Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FEOMENE DE EROSILNE
IN
CARPATII MERIDIONALI
(CLINA ROMANA)
DE
G. MUNTEANU-MURGOCI
I, 1898.
BUCURESCI
www.digibuc.ro
CALCARE
FENOMENE DE EROSIUNE
IN
CARPATII MERIDIONALI
(CL1NA ROMANA)
DE
G. MUNTEANU-MURGOCI
BUCURESCI
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
sunt acelea, unde gsim alturea de inaltele creste de rocl cristaline, formele capritise i salbatice ale calcarelor aride, borda.te de dealurile uniform
convexe de gresii i argile mal nonf. Nimic maI imposant de cat un peisaj,
ce ne arat colo
www.digibuc.ro
Calcare.
Cele mat puternice masive calcare din Carpatil meridionall se gasesc la
extremittile zoneI cristaline. Pe la marginea sudica a zoneI, si chiar In
interiorul et, Intlnim din distanta In distanta, lambourt rslete, ce par a
stabili legatura Intre Intinsele regiunt calcare extreme. Dupa studiile geologice de pn acum ele apartin grupulut superior al sisturilor cristaline
mezozoicului.
de asemenea PRIMICS (2) a descris ca atare calcarele din muntil FAOra sulut Acestea din muntii Fagarasulot sunt dispuse In bande verticale
intercalate In sisturI cristaline si urmza culmea muntilor de la Olt pna
la Dmbovita. In genere bandele sunt inguste, numal de io
40 m. si
adesea si mat inguste ; unele Ins ajung paria la 300-400 m.--In v alea
Arpasulul mare chiar i o mie la Poiana Nrntulul. Aceste calcare
sunt de cloud felurl: uncle cristaline cate-odata dolornitice; altele mat
putin cristaline cu cuiburt de amfibol. Din caus c mai In tot-de-a-una cal-
31. T. k.
(3) S. TEFINESCII : Memoriti geologic asupra jud. Arges A. B. G. pag, 24, 146, 152.
www.digibuc.ro
nu
rocelor.
iunile
ce se observ In ele, le putem lua drept mesozoice ca pe cele de la PolovracT-Cerndia, cu cari se gsesc In re-cari legatud de continuitate
stabilita prin numer6sele Schollen insirate pe culmea Zavedeanului, ce duce
de la Tirnovu la Polovraci. Daca se va Intdri i verifica legAtura de rudenie,
presupusd de di MR.AZEC, intre conglomeratelesi sisturile verclf, ce a gasit sub
(r) G. M.-Mr:mood: Comunic'rl h Soc. de Sciinte, din 5/X1I 96 0 8/XII 97.
(2) D
www.digibuc.ro
unele calcare din W. Jiulul, tsi Intre rocele vercy din N. Paringului, atunci
far-5 Indoial va trebui sa punem o mare parte din calcarele zonel centrale
In aceeasi grupa mesozoica.
Calcarele mesozoice, importante att prin mai marea desvoltare, ce a
in Carpati, cat mai ales prin positiunea kr, a fost studiate mult mai amanuntit ca cele din interiorul zonei cristaline. Ele constituesc intinse
masive de-oparte In Muscel, Dambovita i Prahova, de alta in Mehedinti si Banat. Biuroul geologic a delimitat destul de exact intinderea
acestor masive pe teritorul roman, asa el studiile ultericire datorite geologilor romni i streini s'ai:i raportat mai mult la studiul paleontologic
al diferitelor etaje.
In regiunea de la extremitatea estica a zonel cristaline, calcarul constitue trel rnasive; doug, i anume al Pietrel Craiulul si al Pietrel
Namaescilor, se gasesc la W. de muntele Leot a ; al treilea, masivul Bucegilor la E, de-oparte i alta a Ialomitel.
Muntele Leota e dirijat spre N si se ridica ca o colosala spinare cristaling, ce are pe flancurile sale terenuri mezozoice i tertiare, separnd
ast-fel prelungirea mezozoica asa de desvoltata la N. Cmpu-Lungului, de
muntii Ialomitel. Partea centrala a Leotel e formata de roce cristaline mai
vechi, micasisturi si amfibolite inferire sisturilor verdi. Discordant pe
sisturile verdi vin formatiunile jurasice, constituite din gresil, calcare
Inchise i calcare albe. Pe unele 1cent-I la basa calcarelor jurasice avem
formatiuni cu carbuni, ce sunt nisce gresii fine cu urme de plante
r conservate (MRAZEC Si ALIMANMEANII (I), REDLICH) (2).
