larice european, duglas verde) si exemplarele de gorun, frasin, cires,
provenite din samanta. In acest scop, pe linga extragerea speciilor coplesitoare, se
extrag si exemplarele de fag care deranjeaza in crestere si dezvoltare exemplarele
speciilor respective. In fagetele pure si in fagetele cu putine specii de amestec, de
regula, este suficienta o singura lucrare de degajari bine executata. In fagetele pure
rezultate din regenerari naturale, foarte dese, nu este necesara executaea lucrarilor
de degajari . In astfel de arborete extragerea exemplarelor preexistente de fag poate
fi executata cu ocazia lucrarilor de curatiri. Pentru marirea gamei de sortimente
industriale in fagete pure aflate in stadiul de desis, deci in stadiul aplicarii degajarilor,
pot fi introduse pe cale artificiala in completarea regenerarii naturale de fag, specii
de valoare economica ridicata si de mare randament, cum sunt : larice european,
duglas verde, brad, paltin de munte, frasin comun si cires. Periodicitatea lucrarilor de
degajari este de 2 - 4 ani ; lucrarile se efectueaza in timpul sezonului de vegetatie ;
exemplarele de fag vatamate cu ocazia exploatarii arboretului matern se recepeaza.

In arboretele amestecate de fag cu rasinoase, accentul se pune, in

primul rand, pe promovarea exemplarelor de rasinoase(molid, brad, larice european
etc). Se extrag exemplarele speciilor coplesitoare(mesteacan, carpen, plop
tremurator, salcie capreasca) si exemplarele de fag care deranjeaza in crestere si
dezvoltare exemplarele de rasinoase. In astfel de arborete proportia fagului nu trbuie
redusa sub 30%, fagul fiind o excelenta specie de amestec alaturi de molid si brad.
Daca proportia speciilor coplesitoare este mai mica de 20% atunci este suficienta o
singura lucrare de degajari. In schimb, daca proportia speciilor coplesitoare este mai
mare de 20% atunci se aplica doua lucrari de degajari la interval de 2 - 3 ani.

In bradetele pure foarte dese provenite din regenerari naturale nu sunt

necesare lucrari de degajari. Lucrarile de degajari devin necesare in bradetele
amestecate sau in bradetele pure cu putine specii de amestec.In astfel de arborete
degajarile consta in extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare (mesteacan,
carpen, plop tremurator, salcie capreasca), a preexistentilor si a exemplarelor din fag

provenite din lastari. Cu aceasta ocazie se extrag si exemplarele de brad cu virful

rupt sau coroana asimetrica si labartata. Sunt suficiente doua lucrari de degajari
executate la interval de 3 - 4 ani . Lucrarile pot fi executate tot timpul anului
exceptand inceputul primaverii cand lujerii anuali se rup cu usurinta.

In molidisurile pure foarte dese provenite din regenerari naturale nu

sunt necesare lucrari de degajari. In schmb, in molidisurile create artificial prin
plantatii lucrarile de degajari sunt obligatorii pentru considerentul ca acestea sunt
invadate de speciile coplesitoare (mesteacan, carpen, plop tremurator, salcie
capreasca). Lucrarile de degajari consta in extragerea exemplarelor speciilor
coplesitoare ; de regula este suficienta o singura lucrare de degajari ; daca se aplica
doua lucrari de degajari atunci intervalul dintre acestea este de 2 - 3 ani.
Exemplarele speciilor putin reprezentate (fag, frasin comun, si paltin de munte) vor fi
mentiunute in compozitia arboretelor, acestea fiind excelente specii de amestec
alaturi de molid.