Lamboul de la Piatra Namaescilor, ce formza culmea dintre Ari Dmbovita, se reazima spre N pe cristalin, iar spre S dispare sub
formatiunile mai nol, cretacice si miocenice. Masivul din basinul Damgeselu
bovicirei se intinde de la Piatra CraiuluI pana la Piatra Dragoslavelor si Ghimbavu. In partea centrala a lul se observa o depresiune,
In car( sunt depuse formatiuni cretacice superire. Cat privesce masivul
ce es prin cretacic, formand
Bucegilor el se reduce la numerse
virfurile muntilor:Strunga, Piatra ars, Furnica, Znciga, Lespezile,
Di chiul etc. Aceste calcare repausza direct pe cristalin.
Calcarele acestor masive apartin etajului mediu si superior al jurasiculuI si celui inferior din cretacic. Dupa d-1 SIMIONESCU (3) el e de patru
www.digibuc.ro
care se gasesce la obIrsia isvorulul, ce se scurge din Gruiul Lupulul, calcare caracterisate prin Philloceras thortisulcatum, le atribue callovianului(1).
D-1 V. Popovicl-HATEG In o noti recenta (2) raporta, pe basa Philloceraselor gsitl, aceste calcare rosii la basa oxfordianulul inferior, la li-
Mal desvoltat e dogerul in partea N. a munteluI Strunga, la V alea Lupului, unde d-1 prof. TOULA a gsit Tosidonomya alpina, i in partea W. a
Pietrel Craiulta. D-nil MRAZEC si ALIMiNISTEANU '1 semnalza la Lespecyi si In partea E. a masivului Z nga d'asupra vaei Ialomita, unde e
representat prin calcare cenusil fosilifere (3).
Partea superira a PietreI Craiului, Namaestilor si klippele din BucegI
sunt constituite din calcarele albe-galbul sa cenusil, breciforme si chiar
oolitice, formnd bancurI puternice, ce se rzima, cand direct discordant
pe sisturi cristaline, ca la P. Craiului etc, cand pe jura rnediu ca la Strunga
Zan6ga etc. BazatI pc studiul paleontologic deosebim cel putin In Piatra
arsa, Schitul Pesterel i Dealu Sasulul, dong nivele: unul inferior cu afi-
D-1 de 1NKEY (8), pe basa fosilelor (Nerinee) adunate de d-1 SCHAFARZIK i d-sa in jurul BA el-de-aram 5, le considera ca
asemenea cu cele de Stramberg. D-sa le ia drept niste ramificatiunl divergente, ce se desprind srre E, din masivul Herculesbad, formnd treI
bande enuntate si de primil geologl.
Una prin valea Cernel pe malul stng pana la isvorul acesteia si de
SAVA STEFANESCII (7).
(I) I. SIMI:114E8M: Asupra Callovianului in Carpati B. Soc. Sc. An. VII. No. i.
(2) V. POPOVICI-HATZEG : Socit gdologique de France. Sance de 28/lI, 1898.
(3) Raportul d-lor MRAZEC i ALIMANIqTEINII etc.
(4) L SIMIONESCII
ei. B. S. S. An.
VI No. 2.
(5) V. Porovict-HATzEo. Les calca. Tith. et Neoc. de Musce I, Dimb ovi ta , Pr aho v a
33.
www.digibuc.ro
Vl si Bresnita, si a Voromnel intre Dilbocita si Sovirna, constituite din o brecie calcarl rosiatic si frte compact. D-1 DRAGHICEANCT
le-a considerat tot ca cretacice. Aceste insule sunt in parte acoperite de
calcarurI (cu congeril) galbene pliocenice. La Racovt calcarul, o marmulr cenusie grosier, ce nu se pcite determina de e jurasic sa arhaic
e prins In cristalin forrnnd un admirabil sinclinal (MEAzEc) (1).
Calcarul de la Virciorova, ce se reazim pe sisturl argilo crbuncise sail
rnicacee, probabil cretacice, e frte redresat, merend sub cristalin; mai
www.digibuc.ro
10
ce i-o d d-1 de Inkey, cgcl nu departe mal spre W, de la Valea lui Stan
in colo, nu se mal observg nicl o cutare. Grosimea pAturel de conglomerate si breciI variazg : e frte grs in partea nordick si mult subtiatg la
Sida si F rfica, unde e rcisl de tte piraele, ce ati ajuns de mult de
din partea W a acestui basin. PRIMICS (2) semnalzg cel dinai la Gura
Lotrului ein Grobkalk pe care '1 atribue eocenului.