CURATIRI
Scopul curatirilor
Curatirile sunt taieri de ingrijire a arboretelor care se executa in etapa tineretii
instadiile de nuielis si prajinis, stadii de dezvoltare (faze de dezvoltare) in care nu
sunt suficient de dezvoltate coroanele arborilor datorita desimii prea mari a arborilor.
Datorita desimii prea mari a arborilor procesul de diferentiere a arborilor devine din
ce in ce mai accentuat. Diferenta accentuata a arborilor si concurenta dintre arbori
pentru spatiul de nutritie din sol si din atmosfera au ca rezultat intensificarea
procesului de eliminare naturala.
Datorita faptului ca, in concurenta pentru spatiul de nutritie, nu inving
intotdeauna exemplarele cele mai bine cotate din punct de vedere economiceste
necesar sa se intervina cu lucrari de curatiri pentru reglarea procesului de eliminare
a arborilor prin extragerea, atat a exemplarelor uscate si rau conformate, cat si a
exemplarelor apartinand speciilor coplesitoare(mesteacan, plop tremurator, carpen,
salcie capreasca, etc), specii de valoare economica scazuta.
Curatirile sunt lucrari de selectie in masa cu caracter negativ si au drept scop
proportionarea amestecului si imbunatatirea compozitiei arboretelor prin extragerea,
cu priorotate, a exemplarelor necorespunzatoare compozitiei-tel.
Extragerea arborilor se face numai din plafonul sau etajul superior al
arboretului. Din plafonul inferior se extrag numai arborii uscati ; nu se extrag nici
arbori rau conformati pentru considerentul ca acestia asigura protejarea solului
impotriva inierbarii si stimuleaza producerea elagajului natural si cresterea si
dezvoltarea arborilor din plafonul superior.
Cu ocazia aplicarii lucrarilor de curatiri se efectueaza si taierile de igiena
precum si degajarile intarziate neefectuate cu ocazia degajarilor propriu-zise.

Tehnica de executie a lucrarilor de curatiri

Inainte de efectuarea lucrarilor de curatiri se asigura accesibilitatea inferioara

a arboretului prin deschiderea unor linii de acces racordate la reteaua de transport.
Liniile de acces au latimea de 1.5 - 2 m si sunt distantate la aproximativ 30 m una de
alta. Aceste linii de acces asigura atat miscarea personalului silvic si a muncitorilor in
arboret, cat si scoaterea materialului lemnos la drumurile de scos-apropiat.
Dupa aceea se amplaseaza in arboret suprafetele de proba de forma patrata,
dreptunghiulara, sau circulara. Marimea totala a suprafatelor de proba este de 1- 3
% din suprafata arboretului. Suprafetele de proba sunt amplasate cat mai uniform pe
cele doua diagonale ale arboretului. In suprafetele de proba, inginerul de specialitate
efectueaza instructajul privind modul de efectuare a lucrarilor. Arborii de extras sunt
insemnati cu vopsea rosie sau sunt grifati. Cu ocazia aplicarii curatirilor se extrag, cu
prioritate exemplarele provenite din lastari, preexistentii si arborii rau conformati cu
coroana asimetrica, precum si exemplarele apartinand speciilor coplesitoare
coplesitoare(mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc).
In arboretele foarte dese cum este cazul molidisurilor, bradetelor si fagetelor
provenite din regenerari naturale se extrag si arborii cu mai putine defecte. Aceasta
pentru a mari spatiul de nutritie a arborilor care raman in arboret (arborilor neextrasi)
In arboretele amestecate extragerea arborilor se concretizeaza, mai ales,
asupra exemplarelor necorespunzatoare apartinand speciilor mai putin valoroase din
punct de vedere economic (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca,
etc). Exemplarele speciilor mai putin reprezentate (frasin comun, paltin de munte,
paltin de camp, cires si altele), vor fi mentinute in compozitia arboretului.
Taierea arborilor se face cu toporul, ferastrau manual, ferastrau mecanic
Husqvarna cu disc sau cu motounealta Sthil.
Materialul lemnos rezultat din curatiri se fasoneaza in gramezi de craci, lemn
de foc in metri steri sau in alte sortimente (araci de vie, pari de legume, pomi de
iarna, etc). Materialul lemnos se depoziteaza pe liniile interioare de acces l ;a
marginea drumurilor de scos-apropiat.

Perioada, periodicitatea si intensitatea curatirilor

Primele curatiri se efectueaza la 4 - 5 ani de la aplicarea ultimelor degajari.
In arboretele de rasinoase, curatirile pot fi efectuate tot timpul anului,
exceptand perioada 01 mai - 15 iunie, pentru considerentul ca lujerii anuali abia
formati se rup cu usurinta prin doborarea si scoaterea arborilor extrasi.
In arboretele de foioase lucrarile de curatiri pot fi efectuate tot timpul anului.
Este preferabil sa se aplice in timpul sezonului de vegetatie cand speciile se disting
cu usurinta dupa aparatul foliar.
In arboretele naturale periodicitatea lucrarilor de curatiri este de 3 - 5 ani, iar
in arboretele create artificial este suficienta o singura interventie.

Intensitatea lucrarilor de curatiri se stabileste in suprafetele de proba cu

ocazia instructajului privind modul de executie a lucrarilor.
Intensitatea lucrarilor de curatiri se determina in functie de numarul arborilor
extrasi raportat la numarul initial de arbori din arboret, cu formula
iN=Ne : Ni*100, in care :
iN - intensitatea interventiei in procente
Ne- numarul arborilor extrasi
Ni - numarul initial de arbori
Intensitatea lucrarilor de curatiri poate fi determinata si in functie de suprafata
de baza a arborilor extrasi raportata la suprafata de baza initiala, cu formula :
iG=Ge : Gi*100, in care :
iG- intensitatea interventiei in procente
Ge- suprafata de baza a arborilor extrasi in m 2
Gi- suprafata de baza a numarului initial de arbori in m 2
In cazul arboretelor naturale neparcurse cu lucrari de ingrijire a semintisurilor
si cu degajari, prima lucrare de curatiri are urmatoarea intensitate :
Nr.

Formatiunea forestiera

Intensitatea (%)

Crt.
iN

iG

Molidisuri

29

13

Bradete

35

18

Fagete

35

30

Gorunete

33

25

La aplicarea urmatoarelor lucrari de curatiri principalul criteriu care se are

invedere la stabilirea intensitatii este consistenta arboretului, care nu trebuie sa
scada sub 0.8 dupa aplicarea fiecarei lucrari de curatiri.
Numarul suprafetelor de proba se determina cu formula :
F.p
N=
f . 100
in care :
N - numarul suprafetelor de proba
F - suprafata arboretului in m2
F - suprafata unei suprafete de proba in m2
P - procentul de inventariere, care, in conformitate cu prevederile normelor tehnice
de evaluare a masei lemnoase, este de 1 - 3% din suprafata arboretului.

Modul de aplicare a lucrarilor de curatiri in diverse formatiuni

forestiere

In molidisuri , prima lucrare de curatiri se efectueaza cand inaltimea

media a arborilor din plafonul superior este de 7 m inaltime care se realizeaza, in
functie de conditiile stationale, la varsta de 12 - 18 ani. Intensitatea lucrarii se
stabileste in asa fel incat consistenta arboretului sa nu scada sub 0.8. Aceasta
inseamna ca distanta medie dintre arborii neextrasi este de 2 m. Se extrag, cu
prioritate, exemplarele din speciile coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen,
salcie capreasca, etc) si exemplarele de molid vatamate, cu varful rupt sau rau
conformate. In portiunile prea dese, pana la consitenta de 0.8, se extrag si unele
exemplare de molid destul de bine conformate. Aceasta pentru a nu mari spatiul de
nutritie din sol si din aer a exemplarelor ramase in compozitia arboretului, ceea ce
are ca efect pozitiv intensificarea cresterii in grosime a arborilor si, implicit, cresterea
rezistentei arboretului la actiunea nefavorabila a factorilor daunatori (vant, zapada,
etc). Se pune accent pe promovarea exemplarelor speciilor putin reprezentate (brad,
larice, fag, paltin demunte, anin negru, anin alb si scorus) chiar daca acestea nu sunt
destul de bine conformate.
Sunt suficiente doua lucrari de curatiri aplicate la interval de 5 ani .

In arboretele de molid situate la limita golului alpin si a celor situate pe

soluri stancoase, superficiale si mlastinoase consistenta arboretului nu se reduce
sub 0.9. In acest caz se extrag numai arborii uscati, cu varful rupt, cu varful uscat si
cei atacati de boli si daunatori biotici.


In bradete - prima lucrare de curatiri se efectueaza la varsta de 18 25 ani. Se extrag, prin taierea de jos, exemplarele speciilor coplesitoare
coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) si
exemplarele de brad vatamate cu varful rupt, cu varful uscat si cei cu coroana
labartata, deci, rau conformati. Intensitatea lucrarii se stabileste in asa fel incat
consistenta arboretului sa nu scada sub 0.9.
Sunt suficiente doua lucrari de curatiri cu o periodicitate de 3 - 5 ani.

In arborete amestecate de fag cu rasinoase, lucrarile de curatiri au ca

scop principal proportionarea amestecului. Se extrag, cu prioritate, exemplarele
speciilor coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) si
exemplarele de fag rau conformate si vatamate, in asa fel incat proportia fagului sa
nu scada sub 30%.