Calcarul aflorz ca stand in marginea apeI, la piciorul podului soselei,
apol pe sosea In malul tgiat se observ trel aflorimente mal mari, i un
altul pe ogasul, ce trece prin cgtunul Golotreni. E un calcar madreporic
(1) REDLICH. Geologische Studien in Rumnien II V. d. k. k. g. Reichsanstalt 17 18 1896.
www.digibuc.ro
11
Fenomene de erosiune.
Pe de-o parte influenta miscrilor cjel terestre, pe de alta actiunea apel,
a contribuit s tae in rigidele mase calcare, ce enumerardm, formele cele
mai capricise, nelipsite nici de originalitate si nici de imposant. Aceste
forme, ce Imbrac masivele calcare, sunt frte multiple si variate ; lor datoresc multe din Incnttrele regiuni din muntii nostri aspectul pitoresc,
ce ni'l presintd.
In genere muntil calcarosi se lasa in pant frte find In directia cdderil
straturflor, pe cnd In partea opusd panta scobrd In terase cu pereti
abrupti de (led si sute de metri ; In multe locuri un singur perete aprpe
vertical se las din virful muntelui pnd la bas. In aceste parti vegetatiunea, care chiar pe pantele prelungl e frte sgracd, pe pantele prpsticise
devine imposibil, si de departe ochiul nu vede de ct peretil suri slbatici, pe cari apele a tras verticale sit-6e rosiI-brune. Pe ici pe colea, pe
un colt sa dintr'o crApdtur apar ramurile verdi Inchise ale unul bildulet
sail al until tirtor jip, de care te mirl, cum st si din ce sal nutresce In
acel loc, ce numal prin vedere Iti ispira srcie i nesigurant; iar din
cte-o gaurd sa crApturd inabordabill se aude filffitul si tipetele puilor
veunui vultur, ce de multi anI '10 are culcusul acolo. La basa crpatelor
www.digibuc.ro
12
in Gorj grohate; pe ele mersul e frte gre, cacl dac un bolovan s'a
miscat, totul plca la vale producnd un sgomot asurzitor, trgnd adesea
In amestecul lor si pe caltor.
Cline le mai dulci Insa sunt acoperite in parte cu mici si rari arbustl,
ce-si trimet radacinile adnc prin crapaturile calcarului, pentru a si le im-
Suhatului, ese de la basa stncilor atarnatre lnga hanul soselei un puternic isvor (TouLii).
nesc puternic abondent de sub stancl, ele sunt numerse: dsvcir ele, de
la Bistrita, de la Cernadia, isvcirele din cheile de sus ale Dmbovicirel,
www.digibuc.ro
13
vedut din afar (4). Pestera era cunoscut numai pe galeria de intrare
Michnea-Vod lung de vre-o too m., care era opturat In fund printr'un perete vertical, de sub care esea un isvor abondent. Vara trecut
Societatea Carpatic din Sinaia a spart acest perete si d-nil V. POPOvICTHATEG i SXNGIORZAN inginer, a ridicat planul Intregei pesterl, una dintre
cele mai frumse din Carpatii romni. Pe langa altele e frte avut In
se de Ursus spelaeus.
-t Pestera Darnbovicirel mult ma visitat ca a Schitulul, din causa frumusetei ti si mai ales a plcutulul drum prin chee, a fost descris de
multi autori, Ins o ridicare sistematic nu s'a fcut pn acum. In acst
pester sub o crust de concretiuni calcare
gsit se de Ursus spelaeus,
Sus scrofn, Canis vulpis etc, (REDLICH, SninoNEscu).
Cum aceste doue pesteri se gsesc In unele din regiunile cele mal Incnttre ale Carpatilor si mai ales faptul, c sunt aprpe de statiunile de
var Sinaia si Ruc r, ele sunt visitate anual de frte multi turistl. Peretil
tavanul lor e inegrit de fumul faclelor si de iscliturile visitatorilor;
stalactite si stalagmite aprpe nu se mai gsesc; prea putine a scpat
brutalittei si tendintel distructive ale visitatorilor.
(r) 0 pe0erb: mare cu un puternic ri subteran in argile salifere de la V. Loptarilor
(Buz.65) e semnalat de COBILCESCU in Memoriu Geologic pag. 51.