In arboretele de fag si brad consistenta arboretului sa nu fie redusa

sub 0.9 dupa interventie, iar in arboretele amestecate de molid, brad si fag sa nu fie
reedusa sub 0.8.
Sunt suficiente doua lucrari de curatiri aplicate la interval de 5 ani.

In fagete, prima lucrare de curatiri se efectueaza cand inaltimea media

a arborilor din plafonul superior este de 8 - 10 m, inaltimea care se realizeaza la
varsta de 17 - 22 ani.
Se extrag, cu prioritate, exemplarele speciilor coplesitoare (mesteacan, plop
tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) , exemplarele vatamate de fag,
preexistentii de fag si exemplarele de fag provenite din lastari. Se mentin in
compozitia arboretului exemplarele viabile (sanatoase) de molid, brad, gorun, paltin,
frasin comun si cires. Daca in unele portiuni de arboret exemplarele acestor specii
sunt deranjate in crestere de exemplarele de fag atunci se extrag exemplarele
respective de fag chiar daca acestea sunt sanatoase. Aceasta, pentru considerentul
ca lemnul de molid, brad, gorun, paltin, frasin comun si cires este mai vloros decat
lemnul de fag si in plus in fagete astfel de specii sunt putin reprezentate, fagul fiind o
specie eminamente de umbra.
RARITURI

Importanta lucrarilor de rarituri. Scopul lucrarilor.

Rariturile sunt lucrari de ingrijire a arborilor care se executa in stadiile de
paris, codrisor si codru mijlociu, in mod deosebit, in stadiile de paris si codrisor.
Spre deosebore de degajari si curatiri, rariturile sunt lucrari de selectie
pozitiva, in sensul ca rariturile urmaresc ce trebuie sa ramana in arboret .
Rariturile au drept scop principal promovarea exemplarelor de valoare din
speciile principale de baza si principale de amestec.

In stadiul de paris, rariturile au ca obiect ingrijirea individuala a arborilor printro selectie pozitiva riguroasa si crearea conditiilor favorabile cresterii si dezvoltarii
arborilor neextrasi. Selectia arborilor cu cele mai apreciabile insusiri morfologice,
biologice si tehnologice are caracter individual datorita faptului ca rariturile se
preocupa de promovarea si ingrijirea fiecarui arbore luat in parte. Concomitent cu
aplicarea unei selectii individuale prin aplicarea rariturilor se asigura si imbunatatirea
conditiilor de vegetatie a arborilor ramasi in arboret, iar in arboretele amestecate se
finalizeaza procesul de proportionare a amestecului.
In stadiile de codrisor si codru mijlociu aplicarea rariturilor are cas cop
principal stimularea cresterii in grosime si in volum a arborilor si asigurarea conditiilor
favorabile unei fructificatii abundente necesara obtinerii unei regenerari naturale
corespunzatoare.
Ultima raritura din stadiul de codru mijlociu isi pierde, in mare, caracterul
selectiv, ea devenind mai mult o taiere preparatorie.

Perioada, periodicitatea si intensitatea rariturilor.

Perioada de efectuare a lucrarilor de rarituri depinde decompozitia
arboretelor. In arboretele pure de rasinoase si in cele in compozitia carora intra
putine specii de amestec, alegerea, inventarierea si marcarea arborilor de extras se
pot executa tot timpul anului. In arboretele amestecate , alegerea, inventarierea si
marcarea arborilor de extras se pot executa tot timpul sezonului de vegetatie,
perioada in care arborii se disting mai usor dupa aparatul foliar.
Doborarea arborilor si fasonarea lemnului se pot efectua tot timpul anului.
Pentru colectarea lemnului la drumurile de scos-apropiat se realizeaza in
prealabil o accesibilitate interioara a arboretului prin deschiderea unor linii de acces
dispuse perpendicular pe drumurile de scos-apropiat. Liniile de acces au latimea de
1.5 m si sunt distantate intre ele la aproximativ 30 m una de alta. Aceste linii de
acces se realizeaza inainte ca inaltimea medie a arboretului sa fi atins 10 m.
Periodicitatea rariturilor depinde de intensitatea rariturii anterioare si de
compozitia, consistenta, varsta, provenienta, clasa de productie si structura verticala
a arboretului. In stadiu de paris sunt suficiente 2 - 3 lucrari de rarituri la intervalle de
4 - 6 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu sunt suficiente doua lucrari de
rarituri la interval de 6 - 10 ani.
Intensitatea rariturilor se calculeaza cu formula :