(2) La lista autorilor, ce daii d-nii V. Popovicr si SINGEORZAN (Pestera Schitul
IalomiteI Bul. Soc. Ing. An. I. Fasc. IV), ad5logAm inc pe JOANNES, cc a descris-o
impreun cu a Dmbovicirei in Danube et Balcans., t. I, Inca de la 1868.
(3) Toura Eine geologische Reise in die Transylv. Alpen Rumaniens. Vortrag des
Vereines zur Verbreitung naturw. Kenntnisse in Wien 17 Febr. 1897
(4) D-1 DUSCREK in Albumul piloresc al Romnid d i d-sa o fotografie a acesteI intrrl, vedere ins51 din nguntru In afar; tabloul este insotit de o mic notita istorid
de d-I GR. TOCILESCU asupra schitulul, ce ocup ing.rta intrare a acesteI pesteri.
www.digibuc.ro
14
Pestera Baia In cheia Galbenului la N. de Baia-de-fer e una din pesterile cele mai interesante; are multe ramificatiuni, multe puturi i cosuri,
e frte lung. Un strat puternic de guano, excrementele nenumratilor liliaci
din care se las5. In jos late dungi galbeni-brune de lehmul scos de ape
afarl din pestera.
www.digibuc.ro
15
Calcarele din Ghuri prin mischrile, ce ati suferit, s'a crApat in tte directiile asa de intens, eh multe ajung la suprafat, resimtindu-se i in rocele
vercli i serpentina, ce se Intinde deasupra lor (i). Crhphturile de la bash.
ce a fost lArgite de apele isvrelor, carl vin din spre Piatra tiath si carI
bagh mult terra rossa i lehm prin ele, prth numele de G aura Smeului.
Lor datoresce regiunea numele de Guri. Aceste crpAturi de si intense nu sunt
In lunga i accesibil continuitate. In Po liti ins gsim o cavernh lung
de vre-o 20 m., care dirijandu-se mal intaI spre N se intrce dupa vre-o
Io m. spr W si se infundh prin bolovanl i lehm, tocmaI cnd se coteste
iar spre S. In peretele drept inainte de cotiturl, e o gaura frte strimth prin
care comunica cu un put vertical adnc de vre-o 30 m. Insuficienta preparativelor nstre nu ne-a permis a cerceta acest put. Ciobanti istorisesc
c in una din aceste caverne a bhgat un dine si a esit tocmal in Csta
lui Rusu. Cat trebue credut din acst poveste, nu stitil
Cand tavanul veuneI grote se surphr mal ales cand caverna avea dimensiuni mai marl, prdbusirea acsta se resimte pan la suprafath, dnd
loc acelor scufundturI ma mult sa5 mal putin circulare, numite doline, mid
prin fundul crora apele curg, producnd un viiiit infundat mrit prin
ecoul repetat al peretilor calcarosi.
Mai tte riurile din partile calcare ca: Ialomita, Darnbovicira (3),
www.digibuc.ro
16
calcare (1). D-1 E.-A. MARTEL vorbind de aceste gtiejuri, hpropos de Bramabiau et des Causses, se exprim cA : Valle de acest tip ail putut s se
construiascg de pre./ erinfd dup directiunile, unde crpaturile cele mai numerse preexistente ale solului se gsesc lrgite In grote i unde se crease
(i) A. DE LAPPARENT. Legon de gographie physique; Influence tectoniques actives,
www.digibuc.ro
ast-fel cele mai multe linil de mai mic resistent (t). Desi nu generalisal propositia d-sale, totusl g'sesce prea largA opinia dill! KRAUSS (2) c5.:
ediferenta intre doline si Kesseltlaler consist numai in dimensiunea di-
feritelor suprafete de scufundare i causa de scufundare e prbusirea resultat din erosiunea subteran.
Cheile din calcarii nostri a fost amintite de multi geologi, cari ail
observat asemsnarea lor cu calionuri (TOULA, MRAZEC, REDLICH, SIMIONESCU,
Podul natural de la Ponore Vdclut de jos. Dup o fotografie de d-I prof. TOULA
fost lrgit in crpturi; cel putin in parte ins de asemenea aci trebue
s se fi format prin scufundarea unor acoperisuri de pester nscute prin
cursurile de ap .
Cte-odat scufundarea tavanului unel pester nu s'a fcut complect, asa
c rmane pe unele locuri mrete arcade, scurte galeril boltite, sa
acele podurt naturale renumite in regiunile calcare. In Mehedinti avem
podul natural de la Ponoare, descris de d-1 DRAGHICEANU, SAVA STE(s) E.-A. MARTEL. Les ablines, les caverne, p. 545.