, in care :
iG - intensitatea lucrarii in %
G e- suprafata de baza a arborilor extrasi, in cm 2

Gi- suprafata de baza a numarului initial de arbori in cm 2

Sau cu formula :

, in care :
iV - intensitatea lucrarii in %
V e- volumul arborilor extrasi in m3
Vi- volumul numarului initial de arbori in m3
Intensitatea lucrarilor de rarituri depinde destadiul de dezvoltare a arboretului,
temperamentul speciilor, natura lucrarilor executate anterior, precum si compozitia,
consistenta, varsta si structura arboretului.

In stadiul de paris, cand cresterea in inaltime a arborilor, si procesele

de indreptare si elagare a tulpinilor sunt foarte active, primele rarituri sunt de
intensitate mai mica. Ulterior, adata cu inaintarea in varsta a arboretului, creste si
intensitatea lucrarilor de rarituri.

In arborete alcatuite din specii de lumina, situate in statiuni de bonitate

superioara, intensitatea lucrarilor este mai mare decat in arborete alcatuite din specii
de umbra situate in conditii stationale mai putin favorabile.
- Aplicarea lucrarilor de rarituri in diverse formatiuni forestiere
In functie de structura arboretelor se aplica una din urmatoarele metode de
rarituri : raritura de jos, raritura de sus, raritura combinata (mixta), raritura
schematica sau raritura selectiva.

In stejarete si gorunete, se aplica raritura combinata (mixta). In stadiul

de paris rariturile au un pronuntat caracter selectiv avand drept scop favorizarea
cresterii si dezvoltarii arborilor de viitor, iar stadiile de codrisor si codru mijlociu au
mai mult caracter de taiere preparatorie avand drept scop favorizarea cresterii in
grosime a arborilor si stimularea fructificatiei arborilor de viitor din speciile principale
de baza si principale de amestec. In arboretele de codru primele rarituri se
efectueaza la varsta de 25 - 30 ani, iar in cele de crang la varsta de 15 - 25 ani. La
prima raritura intensitatea lucrarii este pana la 15% din suprafata de baza a
numarului initial, de arbori deci lucrarea este de intensitate moderata. La
urmatoarele interventii intensitatea lucrarii este forte (puternica) fiind cuprinsa intre
15 - 25 %. In stadiul de paris volumul arborilor extrasi este cuprins intre 15 - 60
mc/ha, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu intre 25 - 100 mc/ha.

In sleauri, se aplica raritura combinata (mixta). La plicarea lucrarilor de

rarituri trebuie sa se aiba in vedere faptul ca stejarul pedunculat si gorunul au o
crestere mai inceata in prima perioada fiind puternic concurate de celelalte specii. Di
aceasta cauza, in scopul promovarii exemplarelor de stejar pedunculat si gorun, in

stadiul de paris, rariturile trebuie sa aibe un pronuntat caracter de selectie. Prima

lucrare de rarituri se aplica la varsta de 20 - 25 ani. Arborii de viitor se aleg, cu
prioritate, din exemplarele de stejar pedunculat si gorun. In unele portiuni de arboret
in care predomina speciile principale de amestec se aleg si un numar restrans de
arbori de viitor din exemplarele de frasin comun, paltin de camp, paltin de munte si
cires. La prima interventie din stadiul de paris, numarul arborilor extrasi reprezinta
aproximativ 30% din numarul initial de arbori . In stadiul de paris se aplica doua
lucrari de rarituri la interval de 4 - 6 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu se
aplica 3 - 4 rarituri la intervalle de 8 - 10 ani .

In arboretele amestecate de gorun si fag, se aplica raritura combinata

cu un pronuntat caracter de raritura de sus. Arborii de viitor se aleg, cu prioritate, din
randul exemplarelor de gorun, lemnul de gorun avand insusiri tehnologice superioare
lemnului de fag. Se asigura gorunului spatiul de nutritie necesar din sol si din
atmosfera prin extragerea din etajul superior a exemplarelor de fag si de carpen, in
mod deosebit, a celor care deranjeaza arborii de viitor de gorun. Intensitatea
interventiei este de 20 - 25% din suprafata de baza a numarului initial de arbori.
Periodicitatea lucrarilor este de 5 - 7 ani in stadiul de paris si de 8 - 10 ani in stadiile
de codrisor si codru mijlociu.