(2) KRAUS. Entwsserugarbeiten p. I; Hhlenkunde VI. Cap. Oberirdische Erosionserscheinung.
(3) F. Mime. Geologische Reise in den Transylv. Alpen Rumniens II. Neues Jahnbuch 1897.
2
www.digibuc.ro
18
avem un lac periodic, Iezerul mar e, cu coifurI In cart' se scurg torentele dimprejur; vis-a-vis se deschide gura ngra a unel pesteri In care patrund apele vael, cnd plou. D 1 profesor TOULA (t) ne presinta dou fotografil frte frumse ale acestul pod natural.
Fodul natural de la Ponore Vdut de sus. Dup o fotografie de d-1 prof. TOULA.
dupl acsta pant grosimea calcarului pte ajunge 400 metri In partea
centrala a masivulul.
Calcarul, cu stratificatiune putin evidenta, e dispus In bancuri colosale,
www.digibuc.ro
BULETINUL SOCIETXTI D
SCIINTV
19
(2) B. Y. INKEY. Transyl. Alpen v. Rotenturmpasse bis zum eisernen Tor p. 34.
(3) REDLICH. I Geologische Studien in Rumniens.
(4) F. TOULA, II Geologische Reise.
Bistritza, 226.
www.digibuc.ro
20
stale mid; albita predomin. Quartul, In plAci mat mart pe unele locuri
sfrmat. Grenatul perfect isotrop este probabil un grosular. Structura
rocel granuliticA frte frurns.
Roca amfibolic5, ce e intercalat5 in bande convergente spre vf. Cndia
titre micasisturi si gneisurile din tt' acst regiune pina la Lotru, e o
rocl verde inchis'A, compacta, ce afleurz printre micasisturi In isvorul al
0 rocA tot arnfibolic de asemnare cu o eclogit gasim printre micasisturile de sub calcarul dinspre S. stinel Comarnicilor. Asupra acestor
rod vom reveni intr'un studid mal amnuntit.
In partea N. a Flori anului pe drumul, ce vine de la stana Comarnicilor In spre tar, gasim calcarul asezat pe brecil, constituite numai din
rod cristaline imprejmuitre. De asemenea la pcilele muntelui F olia, pe
dina dinspre isvorul sudic, gsim o busa de aceste conglomerate-brecil. Dup
modul de a fi constituite i dispositia lor ft de cele-l'alte rod, aceste
i aci la
de la ptele muntelui Stogu in linie drpt direct spre N. pAng in cur(i) F TOULA
www.digibuc.ro
21
mtura dintre Folia i andia; de aci se Indrpt spre E. chiar prin vIrful
Cndi, pe la plele Cl5bucetulul i Mijlocarilor i formn partea superidre a vaei luI Stan, ce se deschide in valea Lotrului. Aci In basinul BrezoiuluI ele ocup5. partea W. a basinulul, In jurul gurei Vasilatului i partea
inferir din valea iui Stan, unde se rzim pe margele vinete firte flexuate.
Pe basa studiulul paleontologic Intreprins de d-1 REDLICH (r) asupra gresiilor
de ofiteri.
Asupra acestel chel d-1 prot. Toni (2) se pronunta cl: Diese Schlucht
lsst deutlich erkennen das man es dabei mit Einbrchen eines frher unterirdischen Wasserlaufes zu thun haben drfte, dessen gewaltige Deckenmassen an Verticalklften niedergebrochen sind. Ein Theil des Wassers
nimmt noch heute der Weg durch die Felsmassen, wie man aus den nahe
an der Thalausmndung am linken Ufer hervor sprundelnden, mchtigen
Quellen erkennt. In sprijinul acestel explicatiuni ar veni i faptul, el in
peretii cheii se deschid dou marI pesteri, earl probabil nu sunt de Cat
www.digibuc.ro
22
Una din ele si cea mal visitata 'Arta numele de pestera lul St. Grigore
pentru ca In intrarea principala a el e zidit un mic paradis.
Acst pester e scobit in peretele de W. (drept) al cheil la o lnaltime
de vre-o 8o m. deasupra apei, si cum acest perete din culrne pn In
fundul cheil e absolut vertical si neted, intrarea In pester pe acst parte
e inabordabild. 0 potecg Insg frte Ingust cu treptele de piatr tocite i cu
scArl si balUstrade de lemn puOn sigure, conduce pe la partea de sus a
munteluI ca pe o prisp dealungul cheiI, png la o micd gaur, singurul loc pe
unde se pte ptrunde in pester. Acstg intrare e o crApAtur . largg numal de vre-o 50 cm. inalt. de i m. prin care trndu-te de-abusele de abia
potl s te strecorl printr'un culoar lung de vre-o 7-8 m , pgril unde ergptura devine ma comod. La acst. Ingust i anevoisa intrare a fost
ajustat re-cnd o use, din care InsA aii rOmas nurnaI stilpil sustinAtorI.
ScOpnd de culoarul strimt si intunecos te afli intr'o galerie inalt i largg prin
ai c'rel peretl crOpati din drpta parunde lumina dilel de afarg. Acst galerie
se continu ca o crpturg. In inima stncel, insd nu se pte continua, ccl peretele din drpta i o parte din sol e ddrmat In o galerie infericr la un nivel
de vre-o 8 m. mal jos, in care trebue s te la tocma.i prin aceste sfOrmturi.
Galeria, In care scobori, e intrarea principalg lumins, unde e construit
paraclisul lui St. Grigore. Gura acestei galeriI e larg de vre-o ro m. Inalt
cam tot asa. Lungimea antreului nu trece de 15 m. In fundul lui se
continul pestera Inainte la doug nivele. 0 galerie, a Iiliecilor$, prin drpta
la acelas nivel cu intrarea principalO i alta, a chilieli, prin stnga la un
nivel cu vre-o 6 m. mal sus de al guril pesterii. Pe acst din urtn"
Tot In peretele drept al cheil, ce-va maI sus de cotitur, acolo unde
Incepe deja s se largscg, se deschide gura triunghiular a celeI a doua
pesterl a Bistritei. Drumul sc face la ea prin chee pe punti rustice de
mesteacn cu cdja alb, rezemate de bolovanl colosali la picirele cOrora
se rostogolesce apa Bistritei furise. Intrarea e cu vre-o 20 m. de-asupra
apel i o pantg relativ usr de suit duce direct la ea. Pentru a visita
acst pester trebuesc re-carl preparative, ccI se lasg 'in jos pe o pant
www.digibuc.ro
23
de 450 cu vre lo m., ducnd In o galerie orizontal unde la capt se deschide drept In jos un put adInc, In fundul cruia se aude vuind un isvor.
Vr'un km. mal spre E. de Bistrita, In dreptul satului Petrenl, se deschide
a doua cheie, a pirlului Costescilor, ce despic muntele tocmal In partea
cea mai Ina 101 a lui. Acst cheie In partea de sus e mult mai larga
drurnul, care vine de la St Ina Comu-nicilor trece pe deasupra culmeI pe
marginea acestel chef. Numercise crplurl, mid caverne si nise scobite
de apd se observ In peretil si la basa acestel chel.
calcar tte curg In chel aprpe rectiline, paralel Indreptate tte spre SE.
tocmal In sensul de cea mai mare pant a munteluI. Acelasi drum II
isvrele, ce
(1) Recea la N. de calcar curge in directia SE; eind din calcar insk se indreapt
diract spre S.
www.digibuc.ro
24
tura tavanului vre-une pesteri, acelasi lucru trebue s ni-1 inchipuim causa
provocatre si a celor-l'alte chei. Cum ins e greil de admis, c nisce
pesteri s fi gurit transversal in directii parelele acest masiv calcar relativ
trebue sa atribuim formatiunea acestor vl i altor cause de cat prabusirei tavanelor re-cdror pesteri.
unde era5 nisce crpturi destul de insemnate, prin cari apa fiind fortatd
s trcd, le-a largit putin cte putin, In acelasi timp adncindu-le. Cum
debitul rlurilor nu era Insemnat In tot-d'auna, actiunea erosivd a apei se
resimtia mal mult In sens vertical si ast fel s'a5 format acele vagunl adncI i strimte, prin cari gsim, c curg Bistrita, R. Costestilor i Recea.
0 dovadd in sprijinul acestel ipotese e si forma vailor acestor rlurl la N
de masivul calcar in terenurile cristaline. Vile frte adncl si repecil In
partea de sus a muntilor, unde presinta un V frte ascutit, cnd se apropie de masivul calcar talvegul lor devine mai lin, se l'argesc presentndu-ne
un V dac nu tot-d'auna concav dar In genere fOrt deschis. Ele sunt inchise spre S. deoparte i alta prin peretii de calcar, ce es mult in relieful pantei, deschisi la inceput ca o plnie, dar carl se apropie din ce In
ce dupd o clind i dupa alta, pind ajung la strimtul spati al chei.