In fagete, se aplica raritura combinata cu un pronuntat caracter de

raritura de sus. In arboretele de fag de productivitate mijlocie si ridicata intensitatea
lucrarii este de 20 - 25% din suprafata de baza a numarului initial de arbori, iar in
fagetele de productivitate inferioara, sub 20%. Prima lucrare de rarituri se efectueaza
la varsta de 25 - 30 ani. In stadiul de paris se aplica doua rarituri la interval de 6 - 8
ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu se aplica 3 - 4 rarituri cu o periodicitate
de 8 - 10 ani. Dupa fiecare interventie consistenta arboretului nu trebuie sa scada
sub 0.8. Scadesrea consistentei sub 0.8 ar putea avea ca efect negativ invadarea
afinului, care, ulterior poate compromite regenerarea naturale de fag. La varsta de
70 - 80 ani lucrarile de rarituri se sisteaza. Pana la efectuarea taierilor de
regenerare se efectueaza numai taieri de igiena.

In bradete, se aplica raritura combinata. Prima lucrare de rarituri se

efectueaza la varsta de 28 - 35 ani. In stadiu de paris, raritura combinata se apropie
de raritura de jos, extractiile de arbori efectuindu-se mai mult din plafonul inferior. In
stadiu de paris, consistenta arboretului nu trebuie redusa sub 0.9. In stadiile de
codrisor si codru mijlociu consistenta arboretului poate fi redusa pana la 0.8. Se
aplica 3 - 4 rarituri cu o periodicitate de 8 - 10 ani .

In molidisuri, se aplica raritura de jos, accentul punandu-se pe

extragerea arborilor din plafonul inferior. In plafonul superior se efectueaza numai
taieri de igiena. Aceasta, pentru a nu reduce prea mult consistenta arboretului, ceea
ce ar putea avea ca efect negativ producerea doboraturilor de vant si de zapada.
Prima lucrare de rarituri se efectueaza cand inaltimea medie a arboretului este de 12
- 13 m, inaltime care se realizeaza la varsta de 20 - 25 ani. Lucrarile de rarituri se
efectueaza in stadiile de paris si codrisor. In stadiul de paris intensitatea interventiilor
este de 15 - 20% din volumul initial al arboretului, iar in stadiul de codrisor, sub 15%.
Periodicitatea lucrarilor este de 5 - 6 ani in stadiul de paris si 7 - 10 ani in stadiul de

codrisor. Cu 30 - 35 ani inainte de varsta exploatabilitatii se sisteaza lucrarile de

rarituri.

Masuri de protectia muncii

La lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor (ingrijirea semintisurilor,
degajari, depresaj, curatiri, rarituri, elagaj artificial) se vor folosi unelte taietoare
(foarfeci, cosoare, seceri, topoare, motounelte Stihl, ferastraie de mana, ferastraie
mecanice) in buna stare de functionare, bine ascutite si bine fixate in cozi.
Lungimea cozilor uneltelor trebuie sa fie potrivita cu talia muncitorului. Cozile
si manerele trebuie sa aibe o grosime potrivita (diam. 3 - 4 cm) si sa fie netede
pentru a nu produce zgarieturi sau bataturi in palma. Este interzis a se folosi unelte
cu cozi sau manere sparte.
Pe terenurile inclinate lucrarile vor incepe din amonte spre aval, iar muncitorii
vor lucra aproximativ pe aceiasi curba de nivel. Deci, vor fi asezati la acelasi nivel pe
curba de nivel.
In timpul executarii lucrarilor se interzice orice activitate la baza versantului.
Aceasta, pentru a preveni producerea accidentelor, prin rostogolirea stancilor,
bolovanilor si pietrelor.
Se interzice efectuarea lucrarilor pe timp de furtuna, ploi torentiale, grindina,
ceata deasa sau ger puternic.
Santierele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare si cu medicamentele
necesare conform normelor de protectia muncii. Muncitorii vor fi dotati si echipati cu
echipamentul de protectie adecvat (cizme de cauciuc, salopeta, manusi din panza
rezistenta, casca de protectie).