Dispositia peretilor calcarl, forma veI i talvegul ei acoperit adesea eu
un frte gros strat de bolovani, petri i nisip, pe delturi cu un fel de
terase, ne spune cd In timpul viiturilor mau, viitura fiind mai mare ca scursura, apele se adunaii in basinurile din partea N. a calcaruluI, unde cresceati frte mult. Din aceste lacurl apele, cnd ajungea5 la nivelul superior
al calcarulta, se strecura5 printre crApdturile, cari se deschideati In el pind
la suprafatd, crapaturi, dupa cum am ardtat, paralele de la NWSE. Actiunea apel In aceste crpturi se exercita si mai puternic, clef lucra nu
numal prin erosiune ci i cu presiunea hidrostaticd, ce o castigase prin ridicarea nivelului apel in basenul din N. calcarulul. Cum apa stagna relativ
mult In aceste basenuri, avea destul timp sd modeleze fundul si clinele
vailor si sa largsca in mrete caverne crpaturile din peretii calcarosi. Pe
timpul visitrel uneia din pesteri, ce se deschide chiar In palnia de la Inceputul cheii Recel, Pester a St o g u, am avut ocasiunea de a vedea si
acest fenomen de crescerea apelor in basinurilor din N. cheilor.
Cat am stat In pester, o p1,5e rorential cadnd In N. chei, parlul a
crescut colosal i nici ping sra nu se retrdsese In albia-I obisnuita. Intre
www.digibuc.ro
25
brate si In tot talvegul vael, unde se intinsese, era depus un strat bunicel
de nisip i pietris marunt, ceea-ce ne arata, ca crescerea era Insotita de o
potoIire a curentului, potolire provenita probabil din greutatea de a trece
apa prin chee. Cat de intens trebue sa fi fost fenomenul atuncl, cnd cheia
nu era de cat o crapatura!
Pestera Stogu.
Pe clina repede si stncs, ce se lasa din virful muntelui St ogu spre
apa Recel, In dreptul, unde acsta Inca' n'a apucat pe cheea sa cea strimta
prpastisa, la basa unul perete vertical alb-sur, se deschide gura ngra
fior6s a pesterel, ce In diva de 7 August am exploarat Impreuna cu
prietenul me d-I I. POPESCU-VOETESTI (I). Mai tarzi la 22 August I'mpreuna cu d-nil MRAZEC, PIEKARSKY i PARISET, am visitat iaras1 acsta grota,
www.digibuc.ro
26
0 galerie Indreptata spre EENE. lunga de vre-o 1 1,5 m. duce In interior la o cupola spaticisa, lunga de vre-o 25 m., lata de 12 Si Inaltd de 15 m
www.digibuc.ro
27
langa peretele drept, uncle terenul era mai neted i mal jos ; In partea de sus
acest perete e masiv i i mentine inclinarea, ce o are de la intrare. Partea
despre nord a cupolei e mai boltia i peretele acesta, In care se deschid
mai multe nise i mici galerii e frte a-Apt ; o parte din materialul surpAturei tavanului i peretelul formza o gilmada Inalt de vre-o 2m.,50 si
Cupola din Pestera Stogu. Desemn in arbune dupa natur de d-1 V. RoLA P1FKARCKY.
www.digibuc.ro
28
la 2-3m..
La 35 m. pe acest culoar galeria se largesce putin, sub peretele din
dr6pta scobindu-se o nisa, care probabil c e gura unul put Inclinat,
astupat cu bolovanf si 6se. In acsta parte am gasit amestecate cu bolovani primele 6se de animale diluviane ; aci era locul unde ciobanil gd-
siser 6sele de jidovi si tsta de om.. sele apartin mal mult lui Ursus
spekteus ; cu tte astea se observ i altele mai mid i mal variate si
cte-va maxila re de iumegdare. Vertebre se gsesc o multime precum
si resturi de membre, c6,te etc. 0 abondenta frte mare de stalactite;
stalagmitele
concretionat peste se, crani, vertebre etc, si a ajuns de
s'ail unit in numer6se colne cu stalactitele.
La 7 m. de aci, suind putin, se largesce pestera iarasi constituind Domul..
In mijlocul domului avem o stalagmit colosala Inalt de mai bine de 2 m.
grsr: jos de 1,5 m. sus de I ; la un nnetru de la basa se gtuesce
lund aparenta unul colosal bust. Domul e larg de 6,20 i e aprpe circular. In peretele despre NV., lnga' intrarea In dom, avem sus o platforma
frte neteda Corul de marginea careia atarn in jos frte numer6se
stalactite transparente. Probabil un cos se deschide in acea parte in
mului dintre bust si draperil e ornata cu frum6se stalagmite, ce stad tocmal ca nisce lumnari i sfesnice In jurul bustulu. Acsta parte e (Altarul.
www.digibuc.ro
se
29
ce se continua i spre SW. si spre NE. pe sub cea superird. Acsta, care
nu e de ct o crpaturd transversala celei dupa care s'a format ramificatia BD, se gasesce In directie aprpe paralela cu galeria principala AB.
Fundul acestel crapaturI e acoperit de lehm i bolovani amestecate cu cse
peste carl s'a prins o grsa crust calcard. Aci chiar la basa peretelul vertical
www.digibuc.ro
80
i se. Parte din acest material a fost al-at de ape din grotele superire si de la suprafata. In timpul visitel nstre apa putina curgea prin
lehm
pestera.
Inca o proba evidenta ca pestera visitat, Stogu, trebue sa fie in cornunicatie cu o multime alte goluri in masa calcara e i faptul, ea un puternic
curent de aer se resimte pe galeril de la exterior la interior, fapt, ce se
observa mai pronuntat acolo unde galeriile se strimtz.
Lilieci nu sunt In acsta pestera.
Din cele spuse 'Ana acum asupra cheilor i pesterilor din masivul Bistritei, conchidem c calcarul e frte crapat In directiunea Inclinrel lul si
In o directiune longitudinal. 0 parte din aceste crpaturI, acelea de pe
directia pantel, cari ajungeaii la suprafat, a fost lrgite de apele, ce venea din N. masivului si se I-el/Ai-sail dnd nascere la acele minunate chei ;
o alt parte, acelea din inima muntelul, a fost largite de apele, ce se infiltra fie de la suprafata fie din apa cheilor, i a format mrete pesteri,
dintre cari prea putine sunt cunoscute.
Aceste crapaturi s'a nascut probabil In timpul, cnd lamboul calcar s'a
desprins din cuvertura mesozoic, ce acoperea terenurile cristaline, si a
plecat spre SE. In casul acesta breciile, ce le gsim In unele parti la basa
calcarului, e probabil sd fie nisce brecil de frictiune, mai ales Ca' asernenea
fcrmatiunl nu s'ail intlnit la basa celor-l'alte calcare jurasice din regiune.
Pestera Possada.
La E. de Rucar se ridica o muche dirijat aprpe NS. si care separd
basinul Rucarului de al Podului Dmbovitei. Pe acsta muche serpuesce in
multiple cotituri soseaua, ce vine de la Campu-Lung, trece prin Rucar
merge mal departe prin basinul podului Dmbovitei, prin vama Giuvala
www.digibuc.ro
81
calcar circuesc de tte prtile basinul : avem spre N. peretii, In carl se deschid
cheile Dmbovitel si Dmbovicirei, spre S. peretiI verticall aI Ghimbavului
vita si din care ese tocmai ma jos de Rucar. La E. avem peretiI, ce din
virful Sasultil se las pin In valea Orii, acoperitl la basa de marge
gresil; iar spre W. muchea Possadel cu peretif calcarosl suri i brunl.
Fundul basenulul e format din gresiI, descompuse senoniane, marne baremiane si conglomerate cenomaniane ; de-alungul albiel Dmbovitel apar stincl
de calcar. (F. TOULA, V. POPOvid-FIATEG,
SIMIONESCU).
pe sub pamint, mai intal prin acsta crApatur destul de cornea., dar
dupa vre-o 60-7o m. se strimtz asa, c deabia pte trece apa.
Cei doI peretl al crapaturei sunt inclinatl spre NWN. Galeria de intrare
A (plansa) e InaIt de vre-o 6 m. si larga jos de 3, se strimtza insa cu cat
ptrundem Inuntru. Dupa vre-o 33 m. se largesce iar, cad: apa, ce vine
pe nisce cosurl dinspre stnga, cum intri, a ros peretele stang. Aci In camera B o prispa inalta de 1,8o se ridicl Intre patul isvorului pesterel
al isvorului, ce curge de sus. Pana aci crapatura a mers intr'o directie SWW
www.digibuc.ro
82
www.digibuc.ro
Plansa L
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro