Iuliu A. Zanne - Proverbele Românilor Din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Și Macedonia - Proverbe, Dicetori, Povățuiri, Cuvinte Ade

PROVERBELE ROMANILOR
e-Way:1/Ja/ieJ
JadlhJ 441:ti1 /claw;
amnia VIOJ eiiehma/c/tcar6nreJ Izalco

eire2eca Vieyeeiffa Jenylei a9Jtt3siona ve/a.
LITCRETIII, III, p. 11-13.
.ji
ido
ham, a lerlig" #J
fen
,Jeamen,
tventZ1
viediVa
1Javeli.
B. P. HX*DC, Cuy. B6tr, II, XIX.
dacoromanica.ro
FIE-CARE EXEMPLAR VA PURTA ISCLITURA AUTORULUI
TOTE DREPTURILE RESERVATE
dacoromanica.ro
DIN
Ro AJA, BASARABIA, BUCOVINA, BMA ISTRIA iICEDONIA
PROVERBE, pletTORI, POVTUIRI, MIKE ADEVRRATE,

ASEMWRI, IDIOTISME
I CIMILITURI
CU UN
GLOSAR ROMANOFRANCES
DE
IULIU A. ZANNE
"i701.4.
OPERA PREMIATI DE ACADEMIA ROMANI.
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU
EDITORA LIBRABIEI SOCECO & Comp.
1900
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE ROMANA 1)
AUTORI
AGS (ICAROLY). Magyar, Nmet, Olasz, Roman Olh), Csek-lot s
Szerb beszlgetsek otthon s uton. Pest, 1859, Kladjak
Lauffer es Stolp.
ACSINTI URICARUL. A doua domnie a lui Neculal Alecsandru
Cronicele Rominiel de MiMavrocordat V. V. In Moldova.
chail Koglniceanu. Bucuresci, 1872, C. N. Radulescu.
ADRIAN (f. v.).
Botosant, 1870.
Abecedar ilustrat.
ALBINA.Revist, An. 1 & II, Bucuresci.
Suvenire chi impresiI, epistole

ALEXANDRESCU (GRIGORE).
chi fabule.
Bucurescf, 1817.
Scrieri In versurf i pros1.Bucurescl, 1893.
Literatur i Sciint. Director
ALEXANDRESCU (GR. I.).
Dobrogeanu-Gherea, Vol. II, 1894.
Studif asupra obiceielor juridice ale poporului roman. Galatz,

1896.
Badea Traan. Focgani, 1898.
ALEXA.NDRI V. & LASCAR ROSETTL
Mica colectiune de
89 proverbe culese de L. Rosetti pentru V. Alexandri,
urmate de 156 proverbe extrase din Povestea Vorbei, manuscris din biblioteca Academiel Romne.
ALEXANDRI (v.. Opere complecte. IX Vol. BacurescI,
1875, Socecii & Comp.
Poesil populare ale Romanilor.
grafia lucrktorilor asociati.

Convorbir1 literare.
Diverse.
Bucuresel, 1867, Tipo-
Operile le C. Negruzzi, Edit. SoceMi. Prefat.

AMIRAS (A.). Cronica anonim a Moldavief, 1662 1733.Cro-
nicele Romaniet de M. Kogalniceanu.Bucurescl, 1874, C.

N. Rdulescu.
ANTIM IVIRNUL (nwraoPuLtT).
Din didahiile mute In mi-
tropolia din Bucurescl. Edit. Dr. I. Cornoi. Libraria Socecu

& Comp., 1895.
ILBucurescl, 1884.
ARSENIE.Noua colectiune de basme,
1) La faceputui ultimulut volum se va compleca, -de va fi trebuinO, lista
corespondeOlor ij a autorilor
dacoromanica.ro
1 8. ASAK1 (a). - Fabule. - last. 1862.
1 9. RDESCU (A.), preot, c. Margineni. J. Prahova.- Etymologicum

Magnum, B. P. .115del1.
20. BATCAN (E.). - Vorbe bune (Binete) Intrebuintate la Romani

adunate de. - Bucurescl, 1884.
2 1. B.A.L..SEL (TEODOR). Invelator, C.
Stet:lowed, J. Vlcea. -
e-
zatre.
BARONZI (GEORGE). - Limba romana i traditiunile el. 1872.
BELDIMAN (ALEXANDRU). - Tragedia, sati mat bine a dice jalnica

MoldoveT IntImplare dupi resvratire a Grecilor. - Cronicele Ro-
manilor Vol. III, de M. Kogalniosanu, Buourescl 1874.
BENGESCU.-Opere publicate in Lonvorbirl literare,An.

BERTOLDO (VIATA LUI). - Chrestomatia romana i Literatura
populara romana de Dr. Gaster.
BIBICESCU (1. o.).-Poesil populare din Transilvania.-Bucurescl,
1893.
BIBLIE.
BOGDAN (N. A.). - Povegti i Anecdote. - Saraga,

BOLINTINENU (MAMIE). - lelele, Bucurescl, 1869. C. N.
Radulescu
BOLLIAC (CESAR).- CulegerT de mal multt artico11.-Bucurescl,
1861.
BUJOR (p.). - Nuvele.

BURADA (TEODOR). - Diverse. - Convorbirt literare
Revista
pentru istorie, Arhiologie i Filologie.
CALENDARIU pe anul dupa Hristos 1829. - Buda, tipografia
universitatil unguresci.
CALENDARIU pe anul dupi Hristos 1832. - Buda, tipografia
universitatil ungurescl.
CALENDARIU pe anul dupa Hristos 1841. - Buda, tipografia
universittil unguresci.
CALENDAR pe anul 1853.-Tipografia Romilno-Francesa,
CALENDAR PENTRU TOTI,- prefetic, amusant i popular pe
anul comun 1863. - BucurescI, Edit. BaraPeanu i Varta.
CALUGARENI (1.). Invetcltor, c. Movileni, J. Teencig - Etymologicum magnum, B. P. HAW&
CANDREA (AURELI). - Poreclele la Romani. - Revista Nod,
An. VII.
CANTAN (m.). - Poesil populare. - Saraga,

CANTA (sPArranun ION). - Letopisetul Moldovet,-1741-1769.Cronicele Romaniet, de Mihail Kogalniceanu, Vol. III.
CANTEMIR (PRINC1PELE Dim intiE). -Divanul.-Edit. Academiel
--
Romane, Bucurescl, 1878.

Descrierea MoldavieT.-Edit. AcadernieT, Bucurescl, 1875.
Istoria leroglifica.-Edit. Academiei, Bucuresci, 1883.
Evenimentele Cantacuzinilor i Brancovenilor. - Edit. Academiet, Bucutescl, 1878.
CARAGIALI
L.). - Teatru. Edit. Socea. & Comp., Bucu-
reset, 1889,
CARP (P. P.), c. Tibet-need,
1895. No. 183, p. 983.
J. Vaasa& - Monitorul Oficial, An.
Covurluiti .-Monitorul oficial,

CATARGIU (LASCAR), C. Golaqei,
An. 1894, No. 94.
CHIBICI-lif:VNEANU (A.). - Diverse. - Convorbiri literare.
CIHAC (A. DE). - Dictionnaire d'tymologie Daco-Roumain, 2 Vol.
Francfort s M. Ludolphe St. Goar, 1870-1879.
dacoromanica.ro
IX
CODRESCU (TEoDoR).-Uricaru. XXII volume.- 14, 1852-1892.
COLUMNA LITI TRA.IAN.-Revist.-B. P. 1-14cltl, An. VII,
1876.
CONSTANT1NESCU (BARRu). - Carte de citire prelucrat de InVttoril asociatf Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug Laurian,
St. Miliiilescu, I. Manliu.- Partea II, Edit. XV. Soceml &
- idem. Partea M. Edit. XI1.-Socem1 & Comp., 1893.

-CONSTITUTIONALUL,
piar.-Bucuresel.
Comp., 1892.
Proverbele romanescl din Colectiunea Reinsberg-Diiringsfeld.
CONVORBIRI LITERARE.-An. I-XXIX
CORESSL-Evanghelle.-Etymologicum Magnum, B. P. Hac1511.
CO$BUC (G.).-Balade
& Comp., 1893.
Foie pentru top, An. I.
COSTIN (mutoN) -Scrierile lui Nicolae Costin - Cronicele Romaniel
de Mibail Koglniceanu, Vol. I

1874.
Bucuresci, 1872-
COSTIN (NicoLAE). - Scrierile lui Nicolae Costin. - Cronicele Ro-
maniei de Mihail Koglniceanu, Vol. I & II, Bucurescl,

1872.
CRCIUNAS (GR.)- Invdteitor in Transilvania. - Elymologicum

Magnum, B. P. 11d6-5.
CRXSESCU (VICTOR).-Schite
Nuvele. - H. Steinberg, Buell-
rescI, 1893.
CRAINICEANU (DR. G.)-Diverse-Convorbiri Literare. An. XXII.
CREANG (toN).-Poveltr.-Edit. Grig. G. Alexandrescu, 1890.

Amintiri din copilrie si anecdote. $araga, IaI, 1892,
CRISIAN, (T.).- Invlator, c. Cuyieru, Transilvania. - Etymologicum Magnum, B. P. Ilhc165..
CRONICA ANON1MA - Istoria Wei RomanescI de la anul 1809

Inc6ce, continuat de un anonim. - Magasin istoric pentru
Dacia, Vol. V, 1847.
DAME (FR). - Nouveau dictionnaire Roumain-Franais. Bucarest,
1893-1896.
DARIU (toN).-Gazeta Transilvaniel, 1898.
DELAVRANCEA (sT.).-Trubadurul.-Haimann Bucuresc1,1887.
Sultnica.- St. Mihlescu, Bucuresc1,1885.
DIACONOVICI-LOGA.-Chemare la tipdrirea cartilor romanescl Buda, 1821.
DONCEV.-Curs de literaturi roman, 1865.
DONICi (A.). - Fabule. Cartea I, Iaii, la cantora Daciei lac' are,
1840.
-DOSOFTEM-Etymologicum
Fabufe. Cartea II. neg. dat.
Magnum, B. P. lic1611..
DRAPELUL.-Piar, Bucuresci.
piar, Brlad, J. Tutova.
DREPTATEA.- piar, Banat, 1895.
- Piar, Bucurescl.
DULFU (PETRE). - Revista Albina.

84* DUMITRESCIRAL.).-Galicisme, proverbe, maxima, barbarisme. Carol Mtiller, Bucuresci, 1894.
EMINESCU (ff.) Diverse.-Convorbiri !iterare,
ESARCU (G.).-Monitor Official No. 26. Feb. 1898.
EVENIMENTUL.-piar,
FILIMON (N.)-CiocoT vechi i nol.- Revista Roman, 1861-1862.

FLONDOR (D-nu G. CAVALER, DE). Patria, Cernutl, 1898.
F0IEA PENTRU TOTI.-Revist, Bucuresci.
dacoromanica.ro
X
FRANCU T. & G. CANDREA,-Rotacismul la Mop' i IstrienI.Buctirescl, 1886.
FUNDESCU (fox c.).-Basme, rapt, Plcilituri i Ghicitor1.-Bucuresci, 1875.
GALLIN, NADEJDE, TIGHILIt
I CANDREA. - Carte de
citire, 1893.
GANE (N.).-Nuvele.-Convorbirl literare, 1875-1876.
--GAZET4 POPORULLI. - piar Bucuresci.

Poesil.-araga,
Diverso. - Convorbiri literare.

GASTER (DR. m.)-Literatura popularg romana. Bucuresci. 2 Vol.
Chrestomatie Humana. 2 Vol. Leipzig -Bucuresci, 1891.
Tiganul ce 'I-a mancat biserica. -Revista Tocilescu, I, 1883.
GAZETA S.A.TENULUI. - RevistA Datculescu Director.
GAZETA TRANSILVANIEL - piar, Brasov.

GEORGESCII,
Inv. c. Copreni, J. Ialomia. -
Etymologicum
Magnum.
GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFET).-Condica obiceiurilor vechi

nol ale Domnilor MoldoveT. - Cronicele RomanieI de Mihail
KogAlniceanu, Vol. III, 1874.

GHICA (rox).-Amintirt din pribegia dupa 1848.-Socecil & Comp.
Bucuresei, 1890.
Scrisorl catre V. Alexandri. - Socedi. & Comp. Bucuresci
1887.
GIL.-Nuvele.-Convorbirl literare.
GLIGORE (POPA).-Legenda Duminicet, an. 1600..
GOLESC1 (CONSTANTIN DIN). - Adunare de pilde bisericescl i
filosoficescl.-Buda, 1826.
GOLESCU (VORNICUL IORDACHE). - Pilde, poatuirl i cuvinte adevrate i povetI adunate de dumnealui Vornicul lordache Golescu, fiul r'posatuluI banul Radul Golescul. -Manuscris din
biblioteca Academiel Romania. Proverbele extras() din
acest manuscris stint trecute in PROVERBELE ROMA.NILOR,
co insemnarea Jigs. I.
Copie Intocmat a precedentuluI manuscris care se MIA depusa
la biblioteca national de la laqi. Proverbele extrase din

acest manuscris sunt trecute In PROVERBELE ROMA.NILOR,
cu insemnarea: lifss.
GO VORA. (PRAVILA DE LA).-Pravila bisericsci tipArita la 1640
In monastirea Govora.-Edit. Ion M. Bujoranu, Bucuresci,

1885.
GRAP15TEANU (PETRE).- Vointa National, An. 1895.- Gazeta

Poporului, An. I, No. 192.
GRIG.-Nuvele-Convorbirl literare.
GROSSMANN (s. i.). -Dictionar germano-roman - Iai. In curs

de publicatie.
HALLER (DR. IOSEPH). - Altspanische Sprichwtirter und sprichwtIrtliche Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes. Vol. 2, Regensburg, 1883.
HARAM (VASILE). -Carte de lectur, 1894.
ILIPECJ (ALExANDRu). - Domnia Arnautulut - Revista noui, An.
---
VIII, No. 10-11.
H.41DEI-j (B. PETRICEICII).- Etymologicum Magnum Romaniae.

Ire( Crai de la Rsrit.-Bucuresci.
Ion Vocla cel cumplit.-Bucuresci, 1865.
Columna lul Traian. 1882-1883.
Cuvinte din 13trani. 2 Vol. - Bucuresci, 1878.
dacoromanica.ro
XI
H.A.PaT (B. PETRICEICLI).- Traian.-piar. .An. 1869 No. 63.
HELIADE RADULESCU (ION). - Mmoire sur l'histoire de IA
--
rgenration roumaine ou sur les vnements de 18 48.-Paris,

1861.
Vocabular Je vorbe staine.-Bucuresel, 1847.

Tandalida.
Biblioteca portativi, LXV. - Poesif inedite. - Bucurescl,

1860.
HINTESOU (r. c.). - Proverbele Romanilor. - Editura Closius.

SibiA, 1877.
HODOS (ENEA).-Poesii poporale din Banat. - Caransebes, 1892.
HOITAN (a. N.) - inagitor, Cetatea din Codru, Sinaia. Ploesc1,

1898.
IANO V. - Diverse. - Convorbiri literare.

IA.RNIX-BARSEANU. - Doine i strigiturT
iveali de Dr. Urban larnik
din Ardeal date la

Andrea', Barseanu. - Bucurescl,
1885.
ICS. - Paloda, An. XIV, No. 27.

IDEM.-Dictionar de proverbe In calendarul Romanilor pentru 1892.
IONESCU (1.). - Carte de citire U. - Ioseph Gbl, Bucurescl.

Carte de citire,
Itnitit. si L. Alealay, Bucaresel.
IPSILANT V. V. (ALEXANDRO ION). - Pravilnicisca condici a
Domnulul Ion Ipsilant.-Bucuresel, 1841.
ISPIRESCU (PETRE). - Legende sa Basmele Romanlior. - Bucurescl, 1882.
Sn6ve sa povestI populare adunate din aura poporulul de
--
un
culegtor tipograf.-Editia II, cm multe adause. Bucu-
rescI, 1879.
Basme, sn6ve si glume adunate din gura poporulul de P. Is-
pirescrt. - Craiova, 1893.

Pilde i Ghicitorl, adunatk de P. Ispiresen. - Bucuresci,
1880.
Pilde,
fabule, ghicitorf adunate de P. Ispirescu.- Bucurescl, 180.

Din povestile unchiasul sftos, basme pganesc1 Inlocmite
de P. Ispirescu.-Bucurescl, 1879.
Qictorl populare, Revista
'ogle, An. I & II.
Basme, sn6ve, etc.,
pentru istorie, archeologie si filo-
de un culegtitor tipograf. - Bucu-
resci, 1872.
Idem.-In Chrestomatia Romani de Dr. M. Gaster, Vol. H.
Diverse. - ConvorbirT Literare.
Opincaru, cum Teste si cum trebuie si fie
JIPESCU (GLIGORE
-JUNIMEA.-piar,.Brlad, J. Tutova.
siteanu. - Bucurescl, 1881.
R6urile oraselor.- Bucurescl, 1884.

Dicer' in Lumina pentru tolT, 1885.
163. KOG.ALNICEANU (ExAmE).-Diverse. - Cronicele Romaniel de
Mihail Kozalniceanu, Vol. III, 1872.
KOGALNICEANU (mniAll,).-edintele DivanuluT ad-hoc din Moldova.-R6spuns vorniculta Alecu Balf.

LAHOVARY (ALEXANDRU N.).-Monitorul Oficial. Sedinta Cameril
din 2 Decembre 1894.
LAMBR1OR (A.). - ConverbirT Literare, An. VIII-IX.

LAURIAN-MAXIM.-Dictionarul Umbel Romano, 3 Vol.- Bumrescl, 1871-1876.
LITA (losw).-trialeitor.-Etymologicum Magnum.
dacoromanica.ro
XII
iescl, p. u.
VASILE), paroh grcco-catolic, c.
LUCACIU
Fels-Banya, Ungaria.- Gazeta, I, No. 160.
LUMEA ILUSTRATA. - Reviste, An. II, 1894.
LUMEA NOUA. - piar, Bucurescf.
LUMINA PENTRU TOT'. -Revista, Director Enie Bilteanu,
Bucurescl I, 1885.
LUPESCU (m.).-Invetcttor, c,Broscenil, J. Suciava.-qeatierea.
MADAN (O.). - Suspine, Bucurescl, 1898.
MAGASINUL ISTORIC PENTRU DACIA.-Volumul IV F}i V.
MAGIUNCA (s.).-Etymologicum Magnum, B. P. Ileded.
MAIORESCU (TITU), Critice-Bucuresci, 1874.
MARIAN (s. FL). - Nascerea la Roman1.-C. Gbl, 1892.
----
Nunta la Romani'. - C. Gbl, 1890.

Immormintarea la RomanI.-C. Gbl, 1892.
Ornitologia poporani Romani, 2 Vol. Cerneutl, 1883.
Satire poporane Romane.-Socecil & Comp. 1893.
Descantece poporane Romane, Suclava, 1886.
Traditil poporane Romano In Bucovina, Bucurescl 1896.
MATET BASARAB V. V. - Indreptarea legief cu Dumnezeil care

are WI judecata arhiersce i Impertesci de tte vinele preo-
tescf i mirenese Pravila, etc. - Edipa Ion M. Bujoreanu.

Bucurescl, 1885.
Pravila.-Studie asupra elementelor grecescT in limba roman,
de G. Murnu.
MAWR (DOMNA E. B.). Proverbele Romlnilor-Bricurescl O. London, 1882.

Analogous Proverbs in ten languages.-London, Elliot Sock,
62, Paternoster Row, E. C. 1885.

MEISSNER C. & V. DOGAR.-Prima carte de lecture, II, Ploescl, 1894.
MELHISEDEC (EPISCOP). - Revisti pentru Istorie, Arheologie i
Filologie, An. U, Visita Episcopultif Gr. Tamblac.
MERA. (r. T.). - Diverse. Convorbirl literare, An. XVI.
MIHAILESCU (s.). Invlettor, ezet6rea, An. I.

'VIILESCU (SPITARUL NICOLAE).-Cronica pe scurt a Romanilor.Cronicele
Romaniel de Mihail Kogelniceanu. Vol. I, 1872.
MONITORUL OFICIAL. - Sedinta din 2 Decembrie 1894;

No. 183, din anul 1895.
MUNTEANU (G. I.). - Carte de lecture romanesci pentru clasele
gimnasiale inferiori i reale. - BraBov, 1881.
- Studie asupra elementelor grecescl In limba roMURNU
man.-Bucurescl, 1895.
MUSTE (NICOLAE). - Letopisetul Orel Moldova de la domniea luI
!strati Dahija V. V. pane la a treia domnie a lul Mihai Racevita, V. V. atribuite lul Nicolae Muste, dieac stare de divan
1662-1729. - Cronicele Romaniel de Mihail Kogelniceanu,
III, 1874.
N.X.DEJDE (DNINA SOFIEA). - Fie care la rindul
Craiova, 1895.
NAUM. - ScrierI. - Dictionnaire Dame.

NECULCE (ioN).-Letopisetul Moldovel. - Cronicile Romaniel de
Mihail Kogelniceanu, II, 1872.
NEGRUZZI (c.).-Opere complecte, 3 Vol.-Soceml & Comp. 1873.

NEGRUZZl (i.).-Diverse.-ConvorbirT literare.
NOUTA TEA. - piar, Iai, I, No. 75.
ODOBESCU (ALEXANDRE' ION). - Pravilnicesca condice a WI

Alexandru I6n Odobescu.
dacoromanica.ro
ODOBESCU (ALEAXNDRU IN).
ScrierT literare
fl Istorice, 3
Vol. - Socecd & Co., 1887.

ODOBESCU-SLAVICI. - Carte de citire. - Bucurescl, 1893.
OLLANESUU
- Teatru la romani. - SocecO. & Co.,
Bucuresci, 1897.
OMILIAR DE LA GOVORA. - Etymologicum magnum. -B. P.
Hasd6A.
PALODA. - piar, B6rlad, J. Tutova.

PALTINEANU
- Invegtor, c. Tiubari, Transilvania. Etymologicum Magnum, B. P. 116.06i1.
PANN (ANTON). - Culegere de Proverbs sail. Poveslea Vorbel. -
----
Editia Cucu, 1889, reproducere dup6, cea de la 1847.

ProverburT sari Povestea vorbef, 3 brosure. - Bucurescl,
1852-1853.
Calendar pe anul 1848.

Nisdrvniile luT Nastratin Hogea. - Bucurescl, 1887.
Fabule si istori6re. 2 vol. - Editia I, Buctiresel. 1841.
inteleptul Archir fi nepotul sal Anadam.-Bucuresel, 1880.

O ezit6re la tar sau povestea lul Mos Albu, partea
Bucuresci, 1851.
!dam, partea II, - Editia Lazar, Craiova, 1890.

PA,NU (G.). - Publicist.-piarul Epoca.-1896-1897.
PASCULESCU (m.). - La intalnire, sfaturT si diverse pentru top
de M. P. Misiotis.-Tipografla Lazar, Craiova.

PATRIA. - piar, Cernautl, Bucovina.
PAUL (ION). - Din Transilvania.-Faea pentru totT.
POMPILIU. - Diverse.-Convorbirf literare.

POP (m.).-invelcItor c. `cmculei-Mare,Ungaria.-Etymologicum
Magnum.
POP-FLORENTIN (ION). - Diverse. - Convorbirf literare.
POPESCU (AL.). - Inceptor, c. Cernica, .1. Ilfov. - Lumina

pentru toll.
POPliSCV (N.).-Calendarul Basmelor. An. 1881-1882-1883.

POPOVICI (o.). Convorblrf literare. An. XXV.
REINSBERG-DR1NGSFELD(IDA-UND OTTO FREUD:I:MN VON.-
Sprichwdrter der Germanischen und Romanichen Sprachen. 2
Vol. - Leipzig, 1875.

REVISTA PENTRLT ISTORIE, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE, sub directiunea lul Grigorit. G. Tocilescu, 1882 1895.
REVISTA NOU.A. sub directiunea lul B. P. MOH, 1888-1894.

RIURNU (r. kr.). - Despre datoriile copillor care parintif lor.
A cincea editiune, Bucuresel, 1837.
Nou6 istoriare pentru copif. - A patra editiune, Bum-
reseI, 1887.
Morala.
Voluraul IV din biblioteca portativa,
resci, 1860.
ROMA.NIA LIBERA.-No. 838 din 15 Martie 1880. Mos Grata.
- ROMANUL (MITROPEILITUL mraorT).-Tribuna poporuluf, Arad,
Ungaria, I, No. 198, pag. 1043.

ROM.A.NUL GLUMET, partea I, Proverburl, ghicitorL-Thiel &
Weiss, Bucuresel, 1874.
ROSETTI (LASCAR). - VO41 ALEXANDRI (y.).

SAGUNA (MITROPOIT). - Diverse.
AINENU (LAZAR). - Basmele Romane.- C. G5131, 1895.
lelele, dinsele, vint6sele, frum6sele, folmanele, miTestrele,
milostivele, z1nele. - Bucuresci, 1886.
dacoromanica.ro
XIV
SAINENU (LAZAR).-IncercirT asupra semasiologiel limbeI romane.Revista pentru Istorie, Archeologie ai Filologie, Vol. VI, 1891.
Elemente turcescl In limbi Romani. -- Revista pentru istorie,
--
etc. An. II si HI.
Filosof-Flloscos.-ConvorbirI literare. - An. XXI.

Dictionar universal al limbel Romans. - Samitca, Craiova,
1896.
SALV1U (e. P.).- Inveteitor, c. Smulti, J. Covurluia.-gegt6rea.

SBIERA (ION AL LUI G.).-Poveatl poporale romanesci. Cerniutl,
1886.
236. SCHULLER (IOHAN KARL). - Aus der Valachei: Ruminische Ge
diehte und Sprichwirter.-Hermannstadt, 1851.

$EZATT5REA,-Revist.-Buda-Pesta.
SEZATOREA. - Revist. - Director A. Grorovel. Folticenl,
j. Suclava.
SEVASTOS (ELENA D. 0.).-Povet1.-araga,
SILASI (DR. ea.). - Renascerea limber romaneseI In vorbire ai
scriere. - Stein, Clu.yit, 1879.
Apologie.- Stein, Cluiii, 1879.
SIMA (ea,). - Convorbirl literare.
SIMEON DASCALUL.- Cronicele RomanieT, 1, Apendice.
SIMU (a.). - Invgiator, c. Orlat, Transilvania. - Etymologicum

Magnum.
INCAI DIN SINCA (GHEORGHIE). - Cronica Romanilor, 3 Vol.

BucurescI, 1886.
SION. - Fabule, Bucurescl,

SLAVICL-Nuvele. - Convorbirl literare. An. 1875-1876.
SOLOMON.-Paremiile lul Solomon extrase din Biblia de la 1688.Socecil. & Comp. 1895.
SPERANTIA (TEODOR).-Anecdote populare, I.- Editia II. Basi-
lescu, Bucurescl, 1892.

Alte anecdote populare, II. - Editia I. C. Sfetea, Bucurescl, 1890.
Tot anecdote populare, 111. - H. Steinberg, Bucurescl,
1893.
STAMATI (0.) - Musa.
STANOESCU (nina.)-Basme
rescl, 1894.
i Sn6ve. - H. Steinberg, Bucu-
Alte basme. - H. Steinberg, Bucurescl 1893.
STOICESCU (ST.).-Preot, c. BcIleice'nca, J. Ilfov.-Lumina pentru

toti.
STURDZA (o.
- Vointa nationali, An. XII, No. 3278.
TEODORFSCU (o. DEM.).- Cercetirl asupra proverbelor romane.Bucuresci, 1877.
PoesiI populare remane. - Bucurescl, 1885.
Miturl lunare. lifrcolacil.-Convorbirl literare.- An. XXIII
Vita i activitatea luT Anton Pann. - I. Gi3131, Buc. 1893.
Operele luI Anton Pann. - I. Gbl, Bucuresci 1893.
Incercir1 critice asupra unor credinte, datine i moravurl ale
poperulul roman.- Tipogr. Petrescu Conduratu, Bucurescl,
---
1874.
TERA NOUA. - Tomul IH, Bucurescl, 1887.

THEODORESCU (G.), inveyttor, Galati.-Etymologicum Magnum,
B. P. Hsd6.
THEODORESCU (T.). - Inaldter. - qezit6rea.

TiCHINDEAL (DIMITRIE).-Filosoficesci
moralnice Invititur1.-Buda, 1814.
dacoromanica.ro
politicescl prin tabule
XV
TIMPUL.-Piar.-Bueuresei.
TOCILESCU (GR.).- Ved.I Revista pentru Istorle, etc.

Diverse.-ConvorbirT !iterare.
TOMESCU (v.).-Inatator, c. Buda, J. recua. - Etymologicum
Magnum. B. P. 1-lacril.
TRAILA (PREOT C.), Temifra. - Etymologicum Magnum, B. P.
115,sd&il.
TRAIAN. - piar, Ve41 114d6.1.

TRIBUNA.-Piar. Sibil'', 1885-1894.
TRIBUNA POPORULUI. Piar, Arad, Ungaria.
UNIREA.-piar, Blaj, Transilvania.
URECHI (voRNicui, GRIOORI). - Domnil MoldoveT, 1354-1594.Cronieele Romaniei de M. Koglnieeanu, Vol. I.
URECHIA (v. A.)-Legende Romane -Socecil & Comp., 1891.
-Diverse.-ConvorbirT 'iterare, An. XXL
VACARESCU (ON).-Opere. - Etymologicum Magnum.- Convorbirl
literare, An. XVIII.

VALENTINEANU
G.) CugefarT, maxime, proverbe, anecdote. Bucuresel, 1899.
VARRON (c.).- Noptile lungT sa povet1, tabule i anecdote, Bueuresel, 1877.
VASILE LUPU V. V. - Carte romanscil de Invglaturi de la

Pravilele Imp5ratescT 1 de la altele giudte Cu kiisa I cu tt
cheltula a lid Vasile Voevodul i Domnul pral Moldovel.-
Editia I. M. Bujoreanu, 1885.

VOINTA NATIONAL.-piar, BucurescL
VOINTA PRAHOVEL-piar, PloeseI.
WANDER (R. F. w.) - Deutsches SprichwOrter-Lexikon. 5 Vol.
-Brockhaus. Leipzig. 1867-1880.
Z1LOT ROMINUL.-Cronica
Columna luT Traian, 1882
pink la 1883.
Scrieri inedite.-Revista pentru istorie, etc., An. III, 1885.
Jalnica cantare. - Revista pentru Istorie, etc. Vol. VI
--
1891.
CORESPONDENTI
ALBU (GH.), elev la c6la normalct de invlcitort din Brlad, C.
Sehineni, J. Tutova.
elev la cola normald de invlcItort din Berlad, c.
Ivesei, J. Tutova.
ALBU (N.), C. Piatra, J. Nmtu.
ALEXANDRESCU (GR. I.), prefedinte de tribunal, Galatl, J.
ALBU
CovurluI.
ALEXANDRESCU (c.), elev la c6la normalct de institutort din
Bucuresci. c. Alexent J. Ialomita.
ALEXANDRESCU (p.) elev la e6la normalct de invEldtort din
Brlad, c. MireoseL J. Vasluiu.

ALEXANDRESCU (A.), c. Ilirsova, J. Cionstanta.
elev la qcla normalct de invelcItort din BerANTONESCU
lad, c. PlaInesei, J. Rimnieu-Sarat.

ANTONESCU, elev la c6la normalct de invtettorl din Buctcreset, c. Vleele, J. Argos.
ARBORE (ION), inginer, J. Buzi511.
ARTOC.. (D. 1.), invelcItor, c. ObArsia, J. Meheding.
dacoromanica.ro
XVI
ARNIEAN (L), student, c. Zibot, comitatul Hanedihra, Transilvania.

ARSENSCA (ANIcA), servit6re, Bucurescl, J. Ilfov.
BALANESCU (DR.), avocat, c. Focpnl, J. Putna.

BALA.NESCU (D-NA 8.), c. FocqanI, J. Putna.
306 BALASEL (TEoLoa), invldtor, c. Stefkansci, J. VAlcea.
BALLY (cosTikoNE), proprietar, e. Cir1om4nescl, J. Tutova.
BALLY (DDYINA CL.), C. Nicoresci, J. Tacticlu.
BAL4 (IoNGo), J. Ia1.
BANC1U (ANicA), c. Tot:arena, comit. Sibid, Transilvania.
BINESCU (IoN), profesor, c. Roman, J. Roman.

BANIT
(011EORGRE), neguldtor, c. Vacod, comitatul tihor,
Ungaria.
BANITA (COLINA), jurat, c. Vwod, comitatulBlhor, Ungaria.
BANULESCU (Gx.), invildtor, c. Pietrqita, J. Dimbovita.
BAl.RSAN (A.), student, c. Corbi, comit. FIghra, Transilvania.
BARSAN (I.), student c. Soar, corait. Tirnava-Mare, Transilvania.
RASOTA (A.), prin V. Forescu, c. Folticenl, J. Suclava.
BAZAVAN (o.), elev din c61a normal, c. Craiova, J. Dolj.
BERBECE (I.), student, c. Sibid-Bran, comit.F6gAra, Transilvania.
BEREA (ioNou), agricultor, 0. Urlatl, J. FAlcid.
BIC A (G.), student, coma. Fgtira, Transilvania.
BOD EA (G.), student, c. Secgturk corait. Turda-Arieq, Transilvania.
BODNARIU (o.), preot, c. Bochia, comit. Arad, Ungaria.
BOGDAN (a.), preot, c. CArpinet, comit. Bihor, Ungaria.
BOGDAN (Prato), c. BAresel, comit. Bihor, Ungaria.
BOLDEA. (1.) teolog, c. Crihalma, comit. TErnava-Mare, Transilvania.
BORZA (N.), student, eomit. Alba-Inferihrk Transilvania.
BRA.TEIU, student, comit. TErnava-Mare, Transilvania.
BRATIANU (1. 1. c.), inginer, Florica, J. Museel.
BRATU (v.), student, coma. Alba-Inferihrk Transilvania.
BUDISTEANU (PAuL), maior, c. Bucuresal, J. DRAT.
BUDISTEANU (D-NA v.), e. Bucuresci, J. Ilfov.
BUGARIU (T.), preot militar, Banat, Ungaria.
BUNGETIANU (preot c.) invteitor, c. CoE}ovnt, J. Mehedintl.
BUNGETIANU (c. c.), elev la sc6la de institutori din Bucuresci,
c. Coovnt, J. Mehedinti.
preot, c. Sust, comit. Bihar, Ungaria.
CALIN (IORDACRE), elev la fcla de institutori din Bucuresci,
BURSA4IU
J. Argest.
()ALIN (vAsiLE), elev la cla de invfdtort din Bucuresel, J.
Argeq.
CALOI (D-NA S.), C. FaIrlad, J. Tutova.
CANEAN (I,L), publicist, c. Ia0, J. Iaql.
CATRINIV, elev la c61a normald de Pnvtatori din Brlad, c.
BMA, J. Vasluid.
CHERECHEAN (TzonoN), invyltor, c. Siria, comit. Arad, Iragana.

CHETAN (ALExrE), student, comit. Tirnara-Mare, Transilvania.
CHIRIA0 (ION); elev la polo normald de instituturi din Bucuresal.
CIOCOIU (A.), elev la c6la normald de institutori din Bucureset, J. Dorohoill.
dacoromanica.ro
XVII
CIOICA (ATH.), c. Strehaia, J. Meheding.
CIORICE (preot
invptor, c. Meren!, J. Olt.
COJOCARUL (A.), elev la c6la normalet de institutor! din
Brlad, c. Tifescl, J. Putna.
COMANESCU (muy), student, c. Codlea, cornil. Brasov, Transilvania.

CONSTANTINESCU (t. N.), agricultor, c. Ciulnita, J. Jalomita.
CORBIB (GRIGORE), agricultor, c. Cndescl, j.. Malta.
CORCEA (AVRAM), paroh ortodox-oriental, c. Costeid., p. u. FAm..
Banat, Ungaria.
COROIANU (mafia), executor regesc, c. Vasood-13resol, comit.
Bihor, Ungaria.
COROIU A FILI (ioN), preot, c. Brescl, comit. Bihor, Ungaria.
COROIU (PARTENIE), C. Varod-Bresci, comit. Bihor, Ungaria.
COROIU A FILI (sAvETA), c. Vasco-d-Bresci, comit. Bihor,
Ungaria.
COSMA (D-NA MARIA), inv46tre de stat, c. Vascod, cornit. Bihor,
Ungaria.
COSTACEA, profesor, c. Galatl, J. Covurluid.
COSTACHE (IoN), agncultor, c. Gdintl, J. Roman.
COSTIN (LAscArt), advocat, c. Banca, J. Tutova.
CRETOIU (G.), c. Scesc1, J. Dolj.
ORASTE& (HAvalt.), preot, c. Forrd, comit. Bihor, Ung aria.
CRISTESCU (c.), sub-locotenent, proverbe culese in c. Ruda-,
J. Muscel si c. Valea-Rea, J. Vasluid.
CRUCEANU (nutt.), elev la golla normal & de institutor! din
Brlad, e. Popeni, J. Tutova.
CURCUBETA (tottnAN), student, c. Vldenl, comitat. FAgras,
Transilvania.
CURIERUL (NIOULAE), agricultor, c. Tinta, J. Prahova.
CUSIAN, student, c. Godinesci, comit. Hunedira, Transilvania.
DAME (D-NA EUGENIA), C. BUCUreSei, J. Illov.
DANIILESCU (o.), eles la gc6la de institutor! din Bucuresci, c.

Seundu, J. Valcea.
DANILESCU (pETHE), c. Craiova, J. Dolj.
DANCU (ALEXANDRU), negulator, O. Brescl, comit. Bihor,
Ungaria.
DIANU (c.), revisor gcolar, J. Meheding si Arges.
r.), elev la c6ta normald de invegtort din Berlad,
DONCA
c. elija, J. Tutova.
DORDEA. (HARIA), e. Toprcea, comit. Sibid, Transilvania.

DRAGAN (1.), elev la gela normalli de institutor! din Bucuresol, c. Cosala-Miletin, J. BotosanI.
DRAGULESCU (Hm.), O. Bucuresci, J. Ilfov.
DRAGUT (c. H.), C. Copcisa, J. Gorj.
DUMBRAVIt, elev la fact normald de invytori din Brlad,

c. Bobinen!, J. Tutova.
DUMITRESOU (aAktm), e. Bucuresci, J. Ilfov.

DUMITRESOU (t.), invqlitor, c, Ginciova, J. Dolj.
DUMITRESOU (sTEF.), elev la c6la normald de institutor! din
Bucuresci, c. Balsu, J. Romanag.
DUMITRU (mAaiN), agricultor, c. Motenl, J. Dambovita.
DUNCA (Trrus), inginer, c. Talcos, J. TuIcea.
EMANDI (a.), c. Brlad, J. Tutova.
ENESCU (a. H.), inateitor, c. Zamostea, J. Dorohoid.

ENGEL (H.), inginer, c. Folticen!, J. Suclava.
6149 8
dacoromanica.ro
XVIII
FERCHILA, student, comit. TIrnava-Mare, Transilvania.

FETU, elev la c6la normald de inveidtorf din Brlad, c. Onescl,
J. Baca.
FLMAND (c.), student, c. Borgo-Susent, comit. Bistrita-N6.Baud, Transilvania.

FOCHIDI (ALEx.), proprietar, c. Urzicent, J. Ialomita.
FORESCU (vAsn,E), c. Folticent, J. SucIava.
FRUMU5EANU (Trru), avocat, c. Tirgu-Jid, J. Gorj.
FURCA (N.), imginer, c. Bucurescl, J. llfov.
GABRIELESCU (IoN), inginer, e. Tirgovite, j. aimbovita.
GABUNEA (c.), ingmer, c. Slatina, J. Olt.
GALDEC. (A), student, comit. Turda-Arie, Transilvania
G1RBOVICEANU (p.), profesoi seminar central Bucuresei, co-
lectie de proverbe culese In comunele: Comanita (Olt),

DrAghnesei (Viaca), Domnescl (Muscat), Dogu (Arge),
AmarescI (Valcea), Rhtesel (Arge), Serhnestl (Arge),
uic1 (Arge), Poenaril (Gorj), Pacionit (Muscat), Mosna
(Dolj), S16.vuta (DoIj), Tutana (Arge), Costescl (Argeq),
Botenl (Muscat), Creten1 (Valcea), Corbu (Olt), Vircio-
rova (MehedintI), Lueeni (Dimbovita), FurcluescI(Arges),

Mogoesel. (DImbovita), Dobresel (Muscat), BARent
Schitu-Golescl (Muscat).
GEL T lANDREIU), C. Vaco, corait. Bihor, Ungaria.
GEORGESCU (CRISTEA), nzagistrat, c. Hui, J. Ftt
GEORGESCU (o.), invegtor, c. Goeqiil, J. IaI.
GEORGIU (onisTE), e. 18eiu, comit. Bihor, Ungaria.
GERLAN (a.), matriculant, c. Cimpeni, comit.Bihor,Ungaria.
GBEORGHIU (Dim.), elev la ?cala normalcl de institutori din
Bucuresci, c. TecuciA, J. Tecucia.
GHICA (N.), C. Bucuresel, J. Ilfov.
GLODARIU (AxicA), c. Toparcea, comit. Sibiit, Transilvania.
GOROVEI (ARTUR), magistrat, c. FoRican', J. Suclava.
GRIGORESCU (IoN), elev laqc(")la normald de institutor i din
Bucuresel, c. Bucuresal, J. Ilfov.
GR . . . (D-NA ELENA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
GROFOREANU (Emu), invgtor, c. Gala, comit. Arad 0.

B. Com1o, Ungaria.9
GROFSOREANU (lox), student, c. Vasiova, com. Torontal,

Ungaria.
GROFSOREANU (RYLLA), comit. B. Comlo, Ungaria.
GURBAN (e.), protopopul Butenilor, comit. Bihor, Ungaria.

BABAM (vAsiLE), inatcltor, c. Grivita, J. Tutova.
HERESU (IoN), tipograf, c. Arad, comit. Arad, Ungaria.
BERLE, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
HINU (1.), student, corait. Fghaq, Transilvania.
HOCIOT.AU (n,m), student, c. Selite, comit. Sibit, Transilvania.
HOLERGA, student, c. Sodu, comit. Sibili, Transilvania.

HOLERGA, student, c. Magartt, corait. Tirnava-Mare, Transilvania.
HOVASIU (ANT.), student, c. Acili, comit. Sibit, Transilvania.
HRISTIDI, student, c. Buz611, J. Buzati.
HUIBAN (MARGHTLA), c. AvrAmescl, J. Tutova.
IARCA (c.), c. Buztal, J. Buzat.
T6te proverbele din comitatul Arad i 1mprejurul luY ait fost adunate
de d-1 Mitt Grofsortnu.
dacoromanica.ro
XIX
IFRTM (v.), elev la Frla normal d de invelatori din Birlad, c.
Corodesci, J. Tutova.
ILASEVICI (r.), invitiltor, c. Stinbenl, J. Dorohoit.
1LIE (Prrnm), inginer,c. Hateg. comit. Hunedidra, Transilvania.

IONESCU-GION, profesor, c. Bucurescl, J. Ilfov
IONESCU (t.), inviffitor, c. Becit, J. Olt
IONESCU (G.), invellitor, c. Becit, J. Olt.
IONESCU (N. GR.), inveffitor, c. Mamornita, J. Dorohoit.
IORDICHESCU (c.), eles la c61 a normald de institutori din
Bueuresci, c. Cristescl, J. Botosanl.
IORDAN (N.), eles la c61 a tuomald de inafettori din Birlad,
c. Tecucel, J. Tecucit.
IORGULESCU (L), invOtor, c. Baia-de-Aran, J. Mehedinti.
ISTRATESCU (L), invetator, c. Cobia, J. Dirnbovita.
IUTESCU (sT. sT.), c. Catanele, J. Dolj.
IVAN (Dux.), student, c. Apoldul-Mare, coma. Sibid, Transilvania.
JUVARA (D-NA z.), c. Fedescl, J. Tutova.
JUVARA (D-NA P., C. Focsanl, J. Putna.
JUV ARA (N.), proprietar, c. Popenl, J. FIlicit.
JUVARA (ALFRED , student, c. 138rlad, J. Tutova.
JUVARA ION 17 1) , c. Brlad, J. Tutova.
JUVARA (D-NA A.), C. Btrlad, J. Tutova.
JUVARA (D-NA 31ARIA), c. SItrktenl, J. Tutova.
KARKALECHI (s.), inginer, c. Cmpina, J. Prahova.

KOSTAKI (Lupc), c. Ciortolom, J. Tutova.
446 KRUPENSKI (D-RA SAFTA), c. Betescl, J. Nmtu.
LAMBRINO (D-NA SMARANDA), c. Gligesci, J. Flcit.
LAZAR (D-RA SILVIA), c. Vascot, comit. Bihor, Ungaria.

LINDE (D-NA LuTA), C. Beirlad, J. Tutova.
LUNGU (1.), Sebesul-Mare, Transilvania.
LUPAN capitan, c. l'hiela, J. Fklcit..

LUPESCU (m.), invetator, c. Broscenl, J. Suclava.
LUZZATTO (D-RA P.), c. Iasl, J. DO.
MACHIDON (N.), elev la una normald de invelettori din Birlad,
e. Nicoresci, J. Tecucit.
MACRI (D-NA CALlopi), c. Galatz, J. Covurluit.
MADAN (o.), proverbe din comunele; Chisenet, tinutul Chisenet; Valea Ptrulu%, linutul Bender; Trusenl, tinutul
Chisenet ; Costesc1, tinutul Chisenet, Basarabia.
M'AGUR,/ (L), profesor, J. Prahova.
MANAFU (N.), invildtor, c. Vela, J. Dolj.
MANOILESCU (p.), eles la c6la normald de institutori din Bu-
curad, c. Cosmescl, J. Vasluit.
MARACINA. (c.), inginer, c. Slatina, J. Olt.

MARCO VICIU (p.), c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
MARDARE (i. s.), eles la faSla ncnmald de invildtort din Bir-
lad, c. Certescl, J. Tutova.

MARIN (n,n1), c. Bucurescl, J. Ilfov.
MARIN (toNAcEn), c. Gradistea,..J. Vlasca.
MARINESCU (Denme), invilator, c. Pirvu-Rosu, J. Argel.
MARINESCU (ANDREI), inveldtor, c. Humele, J. Argel.
MARINESCU (1.), invildtor; c. Bradu-de-jos, J. Arges.
MARTINIAN (AL.), c. Bucurehcl, J. Ilfov.
MATAK, inginer, c. Bucurescl, J. Ilfov.
MATEESCU (BALAc1), c. Suica, J. Olt.
MATEESCU (N), inviptor, C. Movilita, J. Putna.
dacoromanica.ro
MEDE5I TON, C. Cillj, comit. Cluj, Transilvania.

MEISSNER (c., profesor, c. la1, J. Iaczl.
MICLESCU (D-RA EUFROSINA CAT.), e. 136rlad, J. Tutova.
MICLESCU (u. c.), locotenent, c. Miclesd, J. Vasluiii.

MECLOSI (msw), c. Vascod., cornil. Bihor, Ungaria.
MICU e.), agricultor, e. Basesel, J. llichi.
MICU (r.), agricultor, c. B6sese1, J. FlIciA.

MICULA (r.), preot, c. Vasco% eomit. Bihor, Ungaria.
MIRLLESCU (E.), elev la fc6la norrnalcl de (nvefalori din Berlad, c. BAsescl, J.
MIHAILESCU (zoE i A., invekltori, c. Bustenl, J. Prahova.
MMUTA PETRII), e. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.
MIRCEA I.), student, c. Lovnic, comit. Ttrnava-Mare, Transilvania.
MIRON
, elev la ?ceda normala de invelatorl din Berlad, C.
Onescl, J. Bac&d.
MOLDOVAN (i.), c. San-Miclau, c)mit. Tirnava-Mare, Transilvania.
MOLDOVAN, comit. Alba-Inferibrit, Transilvania.
MOSOUNA (AT.), proprietar, J. Gorj.
MOTAUvAsiLE , agricultor, c. Adnca, J. Dtmbovita.
MOVILA (muta), proprietar, c. Movilenl, J. Covurluid.
MULLER (tuNAT), C. Vascoil, comit. Bihor, Ungaria.
MUSICESCU (GAVRIL), profesor, c. Iasl, J. 1341.
e. Mesel, J. Dimbovita.
N* elev la ?cla normalcZ de inv6fcltori din Berlad, c. Schioponi, J. FAlcit.
N
NECULESCU (D-NA EFROSINA A.), c. Constanta, J. Constanta.
NEDEIANU, student, e. Craiova, J. Dolj.
NEGOESCU (ZAKFJE e.), invelator, c. JidenI, J. Rimnicu-
arat.
NICULESCU (EADu), c. Diencil, J. Olt.

NLTA BIRJARU, c. Pitescl, J. Arges.
NITESCU (TM, invcgtor, c. Viespesci, J. Olt.

NITULESCU (e., c. Peteulesd, J. Valcea.
OLARU TLENA), C. ranga, J. Tutova.

ONISOR (GAVEIL , profesor. Proverbe adunate In c. Dobrov6t,
plasa Crasna, J. Vasluhl

Colectie de proverbe adunate In judetul Tutova, eo- munele
Sirnila, Slobozia, Strbli, Banca, Fedesci, Murgenl,
Cringu, Dlu-Mare.
OPREA (unsu), c. Golcea-MicA, J. Dolj.
OPRESCU (M., c. Balad, J. Teleorman.
comit. Sibiu, Transilvania.
OTOIU (J.), teolog, c.
PALADE (v.), student, c. Ca.mpeni, comit. Tarda-Aries, Transilvania.
PAPI' (uvit), invetcltor, c. Covasint, comit. Arad, Ungaria.
PAPP (pAw.,), avocat, c. &din, cornil. Bihor, Ungaria.
PAPP (D-NA VCTURIA), C. Ball., COMit. BillOr, Ungaria.
PAPP (vAsnAu), protopop, c. Belus, coma. Bihor, Ungaria.

PASCAL (Multa, profesor, c. Bucurescl, J. Ilfov.
PATRICIU (E. I.), invereltor diriginte, e. Smulti, J. Covurluill..
PETRESCU (i.), c. Bucurescl, J. Ilfov.
') IndemnuluI i amabilit4eI D-luI profesor G. Onisor datorez tte
proverbele primite de la elevii sclei normale de InvqXtorf din Berlad.
dacoromanica.ro
XXI
PETRESCIT (AT.), inginer, c. Curtea-de-AEges, J. Arges.
PETRIUCA (o.), c. Corma, comit. Alba-Inleridib, Tiansilvania.
PETROV (N.), elev la edla normalel de ftiveleltert din Birlad,
c. Codliescl, J. Tasluid.
PIRVU. elev la fc6la normala de invefeitori din Berlad, c. Ivescl,

J. Tutov a.
POBORAN (G.), institutordiriginte, c. Slatina, J. Olt.
POIENARU (oR.), inginer, c. Focsard, J. Putna.

PONICI (D-RA E.), in8titut6re, C. Cernavoda, J. Constanta.
POP, locotenent, c. Brlad, J. Tutova.
POP (p.), advocat, c. Belus, comit. Bihor, Ungaria.
POPA (n.), fnvefdtor, c. Sinaia, J. Pi ahoya.
POPA (N.), sumar, c. Vrzar, coma. Bihor, Ungaria.
POPECU (Em.), inveldkr, c. Cioclinesc1-1.11ugmen1, J. falomita.
POPESCU (N.), agricultor, c. Petrosita, J. Dimbovita.
POPESCU (mATRiu,), c. Clejan1, J. Vlava.
POPESCU-DOBRENI (E.), mrelator, c. Dobrenl. J. Ilfov.
POPESCU (coRNEL), teolog, c. Sibit, cornil. Sibit, Transilvania.
POPOVICIU (morsE), student, c. Covragit, comit. Hunedi6rel,

Transilvania.
POPOVIC1U (zENo), cornil. Sibit, Transilvania.
POPOVICIU (m.), C. Rupt, comit. Hunedi6reI, Transilvania.
POPOVICIU (n.), invetator, c. Cuvin, cornil. Arad, Ungaria.
635. POPP (losiF), notar, c. ClthescI, comit. Bihor, Ungaria.
POSSA (c.), elev la fcola normald de institutort din Bucurescr,
c. Humulesei, J. Nmtu.
PROCOPIESCU (TR.), invelator diriginte, c. Islaz, J. Romanap.
PUSCARIU (E.), student, c. P.-MtruluI, comit. Fligras, Transilvania.
RDOIU (E.), avocat, Bucuresci, J. Ilfov.
640. RA.DULESCU (KAREN), eleu la ?cola normalel de institutorr
Bucuresci, e Slatina, J. Olt.
RAlvIBU (v.), c. DritnescI, J. DImbovita.
RDNICU (E.), doctor, c. Vascot, comit. Bihor, Ungaria.
643. ROMAN (E.), student, c. Vima-Mica, comit. SolnoculuI, Ungaria.
ROMASCU (e.), agricultor, c. UidO,I, J. F6,1cit.

ROSETOS (ioN), inginer, c. Roman, J. Roman.
ROSETTI (D-NA EFROSINA), c. Filipenil, J. Baclit.
RUSU (N'e.), c. Ighisdorf, comit. TIrnava, Transilvania.

SALA (vAsELE), dascal grec-oriental, c. Vascot-BlirtscI, comit.
Bihor, Ungaria.
colectie de proverbe adunale In urmt6rele comune
din comitatul Bihor: Vascot-Brscl, DrEighnescI, Beius,

Negru, PAcMesc), TigAnesa, Lelescl, Sbiu, Hinchitis,
BlenI, TotorenI. B. Lazun, Cusiiu. CAchcenI, Ghighisenl, Botar, Lunes, Serbescl, DumbrAvenI, Sud, Ferice,
BuntescI, PoenI sup. si inf., Guranl, Petr6sa, Chi5cod,

Br6sce, Bradet, Mgura, Sudligit, Rienl, Zavoenl, Petrilenl, Cmp, ColenI, Diihenl, Sust, Cmpanl, Bliita.Lehecenl, Fnata, Sedistal, Sediste, Talpe, Mizirie, Chrpinet,
Poiana,
V.-Sohodol, Ven zar, Pocola, Ds. Forrn,
VinterI, Holod, Saca, Duidureasa, Telec, Nimhiesel, Merag, Tarchit.

E50. SALA (M'ANA), e. Vascot-Brtscl, comit. Bihor, Ungaria.
551. SALVIU G. P.), inveptor, c. Smulp, J. Covurbit.
dacoromanica.ro
XXII
$AGUNA. (Societatea de lectura ANDREI), din Sibid. Colectie
de proverbe adunatA i trimish de menibtil societatil.
ANDRU (m.), student, c Geoagul-de-Sus, cornil. Alba-Inferirk
Transilvania.
SARAREU (1.), c. Tighina, J. Vahea.
SCUREIU, revisor fcolar, Bachd, J. Backd.
SILAGHE (s.), teolog, cornil, Mures-Turda, Transilvania.
SIMION (I. om.), elev la fc6la normala de inveyttort din /feriad,
c. BAsescl-ThmMenI, J. FMcid.
658. SIMULESCU (t.), student, c. Mihelenl, cornil. Zarand, Transilvania.
SION (DNA PROFIRA), c. Inflad, J. Tutova.
$1$MAN (DAT.). invertt6re, c. Adant, J. Tutova.
SOREANU (noma), c. Prjba-de-pAdure, J. RomanatI.
SPERANTIA T.), profesor, lasi, J. 1a0.').

STNCEANU (m.), ineetator, c. Piria, J. Mebedintl.
STANESCU (wm), elev la rtila norrnala de institutorl din Bucuresci, J. Argos.
STEFANESCU (I,AzAm), c. PerisanI, J. Arge,.
STOIAN (VASILE N.), agricultor, c. Rcozioril-de-Vede, J. Teleor-
man.
STOIAN (vAmi,m), c. Oltenita, J. Ilfov.
STRUGARIU (tsmom), plidurar, c. Vascod-Bfarescl, comit. Bi-
hor, Ungaria
TACU (t.), invetettnr, c. Braniscea, J. Covurluid.
TARCUS (N.), invegtor, c. Pisen, J. Covurluid.
TEODOR (usAvETA), c. Bklad, J. Tutova.
TEODORESCU, elev la ana norma/a de institutorl din Bucuresct.
TEODORESCU-KIRILEANU (s. , inceptor, J. SucIava.

TEODORESCU (1.), inveteitor, e. Cotbga5, J. SucIava.
TEODORESCU (c.), invetator, e. Lipova, J. VaNduid.
TEREBENT (THAIAN), c. Cociuba. comit. Bihor, Ungaria.
TIFANCA (iLEANA), c. Tifu, J. Ffticid.
TILA (s.), elev la rola normalci de inveptori din _Seriad, c. BrA-
hlisescl, J. Tecncitl.
TITOREAN (1.), profesor, Basarabia.

TODAN (tomAsu), diac., c. Bfirdscl, cornil. Bihor, Ungaria.
T6DER (vAsILE), agricultor, e. Rosiori-de-Vede, J. Teleorman.
TOFELDEA (Dim.), cornit. Alba Inferidra, Transilvania.
TOMESCU (o. i., inceptor, e. Broscaril, J. Mehedintl.
TRIFU (trnm), eles la sc6la normalet de institutort din Bucuresci,
c. Bucurescl, J. Ilfov.
TROFIN (N.), normalist Vasile Lupu, c. GlodenI, J. SucIava.
TROTEANU (c.), elev la fccila normald de institutort din Bucuresci, c. StItncescl, J. Botosanl.
TUCRA. H EN ci u), perceptor, c. Vtt5cod-B5.rsc1, comit. Bihor,
Ungaria.
TUTESCU (sT.), c. Catanele, J. Dolj.
TZINTZU (r., inginer, c. Buzdd, J. Buzdd.
ULESCU PANIELIE), e. Pfttula, J. MehedintI.
URECHIA (y. A.), profesor universitar, c. Ta,;.1, J. Iasi.
URECHIA. (mtmom), c. DagftnescI, comit. Bihor, Ungaria.
1) T6te proverbele primite de la elevil scOldl de inztitutorl din Buenrebei, s'au cules dupa indemnul i stdruinpi d-luT T. Sperai-4;a, profes rul lor.
dacoromanica.ro
XXIII
593. VXCARESCU ([oh!, pichar, C. Mhzin, J. Tulcea
594, VALCO U'
elev la cola normalet de institutor t din BUCUresci, C. Craiova, J. Dolj.
VARLAM T.), invekttor, J. Patria.
VASILE (1.), agricultor, c. Vadu-Lat, J. Vlwa.

597 VAS1LE A LUI STAN, e. Iludir, J. Muscel.
VASILIU (AL.), inveffitor, c. TAtfira.51, J. Suclava.

VASILIU (ANDREW TDER), C. Seditele, comit. Bihor, Ungaria.
VEJA (I., profesor, c. Alexandria, J. Teleorman.

VERGATI (ELionoit), proprietar, c. Bal, J. Romanatl.
VESTEMEAN (N.), C. Riu-Sadulul, comit. Sibi, Tiansilvania.
VOINESCU (ALEx.), elev la pala nornialcr de institutort din Bucuresci, J. Gorj.
VULCNESCU (iumu), eles la qc6la normald de institutor din
Buctireset, e. Pelead, J. Dolj.

WALNER-COSMA, c. Beius, cornil. Bihor, Ungaria.
WELTZ, capitan c. Constanta, J. Constanta.
X* , elev la ?cola normald de institutort din Bucuresci, e. Nlinescl, J. Bac6.11.
ZAMFIRESCU-DIACON (K. A.), encepar, e. Stiubenl, J. Do

rohoin.
Z... (D NA EC.), C. Brlad, J. Tutova.
ZANNE (D-NA BOFIA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
ZANNE (D-RA ALEXANDRINA), C. BUCUrese, J. Ilfov.
ZANNE (DNA VICTORIA, C. Bucurescl, J. Ilfov.
ZANNE (DIMITRIE), architect, C. Bolintin-din-Vale, J. Ilfov.
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
PENTRU
DIALECTELE DIN ISTRIA SI MACEDONIA

AUTORI CITATI
Carte de alegere mid In dialectul Macedo-Roman.Bucurescl, 1887.
BOJADSCHI (sturzur G.). Fpy.p.p.aux-r, Pcop.a.vcwri ta Mome8oBAGAVU (ANDREIUL AL.).
Innyel, OTCO
IXOC1). P. MTro'Erecyi. Bucurescl, 1863. Editie
identick cu cea din Viena, 1813.

piar, Bucurescl.
GAZETA MACEDONIEI.
LAURIAN & MAXIM.
1871-1876.
Dictionarul Umbel roman.
Bucurescl,
MIXLOSICH (DR. FRANZ). Pumunische Untersuchungen

Macedo-Rumunische Sprachdenkmahler.
rold's, 'Wien, 1881 1882.
!Mr und
2 brosure. Carl Ge-
NENITESCU (ION). De la Romanil din Turcia europna.

Gbl, Bucurescl, 1895.
Carol
Die Aromunen, etnographisch-philologischWEIGAND (GUSTAV).

historische Untersuchungen Ober das Volk der sogenannten Ma-
kedo-Romanen oder Zinzaren. Zweiter Band. Volksliteratur der

Aromunen.
Leipzig, 1894.
PAPAHAGI (PERICLE), In Zweiter Jahresbericht des Institut flir ru-
manische Sprache, zu Leipzig 1895, publicat de Dr. Gustav

Weigand.
CORESPONDENTI:7
BUIA. (D-NA ATHENA), C. Ochrida, Macedonia.
CAPSALE (XENOFONTE), student, c. PIrlepe, Macedonia.
COYAN (r.), director gimnasiO Ianina. Mick colectie de proverbe
adunate In Albania si Epir.
DAN (D.), student, c. Nevsta, Macedonia.
DIAMANDY (vAsIDE), profesor, c. Metova (Arminchl), Macedonia.
GHIOCA (coNsTarruq), c. Bitolia, Macedonia, prin d. Jeronimy.

GHIOU (ILIE), profesor, c. Ianina, Epir.
IONESCU (coNsTamm), profesor, C. Nevsta, Macedonia.
1 7. META (CONSTANTIN), student, C. MOIOViStS, Macedonia.
dacoromanica.ro
MILESCU (D. A.), student, c. Gopest, Macedonia.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia; prin d-nu Jeronimy,
VULCAN (p.), publicist, Macedonia.

ZUCA (G.), student. Mica colectie de proverbe din urnAt6rele
comune din Albania: Berat, Fieri, Elbasan, Permet, Cavaia, Durazzo, Cusina, Georgia, Covita, Culona, precum
diferite Alte comune din Albania i din Epir.
SEMNE CONVENTIONALE
Proverbe cunoscute personal de autor sat culese de dinsul.
Proverbe sAtesci.
Proverbe intrebuintate numal de literati.

Proverbe dubibse sa1 traduse din cele strAine, carl insb", nu
depArtat din diferite motive.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMNILOR
CAPITOLU X
DESPRE ViETA SOCALA

JUSTITIE.LEGI.INVTATURA.NEGUSTORIE.
CALETORIE. MESERILUNELTE.
AC
V ecri Cap. III, dr- XXI,
c. Ac, Barbat, Bua, Bogat, a
Calca, Croitor, Funie, Mama.

Cap. VII, c. Mtere, Maroc,
Orb, Para, a Pili, a Strange,

Surd, Tambar, Ved, Zapcia.
10999
Acul este (e) mic dar scumpe haine cbse.

A. PANN, I, p. 137.
HINTEscu,
P. HADttr, Etym.
Magn. p. 109.
GR. ALEXAN
p. 1.
B.
DRESCII, C. Focfant, j. Patna.
,57 acul e ?tide dar scunzpe haine ase.

S. I. GROSSMANN, Dict. Germ.. 51.
1 Dintr'o munca cat de mica, putem dobandi fol6se
insemnate.
2 Ne invata s nu dispretuim pre ca. mid..

dacoromanica.ro
PROVRRBELE ROMINLOR
3 Pentru omul mic dar detept.

Urmt6rea ghicit6re aromansea.
NTie nii-escu, drac nli-escu,
Ma tut lumea etl u'nvescu.
exprima aceea1 idee.
Dans les petits bates les bons onguents.

Prov. Franc.
E chiucu ancu u pevaru, e Po si face cente. ')

Prov. Cors.
Liden Hund jager og Vildbassen. 2)

Prov. Dan.
11000
*a
Acul e mic, face lucruri marl

V. SALA, dasc. C. Sudrigiii co-
mit. Bihor, Ungaria.
Ace/a inteles ea /a No. 10999.
Cine cu lcomie acul cuskoruluf inghite,

acela cu mare miselie fierul aratoruluf
boresce.
11001
CANTEMIR, 1st. Ierogl., p.

252.
AI inghitit un ac 0 o sa scoff un Pier
de"
plug.
I ORD. GOLESCII, Mss. 1I, p. 1.
Hiruscu, p. 79.
B. P. Ms-
Etytn. Magn., p. 112.
A inghifit un ac 0 o scl sc60 (a scos) un

Tier de plug.
A. PARR, II, p. 52. HINTEsCu,
p. 1. V. A. FORESCU, C. Folticeni,
V edi Undig.
j. Suciava.
Mic e 0 piperul, si totusi te face el sb.'1 simti.

Un cane tInEr vinz i gliganul.
dacoromanica.ro
LEct, INvATA.Tunik, mEsERTI
Se' lice pentru eel ce Iti cu sila 1, In urma, intorn

mal mult (G-0LEscu).
*
11002
A av ac de cojocul cui-va.
363.
CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.

S. I. GROSSMANN, Dict.
Germ., p. 85. A.vR. CoRcEA,paroh, c. CoFteiu, Banat.
Am (di) ac de cojocul
P. IsPmEscu, Rev. /at., I, p. 231;

P. GIUDITEANU,
Leg., p. 87.
Gazet. Pop., I, P. 192. D-na E.
Gazet. Pop.,
SEVASTOS, p. 110.
I, No. 25. N. POPESCU, Calend.
1881, p. 58; Calend. 1877, p. 36.
Cony. Liter., .XII, p. 217.
GOROVEI, j. Suciava.
G. Po-
BORAN, inst. C. Slatina, j. Olt.
C. TEODORESCU, inv. C. Pungesci,

Vasluiu.
CALIN, I ORDACHE,
j.
stud. j. Argefr.
Asta e bad Cu lc
Am a de cojocul tr ac.
A. P ANN, Edit. 1889,
p. 158;
III, p. 128. HINTESOU, p. 17.
P. 131kott, Etym. Magn. p.
113 & 114.
Este ac qi de cojocul
A. PANN, Edit. 1889, p. 19 ; I,
p. 68. EDNTEscu, p. 1. DOBRE,
MARINESCIT, inv. C. FirmBop, j.
Argeg. JLTLI G-ROFOREA NU, inv.
c. Gala, comit. Arad, Ungaria.
Are ac pentru cojocul tat.

NEGRUZZI, I,
CANIAN, j. /af I.
p. 250.
M.
*A
Are ac pentru Cojo C.

E. I. PATRICIU, inv. C. Smulti,
j. Covurluitt.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMANTLOR
A geis (aflet) ac de cojocul cu-va.

DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
96. S. I. GROSSMANN, Dict., p.

131.
36.
POPESCU, Calend. 1877, p.
251.
P. GTARBOVICEANU, Semin.
G. ONIOR, prof. c. Banca,

j. Tutova.
V. A. FORESCU, j.
Suciava.
1. CREANG.A, Pov., p.
C. Buc. Cl. VII. G. P. SALVAI,

inv. c. Smulti, j. Corurluiu.
Osi ac de cojoc.
BENGESCU, Conv. Lit. XT, p.
128.
FR. DAME, 1, P. 31 & 271.

V. FORESCU, j. Suciava.
M.
CANTAN, publ. j. Iasi.
Am ac atei de cojocul
Velf
IORD. GGLESCU, M8S. Il, p. 3.

Tdm6arti:
1 Insemnzg ca putem sa r6splgtim 6reschruia (GoLEscu). Ne pricepem a ne tsbung.

ciiunA tadejde am cg. Pardosul cu multe pestricIunile i piaturile
luI, va WM& ac de cojocul Lupulut
DIM. CANTEMIR, p. 96.
2 A infring, a mgrginl pre cine-va ; a'l invinge.

3 A fi in stare de a se impotrivl invinovgtirilor ce i
se acluc de altii.
Are ac pentru cojee.'
Cum e acul i cojocul.
11003
V. CLLIN, stud. 3. Arges.
Dupg stapfin slugg, dupg meter i lucru.

*
11004
Acul nu e sura.
V. SALA, dasc. e. Talpe, comit.
Bihor, Ungaria.
Vecri Cap. VII, c. So-
fran.
1 Acela inteles ca la No. 9279.
dacoromanica.ro
LEGI, iN'itTATUR, MESERII
2 Cel mic nu s6 p6te asemna cu cel mare, niel femeia

oubgrbatul c6c1,precum se mal ice: ce caciuld nu'i
*
Nu 11 1360 ace In clcale.
11005
Imxtr GROFOREANT.T, inv.

Galia, comit. Arad, Ungaria.
C.
Face atent, pe cel ne-astimprat, s5, nu '1 trag5, vre

un r6i1 prin purtarea sa.
*
11006
Cu un ac
Tot srac
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Domnes
j. Mused.
Vecyi Covrig,.11fic, Rac.
Acela
neles ca la No. 2435 i 8405.
Agudealti
S-ansar ca draclu.1)
11007
I. COYAN, prof. c. Bdsa, Epir.
Argument6z5, cu putero ca sa, '1 deteptf.

11008
*c.
A chut acul In carul cu

A. FANN, Edit., 1889, p. 161;
HT, p. 130.
BENGESCU, Cony.
Liter. XI, p. 87. P. IsPmEscu,

Bev. Ist., II, p. 146.
B. P.
LIDttr, Etym. lifagn., p. 111.

FR. DAME, II, p. 25.
H. D.
ENESCU, 'inv. c. Zamostea, J. Dorohoi.
GAY. ONIOR, prof.
Simila, j. Tutova.
C.
DOBRE MA-
Pirvu-Rosu, j.
BirrEscu,
'inv.
Argef.
GR. I. ALEXANDRESCU,
e.
magistr. j. Covurluiu.
Semin.
C. Buc. Cl. VII, prin P. GiltBOVICEANII, prof.
A cclutet acul in celpifa de fin.

EAURIAN & MAXIM, I, p. 555.
1) DX
(Impungel) cu acul sa sari ca dracul.
dacoromanica.ro
PROVERRELE ROMANILOR
Orbul 41 cauta acul in aria cu paele.

A. PANN, IT, p. 4. HINTESCII,
B. P. HAW, Etym.
p. 137.
Magn., p. 111.
A cauta acul in cicaa de fin.

BARONZI, p. 68.
Gndesci ca e flore la urechie sa cauft

acul in carul Cu fn.
A. PANN, Edit. 1889, p. 161.
HINTEsou, p. 67.
A se necajl, a starul ca sa gassca ce-va care nu s

p6te aft, sat" e f6rte gre de gsit.
Chereher une aiguille dans une botte de foin.
Prov. Franc.
11009
A ascunde acul In claia de

BARONZI, p. 62.
A ascunde un lucru f6rte bine ; aa de bine in cat,

la nevole, niel nu '1 mai gasesce.
11010
Nu cauta acul In carul cu fe'n.

I. G. VALENTINEANU, p. 30.
Acela inteles ca la No. 11009 sub forma de oprire.

plerde vremea in zadar.
Nu
11011
A cauta acul DinneI.

HELIAD-RADULESOU,
V. XIX.
P. ISPIRESOU, Rev. Ist., 11,

p. 145. P. BUDIE,TEANLT, C. Bitcuresci, j.
A cauta acul D6mnet cu fir rap&

BARoNzr, p. 47.G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop., p 198.
dacoromanica.ro
LEGY, INVATXTURI, MESERIf
1 Adia, ce-va f6rte frumos.

20 Mai ales un lucru care nu se p6te afl.
In Etymologicum Magnum p. 110 citim :
gPoporul, firesce, crede cg, cel maY frumos din telte acele, trebuTe
sg fie acela al DeomneT. Jocul copilgresc de-a Baba-gaia (pula-gala,
cl6ta), se incepe, in Tra-Romnscg, printr'un dialog, intre copilul
care face pe closca cu pul si intre acela care face pe baba.,
CLOCA
GAIA.
Ce cautT, babo ?
Acul Demtnel cu fir rosift I
CLocA
L'ang ggsit eg.
GAIA.
-Cite '11 (artnd picTorul).

G. DEM. TEODORESCU, Foes. Pop.,
p. 198.
arvensis sag.
Este de notat ca, in unele locurT, flrea
sativa, Cheveux de Vnus, numitg la Latinl Acula, prtg denumirea
de Acu-dimn,e1.
*
11012
Ca prin urechile aculuI.

ION GHICA, Anuar Acad. Se-
ria II.
P. ISPIRESOU, Rev.
V. ALEXANDRI,
I. CREANGA,
Teatr., p. 116.
18t., I, p. 459.
Pov. p.202; Amint., p.80; Cony.

Liter., XV, p. 449. Fa. DAME,
IV, p.
S. Fr.. MARIAN,
28.
Tradif. Pv., p. 38.

DOBRE
MARINESCU, fnv. C. Pervu- Rosu,
j. Arges.
GAV. ONIOR, prof.
c. Dobrovet, j. Vasluiu.
A sceipat (s'a strecurat) ca prin urechile

V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciava.
G. P. SALvit, & E.
I. PATaTcr0, "inv. C. Smulfi,

Covurluiu.
G. POBORAN,
j.
Vell Bogat, Bld,
Olt.
j.
F. DAMA, Diet. I,
p. 31.
a Ved.
A scAph de o piimejdie abea-abea, cu mare greutate,

ca prin inmune. A fi lipsit putin pentru ca 6re-cine sit
prira6scA rsplata unei fapte rele.
eSup'e'rarea pgrintelul Oslobanu ajunsese la culme,

chile aculu1 de n'a fgcut mucenic pe pgrintele Duhu.,
Amint., p. 80.
61498
ca prin reI. CREANGX,
dacoromanica.ro
RROVERBELE ROMINILOR
Par'cA st (vede) pe ace.
11013
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop.,

p. 313.
GR. ALEXANDRESCU,
magistr., c. Focqani, j. Putna.

Ve41 Ghimpe.
E ne-ra'bclator.
De la ac pana la at.
11014
DIM. OANTEMIR, Ist. Ierogl. p.

177.
VecT Afd, Fir, Per.
Adica absolut tot.

'De la ac pnd la aid, Cu avutie, Cu nm, cu sirnintie in prav
In pulbere a'l intrce s silui..
D. OANTEMIR.
PAn la un cap de ac.
11015
VODI ALEXANDRU ILIER, An.

1621, apud Ht4dell, Etym. .711agn.,
p. 311.
Vell effet
Adica. Cu totul, fr a lash nimia, i cum lice francezul:

jusqu une tete d'pingle.
(Decl eh' 'I fad
un cap de ac.,
s Intbra tot ce aa luat le la casa lui peina' la
Act de la ALEX. ILTIL, an. 1621.
Dupa prerea D-lui B. P. Hild'it acst expresiune

ar fi o intorstur posteri6rd, in loe de, pana' la un ac
de cap, i o apropie de expresiunea juridica afiat in
codicele Teoclosian : si pmter hec tria crimina repudium
marito miserit (uxor), oportet eam usque ad acuculam,
in domo mariti deponere.
ADALMA$
VegY Aldamaf.
*
11016
Nu 'I de erg ca de adlmav.

GAY. ONIROR, prof.
nesclmd, j. Tutova.
dacoromanica.ro
c.
Gher-
LEA NVATURA, MESERII
and Intr'o afacere unul se interesz numat de cele

mat ne-Insemnate.
Vell Etyin. Magn. p. 782, cuvIntul adalmuq.
A ADUNA
Vecri Atelept, Tinerefe.
Aduna unde n'a risipit.
11017
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., I, p.

228.
Adund unde n'a resipit, dar nu se sfintesee.

A. PANN, II, p. 28.
B. P.
likpkt, Etym. Magn., p. 393.
Aduna unde n'a risipit, dar 92U se sntesce.

HINTESCU, p. 2.
Ve41 a Secera.
Pentru eel cart cAtiga pe at plezie.

*
11018
Cine nu aduna pentru sine, aduna pentru

V. A. FORESCU, C. Folticeni, j:
Suelava.
Pentru eel sgArcitt cart nu scit sa se folossch de

averea lor.
11019
Aduna i nu scie
GR. ALEICANDRESCU, C. FOClani,
j. Putna.
Ikeda tuteles ca la No. 11018.

Adunci avutit qi nu scie cine le va stringe.
PSALM., 39. 7; by., 27. 17; ECCLES., 2. 18;
21. 26; 5. 14; Luc, 12. 20.
dacoromanica.ro
10
PROVERBELE ROMIN [LOB
Unul aduna, altul risipesce.
11020
Vecp Tatd.
Acela Inteles ea la No. 10864.
Cine adunfi i cine mnanc.
11021
I. POPESCU, inv. c. Dobrenf, j.
A eela inteles ea la No. 11020.
Adun teyte, fie si prste.
11022
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 5.
AratA ne-satul oraulu, eand nu vr6 s ma1 lase

pentru altul ce-va (GoLEsou).
A
Adun Cu firu ca s ai cu grmada.
11023
I. POPESCU, inv. e. Dobreni, j.

Dfov.
Vell. Piaturd.
Ache& eAte putin adunncl, mult dobnclim.
AdunA vara ca sA ai lrna.
11024
I. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Vell
Acela 1nteles ea la No. 303
i urm8t6rele.
*A
11025
Adun la tinerete ca s al la btrAnete.

j.
GR. POIENARU, ing. c. Basset,

I. POPES CU, inv. C.
Dobreni, j. Ilfov.
Veqi Tinerele.
Aeela Inteles ea la No. 6122.

dacoromanica.ro
LEA INVtTILTITEli, MERU/
11026
11
*A
AdunI cu ttrlita i Impartl Cu ne-miluita.
C. IoRallmEscu, stud. C. Cris-
tac, j. Botortni.
Ve41 Me2nd, Pumn.
Acela inteles ea la No. 3759 & 4582.
ADUNAT
*.L
11027
Cand are tte adunate

Atunci la totl este frate.
I. GH. Saner; elev. Sc. Norm.
Berl., c. Belsesci, j. Fcllcift.

Ve41 Bogat.
Cel bogat are destuI prietenI dar, precum q.ice poetul.

Donee eris felix multos numerabis amicos,
Tempora si fuerint nubila, solus eris.
A GONISIRE
Agonisirea la vreme Inltur6. lipsa
11028
nevoia.
HINTESCII, p. 2.
Ne invatas fim prev6PtorI.

ALB
Vecr ca". I, III & IV,
c. illbet
Ba e alba, ba e ngr.
11029
A. PANN, Mo? Alb II, p. 41.
S. FL. MARIAN, Omit. II, p. 64.
E spui
Vecy Cruet; Lae, Rag.
e alba, el spune ca e ngni.

ALIN IORDACHE, encl. j. Arge.y.
Acela4 Inteles ea la No. 1943 & 2445.

VOI la No. 1943. Povestea fetei, de A. Pann.
dacoromanica.ro
12
PROVERBELE ROMINILOR
SN6V1.
pice c, ail fost odata dol 6menT, cari intilnindu-se intr'un loe
unul dinteinsil dise catre cela-l-alt: cUlte, m
Alba! a e mult mal albd de cat ngrA. trA cela-l-alt ii rspunse:
me, al Ngrd, nu Alba' cA e mal mult ngrA de cat alb...
tot asa unul: ha ca, e mal mult albA, rti, cel-l-alt: ba eti, e mal
mult ngrA, nu numal cA s certarg intre olalt ei, de la un timp,
vdnd o dorcobarA,
incepur, re se i bate si se bAturl grozav, cad niel unul nu vol

lese dup, cela-l-alt.
Erg, dupA ce s'ad bAtut bine, dupA ce s'ai schrmAnat cum se cade,
se despArtir si se duseserg fie-care in drumul sti.
La un an de dile, dupg acstA ne-intelegere, ertg i bAtae,
6meniI nostril rAll un loe i, dandull bunk.' dioa, dupit
obicelu, ise unul dintre
SciI, ml frate, cd prostl mal fuserAm noT an, cit ne .bAturtun
pentru o clorcobarA.
La ce cela-l-alt rspunse:
Cd 1ll, xnl frate, tare rat am fAcut.
i vedI, frate, dise 61%0 cel d'intaTu, tot eii am avut dreptate,
cA clorcobara e mal mult ngr de cat albA.
Ea'n 'ask lasA, frate, terte la o parte, dise cela-l-alt, ca
pr bine cd cIoreobara e cu mult mal albA de eat ngrA.
ApoI tot asa, si de astA data', nevoind niel unul niel altul BA lese
dintre ale sale, ineepurA &AO a se bate, ca
anul trecut, i nurnaT
dup. ce se bAtura bine se despArtiril si se duserA de unde all venit.
8. FL. MARIAN, Ornit. IL, p. 63.
11030
*A
Alb, ngra, asta este.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 3.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. I, p.

E. I. PATRICIU, inv.
&miff, j. Covurlufic.
229.
c.
ngr4, asta e, cum s vede.

A. PANN, Il, p. 144.IIDTTEseU,
p. 2.
lo Se slice cnd re-cine nu se multumesce p re-ce,

I alt ce-va mal bun nu avem
d'a'm (Gousou).
2 Ce atta vorbh. Ti-o pace, nu ti-o plac, treba s'a
fAcut.
11031
A face albul negru.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 149.
pisi i farcdsad
sane!.
dacoromanica.ro
13
LEGI, iNVETXTUR, MEsERif
Face albul negru i negrul alb.

P. ISPIRESCU, Rev. Ist. III, P.
380.
A face din alb negru.

LAURIAN & MAXIM, I, p.
149.
A ar6th, a spune un lucru alt-fel de cat cum este.

11032
Nid alb, niel ngr.

GR. JIPESCU, OpinC., p. 42.
B. P. liAntt, Etym. Magn., p.

706.
FR: DAR, III, p. 108.
Ve4i Laru, Negru.
Adia, de odata, fdr6 multa vorlsa.

(Niel albel , nict ngrit, unde me apuee de gt,.
GR. JIPESCU.
ALDAM AS,
Vey1T Adalma,r.
11033
Bun de aldrna.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
15. B. P. IlApkt, Etym.. Magn.,

p. 782.
Se lice de omul care a facut o isbndd

bucurie, ar trebul s cinstsa pe al 86'1.
i care,
de
ALFA
11034
A fi alfa i omega.
ION NECULCE, Letop. Mold., II,
B. P. FIADitt, Etym.
Magn., p. 864.
I. S. GROSS.
MANN, Diet., p. 1.
E. I. PAp. 228.
TRICIU, inn. C. SMniti, j. COVUr-
dacoromanica.ro
14
Adica inceputul i sfirsitul, cel de capetenie; om puternic, de el atirna totul, cum vr asa face.
ctra Toderase Visternicul, fecTorul luT Iordachi Cantacuzino celul
bgtrtm, fiind vgr primar cu Dumitrasco Vodg, erg in mare chiste la
Dirnitrasco Vodg ; el era alfa $i omega atunce in tra
L NECULCE.
Eu sunt alfa si omega, ineeputul i sfirfitul.

Biblia 1688, Apoc., 1. 8.
ANDREA
Asuna tuti hrele, asuna s'andreaua.9
11035
I. CON, prof. c. Baaa, Epir.
Cand un om de nimic Tr s '1 d aere, se amesteca

In vorba, cu cei marI, if da parerea ne-poftit, etc.
ANTAL
Vedl
ARCUDA*
11036
Tranul pasce vaca si arcudasul o mulge.

P. GARBOVICEANU, prof. C. Bel-
teed, j. Argo.
Vedt a Ara.
Adica unul muncesce si altul trage folsele.
Ye1.1
No. 419.
Tariro ikhan nemene djetere okho ok, tsang ni

singgeri elemangga fountehetele djekou bi.2)
Prov. Mand.
Sung t6te frele, sung 0 andreaua.
Daca pe de o parte boul care ail nu are IerburI ca s
de altg parte Orecele din pod are mncare cu prisos.
dacoromanica.ro
magnAnce, pe
LEGI, INTEVIT1JR.X, KESERIf
15
ARENDA5IE
11037
Arendia
Perde moia.
ZAHFIR ARBORE, Basarabia, p.
470.
Cad arendaul slelesce pamintul i sb.racesce Oranimea.
A RGASLA
11038
In putina cu argsl.
PANN, I, p. 69.
La putind In argetslei.
IORD. GOLESCIT, 3188. II, p. 39.
A. PANN, Edit., 1889, p. 20 &
21; I, p. 70.
In putina Cu
argetslet
se intilnesce lupul
vulpea.
P. 1:1Dtt, Etym. Magn.,
p. 1568.
VedI No. 2671.
1 TotI 6menil trebue s mira oclata.

2 (5menil eel rI, ast6-41 unul i. mlne altul, ajung
totI la pucarie saii la spinzurat6re.
30 SIS lice pentru cele ce pururea I argAsesc obrazul
cu clresur1 (GOLESCIT).
POVESTEA VORBIT
O vulpe r stricatIne
Ducndu-se la vinatre,
Intilnl in drum, p'o vale,

Pe cumtru lup in cale
i '1 slise, rinjind masele

Cale buna cumetrele
Dar in cotro ? pana unde?
Ia pan aci, ii raspunde.

duc pan la o vecina
dacoromanica.ro
16
'ngrijesc de vr'o
Dar tu ce ti-a lsat casa?
Am plecat s dati Cu plasa
Colea, in acea cotenta.

vin, vr'o rat.
S v'd
pise asta-l-alt iarg:
Adet1 impreung dar,
ginT, rate or ou6
Le vora imprti in dou..
Bine, ade. i plecarl.
Vinar, pe ct vinarg,
dup ce impartir,
ToSte cte le hotirli,
Cncl ca ele se 'ncarcara
plecar,
Si pe la cas
Incepur
ureze
SnatogI s'A ospleze:
Neopte bina, cumetrele,
Ferite-ar Srantu de rele:

multumesc, cumetrita,
Domnul bine s-ti trimit,
Ne-am folosit astl-sr,
Dar unde ne 'ntilnim lar?

pise ea:
FATI gregal
La putind in arOsad.
Drept este gi prea firesce
CA hot cu hot s intilnesce
Mal lesne in pugcrie
De ct in negustorie.
Dar betiv cu betiv ande?
Iac gi el ne rhpunde :
Unde'mY Orna' s.'m ud gtul
petrec uritul.
Aga gi alt prin armare.
Ma lesne intilnirea 's1 are
Unde '1 trage pe el ata
Ca s
petrcA viata.
A. PANN.
Tous les renards se retrouvent chez le pelletier.

Prov. Franc.
Tutte le yolpi si troyano in pelliceria.1)

Prov. Ital.
T(.5te vulpile se gsesc la blnar.
dacoromanica.ro
17
LEGI, hiVtTITUR, IIESERIf
Alle listigen Fiichse kommen endlich beim Siirschner in der Beize zusamnwn.1)
Prov. Germ.
Every fox must pay his own skin to the flayer.2)

Prov. Engl.
*
11039
A se duce In putina cu argsl.

HiNTEscu,
157.
p.
(. P.
SALvit, inv. c. Smulff, j. Covurlulu.
A se prapacll, a se duce draculu, a se duce la spin-
zurat6re.
(Date In putina Cu argdgld .-111NTEscu.
S ne intIlnim la putina Cu argsal.
11040
ST. TUTESCII,
"inv.
j. DoU.
c. Catanele,
Adia, pe lumea cea-l-alid, cAnd ora mrai.

A lu piddaru nni videmu tutti. 3)
Prov. Sard.
All, nos veremos en el corral de los pellejeros. 4)

Prov. Span.
ARVUNA
*
11041
Arvuna te lg- si plata te scap.

P. GIRBOVICEANU, prof. c. Rdtescl, j. Argeg.
T6te vulpile
irete ajung la
urra51
Irapreun'i In cada cu dub611 a
cojocarulul.
Fie-care vulpe trebue

dea pelea la colocar.
La cojocar ne vom reved cu to01.
Acolo ne vom reved in cada colocarulut
dacoromanica.ro
18
PROVERBELE ROIL1NLLOR
1 In intelesul firesc.
2 Daca fAgAduIesci trebue sa te tuY. de cuvint.
A ARVUNI
*A
Cine arvonesce
Acela pratesce.
11042
P. PALADE, stud.
C.
Cdmpeni,
comit. Turda-Arief, Transilvania.
Acela Inteles ca la No. 11041.
ASPRU
Vecll
Vorbil.
A AV
Ve41 Ban, Carnild, Para,
a Flange.
*A
Cine are b si manAnca; cine nu, st si
11043
s u'it.
A. PANN, I, p. 180.
HINTEscu,
p. 12. 0. TEODORESCU, iit2).

Lipova, j. Vasluiu.
C.
Cine are banì b 0 maw-Inca, earei cine nu,

se WO 0 rabdcl.
I. CREANGA, COTT/. Liter., XI,
p. 19C; Pov. p.279.
*L
Cine are b 0 maw-Inca, iar cine nu, rabdci.

E. I. PATRICITJ, (ny. C. &nap,
j. Covurluiu.
V&41 a B, PlamIl.
1 Acela Inteles ca la No. 9168.
20 Arat'a, intiun mod hazliii., ce fac 6menii la ora.
J. Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEA iNvATI.TunX, NESERII
19
*A
Am i n'am.
11044
V. SALA dasc. c. Totoreni, co-
1 Nu vrti sa te imprumut ; am, ins& nu pentru tine.

20 Pentru acel care e dator mai mult de Cat are.
De la cel ce n'are niel Dumnecileil nu
11045
cere.
P. ISPIRESCU, Bev. 18t., III, p.
158.FR. DAM, 1, p. 222.
*A
De unde
_Dumn,eclet nu cere.
N. GH. IONESCU, inv. c. Ma-
mornita, j. Dorohof.
V. A. FoRESOU, c. Folticeni, j. Suciava.
De la cine n'are nicl. Dionnecieti nu kte

scl
De uncle
(este) nici Dumnegetinupte
lucl.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cogtelu
Banat. JUL. GROFOREANU, inv.
c. Galga, comit. Arad, Ungaria.
De unde
nici Dumnegeli
nu are
ce lua.
G. P. SALvitr, inv. C. Smulfl,
j. Covurluiu.
C. TEODORESOU,
inv. c. I/ipova, j. Vasluiu.
Hitt nu% -Dumnidze nu are Qe's 71a. 1)

PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahr.,
p. 170.
1) De unde
Dumnedeti nu are ce &all kb..
dacoromanica.ro
20
D'iu nu ste, nic Dumniclait nu Tia. 1)

I. CorAN, prof. c. Abela, Epir.
Mk& de la cel skrac nu p6te cere nimenI, fiind
cA,
nu are ; se .1i.ce maI ales child unul ca acesta nn'I pte
plat datoria sa.
Ubi nihil est, Ccesar jure suo excidit. 2)

Prov. Lat.
OA il n'y a rien le TOi perd ses droits.

Prov. Franc.
Dove non , non se ne pu torre. 3)

Prov. Ital.
Al que no tiene, el Rey le hace libre.4)

Prov. Span.
Where nothing is, nothing is to be had.5)

Prov. Engl.
TVo Nicks ist, hat der Kaiser sein Becht verloren.

Prov. Germ.
11046
Daca n'al,
Din umeri
A. PANN, II, p. 85. HINTESCII,
p. 117.
Adica n'al ce face. Cnd nu putt 0611 until creditor.

De unde nu este nicl Dumnecleil nu lea.
Unde
nimic, Imp6ratul (Cesar) 10 perde dreptul.
1) Unde nu'l, nu ss pote lu nimic,
AceluI care nu are nimic, Regele II a libertatea.
Unde nu e nimic, Mmic nu e de luat.
Unde nu e nimic, Regele 1 a perdut dreptul
dacoromanica.ro
LEG', INVETILTUR, MESERIf
21
Cu cat are cine-va, tot ar vr sa mal
11047
aIlD.
P. IsPiFtEsCII, Leg. II, p. 59;
.Rev. Ist., II, p. 158.
Arata firea lacoma i ue-sati6s6, a omulul.

Quo plus sunt pote, plus sitiuntur aquee. 1)
OVIDI.
L' apptit vient en mangeant.

Prov. Franc.
Chi pill ya, pi vorria aver. 2)

Prov. Triest.
Carie mai mun are, mai mun va ave. 8)
11048
Fa. MIKLOSICEL Rum. Unt., I,
p. 10.
Ve4I Dumneafeil.
Tot cel care are capktt ma): mult.

*.6.
11049
De ce ai, de ce al mal ave.

,$eztit., III, p. 3. D-na Z. JurVA HA, c. Fede,sci. j, Tutova.
Acela inteles ca la No. 11047.

11050
Cand aveam In ce, n'aveam cu ce; acum
ca am cu ce, n'am In ce.
IORD GOLESCU, M88. Ir, p. 33.
P. IsinnEscu, Bev, 1st. I, p.
456.
2) Cu clt al b'ut mal mult cu atit ti-e mat sete.

Cine are mal unit, mal mult vr s. OA
Care mal mult are, mar mult va av.
dacoromanica.ro
22
PROVERBELE ROX/NILOR
cu ce, n'aveam (avem,
Cdnd aveam (avem,
a) in ce; qi cand am (avem, aì) in
ce,
n'am (avem,, ca) cu ce.

A. PANN, II, p. 71. HINTEscu,
p. 31. I. G. VALENTINEANII, p.
N. JIIVARA, C. POZ)612/, j.
45.
Fetid&
abncl am ce, n' am in

n'am ce.
; cnd am In
ce,
A. GoROVEL C. Folticeni, j. Su-
cava.
Arata ne-putinta omului la vreme cuviincI6sa (GoLEsou).

11051
Cand aveam locul, n'aveam mijlocul; acum c am mijlocul rnI lipsesce locul.
IORD. GOLESM M88. II, p. 34.
Arata ne-potrivirea norocirif ce nu vine la vreme

(GoLEsou).
11052
N'avea.... dar avea de Ond s.'sI lea.

I. C. FUNDESCII, Basme, p. 167.
Voinfa (ziar) X11, No. 3349.
Pentru coI carif se lauda cu ce n'ati.

SisT(5VI
Un tigan murise i, ducnclu'l la gr46, nevsta lui il jeleh aga

Aoleo I Aoleo 1 Ce bine m6 'ngrije! Ce bine miincit, I
p6rte cAcIula acum ?
Cine en
Avea, f, off n'avea ? o intrag, unul.
Ba n'avea, dar avea de gand sci'ql Wt.

11053
Daca ai,
Dal.
IliNTEscu, p. 2.
Daca nu al', etI silit s resping1 cererea ce ti se face.
dacoromanica.ro
LEA NVEATUBA, MESERA
23
Ce am avut i ce am pierdutl
11054
A. PANN, Edit. 1839, p. 134 &
151; II, p. 88; III, p. 122.HINTEsou, I). 7.
Pentru cel care e lovit ral. de s6rt6,.

A
N'are cu ce satura un Orece.
11055
G. P. SALvit, inv.
j. Covurlu1u.
c.
Srnulli,
Vecy No. 3054.
E sdrac lipit pmintulul.
AVERE
Vecy Drac, M6rte.
.A
Averea '1 gard de nuele

Srcia '1 zid de ptr.
11056
GAVR. ONIV)11, prof. C. Dobro-
vel, j. Vasluiu.
Vecy Bogdfie.
Cu grad se cittiga. ban.% se pierd insa feIrte ugor.

Averile de frunte
Sunt el un isvor de munte:

Ast-lf curge i inncl
i man): scade s'apoT scI.
Poes. Pop.
Averea n'are stpan.
11057
E. I. PATRIcit (ny. C. SMUM,

j. Covurluiu.
Vecy Ban.
1 Cum a -venit se i duce, ne avnd stavila.

AratA tot de dal& c omul nu trebue sit Mtzu1sc6,
ca, prin cl plezie, 'f Lc& avere awl daca de haram
a fost, haram s'a dus.
Avutia in etern nu tine.
Prov. Solon'. 27. 24.
61498
dacoromanica.ro
24
PROVERBELE ROMAN ILOR
Averea str'ina nu tine de cald.
11058
P. ISPIRESCII, Bev. Ist. I, p. 235.

L ADRIAN & MAXIM, I, p. 234.
FR. DAY, IV, p. 111.

Vec)i Harna, Strain.
Adia, nu ne folosesce intru nimica.

*A
Averea stringtoruluI (sgircituluI) trece

In mana cheituitoruldi (risipitorulul).
110 59
V. A. FORESCII,
&clam.
j.
Vecri Ban.
1 Acela Inteles ca la No. 11021.'

2 Se 41ice, mai ales, celor sgirciV.
*
11060
Averea e ca o Mfg, cum facI un s'ntulet tt se scurge.

V. SALA, dasc. c. Tigtinescl, cornil. Bihor, Ungaria. HINTEscu,
P. 7.

*
11061
Averea, mai mult de patru-deci de anl

nu sta. Inteun loe; si acolo sta atata,
unde e castigata cu dreptate lar, unde
e cu strImbatate, nu tine niel atata.
V. SALA, dasc. c. Vascon-Bdresci, comit. Bihor, Ungaria.
Ve cg Ban, a Cdftiga,
Drept, Dreistate.
Acela inteles ca la No. 11060, cu adaosul c6, mu/

nu trebue s'a' nkzufsca' ca, prin c6.1 piezie sit facd
avere, citd. bogitiile adunate din jafurf i rapirl se pIerd.
Averea cu
zelIciune cdeigata scade.

Prov. Solom. 13. 11.
dacoromanica.ro
LEA INV41TURI, MESERIf
25
*A
11062
Cine s bucur la avere

(El) lea fr plcere.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106;
II, p. 126. limpscu, p.
7.
G-R. ALEXANDRESCU, magistr.
C.
Foc?ani, j.
Cad e cam greit
placA i.
nevsta i zestrea eI,
fiind sciut mal ales cd: sutele nub-it'd slutele.

11063
*6.
M'am bucurat la avere i la vai de pcatele mele.
ANDREI MARINESCU, (21V. C. HU-
rnele, j. Arge?.
Cnd cine-va se inal cu casiltoria, uitandu-se numal

la avere.
11064
Nu averea face pe om ci omul averea.

S.
34.
FL.
MARIAN, Nunta,
p.
\rot Bezn.
Trebue s5, ciintarescl val6rea omuluI lar nu averea luI,

cae!: bald au i tiganii dar omenie n' au.
11065
*A
se scld in averile sale.

A. PANN, T, p. 164.
PIRESCU, R,ev. 18t.. III,
P. Ts-
p. 377.
Vell Ban, Para.
E putred de bogat.
*A
11066
E plin de avere ca cotea de beinf.,

G. P. SALvit, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.

dacoromanica.ro
26
11067
manca averea Cu lingura.

V. ALEXANDRI, Teatr. p. 807.
V&A' Ban.
A cheltul cu ne-miluita.
*A
11068
A i se duce averile.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
25.
A 'tji pierde puterea; in adev6r pentru sufletele viteze

puterea este cea mai scumpg avere.
PXUNAUL CODRILOR
E1 de brill s6 apucati
8i la lupt s luaA.
Und in loe mi se 'nfirtiaii.
and In sus se opintiail.
Niel unul nu dovede,

Grios nicl unul nu ckle.
Ear billtul cum sra'be.
Briul i se descingek
Nunul mi '1 string*
Trupusorul il frange.
Mandro, mandrulita mea!
Vin de 'ml stringe briul men' I
Ap6ra te-ar Dumnedeb. !
slribesc puterile
Mi se due avente.
Ea nu, nu, With' frate,
Ca' ye): lupt pe dreptate ;
8i ori-care a birul
Eu cu dinsul m'olu
AVOCAT
11069
Avocatul ne-chemat
Se pltesce c'un cacat.
I. Annonz, ing. j.
dacoromanica.ro
LEA iNVET.X.TTJR4, MESERIf
27
Vocatu carie nu fost chemat, vire platit cu

cacatu. 1)
FR. MIELOSICH, Buns. Unter.,
I", p. 15.
Pentru cel care se amestec5., ne-chemat, In yorb5..

Avvocato non chiamato con un pialo de merda
fu pagato.a)
Prov. Triest.
AVUT
\red.( Cap. XVII dr, XXIX,
t. Avut, Bog-at.
.6.
11070
Tot grasu e frumos 1 tot avutu cinstit.

GR. JIPEE0II, Opine., p. 141.
Vedl Bogas, Gras.
AratA cinstea celor bog*

*
11071
Avutlu a rfnlui nu i pistipssce.8)

D. DAN, stud. c. Nevada, Macedonia.
META COSTANDIN, C.
Molovifte, Macedonia.
Vedl Bogat.
Bogatul nu credo pAsurile FAracului.

11072
-draclu adugi avutlui dari.4)

G. WEIGAND, Zweit. Jahres., p.
Ved Bogat.
152.
Cell'''. bogat i se fac hatirufl.

Avocatu care nu a fost chiemat, e plait cu un dicat.
Avocatu ne-clifemat cu o farfurie de acat a fost pltit.
Avutul nu crede pe cel srac.
i dracul aduce avutuluI aft'.
dacoromanica.ro
28
11073
S-ri tutI avutI, carI vr saph agrili?1)

Vell Boer, Cibotd,
177.
Mare.
Acela 'luteles ca la No. 9771.

Tuti un si Po esse ricehi.2)
Prov. Cors.
Tout lou monde pou pas estre Iffestre.

Prov. Prov.
Avutlu tuti hArli l-ari.3)
11074
G. -WEIGAND, Zweit. Jahre,s.,
p. 151.
Boggiile unuf om ne leati chili: de nu mat' yedem

cusururile lui, de aceea sg, [ice intiun cas deosebit c:
sestrea We le astupd.
AVUTIE
Ve41 Patrie, Stinatate.
*A
11075
Avutia cu rea (re) credint nu aduce

folos.
j.
Vecp Avere, Harem.
C. TEODORESCU, inv. C. Thigele,

Vasluiu.
GR. ALEXANDRE-
scu , c. Focqani, j. Patna.
Adicg, luatg. cu hapca. Acela Inteles ca la No. 11061.

11076
Unde 'I avutia acolo '1 si inima.

KROLY A.CS, p. 78.
VecTi No. 3589.
Cel bogat tot la ayerea lui gAndesce.

') Daca crag' totI avutt, care ar fi gpat cfirapurile (ogrele).
Toff nu pot fi avutl.
Avutul t6te calitAtile le are.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVATATURX, MF.SERIf
29
Au trsor gist le cceur.

Prov. Franc.
Dove giace il tesoro, ivi giace il cuore.1)

Prov. Ital.
Wo der Schatz ist, da '1st auch das Herz.2)

Prov. Germ.
Kde si kdo traufd, tam najde brucha.

Prov. Cech.
A ki hol bzile, ott hizik

Prov. Mag.
rx[ e coxpoBsure, raso e it cpwte.

Prov. Sirb.
11077
Avutia nicf o iubi- f6rte, nici o un.

DIACONOVICI-LOGA, p. 27.
Cad', precum qice franeezul : l'argent est un bon serviteur
mais un mauvais mare.
AZ
11078
A scie az-buche.
M. (JANIAN, public. j. Iaqi.
A av6 numal un inceput de invtatura.
BADA0
1107 9
Ca mata din bdati.

TiCHINDEAL, Fab. p. 59.
Vedi TeYrIfe.
Cu mare bagare de sma.

Unde se afl. comera, acolo e si inima.
Unde e corara, acolo este i inima.
dacoromanica.ro
30
(Ca hitrtul din tarite i ea mega din Weill nu trebue fratilor clu-
tat, Yaste preotul Cu barbA ; fie ea barbA, orl flrA barbA, acela sA fie
la noI tot una ; ci trebue clutat are preotul nostril in cap din destul
inv6tAturA, ca sit p&te el cuvintul luT Dumnedeil a'l semna n inimele
bmenilor.
Dim TiCHINDEAL.
BILCIU
Veci Vorbd.
*A
VorbA sA fie cA bflclu se face.
110 8 0
T. BALLEL, preot, c. tejlinesci,
J. Vdlcea.
Vell Vorbd.
CAnd te r6g1 cine-va s1 fad' un lucru
cererea. V41. No. 6393 & 6395.

*A
110 81
resping
M duc la bIlcI
SA cumpr gAlci.
T. BALIEr preot,c. tefaneeci,
j. Vdicea.
Se lice celuf care s' duce la ',Akin Mr s cumpere

ce-va.
*
110 8 2
A stA ca In bIlciu.
C. BUNGETIANIT, inv. C. Cosovet,
j. Mehedinti.
And cine-va
*
110 8 3
rjghinat Intrio positie ruinsd.
Din Al 1311ciu mai scii care o fi dat!

T. BALEL, preot, c. $teirdnesci,
j. Meat.
Cand lovesci pe cine-va pe furi

duescl.
dacoromanica.ro
i 1ndat5, -taga-
31
LEGT, iNVA1T171d, MESERIT
SN6v1.
OdatI un negustor mare me rgell en un tigan la un oras. ET eral

amindol cllArI. Ajunseserti la o poIani frum6sa, sub peale una plduri.Descillecara amind.oT gi se puserI sl se odihnseit la umbril. Negustorul 4ise :
Ce loe frumos de hilclu este aid, m6 tigane I
Crt d'aTa m6 tot uTt ed, coceine. i 861 ce ral &dese el?
Ce te gindeseT, m tigane ?
316 ghndil s fac ed acu, aid, un bileTu el, se ducK pomina!
*i cum aI s fad tu bileIu aid ?
Numal sl vedT, d'o minune, codone.
iganu s'apue/ sl des-
facg geile de pe cal gi le intinse pe polang, pe dou6 rindurT, ca la

bilclu. Mal puse merindele lor, hainele i tete ale le avead, i aga
tiganul dise negustoruluT :
Hal, coceone, de te plimbI acum prin Miau.

Negustoru, ca sit facii glume, se acula gi ineepa a se plimbit printre geY, cu tiganul gold la gold.
Tot plimkandu-se el aya, nu seit cum 11 vine bine tiganulul i ettrpesce negustorului o palma sdravlat de audi cinii In Giurglu.
Cine dete, in tigane ? se l'Astil negustorul.
Apol de, coco:512e, din hdl frac-in mare n'a cine o fi dat, rspunse
tiganul prefAcendu-se el niel usturdu n'a milneat niel gura nu 'T

miri)se.
BALERCA
Ve41 Leed, PrIntece.
BALTAG
Vei Stejar.
BAN
Vell Cap. I (Ir V, c. An,
II, c. Alba, Ban, a
Cap
Bate, Btran,
Chezap,
ChelChijid, Cap.
Caprc7,
Vil, c. Cinste, Cur, Drac,
Penare, Gurit, Hoz; Cap.

c, Hrn, AnecetturcY, a
se insur, Mrei e, Afinte, Na-
fort, Palat, Ptr11,Pitd, Frie-
tin, Putere, Sandtate,
Cap.
XI, c. Sasca, Sluga, Stup,

rufa', VorbeY, Zestm
dacoromanica.ro
32
*
11084
Banul este (e) octiful dracului.

A. PANN, Edit. 1889, p. 82;
p. 30. EliNTEscu, p. 10.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
HE178; Rev. 18t. 1, p. 450.
HINLIAD-RIDuLEscu, p. 95.
TESCU, p. 10. LAURIAN & MAAL. OnoXIM, Glosar, p. 58.
D-NA E. B.
BESCII, II, p. 154.
MAwN, p. 97.S. I. GROSSMANN,
.Dict. p. 252.V. A. FORESOU, C.

C. TEODOFolticeni, j. Suclava.
RESCU, inv. c. D6gele, j. Vasluiu.
V. SALA, dasc. c. V. Seliste, comit.
Bikor, Ungaria.E. I. PATRICIU,
inv. c. Smul, j. Coeurlulu. Se-
mis. Centr. Buc. cl. VIII prin

ION
P. GARBOVICEANU, prof.
ROMAN. teol. cornit. $olmocului,
Ungaria.
Banu 'I ochlu draculu.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 636.I. CREANGA, Arrant., p. 115.EN.
13.ALTEANU, Lumina, I, p. 87.
V. Ai.EXANDRI & L. ROSETTI,
M88.GAVR. ONISOR, prof. C. Do-
brovq, j. Vasluiu.
Banul, ocMul draculu.

IORD. GOLESCU. M88. II, p. 85.
POIENARU, ing. C. Bassa,
j.
Banu e ochiu necuratulu.

GR. JIPESCU, Opine., p. 113.
Tang sunt ochii draculu.

S. I. GROSSMANN, Dict. p. 119.
GR. JIPESCU, Lumina, T, p. 259.

M. CAJTIAN, public. j. Iasi.
Ve4I Aur, Para.
10 Ne nv4l s5. pastrarn banil ascun1 pentrut c ve-
derea lor indnang p om la urmarl ne-trebnice (G-0LEsou).
dacoromanica.ro
33
LEA INVATI.TUR, MESERII
20 De la banI se fac multe rijutatI.

VOI originea liceril la No. 439.
* .n,
11085
Banul muncit nu s prpdesce.

A. PANN, Edit. 1889,
p. 59;
III, p. 73. HoTTEscu, p. 10.

Swain. C. Buc. Cl. VIII prin
P. GARBOVICEANII, prof.
POI'ENARU, ing. c.
lomita.
GR.
Bassa, j. la-
Banul muncit plutesce d'asupra vet.

P. ISPIRESC17, Bev. Isl. I, p.
451.
Cad scie omul s'a' '1 pretul6sca, i. prin urmare BA '1

pastreze.
Cand af bani trebue s af si dusmarif.
11086
A. PANN, Edit. 1889, p. 59;

III, p. 73.HurrEscu, p. 8.
*A
Cdnd a baya
A i dupnanl.
P. GARBOVICEANU, prof. c. COY-
bu, j. Olt.
Banul iri face vreijm,a0.

V. SALA, dasc. c. D8. Forre4, co-
mit. Bihar, Ungaria.
Cad' multI te pizmuesc.

11087
Banul, pasre cu aril:4.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 85.
FR. DAHL III, p. 192.
Veil Para.
Adia., lesne slAril (GoLEscu).
dacoromanica.ro
34
Ii dna a volo.
Pray. Piem.
Banul e facut rotund, lesne s rostogo-
11088
lesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; III,

p. 72. HINTEsCU, P. 9.
Banul e Pout rotund, ìute s
rostogolesce.
H. D. ENESCU, c. Zamostea, j.
Dorohoi.
Banul este rotund, fuge d'a rostogolul.

_Rom. Glum. 1. p. 8.
*L
Banul fiind cd e rotund, uqor se rostogolesce.

V. SALA, dasc. c. Petrsa, co-
mil. Bihor, Ungaria.
Banff sunt rotuncli, batell son bata! fri scapd

printre degete i se due d'a dura.
P. ISPIRESCU, _Rev. Ist. I, p.
450.
Prallu ste arucutos, tea cea thimenu n'acap. 2)

C. IONESCU, prof.
Macedonia.
Argent est rond il taut gu'il mule.

Prov. Franc.
Bann' sb6r6.
Banul este rotund, de aceYa nu prinde temelie.
dacoromanica.ro
c.
Nevsta,
LEA INVATXT1JR1, MESERII
35
danari son tondi e ruzzolano. 1)

Prov. Tose.
Det Geld is rund.
2)
Prov. Hanov.
Penge ere runde.
3)
Prov. Danez,
Peningr er icring1611r svo hann velti milli aura

landa.
Prov. Island.
Banul e ciocoiu de uI multe.
1108 9
A. PANN, III, p. 28.H1NTE5ca,
p. 9. FR. DAM, 1, p. 245.
Banul graiesce.
11090
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 85.
Adicl cel bogat (GoLEsou).

Dum divis loquitur verbum Solomonis habetur.
Prov. Lat.
*A
11091
Bani a i tiganil.
A. PANN, Edit. 1889, p. 162;
III, p. 131.
Hibroscu, p. 8
G. DEM. TEODORESCU, Cony. Li-
ter., Xf, p. 306.

Fa- DAmt, I,
p. 118.D-NA Z. JUVARA, C. Fedead, j. Tutova.
Bang sunt rotuncil i se rostogolesc.
Banul este rotund.
8) Banul e rotund,
4) Banal e rotund, de acea se rostogolesce Imprejurul lumel intregl.
dacoromanica.ro
36
PROVERBELE ROM.INILOR
*A
Bani ail 0 tiganit, dard (dar) cinste nu.

P. ISPIRESCU, .Rev. ist. r, p.
I. POPESCU,
450; Leg. p. 371.

(uy. c. Dobreni, j.
Bog az i igang, dar n'ai (0) cinste.

Sem. C. Buc. prin P. GARB.
G. P. SALviti,
inv. c. Smulp, j. Coml.lulu.
VICEANU, prof.
Ban ail 0 tiganii daca n'ati cinste.

E. J. PATniciu, (ny. c. Smu111,
j. Covurluiu.
*A
Bala a
igang, iar (dar) omenie n'ail.

. FL. MARIAN, .Aruntd, p.34.
V. SALA, dasc. C. Gurani, comit.
Bihor, Ungaria.
Banì ail i igani, numa omenie n'aic'.

AVR. CORCEA, paroch c. Cogan,
Banat.
1 Lacomia de haul' nu e bun5,.

20 Nu trebue s. judeci omul dupa avere, ci dupa Insusirile Id cele bune.
Cere-mi or cat vei vol, .1
voiti d, pentru acstA Lacere de
bine.
Ban1 ai i iganii, Il rspunse fiul de imp6rat, dar cinste nu.

SA nu socotescI cA pentru bani am facut ce am fAcut e acum pen-
tru tine,.
*
11092
P. ISPIRESCU, Leg. p. 371.
Ban gasit,
Ban vrjit.
V ALEXANDRI, P068. Pop. p.
93. FR. DAME, IV, p. 234.

Ve41 Comra.
dacoromanica.ro
LEM, th'itTITI7RX, MESER11
87
Banii gsiI, prin opositie cu banif muncitY, aduc

fel de fel de neajunsuri, cad' sunt averea draculul.
VeP S. FL. MARIAN, Traditif poporane romane, p. 85,
Comorile lu Yodel.
CODREANIJL.
Se ducea hotul ridnd,

Fugea roIbul nechezind,
Ear Mocanul std. plngnd,
Si din gurd tot 4icnd :
wAlelei ! mdl Codrelene !
Te ved de pe sprincenele
cr, etI fcdtor de rele.
Vin Codrene inapol,
Da-mi incalte ce1 opt bol,
OP/41-ra banY de cheltula
ebebea de priminld.
Ba 't1 fa' cruce, m1 mocan ;
pi c'aI cinstit pe Codrean

CI de oIu veni tnapoI
In loe de car cu opt bol
d nisce pumnT sgircitl

De tr-or pr bald gsitY,.
i s'au dus, S'1111 dus, s'ad dus
Yan ce sbrele-au apus.
Foes. Pop.
Reproducem din 'ezeitbrea, an. V, p. 107, urinet6rele

credinte despre comon i banil Disiti. Se vor mal aflk
altele, to in acest capitol, la cuvintul COMrti.
DESPRE COMORf
Banff se pun cpe la locurI insemnates. Asa: sub un copac,
o sand, dinteun yid' de munte, rangii o stna de Ring& o arare,
sau drum mare.

Daa comra li laugg o stifled, si in apropiere este un copac, atuncI
se gsesce semn in copac ; sau de 'I comra sub un copac, eland
clop.* in copae; sad is Mete eteva cepurl.
Card pune cine-va banl in pamint, face o grepd. Banil mal inthld
se pun inter) dildare, ceaun, balerca, gala& etc. Omu ingenunche lngd
griipa i ice: 1) wcum T-am luat, asa sd-I Tee de aid, cel ce I-a gasi,.
Aceste vorbe se die, numal and s'a luat banl wcu mrte de orna.
1) Mid dice vorbele la punerea banilor, dracul se 0'1 aprpe de eel
ce pune banil, i aude totul.
dacoromanica.ro
88PROVERB ELE ROMINILOR

Mud nu-s luag banT cu m6rte de om, atuncT se dice: tCine-a lua
baniT acegtia, sa faca: milostenie (srindare) la bisericT, monastiff ;

sad se, fad.' o fantan l'ang, un drum ; ea' cumpere niece vacT, sil
facil case la nisce
gasitT, orT orfanT
vadanl. S cumpere pamint pentru nisce copii
Tot atund spune la ce vreme trebue se arda banii.

Banil ard la vremea hotrita de cel ce
pus in pmint. Para
comorilor e albastra ; i nu arde de una, ci sbucnesce in rindurT.1)
Banii cei btati ard tot-d-una dupa ce cant& cocogit gi 4iva.

alee cnd ard in zorl de sliva, gi in acea di e serbatre mare, acel
ce-I vede, are noroc de acegtia.
Banii eel ref ard tot-d-una dupa ce 'nserzii, pang la mezul noptel.
Cel ce vede ardind o cornea.' gi e departe de dinsul, se implante
un cutit in pamint, cacT corneas arde pang ce ajunge ca sil insemne
unde arde comra, pentru ca pe urma s'o sape.
Dace ved mal multl OmenT ardnd o comre gi se duo indata ca
s'o sape, aceluTa ce i se va areta pe comrit un lucru 6re-care de
aur, 2) argint, arama etc., acela are noroc la comra aceea.
and ard banil, pmintul de comr, se face sguros gi de-o colre
cenugie deschisa, lar petrile de colre ruginie.
Cand te ducT sil sapT o cornea.,
TeT : mpg, hirle, cazma gi Inca
urmetrele lucruif: luminare din diva de Past!, smirn din cadelnita
popeT gi usturol. De aT luminare de parolf, nu
mal trebue alt nimic,

putt ea te ducT cu peptul deschis, n'aT de ce s te temT.
Cu usturoTul se unge in crucig pe fata, cand se apropie de comra
gi slice nigte cuvinte, pe care nu le-am putuf aft.
In timpul &and skit comra Ohms, banilor
dracul
ese mered
umbla in jurul omuluT prefcndu-se in: epure, vulpe, lup, urs, la

urma se face am gi se apropie de cel care saptt comra, ca de trel
peel 3), gi zice :
Ce cautl aid?
Vreti s sa'p gi se leu baniT.
Ce aT se faci cu. baniI?
Am se dad milostenie (sarindare) pe
la monastirI, etc. ca mal sus. Dace banil all fost pugl in pmint cu
conditiunile acestea, atuncl gtima dice:
Pie dupe.' cum at dis, numaT sit te -tiT de cuvint. Dacii cel ce-o
pus banT in piimint o 4is: rcum 1-am luat eu, ass. sa-I Tee eel
ce 1-a gasip, atuncT gtima dice:
S 'ml dal cap de om gi oi da
baniT. Daca cel ce sapa e lacom de haul, II d stimeI pe unul din
familia lul.
Dar vai de sufletul carel dat stimeT pentru aga fel de lucru !
Un ver' al mat, mi-a spus un asernenea cas. Un om din satul Paltinig comuna Negra aruluT, a sapat o comra, si gtima banilor T-a
cerut cap de om. Dintru'ntaid, ina1
ma1 nu-i venea la socotla
conditiunea acsta, dar indoindu-1 lecomia de Wail', 1-a dat stimeT pe
o nept a lul, ce o infiesa el. Nepta omului era de opt anT,
dupa ce-a dat-o unchegu-s6d stimel, in timp de patru anl, copila s'a
facut hidti gi inchircise de er ca una de trel anT. Ea sciea din ce
Para comorilor nu-i argtre, e rece, acT s'a IntImplat de-o trecut
nisce of prin park si n'o ars.
Lucrul pote sg fie mask', scaun etc. CAnd va fi lucrul de aur, atunci
In comOra va fi numal banl de aur, de-1 lucrul de argint, In comr e
numai argint.
8) stima banilor are numal chip de: vulpe, lup etc. nu potT Insa si-1
lid &al adeverat lup sad vulpe. tima banilor nu se pote apropia mai
mult de trel pasT, de cel ce sap comOra.
dacoromanica.ro
39
LEGf, flatTLTURI, MEBERIf
pricing i s'a intimplat acsta, si mered se ruga Jul D-4ed si '1 britnseg de banT pe unchesu-sgd.
Copila o murit in chinurile cele mal ingrozitre. DIled o lucrat,
de niel unchegul copileT n'a avut Witte bung.
Tot vgru-med mI-a spas alti pitanie, au4itg de el insugl de la
acel om.
In Transilvania era o comrg. Si o umblat 6menT de tte

Ungurl, Secul, Nemtl, ca s'o sape si sg leie banil, dar gtima banilor
le cerea cloca cu pa!. i fiind cl nu intelegeau ce vr sit licit
stima ea vorbele acestea, n'ad putut BA Tele baud In raptul capaltd.
Ama s'a dus un Roman, a sgpat comra i numaT ce vine !Aims.
banilor.
Ce-tl trebue mT ? o oilis rgstit stima.
Banl, alt nimio.

Dacg vreT
dad banT, sg'mf daT si tu
eclosea ta ea pul,. Closea ea puT nu er alta: femeea cu copil, si
RomAnul avea nevasta ca patru copiT.
T'ol da-o, da intAid BA duo
pereche de desagT cu banT, ca calul a easg si cand m-o!! intrce,

am 8A-Vi aduc clogca ca pul, gi atuncl mi-I d i baniT
Bine, si ro lgsat pe RomAn de s'o umplut o pereche de desagT
s'o dus ca eT a cash'. Rominul se intrce inapol fArg se aducg pe
nevastg-sa.
El nu aT adus closes, ?
T-am adus'o, si am lAsaVo in utare
loe, i RomAnul dg sg-gT ample Targ desagiT.
SA nu puT mina
nicl pe un ban,
aducT closca aicl si pe urmg Teti-l.
Ed mall dad closca, dacg mi-1 face turtg de cenusg i dupg ce'l
sg, mg vgd printeinsa ea 'n oglindg. Stima s'o necAjit fel si
chip, da de unde sg facg una ca asta
Ef vecA cum nu potT sg,
fad tu acsta, ass, niel ed nu pot sg-tT dad closca. Mild o at4it
stima aga, o sgrit de-o palmrt de la pgmint, s'o mniet foc si BA
de tot la Roman.
AtuncT Rom'anul a scos bricinarid de la berneved, o rapt cheotrea
de la gura cgmesel g't o legat cu bricinarid degetul lul cel mic la
rildgeing (falanga a 3-al si cheotrea de virful aceluias deget. Stringea

de deget i ca bricinarit si ea cheotrea. Stima se fanjolea pe jos,
sA mr, i tot 11.11 8e dit. Romania n'o slgbeit mere! stringeg de
deget.
Stima vglAnd cg nu'l de chip, T-o (3.i8 RomanuluT :
baniT si
femeea fie a ta, llama dg-raT drumul, cg tu estI maT a draculul

de cat mama draculuT. RomAnul intaid o umplut dgsagii ca han!,
s'o dus ca dingiT a casg, i Targ, s'o intors, pang T-o edit. Pe stimg o
tot chinuit'o, pang ce l-o 4is lard:
M rog de tos! D-q.eil care-7
aT,
cd nu Void face nimic, nici tie, nicT la urmasiT t, i de
abea ma/ putea sag.
Romnul T-o dat drumul stime!, de s-o dus pe pustiT.

Dup ce se Ted baniT, tot-d-una se lasg un ban in comrg, nu se
astupg ; cel ce o astupg chiorgsce. Cnd se intimplg de gasescI o
comrg astupata, sg let piatrg rogg-ruginic de pe comrg

egel
acsta e anti de para banilor i EA te ducT la un vrgjitor, si el Va
sci spune, is luatl banil din comrg, orT ba.
Intre banT de se gg.sesce msele de dun* stand aceT banI nu
pot! lug, cgeT morT de clumg.
Tot-d-una sA nu se ducg multX ea se 'Ape o comrg eAcT banul

Aga di vg spun una, care am au4iVo gi ed de la mognegl;
dracul.
aieea se vede cAtul de mare lIcomiit maid. TreT 6menl, frag, nu

BMA ce-or fi fost, sciead o comrg, si s'o das s'o sape tus-treT. Inainte
de a incepe a sgpg, o 4is unul:
SA, fim 6menT cum se cade, cittl
haul ne-a da Di;leu ama, sg 'T impgrtim frgtesce.
Da, sg 'T impgrtim frgtesce, o is
intr'un glas si s'o
61498
dacoromanica.ro
40
PROVELTELE ROMINILOli
dat Cu totil la sapat. O sapat ei
.1 o scos banii i amu era ea 'I
impartasca. Unul o dis:

Mal, Wag sa m duc et a-casa se aduc
ce-va de mancare, ca et tare's flamand i pepte't1 fi si voi. Tot i-am
spus nevestei ea fac niece placinte.
Da, du-te, numa sa nu zabovesci, o 4is cei-l-alg. i o plecat in sat. Ce gandea el! Am sa spun
nevestel ea faca nisce mancare otravita si am sa le duc, ca se maname ce! do!, i chip& ce or mama,
indata ati s mra si tos!
banii all srmi rarnae mie.
Cand o ajuns a casa, l-o spus nevestei cum sa faca mancarea si el
o mancat alta mancare
Nevasta indatte l-o &cut o el s'o
intors vesel inapoi, ca i cand ar fi pus mana pe comra. Cei ce o
ramas la com6ra ce s'o gandit?
Mai re s mal impartim banil in trei parti ? Mai bine cand o
veni cela-l-alt cu mancarea sa-I tragem amandoi cate un glonte in
pept.
Mai ca bine ai dis, raspunse
i-o incarcat puscile
cad aveati pusci cu el
i cand l'o zarit viind, l'o si ars cate
cu un glonte in pept. Cela o i cadut la piimint.
ljnul s'o dus de i-o luat mancarea ce-o aducea si o mincat bine
amindol. Nu o trecut mult i o inchinat si el stgul.
i mal sunt
multe patanif de acestea.
Credinta Cand un om a incaruntit numai pe o parte a capului,
acela a dormit cu acea parte pe o comeirfi.
Ezkrtia,k, V, p. 107-111.
11093
BaniI te Invat ce s faci.

P. ISPIRESCII, BeV. ht., I, p.
450.
Bang pe om l invatcl
Ce sei Jaca
vitcl.
A. PANN, II, p.
74.
HIN-
TESOTI, p. 9.
Cine are bani gdsesce indata mijlocul de a'1" intrebuint
i de a isbuti.
Pecunia impetrat omnia. i)

Prov. Lat.
L' argent fait tout.

Prov, Franc.
Coi sold se fa tt. 2)

Prov. Lomb
Banal Indeplinesce tte.
Cu ban se face tot.
dacoromanica.ro
LEA fNirtpITIITRX, StESEBII
41
Tudo pode o dinh.eiro. 1)

Prov. Port.
Geld mat Alles. 2)

Prov. Germ.
Pennin gen frmi r allt. 3)

Prov. Sued.
11094
*A
Banul, u9or face planul.

y. SALA, dasc. c. Cdrpinet, comil. Bihor, Ungaria.
Cad ve ì ave. 'n punga banul
El iti face in cap planul.

A. PANN, II, p. 75.
HIN-
TESCU, p. 10.
Acela inteles ca la No. 11093:

11095
Cu banI pote omul face

Ori i ce lucru If place.
A. PANN, II, p. 75.HINTEscu,
p. 8.
Se intrebuintza In intelesul
pentru negustorie.
se'll
firesc i mal ales
Amour fait moult

Mais argent fait tout.
Prov. Franc.
Amor fa molt,
Argent fa tot. 4)
Prov. Catal.
Banul pote tot.
Banul face tot.
Banul pote tot.
4) Amorul face mult, banul face tot.
2
dacoromanica.ro
42
PROVERBELE ROMINTLOR
Liebe kann Viel, Geld kann Alles.1)

Prov. Germ.
Love does much, but money does more. 2)

Prov. Engl.
11096
Banul ascuns In prnint, nici cresce niel

rodesce.
MM. II, p. 85.
IORD. GOLESOLT,
S lice pentru eel scumpl, ce'f ingr6p6, banif In Or

mint, artnd c nicf un folos a de la el (GoLEscu).
11097
Cand banul cutza"

Cuvintul Incetza.
M88. II, p. 36.
IORD. GOLESCU,
Adica banul birulesce off-ce cuvint (Gousou).

Xpocsou kaXo5wrog 7Cag anpaXTE(
X6Tog
Peieety yip Lae xai 7c6fpcxe /Eh X6vov.

Prov. Elin.
Auro loquente, nihil pollet quevis oratio.

Prov. Lat.
O l'or parle, toute langue se tait.

Prov. Franc.
Dove l'oro parla, la lingua lace.

Prov.
4)
TO8C.
.Redet Geld, so schweigt die Welt.

Prov. Germ.
Amorul pOLe mult, banul pote tot.
Amorul face mutt, dar banul face mal. mult.
5) Cind aurul vorbesce, vorba nimic nu p6te.

Cand aurul vorbesce, limba tace.
Vorbesce banul, tace lumea.
dacoromanica.ro
5)
LEA iNvkaTuaA, MRSERII
43
Money will do more than my lords letter. 1)

Prov. Engl.
11098
Ban la ban trage.

D-NA E. B. MAWR., p. 47.
Sc. N. Inv. Cl. VI, prin P. akaBOVICEAND, prof.E. I. PATnicru,
inv. c. Smulp, j. Covurlulu.GR.

PorENARIT, mg.
C.
FOCfatti,
Plana.
j.
Banul la ban trage.

j.
G. P. SALvr6, inv. C. Smu

Covurluiu.
Bang la ban trag.

P. ISPIRESCU, .Rev. Ist.
450.
I, p.
FR. DAR, IV, p. 174.
Fol6sele, catigul tot la cel avut merg. Cine are avere

o mdresce Intiuna, pe and cel sdrac tot sdrac r6natIne.
SNVi
Un Sigan, intrnd Intio carcimI vdnd c negustorul nu'I acolo,

scse o lAncut de cincI-decl de banT, i innd'o cu dou6 degete de
margine, o apropi de gura tejgheleT, i apoT o smucl repede inapot
Tot fcnd asa de cte-va orT, aude odat, troncl usa odgeT. Vend,
carcIumarul. Tiganul speriindu-se scpl bncuSa pe gura tejgheler.
Ce aT fcut, m61 Sigane ? 61 mntrb crcimarul r6stit.
ApoI ce s fac, bolarule! Ia am audit cl trage ban la ban, si
am vrut s vedem cu bancuta mea, daca e adev6rat. D'apoT de gba
a nu'l adev6rat.
Thal adev'rat, m61 igane. Tu, n'aT vdut? Al meT, maT mulST,
a dovedit pe b'ncuSa ta.
Un bien aequiert l'autre.

Prov. Franc.
La roba va alla roba. )

Prov. Bal.
') Banul potrivesce mal mult de cat scris6rea boerulul
2) Averea merge la avere,
dacoromanica.ro
44
PROVERBELE ROILINILOR
Vase el bien al bien, y las abeyas et la miel. 1)

Prov. Span.
Ban.ul banl unde zresce
11099
Colo se rostogolesce.
A. PAN, II, p. 74.
Banul bani uncle zeiresce

Acolo se rostogolesce.
HINTESCU, p. 9.
V. SALA
dasc. c. Poiana, convit. Bihor, Un-
gana.
Acela In-toles ca la No. 11098.
L'eau va toujours la rivire.

Nov. Franc.
Ban pe ban momesce.
11100
GR. JIPESOU, Opine. p. 15.

Un bien fait l'autre.
Prov. Franc.
La roba alla roba. 2)

Prov. Tose.
Gut will zu Gut. 3)

Prov. Germ.
*
11101
Banul face baniI.

V. SALA dasc. c. Ghighiqeni, co-

2) Merge averea la avere, i albinele la mlere.
Averea la avere.
8) Averea vr la avere.
dacoromanica.ro
45
LEGf, INVtTXTURII MEgtRif
Banul face banil, qi pciduchea pelduchit.

A. PANN, II, p. 74.
*E
Banul face banil,
paduchele peiduchiI.
HarrEscu, p. 10.
NAIIII, kg. j. Putna.
GR. POE-
Cu bani fad banL

D-NA E. B. lawR, p. 68. EITNTESCII, p. 8.
*A
Bana fac pe bog.

P. ISPLRESCIT, Rev. 18t., I, p.
450. A. GortovEI,
j. Suctava.
Rana fac bani.

HINTEscu, p. 9.

I danaro fratello del danaro1).
Prov. Ital.
Dinero llama dinero 2).

Prov. Span.
Pfennig ist Pfennigs Bruder. 3)

Prov. Germ.
Geld wint geld. 4)

Prov. Oland.
Money makes money. 2)

Prov. Engl.
Banul e fratele banuluT.
Battul Iubesce banul.
2) Banul e fratele banulut

4) Banul dobfindesce (face) ban.
Banul face ban.
dacoromanica.ro
c.
Folticent,
46
Ban' d'a av
11102
M'a Insur.
A. PANN, II, p.126.EIDTTEscu,
p. 8.
Casi nu se' sine far6, parole i Ina multe.

POVESTEA VORBIL
Inteo ditninta, pe ctA, pe fum,

cadinn' palta indlnind pe drum,
intrba .
Soro I off pAlisl cevasl?
Astfel pang. 'n io incotro plecasI?
Ba, lele, fe'spunse,n'am vre un alt zor
De cat silesc lute s'ajung la obor,
SA gasesc
cumpar un magar si
D'o veni vre-unul In norocul men.
Ce BA' fad on dinsul? o intreba iar.
ha ea fspunse, ca sal am BA' car,
Ca.nd lemne, cnd apkcand alt ce-va gren;
S'am adica 'n curte, ajutor si en.

O Deanne! li ise, prietina el,
De cell trebuesce magar s. maI
Mal. bine 'ngrijesce sA
el' un barbat,
Si. fa si tu c'alte ce s'a maritat.
CA magarul numaI aria '-t1 va &Ara,
Lemne s'alte, cate le veI cumparA,

lar barbatu 'n vreme hamal o sA '1
Din di pang 'n nepte, banI fail sit dal'.
IncepY, sApun, sare s'alte
poruncescl,
Pan la luminare cernd li spetesc1/.

asa cactina d'obor s'a %sat
fara zabavii, s'a luat barbat.
Astfel dar stiracul e ca un hamal,

Cara, 'n li i npte, car ca un cal,
CA, de nu aduce este val de train;
Nu pte sA ie casA cu vatraIu
Ci sa. se gandsca, cand se va 'usar,
Ca sit nu incpA' 'n urm'a finer& ;
CA nu este numaI A te 'nsoff, s pupl,
Ci 's mal multe care cer sit le astuoI.
Pentru ban' ie
11103
fata dracului,
A. PANN, Edit. 1889, p. 107.
*z.
Pentru ban't 'tea (re) i pe fata dracului.

V. SALA, dase. c. Pactilesci, co-
ma. Bihar, Ungaria.
Ve41 Bogat.
GR. ALEXANDRESOU, magistr. j. Putna.
dacoromanica.ro
LEGI, INVtTITURei, MESE11.11
47
Pentru eel calif se bucurA, la avere cand se clisatoresc.

11104
Pentru bani luai betran

i me bgai la stpn.
A. PANN, II, p. 126.
Cand o fatA, se mgrith" pentru avere.

11105
Pentru banl lual betrn

me bgai la stpn.
HaTTEscu, P. 9.

Celui qui prend la vieille femme
Aime l'argent plus que le dame.
Prot.. Franc.
11106
Me fcul, pentru bani multi,

Olcar de cal sttuti.
A. PANN, II, p. 126.IIIN7Escu,
P. 9.

11107
Cand vor fi la mijloc banii

Nu se mai intrb anii.
A. PANN,II,p. 128.Humsou,
p. 9.
B. P. 1-1Aptt, Etym.
Magn., p. 1125.
Cine cauta nevstA Cu avere nu se ma! WM, daca e
tinrd sat btranA, cdcf, precum se maf Jice : zestrea t6te

le astup.
11108
Fie ca o nalb
NumaI bani s alb.
TEscu, p. 117.
dacoromanica.ro
Hut-
48
PROVERBELE ROMILN (LOB
Nu s'o Insurat Cu fata, ce cu banii.
11109
G. ALEXANDRESCII, magistr. j.
Patna.
Acelas inteles ca la No. 11108.

11110
*A
Banil Ii gasesci In drum si tot trebue

sa '1 numeri.
AT. PETRESCIT, ing.
C.
Citrtea-
de-Arge?, j. Arge?.
Ne 'Inv* BA, numr&m, in tot-d-una, banif ce ni

se dab..
11111
nebun scie sa castige banif, dar

nu scie sa 'I pstreze.
Ve4I a Caftiga.
A. PANN, Edit. 1889, p. 59;

Ill, p. 73.
P. ISPIRESCU, Bev.
Ist., III, p. 382.
Aratd, cat de grad invatd, omul sd, fie econom.

11112
In bani nu te gurgula
Ca DumneOeti da si
A. PANN, 1, p. 73.
HiNTEAlbina, 1, p. 1635.
sou, p. 9.
AOil est1 bogat, mne s&rac; de acela nu trebue
dispretuescf pre cei cu care te vef asemnk, pte, in

curind.
11113
A lipsit de a-cas doi ani i s'a Intors

(In pungt) cu doi bani.
A. PA NE, Edit. 1889, p. 176;
III, p. 154.
HINTEsctr, p. 4.
A lipsit de a-casa noue an

qi s'a intors cu do ban.
A. PA NE, Edit. 1889, p. 29;
II, p. 5.
dacoromanica.ro
LEA iNvkarus.X. MESERTI
49
A lipsit d'a-casei noue anX

Sikf s'a intors Cu noue bani.
HINTESOIL p. 4-.
Pentru omul prost, ne-trebnic sa lipsit de
orl-ce
Invitaturd,.
11114
* .n.
Banul face omenia, banul face ruinea.

V. SALA. clan.
Bihor, Ungaria.
0.
Rieni, coma
Aduce cinste i. ruine.

* 6.
Banul te bag& la ral, banul te scerte.
11115
V. SALA, clan. C. Tdraifa,

CO-
Cnd fad: o grela i plgtind scapl.
Banul te bag-. afund,
11116
Banul te sayte In und.

A. PA NN, Edit. 1889, p. 82;
Ili, p.
30.
Dict., p. 252.
S. I. GROSSMANN,
Banul te bagel afund, banul te scte.

P. ISPIE SOLT, Rev. ht.,
I, p.
451.
I Acela inteles ca la No. 11115.

20 Banul te impinge la rele i. te nenorocesce, dar tot
banul, dac5, mil sd '1 aduni sat st, '1 pastrezi, iti maresce
vala in lume.
11117
Banul te duce,
Banul te aduce.
V. SALA, dasc. C. Varog-Bareed, comit. Bihar, Ungaria.

dacoromanica.ro
50
BaniI nu aduc procopsla, ci procopsla

aduce banii.
11118
A. PANN, Edit. 1889, p. 28;

p. 4.
HaTTEscu, p. 9.
Ve41 Proco.psltY,
Arat6, fol6sele invtatureT.

*
11119
Banff nu aduc Invttura,. dar Invttura aduce ',ann.

V. SALA. dasc. C. Poeni inf.,
comit. Bihar, Ungaria.
Vecri invraturrY.
FAA, munc& nu s6 dobandesce InvelAtura, dar &And

tf-a insuifo mult cgtig 1 p6te aduce.
11120
Pineqi n scrigna ali cnoiu n stala

tot uro.i)
FR. linnosicri, _Rum. Unter.,

I, p. 14.
Vicere maI mult agricohi.

11121
Pinei 1 vera mai pucin nego se credat.2)

FR. M1KL0SICH, Bum. Unter.,
I, p. 14.
Arat6 puterea banuluf asupra omuluf.

*A
11122
Banff stringtorulul
In mana cheltuitorulul.
A. ?ANN, Edit. 1889, p. 63;

Himpscu, p. 9.
p. 77.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
j. Dorohat.
Bang stringetorului
Pe mna cheltuitorulu.
P. IsPmEscu, .Rev. 1st., I, p.
150.
FR. DAM, IV, p 117.
Bull 3n pung i gunoTu In staul e tot una.

BaniI ca o credinp, (In Dumnedeil), chiar daca lipsesc, omul crede
In ele.
dacoromanica.ro
LEA iNITATITURI, MRSERIf
* 6.
51
Banii stringetorulut infra in mina eheltui-
torula
C.
NEGRUZZI,
I,
p.
247. -
NIC. MATEESCU, inv. c. Movilita,
j. Putna.
*6
_Salta stringetorului intrei pe mina cheltuitorulu'i.
E. L PATRICI, (RV. C. Smultl,
j. Covurluifi.
*L
Bang stringdorului rem& pe mina cheltuitoruluk

Semin. C. Buc. Cl. VIII, prim
Vecp Ban, Avere.
P. CURBOVICEANU, prof.
10 Pentrn cet sgircitf indemnfindu '1 s se folosiSsc de

airerea lor.
20 Parintif aduna i. copiil risipesc.
LEGEND ii.
A fost odatt o vrabie si un vrabioit caril stringt Cu cea mal
mare sirguinVI spice, ca at ant peste lrnA ce mind,. i vrabia fiind

firte 8g:freak orI de cate oil aft& si adunit cate un epic, se mini pe
o ramuricri, a und Weil* din apropiere, s'i ciripind slicea :
Cine stringe
St manance 1
Un pitigdu inst. care ayes man in nisce calg dintr'un stIubelu a

und femel lenise, vtOnd pre vrabie laudindu-se, et numd acela st
manance care stringe, incept a'l cant& si el in potriva sl-a (pee:
Stringeg vol
C'om mane& noT1
8i cum slise asa se si intimpla. Pitigoiul, insemnandu-sl bine locul

mude afi ascuns vrabia si vrabioiul spicele adunate, cand sosl lrna se
duse si le mama mal pre tepte.,
MARIAN, Ornit., II, p. 148.
Quantum pater colligit, tantum filius di8sipat.1)

Prov. Lat.
1) Cat tata aduni, mats fiul risipesce.
dacoromanica.ro
52
Aprs un accampdire, vn un escampaire.1)

Prov. Languedoc.
Doppu l'avaru veni lu sfragaru.

Prov. Sic.
Auf den Sparer folgt der Zehrer.

Prov. Germ.
Eller en Samler kommer en Oder.4)

Prov. Danes.
After a thrifty father a prodigal son.5)

Prov. Engl.
Omul face banil, nu baniI p om.
11123
A. PANN, Edit. 1889, p. 59.

Ve cTi Avere.

*
11124
Omul face banil si banii pe om.

A. PANN, M, p. 73.
HIN-
TEscu, p. 133.
V. SALA, dase.
c. Holod, omit. Bihor, Ungaria.
D. PoPovicitr, inv. c. Cuvin,
comit. Arad, Ungaria.

Ve cri SeIneVate.
Ne Inv*s muncim i s. stringem bard., carif ne

Tor ajuth s atingem tinta hotdrita.
11125
Omul far' de (fra) bani e ca pasrea

fr6. aripI;
Cand d s sbre
Cade jos si m6re.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58;
III, p. 72.
HiNTEscu, p. 733
t) Dup unul care adun, vine altul care cheltuesce.

2) Dup sgircitul vine cheltuitorul.
2) CeluI econom urmi cheltuitorul.
4) Dup un string8tor vine un risipitor.
6) Dup un tat econom un fill risipitor.
dacoromanica.ro
LEGf, INV2TXTURX, DIESERIf
*A
53
Omul feirel bani e ca paserea flird aript;

alud dcl ca sa sb6re,
Cade jos i mere.
H. D. ENES CII, inv. C. ZamasSc. Norm.
tea, j. Doroltoiti.
Cl. VI, prin P. akssovi-
CEANIT, prof.
AratA puterea banului in lipsa cAruia omul nu p6te

nimio.
Homo sine pecunia est imagb monis.')

Prov. Lat.
In homm' sins argint, c'est'on leap sins dit dints

(on biergi sins chin) 2)
Prov. Wallon.
Uomo senza roba una pecora senza lana. 8)

Prov. Tose.
Len man zonder geld is een lijk.4)

Prov. Oland.
A gentelman, without money is like a pudding

without suet. 5).
Prov. E'ngl.
11126
i cu banI, i fra barif, fericit tot nu eti.

InEnt, Calend. .Rom. 1892.
Fericirea nu este in bani ci in gusturf cumptate

consciintA curatA.
Omul fr bani. este ic6na mor;iY.

Un om rara bani, e un lup farh dinfi (un cYoban ra'rl dale).
Omul fri avere e o 61e frIi
Un om fiirk bani e un hoit (cadavru).
Un boer fir5. baiii e ca un pudding rara grsime.
dacoromanica.ro
PROVERRELE ROBaNILOR
54
L'argent ne fait pas le bonheur.

Prov. Franc.
*A
Bani alb' pentru stile negre.
11127
T. CODRESCU, Uricar, XXII, p.
50. P. ISPIRESCU, Rev. ht.

p. 450; Leg. I, 1872, p. 178.
I.
J. loNssou, II, p. 104
1,
M.
RiTJREANU, Dat. Cop. p. 144.
S. L GROSSMANN, Diet., p. 58.
GR. Jrnsou, Renr. Ora?. p. 1" 3.

C. ALEXANDRESCU, C. Aleoceni, j.
E. I.
PATRICIU,
c. Braniff, j. Covurlufu.
LIMON, Ci0C0i, p. 288.
N. FI-
K. A.
ZAMFIRESCU-DIACON, tinV. C. $tfn-
bienif, j. Dorohof. J. POPESCU,

inv. e. Cfociineecif-Miirgineni, j.
PorEscu, inv. c. Do-
breni, j. Bfov.
and. j. Argef.
ALIN VASILE,
Bata albi d' dile negre.

*A
Stringe (adunet) banT, albt pentru dile negre.

A. PANN, Edit 1889, p. 59;
III; p. 73.HINTEseu, p. 9,GR.
JIPESCU, Opine. p. 30.
B. P.
ELlpft, Etym. Magn. p. 2420.
FR. Dald, I, p. 118. V. A. Fo-
RESOD', c. Folticeni, j. Suciava.

O. P. SALVIT.), inv. C. SmulI, j.
Covurlufu. DIM. POPOVICIU,
c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.

GR. POIENARU, ing. c. Basea, j.
Ban albi sunt buni pentru 4ile negre.

ICIAU GROFOISEANU,
env. c.
Gal?a, coma. Arad, Ungaria.

V. SALA,
C. Poeni Sup., emit.
Bihor, Ungaria.LIVU PAP, (ny.

c.
Covaeiral ,
gana.
dacoromanica.ro
comit. Arad, Un-
laGf, ilritTkrual., IdEsmif
55
Pradzi alghi tri dzile Ica')

D. DAN, stud., c. Nevsta, Macedonia.
Parafi alghi, tra dzili la 2)

PEE. PAPAHAGI, Zweit. falires ,
VeclI Para.
p. 172.
Arat5, ajutorul ce avem cl la banI, la vreme de nevoIe.

(GOLES Cu).
Tgi spargna a tems, quel ha el basegns. 3)

Prov. Retoromanp.
Spar' in der Zeit, so hast du in der Noth.4)

Prov. Germ.
Of saving comes having. 5)

Prov. Engl.
Ae acc cara gh,iitn ician dir. 6)
Prov. Turc.
11128
*A
Bani buni pentru citile negre.
SILVI POP, (ny. c. Covasint,

11129
Alghi tu pundzi, si pesci tu munt.")

148.
Cu baul gasesci off-ce Ili off-uncle.

7) Ban1 albi pentru 4ile negre,
2) Banl albI pentru 411e negre.
2) Cine econoraisesce la vreme, are la nevoTe.
Economisesce la vreme, ca A ai la trebuinta.
Din economie vine averea.
Bala' allif pentru Ole negre.
Banl 9n punga, 0 pescl la monte (gasescY).
68498
dacoromanica.ro
56
Qui a de l'argent a des coquilles.

Prov. Franc.
Chi ha danari, ha ci ch' vuole.')

Prov. Ital.
Baar Geld hauft. 2)

Prov. Germ.
11130
Banii 's cu clobote roqii.

D-NA EOAT. ZANNE, C.
j. Fcllciu.
*A
Pope,
Bann 's cu cibote roqi.
Crobat.
E. I. PAT arcfu,
Covurlulu.
C. &mitt J.
1 Arat5, insemnatatea banului.

23 Se mai intelege i lipsa de ban1. Vel;li No. 6899.
Vei origina acestei licerI la No. 6897.
Ca banul din mana 'n man'a.
11131
IORD. GOLESCII. Ms8.11, p. 25.
A cimblet ca banul din Wind in mina.

G. T. IfuNTEANu, p. 72.
Set umbli ca banul.

GR. PcIENARti, tnv.
j. Ialomita.
c. Rana,
Sit umbli ca banul din mind in mncl.

A. PANE, 1I, p. 49.Huipscu,
p 10. GR. ALFxANDREsac, Ma-
gist. j. Putna.
1) Cine are banl, are tot ce vr.

Banul pesin cump'rl.
dacoromanica.ro
LEG!, INVETITUR, KESERLI
57
1 S5 gice pentru cele ce tree dd la unul la altul

nicAirl stab.' (GoLEsou).
20 Si mai. ales pentru omul ne-statornic care, apuctindu-se cAnd de una cAnd de alta, nimica nu sAvirsesce,
spre paguba
Variantele 3) si 4) sunt blesteme. SA nu's1 gAs6scA, ni-
cAerf odihnA i liniste.

11132
*A
Umbl ca banu al WI.

AVR. CORCEA, paroh, C. Cotdetu,
Banat.
Despre eel cari umblA mult, de icf-colea.
Banului r punga s nu'i faci.
11133
Lumea Bustrater, TI, p. 695.
1 Acelas inteles ca la No. 11132.

20 Ate data i se da i intelesul qicereI care urmzA.
Banul rti nu s pierde.
11134
IORD. GOLESCU, M88. TI,
p. 85 -
FR. DAME, I, p.117.
*L
Banul HU' nu se perde.

C. NEeauzzr, I, p. 260.B. P.
HADeT, Etym. Magn. p. 2421.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesci, j.

Tutova.
IULI GROPSOREANU,
dam c. Galfm, comit. Arad, Un.

gana.
E. I. PATaidu, inv. C.
Smulti, j. Covurluiu.
Banul HA nu s- perde nic odatd.

BARONET, p. 49.
HINTEscu,
p. 10.
Banul rail nu se pretpcIdesce.

P. ISPIRESOU, Bev. 18t. I, p.
451.
Banul reel nu pere.

BAR6LY AM, p. 80.
dacoromanica.ro
58
PROVERBELE ROILLNILOR
Banul refi nu pIere.

I. POPESCU, 'inv. c. Dobreni, j.
Parallu (PHI11u) ro $ nu chere.

D. A. MILESCU, stud. c. Gope41,
Macedonia.
Pandit calbic put nu chari.

PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
P. 161.
Volt Fer.
lo Adic5, eel r nu pfer curind (GoLEscu).

20 Prostul are noroc, omul ffirg, merite, neinsemnat
nu se prapadesce lesne. Acela inteles ca la No. 636.
In pravila luf Vasile Lupu la capitolul pravile imp6reitesci, gdsim urmtorul -paragraf :
PENTRU CALPIJZANIT CETA CE FAO BART RI CE I PENTRU
CERTAREA LOB.
a. MincinosiT ceTa, ce fac banT rl, acestia limit fac acea gresal
cum ar sudul pre impratul i pro Domnul treT.
Banit cei rat sunt de treT fliurl mestecilturh, ce s dice aurul
cel curat ce are fi s fie, el '1 spurcit si amstec', argintul asisdere ;
unul amstec cu arann, altu '1 fac chIar de aram i numai c ce '1
spoTesc dsupra cu argint, acst uns; a doua s'are fi si curt o
sain de banT eT fax mal mid de ce nu agiung la cumpnii, ce phgubesc bmeniT cela ce '1 Tt ; a treTa asijdere s chIam mincIunosI,
pentru c ce chipul si scriptura ce pune pe dinsi este mincIum5si,
nu Taste fcut den svat cu invtiitura cul-va ce pro furis ca un lucru rt, drept aceTa de are fi si curap cu nemica mestecap, si de-are
fi si deplin la cumpn totu'T un lucru mincTunos si s chTam mmdimos, so
sot furtusagulut
Banil eel bunT si dreptI ail patru lucrurl pre 'mpregIurul lor ;
intl cela c face haul s albit putere i voe de la imprtie, sal de
la domnul loculul aceluTa ; al doilea 86. s fad. In loe vestit cum are
fi in rnijlocul trguluT, s vad top ; al treilea s aIbl chip si scriptura cinstit i frums, Tar BA nu fie fcutii acea scrisre in vre-un
chip grozav si de rusine ; al patrule TarsI s fie si la cumpnii deplin,
nemic s nu'I lipsasc, cum Taste mal cu dreptate asa s fie.
Urmz6 pedepsele cuvenite celor earl' fac haul minci-
noi, adicti calpuzanilor.
I) Banul ros nu pere.

2) Banul ealp (fa4) nu pote perl.
dacoromanica.ro
LEG, NVTATURA, NFSER][1
59
Herva male non morit mai. I)

Prov. Sard.
Unkraut verdirbt nicht. 2)

Prov. Germ.
Boa pnz el nem vesz.

Prov. Magh.
PlanY pen& nezahyne.

Prov. Cech.
He he rpors y Korrome.
Prov. Sirb.
11135
Banul rou nu s pierde (perde) lesne.

A. PARR, Edit. 1889, p. 163;
III, p. 123
Harpoon, p. 10.

11136
Mai mare banul de cat sacul.

Fa. DA, IV, p. 6.
Munca multa i putin catig.

11137
Tot' banii
In punga Stanei.
IORD. GOLESCII, M88. II, p. 70.
S jice and t6ta averea ne-o prapadim Cu muferile

(GoLEson).
11138
S Innca Cu banil in gura.

S6 lice pentru cei lacomY 1 mitarnid (GoLEsou).
1) trba rea nu mal m6re.
1) trba rea nu se stria
dacoromanica.ro
60
*
11139
CuvIntul mai plcut nu'i de cat cantatul

banuluI.
V SALA, daec. c. Valcort-Bcireed, comit. Bihor, Ungaria.
Mal ales pentru cel lacom de avere.
Banii Invie mortiL
11140
ARoNovid, tz:pogr. j. 141.
Ara-LA puterea banulu.
Pecunia impetrat omnia. 1)

Prov. Lat.
L'argent fait tout.

Prov. Franc.
Geld macht Alles. 2)

Prov.
*
11141
Banff 1na1 ochif.

MATEESOII, inv. c. MoviUfa,
j. Putna.
De aci si licerea a unge ochii

gAvnd mare cunoscinte Intre Cazad, art mers la dingiT, pre uniI cu
euruintli implandu'l, pre altiT cu banl, ungendu-le ochii. URECHIA,
Letop. I, p. 197.
*
11142
Banul deschide usile far chei.

V. SALA, dasc
VecTi Aur, Chere, Rau,
c.
mit. Bihor. Ungaria.
Sabie, sua
Acelas inteles ca la No. 437 si 6862.

Banul implinesce t6te.
Banul face tte.
dacoromanica.ro
Pacala,
co-
LEGL iNVtTITLYRA., Idl3SERLI
61
Auro quceque janua painditur.')

Prov. Lat.
11143
* II
Banul este cheea cu care se descue

ori-ce u.
N. MA TERSOU, inv.
j. Patna.
Vedi. Aur, Chere.
c. Movilip,
Acela inteles ea la No. 11142.

11144
*. .
Din baniI dreptl lea dracu pe jumatate;

lar ceI strimbi II 'ea cu stapAn cu tot.
Nrc.MArEnscu, (ny. c. MimiUfa,
j. Fuina.
Vet11. Avere, a Cliftiga.
Ornul nu trebue
s6,
nazulsca, ca, prin cal pIezip,
sa faa, avere cad:, averile adunate din jaf k3i. rapirl t6te
se plerd.
Averea cu infeldciune di ftigatei scade.
Prov. Solom., 13, 11.
De male qucesitis non gaudet tertius hceres.2)

Prov. Lat.
De choses mal acquises le tiers hoir ne jouira.

Prov. Franc.
Della roba di mal acquisito non se gode il terso. 3)

Prov. Ital.
Unrecht Gut kommt selten auf den dritten Erben.4)

Prov. Germ.
Aurul deschide orT-ce u0.

Al treilea tacItenitor nu se bucur. de averea cAltigati pe nedrept.
Al treilea (moftenitor) nu se bucur de averea dobndit pe nedrept.
Averea nedrpt parvine rare-off la al treilea mopnitor.
dacoromanica.ro
62
PRovERBET.P, ROMANILOR
Banil din man. II scapi

Ca ciurul cum tine ap.
11145
A. PANN, III, p. 69.

TEscu, p. 9.
HitT-
Pentru omul cheltuitor.
Fie-care nebun pote s catige banl dar

nu pote sal pstreze.
11146
NIC. MATEESCU, NV. C. Mauilip,
j. Putna.
VecJI Ban, .Avere.
Aratg. cal de gre se economisesce banul.

*
11147
BaniI mei qi ai te stall In cuIu.

MIN loRDAcHE & IN STANE-
scu, stud., j. Argq.
Cnd do:A sunt de opotriva saraci.

11148
Dai cu cIocanu
Ca s lei banu.
T. POPESCU, mv. o. Dobreni, j.
Ilfov.
Vecp pgan.
Pen tru cei earl *tip, dintr'o mum& u6rd.

Se lice In deoseb1 pentru tigani cari, numal din cte-va
loviturf cu clocanul, cktig banul cu multd uprinta.

Velf la No. 1357, Povestea Need Domnultd, care ne
da origina acestef
11149
Trba ta 1 patru ban!.

G. POBORAN, inst., j. Olt.
Verg Cur.
Acela Inteles ca la *No. 3124.

11150
Vorba ala i dol bani.

M. CANIAN, public., j.
dacoromanica.ro
lad, MvkiITuRit mama
63
*A
Sechime 0 do t beta
C. C. MI01,1E8017, c. Miclesci, j.
Vasleau.
Vecri Cur.
Acelag inteles ca la No. 11149.

*
11151
Tot doi banI si un ort.

M. OANIAN, public., j. Iasi.
Pentru un lucru de o mica insemnatate, ca gi. altul

de alminterea.
Ortul este o moneda vechie care valora ce-va Mal
putin de gpte loam.

A
11152
Banii nu se culeg de la trunchlu, ca

surcelele.
ION ORE/Ma, Amint., p. 120
Cad se dobandesc anevoie gi cu munca, incordata.

(EA m6 lupt cu gimdul cum a 'I port de cheltuTlit, cAcT &mil tiu
se culeg de la trunchifi, ca surcelele.,
I. CREANGA.
11153
Cine mi-a luat banul din gur?

A. PANN, I, p. 99. GR. ALI
XANDRESOU, magistr. c. Focsani,
j. Puf na.
Vedl Ismene.
Pentru cel nerod.

*A
11154
Cu bani cumperl (gsesci) si branz de

iepure.
ALFRED JIIVARA, c. Popeni, j.
Fdlciii.
Vedi Bransil, Boa, Cut.
Arata, puterea banulut

Chi ha quattriui, ha tutto.')
Prov. Tosc.
') Cine are parole are de t6te
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROKANELOR
Por dinheiro baila el perro. 1)

Prov. Port.
Far Geld is Alles to kriegen.

Prov. Oldenb.
Cu ban' gsescl i lapte de pasre.
11155
VedT Boa, Cue, Pasire, Vrabie.
P. km, C. alineni, j. Arm.
Acela futeles ca la No. 11154.

Pecunice obediunt omnia.$)
Prov. Lat.
Argent comptant porte mdecine.

Prov. Franc.
31oney makes the Mare to go.4)

Prov. Engl.
Cu bani i chi negri gsesci.
11156
C. TEUDORESCU, inv. c. Carmel,
j. Vaslulu.
A se apropia de acdstA qicere cele de la No. 41b8,
4189 i 4236.
*A
11157
Banul i pe nerod il face Iubit.

V. SALA, dasc. c. Verzar, emit.
Bihor, Ungaria.
Toti linguesc pe ornul bogat, cu gandul de-a captit

ce-va
I) Pentru ban j6ca cAnele.
Cu barn pot sa dobindescl tot.

Tte asculta de bent.
Banul face.
dacoromanica.ro
LEGf, ilsTVRTAI Ufa, MRSERII
*L.
11158
65
Cu banI faci tdote.

C. TRODORESCII, inV. C. Lipova,
j. Vaelufu.

Pecunia impetrat omnia.1)
Prov. Lat.
L'argent fait tout.

Prov. Franc.
Tudo p6de o dinheiro.2)

Prov. Portug.
Geld macht Alles.3)

Prov. Blvet.
Penningen frmi r alit. 4)

Port. Sved.
11159
AI banI, ai de tte.
D-na E. B. MAwn, p. 106.
Cine are bale, are de Mte.

D-na E. B. MAWR, p. 54.

*L.
11160
Banul Iti catiga prietenl.

V. SALA. da8C. c. Hotar, emit.
Biho., Ungaria.
Cnd et1 avut W I sunt binevoitori i te linguese.

Banul face tot.
Totut p6te banul.
Banul face tot.
Banul face tot.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROmkriLOR
68
Eyruxa roX6cpaoc.1)
Prov. Elin.
Felicitas multos habet amicos.2)

Prov. Lat.
Chi a roba ha de parenti.3)

Prov. Bal.
Viel Geld, viel Freunde.4)

Prov. Germ.
Mikio goz fcer margan vin.5)

Prov. 181.
*
11161
SA nu ai nimic numai bani sA al.

E. 1. PATaicitr, (nv. C. &Mitt
j. Covurlutu.
Vecp Colic.
CM Cu bani potI dobrindi ori-ce.

11162
Nu sunA banul cAnd e unul singur In pungA.

V. A. FORESOII, C. Folticeni, j.
Suciava.
1 Omul s6..rac nu e bitgat In seama.
2 Un om singur, putin p6te.

*
11163
Primesce de banI bunI tot ce'l di.

ltn,n1 GROFOREANII, (no. c. Gal-
a, comit. Arad, Ungaria.
Crede Indat5, tot ce i se spune.

Fericirea e lubitil. de mu4t.
Fericirea are mulV prieteni.
a) (Ina are avere are rude.

4) MulV buff, mulV prietent
2) Mukf banY fac mul(f prietent
dacoromanica.ro
LEct1, trivtl.krrraii, IdEsEurf
67
Prendre paur bon argent.

Prov. Franc.
Tora banului este acolo unde scil s '1

prsescI mal cu agerime.
11164
GR. JIPI/BOU, Opina, p. 15.
Du-te unde e ce-va de ctultigat, in loo sA stal in satul

i s5, trIesci in lips i in sdr6.cie.
11165
MI cu bani, mane Mea banl.

ZoBlinAnzsou, tnv. c. Buten*,
j. Prahova.
Adicli niel data fLrA bani.

Alusie la 135,rbierul care dase de scire
Indne rad,e
fard bani.
11166
Banul te chinue.
V. SALA, com. Cilecicenl, cotnit.
Bihor, Ungaria.
Lipsa ca i posesiunea lul iti aduce sup6rari.

*
11167
Banul te ne-odihnesce.
V. SALA, da8C.
C.
Dtcdureasa,
comit. Bihot, Ungaria.

11168
Banul te ne-linistesce.
V. SALA, dasc. C. Petrilenf,
co-
tnit. Bihor, Ungaria.

11169
Pentru banl I1 vinde sufletul.

A. PANN, Edit. 1889, p. 83;
Harrzscu, P. 9.
Ilf, p. 77.
Semin. Centr. Buc. Cl. VIII, prin

P. WiRBOVICEAN17, prof.
Veli: Para.
dacoromanica.ro
68
Pentru cel lacom de bani.

Se crede c dracul cump6r5. sufletele 6menilor cu caril
&S invoesce, dfindu-le in schimb avere gi vittl imbelu-
gat, cit tritesc pe acest pmint.

*A
11170
A tri ca banu 'n lada.

S. FL. MARTAN, Nuntcl, p. 288.
AdicA bine, fericit gi in linigte.

Frunza verde de fraguta
N'am niel tata nicI marmita.
De-a1 av mama ai tata
A# trdi ca banu in ladd.

N'am niel tata niel mamuta
Si traese ea banu 'n frunza,
N'am nic1 mamutil, niel tata,
Traen ea frunza pe baila.
*6,
11171
Poes. Pop.
A umbl cu doi ball' in fre pungi.

Tribuna Popor., II, No. 186,
Arad, Ungaria. V. SALA, dase.
c. Vara*, comit. Bihor, Ungaria.
Fa. DAmt, III, p. 298.
lo A umbn, cu goalda, chutAnd s5, inple.

2 Se qice la muiere cu drAgutl.
Cornil. Bihor.
11172
* 6,
Doi bani In trei pungi.

I. MOLDOVAN, C.
Scin-Miciclus,
comit.Tirnava-Mare,Transilvania.
SArac gi mAnclru; cAutAnd sa'gi ascundA sArAcia.

11173
Ca un ban in dou pung.

A. PANN, I, p. 161.
TEscu, p. 160.
HIN-

S resfata in haIne lungl
Ca un ban in dala pungf.
11174
Par'ca '1 scot banii afari din cas.

A. PANN. I, p. 160.
TEscu, p. 9.
dacoromanica.ro
HIN-
LEW, INI7kr.iT1311I, MESERLI
Pare cd
69
sate banit afard din casd.

P. ISPIRESCU, Rev. ht. II, p.149.
10 E f6rte cheltuitor.
20 Pentru sAracul mAndru.
Feciorul lui banI gata.
11175
A. Pawn, III, p. 69.

B. P.
Mpg% Etym. Magn.. p. 2425.
P. IBPIRESCU, .Rev. ht., III, p.
381: Leg. I, 1872, p
pew, p. 58.
Fedor de ban't gata.

P. GIRBoVICEANU, prof. c. pp
Ve41 Lopata'.
tana, j. Argep.
p 118.
Fa. Watt, I,
Despre omul care nu are grija de a lucrk, i cheltuesce

Cu nemiluita, averea motenitli de la pArintl.
A trl ca banul cel bun.
11176
I. CREANGA, Conv. Liter., XI,
p. 133; Pov. p. 175.
AdicA fArA grijA, linitit. Vell No. 11170.

S'o facem. Dar efi ce fac tocmal acum, la litrinete, farl lase
de adApost?
4 Nu te ingriji de asta, matusit drag6; a am s4 te YeA cu mine,

'1 trai, pe lingg. noI, ca banul cel bun. BArbatu-meA e cum it
I. CREANG.L.
cea bunk si te-om av curat ea pe o mamk,
11177
*A
A tr1 ca banul In punga sracului.

P. GARBOVIOEADIU, C. Dragef-
nescf, j. "Para & c. 55uicI, j. Arye?.
GB. ALEX A.NDRES011i ma-
gistr. j. Putna.
A treii ca banul cel
bu tt
in punga sara-
culu.
NIO. MATEESOU, inv. c. Movilita,
Veff Para.
j. Putna.
dacoromanica.ro
70
PROVERBELE RObfiNTLOR

Banul gasit FA tine In punga pentru ea niel ()data s
nu fie gola. Acest ban bun e deci tot-d-una la locul lui,
linitit, ne-tulburat. De alminterea saracul niel nu e
cheltuitor.
11178
A tri ca banul In punga tranuluI.

P. GARBOVICEANII, prof. c.
j. Arge?.

*
11179
Scche bani (banul) i din ptri.

V. A. FORESCr17, C. Folticeni, j.
Sudava.
I. 13.2Umuu, prof. j.
lionzan.
Vecri Ptrd.
Despre omul harnic, vrednic. A se ved6 No. 1017 1.

La Romani Aquam e pumice postulare, se liceh celor
carif incerca sa cereat lucrur1 earl nu st putt dobandi sat dh,

Il tirerait de l'huile d'un mur.
Prov. Franc.
Al lasa In baniI lui.
11180
D-na Sor. NIDEJDE, Env. p.45.

D-na EL. SEVASTOS, p. 20.
M. CA-
FR. DAM:6, II, p. 261.
MAS, j. Iao.
Al las liber de a face ce voesce ; a'l las in plata
Domnului.
i.
11181
A fi In baniI s'f.
I. CREANG.I, Pos. p. 210.FR.
DAhlt, I, p. 118.
10 Adieli, a fi stapan de a face ce voesce, a atirnh numal de noi ea sa se faca Ore-ce..

,AA, 11 wise ele de tare scum ea, daccr ar fi lost in banii lor, s'ar
fi lepedat de spin ea de Ucign cruces.,
I CREAM/X.
20 A fi in bite mintile.
dacoromanica.ro
LEG, iNVETATURI, MESERIf
71
L.
A nu fi In banil luI.
11182
Sc. Norm. Inv. cl. VI, prin P.

GARBOVIOEANII, prof. G. POBO-
RAN, inst. c. Slatina, j. Olt.
WO Dt5g11.
A nu fi in ate mintile.
*
11183
Cu ban' de cheltull
i halne (strafe) de priminl (primenlfi),

I. CREANG.X., Pov. p. 181. P.
ISPIRESOU, Leg. p. 296.
Adic tot ce trebue unui drumet. picere f6rte des intrebuintata in basme.
A
A av banI garl.
11184
ZOE MIRXILESCU, titU.
C. But-
teni, j. Prahova.
A fi frte bogat.
*L
A msur banii cu dimirlia.
11185
G. P. SALvrilr, env. c. Srnulp,j.

Covur/uiu.

11186
*A
A se culcA pe banf.
E. I. PATRIOIU, (ny. c. Smv,l0,
j. Covurluiu.

I
11187
A se juca Cu banif.
A. PANN, II, p. 89.

A
11188
A se juca Cu banii ca cu fasole (fasolele).
D-NA Z. JITVARA, c. FedescI, j.

GB. ALEXANDRESOII,
Tutova.
C. TEODOrnagistr. j. Putna.
BEEGEr, inv. c. Lipova, j. 'Vault&
7
61498
dacoromanica.ro
72
raovERBELE ROMANILOR

*A
Stup de ban'.
11189
C. TEODORESGIT, inv. C. Lipova,

Vasluiu.
V. A. FORESGEJ, C.
GR. ALEFollicent, j. Sucrava.
XANDRESCIT, magistr. j. Cotrurlufu.
j.
Vecg Stup.
Acela 1nteles ca la No. 2542.

'Din nimica s'a flicut stup de MA,
11190
*A
Dob de bani.
GR. ALEXANDRESCIT, tnagistr.j.
Patna.

*.nL
11191
II plin de bani
Ca ripa de bolovanI.
GAVR. ONT.SOR, prof. C. Dobro-
vq, j. Covurhau.
VelI Avert.
Adicit e kirte bogat.

*
A arunca (asvIrli) baniI pe ferstr (fe-
11192
restre).
GR. ALEXANDRESGIT, magistr. j.
Putna.M. CANIAN, public. j. _Taff.
A fi cheltuitor peste msurA.

'Teter l'argent par les fentres.
Prov. Franc.
*
11193
A arunca baniI In vint.

M. CANIAN, public.
j. Iasi.
A cheltul mult i farA, niel o socotki.

*
11194
A arunca banii In balt.
M. CANIAN, public.
dacoromanica.ro
j. Iasi.
LEG!, INVTATURX, mESERIf
73

11195
*A
A manci baniI cu lingura.

Sezcitrea, T, p. 77.
C. TsoDORESOU, (ny. c. D6gele, f. Vaa-
l/ft.G. P. SALvrtr, (ml. c. Smug",

j. Covuritau.
Vedl Aar.
1 A fi putred de bogat.
2 A fi cheltuitor peste mtsura. Velf No. 440.
Burulene, Dumnla-ta,
Nu te duce 'n Valea-rea,

C'averea ta 0 a mea
S'o manfinci cu lingura
de zAp ') sit nu'l maT dd.
Poes, Pop.
11196
BanI ght.
GR. A LEXANDRESCIT, magistr.j.
Putna. G. POBORAN, Mg. j. Olt.
1 Bull pugI de o parte.

ea av bani ghikl.,
2 Cnd cumpktt6rea se face pe bani gata.

a patit cu bani gliefcl.,
*
Ban! pein.
Ciind cumpktt6rea se face pe ban' gata.
D-1 Patriciu, invt.itor, aratil cA poporul, in judetul
11197
.Covurhifu, lice bani pe f ind. Domnia sa crede cti, licerea
vine de acolo c6, RomAnul vintnd marfa sa i s numkt
banil pe gina carului, cu care a adus'o.

Ouvintul, ast-fel cum se Intrebuintda, In Covurlufu,
este gregit. Dicerea corecta, adia, bani peen, vine de la
euv1ntul turcesc pien sat peen, care insemndzit : inainte,
dinainte gi, prin extensiune, pe banI gata.
11198
Nu face un ban.
AdicA, mal nimic.

I) Zip = isprivit. fund.
dacoromanica.ro
74
Cela ne vaut pas un rouge liard.

Prov. Franc.
*A
11199
NicI un ban.

11200
*A
NicI doI ban'.

Mandra cand e rumenita
Cu cind sute nu'l platita.

Dar and se desrumenesce
Ric dui bata nu maT platesce.
Poe& Pop.
BANITA
VedY a Di:.
Banita nu se umple cu vorbe.
11201
LAURIAN St MAXIE', Glosar, p,

57. B. P. ETDktr, Etym. Magn.,.
p. 2464.
Ve41 Ola, Vora
GR ALEXANDRESGU,
magistr. j. .Puna.
Acela inteles ca la No. 6364 & 6385.

Mil X6you an' iacpyritiv.1)
Prov. Min.
Ne verba pro farina.2)

Prov. Lat.
Le parole non fan farina. 3)

Prov. Ital.
') Nu vorbe pentru fAinii.

3) !dam.
3) Vorbele nu fac frail
dacoromanica.ro
75
LEG!, iNVETITUR.X., XESERIT
Nu ti'I pofta de-o capsun, da ti'I de
11202
banita plin.
PArivu, elm, Sc. Norm. Brl. c.
kola, j. Tutova.
Iubesce zestrea, dar nu fata.
Banita cu care daI Cu aceea primesci.
11203
NIC. MATEESOU, tint). C. Movi-
lifa, j. Putna.
Vecg Misurd.
Adia, dup ale tale fapte
ve! lu
cum vel face, aa vei trage.

11204
i r6splatirea;
'I-a Inapoiat datoria tot cu aceeasI banita.
Irr . A. FORESCU, C. Folticenf, j.

Suclava.
Acela luteles ca la No. 11203.

*A
11205
Cat banita.
Cdt o banifd.
B. P. HADtt, Etym. Magn.,
p. 2463.
Cap mare dar sec.

Cu capul cat banifa,
Cu cacTula cat rbta.
Pon. Pop.
Glowa jak bania. ')

Prov. Polos.
BARBIERIE
Ve41 Bratu, Pro
1) Cap cat banip...
dacoromanica.ro
PROVERB= ROMINILOR
76
Invat brbierie la capul
11026
C. NEGRUZZI, 1, p. 248.
A invelet brbreria la capul altura.

E. J. PATRICfII, inv. C. &rill10,,
j. Covurlufu.
A face barbrerie pe capul altura.

few E. C. BRITIANU, Monit.
Ofic. Aclun. Deput. 19 Dec. 1897.
Inva .
beirlireria
alto ra.
la capul t i nu pe a
V. A. FORESCTJ, C. Folticenf, j.
Suclava.
VeclI Prose.
lo Cibid unul voIesce 8 incerce un lucru pe socotla

altufa.
2 Pentru cel prost.

BARCA
11207
Barca sparta, nu va ssula.,)

FR. MIKLOSICT-I, Rum. Unter.,
p. 7.
Pentru o incercare nepotrivitil, ksi zadarnicg.

Barca in fondo, marinajo scapolo.
Prov. Ital.
11208
Barca sparta, raciuna '1 facuta. 2)

FR. MEKLOSICH, Rum. Tinter.,
p. 7.
Cnd totul e perdut, c'and ori-ce speranta e zadarnica.

11209
Nu pune pegula n barca lu alti.

FR. M1XLOSICH, Rum. tinter.,
I, p. 14.
Ristr6z5 ce'i al t611, pentru tine.

Barca (luntrea spar* nu vr
Barca sparta socotla 'I filcut5.
Nu pune sm6la 3n barca altuIa.
dacoromanica.ro
77
LEG!, INVLIXTURI, HESERIt
.BARDA
Vecg Dunuseyleil,Sfacht
II cioplit numa din bard.
11210
$ezaire, II, p. 74.
Vesli Secure, Topor.
Adica, nu'I detept.

11210 b.
A d cu barda 'n lun.

G. Di. TEODORESOU, Mit. Lun.
p. 25.
*A .
Svirle cu barda 'n lune.

C. TEODORESOU, (nv. C. Lipova,
Ve41 Dumnelei I,
a bn-
j. Vasluru. E. f. PATRIdt /, inv.

e. &nap, j. Covutiulu.
"affix, Pufca, a Puircii.
Om nesocotit, ne-statornic, sg,rit, niu., svinturatic.
BAROS
*L
11211
Intre baros si nicoval.

A. GoRove, c. Stcrnicrd, j.
Sucrava.
Ve4r croco,,.
Adic in mare strimt6re, in mare nevoe, ne sciind

CA SA. faed.
METC(0 T' emp.ovog met arpx. 1)

Prov. Elin.
Inter malleum et incudem. 2)

Prov. Lat.
Entre l'enclume et le marteau.

Prov. Franc.
BASM
11212
Basmu Cu cocosu rosu.

BARONZI, p. 86.
I, p. 122.
Litre d'ocan 0 nicovala.
'de=
dacoromanica.ro
FR. DA24,
78
PROVERBELE ROMANTIOR
O poveste, un Incru, o incureAtur6, fitra

E curat basmu su cocosu rorup.
Veq.I Lazdr
5,Ineanu, Basme, p. 950.

BASMU CU COCOSU ROSU.
Am fost la moq, 9'am vdut un coco9,

Ah !
ce mal coco!
Cum chut& la mo9 !
Mi* cocoqule
Sal de jcii, mo9ule !
'a venit o vulpe 9'a mncat coco9u1,

Ah !
ce mal coco, etc.
'a venit un ogar q'a milncat pe vulpe, vulpea pe coco,

Ah 1 ce mal coco 9 etc.
venit un lup 9'a mancat pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpe pe coco,
Ah! ce mal coco, etc.
'a venit un urs

Tulpea pe coco,
a miincat pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe,
'a venit un leg,z'a mitncat pe urs, ursul pe lup, lupul pe ogar,
ogarul pe vulpe, vurpea pe coco,

'a venit un par 9'a ucis pe leq, leul pe ursul, ursul pe lup, lupul
pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe coco,
Ah ! ce mal coco, etc.
'a venit un foc 9'a ars pe par, parul pe lett, leul pe urs, ursul
pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe coco,
'a venit o pleole 9'a stins pe focul, focul pe par, parul pe leu, leul
_pe urs, ursul pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe coco,
Ah! ce mal cocog !
Cum cant la mo9 !
Cltnttl. coco9ule,
Sal de jba mo9ule 1
dacoromanica.ro
LEO, iNITtTITURI, IfEESERLI
11213
79
*a
A se face de basmu (basme).
Poe& Pop.
A se face de basnu.
A. PA, I, p. 175.
A se pune in gura lumei, a se face de ris.

Val de mine in ce 'ncapuT
C'am lAut tot ce avul
i de basme m actg.
Poes. Pop.
Ajung judecittl sii tragA, de basnu 'n lume ag fac.

A. rANN.
Devenir la fable du village.

Prov. Franc.
11214
Basm.
Povetf, lucruri inchipuirs, ne-adevrate.

cTi5te cite mi le spuT aunt bonne, adevrul et& ast-fel.,
BATTURA
Vell Pe2nza.
BRBINTA
Yelp Branzl
.n,
11215
Parca nu 's1 va uit cutitul In brbInta

cu branza.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 30.
Despre fetele lenee, care pare c5 nu vor fi bune

gospodine.
Li Berbinta sau berbinta, este putina de b5,tut brinza, de

pus lapte, slanin5,, etc.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROXiNILOR
BEDREAG
Ve41 a 'Sidi.
Cuvintul bedreag, plural bedregi, are urmeteirele intelesuri:
1 ScOunaul pe care stati cismarii, chnd
20 Trunchfu gros care se pune sub case sat alte

Aceti truncheti nu ad o lungime mal mare de un
metru dar pot fi cht de groi, d. se pun cu un cap in
p5,mint i pe cela-l-alt se aez6, talpa or' temelia
B5ICA
11216
Bsica, vIntul s't1 cum sl l'a luat, pestin

a sl rsuflat.
1ORD. ()CLEM', M88., II, p. 86.
Vecri Bfind
Se Oice pentru eel ce nu pot pastrh, multa vreme,

cele de taina (GoLEscu).
BINE
11217
Si am ghine,sa s'hlm c'un ocTiu.1)

G. ZUCA, Stud.,
c.
Fieri, Al-
bania.
Vecy Noroc.
Pentru cel care tine la avere mal mult de cht la tete.

BIR
Vecg Maria-Ta.
11218
D bir cu fugitiI,
N. Mum, Letop. Mold., III,
p. 19.
C. NEGRUZZI, I, p. 186.
P. ISPIRESG'U, Rev. ht., III,
GAv. ONI.50R, prof. C.
p. 153.
Dobrovq, j. Vaeluiu. E. J. PA-
TRiciu, (ny. c. &MO, j. Covurlulu.
Pentru cel care nu are domicilit stabil i, la o vreme

de nevoe, dispare dintr'o localitate.
') Sa am avere, i sa fim c'un
dacoromanica.ro
LEG!. hsivtEkrunI, mzsand
81
V41 C. NEGRUZZI, Opere, I, p. 184-186 gi N. MUSTE,
Letop. Mold., p. 20.
dFdrd de zdbavd, ad Inceput Duca-Vodd) a face 1aria1 ca nslilele

luY trecute, adecd a ingreuni tra ca ne-adturarea ce area, qi a asupri
pre boYerT ; cad fugnd Ora de tirania lui, t puind pe bo1erT zlotaff,
ii Mee de platiaii de la casete lor bind celor fugift
N. MUSTE,
1II, p. 19.
Pltesce biru cu fugitiI

ede la mas cu ne-poftitii.
11219
V. IFRThi, elev, Sc. Norm. Bl.

c. Corodesci, j. Tutova.
Om far& cAptsiil; s'a dus fAra sit '1 dea de urmi.

11220
Dragomir fuge de bir

Cu 61a plinA de tir.
j.
T. 11111EL, preot, c. Stefanesd,
Cand cine-va e luat de la ue de datornicI, cu deosebire de cef ce umbla dupg dajdif.
N'are a face banul birului cu gardul
11221
tarinei.
C. TEODORESOU, (ny. C. Dogde,
j. Vaslufu. E. 1. PATRICIII, (SC.

c. Smulli, j. Covurluiu.
L
N'are a face banil birulut cu gardul et-end.

G. P. SALver, inv. c. Smulli,j.
Covur/uru.
Yare a face bang birului (ghirulut) cu

gardul de grind.
E. I. PATRIOf II, (ny. C. Bursa-
cani, j. Covurluiu.
Nu are a face una cu alta, nu exista niel o leg&turit.

Arat deosebirea intTe trb i trbit, lucru i lueru.
De pildit nu are a face bogatul cu stoacul, dellteptul en
prostul, s. C. 1.
dacoromanica.ro
82
* L.
Nu se face gard de tarn&
11222
Cu
banii
GH. MIHALACHE, :tit%
C. &n-
ghiruluI.
dretict, j. Tutora.
Acela Inteles ca la No 11221.

BIRAt1
In veselia nuntii, lard i birul.
11223
'ORD. GOLESCU, M88. II, p. 15.
Se Oice child, dupa cesetorie, petin ne apuee de bir

(Gouscu).
11224
*c.
Rvasul de la biril
Spune ca ce pltesc eil.
V. SALA, dasc., c. Dr(Win awl.
cornil. Bihor. Ungaria.
Adice, cat valorezil fie-care. Arate buna ofincluielti, averea fie-caruia.

.Revaq are adese-orl, In Ungaria, ca i In casul de fate,,
Intelesul de rcibu$ sau roboj.
BIRTA5
Ve gl Socotild.
BLANA
Ve41
11225
*.L
Ca,. VI, c. Bland.
'I-a fcut popa blan.

GR. A LEXANDRESCU, ntagistr., C.
Galaff, j. Covurluiu.
Adica nu e femee cinstita.

In 1 echiul drept, aa rlis canonic, al Itonihnilor, preotul mahalaleT sau al satuluf ave h dreptul se, globsc
pe aceI credinewI earl veneau rar la biserica. De asemene t6te cestiunile privitre la casetorie, la despertire,
dacoromanica.ro
83
LEGL iNVAI'ITURA, MESERIf
precum precurvia, bataia, ocarit intre sotf, etc. se judecat 1 se pedepst de preot.
Peddpsa obicfnuita la precurvie era, urm6t6rea: La.
intrarea in biserica, sail in curtea bisericel, preotul In&
gek in Splint un par. In acel par Ara o scandurit, cu

o gaura ast-fel a scandura putea face o micare de rotatie in jurul paruluf. La cel-alt capt al scandurei era.
o alta gaura, gal de mare incat put6 sa incapa capul
unui om. And o femeie comitea un adulterit, popa o
aducea in li de srbatelre, i dupa sfiritul slujbel o pun&
cu gtul in gaura seanduref, aa precum se mal face i

astalf, pe alocurea, la tra, cu viteil in timpul mulsuluf.
Orl-care din locuitori aveii, dreptul sit o scuipe. Acest
instrument de pedpsa se numea blana.
Acsta pedpsa se aplica numal la femef, lar nicf o
data la barbatf.
BLASTUR
Ve41 Plastur.
BOGAT
Vecri
flare,
Avut, Lene, Lund-
Ca". IX, c. Mare, a
Mufti, Van, Sarac, SlugeT,

St4plin, Vinovat.
11226
Bogatulgregesce i sax-a cul cere erticiune.

A. PAN, III, p. 28.
Bogatul grqesce i sitracul 4i cereiertlictune.

HINTEscu, p. 16. G. I. MUNTEANTJ, p. 150.
Bogatul a greqit 0 sdracul 'it cere ertadune.

GR. ALEXANDRESCII, C. FOCOMI,
j. Putua.
Omul bogat are sat i se da in tot d-una dreptate.

Cicerone lice ca, pe vremea lul, urnatt6rea jicere erk
frte des intrebuintata : pecuniogus damnari non poled, bo-
gatul nu pte fi pedepsit.
dacoromanica.ro
84
Avutul donanesce preste setraci.

Prov. Solom. 22. 7.
Dat veniam corvis, vexat censura columbas.1)
A*
11227
Juvenal.
PAna vine cheful bogatului ese (Iese)

sufletul sfiracului.
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 59.
A. PANN, Edit.. 1889, p. 59
& 149; III, p. 73 & 120.

Timpscu, p. 32.
P. I SPIRESCU, Leg. I, .872, p. 170.
*A
Rind vine cheful bogatulut ese sufletul

raculu.
set-
G. MADAN, gild. C. TrUfElti, tin.
Chi?endfi, Baoarabia.
Rind sd vie gustul bogatulut il iese sufletu

sdraculu.
GR. JIPESCU, pi/W.,
p. 15.
Rind la cheful bogatulta ese sufletul sdraculut.

A. PAN, Fabl. II, p. 90.
Rind sd vie pofta bogatulul ese (ese) sufletul sdracului.

V. A. FORESCU, C. Folticeni, j.
Suciava.
Rind set vie pofta bogatului trece sufletul

stiraculu.
I. G. VALENT1NEANU, p. 45.
Pdn'd la gustul bogatulza ese sufletul sdraculut.

Semin. Centr. Buc.cl. VII,prin
I) Censura lolebce lii porumbiel i lrtI e
)1-ha.
dacoromanica.ro
LEGf, iNvtrIrua.l. m:EsERr/
85
Rind xi 71vinei chefea avutlut mdre 6rfclnlu.

N. St., c. Nijopole, Macedonia.
S6 t;lice pentru ceI ce zitbovesc cu raila lor (GotEscu).

Ve(;11 ANTON PANN, Fabul,e, II, p. 90-94.
Tot bogatul minteos si tinrul frumos.
11227 b.
I. CREANGA, Pov. p. 50.
Vecr Avut.
De la bogatul calic
11228
Nu potl apucA nimic.

EInf-
TEscu, p. 22.
Veli Calic.
Adiea de la cel sgircit nu te poti folosl cu nimio.

11229
*a
La cel bogat merge si dracu(1) cu colad.
&vat., II, p. 74.
C. IoRDAclosar, C. Cristesci, j. Botopani
V. A. FORESCII, e Folticeni, j.
Suclava.
*A
La omul bogat qi dracit vin cu cola&

GAVR. ONIOR, prof. c. Dobro-
vef, j. Vaeluiu.
Ve41 Avut.
CeluI avut i se fac hatIrurl.

11230
*A
Celui bogat si dracu fi lgAn copiii.

S. T. GROSSMANN, Diet., p.119.
GR. ALEXANDRESOU, magistr. C.
Focflani, j. Plena.
public.j. Iagi.
Ikeda fnteles ea la 11229.
dacoromanica.ro
Ilf. CANIAN,
88
*zl.
11231
E lesn bogatului a poruncl, dar greii

sraculdi de a Imp'Mi.
V. SALA, dam.
c.
Vapoi4-.13(1-
react, cornil. Bihar, Ungaria.
Mal uor e s5, poruncescl de cfit sA fad; mal ales cAnd,

cel care poruncesce, nu 'I da smh de greutatea lucrulul
pre care '1 cere.
*A
11232
Un bogat cand mre sracul fluer.

GAVH ONIOR, prof.
C.
Dobro-
ref, j. Vaslutu.
Ins& nu a pag-ubg.
11233
Face hatirul bogatuluf 1 mnancfi pomana saraculuI.

E. 1. PATRICU, (ny. C. Stnulp,
j. Covurluiu.
Ajutit pre cel tare fli asupresce pre cel mat slab.
Dat veniam corvis, vexat censura columbas.
Juvenal.
11234
*.n.
Averea bogatului mnAnci buctica sracului.
E. I. PATRIOT!, inv. C. Smulti,
j. Covurlutu.
Ve41 Sdrac.
Munca sliraculuI cladesce averile cele marl.

11235
*. .
Pe bogat cu trba nu'l saturI.

OH. MIHALACHE, (ny. c. $en-
dresci, j. Tutova.
Aratil. nesatiul celul bogat.
dacoromanica.ro
LEGf, iNVETXTUR, MESERri
*
11236
87
Omul cel bogat

E mal ludat.
GH. MEFIALACHE, kv.
C.
dreect, j. Tutova
$01-
Ve41 Avut.
Aratg. cinstea celor bogatI.
Bogatul nu crede nici odat celuI s'Arao,

niel stulul celui flmnd.
11237
5'eatdrea, r, p. 262.
*z
Bogatul nu crede nevoile saracului.

GH. MINALAOHE, inv.
C.
dract, j. Tutova.
VelT Avut, Sertul.
en-

11238
De la bogat sa
s iei, saraculuI
n'aI s dal.
P. BUDIFEANII, C. BUCUre8C1, j.
Vecg a se Imprumuta.
Ilfov.
Cel d'intlu te amng, mema en plata, al doilea nu 'tl

mal las& un cs de odihna pfina nu 'I al dat ce i se envine.
11239
In casa bogatului intri lesne, dar eI anevole.
Vecri a Infra.
I. ARBORE, ing. j. Buzeft.

*
11240
Cine a facut pe bogatul

A fcut i pe argatul.
A. PANN,ir, p. 130.HENTEsctr,
p. 17 & 20.
Pentru a se arack a top 6menif sunt frati, ast-fel eg,

bogatul nu tTebue sg, dispretuIdseg, pe cel sarao, stAphnul
pe slug, etc.
61498
dacoromanica.ro
PROVEEBELE RO idANILOR
*
11241
Cu bogatul niel calul s nu'l incerci, niel

In punga sa te msori.
O. I. TOMESCU, inv. c. Brosearl.,
j. Mehedinti.
Ve41 Afar. .
Acelag Inteles ca la No. 10228.
De cat s fii bogat i sa n'ai ce manca,

mai bine srac i s aibi bani multi.
11242
A. PANN, Edit. 1880, p.120;

HINTEscu, p.16.
Ill, p.111.
Vecil Sarac.
Despre cei ce se pliing ca nu at copii.

*
11243
De cat bogat i bolnav mal bine srac

i snatos.
A. PANN, Edit. 1889, p. 135;
TI, p. 86. IlINTEscu, p. 16. P.

ISPIRESCTJ, Bev. 18t., III , p. 156.
V. SALA, dasc. c. McIgura, emit.

Bihor, Ungaria.
Vecg Sdnatate,
Acelag 1nteles ca la No. 5821.

Sant passe richesse.
Prov. Franc
Chi xe san, xe pi del sultan.1)

Prey Venit.
Gesundheit ist besser als Reichthum. 2)

Prov. Germ.
Bedre fattig og sund, end rig og syg. 3)

Prov. Danez.
') Cine e sin t
b, e mal mult de cat sultanul.

Sanatatea e mat buna de cat averea.
Mal bine sarac ci sanatos, de cat bogat i bolnav.
dacoromanica.ro
LECit iNTtTATURX, MESERri
11244
89
Mai bine srac t cu trupul sAnfitos, de

c&t bogat 1 Cu rnI In pat
IoRD. GOLESCU, M88.
I, p. 454.
A cela inteles ca la No. 11243.

11245
Nevoe iaste bogatuluI a intrA In Imp&

fatia ceruluI.
GOVORA, p. 117.
Cu anevoe va intr bogatit intru impe'rdtia

Mitrop. A NTIM, Didah. p. 207
.2110 lesne este camili pren urecha acului a

trece de ccit bogatul intru imperettia 124
Duninecleii a intrd.
Biblia 1048, MATEf, 19. 24.
Mat lesne va trece funia corabiet prin tirechile acului, de cdt boyatul intru mpra
Mitrop. AMIN, D;dah. p. 173.
Mat nor e a trece funja corabiei prin urede cat a infra avutul in imchia
p 'eratia lui Dumnedei.
L AURIAN & tIAXIM, 1, p 353
Saracul mai uor ca cel bogat va intrb, In impratia

cerului.
Traducerea acestei (peen a dat loe la o controvers5,.
UniI pretind a din grea16, s'a citit xnp.-1)Xcx. (cAmila) in

loe de xiEuXos (funie). A dversarii sustin c primul Inteles
e tot atat de admisibil ca i cel de al doilea de re ce
gasim, in Talmud, urmtrea Oicere care coprinde o ase

mnare frte apropiatA de cea care ne cup& : &ems WI
tu ca cet din Pumbedeta carit free un elefant prin urechea
aculut?
dacoromanica.ro
90
*
11246
De dorul bogatului
Lual fata dracului.
HINA. PANN, II, p. 126.
I. Tznazu, ing.
TEscu, p. 17.
Buzeil.
Vecp Ban.
Acela biteles ca la No. 11103.
CAnd bogatul vorbesce,

Lumea amutesce.
11247
C. DIN GOLESC, Ad. Pil. p. 45.

VOL Ban.
Nimeni nu are tndrasnla sa se Impotrivsca celut

avut.
O l'or reluit la raison se tail.

Prov. Franc.
*A
11248
Cu bogatul fie-care voesce sa fie ruda.

V. A. FORESCII, C. Folticenl, j.
Suclava.
Veryi Ban.
Camd et1 avut totI sunt bine-voitori i te linguesc.

*
11249
Bogatului i se arata multe rude.
V. A. FORESOU, C. Folticeni, j.
Suolava.

11250
Bogatul se scarpina, ci saracul socotesce ca cauta s 'I dea.

A. PANN, I, p. 136.
SW, p. 17.
S6rta saraculuf BM in mana celuI avut.

11251
Bogatul mariarica cand voesce

saracul cand gsesce.
A. PANN, I, p. 157.
dacoromanica.ro
HINTE-
LEG!, INVtTITURI, MESERA
91
Ceasul prnzului este la cel bogat cdnd voesce,
la cel sdrac cdnd are.

C. din Gor.Esc!, Adun. Pilde.
*L
Bogatul nuindncd cdnd vr, sdracul cdnd are.
C. C. BIINGETI4N17, shid. C. CO-
wet, j. Meheding.
*A
Gel bogat indneincd cdnd vr, dar cel sarac

ednd are.
G. MADAN, c. Trufen!,
gnat , Basarabia.
fin. Chi-
Intr'un mod mai general bogatul face cum vr6, i

racul cum p6te.
Ed-
L'ora del desinare, pe' ricchi quand'hanno fame;

psi poveri, quand'hanno da mangiare.i)
Prov. Tose.
Beiche essen wann sie wollen, Arme wann sie

was haben. 2)
Prov. Germ.
Sa
riki etr ncer hann will, s ftceki nay hann
fcer nokkuli.3)
Pron. Island.
11252
Bogatul manAnci cand (II) e R5me, 0

sracul cand gasesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 47.
Acelail inteles ca la No. 11251.

11253
* b,
BogatuI nu mnanca sA se sature.

V. SALA, dasc. c. V. Sohodol,
emit. Bihor, Ungaria.
Ceasul prinzulm, pentru bogaI and le e f6me; pentru gram and

au de mancare.
Bogatfi minima and vor, sracri cand au.

Bogatul mlnanca and vr, saracul cand capet ce-va.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROKINTLOR
92
Cita scie cit va m'Ana din noil cfind va vol. Sgracul

d'impotriva manAncd &AJA pana, lidia, cand are.
*A
La cel bogat te:de curg,
11254
pasat.
laptele In
POENARU, ing. c. Focpani,
j. Putna.
II merge bine in t6te, acI precum Iice poetul

Semper eris pauper si pauper es, 2Emiliane,
Dantur opes nullis nil nisi divitibus.
MARTIAL.
MaI mun ce fi bogati nego poveri.t)
11255
FR. DidnmosIcH, Rum.

E, p. 12.
Unter.,
Lucru uor de inteles maI ales daca tif mai mult la

la un tralu bun, pe acest pAmint, de cat la Imp6rr4ia
ceruluI.
Bogatul mai tare se plange de cat sa-
11256
racul.
A. PAN, Edit. 1889, P. 156;

Hl, p. 126.
Bogatul se plange mat reTt de cdt caracul.

P. ISPIRESCU, Rey. 191., I, p.
452.
Arata lacomia celuf bogat.

*A
Averea bogatulul trece luminarea s'Ara-
11257
culuI.
E. I. PATRICIU, tinV. C. Smulti,
j. Covurluiu
*A
Socotim bana bogatulia i trecem luminarea

saraculul.
GA17. ONIOR, i. Zorleni, j. Tutova.
Ve41 Lundnare , Sdrac
Mal bine sil fi0: bogaff declt s'Arad.
dacoromanica.ro
LEuf, NVATURA, MESEEtlf
93

Nous faisons les frais el vous ayes les profits.
Prov. Franc.
Sunt bogat, de cat, pe cat am, p'atat.
11258
Scott boyal, de alt, pe cdt, p'atat.

HINTESCU, p. 16.
Pentru cel care scie s tr5lsc.i, Cu pristru.

*L
AO' bogat, mane sarac.-
11259
Ve4I distd-rfl; Ban.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.

Tutora.

*
11260
A fi putred (de) bogat.

A. PANN, II, p. 89 dc 96. Gay.
ONIOR, prof c. Avrdmact, j. Tutova.
Ve41 Ban.
Adict frte bogat.

Vestea e in twit sfeut
C e putred de bogat.
A. PANN.
BOGATATE
Vecyi SdneYtate.
BOGATIE
Ve4I Minie, Mrte, Sdrdcie.
*
11261
Bogtia trece dlu i tu (da ei.1) rmalu

cu amaru.
G. MADAN, C. Trufeni, fin. Chi-
en* BaBarabia. C4Av. OrnoR,

prof e. Dobrovq, j Vadutu.
dacoromanica.ro
94
Averea s pierde uor ; se lice inaf ales cand te casatorescI numaI pentru avere.
11262
*4
Bogatia stric pe om.

C. TEODORESCU, env. C. Lipova,
j. Vasluiu.
Cad II da mijlocul de a dobandi multe defecte.

11263
Bogtia preface pe om.

GR. ALEXANDRESCU, magistr., j.
Putna.
1 II schimba gusturile i obiceiurile.

*
11264
Bogtia '1 gard de nuele, srcia '1 gard

ne-stricat.
GAV. ONISOR, prof.
vq, j. Vasluiu.
Vecp Avere,
c,
Dobro-

11265
Bogtiile trec dar faptele bune rrnan.

JDEM, Crdend. _Rom., 1892.
De aceIa sa nu rivnescl la bogatii ci la fapte bine.

11266'
Bogtia rmne la nebun.

A. PANN, Edit. 1889, p. 63;
III, p. 77.
HENTESCU, p. le.
Adica la care nicl pe sine nu s procopsesce niel p
altul nu folosesce.
11267
Bogatia sede 'n lad si temta sede pe

vatr.
5ezatdrea, IT, p. 218.
Mud unul s'a casatorit cu o prelsta, bucurandu-se la
averea
dacoromanica.ro
95
LEA INVAT.KTUELL, MESERII
Lacom la bogatie i sarac la minte.
11268
A. PA, Edit. 1889, p. 73;
III, p. 99
RINTEscu. p. 86.
Pentru cel prost care rivnesce la avere, dar nu scie,
nicl cum s'o adune ciao& nu are, nici cum s'o intrebuinteze dac5, a motenit'o.
*
11269
I-a dat Dumnecileii bogtie, numa nu 'I-a

dat minte.
AVE. CORGEA, parch, C. Cofdelu,
Banat.
Avut ins6 prost.
A BOi
A boj pre cine-va.
11270
J. CREANGI, Cony. Liter., IX,

p. 454; Poo. p. 43.
S. I. GROSS-
MANN, Diet., p. 113.FR. D,

1, p. 145.
G. POBORAN, Mt.,
i. Olt.
Vecy a CV/a?), a Potcovi.
Adica a'l
e
Bine l'am boit.
Bien draper quelqu'un.

Prov. Franc.
BOLD
Ve41 Ca,. VI, c. Bola'.
11271
A'I da bolduri.
Ve41 Damn.
A. PANN, Edit. 1889, p. 5.

FR. DAmt, 1, p. 147.
1 Safi a imbold, adia, a impinge, a Indemnk pre cineva sg, fac5, re-ce.
2 Al atith.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMI4ILOR
96
CraTul
i acsta o 1130141 cu nodurT.
Ea nu 'Meet& insl de al da lar bolduri.

mal dise Tarl 'ce cludat 1ml pare,
N'am mal v'dut insg, ast-fel de nas mare.,
A. P.
BOUR
Om cu bour in frunte.
11272
T. BANESCTJ, prof. j. ROM271-
Adicd. om
In vechime, in Moldova, 6menif condamnati la o pe-
(16130, infamantA se insemnaii, in frunte, cu un fer, roit
la foc; care represinth un bour, adicA marca Orel', intocmal precum, in Franta cel condamnati la munca silnicil
pe galere ere' insemnati pe um6r cu o fl6re de crin.

BRAGAGII1
11273
Plan de bragagit.
I
GARBOVICEANU, prof. Cl. VII,
Semin. Centr. Bucureset

Ve4I Cimpoer, Nastratin-Hogea, Surugiii.
Adia, prost, care nu isbutesce.

BRiGLE
11274
A se pune la brigle marl.

D-na Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
A se apuch de o trlog grea.
A BRUFTU
11275
A bruftui pre cine-va.

S. MIHA1LESCU, Sealt., II, p.
74. G. POBORAN, inst. j. Olt.
lu in r6sp6r, peste picior.

dacoromanica.ro
LEGf, imvtaruaX, mzsEad
97
De la lutul m6le ce'l =nea zidarul pe plrete.

BUC
11276
A fi buc de fme.
FR. DAMR, L p. 160.
Adica lihnit de Mule.
BUCATAR
VecA F6me, a Afnca.
BUCATARSA
11277
Multe buctrese srez zama.

.A.CS ICAROLY, p. 79.
VedT Mr5;rd.
Camd la facerea until lucrii s'aii adunat mu1,
i nu
se face deplin, uftndu-se sa greindu-se ctite ce-va.

Vide Kche versalzen die Suppe.
Prov. Germ.
Se la papa vuoi guastare, a pi cuochi da a

salare.
Prov. Bal.
Sok baba kiktt elvesz a gyermek.

Prov. Magy.
Mezy Innohkmi babami ztrati se as.

Prov. Cech.
rAti cy Amore 6a6ffrko, ry Elf.TaBO 6y.ge gem.

Prov. Sirb.
11278
Cu dou bucitrese es ciorba pr srat'a sa ne-sarata.
V. A. FORESCRI, C. Broftera, j.
Suela va.
dacoromanica.ro
PRovERBELE ROMINILOR
98
*A
Uncle sunt multe soecleite remeine mnearea

ne-sciratci.
IULIU GROFOREAND, inv. C. B.
Condo?, conrit. Arad, Ungaria.

Vecyi /1/60.
BUCHE
Vell Az.
11279
fi
tot la buchi.
FR. DAM, I, p. 161.
Adica inceptor.
Hecliteras didicit nec natare.1)

Prov. Lat.
savoir ni A ni B.
Prov. Franc
Din buche in buche.
11280
GR. ALEXANDRESCII, rnagistr. C.
Foc?ani, j. Putna.
Dintr'una intr'alta, treptat.

*A
11281
A nu av buche.
E. I. FATRICI, tint/. C. SMU/P,
j. Covurluiu.
Cnd omul, din causa relel purtarI, numaI are trecere
la cine-ya.
11282
Nu scie buche.
Adic6 nu scie nimic.

1) Nu scie tiic s citsei nid
innae.
dacoromanica.ro
LEA iNVTITURI, IIESERIf
99
BUCHER
*
Buche.
11283
Adica inceptor.
BUDMU
A
11284
Trna ca In budalul tiganuluI.

&ye-1,16re, II, p. 72.
Celuf care mitnnc6 i b6 multe feluri de data.
BUDA5CA
Budagca.
11285
FR. DAMg, I, p. 163.
Femee laic& si greisd.

Cest un tonneau.
Prov. Franc.
BUGHIDAN
*A
11286
Mai bun e bughidanul plin de cat doi

prieteni.
V. SALA, davc c. Vat3co4-Bare8e1,
comit. Bihor, Ungaria.
Odd averea iti d'a de telte; pAn5, si prieteni itf aduce.

BUMBACAR
11287
Bumbacarul nu s uIta cu ochi bunI la

caInele alb.
A. PANN, Edit. 1889, p. 64;

III, p. 81.
HThipsou, p. 19.
B. P. H4Dtt, Etym. Magn., p. 705.
1 Se lice pentru cumplitate si sgarcenie.

20 Aratn, pizma intre 6menf de aceeasi meserie.
dacoromanica.ro
100
PROVERBELE RONINILOR
lispexcids irivr.aq 'cob; totof_yroug aXXrpsots Tam%)

etvac. 1)
Aristot.
Figulos figulo invidet, faber fabro. 2)

Prov. Lat.
BUN
11288
Pan nu mAnanci bunul altula nu te

fad. om.
Adia p,n6, nu rarinearn averea altufa nu ne inabogititim

(GoLEscu).
Les affaires, c'est l'argent des autres.

Prov. Franc.
A BURDU*
11289
A burdu1 pre cine-va.

FR. DAmE, I, p. 168.
Al bate, a'l snopl.

BUTE
Veg.'. Butte, Grindd, Taipei
BUTTE
Vell Burtii, Cap.
11, c.
Cer, a Dormi , Grindel,
Musa; Vin.
11290
Butia ti cl vinul ce are IntrInsa.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 86-
1) Se 'lice c tqf sunt olarY unul pentru altul (se pizmuesc).

Olarul pizmuesce pc olar, faund pe faur.
dacoromanica.ro
LEG!, INVT.XTURI, MERERIf
101
BeeIva dale re fire. 1)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,
I, P. 7.
1 Adicd off-cine cu ce p6te 6tY. slujasce (Gousou).

Fortuna non mutat genus. 2)
Prov. Lat.
D'un sac et charbon il ne saurait sor/ir de blanche

f arine.
Prov. Franc.
La bolle da del vino che ha. 3)

Prov. Lat.
Man kann nichts aus dem Sack herausnehmen,

als was drinnen ist. 4)
Prov. Germ.
There came nothing out of the sack but what

was in it. 5)
*
11291
Prov. Engl.
Butia gla suri ttare.

Semin. Centr. Bur.
Cl.
VIII,
prin P. (AR130VICEANU, prof.
Butea gad dd sunet mai mare.

V SALA, dasc.
C.
Lelesct, co-
Bulla cea gad resunci me tare de cat cea

P. ISPIRESCLY, _Rev. Bt., 1, P.
451.
FR. DAmt, IN, p. 331
Buda a ce confte.
Averea nu schimlii origina.
8) Butia a din vinul ce are.

Nu se pae sc6te din sac, de edt ce e Inteinsul.
Nu se pote scte din sac, de cat ce e intrinsul.
dacoromanica.ro
102
Butea sea sund mai tare de cat cea plind.

BARONZI, p. 52.
HINTEscu,
P. 20.
*A
Burile Ole mai mult sunet fac.

A. PAWN, Edit. 1889, p. 173;
II, p. 8'.
HINTESCU, p. 20.
G.
BANULESCU, inv. c. Pietrosifa, j.
Rembovila.
*A
Burile Ole mai mull sunet fac ca cele pline.

IONESOU, Cart. Cit. If, p.46.
MATEESCU, &V. C. Movilifa,
j. Putna.
Butea yea Old ma mull asund .')

C. IONESCU, prof.
Macedonia.
c.
Nevsta,
Butea gad asund ca cNpur. 2)

G. ZUCA, stud. c. Abela, Epir.
Ve A Fletar.
l Pentru cei carif vor ,es se arete maI mult de cat

sunt 0, In deosebi, despre eel caril n'ati i se p6rta
luxos de .cAt eel bogatl, crePnd 6, se impun prin
aasta.
2 Omul serios 10 cauta de treburile luI, far cel nemernic face galdgie.
Origina i explicarea ijicerif se aft& in cuvintul lui
Focione : Ce ì forte vorbare(Y, sunt ca butile Ole care me,
mull resund de cat cele
Les tonneaux vides sont toujours ceux qui font

le plus de bruit.
Prov. Franc.
Bota che canta xe voda. 3)

Prov. Venit.
Butea cea g(51:i maT mult surA.
Butea gta. sunfa. ca clopotul.
Butia care caut. (sunk') e g61i.
dacoromanica.ro
103
LEG1, 11.19tTATURI, MESERI1
Leere Tonnen geben grossen Sch,all. 1)

Prov. Germ.
Empty vessels make the greatest sound. 2)

Prov. Engl.
. .
11292
Butea plina nu s'aude, butea gl face

(mult) hodorogl.
V. A. FORESCII,
Suciava.
c. MUM, i.

A
11293
Butla mare
Rsun tare.
P. GIRBOVICEANIT, prof. c. Vtr-
ciorova, j. Mehalinft.
Adic5, cel puternic sat bogat.

&
11294
Ori-ce lemn nu face pus la bute.

V. A. F ORESCIT,
Suciava.
C. Dorna, j
Vecri" Bucrum, Fluer,

Lemn.
Acela bateles ca la No. 10031.

0?) ix 7CUVTOC a6Xoo ipv.fic ly Tivoczo.3)
Prov. Elin.
Non ex quovis ligno fit Mercurius. 4)

Prov. Lat.
Tout bois n'est pas bon et faire flche.

Prov. Franc.
Buta g6le dad sunet mare.
Vasele g6le fac cel mast' mare sunet.
4) Nu din ori-ce loran se face Mercur.
4) Nu din orl-ce lemn se face Mercur.
61498
dacoromanica.ro
104
PROVERBELE ROICANILOR
Non de ogni linna si faghent sos Sanctos.1)

Prov. Sard.
Nicht aus jedem Holz kann man Pfeifen schneiden. 2)

Prov. Gerni.
C'o picatura ce cura, buffa s umple
11295
pana 'n gura.
TORD. GOLESCU, MSS. II, p. 26.
pictur si butea se. umple.

D-RA SILVIA LAZAR, C. VW*
Picur de picur umple butea.

V. SALA, dasc. c. .Aregnt, comit.
Bihor, Ungaria.
Chicuta di chicutei ne umplu bara mare. 3)

ANDREit AL BAGAV, Cart. Aleg.
V&A Butoru.
p. 75.
CuAdjc mruntua mult cap &tam (GOLEsCU).
Gaulle goutte on remplit la cuve.

Prov. Franc.
Goutte goutte on, emplee la boutte. 4)

Prov. Gasc.
Granft, granl fa muntunsl. 6)

Prov. Lomb.
De mica en mica s'ompla la pica. 9

Prov. Ca talo.
') Nu din orr-ce lemn se fac

2) Nu din orl-ce lemn se tale fluere.
2) Picktuil cu pietur. ne umple butla mare.
4) Picsturit cu picatur5. se umple butia.
6) Grail, graitor face munticel.
6) FAtimitur cu fr5mitur6 se" umple gaga.
dacoromanica.ro
105
LEGI, INVTXT1JRA, MESERII
Tirenig zu wenig meld zuletzt viel.')

Prov. Germ.
Grain by grain the, hen fills her belly. 2)

Pror. Engl.
Din picatura ce cura butia se utnple
11296
pan& 'n gura.
IORD GOLESCTJ, M88. II, p. 89.
Adied, cu putiutelu mult dolzandim (Gouscu).
Cu picatura din cazan butla se umple

pana 'n vrana de rachit.
11297
IORD. GOLESCU, 11188. II, p. 30.
Adica Cu efite putin mutt dobiindim; se lice pentru

cjilugarf I. dolitorf, ce cu chte putin se umple de bant
(GoLEscu).
* ,6.
11298
Nu cerca butea, numaI ce 'I In bute.

V. SALA, dasc. c.
mit. .73iItor, Ungaria.
Bract co-
Nu judech omul dup6, infiitiare dar chntarescel mintea

i calitAtile morale.
11299
Buda cu un cerc nici cum se lega.

I ORD. GOLESCTJ, M83. II, p. 86.
Adica cel cumplit cu o pedpsd, numal nu se infrinza, .I. tiranul cu o lege numai (GOLEscu).
11300
Butia cand s umple lncepe a piti.

IORD. GOLLSCTJ, M88 ir, p. 86.
Adica norodul, child piste mesurA, se superd, ineepe a

carti. (GoLEscu).
Putin cu putin face la sflrit mult.
Bob cu bob gina l,I umple gua.
dacoromanica.ro
106
PROVERBELE ROMINELOR
Gandesce s nu mai lase In bute.
11301
A. PANN, I, p. 128.
p. 66.
HENTEscu,.
Pentru betivul de frunte.
Fluera in bute.
11302
A. PANN, I, p. 111.
P. Is PI-
RESCIT, Bev. 18t. III, p. 383.
Ve41 CV.
Suge-bute.
11303
BARONZI, p. 45 & 96.

NEANIT, Diet. p. 784,
L.
..id-
Vecri Ce".
Acela lateles ca la No. 11302.
A umbla (merge) din bute In bute.
11304
DAURIAN, SL MAXIM, I, p. 281.
D. ZANNE, arhitect,
tin-din-Vale, j. Ilfov.
c.
Bolin-
Pentru omul ne-statornic.

A nu'I afi locul capuluI; a nu se ae4 unde-va ; a
trece de la o trba la alta; a lash un prieten pentru

altul, s.
c.
1.
Din bute in bute.
11305
BARONZI, p. 43.
Gazet. Popor.
D. DRGUESCU, C.
I. No. 184.
Bucuresci, j.
10 Dintr'un re't
2 A se Intelege la rele.
(Stint inte1e0 din butie n butie.
11306
A lega bute.
BARONZI, p. 206.
Verg Coba, Fade".
dacoromanica.ro
LEal, iNVTATITIZI, MEsERA
107
BUT=
11307
Butele Ole fac mai mult sgomot (de

cat cele pline).
1. G. VALENTINEANU, p.39 & 43.
*A
Butoiu gol face sunet mare.

E. J. PATRicru, 'inv. C. &IWO,
j. Covur/uiu.
VecJI Butk.

Elinif asem6nait pe cet bunt de gura i palavragil cu
caldarile de la Dodona. Aceste calddrt de alai)* eraa
ast-fel aeqate In templu ca daca loveat pre cea d'intatu
sunetul se comunica treptat la t6te 'Ana la cea de pe
urma.
.Yec Dodoncei cessat tinnitus afreni.
Auscmiu.
11308
*a
Picurile multe, umple butolul mare.

V. SALA, dasc.
C.
Sediste, c.
Bihor, Ungaria.
Vegil Butte.

11309
*E esit din butoIu.

G. POBORAN,
Olt.
Adica e betiv de frunte.

*
11310
ButoIu fat-a fund.
10 Om f6rte cheltuitor.
20 Care nu se mai satura ; mare hot.
C'est le tonneau des Danaides.
Prov. Fra21C.
dacoromanica.ro
bat C. Slatina, j.
PRovERB-gur ROMINILOR
108
CADA
Ve41 Dzebalet
CATER
*6.
11311
I-a dat caier de tors.

D-na Z. JUVARA, C. Fedesa j.
Tutova.
Vecri Furcer.
I-a dat de lucru.
/7 lui a donn di fil et retordre.

Prov. Franc.
cALAmARA
Vecyt Logof't.
*.n.
Lapte acru in calmri,

Foc s'amar in buzunri.
11312
GR. ALEXANDRESCU, ma,qistr.
j. Putna.
Vecyf Logojt.

11313
A strica cAlmarea.
M. CANIAN, j. Iasi.
CALAPOD
11314
Tot dup un calapod.
Vecp Cary, Ca110.
Pentru eel earl' se asm6nA.

Ils ont tous 616 couls dans le me'me moule.
Prov Franc.
cALAuzik
Vell Harduc, Sat .
dacoromanica.ro
LEGf, iNVTATURI, MESERII
109
Cluza nstr s'alt poteca scie.
11315
IORD. GOLESOU, M88.
Se 4iee pentru eel bun): povatuitoff
Il, p. 32.
(Gor.,Esou).
CALLA
CAll.
11316
Fn. DAnit,
Diet. 1, p. 183
Adie& betie.
CALENDAR
PENTRU-CE CALENDARUL NEMIESC ESTE OU DOUt-SPRE-VECE
piLE MAf iNAINTE DE CEL ROM;iNESO ?
Cici, in vremea de demult, pe cand pimintul era, srant, Dumnedeu

umbla en sf. Petra pe el gi invet pe picitogI calea adeverulul. El
ficut planul ca sii mrgi pang la marginile lume1, spre a respandi in teite prile Invetitura cea Sfint. Fiind-ci aveau multe lucrurf
de dus cu el, ail tocmit doI servitorl : un Nmt, gi un Roman. Nmtul
era inciltat in ghete, lar Romanul in opincT. De cate-orT ajungeau la
vre-o api mare, Dumnedeu ca sfantu Petru, ca sfintl ce erau, trecead
peste ea, Tar Nmtul i cu Romanul, ca pciitoi, nu putean trece
peste apa',. EI erau nevoitT a se descult. Nmtul, cat aI clipi din ochl,
isT trgei ghetele, Tar bIetul Roman pIerdei mult timp phi se incilth
gi descultia, fiindu-I opincile gi cam rupte. La marginile lumeI, Nmtul
a ajuns cu doue-spre-dece dile rnal inainte ca Romnul. Romanul dupa
cum vedem, a p1erdut cu descultatul gi inciltatul doui-spre-slece ile.
Se dice ell de atuncl calendarul RomanuluI a remas in urrui de al

NmtuluI cu doue-spre-dece tile. A.sti-dI, cnd Romanul s'a inciltat
In ghete gi fiind destul de Iutigan, clupi cum 11 scim, credem ca va
fi in stare si cagtige acea perdere i si ajungi pe Nmt cu calendarul, clicI este maI bine mal inainte, de cat pe urmi. D. DoGARD', envettor, Muqetescii,
11317
AI face capu calendar.

L.*ITNEANU, Diet., p. 127.
*L.
AI face capul calindar.

S. I. GROSSMANN, Diet., p. 155.
V. A. FORESCU, C. Folticeni,
j. Suclava. E. I. PATructu, fnv.

c. Smulti, j. Covurlutu. T. SEERANTIA, I, p. 66.
I. CREANGA,
Prov., p. 252; Cont.i Liter, , XI, p.

189.
dacoromanica.ro
110
A'e face din cap calindar.

I. MUNTEANU, p. 122.
1 Cand pe unul 6'1 supera, el ametesce un altul, peste

mesura, cu vorba.
20 AV umple capul cu luerurl de nimio.
IarI omul surd de vuet i cu capul ctaindar
at a stat
bocgnsegi la urechI de aldgrar.

TH. SPERANTIA.
Nu face din capul ti.1 calendar.
11318
A. PA, Edit. 1889, p. 174;
II, p. 152.
T. SPERANTA, p.
166.
NuTi face din cap ceilindar.

HrNTEscu, p. 27.
Acela inteles ca la No. 11317, sub forma de povat.
i-a pierdut calendarul.
11319
LAZAR
Vecy Pasalie.
.10:NTEANU, Rev. Ist., VI,
p. 254.
AV pferde socotelile, a se ineurch.

CALENDE
*A
11320
La calendele grecescI (grece).

LATTRIAN & MAXIM, I,
& 326.
p. 197
L. *.IINEANU, Diet., p.
127.
Adica niel data.

Romanil numeat calencice prima di din fie-care luna.
In acea di era obiceful sa se inapofeze sumele impru-
mutate. Cuvintul calendce, vine de la verbul calo, chem,

cad in acea qi marele pontifex anunta poporului cherna t,
anume In acest scop, inceperea lunef nol. Grecif nu

aveaii calende.
dacoromanica.ro
LEO, NvT.X.TuRl, IdESERIf
111
Ad calendas Grtecas.l)
Prov. Lat.
Aux calendes grecques.

Prov. Franc.
CALTOR
VedI Barba, Chirle, /sweat.
Alegatlu multi scii.a)
11321
G. WEIGAND,
Zweit. Jahres , p.
199.
Vedl Chirle.
Gel care a cadtorit, multe a vOut i multe a Inv'tat.

Quiconque a beaucoup vu
Peut avoir beaucoup retenu.
La Fantaine.
*.n.
11322
CAletorului II de (stA) bine cu drumu.

BUZeit, j. Bye&
A. Ponsou, inv. c. Cernica, j.
C. JARCA, C.
Ilfov.
*A
GcU'torulu
de bine pe drum.
GR. POENARU, ing.
itassa,
C.
j. Ialomita.
*
Caltorulu stei bine cu drumul ca

calului Cu frisk
G. POBORAN,
inst. j. Olt.
Pentru cele carif sunt dupbi orindulld.

11323
SA nu fie drumu fArA cAltori.

Malor P.
1) La calendele grecescY.
Cel care a nmblat (alergat) multe scie.
dacoromanica.ro
BUDLVEANII,
j. Ilfov.
112
PROVERBELE ROMINELOR
SA nu fad' un lucru de gba.

acriI ca scl nu fie drumu fitrit
icS
A CALTOR
Ved r BrunuY, Irnet, Vint.
Clkorind cine-va pe mare anevoe scap

de furtun.
11324
GR. ALEXANDRESCU, magistr., C.
Vecg
Bruna, Ma; e,
Forsant, j. Fuina.
Vint.
Celuf care se apucii de lucruri grele i primejdi6se.
A calkori In rele ape.
11325
1 AdicA a nu isbutl.
20 A fi in mare primejdie.
LAURIAN
MAXIM, II, p. 375.
CALETORIE
V ecyi illrte, Nor.
Dup vint, p mare, clkoria s te-o faci,
11326
ca s nu te tuned. In mare.
IORD. GOLESOU, MSS., II, p. 116.
Adica dupit vreme sA te porti, ca sd nu te primejduesci

(GoLEscu).
La ori-ce clkorie, nu plec fr tov-
11327
rie.
GR. ALEXANDRESCTJ, /nagistr, ,
c. Focsani, j. Plana.
AratA fol6sele i puterea tovdrAiel, precum i ne-siguranta dramurilor in vechime.

*
11328
Clkorie sprincenat.
y. ALEXANDRI, Teatr., p. 318,
532, 925 & 981.

I. CREANGli,
Pov. p. 307. D-na Z. JUVARA,
j. Tutova.
G. P.
SALVIO, inv. C. Smulp, j. Covurlulu.
c. Fedesci,
Vell Cale.
dacoromanica.ro
LEGt, iNVATATURI, MESERLY
113
C616torie bun1, poi sa pled. S qice mai mult intr'un
mod ironic.
(Si ce'nal pastt mie de tel duce ? doar nu suntem de o saml. Caletorie sprincenatti.,
ALEXANDRI, Teatr. p. 925.
CALF.A.
11329
A ptifo calfa nstr.

P. ISPIRESOU, Rev. Ist, f, p.
231: LUMINA r, p. 87. V. A.
FORESCU, C. Folticeni, j. Suclava.
FR. DAM* I, p. 183.
Cnci unul s6 pachlesce singar crepnd c5, a pacalit

el pe altif.
sscvX
Un cizmar ave o fat, drgrutA dar cam preostit din fire. Se racuse
fata mricical. De tmti s, nu ptsc, vre-o rusine bIata mum-sa o
sfAtul s se cam fersca, de flchi1 satuluT si mal ales de calfa lor care
II cam cl tirceile de c'it.-va vreme. (SA nu cum-va s'l lasT 0, se pue
peste tine Incheiea btrna pentru a fi bine InOls, cacT atuncT e
'
r'ti de tine, aT
Nu trecu mult vreme si lute di fata veni intr'un suflet la msa

si '1 strig de departe ridnd ,31iimucuvi dragg, a peltit'o calfa nstra.
Am inceput s ne httrjonim dar And a vrut s se pue peste mine, nu
l'am rasa% i m'am pus eti d'asupra
11330
0 calf& rea nicI ()data nu' gsesce scule

bune.
AL. MARTINIAN, C. Bucuresct,
j. Ilfov.
Pentru omul nepriceput sat lene.

11331
A sc6te calfa pe cine-va.

LAURLAN & MAXIM, Glosar, p.
113.
Al invl Mee bine.

11332
A esi can In ce-va.

LAURIAN & MAXIM, G/08ar,
113.
dacoromanica.ro
114
A ei perfect, a atinge perfectia in ce-va. S gice mai

ales in inteles
A SE CALI
A se call.
11333
FR. DANtg, T. p. 183.
Vecp Cdlit
A se imb6th bine.
CALIC
Ve! Pasre,
11334
Calicul pan nu cere

Nu mndnci cu plcere.
LAZ. *AINEANII, Did. p. 159.
Calieu 'mprat s'ajungei
Cdt de mula bani s'abd 'n pungei,

El panei &hid nu va cere
Nu mcIndncd cu pleicere.
TEsou, p. 22.
Velp Nm.

POVESTEA VORRII
Aulim, din alte vcurl, crt. un fecIor de 'mprat

Preumblndu-se prin Ir imbr.cat in port schimbat,
A vlut, ea intimplare, 'n marginea unuI oras
O pr frumusica jun', cu chip ca de ingeras;
Care inteatilt de dinsa Mima i s'a rAnit,
Ct asupra'I die odata, ghndul i s'a pironit.
8'asfel cu desgvirsire in amorul ei clilnd,
' Incep sA patimsa, somnul, linistea pierlnd.
Se afi, in tta vremea, fel si chip a se gilndi
Cum i ce mijloc sA fad: el spre a o dolAndl!
8i de nmul vrnd srt scie a trimis cercetAtor,
Care 'I a si spus c este fata unuI cersetor.
lise el, nu strica, slobod este la SultanI
Ca s
iea sotiI chlar relbe, cump6randu-le cu banI.
Legea v'l cA nu no 'nvatA ca s clutIm la nm,
DacA ti5tA lumea 'ntrg este de la un Adam.)
dacoromanica.ro
HIN-
Iza lxvtTlarraI, MESERIf
115
Asfel el duph ce dise, o aduse in SaraIu,

linde ca o'mprhitsil trIh ca In sin de raiu.
Dar ins acele bunurT uu o multhmeh pe ea,
II prei c cu cersitul en mult mal bine trAIA..
Acele mancan l lucsbse nu o puteh impAch,
Chnd le manca il parea c duph umerI arunch.

Mal de multe off ea inch la mash' dach
Se seta mal mult iihmhndh, de dinsa nu s prinde1.
Dar insh i nemncath vreodath nu umblh,
Ci dup mas, in urm, se 'ndoph cnd se sculh,
Ca mergeh pe la dulapurI, se duceh pe la chmhrT,
Unde se aflh, in vreme, feluritele mhnchrl,
inchidndu-se in'untru mhna la ele 'ntindek
Dicend: (Faceti-v mil!, i cerseh ca chnd sh'i deh,
S'apol lua rmlis4e d'ale mesh' si mana,
Phn% se sturit bine, si asfel se impch.
A. PANN.
Ce'mi este mojicul

Ce'mi este calicul?
Unul s'alt obraznic
i in di de praznic.
11335
A. PANN, VIII, P. 34.

Vecll Pas.fre, Vrabte.
A se adaogh la No. 10318.
Omul calle si obraznic

Merge ne-poftit la praznic.
11336

TESCII, p. 131.
Vedl Ne-poitit.
Pentru eel obraznic.
dai tta s'ptrnana, i

nu'l daI Sambta, te Injura.
Calicului
11337
j.
D-na ECAT. ZANNE,
c.
s'A.
Popenf,.
aliculuz seeì da t6td sept-m,dna, daca nul.

dai SmbcIta dice di nu' a dat.
D-na Z. JIIVARA,
Tutova.
Vet;11 Ginere.
dacoromanica.ro
c.
l'alead, j..
116
PROVERBELE RONANTLOR
Pentru cel care, off ct aI face pentru dinsul, tot nu
poti sd'l multumesci.

S'ambPita se imparte pomang. de sufletul. mortilor.
11338
*A
FA /lath- caliculuI cb."1 ducI traista.

E. I. PATRICTU7 inV. C. Srnulti,
j. Covurluiu.
Vr'nd s'a' arate obrtIznicia cul-va.

11339
De la calic s mal lei traist !

C. MADAN, stud. C. Trugenf,
ChignM, Basaralvia.
Adica sh' maI lei de la eel sitrac!

11340
*A
Calle fr. traist.
E. I. PATRICIU. t2221.
C.
&Mali,
j. Covurluiu.
Pentru cel care pretinde un lucru si, la urm6, nu are.

In ce'l pune.
I se bate limba 'n gur ca calicif la po-
11341
man4.
I. BANEsou, prof. j. Boman.

Ve41 Pafre, Vrabre.
Vorbesce repede
*
11342
Par'c se bat caliciI la gura lui.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 367,
705 & 905. Jurimea (ziar), No.

16.
Vecll 7idan, Turc.
(3-Av. ONIOR, prof. C. Si-
mila, j. Tutova.I. FANEscu, prof.

j. Boman. G. P. SALVIt, (122). C.
&MO, j. COVUAtill.
1 Vorbesce repede i mult.

20 Vorbesce ne-deslusit.
cNu te 'nteleg, domnule, ce vrel
spul. Tot dicl c n'al
tot pomenescl de pAsune, de florI de unte, de mre, de putre. Ce
dacoromanica.ro
LRGI, 1NITtTITURAI, IdEESERI1
hmM griifescl'? c par'cd se bat calicii fn gura d-tale).

p. 705.
117
ALEXANDRI,
CALIC
Vegf Covris-, Fua'ul, Rac,
Sapda.
*
11343
Ve41
Cand piel In mana calieuluf te spinzura

lea sufletul).
GAV. ONIVR, Junimea, No. 16
gan

* Z.1
11344
De cat ar fi omul calle

Mai bine sa n'alba nimic.
C. TEODORESCTU, mv. C. Pungesci,
j. Vasluiu.
Pentra omul cu desilvIrire sdrac.
Fie omul cat de calic, numai bani se aiba.
11345
C. TEODORESCU, inv. c. Cursescl,
j. Vastaiic.
V&A Ban.

11346
De la calic
Nu ail" nimic.
A. PANN, 1, p. 149. HENTEsou,
p. 22.
Sg nu al: a face de cat cu 6men1 avutl sa

de la carI te vet' put folos Cu ce-va.
11347
puternicI
La calic slujescI, calic

T. CREANGA, Pov., p. 200.
alegf st'pan1 sat ocrotitori puternicI.

(Dar aya, muncesc yi nu s'alege nemica de mine ; pentru ca tot
Sa
de stgpnI calicI mi-am avut parte.

ca/ic remcif,
i vorba ceea : la calic slujescl,
1. CREANGI.
dacoromanica.ro
118
PROVEES-FI-LE ROYANIDOR
CALIMARA
Vecri Logofit.
CALINDAR
Vecr Calendar.
CALIP
Vecrl Ca1up.
Al pune calIpul.
11348
N. POPESOII, Calend. 1882, p.

G. POBORAN, inst. j. Olt.
46.
Vecji a o, CaluA a Capa Potcovi.
A'l
ceotol'ul cltruYa il da prin cap Vote dracoveniile puse i aicr ealt-
' pul.,
N. POPBSCU.
Toti dintr'un cal) sco0.
11349
IORD. GOLESCII, MSS. II, p. 70.
Vedi
Acije& top de o potriv'a. (GoLEscu).
CALIT
11350
A fi (om) cfilit,
GR. JIPBSCU, /VIO% Oraq, p.
Vecr a se
112. T. SPBRANTIA, 1, p 53.
1 Rare-or1: coplit, dedat cu obicelurile

20 Bt cum se cade.
CALTI
Ve41 rata, Gura, Sara.
11351
*A
A venit copt In cAltI.

E. I. PATRICIU & G. P. SALVit,
'inv. c. &mili, j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
119
LEA iNVATATURA, IfESERIf
Cand unul alrga, la lucrul de-a-gata, fax& isprava sat

fara rost.
CAnd femeile reghild, sati pene, chnepa melitata i facuta fuI6re, remne pe raghild, sa pene, rmaitele cara
se dat de o parte se numesc clL C1iI sunt mol i.
in cald. De acela fiind aruncati prin podul caset dorm
pisicile prin eY.
Dicerea de mai sus insemnza ca, a dormit, sait. a e-
qut, cine-va fara niel o grija i acum a venit la altul

sa'i faca' treba, pe cand acesta nu'i vede capul de ale
luI. Omul ocupat, in sup6rarea lui, cand leneul Il rga
de interesul s, II r'espun.de cu licerea de mai sus. Adicit a venit fara isprava sal fra rost ; intelegndu-se
lenea ori neghiobia lui de a nu veni intiun alt timp

mai potrivit.
*
11352
Par'ca
copt In calti.
G-. P. SALvit, 61,11. C. SMUltij
COVurluiu.
E galben la fata i bolnavicios.
Inghite-cdltf.
11353
GR. JIPESCI7, Opine., p 98.
Adica pehlivan, inelator.

11354
Clti In stfubefu !
Calti In stiubeiu!
S. FL. MARIAN, Ornit. II, p. 149.
Pentru a se lu in ris femeile lenee.

LEGENDI.
Se dice ca., pitigolul de cnd a avut euTbul sal' In strubeful cu

a femeii celei lenese, tot-d-una, dad se desprimgverza, Incepe a
sbura imprejuru caselor unde se afla Urna lenese si a cinta:

CcIlti in stiubdu !
in stiubetu I
S. FL. MARIAN.
10
61498
dacoromanica.ro
120
PROVERBELE ROMANILOB
VeOrtl de cffiti.
11355
A. PANN, Edit. 1889, p.151.

Thruscu, p. 22.
V etp Pura.
Cnd cine-va, mal' ales o ferneie, se a,m.esteca unde nu

o privesce. Amenintare in cas de ne-supunere.
CALUP
Ve/. Cal). Vi, c. Calup.
A pune (trage) cui-va calupul.
11356
A. DE CIHAC, Dict. Etym. II,

p. 1555. LAITRIAN & MAXIM, Glosar, p. 115.
S. I. GROSSMANN,
Diet. p. 40 &
SANEANU,
p.129. FR. DAME, I, p. 186.
A _pune
i calup.
V- ALEXANDRI, Teatr., p.1067.
Vecri Copp.
Adich a inelh.
De la turcescul calib, vulgar, calup, forma (calapodul)
cismarului.
11357
Fcuti toti pe un calup.

V. A LEXANDRI, Teatr. p.1231;
Cono. Liter., IV, p. 310. P. Is-
PIRESCU, Rev. Ist. 111, p. 880.
FR. DArat, I, p. 186.

V ec1:
Calaliod, Can]) .

Par' cd am fi fdcuti pe un calup.,
V. ALEXANDRI.
CALUS,
11358
pune cluu in gur.
A'l impedieb, de a vorbl, de a spune re-ce.

dacoromanica.ro
LEO, iNV2TATURA, MESERIf
121
CANGE
11359
A aduce cu cangea.
Adicil cu de-a sila.
CANTAR
Cantar cu dou coaie.
11360
IoRD. GOLESCU, Mss. II, p. 33.
A dial, cAnd strimb, cand drept (Gouscu).
A CANTAR
*A
A scie cat cantaresce cine-va.
11361
D na ECAT. ZANNE, C. Popeni,
j. Radii.
Adict1 cat face, cat pretuesce cine-va.
S'l cantaresci cu aur.
11362
BARONZI, p. 69.
Om ne-pretuit.
Il vaut son pesant d'or.

Prov. Franc.
CAP .ESTRU
\Teo cap. Hi, c. cafiseni.
11363
*.n.
Unde'l cpstru acolo 'I si calul.

C. TEODORESCIT, bit). C. 14ungesci,
j. Vaslniu
Pentru cele ne-despartite.

11364
* ,n.
Al mai stringe din capstru.

GAV. ONISOR, prof. c. Simila,
j. Tutova.
dacoromanica.ro
122
PROVERBELE ROMNTLOR
Adich,
infrinh, a'l tine de apr6pe.
CAPITAL
A face capital de ce-va sail cine-va.
11365
LAURIAN & MAXIM, L p. 405.
A se rzemh, a sperh in acel ce-va san' cine-va.
A lua capital de ce-va.
11366
A insemnh, a tind socotld pentru ceasul prielnic.
A lu ce-va de capital.
11367
A luh ce-va in serios. A luh exceptia ca norma.

*
11368
A CAPTUO
A cptusi pre cine-va.
T. CREANG, Por. p. 206; Conv.
Liter. IX, p. 178.

S. FL. MARIAN. Trad. Pop., p. 105 & 192.
L. *ANEANU, Semas., p. 358.
FR. DAM:g, 1, p 196. G. Poso-
VedI a Bol, a Crol,
RAN, inst. j. Olt.
a Potcovi.
1 A inelh, a prinde In capcanh.

c Alelei, fecTor de om viclean, ce te gsescl ; tocma de ceca ce
scapat. EI, c bine te am eaptit?it..
r. CREANGA
te aT
2 A bate.
In vechime a captuFi, Insemnh a pune pe capul
eretilor, vindereilor, etc. un fel de capith. care'l
pedich de a ved. Francesul 0.icea de asemene, eneapuehonner les faueons.
11369
A SE CAPTUSI
A se captusi cu ce-va.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1140FR. DANg, 1, p. 196.
dacoromanica.ro
LEG, NVETXTURX, KESERIt
123
A dobandl, a chtigh ce-va, a se folos cu ce-va.

e De nu RA dar macar socru. . . tot n'am ccIptultit cu ce-va.,
V. ALEMANDRI.
CAPTU5IT
Cptusit.
Adidi bt.
11370
Dim. Cantemir intrebuintza qicerea: cuvinte ceiptufite, Cu
Intelesurile de : cuvinte cu dou intelesurf sal). In pilde,

mots couverts.
CAR
V eg Cap, Ill, c. ellbd,

Bra, Bo, Buturuga, Cane,
Chula, Copil, Drum, Flecar,
lepure, inielept, Ahdere, Osie,
Prolap, Raddeind, Sac,
Sare.
LEGEND/.
enracul lucrase un car in casa: 11 injghebase tot, cum trebue, dar

nu'l putdt sc6te afara din pricina c nu incapea pe usa. Vine Dumnedeil i cere
d luT carul, ca, el 11 va put sceite afara. Dracul
prost
da. Dumneo;leil il desface tot, il scte dark 11 intocmesce lar,
pentru ca Dracul sa nu se mal apropie de car 'T-a pus crucea la

protap.,
*.L
11371
ScArtitura carului
Vrednicia vatavului.
V. A. FORESCU, C. Folticenl, j.
Suclava.
Pentru cel care nu'I vede de trbA.
Carul din sleail and s'abate, !ndati s
11372
sfram.
Cana din qlealt eand s'abate indatd se sfclMina.

H. D. ENEscu, inv. c. Zamostea,
j. Dorohol.
Adic
cel ce fese din orinduIla luI, Indat6, scapt5,
(GoLEsCU).
dacoromanica.ro
124
Nu se multumesce nici In car, nicI In

crut, niel In sanie, nicI In teleguta.
11373
A. Plum Edit. 1889, p. 73; III,

p. 100.
HINTESCU, p. 28.
Niei in car, niel in cdrutel.

LAURIAN & MAXIM, I,
p. 471.
BARONZI, p.51. Sc. Nor. Inv.

a. VII, prin P. GiRBOVICEANU,
prof.
Niel in car, niel in ceirutel, niel in telegutet.

IORD. GOLESCU, 31:98. If, p. 48.
P. ISPIRESCU, Leg. T, 1872, p.
165. TinTrEscu, p. 28.
VuLcANEscu, stud. c. Pelesci, j.

Dolj.
AVR. CORCEA, paroh,
Costeiu, Banat. I. PUCARIU, C.
Polana-Merului, comit. Fdgdraq,
Transilvania.
Nice in car, nice in
ceirutei,
nice chiar in
V. SALA, dasc. c. Talpe, comit.
Bihor, Ungaria.
A
Niei in car, nicX in air*, niet in Uhlguttl (teireibut4).

Niei in car, niei in telegutcl.

Niel in car, .niel in telgei.

C. POSSA, stud. C. Hurradesci,
J. Nenitu.
Ve op Cdrutd.
1 S'El qice pentru ce I ce nu s multumesc niaI intr'un

chip (Gouscu). Nu le pote nimen intr in vole.
2 Cnd pe oraul, incercandul in multe feluri, nu'l
poi face s te intelga.
dacoromanica.ro
LEGf, fEVtTATCRI, MUM/
125
Hai In car!
11374
Baiu!
Hal In cfirut!
Bahl!
Hai In telegut!
Balu!
Hai pe jos!
Ball!
*A
I CREANG1, A tnint., p. 115.
Sta in car !
Bato!
Da-te jos!
Bato!
I. PATRICIU, hill. C. Smulfl.,
j. Covariant.

11375
*a
Carul care scat-0e mai mult tresce.

P. SALVIO", inv.
C.
Stnultl,
j. Covurluite.
Carul care seartae mac& line mal mult.

A. GoRove, c. StsIniOra, j. Suclava.
Adese-ori mai mult trdesce unul care pare cu sufletul

In tinda' de cat altul sa'n5,tos i plin de vlagit.
111-alum vas non frangitur. 1)
Prov. Lat.
Les pots fels sont ceux qui durent le plus.

Prov. Franc.
Dura pi un carro rol/o, che un nuovo.

Prov. Ital.
Vasul ril nu se sparge.
Mal mult One un car stricat, de cat unul nog.
dacoromanica.ro
126
Carro, que canta, a seu dono avano.

Prov. Port.
Die knarrigen Wagen gehen am leingsten. 2)

Prov. Germ.
Wagnen ga'r 14)5.7, fast han knarkar.

Prov. Sved.
*A
11376
Pn ce geme boll scrtie carul.

V. SALA, dasc. c. Merag, emit.
Bihor, Ungaria.
P.
itRBOVICEANU, prof. c. Said, j. Arges.
Di cal s' aurld boiri aurl antaxea. 4)

c. IONESCU, prof. c. Nevsta,
Macedonia.
VeilI Bog.
Acela inteles ea la No. 1322 la care se vor ashogh

aceste variante.
11377
in loc s scartie carul, scArtaie mgarul.

ToRD. Gouseu, Mss. II, p. 16.
Adica, In loe sti se plang cel ce s'a mipAstuit, se pliinge

cel ce a niipdstuit (GoLEscu).
*A
11378
Nu scartae carul, cAt sarte cruul.

SucTava.

11379
Dup ce frangi carul multi se gsesc

sli arate drumul bun.
A. PANN, Edit. 1889, p. 107.
G. POBORAN, hat. j. Olt.
1) Carul care scaqie, duce /nainte pe sfpanul

2 ) Carele care scalie merg mal departe.
Carul merge bine, si daca ar scarvil.
De cat sa' racnsea boiT scrie carul.
dacoromanica.ro
127
LEO, iNV.TXTURX, MESERII
Dupet ce s'a frcint car2d multi aratei drumul

cel bun.
BARONZI, p. 56.
p. 28.
HINTEscu,
Dupei ce s'a rupt carul to0 aratd drumul

cel bun.
P. Fastott, Etym. Magn , p.
A. PoPEscu, inv. c. Cernica, j. Ilfbv.
G. POBORAN, inst.
j. Olt.
1553.
Dupei ce 'tt freingì carul 4 aratei drumul bun.

V. SALA, dasc. C. Chirou, cotnit.
Bihor, Ungaria.
(fari s' flyinge anzaxea multe caliuzi
')
IoNEscu, prof. c. Nevsta,

Macedonia.
Dui:4 vreme multi se' gdsesc sa te poviltuiscA cum

era mai bine sa faci, &tit sal): ofere ajutorul lor.
11380
*A
Dup ce s'a stricat carul, de gba

arat cine-va drumul bun.
C. TEODORESCU, "MIL C. Pungescf.
j. Vasluiu.
Cand ajutorul ni se cla dupa vreme.

11381
Dup ce rstrn carul atuncea vede

drumul cel bun.
A. PANN, li, D. 80.

HINTEscu,
P. ISPIRESCU, ReV.
p. 28.
111, p. 165.
Child cine-va capta, minte pr tar(lin.

*A
11382
Intrce cu limba, nu int6rce cu caru.

AVR. CORCEA, paroh, c. CapteIn,
Banat.
1) DupI ce se frange carul multe cal' invep (afli).
dacoromanica.ro
128
PROVERBELE RORDINILOR
10 VorbescI ce-va, veql cg, a vat6mat pre cine-va, o

IntorcI uor ark'and ca nu al bateles aa ci altfel. Nu
tot ast fel cArauul care a smintit drumul ; el mal cu grefi

Intrce carul. De aceia trebue sa se nits dinainte cine-va
incotro trebue sa se porndscl.

23 St te gandescI bine Inainte de a incepe re-ce.
*a
11383
Carul uns nu scartie.

GR. POIENARU, ing. j. Futna.
VeclY Osie.
Cu banI orl-ce lucru ti se inlesnesce.
S'undzI chera s'nu cartansea.1)
11384
D. A. MILESCU, stud. c. GopesI,

Macedonia.
Verri Osie.
Imbundm, mal ales cu banf i cti plocne, pre eel

Impotrivg, sh nu cil,rtscA.
Chariot engraiss et oingt

A charier est mieux en point.
Prov. Franc. XVIe SiSete.
*
11385
Un car s 'nearca, altul s descarca.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiii ,
Banat.
Vegl DunineVal,
Arai& srta schimbitclsa a 6menilor care pe unul rii pe altul 11 dobrd.
die&
*
11386
Nu merge carul care are cloud rbte de

un fel 1 dou de alt fel.
V. A. FORESCU, inv. c. Broscenl.,
j. Suciava.
TovArtlia nu e buml de cat litre 6menl de o potrivd.

1) Sa ungl carul s nu scar0e.
dacoromanica.ro
129
LEGI, INVTATUR, PdFSE4If
*A
Tot caru 'i prt tovaru.
11387
A VR. CORCEA, paroh,
C.
Co?teift,
Banat.
Fie-care cu sarcina,
Cu
nevoile luY.
Din lipsa unui cuiu se pierde carul.
11388
Ve4I PotchaY,
Nid tu carul t, nici tu vitele tale.
11389
L.
.XII,TEANU, Semi?. Rev. Ist.
VI, p. 349.
VedI Cap, 11",c, Drum,
lpd.

eCum scapa moneagul de balat, dete boldurI boiler 1 nici tu carul
teg, nici tu vuele tale, phi ce ajunse a-casa cu vitele in cap.,

Calend. Basm. 1851, p. 37.
11390
E WI cu caru, dar mai ri.1 pe picire.

AVR. CORCEA, yard., C. Coteirt,
Banat.
La car se" prind numai bob.' earl merg 'Meet la drum ;
totui e mai bine in car de cat pe jos, cand face omul

o cale mai lungd.
11391
A trage caru la uscat..

Maier P. BUDITEANU, C. Bu-
eureaci, j. Ilfov.
A scap de o belea, de un
11392
*LI
lasAI carul.
G. P. SALVIU, 212V.
j. Covurluiu,
dacoromanica.ro
C.
SMUiti,
130
PROVERB ELE RObtikl I LOB
Adica tocmai ce are el ca man& dr6pta, fara care nu

p6te tral.
*
A'I pune carul In petre.
11393
ION A WI SBIERA, Por. p. 291.

G. P. SALVE", (ny. c. Smulti,
j. Corurlutu.
A se abtine Cu hotarire de la ce-ya, a se indrtnic

sa nu faca 6re-ce.
(S'ati nalmit odatg un Sigan la un om, i se purt bine, at se
purt, dar cad 4t punell caru 'n pletri, nu Val fi urnit la ce-va s
te fi pus at
*4
SBIERA.
Nu '1 ducl nicl cu caru cu bol.
11394
D-na Z. .JTJVARA, C. Fedesci,

Tu tova.
In niel un chip nu '1 pop' sill sa mrga unde-va, sa

faca 6re-ce.
*A
Doar o calc. carul.
11395
Sc. Norm. Inv. Cl. VII, prin

P. GIRBOVICEANU C. Dreignesci,
j. Vtilcea.
1 Adica incet.
2 Om lene.
3 Se lasa in volea intimplarei.

*
11396
A descarctk carul.
Tutora.
Adica a nasce, a face.

11397
A drege carul.
LAURIAN & MAXLM, I, p. 470.
A drege lucrurile.
11398
A Injuga boll la car.

dacoromanica.ro
131
LEG!, INVETATUR, MEFIER1I
A incepe o trba, a se pornl.

11399
A dejuga boll de la car.

LAURIAN & 311AXIM, I,
Vell Cartt
p. 470.
A termina, a se opii.
11400
A da carul de mal.
A nu isbutl.
11401
A frange carul.
A nu isbuti, a se pean.
11402
Cu carul.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
LAURIAN & MAXIM, I,
p. 470.
Adica f6rte mult.
cARAu5
Ve41 Chirigiii, Nevare.
cel mal bun carau rstrnA carul
11403
p cel mai bun drum.
IORD. GOLESCU, M88. IT, p. 99.
Adica 1 cel ma inv6tat grepsce (GoLEson).

11 n'est si bon chartier qui ne verse.
Prov. Franc. XVIe Sicle.
11404
*A
China detpt pe crau.

D-na E. B. ISTAwR, p. 67.
I. G. VALENTINEANTJ, p. 20.
D-na Z. JUVARA, C. Fedeecf, j.
Tutova.
L 1.3A.NEscu, prof. j.
Roman.
dacoromanica.ro
132
PROVEEBELE ROILINILOR
China deschide pe dircluq.

D na CL. BALLY, e. Ceirlomnesei,
j. Tutova.
Drama deschide pe ccircht.

D na SM. LAMBRINO, C. Gagesel
Vegi Chirigiii, Nevore.
j. Fa
1 Plata bung, ue face ingrijitori i silitorf la

20 Mergnd n lume te detepti.
En forgeant on devient forgeron.
Prov. Prone.
Chi molto pratica, motto impara.')

Prov. Tose.
Uso hace maestro.2)

Prov. Span.
Olning macht den Meister. 3)

Prov. Germ.
Practice males perfect. 4)

Prov. Engl.
6 Ming gr mis/aren. 5)
Port. Sved.
CARA.U..51E
eqr Nevok.
') Cine malt practica, mult invma.

2) Usul face rnaestrul.
a) Usul face maestrul
4) Practica face perfect.
Usul face maestrul.
dacoromanica.ro
oril-ce.
LEO, iNV.4.XTURX, MESERIT
133
CARBUNAR
1
11405
crbunarul stapan 136 masa sa.

IORD. GOLESCU, 31.98. II, p. 97.
Adic, fie-care traiesce curn va in casa sa (GoLEsou).

Una din numer6sele ()jeer' pre care G-olescu le-a tra-
dus din limba francesa:
Charbonnier est mare chez soi.

Prov. Franc.
CARCIMAR
Vegi Cr?mar.
Una gandesce carciumarul si alta be-
11406
tivul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 52;
p. 114.BrnEscu, p. 27.
*
gdndesce ceiqmarul 0 alta betivul.

V. SALA. dase. c. Petrileni, co-

Ve41 Crfmar.
and doi in1 nu se potrivesc la ganduri.

'AXX
ov6voq Opst.1)
thv Aixan, )4u, XX
Prov. Elin.
Ala Lemon, ala asinus illius portal. 3)

Prov. Lat.
Ce que Tense l'asne, ne pense l'asnier.

Prov. Franc.
Una ne pensa il ghiotto, un 'ultra il tavernalo.3)

Prov. Tose.
Una 4ice Laconianul Tt alta Ora' mggarul LaconianuluI,
Idem.
') Una gandesce cel care Mangncl (urt
alta birtapl.
dacoromanica.ro
134
PROVERBELE RONTINILOR
Der Esel und sein Treiber denhen ni chi Uberein.1)

Prov. Germ.
('E)ntreba ostaru, se are bur vir. 2)
11407
FR. MIKLOSICH, Rum.
1, p. 8.
Unten,
Cgcl fie-care laudt pe ale 14 mai ales and sunt i
de vinqare.
CARLIG
*
11408
Lesne'I a face carlig, dar se al ce acAta

de el.
E. I. PATRICHT, ?2V. C. SYTIN/ft,
j. Covur/uiu.
Gre e a face avutie.

11409
0 mrte i un carlig.
G. IONESCIPGION, 1st. Buc ., p.
639.
Arata nepasarea fatil de na6rte.

Eh fji la urma urmelor la ce-o sl m6' aatept: o nurte i un cdrkg I fac'end alusiune la carligul ca care cloclif trgeati pe mortf 3) din
casa.,
.10NEscu-GioN.
11410
A se face carlig.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 10.PR.
Diaig, I, P. 200.
A sl13 mult, a fi uscat c6rua.

(0 palma' li trase mrtea lui care se uscase de se l'acuse cdrlig in
mort i indata se
P. ISPIRESCU.
11411
A pune
A. PANN, Ir, p. 80.
veo Tovardir.
TEscu, p. 190.
1) Mtarul i conductorul luI nu se gAndesc la

Intrbl drclumarul, daca are bun vin.
S) De cTumk
dacoromanica.ro
Hnv-
LEO, iNVtilTURX, MESERIf
135
A gasi mijlocul de a nu se tine de cuvint, de un angajament luat.

Tovar g numaT la digtig
La pagub pune dirlig.
A. P.
11412
A afl (gas carlig.

FR. DA311, I, p. 200. L. *MNEANU, Diet, p. 143.
Adica un mijloe piezis de a isbuti, un argument ademenitor, etc.
cARmA
Veql Corabie.
Pan& a nu lu carma In man, Intafu la

lopat s. te Inveti.
11413
I ORD. GOLESCU, M88. II, p. 112.
Ache& 'batAiil la cele mat' mid, apof la cele maI marl

sii te &eclat (GoLEecu).
CARMACTU
A
11414
CorabIa cu doi cArmacI se Innc.

A. PANN, II, p. 76.HINTEseu,
p. 39.H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, j. Doroh,olu.
Do i carmaci inncei coraba.

A. PAN, Archir., p. 13.
A
Do 'i
carmaci o corable inncd.

V. SALLA, dam c. Brdsca, comit. Bihor, Ungaria.
Doì carmaci la o coral4e, o inncd.

Tutova.
VW. Cocos, Cumnata.

61498
11
dacoromanica.ro
136
pROVERBELE ROMANILOR
IToXkot cmpa.%17oi. Kapfav eurcassav. i)
Prov. Elin.
MuWiwi imperatorum Cariam perdidit. 2)

Prov. Lat.
Deux patrons font chavirer la barque.

Prov. Franc.
Dove sono molti cuochi, la minestra sara troppo

salata. 3)
Prov. Ital.
Muchos compenodores descomponen la novia. 4)

Prov. Span.
Viele Kche verderben den Brei. 3)

Prov. Germ.
Ichi reiz bir gemii battifir. 3)

Prov. Turc.
11415
In lipsa carmacIului corabia s cufund.

IORD. GOLESC17, M8S. If, p. 16.
Adia, chnd stapAnul lipsesce, casa se risipesce (GoLEscu).

11416
Carmaciul bun scap din furtun.

GR ALExANDREsOU, magistr. j.
Putna.
Carmaciul Cu 'ngrijire bunet

Scapa' corabia de furtunet.
A. PAN, II, p. 81.HINTEscu,
p. 38.
S fim socotiti i prevOtorT.

Muly generari perduri. Caria.
Multimea generalilor perdu Caria.
5) Uncle sunt mulV bucAtarT, ciorba va fi prea grat..
MuIV pqitorl Ineure mirsa.
Multi bucitari strid. eiorba.
DoI cfirmaci o cora'die o InncL
dacoromanica.ro
LECA, NVETXTUR, KESERIT
137
CARMAJIN
11417
*A
Carmajine
Dup mine;
Cufurite
Mergi 'nainte.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cotriefu,
Banat.
Pentru acef carI voesc el sd fie, In bite, ceI
fr, a fi vrednicl.
Carmajin,
este l'Ana tcrsh de colcre r*e. De la tur-
cescul cirmiz (cirmuz, cochenille), cirmizi (stacojili, garance).
Carmazin, pe rutenesce, insemnza : postav rou.

A se apropi de sanscritul crimi-ga, produs de vierme.
Ctificrit, este lana t6rsa de col6re galben.
CARPACIU
Ca carpaciul cu curua de gat

II pune pingua numal de cat.
11418
A. PANN, Ir, p. 30.HINTEscU,

p. 27.
V 01 Capac, Pingea.
Pentru cel mincinos. Vell No. 7587.

11419
A fi carpacIu.
LAURIAN & MAXIM. T, p. 463.
.A URELIU CANDREA, Rey. Nona,
Adich, lucriitor prost.
VII, p. 412.L. ATNEmi-u, Dict.

p. 146.
CARPA.TOR
Crel:pa'tor, Drac, Sork%
A CARP
VOY a Crol.
11420
Vechi cal-pese',
Ata prapdesci.
Maior P. BUDD3,TEANU, C. Bu-
curad, j. Dfor.
dacoromanica.ro
138
PROVERBELE ROKINILOR
Se intrebnintz& pentru vestminte veclil, ca i pentra

6menif cei 13trinI i bolnAvicio1.
*A
11421
Cine cArpesce
Nu se 'mbogAtesce.
T. PoPEscu, inv. c. Dobreni, j.
Elev.
Cu treburi micI nu fad nici o isprava bun&
A carpi.
11422
10 A luerk sail a face r'ti.

23 A n6scoci.
dirpi o mincInna.,
3 A min
A SE CARPI
Veql Plecare.
* .66
11423
SA ne carpim c nu putem tot sa neinnoim.
A. PANN, Edit. 1889, p. 57;

I-IDYTEscu, p. 27.
III, p. 71.
POBRE MARINESCU, inv. c. Plrvu--
Bop, j. Arge?.
Ne invatt economia, cumpkarea in cheltuelf i mat
ales la imbrh.chminte.
I veux miux cine pieche gu' ein treu. 1)

Prov. Picard.
Besser ein Flick, als ein Loch. 2)

Prov. Germ.
Better see a clout than a hole out. 3)

Prov. Engl.
') MaY bine o pcticit (nada) de cat o gaura.
2 ) Mal bine o petica de cat o gaur.
8) Mali bine sa vedi o pctica, de cat o gaura.
dacoromanica.ro
139
LEGT, INTATIT1JRI, IIESERIf
Mitre en lapp, n ett M.1.1)

Prov. Sved.
11424
*A
Cine are gAnd de plecare se carpesce.

I. B2iNEseu, prof. j. Boman.
S te pregatescf. bine inainte de a face 6re-ce.
Cine umbr carpindu-se, mai r'ti s rupe.
11425
*A
Umblet sei" se cdrpscet i mat rtec se spurge.
A. PANN, Edit. 1889, p.100 DOBRE MARINESCIT, inv. C. Pirvu-
liosu, j. Argeg.
*L
Umblei sel se ceirpsed si (ci) mat reii se rupe.

P. CURBOVICEANU, C. Dobre8c1,
j. Muscel & Sem. Buc. cl.

FOPESCII, inv.
Ilfov.
c. Dobreni, j.
Voind s te cdrpesct mat reii te rupt.

G. POBORAN, 628t. j. Olt.
1 Ne arat c6. cele dd tot vechI, mat' bine din noti
s6, le facem, d 6'1 s, le tot carpim (GoLEsou).

2 Umbli s indrepteze o gresld i maI r gresesce ;
voind sal apefi mal edit Il afunp.

11426
A se carpi.
V. ALEXANDRI, Teatr.,p. 842.
A se imbt,.
'Pare-mI se ci se cdrpesce mo9neagu.
ARVINTE
1) Mal bine o peticii de 451 o gaur5..
dacoromanica.ro
i PEPELEA.
140
CARPIT
Vecg a Ride.
*
11427
A fi cArpit.
Vecil
Adie5, bt turt5.
CAR5MAR
Ve 41 Clirci-mar.
CAR'I'E
Ved(
Cap.
c.
IX, XII 6-
Carte, Cap. XII,
c. Peirinte, Paper, Praftie.
Cartea e ca marea, fr fund, i cine o

lacomi sa invete numai el tt cartea,
11428
nu pOte.
Seiinta este ne-mgrginita ; omul invath eat trdfesee i

tot m6re ne-invetat.
*A
11429
AI carte,
Ai parte.
GASTER, Lit. Pop. p. 218.
P. ISPIRESCU, Rev. .18t., II, p.

150; Basme, p. 117.
I. NEGRUZZI, Cony. Liter., XII, p. 6.
E. I. PATRICIU, (ny. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
*A
Cine are carte

parte.
Are
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
178; .Rev. Ist., 11, p. 150.
11urpseu, p. 28.
V. A. Penmen, c. Folticeni, j. Suciava.
Albina, II, p. 44.
GR. liLEXANDRESCU, magistr. j. Patna.
H. D. ENESCU, inv. e. Zamos-
tea, j. Dorohoi.
dacoromanica.ro
LEGf, fNVVITURA, MESERII
141
*A
Ai carte,
parte;
N'a carte,
N'ai parte.
LAU-
EIAN & MAxiM, 1, p. 475.

HIN!MOTT., p. 27.
AVE. CORCE
parolt, c. Costelu, Banat.
K.
A. ZAMFIRESCU-DIACON,
(ny.
C.
Stfubienii, j. Dorohol.E. I. PATRICIU. mv. C. SMU/ti, j. Covurluiu.

Semin. Centr. Buc. Cl.
VIII, prin P. GARBOVIOEANIT; prof.
*L
Ai carte,
Ai parte ;
.7Tai carte,
Nic parte.
D. CioRtaX, preot, c. Meren, j.
Olt.
1 Inaintea tribunaluluI actele sunt hotaritcre.

Pentru a indemna la invelaturk ari5tandu-ne folsele sciintef.
Banal & j. Covurlutu.
Acest din urma inteles este cel mat' obicInuit ast54I
apr6pe pretutindenI, dar mal ales in Transilvania.
Verba volant, seripta manent.1)
Prov. Lat.
Les paroles s'envolent et les arils restent.

Prov. Franc.
*
11430
N'ai carte,
parte.
LAURIAN & MAXIM, Ir, p. 475.
A. PANN, III. p. 108.

TEscu, p. 27.
TINEANIT, p. 21.
Hm-
I. G. VALPINAVE. COECEA,
paroh, c. Costelu, Banal.

E.
I. PATRICIU, inv. C. Smu4I, j.
Covurluiu.
I. PUCARItr, (ny.
c. Poiana- M6rului, comit. Rigaraq, Transilvania.
Preot, D.
Cioniai, 'env c. Meren, j. Olt.
') Cuvintele sb6en", scrisurile frnan.
dacoromanica.ro
192
*A
Cine n'are carte,
1V'are (nici) parte.

IORD. GOLESCIY, M8S. ir, p. 80.
P. ISPIRESCIJ, Rev. 1st., If, p

150.
GE ALEXANDRESCII, ma-
gistr., j. Putna.
Daca n'at carte,

parte.
I. CREANG.k, Anzint., p. 154.
10 Adica cine n'are ajutor, nimic dobandesce (Gorzsou).
20 Se lice despre omul care nu are acte spre a 'I

dovedl un drept la o stiipanire, datorie, etc.
eFace omul cu cine-va o tovilra.ie cat de inic i tot urmza invorla Intre partl, Iar nu a*Et Cu ochiI inchi1, &del dace/ n'al carte
n'al parte.,
I. CREANG2.
*A
Omul care scie carte
11431
De Mote are parte.
Semin. Centr. Buc. Cl. VII,

prin P. G-ARI30VICEANU, prof.
Arata puterea i fol6sele invtturel.
Cine 'nvat carte

Are bun& parte.
11432

11433
*A
Cine scie carte are patru

A. PANN, Edit., 1889, p. 28;
Cart. Cit. II,
Fab. I, p, 43.
p. 16.
HDNIEscu, p.
28. -
GASTER, Lit. pop. p. 218.

P.
1SPIRESCII, Leg., I, 1872, p. 170;
.Rev. Ist., II, p. 154.
OH. MIHALACHE, inv. C. Sendrescl, j. Tutova.
GR. POIENARIT, ing. C.
_Rassa, j. Ialomita.
H. D. EKESCII, inv. c. Zamostea, j. Dorohol. 16N NITEscu, inv. c. Vi-
espescl, j. Olt.
A. GOROVEI, C.
Folticenl, j. Suclava.
dacoromanica.ro
LEA, NVATUBA, IdESERII
143
*A
Omul ce scie carte are patru ocki.
C.
Plitt.
Argq.
E.
C. TEODORESCU, inv.
gen, j. Tutova.
*
Gel (omul) cu carte are patru ocia.

V. Unix,
stucl.
I. PATRICIU, inv.
Covurluiu.
C. Swap, j.
Cine scie carte cu patru odd se numesce.

NIC. MATEESCIT, inv.
C.
lita, j. Putna.
Movi-
.g1 de scie carte are patru och
noue
mina.
GR. JrPESCU, Opine., p. 117.
Inv6tAtura deschide mintea omulra i. .1 face sti vadd

i. sA, Intelg& lucrurf pre care altif niel nu le bAnuesc.
CINE ME CARTE ARE PATIO. OCI-It
Un Oran tot audind

Pe unil, altiT vorbind
eCittl 'mid carte gi citesc
Cu patru ochT, 86 numesc.,
A plecat la tirg gi el
In desagrt cu un reel.
Vindu mielu, lu banit,
merse prin lepiscanT
De chi de om intreband
La ce negustorT se find
Cu care pte citi,
A acre s'a socoti.
Un boltag l'a audit,
dup6, ce l'a poftit,
I-a dat nisce ochelari
Ca BA' val Ote marl.
agedat
El dacA
inteo carte s'a uTtat,
A dis : cApol in6 criznesc

'uTte nu pocTu sA citesc.,
avnd
NeguOtorul
I le arat 4icend:
VedI Astla stint boerescT,
Doar veT put sa. citesa,
dacoromanica.ro
144
PROVERBELR ROMINTLOR
El prin el cum s'a uitat

A 4is: Glaba mi le-al dat
C. nu poclu cif,' de loc,
SA vede ea n'am noroc.

Boltasul privind la el
Ia dis
mal am un fel
Si cred c'o s potI cu el,
Dar sunt pr scumpI, si nu Ia.,
El dise: Adu'll inccI,
Fie scumpI numai sa pocIu.
Daca i-a dat a lis lar:
Si cu acestl in zadar, .
Ca 'Ate ochil
bleojdesc
Si tot nu pocin sa citesc,
Of !
si ce pofth" aveam,
cand m gandeamf
Vind'torul l'a intrebat :
Cum te vd n'al inv'tat
Si acuma te cilznescI
Pentru intaTu s." citeseI ?
Vedl bine, rspunse el,

D'acela veniI c'un miel
Ca d'as sci eil sI citesc
De astea ce 'ml trebuesc ?
*
11434.
A. PANN, Fab. I, p. 43.
N'am invtat carte si tot am mancat

&drat.
G. P. SALvrCr, inv. c. Smulft, j.

Covurluiu.
Aa rspund tkanif cand if indemuf salt' d, copif la
c61a, ca sa invete carte.

*
11435
A Invtat carte
Pe departe,
condei
Pe la Covei,
plaivas
Pe la Islaz.
ST. TUTESCII, i'nv. . c. Catanele,
j. Dolj.
veo Praftie.
Adica nu a invtat nicaerf.

11436
Carta canta si vilanu dorme 1).

FR. MIKLOSICH, Rum.
p. 11.
1) Cartea cnt si franul chrrae.
dacoromanica.ro
Unter,
LEGL iNVT.ITURI, MESERIf
145
Cartea nu vorbesce de cat pentru cel care scie a o

intel4g.
Carie cavta en carta, nu marAnca de vite. ,)
11437
FR. MIRLOSICH, Rum. Unter. I,
P. 9.
Sciinta nu te Imbogatesce.
Carie face carta pira'i yin', more en
11438
sufit. 2)
FR. Mnuosicir, Bum. [Inter. T,
13.
9.

* .n.
Scie si el o 'nand de carte s'un sac de
11439
minciuni.
A. COJOCARD, elev. Sc. Nor. Buc.
c. Mesa, j. Plana.
and unul e ma putin 1nv6tat de cat ar vrol ca a

se crdd.
11440
* .L
Pe carte
Nu pre pote,
Pe de rost
Scie cam prost.
E. r. PATRICU, inv. c. Smuly,
j. Contrittfu.
*A
Pe de rost
Cam prost,
,S'i pe carte
Nu pr pte.
GR. ALEXANDRESCU, magietr. j.
Nu scie mal nimica.
Putna.
Cine se uTt in carte, nu n1'610.'116 v4el.
Cine face carte cAt triesce, mGre In coda&
dacoromanica.ro
146
De cAt ar fi un sac de carte i-o man

de minte, mai bine o mA.n de carte
i un sac de minte.
11441
S. TEODORESCU-KIRILEANU,
c. Brosceni, j. Suciava.
Mal bine minte multa, de cat inv6tAturA mull&

,
Omenil cu sciint de carte, Is paserele cu

ciocul de tier.
11442
S. TEODORESCU-KTRILEAN1J, inv.
c. Brosceni, j. Suclava.

cAcest Doran aA tAlat i pe dol boleti marT: pe Miron Costin ve!
Logora si pe VelicIco Hatman. Spun de Velicico c ar fi stat de
multe off improtiva vorvei luY Cantemir-VodA at' fost dicnd c (maul
care nu vie carte este un dobitoc, adecii unde nu sci carte Cantemir
VodA, si altele multe care nu se cAdeA, BA rAspundA, fiind stapan.,
N. MusTE, III, p. 5.
*
11443
A legat cartea de gard.

V. A. FORESCU, inv. C. MdlinI,
j. Suciava.
Nu mai invat6, nimic.

*
11444
A invt carte pre cine-va.

D-na Z. JUVARA, C. Fedesci, j
Tutova.
V. BRATI7, stud. comit.
Alba - Super. Transilvania.
T.
SPERANT, I, p. 84.
AdicA a'l bate.

Se intrebuintzA de obicefu sub forma : Las' pe mine
uiwe
carte. adia, o sal inve't et., de fried, cum
sA se p6rte.
AcstA icere ne dovedesce cA, in vechime, bAtaia era
metoda pedagogicA prin excelentA.
11445
A invtat carte pan& la glezne.

A. PANN, IIT, p. 153.
TEscu, p. 28.
Hat-
P. ISPIRESCU, Rev.
Ist. 1, p. 229; Leg. p.161. GR.

V ell Gland.
JIPESCU, Opine. p. 128.
dacoromanica.ro
LEO, iNvTTITRI, MESERIf
147
Adica f6rte putina carte.

(Unif 4iceail a acid carte pawl in glezne, alti.I dice ca phi& in
genuchI; era altil piing in bria. De m'ar fi intrebat pe mine, ea le a
fi spus c sea carte ptma in gat,. P. ISPIRESCII, Leg. p. 161.
Scie carte pan la genunchiu brscei.
11446
I. CREANGX, Amint., p. 5.
A.
GOROVEI, c. Folticent, j. Suciava.

cNica baTet me mare i inaintat In inveterturit pad la genunchiu
br6scei, er sra'dit ca mine din pricina Smarandite pope area, cu
tt parerea mea de req., 1-am tras intr.() Ii o bleanda pentru a nu
d, pace sa prind. musce.,
11447
I. CREANG.I.
A vorbi ca o carte.
P. ISPIRESCU, Leg. r, 1872, p.
L. *AlI. BA.NESOU, prof. j. Roman.
174.
HINTEscu, p. 28.
NEANTJ, Semas. p. 862.
Adicg spune lucrurI frum6se, drepte.

11448
*.L
A vorbi ca o carte Inchis.

GR. P OfENARU, ing. j. Patna.
Se lice, in batae de joc, pentru cef caril spun lucranf

fiira ir i ftlr inteles.
1114-9
A vorbi din carte.

LAURIAN & MAXIM, I,
& 476.
p. 475
10 A vorbl Cu numerile literilor ce represinta sunetele

cuvintelor, ceea ce face o limba Cu totul ne-intelsti, pentru
cef fara sciint6 de carte, pe vreme cilnd se invth cu literele cirilice.

2a A vorbl far& experientd. A vorbl i spune ce se
'Ate face in imprejurarf date.
30 A spune lucrurf r6z6mate pe autoritatf.
40 A vorbl repede, frumos i curgaor.
dacoromanica.ro
148
A fi nebun In carte.
11450
A scie f6rte Inultrt carte.
A fi nebun de carte.
11451
LAURIAN & MAXIM. I, p. 475.
Se 1ice In batjocura.
Vecy ad nu innebunesci de multii carte ce sell.
A se ved la No. 12085 exemplul luat din Dim. Cantemir.
Asa scrie la carte.
11452
Asa stati lucrurile, nu am cell face.

A
A fi doba de carte.
11453
V. ALEXANDRI, Teatru, p. (i93

& 1001.-1-mu URoFsOREANU. ern%
c. Galga, comit. Arad, Ungaria.

L
A fi tobc1 de carte.
E. T. PATRICIU, ikv. c. Smul it,
j. Como lulu.
Vrnd s5, lea in deridere pre cel ce se lauda c scie

carte pe cAnd, la drept vorbind, nu scie nimio.
Noroc de mine c mi le talmkesce in romnesce domnu Ion Go:Rusaliile, p. 693.
dobet de carte,.
lurk care
11454
A fi burduf de carte.
P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 27.
.AINEANU, Semas. p. M.
GR. JIPESCU, Opine. p. 105.
C.
FLA.mND, stud. c. Borgo-Suseni,
101.
L.
comit. Bistrita-Nseud, Transilvania. D-na Z. JUVARA, C. Fedesci,
j. Tutova.
G. POBORAN, j. Olt.
Acelas inteles ea la No. 11453.

11455
A asculta la gura cui-va ca la o carte.

P. I SPIRESCU, Leg. p. 98.
dacoromanica.ro
149
LEGY, iNVtTTUR. MESERIf
A prinil tot ce spune ca sf5,nt.

mal planul el, ce mal planul, pana ce, dupa cateva dile, spuse
tatalul s6tI ceea ce isvodise el sil facA. Tat'a-s66 carele ascult la gura
ca la carte, se duse numal de cat prin sat i dete gura la top

rnegiasil ca In sra cutare i cutara... el ea' se adune totl la biserica.,
lu
P. ISPERESCU.
Om cu carte.
11456
Adic5, invtat.
CARTURAR
*
11457
Daca toti ar fi carturari.

Cine sa mai fie vacari ?
G. P. SALVIU, inv.
j. Covurluiu.
Aa, rspund traniI c5nd IT Indmni:
s5,
la c61, ca st invete carte.
c.
SmulfI,
d copiii
CARUT
VedI a
Scobori.
cARuTA
VedY Car, Cur.
*
11458
Carutele Ole (mai) mult huet fac.

D-na Z. JUVARA, C. Feriara
Tutova.
Vedl Butte.
GAV. ONIOR, Junimea,
II, No. 36.

11459
Daca s'a da baba jos din caruta, de abia

'i-a fi mai usor iepei.
Ved! a se &ami'.
1. CREANG, Amint., p. 105.
Arat5, nep5sarea. A se aditog, acest inteles celuI de la

No. 5894 b.
dacoromanica.ro
150
PROVERBELE RONANTLOR
e Tacl, m, dic e; ce mal vorbescl In bobote ;
omul si s'a duce si el a-cas.
e El, s'apor? ce mare
jos din cdrutd, de abla
s'a mnie
pagubg I vorba cela (Daca s'a da baba

fi mal uqor lepel.
i jucam inainte.,
I CREANGX.
11460
DoI strujenI 1 treI carute.

Stanipird, j.
V. A. FORESCU, C.
Suciava.
Ve4I Lulea.
Adia, shrgcie lucie.
NicI In crut, niel In telegut.
11461
FR. DANE, IV, p. 151.
Vedl Car.

* A
11462
Nu s pote i In carut i in telegut.

D-ua Z.
jUVARA,
c. Fedesci, j.
Tutova.
V ell Car, Lunire.
Trebue s'a te hotarescI pentru una din dou6.

* A
11463
II Invtat i In carut i In teleguta.

GR. ALEXANDRESCU,
magistr.,j.
Tutova.
1.7e41 Car.
S'ES multumesce cum o fi.
*.A
11464
Cand
cruta.
Vestr Mal, Ti gam
: Winne ajut! atuncI s rupe

D-na Z.
Tutova.
JUVARA, C.
Fedesci, j.
A.cela inteles ca la No. 835.

* A
11465
S'a stricat ciruta.

D-na
dacoromanica.ro
ECAT. ZANNE, C.
Popeni, j.
LEGI, ISTVkTATITRA., MESERI
151
lo Nu mal" merge trba.

CAnd unul e gata s5, plnga.
(Manco, vino maT repede e& s'a stricat cdruta.,
A rmane de crut.
11466
MIIRGITLESOU, j. Prahova. V.
A. FORESUCT, c.
Folticeni. j. Su-
clava.
GAV. ONISOR, prof.
Creingu, j. Tv tova.
C.
A rmne in urmrt, a nu isbuti intio afacere.

11467
*L
A dejugat cartita.
E. 1. PATRIdU, inv. C. Smutti,
Vell" Car.
j. Covurittiu.
A se opri, a desavir1 o trld.

CAR VASAR A
11468
A dat jaiba la carvasara.
Aclic, s'a pl,ns in zad.ar. Cacl ce dreptate puteaf s

dobandesc clAnd jaiba in contra Turcilor la crvsrie.
Carvasaraua adia localul vamei, vama, se nume, astfel
de la turcescul chervan sera, caravanseraf ; compus din
ceirvan, chervin, caravan., i soya, lucuirttd.
(hateo 4i, din porondi, s'ab' strins Turcif top' din Cdrveisarie la
Curtea Domnscrt, si acolo, esind in spttrie Nicolae Vod5., ne-sciind
chemarea sa Turcif, ande acolo inteand si Turca', chemiind si pre Iazagiul de le-ail cetit fermanul impratesc, scriind sa de Turcil
indatg aj amortit.,
NIO. COSTIN, II, p. 79.
ctrg in tirg ad dat porona. luI In Neculal Hatmanul de ad dat
invkatur cApitanilor sh d jac in Turcf. De aicea inainte sa ve0 ispravri. Indat at dat de ad jecuit tte chervdsdriile i pe Turci if
spue banif pe la cine
purtaii tot legati pe ulite, batndu'l s,
sunt.,
NIO. COSTIN, II, p. 1190.
In Opinia, din 17 Februarie 1898 citim urmat6rel e

amrmunte :
In NO Carvasaraua erit ranga palat. In planul vechiu al Iasilor ggsim c ulita de din dosul Palatulut, numita Podul Lung, incepnd de
la Biserica sf. LazAr pina' la Podul-ros, se numei ulita pe subt vanta
veche.
12
61498
dacoromanica.ro
152
PROVERBELE ROMILNILOR
Chervasaraua Isl avea casa el la deal de palat. i aIi nca exista

acsti casa, in coltul ulitel, care face cea dintaiti, pe stinga, cum
mergl din tirgul de jos in strada Anastasie Panu. E o casa veche ca
dou6 rindurT, ce prta si ad1 o inscriptie in slove chirilice.
Amintire de acsta ulita a chervasriel avem tocmal din anul 1669
Iulie 15 (7176).
Era pre atund vames mare in IasT jupanul Criste, fratele Dual
Vodd. Acest Cristea Vamesul tinea pe fats lui Arsenie negu(itorul, care
avea opt dughene pe ulita Chertulseiriei, in rind ca dughenile altiff negutitor lonewu Benescu fost vatav de temnilli.
Acest Arsenie luase un copil de suflet, pe Sintiona Tatarul, care

s'a apucat i a vinclut jumatate de loe egumenuluT Goliel, lar jumatate
dat danie tot manfistird Golia. Mnastirea le-a vindut acele
opt dughene luY Paraschiva Cdmeinar, lar mal apd prin rgscump6rare
lul Cristea, ca ginere drept r'posatuluI Arsenie, in pret de patru sute
lei beituti. Cu acestI patru sute ld Egumenul de la Golia, Macarie a
cumprat loe manstireI, de a ldrgit locul cherveisdriei, i a facut
ismiva chervdsclrie noud.
CASAP
P8.n acum ai fost casap cailor, lar acum

te fcu9I doctor sari vindeci.
11469
POTIDTDEAL, Fab. p. 55.
Cnd unul care n e-a dunagnit vr, In urnag., sg, ni se

arete bine-voitor.
CAnd ti ddire caplu du-te la hasaplu. ')
11470
G. ZUOA, stud. c. Georgia, Albania.
Se rjice, ca g1um copiilor.
CASTIG
Vedl An, Cuminte, Defrep', islet, 'Warfel, Ornen/e,
Tovar/ti, Vornic, Vreclnic.
11471
*A
Fie-care ndulesce dup c0.tig dar putini 11 dobAndesc.
Ave. COROEA, paroh, c. Costeiii,
Banat.
1) and te cl6re capul du-te la casap.
dacoromanica.ro
LEA INVTITITRI, }EMMA
153
Arat6, num6rul cel mic al celor carif reuesc In afacerile lor.

A WOO aclic5, a nazu.1., a lucrit cu sirg.
Castig s'arat bun dar nu iese capul
11472
banilor.
Gazet. Traneilv. 1899, Brafov.
Pentru un folos nu tocmaf insemnat.
An n'am cstigat; estim am pgubit; la

anul trag nadejde.
11473
PAWN, II, p. 85. HENTESC17,
p. 30.
An n'
caqtigat; estimp
trayi nadejde.
peigubit ; la anul
P. BADC, Trei Cral, p.16.
Ant61, am pagubit; an n'am ca4tigat 0 nu

VA, daca estimp nu yam perde tot.
P. IspInFscu, Rev.I8t.1, p. 231.
Pentru unul care face o slab5. negustorie.

*
11474
Frate la astig si strain la paguba.

Sc. Norm. Inv. Cl. VI, prin P.
GIRBOVIOEANO, prof.
V ec11 Tayara?.
Unde e cAstig e si pagubi.
11475
P. Ispozscu, Leg. 1, 1872, p.

IIIITTEscu, p. 30.
DANA, III, p. 172.
177.
FR.
Unde e mult cdtig e 0 multa pagubet.

Sc. Norm. Inv. (JI. VI, prin P.
GIRBOVIOEANIT, prof.
dacoromanica.ro
154
PROVERBELE ROmINELOR
Nu e cdeig Ord pagubei.

Vedl Marfd.
Totul este ca ctigul s6, intra paguba. Se dice spre
mngdlerea celuT care a fost pggubit cu ce-va.
C4tigul i paguba sunt frati de cruce.
11476

Tutova.

*
11477
Nu s alege castigul din paguba.

A. PANN, Edit. 1889, p. 131;
II, p. 85. B. P. Iiipttr, Etym.
Magn. p. 803. BARONZI, p. 47.

& 68.
HINTESOIT, p. 85.
V.
SALA, dasc. C. Vinteri, comit. Bi-
hor, Ungaria.
Ciind folosul e cam indoIos.

Superat questum sumptus.
Prov. Lat.
May cousto la proceduro, que non monto low

princip au 1).
Prov. Prov.
pi la spesa che il profitto. 2)

Prov. Tosc.
11478
Dupa lu vadagnu, face spsile.

FR. MIKLosica, Bum. Unter. I,
p. 8.
SA nu cheltuiescI peste puterile tale.

Mal mult costa cheltuelile (de procedur5.) de at principalul.
Mat mare e cheltulla de cdt cdstigul.
Dupi cg.stig, se fac cheltuelile
dacoromanica.ro
LEO, iNv4.X.TURA, MESERIf
155
Dupa lu vadagnu, asa si spendat.1)
11479
FR. MIKLOSIGH, BUM. Unter., I,
p. 8.
SA nu cheltuesc ma mult de cat at
A CA5TIGA.
Fie-ce nebun scie s castige, dar nu scie

sa pastreze.
11480
BINTESCU, p. 30.
Fe-ce nebun scie set caqtige boa dar nu

scie sal pastreze.
A. PANN, Edit. 1889, p. 59.
P. ISPLRESOU, Bev. 18t., Ill, p. 882.
Ved1 Ban.

*
11481
Usor e de castigat,
Greil e de pastrat.
D-na Z. JUVARA. c. Fedesci, j.
Tutova.
Arat6, cat de gre este sg, economisesci ce-va din chtigul

11482
Multi sci s'aminta, ma putini sa'l ttna 2).

PER. PAPAHAGI, Zweit.
p. 173.

*
11483
E mai usor a manca de cat a castiga.

V. SALA, elan C. Rica, com f.
Bihor, Ungaria.
AratA Cu cAtA greutate se catigA banul.

Dup cAstig, asa se cheltuesce.
Mulfi schi s cistige, dar purinT
Vin. (Ostreze).
dacoromanica.ro
156
PROVERBELE ROMINLLOR
11484
*A
E mai uor a prdi de cat a catigi.

V. SALA, dase. c. Verzar, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelag inteles ea la No. 11483.

*A
Ce a catigat !rite var a pierdut (man-
11485
cat) Inteo sari.
V. A. FORESOII, C. Folticeni, j.
Suciava.
Vecg No. 3.14.
Pentru omul cheltuitor.

*
11486
Cinci catig, dece minanc; In pung ce

maf puhl?
GAVR. ONIOR, prof. C. Dobro-
vq, j. Vashau.
Cnd unul cheltuesce peste cagtigu lu.

*
Catiga opt mananci ece.
11487
GR. ALEXANDRESCII, magist. j.
Putna.

11488
Anevoe (anevoie) s catiga, lesne s

cheltuesce.
A. PAN, Edit. 1889, p. 58. -
P. ISPIRESOU, Rev. Ist. I, p. 231.

- HINTESCU, p. 30.
H. D. ENESCIT, inv. c. Zamostea, j. Dorohot Sem. C. Buc. 01. VIII, prin
P. GARBOVICEANII, prof. C. Sla-
vuta, j. Dolj.
*A
An,evoe se ctig
i (dar) lesne se cheltuesee.

A. PANN, HI, p. 72.
ruifu
GROFOREANU, dam c. Galga, co-
mil. Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
LEGf,
157
1ruaA,MESEILIT
Anevoe a ceigiget mor s" cheltuesce.

FR. DArd, I, p. 227.
Ve41 Ban.
A cela inteles ca la No. 11087 & 11088.
Cum s'a catigat

Aa s'a mancat.
11489
G. I. MUNTBANU, p. 60.HraTEsou, p. 30.
Vell Dar, Harem.
Lucrul captat UOT, sail pe ne-drept, se pierde cum

s'a dobandit.
Din ce catig unul pe dreptate, dracul
11490
ie pe jumtate ; 'far& din ce catiga pe

ne-drept, 11 iea cu stpdn cu tot.
P. ISPIREi0U,
.Rev.
p.
161.
1Te41Avere , Ban, Drept,
Dreptate.
Oraul
nu trebue sa nazulsca ca, prin cal piezie,
sa'f faca avere.
Bien de fortune
S'en va come la lune.

Prov. Franc.
11491
Mai bine e de a cAstiga putin Cu dreptate, de cAt mult cu strImbtate.

C. DIN
OLESOL
Ride
Amt.
Se explica prin 1icerea de la No. 11490.

11492
Care scie s'chlard, nu chiarde amintfi.1)

ILLS GEHou, prof. c. Abela, E-
pir.
Cate odata i o pagaba e spre folosul nostru.

Cine scie s plra, nu pierde cAstigi.
dacoromanica.ro
158
PROVERBELE ROMAN-110R
11493
Omu carie nu vadagna, mai mun va

avat.1)
MIKLOSICH, Rum. Unter.,
I, p. 14.
Pentru cele call ni se par, pe ne-drept, folosit6re.
CATA
11494
A umbla cu cata.
B. P.
A. PANN, II, p. 4er.
Etym. Magn., p. 129.
FR. DA/LA, I, p. 209 St IV, p.
195.
Verg Cap. III, c. Ca/a.

A prinde 6fea cu cata se chl6m5, cIobgnesce a accilet.
De aci a inel pre cine-va, a prinde cu vorba, a umbl
Cu mincIunI, se lice: a umblez cu cata.
&Inu mai umbh Cu cata
sii-mi ametresci vita.
A. FANN.
Acat este, in limba roll:LA/1A, un rest din vita pastora1.

Etym. Magn.
CATASTIH
11495
A 1nceput a'i caut catastihele vechl,

ca moflujii.
P. ISPIRESOU, Leg., I, 1872, p.

178; Rey. Ist , I, p. 229.
A in c eput
ceiuta catastifele vechi,
ca
HINTEscu, p. 30.
Cautl
drojdiI.
s5,
implinseti datoril vechi i ultate, e pe
1) Omul care nu cktie., mai mult va ave.
dacoromanica.ro
LEGf, INVITXTURL, MESERA
159
A'I IncheIA Oatastihu.
11496
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 644.
A isprtivl re-ce, a i se infund.

Hait? de acum mi-am incheiat catastihu I cnd ra?; credeam maT
sigur, ma fericit, tronc, vine .nebuna de Ferchezeanca... De unde

Dol morfl vil.
dracu a eit?
11497
*A fi In catastihul cui-va.
A. PANN, TI, p. 145.
DAmt, 1, p. 210.
FR.
Vecg Cona'icet
A fi insemnat r6i1 de cine-va.
A SE CATRANI
11498
*L
A se catrni.
G. POBORAN, invt. J. Olt.
10 A se face negra la Ltd, de sup6rare.

20 A se imb6th.
CATRANIT
Catrnit.
11499
Adia. bt.
cAn%
Ve41 Minte
CEAUS
*A
11500
Par'ca ai fost ceau de pote.

G. I. TomEsou, inv. c. Broscari,
j. Mehedinfi.
CeluI ce scie s prte calf la trAsurit.
dacoromanica.ro
160
PROVERBELE ROlitINILOR
CEP
Suge cep.
11501
A. PANN, I, p. 111.
Vecyi Butie,
Pentru cel care are darul betief.

CERC
Vet Butie.
11502
Nu s'fage gercliu di lemnu uscat.,)

D. A. Mmuscu, stud. c. Gopesi,
Macedonia.
Vecrf. Copac,
Pom.
Acela mueles ca la No. 547.
CERNELA
11503
Cernla nu s prinde p hartie uns.

Cernla nu
se
prinde de hartia unsti

H. D. ENESGU, (M. C. Zamostea,
j. Dorohoi.
A.dica cel ce s pgzesce nu sd molivsesce (Grousou).

11504
De ar fi cerul tot hartie si marea cernlfi
A. PANN, Edit , 1889, p. 108;
II, p. 96.
Tot nu ar ajunge ca s putem 'povesti sat' descrie

o intimplare sail un lucru 6re-care.
CER*ETOR
Vell Roer, Cartofor.
I) Nu se face cercul de lemn uscat.
dacoromanica.ro
LEGL iNVATITURI, MESERII
11505
161
Sacu ceretoruluI n'are fund.

P.
GARBOVIOEANIT,
Sc. Norm. inv.

Vedl Sac, Sarac.
Niel odatl, nu '1 ajunge, nu S multumesee.

sracu
ca i dracu
De ce dal; de ce mal cere.
Poes. Pop.
ITTaTiw ofiXott &et xeval.l)
Prov. Elin.
lloo
o1n[prXascet.2)
Prov. Elin.
Mendicorum loculi sewer inanes.

Prov. Lat
Da rar dat iin a paupers memma.4)

Prov. Retoroman?.
Bettelsack ist bodenlos. 5)

Prov. Germ.
A beggar's purse is always empty.6)

Prov. Engl.
Tiggerposen bliver aldrig fuld.7)

Prov. Danez.
3) Desagil cersetorilor sunt In tot-d-una gol.

Sacul (desaga) cersetoruluT nu s' umple.
5) DesagiT cersetorilor (sunt) In tot-d-una gol.
Rar dice un sIrac destul.
Sacul de cersit n'are fund.
Un sac de cersit e In tot-d-una gol.
Sacul de cersit nu e nicf odati plin
dacoromanica.ro
prof. Cl. VI,
162
11506
Ceretorif s miluesc
Iar hotfi s pedepsesc.
A. PANN, II, p. 29.
Prin urmare mg bine sit celi de cAt s6. furl.

11507
Cand ar fi numai un ceretor, tot cu

zahar l'ar hrni.
P. ISPIRESCU", Rev. _re.,

456.
I, p.
Numai un ceretor de ar fi,

Numai cu zahar l'ar
A. PAN, Edit., 1889, p.
156.
Nume un cerptor de ar fi,

Tog Cu zahar
ar
A. PANN, III., p. 126.
Nu pot)." da totul numaI la unu, ci trebue s% iraparti

intre mal
11508
S-nu avuril s
daI Ova a zicriarluI,
nu-TI aspuni port cA li vdi ns.1)

PER. PAPARACrI, Zweit. Jahres.,
p. 174.
Respinge cererea unit" om dac vrel sa daca nu
pot): alminterea, dar cel putin respinge-o cu blndete.
CER5ETORE
11509
Socotesce d 'mprat certrea p'al sti

brbat.
IORD. GOLESCU, Mss. 11, p. 65.
A (Ea fie-care 61 cinstesce ale sale (GoLEscu).

1) Dank' nu aT
vede
s'n.
'1
dal ce-va cerrtorului, nu
dacoromanica.ro
arftb. portile
c.a.
le
LEGI, tv AmiA,IIESERIf
163
CHELAR
Ve4.1 Talhar.
A CHELTU
Cheltuesce, Romane,
11510
ve0i ce 'ti mai rmane.

TEscu. p. 162.
Veg a Cliftiga.
Pentru omul care asvirle banif pe feistr.

A*
Cine cheltuesce peste ceea ce castig
11511
N'are 'n casa (niel) mamaliga (marnliga).

A. PANN, Edit., 1889, p 57;
p 71. HINTESOU, p. 22.

P. ISPIRESCIT, Bev. Id., II, p.
V. SALA, dam c. Hinchi150.
rif, comit. Bihor, Ungaria.
*A
Cine cheltuesce maì mult de cat cdqtigd,

N'are"in casei
Semin. Centr. Buc. Cl. VIII,
prin P. GIRBOVICEANIT, prof.
Prin -armare s traim cu p&stru.

CHELTUIALA.
Nair,
Ve41 Boerie,
Obraz.
11512
*A
da de cheltula (cheltuiala).
I CREANGI, Pov. p. 65.
SIINEANU, Dict. p. 164.
L.
FR.
DAME, I, p. 227.D-na CAT. ZANNE,
c. Popeni,
GAVE. ONI-
cM, da al draculul cucos '1 aista 1 ET, las
p-olu d eiT ie de
VR, c. Dobrovq, j. Vasluiu.
cert, a'l bate bine.

cheltulei, mel crestatule i pintenatule.,
I. CREANGI.
dacoromanica.ro
164
PEOVERBELE ROMANILOR
*A
11513
Cheltueli marunte
Fac datorii de frunte.

AVE. COROEA, paroh, e. Cogent,
Banat.
Ne 1nva0 sit fim economt
CHERESTEA
11514
Cherestea.
D-na EUGENIA ZANNE, C. Bucu-
reset, j. Ilfov.
Osatura puternicd.
eIsTu ve g1T ce ehereetea are omul acesta.,
CHEZAS
Vecri Chrezaf, Chizai.
11515
Cine are punga mare, faca s chezas.

TOED. GOLESCII, Mss. II, p. 115.
lo Pentru cb, acela flumal p6te plti. (GoLEscu).

20 Dar, trial ales, pentru cA omul care s pune chezas,
pentru un altul, pltesce adese-orl la vadea, In locul

acestula. Prin urmare acst cslicere ne satuesce sa, nu
pr6 chezagim pentru altii.
gBrbatul feirei de minte bate in palme Fi se veselesce luie,
ca Fi cel ce se clzezdFuesce cu chezdFie pre al sgii prieten, Fi
pre buzele lui foc agonisesce. - Biblia, 1688, Prov. Solom.
17. 19.
11516
Daca ai bani multi fa-te chezas.

A. PANN, Edit. 1889, p. 94;
III, p. 110.
Daca al boa fd-te chaza.

HINTESCIT, p. 8.

dacoromanica.ro
LEGT, iVETAEUA, MESERIf
11517
165
*A
Chezeul pltesce ca i datornicul.

C. TRODORESCII, inv. C. Curseeci,
j. Vaslutu.
Chissaf.

Qui rpond paye.
Prov. Franc.
CHEZE5
WO Chewy.
CHrABUR
A fi chiabur cu trei cfirne1.
11518
D-na Z. JuvAreA, C. Peden, j.

Tutova.
Adicg, sArac.
CHIEZA*
Cine e chieza
E 1 ptima.
11519
S. 1. GROSSMANN, Diet. p. 3.99.
CHIZ,k5
Chizaul pltesce.
11520
GR. ALEXANDRESOII, magistr. j.
Putna.
CHILA
*
11521
Din una manA, una chil..

G. P. SALVI, inv. c. Smu/fi,
j. Putna.
Adicg, sg, fie spor.
dacoromanica.ro
166
SNVI
Ci-ce, un Rus, fiind in gazd la un Roman, acesta il ospetii cu linte.

Rusul plitcendu'l mult mancarea acsta, a mncat s'l ajunge, pe mal
multe ile, i. tot intreb pe gazd
c Cum a chlmii, asta ?

e Linte, respunde Romanul.
e A 1 bun lucru este asta unte. Dal Dumnede din una mdnd,
una child,.
Peste mpte Rusulul 'I a fost feorte rti,9.1 s'a tot plimbat pe emit.
A doua di, cum se sculil gazda, el intrebil
e Rog na Dumne-vostre, ci Ewell mancare de asar iL fost ?
e Linte, fu respunsul gazdet

e Al daI DumnedM din una child, una mina.
*
11522
Din una chil, una mAn.

G. P. SAT..vrt. , tnv.
j. Covurluiu.
c. Smulp,
Adia, sd se imputineze.
Vell Snva de la No, 11521.
Cu chila 'mparte.
11523
IORD. GOLESCIT, MSS. II, p. 29.
St lice pentru ceI gIumertl, galantomI (GoLEscu).
A SE CHIL
A se chili.
11524
L.
Xl'isTEANIJ, Dict. p. 167.
A lad bine, a se Imb&th.

A se chili, In graft-El din Moldova, pentru a se pill.
CHILIPIR
11525
*6.
Chilipir de om pe jos.
T, SPERANTIA, I, p. 102; TIT, p.
27. G. P. SA.Lvrt.).. inv. c. Smulti,

j. Covurluiu.
I. TACIT, inv. C.
Braninea, j. Covurluiu.
GR.
ALEXANDRESCII, magistr. j. Putna.
- GAVR. ONIOR, prof. e. Brlad,

Tutova.
I. 13 ANEscur, prof.
j.
j. Roman.
dacoromanica.ro
167
LEGI, iNVt TATURI, BEESERIt
1 AdicA 'f a calut un chtig, dar nu s'a sciut, saii nu

s'a putut folos de el.
2 Pentru o afacere buna la care s perte ajunge uor.
Urniat6rea sm5vd ne d origina acestef qicerf.
SNI5V.X.
tigan mergea, pe drum. El gasi o potcva de cal,
o luk o
cauta", incep a se gandi in sine, i in urma a vorbi singur. eDaca.

mal av nc trel potc6ve i un cal, atuncT as merge si e calare.
Demme I ce bine mi-ar sta calsre I Cum vorbea singur gasi pe drum
o beldie. Niel' una, nicT alta Tiganul incaleca pe dinsa. Unde merge&
el tantos, i tot strune inchipuitul cal, ajunse la un pod. La mijlocul
podulul zaresce o punga cu bant ,Chilipir de orn pe jos, lise tiganul cacI, de, el, era calare, si trec inainte.
Veli T. Sperantia, Anecdote, I, p. 202 & III, p. 27.

11526
Chilipir de frasin.
I. RINEscu. prof. j. Roman.
Chilipir slab de tot.

CHILIPIRGIO
11527
Chilipirgiti (si jumatate).

GR. A LEXANDRESCU, magistr. j.
Putna.
Cautd cltiguri intimplaUre i pe pret de nimio.

CHILOM
Vecll a Vora
11528
Chilom.
A. PANN, 1110 Alb, II, p. 8.

18t. II,p. 149;
P. 1 SPIRESCU,
Pov. Unch., p. 32. L.

Dict. p. 167.
iLl.NE.ANG,
Adic pumn, ghiont, lo-viturA.

Ii car mere la clalomi, dala indesatt,
P.
I SPIRESCU
CHILUG
Vec11 Col.
13
61498
dacoromanica.ro
168
PROVERBELE ROMANILOE
A tunde chilug.
11529
V. ALEXANDRI, Tentr. p. 4 & 14.
Ve41 Coda, a Tunde.
CHINGA
Veqli Cap. III, c. Chingd.
*
11530
Cand la ching, plosc prfl.

GAVR. ONIOR, prof. C. Schiopeni,
Vecri Cap. XI, c. Pod.
j.
Celui care vorbesce pe ne-gndite.

*
11531
El stringe in chingi.
TORD. GOLESOU, Mes. II, p, 14.
G. P. SALVI, fnv. c. Smulti,
j. CovurluIu.
AdicA el strimtorzk 61 popresce din reutati, din ne-
bunif, marginesce slobozenia, nu'l 'ase, si faca orI-ce

va(GoLEscu).
fl strimtorze, cu intrebarf.
A se adaogb, la No. 1619.
CHIOSTEC
11532
Cand te uiyi la el, i trece,

Par'ca este in chiostece.
A. PANN, I, p. 102.
Despre cel nevoinI.
HINTEscu,
p. 53.
CHIRIAS
Vedl Cal, Casd.
11533
De cat s bagi un chiriar in cas, mal
bine un mrcine i s'o tii inchis.
P. ISPIRESCII, Leg. T, 1872, p.
VeT Casa.
166.HmEscu, p. 33.

dacoromanica.ro
169
LEGY, ilsPitTITUR.X., XESERIT
CHIRIE
Vecjl Cdreruf, Chirigia.
CHIRIGIU
Vecyi Nevote.
China clVpt p chirigiti.
11534
IORD. GOLESCU, Mu. II, p.. 26.
* 6,
China deqtptcl pe (pe) chirigi.

P. ISPIRESCU, Rev. Id., II, p.
I. G. VALENT1NEANU, p.
29 & 41.
V. A. FORESCU, C.
Folticeni, j. Suciava.
149.
* LS,
Chiria face pe chirigi.

D-na Z. JUVARA, c. Fedeact, j.
Tutora.
*.
China deqtptd pe chirigi qi drumul pe

ceiletor.
A. PAN, Edit. 1889, p. 132;

II, p. 85. HINTEscu, p. 38.FR.
DAME, T. p. 235. H. D. ENESCU,
'inv. c. Zamostea, j. Dorohol.
Ve ll Cdreruf, Nevoie.
1 AdicA plata bun5, ne face ingrijitori
OTT-Ce (GOLESCU).
2 Mergnd In lume ie deteptf.

A force de forger on devient forgeron.
Prov. Franc.
Chi motto pratica, molto impara.1)

Prov. Ital.
1) Cine mult practic, mult Invat.
dacoromanica.ro
silitorl la
PROVERRELE ROmiNnalt
170
Uso hace maestro. l)

Prov. Span.
Uebung macht den Meister. 2)

Prov. Germ.
Practice makes perfect. 3)

Prov. Engl.
* .L
11535
Povara detpt pe chirigiti.

NIC. MATEESCU, inv. C. Movi-
lita, j. Putra.

*
11536
Chiriagiru cu hangiTu tot va s'andumussc. 4)

C.
IoNEscu, prof.
c.
Nevsta,
Macedonia.
Vecr Munte.
Pentru ceI earl' trebue neaprat sa se intilnsc6. A se

apropi de licerile de la No. 589 i 893.
CHITA
Acum mi-e chita.
11537
L.*MIT' EANU, .Dict., p. 169.
Adica momentul hota'ritor.
CHITONOG
11538
*I ,
Chitonog.
E. 1. PATRICM inv. c. Smulti,

j. Covurluiu.
Omul mic de stat i gros.

Practica face mesteru.
Practica face meiterul.
2) Practica (te) face perfect.
4) Chirigiul ca hangiul orl-cum o s'Ai se intilnsc.
dacoromanica.ro
LEGf, INVETILONI, 2dESERIf
171
CHIVUTA
11539
Chivut.
GR. P0fENARU, ing j. Putna.
Femee rea de gura.

C'est une poissarde.
Prov. Franc.
CIEF
Vell ?Oft.
CIMPOER
11540
*6
Ve ll Boer, HortY, 1Vem.
Minte de cimpoer.
Sent. Centr. Buc Cl. VIII, prin
Veryi Cimporef, Bragagiii.
Adicg minte pr6sta.
CIMPOrA
Vecri Hord.
CIMPOTE5
11541
*6
Vell Cimpoer.
Minte de cimpoie.
G. P. SALvrt, inv. c. &twig j.
Covur/ulu.
11542
*6
CINCT
A face numru cind (Cu cutare lucru).

M. LUPESOU, (NV. C Broscenf, j.
SucIava. E. I. PATRIOIU, inv. C.

Sntutp, j. Covurluitc.M.*CANIAN,
publ. j. laff.
dacoromanica.ro
172
furh, al indosl.
Se ande pe la tr in j. Covurlufu insa nu i in j.

Suclava.
CINGHEL
'I-a atirnat cinghelu de nas.
11543
HINTEscu, p. 76.
Ve41 labafa, ravd,rea,
levt;sea.
11 stgpa'nesce, Il p6rt dupa plac.

CIOBAN
VelY Lup, Sluga, revrart.
11544
Clobanu te tunde, lupu te manAnca i ce

rmane, de sufletul mortilor.
GR. I. ALEXANDRESCU, c. Hu-
j. Vasluiu.
pranul e despulat de totf, i atat de sa'rac in 6,1 a
ajuns s'a, nu ma' peta' da nici. de poman'd pentru mortif

11545
1 ciobonul din laptele turmel lui mananc.
Ve4I Altar.
Adia, d unde slujim, d'acolo trebuie s ne i hrAnim

(Gouscu).
11546
Nu scie ciobanul
Ce e ofranul.
G. BANULESCU, "inv. c. Pietro-
Op, j. Dimbovita.
I. POPESCII,
inv. c. Dobreni, j. Ilfov.A. PAN,
Fab. II, p. 8.
dacoromanica.ro
173
LEGI, INVETATURX, MESERTI
De unde scie dobanul

Ce lucru e qofranul.
A. P.ANN, Edq. 1889, p. 84;
III, p.48. EITITTEscu, p. 34.
Vedi Mocan, S'ofran,
Prat?, rtgan.

O scurteIca lungrg cu cacom bIgnit,
Tocma de nerodul bine nemerit6..
Anteril de stofa, citmes1 ea, tulpanul
De 8( je clobanul ce este fofranul.
A. PANN, Fab.
Vilain ne set qu'esperons valent.

Prov. Franc.
Was verstekt ein Bauer VOM, Safran?
1)
Prov. Germ.
Wat weet een boer van sporen. 2)

Prov. Oland.
11547
Veni-va crobanul 1 va dosebi oile din

capre.
IORD. GOLESCO, M88. II, p. 19.
Insemnzd ca stapanul cel bun deosebesce slugile cele

bune din cele rele (GoLEscu).
11548
CAnd clobanul priveghiaz, oile sar I

jc.
IORD. GOLESCU, Illss. II, p. 36.
Adica ciind stapiinul priveghiaza norodul s'nveselesce

(GoLEscu).
11549
Ciobanul ne-sdravn oile sale risipesce.

IORD. GOLESLIT, M88.
9 Ce scie teranul de ofran.

2) Ce scie un ;eras' de pinteni.
dacoromanica.ro
ir, p. 84.
174
Se Oice pentru stapniI eel ref ce '): risipesc noredele

(GoLEscu).
Ciobanul, cand va voi, pe tapi

mulge; dar, In loe d lapte, sange va
11550
scte.
IORD. GOLESOLT, M8S. II, p. 84.
Cdnd vor vr eiobanii 'n strungd

1.51i pe fapii pot sit
midget ;
Dar, in loe de lapte, sdnge

De la dinei ei vor stringe.
A. PANN, II, p. 51.HrNTEsou,
p. 34. B. P. attpt, Tratan,
1869, No. 63, p. 256.
Vecyi Lapte, Vacd.
Se lice pentru eel ce, piste inesurA, super& pe supuif

br (GoLEscu).
Tpiyov
1)
Prov. Elin.
Nulgere hireum. 2)
Prov. Lat.
Le bon berger tond n'eseorehe pas.

Prov. Franc.
Pe ciobanul fara calne (cane)

Lupii '1 lasa fr paine (pane).
11551
A. PANN, If, p.35.HmEscu,

p. 34. M. AEoNovrof, tipog. J.
Adia, staphnul bid slug): bune care sa '1 pAzscA avutul.

*
11552
Mai bine me faceam cloban la oi...

Tutova.
Ve41 Slugd.
A mulge tapul.
A mulge
dacoromanica.ro
LEO, INVDITTIRX, MESERII
175
De at ea fac cutare lucru. Ciobanul duce o v160 mal

grea, dar mal independent.
CrOCAN
Vedi ,4.1-W1, Raft, Murere,
Nicova1d, Cap. VII, c. Nut-a,
Tigan.
*c.
11553
Ciocanul fra cda nu e bun de batut.

GROFOREANU, (nv. c. al-
ga, comit. Arad, Ungaria.
cel maI puternic, fr ajutor nimic nu p6te.

11554
*A
Ride ciocanul de nicovara.

P. GinnovicEANu,prof. c. Dom-
j. Mused.
VedY Drac, a Ride,

Viroyr.

Qui te deridet caudam trahit. 1)
HORATITJ, Satir. 3.
La pelle se moque du fourgon.

Prov. Franc.
Dixo la sanen a la caldera:

Tirse alla, cul negra. 2)
Prov. Span.
*A
11555
Am vOut mai multe ciocane frante de

cat nicocrale sparte.
I. BANESCU, prof. j. Roman.
Adica mad' inuit sunt expu1 cei marl de ct eel miel.

I) Cine te ride Ig tire coda.
2) Tingirea spune cldrei: trage-te de u parte, cur negru.
dacoromanica.ro
176
PROVEBBELE ROMNILOR
Incus robusta malleum non lemnit. 1)

Prov. Lat.
Bonne enclume ne craint pas le martectu.

Prov. Franc.
Buona incudine non teme martello.2).

Prov. Ton.
Der Amboss fragt nach keinem Streich. ')

Prov. Germ.
11556
Bun cIocan te-a cIocAnit,

CA frumos te-a potrivit.
A. PA, I, p. 4.
Bun cocan te-a doccInit,

(.Yet frumos te-a ninierit.
HINTEsou p. 34.
1 Pentrn omul frumos,

2 Adica bun dascal af avut, bine te-a invtat,
11557
R ciocan te-a ciocAnit.

IORD. GOLESCIT, MSS., II, p. 62.
.Rrec docan a fost care te-a doceinit.

.ALEXANDRESOU, magistr.
Patna.
Urit meter a croit'o,

B docan a ciocanit o.
A. PANN, I, p. 4.
1 AdicA r dascal te-a invetat (GoLEscu).

24 Pentru omul urit la fatd.
I) Nicovala puternick nu se teme de cIocan.
I) Buna nicoval nu se teme de docan.

3) Nicovala Illl'i pas de nicl o lovitur.
dacoromanica.ro
177
LEA iNVETATUR, MESERIf
Ciocanul fara glgie, niel un lucru s-
11558
virasce.
Aclica munca ftir lupta nimio nu sporesce (Goi.Esau).
Unlu prl cioc, alantu pr'arnne.')
11559
I. COYAN. prof. c. Samarina,
Epir.
Unlu dei pi c'ioc,
'altul pi amone. 2)
1LIE GIIIEE, prof. c. Bdisa, Epir.
Nu sunt unitf, nu lucrezd cum trebue, i prin urmare

nu vor isbuti.
A'i lucia ciocanul.
11560
D-na Z. JUVARA, C. Peden% j.

Tutova.
VecjI rigan.
A's: l'aucl pe ale sale.
intre ciocan i nicovan.
11561
IORD.. GOLESCU, M88. II, p. 17.
mire do can
n,icovalci.
T. CODRESCU, UriCar, XXII, p.
46.BARONZI, p. 60.HINTEscu,
p. 34.-8. I. GROSSMANN, p.40.
FR. DAME, III, p. 128.
Itrau
GROFOREANU, inv. e. Galqa, co-
init. Arad, Ungaria.
E. I. PA-
TRICTJ, (ny. c. Smulp, j. COVUrittit4.
G. POBORAN, in8t. j. at.
Intre do can i nicovaln.

Unul pe cloean, altu pe nicovali.
Unix] di pe clocan, i altul pe nicoval.
dacoromanica.ro
178
PROVERBELE ROILiNILOR
Stet entre niicovalei i docan.

A. PANN, IN, p. 23.
Sta4 intre ndcovalm
i do can.
HLNTESCU, p.181.
mire cocan
i Vera'.
V. A. FORESCU, c.
Mlnl, j.
Suciava.
Vecil Baros,
S6' cilice cncl cacle omul in cea alai mare strimtorare,

nevoie, ce nu scie cum s6, mai fach (GOLESCU).
cE rA a fi intre r"tocan i jag.
11/ata. 6t
ostiovoq v.cd1p6pa;.')
Prov. Elin
Inter malleum et incudem. 2)

Prov. Lat.
Se trouver entre l'enclume et le marteau.

Prov. Franc.
Esser fra l'ineudine e'l martello.

Prov. Ital.
Zwischen Hammer und Amboss sein.4)

Prov. Germ.
Between hawk and buzzard. 5)

Prov. Engl.
Intre nicovalbi si cocan.

lntre cTocan sio'nicovar.
8) A fi intre nicoval si clocan

4) A fi Intre ciocan si nicovalfi.
6) Illtre ph:a si
dacoromanica.ro
MGT, INVtaTURA, MESERIf
179
Tusschen den hamer en h,et aanbeeld. 1)

Prov. Oland.
Eg vdr millum hamars og stija.

Pros. Island.
A bell cIocanul.
11562
LAURIAN & MAXIM,
p. 65.
A p541 ruine, a rmn
Glosar,
ruine, a fi Intio positie
criticd.
11563
R clocan la capul tti.

IORD. GOLESOII, M88. II, p. 62.
Adich mulerea cea rea (GoLEscu).

*
11564
A se pune (sta) clocan pe capul cui-va.

E. I. PAriuctu, inv. C. Srittliti,
j. Covurlutu.
ven la cap docan.

I. T. C. BR.X.TIANIT, C.
j. Meet.
Fiorito,
supr, a ctidd belea altufa fA,cndu'l necaz prin
vorbe i prin fapte.

11565
A fi clocan.
A. PA_NN, Edit. 1889, p. 14; T,
p. 55. G. POBORAN, inst. j. Olt.
A fi mare, puternic.
si cum, fetico, if rspunse baba,

Chnd Il vel supone alt.fel merge trba,
Ca usturoIu dulce si brbat lar mble,
Nu s yoke in lume, el nu prt,
Ct de bun sa'g pail tot el down este,

C'asa l'e ursita bIetelor neveste.
A. PAN.
3) Intre clocan si nicoval.
2) Eram ?titre clocan si nicovali.
dacoromanica.ro
180
A CIOPLI
A cIopli pe cine-va.
11566
L.
.ti.INEA/s1U, Dict., p. 175.
A subti, a da cuf-va o spoTala", al civilisa, si cum

lice francesul: le dgrossir.
La lemne cioplind crAmidar nu te faci,
11567
nicl meter d lemne lucrand la c6rmida.
1 ORD. GOLESCU, M-88. II, p. 38.
S6 lice cAnd miele vrem s. invl6m, 1. la altele ne

indeletnicim (G OLESC U).
A SE CrOPLI
*
11568
A se clopll.
P. ISPIRESCU, Leg p. 142.
S. Mnan,Escu, 9ezf., I T, p. 74.
M. LUPESCU, inv. c. Brosceni j. Su-
A se mal destept.
.Bratul cu care ucenicise Gheorghe ajunse sh fie mh.na drpth a
Imphratulu, atht se clopli si se sui4ie in putinit vreme.)
P. IsPiRESOU.
CIRIPIE
11569
Ca pe ciripie.
Ve4I Ganan.
P. i SPIRESCU, Leg. p. 135, 196,

263 & 288. L. AHEANU, Dict.
p. 177. FR. DA211, I, p. 260.
I Adicit drept, de-a dreptul

20 F6rte bine, f6r6, niel" o smintla.
Cum plech cu oile argatul, in dimin4a urmtbre, fata facn. precum
11 qisese tath-seu. El se duse drept ca pe ciripie tocmaI pe mosia

scr6feI cu oile la ptisune.,
P. Ispi-REscru, p. 263.
Comme sur des roulettes.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
LEcif, tyrATITurt.k. MESERff
181
CIRTA.
NibI o cirt.
11570
P. TsPmEscu, Leg., p. 219.

FR. DAmst, J. p. 250.
AdicA absolut nimic.

(Dragul meli, Greucene, rspuuse imperatul, nu pot s'A echimb niel
o Iota, niel o cirtcl din hotarirea mea.
P. Ispnascu.
CrOBOTAR
Ve4T Croitar.
A CIT
Vey1I Papa.
CrUBOTAR
*A
11571
VNufai vr'un cIubotar cu ciubote bune?

GR. ALEXANDRESCII, magistr.
Ve41 Cizmar, Croitor.
j. Patna.
Pentru eel carif lucrzit bine pentru altif

tru
rt. pen-
Le cordonnier est le plus mal chauss.

Prov Franc.
In casa di calzolayo non si hanno scarpe.1)

Prov. Ital.
Alfaiate mal vestido, sapateiro mal cakado. 2)

Prov. Portug.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh. 3)

Prov. Germ.
In casa dobotarulul nu sunt clobote.
Croitor r Imbrkat, cizmar reri Incqat.
8) Cizmarul are cea mai pr6st. inc51f5minte.
dacoromanica.ro
182
P(tOVERBELE ROItaNILOR
Who goes worse shod, than the ske-maker's wife.1)

Prov. Engl.
CTUBUCCIU
Ii clubucciul lui Dumnesleti.
11572
GR. ALEXANDBESUU, magistr. C.
Focqani, j. Putna.
Pentru omul mndru, ma ales daca se crede
nm
mare.
Cest le premier moutardier du pape.

Prov. Franc.
A CrUL
A culi urechile
11573
LAURIAN & MAXIM, T, p. 672.
Vedi Naf.
mustr reti. Veqi No. 4110.

CUR
Vedi "%Tuna Pre*, Urs.
11574
Baga In &fur 1 alege.

E. 1. PATRICIU7 (ny. C. &Mitt,
j. Covurluiu.
Ca sa," arete c6, dintre mal multI inI, nu potl gAs1

unul bun.
11575
CM-,1u 9irlu di mi agudi 2).

N. ST. C. Nijopoli, Macedonia.
Cfind se vaeta, pentru nimica

') Line urabl rnal prost incltat, de cfit nevsta cizmarulul?
2) MAI aunt] de ni
dacoromanica.ro
LEGI, INVTATURA, MESERII
183
Din ciur In d'Armen.
11576
IORD. GOLESCU, M88. 11, p. 90.
S lice and f6rte r-ti ne framinta 6re-cine, aruncindu-ne din mal mid necazuri in mal maff nevoi (G-01,E601:r).
A trece prin clur i prin dfrmon.
11577
S. I. GROSSMkNN, Dict. p. 329.
Trecut prin dur i dirmon.

A. T'AMI, Edit. 1889, p. 172;
p. 153. 13. P. HADtti, Etym,.
Magn. p. 2627.
Leg. p. 153.
P. IsPIREscru,
A fi dat prin dur i prin dirmon.

I. IONESCII, Cart. Cit. LII, p. 66.
A fi dat prin ciur i prin dirmoiu.

E. T. PATRICTU, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
fi trecut i prin dur i prin dirmOu.

172; .Rev. Ist. I, p. 235; Leg. I,
p. 49; Smsve. p. 80. Iimusou,

FR. DAm, I, p. 255.
p. 192.
,Svi in ciur qi in dirm

Din. CANTEMIR, 18t. lerogl., p.
204.
Tricut pri tu Qir i dirmon,.

D. A. MILEsou, stud. c. Gopesi,
Macedonia.
Ve41
1 Ca F35, arke eh cine-va scie i a patit multe.

20 Incercat 15i prin urmare, cu multa experientA,
ceput.
14
61498
dacoromanica.ro
184
PROVE BBELE ROMA N I LOR
30 A edrui val6re este In deobte eunoseuta.

aToo trecurA, dard nu lovi niel pe unul. Multi credek c fata n'are
vole fol se marite. Insd un boer b'trAn, trecut i prin ctur i prin
d'irmtm, d'Ala care auf,lise, v6Ouse
6/nena curtil
piitise multe, ;lise
P. Jspnimscu, Leg. p. 153.
sA tra
40 Pentru o hotarire luata dup, multe diseutif i o
matura chibzullg.
'Dec, dup liva pusa, la locul insemnat cu tot,1 adunndu-se, dupg
ce multe cuvinte, qi in dux i in dtrmo:u cernute i sbritute, la mijloc

puser, cu totii sufletele sA 'O rara', larA trupurile i vita 'el
agonissca alesrit.,
D. CANTKMIR, Ist. Ierogl. p. 204.
Trecut i prin ciur i prin clurel.
11578
LATIRTAN & MAXISI, T,
p. 711.
A celeakil" intelesuri ea la No. 11577.
Trecut i pin clur i pin sita.
11579
iom5. GoLEscu, m88. II. p. 71.
*A
A trecut prin dur i prin sita.

Putna.
Trecut prin dur i prin sita'.

Cono. Liter., VII, p. 380.
FR.
DAmt, 1, p. 255; IV, p. 70. S.
I. GROSSMANN , Diet. p. 3:9.

LAURIAN & Mxmi, 1, p. 711.
Cernut prin ciur i prin sito.

LAURIAN &
AXIL 1, p. 604.
A fi dat i prin dur i prin sita.

V. A. F ORES017, C. Folticeni,
V e4T
Suclava. M. CANTAN, j. Iai.
Acela iuteles ea la No. 11578.

dacoromanica.ro
LEO, iNVTATITRA, MESERII
11580
*6
185
Trecut prin ciur i prin veca.

D.na Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
j. Suciava.
A. GoRove, magistr.
A cela inteles ea la No. 11579.
Niel In ciur niel In cIurel.
11581
B. P. 1-11.nktr, Etym. Magn. p.

2319.-1,AumAN & MAXIM, Glosar,
p. 41.
Ache& in niel un chip.
Nu vr s m' bag cu tine niel In elm-, nieT in dure/.,
*
11582
Niel In clur nici In veca.

K. A. ZAMFIRESOII-DIAOON, (ny.
c. Stiubienii, j. Dorohol.
Aeela inteles ca la No. 11581.
A purt In &fur.
11583
A agit, a nu a pace.
juca In &fur.
11584
A se purt dui:a volea euI-va.

gDupl nenorocire pre lumea acsta Bunt 'ilia mulg menl r61
vicleni, care de acela nu vorbesc bine care nu le Taste spre plAceres
lor 9.1 nu le Bed lor in clurb.
TiCHTNDEAL.
11585
*6
suc In ciur fr vcAlie.

G. POBORAN, inst. 1. Olt.
Il jcd" cu viclenie
In ciur feird
A. PA, Ir, p. 158.
scu, p. 84.
11 p6rta r i dupa cum vroesee.
dacoromanica.ro
Himp-
186
A car apa Cu ciurul.
11586
LAITRIAN & MAXIM, r, p.711.

P. ISPIRESOIT, Leg. p. 204.
G-.
MITNTEANU, p. 72.
S. I. GROSS-
MANN, p. 246. I. IONESOU, III,
p. 159.I. FuNDEscu, Basme, p.

76.
REINSBERG-DISTRINGSFELD,
p. 199. V. A. FORESCIU, c. Folticeni, j. Suciava.

E. I. PATRIdu, 'j'uy. c. Smulli, j. Covurluiu.
Dan. Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
*A
Cara apd cu cluru Murul

IORD. GOLESOU, Mss. II, p 25.
IULIII GROFS.OREANTJ, dasc. c.
Galga, comit. Arad, Ungaria.

D.
POPOVICI inv. c. Ouvin, cona A-
*A
rad, Ungaria.
Duce apei cu cluru.
Migar, Nuntd.
ILIE E:1063mM stud. c. Saliste,.

comit. Sibiji, Transilvania.
10 Adica muncesce fdr. spor (Gouscu).
20 A nu face nimio, a nu ajuta de loc.
Mi-al ccirat apa- Cu cluru= nu ml-am fcut niel* o trb, !
(arara merell la vatr lemne cu frigarea, apd cu ciurul i glume-
cu ettldarea.
FUNDESCIT.
c O vestal, TuccIa, acusat c ar fi comis un incest, strig O

Vestal dacit m'ara apropiat de altarele tale cu mima curat,
un
semn care s arte ne-vinovVa mea. i lund un cIur, se scobort
la Tibru, umplu clurul cu ap i, intorcndu-se, il rsturn la piclrelepontifilor
VALERIII-MAXIM, VIII, I, 5 ; PurNfu, Ist. Natur., XX VIII. 2.
Koaxvy
6(op irvp6pat.1)
Prov. Elin.
Cribro aquam haurire. 2)

Prov. Lat.
') fe ap cu ciurul.
2) A lea ap ce clurul.
dacoromanica.ro
LEY, INVETXTUS, IdESERII
187
Puiser l' eau dans un cribleau.

Prov. Franc.
Portar 1' acqua nel vaglio.

Prov. Tose.
Wasser in einem Siebe holen.

Prov. Germ.
Cu cIurul cara ap5. In. vas gurit.
11587
IORD. GOLESCU, M88.
Ve41 Ban.
1.1, p.31.
S qice pentru cell ce mult risipesc ne-sciind cum sit

pastreze (GOLESCU).
BaniT din ma.n1 '1 scapg.
Ca clurul cum tine apa.
A. PANN.
*A
Cu cIurul nu aduci apa.
11588
V. SALA, dasc. c. Dumbraveni,

comit. Bihor, Ungarla.
Ve A Grapd.
Cum at' de gAnd sA, lucrezI nu fad trbit.

ePrecum apa nu e pite fine in dun afla mincluna nu 'Ate al earulscit n basnele sale.,
Drm. CANTEMIR, Hron., II, p. 339.
*A
11589
Par'ca a carat altora ap Cu

G. RINULESCIT, (ny. c. Pletropila,
j. Ditnbovifa.
Asa e de slab.
11590
P cat ne sine ciurul

IORD. GOLESCU, M88. I, p. 67.
Adic6, att s ne intindem p6 cat ne Irt6, puterea

(GoLEscu).
9 A clra ap.' Cu
2) A 1u (citra) apa cu clum.
dacoromanica.ro
PROVERBEIE ROMANILOR
188
Pre cat duce durul ap.
11591
AURIAN & MAXIM, I, p. 711.
Cdt duce durul apa.

B. P. HADEll, Cuy. Bdr.pref. X.
*L
Pe cdt tine durul (Tel.

CO tine durul apcl.

B. P. H4okti, Etym. Magn.
p. 1270.
*A
Dup'd cum tine duru apd.

GE. ALEXANDRESCU, magist. j.
Patna.
Cat ski apa in dur.

B. P. II.X..sottr, Etym. Magn. p.
1274.
R. Sniu, c. Orlat, Tran-
silvania.
Cdt peste,sce apa in dur.

S. FL. MAREAN, Nascere, p. 37
& 38.
Cdt deft-a 'n par i apa 'n dur.

V. A LEXANDRI & LASCAR RoSETTI, 3188.
*z
Cdl apa 'n dur.
WO No. 1656.
GR. POIENARU, ing. j. Putna.
Prd putin, mal de loe, i chiar nimio.

Precum apa nu se pbte tine in dur, asa minduna nu p6te
steruMsca in basmele sale.,

D. CANTEMIR, /Iron., 11, p. 339.
cm n partile OravileT, din Banat, femeea care a ajuns in stare bine-
cuvintatA, adecti care simtesce crt i s'a apropiat acum timpul ca
dacoromanica.ro
LEGI, IIIVETATURA, MESERII
189
nasal, Te. arpa' 1ntr'o l si aruncand peste strsina caseT, o sprijinesce
ca un ciar, din jos de care sO fie un blid saC alt vas, si dice:
Ct pestesce apa pe strsing, i cdt pesteece apa 'n clur, salta sA
pestscA i bOatul saC fata.
tOum nu stA apa pe strsinti, asa
sa nu p6t st baTatul Bat
Apol o b de treT orT, fcndu'sT
Inainte cruce i din care i ud p4in i pntecele.sS. FL. 115.A.RIAN,
Nascere.
CAnd pidct menii cu vre-o marfil, la tirg, feati un

clur, Il in de asupra malla 1 turnnd ap in el
ctit
st apa in dur atata s stat Cu. marfa ne-vindua

R. Simu, c. Orlat Transilv. apud. B. P.
In tirg.
Hafdeu, Etym., p. 1274.
A ved ca prin dux..
11592
P. ISPIRESOU, Leg., r, p. 172.
I. C'. FuNDEscu, Basme, p. 92.
A zdri ca :prin ciur.

GR. JIPESCU, Liman. I, p. 261.
Vegl Sita.
A ved binior.
cCum puse la ochT lapte de acesta bAgli de sm c vede ca prin
Mai date odat si vNi4 ca prin dar. Cnd se unse a treTa 6r
fd luminat ca toyi' ComeniI.)
P. IsHREscu,
CTUREL
Vec11 Ctur.
CIZMAR
Cizmarul pentru cizme numal rspunde,

lar nu si pentru nadragi.
11593
IORD. GOLESCU, M88., TI. p. 78.
Adica fie care pentru slujba sa, pentru meseria sa

(GOLESCU).
*
11594
Cizmarul umbl cu cizmele sparte.

A. PANN, I, p. 149. P. TmLd., II, p. 158.
RBSCU, _Rey.
EINTEscu, p. 35.
OREANU, tnv. c.
Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
JIILTU GROF-
Galga, comit.
190
PROVERBIZTail ROMINILOR
Cizmarul umbld cu cizmele rupte.

D-na E. B. IVIA.wR, p. 73.
Vedl Crubotar, Croitor.

Les cordonniers sont les plus mal chausss.
Prov. Franc.
El calegher ya sempre le scarpe rotte.1)

Prov. Venit.
Der Schuster hat die schlech,testen Schuh. 2)

Prov. Germ.
The smith's mear and the souter's wife are aye

warst shod.3)
Prov. Scot.
Skomakar-Borni hava stundom verste Skcerne.4)

Prov. Norv.
CLEW
11595
A fi (fcut) cleIu.
G. POBORAN, inst. j. Olt. Fa.
DA311, I, p. 258.
Adica bt.
c A spa cg. l'a vNut la crimg. cu ferneea aceea, cleiu arnindoI.,
S. NILDEJDE.
11596
Cleiu.
I. CREANGA., Amint., p. 92.
Adica nimie, de loc.

Cizmarul are in tot-d-una ghta rupta%
Cizmarul are cea maT prst. Incaltknainte.
2) Calul potcovarului si femeiea cizmaruluI sunt, in tot-d-una, cel mal
rlI tricKI;atI.
4) CopiiI cizmarulul ail cAte-odaa cele mg. rele Inc5.10.minte.
dacoromanica.ro
191
LEGY, iNV2TTITRI, MESERIY
(Trsnea dorme pe hat, cu grarnatica sub nas i habar n'avea de

frig. &race, grace ! nu WI niel de zama oulor. De ciit afla maT
bine te flied), ma-ta un miinz [1.1 te rniincit lupil, 1;lic ed in mine.
He TrAsnea, me! scld!
tabla! Sara el de jos il ascult,
dent I
HaTdem a-casa, mdl Trip:sue, di m'a rsbit Romeo. i frigul.,
I. CREANGA."
*A
11597
Cleiu de ogar chior.

G. P. SALvit, inv. C. Smulft, j.
Covurlutu.
Acela 1nte1es ca la No. 11596.
CLENCIU
*A
11598
Clench'.
t. CREANG.A,
L.
C01121.
X, p. 377.
.A.INEANU, Diet., p. 182.
0 R A LEXANDRESCU, 771agistr., j.
i;. TEODORESCU, inv. C.
Putna.
Pungen!, j. Vaslutu.
Vedi Papurd.
1 A Muth cul-va un cusur, o greutate, a Mr&

(and vrelf s scapi de un om
cautT miT de clencturt.
20 Crt., cforovalala.
tell aim am avut i ed o lcA de clenciu.
I. CREANGA.
CLE5TE
Vedr Arian, /V&A Dinte.
11599
Cu cleste jeratecul s tie i Cu mana

altuia srpele din borfa sa sct.
DIM CANTEMIR, ht. Ierogl., p.
220.
Cle0e impotriva jerateculu m'a

DIMu. CANTEMIR, 18t ier0g/., p.
44.
VedI Carbune, ,Srpe.
S Jice pentru eel ce, cu primejdia altora, vor sit scape

el de primej die, spre al lor folos.
dacoromanica.ro
190
PROVERBFJ.111 ROMINILOR
Cizmarul umblei cu cizmele rupte.

Vei Ctubotar, Croitor.

Prov. Franc.
El calegher ga sempre le scarpe rotte.1)

Prov. Venit.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh. 2)

Prov. Germ.

warst shod. 3)
Prov. Scot.

Prov. Norv.
CLEW
11595
A fi (fcut) cleiu.
G. POBORAN, inst. j. Olt. FR.
DAM, 1, p. 258.
Adiea bt.
A spus c l'a v6q.ut la crismg cu femeca aceea, deiu amindol.)
S. NIDEJDE.
11596
Cleiu.
I. CREANGI AMint., p. 92.
Adica nimic, de loe.

Cizmarul are in tot-d-una ghta rupfa".
Cizmarul are cea mal prstilnealtminte.
8) Calul potcovaruluI si femeiea cizmaruluI sunt, In tot-d-una, eel mal
4) CopiiI cizmaruluI a cate-odata. cele maI. rele InealOminte.
dacoromanica.ro
191
LEO, iNVATXTURA, MESERIf
Trgenea dormg pe hat, cu gramatica sub nas si habar n'avea de

frig. Silrace, grace ! nu estI nicl de zama oulor. De cat asa maT
bine te facg rua-ta un minz si te mng lupii, ic ea in mine.
gHe! Trsnea, me! scl! scil tabla! Sara el de jos ii ascult,
claw I
HaIdena a-ca et, m61 Trilsne, a m'a rsbit feomea si frigul.
I. CREANGX
11597
Cleft' de ogar chlor.

G-. P. SALvit, inv. c. &map, j.
Covarlutu.
CLENOU
*
11598
Clenciu.
I. CREANGX, Cony. X, p. 377.

L. *AINEANU, Diet., p. 182.
GR. A LEXANDRESCU, magistr., j.
(;. TEODORESCU, inv. C.
Pungent j. Vasluiu.
Vecll Papurd.
lo A diuth cui-va un cusur, o greutate, a birfl.

< Mid vrel s scapl de un om IT cautI mil de clenclua,
2 Crt5,, cforovata16.
ceu ding am avut si eu o lch de clenclu.,
I. CREANGX.
CLE5TE
Vecp Arian, Mari, Dinte.
11599
Cu clete jeratecul s'a tie i Cu mna

altuia Orpele din bort sa sct.
DIM. CANTEMER, 18t. Ierogl., p.
220.
C1e0e impotriva jerateculu'i m'a,1 felcut.

DIM. CANTEMIR, 18t. krOgt, p.
44.
VecJI Carbune,
S 4;lice pentru cel ce, cu primejdia altora, vor s scape
el de primejdie, spre al lor folos.
dacoromanica.ro
r'Rovr.tiBELE itom.INILatt
192
Kumun ou yhar yier moghai barimoui.9

Prov. Mongol.
n.
11600
De ce mi-am fcut clete? ca sa nu m

ard.
r.
CREANGA, Peo. p. 5; Cono.
Liter., 1875-1876.
Gaud ca nurt0, cdt s't' arcti clclzetle.

I. (OYAN, prof. C. Abeja, Epir.
Mid pul pe altul sa,
placuta, primejdi6sa, etc.
faea o trbh grea, sail dis-
Nu 'tsi 135g-A degetele In foc parka ai
11601
clete.
IuLr GROFOREANU, inv. c. Gal-
Nu prin de de ferul ro, cit mcinile,
panel
ecind
C. BODNARIU, preot, C. Bochia,
eomit. Arad, Ungaria.
Acela inteles ea la No. 11600, sub forma de povata.

*
11602
Omul i cump sra. clete ca sa nu 'I

frig degetile.
j.
C. TEODORESOU, inv. C. Lipova,

Vasluiu.
Acela Inteles ea la No. 11600, dar mad ales pentru

slugile sail mal mieil notri
11603
Nu te adara ma, ca te arsil. 3)

I. COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
Nu te lash orbesee In volea altufa, cad vel suferl.

') Prinde serpT Cu raa'nile altora.
C,d at clqte, de ce sa
arty( degetele?
Nu te fa cltscc, c te amp.
dacoromanica.ro
193
LEGI, iN9E1ATUR.I. ItESERIf
11604
*n
Taci, te odihnesce,
S'a nu te-apuce in cleste.
GA9. ONIOR, prof. c. Dobrovq,
j. Vaslufu.
Lasa-te sh nu fii capchnit, adicd, s", nu te pri4t.

Veli 4icerea de la No. 11605.
A tine (apuca) pre cine-va in cleste.
11605
LAURIAN
MAXIM. Glosar, p.
179.
A.1 av bine pus la mhnh, in cht nu are cum sad*

sau trebue sa faca ce s cere de la dinsul.
A fi prins in cleste.
11606
J. CREAN(' k,
Pov., p. 207.
FR. DAME, I, p. 259.
A fi Cu totul In puterea cm-va. VOI No. 11605.

(Fitz' craTuluT vage"ndu-se prins in desk, si faza, niel o putere, IT
jura credintrt si supunere In
J. CREANG..
*Cu clestele.
11607
AdicA cu gret.
(Trebue sa 'T scotT vorbele din gura cu cleftele.,
CLOPOTAR
Clopotar.
11608
Pentru omul flecar.
COBILITA
*
11609
Drept ca cobilita.
C. TEODORESCU, inv. c..Crusesci,
Vecji Corona 14.
j. Vasluiu.
Se .Pce celul vinovat.

dacoromanica.ro
194
PROVERBELE ROMiNILOR
COCARLA
11610
S'a fcut cocarl.

G. POBORAN, iNSt. j.
S'a ghemuit, s'a incovrigat, s'a grins de frig.

COCEORBA
Ve4T C ctorkl, Vorba.
COCIE
*
11611
Nu fugi (alergA) dup coca care nu te

atpt.
Dix. PoPovicfu, inv. c. Cuvin,

collat. Arad, Ungaria.
ILTLI
GROF,OREANU, tint% C. Galga,comit,
Arad, Ungaria.
Nu te indesh uncle nu eti chemat.

COCTORBA
V 01 Val a.
*
11612
A ajunge la cociorb (coceorba, coclorvA).

A. PANN, F. p. 3.
p 2 5.
voi. No. 6357.
IiiNTEscu,
N. MATEESCLT. Inv. C.
Movilita. j. Putna.
Adica la btitae.
COCTOR VA
Val' Cot-, rba, Vor d.
11613
Cu vitraiu i cu coclorv.
U. COBLTC, Foia p. top, 1898,
p. 86.
Ve41Yfel.
Cu tot avutul st.

A plecat cu vatralu i Cu cocIorvd.
dacoromanica.ro
LECA, iNVtTATURA, MESERIf
195
COCLET
A ciuta coclete.
11614
Vedi Papura.
G. POBORAN, ifl8t., j. Olt.
A se sill sa gassca greeli cuI-va.
CODA
V 01 Paure, Secure, rapar.
*
11615
Nu e bun ccla care a mai slujit la un

topor.
V. A. FORESCII, c. Dorna, j.
Suciava.
Adica omul care a mal slujit la un altul, care a fost
unlta acestufa.
COJOCAR
veo Vulpe.
Din buctele cojocarul blan mare face.
11616
ORD. GOLES017, M88. II, p. 90.

P. ISPIRESOIT, Rey, 1st. III, p. 160.
G. POBORAN, met.,
j.
Olt.
Arata, ca, cate putin aclaogand, suma mare dobandim

(GoLEscu).
*
11617
i acum, vorba cojocarului, sA ne Intrcem la blan.

vq, j. Vasluiu.
V eql BlancY.
Acela inteles ca la No. 6597 .
COMORA
Vedi Dra .
Sub numele de comrk poporul intelege o adungluril. mara de

banl, pusT inteun vas de atajar ori bitio cildare de arami, gi ascungl
in anumite locurl de ImieniT bogatT din vechime.
dacoromanica.ro
196
PRoVERBRLE RoMANILOR
Comori sunt frte multe in pamint : curate, adeca care 's juruite
a caror stapin e ne-curatul.
Orl-ce comra trebue s ard o-data in an ; de obiceIu Be aprind
spre dile insemnate, si mal ales primavara si teanna. Cele curate ard
de la miezul noptei pana in zorl de di ; lar cele ne curate de cu sera
OWL la miezul noptel, cand cinta cocogul.
Spre Blagovestene, spre FloriT, spre Pascl, spre Srantu Gheorghe,
lapas, Duminica Marc, etc. ard cele mal multe comori. Para cornrei
omuluI; i ne eurate,
variza : cea a coniref de aur e galbue, cea a combrer de argint e

roseata, lar a comrei de anima e albastrie.
Cine vr sa MIA parta de combra, trebue sa fie om cu credinta in
cele sfinte, sit fie om curet, bun la inima, cacl nu tuturor pacatosilor
indrpta Cel de sus Fund spre bogatil. Imbracindu-te in haIne curate,
In conditiile de mai sus, stai de privighere in spre dile marl afara
(And yell comra ardnd, te repedl acolo si pul samn.
A doua di te duct acolo singur singurel, sapl in locul unde a ars

comra ; big al bagare de sama, a nu cad terna inapoi in grpa ce
facT, cad alt-fel remil orb. Mid de vasul cu banii, iei citi-va din
eI 1i-I lasI in grpa far% a o astup. Din banii acestia trebue s dal
citT-va la vaduve i fetele sarace, de vrel s albl parte de el.
De comorile ce sunt in stapiinirea necuratulul, numai indeplinind
conditiile ce-tI apune el, potl av parte ; alt-fel nu te lasa BA pul semn,
punndu ti fel de fel de pledecI.
Eram copil cand am audit po vestea cum uu orn a luat comra ne
curatulul in chipul urmetor:
Omul se dusese la padure dupa lemne Pe la amurgul srei, vede
ardind o comra, pe care se 814 un spurcat de om. Omul vadnd
comra, s'apuca s'o sape. 0 data i se arata un dracusor mic, negru
ca ceaunu, cu fea ros in cap, en ochiI ca focu, si eu nisce canci la
mina ca coltii pIeptenelor de alp, si-I Oice
Ce fad, meT omule acolo ? Ia sap comra asta. D'apoi ai implinit conditia pusa de stapinul el eind o iugropat-o in pamint ? Ce
conditie sa implinesc ? Ca sa maninci spurcatu ista, s'apol s'o lei.
11 manitnc, bre.
Cand l'iT mince, sa vil s'o lei.
omul nalbel, siret si sucit cum era., lea spurcatul, Il invele in tr'un stergar, II duce acask il pine in cuptor, Il usuc bine,
lapte dulce cu mamiliga pre
ca chiperiu si cand manca bars
sera i cite putin faina din spurcatul uscat.
Gaud giti de mncat spurcatul, se duse sa i1 lea comra. Necuratu
crapit de dada ca remne si far% bani gi fare om, si atilt& sa pue
omulul bete 'n rbte. Dar omu prin cite va cruel, facute cu duh curat,
it isgonl si-sI hid cornra.
Astadi nu prea stint comori ; i chiar daca stint, se gasesc rar

de tot.
Se spune c comorile vechI, omul trebue sa le inlocuIscii cu harnicia si munca, cad alt-fel rernta in timid. de tot.
Povesti cu comorI sttut frte multe,
Eata una, aria multa lume a vroit
dea aparenta de lucru adevarat.
Pe valea MoldoveT, in judetul Nmt inteun sat, un gospodar s'a
pucase sa faca un beciu in pamint pentru tinut zarzavaturI. Cum

sapA omul, name ce da de-o utO, de far
grhs6 incueta c'o la
cata eta o ola de praznic de maê Curios de-a OA omul unde duce
acea use, da s'o sparga oil s'o descue, dar tbte silintele I furl zadarnice. V adnd ca nu pte reusi de-a intri pe usa, face o borta pe alaturca de usa inteun parete de ptra Mae gros si grea tare de stricat.
Dupa o munca neobosita, omul reusesce a sparge paretele si a privi
dacoromanica.ro
LEG!. iNvt u.ATUR
mEgEitif
197
In grpa spre care duceit usa; dar ce ad va? Inguntru erit o casa
frte spatibsa, luminata de patru stilp1, ce luminad ca 4iva, in care
erad o multime de coserei en fel-de fel de banl. O bogatie ne mal
pomenita zfice sub casa multi! nostru.
Bolta acsta eral pdzita de o umbra, ce stated in dreptul meseT pe
care erit aset,lata o carte deschisa gi dou sfesnice cu luminarT aprinse.
Cnd omul voeit sit se due& in cotrova. timbra se hi dupa, el gi-I
artit cu miina sa. Omul nefiind prost din fire, T-a inchipuit c in
carte trebue sa fie scrise conditiile. cu care s'ar puted ridied baniT din
subterana. i asa gi era. Se duce omul chip& carturarT iscusin, si niel
unul n'a putut deslega ce era seria, de cat o msa din Bead. i care
era prima conditie ? C nirnene sa nu indrasnsca a luit vre un ban
din acea uri Fula comra, cad e val si amar de el. Cine.vr sit alba
comra, pe 1fingit alte conditil de milosteniT. trebue sa descue locate
de la us co irba feruluf, adusa 'n potirul de la biserici.
Multa lime a =hint. (lupa procletu de Srba feruluT, dar pace!
Irba feruluT nu so gasit, si comra zace tot acolo unde e.
Se mal povestesce ea omul acela, avnd nevoe de han!, s'ar fi due
si s'a imprumutat la umbra cu ate-va parale. In urma a 'Mat sit
pue baniT la loc. Imbolnavindu-se de Tali:511e a visat ca nu se face sit-
natos pdni ce nu va pune banil luan din cogarca inapoT. Facnd asa
s'a insandtosit.
'excit6rea, I, p. 284.
COMORILE LIII VODIt.
Alaturea cu drunvul imprdtesc, care trece prin orasul Siretia, gi

duce pe ldnga satul Bdlcaul la Sucva, se MIA o grlit.
La inceputul Oriel acestem, adica acolo unde se intilnesce &am
cu Mielen dou (Mull cart se aft in partes despre amial;1T a hirenuluT, se vd nisce adinciturT n pamint.
Adinciturile acestea nu aunt adineiturT firescT, ci ele sunt gurile a
treT pivniti, in carT se laid, mal multe butl de banT.
Ear' butile sunt ase4ate acolo de un Vodd despre care se Oice cd,
a domnit Ore-cdnd preste Moldova qi a locuit in Sirenu, si care la as-
cunderea comorilor sale, a lasat unce, earl spun cu ces mal mare
aeuratta unde-'i sunt comorile ascunse gi cat de mare e numerul banilor, ce se afla inteinsele.
Ni mult dupd, alipirea BucovineT la Austria 4icc ca ditnd Moldova
de uricele acestea, trimise in intelegere Cu imperatia itstra, o comisie
sa caute pivnitele, O. le destupe gi sa scbta comorile ascunse in
teinsele.
Comisia, mergnd si sosind la stares loculuT, deschise planurile. ce
le-a fost luat co dinsa, cauta inteinsele si and de urma pivmtelor,

a pus pre mat multi imenT ca sa sape gi sii le destupe.
TreT lile si trer noptI de arindul se munch-A enneniI
ei
saps
tul, fare sa (lee de pivnite. La sfirsitul (pie! a trela halt sapittorit ad

dat de treT usT de fer.
Multa qi mare munca ad avid 15menil eu sdpatul. Dar' si mal mare
chin au avut eT acuma co deschiderea usilor. In sfirsit totugf isbutira,
cu mare chid si val a le deschide.
ciind le deschise, ce sal le vada ochiT ? O multime de bun eta
insuate pe lana peretil pivnitelor pline de am lucitorld ca fate,

s6rel
Sapat riT, cum deter% cu ochiT de aurul cel stralucitorid, bucuria
dacoromanica.ro
198
PR ) VERB ELR ROMANILOR
lor ; indata trimiserA soil in oras sA chTeme comisia, care era dual la
cinA, ca sA vie sA numere butile i sA sc6tA comorile.
Dar pani se adunarl domniT, din carl era alcatuit comisia aceea,
la un loe, pang se pornirA i sosirA, un isvor, care s'a iscat pe fleasteptate, umpla tustrele pivniile cu apA.
SApAtoriT irgyind acsta, prinsera de grabA a scate apa, i scte
a41, scate maul, scot mal multo sAptemanl de-a riudul, fail s'o mal
pata gatl de scos, cAcT pare cit er lucru pocit ; Cu cat scoteaA el mal
repede 9i maT bArbAtesce, ea atata si apa isvorilt i cresceit mal tare.
Se vede di, isvorul acela de tip& era blestemul luT VodA, cacl el a
steins comorile acelea si le-a ascuns acolo, nu pentru lAcomia
ci ca sA an& cu ce plati vamile sa puntile in lumea ceea-l-altA.
De aceea i comisia, vglnd de la o vreme ca numaT de gba se
muncesc ennenif cu scosul ape, puse sA incue din noA uile, sa as-
tupe gurile pivnitelor, si se intarse apol cu nasul in pamint

buzele umflate de unde a venit.
i cu
Si de-atuncl si pinA astA4T nimene nu s'a mal incumetat a destup

pivnitele acelea si a scate comorile, earl se afla inteinsele.
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop.,
p. 85.
Vq1I de asemenea credintele care se gasesc la cuvintul

Ban i In ?ezdtbrea, An. V, No. 7.
Unde este com6ra vstr acolo este I
11618
inima vbstr.
A NTIM IVIRNITL, mitrop. Dida-
Pentru ceI sgarciti.

*
11619
hiile, p. 208.
Cornr gsit
Belea ne-sfirsit.
Vegi Ban.
V. A LEXANDRI, POPS. Pop.

93.
FR. DAME, 1, p. 129.
13-

In Nibelunge-Nt acstd idee predomina. Piticul Andvari, per0ndu'V. comra, a blestemat-o, i to-i aceia earl
cauta. s6. dobAndsch saA earl pun mane, pe acea corara,
ca Hreidmar, Fafnir gi Regin, Sigurd, Gunnar, Hcegni
gi Atli pier de o m6rte ndprasnica.
Mal ales in vechime, intiun timp cilnd pasiunile erail
ne-Infrinate i cand vlta unuI om era socotit ca nimica,
crimele i luptele isvorite din setea de a dobAndl averl,
au putut da nascere la o credint ca cea de maI sus.
Daca resfoim istoria regilor meroveng-Ian1 intilnim multe
exemple de luptele gi omorurile cari se savirt

vroieu sd dobAnd6sca tesaurile unui rival.
dacoromanica.ro
cfi.nd.
199
Moat INITATITURA, MESERIf
Chloderik ca st stepansce. averile tatalut sea Sigebert,

regele Francilor Ripuarl, 11 ucide In momentul cand, ostenit, se odihnea in padurea Burconta, Mug& apa Rinulut.
La findul lui Clovis, pune de omere, pe Chloderik, pe

ca'nd acest rege 10 areta bogatiile emenilor trimi0 ca
sal asasineze. Chilperic se lauda cu posesiunea unlit
mare tesaur, proba cea mal certa a puterii sale. In EvulMediu, suveranit 0 seniorii germani aveaa fie-care cate
o Schatz Kammer.
Personagiile din Edda resista cu greil la ademenirea

aurulut. Brunhild se plange ca fratele et Atli, ca sa o
silsca se, se marite, nu'I d partea ce i se cuvine din
motenirea parintsca : Daca af fi remas fatei mare, Atli
ar fi oprit jume/atea mea din mogenire, paminturile f i bo-
gqiile care 'ml aparlineau, mie fa/cl; prada fi aurul pre

cart, Butli, regele, mi le daduse mie, fata lut. Mai tart;li
dinsa e ademenita de tesaurul lut Fafnir: e Aurul stralucitor a lul Sigurd mi-a luat chit, Vice dinsa, precum f i
bratarele de aur root aduse de erou. Al fi respins aceste
bogeilit din par/ea orl-ceirut alt om . ..
*. .
11620
Cel de pe comr.
I. OREANGA., Pov. p. 150 & 234.
D-na Z. JIIVARA, c. Peden% j.

Tu tova
Adica dracul.
qapoT unde s'a fi gAsind acel Imp6rat Rosu si fata luT, care ci-ca
este o farmazn1 cumplitii, numaT cel de pe com6rd o fi sciind.,
I.
CREANGI, p. 234.
Locurile subterane, dupa credintele din cea mal indepartata vechime, suut locuite de Balau'rt, numitt la
Latint Draco i. la Francest Dragon de la grecescul epa%v, adica cei cart ved bine. Acelti balaurt, lice Isinoa,
XII, 4, les adeseorl din peterile in care locuesc i se 1nalta
In aer. El sunt ca nisce erpf, Jima forte mart ; au aript i
OM, puterea lor sta In ceda, care mer pe cine atinge.

ELIAN, Amin, VI, 2, qice a, balaurul pete sugruma cu
ceda lui un Elefant.
Bala,urii sunt InsarcintI cu paza comorilor, inchise in
locurile subterane. Scim ea, un Balaur pazea Lcina de Aur.
Ve1.1 Oyu:Au, Metamorfose, VII; 0 _Martial XII, 53, care,
spune unlit om sgarcit: Largiris nihil incubasque gazce,
ut magnus Draco quem canunt poetae, custodem Scythici
fuisse luci., Merele de aur din gradina Esperidelor eraa

61498
15
dacoromanica.ro
200
PROVERBME ROILiNILOR
de asemenea lasate in pasa unui balaur. (Atlas vasto

dederat servanda Draconi. OVID1U, Metamorf.
Se intelege uor cum Dracul, la not, a putut inlocui
pe balaurul (draco, Spimov) din vechile credinte.

*
Par'ca 'I de pe comr.
11621

Tutova.
G. P. SALvfu, inv. e
Smulti, j Covurluiu.
E f6rte urit la fatl.

Poporul crede ca comorile sunt pazite de nisce draci
f6rte uritt cart ed pe ele.
CONAC
ecri VtleY.
CONDEIU
Ve
Logofit.
P6rt condeIu la ureche ca s se arke
11622
procopsit.
GR. ALEXANDRESOLT, magistr. C.
Foc?anY, j. Putna.
Logofet.
A trage cui-va un condeiu.
11623
A. DE OrHao, Diet. Etym. If
p. 650.
A trage con detul

Adia. a'l 1nelh.
11624
S. I. GROSSMANN. Diet., p. 140.
A av condeiu bun.
G. I. ItUNTEANU, p. 121.
Veqt Cal. X, e. Pan.
Adia o scriitur4 frum6s6.

dacoromanica.ro
LEor, iNvtViTuEIX, MESERIf
11625
201
A aduce din condefu.

BARONZI, p 48.G. POBORAN
inst. c Slatina, j.
Olt.
Adica uor, fdra ostenla.

11626
CondeIu.
1 Adich scris.
da arat-mi e.-V ved condeini.,
2 Un articol dintr'o socotla.

(Dintr'un condeln me ecke datar Cu cind mil de le1.,
CONDICA
Ve41 Catastih.
11627
A fi (trecut) In condica cui-va.
VecIt Catastih
CONET
11628
A'i face conetul.

I. CREANGI, Pov. FE. DA,
I, p. 280.
Al prinde, a'l inelh.

eNa, ca fi am fcicut coneful.p
1. CREANGA.
CONTRA CT
11629
Contratu curat, priatelstvo lunga. ')

FR. Mrinostea, Rum. Unto-. I,
p. 12.
vell So otld.
Chm o asemene involla nu p6te dh loc la discutil i

la certuri.
1, Contract curat, prietenie lung.
dacoromanica.ro
202
PROVERBELE ROIttINThOR
COPCA
Veell Cap. 11, c. Copert
11630
*L
Fuge 'n copa'.

D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.
Tutova.
Cnd calul fuge iute, abIa if ating picerele pAmIntul.

In Judetul Nemtu maI ales se Ilice copccl, la caerile
de la potc6vele cailor, la tintele ce servesc la cercuitul
vaselor, etc.
In Jucletele Gorj i. Rimnicu-Viacea, cand dof flAcl se
Ieau la lupta El& eice c, se incopczci.
COR AME
VeclI Ciirmacru, Ldcomie,
Luntre, itterd, Unclig.
11631
Coral:da mare, valuri mar' are, cea mal

mica mal miel'.
IORD. GOLRSOU, M88. II, p. 27.
(]oraba mare, qi valur mari o bat.

A. PANN, Edit. 1889, p. 57 ; III,
p. 71. HINTESCU, p. 39.
Ve41 Cope..
Adica omul, cu cht mal ro are este, cu att mal marl

necazurI are, I cu ct mal mic, cu att maI raid. (GoLEscu)..
A grant homme, grant yerre.

Prov. Franc, XV-e Sicle.
A gran llena gran vacia.')

Prov. Span. XV-e Sicle.
A gran lucerna grosso slopino.2)

Prov. Ital.
La mare apa mare vas.
La mare lampa mare fitil.
dacoromanica.ro
LEGI, INVTATUKL, 14E8BM-I
203
Grsseu stat wil tveites tor. 1)

Prov. Germ. XV-e Sicle.
11632
Pentru corabie mare trebue apa multa.

I. G. VALKNTINEANU, p. 41.

A grant cheval, grant gu.
Prov Franc. XV e Siecle.
Gran nave vuol grandacqua. 2)

Prov. Tosc.
11633
Corabia cu cat mal mare, cu atat primejdia ei mai mare.
Adica cu cat maf mare omul este, cu atilt 1 primej

dia lul maf mare (GoLEscu).
11634
Cu cat mal mare corabia, cu atat mai

anevoIe s i stapanesce.
IORD. GOLESOU, M88. II, p. 29.
P. ISPIRESOU, Rev. Ist. II, p.

158.
Adica stapanirile cele mart (GoLEscu).

Gran nave, gran pensiero. 3)
Prov. Tosc.
Grosses Gut, grosse Sorge. 4)

Prov Germ.
I) La avere mare, trebue Ora' mare.

3) Mare corabie vr mare apb..
Mare corabie, marl griji.
blare avere, mare grije.
dacoromanica.ro
204
Much coin, much care. 1)

Prov. Engl.
11635
Panza cand s rupe, vintul corabia n'o

mai mic A.
Adic& eind ajutorul pere, ori-ce micare st& p loe

(GoLEseu).
11636
Cand corabia s plca, nadejdea d la

noi plca.
IORD. GOLESCU, 3188. H, p. 34.
Adica cand cel mai mare seal:4M, slugile plerd n&dejdea (Gouseu).
11637
Printr'o crptura mica strabate apa in

corabla cea mare.
D ENESCU, MI). c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Din putin s6 Verde i cel mal puternic.

11638
Cand corabia se innca Orecii fug.

ARBORE, ing. j. Buzai.
Epoca (ziar), 3 Nov. 1896.
Pentru eel earl parasesc pe cine-ya eland simt c. starea luT este sdruneinata.
11639
Cea mai mare corabie, fara o carma

/nil* Indat s cufunda.
Adie sthpanirea far& bun& earmuire (Gouseu).

I) Multa avere, multa grije.
dacoromanica.ro
LEut, INVETXTURL, KESERIf
205
Ce cauti In corabie ?
11640
LAURIAN & MAXIM, I, p. 927;
II, p. 374.
De ce te arunci orbesce in pericol.

Qu'allait-ll chercher dans mite galre ?
Prov. Pranc.
CorabIa a luat ap.
11641
Voinfa Nafionald, XII, No. 3314.
Situatia e sdruncinat ; treburile s'at incurcat.

*
11642
Par'ci i
Innecat corfibille.
Him
TEscu, p. 39
O. TEODORESCIT,
Inv. c. D6gele, j. Vaslutu.
GR.
ALEXANDRESCU, j. Putna. E. I.
PATRIC-DJ, inv. C. &MO, j Co-
vurlufu.Semin. C. Buc. Cl. VIII,

prin P. GARBOVICEANU, prof.
Par' eet ti s'a "innecat cordbiile pe mare.

P. ISPrRESCU, Basme, p. 51.
B. P. EIDte, Etym. Magn., p.

2630.
Ce? ti s'aii Innecat cor aide ?

Em. POPESCU, inv. c. riocanesci-
Mdrgineni, j. Ialomita.
71i si nicarei cdrggi? 1)

G. ZUCA, stud., c. Perivoli, Epir.
Canda ii si nicard ghimiile.

D. A. MILESCU, stud., c. Gope1,
Macedonia.
?
Ti se innecara
Par'cii li se Innecari corabille.
dacoromanica.ro
206
Stet' ,
canda 11 se nicarci airci ghTi.1)

I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
Ve41 Mr&, a Plana,

a Three.
Sta. pe gAnduri, manit si thcut.

COROMISLA
Drept ca coromisla.
11643
TEODORESCU, 'inv. c. Lipova,
j. Vasluin.
Vecri cobihm.
Se lice celui vinovat sat' ne-drept.
cOsik
Ve41 Cute.
AbIa scapar'm de cs i ne puse la
11644
secere.
ISPIRESOU, _Rev. 1st.,
T,
p.
227.Gazet. &dean., Dec. 1897.
FR. DA, I, p. 264.
A saph de un r si a d, de altul.
*
11645
Al trimite de la cs la secere.

11646
Da 1 cu csa i cu gresia
A. PANN, III, p. 12.HINTEscu,
p. 43.
Incrcii prin bite mij16cele si cam ftird socotld. Se

lice maf ales pentru cei WV, in sup8rarea lor.
1) SO: par'e.' li se Innecar5. corabille.
dacoromanica.ro
LEGI, iliTtlITURI, KESERI!
207
Ein Sopi, cs5v dicarEat.')
Prov. Elin.
Cum hasta et scuto. 2)

Prov. Lat.
Faire flche de tout bois.

Prov. Franc.
Fa d' ogn' erba un fascio. 3)

Prov. Ital.
De totta llena fa fex. 4)

Prov. Catal.
11647
La tt casa
Bate csa,
Numai la mine
N'are cine.
A. P ANN, II, p. 106.

TESCU, p. 29.
Hui-
and s simte lipsa milli barbat intio easti.

11648
'a nimerit c$5sa gresia.

/Fa gsit c6sa gresia.

A. PANN, II, p. 52.
HarTEsnu, p. 39.S. I. GaossuANN,
Diet , p. 191.
1141 Tingire.
Adia, s'a potrivit la laravurl, cuzn o mulere rea da

piste un barbat mal WI (GOLEs00).
11 n'est si mchant pot quire trouve son couverele.
Prov Franc.
') Cu scutu 0 cu darda.
2) Cu darda 0 cu scutu.
4) Face din ofi-ce Irba. o legbitur.
4) Din off-ce lemn face foc.
dacoromanica.ro
208
PROVERBP.T.111 ROMINILOR
_Yon vi pentola si brutta che non si trovi

suo coperchio. 9
Prov. Ital.
Kein Topf so schief, er findet seinen Deckel. 2)

Prov. Germ.
Er is geen pot zoo scheef, of er post een dekseltje op. 3)

Prov Oland.
Bacar invarlamds, capaa bulmup. 4)

Pro v. Turc.
11649
*a
NicI a-cas
Nu'i de cs.
L CREAIWA. Pov., p. 24.
Adicl n.0 am niel o treb6.

'Se itesce el pe colo, se itesce pe dincolo, dar pace buna' ! Tedii
nicgirt! Me, cb": mare minune'T 1i asta! dar niel a-casi nu'f de
cscr, Id, se mai odihnesc o leac aste betrnete., I. CREANGI.
11650
A nu'I tI csa.
Revist. Copi., I, p. 79.
Mica a nu indrilsnl, a nu av dreptul de a face 6re-ce.

(BoeriT cei mai micsorl la rang rem'aneati pe scaune, nu le Una
disci s vie la msg..
COSCIUG
11651
Cuciugul acopere grealele dohtorilor.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 32.
Adicap catl om6r60 nimenf T mal cercetz, (GoLEsau).

') Nu e 61 asa de rea lu at s: nu'sT esse. capacul.
Nu e 61'i asa de strimbk care s nu'sT gassea capacul.
Nu e l asa de strimb, ca sI. nu se potrivsc un capac pe dmnsa.
Tingirea s'a rostogolit, capac si-a Osit,
dacoromanica.ro
209
LEGf, INVET.t1TuRi, MESERII
A COSE
VOY Yac, Afana.
*
11652
Nu'l cdsA
Cu matas.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteiti,
Banat.
A vorbi frd omenie, a nu fi cu erutare fata de cineva ci a'l spune adev6ru1 in tata.
COT
Vedi Bola', Tafia.
Cot de un ort i aV de un zlot.
11653
GR. A LEXANDRESOIT, rnagistr. j.
Putna.
Vedi
A venit cotul la msur.
11654
P. TSPIRESCU, Rev. I8t.T, p . 235.
Vell Tafia

*
11655
Cot jidovesc.
5S'eza1rea, IV, p. 175.
Adicd mare.
cAeum lupul a rsat fata afarl de oras,
si
dat un somn de
dormeh i pinintul sub dinsa de einel cop jidovesci.,
A se vici la cuvintele jidov i jidovese, origina acestor
COTAR
Ve41 Cap. VI, c. Colar.
COVACIU
Vedi Ghtendre.
dacoromanica.ro
210
11656
M6' ciocanesce ca covaciul

i ca gheonoIa (gheonla) copaciul.
HDTTEscu, p. 34. -- S. PL. MARIAN,
Ornit., I, p. 87. A. DE CIELO,

Dict. Etym. II, p. 119.
Me cioceinesce
Ca gheonoia copaciul
ca nicovala covadul.
A PANN, Mos Alb, II, p. 62.
Adica nu me lasa In pace, se tot lega de mine, iml
teca In cap.
CRAPATOR
VedI Cdrplitor.
11657
Ti gioc pi cripitor.
G. ZOCA, stud., c. Culona, Albania.
Te cinc de nas cum vra.
Cripitor se numesce, la AromnI, o scndura rotunda

pe caro se Intind paturile de faina.
CREDITOR
11658
Grijile 's la creditorl

Mai mult de cat la datori.
A. PANN, Nastrat.-Hogea, p 7.
Vedl Dotarle.
COA cel dator nu pre s Ingrijesee de datoria lui.

SN6V
Unul intllnind pe flogea s'a oprit a'l intrebk

De s'a plgtit datoria? lar el rspunse: ha.
Dar ce umbll fr grije; clind te soil cA esa dator?
Grija, dise el, s'o pbrte cel ce este creditor.
Nastratin-Hogea. p. 7.
dacoromanica.ro
LEA INVTI,TITR, MESERif
211
CRI5MAR
A
11659
Averea crImaruluI
In fundul paharuluI.
GAY. ONLOR, prof. c. Dobrovel,
j. Vaslulu.
Adica daca are multg. vinlare.

A
11660
Crlmaru Cu un gand i betivul cu alt

gand.
du.
A
JUVARA, C. PopenY, j. EN-
cu un yind, betivu
(Jripnaru
cu altu.
GAY. ONIOR, prof. c. Dobrovet,
j. Vashalt.
Vedl Carcimar.

AXX& Myer. Mevex)dig, Dam t xotpf.Scov.1)
Prov. Elin.
Alta Menecles, alia porcellus loquitur.2)

Prov. Lat.
(Je que pense
asne, ne pense
asnier.
Prov. Franc.
Una ne pensa il ghtotto, un altra l'oste.8)

Prov. Tose.
Der Esel und sein Treiber denken nicht ilberein.4)

Prov. Germ.
I) Alta dice Menecles, alta purcelul.
2) Alta Menecles, alta purcelul vorbesce.
31 Una endesce cel care minAnca, si alta birtasul.
4) Magarul si conductorul MI nu s' gfindesc la un fel.
dacoromanica.ro
212
PROVER,BELE ROMANILOR
The horse thinks one thing and he that rides

him another.')
Prov. Engl.
CRI5MARIE
*
Vpea' crivnrie
11661
Far& datorie.
GAN% ONIS.OR, prof. c. Crdngu,
j. Tutova.
Cfircimarul vinde mai mull pe datorie. Se olice,

d.eobte, pentru ort-ce negot.
CRIS MARITA
11662
Jupans crismrit,
CunoscI ast cacIulit?
GIL ALEXANDRESCU, C. Foeqani,
j. Putna.
10 Pentru cel care se cam duce pe la carciumd.

20 Pentru cel care se face c, nu te curt6sce.
A CRO
Vell' a Gana% a Me1:suriz,
Nerod.
Unul croIesce altul cdse.
11663
IORD. GOLESCU, M88. Il. p. 12.
Aratit grabnica lucrare (Got, ESC U ).
*A
11664
Unul croesce
'altul carpesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174.
Rom. GLum., I, p. 44.

D.
MARINESCU, bit). C. Pirvu-Rom j.
Argeq.
A. GOROVEI, j, Suelava.
1) Calul se ganclesce la un lucru, i cel care '1 Incalec. la altul.
dacoromanica.ro
213
LEGL iNV4A.T17B.A., KESERII
Unul crolesce,
Altul carpesce.
V. SALA. dasc. C. Petrileni, co-
mil Biliar, Ungaria.
1 Chnd dol in1
1111
se 1nvoesc la vorbA sail la o
trbA.
20 Cnd cine-va Incepe un lucru bine i alt cine-va

3 Despre bogat i sarac.
11665
Unul tae (tale) i croesce (croiesce)

'altul sta 1 potrivesce.
A. PAN, II,
p. 76.
TEsctr, p. 184.

11666
Multe scie, multe croesce,

i niel una nu isprvesce.
A. PANN, I, p. 149.
HIN-
TEscu, p. 171.
Pentru cel care nu se tine de o trba,, care multe
Incepe i nimio nu ispravesce.

11667
Ai s'curi, ai va s'arup.1)
D. A. MILESCIT, 8tUd. C. Gape
Macedonia.
Cum s'a inceput aa va remdne.

11668
E croit r i cusut bine.
CAnd un lucru este r'a 1nceput dar sfirit bine.

11669
A crol pe cine-va.
FR. DA, I, p. 807.
1) Asa s'a croit, asa se va rupe.
dacoromanica.ro
214
PROVERBRIA ftOmiNILOR
A eroi spinarea
LACTRIAN & MAXI6f, I,
p. 973.
lovi r, a'l bate.

cl-am croit vre-o dou6 bune.D
CROITOR
VelY Noroc.
11670
A gresit croitorul si s'a spinzurat dulgherul.
p.176.
M. CANIAN, public. j. 1(10.
and unul e pedepsit pentrn o vinA a altula.

LA.C.A.TUFL ORf CISMARITL
Intr'un sat de mult, odat,

Prin Ardl, pe cat se pare
Se fcuse o pozna mare.
Carnauirea ne-adormita
Oita 'ntruna 'n lung qi 'n lat

'ntr'o di s'aude vestea
l'a prins pe vinovat.
MicI i mari, b6tranl i tinerI,
Satul, lume dup lume,
Merg la casa judectel
Ca s afle ce 'I anume.
s
Vinovat e lacatuipl
Lactuul chIar din sat.
porunca stapanireI
E s fie spinzurat.
Vinovat e lctuul
Dovedit de vina mare,
Earl satul tot alrg

S se rge de Iertare.
Merge satul, merg cu totil
C4I In sat de frunte sunt,
Si-ajungnd la stpanire
Die Cu totil 'ntr'un cuvint:
(De ne spInzurY lciituul
,Ce ne facem, via de nol?!

.Lacatu e numaI unul
,Dar cismarI avem vr'o dot.
dacoromanica.ro
LBGf, iNITATITIIILL, KESERli
11671
215
CA a gresit croitorul
S'a spInzurat spoitorul.
TEsau, p. 40.

11672
Croitorul umblA Cu haIna descusut.

A. PANN, I, p. 149. HINTEscu,
p. 40.
P. ISPIRESCIII, Rev. 1st.,
II, p. 158.
Croitorul umblei rupt, i dobotarul desculf.

Noutatea (ziar), Iagi, I, No.
75.
V ell. Crubotar, Cizmar.

Les cordonniers sont les plus mal ch,ausss.
Prov. Franc.
I sartor i porta i gombet fora de le maneghe.1)

Prov. Bergam.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh.2)

Prov. Germ.

warst shod.3)
Prov. Scot.

Prov. Norv.
Croitorul are cotul la afar de mdneci (adiei rupt).

Cizmarul are cea maY prdst Incaltminte.
Calul potcovarulul si nevsta cizmaruluI sunt In tot-d-una, ceI mal
1.'65 Inc5.4atT.
CopiiT cizmarulul ail ate odat cele mal rele Incltminte.

61498
16
dacoromanica.ro
216
Tot d'un croitor croiti.
11673
TORD. GOLESUU, M88.
II, p. 70.
AdicA tot1 asemenea la n,ravurl (GoLEsou).
Croitorul bun niel un petic
11674
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 37.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p.

158.
Adic, cel iconom scie s. pastreze (GoLEsou).
A se face croitor.
11675
Adia, a bate pro cine-va.

11-te tu croitors.
Cat umbra aculuI pe croitor.
11676
P. ISPIRESOU, Leg.
Vell Nam-.
Adic, f6rte putin.

Te slujesce norocul ceit umbra acului pe croitor.
CRUCER
11677
*A
Din crucen l florinul.

D-na MARIA COSMA, 'inv. c. Vag-
Vecrf Filer.
1 Din micile economil se fac averile de frunte.

20 Scie s ctige, s, adune.
culu
J
11678
*A
Vecri Barde,
C.'ar, LogoPahar, .Pateliver.
Tot cuiul i afla gaura.

I. PITCARIU, C. Poiana-Merului,
comit. l'agara, Transilvania.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVETATUR.X, MESERII
217
Vecrt Lele, Tingire.

It n' est si mchant pot qui ne trouve son couvercle.
Prov. Franc.
Non hay olla tan fea que no halle su cobertera.')

Prov. Span.
Non vi 6 pentola si brutta che non si trovi il

suo coperchio. 2)
Prov, Ital.
Kein Topf so schief, er finrlet seinem Deckel. 3)

Prov. . Germ.
Er is peen pot zoo scheef, of er past een dekseltje op . 4)
Prov. Oland.
Baceir invarlamds, capaa bulmup. 5)

Prov. Turc.
11679
*A
Cuiu p (pe, pre) cult' scte.

C. NEGRUZZI, I, p. 250. BARONZI, p. 52 & 71. I. IONESCU,
Cart. Cit. II, p. 114.

P. IsPiRESCU, Bev. 18t., II, p. 160. I.
G. VALENTINEANU, p. 25. D-na

I. DulaE. B. MAWR, p. 74.
TRESCU, i4722). C. Gdndova, j. Dolj.
C. TEODORESCU, tnv. C. Cursesci,
j. Vaaluiu.
*A
Cu'iu pe matt scte afar.

A. PANN, Fab. II, p. 46. Semin. Centr. Buc. Cl. VIII prin
P. GIRBOVICJEANU, prof.
Nu e Ola a. a de rea ca sa nu Y gasse. capacul.

Nu e Ma a.a de rea in cat s'a nuy gssci capacul.
5) Nu e 61a aa de strImbi, care sa nuy gsscil capacul.
Nu e 611 a.a de str/rabi, ca s. nu se potrivsei un capac pe dinsa.
Tingirea s'a rostogolit, capac 0-a &it.
dacoromanica.ro
PROVERBFIE ROMINILOR
218
Cu'iu pe puiu da afard.

D-na E. B. ISLawn, p. 66.
Cuiu cu cuIu se scte.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 991;
IT, p. 1102. 1-1INTEscu, p. 41.

?ezatdrea, III, p. 14. N. GANE,
Conv. Liter. 1875-76.
V. A.
FORESCU, c. Folticeni, j Suciava.
Sc. Norm. Inv. cl. VII, prin
P. GARBOVICEANTJ, prof.
Culul cu cuiu se scte.

TiCHFNDEAL, Fab. p. 55 &
325.N. GANE, Conv. Liter. TX,

p. 60. Ozeit6rea, II, p. 131.
GAVR. ONIS,OR, prof. C. Dobrovef,
H A ZAMFIRESCTJ-
j. Vaslulu.
DIACON, inv. C. Stubienii, j. Dorohoi.
Cuiu cu cu'iu se sc6te afard.

KAROLY ACS,
p. 78. I. PUCA-
rail, c. Poiana-lIkrului, comit.

gdras, Transilvania.GAVR. ONIOR, c. Simila, j. Tutova.
TESCU, p. 41.K. D. ENESCU, inv.
c. Zamostea, j. Dorohoi T. OTofu,
teolog, c. Aciliu, comit. Sibi, Tran-
silvania. V. CALIN, JArges.

ILIE HocfccAt, c. &liste, comit.
Transilvania.IULIU GROFOREANU, inv. c. Galga, comit. A-
rad, Ungaria.D. POPOVICIU, inv.

c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.
G. MADAN, c. Boscona, fin. Orheiu,
*A
Basarabia.
Cuni cu cuni s' sc6te.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,.
Banat.
*L
Cutu cu clau s- sc6te afard

Vin cu bere d'a amard.
I. PUSCARIU, C. PoIana-M&ului,.
comit. Fagdras, Transilvania.
dacoromanica.ro
LEO, iNVtATITRA., RESERPI
219
lo Adicti p' cele rele cu altele mal rele le putem tamadul (GoLEscu).
Un reii cu altul se alung6..

20 Cand unul este inlocuit de altul intr'un loo,
slujb6., etc.
8' Cel tare invinge.

4 Cand intio casa, intrnd treptat mal multi musaE_TI, trebue s plece eel veniti mai din vreme.
50 Cnd prin desantece reuesci sa scapi de bela de
care zaceal, s. c. 1.
Veli L.
:i1NEANU. Basme, p. 974, basmul luf Stanescu-
Aradeanul, Citiu cu mitt.

cIat inv'tAturti frunas, cum trebue cu ceT viclenT a ne purtit, cu
cunt lyre ruin 8d scoti.,
Dm. TiCHINDEAL, p. 325.
cE TerT, dup'a ta urmare

Bulu chte-va rdhare,
in minuturI putine
Me simtiT cg'mT este bine.
Dar vgd asttidT, frAi6re,
C capul iar m d6re..

Betivul trnt piciorul
dise: cumple uldorul,

Cuitt pe cuiu suite afara
Trebue s, maT beI Targ.,
A. PANN, Fab.
Cicerone, in a patra Tusculand, intrebuintez5, ast-fel

acest licere: Novo amore veterem amorem, tan quam clavum clavo, ejiciendum putat.
"My TbY 11).GV imtpo6stv. 1)
Prov. Elin.
Clavum clavo pellere. 2)

Prov. Lat.
Un clou chasse
autre.
Prov. Franc.
A goni un cult' cu alt cuTu.

A goni un ell:ill ce alt
dacoromanica.ro
PROVERB= ROMINILOR
220
Un chiodo caccia l' din). 1)

Prov. Bal.
Hum cravo tira outro. 2)

Prov. Port.
Ein Keil treibt den andern. 3)

Prov. Germ.
Nye Haglen driv dan gamle ut. 4)

Prov. Norv.
Szeget szeggel. 5)
Prov. Magy.
Klin s Klinen. 6)
Prov. Ceh.
EJIHIll C'E, KallHOMI. 7)
Prov. Sirb.
CuIul cel not sc6te pe cel vechlu afari.
11680
A. PANN, III, p. 19.HINTEscu,

p. 125.
*A
Cu'iul no A sc6te pe cel vech'iu.

C.
Cernica,
G. POBORAN, inst. j.
AL. POPES017, -inv.
j. Bfov.
Olt.
*L
CuItd (cel) no t desbate pre cel vechiu.
D-na ALICE JUVARA, c. Berlad,
j. Tutova. E. 1. PATRIC-1U, inv.

c. Smulti, j. Covurluiu.
Un mail gonesce pe cel-alt.
Un cuk sc6te pe altul.

0 pan gonesce pe alta..
CuIul cel noti sc6te afar pe cel veclifu.
CuTu pe cull]. (sc6te).
4) Pan pe pan. (sc6te).

7) Para pe pan. (sc6te).
dacoromanica.ro
221
LEGI, iNVTAFU1LA, MESERIf

Nye Naglen driv dan gamle ut.1)
Prov. Norv.
*A
*1-a lagtut un cuiu In cap.
11681
Imiu GROFOREANII,
inv.
C.
Galga, contd. Arad, Ungaria.
S'a prins de un lucru care'i aduce mare necaz.

11682
*A
Se invirtesce ca un cuiu Inteo cldare.

DOBRE MARINESCU, inv. c. Pervu-
Bop, j. Arges.
Vec1.1 No. do.u.
Umb16 In t6te pgrtile far& a face ce-va.

11683
*A
A lovit cuiu 9n cap.

ILIE HOCIOTAt awl c. &lie&
emit. &big , Transilvania.
A nemerit'o bine de tot.

*A
11684
A fi (sta,
remane) cu culul la ininA.
,
P. ISPIRES017, Rev. 18t. III, p.
378; Leg. 98, 241 ; Sniive, p. 39.
FR. DAmt, 1, p. 314. G. PolioRAN, inst. j. Olt.
A intret un czau in inimei.

N. POPESOU, Ca/end. 1882, p, 68.
A bagel un cu'iu la inima.

') CuIul cel noti sc6te slat% pe cel vechTu.
dacoromanica.ro
222
PROVERBELE ROMINLIJOR
Se scie cu cu'iul la ininui

A. PANN, I, p. 31. HINTESCU,
p. 171.
Vedi Cufit, No. s.627.
1 Adicl ingrijat, cu temere.

arnchTul, vedl, era cu cuiul la inima, Bela el ce sci, dar nimio
nu spuneh.
P. ISPIRESCU, p. 98.
2 Cu durere.
g and 11 art fetelor i le spuse impratul ce voesce, nici" ele, ved1,
nu'l cunoscurg Numal cea mic, ,fiind eu calla la ininui, 11 cunosc

incep a tnjl de dragoste.
*A
11685
Cuiu de teiu.
D-na Z. JUVARA, C. Fecleaci, j.
Tutova. D-na EcAT. ZANNE, C.

Popeni, j. Felleifc.GAVR. ONIOR,
prof. c. Dobrovel, j. Vasluiu.C.
C. MicLEscu, c. Miclescl,j. Vaaluiu.
Lucrul slab pe care nu pot)." pune nici un temelu, in

ca re nu te poti increde.
(SA n'a nicT un temel'u
C'a pus un cuiu de MI%
D-na PROFLRA SION, j. Tutova.
cAm incredere inteinsul ca intr'un cunt de tau.,
D-na ECAT.
ZANNE.
cSI ai ndejde ea intr'un Mu de teiu.

citzmit-te de... ea intr'un culu de teiu.,
11686
GAVR. ONIOR.
C. C. MicLEscu.
pune In cuiu.
TULIU GROFSOREANU, inv.
Gala, comit. Arad, Ungaria.
Mica al sail&
Hintescu serie contbul In lee de iuru !
dacoromanica.ro
C.
223
LEG', INVkrATUR, MESERII
11687
*.L
A pune In cuIu.
LAURLAN & MAXIM, I, p. 991.
GR. JIPESCU, Opine., p. 86. $ezdtdrea, HI, p. 186.

P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p. 169: Leg.
V. ALEXANDRI, Teatr.,
p. 209.
p. 347, 399, 420, 521, 603, 640,

844 & 1029
I. CREANGA, p. 52
& 69. L. SkREANU, Semas., p.

360.
S. FL. MARIAN, Tradit.
Pop., p 331.G. MADAN, c. Tru?eni, fin. Chinei, Basarabia.
ILIE lloofomku, stud., C. Sdi?te,
conzit. Sibii2, Transilvania.
V.
SALA, dase. c. Cdrpinet, comit. Bihor, Ungaria.

luau GROFO.
REANU, tnv. e. Galia, comit. Arad,
Ungaria.
E. I. PATRicfu, C.
Smulti, j. Covurluiu.GAVR. ONISOB, prof. c. Dobrovet, j. Vasluiu.
A pune in C201h1.
AVE. CORCEA, paroh, C. O0flefU,
Banat.
Vecr Ctochind.

(A. pus cartea in culu.
11688
SA te ferescI, RomAne, de cuiu strain In

cas.
V. A LEXANRRI, Despot Vodcl,
Vecll Nastratin-Hogea,
p. 63.
st6p5,n in casa ta.
Ve0 la cuvintul Nastratin-Hogea, snerva care a dat
nascere acestei
11689
A face cuie.
BARONZI, p. 48.P. ISPIRESCU,
Leg. p. 323.
A face cue de bleat'.

Ve41 Piron.
G. FOBORAN, Mg. j. Olt.
A tremur de frig.
dacoromanica.ro
224
e Wind poruncl luT Tugulea de a intrii in cuptor, el se uTt la frigurosul
dise :
e A venit i vremea ta, nene llustgi-o.

e Cum o sit v6 pun scl faceti nifele
r6spunse el.,
cue,
cliintanindu-ne dintil,
P. ISPIRESCII, Leg. p. 323.
Battre le tambour avec les dents.

Prov. Franc.
A sta pe cuie.
11690
BARONZI, p. 48.
VedT Ac, Ghimpe.
Pana i cuiul din parete.
11691
G. COSBUC, Folea p. toff, 1898,
p 86.
AdicA tot ce e in casd.

e A ridicat kind i cuiul din pcfrete.,
CULDU5
*
11692
CuldusuluI nu'i da straita.

V. SALA, dase. c. Mclgura, co-
ma Bihor, Ungaria.
Vecil Sdrac.
DM ce nu are ca traistd, de sigur c nu'i lipsesce.

Culdu=ceretor de la ungurescul, koldus.
CUMPRNA
11693
Ceea ce mult atlrna, lesne s cundsce la

cumpna cand s pune.
IORD. GOLESCIT, Mss. II, p. 75.
Adic incercarea cun6sce orl-ce d' ce dstoinicie este

(GoLEsou).
11694
Cumpna, nepote
E buna la tte.
dacoromanica.ro
LEG, INVEIXTURI, KESERIf
*.
225
Cumpena In tilte e bund.

GR. ALEXANDRESOU, magistr. j.
Putna.
S6' Ed mesurat, cumpetat in t6te.
Cumpna din mana niel cum s'o laqi, ca

de pe funie nici cum sa cac;ii.
11695
IORD. GOLESCIT, M88.
II, p. 104.
Mica tte cu mesur5, ca s5, nu te poticnescI, s5, nu

greescl" (GoLEsou).
Cu cumpna drpta, dar in mana stanga.
11696
IORD. GOLESCII, M88.
IT, p. 29.
Adic5, face dreptate, dar fdr5, volea sa, I se lice pen-
tru eel atarnicl ce, de i dati dreptate de nevoie, dar

cu mijlce viclene i.' vatem5,tre (GoLEsou).
Cu cumpna intr'o mana i cu sabia In-
11697
Walt& mana.
IORD. GOLESOU M88.
11, p. 31.
Se dice pentru cef ce se fac c5, lubesc dreptatea, fg 136

de alt5, parte refl. n5,p5stufesc 1 chinufesc, insemntind
pe eel cumplitf fatarnici (GoLEscu).
11698
*.L
Asta'i cumpna saraca!

D-na CAT. ZANNE, C. Popent j.
Kilda.
05,nd vedem c6, se face o ne-dreptate.

*
11699
Nu trage la cumpna.
Nu are nici un pret, nici o insemnatate.

'Ce spu tu nu trage la cumpfti pentru mine.'
dacoromanica.ro
226
PROVERBELE RIMINI:LOB
11700
*A
A sta In cumpn.
MIRON COSTIN, Letop. I, p.309.
LAURIAN & MAXIX,
I, p. 357;
JI, P. 1261. P. ISPIRESCU, Leg.
p. 176.FR. DAME.,
I, p. 317.
A stet in cumpene.
ION NECULOE, Letop. Mold. II,
p.
307.
I.
CREANG, Pov. p.
29 & 141.
A se indo ne sciind ce sa faca, a fi neliotarit.

a*1
ell
In cumgml Sultan Murat. Asupra Azacului va merge, c, inca
nu'l dedes MuscaliI, ari purces asupra BagdatuluI.)
MIRON COSTIN,
I, p. 309.
cDimitrasco Voda atunce
s fie mal bine.,

11701
eta In cumpene
I. NECULCE, II, p.
de socoti cum ar face
307.
Cumpri.
VASILE LUPU, Pravild, p.
32.
MIRON COSTIN, 1, p. 325.

FNACHE "KOGLNICEANU, Letop.
III, p. 230.
236.
J.
NECULCE,
II, p.
Adica primejdie.
Cela ce at' rnit pre altul ca rang ca aceia BA vie lucrul s st la
cumpena de meorte, acesta s chIama c a murit de acea ran.,
VASILE LUPU, Pravila, p.
32.
Atund ail vdut Vasilie Vod tt cumpena ce I venia asupra,

ne fiind gata de o primejdie ca acea asa de grab.
MIRON COSTIN,
Letop. I, p. 325.
(At' inceput a vrs trash' cu mare
cumpMet de vIt..
MIRON
COSTIN, Letop. I.
Si adusese si pe Domnul la cumpCna mortif la care s'ail pltit ca

surgunlicul ce Pali fricut atunce la Lemnos. /
Letop.
III, p. 230.
&ACHE KOGILNICEANU,
gee giindesce omul nu d Domnul; cA cine scie la ce cumpe*nei ar

fi venit si tra Muntensca de n'ar fi murit Serban-Vod atunce.,
I. NECTULCE, Letop. Il, p. 236.
11702
De grea cumpn.
GR. JIPESCU, Reur. Ora? , p.80.
dacoromanica.ro
iNVTATTTZ S
227
M:ESERIf
La eumpnei grea.
MERON COSTIN, Leto!). Afold.
I.
p. 338.
Adica gret, prirnejdios, ne-norocit.

(Aceste timpue istorice de grea cump6nd nascur, protipendada,
vi4a Regulamentului Organic, copil leit-poleit cu pdrintil luT.,
GR.
JIPESCII, Rear. Oras, p. 80.
(Vasilie Vodg, v'Ondu-se lar la cumpa,d grea i ra indoita cu
unde er s maI nzuTsd., nu avelt. 111nioN
uricInne spre dinsul
COSTIN, I, p. 338.
A pune In cumpna.
11703
Adia, a examink a studik a cntgrl ne-ajunsurile

fol6sele, bite() anmnita situatie sat' hotbire ce este de
luat.
A CUMPRA
Vecrt Datar, Degtt, Tat&
Vecin, a Vina'e.
*
11704
Aa am cumperafo aa o vIn4.
A. PANN, Edit. 1889, p. 115;
II, p. 102.
P. ISPIRESOU, Rev.
r, p. 233.
HThipscu, p. 6.
M. STANOBANU, inv. C. Fina,
j. Mehedinti
Cum am eump'e'rae o aot o vincl.

P. ISPIRESOU, .Rev. 1st. I, p. 233;
Leg. I, p. 141.
A. POPESOU, inv.
c. Cernica, j. Ilfov. G. POBORAN,

inst. j. Olt. G. P. SA.T.Aut, nv.
c. Smulp, j. Olt.
Ti-o vind in aft am eumperat'o.

V. ALExAman, Conv. Liter., Ill,
p. 250.
dacoromanica.ro
228
Dupa cum am cumperat aqa and.

K. A. ZAKPIRESUU-DIACON, inv
c. SUubieni, j. Dorohoi.
and dal scire despre o Intimplare auIit6 Insg. nu
vrei sa nu poii s6, te pul cheza c6. lucrurile

timplat precum le spill.
In-
SA nu vinsii, s. cumperi.
11705
GAVR. ONISOR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
Se Oice mal ales pentru pmInt.
Cumprt d'o para dou,

Si le dA la o lescae nou'.
11706
A. PANN, 1889, p. 131; II, p.85.
Cumpera d'o para doue,

A57 le da la o lescae noue.
HINTEscu, p. 46.
La o negustorie preistd.
CumprA cate doll:6
11707
vinde cate nou.
A. PANN, II, p. 69.
p. 46.
Elmpsou,

*
11708
Cand e cumpr nimenl nu vinde, cand

eti vind nimeni nu cumprA.
GR. POiENARU, ing. j. Patna.
Pentru omul lipsit de noroc.

11709
Unul vine s cumpere, altul s crA in

dator,
Altul ban'i calpi s'a aduck s'altu 'n tain'-
ascunetor.
A. PANN, II, p. 73.
dacoromanica.ro
LEG, iNVtTITUR.X., RIESERri
229
Arata fol6sele, dar mai ales neajunsurile negustorief.

11710
Cine deschide ochil dui:a ce cumpra,

cumpra tot-d-una mat-fa prst.
BENGESOIT, Cony. Liter., xr, p.

91.
1 Cad negustorul caut5, Ed te inele.

2 Se mat Oice i pentru casatorie.
Murind lui Nastratin-Hogea magarul ce Il aveit

Socoti cum s. mal scta din paguba sa ce-va.
Si asa -Mind el capul magaruluI celuI mort
L'a 'nfasurat pe d'asupra binisor cu nisce tort.
Apol cu acest ghem mare in pIata
vinda mergnd
Se puse si el cu dinsul, cu alI vind'torI in rind.
Stand aci veni indatil un ovreIu cumprator.
Carele de chilipire era 'n plat' precupitor.
In vr'o cate-va euvinte invoindu-se din pret
Ii dise cumpratorul (vdndu'l pr greulet):
,Dar ce are ghemu 'ntr'insul de vine greti la cantar?

Nastratin-Hogea fspunse : (laca un cap de magar 1
Baca il intreba Inca si 'I rspunse tot la fel,
Socoti cump'ratorul cal face prost pe el,
scotAnd ii dete in inana baniI cat i s'a cadut
Care Nastratin luandul se si filch. nevdut.
Pe cump'ratorul InsA cugetele nu'l lash.
S'apuca, desfcu ghemul cum a mere la casa sa,
abla gasi pe dinsul numaI o oca de tort,

lar cele-l-alte ocale capul magarulul mort.
A. PARR, Nastratin-Hogsa, p.9.
E gret cand ajungi s cumperi grail de

la gasee.
11711
HiNTEscru, p. 160.
A se addogh la No. 935.

11712
In cat l'am cumprat.

GR. JIPESOIT, Opine., p. 128.
A dicA at 11 pretuesc, ce pdrere am despre dinsul.

.11
in ccit
ffi.
rnirosi. (indata) p' rumn
pete osu, fara nicf s socotscii
cump6rat., GR. JoEscu.
dacoromanica.ro
230
PROVERBELE RONANLLOR
CURAMA
A'i plan curamaua.
11713

VecjI Re/enea.
A'I plitt datoria, la proprta ca i la figurat.

CURMETU
yell Ten.
11714
*n
SWI legi intr'un curmeiu
dai pe ap.
E. I. PATRICf17, inv. C. &TW(l,
j. Covurluiu.
VedI Ter.
Cand dol inI sunt de o potriv rl, ne-trebnicl, etc.

11715
Di curmu, fune!
Aclicl dintr'un curmeiu lumea face o funfe. Acela Inteles ca la No. 2558.
CURVA
Ve41 Barbat, Prjinc, Sil.
CUM S'A ISCAT CURVIA
Mos Adam ci-c6 a avut mal multe fete d6 ct betT, cu. una. BAetil ai luat tog ate una, si a rmas una stingher6. Ea s'a dus si s'a
plus la tat-so i I-a 4is ca : ea ce sti, fac6.".
Mos Adam I-a 4is : du-te i tu de colo Van6 colo pintre ale-l-alte.
d'atuncl ea umb16 ca fleoarta, &r cap6t5.1u, de colo /Ana colo,
tocmaI ca curvele din 4iva d6 adl. i dup6 ea
luat multe, pAn6
s'a umplut lumea d6 curvitine.
Dup6 a.t6,-va vreme, surorile el n'a mal: suferit'o si a luat'o la gml
dintre ele. Ea atuncI s'a dus la marginea mrilor, sI-a &cut un bordeI
acolo, si s6 tina Cu un faraon 2) care isa in t6te noptile la ea. Ea,

tiindu-se cu faraonul, a f6.cut multi copil tot negril i uritI in chipa
draculuI, din care s6 trag tiganil din diva de adI.
,'ezdrea, III, p. 34.
Din curmeYu, funIe !
Adie un drac.
dacoromanica.ro
231
LEGI, INVETATITR2.7 NESERII
11716
Curva 10 perde cinstea, dar (dar) norocul ba (nu).

P. ISPIRESCII, Bev. Ist. IT, p.
162; Leg. I, 1872, p. 174.
Pentru eel earl isbutesc prin mij16ce ne-einstite.

11717
Tt curva e frurns.
IORD. GOLESOIT, M88.
Aratb. gtla curve): (GoLEscu).

*
Curva btran nu
11718
grs.
II, p. 69.
se sperie de vorba
Dna. ZANNE, C. Bolintin, j. Blot),

Vecn Babi.

11719
Curva se cunsce dup. ochI.

GR. JIPESOU, Lumina, I, p.258.
Vecyi Hai, Migar, Mo.*.

In privirea omuluI se pot citi gandurile, sinatirile,
pucAturile lul, bune sat. rele. Veq.1 No. 4200.
a-
Au regarder connoiston la personne.

Prov. Franc.'Mss. XIII-e Sicle.
11720
i curvele prt. rochl

Dar le cunosci dup ochi.
A. PANN, II, p.134.HINTEsou,
p. 42.

11721
Curva cu lacrarn1 6i ascute dintii.

IORD. GOLESOII, M88.
II, p. 80.
Adica cu 15,cramile el te picA, and lAcr5.,m6z5, atuncl
mal rehl. te pie; s gice pentru ccl f6tarnief, ce s6

61498
17
dacoromanica.ro
232
PROVERBELE ROMAN1LOR
fac c prang d6 mila ta, atuncl mal M te musa, prin

ascuns (GoLEsou).
11722
Hotul si curva ail fost de cand lumea.

G. P. SALver, inv. c. Smulp, j.
Covurlulu.
Nu te potI scAph de aceste dou6 rele. Se lice, mal

And cunscem a o femee, pre care o credeam cinstita,, se dovedesce de rea.
Veli *ezatere, III, p. 34: Cum s'a iscat curvia.
ales,
Curv cu dou fete.
11723
S Afrikruscu, Sezdt., II, p. 47.

FR. DA/It, I, p. 826.
Celuf lingusitor si atarnic.

11724
ApucA ca curva prjina.

D-na Z. JIIVARA, C. Fedescl, 3.
Tutova. E. I. PATRIdU & G-. P.
SALvn, inv. c. Smulp, j. Covwrlulu.
Vecji Praline):
Ca,nd unul fiind vinovat sare tot el cu gura mare.

Veli legenda de la No. 1080.
*.L
Ii ca curva.
11725
GR. it LEXANDRESCTJ, magietr, j.
Adica schimbator.
Plana.
Timpul e ca curva
CURVAR
V ecIT Muiere.
CU5CIUG
Vecyi Cofctug.
CUSTURA
11726
*.L
if tae custura asa.

CLIN IORDACHE, etud.
dacoromanica.ro
Arge?.
LEGI, f/siVtrITURA., MESERII
.A.a pte, aa if da mfina s
233
facd.
Nu'i tae custura.
11727
M. CANIAN, public. j. Taff.

Ve di Brice'g.
Nu pte, nu e in stare, nu indrasnesce sa faca re-ce.
CUTE
11728
*L
0 dat cutea peste cs.

AVR. CORCEA, parolt, c. Coqteiu,
Banat.
V eli Tingire.
S lice cand se intilnesc do f inqf gref la narav, In
off-ce imprejurare : conversatie, caletorie, intreprindere

sad castorie.
Il n'est si mchant pot qui ne trouve son couvercle.
Prov. Franc.
Non vi pentola si brutta che non si trovi

suo coperchio:1)
- Prov. tal.
Kein Topf so schief, er findet seinen Deckel. 2)

Prov. Germ.
Er is peen pot zoo scheef, of er past een dekseltje op. 3)

Prov. Oland.
Tenger invarlandi, cabaghi ni buidu. 4)

Prov. Turc.
Nu e Ola ay de rea in at s nu's. gssci capacul.
Nu e 61 ay de strImb, care s nuy gssc. capacul.
2) Nu e l ay de striniVi, ca s nu se potrivse un capac pe dInsa.
4
Tingirea s'a Invirtit, capac
gsit.
dacoromanica.ro
234
PROVERRELE ROMNILOR
*a
11729
A da peste cute.
GH. ALBU, Stud. c. Schineni,j
Tutova. E. I. PATRICIU,
Snyultf, j. Covurluiu.
Ve4I Cbset.
lo A'I gag stpanul.
1 A fi bAtut sdraven.
Cesa inainte de a se ascute Cu cutea, se bate cu un
clocan, in gur6, pan se subtie bine (bale ebsa) ; asa

ascutitul cu cutea face parte tot din batale.
CUTIT
Vec,11 Iscusit, _Limber, Logo-
ft, Necdjit, Pace, Peine, Pav-
ed, Rana, MI:intr.
Tot omul ce va scerte cutitul de cutit
11730
sa mra.
MATEI BASARAB,Pravit, p.405.

Ve41 Sabre.

*A
11731
Dou cutite talse nu pot st trite tca.

E. I. PATRIC-IV, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
Doue Mite nu 'ncap in o tea

NIC. MATEESCU, tnv. C. MOViiita,
j. Putna.
Ve4I Donin, Sabre.
1 Dol. emenI ref de gurg, doI zurbagil nu pot -vietui

la un loc.
2 Acelas inteles ca la No. 9981.
11732
Nici cutit timp la yid; nicl Cu do ascutiturl.
Adiea niel de tot naele, niel de tot pre lute s te a-
reti (GoLEscu).
dacoromanica.ro
235
LEM, INNATATURA, MOORE.'
Cutitul, painea macelarului.
11733
TORD. GOLESC17, M88.
II, p. 31.
So (Ace pentru cel cumpliti, insemnnd c cu crt4imea

s hrAnesce (GoLEscu).
Cutitul la brl, semn d m.celar.
11734
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 31.
Adica 1.6 om cumplit i. cu crulime (GoLEscu).
Cutitul In tca lui s pastrz.
11735
IORD GOLESCU, Ms& II, p. 31.
Adia, crulimea la cel cumplit (GoLEscu).
Cutitul rpus, d unul s'a rpus; dar el

p cati a rpus.
11736
IORD. GOLESCU, 3188.
II, p.
S lice pentru acel cumplit tiran ce, dup ne-legfuirile luf, 4:1.6 unul numai a perit, da el IA cfitl a prapdit (Gousou).
.L*
11737
Sre cutitu din tca.

AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteta
Banat.
De sare Mau din ted.

G. POBORAN, itt8t.
j. Olt.
10 Se lice despie eel ce sunt in nevoi marl, in stemtorarl i. cer un grabnic ajutor.
20 Cand e ceva f6rte acru.
11738
Cutltlu s'nu '1 higi pan la os.,)

G. ZUCA, C. Samarina, Bpir &
Permet, Albania.
1) CuOtul O. nu '1 infie 00 la os.
dacoromanica.ro
236
PROVERBELE ROhiliNTLOR
SA nu aducl omul la o pr mare strimtorare, cAcl
p6te BA lie WI' i de tine.
*A
A ajunge cutitul la os.
11739
ZILOT R MAI' UL, Bev. 1st., p.

C. h EGRUZZI, I, p. 250.
L AURIAN & MAXIM, I, p. 1003.
AL. ODOBESCU, Motii, p. 37.
82.
P. ISPIRESCU, Bev. 18t.. I, p.

V. ALEXARDRI, Teatr.,
226
p. 1446.
FR. DAN, III. p.
163.
GAN'. OM OR, prof. C. Dobrov'ef, j. Vasluiu
A. GOROVE,
c. Folticenl, j. Suelava.
E. I.
PA TRICit, inv. C. SMU/P, j. Covurluim
A VII. COROEA, paroh,
c. Costelu, Banat.
A da eui-va culitul de os.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 551.
Cand i del eutitul de os.

A. PANN, Edit. 1889, p. 87;
III, p. 50.
*
Cand are eutitul la os.

D-na Z. JUVARA, e. Fedesel, j.
Tulova.
fi-se dde ellfitlu di

VOA' Os.
os.
I. CoYax,prof. c. Ianina, Epir.
A ajuns la vre-o strimtre; l'a incoltit vre-un necaz

pferde rAbdarea, Ve.If No. 4393.
*
11740
A venit (ajuns) cutitul la gat.

GR. A LEXANDRESCU, magistr.,
j. PuMa.
V. A. FORESCU,
Folticeni, j. Suclava.
AratA culmea necazurilor. Yelf No. 11739.
dacoromanica.ro
C.
LEO INVt'EATITRI, MESERIf
237
Sub cultro liquit.

Prov. Lat.
NicI cu o limb& de cutit.
11741
GR. JIPESCU, Ran% Ora?., p.

225.
Niel.' cat de putin.

c.Nu
pit's1 niel cu o limbd de cutit peste limita drepturilor tale.'
GR. JIPESCU.
11742
*L
S'o gasit dou cutite taIse.

EIRVU, elev, Sc. Norm. Berl.,
c. Ivesci, j. Tutova.
Adic dol 6meni. IuT, zurbagil. VOA' No. 11731.
*A
A spla cutitu 'n cine-va.
11743
G. P. SALvit, inv. C. Smulti,

j. Covurluiu.
Al lovl cu cutitu.1, al molt
A'I da un cutit (ascutit) prin inima.
11744
P. ISPIRESCU, Leg., p. 97.

A clet eta-va outite prin

Punendu-se eutit intru inimile lor.

COSTIN, Letop. Mold., II,
VedI Curt, No. 3627.
p. 17.

(rg, pre Serban LogofClul rji. pre Constantin Stolnicul, care Vine
prinsul Ci saphnd ceI-l-altI fratl al lor,
pe nepeota Ducit-Vodtl,
cutat Duca-VodA a slobodi pre eel dol, i lariisl la locul lor la
boTerie
acsta cercit
1i
Ci punendu-se mal mare cutit fntru inimile lor,

i npte.,
NJC. COSTIN, Letop., II, p. 17.
dacoromanica.ro
238
(Mata if trebul unchiasuluI s anda, ca sal d un culit ascutit
prin inimd. El, vedf, nu se impc cu ceea ce disese ursiteorea d'a

doua. O grij mare 11 coprinse.,
P. ISPIRESGU, Ley., p. 97.
11745
A fi (ajunge) la catite.
T. CODRESCU, (fricar,
Gazeta Pop., 1, p. 46.

D-na C. BALLY, c. Clirlomd-
p. 53.
nesci, j. Tutora.
A fi in duvaanie.
Se mal lice : A fi tnnios la cufite adica, a fi fbrte
sup6rat pe cine-va i, cum lice francezul: lui en vouloir
mort.
Eire couteaux tirs

-Prov. Franc.
A fi (st) pe cutite.
11746
C. ULLEA,
toma
c. Botopni, j. Bo-
Vedf .4c, Ghimpe, Spin.
10 A fi ne-rabdator de a Oil ce-va.

2 A fi ne-rabdator de a plech.
CUTR
Ochi de cutr.
11747
GR. JIPESCU, I, Lumina, p. 262.

Vedl Curver.
Ochl de fiinta rea, plinA de mielie. Vell No. 11719.
A DA
Ved
11748
Chibzutald,
Cine da, nu uIt ; lar cine Ie, cam mal d.

G. P. SALVA', inv. c. Smulti. j.
Covurluiu.
dacoromanica.ro
239
LEGI, INVETITUR, MESERII
10 Banif inaprumutati aunt adese-orT pierduti..

20 Pentru eel earl WO, o binefacere.
A dat f a luat.
11749
II, p. 5
1 ORD. GOLESCU, M88.
Adich 'a ispra'vit tt starea (GoLEscu).
Dal, n'ai.
11750
I ORD. G OLESCIT. Illss. If. p. 87.
A. PANN, Edit. 1889, p. 93;
p 109.
1-1INTEscu, p. 43.
E.
AL. V OINESCU, j. Gorj.

T.
PATRICILT,
ti7IV.
C.
Stnulti, j.
COVUrlUil - C. POSSA, stud.
c.
Hurnulesci. j. Ntnfu.
M. LITPESCU, inv. c. Broten, j. Suciava.
1U LIU OrtoFoREANu, inv.
C.
Galga, emit. Arad Ungaria.
P. GARBOVICEANU, prof. c. CoI. TOMESCU,

j. Olt
inv. c. Broscart, j. Mehedinp.
Daca da, n'

P.
p.
c.
I SPIRESCU, Rev 1st., III,

H. D. ENESCU, (NV.
12.
Zatnostea, j. Dorohot.
GR.
POIENARU, ing. C. Rama, 1. la-
lomita.
10N ROAN, stud. c.
Vinta211ica, emit Solnoculut, Un-
garia. G. MADAN. stud. c. Trtt

gent, fin. ChieneA, Basarabia. -
0 AV. ONI5OR, prof. c. Dobrovet,
j. Vaslutu.
Vecil Ca". Xl.l, c. Clo-
pot.
10 Adica giumertul nici odattl are (GoLD,cu).

20 Cnd inaprumutf pe unul i. nu't]. mai aduce indrt, sa 41. strica lucrul imprumutat.
11751
AI, daI, n'ai.

ION ROMAN, stud. c. Vitna-Mi,
contit. Solnoculta, Ungaria.

dacoromanica.ro
240
11752
PROVERBELE ROM/NILOR
Frunza (fc5Ie) verde de dal n'aI.

c.
V. IFILDI, elev, Sc. Norm. Be'rl.

Corodesci, j. Tutova.
E. f.
PATRICIU, inv. C. Smulti, j.
Co-
vurlu1u.
Trebuie s6. sell cntecul vechiu, eh' nu trebue s'a' Imprumutl. V41 No. 11751.
*
11753
Nu daI, al.
Maior P. BUDISTEANTJ7
C. Bu-
curesci, j. Ilfov.
Aa suntt clopotul de la Turnu-ColteI, Indemnndu-te

sh te feresel de a Imprumuta pe altiI.
* .n.
AdI &A, mane le.
11754
GAV. CRISTEA, preot, Ds Forrai,
cornil. Bihor, Ungaria.
Dac6, ajutl pe altil, Tel fi ajutat la rindul t'ta.
Da urfa ca s ti se d dece.
11755
BARONZI, p. M.
p. 42.
HINTEscu,

.
11756
Multe am dat si pe sma draculdi.

ITTLfU
GROFSOREANIT, tnV.
(Jala, cornil. Arad, Ungaria.
c.
10 and dal ce-va i. nu etf silit.

2' ()find al dat rdmnnd phgubit.
LI
11757
De prost eel scie lua, dar de dat ba.

V. SALA, dase. c. Lazun, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru eel carl. nu mal intorc banul sail lucrul Iraprumutat.

dacoromanica.ro
241
LELA, fNVATXTUR, MESERIf
11758
*A
Dal cu banita i scoff cu lingura.

Semin. Centr. Buz.
Cl.
VIII,
prin P. CaRBOVICEANIT, prof.
Dal banii imprumut Cu gramacla i ti s6 inapolza cu

tirlita.
L'
11759
Cu chibzula dal, al.

N. A. FORESCII, C. Folticent, j.
&clam.
S6, imprumuti cu mare bagare de sma ca sa

pler0
*A
Mal d, RomAne.
11760
Mal las, jupane.
G. P. S.A.Lvril, inv. c. Smu41, j.
Covurluiu.
pica o a treta persn, cnd e de fat6, la o tow:1261A.

.L
S '1 scotI un ochiu i nu 'ti d nimic
11761
A. GOROVEL
c.
StaniOrd, j.
Suclava.
Pentru omul sgarcit.

L
11762
DA ca din chi' lui.

IUL. GROPOREANU, inv. c. Gul-
p, comit. Arad, Ungaria.

11763
Putin dal, putin port'.
Vell Eftin.
D-na E. B. 1lAwR, p. 87.
Lucrul eftin e in tot-d-una prost.

Bien n'est cher comme le bon march.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
242
PROVERB= ROMINILOR
Das Beste kauft man am wohlfeilsten.1)

Prov. Germ.
The best Goods are cheapest in the End. 2)

Prov. Engl.
11764
Cat dal, atata IeL

Cdt va s' dai, ahat va s' Ticti.3)

ILIE GHICU, prof.
Turia, Epir.
c.
Abela &
Ce dai, aot Ticti.4)

P. PAPAHAGI, Zweit. Jahre.s.,
p. 176.
Acela lateles ca la No. 11765, Ins& ma generalisat.

Poco danaro, poca merce. 5)
Prov. Ital.
A pouco dinheiro, pouca saude. 6)

Prov. Port.
Wie das Geld, so die Waare. 1)

Prov. Germ.
Som Pengene ere, saa ere Varerne.

Prov. Danez.
Cel mal bun se cumpal maI eftin.
Cele maI bune lucrurl sunt cele mal eftine la urm.
a) Cat vel di, atat veT lui.
4) Ce dal, ap. Iel.
6) PuOnT banI, puvina marf.
La puOnl banl, puOn sntate bun.

Cate parale, atata marf.
Cate parale sunt, atatea si marfur
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETITURA, IdESERIf
11765
243
Nimic al dat t nimic al luat.

IORD. GOLESOU, 111-88. ir, p. 48.
SZi (-Ace pentru ceI ce cumprtt, lucrurf pr6ste Cu prat

mic (GoLEsou).
11766
Cum dal asa ti se da.

V. SALA, dam e. Cutriim, vomit.
Bihor, Ungaria.

11767
Rupe 'n dou

DA si nou;
Rupe 'n trei

D i lui Andrei;
Rupe 'n patru
Da si celui de pe vatra.
GR. ALEXANDRESOU, magist. j.
Putna.
Cand tot' ne cer din ce avem.

11768
E s nu dati, lumea las s. Oica.

IORD. GOLESOU, M88. If, p. 7 .
P. ISPIRESOU, Bev. Ist., III,

p. 379.
S lice pentru eel ce nu le pasa de ceca ce vorbese

6menii pentru el, cand nimio pAgubesc (GoLEsou).
*L
11769
Cand Ii dai II fata lpa, and Ii ceri (cei)

II m6re manzul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 93;
III, p. 109. HINTEscu, p. 43.

luau GROFOREANU, dan. c. Ga4a,
coma- Arad, Ungaria.Ot CALLN.,

j. Argo).
GR. ALEXANDRESOU,
magistr., j. Putna.H. D. ENEscru,
inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.AL.
Vor_N-Esou, j. Gorj.P P. GIRBOVI0EANU, prof, c. Mogogesci,j. Dintbovif.a.
dacoromanica.ro
244
PROVERBELE ROMAINILOR
Vecri a se llamen:uta.
1 Pentru cel rii. de plata. Cand Il dai nu'l mal tine

paraIntul de bueurie, i cand fi cef, la termen, niel sd
te vada In chi de suprare.
2 Arata, pe ne-recunoscaorul.
Ami au prter, ennemi au rendre.
Prov. Eran c.
Chi impresta, male annesta. 1)

Prov. Tose.
Quien presta, no cobra; y si cobra, no todo; y

si todo, no tal; y si (al, ennemigo mortal.2)
Prov. 'Span.
Leihen macht Freundschaft, Wiedergeben Feindschaft.

Prov. Germ.
He that does lend, loses his friend.4)

Prov. Engl.
Illan lanar sin din och Icrafver sin ovdn.5)

Prov. Sved.
*
11770
CAnd i dal II fat vaca, candil cerI(cel)

(fi) rnstire vitelul.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. I, p.

457. Sc. Norm. Inv. Cl. VII, pi-in
P. GIRBOVICEANU, prof.
ECAT. ZANNE. C. Popeni, j.
D-na
E. I. PATRICIU, inV. C. Smulti,

j. Covurliciu.GAVR. ONIOR, prof.
C. Dobrover, j. Vaslulu. A. Go-
Roya c. Folticeni, j. Suclava.
1) Cine /mprumue, umple

!) Cine Imprumut nu dobndesce ; si daca dobandesce, nu tot ; si daca
tot, nu la fel ; i daca la fel, inamic de mrte.
9) A imprumut face prietenie, a cl inapoi face dusmnie.

4) Cine imprumut 1;1 pierde prietenul.
ImprumuV prietenului i aducT aminte dusmanuluY.
dacoromanica.ro
245
LEGI, iNVETATUE.A, IdEsEnif
*A
Cdnd da i fatd vaca, 0 cdnd ce i m6re vitelul.

A. VASILIU, (ni'. C. Tdtdraft, j.
Suciava.
L.
Cand da l omului ri fatd vaca, 0 cdnd fi

cell fi m6re vitelul.
GR. POLENARU, ing. c. .Rassa,
j. Ialomiict.
V&A' a se Itnprumuta.
A.cela Inteles ca la No. 11769.

*
DaI Cu mana i alergi cu picI6rele.
11771
A. PANN, Edit. 1889, p. 93.

I. BINESCU, prof. j. Roman.
De cu mnele 0 &erg); cu picirele.

E. I. PATRICIU & G. P. SALVI,
(ny. c. Smulti, j. CovurluIu. H.

D. ENESCU, inv. c. Zamostea, j.
Dorohol.
L.
A dat Cu mdnele 0 nu p6te s'adune cu picI6rele.

Tutova.
V&A' Maria.
ImprumutY i. apoi alergi ca s'all seq.' banif ; Cu alte

cuvinte cel care ImprumutA e in tot-d-una pag-ubit.
11772
Lesne e a da s'anevoe a lua.

A. PANN, HT. p. 109.
TEscu, p. 42,
Hat-

11773
De cat sal' del si sa ne sfadim
Mai bine tot prieteni (prietinl) sa fim.

A. PA, IH, p. 109.
TEscu, p. 44.
dacoromanica.ro
Hm-
246
PROVERBELE RO3LiNILOR
Crtnd s'e respinge o cerere de imprumut.
DA (sA dai) i scapA
11774
scapI).
P. ISPIRESCU, Leg. p. 43.CESAR BOLLIAC, Culeg., p. 175.
Scl da
fuyi.
N. POPESCU, Calendar 1881, p. 26.
1 11/af bine sa pAgubescl ce-va, sA trcd de la tin.e
s scapl. Se lice mal ales pentru judecAtl, de cart tTe-
bue sA fugl ca d.racu de Amble cAcI, orl cum va e lucrul tot pAgubit veI rnihn.
2 SA fug-I de omul
gAleodoru s sei vinovat. De ai frg. vol'a luI, 'Jura' sci, e a
cut un pecat de a etileat pe moia slutuluI. Mai sea ril &A' de omul
draculul, sa" dal si sit seapi. Sit n'aI nidi in clin, niel in m'necA cu
P. 1SPIRESCU, Leg. p. 43.
dinsul.
g Er rea foe, sit dal si sit fugi.,
N. POPESCU.
Slav& lui Dumnesieti, am sA claa, n'am

jeati!
11775
A. PANN, Edit. 1889, p. 134;

HmTEscu, p. 176.
II, p. 88.
pice datornicul.
DADACA
*
11776
II trebue dadacA.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesel,
Tutova.
Nu scie sa se p6rte singur, e cam prostut.
DALT
V ell Walt.
DAR
M6rte, Ne
mullamitor, Nemulfumit.
dacoromanica.ro
247
LEGT, thIVTATURA, MESERIT
11777
Dar din dar se face raful.

I CREANGX, Conc. Liter. XII,
D-na EL.
p. 23; Pov. p. 299.
SEVASTOS, p. 18. P. ISPIRESOLT,

Rev. 18t. II I, p. 155. D-na M.
TRTERRY, c. Berlacl, j. Tatova.

GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Patna.
Dar in dar rau ,0" face.

GALIN IORDACHE, etud.,j. Argegi.
Dar in dar se face.

V. A. FORESCU, c. Folticent, j.
Suctava.
Din darul &Wirt se face rau.

E. I. PATRidu & G. P. SALVIC
inv. c. &map, j. Covurluin.
Din cd_petat se face raw.

Can.d din ctigul Vti, din cele trebuincl6se tie, da!

altula.
Qivand deux pauves s' aidet l'bon Diu nit))

Prov. Wallon.
Wenn ein Bettler dem andern waR gibt,

freuen sich die Engel im Himmel .2)
Prov. Germ.
11778
Dar la dar merge.

I. G. VALENTINEANU, p 32.
(And dor &grad se ajut. Dumnecleil ride.

Cfind un cersetor Elk altul (cersetor), IngeriT se bucuil In cer.
61498
18
dacoromanica.ro
so
248
PROVEEBME ROM/IN-MOE
Dar la dar merge qi einstea imprumut.

A. PAN, Edit. 1889, p. 146;
III, p. 118 & 146.HinEscu, p
P. TSPIRESOU, Rev. Bt., ILI,

p. 155.
44.
Vecp Cinste.
Duph cum te vel purth tu cu altii, tot ast-fel st vor

purth i eI cu tine ; cum vel cinsti, aa yd.' fi cinstit la
rindul Ott
Din dar ai luat, in dar s dai.
11779
Vointa Nationald, XIII, No.

3447.
Duph cuvintul din Evanghelie. Acela inteles ca la

No. 11778.
11780
In dar a venit, in dar s'a dus.

G. Dr. TEODORESCU, Genet.,
p. 93.
VecII Haram.
Cad numal lucru muncit ddInuesce i prinde bine, pe

and cel rhpit, de dhruTla sat venit de a-gata trece ca
i cum n'ar fi fost.
De aceIa se lice despre un asemene lucru, duph ce

l'a vOut perind cum ven afa se duse ; se duse de unde
a venit ; s'a dus cum a venit ; adich lesne.
Male parta, male dilabuntur.1)
NEVIU.
Ce qui vient de pille pille, s'en reva de tire tire.

Prov. Franc.
Haram geldi, haram gheti2)

Prov. Turc.
Cele fell cAstigate, r s risipesc.
Haram a venit, harem s'a dus.
dacoromanica.ro
INVETITURL, MESERIf
11781
249
Darul dat la vreme e dar lndoit.

GR. ALEXANDRESOLT, magistr. j.
Putna.
Ve41 a Ditrui.
Lucrul trebue dat la vreme ca s alb& pret.

Bis dal qui cito dat.1)
SENECA.
Qui tt donne, deux fois donne.

Prov. Franc.
Chi da presto, da due volte. 2)

Prov. Ital.
Wer bald gibt, gibt doppelt. 3)

Prov. Germ.
He that gives quickly, gives twice.4)

Prov. Engl.
Den giver dobbelt, som giver snart.5)

Prov. Danez.
11782
Darul cel tarcpil nu are putere de dar.

C. DIN G OLEN!, 1, p. 67.
Lucrul care nu e dat la vreme pierde din pretul OA.
precum dice inteleptul Solomon : nu lice catre apr6-
pele ail: du-te i nial vino! mAne iti voin da, and
al* cu tine.
Prov. 3.28.
Petit prsent trop attendu

N'est point donn mais bien vendu.
Prov. Franc.
D de doug ori acel care d. repede.
Cine cri repede cl de done' ofi.
8 ) Cine d repede a de dou orI.
4) Cine d repede d indoit.
4) .Cine d repede d indoit.
dacoromanica.ro
250
PROVERBELE ROMAN LOB
Dra casa nu aspardzi.')
11783
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 155.
Darul e in tot-cl-una primit cu placere.

*
11784
In dar.
COSTIN, Letop. I, p. 84.-CANTEMIR,Istoria Ieroglif.
KAROLY ACS, p. 83.
V.
p.
ALEXANDRI, Teatr. P. 406.

N.
STANCEANII, inv. C. Piria, j. Mehedinti.
VedI Agrie.
1 Adic pe nimio, arat un mare folos.

Unul dice '1 agg., cela-l-alt spaar;
De i-asI prinde ginerT,
lua in dar.
Unul dice agA, cela-l-alt spAtar ;
De i-as prinde ginerT, asI dit srindar.
Chirita in Iasi.
20 Fara folos.
cOsteninta mea in zadar i nevointa in dar imI va ei.
CANTEMIR, Ist. Ierogl.
30 Fr pricin bine cuvintata.

tEste o poveste latinscg de dice: cnu se pune nume in dar.'
N10. COSTIN, I, p. 84.
DARA
11785
Mai mare daraua

De cat ocaua.
A. PA.NN, Nastrat. Hogea, p. 9.
G. P. SALVI, inv. C. Smultit
j. Covurluiu.
Ve4T Oca.
Adic un lucru de nimio la care mal' mare e cheltu-
Iala de cfit folosul.
La sauce vaut mieux que le poisson.

Prov. Franc.
Darul nu strici nicI o cas.
dacoromanica.ro
LEA iNVETXTUR, MESERIf
251
E pi la giunta della carne.')

Prov. Ital.
lilas vale la salsa que los caracoles. 2)

Prov. Span.
De saus is beter dan de visch.3)

Prov. Oland.
DARABANA
*L
II bate darabana ca mane.
11786
GAVR. ONIBOR, prof. c. Slobozia-
Zorlenl, j. Tutova.
A saracit Cu desavirire.
DARAC
*
11787
A'i pune nutret pe darac.
A cauta sa faca r6ti cui-va, prefaandu-se ca 'I vroesce

binele.
11788
A DARAC
*z
Al drci.
Adica a'l bate.
DARE
*.
11789
Darea
Vede marea.
FtTu, elev, Sc. Norm. Berl. C. ()Wad, j. Bacail. E. I. PATRIC/1-U,

in?).
C. SMU10, j. (Jovurluin.
/) Mal multe 6se (care se canfiresc cu carnea) de cat carne.

2) Ma:T mult face zma de cat melcu.
a) Zma e rnal huna de cat pescele.
dacoromanica.ro
252
PROVERBELE ROKANILOR
1 AdicA cu dare velf fad' ori-ce (GoLEscu).

20 Arai& puterea banuluf; in cleoselif. cand cine-va are
o afacere grea de fAcut, flumal ditnd plocne sail bauf

p6te sA isbutscA.
Darea
Umple marea.
11790
G. MADAN, stud., c. Trugeni,
in Chine, Basarabia.
Acela luteles ca la No. 1J789.
Darea
Trece marea.
11791
A. PANN,III, p. 27.BARONZI,
p. 61. 1-1iNTEmu, p. 44. G. I.
MUNTEANU, p. 150.Imlu G130EOREANU,

Galga, comit. A-
rad, Ungaria.
Lryfu PAP, (22V.
c. Covasint, comit. Arad, Ungaria.

M. STINCEANU, inv. c. Fina, j.
Mehedinti.
P. GARBOVICEANU,
prof. c. Dretganesci, j. Vtagca.

f. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
/0v. CILIN IORDACHE, stud. j.
Argeg.
G. T. TOKESCU, mv. e.
Broscari, j. Mehedinti.
DARMON
Vecp own
A DARU
A
11792
Lucru la timp clAruit

Pretuiesce Indoit.
IIINTEscu, p 93.
AL. ()DO-
BESCU & SLAVICL Cart. Led.

K. A. ZAinaREscu-DIAcoN, inv. c.
Stiubienit, j. Dorohoi.
Ori-ce la limp druit

Pretuesce insutit.
NIC. MATEESCU, tnv. a. Movilifa,
Ve 4I Dar.
j. Putna.
dacoromanica.ro
LEO, iNVATAT1JRA, MESERIf
253
Acela inteles ca la No. 1178 1.
Bis dat qui cito dat.')

SENECA.
Qui tt donne, deux fois donne.

Prov. Franc.
Chi da presto, clef, due volte. 2)

Prov. Ital.
Wer bald gibt, gibt doppelt.8)

Prov. Germ.
He th,at gives quickly, gives twice.4)

Prov. Engl.
Den giver dobbelt, som giver snart.5)

Prot:. Danez.
11793
Lucrul druit
Pretuesce indoit.
GR. POIENARU, ing. c. Rana, j.
Ialomita.
V ell Dar.
Arata puterea darulut

DASCAL
Ve41
Foc,
Gust, Hord,
Vrerne.
11794
Nu Varet dascal pftn a nu fi ucenic.

'ORD. GOLESCU, M88. 11, p. 110.
Adia, nu poruncl pan a nu inv6t cum s6 poruncesc

(GoLEsou).
DI de dou' off acel care di repede.
Cine d repede cl de dou8 orY.
Cine d repede cl de doug off.
Cine cl repede d indoit.
Cine d repede d indoit.
dacoromanica.ro
554
PROVERBELE itOMINILOR
11795
Cu ce dascal loculesce
Aa carte alckuesce.
A. PANN, I, p. 7.
Cu ce dascal leicuesce
.24$a carie alcatuesce.
HINTEscu, p. 44.
La ci, dascal va s'ti duci, ahtare mathima

va s'invet
C. IONESCIY, inv. c. Nevvta, Macedonia.
Vedla se Aduna, a se
insop.
Acola
inteles ca la No. 9536.

Cel ce umbld impreunct cu ce ì rinvetafi, Invetat va fi; 'tara cel ce merge cu ce fdrd
de minte, cun6sce-se-va.
Prov. Solom. 73ibl. 1688, p. 40.
Dis moi qui fu llanta je te dirai qui tu es.

Prov. Franc.
Sag' mir mit wem Du umgehest, ich sage Dir

wer Du bist.2)
Prov. Germ.
Man is known by the company he keeps.3)

Prov. Engl.
Dimmi con chi vai, e te dir chi sei.

Prov. Ital.
La ce dascal te veY duce ast-fel de lectie veY Invta,
Spune'mi cu cine umbli, ed i spun ie cine

Omul e cunoscut prin socletatea In care petrece.
Spune'mY Cu cine te duci,
voYu spune cine e?ti.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVTATURA, MESERII
265
A fi dascalu cui-va.
11796
E. f. PATRICiu, (ny. C. Smulti,

j. Covurluiu.
A'l pune la cale intr'o afacere.

Bun dascal aT mal avut!,
A DASCALI
Pr scie dscl cele indoite.
11797
BARONZI, p. 43.
Pr
iret, nu pite fi om de trbrt.
DAsALITA
VedT Sdrdcie.
DATINA
11798
*6.
In sange se preface datina.

V. SALA, (tasc. c. Ghighisent,
VedY Obiceru.
Arata puterea datinef, obicefuluf.

L'habitude est une autre nature.
P7'021. Franc.
L'abitudine una seconda natura.1)

Prov. Ital.
La costumbre es otra naturaleza.2)

Prov. Span
Obicelul e o a doua natura.
2) Obicelul este o alti natui.
dacoromanica.ro
256
Gewohnheit ist die andere Natur.')

Pros. Germ.
Custon is second nature.2)

Prov. Engl.
Vanen er en ny Natur.')
Prov. Norv.
DATOR
Vag Creditor, Manta.
Cine nu e dator e destul de bogat.
11799
&min. Centr. Buc. Cl. VII,

prin P. GIRBOVICEANII, prof.
A. PAN, Edit. 1889, p. 134; II,

p. 88.
P. ISPLRESCU, Bev. 18t.

1--IDTTEscu, p. 44.
II, p. 153.
Cart. Cit. JI, p. 45. FR. DAart,
I. p. 339.GR. POENARTJ, ing. C.
Bassa, j. Iaiomia.
De multe ne-multumirl, necazurf i supe'rarf soap& cel

care nu are datorii.
EkElLaw
1.116v 'petXwv.4)
Prov. Din
Felix qui nihil debet.5)

Prov. Lat.
11800
*L.
Bogat e acela ce nu e dator.

V. A. FORESCU,
Suciava.
Acela inteles ca la No 11799.

1) Obicelul este o alt natur.
2 ) ObiceIul este a doua natur.S.
5) Obicelul este o a doua natuf.
4) Fericit acel care nu datorii nimic.

Idem.
dacoromanica.ro
C.
Dorna, j.
257
LEGT, isvAT.A.TuR, MESERIt
Omul e avut cand nu e dator nimic.
11801
BARONZI, p. 55.

*A
11802
A spune lumii c mortul

Nu a facut nici un spor.
detor
V. BALA, dasc. c. Beful, comit.
Bihor, Ungara.
In zadar spul ce-va &And nu poti av niel un bun
resultat, niel un folos.
Tu 'I ceri sali numere tete,

i el dator te mai scte.
11803
A. PANN, III, p. 23. HarrEsau,

p. 125.
Pentru omul glcevitor i de rea credintA.

11804
Omul detor de multe ori trb s mint&

V. SALA, das.
c.
Vascoil-Bd-
resci, comit. Bihor, Ungaria.
Pentru c5, de multe ori, la vadea, nu'1 p6te plat datoria.

11805
*L
Dator nu's ca nu'mi d. nimene (nimenI)

pe datorie.
I. CREA, Amint., p. 200.
C. C. BUNGETEANII, stud. C. C080-
vet, j. .Mehedinti.
Ve41 Befiv, BrItcYuf.
Acela Inteles ca. la No. 8180.

*L
11806
Par'ca tt lumea 'i e datre.

sou, p. 94. Sc. Norm. Invq. Cl.
VI, prin. P. GIRBOVICEANU, prof.
E. 1. PATRIGIU. inv. c. Smulft,
,j. Covurluiu.
Vof Cora61e.
Adica, sta posac i tdcut.
dacoromanica.ro
258
PROVERB ELE ROM "ANILOR
IN DATOR
Cine cumpr In dator

Pltesce de dou
11807
A. PANN, TU. p. 108.
Vedr a Bi.
1 CA,ci
HaTTE-
sou, p. 44.
cumpra pe datorie platesce indoit de scump.
2 Sa creditorul te pun'e de platescf de mal multe

orl, tot licnd ca nu Paf platit.
DATOR1E
VedY a Bate, Gilnd, Lulea,
11808
Detoria (datoria) manca cu omul din blid.

V. SALA. clase C. Bdleni. comit.
Bihor, Ungaria. LIVIIT PAP, inV.

c. Covasinf, comit. Arad, Ungaria.
DIM. P oP.ovicf, i'mv. c. (Juvin,
cotnit. Arad, Ungaria
Tot cu grip, eI traesci.

*A
11809
Arde casa i detoria ese pe ferestri afar.

PARTENIU COROW A FILL
C.
VaqcoiiBaresci, comit. Biliar, Ungarla.

Casa arde
'borgea fuge pi tu ugeacu.1)
C. 1ONESCU, prof.
Macedonia.
C.
Nersta,
Daca al pierdut tot Cu ce o sa mal platescf ?

*A
11810
Cine le pe datorie pltesce de dou ori.

V. FORESCU, C. Folticeni, j. Suciava.
Sed. Narm. Invef. Cl. VI,
prin P. GiRBOVICEANU, prof.
I) Casa arde si datoria fuge pe ogeac (cos) afafg.
dacoromanica.ro
LEGf, fNVETITURA, MESERIt
*.
259
Cine cumperd pe datorie plcitesce de done orL

H. D. ENEscu, inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
Yell Datar.

*L
Am pltit datoria i tot dator am rmas.
11811
Suciara.

20 Dupa ce al plait dobanql, cAt capetele, tot nu s'a
seklut nimio din datorle.
Carie n'are diigurle, nu'I credit. 1)
11812
FR. MITKLOICH, Rum. Miter.,
I, p. 10.
Cine ti."-a dat ill* mal da, la nevoe, ca Ed nu pfrda ce

ti-a dat maI nainte.
* .n.
11813
Datoria e plin de griji.

GR. ALEX ANDRESCU, magistr. j.
Patna.
Daca et1 cinstit, did altminterea :

Grijile 's la creditorT
Mal' milt de 61 la datorT.
Qui nihil debe f, lictores non time!. 2)

Prov. Lat.
Senza debiti, senza pensieri. 3)

Prov. Ital.
1) Cine nu are datoril, nu are credit.
I) Cine nu datorii nimic, nu s teme de lictorl.
3) Fill datoriT, fr. grijT.
dacoromanica.ro
260
Borgen macht Sorgen. i)

Prov. Germ.
He that goes borrowing, goes sorrowing. 2)

Prov. Engl.
At borge skaffer Sorger. 3)

Prov. Danez.
11814
*L.
A lua vlul de pe mort, in loe de detone

Mai fcut niel o moie.
V. SALA, dasc. C. Bela?, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru o datorie mare a 1u mai nimio.

*
11815
Carnatul lung e bun, dar datoria lung. ba.

G. P. SALIT1, inv.
c.
Smulti,
j. Covurlulu.
Vecrf
agd,
Socotler.
CAci te st6rce de rarahl sdrac lipit.

11816
Datoria nu mre niel odat.

A. PA, Edit. 1889, p. 94;
p. 110. HINTEscu, p 44.
P. IsPniEscu, Bev. 18t. III, p. 156.

FR. DAM, I, p. 339.
Mai curind sail mal tri trebue plAtitg.

Lange geborgt ist nicht geschenict. 4)
Prov. Germ.
Forbearance is no acquittance. 5)
Prov. Engl.
A imprumuta aduce griji.
Care se ImprumutA 1z1 aduce grijI.
5) Cine Imprumuti capti grijl.
A Imprumuti pentru mult. vreme, nu este a d.

Riibdare (asteptare la plaa) nu este plat&
dacoromanica.ro
261
LEGf, iNvtqlTURL, MESERII
Datoria veche nu se uit.
11817
GR. POIENARU, ing.
C. Rana,
j. Ialomifa.

*
11818
Datoria veche nu putreOesce.

E. I. PATRIOU & G. P. SALvit,
inv. c. Smulfi, j. Covurlulu.
Acela inteles ca la No. 11.817.

*
Paru putreslesce.
11819
Datoria crece.
SUHAMEL, j. Ilfov.
Ve41 a se Ingsrumuta.

*
Datoria
Ca rija.
11820
Siivfu POP; inv. c. Covasin

comit. Arad, Ungaria. D-ra Ea.
SIS,MAN, inv. c. Adam, j. Tutova.
Datoria
Este ca rna

A
11821
Datorie veche, cornr ne-sfirsit.

N. JUVARA, C. POpeni, j.
G. MADAN, inv. C. Truqeni,
Chigneu, Basarabla. V. A. FoRESCU, C. Folticeni j. Suciava.
Datoria veche e comra ne-sfirqitei

Tutova. E. I. PATRIOIV, inv. C.
Govurluiu. I. BANESCU,
prof. j. Roman.
dacoromanica.ro
282
PROVERBELE ROMINLLOR
Datoria veche e comrci, ne-stinsei.

GAV. ONIB.OR,prOf. C. Dlu-Mare,
j. Tittova.
Bine lnteles pentru creditor.

11822
Mai mult pote datoria de cat dania.

T. CopuEscu, Uricar, XXII, p.
190.
Maxim& juridica.
11823
A rade pe datorie.
EN. KOCaLNICEANU, Letop. III,
p. 272.
Acela inteles ca la No. 7666, ins'd Cu mal multd energie.

Aste nu 's nimica, frate,
Or et vie rele frte;
C'o sa mergera la barbIerie
Set ne radd pe datorie,
vor s ne ainarsca
Pentru Tra Rornnsca,
Batndu-ne cu cuvintele :
Ce am facut pungele?
EN. KookfficEANu, III, p. 272.
11824
plati datoria sa.

NIC. COSTER, Letop. .Mold.
P. 5.
Adica a mull Francesul lice in acela cas, insA cu un

inteles mal restrins, pentru cei condamnatl la m6rte, dupa
ce i'a primit pedpsa : il a pay sa dette la socit.
platit datoria sa..
N. COSTIN.
DATORNIC
11825
D la un datornic rfi. 'un sac d pale

este bun.
IORD. GOLESOU. MS8. II, p. 117.
dacoromanica.ro
263
LEGI, iNITETITUR, MESERII
*A
Be la un datornic rezi e bine &I leca fi un

sac de paìe.
V. A. FORESUU, c. Folticeni, j.
Suclava.
*L'
Be la un, datornic r4 ie i un car de

pale, daca ti se va da.
H. D. ErrEscru, (ny. c. Zumoatea, j. Dorohol.
Be la datornicul re destul
$i un sac
de paie.
Abecedar Ilustr., p. 26. D-na
BALLY, c. airlomnesci, j.
("1.
Tutova.
De la un datornic refi prime,sce qi un sac

de paie.
E. J. PATRICtt, (ny. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
De la un datornic re ti multumesce-te
i cu
un sac de tarife.
C. TEODORESCU, fnv. C. .Thigele,
j. Vaguiu.
De la un datornic rat
bine sei leal qi
un sac de plvel.
Suciava.
V eli Platitor, Platnic.
Adic d unde nu putem lu ma mult, s ne multumim cu putin (GoLEsm).

Greca' ic, ca i noT : De la un reil platnic ieet
sac de paie.
D'un mauvais dbiteur et payeur
Prends paille et foin pour ton labeur.
Prov. Franc.
19
61498
dacoromanica.ro
264
PROVEEBELE EONINILOR
*A
11826
De la un datornic rti nu veI lu nimic,

de cat la puntea (p6rta)
V. A. FORESCU,
C.
Dorna, j.
Adic6 niel data.
RECE
Die dece, tu tae una.
11827
pie
tu ascultei una.
V. A. FORESCU, C. FoMani, j.
&clam.
Vec)I a pice.
lo Acela inteles ca la No. 5149, la care se vor adaogit

aceste variante.
20 Despre cef mincino1 i ldudaroi.
A da cui-va dece inainte.
11828
G. POBORAN, inst. e. Slatina,
j. Olt.
Ve41 a Mie.
A fi mal detept, mal priceput de cat altul.
DELA
*A
11829
A intrat In dela.
GAV. ONIOR, prof. C. Dobrovet,
A dat peste dracul.

11830
j. Vaslulu.
A pune la dela.
VegY Dosar.
CESAR POLLIAC, Culeg.
A d uitireL
Tarina se tern i puse planul la delei.,
dacoromanica.ro
LEA iNVtTiTITRA, MESERIf
265
A DEPNA
*A
11831
A depna.
L. *.IINEArru, Diet., p. 256.
E. I. PATRIOT, inv. C. Smulp, j,
Covurluiu.
1 Se qice pentru omul vorbaret.

2 A bate.
DEPNAT
*A
11832
A lua pre cine-va la deknat.

V. A LEXANDRI, Teatr., p. 966.
FR. DAM, I, p. 348.
M. CA.
NIAN, public. j.
1 A'1 1u socotlg, de 6re-ce.
2 Al bate.
A DESCOSE
*
11833
A descse pre cine-va.

IIILT. GROFOREANU, inv.c. Gal-

POBORAN, inst.
sL
G.
C. Slatina, j. Olt.
A'l afi gandurile, scopurile ; a'l face a, spunk far

vr, ceea ce tine ca s. ascum;16; a'l
A DESGHIOCA
11834
A desghioca.
L.*XIII' EANU, Dict., p. 261.
10 A sech de puterl pre cine-va.

2 Al bate cumplit.
A DESJUGA
Ve Car, C&ruill.
dacoromanica.ro
PRO VERBELE ROMANILOR
266
DIATA
Ve41 Cuhnle.
DICHIS
II cu multe dichisuri.
11835
GR ALEXANDRESOU, magistr.,
j. Putna.
Pentru o trb mal grea de cAt s crede, un om

iret, etc.
DIJMAR
11836
In urma dismarilor multe birfesc babele.

IORD GOLESCU, M88. J1, p. 15.
HrgEscu, p. 46.
In urma dijmarilor multe birfese babele.

A. PANN, I, p. 169.
1-1Dtti,
B. P.
Etym. Magn., p. 2269.
Adicg, ceI ticaoI in urm& in zadar vorbesc (GoLEscu);

dap& ce trece primejdia sat' n5pastea.
DIMERLIE
Vefi
11837
*.L
Dup ce II d cu dimirlia, apol mai cere

ca a Oecea s fie cu vlrf.
V. A. FORESCU,
Suclava.
c. Brosceni, j.
Pentru cel lacom.

11838
Dimerlia II la mert.
D-Da Z. JUVARA,
Tutova.
dacoromanica.ro
C.
Fedesci, j.
267
LEGY, iNVTITURL, MESERIf
Cnd se d Cu picos.
La mert se socotesce sat lece dimirlii ne-scuturate
i a lecea Cu virf, sati lece dimirlii rase i o a unspreOecea pe deasupra.
DIMIRLIE
Vecyi Dinarlie.
DIRMOIU
Vecri crur.
DIRMON
Vell Cher.
DOBANDA
Dobanda lung-a rupe cIochina.
11839
IORD. GOLESCU, Mee.
II, p. 90.
Dobdnda multd rupe dochinile.

A. PANN, II, p. 80.
HIN-
TESCTJ, p. 47.
* c,
Dokinda mare rupe eiochinele.

C. NEGRUZZI, I, p. 249. D na
c. Scirdteni, j. TuE. I. PATRiciu, inv. C.

Smulti, j. Covurluiu. P. Isna.z.
Kw, Rev. 18t., II, p. 162.
M. JUVARA,
tova.
I se lice pentru eel ce s lacomesc la mare dobnda

i. pe lng dobnda pierd i capetele (GoLEsou).
20 Intr'un mod mal general, ne arat c5, lcomia la
om nu e buna.
Este de observat cil in acsta (licere, care e f6rte

veche, intelesul piimitiv al cuvintului dobeindii, a fost
acel de prada, de unde mal trliti folos i in urm interesul banilor.
11840
In loe de dobanda
Se pomenesce cu osInd.
A. PANN, Edit. 1889, p. 23; I,
p. 79. HINTESCTU, p. 47.
dacoromanica.ro
268
*A
In loe de dobdndei
Te pomenesci cu osindcl.
H. D. ENESCIT, inv. c. Zanioidea, j. Dorohoi.
Pentru cel care o pAtesce, fiind inelat In atept6.rile sale.
ImprumutI pentru doband i pIersli (si)
11841
capetele.
A. PANN, Edit. 1889, p. 94;

III, p. 110.
11Thipsar, p. 78.
Doband turcsca.
11842
FR. DAM:6, IV, p. 189.
M.
CANIAN, public. j.
Dolcanda usurara, i. de care nu maf poti. sedp.

,Nu seap1' de el ea de o dobeindet turcbcd.,
DOCTOR
V&A Bld, Casa", Cofcrug-,
Cuilint, a se Libolneivi, Medic, Patimaf.
Bolnavul multe slice, dar doftorul ce scie

face.
1184
A. PANN, II, p. 38.
Bolnavul multe dice, doftorul face ce scie.

M. ST/NCEANCT, inv. c. Fina,
j. Mehedinti.
Bolnavul dice o mie,

Doftorul face ce scie.
Vell Bolnav.
TESCII, p. 18.
dacoromanica.ro
HIN-
269
LEGT, iNVATIT1JRA, MESERIf
Pentru cel care nu scie ce cere, i. nu i se ascultit

cererea.
Nu la dohtor, ci la ptima.
11844
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 109.
Ne arat cg, paimmul mal bine scie (GoLEsou).

*A
11845
1351e s fie ea doctori sunt de ajuns.

C. TEODORESCU, ;env. C. Crasesci,
Ve
j. Vaslaiu.
B611

* .6.
11846
Cel sntos n'are trebuint de doctor.

&min. Centr. Bac.
VII,
Cl.
prin P. GIRBOVICEANU, prof.
Adicti, cel cu minte

11847
*A
Doftor II numai Dumned.ea.

A. Goilove, c. Folticeni,
Saclava.
j.
Odd numaf el tdmaduesce precum ranile trupulut i

acele ale sufletulut
Je le pause Dieu le gurit.
.1131.BR. PARA.
Niel ale dohtorului tte, lar d la du-
11848
hovnic niel 1)6' jumatate.
IORD. GOLESOU, Ma. II, p. 108.
*L
Nid Mk ale doftorultei

Niet t6te ale duhovniculu.
I. CREANGI, Amint., p. 96.
C. C. BUNGETIANII, stud.
sovet, j. Meheding.
dacoromanica.ro
C.
CO-
270
Nid t6te a doctorulul

Niel t6te a duhovnicului.
VedI Pope.
V. A. FORESCII, c. Folticeni, j.
Suclava.
1 Ne arata de ce trebufe s ne ferim (Gouscu).
2 Gnd fugim de Invetaturile moralel si de preceptele

igIenef.
ciline-cuvintz, 1:16mne, mancarea i b6uturica robilor tbi, Amin !
Dupa acela ridia un pahar, dicnd :
eI, bletl, de acum
3'apol" ne las in pace si 'si cauta de drum. InsA nol vorba
cela :
tele ale dottorului, nic tebte ale duhovnicului, de ce peI
trecl, de ce al petrece.3 -- I. CREANG.L.
11849
Dohtore, vindeca-te mal intAhi 'Ve tie.

IORD. GOLESCII, 1188. Ir, p. 90.
Doftore, vindeccl-te pe tine

Dm. TiCHINDEAL, Fab. p. 146.
- LAITRIAN & MAXIM, 11, p.257.
Doctore, vindecei-te intdiu pe tine.

Putna.
Se lice catre cei ce pe altif s'fatulesc, in vreme ce in-
susf el at trebuinta de sfatuire si. -pe insusl el nu sf-
tuiese
Eschil exprima aceeasl idee in Prometell inldquit
.Ca un doctor prost pierdi curaj indatcl ce suferi tu insuqi. Nu scii

sd gasead niel un leac ca sei te tamdduesci.,
La rindul seti. Horatlu lice :

Quum tua pervideas oculis mala lippus inunctis,
Our in amicorum vitiis tam cernis acutum
Quam... aquila ?
Y.AXXcov icap6q, aiyck a'Xxscsc. 3ptcov.1)
Plutar.
Aliorum medicus, ipse ulceribus scates.2)

Prov. Lat.
Doctorul celor-l-alV, tu singur plin de rni.
Doctorul celor-1-a10, tu singur plin de rnI.
dacoromanica.ro
LEGf, NVETATURA, MESERTI
271
Doctore, vindecd-te fnsu-O.

LUCA, IV, 23.
guris toi toi-m-me.

NOV. Franc.
11849 b.
Doctore, vindeca maI Intftiu 136 tine, apoi
p mine.
IORD. GOLESOU, .M88.
II, p.116.
Sse Oice pentru eel ce pe altif povtltuesc I eI mal rp

greOsc (GoLEscu).
11850
'I-a venit doctorul dup. mdrte.

Ve41 Mrte.
AdicA ajutor pr
Met& tbv reXsliov cop./Jo:x[1.1)
Prov. Elin.
Post bellum auxilium.
2)
Prov. Lat.
Aprs la mort le mdecin.

Prov. Franc.
Doppu ch' mortu, cumunicamulu .

Prov. Sard.
Offer death the doctor. 4)

Prov. Engl.
Nach dem Tode braucht man kein Becept mehr.

Prot% Germ
Dup resbel ajut6re.
Idem.
Dupa ce e mort, 11 grijim.

Dup m6rte doctorul.
3) Dup m6rte nu'i maT trebue nicl o rqet.
dacoromanica.ro
272
PROVERBELE ROKNILOR
Unde me cauti, dohtore, 1 unde pe mine
11851
me dc5re.
Se lice calad alt necaz avem
p. 13.
ne cercetza.
(GoLEscu).
11852
Dohtorul cu o burilan, cea maI mare

bla o sc6te afar.
IORD. GOLESCIT, M88. n, p. 90.
lice pentru ceI ce, cu o mica bagatela intimping

cel mal mare reno' (GoLEsocr).
11853
Doftorul bun sciinta In cap, lar erbile

In camp le are.
DI% CANTEMIR7 Ist. ietOgi., p.
115.
A se apropia de No. 11847 i 11852.

11854
Multimea d b(51e, la dohtor paine mle.

IORD. GOLESCIT, M88. I, p. 541.
Se intelege de la sine ca, din multimea belelor, traIesc

i se imbogatesc doctoriI.
11855
Doctor de apa dulce.

LAITRIAN
MAXIM, II, p. 257.
Adica doctor fara sciinta, ne-indemanatic.

Mdiein d'eau douce.
Prov. Franc.
Se povestesce ca, doctoral Bouvart, care a murit pe

la 1787, ordonase betranef comitese d'Esclignac sa be,
In fie-care qi, calad se va scula din pat, un pallar de
apa rece, se mal Ie,, duph, o junalltate de ceas o cesa,
de clocolata i, pe urma, din not un paliar cu apa. Intr'o dimineta, Demna Esclignac, nita sa be primul padacoromanica.ro
LEO, NvTuA, KESERIf
273
liar cu apd, luand docolata i al doilea paliar cu apEt.

Cum if dd seama de greala ce fdcuse, trimise dupli,
doctor. Bine c m'ati chemat, Iise Bouvart indat& ce
i se povesti intimplarea, clocolata domnief-v6stre trebue
s5, fie intre doue ape; s6 luati indat un clistir.
11856
Ea If sunt doftorul el.

A. PANN, Edit. 1889, p. 113;
II, p. 101. EIrmscu, p. 47.
Eti
sunt doctorul.
P. ISPIRESCU, Rev. ht. III, p. 379.
Vecri Popa.
II fac ed de leac, 11 bat cum se Cade.
DOCTORIE
Vedl Baba.
11857
Nu sunt doctorif bune.

D.na Z. JUVARA, C. Fedeeci, j.
Tut ova.
VedY Baba

11858
Cari si ear dulgi hitriile, Ti Ica -la cafine tri biuturi. 1)

C. ZUCA, dud., c. Perivoli, Epir
& c. Culona, Albania.
DOFTOR
Vecr Cosciag, Doctor.
DOGA
VedT Copil, a se Insura,
ilf6rte, Murere.
1) De eratt dulcI doctoriile, le luail 0 la cafenea ca beuturl.
dacoromanica.ro
'274
PROVERRELE ROMINELOR
11859
*A
NI lipsi (vre) o daga.

BARONZI, p. 42.
LA URIAN &
G. I. litaTMAxrm, 1, p. 1122.
TEANII, p. 122.
P. ISPIRESUCT,
Leg., p. 247.
I. IONESCU, Cart.
Cit. III, p. 66. G. PETRIUC , C.
Coma, comit. Alba-Inferiarcl, Transilvania.
*A
Ti lipsesce o (160.
A. PANE, III, p. 14.
IoRD.
GOLESCU, MS8. I I, Asem. p. 97.
Cony. Liter., XII, p. 218.
V.
LEXANDRI, Teatr., p. 230, 569,
899 & 1094.P. I SPIRESCU, Leg.

I, 1872, p. 180; .Rev. Ist. I, p.
226.-- HINTEscu, p. 91. L. *AfNEANtr, Semas., p. 353.

GROFOREANU, 2:12V. C.
IULIU
Galga,
CO-
mit. Arad, Ungaria.-1. BINEsou,

prof. j. Raman.
AVR. CORCEA,
paroh, c. Co#eiu, Banat. GAVE.
ONL5OR, prof. c. Dobrovq, j. Vaslulu.
E. T. PATRICtU, ittV. C.
j. Covvrhau.
cam lipsesce o d6,0%

_Patna.
C. TEODORESCU, inv. C.
Lipova, j. Vasluiu.
N'are o dOci.
TEODORESCU- CHIRILEANU, III,. C.
Brosceni, j. Suciava.
Nu'i in t6te d6gele

T. P OPESCU, mv. C Dobreni, j.
Ilfov.
Ve41' Murere, Siimbater.
E n.ebun, neshbuit, netot, nul 1u t6te minti.le, nu mal

seie ce face.
dacoromanica.ro
LEGf, larytTITuR, msERft
275
Il lui manque un clott.1)

Prov. Franc.
Li manca u patrone di casa. 2)

Prov. (iorsic.
_Falta-lhe urna aduella.6)

Prov. Portug.
Er hat einen Sparren u viel.4)

Prov. Germ.
At have en Skrue 10s.5)

Prov. Suedez.
*
11860
h numa inteo
S. MaLLELESOU, &zdt., I, p.
219.
E intr' o (160.
I. BANESGU, prof, j. B,oman.
Acola inteles ca la No. 11859.
Il a un coup de marteau.
Prov. Franc.
Tener ramo de locura. 6)

Prov Span.
He Iret en Shruw liiss.
7)
Prov. Friz.
7) Sub-ir4eles : ca son artnure.
IT lipsesce stpanul casa

II lipsesce o clg.
Are un aprior mal mult.
2) Are un prup desfcut.
A av o ramur de nebunie.
Are un urup desfcut.
dacoromanica.ro
276
PROVERBELE ROmINILOR
A av mai mult o d6g6.
11861
LAIIRIAN & MAXIM, I, p. 1122.
Acela inteles ea la No.
11860.
* .6.
A ajunge In dga (cutrula).
11862
V. ALEXANDRI Teatr., p. 996.
P. IsPIREscu, Rev. Lt. 1, p. 226.

SLAVICI, Cony. Liter., V, p. 3
& 8.
FR. DAmR, I, p. 381.
Verg Copi1, Copi14tie,

AM-it.
Adia. In positia, starea eutaruIa; artnd mal ales o

stare rea.
Ve11 exemplele date la No.
3060, 5082 i. 5533.
(De mi-a veni 131 Iorgu In clga el, 11 trimit la Golea.,
V. ALE-
XANDRI.
<Mg amgreac cu femeile de cl6ga mea.,
&Avid.
* L\
II sun dgele.
11863
BARONZI, p. 48.
M. CANIAN,
public. j. Iagi.
lo Il bate.
2 E bolnav rn, e pe m6rte.
Il sent le sapin.
Prov. Franc.
11864
*4
II duce dgele.
G. P. SAivrti, fnv. c. Smulfl, l.

Covurlulu.
Vedi Varga.
Are sO'l bata rt.
DOGIT
*
11865
Cap dogit.
I. BANEsou, prof. j. Boman.
A.dic om prost.
dacoromanica.ro
LEG!, INVETITITR, XESERIt
277
DOHTOR
Vecy Cusaug, Doctor, Fatima?.
DOI
WO Cap. VIII, c. Dot,
Dou.
11866
Intr in doi ca in dol-spre-cilece, i nu'l

sceyte niel dou-Oecl-si-patru.
Infra in do ca In doi-spre-clece i nu'l p6te

sc6te nicì doue*-cled-0-patru.
Abec. Ilustr. p. 29.
Pentru cel lhuderos.

. . . ma nigT una n'a indresnit'o se treca Fruto,
CHfULAFOGLIT.
che pe tog 'A fageam ches.
ZoiTA.
AudI voTnic!
Ma Cum socop ?
CHIULAFOGLII.
Suifi
ZOITA.
a estI din cel care intraIn do i ca in dal-spre-dece

Iorgu de la Sadagura.
nu'l 8c6te doue-deci-si-patru.
DOICA
Veoy Prunc.
11867
Fara doica nu pote.

GR. A LEXANDREECU, magistr.C,
Pentru cel prost.
Bucuresci, j. Ilfov.
DOP
Vecti rive.
11868
Par'ca 's dopuri de plutfi.

GAVR. ONIVR, C. Avramesci, j.
Tutova.
Se lice femeilor raid la trup i mal mult grese.
dacoromanica.ro
278
PRO VERBELE ROMiNILOR
11869
Dop de saca.
P. ISPIRESCU, Bev. At. III, p.163.
Om de o statura mica i gro s.

11870
A afla dop la ce-va.

LAURIAN & MAXIM. II, p. 1323.
Ve41 Capac
lo Adica, un mijloc de indreptare.

DOSAR
A pune la dosar.
11871
Vesil De/a.
DOUt
Vecyl Dot, a Plana.
11872
Nu ne ajunge c'avem dou

i ne vin si alte nou.
A. PANN, I, p. 147.
Child ne indrAgesc ne-norocirile.

11873
'ea cate dou si d cte nou.

GR. ALEXANDRESCU, magititr. j.
Putna.
Vecji Doba'ndrY.
1 Primesc putin. i intorci mult mad. mult.

20 Pentru cel cheltuitor.
11874
Dou si cu dou fac patru.
Vecji Una.
Lucru ne-indoelnic, bine sciut de terta, lumea.
dacoromanica.ro
xEsRPTY
279
Dou si cu treI fac sese (septe).
11875
M.CANIAN, public. j.
La lucrurl ne-potrivite.
Dar se sparg bisericY, case,
Vina nu'l a nip:16/1W!
Doug i Cu trei fac sse,

Astea nu's cu scirea 10.
A nu lega dou.
11876
A. PANN, I, p. 140. FE. DANti,
II, p. 268.
Ve41 Ten.
10 0 due r't, n.0 pot pune nimica de o parte.

mergl nainte, imi sporesce ca la rae.
CA 'n loe
Nu podu de Ice sel leg doug, c'una me 1)616.1Anesc.
A. PANN.
20 MaI rar : a nu put intelege nimic din vorbele cuI-va.

(Nu potI sd legl doug la un loe, din tot ce apane omul acesta.,
*
11877
A nu dice nici dou.

OR. JIPESCIII, Opine. p. 29.
èzdtdre, III, p. 154.
Vecr Una.
A idc, a nu mal qice nimio

cEti m duc nu Oic nici
A alege din dou una.
11878
10 A se hothrt
2 A alege, din dou' rele, cel mal putin vrtt6m.ltor.
*
11879
Cum n'a fcut Dumnedeti doll&

D-na CAT. ZANNE, c. Popent j.
Adica nu are pereche.

tE o ir6t6.... n'a fcrcut Duntneftti
20
61498
dacoromanica.ro
PR ovERBFLE ROMINILOR
280
DoutpEcI
\Tell Nou-spre-glece.
A DREGE
Ve4I Cap. XVII, c. a
Frlinge.
*
11880
Na ti-o bun& c ti-am (a) dreso.

D. GETIORGHILT, C. Tecuclu, j. Te-
cuciu. GAVR. ONLVR, prof. C.

Dobrovet, j.
Vasluiu. E. I. PA,
TRICAU, inv. C. Smulti,j. Covurlutu.
Suciava.
Ve cll a Freinge, a Vora
1 Cnd unul nu Yorbesce ne-potriyit set nu intelege eel

spuI.
20 Child unul nemeresce, facnd ce-ya prostesce,

puindu'i ca face bine.
DREPT
VOT a &di, Suspin, Cap.
XV (5-, XVII, c. Drept.
*
11881
Pan a fi s6. Is dreptul,

Imi plesnesce mie peptul.
P. GARBOVICEANU, prof. C. -Fir-
ciorova, j. Mehedinfi.
Greil Iese dreptatea cuf-va, i ma' ales la judecatf.

*
11882
Ce e drept nu'I pcat.

T. CODRESCU, UriCar, XXII; p.
P. ISPIRESCU, Bev. 18t. Il, p.
COM. Liter., V, p. 5 &
146.
135. D-na Z. JUVARA, C. Fedescl,
,j. Tutova. AVE. CoRcEA,paroh,
3.
c. Coedit. Banat. D-na CL. BA-
LLY, c. Ceirlomeinesci, j. Tutova.
Pentru a se' intar dreptatea unuf spus.

dacoromanica.ro
LEGY, fEy TAUJd, KESERIf
11883
281
Ce'I drept si lui Dumnec,leil Ii place.

AVR. CORCEA, paroh, C. Coptelu,
Banat.
Ca i 6menilor.
Din cele bune t drepte dracul 1)6 jum-
11884
tate lui 60 face parte; dar din cele

rele, ce nu ne va cere?
IORD. GOLESC17, M88.
II, p. 89.
Cele drepte sunt jumeitate ale draculul, lar

cele nedrepte cu stegpn cu tot.
A. PAWN, III, p. 91.
Liter. Pop., p. 219.

p. 50.
Vecr Avere, Ban, a
GASTER,
Hrapscu,
CArtiga, Dreptate.
S'e lice pentru cele ce adunAm din hrdpiri i jafurI, insemnnd c t6te le pIerdem (GoLEscu).
Averea cu inFelciciune cligaa scade.
Prov. Solom. p. 13. 11.
*2
11885
Una drpta i oilece strImbe.

GAVR. ONLVR, prof. C. Creingu,
j. Tutova.
Pentru omul minemos.
DREPTATE
Vecp Ca,. XII, c. Dornn,
Silt; Turcesc.
11886
Unde este puterea acolo'i si dreptatea.

NHL COSTER, Letop. Mold. H,
p. 65.
Pi-in urmare cine are puterea in 'mAna urmzti, s6, fie

drept.
dacoromanica.ro
282
Acest Antioh Vodg, cand giudeca la Divan, greoznie era; intru tot
sgmAna Wane-egg lul Cantemir-Voda. Giudetul luI ca pravila era.
NumaI pr infruntAtor era.. i nu nurnaI spre eel miel, ce i spre ceI
marl ; cg intgig, la un divan, ag 4is Via:dial de Hui, luI Varlaam
strigInd : Popo I ce nu giudeci drept, and 41 vin cdrtile rude? fi-olu
rade pletele. Atuncea VlAdica Varlaam, eind la divan cu lacriml plnAijderea cine se pirIa, ales pentru veend, i rgd l'a blgstemat
cinAtate, cu boleriI, iesne da pre om la vecingtate. Ce pentru unele

ca aceste, .1 altele, se adue neerutilrile domnielor
Deci orl-cum
niel odatg nicl un giudecAtor cu gludetul sit nu se pripscg niel
invoIseg; ed unde este puterea aeolol i dreptatea.
*
11887
NIC. COSTIN.
Dreptatea '1 cum o fac domnii.

AVM CORCEA, parch, C. Cogtelu,
Banat. luitu GRoFoREANu,

e. Galga, comit. Arad, Ungaria.
AratA ne-dreptatea care se comite sub scutul legalithteI
i mal ales, In paguba celor raid.
Les petits sont subjets aux low et les grands en

font d leur guise.
Prov. Franc. XV-e Siele.
Dreptatea sracului nimic nu atIrn, c
11888
fOrte ur.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 95.
AdicA sdracul dreptatea 'o pIerde, c nimenI l ajutd

(GoLEscu).
11889
*L
Averea cu dreptate e a draculuI pe jumtate, lar cea cu str1mbtate cu stpan cu tot.

E. I. PATRICIU, inv. C. Smulti,
Ve41 Avere, Ban, a
j. Covurlutu.
CSitiga, Drep.

*
11890
Dreptatea umbra cu capu spart.

Am. CORCEA, parch, C. Cogteiu,
Banat. E. I.
PATRICID", (nv. c.
&fluty, j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEGf, hyrtT.I.TuRI, KESERff
283
Dreptatea umblet tot-cl-una cu capul spart.

I. NEGRuzzi, Cony. Liter. VIL
VecjI Drept.
Dreptatea e in. -vecf ne-socotitA.

*
11891
Spune dreptate
Ca 'n cap te-or bate.
V. SALA, dase. c. V. Seliste, comit. Bihor, Ungaria.
Vec,1I Drept.
SA rabll In tAcere, cAnd ti se face o ne-dreptate, cad

tot tu o TeY. pp..
S'asa mre, vere, frate

Numal Dan n'ava (noi n'avem) dreptate.
11892
GR. JIPESCIT, Bete. Oras., p.

271, 273 & 275.
And nu poti cdptk nicAerf dreptate.

*
11893
Cu dreptatea nu mergi departe.

IIII111 GROFOREANIT, tnv. c. Gal-
Daca nu al i. spete.
La Bruyre observa cA : gil n'est pas impossible de
gagner une cause juste.
Bon droit a besoin d'aide.

Prov. Franc.
11894
Dreptatea tte birufasce, i adevrul de
cat tdte mai tare este.
CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.

245.
Dreptatea, pana la cele din urmg, trebue sA Is5,.

dacoromanica.ro
284
*A
11895
Dreptatea niel odat nu piere.

V. SALA. dasc. c. Cusiigu, co-

11896
*A
Dreptatea ese ca unt-de-lemnul d'asupra

ape'.
A. PANN, Edit. 1889, p. 78;

III, p. 28. ETINTEscu, p. 50.
D-na, EL. SEVASTOS, p. 174.
B. P. ElD.W. Etym. Magn., p.

1266.
p. 219.
D-r GASTEN, Liter. Pop.,

ANDREI MARIN-ESCU, inv.
c. Humele, j. ArgqD-ra EOAT.

*LpIAN, inv. c. Adam, j. Tutova.
Dreptatea es ca undelemnul asupra apei.

Suciava.
Dreptatea e ca undelemnul, ese de-asupra.

I. BINEscu, prof. j. Roman.
Dreptatea tot-d-una ca unt-de-lemnul

tesce d'asupra (Tel.
A. PA, II. p. 30.
Dreptatea plutesce d'asupra
ape);
ca unt-
,de-lemnul.
P. ISPIRESCU, _Rev. Ist., HI, p.
163.

L'muli el sta dessoravia de l'acqua.1)
Prov. Milan.
1) Unt-de-lemnul (oloIU1) stg. de asupra apet
dacoromanica.ro
285
LEA iNVETATURA, MESERII
Dreptatea e ca lemnul cel uor, care '1

apas. In apa, i tot cand-va ese d'a-
11897
supra.
DucoNovicf-LoGA, p. 27.
Parafrasa licerel precedenta.

*A
Dreptatea s'a dus de cand Turcii.
11898
NIC. MATEESCTT, inv.
j. Putna.
C.
Movi-
lo Puteal sa al de o mie de orl clreptate odinieora,

daca protivnicul t era un Turc, r6maneaf in yea
paguba.
2 Adica de mult a perit dreptatea.
*Cine nu are dreptate acela tipa mai tare.
11899
V. A. FORESCU, C. .FolticenT, j.
Sudara.
C5,ci ne putnd d argumente bune, crede ca va speria lumea, facnd scandal.

Tu te filches, done tu as tort.
Prov. Franc.
11900
Ai dreptate numai nu te cauti.

I. CREANG.A, Pov. p. 254; COWV.
XI, p. 189. P. ISPIRESCU, Rev.
lit., 1, p. 228.
dreptate dar nu te mug.

G. P. SALVIt, 61V. C. Smui, j.
Covurluiic.
S lice, in batae de joc, de cel care se lauda a are
dreptate dar nu are.

11901
Mai bine putin cu dreptate de cAt mult

Cu strimbtate.
A. PANN, II, p. 29.
TEscu, p. 158.
dacoromanica.ro
286
P ROVERBELE R OMINILOR
Ma bine putine cu dreptate de cat multe

Cu strimbcitate.
GR. A LEXANDRES MT,
j. Putna.
Pentru cel ne-lacom
magistr.,
drept, de alminterea se scie
c : averea cu clreptate e a dracului pe jumettate, iar cea

Cu strimbdtate Cu shipein cu tot.
Mai biota e pulinei Cu direptate de cat Inuit
. . .
Cu strimlnitate.
Prov. Solom. p. 46.
Mai bun este putinul celui drept de cdt prisosul
ne-legiui(i.
Psalm. 87.16. 17.
Farino de diarolo va presto in semola.i)

Prov. Ital.
11902
Cel ce lipsesc nu capt dreptate.

10 Maxima juridic&
20 Se lice pentru eel carif, ue fiind de fata, sunt
gubiti cu ce-ya.
Les absents ont toujours tort.

Prov. Franc.
Fern hat nicht Ehren.2)

Prov. Germ.
The absents are always Wrong.$)

Prov. Engl.
Fina dracului se schimb repete In tr4e.
Col care e departe nu are onorurI.
2) Ca cad lipsesc nu ad laid data' dreptate.
dacoromanica.ro
287
L.EG, INVtTITITRA., MESERTI
DRIC
A fi pe dric.
11903
Adica pe sfirit, pe ducA; a merge

eAfacerea nstrA e pe dric.)
Ca un cal de dric.
11904
G. P. SALvrCr, inv. C. Snzulfi, j.

Covurluiu.
Pentru omul cel mndru i prost.

DRUGA
veo Bezb4
DUBALA
Argasld.
*A
11905
In putina cu dubal.
GAV. ONIOR, prof. c. Murgeni,
j. Suclava.
La cada cu dubala.
r. CREANGI, Pov, p. 29.
V ecli d4rgase1d.
AceleaI intelesurI ca la No. 11038, i In deosebI cel

de al treilea.
acu i-am gAsit leacul, ipse ea in gandul sAA. Tacl cA 'i-ol
face ell cumnruluI una, de V-a muse& labele.
<Apr6pe de casa el era o gro5pA adincA : tocma acolo 'I nAdejdea
capreI:
e La cada cu dubala, cumAtre lupe, di nu 'I de chip.
acu sa," 'ncepe fapta.,
I. CREANGA..
DUBAS
11906
A fi dubas.
?ezdtre, II, p. 73.
Omul cu trupul greoIu.

dacoromanica.ro
Tea, de
288
DUGHENA.
Ve41 Lulea.
11907
Am dughnd Cu chirie i marf pe datorie ; cincl catig i cilece mnanc ;

ce rmane pun In pung.
1. BaNESCU, prof. j. Roman.
VecJI Pravdlie,
Spre a ar6a, In del:Mere, starea incurcat'a a unui

negustor.
DULGHER
Vecp Croitor.
EFTIN
Vegf Terrifd.
11908
Eftin lei, eftin portf.
Ve 4I a
Da.

Bien n'est cher comme le bon march.
Prov. Franc.
(Jhiu pi spende, meno spende.1)

Prov. Bal.
Lo que mucho vale, mucho cuesta.2)

Prov. Span
Das beste k,auft man am wohlfeilsten.3)

Prov. Germ.
Cine cheltuesce rasa' mult, acela d maI
Ce valorzi mult, cost. mult.
Cel mal bun ss cumprA mal eftin.
dacoromanica.ro
LEGf, INVTITURA, mEsEuit
289
De gudde' Kai' as den deiere'

Prov. Luxemb.
The bes! Goods are cheapest in the end.2)

Pro v. Engl.
Som Pengene ere, saa ere Varerne.2)

Prov. Danez
FALANGA
Vecrf CuzAt.
FANARAGIU
Fanaragi(l.
11909
GR. ALEXANDRESCU, magistr.
Patna.
Om de nimic.
FA5IE
Ve4f
FAUR
*
11910
Cumpr de la faur crbunI.

ILIE HocioTit, stud. c. Seliqte,
comit. Sibii, Transilvania.
Cnd eel de la cine-va un lucru ce '1 este de neap6rata trebuintd.

11911
A se Invt ca faurul cu scanteele.

Vecp rigan.
A se deprinde cu re-ce,
i mat' ales cu vre-un 1.611
TirguIla bun: este tIrguIla scump.g.
Cele maT bune lucruri sunt cele mal eftine la mini.

Cite parale sunt, atitea i mirfurl.
dacoromanica.ro
290
PROVERBELE ROMIN1LOR
FER
Ve41 Cap. II, c. Fer.
0 fcul Cu fieru de la mine.
11912
Din capul met, in voiea mea, ne-indemnat de nimeni..
In btala fierului.
11913
PR. DANt, I, p. 123.
La loe bun, bine aqat.

tarcTuma 1uT. Stan e are,lat in beitala fierului, i face mult
daraver.,
11914
Par'c esti de unde s tale fieru.

Ve41 Gurd.
Om tare la vorba, la invoild ; care tine la pret i nu

se' invoiesce cu una cu dou6.
A se apropia de licerile de la No. 3503 & 3504.
FERSTRO
FILER
*
11915
Cine nu pretulesce filerul nu va numra

florinul.
V. SALA, dam c. Vascorc-Bdresci,
\Tell Crucer.
FILOSOF
11916
Daca taci filosof rmal.

I. G. VALENTLNEANU, p. 26.
dacoromanica.ro
LEG, hirtTATITRI, MESERA
291
_Daca Mead rendneai filosof.

LATTRIAN & MAXIM, I, p. 1429.
Ricerea, capul filosofiei este.

Dra. CANTEMLR, 18t. Ierogl. p. 82.
Pentru eel canI, vorbind, greesc.

Si tacuisses, philosophas mansisses.
Prov. Let.
FIR
Vecg Ag, pi, Ca". IV,
VI (2.,. XiI, c.Fir, a Sbura.
*Z
11917
Firile cand s incurc.

Anevoe s descurca.
A. PANN, I, p. 61. 1-InsiTzscu,
I. I oNEscu, Cart. Cit.,
p. 60.
If, p. 115.
V. SALA, dasc. c.
Pacala, comit. Bihor, Ungaria.
E. I. PATRICIII, inv. c. Smulli, j.
Covurluiu.
lo Cnd o trbl, e incurcata r6fi, de nu mil cum s' o
mal dregl.
2 Copilul de raic se invata i se indreptzA.

11918
Firul rupt nu se mai t6rce.

283.
rupt firul, nu se tdrce.

Ve41 a Sbura.
A. PANN, Mq Alb. II, p. 80.
Pentru cele earl, can.d s pIerd ()data, nu s mal pot

dobAndl, nu s ma' Intorc.
Leleo nu maf lice vaT,
Din ochT lacrinif nu mal steIrce,
CI ce sbelfd nu se 'nteirce.
Firul rupt nu se mai Mrce.
Poes. Pop.
dacoromanica.ro
PROVERBFJY, ROMINILOR
292
11919
Din fir pAna In at.

PANN, Edit. 1889, p. 108;
II, p. 96 ez 142.B. DELAVRANCEA, Sulteirtica, p. 141. P. IsmRESCU, Bev. Ist., III, p. 161; Leg.,
p. 106, 125, 142 & 262.
D.Amat, II, p. 25.
P.
Din fir in afd.

P. ETIsDtt.1., Colum. Tralan,
p. 479.
Vell Ac, Cap, VI, c.

Ptr.
10 Cu bite am6nuutele ori cat de mid, de la inceput

pan& la sfirit.
Cercetnd noul impgrat in drpta si in stanga, de cum s'a Intimplat perderea luI, all siretenia pricineI din fir ikind In atel, cum
adia s'a bAtut tatg-stt cu thlhariT, curo acestIa ail infrnt

P. ISPIRESCU, p. 142.
2 Adic cu totul.
.MestecA pesmetil. de Brasov, urmarindu'sI fie-care gandurile i pla-
nurile, car! ar fi putut isbuti din fir pcind in ata, fr cutare gresl,
B. DELAVRANCEA.
cutare
De fil en couture.
Prov Franc.
A pelo, a pelo.')
Prov. Ital.
FLORIN
ve4-1 Crucer, Filer.
FOFELNITA
11920
Fofelnit.
FR. DAnd, II, p. 33.
Vecr Mora.
Despre o femele guraliva, limbutd.

1) Din fir In fir.
dacoromanica.ro
LEGI, INVtaTURil, MEsrauf
293
FOT
Veq11
FOIE
A nu fi trecut nicI pe fc5Ie nicI pe muchle.
11921
G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.

Olt.
A nu fi bagat in sniA.
A'i cl pe fbIe.
11922
S. I. GROSSMANN, Dict. p. 83.J. BANEsou, prof. j. Roman.

Putna. FR. DA.m6, II, p. 32.
10 A spune cul va adevrul,
spune verde pArerea.
2 A da lucruriie pe hp,.
3 Al batjocori.
A o Intrce pe fbia aI-1-alt.
1 1923
P. TSPIRESCU, Leg., p. 273;

FR. DAME, II, p.
Save, p. 65.
32 & 217.
*L
A o int6ree pe faa
G. P. SALVD:5", inv.,
C.
&multi,
j. Covurluiu.
*A
A schimbati o pe alt fOe (f6e).

GR. JIPESOU, Opine., p. 120.
B. P. HAW-6, Etym. Mugu., p.
921. V. A. FORESOU, c. Folticeni, j. Suciava.
C. TEODORESOU,
inv. c. Lipova, j. Vasluiu.
Drneg
alantd freinr4.1)
I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
1) Intifircel ai-l-alt.
dacoromanica.ro
294
lo A'I schimbh prerea.

2 A'13." schisabh modul de a fi., purtarea, proced.area,
a se ar6th, maT sever ; a sili pe cine-va s faca re-ce.
Gandesce-te, dragutul sufletuluI met, ea sunt copiiI ma.
OrY eI, orI ed, respunse el.
Bine, ce o 85 dicg bgrbatul met, calad s'o intrce ? Lumea m
va omori ca pIetre cnd va audi una ca asta.

Dascalu vadit ca a cam scrintit'o i o int6r8e pe fila al-l-alta.)
P. ISPIRESOUs Leg. p. 273.
D-1 G. Copuo arat5, ea, pentru explicarea lic'trel,

sun.t mal' multe parerf:
cred ca ea Ii are origina in credinta spusa de biblie, in
cartea sortil, in care Dumneded are scrise tte peripetiile vietel emenilor. Textul variazd de la fae la Rife, i dupg cum Intrce Damnee
aga se schimbg srta emule.
sunt de parere ca origina 4iclereY trebue cantata In panglicarille de bilcid. O data. inainte de a lu avint panoramele,
8e
aflad prin bilaurl elt'rturarI de fae), carI avead cartl ca chipurI colorate, continnd de obicau ilustratiunI frg vorbe a veunel povegti
fiorse, a vr'unel intimpldr/ de grzd. Aceste cartl erail tipgrite prin
apusul Europa, unde luase avint negotul ca ast-fel de cirtt Carturaril de fle, explicad multimel chipurile de pe fle. cAicI vedetl cum
se intilnesce flcaul ca fata ... etc. etc., se spunea cate 'n luna 5.1 'n
sre. .Acum intrcem feda, i vedern c flacul
etc., Acest cintrcem fIa, era o legaturg intre un episod i altul i tot adata introducerea intr'alta situatie a povestel. Ast-fel, se 'ntrce fbIa, insemnza
trecerea la alta, situatie.
Sunt altiI, carI cred ca dicatrea 1-ar av origina in muzica. Calad
ad vadut taraniT mal intaIu sat, i asta-dl pe muzicantI can-talad
dupa note, adica dupg fa, ad' vadut cd, se schimba cantecul de o data
ca schimbarea
fie ea in mijlocul melodia s'a schimbat cantarea,
fie ca se incepeit alta melodie. Pentru explicarea acsta ar st marturie i vorba 'VI-a schirabat c'antecul,, 'daca e aga, apoI sal cg
schirnbam cantecul, adica ne schimbam purtarea, o intrcem p'altg
fle i procedgm alt-fel.
(Explicarea unora, cqic't6rea ar fi nascutg din observatia c la

citirea evangeliilor preotul, intorcand fla, I schimb felul vorbelor
adica de pe o fae blestema gi de pe alta bine-cuvinta, sail alt-ceva
In sensul acesta e lipsita de tema serios. Tot aga de bine al put
dice, cg 4ic't6rea s'a nscut la citirea Alexandria, orl a calindaruluI,
orI a alta cdrtI. Absolut fr temeld ni se pare explicarea dupa anecdote.1)
1) Popa citea din Evanghelie despre Eva :

Adata ; aicl el intdrce fbia, continuand
i er carne din carnea lui
era pila: de sin6la pe dinainte

pe din afard, ad popa Intorsese dou fol
continuat citirea la descrierea corbia lui Noe.
Un bogat av pricind c'un srac. Sracul av dreptate. Merg la jadeator. Bogatul conrupe pe judector. Acesta ja cartea, o deschide, citesce pe-o
t'Ole
de ochii lumiI d dreptate sraculuY; .Ins gice el intordnd
?infra ce-I trece prin cap, dnd
fas. pe laturea acsta spune
dreptate bogatuluI.
dacoromanica.ro
295
LEGI, INVETITUR, MESERII
Probabild insd e altd explicare dacd inteadev'r 4ic't6rea e o

anume, cd ea e luatd de la suflarea vintulul
prin fol. Dupd direqia vintuluT, foile se intorc inteo parte orT in&alta : in fat,, in dos, in dung. S'a intors f6Ta, ar insemn: s'a
schimbat bataIa vintulul, s'a schimbat situatTa.
Compard i dobla:
Fea verde de pe balt
Bine mi-a fost mie odat
Dar s'a 'ntors fat pe tdi1
mi-e destul de r'd.
Cintecul lul Iancu.
creatiune romanscd,
Dar, la urma urmel, 4ic6b5rea peote e luatd, aa Cu cap i cu picT6re cu tot, din limba polon sad cea germand. GermaniI 4ic tocmaT
pe tocmal: Es wendet sich das Blatt, er hat das Blatt gewendet, inteacela bateles ca noT. De la GermanI all luat'o PoloniT. Echivalent
In limbile romanice nu are, in forma acstd.,
Acsta din urma parere este neap6rat greita ea,ef, cel

putin Sieilianul 1ice ea i nof :
rutari 'n autra fogghia.1)
Prov Sicil.
FOLE
Ve4I
Cap.
.1X,
c.
Folie,
61e.
11924
Te laf rm5le
Te baga In fle.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95.
Daca te lag m6le

Te baga in fle.
IORD. GOLESCU, Mss. U, p.87.
IIDTTEscu, p. 87.P. ISPIRESCU,
Rey. 1st., II', p. 154.
Cand ti-afla mae,

Ti baga tu file.2)
G. ZUCA, c. Turla, Epir & c.
Culona, Albania.
') A o schimbh pe alfa- f6le.

1) Cand te all mole te bagd In f6le.
21
61498
dacoromanica.ro
296
PROVEREELE itOMANILOR
Te afld m6le
Te bagei
tu file.')
I. COYAN, prof. e. Abela, Epir.

'L afl tnijle
'L baud
tu fle.2)
D. A. MILESCU, stud. c. Gopesl,

Macedonia.
te supune (Gouscu).
Cu cat omul tace i rabch, cu atat e mal asuprit, totl
Adica
61 incaleca.
*A
11925
Las-te tnle
CA te bag 'n fle.
IORD GOLESCU, Mss. II, p. 39.
ITTIATJ GROFOREANU, inv.
C.
Gala, omit. Arad, Ungaria.
Ne arata a nu trebuIe st da'm mult obraz 6re-cdrula

asuprA-ne frog niel o impotrivire
(GoLEscu).
A FRANGE
Veli Cap.
XVII,
c.
FrUnge.
11926
Na ti-o frant c ti-am dres'o.

A. PANN, Edit. 1889, p. 159;
III, p. 128. HENTESCU, p. 63.I CREANO1, Pov. p. 44.

I. G.
VALENTINEANU, p. 36.
C. ALEXANDRESCU, c. Alexeni, j. Ialomita.
&min. Centr. Buo. Cl. VII,
prin P. GARBOVICEANIT, prof.

Na ti'l freint eel
i l'anz dres.
t) Te OA' m6le, te bad In f6le.

2) 11 af161 in6le, II bag In f6le.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETXTITRI., KESERII
297
S' o lovi nu s'o lov, na t' o freint cei r am

dres' o.
A. PANN, I, p. 10. }IniTEscu,
p. 92.
ii-o freint c' am chitit' o .
1)
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Vecrf a Drege, a Vorb)

*A
11927
Na ti-o buna ca ti-am frAnfo.

I. BANESCTJ, prof. j. Roman.
Vec,II a Drege.
FRIO
vecji Cap. 111, c. Fr721,
1114cIrig.
11928
A '1 da
G. P. SALver, inv.
j. Covurlulu.
VegI Cap. 11, c. Fria.
c.
Smulti,

Lacher la bride a quelqu'un.
Prov. Franc.
11929
A tine de friti.
I. CREANGI, Pov., p. 178.
A stiipn pre cine ya.

80,pane, de acum ai femeTe cum se cade ; numal s'o cam, til din
punit
frig, 1 sal retee unghiile din cand in And, ca nu cum-va
ci5rne., 1. CREANO.
Tenir la bride Cc quelqu'un.

Prov. Franc.
1) Am chitit'o, adiei : am dres'o, am potrivit'o, am flcueo.
dacoromanica.ro
298
n.
11930
11 tine In nou
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.
Tutova.
stApan de aprpe. Acela inteles ca la No. 11929,

Cu mat mull& tdrie.
A't pune fi-tul.
11931
Suclava.
oprl de a face 6re-ce.

c La vreme 1-a pus friul cci alt-fel se (Inca de rip.,
FUIOR
Vecyf Femee, Peinzd,Polia.
.L
11932
A'st tu ale ti-el futre.

P. ISPIRESCU, Leg. p.596; Save,
p. 78. ANDREI MARINESCU,
c. Humele, j. Arges.
A'0 lua ale trel fu'i6re i lumea In cap.

II, p. 118.
p. 104;
lua cele trei fulre i hait.

M. CANIAN, public. j.
Vetyr Femee,
A plea repede, a fugl de unde-va. Vell origina gicerell

la cuvintul Pope",
S ve luatt cele trel fuldre, i s ve risipitl ca pail de potarniche.,P. ISPIRESCU, Save, p. 50.
let trel fulre si s te earl.,

11933
P. I-afar/Esau, Save, p. 78.
It bun se incalcsca futbre.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 907-
prost, nu e de niel o irbA, incurcd lucrurile.

dacoromanica.ro
LEA INVETATURA, MESERIf
11934
299
II bun de tors la fuIre (ca babele).

Nu face de o -Crag. mai alsh.

11935
A tine fulor Cu cine-va.

ION A LTA SBIERA, Pov. p. 246.
A se impotrivl cuf-va prin vorba. A nu se lash pe jos,

a nu se clh batut.
aFilosoful acela tineit fuior cu boIerul si nu se Frish intru
mal pe jos cle cht dinsul. SBIERA.
FUNIE
\TNT Cap.
.111,
c.
Corn,
Cap. X, c. Par.
11936
P'o funie doi ini nicI cum pot juc.

IORD. GOLESCU, 11188. p. 55.
Vecji: Doffin, Sate.
Ached do): stapAn1 p6 un lucru (GoLEscu).

11937
Cu funia altuia nu te lsA in put.

A. PANN. Edit. 1889, p. 103; II,
p. 117; Archir, p. 13. 11DTTEscu,
I. GROSSMANN, Diet.
p. 64.
p. 37. Semin. Centr. Buc. Cl.
via; pin P. WiRBOVICEAND.
_Nu te lase( pe tunic' Oulu in put.

P. ISPIRESCU, Leg. f, 1872, p.
174.
A nu se ldsec pe funla
D. DRIGUESCU, C. Bucureeci, j.
V Nu te slujl de luerul altula i, ma ales, nu te Wt

la nevsta omuluf.
dacoromanica.ro
300
2 Sa
n.0
te increll in lucru strain.
,E1 nu se lead pe funIa lor = nu are ineredere bah-1)2911.1
11938
Funia cea indoit Cu mult mat' mult sine

dcat cea dsdoit.
IORD. GOLESCIT, Mss. II, p. 73.
Adica unirea &cal dsghinarea (GoLEsau).

11939
Funea intreit anevoe se va rumpe.

DIM. CANTEMIR, Divanul, pref.
apud B. P. I-14DM Etym. Magn.

p. 1191.
Acela inteles ca la No. 11938. picere din Biblie.

To onapTiov zi) iwrpttov o?) taxct4
opporNostac.
Ecclesiast, IV, 12.
11940
Cu o funie sri legI si p'amindoi s'Ari inneci.
p.
Vecyi
Ter,
A. PANN, I, p. 105.
24.
HINTESCTJ,
Nevoraf.
Sunt la fel, de opotriva r1.

A. Pann aplica licerea nevoIaulu i leneuluf.
A se adaoga la No. 5614.
11941
Nu vorbi de Riffle in casa spinzuratuldf.

V. A. FoREscu, C. Folticeni, j.
Suciava.
Nu trebue sa vorbescI, intio adunare, de un lucru

care p6te sh supere pre cine-va, crepnd ca fad alusle
la dinsul.
Il ne faut point parler de corde dans la maison

d'un pendu.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVETJITURI, MESEREI
301.
Non nominare la fune in casa dell'impiccato. 1)

Prov. Tosc.
Em casa de ladrao nao lembrar barafo.

Prov. Port.
Im Hause des Geheingten sprich nicht vom Strick. 3)

Prov. Germ.
Name not a rope in his house that hang'dhimself.4)

Prov. Engl.
Tal ikke om Strilcke i hcengt Illands Huus.

Prov. Danez.
11942
*a
A fi drept ca funia in traist.

BARONZI, p. 46.
I-IDTTEsCU, p.
65. I. IONESCU, Cart. Cit., III,
p. 159.
Em. POPESCIT, 'env. C.
Cioenescl-Marginea, j. Dorohof.
E drept ca funia In traishi.

P. IsprI, p. 174; Rev. 18t.
IN, p. 377.Em. POPESCU, inv.
A. PAIgN, II, p. 30.
RESCU, Leg.
Clocanesci-Margineni, j. Ialomita.
c.
Stci drept ca funea in traistel.

vet, j. Vasluiu. Sc. Norm. InV

Cl. VI, pin P. aiiRBOVICEANU,
prof. ST. TUTESCTJ, inV.
tanele, j. Dolj.
1) Nu se vorbesce de fune In casa spinzuratulul.

8) In casa homlul nu vorb1 de fune.
8) In casa spinzuratului nu vorbl de fune,
Nu numi funea in casa celut care se spInzur5..
Nu vorb1 de fune In casa MO care se splazur.
dacoromanica.ro
C.
Ca-
302
E drept ca funea In straitei.

Iimir GROFVREANU, c. Galga,
coma Arad, Ungaria.
Et ndrept ca funla tu trasta.1)

N. ST.
C.
.ATijopole, Macedonia.
Om drept ca funea 'n sac.

OSCAR ROSETTI, j.
A fi drept ca funia 'n sac.

G. 1. MUNTEANU, p. 72. HnTESOU, p. 65. GR. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Putna
C.
TEODO-
RESCU, inV. c. Cursesci, j. Vasluiu.

E. I. PATRICU, ir7V. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
1 Adica om ne-drept, vinovat Cu multe.
2 Sta strimb. Se lice despre acel care cauta

'lea o positie bun& i nu p6te.
sa'
A spune drept ca funea in sac.
11943
A nu spune clrept, a mintl
A merge drept ca fur-11a in sac.
11944
GR. JIPESCU, Beur. Ora q, p. 113.
A merge ca fun'ia 'n sac.

L. .1kINEANU, Semas. p. 351.
S. I. GROSSMANN, Diet. p. 130.
S lice pentru omul bt.

1) E drept ca funia In trai,f6.
dacoromanica.ro
LEGI, IRVET.ITURX, ITESERIf
303
Se invirtesce ca funla In traist.
11945
D. ZANNE, arehit. c. Bolintin-
din-Vale, j. Ilfov.
Acela bateles ca la No. 11944.

11946
IY Ie funia In traist.
A. PANN, Edit. 1889, p.19; I,
p. 68. ETINTEscu, p. 80.
Adia,
i plca.
A bga funea navel prin urechia acului.
11947
LAITRIAN & MAXIM, Glosar, p.

40.
Vecg Bogat.
A Implinl o lucrare fiirte grea.

11948
A apuc cap de fune.

CANTEMIR, Hron. If, p.
17, aptal B. P. 1-1Xsptil, Etym.

Magn.. p. 1392-1393.
A Os un punct de plecare.
cDe aicI vor uuiT set apuce cap de lone ca s'd arate c acesti Ostrogotl r'mas/ 86 fie 16cuit pre locurile Dachiel., DIM. DANTEMIR.
11949
Ca funia pe spinzurat.
GR. POIENARU, ing C. Rassa, j.
Ialomita.
Adia, de loc.
(L'a sustinult (11 Tubesc) ca loofa pe sprozorat.
F URCA.
Vell Cap, Pallant,
11950
Cand ajunge furca aprpe d chi

Anevole mintea s ti-o al' la loc.
dacoromanica.ro
304
PROVERBELE ROMAN I LOR
Adica la dsnadjduire mintea ne-o pierdem (GoLESCO.
Cand vine furca la ochi cu grell laste
11951
aceluia carele nu scie sa sovircisc.


11952
B. ie cu furca
AVR. CORCEA, paroh, C. Coqteiti ,
Banat.
11 Ia. pe Tina, 1.1 intinapina cu vorbe de ocara in cat

Il silesce s fuga.
*A
11953
Par'c'd 'I aruncat din furcA.

GA VR. ONIVR, prof. C. ZOrkni,
j. Tutova.
Reti aeqat, fara niel o regula
A d de furc.
11954
F. LUZZATTU, C.
lifov.
Bucureset, j.
10 A da de munca, a da de gre.a.
20 A imbetranl. Se q.ice pentru ace): barbatI cari imbetrnesc i tot nu se lasa de craIlicurf, ins& fara
o isbancla.
Exista o snva in acsta privintrt care insa nu se p6te

publica.
11955
*A st (sine) furca.
Tribuna Popor., Arad II, No.
186.T. SPERANZA., L p. 100.
A tine pfept, a se opune.

Dar de-o ;lice ca e curca?
Dice curca, ha ne-curca !
Ce tot fit intr'una fured

Daca '1 curca
Ce s'e' 'ncurca
Tocma 'n zarea zorilor
In calea vintorilor ?
T. SPERANT.i.
dacoromanica.ro
LEGi, tIVETITUR, MESERII
305
A se certa furca.
11956
FILINION, MCA p. 60.P. IsPEEZESCU, Rev
Vecrf .Pir.
Ist.
1,
p. 232.
F. DAld I. p. 224; If, p. 45.
A se cert,
elerant certat lured ca Voc16 pentru D-ta.,
11957
*a
I. GHICA.
A av de furca Cu cine-va.
A. PAN, III,p. 137; Mo? Alb,
II, p. 54. P. ISPIRESCU, Rev.
1st. 1, p. 232.BARONZI, p. 42.
L. SAINEANIJ, Dict. p. 341. FR.
DAME, Il, p. 45. E. T.PATRIcfu,
"inv. c. &miff, j. Covarltau.
G. POBORAN, inet. j. Olt.
A av greutati ; o incurcAturd, o ralufla Cu cine-va.

(Da iI coc eil tarta, nu te las in pace,
Am de fural inca, cu tine, s'zace..

A. PANN.
Nous avons un compte rgler.

Prov. Franc.
Nous avons n' pomme peller essonle.1)

Prov. Wallon.
Mit Einem ein Hiihnchen zu pfliicken haben.2)

Prov. Germ.
I have a crow to pick with you.$)

Prov. Engl.
Ik heb een appeltje met u te schillen.4)

Prov. Oland.
Avem un mer de curgpt (de caja) impreunl.
A av o g'infa. de jumulit cu cine-va.
Am o Mil de jumulit cu dumneta.
Am un meripr de cursipt (de ON cu tine
dacoromanica.ro
306
PROVERBELE ROmiNILOR
At have en Hone at plukke med En.')

Prov. .Danez.
FURCA
Vegl Barat, Fus, Afutere,
Vorbit.
Furea fara fus, niel cum s pote.
11958
'ORD. GOLESCII, M83. Ir, p. 73.
Ve41 Afurere.
Adica muiere fOril biirbat, cd cele din fire fAcute a fi

impreunate una cu alta nu s6 pot despartl (GoLEscu).
Veli No. 4043.
La hora m indes, m Irides, lar de furea

fug cat pociu.
11959.
I. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.

Ilfov.
Pentru femeTa cea leneA.

11960
*,L
Are stuchicl la fure.

I. BA.NEscu, prof. j. Roman.
Ve41 SWit.
VesiftI de furca 1 de calti
1 961

Ve4T
VeiIiII" de trbA. Amenintare la cas de ne-supunere.

*
11962
A nu av de fure.
HELIADE-RDULESCII, p. 93.
Mafor P. BUDITEA11J, j. Ilfov.
Vecri Carer.
A fi sgrac Cu desdvirire.
1) A av o gin : de jumulit Cu cine va.
dacoromanica.ro
LEA tiVtTIT1JR.., NIESERIf
307
FUS
In mijlocul ariiI s bate fusul.
11963
LORD. GOLESCU, M88. II, p. 16.
Ne aratd e trebule s aplm orce lucru la locul

s't. (GoLESCU).
FUS
Vecri Afurere.
*A
11964
De fus
Sari In sus ;
De furcA
Iti fad nluc.

AVE. CORCEA, paroh, C. Cogtelit,
Banat.
Despre femeile negrij6se 1) i lenee.
Dup fus 1 mosorul,
11965
IORD GOLESOU, M88. II, p. 91.
Aclica dupa mund, sporul (GoLEscv).

*
11966
II trage fusul prin cur.

IULIU GROFOREANU,
mv.
C.
Galga, vomit. Arad, Ungaria.
Despre femeea lened.

11967
Par'c'i pus Cu fusul.

GAN'. ONIOR, prof.
mesci, j. Tu tova.
Pentru o barba rara.

1) CuvIntul ne-grijos se ande In Banat.
dacoromanica.ro
C.
Avrci-
308
11968
Cat smiceaua fusuldf..

Tutova.
Adic f6rte mic, frte putin.

eA remas cdt smiceaua fusului.,
GAM
11969
Ca s-Tiai
o-al.')
gacilu, copia (cupia)
cA
I. COYAN, prof. e. Samarina,
Epir.
Daca ti-al asigurat cele maI insemnate cele-l-alte vin

de la sine. Daca a convins pe capitan, convinsri e cta
Intrega.
GALBEN
11970
-tu palupeatec, s'hib, Vinetca -are

thlia.2)
I. C OYAN, prof. c.
Turia, Epir.
Omul bun, detept, etc. i sarac sa tie nu perde nimic

din valrea lul.
In vestimentis non est sapientia mentis. 3)
Prov. Lat.
L'habit ne fait pas le moine.

Prov. Franc.
Das Kleid maeht keinen IVIneh.4)

Prov. Germ.
Daca ieI cava, turma o aY 0 o Ed (cu sigura4).
i in petic vechiu se fie, galbenul (de Venepa) 10 are prep]. see.
In haIne.. nu st.' cumintenia
HaIne nu face eking-el-. ul.
dacoromanica.ro
LEA INVT.A.TDRI, MESERII
309
GALTA
V ecg Breina.
GAZDA
Vecli &Val?, Hof.
GEALAD
Din gealil.
11971
M. CANIAN, public. j. Iaqt.
Vecg Bara, Toper.
10 Om subtire, cu gusturf alese.

2 Om detept.
Prim opunere Cu licerea : om din topor.
GEAMBA5
11972
Geamba.
FR. DA.11.j, II, p. 61.
Om ne-cinstit, care cauta sa inele pre alti.I.
GEREMEA
11973
Lucru de geremea.
FR. DAB:A, II, p. 62.
WO. Bettie, Clacd,

vald.
Lucru grosolan, r0.1. facut.
GHICITOR
11974
1 ghicitrea dup ghicitor.

IORD. GOLESCII, M88. H, p. 97.
Adic1 trba dup. om (GoLEscu).

dacoromanica.ro
310
PRO vEns ELE ROMANILOR
GEIrER BA
11975
A nu fi In terte ghIerbelele.
G. P. SALVITY, (NV. C. SWUM,
j. Covurluin
Adica a nu fi in t6te mintile.

Gherbei insemnza tref fire de bumbac, de at& sa de
tort ; iece ghferbele alatuesc o jurubita.
Sunetul gh se pronunta intre ve i ghe.
GHIGA R
11976
Sara ghigar, diminta spatar.

DIM. CANTEMIR, 1st. lerogl., p.
299.
Vell la No. 256 intelesul i origina acestei Oicerf.

Hier vacher, huy chevalier.
Prov. Franc.
Hontem vaqueiro, hoje cavalleiro.1)

Prov. Port.
Oggi mercante, domani viandante.

Prov. Tosc.
Heute Herr, morgen Knecht.5)

Prov. Germ.
Heden graaf, Morgen slaaf4)

Prov. Oiand.
+49 Ac11 vacar, mane boer.
A4Y negustor, mane pribeag.
AO stapan, mane sluga.

A41 comite, mane sclav.
dacoromanica.ro
LEA INVTATURA, MESERII
311
GIUVAERGI
Giuvaergiu bun 1I cundisce diamantul.
11977
Maior P. BUDIVEANCT, C. Bu-
cures cl, j. Ilfov.
Se rspunde mai ales celul care vr sA ne prostscii.
GLAGOLE
*
11978
Am e glagore in cap.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158.
C. BUNGETIANII, preot, C. Co-
savq, j. Mehedinti. A NDREf MAMITESCIT, inv. c. Humele, j. Arges.
Am ea glagole la cap.
A. PANN, II I , p. 127.P.
ISPIRESCIII, Rev. 18t., r, p. 231.
10 Nu sunt prost, snit e ce am de fAcut.

2a Se dice In deridere, pentru eel prot1.
Glagole este a trefa literA din alfabetul cirilic.
GLOBA
Vogl Arman.
11979
*.L
A d glba pentru cine-va.

I. CREANGI, Amint., p. 50.
A pieta glba pentru altul.

S. T. OROSSMANN, Dict., p. 90.
A platl despAgubirea cuvenita pentru o pagubit pHcinult& cul-va.

cStricrtefunea se fAcuse i vinovatul trebui& sA plItsa. Vorba ceea
nu plAtesce bogatul ci vinovatui Asa i tata a dat glaa pentru mine
yi pace bung. I. Ciramict.i.
61498
22
dacoromanica.ro
812
PROVERBELE ROXiNILOR
GOGO5AR
11980
Nu se vinde gogosaruluf gogosi.

271.
Vecp Grddinar.
1 Gaud vreI Eta dai, celui care are cu prisos, un lucru.
2 Mid vr6s inele sat sA, Invete pre un altul mal

iret sat. mai Inv6tat de cat dinsul.
Il ne faut pas apprendre aux poissons wager.

Prov. Franc
Insegnarrle lepri a correre.1)

Prov. Tosc.
Er will den Adler fliegen lehren.2)

Prov. Germ.
You must not teach fish to swim. 3)

Prov. Engt.
11981
Gogosar.
L.
AISTEANU, Diet., p. 360.
AdicA minemos, arlatan.
GOLOGAN
Ve41 Cap. T711, c. Bunddiminetd.
GRADINAR
Vecr GiiscrY.
11982
Urit grdinar cel ce din radacin

rod 61 taie.
I ORD. GOLESCU, M88.
') A invta pe lepurl s. fuga.

Vr s Invete pe pajurs sb6re.
") Nu trebue s nvtati pescil s Inn6te.
dacoromanica.ro
11, p. 14.
LEGf, INVATITURI, MESERIf
313
S6 1ice pentru cel lacomf 1 cumpliti ce nu vor

lase niel de s'mint& ce-va (G-oLEscu).
Dup grdinar 1 florile.
11983
IORD. GODESCU, M88.
11, p. 91
Adic dup5, om 1 slujba 1-u.1 (GoLEscu).
A vinde castraveti la grdinar.
11984
A vinde greidinarulu eastraveti.

G. I. MUNTEANU, p. 72.-1.
p. 224
IONESCU, Cart. Cit., TIE,

L
Gredinarulu'i nu
vincri castraveri.
V. A. FORESOU, c. Folticeni, j.
Sucfava.
' Ti-a geisit set vinD crastavet1 la grddinar.

E. T. PATiadu, nv. C. Smul(1,
j. Covurluiu.
Vinde eastraveti la greldinar, i lul mima

aer.
GR. ALEXANDREsCU, magistr.,
j. Putna.
Umblet. la greidinar crastavefis vincla,
lu, de dinsg, fi este acrei (a sa) rimed.

A. PANN, I, p.29. HINTEscu,
p. 39.
Vindi praji a gradinarlui.1)

PERICL. PAPAHAGI, Zweit. Jah-
res., p. 179.

1) Vinde pray. grdinaruld.
dacoromanica.ro
314
PROVERBNLE ROMINILOR
Delphinum natare doces. L)

Prov. Lat.
On ne doibt pas enseigner le chat a soriser.

Prov. Franc.
Insegnare a' gatti rampicare. 2)

Prov. Ital.
Filho de peisce nao aprende a nadar.3)

Prov. Portug.
A perro viejo no hay tustus.4)

Prov. Span.
Er will den Fischen das Schwimmen lehren.3)

Prov. Germ.
An old fox needs learn no craft.6)

Prov. Engl.
11985
Gradinarul nu cumpra flori.

BARONZI, p. 49.
A vinde flori greidinarului.

BARONZI, p. 47 & 69.
Acelag 1nteles ca...la No. 11984.
Porter de l'eau la rivire.

Prov. Franc.
') InvetT delfinul s inn6te.
A Invata pisicile sa se catare.

Pescisorul nu 1nva s
Innte.1
Cfinele batrin nu Invata cutu-cutu.

6) Vr s Invete pesca s. Innte.
e)O vulpe batrana nu are trebuin
tnvete siretlic.
dacoromanica.ro
LEGf, iNvATITuai, KESERIf
11986
315
La graclinarI crastavetI s'a nu vin;11.

A. PANN, Edit. 1889, p. 164.
HDTTEscu, p. 70. ION Via,COP, 'stud. j. Dolj.
Nu vinde castravefi la grcidinar.

C. TEODORESOLT, hit). C. Lipova,
j. Voltaic.
Nu umblii set vine castrave0 la greidinar.

N. GANE, Convorb. Liter.
La grit-dinar crastaveti sei nu vincri, c mima

1141 e acrcl de
Nu vinde castraveri grcldinarulul, cand el

aruncel peste gard.
PiNVII, elev Sc. Norm. Buc. c.
j. Tutova.
Acela inteles ca la No. 11985 sub formit de povatA.

Vender il miele a chi ha le api.
Prov. Ital.
Echar aqua en la mar. 2)

Prov. Span.
Wasser in's Meer tragen. 3)

Prov. Germ.
B is like carrying coals lo Newcastle.4)

Prov. Engl.
A vinde mIere la cel care are albine.
A alit api la mare.
A duce ap lu mare.
Este ca si and aI duce arburif la Newcastle.
dacoromanica.ro
816
11987
Nu vinde pepeni la gradinar.

K. A. ZAKFIRESOU-DIACON, inv.
c. Stiubient, j. Dorohot.
Nu vinde pepeni ver* greidinarulu.

M. LUPESCU, inv. c. Broccenf,
j. Suclava.
Nu vinde flori la gradinar.
11988
BA.noNzi, p. 38.
GRAMATICA
VecT Condac.
GRAPA
*A
Merge ca grapa pe uscat.
11989
GAVR. ONIBOR, prof. e. Dobro-
vq, j.
-FuckOu.
Adi.c5., o duce gret de tot.

11990
Cu grapa nu mergi la sap.

V. SALA, dam C. Serbesci, co-
Bihor, Ungaria.
Vecp aur.
Acela lnteles ca la No. 11588.

*A
11991
A se tine grapa de cine-va.
Ve41 Scaru.
D-na Z. JUVARA, c. Fedeact, j.

Tutova.

'De dinsul se line& nevoIa grapd.,
dacoromanica.ro
LECit, iNvETATURA, XESERIf
317
GRESTE
Veep MI
GRO5
A afla gro s pe gro.
11992
G. POBORAN, ifltit. C. Slatina, j.

Olt.
A afl comon
i avere multd.
GRO$ITA
Mai lesne scotl din pisetdre, de cat din
11993
IV**, o grosit.
ANDRET GELT, C. Vapa(,cornit.
Bihor, Ungaria.
Pentru omul sgarcit.

11994
*A
El a pus grosita.
ID-L. GROFOREANU, inv.c. Galga,
Cand unul nu se da' batut, cela-l-alt inchele discutia cu

acsta dickoire.
GUDA
11995
*,n
Nu me dup gude pe sate

Ca sunt la noi bagate.
V. SALA, dam. c. Miziies, comit.
Bihor, Ungaria.
Adicd, nu ma cdut, femei rele pe aiurea c sunt &s-
tale pe la not
Gudd , plural gude, partea femeIscii, a cdtelet are In

comitatul Bihorului intelesul de : curvd. i)
') De la ungurescul kurva.
dacoromanica.ro
318
HAC
*
11996
veni de hac.
A. DE CIHAC, Dict. Etyin.11, p.
V. A LEXANDRI, Teatr., p.
217, 503 & 641. P. IsPlitEscrir,
583.
Leg., p. 45, 86, 179, 283 & 362.

I. CREANGI, Pov. p. 32 & 213.
FR. DA, II, p. 92

Ve4I One/Wor.
o sc6te la cap't cu cine-va; al Invinge, al sill sa
se d invins.
e Mare 'I Dumne4ea i meter '1 dracul. Helbet, vora 'mite veni
hae i sptinuluI celuIa; nu'l vremea trecut..
I. CREANGA., p. 213.
Al &VA de lele ce
fost, cum mi-al scapat ! ea socoteam ea
dorraI. Daril fie, tu n'o ea maI scap1, Jo vin ert tie de hac., P. IsPntEsuu, p. 362.
Cuvintul hac, de la arabul hakk, vulgar hak (drept,
ceea ce se datoresce, obligatiune) Insemna la not' In vechime, i a pastrat panA asta4I in-telesul de : chirie, plata,
despagubire In banl, lfa, simbrie, etc.
cklergnd acolo Enicer-aga ad strins ciorbagiiI, i asa si din Enicerl
i-aa dat rspuns : cum de are si vr Imperatul od aseo;le pace cu
Vezirul, noI avem a cere hacid sdngelui nostru, si a parintilor nostri
ci nol cerem ste.,
N. COSTIN, Letop. 11, p. 25.
El slujesce cu dreptate
i iek hac pe jumatate.
Poes. Pop.
Nu'1 destul ca''mi da' stapanul

Pentru slujba hacul mea.
T. SPERANTA.
Grigore Ghica a pus, la 1729, la dare de hac pe T'ataril aelatl In Bugeac, silindu'i Ss. pltsca arenda pamintuluI ce'l ocupaii. De aci ar fi rmas vorba:
ven
de hac. De unde TatariI erail deprinI numai a lua, i a
robl, In Moldova, acum trebula sa, platsca wur, tam

hac.
dacoromanica.ro
LEGY, INVETATUBA, XESEREI
319
PENTRU SUPUNEREA TATARILOR NOHAY DESPEE GRIGORIE

VODi.
(La cat cale gi supunere i-at maT adus pang la anul 7238, inch
nu am trecut a nu serie. Inti pentru tte galcevele i davalele Tatarilor, cu cate se acolisiat eT de MoldovenT, uniT cernd robT, altiT
cal, bol, gi altele ne-numrate de tot felul de dava, npAstI, de care
pururea erat invluitf Moldovenil ; ca davalele lor nu aveat sfirgit
nid odat, i er superat marginea i ra despre dnii. Ins acum
la purcesul HanuluT, stringendu-se el cu toi, Mirzacil, gi capetele
inaintea HanuluT, at sttut cu totil la un cuvint, poftind numaT s
se fact slim, ar'tnd multe strimbettI a a despre MoldovenT, socotind eh de vor lu eT acca vole de la Hanul s se fact, slim, cu
acsta s '9i pt fact respltire pentru calcarile ce li s'all facut lor
In vremea ostireT. Ce se vedeg dr, cum i-at intimpinat i GrigorieVod ; ca trmitand acolo bolerT vechilT, de ad sthtut cu NohaiT la
Divanul HanuluI, cum gi cu altI tog aT curteT 1111, i-ail oborit tare pre
TAtarY ; ch au isprvit hogetu la acsta, pentru teite davalele ori cat

ar fi avut TiltariT a cere la MoldoveniT, sa Moldovenii la TtarT, de
cand megiegesc eT cu MoldoveniT i pn acum, sh fie
tte Mate;
nemic s nu ant a maT cere nicT Tatarii la MoldovenI, cum i MoldoveniT la Ttarl. i all remas tra in bunt odihn, i in mare rchivernisit Grigoriesuflare despre Nohaf, i os'bit de acsta,
Voclii, pe Nohal", de i-an fcut si zapis MirzaciI i Cdpiteniile cu mare
leglitur, intru acest chip numaT, pe unde le vor areta vechilil domnulul de pe margine, adecti Srdarul. i alti CpitanT PirchlabT, loe
de pgune dobitcelor, In locul MoldoveT, atata fit pagsch bucatele
Cu vole rg mal mult s nu
lor pe pmintul MoldoveY, cu sciin1
el s, pliitsca hacul pmintulul, cat li s'a orinduit
pan la atata remsese de cAlcatI i de supusT N hail. cat el la atata
smerire niel odatil nu ma venise. Cronica Anonimd, Ill, p. 173.
G-hibanescu,
Veqi pentru alte anAnunte articolul
Tragere pe sfrd, in Opinia din 27 Aprilie 1899.
11997
Ti-af dat de hac.

D-na ZOE MUIILESCU, inv. C.
Busteni, j. Prahova.
Nu scif ce sa," mal fad', ti s'a infundat.
HAIDAU
11998
Ha
D-na Z. JUVARA, C. Fedescl, j.
Tu tova.
Adia. trengar, om stricat.
dacoromanica.ro
320
HAMAN A
Vecp: Lucru, Sat.
Hatmana.
11999

Se d, odini6ra, numele de haimana lucratoruluf tocmit
In mine pentru ori-ce lucrare, adia, frit serviciu fix.

HAM
Vecri!
cap. H, c.
Ham,
Nm, a .S'ed, a Sta.
12000
i-a luat hamul i pratia.

G-. PoBORAN, inst., j. Olt.
ZOE MICHALLESCU, inv. c. Bugeni, j. Pra-
holm. V. Ithisu, inv. c. Brdnesci,

j. Dtmbovila.
..4peecei ham?
i praeia.
ION HARBEA, Gazet. lifaced. I,
P. 9.
A so apuch cu putere de o trIA.

mal spuuem
CA pielbrele 'n prag punem
Si vorba nu ne schimbam
No l hotArit
Niel un euvint nu mal Ott)

Din pepenI a ne mal mho
Supunere ca sg,
dAm.
_real dar' prastia i hamul

Punetl In cumpAnA dramul
mesurile itI IeiL;
Du-te si tu de muncesce,
CistigA si te brAnesce,
Cu vorba nu 'nfardi.
A. PANN, Ili, p. 95.
dacoromanica.ro
LEGt, INVETATURA, MESERIf
321
HANGItJ
Vecyf
Hangit i orn de trbi!
12001
M.ClorTAN, public. j.
Lucru peste putinta.

HAP
A Inghiti un hap (hapurI multe).
12002
A inghiti hapul.
LAZ. $A.INEANU, Dict. p. 373.
- FR. DAME, 11, p. 98 & 188.
VelI Gat, Nod, a In-
lidia, a rAbd, ceea ce nu putem impedich, i nu ne

este pe plac.
Avaler la pilule.
Prov. Franc.
HARAI\I
De haram a venit, de haram s'a dus.
12003
284. G. DEM. TnonosEscu, Cercet , p. 92.

V. A. Fonnsau, C.
Folticeni, j. Suciava. C. TEODORESOU, inv. c. D6gele, j. Vasluiu.
De haram a fost, de haram s'a dus.

E. I. PATRIGIV, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
Ilaram a fost, haram s'a dus.

G. DEM. TEODORESOU, Cercet.,
p. 92.
dacoromanica.ro
322
PROVERB= ROMINILOR
Ce e de haram, de haram se duce.

G. DEM. TEODORESCIT, Cercet ,
p. 93.
Cum harm venit'aii tot karam

Vecri Dar, No. '1489.
dat.
T. SPERANT, I, p. 221.
Lucrul cAp'tat uor sa pe ne-drept, se" perde cum

s'a dobandit. Prin urmare omul s
faca avere prin
cal plezie.
Banif cap ca nedreptate citstigasI, carit 'I am pus,
Dupd cum haram veviret ast-fel i haram s'aft dus.
Haram, de la cuvintul arab hareim, lucru interdis, oprit

de lege; turc : harem, ne-permis, pe ne-drept dobndit.
Vedi pentru mal multe am6nunte L. *dIneanu, Elem.
Turc., p. 696.
POVESTEA VORBEr
DoI insI se 'ntovarosira cu 'nvoire intr'un an

rnergnd inchiriara 'n oras carcIum eu han,
lust( unul c'ostenl la vim;lare a strul,
puind citpitalul vin, rachia a-I tirgui,
DecI acel cu capitalul incoad l incolo umblnd,
Pe la dlurI i poverne, vin, rachia cum perand
Pretul la fies-ce care mal incrcat 11 spunea
i ctigu 'ncarcaturiI 'ntr'alta punga il punea.
Cel din han lar, ca i dInsul, alte 'n folosu'l facea,
El baga cu donitI apa. 'n marta ce '1 o aducea,
pentru acel adaos din vinlare haul trage.
osebita punga II baga i il stringeit.
Dar pentru acsta fapta II veni a se gandi
Ca nu, prin vr'o intimplare, taIna a se dovedi,
avnd In han, la sre, o butie de otet
In care tot turna ap si vindea incet, incet.
Arunca pe vrana buO baniI ce if taInula.
'apol, d'aci inainte, tot merea punea in ea.
Cel cu cpitalul larsI se tot gandi ne 'neetat
In ce loe ea pue
astigatI din incarcat,
Tovarosul sa nu'l sima uneltitul rnestesug
i sit i se d de fatii taInicul saa viclesug.
Inteacestea valnd butea, cea cu otet, lis sus,
Socotl 61 nu s p6te alt loc mal sigur de pus,
scotAnd prin taIn banif intrInsa II slobodl,
Unde qi cel-alt tovaros puma in fie-ce qi;
Apol, d'aci inainte, amindol ce castigh,
Pe ascuns unul de altul tot merett in ea baga.
dacoromanica.ro
LEGI, IN'VtDITIITIA, MESERIf
Decl implinindu-se anul, ag lust s'ag socotit

S'amindol ca sa ruaY fie tovarosI nu s'a 'nvoit.
Mara nu le rmasese, nicl mult niel maY putin.
De cat butea cu otetul si o bute lar Cu vin.
La '111par-tire fie-care butea cu otet cerea

Si pe cea cu vin nicY unul in partea lul nu o vra,
De si costa maY mult vinul, dupg cum l'ag pretuit,
hotit.
Dar in butea Cu otetul er cate
Dacg vkl i v6d ei oum cg cu certurr nu se impac,
Si pe OrnenI d'acest lucro ca sg se mire II fac,

Incepurg intre dnil re-cum a Muni,
Si nu puteg unul altul gandul a's1 destaInui.
Unul 4iceg Intru sine : (Bite tovarosul meg
v'Nut cum-va veodatg cand aruncam baniI eg !

Cel-alt asa dce Yargst : cPeite ca 'n ea cand am pus
M'o fi veylut bre-cine i ducandu-se 'Y-a spus I
Si ca sg se intelgg intre dinii prin cuvint,

Se pun, si unul pe altul se intreb cu jurgmint
Cum cg : ce este pricina intre dinsiI de se cert
partea sa fie-care cere butea cu otet ?
La 'ntrebrile acestea socotind ea' s'ag simtit
Il spuserg unul altuI cum si ce fe] s'a hotit,
Si cum ha nil tot in butea cu otet Il lgsa
Socotind fies ce care sg o Tea in partea sa.

Dar de vreme ce secretul intre el s'a dovedit,
Acea bute cu otetul s'o spargl a trebuit.
Asa dar, prin invoire, acea bute el spargand
unul i altul parte de-opotrivg luand,
Puserg bani 'n chirnire i s'ag despartit pe Ice,
caute plecarg norocirea in,tealt loc.
sa
*
Unul dar plecnd sit mrgit la un oras osebit,

Fiind yard cgldurg f6rte de nesuferit,
Child veni un rig sg trcit, care erg Mae lat
Si sit vedeb. apa 'ntrinsul ca crestalul cel curat,
El poftind ca sit se scalde, s rsufle de zaduf,
Descglecand legg calul la umbra unuY stuf,
Se desbracg pan' la una, cntand bucuvat nespus,
Si d'asupra peste haIne chimirul cu banY l'a pus.
(Ind intr.& ca sg se scalde i 'ncep a lima?).
II veni in gand sa se 'ntbreg spre halne a se uIth,
Cand lata un vultur mare, in sbor pe aci trecnd,
Si zilrind chirnirul rosu, c'g e vr'o carne creylnd,
Se repe41 de odatg cu un sbor grabnic, nespus,
rpindu'l intre glaarg sg ingltg lar in sus.
El grind in grab din apg alergg dupg el gol,
Strigand, sblerand, rgcnind tare. sloboylind si un p
Vulturul de spaYmg 'ndatg armg, glas cand auyll
Chimirul care '1 luase drept in rig

Care a saltat prin unde ce va, unde a cgylut,
Si II petrec cu ochiY pang cand nu s'a v64ut.
El atuncY cllitind cu capul i privind spre cer in sus
Pice : gDin apg venirit i iar In apg s'ad due.)
dacoromanica.ro
323
824
PROVERBBLE ROMANILOR
Cel-lalt, gi el plecind TarAgI la un oras depArtat,

pe uscat,
Unde trebulit sA mrgA pe apA
DacA ajunse la mare Cu un vas se imbArcA,
Si Cu altiT impreung spre acea parte plece..
Calea fiiud frte lungt, el in oare-care ceas,
9.1
In corahie d'o parte In singurit loc s'a tras,
isT deprinse chimirul in care banif ergI;

11 sceose, iT turn 'n p61 s'incep al numer.
O maImutA, cApitanul corAbiT ce-o aya,
Si din catarg de sus tocma cum stit gi la el priveA,
IT veda, tok migcarea in acel ceas ce-o fAcek
galbeniT in chimirul cariT frumos strAlucek,
Se cobori jos hotesce gi de departe gandl
PilnA cAnd aduna banil, in chimir Il grAmAdi,
S'alAturea Muge, sine dupA ce il as jos
Ca sA
potrivscA trupul sA'l incingA mal frumos.
1'1 rApi din ochT indatA gi fugind pe catarg sus

Cu chimirul impreune, tocma n virfu'T s'a pus
Si acolo deschidendu'l incep a scte din el
Galbenil cariT veduse gi a face 'ntr'acest fel :
C'o m'Ana' tiind chimirul, alta cu galbenT umplek
privindu'l cte unul in mare ii asvir.la
Rar, numaT din doT treT unid gi in partea'T arunck

Care stk Cu privirile sA'T adune cum pie,.
Ast-fe] tot fAcnd maimuta pAnA cAnd a isprAvit,
In cele maT depre linA chimirul 'T-a asvirlit.

El vedendu-se, sracul, T'Ara' veste 'ntr'acest red,
numerilnd ce-adunase, oftAnd dice 'n gfindul seh:

Banii cAtT cu ne-dreptate cagtigatl caril 'T am pus,
,Dupd cum haram venird ast-fel i haram s'aft dus. )
A. PANN, JI, p. 76.
Male parta male dilabuntur:9

NEVIU.
Du diable vint au diable retourna.

Prov. Franc.
Haram geldi, haram gheti.2)

Prov. Turc.
12004
Haramea, halane nu 's fa9e.3)

L COYAN,
VedI Para.
prof. c. Turia, Epir.

1) Cele ra cktigate, fa* se risipesc.
1) De haram a venit, haram s'a dus.
3) Ce e de haram (cAstigat pe ne-drept), drept nu se face.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVtILTITRit, IIESERA
825
HARTIA
Vecri Cernlet Rai?' ,
afie, Slove.
12005
Hartia multe rabd.
Potl s scrif ce vrei, nimicurf, ca i lucruff mg de

smd, mincfuna ca i adev'rul, . c.
1.
20 and unul compune singur un act, pune in el ce
poftesce ; r6ndne ca i parted adversa sd'l primscd.

Le papier souffre tout.
Prov. Franc.
12006
Hartia suge.
BARONZI, p. 68. BINTEscu, p.
74.

Le papier
Prov. Franc.
HASNA
12007
Cu mruntua
Cu mruntua
Se face hasnaua.
ION VALOOF, stud., C. Crai0Va,
j. Dolj.
Micile economii formdza averile de frunte.
HAT
12008
Ve cg Cat. III, c. Hai.
De-a htul.
SLAVICL COTO). Liter., V, p. 7.
Adicd repede.
cCe vinteose te-aduce a9a de-a hdtul.,
dacoromanica.ro
326
PROVERBELE ROMINMOR
12009
*A
'I-a venit Ipa la 114.

E. I. PATRIO:T. inv. C. Smultl,
j. Covurluiu.
Vedl ilf6r21.
S'a imputernicit, II merg treburile bine.
HERESTRO
Vedi Feristrni,
Tale cu herstrai.
12010
C. TEODORESCII-ClIrRILEANII, inv.
c. Broscenl, j. Suciava.
Ronfae prin somn..
HIRZOB
Vedi Cer, CofnifeX
HLOBA
*A
12011
Bate hlobile s s pricp. calul.

G. MADAN, stud. c. Trufeni, tin.
Chigneg , Basarabia.
Vedi
Acela in-teles ca la No. 2480.
In Moldova se @ce hlubei, de la rusescul i vechiul
slavic, orno6na; polon., holobla.
Qui ne peut battre le cheval

Baile la selle ou le bast.
Prov. Franc.
Chi non pfto dare all'asino, det al basto.')

Prov. Ital.
Quien no puede dar en le asno, da en el albarda.2)

Prov. Span.
Cine mi pote ca in Migar, di in sa.max.

Idem.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATURA, IIRSERIf
327
TiVh,o cannot beat the horse, let him beat the

saddle.i)
Prov. Engl.
Man schliigt auf den Sack und meint den Ese1.2)

Prov. Germ.
IABASA
Ve41 lavafea, leznYfea.
12012
I-a atirnat Iabasaoa de nas.

175. Fa. DA.TE, II, P. 115.
fi cu 'iabapoa la nas.
P. IsPIREsou, Swim, p. 70.
Ve41 Cinghel, laveYfea,
levairea,
11 stapanesce Cu totul, 11 OA& dupa, plac.

SNVik
BIRBATUL CTJ I.A.BAAUA.
gDol prietenI sa 'ntilnesc. Dupa ce

daa bung. diva :
la apune, nenisorule, dice unul din el, cum o dud cu femeea ?
Feorte bine, rspunde el, In diva cununieI chiar, cum am venit
a-casa, am luat un scaun care mi se para. c 'mi sta In cale, i l'am
trntit asa de tare in &At s'a facut tandarI. Ferneea mea credend ca
aunt un nabadalos, umbla pe Tanga mine ca pe langa o buba cpta.
EA din parte-ml nu 1-am 4is pang ad": niel du-te mal incolo.
A mea m'a prostit de tot. N'am i alba din pricina el. 0 sa
incerc SA fac i ea ca tine.
Dupa ce ajunse a casit, se face a fi suparat, i unde pune mana pe

un scaun, i '1 trantesce de nu se mal alege nimic de &haul, apoI se
rase la femeItt sa dicandu'l ca nu ingrijesce sA fie puse lucrurile la
locul lor.
Trli te-al desteptat, barbatele, acum esti Cu labasaoa la nas,
raspunse femeea., P. ISPIRESCU.
Faire droguer quelqu'un.

Prov. Franc.
Cine nu pote bate calul, lasal s bata ta.
Lovesce sacul, vroind a lovI magarul.
23
61498
dacoromanica.ro
328
PROVERBELE RoMINILOR.
IARMAROC
12013
A ajuns (venit) la spartul Iarmarocului.

Putna. E. I. PATRictu, inv.

*A
c.
A venit la spartul earmarocului.

V. A. FORESCTI, c. Folticerd, j
Sucia va.
Veciti TIrg,
Adica pr tri, dupti, ce trece vremea cea cuviinc16sg.
12014
Cand o pune si doba, earmarocul are s

fie gata.
V. A. FORESCII,
Suciava.
C.
Dorna, j
La o pr6stA adunare.
IAVA5A
Vec),I Iaba;ra, levd,rea.
A pune lavasaua cui-va.
12015
LALTRIAN & MAXIM, Glosar, p.

299.
Vecp: Cinghel, Iabafa,
feverfea.

IC
12016
Ambl ca icu In caldare.

ION ROMAN, teol. c. Vima-Micd,
comit. golnocului, Ungaria.

VecjI Cura.
Umbla far nici un rost. Vecji No. 3013.

dacoromanica.ro
LEO, iNvtzkruiti, MESERIf
329
IEDEC
12017
Trage'l la Iedec.
G. POBORAN, inst.
j. Olt.
C.
Slatina,
Adu'l aprpe de tine, sa li. vie bine pentru a te rAful

Cu dinsul.
IEVA5EA
Ve4I labafa, lavafa.
'I-a atIrnat ievAstia de nas.
12018
HINTEscu, p. 76.
'I-a pus "ievaqaua la nas.
Vest( Cinghel, labafa,

Ievafa.
A cela inteles ca la No. 12015.
'LAU
Val:II Cretan.
*
12019
Intre HMI si ciocan.

GR. A LEXANDRESOLY, magistr. j.
Putna.
Veql Crocan.

meTche ti 5.x1.1.ovo; xat ap6paq.1)
Prov. Elin.
Inter malleum et incudem.2)

Prov. Lat.
lntre nicoval 0 docan.
Intre docan si nicoval.
dacoromanica.ro
330
PROTERBRTM ROMiNILOR
Se trouver entre l'enclume et le marteau.

Prov. Franc.
Esser fra l'incudine e '1 martello.i)

Prov. Ital.
Zwischen Hammer und Amboss sein.2)

Prov. Germ.
Between hawk and buzzard.3)

Prov. Engl.
Tussch,en den hamer en het aanbeeld.4)

Prov. Oland.
Eg vr millum hamars og st4ja.2)

Prov. Norv.
IMBLACIU
V ell Vorbet
A IMBLATI
12020
A Inab
L. *.X1YEA.NET, Dict., p. 392. --
FR. DAlit, II, p. 126.
A bate r6ii.
') A fi Intre nicoval s't dotan.

2) A fi Intre clocan si
4) Intre soim si ulTu.
4) Intre clocan si nicoval.
4) Eram Intre cocan si nicoval.
dacoromanica.ro
LEGY, itirATIatrla, KESERI1
331
IMPACARE
*A
12021
Mai bine o Impacare strimba de cat o

judecata drepta.
D-na Z. 31TVARA, C. Fedesci,
Tutova. E. 1. PATRICItr, tnv.
Smulp, j. Covur/uitt.
Vecg Invorald, Yudecata', Pace.
Condamna judechtile intre 6menf ca pAgubit6re,

pentru cel care, draga D6mne, s'A 0.ice ca a chtigat.
Un mauvais accommodement vaut mieux qu'un
bon procs.
Prov. Franc.
Meglio un magro accordo, che una grassa sentenia.1)
Prov. Ital.
Mas vale mala avenencia que buena sentencia. 2)

Prov. Span.
Ein magerer Yergleich ist besser, als ein fetter

Process.
Prov. Germ.
.dgree, for the law is costly.4)

Prov. Engl.
Betri er mgr forlikun eun feitr prbsess. 5)

Prov. Bland.
MaI bine o slaba. invoTll de cat o grasa (bun) hotarlie.
Mal bina e o rea Involla de cit o lama hotrire.

0 slaba involli este mal bun de at o grasa hotartre.
impacati-v, cad' procesul este costisitor.
4) Mal' buna e o siaba Involll de cae un gras proces.
dacoromanica.ro
332
PROVERBELE ROMNILOR
A IMPART
Vecr Patu.
12022
*4
Cine Imparte, parte'i face.

A. PANN, Edit. 1889, p. 149.:
p. 121. BARONZI, p. 51. HMIHELIAD-RADULETESC17, p. 78.

SOU, p. 104.-1. G. VALENTINEANU,
p. 17 & 32.P. ISPIRESCU, Leg.

I, 1872, p. 175; Bev. Ist. 11, p.
L ROSETTI & V. ALE151.
L LUNGU, ccrm.
V.
SALA, dasc. c. Sebegm, comitat. BiXANDRI, M88.
Sebesul-Mare, Transilvania.
hor, Ungaria.
GR. ALEXANDRE-
SCU, magistr. j. Putna.
1. PoPESCU, inv. c. Dobreni, j. Ilfov.

G. MADAN, c. Trimeni. rin. Chig-
net Basarabla.
E. I. PATRICIU,
inv. c. Smui, j. Covurlulu.

(AVE. ONIOR, prof. C. Dobrovq,
j. Vasluiu. AVR. CORDEA, parch,

c. Coqteiu, Banat. 1ULfII GROFOREANU, inv. C. Galp, comit. Arad, Ung aria. P. GARBOVICEANU,
prof. c. Dreiganesci, j. Vla?ca.
Cine imparte, partea 'ql face.

Cine Imparte, partea
imparte.
BARONZI, p. 51.
Care imparte, parte YI face.

N. ST. C. Nijopole, Macedonia.
Adica. ImpArtitorul partea cea mal mare, cea mal bunA,
pururea fah (Gouscu).

Oraul ingrijesce mai mult de el de c't de altul.
Se faire la part du lion.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
LEal, IENTETkili
, lusEall
333
Agel ge mbart, i ma mult, i ma puttn.1)
12023
PER. PAPAHAGI, ZWeit. Jahres.,
p. 159.
Dupl firea lul mal lacom& sat mal drpta.

A I MPLET
Ve41 Cos:fa'.
Caut s impletsca lana p subt matase.
12024
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 24.
Adic& amestec& viclenil la vorbA, 0 s6 Ijice pentru

eel Mtarnicl (GoLEsau).
A IMPRO5CA
*
12025
A improsca.
L. *.LIITEANu, Dict., p. 399.
Adicg a cart
IMPRUMUT
*L .
12026
Cine ,cl imprumut isil face dusmani.

E. I. PATRICiU, inv. C. Smulii,
j. Covurluiu.
Vecri a ImprurnuM.
Cnd trebule sA ti. se inapoleze ce al Imprumutat.

* z1
12027
Nu d imprumut ca'ti faci dusmanl.

G. P. SALvra, inv. c. Smulff,
j. Covurluiu.
Acela inteles sub form& de oprire.

1) Acel ce imparte, le :a mal mult, leis mal putin.
dacoromanica.ro
334
12028
*6
Imprumutu se d cu virf i indesat.

S. MIHALLESCII, &Zet. 1, p. 220-
E. I. PATRIctu, inv. C. Smu

j. Covurluiu.
Vecg Datorie.
Trebue sA inapoieze mult mai mult de cat al prima.

*
12029
Imprumutul nu traiesce.
GR. POIENARU, C. Rassa, j. Ialotnita.
Ve4i Datorie.
1' Adia. lucrul 1mprumutat.

20 PleroJI adese-or1 banii pe carii 'f-ai dat culmprumut.
A IMPRUMUTA
Ve4T F'dinel, Cap. IX,
c.
Mane.
Nu Imprumuta pe cel ce voiesci sal aibi
12030
prietin.
C. DIN GOLESCL p. 26.
Ac(ilaneles ca la No. 12027.
Carie pesundat, plierde capu; carie regala, cumpera. 1)
12031
Fa MIKLOSICH, RUM. Miter.,
I, p. 10.
Ne nva, ca i 0.icerea de la No. 12027, s nu da'ml

Cu Imprumut
A SE IMPRUMUT
*
12032
SA nu te ImprumutI de la omul sarac.

GAVR. ONISOR, prof.
Mare, j. Tutova.
Vecyi Bogat.

') Cine InaprinnutC pierde capetele; cine di cumpr.
dacoromanica.ro
C. Mu-
LEA iNVETILTEIRA, MESERII
335
Te imprumutl nuele,
Gardul s prApdesce,
12033
Datoria nu putrecilesce.
A. PANN, 111, p. 110.
Vedl Datorie.

Cel ce se imprumutit se face servid creditorului s6(4.
Prov. Solom., XXII, p. 7.
CAnd se Imprumut Ii fat vaca, i cand

intrce 1mprumutul II rnre vitelul.
12034
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
176. 171INTEsen, p. 57.
Cdnd Ieet imprumut i j'ata vaca, krei dind

trebue sei pleitscet 1 m6re
MR. CORCEA, paroh, e. Co?telu,
Banat.
Vecri a Da.
Pentru cel r'l de plata.

Ami au prter, ennemi au rendre.
Prov. Franc.
Chi impresta, male annesta.

Prov. Tose.
Quien presta, no* cobra ; y si cobra , no todo, y si

todo, no tal ; y si tal, ennemigo mortal. 2)
Prov. Span.
Leihen macht Freundschaft, Wiedergeben Feindschaft. 3)
Prov. Germ.
Cine Imprumutg, umple ra.

Cine Imprumuti nu dobandesce ; i daca dobindesce, mi tot; i daca
tot, nu la fel; o daca la fe!, inamic de mente.

a) A imprumuta face prietenl, a dit Inapol, face dupriant
dacoromanica.ro
336
PROVERB1m111 ROMINILOR
He that does lend, loses his friend.1)

Prov. Engl.
Man, lanar sin viin och icrafver sin vein. 2)

Prov. Sved.
IMPRUMUTARE
Ve41 Fina.
12035
Fa ImprumutrI i te atepta la suprarI.

BARONZI, p 63.
zmprumutar
i te gatesee de supreiri.
G. MUNTEANT3, p. 60. HINTE-
scu, p. 78 D-na E. B. DiAvvii,

p. 41.
Vell Imprisinut.
Acola inteles ca la No. 12027.

Citius usura currit guava Heraclitus. 3)
Prov. Lat.
.A.rgent emprunt porte tristesse.

Prov. Franc.
Quando impresti il tuo danaro

Ti hai comprato un giorno amaro. 4)
Prov. ital.
Pan ageno caro cuesta. 5)

Prov. Span.
Borgen macht Sorgen. 6)

Prov. Germ.
Cine 1mprumut i pierde prietenul.

Imprum4 prietenuluI
aducI aminte dusmanuluT.
Dobanda alrga mal lute de cat Heraclit.
and imprumuV banul tti,
cumprat o 4i amara.
Parea striinii costa scump.
A Imprumuta aduce grip...
dacoromanica.ro
LEGI, tNVETATUIU, BESERif
237
He who goes borrowing.

Goes sorrowing . 1)
Frov. Engl.
Borgert maakt zorgen. 2)

Prov. Oland.
1MPRUMUTAT
Lucru 1mprumutat
Platesce un cAcat. 9
12036
HINTEscu, p. 78.
Vedl bnprumui.
Lucrul imprumutat
*
12037
privescl ca pierdut.
Par'ca' '1 de 1mprumutat.

GAV. ONIOR, prof. c. Dobrovel,
j. Vasluiu.
Cnd nu ingrijim de un lucru.

INAINTE
12038
Ca cuvIntul din poveste:

Inainte mult mai este.
I. CREANai, Pov. p. 207.
AratA, un drum kale lung. picere din basme.
INCHEIETORI
Vedi Sara.
A INCONDEIA
12039
A incondela pre cine-va.

FR. DAmt, I, p. 160. G. Po
BORA.N, inst. j. Olt.
Ve di a d4fterne.
9 Cine face ImprumutArI, i eitesce supriiri.

2) A impramuta aduce griji.
) Hin/escu scrie, din gre?ar, imp-cur:at
dacoromanica.ro
338
A vorbl de rn pre cine-va; a'l aterne la cine-va.

Bine Pal incondelat t2
INCURCATURA
Din Incurcatura In Impleticire.
12040
P. Ispriuscu, Rev. Ist., Ill, P.

HarlEscu, p. 78.
161.
Adicil din r in maY. rtl.
INDREPTAR
Indreptarul nu mai mult pre lucrul strImb,

de strImb dovedesce, de cat pre sine de
drept.
12041
CANTEMER, Ist. lerogl., p.

30.
Asemnndu'l Cu cel-l-altY. cun6scem ct pretuesce un

om.
A INDRUGA
Vedl Cap. V, c. a Ina'rugiz,
Mof,
12042
Vorba.
A Indruga.')
AVR. CORCEA, paroh, c. Co?telu,
Banat.
A spune vorbe multe, chfar

INGINER
12043
Plan de inginer chlor.

E. 1. PATRICiU, (ny. C. Smulfi,
j. Comer/au.
Cand unul vorbesce una i vr ca sa, se intelga alta.

i) Din gresla licerile de sub No. 5357 0 5358 s'ad trecut In capitolul V.
dacoromanica.ro
339
LEG, tIVRTITUR.L, NESERLt
12044
*Inginer de poduri.
L. k;IINEANU, Dict., p. 419.
Hafmana, om care bate pod.urile t6ta llua.
A SE INJUGA
WO Car.
12045
*A
A se Injuga cu cine-va.
C. TEODORESCU, 'inv. C. Cursesci,
j. Vasluiu. GR. ALEXANDRESCU,

magistr. j. Putna.
A se imprietenl, a se intovAx6. Cu cine-va.

(Nu te injug4 cu el daca nu vreT fa te cAescI mal tardid.,
A INNEGR
12046
Va s'o 'nnegrsca din albk

Va i main' albe s'a aiba.
A. PANN,
TEscu, p. 79.
II, p.
157.
Pentru cel cart' vroesc fol6sele une afacerf, dar nu gi

; earl vor, cu alte cuvinte, ce-va peste
neajunsurile
putinta.
Innegrind pe altu nu te albesci pe tine.
12047
AL. MARTINIAN, C. Bucuresci,
j. Ilfov.
Dadi altif sunt rl, nu te face acsta pe tine mal de

trba.
A INNODA
12048
*A
Cum innosii aa desnosii.

V. SALA, dasc. C. Chifcati, co-
Dup& lucru gi resultatul.
dacoromanica.ro
340
INNODATURA
Cele mai tari InnodAturi mai lesne s rup.
12049
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 76.
Adia, cea mal mare dragoste indat6, s pierde (GoLEscu).
INSARCINAT
Cel insrcinat
Pururea cocosat.
12050
Vecil No. so80.
TORD. GOLESCU, MM. If, p. 76.
Adica s6 p1c6, sarcinif (GoLEscu).
INTATU
*
12051
Asta nu 'i nici cea d'intaiu niel cea din

urma.
GAV. ONIOR, prof. c. Creingu,
j. Tutova.
Omul nu s6 p6te s6, nu grescb, c,nd i cand.

12052
Ce e Intaiu nu e pe urrnA.
TEscu, p. 4.
HIN-
Ce este la inceput e mat' bine.
A INVTA
VelT Biala; Carte, Coliildrie, Praftie, Stomak, 're-
me.
12053
Ce Inveti la tinerete, acela scii la 136tranete.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28; II,

V.
HINTER:u, p. 83.
p. 3.
A. FORESCU, C.
&rya.
dacoromanica.ro
Folticeni, j. Su-
LEGY, trrytTiluka, XEsERtf
341
Cdte 'nveri acli la gionatee, va set -li scii la

anatec. 1)
ANDREf AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 99.
Prin urmare trebuIe s inv6tara la tinerete.

Quce a puero discuntur, tenacius hcerent. 2)
Prov. Lat.
Ce qu'on apprend au berceau

Dure jusqu'au tombeau.
Prov. Franc.
Quell che se impara in temp de gioventfc, se desmentegd ma pl. 3)

Prov. Lomb.
Lo que se aprende en la cuna, siempre dura.4)

Prov. Span.
Am leingsten beheilt man das, was man in der

Jugend gelernt hat. 5)
Prov. Germ.
What we first learn, we best ken.6)

Prov. Scot.
12054
Invata la tinerete ca s scii la btrAnete.

C. TEODORESCU, hm. c. Pungen,
j. Vaslutu.
Trebue a nata la tinerete ca s sea la

bardnete.
n R. ALEXANDRESCU, magistr., j,
Putna.
I)
2)
8)
4)
6)
Ce Invql adl la tineree, o s scil la btranete.

Cele carl se invat la tinerqe, tin maI sdravn.
Ceea ce se Inva0." In vremea tinereteI, nu se maT uit nicl odat.
Ceea ce se Inva0 la lgn, pne In tot-d-una.
S scie mal mult ce se ?rival la tinerete.
Ce invtm, scim mal bine.
dacoromanica.ro
342
Aeelas inteles ea la No. 12053, sub forma de povata.

*
12055
Ce n'a invtat Ionit nu mai Invat Ion.

Sc61. Norm. Inv. Cl. VI, prin
P. GIRBOVICEANIT, prof.

}Vas Heinschen nicht lernt, lernt Hans nimmermehr.1)
Prov. Germ.
*
12056
Cine invat'a la tinerete

Se odihnesce la btrAnete.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28; II,
HINTEscu, p. 82. D-r
p. 3.
GASTER, Lit. Pop., p. 218. Se-
min. Centr. Buc. Cl. VIII, prin

P. (+IRBOVICEANU, prof.
Acela inteles ea la No. 12054, are'tndu-se tot de data
folsele Invtturei la filler*.
Il faut travailler en jeunesse

Pour reposer en vieillesse.
Prov. Franc.
Travaglia da giovanu per gode da vecchiu.2)

Prov. (7orsic.
Schwere Arbeit in der fugend ist sanfte Buhe

im Alter.5)
Prov. Germ.
Eident youth maks easy age.4)

Prov. Seofian.
Ce nu a inv'tat Ioni. nu invat Ion nici odat,
Lucrz la tinerete ca s te bucuif la htranete.
Muna grea la tinerete, e lin4te dulce la btr&nete.
Tinerete vrednic face bargnete
dacoromanica.ro
LEGI, INVET.Li oia, liESERIf
343
Ung doms mda ir alderdoms ro. 1).

Prov. Svalez.
12057
invat f. tu, acum la betranete.

IORD. GOLESOU, M88.
II, p. 15.
S q.i.ce pentru eel btrni, in bataie d joc (GoLzsou).

12058
A Invta nicl cand e tarsliii.

KROLY LOS,
p. 79.
Odd invtatura e in tot-d-una folositre.

Ogni edeule est a tempus de imparare.2)
Prov. Sard.
Keiner ist zu alt zum Lernen.3)

Prov. Germ.
Never too old lo learn.4)

Prov. Engl.
Ingen er for gammel til at lcere.

Prov. Danez.
A j6 _pap holtig tanul.

Prov. Maghyar.
Dobrk knez do smrti se nCi.

Prov. Cech.
,Iko6apl 110111 Ao cmpn ce ce yikm.
Prov. Strb.
Ostenla la tinerqe e linistea btranetet
La orl-ce vIrst. e vreme de inv'tat
NimenI nu e pr Ytran ca s'i Invete.
Niel oclaeg pr Ytrin ca sl invetl.
24
61498
dacoromanica.ro
344
*
12059
Cine nu InvatA la tinerete, va plAnge la

btrAnete.
DIM. Popoviei, hm. c. Galga,

Acela ii4e1es ca la No. 12056.

12060
Cine ce Invat
Mrtea 11 desvat.
HINTESCU, p. 82. IULI (ROPoREANu, inv. C. Galga, comit. A-
rad, Ungaria H. D. ENESCU,

inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
E. 1. PATRIO:U', inV. C. Smulfi,
Covurluitc.
1 0 deprindere inradacinata lu om nu o mal poli
inlatura.
2 Se lice i pentru sciint.

Ce qui s'apprend au ber
Ne s'oublie qu'au ver.
Prov. Franc.
Lo que en la leche se mama

En la mortaja se derrama.')
Prov. Span.
12061
Cine s Invat, la gr6pA s clsvatA,

ORD. GOLESCU, MSS.
Ir, p. 83.
Adica naravurile cele rele, ce de' miel copil le invtam,

pAna la sfirit nu le pierdem (GoLEscu).
12062
Cine ori-ce Invat

Nu uIt In vlta.
A. PANN, T, p. 60.
p. 83.
1) Ceca ce se mand.ned cu laptele, aceTa Sc perde in giulgiu.
dacoromanica.ro
HINTEscu,
LECA, fN'TtTA.TURA., MESEREI
345
Ceea ce a invetat nu ma, desvafcl.

GR. A LEXANDRESCU, magistr., j.
Putna.

12063
*L\
Omul cat traesce Invat,
tot mre ne-
Invtat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28;
II, p.
4.
HINTEscu, p. 132.
M. P.A.sauLEscu, la Intuin., p. 8.
A VR. CORCEA, parch, c. Costeiu,
Banat. A. MARINESCU, inv. c.

Humele, j. Arges.
/ot inateim, cdt

)51i
ne-ineetati murim.
A. PANN, I, p. 171.
HEN TESCU,
p. 83. 1)-r GASTER, Liter. Pop.,

p. 218.
Tot flu:4am i invlati nu mat suntem.

GR. A LE XANDRESCU, magistr., j
Putna.
Omul cdt bcinza 'nveafei, q'tot n'invitat m6re !

I. CoYAN,prof c. Perivoli, Epir.
Cat bnzti omlu 'nveatei qi tul m6re n'invetat.

NDREt AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 99.
ecg Inv'pturd.
1 Soli)* e atat de mare In cat nimenI nu pte lice

acuma le min.' tte.
20 Experienta omuluI cresce pe
ce merge,
i tot
greesce
Asa '1 omul, cdt trdesce
Tot invarl i gresesce.

T. SPERANTI, III, p. 213.
dacoromanica.ro
346
PROVERBELR ROBLIINILOR
S'impura tanto, quanto si vive.')

Prov. Bal.
Man lernt so lange man lebt.2)

Prov. Germ.
We are aye to learn as tang as we live.3)

Prov. Scolian.
Man lcerer saa lcenge man lever.4)

Prov. Danez.
*
12064
Omul tot Invata pana mi5re.

GR. ALEXANDRESOU, magistr.
Putna.
Omul orl cat traesce
12065
Invtand se folosesce.
MITTESCU, p. 134.
II, p. 16..
Cart. Cit.,

*
12066
Omul mdre de btran i tot nu le Invat

pe tdite.
E. I. PATRIOfII, inv. c. Small,

j. Covurluiu.

*
12067
Omul tot mereil. Invata i nu se Invat.

ANDREI MaRINESCII, inv. C. Hu-
mele, j. Arges.

Invett cat tralesd.
InveV cat trlescl.
8) Avem de inv'mt atat cat trim.
4) Inve(i cat trgesci.
dacoromanica.ro
LEGI.
URA. MESERII
347
Cand Inveti mai bine

Altul cauta la tine.
12068
GH. MIHALACHE, inv. C. ?en-
dresci, j. Tutova.
Cel invelat e bine privit, cinstit i 16.udat de toti.
De cine nu Invata
Relele s'acata.
12069
I. G. VALENTmEANu, p. 49.
Ne-fiincl invlat greesce sa nu scie s6, se folosscA,

In anumite imprejuitri.
Tu stai sa '1 Inveti de bine

i el te 'nvata pe tine.
12070
A. PANN, I, p. 93.
Pentru cel nerod.
A Invtat ce ail ultat altiI.
12071
P. ISPIRESOU, ReV. 19t. I, p.229.
DA.rd, 11, p. 225.
A inapt, alfil ce a uitat.

A. PANN, Edit. 1889, p. 172;
ILI, p. 154.
Nu scie nimica.
Cand ti dugeal tine s'lu 'nvetl, ea me
12072
turnam.1)
ILIE GHICU, stud. c. Abela, Epir.
B6trnil mai multe wig de cat eel tin ell.

`4: A
12073
Asa mare lncornorat,

N'am Invtat.
E. I. PATractu, inv. c. &mill,

j. Covurluiu.
Cnd te duceal tu sk '1 InveV, eu m inturnam (intorceam).
dacoromanica.ro
348
Ja nalt
i cornorat,
N' am invetat.
G. P. SALvrt, inv. c. Smulfi, j.

Covurluiu.
Cand cine-va In vorbire, vre sd, scape de o greutate

nesciind. ce Esa r6spund6,.
Arata i. nepriceperea.
SNVA-.
Unul aveh un Wat ce se instrinase, pentru ct-va timp, fiind dus

la vre-o cl sail mestesug. Venind intr'un tarylit la prinff, incepe
ea se laude cA el, printre streinl, a Invtat multe si de tte, si mal
cu smfi scie sA vorbscg multe limbI.,
Atund tatl, luandu-1 intr'una din iile la cmp, Incepe sal IncAcest lucru cum se chIm in limba cutare ? Dar acesta?
Dar acesta ?) El lusa rspunde cum l veneit luI la socotl, t'Ara ca
tatfil ski sil Intelgit.
La urm, dnd peste un bivol, tatIl s'd Il intrbl :
g Dar acesta cum se chmit pe acolo ?
El Ins, dup.& ce se mai gndesce, li rspunde
4 A?a mare, incornorat, n'am invefat 13
trebe
12074
Asa mic si pitigalat,

N'am invtat.
G. P. SAuvr6, Inc.
j. Covurluiu.
c. Smulfi,

SN6ViL
(Ci-cil un om, care fusese prin - ra turcscii, fu Intrebat Intr'o

de altul mal siret.
El, al invtat turcesce cal al umblat p'acolo ?
Am Inv4at putin.
Cum s chmit boul, pe turcesce ?
Aa nalt si cornorat, n'am inve-tat.
Ii
Dar ac ?
Nid aqa mic pitigalat n'am invelat.

12075
'Nvta ursa di la munte.1)

I. COYAN, prof. c. Perivoli,
Apol tu nu o sA. invetY !

1) lnva ursul de la munte.
dacoromanica.ro
pir.
nzal, 1NytTITuR1, =smut
349
A tnvtat la trc.
12076
ST. TIITESCU, inv. c. Catanele,
j. Dotj.
Pentru cel care e lipsit de orI-ce Inv'etaturg.
A invta psresce.
12077
TACHE IONESCU, Timp. 11febr.

1898.
Adicg cuvint cu cuvint, pe din afard,

-ce Inv*.
fgril a intelege
Apprendre comme un perroquet.

Prot,. Franc.
IN VTAT
V el1 Cop].
Omul Invtat o palm d loc n'are, dar

lumea tt Ora luf,
12078
Adicg cel invtat, orI unde s'o duce, i0 g.lsesce pfiInea

sa (GoLEseu).
*
12079
Nime nu s'o nscut invtat.

AVR. CORCEA, paroh,c. Codefu,
Banat. Semin. Centr. Buc. Cl.
VIT, prin P. GIRBovicEANu,prof.
*A
Nimene nu se nasce invetat.

E. I. PATRICIV, 'inv. C. Snaulti,
j. Covurluiu.
10 Pentru ceI carif nu sunt dumiritlintio imprejurare

6re-care ; experlenta se dobndesce cu virsta i dupg, ce
te al lovit cu capul de multe.

20 Pentru ceI cariI se laud& cu sciinta ion, artnd
chtg muncg ail depus intio anumitg inaprejurare, etc.
dacoromanica.ro
350
PRO VERBELE ILOMANILOR
*A
12080
Omul invtat are stea In frunte.

Gli. MrnALACHE, inc.
C.
yen-
dresci, j. Tutova. D-na Ec. SlsmAN, inv. c. Adam, j. Tutova.

Y. A. F ORESCLT, C. Folticeni,
j.
Suciava.
Invtatura deosebesce omul de obte.
IN VTATOR
Ved Vreme.
12081
Invttorule, Invata-te pre tine Insull mal

Intaiu!
Ve4I Doctor.
Pentru cef carif dal"' sfaturf altora, i nu soli"' et' singurt

sd se p6rte.
Y.A.XXcov ixtp6q, ainb; i'Xxeac f3p(cov.1)
FLU TA RC.
Aliorum medicus, ipse ulceribus scates. 2)

Prov. Lat
Mdicin guris toi toi-mme.

Prov. Franc.
12082
rilor.
rstosl pragurile InvtatoA. F ANN, I, p. 171.
vor Hole pragurile inatatorilor.

HENTESCU, p. 144.
(Jad prin inv'eldturd numal: ajungem om, din ne-om ce

eram.
1) Doetorul celor-l-altl, tu singur plin de rnY.
3) Hem.
dacoromanica.ro
LEGt, INVAT.Li OKA, MESERA
12083
351
Care vr a fi sie'sI Invtator are un prost

scolar.
G. T. MUNTEAND, p. 60.HniTEscr, p. 83.
Cad autodidactif inv4and fr nicI o socotlit, rare-orf,

cu mare greutate i numaf daca sunt inzestratf cu darurile exceptionale, pot aduna o Inv'tatura mal de sma.
INVRTATURA
Vecp' Mancare.
12084
Omul cat traesce Invtatura (In) de ajuns nu dobandesce.

V. A. FORESCU, c. Folticenf, j.
Suciava.
Vecri a Inv

S'impara tanto, quanto si vive.')
Prov. Ital.
Atan lernt so lange man lebt.

Prov. Germ.
We are aye to learn as lang as we liye.2)

Prov. Sco pan.
Man lcerer saa loenge man lever.4)

Prov. Danez.
12085
linde e Invtatura multa e i nebunie

multa.
B. P. HIsrer, Colum. Tratan,

1882-83, p. 242.
Invett Ct trIescl.
Idem.
Avem de Invtat oat at traim.

Inveti at triesci.
dacoromanica.ro
362
PROVERBELE ROMiN I LOR
Cc1 adeseorl omul invtat se crede a tot sciutor,

In stare de a pricepe i a face ori-ce.
A se ved licerea de la No. 12085.
4141aT incolo, HoldoveniT, nu numaT cl nu sunt amatorT. de litere,
dar ne le si ur6sc mal cu toiT. Niel chlar bolerii nu cunosc, niel

m'iicar din nume, artile si sciintele. Ef cred c Canenil Inv441. Is1
pTerd mintea In cilt daca vril s' laude 8ciin0. cuT-va, pe c'l a inne-
bunit de prea multa invepiturci., DIAL CANTERIR, Descr. Mold.

p. 138.
rinde este multa intelepckine acolo este si multa

scdrbd ; si cel ce inmultesce sciinta, inmultesce
durerea.
Eclesiast, 1. 18.
12086
*A
La un sac de invttura trebue un car

de minte.
ILLE Hocio.a.u, stud. C. Seliste,

Transilvania.
comit.
Inv6t6,tura e bulle, dar mintea i mal bun6,.

A se ved licerea de la No. 12085.
Nu este sirman acela care nu are printe, ci acela care nu are minte i.
12087
Invttura.
C. DIN GoLEscf, Adun. Pilde, p. 1.
Nu e sarao cel ce n'are tata qi mama

(Ji cel ce n'are invetatura buna.
T-TTNTEscu, p. 167.
P. ISPIRESCII, Leg. I, 1872, p. 176.
Nic. MATEESCII, inv. c. Moyilita,
j. Putna.
Arate, pretul inveteturet

A se observe, diferitele Intelesurf, succesive, prin caril
a trecut cuvintul sirman sati serman adicd: copil nescut
dintr'o cAse,torie ne-recunoscute, de lege, mal'
orfan i ast41" : sdrac.
12088
Invltura nu se cumpr pe banI.

V. A. FoREscu, c. Falticeni, j.
Suciava.
E. I. PATRIctu, inv. c.
Smulp, j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
353
LEef, iNVEVATURA, MESERIf
Inveyitura nu o por cumperet pe bani.

V. SALA, &VIC. e. D8 Forrere,
emit. Bihor,. Ungarla.
Vecyf Rein.
Dar
Cu
rvM i. muned alsa.
Invttura e grea munc!
12089
Drm. TiCHINDEAL, Fab. p. 138.

Sciinta se dobandesce Cu clurere.
ESCHYL.
Invttura nu e carp s o mototolesci,

s o bagi in sin.
12090
Acela 1nteles ca la N'o. 12088.
*A
12091
Rdcinile invtturei sunt amare, dar

fructele dulci.
Semin. Centr. Buc. Cl. VII, prin

*
_Ref ddcina
inngtaturet
amara, dar rodul
et a dulce.
G. MADAN, c. Trusenf, sin. Chiseneh , Basarabla.
Vell No. Jogs.

12092
*6,
Omului Cu invttur
Ii curge miere din gur.

O. DARfu, Gazet Transilv 1898,
GR. P0fENARII, inv. C.
No. 124.
Basses, j. Ialomia.
GR. MIHA
LACHE, Inc. C. Sendresof. j. Tutova.

TEODORESCII, inv. C. Crusescf,
j. Vaslufu. D-ra Ea. *LpIAN, inv.

c. Adam, j. Tutova.
and vorba te sfintesce.

dacoromanica.ro
864
PROVERBELE ROBLiNILOR
12093
Invtitura cea mai bun avutie.

G. DEBI.
TEODORESCIT, Cercet.,
p. 31.
CeI nu o pler4I nief data., i, ca Bias, pot1 sa.

Due cu mine t6tei averea mea.
Der Weise allein ist reich. ')

Prov. Germ.
12094
Nu e omul niel ()data btran, cand e

vorba de Invtatur.
Vedl a Ina
IDEM, adend. Romdn, 18.

Ogni edade est a tempus de imparare. 2)
Prov. Sard.
Keiner ist zu alt zum Lernen. 3)

Prov. Germ.
Never too old to learn. 4)

Prov. Engl.
Ingen er for gammel til at lcere.

Prov. Danez.
A jo' pay) holtig tanul.

Prov: Magyar.
Dobrk knez do smrti se nCi.

Prov. Cech.
Inteleptul singur e bogat.

La orI-ce vIrsti e vreme de invtat.
Nimen1 nu e pr b'tran ca sa Invem.
Nici odafi pr b'trdn ca s: invete.
dacoromanica.ro
LEGLiNYtTATURA,NESERit
355
1Io6apl norm Ao cmpTH ce ce yAg.

Pro v. Serb.
12095
InvtAtura data refl.
Se sparge In capul tea.

A. PANN, Nastratin-Hogea, p. 3.
Cand o pall in urma invelAturilor date de tine.

SNVA.
Nastratin era un Hogea (dascal sail invdtgtor)

Care a rmas de basmu pang astg-dI tutulor,
Pentru c er din fire cam p'o ureche, ngsdrgvan,
Nu'l gsescT insg, in fapt, sg fi fost vre un vicln.
El sednd odatg 'n scblg, ce iT dete in simplul gand :
(AscultatI copil le ise, (cu'ntimplare strInutand,
SI scitI d'astg-d1 inainte c ed, &And voTu striinutk
Tot!, btend indatg 'n palme, sg'mT (peep hair-ola.1),
Cu 'ntimplare dar odatg &eta in pu t adnd,

Cu ce sit sckg apg pentru scl, ne-avnd
Hogea porunci indatg ca din to41 al sdl geolarI
SI se lase 'n pu t s'o scbta vre-unul din eel mal mart
Merg scolaril toti in grabg, pe langl pu t se adun,
Dar privind s'adinc vdndu'l n'a vrut sg intre nicI un.
*
Decl vednd ea curagIu n'are niel unul din ca41 er,
Hotgri 'n cela din urmg el inteinsul a intrk

s'a desbrg,cat de t6te, cu capul gol si descult,
Legat cu un strng de mijloc, scolariI 'I lgsarg 'n put.
Dupit ce ggsl gglta si dup, ce o legg,
CItre scolari dete gura si sal tragg le strigg.

El pornind ea totT d'odatg sg.'1 tragg in sus de jos
tocmal cam pe la gura putuluI, cand fu el scos,
Razele luminiI indat '1 gadilarg 'n nas
incep s'g strgnute una intr'alta 'n acel ceas.
El cum aud eg, strgnutg aminte 'n grab 's1 ad adus.
De porunca luT cea datg, dup cum am spus mal sus).
ca totiT de data funea din maInl lsand,
hair ola! strigand,
Incepurg-a bate 'n palme
Bletul Hogea cade indatg ca un dovlc jos trantit
Pan in fund, l sparge capul de pgretl fiind lovit.
Dupg, ce esi in urmg de ace nerodi copiT tras,
Jupuit, ca val de dinsul, la picIre, maTnl i nas,
Dise: (Nu e vina vstrg, ci-a mea c n'am judecat,
1.-ast-fel de cinste ner&II ca sg'mT datl v'am inv6tat ;
Care 'n cele dupg urmg din pricing, 'I ajunseu
Cu picibre, mitTnl belite i cu cap spart m'aleselu.
A. PANN.
Sa fie de bine.
dacoromanica.ro
PROvERBELE RomiNaoR
356
La ofi-ce Invttur
Nu grbi peste msura.
12096
A. PANN, ir, p. 16. non-,
p. 83.
Cad sciinta ca I experienta incet i Cu multa truda

se pot dolAndi
INVOTLA
Ve4i judecatel.
Mai bine o Invoila strimba de cat o
12097
judecata drpta.
A. PA, Edit. 1889, p. 79;

p. 28. BARONZI, p. 50. HENTESCU, p. 83.
I. NEGRUZZI, CO'nV.
Liter., XII. p. 6.V. ALEXANDRI

& L. ROSETTI. Mss M. LUPESCIT,
(ny. c. Brosreni, j. Suciava.
AVR.
CORCEA, parch, r. Costeiu, Banat.
Scot. Norm. Inv. Cl. VI, prin
E mal, bine o invoilei strimba de

judecat drptd.
a.PANN, Archir, p.
cdt
C. NE-
GRUZZI, 1, p. 248.
O invoUld strimbd e mod folositre
deceit
o judecatel drptet.
V. A. F RESOD', c. Folticeni, j.
Suciava. H. D. ENESCU, (ny. c.

Zamostea, j. Dorohoi.
Ve4 Jrnj5care, 714ez'e-
coed, Pace.
Sa fugl de judecat6, ca,cf, chiar cel care .ciitigA in fata

judecAtei, tot pdgubit remane.
Nu te increlP in judecata patrief tale? liceit unul
lui Alcibiad. Nu m'a increde, nidi. in mumii mea, c'aci
mi-ar fi Mc& ca, far& s vr, si nu lea pletricica ngrgt
In loc de cea alba.
dacoromanica.ro
LEA tNVATUBA, MESERTI
357
Un mchant accomniodement vaut mleux que le

meilleur procs.
Pror. Franc.
Ein magerer Vergleich ist besser als ein fetter

Process.1)
Pros. Germ.
Meglio un magro accordo, che una grassa senteam. 2)
Prov. Ital.
Mas vale mala avenencia que buena sentencia.2)

Pror. Span.
Agree, for the law is costly. 4)

Prov. Engl.
Betri er mgr forlikun eun feitr prsess.5)

Prov. Isl.
12098
Bun invollk rea tocml.

A. PAN, Edit.
1889,
p, 333;
11, p. 86. Hurpscu, p. 83.
Crind a f'cut o invoIld pr6stA pentru tine, ne-tocmindu-te bine la inceput.
IOTA
12099
Nici o fofa.
L. *MNEANU, Dict. p. 438.
.D.Arat, I, p 258.
A dica nimio.
Nu schimb laid o Ma din hotArirea mea.'
P. ISPIRESCU.
0 slabg involl este mai bung de cat o grasg hotgrIre.

MaY bine o slabg invoYlg de cat o grasg hotgrire.
Mal* bunk' e o rea InvoTl de cat o bung hotgrire.
Impgc0-1/, cgcl procesul este costisitor.
MaY bung e o slabg Invoflg de cat un gras proces.
dacoromanica.ro
FR.
358
PROVE:LOMB ROmINII,OR
Pas une virgule.
Prov. Franc.
A SE ISCAL
12100
S'o isclit labos.

c.
V. Irma, elev. Scol. Norm. BM.

Corodesci, j. Tutova.
Nu scie sa, serie i, daca scie, serie ca talpa gaseel.
'TA
*
12101
Printre ite 1 fusceI
Pasce o scrf cu purceI ;

Printre ite i Intre spat
Pasce o lp deelata.
G. POBORAN, inst. j. Ott.
S6 qice pentru o pfinzti ingust..

12102
Cand se schimba itele

Par'ca slar matele.
G. I. Toismscu, (ny. c. Broscart,
j. Meheding.
Celef care nu scie s lucreze.
Daca 'i Incurca itele

II perde i mintile.
12103
A. PANN, II, p. 70.
HINTESCIT,
P. 84.
Gaud if merge r'tt unufa.

*
12104
'I-ail tsut itele.

Am. CORCEA, parch, C. Coqtefu,
Banat.
Adia, s'at sf'tuit, ail planuit

dacoromanica.ro
prinda pe cine-va.
LEA INVETXTURA, MESERA
*
12105
359
S'ab. Incurcat itele.

D-na ECAT. ZANNE, C. Popeni,
j. Fcilciti.
FR. DAmt, II, p. 237.
*A
S'ac incurcat ifile.

V. A. FoREsou, c. Folticeni, j.
Sudava.
Vec).1 Cap. X, c. Liincr.
Lucrul merge ra.

'De aci incolo i
incurcat
A Incurca itele cuI-va.
12106
IONEAlsilj, Dict., p. 443.

M. CANTAN, public., j.
A'l strich panul.

*A
A fi (cam) In patru ite.
12107
T. SPEFR. DAN:6, II, p. 237.

G. PoRoRAN,
RANTI, I, p. 9.
inst. j. Olt.
10 A fi bt.
Unu
cam in patru ite
Altul bine afumat.

T. SPERANT1.
2 A fi trup i suflet. Arat6, o legatura puternicti, futre

6meni.
*L
12108
A se schimba itele.
FIscuLEscu, Intel., p. 5.
A se schimbh mersul lucrurilor.

cAlt-fel se schimbei itele acum.
JA LBA
Vecp: Carvasara,
cr
61498
dacoromanica.ro
360
PROVERBELF. ROMINILOR
A veni (Cu jaiba) In protap.
12109
FR. DA, III, p. 291.
N. Fi
LIMON, Coco, p. 281.

Vecy Propp, RogojincY.
A se plange sus i tare, intiun mod sgomotos.

A se Yedea origina acestei slicer): la No. 12665.
12110
Jaiba fetei hatir n'are.

GAVR. ONIOR, prof. C. Puiesci,
j. Tutora.
Nu e ca a neyesteI, care scie cum sa te ademenscA.
A JUDECA
Vecy
Lie", a Safi,
Turc.
*
12111
Intiu judecd-te pe tine, i. apoi judec

pe altul (altii).
S. MIHAILEscu, &zclt., I, p. 220.
V. A. FoREscu, c. Folticeni, j.
&dam.
*
Judecd-te pe tin,e, apoi pe altul.

V. SALA, dase. c. Ceicitcenii,
mit. Bihor, Ungaria. Dim. Popovici, 1v. e. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.
*
Intalu judecci-te pe tine i apoi vorbesce de

altul.
E. J. FATRICW, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
VeOT Ochru.
Sfat ca snu critice cine-ya pe un altul, cad nu e
om fr cusur. Precum a slis Hristos : acel din voi care

este pra" picate sa arunee cea d'inten
dacoromanica.ro
LEA NITATITURA, MESERIT
361
Nu judeca ca s. nu RI judecat.
12112
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 114.
Dm. TiCHINDEAL, Fab., p. 483.

M. STNCEANU, inv. C. Piria,
Mehedinti.
A cela inteles ca la No. 11 211.

Nu judecatt ca set nu fiti judecati.
NIATE, 7. 1. LUCA, 6. 37;
Rom., 2. 1. & 14. 3. 4. 10. 13; 1.
Con, 4. 3. 5.
Cum se judica, asa se va fi judiceIt.i)
12113
FR. MIKLOSICR, Rum. (Inter.,
I, p. 12.
Sa fin]. Ingaduitori pentru alti1, cacf nimenf nu este

far& de greald.
Nu cutand la fata facet' judecata
12114
Dna. penal-DEAL, Fab., p. 439.
Acela inteles ca la No. 3286, sub forma de povata.

Nu judecap dupre fata, ci judecag dupre drpta
judecatei.
*
12115
lox, 7. 24. Prov. Solom. 24.23.
Judec IntaIu pe om s'apoI 11 spinzur.

V. A. FORESCU, c. Mcilini, j.
Suclava.
Judec-m
i apa me spinzurcl.
E. I. PAraicfu, inv. C. SMU/ti,
j. Covurluiu.
and unul te acusa de o fapta rea, fara sa, fi cercetat,

mat' IntEu daca acusarea ce ne aduce este drpta.
i) Cum judecl, ap vet fi judecat
dacoromanica.ro
362
PROVELBELE ROMA NI LOR
*
12116
El judeck el spinzura.
G. D. TEODORESCIT, Foes. Pop.,
p. 473.
V ell Turc.
E tare i. mare, totul atirna numaf de la dinsul.

blAria-Ta de judeel
AlAria-Ta nu spinzur1 ;
Dobrinu el judied
Dobrinu el spinzurcl.
Poes. Pop.
Lesne a judeca pe altul.
12117
A. PANN, Edit. 1889, p. 3; 1,

p. 7. 1-1INTEscu, p. 85.
Lesne e a judeeet pe altul.

V. SALA, dasc. C. Lunca, co-
Fie-care se crede mai priceput. mai cu minte de cat

altul.
*
12118
A judeca bine pre cine-va.

GAVR. ONIOR, prof. c. Simila,
j. Tutova.
1 Al lub, la rhfui14.
2 A'l bate.
(Bine
judeca.,
A SE JUDECA
Ve4Y a yudecee,
12119
Puneti caciula dinainte si te judecA singur.

A. PANN, Edit. 1889, p. 78.
dacoromanica.ro
LECA, iNVg'CITURA. MESERII
363
*A
Punert cd dula inainte qi te judecd singur.

A. PANN, III, p. 27. Huipscu, p. 21. D-T GASTER, Liter.
Pop., p. 215. D-ra EOAT.
inv, c. Adam, j. Tutova.
GAV.
ONLWR, prof. c. Dobrovet, j. Vaslutu, GR. POIENARU, ing. c. Rav-
sa, j. Ialomita.
*L
Puneri cd dula inainte qi te judecd

MATEEscu, 1:7111. C. Movilita,
j. Fuina.
Nu alergh la judecata altufa, judeca singur cad: ju-
decata e in capul
Dup, D-r Gaster isvorul acestel qicerl este povestea
orientala ePatru-Veci de veziri.
V eqi R. Khler, la Gonzenbach Sicilianische Maerchen,
No. 8, Vol. II, p. 208.
Puneti cacIula j os i, dup ce te vei judeca
12120
la dinsa, f ce ti-ai pus in gAnd.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 180.

HINTESCU, p. 21.
Liter. Pop., p. 215.
D-T GASTER,
Elot6resce singur dupA o matur, chibzufal,
Oiu sa m judec pAn'a 'n panzele albe.
12121.
O sd me judec 2300 'n pdnzele albe.

Vecrt Cap. XI], e. Prinza.
HisTEscu, p. 86. VARRON, p.6.
Se 0.ice pentru cei ce mor prin judecAtI (Gouscu).

12122
*A
Cine se judica", adesa orIperde un boil

catig o
C. TEODORESCU, inv. C. Cursad,
j. Vasluiu.
Cine umbla in judecittf e in tot-de-una pagubit, chiar

cnd hotgrirea e dat in favrea luI.
dacoromanica.ro
364
PR OVERERT.P ROKINILOR
JUDECATA
VecjiDumneVeii, Ca,. XIII,
c. Yudecatd.
Cu mortul de cAt cu viul gludecat a av

mai lesne.
12123
Dm. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.

282.
06,cf de al doilea numaf pot1 scap.

*
12124
Judecata '1 cu nasu de crd.

E. I. PATRICI.U7 inv. C. Sinulti,
j. Covurluiu.
Vecp: Was.
Nu scif cui o sa, se de dreptate. Perte celui care nu o

are. Irelf No. 4077.
Judecata e ca o trsur cu dou
12125
cand inainte, cand inapoI o potI mank

HmTEscu, p. 85.
V ell Propp.
O sucesce judecatorul dup6, plac.

*
12126
Cand al vre-o judecat

Pregtesce-te de plat..
GH. IftliHALAcErE, inv.
dresci, j. Tutova.
C.
.?en-
NIO. MATEESOU,
inv. c. Movilila, j. Putna.
Cand te-apuei de judecatei

Pregatesce-te de plata.
AL. ODOBESOU & SLAVICL Cart.
Cit.
Judecata cere ban): multf i, adeseorl, afar cel care

ch,tig6, tot pagubit remane.
12127
Judectile adeseori te duc la covrigI.

Suciava.
Acela inteles ca la No. 12122 exprimat cu maY. multa

tarie.
dacoromanica.ro
LEA INVTA.TUR, MESERA
12128
365
De cat o judecata drpt mai bine o Invoila (invola) strimba.
Abecedar Ilustr. p. 24. Lumea Thustr. II, p. 695-696. V.

A. FORESCII, c. Folticeni, j. Suclava
GAVR. ONIQOR, prof. c.
Banca, j. Tutova.
Vedl InVecare, lavolila, Pace.
Aratd jaful cand o dai pe calea justitie1. Condamn6

judecItile 'filtre 6raent
Un mchant accommodement vaut mieux que le
meilleur procs.
Prov. Franc.
Ein magerer Vergleich ist besser cds ein fetter

Process.i)
Prov. Germ.
Meglio un magro accordo, che una grassa sentenza.2)
Prov. Ital.
Mas vale mala avenencia que buena sentencia. 3)

Prov. Span.
Agree for the law is costly.4)

Prov. Engl.
Betri er mgr forlikun eun feitr premess.5)

Prov. Island.
12129
Judecata e in capul mula

A. PANN, Edit. 1889, p. 78;
Ill, p. 27. T-Trwuscu, p. 85.
De aceea sa, nu mal alergam pe la tribunale.

') O slab involr e mal ban de cat o grasd hotrire.
Mal bine o slaba Invoila de cat o grasa hotarlre.
a) Mal burla e o rea Involla de cit o burla hotarlre.
2)
Impbicati-f, cacI procesal este costisitor.
Mal l'una e o slab invoIli de di un gras proces.
dacoromanica.ro
366
PROVERBELE RONANILOR
pi ca laptele e negru, de cat sa strigi:
12130
ecu judecata, nu cu lopata.
A. PA, Edit. 1889, p. 79;

ITI,
87.
p. 29 & 87.
HINTEscu, p.
Vell Cap. HI, c. Lapte.

A se ved snervele de la No. 1943, 7673 & 7974.
*.L
Nu'i (e) cu lopata

Ci cu judecata.
12131
P. SPIRESOU, Unch. Sfelt. p.

6.
Volga, XIII, No. 3348.
V ALEXANDRI & L. ROSETTI, MSS.
Sem. C. Buc. Cl. VIII, prin

prof.
GR.
P. GARBOVIOEAND ,
ALEXANDRESCII, magistr., C. Focsanl, j. Fuina. I. A RBORE, C.
Buzai , j. Buse&
*A
Nu merge cu lopata
Ci cu judecata.
Sc. Norm. Inv. Cl. VI, prin P.
GIRBOVICEANU. prof.
Cu judecata
Nu cu lo pata.
A. PANN, Erlit. 1889, p. 79;
III, p. 29 & 87.
HINTEscu, p.
85.
Nu 1 cu lopata
Cei
Cu giudecata.
C. IONESOU. prof. e. Nevsta,
Macedonia.
VecT Soe6a.
Puterea, sila nu probza dreptul.

SN6V2i.
'Un sigan, de la Srg., s'a dus odat la oras. lntors a-casa
s'a
luat cu el la crtii, si a Inceput

croIscg. El, care vduse lumea,
dice: cnu e cu lopata ci cu judecata., Tatg-sai IT da Inainte, si '1 lasa
lungit la pamint. Mal Intr'un trzii s desmeticesce tiganul, qicnd :
aNu s potrivesce tra Cu orasul. Lopata e pentru %r i judecata
pentru oras.,
dacoromanica.ro
367
LEGI, iNVETATURA, MIESERIf
12132
*A
Ddi cu judecata
Nu cu lopata.
GR. POLENARU, i7t.g.
C.
_RC88a,
j. lalomifa.

12133
Judecata nu o poti face cu lopata.

V. SALA, dasc. c. Tarcclip, comit. Bihor, Ungaria.

*A
12134
Nu'I cu barda, ci cu judecata.

I. TUNESCU, prof. j. Roman.
cu barda, ce
cu judecata.
GR. A LEXANDRESCU, Magistr.,
j. Putna.

12135
Cine plange inaintea judectei 1i pierde

lacramile (lcrarnile).
1-1INTEscu,
p. 86.
VecY y'udeceVor.
Odd numa1 dreptatea se cauta la judecata.

12136
Cine fuge de judecat, dreptate nu are.

GR. A LEXANDRESCU, Obicei. lu-
rid. p. 95.
Arata increderea romnuluI in nepartinerea judecatoruluI, dar i firea lu1 procesivei.

12137
A lua pre cine-va la judecat.

Dna Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tut ova.
Adica a'l bate.

dacoromanica.ro
368
JUDECATOR
12138
Prieteugul judecatorului e pe genuche

(genuchie).
A. PANN, III, p. 28. HINTESCU,

p. 153.
Prietequgul judeccitorulta e pe genuche (genuchI), ca al Turculul.

A. PANN, Edit. 1889, p. 79.
AdicA nu existA.
linqnscu, p. 85.
Ye4I Neculce, II, p. 185-186.

12139
Cel ce plange inaintea judecatorului 1I

pierde lacramile.
GR. ALEXANDRESCU, Magigr. j.
Plana.
Vecy Yudecatar.

12140
Judecatorii mananca miezul i impricinatii cbja nucei.

I. BXNESCU, prof. j Roman.
Arat& venalitatea judecatorului i paguba sigurg, a celor

carii alrgd la judecath..
1741 in La Fontaine fabula L'huitre et les plaideurs.
12141
Judecatorii sunt ca crangul de maracini,

uncre oile alrga de frica lupilor, 1 de
unde nu pot ei fr a li se smulge

lana de pe spinare.
HIN pscu, p. 85.

12142
Judecatorul e ca osia de car: cum 0

ungi nu mai scartaie.
MuTEscu, p. 85.
Vecii Oste.

dacoromanica.ro
LEO, iNVET.LTURA, XESERII
12143
369
Judecatorul e ca Orpele, nici data nu

umbla drept.
HinEscu, p 85.

12144
Judecatorul cand ti-e protivnic cu cine

o sa te judecl?
Judeceitorul cand ity e potrivnic, Cu cine o

s te aldea'?
HINTEscu, p. 85.
Cand judeccItorul ift e protivnic, la cine o

sei te judec.
Putna.
10 In intelesul sii firesc.

2 Adica cel de care atirn6, srta ta. Gand elti strimtorat din t6te partile.
JUG
Ve41 Boa.
12145
Jugul cand ti l'al pus de gat, trebuie s'a

suferi.
Adia, casItoria i orl-ce sluilcd (GoLEscu).
E ros ca cfa boului de jug.
12146
A. PANN, 1, p. 146.P. ISPI-
RESCU, Reu. Ist., ILI, p. 378.
HINTEscu, p. 163
*A
S'a ros ca cfa boulu de jug.

GR. ALEXANDRESCU, magistr.j
Putna.
Pentru cel nenorocit, cledat cu nevoile.

dacoromanica.ro
370
PROVERBELE ROMANI:LOB
E Invtat Cu greutatea juguldf.
12147
A. PAN, J, p 146. HIKEscv, p. 83. P. ISPERESCU, Rev.
18t. ill, p.
377.
GR ALEX AN-
DRESCU, magier. j. Fuina.

*
12148
Titiri
Pitiri,
Barba caprii,
Bo albastru,
Jug de telu.
GR. POYENARU, magistr. j.
In batjocura Grecilor lauddrogf.

*
12149
I-a pus jugul dup5. cap.

E. I. PATRICIU, intl. C. Smulti,
j. Covurluiu.
1 L'a stapnit Cu totul.

2 Pentru cds'atorie.
12150
Jug.
L. *)LINEANU, Diet. p. 449.
Adica robie.
De la vechiul obiceiu al pop6relor italice (resbelul

Samnitilor).
c8tefan Voda cel bun si cu fiul sed Bogdan Voda de multe orT
ad avut resb6e, cu LesiT. i mu1t1 robI ad fecut In tra Lessca, cat

ad pus pe LesI In plug de ali i arat cu dinsiT, de ad semanat ghinde,
de ad facut dumbritvI, pentru pomenire ca sit' nu se mal acolissca de
Moldova : Dumbrava-Rosie la Botosanl, i Dumbrava-Rosie la Cotnar,
Dumbrava-Rosie mal gIos de Roman. 8i LesiI Inca nu tageduesc

a serie si In Hronica lor. NumaI me mir de Miron Logofetul cum
ad acoperit acest lucru de nu Pei scris. i asa vorbesc 6meniT
cand au fost arand cu dmn1il, ea LesiI, I ad fost Impungnd ca stremurerile ca pre bol, sd trag; ra el se rugati s nu'l impunge, ci sal
bata cu bicIuscele; r cand II batead cu bicluscele el se rugad
impunge.,
L NEOULCE, TI, p. 181.
dacoromanica.ro
LEG, INVETILL uta, mzsENII
371
JUJECJ
Atat de trb ce este
12151
Numai jujeil Ii lipsesce.

A. Pu, III, p. 39. HENTEscu,
p. 191.
B. P. IiIptt, Etym.
Magn. p. 2041. LAIIRIAN & MA

Nut, Glosar, p. 337.
E 61e cu oric, pentru cel mojic.
JUMATATE
D doo jumAtAti IA una intrgh.
12152
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 117.
Adica maf bine un lucru mal mare &cat multe 1

(GoLEsou).
12153
Dou jumtti pe una intrga,

Are drept da n'are trb.
N IC. MARIN, C. Bucuresci, j.
Bfov.
Pentru un lucru care pare a fi drept, dar nu este.

JUVT
A
12154
Al pune juvtu In gftt.

EZ.ItTciRE, If, p. 74.
pierde, a'l nenoroci. Se qice celuf ce acusa Pe
altul.
I_,ArU
12155
blale; ba una, ba alta.
CAI laie,
I. CREANGI, Pov. p. 285.
Cei e lale,
eel
balcae.
A. DE CIHAC, II, p. 164.
Pov. p. 247.
CREANG.A.,
dacoromanica.ro
I.
372
PROVERRELE ROMINILOR
Ba e lae, ba e blae.
S. FL. MARIAN. Omit. IT, p. 64.
V 01 Alba, Cruta, Ra-
p, Tunsa.
Acelea0" Intelesuri ca la No. 1665, 1943, 2445, etc.

A se ved snerva de la No. 11029.
8'apo1 cnd veue mosneagul de pe unde er dus, gura babel
usernic, cal
umblit, cum umbl melita : c fata luT nu ascult, cg
lenes, ea'l solu
cell laie, cdi bala1e, 9.1 c s'o alunge de la
cas.
CREANGA, p. 285.
Ochil vedeit tte cele, ea dracul, i numal ingheta ce d dinteinsul.
al e lae
Cd'i
e chat".
CA'l cornut.
316 rog nebuniT de-a luT, chte'n lima si in sre
*
12156
CREANGI, p. 247.
Nici lae, niel balae.

G. P. SAnvra, inv. C. &IWO, j.
Covurluiu.
*A
.370 lale,
nicì
ST. TUTESCU, inv. c. Catanele.
GAVR. ONLVR, prof. j.
j. Dolj.
Tutova.
Niel, e lae, nicl, Mae.

S. FL. MARIAN, Ornit. ii, p. 64.
1 Adica mijlocfu.
2 FAA, multa vorba.
30 Niel: una nic1 alta.
4) Nehotarit.
*A
12157
OrI lae, off balae.

C. TEODORESCIT,
j. Vaslulu.
dacoromanica.ro
C. Pungesci,
LEGf, INVtTITURX, MESERII
373
Or laie, ori
Sr. TIITESOU, inv.
j. Dolj.
c.
Catanele,
SA sfirim odata intr'un fel, ori una ori alta, off in

bine orl in ret.
El nu scie (niel) ce e lae, niel ce e balae.
12158
A. 'DANN, Edit. 1889, p. 25.

EINTEscu, p. 87. FR. DAME, II,
p. 258.
Nu scie multe, mai. nimio Se lice i pentru cel nebun.
A nu spune niel lae niel balae.
12159
1. CREANGA, POI). p. 13.

B
P. H.XspEt., Etym. Magn. p. 2629.
DAR, I I, p. 258.
A tace molcom.
D'apo1 dind or veril a no9tri ?
Atund vol se ye facetY rarte 'n popu9d, sd nu spunefi,
laic niel bellaie.,
I. CREANGX.
LANA
Vecyi Cap. 111. 67. VI, c.
Land.
12160
S'a incurcat lana.

Acela inteles ea /a No. 12105.
Ltc
V ecp." B6111;
u6, Ir6cY,
Mrte, Blend.
*
12161
Lcul mai rfl (Meat rana.

ORD. GOLESCII, M88. II, p. 40.
I. MARI:NEWLY, inv. c. Bradu-de-Jos.
j. Arges
M. STANOEANII, inv. C.
Piria, j. Mehedinfi.
dacoromanica.ro
374
1 se qice pentru cef ce cu ajutorul lor, mult vatemg,

precum fhtarnicul (GoLEscu).
2 and un om este povAtuit
Omul caut lc, unde simte c.'1 ddre.
12162
V. A. FORESCTJ, C. Folticeni,
Sudava.
Omul caut s" se indrepte, de greplele ce a facut.

12163
*A
Hereanul Inc'd e bun de lc.

V. SALA, dase. c. Pacdlesd, co-
pe cel rett Il pot folosi chte-odata.
Doar din chisleag

De n'a fi vre-un lc.
12164
Junimea (ziar), III, No. 15.
Cnd nu se gAsesce 16e pentru vre-un rt.

*
12165
Lcul fie, ori nu fie,

Colacul babii s scie.
A. PANN, irr, p. 140. MisrTESCU, p 88.
G. DEM. TEODORESCU, Cercet. p. 65. B. P. HA DEtT, Etym. Magn. p. 2272.
1.
MARINESCTJ, 62V. C. Bradul-de-Tos,
j. Argeg. M. STANCEANU, 'inv. C.
Piria, j. Mehedinfi.
Lc fie, sa nu fie,
Colacu babil sa se scie.
T. RiLAEL, inv. c. Steftinesd,
j. Vdlcea.
Lcu fie, nu fie,

Plata babil sel se scie.
GR ALEXANDRESCU, rnagistr.
Putna.
dacoromanica.ro
LEGY, INVtTil. Old, =SEMI
375
*A
Trbet fie, nu fie,

Plata babil set se scie.
ST. TUTESCII, inv.
j, Doti.
VecA Cap. XII, c. Colac.
C.
Catanele,
1 Se lice celor ce se 'ileum& in lucru fare, a face

vre-o isprave, i totui cer resplata pro care nu o merite.
2 Chnd unlit om it pletesei inainze de Ai face lucrul.
30 Se dice, in batjocurd, la adresa bebereselor.
E obicau ca, off-chnd se descant& cui-va, se, se pie,-
tesca, metuif sail unchimulut care a deschntat, cad

alminterea, nu se prinde lcul, edict1 deschntecul de
vindecare.
La re ce p6te db, Ron:Cann' mat bun de cht o pita
sat' un colac ? *i. In adeva ce, in vechime, plata oilceruf deschntec ere un colac care, tocmat mat thr&l.iii., s'a
inlocuit eu ban)" n.umerati.
Babele vrejitere sfirtlesc orf-ce descntec prin vorbele :
Lc
fi babil, colac.
Din acest obieeiu, i din aceste cuvinte, s'a nescut i

&licerea.
* zs.
12166
Fie lc, nu fie,

Plata s se scie.
AVR. CORCEL, paroh, C. COfteffi,
Banat.
Lcul fie sail nu fie,

Plata babel s nu vie.
12167
Se lice pentru cet sgarciti (GoLEscu).

*A
A cAut (cht.) ca lrba de lc.
12168
V. ALEXANDRI, Teatr.. p. 99 &

S. FL. MARIAN, Trad. Pop.
p. 108. G. P. SALvrtr, inv. C.
217.
&miff, j. Covvrlulu.
V. A. Fo-
RESOD', c. Folticeni, j. Suelava.

V ell' Irbk..
61498
26
dacoromanica.ro
376
PROVERBFJA ROMINLLOR
A cautb, Cu mult grija, cu multa rivna. Ve1.1 No. 789.

gAice 'I? Unde, Delmne Irta-ma el fie ? 11 caut ca irba de lec
Ha! lade' colo 'n fund.,
KERA NASTASIA, p. 99.
12169
*.L
Nu'i lcu
Cu sacu.
AVE. CORCEA, paroh, C. Coqtelu,
T. B.IL.kEL, 'inv. c. ,?te-
Banat.
feinesel, j. Vdlcea.
In potriva folosiril pre multor Moult Val6rea nu sta

In cantitate ci In calitate.
Mte 1i a lcul.
12170
A. PA, Ir, p.95. HINTESCIT

p. 188.
Ve4I B61d.
1 Adica tamaduirea.
2 41 gasesce stapanul, cine sal infrineze.

*A
12171
A av lc i pentru dinsu.
GAVR. ONINR, prof. C. DobroP. ISPERESCU,
Bev, 1st. I, p. 231. Cony. Liter.
vl, j. Tutova.
XIII, p. 254.
Al OA lcul.
T. CRENG2k, Poo. p. 146; Cony.
PR. DAME,
Liter. XE, p. 23.

p. 266.
stapfinl, a'l sill s, se p6rte dull& placul nostru.

Aya 1 in loe
daI ostenla ca s afli pn i gindul 6menilor, tu nu nil nicI macar ceea ce vorbesc
Mal' pot eu sa am
nadejde in vol ? Ie1 las, ca 'fi gdsesc eft' acusi lcul Te-I invalit tu
minte, de alta data.. -- I. CREANG., Pov. p. 146.
12172
AI face de lc.
D. ZANNE, archit.
j. Ilion.
Adica a'l bate.

dacoromanica.ro
c.
Bolintin-
LEGf, iNTETITURA NESERIf
12173
377
Mata ti-e lcul.

I. CREANGA, Pov., p. 219.
O s& fie vaI de tine.

i doar te-a impinge p'catul s' clintescl vre-o platr din locul
gil, 141.4 mal ales acea mare, din fruntea Cerbulul, c'apd (delta
lcul 1 Hal, pornesce Yute, c nu 'I vreme de pierdut., I. CREANG.X.
12174
A'i pierde lcul.

BARONZI, p. 43.
Adie puterea de a isbuti.

12175
De lc.
P. TSPIRESCU, Leg. p. 108. -
GR. JIPESCU, Opine p. 73.Dm.

T.
fikr.1EL, env. c. ,9tefeine8ci, j.
Vdlcea.
1 AbIa, fcrte rar, firte putin.

Iconomia domesnic., crescerea rumnscA a micutilor, mandria de
fmde si de rumana., dravurile bune, apucaturile pamintescl, nu le

mal g.sescl de cal de lc. GR. JIPESOU, Opine. p. '/3.
20 De loe; ami& o lips, desAvinit.

Apol spunem pentru ce le a cli4ut mulerile in minte, gi le vene la inim, ina acolo unde nu ertt de /c, nicI glasul, niel urm.,
Drm. TICHINDEAL. p. 377.
cand se desprtir? Plange gi lemnele i pIetrele de jalea

unchIaguluI gi a babel. Ve4I ca pricepur ei cA n'are s se maT va05,.
Pene c. In cer, dar aci pe pmint, de lc 1
ISPIRESCU, Leg. p. 108.
gIn locurile unde hotil IgY %watt de dolane, unul de lc nu g6,Besa,

12176
Lc.
I. CREANGX, Amint. p. 69.
1 Arat& o lips& desvirit&.

Bine 'ti vede, cogcogeme coblizan, s umbli lela pe drumurT, in
halul acesta, i s m6 lagI tocmaI la vremea asta fArt le de ajutor I,

1. CREANGA.
20 Putinta.
Nu e lc s nu se intimple = trebue neaprat s se intimple.
dacoromanica.ro
378
PROVERBELE ROIANILOR
Lt FA
i s'a tlat lfa.
12177
L.*MNEANU,
G. POBORAN, inst. C. Sla-
HINTEsou,p. 88.
p. 344.
tina, j. Olt.
Par' cei
i s'a tiat lefloa.

A. PAN, III, p. 13.
St& ne-multumit, posac i tcut.
LEFTEREA
VecJI Le/Writ.
LEFTERIE
12178
*A
A'si manca lefteria.

I. CREANGX, Amint. p. 50.
p. 282. FR.
DANE, II, p. 268.E. I. PATRIT. SPERANT, I,
ofu, inv. c. Smulp, j. Corarlufa.
mdneat lefterua, ca tiganul biserica.

G. P. SALvrtr, inv.
j. Covurlulu.
*A
c.
Smulp,
pierde lifteria.
C. TEODORESOU Inc. c. Crusescl,
j. Vasluiu.
A'i pierde cinstea; a nu mai av trecere ; a nu mal

gAsI crqmint la nimene.
cNa! satura-te de cirese. De amu s soil
de la mine, spinzuratu-le.,
CREANG.A.
ca.
ti-ai mcincat lefteria
.Aduse la Dumitrasco-Vodit un left de aur cu diamanturT, cu chipul imp6rittesc. NEC. COSTIN.
.A fi lefter de parole.,
dacoromanica.ro
LEA iNV2TITURA, MRSRRIt
379
LEGE
Ve41 Cap. X11, c. Lege.
L
Legea '1 dup cum o fac domnii.
12179
luLtu GROFOREANIT,
Vecri Dreptate.
int).
C.
Gala, omit. Arad, Ungaria.

Les petits sont subjets aux loys et les grands en
font leur guise.
Prov. Franc. XV-e Siecle.
Cire sepovidat face leIa.1)
12180
FR. M1XLOSICH, Rum.
I, p.8.
Unter.,

A
12181
De atuncl s 'nmultesc lotril, de cand

s 'nmultesc si legile.
V&A Domn, Pravild.
V. SALA. das. c. Vaecoti-Bcrree(, emit. Bihor, Ungaria.
Multimea legilor le face ap'Ssa,t6re pentru cel miel.

V&A No. 9983.
Facuta lela, aflatu inganu.2)
12182
FR. MIKLOSICR, Bum. Unter.,

J, p. 8.
Cum se face o lege, indath omul gasesce mijlocul de

a o ocoli.
L
12183
Pe rt de aur se InvIrte legea.

V. SALA, dasc. c. Va?cofi, co-
Cfistigi dreptate daca cumperi judecatorul.

1) Cine comancl face lege.
1) Facut legea, se gsesce
dacoromanica.ro
380
PROVERBELE ROAGINILOR
*
12184
Legea Inainte, iretiI dup ea.

A. MOSCIINA, prop. j. Gorj
ireii sei s6, se pun& in tot-d-una la adApostul urmarilor legil cnd fac vre-un rt.
*
12185
Domnitor not, legi nou.

V. SALA, dasc. c. Vascoil -Baresci,
In vechime legile emanaii numaT din vointa Domnitorulul. Sic volo, sic jubeo, sit pro ratione voluntas.
A se reaminti c aa ce-va se intimpl i la Roma,
unde pretorul, care aveh, intre altele, juridictio inter cives, inter cives et peregrinos, publich edictul s anual la
intrarea sa in functiune. In acest edict dinsul aduceh la
cunoscintea poporului principiile de care urmh s6, se cAltinzscA in impArtirea justitiei.
12186
NevoIa schimba legea.

no. CosTm, Letop. Mold. II,
p. 57.
Vecg Lipsd, Arevore.
Domnul de nevoie schimb6, legea, punnd de pilda

&of noi.
Hyauka 6oia irieamieT 3aICOH.
12187
A'i face lege.

FR. DAIAR, ir,p. 271.
A se hotri la ce-va, clupa o maturd *chibzuire.

gStait in loc i 'mi fac lege, peste care munte volu trece.,
12188
*In lege.
Bine, de tot, cu putere.

L'a bAtut in lege.,
dacoromanica.ro
iNITTITURA, IdESERIt
381
Lege.
12189
In vechime : partea cuvenita dupa lege.

cirro lu legea
a's lu dreptul sau partea
LEICA
*
12190
face gatul leicA i Ontecele balerc.

S. MIR/MEMO, Sezdt., II, p.
V. A. FoREscu, c. Foltirent,
j. Suciava.
LUPESCII, inv. C.
Broseeni, j. Suciava. S. FL. MARIAN, Nascere, p. 839.
72.
Ved Pantece.
Se lice de unul care b mult.

Da le-aI d vr'o dat. 'n jos
i ti-a face ei pe dos.
i tl-a pus brcinar de teIu
A nu te til di pe femei,
C de te-a prinde ca alt. femee
aestea are s ti le lee.
eq.I ale ti le-am urat
'
'Rote 's ca adevrat ;

De s'ar aflit vr'o minclun
SA mg palesci
Cu vr'o trei paliare de vin In gur,

C'olu tin gura cscat,
i pe tustrele le-ola b de-odati-i.
Da tu grind nu te Incordh
C, et nu m'olu imbgt,
C mi-olu face gura leica
patecele o Wend
Ca sl maI pot b si holerc.
Si
Poes. l'op.
LELE
V 01 a Ce2nta, Crof, lased,
a se La, a Lovi, a Umbla,

Vale, Cap. 1X, c.
Varcr.
Lle, in arabesce, sora mal mare femefe mal in virsta ;

femeie publica.
Lella, titlul ce se pune, la Arabi, inaintea numeluI uneI
femei de o vita mai alsa.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMA- NILOR
382
Lelea jc. pani 'n npte

lar brbatu '1 e pe mrte.
12191
A. PANN, Ir, p. 94.
Lelea j6ell pc/2'0 'n npte

lar bcIrbatui e pe mrte.
EINTEsau, p. 89.
Ve
cumirfra.
Pentru nevsta care s'a dat In dragoste cu altul.
Lelea jc, dgntuesce (dntulesce)

lar brbatu '1 ptimesce.
12192
A. PANN, II,
p.
Ace1a
*
12193
p.
94.
HINTEscu,
89.
neles ca la No. 12191.
Lele fugi c te ajunge.

V. 'PRIM,
eles. Sc. 1Vorm.
c. Corodevei, j. Tutova.
Mal Incet cu dragostea.

12194
Catu '1 lelea de usr

Par'c'i o pitr de mena.
GAV. ONIOR,
prof. c. Dobrovel,
j. Vasluiu.
Nu potl scApii de dinsa, rki te supr.

12195
Lelea, srind Inteun picior,

S'a tet Intr'un cosor.
GR. ALEXANDRESCU,
Putna.
Pentru femea bunl, de petrecerl leneA.
dacoromanica.ro
magistr. j.
LEGf, trirkTliTURI, XESERIf
12196
*L.
393
i-a gsit lelea brbatul.

A. PANN. Edit. 38S9, p. 46; I, p.
RuiTEscu, p. 11.
Po-
157.
PESCU, inv. c. Ciocanesci-Margineni,
j. faeomita. G-AV. ONIOR, prof.

c. Dobrovet, j. Vasluiu. II. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, j. Dorohol.
K. A.
ZAMFIRESCU-DIA-
CON, inv. c. Stlubienii, j. Doro.

hot.
E. I. PATRICfr, inVq. C.
&Mg, j. Covurhau. M.
SCU, ySezdt. IV, p. 52.GR.
LUPE-
XANDRESCU, magistr. j. I 'utna. C.

TEODORESCU, inv. C. Pungen, j.
$1-a dat lelea peste beirbat.

Ve41 1-fir, Tivgd.
1 Se qice despre sotif carif sunt potriviti, i maf
ales cnd sunt amindoi r'61, leneI etc.

2 Si-a gsit stripan, 'a dat peste om.
Tti lelea 1I are Bcul
12197
169. HINTEscu, p. 89.
A fi un bate-lelea.
12198
G. POBORAN, inst. C. Slatina, j.

Olt.
A fi un bate-lela.
Putnt t.
Adica haimana; ora rt.

*
12199
A umbla lela.
A. GoRove, c. Folticeni, j. Suciava.
C. TEODORESCU, hit%
C.
Lipova, j. Vasluiu. G. P. SALvr6, inv., c. Smulti, j. Covurlutu.
dacoromanica.ro
384
A umblit lelea pe drumurt.

I. CREANG.L, Amint., p. 69.
Vecli a Umbla.
Adica fAra niel' un cAptafu, fAr trebA; de 0613a.

'Bine 1,1 vede, covcogeme coblizan, scl umbli, lela pe drumurT, in
halul acesta, i s,m lavI tocmaI la vremea asta frii lc de ajutor.,
I. CREANGI, p. 69.
In dorul leleI.
12200
B. P. H.ligntt, Etym. Magn.,
p. 2630.
L.
.k.INEANIT, Semas.,
p. 362; Elem. Turc. Archiv.

III, p. 119; Dict., p. 463.
Cam in dorul
P. ISPIRESCII, Leg. p. 33 &370.
A umblet (m,erge) 'in dorul lelit.

S. FL. MARIAN, Ornit., I, p.
146. P. G.IRBOVIOEANIT, prof. C.
j. Argef.
*A
A umblet in dragul
P. GIRBOVICEANIT, prof. c. Pole
nariz, j. Gorj.
A umbla de dorul
G. P. BALVIt, inv.
j. Covurluiu.
C.
Smulfi,
A vorbi In dorul
BARONZI, p. 43.
GR ALESAN-
DRESCTU, magistr., j. Putna.

P.
BUDIVEANIT, c. Bucuresci j. Bfov.
lo Intr'o 1511, la intimplare, intima noroc; fara cfipAUfu, tar5, tinta' hothritA; fr trba.
(Lu i dinsul nisce hable, numaT Ea' nu sha; nescine a nu s'a
gAtit,
dorul
vi de cheltuIalI ce pe RO, nu curge, vi plec vi el, cam in
P. IsPriascu, Leg. p. 33.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVtT.X.TITRA, KESERTI
385
eIntr'una din dile feelorul de Imprat se duse la vin' at, Ya aya, cam
in doru lelil, fiind el n'avea ala trbi. P. ISPIRES017, Leg., p. 890.
e Umblei de dorul lela, G. P. Sitsr5.
20 In zadar.
30 Nimio hotarit, nimio sigur ; In sila.
(11 r5spunse cam in doru
*A.
PuIu de lele.
12201
Wirr TAD-RIDULEBaU, Tandal., p.

20.
FR. DAmt, III, p. 296.
G. P. SALvr0., (ny. c. Smulif, j.

Covurluiu. Em. POPES017, (ny.
c. CroccInesciMargineni, j. Ialomita. G. POBORAN, inst. j. Olt.
VedI Coi/.
1 Copil natural, copil din flor-1.

20 *iret, detept.
,Ce pulu de lele m1 estIl,
30 Adict, cum a fost ma-sa e i el. Se lice de o:A cara

at trecere inaintea fetelor, mor fetele dupt, el.
La Arabf cuvintul Lele, pe langa altele, are i intelesul de femee publica.
redor de lele.
12202
P. ISPERESCRY, Leg. II, p. 136;
Rev. 18t. IIE, p. 381.AL. ODOMUSCO", FBDo, p.
LEOCA
VecIT Leucd.
*
12203
0 lovi ca cu leoca.
Misa I ORDAOHR, stud.j. Argef.
BIJIITESCII, inv. e. Baia-de-Ara-
md, j. Meliedinti.
*A
O lovie Cu leoca.
I. IOREFULESOIT, inv. C. Baia-de-
Aramd, j. Mehedinti.
Vedi Laica.
A21 vorbit strimb, nu DI nemerit'o.
dacoromanica.ro
386
LISA
A face ls pre cine-va.
12204
FE. D.A.sit, II. p. 267.
snopl In bAta.
LESCME
V ecji Le/cate.
LETCME
12205
N'are nicY o letcae chh5ri.

GR. .ALEXANDRESCII, magistr.,
j. Putna.
E sgrac lipit pamIntuluI.

12206
Niel de o litcae.
V. ALEXANDRT, Teatr.,p. 1265.
Adica de loc.
<N'aI merit nicl de o lircae. V. ALEXANDRI.
12207
*A
i se sterge lescaia.
BARONZI, p.206.
G. POBORAN,
inst. j. Olt.
s'a qters
A. PANN, II, p. 98.
Vecg Rublel, Turco.
Nu ma are trecerea, insemnAtatea, etc. de odini&A.

Ti-a mere vestea, eand t-a mere,
De-aeum lefeala fi s'a gem
A. PANN.
LEU
Vecii Slue.
dacoromanica.ro
387
LEGL NVE7ATURA, MESEREt
12208
Are un lea i
silfi de el.
GAVE. ONIOR, prof. . Dobro-
vq, j. Vaeluiu.
Pentru cel ne-avut i totuI din cale &fail, cheltuitor.
Tot dof lei 'un ort.
12209
Ve41 Ban.
1 Acela inteles ea la No. 11151.

2 Tot una, tot atilta.
Ea apune 'ml, al vdslut pe socrul med?
COOODAN.
AGAOHI.
Pe chir Chirill? l'am 7764.et.
Ce fe! chir Chirill?.. N6rill vreT
COOODAN.
AGACHI.
COOODAN.
Cum Nl.rill? ChirilA.

Ba
Chirill, tot Intr'o rill, tot dot lei
ort.
V. ALEXANDRI, Agachi Flutur.
12210
Trenchea-flenchea
Trel lei parechea.
GAVR. ONLVR, prof. C. Dobro-
vef, j. Vaslulu. G. P. SALvitt,

inv. c. Stnullf, j. Covurluiu.
Trenche-flenche
Tril le i pelreche.
V. A. Fouusou,
C.
Dorna, j.
Suclava.
V&41 Crebetd, a se IncYrduL
Aeela tnteles ea la No. 9527.

12211
Am un let
vrii s 'I bet.
P. IsputEsou, Bev. 18t., J, p.
231.
Pentru cal care cheltuesc tot avutul lor in petrecerl

b6uturL
picerea formzA inceputal until antec, f6rte rspfindit.

dacoromanica.ro
388
LEUCA
Ve
12212
*A
Bay bel, Leocel.
Eti drept ca leuca.

GAVR. ONIOR, prof. c. Avrclmesci, j. Tutova. C. TEODORBSCU,
inv. c. D6gele, j. Vasluitt.
10 Te credeam c esti om drept, dar etf uu judecastrimb. M'ara increlut In tin e, i child colo etI nedrept.
20 Om bucluca.
Lovit Cu leuca.
12213
PASOULESCU, Inteln., p. 4.
GR.
ALEXANDRESOU, magistr. j. Pulna.
1. PucARfu, P. Merului, corn.
Fagrlt as, Transilvania.

ITIL17
GROPSOREANU. inv. C. Gaya, comil. Arad, Ungaria. A. DE CIRAO, 11, p 170. G. MUNTEANU,
L. SMNEANU, Dict. p.
p. 122.
466.
T. BLEL, inv. c. Oefa-
nest% j. Mew.
*A
A fi lovit cu leauca.
AVE. CORCEA, paroh, c. Codein,
Banat.
Cam, lovit cu leoca.

A. PANN, ir, p. 99.
*A
Batut (palit) cu leuca (in cap).

S. FL. MARIAN, Tradit. Pop. p.
140 & 158. D-na EL. SEVASTOS,
p. 58. H. D. ENESCU, inv.
c.
Zamostea, j. Dorohal.
Trsnit Cu leuea.
V. ALEXANDRD Teatr., p. 139,
577 & 698. Fu. Dad, IV, p.

178.
dacoromanica.ro
LEA INvETATITRA, MESERIT
389
10 Om Cu tne, icnit la cap, nebun, d.euchmt.

g G =Tit - S6. me 'mpusc
*FERCHEZEANCA - (speriat) Ce face ! .
sraca de mine! al ne-
bunit ? s nu cum-va BA facI una ca asta, ca n'or vr s, te 'ngrpe.

audi gust . . . (aparte) ii trelavit cu leuca., V. A LEXANDRL Doi morfs.
20 Prost. In Banat se da Iicerii, apr6pe exclusiv, acest

inteles.
3
Ametit, bt.Laurian & Maxim.
40 Far& rost, fitirrt noimA; pentru lucruff sat fapte.

Multe aunt si din ale lor de acum asa ... cum BA dic, ca lovite
Cu leuca.) M. PiscuLEscu.
11 a son coup de marteau.

Prov. Franc.
Li manca u patrone di casa.')

Prov. Cory.
Tener ramo de locura.2)

Prov. Span.
Er hat einen Sparren su viel.

Prov. Germ.
At h,ave en Skrue 10s.4)

Prov. Danez.
* Ls.
12214
Par'cd e lovit cu leuca.

G. I TOKESOU, inv. c. Broscari,
j. Mehedinfi.
Par'cd e peilit cu leuca.

V. RIMBII, vtud.,
j. Dimbovita.
' ) Lipsesce stpttul de cas.
A av puting. (o ramur) de nebunie.
Are un cprior pr mult (de prisos).
A av un surup desfcut.
dacoromanica.ro
C.
Brdnesci,
390
PROVERB ELE ROXiNILOR
Par'cc e lovit peste obras cu leuca.

A. PAN1T, TI, p. 139. limpscu,
p. 126.
Aceleasl intelesun ca la No. 12213.

LIMBA
V eqi:
12215
Cap. 1V, e. LimM.
*A
NumaI una scie tdte limbile.

GAVE. ONIVR, prof. c. Dobrovet, j. Vo sham
1 Pentru dragoste.
20 In batjocura celor carii sciti limbi straine.
Din limbi strine s Inveti, si In limba

ta s scril, ca nmul t s ti'l lumi-
12216
nezI.
TORD. GOLESCU, M88. II, p. 481.
HDTTEscu, p. 90.
In limbt straine pott set' inveti, dar In limba

ta set scrii, ca nmul tea scrl
picere care se intelege de la sine.

*
12217
S'ati mestecat limbele.

AVE. CORCEA, paroh, c. Cofteiii ,
Banat.
Se lice la petreceri, cnd cef de fatA a inceput a se

incalqi, i din cliscutie ajung la crtd, ne mai putndu-se
intelege bine, unii pe altii.
LIPSA
12218
Dup ce lipsa ne orndr

In zadar mergem la mitr.
IORD. GOLESUU, M88. 11, p. 92.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATITEI, 11381.11II
391
Ne Inv* ca din vreme trebuie s ingrijim do cele
trebuinci6se, lar nu dad nu ne mal folosesc nimic (GoL ESCU).
Lipsa frange legea.
12219
KARimy Us, p. 80.
Ve4I cap. x, c. Lege.
In adevr, precum s;.ice Tichindeal: Lipsa i s&rilcia

smeresce i mandria cea mat mare insa, dupa, o limita
6re-care, omul lipsit de cele trebuincvSse nu mal tine

socot615, de nimic.
Fab. p. 310.
La necessit non ha legge.
Prov. Ital.
Noth bricht Eisen.

Prov. Germ.
Sziiksg trvnyt ront.

Prov Magy.
Potreba zdkon ruk.

Prov. Cech.
Crum Bora Ere NOJIII, cira Kim XONII.
Prov Serb.
LOPATA
Ve4i Be/le, Cap, Cdrma,
Lemn, Marta, Murere,

Stringe.
Lopata grmdesce i sapa rsipesce.
12220
A. PANN, Edit 1889, p. 63; III,

p. 77.
*L
Lopata grmdesce,
pesce.
i sapa risipesce (risi-
HENTESOII, p. 91. H. D. ENESCII, inv. c. Zamostea, ). Dorohoi.

27
61498
dacoromanica.ro
892
PROVRRBELE ROmiNILOR
Unul adund i. altul cheltuesce. Mal ales pentra

i copil.
A pre avare fils prodigue.
Prov. Franc.
12221
Lopata cand bate In apa, sperie 136 pescI

si '1 scapa.
So 4.ice pentru cel ce cu reul face un bine (Gouscu).

12222
Ca fecIorul luf ban gata

Rsipesce cu lopata.
A. PAM', III, p. 69.
Ca feciorul ha ban gata

Kisipesce cu lo pata.
HINTES0177
p. 68.
Ve4T Ban.
Pentru omul f6rte cheltuitor.

12223
Btut cu lopata.
I. CREANG.L, Pov. p. 293.G.
P. SALvrtr, inv. c. &miff, j. Covurhau.
Athc mult. Se lice mai ales pentru pomil roditon
ctmd Bunt incarcati cu fructe.
.P6ru1 pared era bcitut cu lopata de pere multe ce ayes.,
I.
CREANGI.
Se mal qice cu acela inteles, posmol.

qed prnele pormol.,
A LUA
Vecji Cap. V,
dacoromanica.ro
c.
a Lua,
',Bet tbrirkarunil, MESERA
12224
393
*.n.
De unde tot lei si nu pul, curind se isprvesce.
A. PANN, Edif. 1889, p. 58
P. IsmEsau, Bev 18t. II, p. 160.

DOBRE MARINESOII, inV. c. Pro.-
vu-Ropi, j. Arge.y.
De unde tot icti fi nu pui, curind se i,spravesce .

EINTESCET, p. 76.
Di cara tot -fiat q-nu badd va s' bitisscd.1).

D. A. MiLEscu, inv., C. Gopcyl,
Macedonia.
Vedi Sac.
Cncl tot cheltuesm, 1 nimic mai adaogi., curind istovescf, i indata sgrAcescf.
*.n.
S al s lei.
12225
EN. POPESOU, inv. c. Ciocanesci-
Margineni, j. Ialomifa.
a'i sd lei,
Si gurd sei ce.
Set'
AdicA o s6, atepti bine, pan ye! lu ce ti se cuvine.

12226
Nigi hail, nici Tiert.2)

N. ST. c. Nijopole, Macedonia.
Pentru cel care nu vrd cu nicI un chip, sit lerte pe

un altul.
*
12227
Iu 'i loare,
Nu'i calre.3)
G. ZII0A, dud. c. Berat, Albania.
Cnd e vorb5, s5, te folosescl, nu te maT ult1 la muncii.

De unde tot iel i nu bagT o s'd se sfir,sci.
2) Ma lean, nicI led.
1
Linde e de lust, nu'l caldur.
dacoromanica.ro
394
LUCRATOR
Ve4T Cop:I.
Lucratorul mananca de unde lucrza.
12228
L. MARTINIAN, C. Bucuresci,
j. Ilfo v.
Ve41 a Lucra.
Fie-care trebue sd se folosscd de reldele munciI sale.
LUCRATOR
*.n,
12229
Omul luertor
De pane nu duce dor.

D. PoPovicfu, inv. c. Cuvin,
Omul muncitor nu 'mere de foime.

12230
in ell de lueratbre tc5te sele me dc5re,

lar In eli de srbtre niel un oscIor
macar me dc5re.
I ORD. G LEND, M88. II, p. 15.
Arat6 lenevirea omului la munc6 (GoLEsou).
LULACHICJ
12231
A face lulachiti.
L. F,4IINEANII, Rev. lid.
200.
III, p.
A stria lucrul, a nu isbutl.

LUNTRE
Vell Cap IH,
Cur, Alunte, Om.
12232
c.
Ap1t,
Aici corabil se Innca, sl voI, luntrelor,

unde mergeti ?
IORD. GOLES017, M88 II, p. 1.
dacoromanica.ro
LEG!, INVE ITITRA, hiE.ERII
395
Se i;lice de acel ce s Increa piste puterile lor GoLEsou).
Luntrea p mare, 1)6 margine s'o tragi,
12233
IORD. GOLESU , M88. II, p.106
Adia, mic fiind cam departe de cef marl, ca s6, nu te

timed (GoLEscu).
Cine st pe do luntri cade in ap.
12234
BARONZI, p. 62. BINTESCU, p.

95.
*A
Cine umbld in hug luntri cade in apd.

C. TEODOREs U, UM. C. CUrEfeSCI,
j. Vaslutu
Cali calcd pri &Sue' cdichi, cade 'ntru apd .1)

I. COICAN, prof. r. Abela, Epir
Ve41 Cur.
Cine vroesce a 1ncepe multe nu ispra,vesce nimic; pre

cum 1 intelesurile de la No. 3104.
Duabus sedere sellis.2)
Prov. Lat.
Demeurer entre dewr selles le cul et terre.

Prov. Franc.
No se poi tegnir el culo su do scagni.3)

Prov. Venit
Wer auf zwei Stiihlen sitzen will, PM oft mitten durch.4)
Prov. Germ.
Can calc pe done cake, cade in ap5

A st intre doue cele.
2) Nu se p6te tine curul pe doue scanne.
4) Acel care vr s st pe dou scaune, cade de multe ori Intre ele.
dacoromanica.ro
396
PROVERB= RORANILOR
Between two stools the breech cometh lo the ground.i)

Prov. Engl.
Nu umbla In dou luntre.
12235
H. D. ENESCU. 'illy c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Nu pte ved cine-va in doue luntri de-odatd

167.
Nu poti gede in doue luntri de data.

V. SALA, dO8C. C. Miziie, comit.
Bihor, Ungaria.
Vecg Cur.
Acelag intkles ca la No. 12234 sub forma de povata.

12236
SA te facl luntre, punte, pana vei da

piste el.
AdicA sa umbli pe apA i. 136 uscat, rana 11
vei psi
(GoLEscu).
A se sill spre a face un lucru.
12237
A se face luntre si punte.

A. PANN, Edit. 1889, p. 1b3; II,
p. 86.
B.
P. 1--Diptt, Etym.
Magn., p. 2629. LAURIAN & MA-
XIM, II, p. 711.
GR. JIPESCU.
Opine. p. 156. HINTEscru, p. 135.

V A. CRECHE, Cony. Liter.
XXI, p. 574. I.
p. 50.
JONESCII.
III,
I. G. VALENTINEANU, p.
29. G. I. MUNTEANIT, p. 121.

P. ISPIRESCU, Leg. p. 11, 85, 126
ez 194.
V. A. FORESCU, c. Poiticeni, j. Suciava.
E. I. PATRIfu, inv. c. Smul(i. j. Covurluiu.
Putna. U. POBORAN, inst. c. Sla-
tina,j. Olt. AVE. CORCEA,

roh, c. Costeiu, Banat.
1) Intre d ne scaune curul cade la pamint
dacoromanica.ro
LEGI,
397
VEATURL MESERIf
A se _pune luntre i punte.

I. CREANG.L, Pov, p. 141 & 170.
S. FL. MARIAN, Trad. Pop. P.
55. FR. DAKg, III, p. 298.
Vedit Munte, Scard,

Vrea'nic.
1 A stgru din r6sputerl, a face fel si chip.

20 A'sI d t6t6, ostenla peutru a reus la ce-va.
30 A ajutb, pre cine-va.
cDu-te de trage in gazd la dinsa, i fa-te c estY un drumet strain.
Pune-te apoI pe lng ea luntre i punte, i juruesce 'I ceriul i p asmomsca pe nevsta d-tale, si sO. l-o aduca acolo.,
inintul ca
I. CREANGA, Pov. p. 170.
'Se Tune lwntre i punte si nu se lug pang nu
vede dorinta
S. FL. MARIAN.
*
12238
A umbl In dou luntri (luntre).

K. A. ZAMFIRESCIT-DIAOON,
c. Stiubieni, j. Dorohoi.
A se purtet in dou- luntre.

Abeeed. Ilustr. p. 27.
VedI Cur
10 A se rezenah cand pe unul cnd pe altul.

2 Cauta
Duabus sedere sellis.1)
Prov. Lat.
Tegni o IA in due carpe.2)

Prov.
Sick zwischen zwei Stithle setzen.2)

Prov. Germ.
Sittia emillan tw stolar.4)

Prov. Sved.
A sta Intre dou'e" sele.
A One un piclor In dou" IncalOminte.
2) A se ased trite doua scaune.

4) Idem.
dacoromanica.ro
398
PROVERBELE ROMANLLOR
MACELAR
VedT Cupt.
Macela'r fara cutit nu s Oice macelar.
12239
IORD. GOLESCU, M88. 1I, p. 46.
V 01 Cup'.
Adica cumplit fArg, crulime nu s 'Ate (GoLEsou).
Un mcelar bun frica n'are d mil d oi.
12240
S lice pentru eel voInicI ce nu s sperie de rsbolu

(GOLESCU).
MACELARIE
12241
S'a strins ca canil la macelrie.

GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Putna.
Adica 6menil unde cred at 'Ate fi vre-un. folos.
A MACINA
12242
*L
Un om macina, altul face azima din fama lui.

V. A. FoREsou, C. Folticeni, j.
Suclava.
Ve4i a Al a.
ClInd unul muncesce, i altul trage fol6sele.

Tariro ihhan nemene djetere okho ak, tsang ni
singgeri elemangga fountehetele djekou bi.1)
Prov. Manddou.
*A
12243
A macina.
BRATEIU, stud. co mit. Tirnava
Mare, Ti ansilvania.
I
Daca pe de o parte boul care ara nu are lrba ca si manince, pe de
alta parte 6recele din pod are mancare cu pribos.
dacoromanica.ro
LEG!, DIVRTTURA, MESERIf
399
1 A mnch mult.
2 A vorbi malt.
A macina cui-va.
12244
A implinl dorintele cui-va, a I satisface; a'i merge bine.

(Baca 'I macini ce-o ea mal lic6, cum sa nu fie multumit
MAISTER
Ve4Y
*
12245
Maister bun si nu de mult,

Lucra 'ncet i mil de tot.
C. FLAMAND, stud. comit
trifa-Nasrud. Transilva tla

Ve41 filefter.
Pentru cel care lucrza putin si prost.

MAISTOR
*
12246
M aist or strica,
Mult mananca.
AVR. C R1 EA, paroh, c. Costelu,
Banat.
Se lice despre mesenasii slain la lucru, dar harnicf

la mncare si la beut.
MAiU
12247
A s tine ca maiu cu cdda.

G. POBORAN, tie. j. Olt.
AratA, o strins, leglturi; tara cu care ne tinern de

6re-cine set de 6re-ce
MANGAR
Ve4 P Is&
dacoromanica.ro
400
PROVERBELE Romknion
12248
A da mangarul cel de apoi.
Vedi Papa.
N. MIISTE, Letop. Mold. III, p.

8. L. .X.fNEANU, Archiv. Id. III,
p. 203.
Cel din urma ban pe care '1 are cine-va.

De la turcescul mangir, moneda mruni5, de a,rama;
sirb, mangura ; magy. mangor.
La acsta mazilie a Ducal-VOA dic sa fi fost paris Ursachi Visternicul ; pentru care fapta apoT. Duca Voda, viind domn Orel a treile rind, sl-aa rasplatit cu asupra de pre Ursachi, inchis in temnita
cu talhariT, legat la posee, batut la talpe peind art dat inangarul cel
de apoi. Au dat ce an avut, pang cnd
gasit ce mai lua de la
dinsul, din avutia cea multit. Asa face pizma si zavistIa.
N. MUSTE.
MARFA
1Teci Mezat, Pravatie.
12249
De cat sa dal cu manele i s alergl cu

picIewele, mai bine sa te uItI cu ochiI
la marfa.
A. PANN, Edit. 1889, p. 133;
II, p. 86. IinsTTEscu, p. 101.
Ve41 a

12250
Unde e marl& trebue s fie i pagub.

A. PANN, Edit. 1889, p. 131;
II, p. 87.
Unde e marfd i pagubd.

A. PANN, II, p. 80.
PESCU, Opine. p. 148.
GR. JP
Unde e marfd e 0 daund.

HINTEscu, p 101. G. I. MONTEANTJ,
p. 60.
.711arfa unde e, firesce

,57 paguba
sosesce.
A. PANN, Nastratin-Hogea,
p.43.
Vedl Cdistig.

Loen l'an pretuit, hine Motaila, pte-qed de le
dacoromanica.ro
121
LEGT, INVETXTUR, MESERII
401
la chxciuma bura trel-leci i. clue' cliS lef. Vorba alula :

unde e marfci e i pagubc1. GR. JIPESCU, Opine.
Hogea, dupg cum vgdurgm, tot o caprfi avuse
8i pe dinsa, cu 'ntimplare, in putin timp o rgpuse
LupiI 'ndatg 'I tgbijcirl pIelea farg, de scumpire.
VgdAnd blet Nastratin-Hogea cg'I o facuse paparg,
luT, ca drept nanghere, numaI cbrnele 'I lgsarg,
Park sup6rare dise: asta ori cine o scie,
Linde e Motet marfli i pagubd o ocl fie.
A. PANN, NastratinHogea.
Halal de marfa, dar pcat de parale.
1225.1
Pentru o marfa pr6sta.
Marfa sa fie bunk musteriiI nu lipsesc.
12252
Lucru bun e In tot-cl-una cautat.

iFESPEZEANCA. - A! ct pentru (Erma avem vreme
n'or lipsi.
amatorI
MOISESOU. - Cred si eg. Duduca Tinca are zestre de treI-decT de
mil de galbent
(streinutd) sego
*L.
12253
Vorba cees.: marfct xi fie bund, mutrteriii Mt lip . .
V. ALEXANDRI, Agachi Elutur.
Marfa gata,
Bani astpt.
A. PANN, Edit. 1889, p. 134;
II, p. 87. 11INTEscu, p. 101.
B. P. H.1Der, Etym. Magn. p.
2421. P. lspiREson, Leg. 1, 1872,

YOBORAN, inst. j. Olt.
p. 179.
Nu doband.escl nimic fara plata.

*L.
12254
Mta marfa Isi astpta plata.

P. GURBOVICEANU, prof. C. &r-
banesci, j. Argef.

12255
Cum e marfa i musteriul.

G. DEM. TEODORESOU, patine,
p. 39.
dacoromanica.ro
402
PROVE RB ELE ROMAN I LOB
1 Pentru o mail& bund i muteriul e mat de sdnak,

i acsta in intelesul eel mai larg.
20 Pentru adunari.
cBaluri mascate, a diror calitate variza dupti pretul intrArif si
dup4 localitatea uncle se afig balul, conform proverbuluI comercial :
cum e mara i muqteriul., G. DEM. TEOD REBOIL
MARTOR
12256
Daca n'ai trb, f-te martor.

A. PANN, Edit. 1889, p. 94;
HINTEsar, p. 192.
III, p. 110.
FR. DAmt, 111, p. 27. P. IsPIRESCU, Rev. 18t. III, p. 154.

Vecp: Cuezas.
Cad nu mai sfiresei, tot suind i seoborind scrile

tribunalului.
Iin iocse seit ol, paran ciocse chefil ol.i)

Prov. Ture.
MARUNTIS
12257
Mruntis(uri).
L. *.kiNEArru, Dict., p. 497.
Adia, seaturi, nimieurl.

MASAT
Veqi Di-cc.
mAzDA
12258
Mazda tot ochiul orbesce, si mita tot

pierdutul nemeresce.
Dna. CANTEMIR, Ist. lerogl., p.

144.
Arata puterea banului.

1) De n'al trebi fl-te martor, de aT banT mulfl fi-te cheza.
dacoromanica.ro
LEGI , iNVATITURL, KESERLY
403
MEDIC
ecjI Doctor.
Haina nu face pe medic.
12259
LAIIRIAN & MAXTZ, II, p. 257.
Vedi Harna, inz6rdcdminte, Rasd.
Ace.laq inteles ca la No. 7160.

In vestimentis non est sapientia mentis.t)
Prov. Lat.
La robe ne fait pas le mclecin.

Prov. Franc
Das Kidd macht keinen Mnch.2)

Prov. Germ.
The gown dces not make the friar.3)

Prov. .Db,71.
L'abito non fa'l monaco.4)

Prov. Venit.
No hace el hbito al monge.5)

Prov. Span.
12260
Ur medicu, cAnd vire, ali muri face, ali

slui. 6)
FR. MrKLOSIOH, Burn.
linter.,
I, p. 35.
ha in ris pe doctori, carii nu pr sunt In stare sti, te

scape, daca e 1361a mai grea.
t) In halne nu st cumintenTa
Halna nu face augrul.

Hama nu face alugarul.
Idem.
Nu face halna augrul.

g) Un medic, dud vine, sail te om6r, sail te scap.
dacoromanica.ro
404
FR 0 v t.EBELE ROMANILOR
Un mdeein en laisse plus
et
tuer qu'il n'en
tue.
Prov. Franc.
12261
Medicu mai bur, face rana ma mare.,)

FR. MDKLOSICH, Rum. Unter., I,
p. 13.
1 In Intelesul s-. firesc.
20 Cu pahative nu vindecl un r insemnat; trebue

tdIat in carne vie.
Main de mdeein trop piteux
Rend le mal souvent ehanereux.
GABE.. ItEuRIER, XVI-e SiCcle.
12262
Medicu beter i spitieru tirer.2)

FR. MIKE MOH, Rum. Unter.,
p 13.
CAcf medicul Vtran are mal: multa experientrt, i bArbierul dacA '1 tindr, nu 'I tremurd mAna.
Jeune barbier, vieil mdeein,
S'ils sont autres ne valent pas un brin.

G ABR. MEURIER, XVI-e Sicle.
MEHENGHE
V ecli Fata.
12263
A fi bung mehenghe.
T. CREANGA, Cony. Liter., XI,
p. 29; Pov. p. 165; Amint., p.

80.
VedY Fatd.
Adia, detpg, iscusitd, irt5,.

.Jcg, cat Rich', i BATA aceea i intrand in vorbg cu dinsa fata
bund mehenghe, II intrce capul i Ipate vede cA nu 'I de lepAdat., I.
CREAN GI., Pov.
Medien mal bun, face rana mai mare.

Medicu b'etrAn si brbier tine"r.
dacoromanica.ro
MESERIf
405
MELITA
*
12264
II merge gura ca melita.

I. ARBORE, ing. j. Buz. GR.
ALEXANDRESCII, magistr., j. Putna.
11 merge gura ca o melitd.

I. BANEsou, prof. j. Roman.
B merge gura melitei.

GA.V. ONIOR, prof. C. Dobrovet,
j. Vasluiu.
*
Gura
melitei.
GR. ALEXANDRESCIT, magistr. j.
Putna.
t6cd gura ca melita.

G. POBORAN, inst. c. Slatina,
j. Olt.
Velf
Yorbesce mult i reped.e0

Gura babiT umbra', cutn umblcl melita.
I. CREANCIA, Pov. p.
2E5.
Cest un moulin et _parole.

Prov. Franc.
12265'
Melit.
E. T. PATRI0f11, tinV. C. StNiaii,
j. Covurluiu.
Pentru omul Torbgret.
A MELIT
12266
A melit.
L.
.XINEANIT, Dict., p. 605.
A bate strasnic pe cine-va.

dacoromanica.ro
406
1 ROVERBET.S ROMiiNLLOR
mELIToTu
II tc5ca gura ca melitoiul.
12267
G. P. SALTIU, i9/ V.
c.
j. Govurluiu.
Smulti,
Ve41
MERTA
Ve4i
MERTIC
12268
A'si lua merticul.

P. IsprREsou, Leg., p. 269.
lu dreptul, partea ce i se cuvine ; folosul.

12269
tala merticul.
FR. DAmt, Hi, p. 40.
ceea-ce i se cuvine : a'l strinatork.
MESERIE
12270
0 meserie platesce cat o mosie.

limpscu, p.
p. 56.
103.
BARONZI.
E. I. PATRICfU, 171V. C.
&map, j. Covurtuin. Dim. Porovicfu, inv. c. Cuvin, conat. Arad, Ungaria.

G. POENARU,
ing. c. Basset, j. Ialomila.
O meserie pleitesce eat o avutie.

GH. MIHALACHE, invet. C. .?en-
dresci, j. Tutova.
Ve4T illeftefug.
Cine scie o meserie, nu mre de f6me.

<Hie negutator hie boler, invat si carte si o meserie ca s le prin0
la lipsb, pret de v'o mosie., GR. JIPESCU, Opine,, p. 109.
dacoromanica.ro
407
LEGL IINIVETITURA, 1.1EsEm1
Qui a mtier a rente.

Prov. Franc.
Jedes Handwerk hat einen goldenen Boden.')

Prov. Germ.
*
12271
0 meserie platesce cat o mosie i gatul

cat o vie.
E. I. PATRIcfu, fnv. c. Smu
j. Covurluiu.

2 Pentru cel b'eutor.
12272
Dou-spre-Oece meserii,
Tref-spre-slece srcii.
Suriava.
Cine Inv*" pre multe, nimic flU scie bine.

Neunerlei Handwerk, achtzehnerlei Ungliick.2)
Prov. Germ.
A man o'mony trades, may beg his bread on

Sunday. 3)
Prov. Scotian.
Douze mtiers, quatorze malheurs.

Prov. Picard.
Tredisch Professiuns, quatordisch Sartuns.4)

Prov. Retorom.
Fie-care meserie are un pmlnt de aur.

A noua meserie, a opt-spre-decea nenorocire.
Un om cu multe meseril pote duminica s"0 cerOse pilnea.
Trel-decl meseril, patru-deci nenorocirT.
28
1498
dacoromanica.ro
408
PROVERBELE 110MANILOR
12273
Celui cu meseril multe

Casa '1 este fara curte.
A. PANN, I, p.149. Harpscu,
p. 104.
FR. DAMB., III, p. 40.

Basme, Sn6ve, Edit, 1893, Crakwa, p.
125-128.
Chi pier, fa
prufessione e menu ne sa fa. 1)

Prov. Cors.
L'm dei cent mest, l' semper on gran bad.2)

Prov. Lomb. Bergam.
Viel Handwerke verderben den Meister. 3)

Prov. Germ.
Die veel ambachten te gelijk leert, leert er zelden

een goed.4)
Prov. Oland.
12274
Dintr'o meserie cat de mica

Daca nu curge tot pica.
}Inzpsou, p. 103.
Omul care scie un meteug nu m6re de f6me,

Sua cuique ars pro viatico est. 5)
Prov. Lat.
Il
n'est si petit mtier qui ne nourrisse son maitre.

Prov. Franc.
Cu cAt umbl unul Cu maT multe meseriT, Cu atata ma putin face.
Omul cu o sut de mesetiY, e in tot-d-una un bun de nimic.

8) Multe meseriT stria' pe meter.
Cine inva. pr multe meseriT, invat" rare off una din ele bine.
Meseria fie-c'rula este mijlocul luT de tralu.
dacoromanica.ro
LECA, iNVETITURI, MESERif
409
I n'y a nou si p'tit mesti qui n'nourih' si maisse.1)

Prov. TVallon.
Un eizmar, umblnd prin lume, pote in tot-d-una
sa indepeirteze abada ; dar un rege, in atara

de regatul si2, p6te sa fie in primejdie de a
mur de f6m,e.
Prov. Arab.
CLEANTHE
Athenianul Clean the, care fu mal tardifi un filosof distins, era sarao
lipit pamintulut lntr'o Ii sinotl ca se desvolta intr'insul gustul de a

invta. Se ruga' de filosoful Zenone, ca sa '1 primscti in peda luI,
petrecea tati diva ascult'andu'l. Cum trebuTa insg. ca sh 's1
gi
cagtige vIta, ne vroind s'a micgoreze nid cu un ceas timpul pre
care '1 da InvltureT, lucra n6ptea la un gradinar, carandu '1 apa gi
la o brutares6., framintandu '1 aluatul. Cu teta ostenla ce'r# d i
slabul cagtig ce '1 putea ast-fel agonisi, deveni tare gi chiar se ingrgg.
Legea silea pe fie-care cetatn sa alba: o meserie. Lumea vednd ca
Cleanthe, care era, s'arao gi nu exercit niel' o meserie, era totugl gras
rumen la fatg, banui cA fura banii cu care traia, i el fu chemat in

fata judecatorulut El aduse ca martori pe gradinar gi pe brutarsa. Nu
numa tu achitat, dar i se oferi gi o punga de banI pre care o respinse
cu disprq.
12275
Tehnea ajun nu te las.2)

D. A. MILEscu, stud. c. Gopesf,
Macedonia.
Acola Inteles ca la No. 12274.
Chi ya un mistier in man

Da per luto ga pan. 3)
Prov. Ven.
12276
Tehnea la om ste ca s-un brtare

d-aur.4)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Agel.,
p. 99.
Nu e meserie atat de micX care si. nu 'si hia'nsca stpanul eI.
Meseria flimAnd nu te las.
2) Cine are o meserie In naArf castigi In tte Ortile
4) Meseria la om este ca si o bralar de aur.
dacoromanica.ro
410
Tehneal ghirdane di malam4.1)

C. IONESOU, prof.
Macedonia.
c.
Nevosta,
Vedl ,Veirtefug.
A.rata at de mult pretuesce o meserie.

Un mtier est un fond assur.
Prov. Franc.
Ona bona profession

L' ona grassa possession.2)
Prov. Lomb.
Handwerk hat einen goldenen Boden. 3)

Prov. Germ.
Een handwerk is een graafschap.4)

Prov. Oland.
Konst a r mehr An a gor.5)

Prov. Sved.
12277
Cei d'ala meserie,

Sta In galcevie.
D-r GASTER, p. 241.
B. MAWR, p. 84.
Din pricina concurentet

Gens du mme mtier ne s'accordent pas.
Prov. Franc.
Oncques tripire n'aima harengre.

Prov. Franc.
Meseria e colan de aur.
0 bun. meserie, este o gras. mosie.
2) Meseria are un pdmint de aur.
0 meserie e o baronie (un comitat).
Arta e maI bund de cdt mosia.
dacoromanica.ro
D-na E.
LEO, NVTATITRA, NRSERIf
411
Homem de teu officio, teu inimigo.1)

Prov, Portug.
Two of a Trade can never agree.2)

Prov. Engl.
Handel und Wandel kennt keine Freundschaft. 3)

Prov. Germ.
12278
Ori ce fel de meserie

Nu e rti omul s scie.
A. PANN, II, p. 14.
HINTEscu,
p. 103.
Vecp Meserie.
CAcI tete ajutg, pe om ca

12279
agonissca vIta.
Tehnele tute's bune, Ornefilli maI sunt
ara4)
ANDE. AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 99.
T6te meseriile sunt bune, sa null fie ruine de nicl

una.
Il n'y a pas de sot mtier, il n'y a que de sottes

gens.
Prov. Franc.
12280
Meserie are bun, Ins ea nu schimb

firea niel nrvirea.
A. PA, J, p. 61.
Meserie are bullet'
inscl ea nu schimbd firea,

Nici stirpesee nrchfirea.
HINTEscu, p. 103.
Pentru omul rii naravi.t.

') Omul de aceeasI meserie cu tine, e inamicul tau.
2) Doi de o meserie nu se Intelege.
8) Cornell si comeq nu cunosc prietesug.
4) Meseriiie t6te sunt bune, numai ()meal sunt
dacoromanica.ro
412
CarI nu se astrne la un zAnate, huz-
12281
michlar aussce.1)
I. COTAN, prof. c. Ianina, Epir.
Pentru cel ne-statornic, care nu se tine de o meserie,

de o trba.
N'are s'ini iee meseria din mana.
12282
Vedl Mistrie.
p6te face nid un r, nicl un ne-ajuns.

ME5TER
V qr. Maister.
12283
Urit meter a croit-o
R ciocan a. ciocanit-o.
A. PANN, I. p. 4.
Vedi Ctocan.
1 Pentru omul urit la fatd.

2 Rt dascal a invlat'o.
12284
Multa lucrare face pe mesteru(1) bun.

Putna. C. TEODORESOU, (ny. c.

Pungesci, j. Vasluiu.
FrIcAnd adeseorl un lucru ne invta'm sal facem upr

bine.
Taurum tollet qui vitulum sustulerit.2)

Prov. Lat.
A force de forger on devient forgeron.

Prov. Franc.
Cine nu se asdi la un niqteug, slue. Imbarknesce.
Cine S'a Invtat se ridice un vgel, 11 va ridica (cand va fi) boit
dacoromanica.ro
LEGf,
IIESERIf
413
Chi molto pratica, molto impara.9

Prov. Ital.
Uso hace maestro.2)

Prov. Span.
Uebung macht den Dleister.8)

Prov. Germ.
Practice makes perfect.4)

Prov. Engl.
Nimenea nu se nasce meter.
12285
A. GoRovE1, C. Folticeni j. Suclava.
Nicur mestru nu se nasce.5)

FR. MIKLOSICH, Rum linter.,
I, p. 13.
Prin munc6 i staruintd omul invata i se perfection& A.
Mesterul cel bun, Cu cel mai sAnAtos

lemn cautA s s slujasc.
12286
JORO. GOLESCU, M88.
II, p. 44.
Adica Cu cef mal destolnicf trebufe s6, ne slujim (GoLEScu).
*
12287
Mesterul cel bun, umbl'A ca banul din

man in mand.
GR. ALEXANDRESCU, magietr. J.
Putna.
Adia, de tog este cgutat.

Cine mult practica, mult inva;a.
Practica face mesteru.
1) Practica face mesteru.
Practica te face perfect.
Nimenea mester nu se nasce.
dacoromanica.ro
414
*
12288
Mesterul s cum5sce la lucru.

GR. POIENARU, ing. c. Rassa, j.
Ialomifa.
111qterul s cunsce dupd lucru.

VedI Arc, Lucru,
Turc.
Arat5. aseindnarea. Daca meterul este bun, bun va fi

lucrul, i vice-versa.
Opus artificem probat.1)
Prov. Lat.
l'auvre on connat l'artisan.

Prov. Franc.
Su
trabayliu narat quie est su maestru.

Prov. Sard.
Das IT'erk lobt den Meister.3)

Prov. Germ.
The workman is known by his work.4)

Prov. Engl.
Verb lofar meistarann. 5)

Prov. Island.
bainga no vavalombel6 ny mpiasa.6)

Prov. Malgaf.
1) Lucru arati me;terul,
3) Lucrul spune cine este mesterul.
Lucrul laucta. mesterul.
Mesterul e cunoscut prin lucrarea lu.

Lucrul laud pe meter.
Dup'a bulgaru de parnInt se cun6sce lucratorul.
dacoromanica.ro
LEGY, !isn'tTATUA, ILESERIt
415
APES ET FCCI VESPA JUDICE.
Apes in alta quercu fecerant favos :

Hos fuci inertes esse dicebant suos.
Lis ad forum deducta est, vespa judice :
Quse genus utrumque nosset cum pulcherrime,
Legem duabus hanc proposuit partibus.
Non ineonveniens corpus, et par est color,
In dubium plan& res ut merito venerit:
Sed ne relig,io peccet imprudens mea,
Alveos accipite, et ceris opus infundite,
Ut ex sapore mellis, et forma favi,
De queis nunc agitur, auctor horum appareat.
Fuci recusant, Apibus conditio placet.
Tuno illa talem sustulit sententiam:
Apertum est, quis non possit, aut quis fecerit,
Quapropter Apibus fructurn restituto suum.
Hanc prateriissem fabulam silentio,
Si pactam fuci non recusassent fidem.
PHEDRIL
Dupa' unelte se cum5sce mesteru.
12289
V. FORESCU, C. Folticeni, j. Suclava .

*
12290
Mesteru(1) strica
drege de fric.
BARONZI, p. 57. Hilsrosou, p.
104.
GR. JIPESCU, Opinc. p. 61.
Sem. C. Buc. Cl. VIII, prin
F. GARBOVICEANU, prof.
Meter de stria
drege de frica.
G. P. SALvr6, inv.
j. Covurluiu.
c.
Smulfi,
Megteru striecI
Drege de fried.
I. BliwEscu, prof. j. Boman.

Fkru, elev, Sc. Norm. Bilad, C.
newt, j.
Vecg Moister.
Adica lucrdtor prost.

dacoromanica.ro
416
PROVERRRLE ROMANILOR
Meteru-strica.
12291
L. *liNEANU, Diet., p. 509.
FR. DA311, III, p. 41.
ME5TE5UG
*
12292
Omul cu meteug nu piere.

C. TEODORESCU, inv.
gesci, j. Vasluiu.
C.
Pun-
*A
NO un om cu meqtequy nu piere.
Putna.
Ved1
Omul care a invelat un meteug nu mire de Rime

niel odatg.
*
12293
Un me*teug ri cat o moie.

D. ENESCU, inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
Ve41 ilfeserie.

Qui a mtier a rente.
Prov. Franc.
Jedes Handwerh hat einen goldenen Boden.')

Prov. Germ.
12294
Omul cu meteug
Trlesce din belug.
wirrEscu, prof. j.
1) Fie-care meserie are un pMint de aur.
dacoromanica.ro
417
LEGI, iNVETATURI, 711ESERIf

*A
12295
Mestesugul la om e (este) bratara de aur.

A. PANN, Edit. 1889, p.28; II,
p. 3. HiNTEscu, p. 104. Sens.
C. Btu% Cl. VIII, prin P. aiRBOVICEANIT, prof. H. D. ENESCU,

hit%
C. Zamostea, j. Dorohoi.
Em. POPESCU, inv. c. Cioccine01211drgineni, j. Ialomita.

GR.
HALACHE, inv. C. ,'endresci, j. Tutova.
.31eqtequgul e breitarel de aur.

GR. P0fENARU, ing. c. Rama, j.
Ialonzita.
Illeqtequgul e breitea de aur.

C. TEODORESCU, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu.
Cine are meqtem are
breitarei
de aur la
mdncl.
GR. POENARU, ing. j.
Meqtequg, breifard de aur.

FR. D, III, p. 41.
Vedl Meserie.

Un mtier est un fond assur.
Prov. Franc.
Ona bona profession
L' ona grassa possession))

Prov. Lomb.
Handiverk hat einen goldenen Boden.2)

Prov. Germ.
1) 0 bun: meserie este o gras: moie
Meseria are un pmint de aur.
dacoromanica.ro
418
Een handiverk is een graafsehap.')

Prov. Oland.
Konst ar mehr
n agor. .2)
Prov. Svedez.
12296
*.L
Mestesugul e bratare de aur, si gatul

pilnie de argint.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVf Li,
inv. c. Smulti, j. Covurluiu.
Vedi Meserie.
Acst& -variant5, aratA c
face niel o para.

12297
meteugul, la omul be-tiv, nu
Niel un mestesug nu e
sunt ra
refl., ci domenii
A. PAN, Edit. 1889, p. 28;
II, p. 3.
HENTESCIT, p. 104.
V&A Meserie.

12298
Mestesugul vreme cere

Nu se 'nvata din vedere.
A. PANN, II, p. 14. HINTESCIT,
p. 104.
Off-ce invelaturti se dolnindesce Cu maned i staruinta

12299
Cate sate a umblat, atatea mestesuguei

a invetat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 29.
Pentru omul care mult a urablat i multe a invelat.

MESURA
12300
Cu ce mesura veti mesur, msura-se-va

vb.&
MATEI-BASARAB, Pray. p. 142.
0 meserie e o baronie (un comitat).

Arta e mal bun de c.'t mo0a.
dacoromanica.ro
419
LEG, iNVETATURA., MEsERTI
(lu ce mesura' mesur, mesura-ti-se-va.

MIRON COSTIN, L p. 254.
Cu ce mesura aii mesurat, i lor li s'a me-
sura.
N. MUSTE, Letop. Mold. III,

p. 56.
*A
Cu ce mesurei ve i mesura, cu aceea fi se va

mesura.
IORD. GOLESCU, M88. Ir, p. 31.
P. ISPIRESCU, .Rev. 18t. II, p.
158. 0. TEODORESCU, i.iv. C. Li-
povaj. Vasluiu.
Cu ce mesura ve 0 ntesura, cu aceea vi se

va mesura.
*A
Cu ce mesura mesur't, cu aceea ti se va mesura.

IIENTEscu, p. 104. H. D. ENESCII, inV. C. Zantostea,j. Dorohol.
*A
Cu ce mesura' vez mesura, ti se va mesura.

E. I. PATRICIU, inth C. Smulp,
j. Covurluitt.
Cu mesura ce intrebuintezi, cu aceea fi se

va mesura.
I G VALENTENEANU, p 15.
Fiq-care primesce cu mesura cu care a mesurat.

C. DIN GOLESCI, Pil., p. 17.
Adic5. (lupa ale tale fapte et1 vel lu

(Gousuu). Cum ve' face aa ve): trage.
A3yrq.) z(j.)
1.1.6tpyxcd Xdiiov.1)
Prov. Elin.
Eadem mensura. 2)
Prov. Lat.
Cu aceeas1 nase'sur i chiar mal bine.
2) Cu acee4I mi:surg.
dacoromanica.ro
r6spinirea
420
PROVERBELE ROMNILOR
.Rendre chou pour chou.

Prov. Franc.
Render colpo per colpo.1)

Prov. Ital.
Cuerda a cuerda. 2)
Prov. Span.
Gleiches mit Gleichem.3)

Prov. Germ.
Measure for measure.4)

Prov. Engl.
Betala likct, med lika.5)

Prov. Sved.
Cu ce mesura yeti mesura, se va msura i vou.

MATEf, 7. 2 ; Mm., 4. 24; Luc.,
6. 38.
*A
12301
I s'a cam umplut mesura.

G. POBORAN, inSt. j. 0/t.
S'a saurat,
evit din rAbdare.
La mesure est comble.

Prov. Franc.
12302
Ajunge curul la msur.

IULITT GROFS,OREANU, C. Ga4a,
Vecyi: Ca.p. II, c. liar.
Va fi silit vi el ()dal& s6 se r6ge de ajutor.

A InapoIa lovltur pentru lovitur5..
FrInghie pentru fringhie.
2) Egal pentru egal.
M6sur pentru msuri.
A pi% egal cu egal.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVETATURL, MESERIf
421
Pe and domne, bqul ea pedps6 vinovatul s intin-
dea pe lavita i. We msurd btele aduse prin judeatorie.
A MESURA
Ve4T Mesurd.
Cu aceia ce msorI, # se va msur.
12303
ZILOT Romiram, 1882, p. 287.
Li se mes6ret precum ag 9nsurat.

ZILOT ROIsliNLTL, p. 361.
*A
Cum msurì ap i se va msuret.

V. SALA, dam c. Brdsce, cornil.
Bihor, Ungaria.
*A
Cum mesoei ti se va me'sura.

Fa. DAME, III, p. 31. GR.
ALEXANDRESCU, magistr. j. Plana.
*A
Cum vrei scl MSU1i altuea, aot ti se msrd.

V. A. FORESCIT, c. Folticeni, j.
SucIava.
Ve4I Msurli.
Acela In-toles ca la No. 12300.
*L
12304
Msr de multe orl si croesce odat.

A. PANN, III, p. 13. DOBRE
MARINESCU, inv. c. Ptrvu-Rosu, j.
Argos.
GR. ALEXANDRESCU, ma-
gistr., j. Putna. D-ra Ea.

MAN, hiV. c. Adam, j. Tutova.
Msurcl de multe ori 0, croiesce odatd.

linipsou, p. 104.
dacoromanica.ro
xv-
422
PROVERBELE ROMINILOR.
Mesrci de multe or
i tae odatcl.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.

171.
MATEESCU, inV. C.
j. Putna.
Cl. VII, prin .
prof
Sag. N. Inv.
GARBOVICEAND,
1V[ess6rcl de dou8" orl
tae odatel.
E. I. PATRICfU, inv. C. Sinulfi,
j. Covurluiu.
L
Mesurci de cloud' orl i tae odatei.

Seniin. Cent. Buc. Cl. VITI, prin
Mesurei de time or'i, ca set ta ì data.

K. A. ZAmFiltEscu-DiAcoN,
c. Stiubienii, j. Dorohoi.
Mal bine scl mesori de doue orl i sa tal

data .
G. P. SALvity, 'inv. c. Smulfl,
j. Covurluiu.
11Es6rd, de clece or'i
i tae odatet.
Gn. MIHALACEIE, inv. c. Sen-
Ve4I a se Una% Ne-
dresci, j. Tutova.
roa.
Ori-ce tr6b6, 0, o fad: Cu chibzuIalg. Aratg ca graba

nu e bunk caci cine se pripesce la vre-o trba, neaprat
va grei.
Illes6rd de Vece or dar nu teaa de eat data.

Prov. Bus.
12305
Iu s-ti du9I, loclu i misurat. ')

G. ZUCA, stud. c. Georgia, Albania.
1) OrI unde te ducI, locul e na6surat.
dacoromanica.ro
LEGI, INVATLWRA., XESERII
423
Nicaeff nu se *fig& uor, dar mal ales cu ederea.

Lupta pentru existenta.
A msura pre cine-va.
12306
T. SPERANTA, I, p. 209.
Vecp" a Gro.
Adica a'l bate.

'ncep d'odat, Cu nepus In mask al Ws6re in voe., T. SPE.
RANTIA.
*A
12307
msura dou-sleci i cinci.

GAVR. ONIOR, prof. C. Pufeel,
j. Tutova.
L'a bhtut bine.

MEZAT
*
12308
Cine vr sa Vinsia marfa cu pret s o

scta la mezat.
G. I. TOMESCU, fur. c. Broscari,
j. Mehedinp.
La mezat sa iea 6menii la intrecere i nu mal in

socotlA de calitatea lucrului. De aci rezulta cd cine
cumprh la mezat pldtesce lucrul maf mult de ct face.
MIE
12309
Mai lesne s catiga mia d cat suta.

IORD. GOLESCIT,
21188.
II, p. 43.
AdicA cu mult, mult catigam, i cu putin, putin (GoLESCU).
12310
Unde s'a dus mia, duca-s I suta.

IORD. GOLESCU, 3188.
II, p. 14
& 102.
61498
29
dacoromanica.ro
424
PROVERBELE ROmkNILOR
linde s'o dus mia, duccl-se i suta.

AVR. CORCEA, paroh, C. Costelu,
Banat.
lu s'duse muja, s'ducci q-sutct.1)

D. A. MILESCU, stud. c. Gope?1,
.Macedonia.
Unde a mers mia, merga qi suta.

A. PAN, Edit. 1889, p. 134;
II, p. 87. IIINTEscu, p. 101.
P. JSPIRESCU, Leg., I, 1872, p
V. ALEXANDRI & LASCAR
168.
ROSETTI, Mss
E. I. PATRICtU,
Dna Z. JUVARA, C. Thies& j.

Tutova.
V. SALA, dasc. c. Hinchiris, comit. Bihor, Ungaria.
*A
Uncle o niers mia, mrgc i suta.

V. ALEXAND RI, Teatr., p. 828.
Uncle s'ct dus mia, merge
suta.
V. A. FORESCU, C. Folticent, j.
Suc1ava
Putna.
GR. POIENARU, ing. j.
lo Adica unde s'a Lout o mare cheltulld, facti-s

cea maf micA, (GoLEscu p.
14).
2 Adic la cele d trebuintA sit nu ne scumpim a

cheltul mai mult (GoLEsou p. 102).
12311
Miile i sutele
Mrit (pe) slutele.
A, PANN, II, p. 128.
TESCU, p. 105.
Mule
Mcirita mom7ele;
Da sutele
Slutele
G. MADAN, C. Tru?eni., sin. Chi-
?Meg, BasaraUa.
I) Linde s duse mia, s se dud:
suta.
dacoromanica.ro
LEGT, INPATILTUR.X., MRSERL1
425
* .L
Mille
Maria momile ;
AS'i sutele
Mrit slutele.
G. BINULESCU, inv. C. Pfetro-
Op, j. Dtmbovifa.
*.
.1)ecile
Narita scale ;
Sutele
_Narita slutele ;
Illiile
Illrit urgiile.
Vedi Su/a.
Cu zestre mare, lesne se mAritI 0 cea sluta.

Amour fait moult,
Argent fait tout.
Prov. Franc.
Amor faz muito,

O dinheiro ludo.')
Prov. Portug.
Liebe leann Viel, Geld kann Alles.2)

Prov. Germ.
Love does much, but money does more. 3)

Troy. Engl.
Kjarlighed gjor Meget, men Penge Mere.4)

Prov. Danez.
Amorul face mult, dar banul face tot.
Amorul p6te mult, banul pote tot.
4) Amorul pote mult, dar banul p6te maY mult.
4) Araurul face mult, dar banul mal mult.
dacoromanica.ro
426
PROVERBRLE ROMiNILOR
Cu sutele si Cu miile.
12312
f6rte mult.
Aclic
cPentru care i Dumneq.eil v blagoslovesce, i va da Cu miile fi ca

sutele, in locul celor co ne dati vol noug. TICHINDEAL
d o mie Inainte.
12313
G. POBORAN, Mt. j.
Vecp pece.
MISTRIE
Are s'mI lee mistria.
12314
LAURIAN ck MAXIM, 11, p. 279.
FR. DAME, II, p. 55.
Are sei lea mistria.

P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I, p.
233.
Ve cp: Illeserie.
Nu'mf 'Ate face nic1 un rt.
Scie mocanul ce e sofranul ? CAnd
12315
vede pe" tav, gAndesce c e otrav.

IORD. GOLESCTU, Mes. II, p. 100.
Ce scie mocanul ce e ofranul !

G. I. DIUNTEANU, p. 150.
HutGR. ALEXANDRE-
ESCU, p. 109.
sou, magistr., j. Putna.
Illocanu nu scie ce e gofranu.

G. I. TOMESOU, inv. C. Broscari,
j. Mehedinfi.
60.
dacoromanica.ro
FR. DANg, III, p.
427
LEG!, fINVETATTJRA, MESERff
Mocanul nu scie de ce' (e) bun qofranul.

V. SALA, tint). C. Vascoa-Bdresci,

GROWREANII, inv. C. GaIsa, co-
mit. Arad, Ungaria. D. POPO-
VICfU, inv. c. Cuvin, emit. Arad,

Ungaria.
Nu scie mocanul de cel bun qafranul.

V. SALA, dasc. com. Befits,
co
Scie mocanu
Ce e qofranu?
Cand a vede pe taraba
Socotesce
otrava.
BARONZI, p. 51. HINTEscu, p.
109.
Scie teranul (taranuO ce e qofranul!

REINSBERG-DtRINGSFELD, II, p.
E. I. PATRIcit, inv. C.
332.
j. Covurluiu.
$ofranu,
Tranu nu scie
Dar nici tirgovetu cel paduretu.
GAVIL ONIOR, prof. C. Simila,
j. Tutova.
Teranul nu scie ce' qofranul; Il vede pe

taraba $i ('ice cal dray&
G. P. Siusfu,
'inv. c.
j. Covurlui.
Vecg
Smueli,
Croban, Moco-
fan, Tiran,
lice pentru cel protI, ce nu schi pretu cele de

chiste (GoLEsou).
Variantele 7, 8 i 9 se vor trece la No. 10890.

Vilain ne set qu'esperons valent.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
428
FROVERBELE BOYAL/MOR
Was ve,rsteht ein Bauer vom Safrann

Prov. Germ.
Wat weet een boer van sporen. 2)

Prov. Oland.
12316
Mocan.
L. *1.1.NEANu, D'id.
p. 522.
I ULlt GROFOREANU, i'nv. C. Galga,
GR. A-
LEXANDRESOU, magietr. j. Putna.
Om ne-doplit, mojic ; prost.

gAuglI moean
SN6VA.
Un econom de vite mergeh spre tIrla sa de ol. Pe drum vede un

lup care jertfeit o 61e. Ajuns la tira' Intrb pe sentara) daca, In adevr, lupul furase Mea din t'irle, lor.
M61 Teme, da, venit'a lupul la ol"?
Da cre.de c, nu popa
?
Da luat'a vre-o
Da crede crt n'a venit s'aduc, !
Din care, in ? din alb sat din negre?

Da crede c n'a stat s'algg. I
Pe unde at apucat m? pe dl sal pe vale ?
Da crede c nu la biserict !
Da de ce nu '1 dat gur m?
Da crede cfi aya, el destul
MOCOFAN
12317
Sale mocofanu
Ce e ofranu.
GR. JIPESOU, Opine. p. 111.FR. DAME, IV, p. 81.
Ve41 Croban, Macan,

77ran,

Ce scie Oranul de safran.
Ce scie un Oran de pintent.
2) Se numesce scutar, cTobanul care e lns'ircinat si porte de griji la
t6t5. tirla ; el e scutit de a duce oile la Atine, ci trebue numaT s povi
ttilsci pe cel-l-a4i cloban1
sg.yi procure tte cele trebuincl6se.
dacoromanica.ro
429
LEGI, iNVETTURA, MESERII
MORAR
VedT BuIffar.
*
12318
Cand are ap morarlu 136 ghin; clindu

nu are apa, 136 ap.1)
V. DLAMANDY, prof. c. Metova .

Macedonia.
Cg.c1 apa pune in rnivare rotile mori/ i. 'I aduce *fig.

*
12319
Crip murarlu di ste! 2)

I. COYAN, prof.
c.
Epir.
Samarina,
10 A sArAcit cu totul; a pdtit'o All de tot.

2 Cnd unul nu scie BA, se folossca de ce are g.i cu
inbelugare.
*,
12320
Grija morariuldi, de vam!

AVE. CORCEA, paroh, c. Cofteig,
Banat.
Cel ce se afla intio stare favorabilk scie O. se folossed de imprejur6/1.

*.n.
12321
A av cap de morar.
j.
Vecg .Bagan
T. BILAEL, preot, c. 6tefeine8c1,

Veilcea.
Adicd, a fi prost.
mO5A
*.n.
12322
Copilu cu ms5e multe mre cu buricul

ne-tlat.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 26
Sc. Norm. Inv. Cl. VII, prin
Cand are api morarul b vin; and nu are ap, b ap.

Crep morarul de sete !
dacoromanica.ro
430
Copilul cu m(ve multe rnuine cu buricul

ne-tcHat.
LATJRIAN & MAXIM, I, p. 278.
IOSIF HALLER, I, p. 380.
REINSBERG- DtTRINGSFELD, II, p.
302. G. D. TEODORESCU, Cer-
cet. p. 30. FR. D, 111, p. 59.

D-na E. B. MAWR, p. 76. I.
G. VALENTINEANU, p. 36. ILIE
HOdOTA, stud. C. Seliste, comit.
Transilvania.
A
Copilul cu In* multe r'mdne Cu buricul

ne-teiet (ne-tcl'iet).
j.
C. TEODORESCU, inv. c. Pungesci,
Vasluiu.
Cu multe m6e, renuine copilul cu buricul

ne-tdet.
V. A. FORESCIT, C. Folticeni, j.
Suciava.
Copilul cu multe mije r'ma'ne ne-buricat.

L
Copilul Cu nu* multe re'mne ne-moqit.

P. GRBOVICEANU, prof. Luceni,
j. Dimbovita.
Unde sunt m4e multe, remdne copilul cu

buricul ne-taat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174;
Arthir, p. 13.P. IsprBEscry. Leg.
1, 1872. p. 179. V. SALA, dasc.
c. Sebisu, comit. Bihor, Ungaria.
G. BANULESCU, inv. c. Pietrosita,
j. Dimbovita.
Uncle's multe ni6e r'emdne copilu cu buricu

ne-talat.'
AVR. CORCEA, paroh, C. COfteht.,
Banat.
dacoromanica.ro
LEGf, tiVETATURA, MESERII
431
*A
Uncle's m4e multe rMane copilu cu buricu

ne-tal et.
v
GAVR. ONL5OR, prof. C. DobroVasluiu.
Unde sunt m4e mai multe,

.fankine bietul begat
Cu buricul ne-teliat.
A. PANN, 1, p. 75.
HIIITEscu,
p. 111.
*A
Uncle's m6qe multe, remdne buricul (copilului)

ne-tcliat.
E. r. PATRICIU, inv. C. Smulli,
j. Covurluiu.
Unde sunt multe mqe remdne copilul nemoOt.

Scol. Norm. inv. Cl. VI, prin
Uncle's multe me, rnuine pruncul ne-botezat.

IULfU GROFVREANU, inv. C. Gal-
fra, comit. Arad, Ungaria.
mire multe m6v pere pruncul.

KiiROLY ACS, p. 79.
Ius mdmii multe, scot fiviorlu orbu.1)

Dr WEIGAND, Zweit. Jahn, p.
169.
ltile mdmii scot fiviorlu sicat. 2)

G ZUCA, stud. c. Cavaia,
Z) Unde sunt mse multe, scot copilul orb.

2) Multele mo5e scot copilul cu defect.
dacoromanica.ro
432
mdmii scot natlii orgh1.1)

]LIE GHICU, prof c. Abeja, Epir.
1 Adicl unde e trebuinta d mal puinI 6menI, eel
mult1 mal mult ne vatem,
CA, unde poruncesc multi
nici o ispravA iese (GoLF.scu).
20 CA,nd la facerea unuf lucru s'ati adunat mai multl,

nu se face deplin uftndu-se eke ce-va.
30 De multe off, lasandu-se unul In nadejdea altufa,
remfine trba ne-acuta.
Ubi multa capita, ibi nullum consilium.
Prov. Lat.
Trop de cuisiniers gatent la sauce.

Prov. Franc.
I troppi cuochi guastano la cucina.3)

.
Prov. Ital.
Yiele Hirten, ilbel gehiitet 4)

Prov. Germ.
Too many cooks spoil the broth.5)

Prov. Engl.
Mange Hyrder vogte ilde.6)

Prov. Danez.
Gjde je vnogo babi, djete ye kilavo.7)

Prov. Carniol.
Fall cy mHore 6a6Hge, Ty Hum 6me HeTe.8)

Prov. Strb.
Multe mse scot pruncil orbl.
Unde sunt multe capetc, acolo rfici o resoluft.
Buciltara pr mul0 strtch bucatele (buclitgria).
MultI clobanT, rli pzit.
Pr multi buckari stric6 fiertura.
MulV clobani pizesc rt.
Unde 's m6se multe, copal se bosorogesc.
Unde sunt mse multe, copiiT rmAn netgla0.
dacoromanica.ro
433
LEGt, LNVTXTUR, XESERIf
Mezy mnokTmi babami ztrati se dite.

Prov. Cech.
Sok baba kztt elvesz a gyermek.

Prov. Magyar.
12323
-Printre mum, printre mc5se
Pruncul a remas fr'a bse.

A. PANN, IT, p. 75. HINTEscu,
p. 155.
Cncl vrei sil fad un lucru, i. top' te dascalesc, acel

lucru r'mne ne-inceput sa ne-ispravit. Vep. No. 12322.
12324
Ii gsesce ms5se (mbs) sal mosasca

(mossca).
A. PANN, f, p.168
HINTEscu,
FR. DA.td, Ill, p. 59.
p. 111.
Ved T Burk.
A'f gag stapanul. Veqf No. 2789.

12325
Mitisa 'n pod!
S6 qice copiilor, and se innca Cu vre-o butura, artandu-le podul casei.

A 1\10.5i
Veqi
12326
Lasal s'l mosesc

A. PAN, III, p. 25. HINTESCII,
p. 111.
Vecri: Was.
Infrinez,
inving, sal bat.
MOJE
Ve41 ItZ Meserie.
12327
Cu o fsie
Tot n'aveam mosie.
A. PANN, If, p. 70.
p. 67.
dacoromanica.ro
IirnEsGUI
434
PRO'TERBELE ROMINILOR
And pferdem putinul ce l'am avut, artnd ca nu ne
pasb, de athta pagubd.
A vinde moia i a cumpra sanie.
12328
G. I. MITNTEANU, p. 122.
Vinde mo0a (mosie)
cumperei sane.
A. PANN, TI, p. 69.
IliNTEscu,
p. 11 1.
La un schimb ne-socotit, la o negustorie pr6std.

POVESTEA VORB Et
Unul avnd o mosie,

Tot, tot numaI o fhsie,
Se apuc i o vinde,
Prinde pe dinsa ce prinde,
Si isY cumpra indata
O sanie minunat.
Copilul ski cum o vede
Vesel la ea se repede.
Se urea, infra' intr'insa
Si se bucurd de diosa,
picnd, ca vorba zimbsa
<Of, ce sanie frumsal
<Tata, dar vorn put, 6r6,
<Sri umblam ca ea la yard?
El tacnd, nimio nu dim,

Cal racsta nu ghndise.
Pentru 'n petic de moie

S strica un sac de hartie.
12329
j. Ilfov.
Un petec de mo0e 0 un sac de Iuirtie.

Putna. -- E. T. PATRICIIT, inv. C.

&TWO, j. Covurluiu.
Vecri Palmac, RZzef,
Rezefie.
AceleaI intelesurf ca la No. 10612.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATURI, MESERIf
435
Acea casa, bogatie,

Acareturl, rzasie :
Patru shinjeni de moqie
m'o opt saci de Ivirtie.
T. SPERANTA, T, p. 133.
Calad eram la Bucurescl un om de duh imI spunea o anecdota de

la 1826 a DomnuluI Grigore Ghica.
Intr'o di, pintre alte harti, Logottul al doile Ii infatosit o anafora
a Divanului pe vr.o trel-patru cede hrtie.
Dupa ce iI ceti vr'o dou part1 din ea :

Ce e aceea ? intreba Voda.
O anafora a Divanulul in pricina unor bani ce pretinde Stoica
de la Mihali.
Cine 's acela ?
Poi negutitorI de aice din oras.

Si ce dice Divanul ?
Dice ca, de si StoIca are dovada el are sa lea o suma de ban1
de la Mihali, dar Mihali intimpina cal aceI banI erau
fiind-ca,
Sa vd ce lice.
pentru ca
Cetesce d'intaIu, dise Ghica.
Logofetul al doile incep a ceti anaforaoa. Domnul ascult.
Acum era pe la a sasea t'ata.
Am ultat cate aI spus pana aice, logofete, vise Voda. Incepe
BIetul funcionar v'rsand sudorT, reincepu cetirea care acum rnerse
pana la inchierea ce se sfirsIa cu obicTnuita formula : gEar desavirsita hotarire l'emane la intelepaunea M. Tale
Si ce hotrire sa, dee intelepmunea mea, vise Ghica, cand din
tete disele lor, n'am inteles nimic ? La inceput are dreptate StoIca,
la mijloc Miliali, i la co5da, si Stolca si Mihali. Aferim! bunl judecatorI am ! Si de cata vreme se lntuesce pricina asta ?
De patru anI.
Patru anT! Si pentru ce n'a trimis'o in cercetarea starostilor de
isnafurl, dupre cum e ohicelul intre breslasl ?
Nu
BuTurdisesce-o catre starostil breslelor ca s'o eerceteze, s'o pue

la cale, si sa 'fflI faca de-adreptul mie anafora.
Functionarul facii ce i se porunci.

Piste doue dile, Logofetul al doile II inmana o anafora pe o jumatate cla de hartie, in care erau urrnatbrele
Maria Ta!
cArn cercetat si am hotarit: Storca sa platsca cinc"' sute leT lul

Mihali ; pentru care am si beut adalmas la carcinaa luT Badaca.i)
Plecate slugI M. Tale
Urrn40 bical iturcle).
Masalla f striga Ghica voda, smucind harta din mana LogoftuluT
sarutnd'o : O! de s'ar sfirsi asa telte judecatile in domnia mea!
Asculta Logofete ! Serie indata aice pe hartia asta ca intarim acsta
hotarire, si poruncim sa nu se stremute in ved.

Dupl ce-a scris Logofetul, Domnul iscall, si Muhurdarul puse pe
cetea.
1) Badaca avea pe atuucea cca mai ve.tit cArciml In Bucuresci.
dacoromanica.ro
436
Actul acesta s pastrz6 i ast1-41 h arhivele Tri Romnescl

C. NEGRUZZI, 1, p. 304
12329 b
*A
Via si rnosia
Mrit. urgia.
C. TEODORESCU, in?). C. CrUSe8a,
j. Vasluiu.
*A
111-qia
Mcirita urgia.
G. P. SALvra, inv. C. Smulti,
Covurlufu.
Ve cyi o
Fata prsth i uritO, dar bogat, tot se maritd.

*A
12329 c
Mrit urgiele
oile
Insr nevoile.
Locot. C. CRISTESCU, C. Ruffin
j. Rimbovita.
Fetele prste i urite, dar bogate, to se mritO dar

bArbatul cu avere, p6te sO, iea o fa-LA cat de saracd,
daca'l place lui.
A MO5TEN
Vecri Pitnant.
12330
*A
Nu pune mnele sub Mel;

Scia c n'al s mostenescI.
GAVE. ONIOR, prof. C. Dobro-
vq, j. Vaslutu ; Junimea (ziar),

No. 16.
Pentrii cel sOrac i lene.

12331
Cine rnostenesce
Pltesce.
I. G. VALENTILTEANTS, p. 48.
Adic5, cine trage folsele.
dacoromanica.ro
LEW, ftiVtTliTUR.X, MESERIf
437
MUCHTE
Ve cg Pore.
12332
Par'cA '1 lovit cu muchIa In cap.

P. ISPIRESCII, Leg, p. 212.
De par'ccl
lovise cine-va cu muchia in cap.

P. ISPIRESCII, Leg. p. 243.
Ca qi cad l'ar fi lovit cu muchIa securd

In cap.
A adormi dus.
12333
0 bate cu muchIa
'o scbte cu unghla.
179.
HnITEscu, p. 12.
Pentru o tr(1136, pr6stA.
MULTE
12334
Multele putescu focu.1)

FR. MIKLOSICFI, Rum. Unter.,
p. 13.
Vogl' Clefte.
Se dice celor carif Cu primejdia lor vor sg, scape el

de primejdie, spre al lor folos.
MUNCITOR
\Tell F6me.
MUNO
Vogl Unt.
1) Cie:Ado apuc focu.
dacoromanica.ro
438
12335
PRO VERBELE ROMAN/LOR
Mun rai-assce, dipl assce 'artissce.1)

COYAN, prof. c. Bitsrl, Epir.
Nun() n-agiundze, dipl agiundze 'armcZne.2)

COYAN, prof. c, Ianina, Epir.
Se dice intr'un mod ironic. Pentru unul nu ajunge

pentru dof e pre mult.
De pilda &And dof fratf, carif trafeaii impreuna, se despart, pentru a tine fie-care o casa separata. Nu le 'ajungea
cat aveati, cand trafeati impreuna ; cum o sa le ajunga.

i o sa le prisossca tinend dou case.
MU5TEA
Ved( Adam.
MU5TERTU
VedY ilfarfa.
12336
Curg muteriff, bolta geme,

Unii tftrdit 'altil de vreme.
A. PAN, IT, p. 73.
sou, p. 116.
Cand, unuf negustor, if merge rti.

NACO VALA
Vedi Crocan.
NACO VALMA
Vedl Cocan.
NALBITOR
12337
Nu pte fi nlbitorul, tovar Cu vapsitoru1.3)

HINTE-
SCII, p. 78.
Unu (sinaplu) nu ajunge, In doug (dublu) ajunge o prisosesce.

linu nu ajunge, dublu ajunge i rmdne.
a) A. Pann serie pretutindenI, tovaroi.
dacoromanica.ro
439
LEGI, NVETATURA, ILESERII
La o tovar6lie ne-potrivitA, peste fire, intre 6menI care

ne-ap6rat sunt
Ongues foulon ne caressa charbonnier.
Tris. Sent. XVI-e Sicle.
NE-AVERE
Vedi Lene.
NE-AVUT
Vec}I Cap. _Y V//, c. Neczyzet.
NE-CTOPLIT
Ne-cioplit.
12338
VelT Barda, Topor.
10 Om ne-invetat, grosolan, fAra crescere,
Pe lean, far& ocol: and e vorla de cuvinte.

Irt
cuvinte cam ne-cioplite slobod.

CANTEMIR, Ist. Ieroyl.
NEDREPT
Ve4T Drept.
NEDREPTATE
Ve4I Piazfild.
12339
Nedrepttile serie-le pe nisip, lar bine

facerile pe marmora.
IDEnt, Calend. Roma, 1892.
Da uitArel: reul ce ti se face, i tine minte, 'cat vei

trai, binele ce i s'a putut face.
61498
30
dacoromanica.ro
440
PRO VERB ELE ROMANILOR
E mai bine a suferi ne-dreptate, ca a
12340
face strimbtate
G. I. MUNTEANU, p. 18 & 60.
Mai bine s fiT jertfg de cat align'.
Nedreptatea fstrnA scaunele poterni-
12341
cilor.

V esli Damn.
Nedreptatea, nascerea ladulul.
12342
DIM. TiCHINDEAL, Fab. p. 33.
Adica isvorul tutulor relelor.
NEGOT
Negotul nu va pduchi
Ci tot d'ai btuti pe muchi.
12343
A. PANN,
sou, p. 120.
P. 74.
Negotul se Invirtesce cu ban): multi'.
Negotul de vei s'ti fie sigur

Sal Intorci fr tovar, singur.
12344
A. P ANN, Ma?, Alb, I, p. 5.
Negotul de ve'i
seeri,
fie sigur,
Int6ree'l tu singur.
GR. A LEXANDRESCII, magistr.j.
VeqT rovdrdfie.
Putna.
A NEGOT1
*
12345
Negotind se face vindarea.

GR. A LEXANDRESCII, magistr
Putna. C. TEODORESCTJ, inv.

Drgele, j. Vaslulu.
dacoromanica.ro
C.
LEGI, llVEATURA, idEcIERIt
441
1 0 vindare, o trbit 6re-care nu se face cu una cu

dou'6.
20 Din discutie ese lumina.
NEGRU
Velt Cap. X, c. elM, Late,
12346
Negru pe alb.
E. I. PATRICIU, (ny. C. &multi,
j. Covurluitt.
WIT Slovd.
10 Arata scrierea.
2 Lucru cert, hotarit, bine definit.
12347
A nu vorbi niel ngra niel alba.

A. PA, Edit. 1889, p. 62;
III, p. 76.
Vecg
A nu dice nimic, far multd vorbd.

vorbsca
ngrd8a albd fitrA
Deter& BA pled, l'altT sA nAzuTscA.
12348
A se face negru-verde.
A se atrAn de mnie.
12349
A'I fi negru lnaintea ochilor.

GR. JIPESCIT, Opine., p. 10.
AdicA, ne-pldcut, urn. A se adhogit la No. 4298.

E mal priceput stnu la multe ca orAsanu dar nu se catA dA loc.
Negustoru, boIeru, dregAtoru, adecate-le alde l ImbracatT in acre, in
albastre, Bunt negrii inaintea ochilor.,
GR. JIPESCU.
12350
A fi negru.

dacoromanica.ro
442
tVNut'aT pe dracul? pu el as vr sit' '1 =lose de curiositate, ea

ea, sciq duel 'I ass negru cum ...
aTad, strig ce glue nadusit i tremuriind vecinul met.. Nu vorbi
de aste And inserza! Nu scit in ce primejdie te pill%)
C. NEGRUZZI.
NEGUSTOR
veo
Sam., Tillhar.
Negustorul vinde cu cotul

i hotul (II) fur cu totul.
12351
BARONZI, p. 59.
121.
HINTESCU, p.
Adicd Cu un cuvint subtire, negustorul, e i dinsul un
fel de h o.
A nu se uit ca, in vechime, Mercur er ijeul hotilor
ca i al negustorilor.
11 faut 'are marchand ou larron.
Prov. Franc.
Negustori d piel d closc.
12352
Negustor de pie de dined.

LAURIAN & MAXIM, IT, p. 393.
GR. ALEXANDRESOU, magistr.
j. Putna.
Negustor mare de pia de closel.

A. PAN, II, p. 85. maior
P. BUDIVEANU, C. Bucuresci, j.
Nov.
Negustor (mare) de pe'i de clogii.

BARONZI, p. 85.
120.
HaTTEscu, p.
Adia, prot1 nevoia1 negustori (GoLEsou).
dacoromanica.ro
LEA NVTATtTRA, MESERII
443
Negustor de piel (peI) de plonit.
12353
T. Bkasou, prof. j. Roman.

c. Smulti, j.
G. P. SALvitr, inv.
Covurluiu.
Negustor gre ca fulgul pe ap.
12354
A. PAN, Edit. 1889, p. 131;

II, p. 85. EIDTTEscu, p. 120
B.
P. ETDtt, Etym. Magnum, p.

1266.

De la o vreme incbce ns, v'e'durti crt. dati indrt. Unde Ong eel
era bilsugul in casi lor, acum ajunserii negustori grei ca fulgul pe
apd, cum se dice. P. ISPIRESCU
Evreul In jocul pApuilor :

NoT suntem triT tAvargsT
Grele ca fulg pi apd

Avem triT
PrivaliT ;
Una' OK
Alt6 scg,
S'altA piing cu 'ntunerica.
G. DEM. TEODORESCU; Poes. Pop.,
p. 126.
*
12355
De cfttigI, de p Agubesci
Tot negustor te numesci.

NIO. MATERSOU, (ny. o. Movilita,
G. P. SALVICT, inv. c.
j. Putna.
De cdqtig, de pagubesc
Tot negustor m numesc.
C. TEODORESCU, (ny. C. Cursesci,
j. Vasluiu.
Vecyr Cdfrig.
Se
ice despre negustoril ceI f6rte sAracI. Vell No.
11476.
dacoromanica.ro
444
PROVERBRLE ROMINMOR
12356
*a
Negustorul fricos niel nu cAtigA, niel
nu p Agubesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 182;
II, p
86.
ELINTEscu, p.
121.
Cart. Cit. Inv. Asoc., 11, p. 15.

NIC. MATEESCU, 191V. C. MoviAL. MARTINIAN,
Ufa, j. Patna.
j. Ilfov.
Negu,storul ricos nic nu cd'Oiga via nu

perde.
V. IrRna, elev. Sc Norm. Brl.
c. Corodesct, j. Tutova.
Veqi Neguldtor.
Cine nu risca nu catiga.
Mercantu i porcu se pesa dupa morte.1)
12357
FR. MIKLOSICH, RUM. Miter.
I, p. 13.
Cad pana atuncl: nu s 'Dote sci ce ayere a adunat ;

far& a mal vorbi c negustorul 134:Ste uor s p6rda dintio
qi
alta tot ce a atigat Intio yfta intrga de munc&
economic.
*
12358
FA-me, mam, ghicitor

SA me fac negustor.
I. TZINTZU, ing. j. Buse&
Ve c)1 Neguidtor.
De am sci cele din urm6, lesne ne-am lmbog41.
NEGUSTORIE
12359
Cu un ulcior de bragl
Negustorie intrga.
A. PANN, Ir, p. 85.

1) Negustoru si porcu se cnfrebc dup" na6rte.
dacoromanica.ro
445
LEGI, iNVRTITURI, MESERIf
Cu un urdo- de braga'
Negustorie intrgcl.
HINTESOU, p. 19.
Ve41 Negustor.

A
Negustorie de om calic.
12360
GAVR. OrTioR,prof. c. Dobrovq,
j. Vasluiu.
Negustoria, orI o vinOI orI te vinde.
12361
D-ra ECAT. SISMAR, (ny.
C.
A-
dam, j, Tutova.
Ori te imbogatesce, ori te saracesce, ata de nesigurd este.

A
Negustoria lul Nastratin-Hogea, ce cumpra cate dou us d'o para, 1 vindea

cate nou.
12362
TORO. GOLESCU, M88. II, p. 47.
Ve41 Nastratin-Hogea.
Se' lice pentru cei ce vind mal ieftin de cdt cum cumpra, aclic& in pagulA (GoLEscu).
NEGUTATOR
A
12363
NeguOtorul fricos nu face catig.

V. SALA, dase. C. Sedistel, co-
mit. Bihor, Ungaria,

VecII Negustor.

12364
Fa-m, mama, vrajitor,

Sa m fac negutator.
Vecri Negustor.
Ne aratA ca, de am sci cele din urma, lesne ne-am

imbogati (Gouscu).
dacoromanica.ro
446
NEGUTITOR
*
12365
Nu poti fi si negutitor si vrajitor.

V. A. FORESCIT, C.
Milinl, j.
Suciava.
Vc4T Negustor.

20 Nu se pite apuch omul de multe de ()data. Inteles
putin obicinuit.
NE-IN VTAT
12366
Omul ne-Invtat ca un lemn ne-Indreptat.

IORD. GOLESCIT, Asem., p. 15.
Aratd ct pretuesee crescerea i. Inv'efatura.

(Acest Domn (Constantin Cantemir Vodal) ati taut si pe doI boIerI
marl: pe Miron Costin vel Logofk si pe Velicko Hatmanu. Spun de
VelicIco c ar fi stat de multe oil improtiva vorveI lui Cantemir Vod,

a fost dicnd ca, omul care nu scie carte este un dobitoc, adec unde
nu sci carte Cantemir Voda, i altele multe care nu se ca,"dea ea Ospundit, fiindul staphn.,
N. MITSTE, Letop. Ill, p. 25.
Louis d'Outre-Mer, regele FrancieI, fiind la Tours, intr In biserica

St. Martin. Recunoscnd pe Foulques II, comite de Anjou, sub o rasa'
calugiirsca, incepa sa Add de dinsul, cu curtenii care '1 insoteali. Intorcendu-se a-casg comitele scrise regeluI urmkeorea scriseore :
eltegeluI FranteI, comitele de Anjou, saint. Aft& Maria Ta, cg, un
rege ne-invkat este un 'agar incoronat.,
Are dreptate, dise regele. Invkatura este si maf trebuinclsai domnitorilor de cht supusilor.
12367
Ni 'nvitatlu, ahat avut va s'hibk ste

huzmichar a 'nvitatlui.i)
G-. -WEIGAND, Die Arom. II, p.

NErrriEseu, Rom. Ture.
276.
p. 234.
Acela 1nteles ea la No. 12366.

1) Cel rar crescere (Invgfltura"), sA fie orI-cAt de avut, este sluga celuI
bine crescut (Inveot).
dacoromanica.ro
LEA iNykr.iTura, MESER1I
447
NE-SUBTIEAT
Ne-subtieat.
12368
Ora. p.111.
GR JIPESCU,
Ve41 Art-ctoplit.
NEVINOVAT
V ecli Prune-.
NICOVALA
V ec)1
Ctocan,
Covactu,
Gheonte.
Nicovanul mult rabda 'Ana este nicovan, dupa ce ajunge ciocan bate far
12369
mila.
1 ORD. G OLESCIT, M88.
JI, p. 47.
Adich, eel mid, pAna sunt micf, mult suferl, de la cei

marl, Iar dui:A ce ajung
eI marI 61: rsbun5, far& mila
(GOLESou).
Il faut 'are enclume ou marteau.

Prov. Franc.
Cat esti nicovala sufere; cat esti ciocan
12370
lovesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95.

P. ISPIRESCU, Bev. 18t. II, p. 195.
Pcina cand qt), nicovala rabda loviturile, 'tar

cand ajunyi cocan lovesce cat pon.
Semin. C. Buc. Cl. VIII, prin
Cdt et nicovala
_Rabela o71-ce lovla;
Gland te fad, cocan
Bate ca 'n dolan.

C. C. BUNGEVANU. vtud. c. Co?ovet, j. 01C1ieding.
dacoromanica.ro
448
PROVERBELE ROIIINILOR
Rind and et nacovalet

Rabdet, suf era' lovl,
lar cdt egi cocan, by esce.

A. PANN, If, p. 34. HINTESCII.,
p. 116.
hi'i amoni : aravdei !

unifia".1)
q-cand
hii &en :
DR. WEIGAND, Zweit. Jahres.,

p. 159.
&Pis quan seras enclumet

Et truque quan seras martel.
Prov. Gaseogn.
Quando l'uomo incude, bisogna soffrire, quando

martello, percuotere.3)
Prov. Ital.
Quando fueres yunque, sufre como yunque ; quando
fueres martillo, hiere como martillo. 4)

Prov. Span.
Man muss Hammer oder Ambos sein.5)

Prov. Germ.
When you are an anvil, lie you still,

When you are a hammer, strike your fill.6)
Prov. Engl..
Daca e;ti nicoval rabd si cdnd estl clocan : bate !
Sufer cdnd vel fi nicoval, i lovesce cdnd'c-el fi elocan.
5) Cnd omul e nicoval, trebue s sufere, dud e ciocan, trebue s lovsc.
Cnd e;tY nicoval, sufer ca nicovala ; dud estf cIocan, lovesce ca

mocanul.
Trebue s fil clocan sad nicoval.

Daca sunteti o nicoval, stati
; daca suntetT un clocan,
dacoromanica.ro
449
LEG, iNVEVITURX., KESERII
Nicovanul frici n'are d ciocan.
12371
'ORD. GOLESCU, M88. II, p. 47.
Adic& cel tare 1 seraet, (16 cel slab 1fricos (GOLEsou).
Incus robusta malleum non temnit.')

Prov. Lat.
Bonne enclume ne craint pas le marteau.

Prov. Franc.
Buona incudine non teme martello.2)

Prov. Tosc.
Der Amboss fragt nach keinem Streich. 3)

Prov. Germ.
* ,n.
12372
De cftt un an nicoval mai bine trei dile

clocan.
I. POPESCU, ill.V.
C. Dobreni, j.
Ilfov.
Ve41 An, pi,
Yard,
S'ptcrmc2ner.
Acela inteles ca la No. 251 & 302.
NICOvALNA
Vecrf Crocan.
NICO VAN
V&A Crocan, Nicovald.
NOD
VccjI a Inghlii.
Nicovala puternic nu se teme de clocan.

Buna nicoval nu se teme de docan.
Nicovalel nu'l pas de nicY o lovitur.
dacoromanica.ro
450
PROVERBELE ROM/NILOR
12373
*.L
A da de nod.
Patna.
Adica de gret.
NOUR
Vecli Doztt'.
NOUR-SPRE-PECE
12374
Unu platesce nou-spre-Oece, 'ala-l-alt

dou-leci fr unu!
AVE.- CORCEA, paroh, C. Costent,
Banat.
Adec& unul ca cela-l-alt, sunt asemenea, tot un cl.rac.

OBAI)A.
Vec,11 Ca.p. VI, c. Ta.
*
12375
i obada cea rea vine de-asupra.

GAVE. ONISOR, prof. c. DobroVasluitc.
vq, j.
Vec).1 Cap. VI, e ()Ladd.
cel mat' tare si mare ajunge ()data ca cel mic si
slab. Ye): ajunge i tu ca mine. Ne TOM trezt i. noi poporul. Arat'd mersul lumil. A se achogh la No. 7422.
*
12376
Nu are obecple tte.

G-. I. TOMESCU, mv. c. Broscari,
j. Mehedin fi.
Vecg Dgcl,
1 E cam prostut.
2 E ticnit.
OBICETU
12377
ObiceIurile cele nou fac risipa trilor

si peirea Domnilor.
I. NECULCE, Letop. Mold.
p. 190.
dacoromanica.ro
451
LEGf, INVATXTUR11, MESERIf
Multi Domnf, nu aveat alta grija de ca sA scornsc

imposite no!, cu care se imbogdtiat. el i favoritil lor.
ctefanite Vodk vrnd dat sit sceote fumerit pe %ere, cite sese
ortI de cash', i inainte vreme era obicelu de dh, numaT cite un leg
de cask ere Toma Vornicul si Cu Iordachi frate-seg, CantaeuzineseiT,
nu'l Yes& sA seelte mal mult de cat un let, i '1 4iceau se nu face,
obicelu nog, el nu '1 bine. Pre tefnita-Vode indat s'ag mAniat,

au secs Hangerul i s'au repOit sa deh
si el ad fugit din
case. dark hiker ce erag GrecT, dr se puneag tare pentru trl
pentru obiceIu nog se, nu se fack cA obicdele cele noua fac risipa terilor i peirea Domnilor. ION NEC CLCE.
*
12378
Cum e tra i obiceiul.

III, p. 71.
p. 57;
HLNTESCU, p. 185.
G. BANULESCU, inv. c. PetroOla,
j. Dimbovifa.
Pentru cele potrivite.

12379
Obiceiti noil In r veche.

A. PANN, Edit. 1889, p. 173.
Rom. Glum. 1, p. 42.
La o noutate cam displacuta.

OBI CETU
12380
Obicehil legei are putre.
Ve4I Datin.
MATEI BASARAB, Pravild, p 143.
Maxima juridica. Ceea ce Francesul nunaesce : le droit

coutumier.
GLAVA 4.
(Vasille Velichil. adica cel mare). Vasille gralasce intr'o epistolie ce ail scris cetre Diodor de obiclul cel ne-scris, cd obicaul leget are putere.
(Matelu). Uncle nu e lge scrisa, acolo trebuesce se pezim obiceiul
looului. lare de nu va fi niel obicl, trebusce se urmam intreberil de
acel lucru, lar de nu vom afla niel cu intrebarea de acel lucru, atuncl
trebuTsce se. socotscil betrinii cum vor put tocml,
(Fotie Tdrigrddenul). i atuncl ne trebuTe obicaul cetetilor sag al
eparhiilor, eind au venit la judecata obicau, ca acesta, i s'ad adeverat. Drept acea i cle toemle carele cu indelungat obiclu s'ag
ispitit si s'au pezit multa vreme sint de trbk Tare nu mg putin ci

ca si invetAturile i lgea ce e scrisa.
(Armenopulo). Graisce i Armenopul cA obiceml vechTu in loe de

lege se socotsce si se tine.
dacoromanica.ro
452
PROVERBELE ROMAN ILOR
*A
12381
Cate bordeIe (bordee)

Atatea obiceIe (obicee).
Abecedar Ilustr. p. 26.
GR.
I. G.
VALENTINEANU, p. 30. V. FoRESCU, c. Folticeni, j. Suclava.
A NDREf MARINES1TU, inv. C. Humole, j. Aril* E. I. PATRICIII,
Opine. p. 81.
JIPESCU,
inv. c. Smull, j. Covurluiu.
C.
BUNGETIANU, preot, C. Cosovet, j.
Mehedinp. H. D. Eimscu,
c. Zanzostea, j. Dorohoi. Era. PoPESCU, iV. C. Olocanesci-Margineni,

j. Ialomia. G. POBORAN, inst.
j. Olt.
Nu to-V. 6nienif sunt la fel fie ea inteligen0, fi ca apucAturT.
Quot homines tot sententice))

Prov. Lat.
Tey 'XXov,v avilp grvcipretat gryptq.2)

OMER, Odis.
* L.
12382
Tot bordeIti
II are obiceIti.
E. I. PATRICTU, inv. C. SMUiti,
j. Covurluiu.
Aeela inteles ea la No. 12381.
OBOR
Ve41 Mitgar, Yard,
12383
Ca la ua oborulul.
P. ISPIRESCU, &Moe, p. 73.
VecjI Tocinld.
A se tocmi r, iganesee.
cApol nu erit destul ea se tocmea Maul Roman, tocznld ca la ugt
oborulta., P. IspmEscu, Sn6ve, p. 72.

') Cat): 6menl. adtea
3)Cci altora altele lucruff plac.
dacoromanica.ro
453
LEGf, iNVkt.A.TUR.X., HESERII
Par'c e de la obor.
12384
Pentrul omul mojic, mal ales In vorbli.

C'est une poissarde.
Prov. Franc.
A ajunge la spartul oborului.
12385
nrg.
j.
AL. POPESCU, inv.
C.
Cernica,
Adia pr trli, dupd, vreme, and s'a sfir0t trba.

OBOROC
Cs la oborce.
12386
S. MM.2LELESCU, &zdt. II. p. 47.
D-na Z. JuvARA, C. Federici, j.

Tut ova.
Pentru unul care ronfde cnd d6rme.

OBROC
V ecg Noroc.
A pune lumina sub obroc.
12387
L. SIINEANu, Diet. p. 563.-
FR. DAra, 111, p. 141.
Pune lumina subt obroc.

1 ORD. G OLESCU, M88. II, p. 55.
ANTIM 1 VIRNUL, .Didah. p. 75.
DOBRE MARLNESCU, CM). C. Pir-
vu-Rom, j. Argq.
1 Adica ascunde adev'rul 0 puns p6 ce! Inv6tatI subt

cei protI (GoLEscu).
20 Cnd cine-va ascunde talentele pre care le are.

Nimeni nu aprinde faclie fri o pune eubt obroc, ci in eferic.,
Mitropolitul A NTIM.
dacoromanica.ro
454
Zilot Romanul, p. 16, da licerea sub o form& ne-obicTnuitd.

cLuntiva In sfepie nu s'aecunde, niel cetatea d'asupra muntelul.
Acst, qicere este luat& din Evangheli.
Hid cum se aprinde lumina 0 se pune subt obroc ci in

sfefnic.
MATEfu, 5. 15; MARc, 4. 21;
Luc, 8. 16 & 11. 13.
A pune In obroc.
12388

Vec}1
Ache& a inelh, a dovedi, a rm&n pre cine-va.
OCA
VeslI Be/iv, Dara.
Nu e ocaua,
Cat e daraua.
12389
Nei ocaua
Cat daraua.
I. TZINTZU, ing. j. Buz64.
IVu face ocaua

Cdt daraua.
r. FOPESCU, inv. c. Dobreni, j.
VelY Dara.
Adica un lucru d nimic, la care mai mare chieltufala

de cAt folosul (0 oLEscu).
12390
Popa Ipate
Da oca pe spate,
face cu mana
Sa ma dee una.
T. SPERANTA, C. Ia0, j. Iaqi.
Pentru cel betiv.

dacoromanica.ro
LE f, iNvkrITT/Ril, rs sauf
455
Iu s-ti du9I, ucalu i patru sute.,
12391
G. Z GA, stud C. Aria, Epir.
Pentru un lucru care nu sufera discutie.
A prinde pe cine-va cu ocaoa mic.
12392
A. PANN, ir, p. 32. LAURIAN

& MAXIM, I I, p. 730.
I. loNEsou,
1 I I, p. 230
V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 444 & 452.
L. *Af-
NEANU, Semas. p. 356. G. I.

MUNTEANU, p. 72.
BARONZI, p.
40. S. 1. GROSBKANN, p 53.

P. 11ADM Etymol. Magn. p.
E. I. PATRICIU, inv.
1489.
C.
Smulft, j. Covurluiu.
* c.
A'l prinde Cu ocaua mica'.
GR. JIIESCU, Opine. p. 95.
GAVR. ONI5OR, pof. c. Dobrovel,
j Vadutu,
*c.
A'1 prinde cu oca mica.

Abecedar Dustrat p. 29
I.
T. SPEBANTA, L p 130. GAVR. ONI OR,

DObrOVet, j. Vashau.
V A.
FORESCU, j. SucIava.
C. TE DO
RESCU, inv. c. Dogele, j. Vasluiu.
CREANGA, POI'. p. 206
E. I. PATRICfIJ, NV e. &map, j.
Covurliau.
JuLlu G RoF OREANU,
inv. e. Gala, comit Arad. Ungaria.
10 A dovedl pe cine-va, a 1 prinde asupra faptuluf,

vroind a imelh. Cand unul vroind sa faca pe lirptul e
prins.
Mi'l ziipst colo, femeea
:N egustor cu o a mi d.
'I. SEER NIA.
20 Prins Cu minduna.
I
Unde te vet duce, ocaua e patru
te
d dramur )
31
61498
dacoromanica.ro
456
PROVEERME ROMANILOR
(Bine : atita am vrut sl afl din gura ta, puTu de viperA ce mi aT
fost, lise atuncT spanul. NumaT cita sA fie asa, cA de te-ofu prinde
cu oca mica greA o srp ca1A.1 1. CREANGA, Pov. p. 206.
Origina IlicereT ne o da Ion Ghica in Scris6rea

telnd i se pAreit (luT Caragea) cit punga nu i se umple destul de
rapada, avea si alta crde la arc. Scoteit pe Aga in tirg cu cAntarul
si Cu falanga. Acesta prindea cu ocaua micA pe vre-un brutar, pe
vre un dirciumar, pe vre-un macelar, 1T tristnteh cte o sutA de nuele
la tAlpl, sa il intuea de urechT in mijlocul pTeleT
OCARMUIRE
12393
*A
Nu trebue sfi te joci cu ocarmuirea, cum
nu trebue s se jce fata cea mare cu
muslap flcului.
V. A. FORESOU, C. Folticent, j.
Suclava.
Adica tot ce e ocarmuire e brutal, bestial i mai ales
primejdios.
OCNA
12394
Par'c acum o esit de la ocn!

GAV. ONISOR, prof. C. Dobrovel ,
j. Vasluitt.
Om slab, tuns nu ca toti 6menii, intr'un cuvint schimbat la fata.
ODGON
*A
12395
A trage odgonul.
Tutova.
A trage partea cea "huna, folsele.

OrEM
12396
Mergeti si mcinati, si la oiem s nu

gnditi.
IORD. GOLESOII, M88. II, p. 44.
dacoromanica.ro
Lzef, bPirkilT17Rit MESERIf
457
Sd slice pentra cef cumpliti (GoLEsou).
Intratl, si In cos 1344, sI oIem nicI cum

s dati.
12397
IoRDAcHEGOLESCII, M88. II, p. 7.
86 slice pentru cel ce vor tot s5, jitfuIseli (GoLEsou).

*A
S'a sfirsit olemul.
12398
G. POBORAN, inst. j. Olt
Velll Brame!.
0I5TE
Ve41 Cara', Irma.
OLAC
Vegi B6Id.
*
12399
A merge (duce) de olac.

GR. ALEXANDRESCU, magi8tr. j.
Putna. C. TEODORESCII, C. Lipova, j. Vaslutu. G. POBORAN,

inst. j. Olt. FR. DAME, III, p.
151.
1 Adicit repede, lute.

2 F5x5, chibzuinta. J. Vaslulu.
Al lua de olac.
12400
POBORAN, inst. j. Olt.
Adicit a'l grabl.

12401
A fi scris de olac.
va.
JIIVARA, c. 1361-lad, j. TutoGR. ALEXANDRESOU, magi-
str. j. Putna.
Adicii de ajuns, mult.

Ajungef Wait, al scris de olac.,
dacoromanica.ro
458
PROVERBELE ROldiNILOR
12402
A fi cal de olac.
GAV. ONIOR, prof. c. Dobrovet,
Vecp Cal.
j. VaalUia.
A fi muncit peste msura. Acela.1 inteles ca la No.

1244.
OLACAR
vecli Ban.
Olcar de cal schIopf.
12403
Old car de ca staturi.

Velt Ban.
A. PAN, II, p. 126.

scu, p. 9.
HINTE-
Adia, cel ce Ingrijasce de cele mal pr6ste (GoLEscu)..

Me facui pentru bau multT
Olacar de cal statuti.
Se gsesc olcari 1 d ca proti.
12404
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 65-
cu cele mai prciste se gasesc 6menl a s6 sluji
Adic
(GoLEscu).
OLAR
Olarul unde voIesce, acolo pune manua.
12405
Olarulul, unde "A place acolo pune mnuqa.

p. 29. HENTEscu, p. 129.
Olarul pune cda unde
place.
Sem. Centr. Buc. Cl. VII, prin

P GARBOVICEANU, prof.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVTATITRA, MESERIf
459
Olarul pune t6rta unde -7 vine.

I. Blornscu, prof. j. Rotnan.
Ca olarul aele &Ind face,

Pune manuqa unde place.
A. PAINTN, II, p. 30.
Ved1 Cdrpactu.
p. 129.
HINTEsar,
Arat5, puterea sthpAnulut c5, face orl-ce va 0 cum va

(Gouscu).
Olarii dintr'un pinint
12406
Ce tot un fel 11 frail-Ant.
Fac i ulcior (urcior) i alt vas

Tot un fel pe rota tras.
A. PANN, II, p. 15.
p. 129.
HiNTESCU,
Ve41 Dumne'ea.
Tott 6menit sunt fratt; bunt 0 r61, frumo0 i uriti,

boleti 0 trant, etc. tot un Dumneqet 'I a Lout pe unit
ca si pe altif.
*
12407
Tot olariul laud Ola sa.
Vedt Tigan.
Calendar 1853, kW. GR. A LEr

XANDRESCU, Magier., j. Putna.
Tot omul crede i sustine c blend s6-11 e mal bun.

Chaque potier vante son pot.
Prov. Franc.
Ogni pignattaro loda la sua pign atta e pi quella

che tiene rotta.')
Prov. Ital.
Coda ollero alaba su puchero.2)

Prov. Span.
Fie-care ciar lauda. Ola sa, i mal ales aceca care e sparti.
Fie-care ciar Isi laudi 61a.
dacoromanica.ro
460
Jeder Kramer lobt seine Waare.1)

Prov. Germ.
Every pedlar praises his needles.2)

Prov. Engl.
Hwar ki5pman roosar sina wahror.3)

Prov. Sved.
*L
12408
La olari, 61 sdravn nu gsesci.

GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Putna.
Vedl Cizmar. .

Prov. Franc.
El calegher ya sempre le scarpe rotte.4)

Prov. Venit.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh.5)

Prov. Germ.
The smith's mear and th,e souter's wife are aye

warst shod.6)
Prov. Seq.
Skornakar Borni hava stundom verste Skcerne.7)

Prov. Norv.
') Fie-care negustor 1sY laudl marfa.
Pie-care boccegiil (tolbas) l lama' acele.
Fie-care negustor isT laud. marfa.
Cizmarul are In tot-d-una ghta rupfi.
Cizmarul are cea mal pr6stA IncW6minte.
Calul potcovaruluI si femeIa cizmarului sunt, in tot-d-una, ceI mal
fu Inc5.1m41.
Copiii cizmarului ail cate-odat cele mal rele bacUt'iminte.
dacoromanica.ro
LEA INVTITURA, RESERII
*
12409
461
Ride risul olarului.

ION MIOULA, preot, c. Vomit', co-
mil. Bihor, Ungarfa.
Cand olarul vi-a inomolit carul a As de necaz. Ris

din gura, foc din inima.
A fi ca lutul,in mana olarului.
12410
HINTESOU, p. 96.
Ce vrea face din el. A se ved No. 12405.
i cum
qice Francesul: 'Ore comme une cire molle entre les mains
de quelqu'un.
OMEGA
Ve4T Alfa.
OPOR
A intrat r6ta 'Ana In opor in noroiu.
12411
Se afia, Inteo stare frte grea, e 1ncurcat rt.

*
12412
A baga (face, fi) ce-va pan& in opor.

G. PosoRAN, inst. j. Olt.
Adica pana nu mal a unde sat 1ncotro.

ORIN DUILA
Vegl Merria-Ta, Cap. .1X,
c.
ORT
Vecri Ban, Leu, Popd.
12413
Un ort, un zlot, un tult i o Ola cu unt.

L.
..4.13TEANII,
dacoromanica.ro
Dict., p. 834.
462
PROVERBE LE ROMINILOR
S lice pentru o plat5, cam piperatii.

Ortul, zlotul i tultul erat, In vechime, monelf caril
valorati. respectiv 10, 30 i 15 parale.
12414
II dal un ort 1
lea un cot.
D-na E. B. MAwR, p. 34.
Vecri Deget.
Pentru cel obraznic i lacom.

Quo plus Bunt poke, plus sitiuntur aqua.
Prov. Lat.
Si vous lui donnez un pied, il en prendra quatre.

Prov. Franc.
Al villano, se gli porgi il
dito,
mano. 1)
ei prende la
Prov. Ital.
Wenn man Einem den Finger giebt, so will er

gleich die ganze Hand. 2)
Prov. Germ.
Give a clown your finger and he'll take your

whole hand. 3)
Prov. Engl.
OSINDA
VedI Dobena.
12415
OsInda trage la plat.

MIRON COSTIN, Letop. Mold. I,
p. 324.
Ved1 Ptat.
Peclpsa trebue s ajunga, neaprat, pe cel vin.ovat.

pornind c.r1iIe, dederg, scire c. Tat i S'rdarIul la curte sosesce. Spun, c dca s'ati aproplet de ora tefan Sgrdarlul, s'e' '1 fi
Teranul, daca '1 hiding degetul, apucg mana.
and s d cul-va degetul, vr Indaf mana
DE41 franuluti degetul vostru i fe" va lu mana t6fa.
dacoromanica.ro
LEGI, iNSiTATURI, MESERIf
463
tirnpinat o slug% a luT de i AU spus de t6te ce se sunase in tirg

la curte, si cum au purees Logofetul cel mare den IasT, s't multe amestecAturT i cuvinte sunt de Unguri. SA fie statut multnin gandurT
S6rdafful, intra-va In Virg a Intrce-se-va Inapol ;
4iceji o sluga
a luT: eIntrce-te, glupine, ca nice la un bine nu merg1.4 Era osinda
tragea la plaid. Au biruit gandul sg intre In tirg. i indatA cum ail
sosit la gaze* nimicl zabovind. ati mers la curte., MIRON COSTIN
A fost unil Cu osInda i altiI cu cobnda.
12416
ZILOT ROMNUL.
Vecfl Doheina'&.
Cana unul face vre-un rtl i altul priruesce pedpsa

ce s'ar cuveni celui
OSIE
Ve4.1 Bou
Osla cand s unge, carul nicf cum scArtfie.
12417
ORD. COLESCU, Mss. II. p. 10.
Vecg Yudeator.
Adie& .uorodul child se' mangae, nici cum cartesce

(GoLEscu).
Chariot engraiss et oingt

A charier est mieux en point.
Prov. Franc.
OsIa cnd s unge, carul mai lesne umbl.
12418
ORD. 0 OLESCU, M88. II, p 10.

Vedi. Car.
Adica cu bani ori-ce lucru i s6 Inlesnesce (00LEscu).

*A
12419
Unge osla ca s nu scrtie carul.

TOED. GrOLESCU, M88. II, p. 101.
D-ra EcAT. *roux, inv. c. Adam, j. Tutova. V. FOBESCU, C.

Folticenf, j. Suciava.
dacoromanica.ro
461
PROVERBELE RODLINILOR
Unge osta set nu sceirtie.

A. PANN, Edit. 1899, p. 79. -FR. DAME, IIf, p. 163.
H. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
GR. JIPESCU, Opine. p.
Sem. C. Buc. Cl. VII, prin
144.
P. GiRBOVICEANU, prof.
M. Lu-
PESOU, inv. c. Brosceni, j. Suclava.

Unge osia set nu sec-6-0e caru.

GAVR. ONIOR, 2 of. c. Dobro-
vq, j. Vasluiu.
Unge osla cd n'o scarp caruta.

V. SALA, dasc. c. Baleni, cornit.
Bihur, Ungaria.
Unge osia set nu cante r6ta.

173. HDTTEscu, p. 138 & 163.
Cand ungì osla carul nu scartie.

j.
C. TEODORESCU, inv. c. Ddgele,
Vasluiu.
Unge oeia daca vrei sei mrgcl camp.

ION GRIGORESCU, C. Bucuresci,
j. Ilfov.
Baca vei set nu scartie carul, unge osia.

A. PANN, IH, p. 28.
SCU, p 28.
HIKE-
Adic sd inabunm p eel impotriva ca sa nu ne sta

d'impotriva, s6, nu cartsca (GoLEsou).
And daI banI i alte ploc6ne, capetI tot ce dorescI.

dacoromanica.ro
mart INVETITURA, mEsEruf
465
Rode mal engreichade
Es subiette a la cridade.')
Prov. Gasc.
Perch vada il carro, bisogna Anger le ruote.2)

Prov. Tose.
Quem seu carro unta, seus bois ajuda.3)

Prov. Port.
Wer gut schmeert, Der gut fhrt.4)

Prov. Germ.
Als men den wielen smeert, dan rolt de wagen. 5)

Prov. Oland.
Den mil smrjer, han ker

Prov. Svedez.
12420
*A
Osla ne-uns
E. I. PATRIdU, hat). C. Smulp,
j. Covurluiu.
AratI insemnatatea banuluf cand vrel s linitescl lucrurile, sat s", clobandescI re-ce.
Carul seclrfie cad nu e uns.
T. SPERANTIA, II, p. 67.
12421
*A
A unge osia.
MIRON COSTIN, Letop. Mold., I,
p. 306.G. POB ORAN, inst. j. Olt.
A 1initi treburile and haul sa alte plocne.

N6f51 r uns, s pote s scqie.
Ca si mrg carul, trebue s ung r6ta.

Cine unge carul 566, boiiI sl 11 ajut.
Ce 'I bine uns, bine umbra.

Daca ungl rotile, carul merge bine.
Cine unge bine, umbl upr.
dacoromanica.ro
466
qe6nd acolo paga, Catargiul agteptnd pre Ion Vodg., att simtit
lucrurile intealt chip, al ajunsese pe paga alte porund ImprgtescT
pi-in Silihtarul, i unsese osia la paga i Mate-Voclg. M. CosTrN.
OSTFACA
A'I lua ostfac.
12422
G. POBORAN, ifiSt. C. Slatina,,i.

Ott.
Aclicg plata euvenita, pentru ea a staruit sa se faca

Ore-ce.
PACE
Pacea strimba e maf bun de cat judecata drpta.
12423
DIM. POPOVICL inv. c. Curin,
comit. Arad, Ungaria. V. SALA,

dasc. c. Saca, comit Bihor, Unga-
pacea strimba de cat o judecata drpta
1110 buna
D-ra ECAT. SIMAN, (972/. C. A-
dam, j. Tutova.
bine o pace strimba de cat o judecata

drpta.
1. G. VALENTINEANTI, p. 41.
Ve41 ImprIcare, lnvotad, 7ua'ecatd, Proces.

PAGUBA.
Vag Cctig, Cuminte, DefOpt, a Fluerd, 'stet, Mifel,
Omenie, iret, Tovardf, Vornic, Vrednic.
dacoromanica.ro
LEGI, NVATXTURI, MESERII
467
La paguba altufa nu te mira.

Ca i tu o pos' cpta.
12424
V. SALA, dasc. c. Dumbravenk,
Norocul e schimbator.
Cel cu paguba
12425
i cu pacatul.
V. A. FORESCIT, C. Folticeni, j.
Suaava. H. D. ENESOLT, inv. C.

Smulfi, j. Covurluiu.
Cel cu paguba i cu pecate.

G. MADAN, stud. c. Trweni, fin.
Ch4gn6ii , Basarabia.
Cine
cu paguba, ci cu pecat.
I. CREANGA, Pov., p. 133.
Cine are pagubei are i pecate.

G. P. SALVE'', inv. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
Vecp
711/har.
and invinuescl pre cine-va pe nedrept.

alog Nichifor, ca omul cu grije, s'a suit in cru gi a inceput a
scormoli in thte piirtile, pe sub cogolink gi numa1 lt" ce da de secure, de o funie gi de-un sfredeleac, pe pomogtina ciruteT.
pcatele mele I Cine 'i cu paguba i cu pecat. DI6 mieram eu sA nu
nu se ingrijscl baba de mine, panti intr'atht.,
I. CREANGX, Pos.
p. 133.
Cine are paguba i rusine.
12426
iimpsau, p. 139.
1 Cad: acusa pe tta lumea. A se ved6 No. 12425.

A
12427
Paguba fus, si 1m! placit cum se dus,

dupa isa Motului.
Tribuna Popor., (Arad), II, NO.

186
dacoromanica.ro
468
PROVERBELE ROMNILOR
And (301 pagubit de ceva, fdra ca prin acsta

vie o pr mare suprare.
AtAta paguba cat si dobanda.
12428
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
177; Rev. Lt., I, p. 235. FR.

DAllt, III, p. 172. M. CANIAN,
public, j. lag
*L
Atata pagubd catd i dobandd

C. TEODORESCU, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu.
Akita pagubd.
AL. ODOBESCU, Tea, p 183.
I. NEGRUZZI, Cony. Liter., XIII,
p. 29.
Cony. Liter., XIII, p.
250.
*L.
Atdta pagubd In ra _Moldova

G. P. SALVIt, inv.
j. Corurluiu.
Arat& ne-pAsarea. Daca nu vref
c.
Smulti,
fad cutare trbA,
nu am nici pagubAniel folos de tine.
Di ziiie nu poti si-ai diafur (cheare).1)
12429
G. ZUCA, stud. c. Durazzo, Albania & c. Abela, Epir.
pice cel re'il de pagubl.

Diafur, de la grecescul 8carfopov, interes.
Cheare, vine din turcesce, i are acela inteles.

12430
*A
A fi reil de paguba.
Tutova. I. PucARfu, In y. c. Poiana-Merului, comit. Fitgara, Transilvania.
') Din pagubi nu potl s ai c4tig.
dacoromanica.ro
LEW, iNVtTATETR, MESERIt
469
Pentru cel care nu scie s sufere o paguba cu rabdare
i supunere.
PAGUBA5
Ve 4T Hob TIllhar.
De n'ar fi pgubai n'ar fi nici hot'.
12431
A. PANN, Edit., 1889, p. 20; I,
p. 69.
Vecri Hot.
HINTESCU, p. 139.
Intiun mod ironic la adresa hotilor. Corespunde fraseI

att de cunoscut a 1111 Alphonse Karr : Que messieurs
les assasins commencent.
12432
PAgubaul pltesce i glba.

Putna.
C. TEODORESCU, (ny. C.
Crusesci, j. Vasluiu.
1 Adese-orI tot pdgubaul e osindit, la judecata.

20 Child unul face cheltuelI zadarnice spre a'I
paguba.
Tot pgubaul pltesce Ola spart.
12433
AL. MARTINIAN. C. Bucuresci, j.
Ilfov.
Hatt' de pguba.
12434
Child vina se aruncA tot asupra celuT pdgubit.

*
12435
Cine a furat s mai fure, pe duna (paguba) s '1 spinzure.

V. SALA, dasc. c. Lun ca, comit.
Bihar, Ungaria.
A PAGUBI
Vecil a Cdfiiga.
dacoromanica.ro
470
PROVERBETY. ROMANILOR
PAHONT
A fi pahont.
12436
T. BALEL,preot, c. Stefnesci,
Se lice unni om inalt, bine legat la trap, dar crud
la inima i murdar.
Pahontii, ere.' cArduif cari urmarea armatele rusescf,

child acestea veneatt sail treceati prin tra n6stra.
PALMA
V elf Frunte.
A scurt de o palm pre cine-va.
12437
FR. D, lU, p. 176.
capul, i. cum lice francesul: le raccourcir.

PALMAC
*
12438
Un palmac de moie
un sac de hartie.
E.
E.
PATRIChT, inv. C. Smu10,
j. Covurluiu.
VcY Alofie, 10"zef, .121Y-
zefie.
Acelea0 intelesurf ca la No. 10012.

*A
12439
Dinteun. palmac
M6rte fac.
E. I. FATRICf 17, inv. e. Smulti,
j. Covurluiu.
Vecri* Nofic.
Ca sa arke ne-intelegerile &litre r6zel' (moneni).
PANA
12440
A av pan forms.
G. I. MUNTEANIT, p. 121.
V el:A Conderu.
dacoromanica.ro
LEGf, INVETTURI, MESERIf
471
Acela byteles ca la No. 11264.

Avoir une belle plume.
Prov. Franc.
PANDAR
Ve41 Bostand, Cimitir.
PANTAHUZA
Vecji Cap. XII, c. Pontakaza.
PANZA
Ve41 Corabie.
PAR
VecJI Cap. V1, c, Par.
*
12441
A deslega funia de la par.

BAvrr..k, prin V. A. FORESCU,
c. Folticeni, j. Suciava.
A sfiri odat, o trbd, o afacere, o judecatil, etc.

12442
S'a apropiat (apropIet) funia la par.

P. HADt0, Etym. 21Iagn.,
S. Fr. MARIAN, Inmorm.
p. 1384.
Rom., p. 322.
182.
FR. DA, III, p.
C. TEODORESCU, fnv., C. Li-
pova, j. Vasluitt. I. CREANGA,

Pov., p. 234.
S'a strins fun'ia la par.

I. CREANGA, Por., p. 320.
GAVE. ONIOR, prof. C. Dobrovet,
j. Vasluiu. E. I. PATRICIU,
c. &mitt, j. Comp-lulu.
A ajuns fringhia la par.

D-NA EL. SEVASTOS, p. 186.
32
61498
dacoromanica.ro
472
Funja e la par.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutova.
I A Inab'elrnit ; I atpt5, m6rtea.

;
in care s 'mi
gTh5mne ! Rogu-te s flti inggcluit mcar trel
ingrijesc sufletul, se: 'ml lucrez racla cu mho, mea ast slbng, si
ea m asel singurel inteinsa, i dui:a aceste fac mrtea ce va vol ca
mine ; old v'e'd eil bine c mi s'a strhis funia la par ; incep a
vq.nd Cu
CREANGL
20 Nu ma)." p6te rabc111.
PARA
Ve41 Ceirerumd, Gurd, In.5'w-dare, Lene,
tor, Vrabre.
12443
Via,
Vitzd-
Gsesci parale In drum i tot trebue s

le numerl.
C. IliatA.ciNit, ing. c. Slatina, j.
Olt.
VecJI Ban.

12444
Parale albe pentru dile negre.

f. CREANG X, Pov. p. 3.
Abec.
Ilustr. p. 28.
B. P. 1-14Dtt,
Etym. Magn. p. 705.
Pradei alghi tri *fie lcri.1)

N. ST., C. Hijopole, Macedonia.
Paradei alghi tri dale leri,2)

I. COYAN, prof.
Epir.
V&A Ban.

Parale albe pentru dile negre.
Parale albe pentru lile negre.
dacoromanica.ro
c.
Samarina,
LEG, ilWtTATIITRA, hiESERI
473
Pe langA acestea mal aveit strinse si petreilute albe pentru
negre, cgcT lega paraoa cu 0.ece nodurl:

I. CREANGA., Pon. p. 3.
tremura dupA ban.
s't
Tgi spargna a tems, quel ha el basegns.l)

Prov. Retos.amans.

Prov. Germ.
Of saving comes having.5)

Prov. Engl.
Ac acc cara ghifin

Prov. Turc.
Cinci parale
12445
i pelea de pe c
lscae
j.
T. B.LAEL, preot, c. Steftlnesd,

Vcilcea.
Ve4I Cur. .
Pentru un lucru de mic pret. Atitt este pretul ce se
oferk In batjocura,.
A
12446
Parale glod, le intorc cu furca prin pod.

VIILCANESCII, Sc. Inst. C.
Pelead, j. Dolj.
In derklere, aretAnd lipsa de bani.

A
12447
Cine are parale

Cumpr basmale.
Putna.
Cine are parale de prisos le d pe lucrurI nefolosit6re.

Cine economisesce la vreme, are la nevol'e.
Econornisesce la vreme, ca s. al la trebuint.
8) Din economie vine averea.
4) BanT albl pentra 1e negre.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMINII,OR
474
Paraoa, ochlul dracului.
12448

G. BANULESCU, inv. e Pietro-
j. Dambovila.
V&A' Ban.
1 Adica banul te incjala (GoLEscu).
2 Aceleai intelesuri ca la No. 11084.

Ve4f origina qicerii la No. 439.
*
12449
Ce folos de curnd lungd
Dac nu 's parale 'n pungl.

GR. ALEXANDRESOU, magistr., j.
Putna.
Nascerea, o positie mal ridicatA in societate nu pretuesc nimica daca averea lipsesce.
Ar da tmde lui Dumnesletii i nu se
12450
'ndurd s dea parale.
A. PANN, Edit. 1889, p. 64

III, p. 77.
HINTEsou, p. 79.
Pentru cel
*
12451
Cine nu crut paraoa, nici de galben

(galbin) nu 'I e mild.
p. 73. HINTEscu, p.141. P. IS-
PLRESCU, Rev.Ist., I, p. 153. D-na

E. B. MAWR, p. 83.
NIC. MATEE-
SCU, inv. c. Movilifa, j. Putna.
Cine nu cruta paraoa nu crutcl nieì galbenul..

Averea se face din miel economii.

POVESTEA iMPRATULUf
A plecat datg. cati-va dupg nag

Ca sa stringii zestre pentru o copilk
Care pr sarac, erk i srmank
sg o marite isT face pomang.
dacoromanica.ro
LEGf, iNvkanati, mEsEnit
475
Dmbland dar el ast fel prin case a cere

La eimenT mal nobilT si mal cu avere,
Intrarg 'ntr'o curte unde nemerirg

cart', crtg, gurg.; in care audirg
C'g, stgpnul casiT un bAnut perduse

slugile teote erit de el puse:
Unil asternutul scutur din case,

Altil cernett praful care '1 mgturase,
Altil lar prin curtea cea mare, ca hanul,
Gfuruia gunoTul sg. 'I ggsscg banul.
V gdnd el acsta pr mult se mirar

intru sine, c 'n zadar intrarg
ngrd sag albd fr s 'Y vorbscg
Deterg, sg plece,
sg ngzuscg.
Dar el cum iT vede cA 'ndrgt pornirg

Ch'Tema' sA 'T intrebe pentru ce venirg ?
El stA 'n chibzuire cum 86'1 pomenscg,
(Vdndu'l scumpetea), sg, nu'Y ocgrascg.
Dar el tot 4orindu'l
spus cam de sil
CA string sg, 'nzestreze p'o fatg de milg.
El cum iT aude nu '1 lasg sg Ts,
Ii chImg indatg cu cinste in casg,
Intrg 'n cercetare ce-aii steins pan'acuma ?
Ct mal trebuesce sg 'mplinscg suma ?

spuindu'T scse punga luT indatg
'nzestrg pe fatg cu sumg 'nsemnat,
picnd : nu ve parg lucru de mirare

CA fac pentru un ban atta cAtare,
De n'asI fi fost ast-fel cu bung ingrijire,
SA 'ml pgstrez averea ca nergsipire,
N'aqI fi avut astA-0 nicI chiar pentru mine,
Ne cum s'am prisosurT sg fac cui-va bine.
EY plecnd pe p6rtg destul se mirar.
De asa vedere cIudatg. i rarg.
De si unul dice, din minte puting,
Ca, scump la tgrite, eftin la faing.
A. PANN.
Take care of the pence, and the pounds will

ta/ce care of themselves.')
Prov. Engl.
*
12452
Paraoa e mica dar loc mare prinde.

A. PANN, Edit. 1889, p 60;
III, p. 74. IInsipscu, p. 141.
H. D. ENEscu, inv. c. Zamostea,
j. Doroh of.
Arat& puterea banuluf.

i) Pizesce banul, si livra se va pzi singurg.
dacoromanica.ro
476
PROVERBELF. ROmINILOR
Pecunice omnia obediunt.i)

Prov. Lat
L'argent comptant l'emporte.

Prov. Franc.
L'oro governa il mondo.2)

Prov. Bal.
Todas las cosas obedecen a la pecunia.')

Prov. Span.
Geld regiert die Welt.4)

Prov. Germ.
Money commands all.5)

Prov. Engl.
12453
Cu paraua ta tI gsesci beleaua ta.

Singur cu paraoa (paraua)

geisesc beleaoa (beleaua).
scu, p. 141.
HINTE-
Cu paraoa
LW gelsesc singur beleaoa.
A. PANN, Fab., II, p. 67.
So .1.ice cand cu cheltuIala ta, vrnd sa' fad un bine,

dal. do belea (Gouscu).
T6te ascult de ban.
Aurul stpAnesce lumen.
2) T6te ascult. de ban.

4) Banul stkAnesce lumea.
2) Banul srpanesce totul.
dacoromanica.ro
LEGI, 1NVETAT1J1, MESERIT
12454
477
pu paraua mea, I 1)6 Dmna mea.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, p.
161.
Arata puterea banilor (GoLEscu).

Qui a de l'argent a des coquilles.
Prov. Franc.
Chi ha quattrini, ha tutto.1)

Prov. Tosc.
Quien dinero tiene, alcana lo que quiere.a)

Prov. Span.
Baar Gel cl /muff. 3)

Pros. Gernz.
A penny in my purse will bid me drink, when

all the friends I have will not.4)
Prov. Engl.
Penninyen gior kibet. 5)

Prov. Sved.
12455
De cAnd n'am vsiut paraoa
I-am uitat cum e turaoa.
A. PANN, I, p. 17.
Pentru eel sArae.

12456
Fuge parlu
stronghili1.6)
G. ZUCA , stud. C. Turia, Epir.
Ve41 Ban.
') Cine are banl, are tot.

Cine are ban atinge ce vroesce.
Banl pein cumperi.
Un ban pe care '1 am in buzunar o s'mY dea de beut, pe and top.'
prietenil meT nu 'm ar
Banul face cumpertura.
Fuge banul c 'i: rotund.
dacoromanica.ro
478
PROVEBBELE ROMINILOR
pice cel cheltuitor, artnd chi de lesne se cheltuesce

banul.
Argent est rond il faut qu'a roule.

Prov. Franc.
I danctri son tondi e ruzzolano.1)

Prov. Tose.
Det Geld is rund.2)

Prov. Hannov.
Penge ere runde.3)

Prov. Danez.
Peningr er kringlttr, svo hann velti milli era

landa. 4)
Prov. Tsland.
12457
Parlu furat fuge ca gharghir.5)

G. ZUCA, sha. c. Berat, Albania & c. Abela, Epir.
Banul r't catigat, iau folosesce la nimio.

M'ale parte, male dilabuntur.a)
Prov.
Lat.
Ce qui vient du diable, retourne au diable.

Prov.
Franc.
La robba vet con la vein.7)

Prov. Bolones.
I) Banil sunt rotundl i se rostogolesc.

Banul este rotund.
Banul e rotund.
Banul e rotund de aceea se rostogolesce imprejurul lumeI intregl.
Banul furat fuge ca argintul
Cele r cktigate, reo s prpdesc.
Averea se duce cura a venit.
dacoromanica.ro
479
LEO, INVETXTUR.X., XESER11
Wie gewonntn, so zerronen.1)

Prov. Germ.
So got, so gone!)
Prov. Engl.
12458
Paradzli di harAme la hiatrigle s'duc.5)

I. COYAN, prof. C. Ianina, Epir.

De aci si6 vede ca 1061a e privita ca o pedpsa pentru
fapte rele.
12459
Pana cand nu bagI cirli fun papuce,

nu scii ci acsizesce parlu.4)
Samarina,
G. ZUCA, stud. c.
Epir.
Pana nu etf sarac lipit, nu cunosci val6rea banului.

12460
Cati pradzi va's dai, ahata carne va

s'Tiei. 5)
C. T ONESCU, prof.
c.
.Nevsta,
Macedonia.
Cat dal', atata

12461
P.-Alu cAtu 'I dulge, ah&t ste 'amar.6)

C. lorrEscu. prof.
c.
Nevsta,
Macedonia.
Vedi Ban.
Banul aduce placer' ca i sup'rari.

Argent ard gent.
Prov. Franc.
I) Cum a venit, asa s'a dus.
2) Cum a venit, asa s'a dus.
2) Banil astigati pe nedrept la doctoriI se due.
4) Pane cind TIll bagl picIrele intr'un papuc nu sell ce pretuesce banul.
4) C541 banI o se dal, adta carne o se Tel.
q) Paraua cu cat II dulce, atat este si amare.
dacoromanica.ro
480
12462
Na prtlu, da-M1 chrgalu.1)

N. ST., C. Nijopole, Macedonia.
Imprumuti i dal de belea.

12463
Partlu i minte, paralu i vasire.2)
Aral& puterea bauului.

Veqf No. 11143 & 11158.
G. ZUCA, stud. c. Perivoli, Epir.
Pecunia impetrat omnia. 3)

Prov Lat.
L' argent fait tout.

Prov. Franc.
Tudo pde o dinheiro.4)

Prov. Portug.
Geld macht Alles. 5)

Prov. Elvet.
Penningen frnar alt.')

Prov. Sved.
ll danaro e un compendio del poter humano.7)

Pro v. Ital.
12464
Prtlu i Dumnidze, prtlu i suflit.8)
Vegi Ban.
G. ZUCA, stud. c. Culona, Albania.

') Na banul, d5.-ml gglev.
Banul e minte, banul e rege.
Banul face tot.
Totul p6te banul.
6) Banul face tot.
Banul face tot.
Banul este un resumat al putere omenescI.
Paraoa e Dumnecleil, paraua e sutlet.
dacoromanica.ro
481
LECtf, INVtT.X.TURI, MESERII
Umbla ca paraua din mAn In man.
12465
FR. DA11, IV, p. 195.V. A.
FoREscu, c. Folticeni, j. Suciava.

Ve
Ban.
Acelainteles ca la No. 11131,

tAre s ajung 8t1 umble ea paraua din mind in mdnd.
TraIesce ca parauoa in punga sraculdf.
12466
FR. DATA. IV. p. 175.

Vecil Ban.
Parale batute ca curu popeI.
12467
GAVR. ONIVIR, prof. C. Dobro-
vq, j. Vaaluiu.
Adica parale multe.
Cand itI infra paraoa in mAn'a lga-o In

nou noduri.
12468
A. PANN, Edit. 1889, p. 59;

III, p. 73.
Cand
infra' paraua in 'nand
lg' o
cu
ciece noduri.
p 82.
Adicri s fil econom.

* n,
12469
Lga paraoa cu dece nodurl.

B. P. 1-11nEtr, Etym. Magn. p.
I. GBEANGI, Pov. p. 3;
Cony. Liter. IX, p. 283. Fa.
DAM, II, p 268; I If, p. 130.
2628.
GR. ALEXANDRESOU, magistr., j.
Putna. C. TEODORESOU, inv.

Cursead, j. Vaaluiu.
c.
Mich tremur dupri, ban, e sgarcit.

Pe langl acestea mal aye& strinse si Oral* albe pentra i1e negre ; cad leg paraua cu deee noduri si tremura dupA ban. I.
CREk..NG:i
dacoromanica.ro
482
PROVERBELE ROBUNILOR
Nu scie cum s castige paraoa.
12470
A. PANN, Edit. 1889, p. 63;

Pentru cel care cheltuesce Mr& niel o socotla.

*.6.
A nu av para fr&nt.
12471
C. TEODORESCU-CHERILEAN17, NV.
c. Brosceni, j. Sudava.
V ecji Lene.
Arath o lips desavirita de bard.

He pas avoir un rouge liard.
PrOV. Franc.
12472
A nu av (niel) o para clifr.

A. PANN, Edit. 1889, p. 158;
III, p.
128.
HINTEscu, p. 141.
S. T. GROSSMANN, Dict. p. 3.
A fi lefter de parale.
12473
P. TSPIRESCLT, Rev, 1st. III, p.

379.
Vecri Lefterea.

Este ififlit, lefter de parale.,
Charg d'argent commie un erapaud de plumes.

Prov. Franc.
12474
* ,6.
If plin de parale ca canele de purecl.

GAVR. ONIVIR, prof. c. Dobro-
vet j. Vasluiu.
Vecg Avere.
Adica are bani multI. irelf No. 11066.

dacoromanica.ro
LEG, INVT.X1OR, MESERIf
12475
483
Pentru o para 41 pune streangul de gat.

A. PAN, Edit. 1889, p. 63;
p. 77. HINTEscu, p. 141.
Pentru cel sgArcit.

12476
A fi treI d'o para.

Pentru ceva de mic pret.
scie cate parale face.
12477
E. I. PATRICtU, 1722V.
C.
j. Covurlunc.
Slimly,
Vecy a Clinar).
Adica cat pretuesce cine-va. Se qice mat' ales, intr'un

mod ironic, despre omul, care nu e mare lucru de dinsul. Francesul (jice : je sais ce qu'il vaut.
12478
Nu face parale.
Nu valorzg nimic. Se lice pentru 6menii ca i pentru

lucrurf.
12479
A lu pre cine-va la tref parale.

A. PAN, III, p. 53. BARONZI,
p. 41. G. I. MUNTEANU, p. 72.
I. IoNEscu, III, p. 191.

CREANCA, Pov. p 315. FR. DAMS.,
III, p. 183. G. POBORAN, Mg.
j. Olt. M. CANIAN, public. j.
A lua In fret parale.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 277,
521, 766, 889, 918 & 1243.
S.
I. GROSSMANN, Diet. p. 40.
A'l face de fret para/e.

Tutova.
dacoromanica.ro
484
PROVERBELE ROM/N/LOR
P CAnd pe unul 11 zoresce cu vorba altul mai mare,

cerndu'i socotla de ce-va.
20 Cnd ocdrescl, batjocorescI. 7'811 pre cine-va.
... Nu cum-va al poftl re sg, te pul la taIfasurl cu Dumneeti*?
e Dar scil a te pr intrecl cu saga, Ivane.
e Asa tl-e trba ? Inca ma lei la trei parale? Pasol na turbinca,
Vidma !
e Mrtea atuncI se virtt in turbina, si Ivan o pune la pastramil.7

12480
*A
Al face de dou parale.

De nu face (via) dou pantie.

.,9ezetelrea. If, p. 74. GAVR.
ONIOR, prof. c. Dobrovel, j. Vaslulu.
Acela iuteles ca la No. 12479.

(L'a oelirit de nu face nici doue parale.)
Ast-01 and are parale,

Ma'nana zaharicale.
12481
A. PANN, Edit. 1889, p. 50;

p. 130. limpsou, p. 141.
Vey1T Ast&-ift,
Pentru omul ne-chibzuit in cheltuielile sale i lie-pre-
-04UL
12482
A nu av para de ac.
A. PA, II, p. 89.
A. fi cu desdvirire sdrac.
EI met numr i aniI cdnd n'aveal para de ac,
$i acum te iocT cu bani/ turnndu'l din sac in sac.
A. PANN.
PARTE
12483
Fa parte celor apte ca celor opt.

IORD. GOLESO17, M88. II, p. 114.
dacoromanica.ro
485
LEGT, INVATXTUR, MESERTt
Adica do opotriva sa imparti si la multi
la putini.
(GuEscu).
12484
! cu parte st cu particica.
TORD. GOLESCU, M88.
II, p. 97.
Se. 4.ice pentru cel ce Ieal mal multe partf, mal multe
slujbe de' cat li se' cuvine (GoLEscu).
12485
La unul parte si altuia particic.

A. PANN, Nastratin.Hogea, p. 21.
and se da unuia mult i altuia mai putin,

PASCA LIE
12486
pierde pascalia.
LAURIAN & MAXIM, IT, p. 595.
LAZAR *AINEANU, .Dict. p. 597.
pierde pasectliile.
A. DE CILIA, Diet. Etym. II,
p. 684. .Rev. Areheol. VI, p. 254.
G. T. AluNTEANu, p. 121.
V edi Calendar.
pierde socotelile, a se zapaci.

Pascalia era un calendar in eare se arOth data PasciA
lor i datele celor.1-alte serbatori, chiar dupa definitialui Du

Cauge : cPasehate festum, in pasehalibus istis eyelis non
modo paschalis diem, sed et calms vel mundi, vel Diocletiani
alia que festa prcecipua et jejunia describehant.
E de obste cunoscuta snva cu popa care, furnclu-i-se
parte din bobii cu caril numer" hlele pana la inceputul

postului cel mare, nu mal scia cand incepeh si cand trebuIa sa cada Pascele.
CALENDARUL POPEI
Intr'o vreme-a fost, se spune, de demult pe ciind a fast,

Intr'un sat un pop hitru i de carte nu prea pr prost,
CcIdice si de cAlare total nostru pe de rost.
dacoromanica.ro
486
Numal una dintre tat, s'a 'ntimplat de nu scia

Serbatorile, i 'n carte el le cate nu puteit.
**
Ast-fel Irna prin caslegl s'a luat el l'a 'ntrebat
and se 'ncepe postul mare. 8i de 'ndata.' ce-a aflat,
Ca sit tina bine minte
Cat mal este mal nainte
Bob! de bob a ca'utat
i s'a pus de-a numrat :
Cate dile
Atatea fire.
*
Tara cand a ispravit

Bobul tot de socotit
Para grija nicl habar
Puse bobu 'n buzunar
8i cum diva se trecea
Cate-un bob si el scotea
i '1 manca
Orl lep'd
(Cum socog i Dumnta).
*
(ha' asta-i trait bun6,

tpice popa tot asa
'Cate unul, ate unul
Cate-un fir voiu tot ink
(8i precum imI este bobul

iDupa qile numrat
cAm O.' es cu socotla
'Cap in cap, taman, curat :
(Toemai cand din buzunaru-mi
(Bobul tot s'o ispravi,

gi lsatul cel de branz'a
cHop, atunce va venl.
(8'apol, haide, 'ncepe postul
cpte septemnI postesef
.8i cu una, ha cu alta
gTocma 'n PaseI mi te trezescl

'Bine, 1i, c'am mat scpat,
gDe pirdalnicul de dile cat aveam de numrat,
,Nu de alta, dar
frica
Nu cum-va s n'o patescI

(Mud cu patru ochl, In lume,
'Ca un cleric te numescI.,
*
Insa Ica de intimplare preotsa'l intr'un rind

Mal grijind ca gospodina s'antereul scuturand
Nimeri col!) i bobul, cat era prin antereil
de-odata vise 'n gandu'l :
cUlete, bietul popa meri,
dacoromanica.ro
LEGL tVTATuA, MESERA
487
hazu, 1 place bobul 1

cS'apoi do5r4 nu mi.a spus
puteam in tot-d-una
<Cttt de mult WI fi tot pus

Ca el reoclil cAt o vrea
Si ct dintil i-or inea b
de mill preotsa vorbl mult n'a Pleut

Ci aducndull bob indat,, buzunarul l-a umplut.
*
Iara popa nicl Oxide&

Socotla l o scil.
Si cum-va de se 'ntimplit
Vr'un cregtin de '1 intreba :
Gt mal este pan' la post, atuncl mlna 'n anterel

Scoborind, cittndu'rgl bobul, 11 dicea:
De! dragul meu,

Marel Delmne, gi 'ndurat
Mila celul pr inalt,
Post, iniT pare, nu maI este
Anul ista nief cel'alt !
Este
N'al nevoe !
Phu la post mal este vreme.

Mild o fi el, postul,
CA v spun eu! Nu te teme.'
*
Bietul popa tot prin ceruef i la cel inalt &Ida,

Dar de mila preotesd niel prin minte nuI treceil I
Dar odat, elmd se duce popa nostru 'ntr'un alt sat,
Vede pasel gi oul rogiI; gi de-acsta minunat
Dice
<Ce, m rog ? ce este ComenI buni? OrT ce-aV patit

Ca el' facetl tie' rogil ?
Cum se pbte ?
Daa vremea le-a venit
,Se 'ntelege! Niel atta a nu scim I

M'Ane 's Pascele doar, tata! Mncm pang i ciocnim To
*
Ce s facg atuncea popa ? Lucrul umbel, nul curat:

El igI scia socotla, bob, la dracul, num'rat?
Hal cu bob cu tot a-casa! Lag trebl gi lastt Otis,
Si din dl clnd satu
vede, striga 'n graba clt ce p6te:
*
HO I he hen Norbde, glbte

<Ce iedetl i niel gndig ?
Mtml is Pascele, bre ! Mne !

PostifT I PostitI I
<INT'auditi ?
T. SPERANTTA
33
61498
dacoromanica.ro
488
PROVKRBF.T.01 ROM:LIM:LOB
PA5APORT
Vell Pafuf.
A '1 da paaportul.
12487
S. I. GROSSMANN, Dicf. p. 73.

Ve cg .P&fief, RiVaf, Test/urea.
A gonl pre cine-va, a 'I d drumul.
PASTOR
Vec).Y Turna.
A 'Merit pastorul, s'a risipit oile.
12488
IORD. GOLESOU, M88. Ir,p. 4.
FR. DAME, 1H, p. 193.
Adia, cum pfere stapanul, bite slugile fug (GoLEsou).

*
12489
Pstorul cand vr mulge i apif, dar In

loe de lapte d sange.
Vegl. aoban.
Putna.

Tpt ov .p.iXTer.v.
Prov
.111-ulgere hircum.2)
Prov. Lat.
Le bon berger tond, n'escorche pas.

Prov. Franc.
12490
Pastorul cel bun, cel ce tunde 1 nu belesce.
IORD. GOLESCU, M.98. IL p. 58.
A muge
A mulge
dacoromanica.ro
LEGf, INVETATURA., MESERIr
489
Adich staphnul cel bun, cel ce Ieh fail a despula

(GoLEsou).
Pstorul cel bun, cel ce priveghiaz

diva nptea.
12491
IORD. GOLESCU, M88. II, p 58.
Adich stapanul cel bun (GoLEscu).
Pastorul cel bun i da vita pentru oile
12492
sale.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesei, j.

Tutova.
Adich stap'anul pentru supuii 861 saa slugile sale.

Pcistorul cel bun Wi pune vita sa pentru (n.
Mx, 10. 11. EZE ' 40. 11. isAT.A,
34. 12. 13.
Cum e pstorul asa si turma.
12493
T. G. VALENTINEANU, p. 12.
A dich dupa stapan i slugile sa supuif.

12494
Vai de turma fara pastor'.

AVR. CORCEA, parch, c. Cogelu,
Banat.
Adich popor fard conduckor.

12495
Sunt ca nisce calni far. pastor'.

Putna.
Umbra' zapacitI, ne sciind ce sa faca.

12496
0 turma si un pastor.
Nrc. MUSTE, Letop. Mold., III
Ve4I Turma.
p. 30.
dacoromanica.ro
490
PROVERBETM ROmiNILOR
A se ad.goga la No. 2569.

CariI din boIerf n'a incput la bolerie pe tog II ave
Racovit Vod) la ciaste i avea trecere ; si din boleri nimene nu
era in prepus, sa in vre-o grij, ce er pace si linite intre totl.

(1um dice er o turme1 i un pastor. i domni tra ca cumpt bun,
er poprit usa.,
si la judecat fOrte ca dreptate, i nimrul
Nic. MUSTE.
PASTRAMAGIU
Pastramagia.
12497
LAZAR..5AINEANU, Dict. p. 5C3.
Pentru omul mojic.
II da puu.
12498
GROFOREANU, inv. C. Gal-
ga, cornil. Arad, Ungaria.

Vec,li PaRtort, lOvaf,
Tefcherea.
Il gonesce, Il alung& din slujbt-t.
Pam se (lice, in Ungaria, pentru biletul de vinlare a
vitelor.
PCURAR
*L
12499
Cu pcurarul cand traescl
Trebue sa te manjesa
A. PAN, I, p. 60.
p. 139.
HINTEscu,.
A. GUROVEI, c. Seli?te,
j. Suciava.
Vesti Schtop.
Acelal inteles ca la No. 5887.

XcoXip zapomeiq v.5.v
,ntiCeLv p.6.0ec.1)
Prov. Elin.
') De locuescl lane un schlep, te InvetI a schtop't.
dacoromanica.ro
LEGI, I1NVETATURA, ME,SERIf
491
Si juxta claudum habites, subclaudicare disces.')

Prov. Lat.
Chi pratica col zoppo, impara o zoppicare.2)

Prov. Ital.
Bei Lahmen lemt man hinken,

Bei Situfern lernt man trinken.9
Prov. Germ.
If ye gang a year u.i' a cripple, ye'll limp at

the end o't.4)
Prov Scot.
PEDEPSIT
12500
Pedepsitului pedpsa a se indoi nu trebue.

CANTEMIR, Ist. Ierogl. p.
148.
Pedepsitulul, nu trebue a i se adaoge pede'psa.

DIM. rANTEMIR, Ist. Ierogl. p.38.
Maxima juridic& Un ora nu se p6te ped.epsi indoit
pentru o greala.
PERDAF
Vecli a Raae.
12501
da un perdaf.
L. *AINEANU, Diet. p. 6C6.
GR. AFR. DAIEg, VI, p. 202.
LExANDREscu, magist. j. Fuina.
1) De locuescI 15.1)0 un schYop, te itivq-1 a schlupet.

Cine merge trkesce) Cu schiopul, Sc Inva0 a chiop8 t.
Cu schiopil te InveV a schlopeta, cu bOviI te inveff a be.

Daca mergI un an cu un sail ip, la huele anului el schlopeta i tu.
dacoromanica.ro
492
PROVERBELE ROMINI.LOR
trage un perdaf.
S. I. GROSSMANN, Diet. p. 112.
certa, al lu in rspr.
PESCAR
Ved Cap. IX,
c.
Pescar.
PECHE5
Pischese dull, ma curlu fireatlu.')
12502
I. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
Zugravesce de minune administratia turcsca.
PESIN
cati dati pein, cant cu fluer,

lar cAti nu, din buze suer.
12503
A. PANN, Nastrat.Hogea. p. 46.
Srt vin(li pe banl gata, lar niel data pe datorie, daca

vrei sa nu te eaesel.
De la turcescul pqin, pqim, bani gata ; persan, Tien,
vulg. pegn, inainte, dinainte ; banf gata; caril se trag de
la tureeseul im, inuli, acuma, indata.
12504
Pesingea
Pe epingea.
A. PA, Edit. 1839, p. 133;
II, p. 86.
Peinge
Pe ipi;ngea.
HLNTESCTJ, p. 142.
Ve di /j5ingea.
p. 231.
Adiel vinlare pe banI gata.

1) Plocon (peche) du'l, dar pkzescey curo.
dacoromanica.ro
FR. DAME,
LEof, IiivATkrual. NESERIf
493
AlaI bine peingea pe epingea, de da cu toptanul i banil la anul.
Pqingea, adv. cu banf gata.
PETRA
12505
Piara d ascutit, Insusi ea nicI cum tale,

lar cutitul falos l face.
1011D. GOLESCIT, M88. II, p. 52.
S'e Oice pentru cei ce pe' altil invatA, lar el nu s6 In

(GOLESCU).
MATA
Vedi
Vtnat,
Verba'.
PICURAR
12506
Di la cda oilor s-cum5sci bunlu picurar .1)

Dr G. 'WEIGAND, Zweit. Jahr
p. 152.
Adic stapanul dupa starea slugilor sa supuilor s6I.

Au snchal de la maison
Peut-on connare le baron.
Prov. Franc. XIV-e Sicle.
12507
Cari di lupchl s-aspan, nu's fa9i picurar.2)

D-r G. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 172.
L'ei qui n'vout nin brader, qu'i n'vasse nin

feu.
Prov. Wallon.
De la c6da oilor se cun6sce bunul pcurar (ciaban).

Care de lupf se apene, nu se face pcurar (cloban).
Acel care nu vr si se ardi, si nu se duci la foc.
dacoromanica.ro
494
Chi non vuole infarinarsi, non vada al molino. 1)

Prov. Ital.
Qui no vol peds que no vaya 0, l'era.2)

Prov. Catal.
Wer nicht bestauben will, bleib' aus der _Male. 3)

Prov. Germ.
PIEDICA
S'a rupt pIedica.
12508
I ORD. G OLESOU, M88. II, p, 64.
Se lice pentru re-ce poprit, cand i s'6 da d6slegare

ii incepe a se pune in lucrare (GoLEscu).
PILA
Vedi Mild, Pisice
12509
Ce facI pil?
NicI o tit-a.
Dar tu ciocan?
HeI! Hel! baraban.
j.
G. POBORAN, inst.
C.
Slatina,
Olt.
Se lice, in glum& i. in ne-pasare, cAnd vr cine-va sa

intrebe pe altul de sAnAtate.
* .L
12510
Nu umbla cu pila In turtca.

GAVR. ONIS,OR, prof. c. Dobro-
vet. j. Vasluiu.
Adica Cu viclenia.
') Cine nu vr s.' se umple de finl, s.. nu mrgi la m6f6.
Cine nu vr (sl se umple de) praf, s. nu mrgl la arie.
Cine nu vr si fie prffuit, s. st In afari de m6r1.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVETATURA, MESERII
495
A PHI
Cate putin pilind, cel mai frumos ac ye!
scte din cel mai urit fier.
12511
I ORD. GOLESCU, M88.
II, p. 36.
AdicA chte putin Invetand pe re-eine, el fad desavirit invetat (G-ouscu).

*A
12512
A fi pilit (chilit).
GAVR. ONISOR, prof. c. Dobro-
vq, j. Vaslulu.
A died bet
PILUG
Vell Gol, Sdrac.
A PIRI
Vecp Tttrc.
PIRON
Ve41 Burete.
*A
12513
A face pireme.
j.
G-. P. SALVIU, inv.
c.
Smul(1,
*A
A Wet la pir6ne.
S. I. C4ROSSMANN, Diet. p. 79.
Vell Curti.
G. POBORAN, tine". j. 0/t.
1 Aeela inteles ea la No. M04. J. 0/t.

2 Sufera grozav de frig ; tremura de '1 dirdie
PISALOG
Ve41 All bat.
dacoromanica.ro
496
PROVERBELE ROMNILOR
PITULA
12514
Nu i se Imbulzesc pitulele in buzunar.

ION PucArtfu, c. Palana-Me-2-u-
lui, comit. Faydras, Transilvania.
Adicd e sarac.
PIUA
12515
A bate ap 'n
B. P. Hilsott, Etym. Magn., p.
S. I. GROSSMANN, Dict.,
1267.
p. 246. Se. Norm. Inv. prin P.

ARBOVICEANIT, profesor. I UlAU
GRoFpREANu, in c. c. Gaifa, comit.
Arad, Ungaria.
K. A. ZAMPI
RESCU- DIACON, mv. C. Stiubieni, j.
Dorohoi
LiARONZI, p. 44. S.
MIHA1LESCU, Sezdtrea, II, p. 220.
E. 1. PATRICIU, inv. C. Smulp,

j. Covurluilt. I. POPESCU, inv r.
Dobreni, j. Ilfov. GAVR.
SOR, prof. c. Dobrovq, j. Vaslutu.

ZOE MIHAILESCU, linv. C. Bus-
teni, j. Prahova
A bate ap in pici.
C_ANTEMIR, Ist. Ieroglif. p.
378.
A pisa ap in piu.
I. G. VALENT1NEANU, p. 35.
Bate apa in piad sd alega unt.

I. CREANGX, Pm). p. 118; Conv.
Liter., 1877, p. 376. H. D. E.NESCU, 'L'uy. c. Zamostea. j. Dorohoi.
M. TRO IEANU, inV. C. Stn
cesci, j. Botosani.
Vecp: .Apa.
A nu face nimic Cu spor, a se muncl zadarnic s6, faca

ce-va.
dacoromanica.ro
KESERIf
LEGY, IRVATIL
497
cIarA de ad fost, lucrul acesta cu mijlocia neistrA s se caute, chipul al trifles., adec adevArat epitropal Corbubil de fat& a fi ar
fi
trebuit, carile noI ne vom jade* ca cum singar Corbal ar fi,
sad ast4 primitor, sad astit-d1 neprimitor gludecAP n6stre sA se

arAte; ce acura aev este, cA i aceste ispite stint si apef in pia betbad, insA ispitA ca acIasta prin alt chip lor asemenea, lar prin mine
sA o facit.,
CANTEMIR, p. 378.
cDe gba maI bait apa 'n chiud sel s'alga unt, el nu s'alege niel
data., I. CR,EANG.L, PM/. p. 118.
r'racop tinpcp 7cX7tzetv.1)
Prov. Elin.
Aquam in mortario tundere.2)

Prov. Lat.
Battre
Dans un mortier l'eau ne pile.
Prov. Franc.
Batter l'acqua nel mortaio. 3)

Prov. Ital.
Er schTt im Winde.4)
Prov. Gernz.
A nu'l nirner niel in plea.
12516
T. G. MUNTEANU, p. 72.
punl, in piud i nu'l sgodescl.

!MAU GROFOREANU,
Galga,
conzit. Arad, Ungaria.
*A
el,
pul in, piuct, i sd da) Cu chilugul peste

qi nu'l nemerescl.
E. I PATRICfU, inv. C. Smul(!,
j Covurluiu.
1) A bate apa ca pislogul.

'-') A bate apa In pitf.
A bate apa In phi&
A el'torl iii vint.
dacoromanica.ro
498
PROVERBELE ROMANI:LW/
Ocit sa umbli
pipcleset,
NO in piod nu'l nemeresei.

umbli
pipeCiesei,
_Yid n piucl nu'l nimeresei.

HINTEscu, p. 145.
Aratd istatimea, iretenfa, viclenia unul om.

*
12517
A plecat la munca calare pe plu.

T. POPESOU, ay. c. Dobreni, j.
Ilfov.
1 Pentru cel lene.

20 Inteles pornografic.
*
12518
A se pune piu (cul-va).

L. ilfSEANU, Diet. p. 620.
G. POBORAN, ifl8t. j. Olt.
A se pune piod.
P. IspraEscu, Leg. p. 75.
1 Cnd unul se suIe pe spinarea sail pe umeril

pentru a se urch unde-va.
2 Al ajut s isbutscd, s'a ajungd unde-va.
.Apol eredindosul 1u puindu-se piod, Ft-frumos se urea pe dini sari in grading., P. ISPIRESCU
eul ; d'aci pe cbma, ziduluT
Faire la courte-chelle.
Prov. Franc.
12519
A fi ca btut In piu.
A. PANN, Mof Alb, I, p. 15.
Aclica ametit, zdpacit.
dacoromanica.ro
LEGf, INVtTITDR, MESERIT
*A
12520
499
A umbl *lute ca piva.

T. BAL4EL, inv. c. Stefclnesct,
j. Wilma.
Se lice celul ce merge Incet.

PIZD .E.RIE
Vecy Puzderie.
Ca pizderii s 6 aprinde.
12521
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.,

13. 5.
Se lice despre omul lute.

S'enflammer comme de l'toupe.
Prov. Franc.
12522
Rizarie.
Adic& o multime ne-num6ratd.
PLACINTAR
*
12523
Gogoile plcintarulul.
Palavre spuse Cu iscusintd de placintar and igf desLoeb, marfa.
PLAN
12524
*A
A'l cl pe planul al nouelea.

DOBRE MARINESCU, inv. c. Per-
vu .Rosu, j. Arges.
Adica la o parte, in umbr.
PLASEA
12525
I se' rnicA plselele.

IORD. GOLESOU, M88.
dacoromanica.ro
II, p. 7.
500
PRO VERBEL ROMANILOR
Adia, este p6 sflrit (G0LEs0u).
PLASTUR
Cu un plastur off-ce MA va s tm-
12526
ddisca.
IORD. GOLESOU, /1f88. II, p. 28.
S6 Oice pentru dohtoriI eel ma' prot1 (GoLEscu).
PLATA
Very Ojet, Poli/t.
*.
12527
Cum II plata, asa 'I lucrul.

V. SALA, dasc. C. Va?cort-Bilresci, comit. Bihor, Ungaria.
Vecri. Lucru.
Cum tl-e munea i eatigu.

Tel travail, tel salaire.
Prov. Franc.
Chi ben serve, assai dimanda.1)

Prov. Cors.
Seo la lavur, asehia er la papaglia. 2)

Prov. Betoroman?.
Wie die Arbeit, so der Lohn. 3)

Prov. Germ.
Gelijk het werk, zoo de loon.4)

Prov. Oland.
Cine bine servesce, a.p. cere.
CUM e munca, ap. e 0 plata.

Cum e lucru, ala 0 plata.
Precum e lucru, sp. plata.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATUR, MESERIf
501
&Want arbete, sciclan

Prov. Sved.
A lean fee is fit for a lazy clerk')

Prov. Engl.
Falitu nu face plati.2)
12528
Dr. FR. MIKLOSICH, RUM. Un-
ter., I, p. 8.
O er6re in socotelI se' p6te in tot-d-una indrepth.

_Erreur n'est pas compte.
Prov. Franc.
In loc de plat&
Spatele aratd
12529
A. PANN, III,
p. 108.HIN-
ESCtT, p. 147.
Pentru cel rii de plaid.

*
12530
veni cui-va li de plat i rsplatd

ST. TUTESOU, fnv. c. Catanele,
j. Doj.
AdicA prilejul de a int6rce cui-va reul pe care i l'a
facut.
12531
A'I lud plata.

DIM. CANTEMIR, /8t. /CrOg/., p.
177.
Adic pedpsa ce i se cuvine.

Cea ce li se cg.clea, plata
vor lua., Dim. CANTEMIR.
A PLAT1
Vecll a B, a Lucra, Cap.
IV, c. Prele, Papa., Vadea
Cum lucru, asa plata.
0 mg mid Oak' se cuvine unuT. scriitor
Gresalg. nu se socotesce ca
dacoromanica.ro
602
12532
A plti la Santu-Astpt.
BARONZE, p. 47 & 85.
TEscu, p. 147.
HIN-
Ve df No. 259.
Adia, niel odata.

La semaine des quatre jeudis.
Prov. Franc.
12533
Pltesce trei dile In traist si una merinde.
GAVR. ONISOR, prof. c. Avret-
mesa, j. Tutova.
Nu'1 da, nimio

12534
Fie-care pltesce cu ce are.

D. ENESCU, 'inv. c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Cu intelesul sOi firesc, dar maf ales pentru femeI.
PLATITOR
12535
De la un fall pltitor primesce si un

sac de paie.1
BARONZI. p. 60.
147.
HINTEscu, p.
Vedl Datornic, Platnic.
De unde nu putem lu mal mult, sa ne multumim
Cu putin.
PLATNIC
12536
De la un rti platnic primesce si un car

de paie.
BINEscu, prof. j. Roman.

1) Hintescu, din greel, a Arit cuvintul
dacoromanica.ro
LEGi, h(TATITITRit, KESERII
503
De la un ra platnic qi cu cenuqa dupti vatra

set' te multumesci.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95.
MNTEscu, p. 145.
De la un red platnic qi cu cenuqa de pe

vatret, sac un sac de pate, scl te m,ulfumesa
Vesli Datornic, Pltiton
Aeela bateles ea la No. 12535.

D'un mauvais dbiteur et payeur
Prends paille et foin pour ton labeur.
Prov. Franc.
Da cattivo debitor
Togli paglia per lavor.1)
Prov. Ital.
Del mal pagador aunque sea en paja. 2)

Prov. Span.
Fiir bse Schuld nimm Bohnenstroh. 3)

Prov. Germ.
Of ill debtours men takes oats.4)

Prov. Scolian.
A PLEFTUR
12537
A plefturi.
Sezettrea, II, p. 74.
Adica a oerl. De la plftura feraruluf.

1) De la un re platitor, lea pale pentru muna.
') De la un re pltitor incli primesce un paiu.
Pentru o rea datorie, lea si piel de fasole.
De la un rli platnic primesce si ovz.
34-
61498
dacoromanica.ro
504
PLUG
Ve
Ac, Cue, Cat. IX, c.
Mare, Nail&
Pan nu bagl cu omul In plug, nu 'I cunoscI nravul lui.
12538
IORD. G OLESCU, M88. If, p. 60.
Rind' nu pu i Cu omul in plug

Nu 1 scii boi'i cum trag la jug.
A.PA,Il, p. 111.
HINTEscu,
13. 135.
_Rind nu pul cu omul in plug nu'i cunosei

boa cum trag.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106.
Pnd nu pu i cu omul la plug, nu 1 scii

boi' cum tray.
V. SALA, dase. c. Dreigiinesci,
PCbla nu bagì, in plug Cu cine-va, nu 'l pot,i

cun6sce.
41.
Rind, nu intri Cu Itomnul la plug, nu 'l

cunosei.
BAR ONZI, p. 49.
163.
IIINTEscu, p.
Rind nu bagieu omul la plug 922i
cunosci.
GR. PIDIENAttu, ing. c. Bassa,
Panel' nu bag'i in plug eu omul, nu '1 cunosci.

Sc. Noirn. Isv. Cl. VI, prin P
GARBOVICEANU, prof.
dacoromanica.ro
LEA iNVTXTURA, MESERA
505
Rind nu intri in plug cu omu, nu 'l cunoset

ce fire are.
B.krnmEscu, inv.
sita, j. Dimbovita.
c.
Pietro-
*A
Rind nu pu'i 'in plug cu omu nu 'l

cine e.
E. I. PATRICfU, RV. C. SMUiti
j. Coeurlulu.
*A
Pdnei, nu bagi in plug cu omul nu
afli
adevrul.
D. ENESCU, 621) c. Zamostea,
j. Dorohof.
Numai cand pu a cu omul In plug, a cunosei

bine.
1 AdicA ptInti nu ne intrebuintAm cu re-cine la vre-o

slujbd, nuI cunscem naravul luf (GoLEscu).
Nu poi cunsce firea unuf om, pil.nd nu fad. afacen
cu el.
2 In deosebl despre cAsAtorif, tovardif, etc.
12539
La plug se cum5sce RomAnul.

BARONZI, p. 66.
163.
ElINTEscu, p.

12540
Nada numal la plug e bun.

IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 47.
Nadd nu face 'n prietepg,

Ud nada e Nina numa la plug.
A. PA, Ir, p.47.
HaTTEscu,
p. 116.
1 Mal bine din noti de at tot sA, innddim i s chrpira

(GoLEscu).
dacoromanica.ro
506
20 Impotriva tovArhiel.
*.A
Cine voiesce sa s lmboghtasca din plug

trebue sa '1 prte de crne.
12541
Dna. POPOVICIC7, nv. c. Galga,
coniit. Arad, Ungaria.
Daca te la1 in naclejdea slugilor nu te mal prieopsesci

niel data.
Plugul se ruginesce daca nu lucrezi Cu el.
12542
Sem. Centr. Buc. Cl. VIII prin

Veo' Fer.
P. aii.RBOVICEANU, prof.

*A
A'I pune boli In plug cu cine-va.
12543
L. *ThrEAxu, Semas., p. 356.
I. CREANG1, Conv. Liter., IX,

p. 342; Pov, p. 28.
S. I. GROSS1VLA1N, Dict p. 75.
FR. DA.1EB,
I, p. 153. C. BUNGETIANU, preot,
c. Cosovq. j. Meh,edinti. C. TEO.
ve41 No. .r344.
DORESCU, 1:v. c. Pungesa, j. Vasluiu.
10 A luer cu cine-va in tovgrAie.

2 A'i tine piept, al desfide ; a'i caut crta.
,Apol doar ed nu 's de-acelca de carl' crede el : a' am sArit peste
gardurI niel odatti de cand sunt. Ei tacI cum'tre, c6, te-au dobzitlit
ei1 ! Cu mine ti-al pus boil In plug I Apol sine rainte c; al sal scog
t'ara crne., I. CREANGA, Pov. p. 28.
12544
Doar n'o s'mI *fea boiI de la plug.
VOY Boa.

12545
Nu ti-e plugul de-aa brazda.

G. COSBUC, Transilvania.
Nu o s, potf face lucrul acesta care intrece puterile tale.
dacoromanica.ro
LEGI, iNV rATURA, MESERIf
*
12546
507
Par'ca 'I merge plugurile.

I. POPESCII, tint,. C. DobrenT., j.
Ilfov.
Adica ride, se bucura.

*a
12547
umbl plugul (bine).

A PANN, II, p. 68. HinEscy,
p. 148.
GR. ALEXANDRESCU, Ma-
gi str j. Putna.
II merg treburile bine, are vre-un folos, vre-un ctig

6re-care.
Dintr'acest castig, Tan spune
ImI mal umblet mie plugu.
T. SPERANT, III, p. 265.
*
12548
I-a stat plugul.

E. T. PATRICIU, inV. C. &milli,
j. Covurluiu.
Nu maI are nicI un folos de nicaerI.

12549
Par'ca trage In plug.

G. I. TOMESCU, inn C. Brosceni,
j. Mehedinp. D-na Z. JUVARA,

c. Fedesci, j. Tutova.
1 CeluI slab.
2 CeluI ostenit, care gfae.
Ca cum ar trage la plug.
12550
Semin. Centr. Bete. Cl. VIII,

prin P. GRBOVICEANU, prof.

*
12551
Acesta mi-i plugu.

1. CREANGI, Amint., p. 95.
Adica mijlocul de 41 ctigh traIul slilnic.

dacoromanica.ro
508
(De la o vreme, v6dnd bTetul popl, cl, s'a pus in cfird cu nebunil,
incepe s'o into5ra la surub : Me" astptti nisce fiT de duhovnicT, dragil
meT, si trebute al m due mort-copt, acT acsta ni-1 plugu., 1.

CREANG.X.
POCINOG
A da de pocinog.
12552
P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I, p.

227.
V&A ,pegubincr.
Adica de o superare, de un ne-ajuns.
PODGORN
12553
Podgorenif bunI nu culeg poma de diminta.
GAVR. ONIOR, prof. c. Pulescl,
j. Tutova.
1 Pentru eel pre pripitl.

2 Nu marith fetele pr de tinere ;
sd
se mal
GR. POENARU, iny.
c. Rassa,
ridice.
POGHIRCA
12554
Par'ca '1 poghirca.

j. lalomita.
Oand cine-va capeta numai rele i renine tot in urmA,

pe cand cel-l-altl 11 feat' in ris de ne-isbandd.
POLITA
Ve4T
12555
Bun e polita dar zabovesce la plata.

'ORD. GOLESCII, 3188. II, p. 86.
AdicA, trba ce nu se sevirasce prin insui stapAnul,

mult zabovesce prin altil (Gouscu).
dacoromanica.ro
LEO', INVATATIIRA, NESERIf
509
l face polit.
12556
FR. DAM, III, p. 242.
Adic
l trimete (1.6 la unul la altul (GoLEsou).
XI plti polita.
12557
A int6rce cul-va r6u1 ce ni l'a facut.

batut joc de dtnsul odinierl, dar astl-.1 i-a plettit poiira.)
RendrP quelqu'un la nionizaie de sa pike.

Prov. Franc.
POSTA
Vestf Cal, Frunte.
Posta satului.
12558
M. LUPES 'u, -in v.
c.
Broecent,
j. SucIava.
Vedi Stafetd.
Celuf ce'i place a purth mincfunile.

*A
12559
A fi (ajunge) cal de poste.

MmAl.LEscu, /ny.
A.
c. Buten, j.
Prahova. Scol. N. Inv. Cl. VII,

prin. P. GARBOVICEANU, prof.
Vegi Olac.
A. fi muncit peste mesura; a fi intrebuintat la bite,

trimis in bite paxtile.
*,L
pte poste s'un popas.
12560
Sezat., I, p. 283. S. FL. MARIAN, Omit., I, p. 214.
Yedi Na. 3377.
Adicd distantd, lungime mare.

*
12561
De o poste.
GAVR. ONIOR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
dacoromanica.ro
508
'De la o vreme, v'c'd'nd Metul pop g a s'a pus in ettrd cu nebunir,

incepe s'o intrcii, la surub : M astpta nisce fiT de duhovnidl, dragil
me, i trebuIe 86, m6 due mort-copt, ccl acsta ni-i plugu.,

CREANG.I.
POCINOG
A da de pocinog.
12552
P. ISPIRESCU,
227.
18t., I, p.
V ell ,Sugubind.
Adicti, de o suprare, de un ne-ajuns.
PODGORN
*
12553
Podgorenil bun' nu culeg pdpma de dimint.
:2.
GAVR. ONISOR, prof. c. Pulesci,

Tutova.
1 Pentru cei pr
2 Nu mgrith, fetele pr de tinere ; las-le s' se maI
ridice.
POGHIRCA
*
12554
Par'c 'I poghirc.

j.
GR. POENARU, ing. C. Rama,
CAnd cine-va capt& numaI rete i. rmne tot In urma,

pe chnd ceI-1-a1t1 II leat. In As de ne-isbanda.
POLITA
Ve4Y
12555
Bun e polita dar zabovesce la plat.

IORD. GOLESCU, 31,98. II, p. 86.
Mica trba ce nu s stivirasce prin insuI stApAnul,

malt zabovesce prin alp): (Gouscu).
dacoromanica.ro
_LEO, iNVtTITUR.., MESERII
509
kl face ponla.
12556
Ir, p. 15.
Adic5,
l trimete de la unul la altul (GoLEscu).
A'l plti polita.
12557
A interce cul-va reul ce ni l'a facut.

ha'tut joc de dinsul odinirk dar ast5.-.T i-a pidtit polila.,
Rendo, et quelqu'un la monnaie de sa pice.

Prov. Franc.
POSTA
VOY Cal, Fi-unte.
12558
*A
Posta satului.
M. LUPES
j. &clava.
Ve4i Stafetd.
inv. c. Brosced,
Celul ce'I place a purth mincIunile.

*
12559
A fi (ajunge) cal de poste.

FR. DAmt, Di. p.
MIHLLESOU, hm. c.
202.
A.
Bufteni, j.
Prahova. Scol. iV. Inv. Cl. VII,
prin. P. GIRBOVICEANU, prof.
Ve4i (Nac.
A. fi muncit peste mesura; a fi intrebuintat la tete,

trimis in tete pArtile.
A se aciaogh la No. 1424.
12560
*A
pte poste s'un popas.
Sezat., I, p. 283. S. FL. MARIAN, Omit., I, p. 214.
Vegi No. 2377.
Adica distanta, lungime mare.

*A
12561
De o poste.
V. .ALEXANDRI, Teatr., p. 606.

GAVR. ONIOR, prof c. Banca,
j. Tutova.
dacoromanica.ro
510
lb Ad.icA de departe
2 Indata, Mi% multa vorba.
eAdica daca '1 omul vit de boer mare se cuneisce cale de-o posta.,
(Bol morfi vil.

i Inteleg de o pote unde bate el.
A POTCOV
Vecil 13r6sat
12562
A potcovi pre cine-va.

Conv. Liter., V, p. 454. AvR.
CORCEA,paroh, c. Costef,Banat.
V. A. FORESCII, C. Folticeni, j. Suclava.
VOY a liza/la.
Prin -viclenie a Ine14 pre nescine. A se adhogh
No. 2389.
4L'a tinut din scurt pana l'a potcovit bine.)
POTLOGA
Potlg.
12563
FR. DAmt, III, p. 254.
Caq.dur btrrmil.
POTLOGAR
Potlogar.
12564
L.
.YLLIsTEAls-U, Dict. p. 637.
1 Carpacm.
2 Punga ordinal.
POVESTE
Vecji Alindund.
*
12565
E merge vestea i povestea.

AVR. CORCEA, parok, c. Costell,
Banat.
dacoromanica.ro
LEGL
MESERII.
511
latesce o falmA despre cine-va care a comis, sati i

s'a intimplat ce-va insemnat.
12566
A spune povetI.
FR. DAst, IJI, p. 257.
Veg Basm.
A .spune lucruff ce nu sunt sati nu pot fi; a mintl.

Faire des contes bleus.
Prov. Frane.
12567
Poveste bund de adormit copiii de tila.

Adicg lucru de ne-crelut.

12568
Aa mi te-a fost povestea.

P. ISPIRESOU, Leg. p. 377.
Av, merge trba, acesta t.-e iretlicul.

cllotul, phnl a nu se culelt, se duce la donitA s be niticA apl, cAcT
ii er sete. Ulandu-se in donit, el vAcjii cA pe obrazul luT din stiinga
sunt nisce pete negre. In cmara, unde dormeaA 6spetiT ImpAratuluT,
luminarea arse t6td n6ptea.
E! aqa mi ti-a fost povestea ? 4ise el incetisor; staT m61, darit,
sA'ff arel e cu cine ai a face

12569
P. ISPLRESOU.
A ajunge (se face, rmAne) de poveste

In Ora'.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158;
II, p. 144; Hl, p. 128.
'usar,
Adicd vestit.
p. 151.
P. IsPrnEscu,
Rev. Ist. I, p. 230; Leg. p. 161.
(Dar mi-te de invgtat? Inv'tA, ca ne-altiT pe lumea astA alta.

N'apucA, s a0A de la chacra ce-va, cA el invAt maT din adinc de
d'A dascAlul i ast-fel ajunsese de poveste. UniT lice cA scitt carte
png in glezne ; alta ;licea cA pfing in genuchl; rA altiT pAng in brin.
P. ISPIRESCU.
dacoromanica.ro
512
PROVERBELE ROM.EINILOR
De poveste.
12570
MIRON COSTEN,Let0p. T, p. 262.
NEC. MUSTE, Letop. Mold. III, p.
35&60.A. l'ANN, I, p. 53.

P. 1SPIRESCU, Leg., p. 64.
1 Adicd apr6pe niel unul, atht numai cAt sd s6 perte

vorbi de acsta, niel unul.
Cea-alt bate Lescii, tag. ab. *tut in robie la rtarT, i ma
innecat in Prut, ct abIa de all scApat cine-va de poveste.,
M. COSTLN, I, p. 262.
mu!tT
(DrI slujitoriT ceT cglrT, ca 500 de Cmeni ce erail, unul de poaflat lng. Domnu al rtusca. ; ce aril' in cotro
putut
dos.)
N. 114USTE, 1Ir, p. 60.
veete nu
20 Lucru frumos, de mirare, ne-vqut, de care prin.
urmare 00, lumea vorbesce.
Bine, fa, rspunse fiul de boer, cum ea tem nol o mndrete de

merT? Nu ve41, tu, c sunt de poceste? Cine me are asemenea merT ?,
P. .1 SPIRESCU, Leg. p. 64.
Ne-am departat cu povestea.
12571
A. PANN, ir, p. 133

TEEcu, p. 151.
11ar-
V 01 VorbeI.
Sd ne int6rcem la vorba neostrd. V41 No. 6410.
Ca povestea bunicheI.
12572
Adicd f6rte vechiti.

*
12573
FR. DAMR, irr,p. 257.
Povestea celuIa.
vel, j. Vaslula.
Povestea vorbri.
Adied o licere cunoscutd; proverb.
12574
Povestea (vorba) Muntnului.

I. ROSSETTOS, ing. j. Roman.
Pentru o vorbd mincin6sd.
dacoromanica.ro
LEGT, INVETATURA, MESERIf
513
PRA5TIE
Vell Ham.
PRAVALIE
*
12575
Prvlie cu chirie,
(i) marf In datorie.
A. PAN, Edit. 1889, p. 131; II,

p. 85.
HINTEscu, p. 152.
V.
SALA, dasc. c Telec Nimdiesci,
comit. Bihor, Ungarfa.
Sem.
C'entr. Buc. Cl. VIII, prin P.
GARBOVICEANU, prof.
cu chirie,
kFi mufa pe clatorie
Atcita'ì tot.
G I TomEscu, bu). C. Brocean,
j. Mehedinti.
Vedi Drq-heiu.
S lice pentru cel d'e tot scdpatatI negutaton, 1 pentru Gel ce trdIesc tot cu imprumutare (GOLEsoLi).
PRAVILA
Ori-ce pravil cu dosbirea ei.
12576
Adia, on-ce poruncA are un ce d6osbit (Gouscu).
Unde sunt multe pravile, acolo si mult

ne-dreptate.
12577
C. DIN GoLEscI, Pilde, p. 38.
liegi Leg?.
Cdcf atunci omul calca legea, far sa o cun6sca, i. se

pedepsesce, ast-fel, pe ne-drept.
*
12578
A pune pravil.
D.na Z. JUVARA, C. Fed88C1, j.
Tutova.
A stabill o regula, a hotari ca va fi ast-fel.
dacoromanica.ro
514
PRECUPET
Precupetului firgul 61 da d cap.
12579
IORD. GOLESOU, MSS, II, p. 61.
Adicd, &and la tirg marfa e ieftinA, atunci 1 precupetul d6 nevole vinde feftin (Gouscu).
PREPELEAG
Very Illusta
PRICINA
S'a spart pricina 'n sobor

Tot iara-i In capul lor.
12580
HinEscu, p. 152.
Tot el" ail OAR' o.
Acel cu pricin
Sde in odihn,
cel fara vina
Flange i suspina.
12581
A. PANN, II, p. 30. 1-1INTEscu,

p. 152.
Semin. C. Bucur., cl.
VII, prin P. GIRBOVICEANII,prOf.
Arat5, cum se imparte dreptatea in lume. Tot cel ne-
vinovat e necAjit.
PROCES
*LI
12582
Mai buna
procese.
o pace de cat o suta de

V. SALA, dasc. c. Vasco, comit.
Bihar, Ungaria.
Vecr Impctcare,
7ua'ecalit', Pace.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATURA, KESERIf
516
Un maigre accord est prfrable un gras procs.

Prov. Franc.
Megio un magro comodamento, che una grassa

sentenza.1)
Prov. Venir.
Agree, for the law is costly.2)

Prov. Engl.
PROCOPSELA
12583
Procopsla nu se cumpr Cu banl

Ci se catiga cu
\Tell Ban.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28;

Invltura cere =ilea i stdruinta mult6.

12584
Procopsla nu e carp& s'a o mototolescI

i s o bagi In sin.
A. PANN, Edir. 1889, p. 29;
II, p. 4. HINTEscu, p. 154.
PROCOPSELA
12585
Nu e nicI o IndoIel'a
Are semn de procopsl.
A. PANN, I. p. 170.
Aclica o ajung& la ce-va. S6 dice mal mult In batale de joc.

A SE PROCOPS.
12586
NicI pe sine nu s procopsesce, nidi. pe

altul nu folosesce.
A. PANN, III, p. 77. HDTTEscu,
p. 154.
Mal biue o slab. involl, de cat o gra,. sentint.

Involla, de at procesul este ma eftin.
dacoromanica.ro
516
Pentru cel sgdrcit i cumplit.

12587
S'o procopsi, cAnd Mr() cresce

Pr In palm i. 'ntre degete (dete).
A. PANN, I, p. 170. HINTESCU,
p. 154.
Adic nicl-odata. Pentru cel care nu se folosesce de

inv'tatura ce i se da.
12588
Numai atunci este singur cel procopsit,

Cand st de vorb, in cas, cu omul ne[pedepsit.
HENTEscu, p. 154.
Arata ne-insemmitatea omuluI lipsit de orl-ce invettur6.
PROTAP
Vedi Car, Curd, Afurere,
Om.
12589
Cu hrtia In protap.
Vedl yalM.
V. A. FORESCU, C. FolticenY, j.
SucIava.
1 Ordin grabnic, s, se facd un lucru fdra,' zi.tbavA.

cA intrat in sat cv. kirtia In profap.
2 Acelq inteles ea la No. 12109.

12590
Car cu dou protapuri.
Om indemAnatic, priceput. Cand vede cti nu p6te isbutl

intr'un fel, Incerc6 alminterea.
CARUL CU DOUt PROTAPURf
Asa ne istorisesc b'trniI, intre multe altele, ca' mal de mult stre-
naosil nostril, nesciind ciind vor navall inarnicit asupra lor ca s'a* 'I
despTe de t6te ce aveau, ne-fiind mat niel intr. di sigurl de averea
vita lor, faceau nisce &m/te, prin mijlocul carora li se d de scire,
cnd se apropiau inamicil de dinsiI. Ciuhele acestea, cariI se imprantatt
de regula pe culmele cele mat inalte ale dlurilor si ale muntilor,
dacoromanica.ro
LEGI, nryttlaunk, MESERit
517
const dintr'un criprior lung, sag dintr'o barng mare de brad sau de
alt lemn pe care o infagurag dintr'un capt pang 'ntenItul en pae
sucite i unse cu reging sag cu smeda.
Mai departe, fie-care Roman care avea puting avere gi n'ar fi voit
sg, cadg in mana inamicilor, i fricea un car cu rdte dou6 protapuri
sag rude pe care inch* la timp de nevoe, ttg averea sa cea mal
scumpg.
Cand intrag inamicii in trrt strjeril, earl erau pugi anume s st

de pandg, pe culmile dlurilor, d foc cinhelor descrise mai sus, chihele se aprindead, i prin flacgra lor se da de scire tuturor Romanilor de prin apropiere, cg inamicii Tgtari, Turd, Ungurl. Cazad, Legi
sag caril eraii, se apropie de dingii. Romanii vgdnd acest semn
sciind pr bine ce 'I agtpth, incrircail de grab tot ce aveag mai scump.
pe lngg sine, in carele cele cu dou protapuri, injugag boil, la unul
din protapurile, ce er indreptat spre prt, liaa spot sP retrggeag

spre Carpati, spre desimea muntilor, unde era tag scgparea lor.
Fiind crt insg pe acele timpuri, in munti nu se aflau, ca acuma,
drumuri i plaluri bgtute pe carI s pertg omul umbl dupg plcere,
se intbrcg carul sri inegrcat cu povarg in cotro va vol; ci aflandu se,

aga dicnd, numai nisce poteci i cgreri frte inp.:uste, de aceea faceau
ei carele cu dou protapurl ca sal numai
nevoe a le intrce in
tot momentul, ci se 'njuge boil la protapul intors in cotro aye& s
apuce.
Earggi ne istorisesc btranii cg tot din causa inamicilor, se vedeau
mal de mult Romancele suite a tan,. carnea ce o puneau la foc s

firbg, in mal multe bucritele, gi fie-care bucgticg a o leg eke c'o
atig6rg, pre care o lgsau s atirne afarg din l. Cand s'apropiau
inamicii, ne mai avnd timp ca 86 agtepte pana ce va ferbe carnea
fie-care scote de grabg ate o bucgtica de carne, cu atigThre, din 61g,

ca s nu se friffg la mng, o punc unde apnea, i ag, apoi fugeau
cu totii de 'naintea inamicilor, gi se ascundeau prin munti, sau prin
alte locuri, unde cugetau cg nu vor fi urmgriti gi
Acstg dating de a legit carnea c'o atir, &and se pune la foc

ca s %OA, s'a pstrat pang, in dina de astafli in unele sate din
in until' Bucovinei. lush' child intrebi acum pe vre-o Roman* de ce
lega carnea Cu at. cand o pune la foc, ce insemnzg capetul de ala
cc spinzurg din 611 afarg, nu scie nemicg alta s 'ti respunda, decat
daga a apucat de la mogi stremogi i aga face gi ea ! S. FL. MA*
RIAN, Orn., I I, p. 286.
Veqf In *eziltrea, I, p. 155, Vrentea de pe dind RoWand umblet eu doue prorapuri la car.
12591
Car fr protap.
TORDACHE GOLESCU, 11188. IT, A.
sem., p. 15 & 99.

Ili, p. 291.
FR. DAME,
1 Arita lipsa unuI bun chrmuitor.

20 Om fara judecata.
Fie Oil cat de bung, dar fril ocarmuitor, ca cam' cel mal bun
dar j dreg prolap.,
dacoromanica.ro
hl 8
PROVERB ELE ROMAN I LOR
A SE PROTAP
*A
12592
A se protapI.
G. P. SALVIti, inv.
j. Covurluin.
c.
SmultI,
A se impotrivl numaT cu gura ; pe cnd a se pune rica,
are intelesul de: a se impotrivl cu gura Ba cu torta.

PUNGA
Vecli Ban, CacruM, Cap

Cdrcruma, Catdra, Chezas,
Fecror, Fimete, Galbina;e,
Gura, Aldna, Cap. IX, c. Masa, Murere, Vale, a Pupa,

Ruda, Sarac, Stul, Sluga,
Tovarasie, rufa, Vin, Trinator, Va' rba.
12593
Punga turcsc
serm ala nemtsc.

I ORD. O OL ESCU, Mss. II. p. 55.
In mana pungei turcescd

nempai.1)
In ea sermea
A. PANN, IT, p. 70.

HINTEscu,
L. *AINEANII, Elem. TEtre.
p. 98.
p. 232, Archiv. Ist. 1885.
S qice pentru ce' ce fac Otirl d lucrurI marI eI

nimic, pentru ceI ce featt slujbe cu numirI mari.
s1ujb sc (GoLEscu).
Sermaia sa sermea de la turcescul ser-mclie. capital,
fond constituit (ser = cap i ~ra, fondurl, capital).

Neogrec. oepp.9.76;- (capital); Croat, sermija (avere).
12594
A cu e pung mai mare ? A cuI s vede.

A. PANN, Edit. 1889, p. 174;
p. 77.
]?ice cel sgircit, vrnd s arte cd e sarac.

') Hit-qezeu serie din ne-sciin0. : sima.
dacoromanica.ro
LEA iNVTATURA, MESERIf
519
Punga altuIa e ma' mare.
12595
A. PANN, Edit. 1889, p. 66;

III, p. 81.
Vecll GaintY, Oil, Pura.
Acela Inteles ca la No. 1847 b.
A vi9inlui punga pare ca ingreac cama
12596
mult.
D. DAN, stud. c. Moloviste, Mace-
donia. X. CAPSALE, C. Pirlepe,

Macedonia.
Vell Gertna
Acela luteles ca la No. 12595.

*
12597
Punga vorbesce.
I. LuxGu, c. Sebesul-Mare, Tran-
Ve41 Ban.
Adied cel bogat.

*
12598
Punga scumpului pe mana desmerdatului.

I. FOPESCU, 'inv. C. Dobreiii, j.
Cnd pgrintele a adunat i copilul cheltuesce.

A pre avare, fils prodigue.
Prov. Franc.
12599
Ba cal tca, ba cal pung.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Mad uuul vr s ineurce lumea, spunnd multe i
mdrunte.
') Punga vecinulul se pare ei e mult mal grea.

35
61498
dacoromanica.ro
520
PROVERBELE RORLINILOR
12600
M uItal In fundu pungil

Viul ata
GAVR. ONIOR, prof C
Crap,
j. Tutova. I. POPEsco, inv.

Dobrenf, j. Ilfov.
c.
Lipsa, total, saracie
Deschide-te, pungulitA,
SA plAtim lui Ionit.
12601
GAVR. ONIOR, prof. C. Banca.
j. Tutova.
Child nu al incotro.
Nol putem fi fratI, dar pungile nstre

nu sunt surori.
12602
V. A. FORESCU, c. Folticeni,
Suclava.
V ecjI Frate, Nine.
.Acela Inteles ca la No. 10037.

12603
Socotla coceinef i punga boerulul.

AL. DAVILA, Liter. i Art., IV,
No. 4, p. 273.
Child unul cheltuesce fara socotla cac plata nu'l privesce pe dinsul.
,L
12604
Poftim, pungA, la mas.

GR. ALEXANDRESCU, nzagistr. j.
Putna. C. TEODORESCU, hi?).

Pungesci, j. Vasluiu.
C.
Poftim, pungd, la masci,

Dacc
adu,s de-a-cascl.
I. CREANG.X, Pov. p. 234.
V ecri Mend.
C.
TROTEANU, C. Steincesci,j.Botoani.
1 Adica poftim la masa cu banil tl. S dice cand
cine-va vine ne-ateptat i ne-dorit la masa.
dacoromanica.ro
LEA NVEATtJRA, biESERII
521
20 FA, singur daca poi.

cDragul mea tovart4, la grea nevole m'a liggat lar sphul. Orna
stV1 aduc pe fata Imp6ratulul Ros, de mide om

a scornit alta :
scl. Astal curat vorba cela: poftim, punga la masa, dactl fi-al adus
de-a-casd z
I. CREANG.I.
12605
Cine nu deschide ochil deschide punga.

K. A. ZAM.FIRESOU-DIACON, inv.
c. Stiubieni, j. Dorohoi.
A. GoROVEI, C. Folticeni, j. Suciava.
1.
134xEscu, prof. j. Roman.
G. POBORAN, inSt. j. Olt.
Cine nu belesce ochii belesce punga.

E. I. PATRIclu, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
Daca nu deschicri ochii deschide punga.

AL. POPESCU, inv.
j. Ilfov.
C.
Cernica,
Cnd nu bagi de snag, Cu cine af a face, adese-orT

aasta greslA i aduce pagube marf. Se dice mai ales
la cumprare.
Cerrar la boca, y abrir la bolsa.')

Prov. Span.
Wer die Augen nicht aufthut, muss den Beutel

aufthun.2)
12606
Prov. Germ.
Nu e mai grea bl
De cAt punga (punga) gc5l.

A. PA, Edit. 1889, p. 68 &
G. I.
162; 111, p. 72 & 131.
MUNTEANU, p 151.H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
(fu. MIHALACHE, inv. r. Sen-
dresci, j Tutova.
2) A inchide gura, i a deschide punga.

2) Cine nu deschide odia, trebuie si deschidi punga.
dacoromanica.ro
522
PROVERBELE ROhLiNILOR
Nrc e alta maì grea b6la
De eat ceind e punga Oa.

A. PA, II!, p. 138. limp-
scu, p. 17.
*
Cea ma mare baa

Este punga gaa.
V. SALA, dase. c. Vapofi -Bdresci, comit. Bihor, Ungaria.
Dar. POPOVIef, inV. c. Curin, comit. Arad, Ungaria. Semin. Cent.
Buc. Cl. VIII, prin P. GARBOVI-
CEANU, prof.
E grea bald
Cand e punga gold.
V. A. FORESCU, C. Malin, j.
Suciara.
Aratti ad e de rii cand nu avem parale.

12607
Tarfa mare, -punga

C. TONESCU, prof.
C.
Nevsta,
Macedonia.
Vec11 Drum.
Pentru cei carif cheltuesc ce nu at, vrnd srt se arte

mal mult de cht sunt.
12608
Punga plin pand'ini fuse

Mandra pe man m puse;
Cand ven la jumatate
MAndra m dete la spate;
Cand de loe nu mai sunara
M dete pe u-afar
Mndrele Iubesc pentru bani.

12609
Punga la gur 1-a facut palejinf.

1) Lux mare i punga glg.
dacoromanica.ro
LEGf, iNVETATUR, MESERII
Punga
623
fcicut peaajen la gurei.

A. PAN, III, p. 91.
Punga "i-a fdcut paianjen la gurcl.

iIINTESCTJ, p. 156.
Se 1.ice pentru cei scumpi 1. sgrciti, ce uicI-odatg,

T cleslgg. punga (GoLEscu).
Punga 'I e mare

gura n'are.
12610
A. PANN. Edit. 18b9, p. 64; III,

Are punge nutre

Darcl gurel n' are.
V. SALA. dasc. c. Vascori-Bd-
rescl, emit. Bihor, Ungaria.
*A
Punga lu n'are gurd.

D-na Z. JUVARA, C. Fedescr, j.
Tutova
Pentru omul sgrcit.

12611
A av nou baerI la punga..

Olt.
A fi frte sgarcit.
12612
Mie nici nu 'mi infra in punga nici nu 'mi

Iese.
A. PAN, II, p. 152.

scu, p. 82.
HENTE-
Adica fa cum itI place, cad nu am niel un interes

acsta afacere.
12613
11 gasesc frigurile pungiI.

A. PANN, Edit. 1889, p. 68;
HINTEscu, p. 63.
III, p. 72.
dacoromanica.ro
524
PROVERB= ROMINILOR
Te gelsesce Ulu gcabineirei i frigurile pungii.

A. PA, Edil. 1889, p. 133;
Ve4I Buzunar,
nare.

Cnd nu1,1 sunA in buzunare
Ptimesce de galbinare,
i de friguri grele 'n punga"
Cu scuturtur lungg.
Vede binior In pungg,

Are ochiI ce s ung.
12614

VOA' Na. 4209.
Adich are avere.

*
12615
S'a'
'1 bagl In pung.

De slab ce este.
*
12616
av la pungA.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Rd-
tescl, j. Arges.
A fi stapan pe cine-va, al duce pe placul set.

Avoir quelqu' un clans sa poche.
Prov. Franc,
12617
*.L
Al bga In pung6.
1 Acela 1nteles ca la No. 12616.

dh de cheltrald.
dacoromanica.ro
LEGI, iNTATIkTURI, MESERIT
.!.
12618
525
A'i cauta (cata) In punga

T. Bk,4EL, preot, c. $efclnesc 1,
j. Vdlcea. G. PoBoRAIT, inst. j.

Olt.
A fi tot bolnav i. mai mult mort.

12619
A lega baerile de la punga.

V. A. FORESCU, C. Dorna, j.
Suciava.
A nu maI d banI, a nu mai cheltul.

A venit vremea set legam baerile de la pungd.,
SPrrer les cordons de la bourse.

Prov. Franc.
*.L
12620
I s'o intors punga pe dos.

GAVE/. ONIOR, prof. C. Creingu,
j. Tutova.
A cheltuit tot ce a avut.
sI rupe punga In tlrg.
12621
IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 15.
Adia, cheltuesce piste m'Ssurg,, puindu'I in pizma cu

punga sa (GOLESCU).
,!,,
Il scurm paralele In punga.
12622
I. BINESCU, prof. j Roman.
E risipitor.
12623
ede cu punga 'n drum.

V. A. FORESCU, C. Follicenf, j.
E. I. PATRIGIu, inv. C.
Suciava.
&miff, j. Covurluiu.
DA la totI. Pentru omul bun i darnic.
dacoromanica.ro
526
PROVERB= ROMANTLOR
A fi cald la punga.
12624
DELAVRANCEA, Sultdnica.
Adica bogat.
*
12625
A fi gros la pung.
G. I. MUNTEANU, p. 121.
lorrEscu, III, p. 108.
FR. DAME,
ir. p. 86; III, p. 298.
G. P.
SAINIU, inv. c. Smultl, j. COMO'
iltiU.
A fi gros In pungei.
E. I. PATRICfU, (ny. c. &miff,
j. Covurluiu.
Adica bogat.
Is grOse birile la punga.
12626
TEODORESCU-CHIRELEANU, (ny.,
c. Brosceni, j. &clam.

*.L
A fi intuneric In punga.
12627
E. I. PAnumtr, inv. c. Smultl,
j. Covurlulu.
Aratii lipsa de ban'.

*LC
12628
AI fi punga oftic6sa.
GR. JIPESCU, Rur Oras. p. 264.

12629
Al dur punga.
I6N STINESCU, j. Arges. G.

12630
A sufla In punga.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVATATURA, MESER'I
527
10 A nu av nimica in ea.
20 A o deert.
(Slujbalil" lacomI sufid i papii din pungile RomaniIon
A'I sufla vintul In punga.
12631
AL. ODOBESCO, III, p. 138.
AI bate vintul prin pungd.

JUL. VULCANESCU, elev, Sc. inst.
c. Pelesci, j. Dolj.
Sufla 'n punga.
12632
BARONZL p. 96.
Pentru cel shrac.

12633
*.L
Cat In puca, atat In punga.

CATRINIt, elev, Sc. Norm. Berl.
c. Ridiu, j. T'ashare.
Vec,1T Fusca.

12634
I-a intrat rpele In punga.

G. BANULESCU, inv. c. Pietro-
?ita, j. Dinibovita.

Logo- le diable dans sa bourse.
Prov. Franc.
*
12635
Ca (cat) o pung.
G. POBORAN, hist. j. Olt.
Adia, om lung i. slab.
dacoromanica.ro
528
PROVERBELE ROMILNILOR
PUNGA5
Punga.
12636
Adia om detept.
PU5CARIE
Vecg Grec, Hey.
I c'o sut, 1 c'o mie, tot In pucarie.
12637
I ORD. GOLESCU, MSS. EJ. p 97.
S6 qice la dsmidjduire (GoLEsuu).
bg la puc6rie.
12638
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeifi,
Banat.
A. indemn, la fapte rele
PUTINA
Ve41 Argitsld, Br/Ina.
A se feri de putin. i a da peste brudin.
12639
FR. DAmE, III, p. 304.
A se fel de un rt. i a dh, peste altul maf mare.

*.L
12640
A vrs putina cu hutif.

D na PROF. SION, c. Berlad,
A spune tot.
*
12641
Tutova.
A destup o alta putin.

_Patna.
A se apuch de o alta trbd, de o alta yorbA, child una

s'a gatit.
dacoromanica.ro
529
LEGI, INVETAITURA, MESERIf
A spla putina.
12642
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop. p.
6elatrea, I, p. 26. V.
202.
ALEXANDRI, Teatr., p. 70, 226,
500, 588, 605, 619, 615, 1073, 1169,
S. I. GROSSMANN, Dick.
1396.
p. 112.
G. P. tikixr6, Inc.
Covurluiu.
c.
Smulfi, j.
GAVR. ONIVR, prof.
c. Zorleni, j. Tutova.
RAN, inst. j. Olt.
*A
G. Poso-
A terge putina.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci,
E. I. PATRIOU, Inc. C.
Tutova.
Srnull,j. Covurluiu. M. CANIAN,

public. j. Ias1.
Vecp PutineV.
A fugl, a plech de unde-va. Intiun mod mal sintetic

se Oice: a o sterge, a o spela.
A cito 7. . . (furios) Ah ti cocar... te port dou luni
EGOR
Doi morli vii,
de dile cu dura, a'apoi chnd ii platti speli putina
p. 588.
PUTINEIU
A bate ca intr'un putinelu deochiat.
12643
BARONZI, p. 43.
A incerca In zadar.
*
12644
S'a bktut (splat) putineful.

G. POBORAN, Wt. i Olt
Ve4Y Putind.
S'a isprAvit, nu mat' sunt fol6se1e de odini6ra.
PUZDER1E
Ve(li Phderte.
12645
Puzderie.
Adica o multime nenumratA.
dacoromanica.ro
530
PROVERBELE ROiais'ILOR
RABOJ
Vegi
12646
*A lu un lucru pe raboj.
'ORD. GOLESCU,
MSS. iI, p. 110.
Adica pe datorie.
12647
A sterge de pe raboj.
10 A da uitarei.
2 A plati o datorie.
RABU5
Vegt Rdbaj.
12648
A esi din rdbus afar.

I. CREANGa, COnV. Liter., xr,
p. 25; l'ov. p. 152. B. P. HAj-
DRU, Etint. Magn. p. 428 tk 2629,FR. DATI, III, p. 306.
2 A face ce-va far tocinla sa fdra socotla, pe neprevequte.
20 A pierde rilbdarea, a se superh.

Proverb de origind, cIobansca, dup, D. Ildd.'ti.
eNumaI sd avem vorbd din nainte, sd nu fiT red de gurii, c'apoI
sa nu me scotl din sdrite i sa me fad, eke odat, set 'nit Tes

din rabus afard.,
1. CREANGA, Pov. p. 132.
12649
A scte din rabus.

G. POBORAN, inst. c. Slatina,
Aclicg. a super.
12650
j. Olt.
A spune dupd rabus.

1. CREANGA,
AMint., p. 61.
Adica fara ovaire. repede, ea cine-va care scie bine

un lucru.
dacoromanica.ro
LEG, iNVETATURI, XESERIT
531
2 Lucru cert, hotarit.

gi mama, bung cresting, creOndu-le the lAptise, dupci rabu ? cum
i le spusesem el ea magulele, m'a lgudat de vreduicia ce acusem,

si m1 a dat de mancare., I. CREANGI.
RAFUTALA
Rfueala de a-cas nu se potrivesce Cu

ace(a) din (de la) tirg.
12651
V. A. FouEscu, C. Stlinis6ra, j.
Suctava.
Veyli socotiky.
Cancl intiun fel socotim i alt-fel se intimpla. De

pilda cand iti fad singar planurf, fara a mal intrebk 1
pe altii carif sunt, i ef, interesati in causa ; ba chiar
iti suut protivnicT.
REFEC
12652
*A
lu pre cine-va la refec.

L. ..k1.NEANT:r, Dict.
FR. DADEE, IV, p. 322.
BORAN, ing. j. Olt.
p. 678.
G. PO-
Al mustra aspru.
*
12653
A'l trage un refec.

G. POBORAN,
inst. j. Olt.
REFENEA
*
12654
A'si plti refenua.

Olt.
dacoromanica.ro
532
PBOVERBELE ROM.114ILOR
RSCOL
A trece peste rscle.
12655
P. TSPIRESCII, Rev Ist., I, p.
235; Unch. Sfdt., p. 95.
IoRD.
GOLESCII, 0188. II, p. 690.
A se trece cu firea, Cu gluma, cu indrdsnla.

cCe tot Ea, frtibre, de tot vorbesci de troniaor ? par'crti st, in
gat, rspunse Epimeteti, carele vedea c pr trece peste resc6le Pandora,
Cu atittea intrebari., P. ISPERESCU.
RESTEO
Vecli Musa, Vorbd.
A b la botezul resteului.
12656
vev Prag.
V. A. URECHYE, prof, j.
A b6 child nu mal. ti-e sete 1 cum lice Rabelais : boire

pour la soif venir.
Origina acesteI liceri este urm't6rea : Nisce car&ul
ostenitI de drumul cel lung i insetatI de caldura cea

mare, poposisera la o diciuma. Incepura a deertit la
pahare de tulburel, inchinnd, dup5, vechful obicefu stramoesc cgnd in s'antatea unuIa, cnd in sanatatea altua.
La urna6 ne mai avnd in sangtatea cuI s be), unul din
el propune sg, se boteze resteul de la carul luf. 12is i

facut ; i incepura Romanail notril sa. incline in sanittatea copilulul, ba a popii, ba a nauluf i aa maI. departe.
Elinil la finele meseI goleafl chte-va cupe de yin in
on6rea zeilor.
Sfntul Cesari, episcop de Arles, In Franta, spune

cb, pe timpul luI, adic In al VI-lea secol, 6menil era
atat de betivI In (At, and nu mal puteat b, se Indemnail
In sAntitatea sfintilor i a ingerilor. De
aci s'a nascut licerea, boire aux anges.

*
12657
Cu resteu la brit' nu se pote face nimic.

A NDREIU MARINESCII, inv. C. Hu
mele, j. Arges.
V ell' Vorba.
dacoromanica.ro
LECH; vETAru1.A, MESERIf
533
Adica cu amenintare, cu sila nu potf isbuti in t6te.

Ve4.1 No. 6437.
A ajunge la resteul de alun.
12658
I. BANEscu, prof. j. Roman.
Adicd a sdrci de tot. De obicein resteul se face de
lemn de corn.
*
12659
A fi cu resteul la brill
C. DANIELEscu, stud. c. Scundu,
j. Mesa.
Olt.
for.
G. PoBoRN, inst j.
DIM. ZANNE, archit. j.
Sup6rados, gata de crtrt, artilgos.
RVAS
Vedi Birdei, a Rdt.
12660
Fie-care (om) prta cate un rva in

spate.
A. PANN, Edit. 1389, p. 3; 1.

p. 7. HINTEscu, p. 130. D na
E. B. MAWR, p 25.
_Ride unul de attul, in parte,

$i fie-care prtd cdte un r'eval in spate.
HINTEscu, p. 161.
Vedi Ochru, a Ri
Nu e om fdr6, cusur.
PERA
Peras imposuit Jupiter nobis duas :

Propriis repletam vitiis post tergum dedit,
Alienis ante pectus suspendit gravem.
Hac re videre nostra mala non possumus :
Allii simul delingunt, censores sumus.
PHEDRU.
dacoromanica.ro
534
PROVERBELE ROHLNILOR
Chacun a ses dfauts.

Prov. Franc.
Tuti gavemo fato le nostre.i)

Prov. Venc.
Jeder tragt seinen Schalk im Busen.2)

Prov. Germ.
Every man has his faults. 3)

Prov. Engl.
Rva puIck rtra draga

Rva de la Imprat.
12661

374.
La o veste placutA, mat' ales de dragoste.

*A'l
12662
da rva (de drum).
Vecli Pa1aport,7'efekerea.
RINDEA
12663
A nu fi dat la rindea.
Vecli BanitY.

12664
A'I lua rindeaua.

T. SPERANT, prof. j. Iasi.
D-na ELENA SEVASTOS, Pov., p.
228.
') Avem cu to0: greselile n6stre.

2) Fie.care 'Arta In sine ticalosul
8) Fie-care om are greselile lu.
dacoromanica.ro
LEGL INV4ATURA MESERff
535
A plech de -unde-va pentru a nu se mal iut6rce ; a
fugl.
cStapane, ed socot c zadarnic

maT m6suri puterea cu
zraul, ca d! Cu dinsul este cum este, si poti s scapI, dar de mama
luT s
rindeua cd, cal II hll i dudld, nu te mal potl pune
Cu dinsa.,
D-na SEVASTOS.
SN6VA.
Un om IsT l'asase rIndua l nisce prieteni. De cate orT Meta

bmenT se punead la masa', venea si omul,
erd unlta. Romana
11 poftiad la masa, dupd obiceTu. El mnch i, pie* nu's1lu r1ndua.
Asa adY, asa mane, pan eand
luat odatd, euneniT la gnd, si l'ad
dat pe us afara cu rindea co tot.
ROGOJINA
Ve41 Cap. VI, c, Rogojiner.
12665
aprinde rogojina In cap.

I. NECULCE, Letop. Mold.,
p. 303 & 334.

N. COSTIN, Letop. Mold., II, p. 92. ACSINTIE
URICARYLTL, 1T, p. 123.
ZILOT
18t., p. 82.
B. P.
Flumox, Ciocoi, p. 281.
R 03LiNUL, _Rey.
11.4DtI, Etym. Magn., p.

ION GHICA, SCri8OT1.
NEANU, Semas ,
p. 347.
1361.
L. *.Af.
Vate-a,
1, No. 3.
Pentru cel ce umbla, cu lucrurl inchipuite, Cu pira,

dati de belea unde niel nu gndesc.
Era obiceful la Turcf ca, de cale-orl esea Sultanul
se plimbe prin oras, cel ce aveat sti d vre o jalba, la
Impertie se insirati pe amindou pa'rtile stradelor. Unil
aprindeat o rogojina, si o tineatt aprinsa" pe cap, semn
ca arde mima In el de a se jalul, cum le arde rogojina
In cap. Romnil, caril se jalulail la Constantinopol, a.0
vilut obicelul i Fati primit i el.
cDeeI, ne-filnd Vezirul, dat ad boTeril ruga la singur Imperatul,
aprindendu'O o rogojinci in cap cd, despre Vezirul, isT tocmise acum

NIC. COSTIN, Letop., II. p. 92.
lucrurile
.Si asa Inteo di, venind Impgratul de la ScudarT, ed rnersese s

se incline, dupd obiceTul Impratilor TurceseT, caril merg in thta.
Vinerea la o gmie, de se inchind la gmiile cele marl imperdtescl,
I-atinut ealea boeriT, i aprindend rogofina in cap, ad dat rucaua.
36
61498
dacoromanica.ro
53 6
Spun el fie qis atuncea Impdratul atre Bostangi-baga, acea precum

se vdd smdnd sl fie niece tlpidT, de vreme ce all aprins rogojina in
cap.. ACSINTI URICARUL, J1, p. 123.
ei sosind boTerii la Tarigrad, all socotit vreme gi ail pdscut prilejul,
aprins rogojini in cap,
cand all egit Impratul la grnie, el
gi all dat arz la Impratul, jluind pre Nicolal-Vodd ce le-ad flout..
I. NECULCE, II, p. 203.
eNenorocitil tdranT intrarl in BucurescI pe la opt ore de dimintd

tocmaT pe cand Domnitorul se Oh in divan i, ca s atragii mal mult
fled un sul de rogojind i, ddndu'i
atentiunea publicd, unul
foc la partea de sus, il puse in cap, apoT scotnd jaiba din sin, o puse
in virful until protap lung gi intrd in curtea domnscd.. N. FnamoN,
Ciocoi.
12666
*L
A'1 aprinde pale (pae) 'n cap.

LAURIAN & MAXIM, T, p. 569.
A. PANN, III, p. 9. B. P.
11.4Dtu, Etym. Magn., p. 1361.
L. EIDTTEscu, p. 204.
NEANU, Dict. p 347.J. CREANGA,
Pov. p. 9; Amint. p. 41. V. FoRESCU, C. Folticeni, j. Suciava.
GAVR. ONIOR, prof. C. Dobrorq,
j. Vasluiu. FETU, stud. C. Onesci,

j. Bacaii.
E. I. PATRICIU &
SALVItT, inv. c. Smulti, j. Covurluiu. C. ALEXANDRESCU, C. A-
lexenl, j. Ialomifa.
*A
aprinde pale ude in cap.

TUL. GROFOREANU, inV. C. Galga,
A:0 WO pale in cap.

Lex. Budan apud H.X$,Dtt, Etym. Magn., p. 1:094.
*A
aprinde scai in cap.

V. IFRIM, MU/. C. Corodesci, j.
Tutova.
Ve41 Vorber.
Ciind cine-va vroind s spung drept, sat s facri o

faptg bung 41 face vrajmaI, ggsesce belua.
A'I atrage mgnia i rsbunarea altora pentru nimic.
A se ved origina liceref la No. 12665.
dacoromanica.ro
LEGT, irrirtTlaura, MESERII
537
eVAdnd ea cA ml.am aprins pale in cap cu seta. am gterpelit'o deacasA cu beqica cea de pore.,
1. CREANGI, Amint. p. 41.
Nu'rrif aprinde paIe 'n cap.
12667
A. PANN, Edit. 1889, p. 151
Iimpsou, p.
III, p. 122.
139.
Adick nu me in:taxi:Eh, nu me superb,.

* ,L
Chef de rogojin'.
12668
G. P. SALvr0., inv.
j. Coeurlulu.
c.
Smultl,
Adice, chef prost.
ROTA
VeII Cap. VIII; c. Lume,
MC-r, tfrldrtd, Mut, Cap. XII,
c. R6a, Sanre, Surd, Cap. VI,
c. Tape.
12.6tele se gonesc una pe alta 0 nu se

ajung niel data.
12669
A. PANN, Edit. 1889, p. 173;
Ir, p. 80.
HINTEsou, p. 163.
B. P. Hiptu, Etym. Magn. p. 618.
*.
_Miele se alerg una pe alta, dar nu se ajung nici odatd.

V. SALA, dasc. c. Tigclnesci, co-
vecyi Dept.
Se lice pentru copii. Este i. o ghicit6re.

Rbta cea mal pp:5sta, aceea mai ri.1 scartie.
12670
IORD. GOLESCIT, M88. II, p. 62.
Cea mal pr6std HO a ?Mel car* e
cea
care face sgomot mal mare.

D-ra ECAT. *L5MAN, inv.
dam, j. Tutova.
dacoromanica.ro
e,'.
A-
538
PROVERBELE ROHINMOR
Cea mai cativa cola de lu voz scripat.1)

D-r FR. MIKLOSICH, Bum. Un-
ter., I, p. 7.
Adia, eel mal protI aceia mai re't. cartesc
(GoLEsau).
C'est toujours la plus mauvaise roue qui crie.

Prov. Franc.
La pi Insta ruota del carro sempre quella

che cigola.2)
Prov. Ital.
Das schlimmste Rad am TVagen knarrt am

iirgsten. 3)
Prov. Germ.
The worst wheel creaks most.4)

Prov. Engl.
Ringaste Hjulet riktar mest.5)

Prov. Norv.
*
12671
RdIta se 'ntrce pe tot' naplatiL

AVR. OORCEA, parch, c. Cogeill,
Banat.
Vei Nada, Cap. XII,
c. Rdtd.
Srta e schimbacI6sd. Ea ridica pe unil i scob6rit pe

altii.
In Oltenia, ca i in Banat, se numesce netplat partea

rotel in care sunt prinse spitele, ce vin din bucium,
caril pe alurea porta numele de dolfzn, obadd, bald, etc.
Cea mal prsl: (rea) rah' de la car scrtie.
Cea mal prstd. rf a carulul e In tot-d-una acea care sca'Oe.
Cea mal pr6st5. r6tA a carulul scaqie mal tare.
Cea mal prst. rGt scfirtie mal tare.
Cea mal prOst. rfi scArtie mal tare.
dacoromanica.ro
LEGY, NVETATURA, MESERIf
539
Tote cole nu scu sare.1)
12672
D-r FR. MIKLOSIOH, Rum. Un
ter., I, p. 15.
Cand o trba nu merge bine, uor.
Self' s merg cu o rt la Gherghita.
12673
IORD. GOLESOU, M88. Il, p. 100.
Adia, sci sa trAIesc cu putin (GoLEscu).

12674
Unge rotile daca vraf sa mrg usor

carul.
Vell Car, Osre.
Suclava.
A fi a cincea rbt lacar.
12675
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 470.
P. 1SPIRESCII, Leg. 1", 18'a p.

166; Rev. Ist., III, p. 378. Har_Lumina, I, p. 87.
TEsou, p. 163.
G. POBORAN, inst. j. Olt. V.
SALA, dasc. c. Vinteri, comit. Bi-
hor, Ungaria.
A fi ca a eincea Hid la car.

*L
A fi a cincea HO la camp.
GAVR. ONL5OR, prof. C. Ghertncl-
nesci, j. Tutova. E. I. PATRICW,

A fi de prisos, mai mult decht trebufe.

4ice, ma): ales pentru a se art, inferioritatea
ne-trebnicia unuf om.
C'est une einquime roue une earrosse.
Prov. Franc.
Thte rople nu sunt rotunde.
dacoromanica.ro
540
PRovERBELP ROMINILOR
0 mai veni lar rta la stirbin i drAgus

la cus
12676
GR. JIPESCU, Rao% Ora?. p. 267,

268.
O ari vie r6ta la qtirbiturei.

I. POPESCU, 'inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Vine ea rta la tirbin(i.

G. BINULESOII, 'inv. c. Pietrqqa,
j. Dtmbovifa.
Vecyt Cauf, Vara.
Adica lile de grea cumpng, cnd Tel av nevoe de
mine. Veili No. 306. Gr. Jipescu, privesce cuvintul drclguf, ca mime proprfu.
Mare scrsnetul reytelor astup vorva
12677
crusilor.
DIM. CANTEMIR, 18t.
Ierog. p. 47.
Adica cuvintul multimei pe acel al conducatoruluT acesteia.

*
12678
A ci (impinge) la rt cu cine-va.
D-na CAT. ZANNE, C. Popeni, j.
A'i d mitn, de ajutor.
CAt se Invirtesce o I-6th'.
12679
FR. DAllt, III, p. 342.
Ve4I aipt

*A
12680
A unge rerta.
GAV. ONIVR, prof. c. Dobrovet,
j. Vaslu1u.
Ve41 Car, Oste.

clTu te teme a
Un8
el relta.,
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATURA., MESERIf
541
*A
A pune bete 'n rte.
12681
qezdt. 1, p. 286. FR. DARR, III,

p. 297. V. A. PORESW, c. Folticeni, j. Suciava. E. 1. PATRI-
du, inv. c. Snaulfi, j. Count-lulu.

G. POBORAN, Mt. j. Oil.
CAnd unul caut6 prin diferite mij16ce, s5, impedice

mersul unel afacerl.
cA cgutat sa'fi pun bete 'n rrte, dar tot si-ai a tins scopul. 2
Mettre des bdtons dans les roues.

Prov. Franc.
Inc'odat
Pe sub rerta.
12682
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Ms.
Cnd unul scapkA dupil ce, din nimio, se ridicase odata.

*
12683
A da rta pe unde-va.
LATJRIAN & MAXIM, II, p. 1006.
Sim, Fab. p. 60, 62 & 104.

P. ISPIRESCTI, Rev. 1st. Ili, p. 156.
A se Invirtl meret pe unde-va, sat pe MO, cine-va

cum se mal qi.ce, a'i clet tirc6le.
*
12684
A trage (fi) la rt.

LAIIRIAN & MAXIM, II, p. 1006.
A duce greul uneI trebi.

12685
A la& la rbta.
G. Copuo, Fila p. Toll, p. 311.
Ved, i Bol.

Le coup de l'trier.
Prov. Franc,
dacoromanica.ro
542
PRO VERBELE ROMNTLOR
De la rt..
12686
S. FL. MATA, Ornit. I, p. 34.5.

- DITA. STURDZA, Monit. 22 Jan.
1898.
Bittae de la HM'.
S. FL. MARIAN, Trad. Pop. p.
27 & 117.
V. ALEXANDRI & L.
ROSETTI, Mss.
Adia, tare, mult, etc.

'Te voTu rAful de la HM', cum dice Romnul.)
DIX. STURDZA.
ISPRAVNICUL. - IThinne! tare'mT plact, fa Zoi01

DocHITA.
T'oTu fi placnd,
lumea
ISPRAVNICUL. - Lumea ca lumea, dar tu m'al' fermecat de la rae
Vin' de intril la mine fata 'n casa.)
*
12687
. .
V. ALEXANDRI, Craiu Noft.
Pe rte.
G. P. SALVIU,
Adica repede, fute.
f.
C.
SWIllitt,
j. Covurtufu.
'La el trbal: pe rae..

12688
11(5t.
Adicti, in cere.
.?ezoltae, I, p. 96.
eStaq co totT r6ta imprejurul foculul )
ROTIT
A merge ca pe rotite.
12689
VOY Rta.
RUBLA
*
12690
E de ceI cu rubla 'n nas.

G. P. SALvitr, inv.
j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
C.
Smulfi,
543
LEGL 13TVTA.TUR.L, DIESERIf
10 Adica pore.
'20 Mojic, r crescut, etc.
A fi rubla trs.
12691
FR. DAmt, IH,

CANIA.N, publ.
p. 348. M.
j. Ia.
G. Po-
BORAN, inst. j. Olt.
Om r6suflat, care 1-a pIerdut val.a de odini6rA.

I/ est dmontis.
Prov. Franc.
SACA
Vecri Do.p.
12692
L'a calcat sacaua.

LOCOT. CRISTESCU,
Ruceir, j.
Dimbovita.
10 A pg,tif o
2 E slab la trup.
12693
*Cal de saca.
FR, D, IV, p. 6.
Adic cal prost.

Cheval de fiaere.
Prov. Franc.
12694
Ca dintr'o saca.
P. ISPIRESCIT, Leg. p. 140.
Adia, mult, cu abondenta," ; se Oice mai. ales pentru

un liquid care se varsa, care curge dintr'un vas.
cVinitorul intinse arcul i, cnd aburg. sggta, prAv6.11 flara gibstea, din gura &Ards, galgaia sangele ca dintr'o saca., P P. ISPIRESCU.
12695
A fi ca o saca.
Se Oice de o pers6na gr6s5,.
dacoromanica.ro
544
PROVERBELE
SACAGIU
Sa nu vinslI ap la sacagill.
12696
ION VALcoF, stud. Craiova, j.

lj.
Ve4I Gradinar,
SACLA
*
12697
A manca sacla.
E. I. PATRICITJ, inv. c. &nulti,
j. Covurluiu.
G. POBORAN, inst.
j. Olt.
Adia, a fi bdtut.
SAMA
*A
12698
La darea pe sama
Ti se umple ochii de zam.
C. TEODORESCU, inv. C Cursesci,
j. Vas/uitc.
Plangl cand nu IeI bine cu socotla, de la stapan.
SAME
Ved
Car, lnielejt, 211afie.
Are sa'l ie rtele de la sanle.
12699
P.
233.
ISPIRESCU, Rev. Ist. I, p.
Chnd nu ai ce lu de la un datornic.
*
12700
Merge ca sania pe gol.

G. P. SALviti, 'inv. c. Smulp, j.
Corittini.
dacoromanica.ro
LEG!, INVTXTURI, MESERII
545
Merge ca sania pe uscat.

Mayor P. BITDITEANIT, c. Bucureaci, j. Ilfov.
Adia, greti de tot.

SAP.
Vetfi Arna,
12701
Mare.
Mana dilicata la sap nu rabd.

I ORD. GOLESOU, Mes, II, p. 46.
Adica mulerile nu se pun la mpg, cum 1 cc)! marl nu

pot muncl la lucrurl prelste (Gousou).
12702
Cathe un sapa catra nasu tradze. 1)

I. I RESOD', prof. c. Nevesta, Macedonia.
Cathi-un sapa ccitrei nas q-u tradzi.2)

Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 160.
Cthe un tragze sapa cdtra" nas.3)

N. ST. prof. c. Nijopole, MaceVelY Tura.
donia.

QuilibPt ad propriam torten= confovet ignem. 4)
Prov. Lat.
Ch,acun tire reau a son moulin.

Prov. Franc.
I) Fie-care sapa catre dinsul trage.
2) Fie-care sapa cktre dinsul s-o trage.
2) Fie-care trage sapa citre clInsu..
4) Fie-care trage focul la turta sa.
dacoromanica.ro
546
Ognuno corre a smoroare il fuoco a casa sua. 1)

Prov. Ombria.
Jeder scharrt auf seinen Kuchen.

Prov. Germ.
Every miller drows the water to his own mill. 3)

Prov. Engl
Her rager lid til sin egen Kaye. 4)

Prov. Danez.
Dat vil kvar kara Eld under si Gryta. 5)

Prov. Norv.
*
12703
A ajunge In sap de lemn.

P. ISP1RESCU, Leg. 1, 1872, p.
169; Rev. Ist., I, p. 226; Leg. p.

206, 394; Unch. Sfeitos, p. 85.
I. IoNEscu, III, p. 14.
IV, p. 14.
FR. DAME,
Calend.
G. T. 'Fom.Escu, inv.
c. Broscari, j. Mehedinfi.
E.
POPESCU,
1881. p. 55.
PATRICIU, (ny. can. &miff, j. Covurlui.
A (o) ajuns la sapd (sapa) de lemn.

HENG. I. NIUNTEANU, p. 121.
A. FORESCU,
TESUU.
p. 2. V.
Folticeni, j. Suciava.
OnoRprof c. Dobrovet,
c.
GAVR.
A ajunge la spet de lemn.

IULIU GROFVREANU, dasc.
Galga, comit. Arad, Ungar1a.

2) Fie-care alrg sI aprind focul din casa lilt
2) Fie-care trage la turta
5) Pie-care morar trage apa la mra lul.
Pie-care Ingrijcsce focul pe turta lu.
Pie-care vr focul sub Ola lu.
dacoromanica.ro
C.
LEGI, iNVETATURA, KESERIf
547
A aduce (duce) la sapci de lemn.

S. FL. MARI, Trad. pop. p.
175. I. CREANGA, Amint., p.158.
AVR. CORCEA,parOk C. Co?telu,
Banat.
A aduce in, sapei de lemn.

B. 1".
HA.pttr, Etym. Magn.
p. 374.
A aduce in sapa de lemn.

V. ALEXANDRI, Teatr., p.1468.
A rnidn in &ya' de lemn.

A. PANN, Edif. 1889, p. 44.
BARONZI, p. 40.-5. I. GROBS

MANN, Dial., p. 157.V. SALA,
dasc. c. Ferice, comit. Bihor, Ungaria.
A rentnd In sapa de lentn.

A. DE CIHAO, If, p. 694.
JIPESCU. Opina., p. 93.
GR.
Ist'mcine in sapci de lemn

1.57 in casa f(ir piemn. 1)
A. PANN, Edit. 1889, p. 44; f,
p. 155.
A ajunge la sapet.
G. DEM. TEODORESCII, Poes. Pop.
p. 489.
sdr5.01 cu desAvInire, sAracie lucio.

Din fruntas s'ajungd in salid de lemn.,
dudan. si 'ntaIu, a pus inadins pe fecioril boleresd sa 'ml caute
pricina si si/ me" aducli la 8(1.0 de lemn.,
I. CREANGA, Amint., p. 158.
(Ba, supusil lul vor s faca rsmerita; ha, vitele de pe mosiile luI
1) Hin;escu, p. 166 R'mane la sapl de lemn, i 'n casa rara lemn I
dacoromanica.ro
698
PROVERB= ROMINILOR
a alcat hotarele alte imp6r64il si sunt luate de pripas ; ba cmrtea

a dat in ele, si cate neajunsurT tte se tineail knit, de ajunsese Metal
imp6rat In sapd de lemn., P. ISPIRESCU, p. 394.
Moldova a ajuns la salmi:
Vor s'o duc acum la grpg
Fete roll:Ai:wed
Rae ovreYescl,
Cele boierescI
Tot ca slugl grecescl !
G. D. TEODORESCU, Poes.Pop.,
p. 489.
Eire rcluit el la besace.

Prov. Franc.
Boer cu sapa 'n bot.
12704
1 Adicii porcul.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesci, j.

Tutova.
2 Pentru omul murdar.

*L
Sapa 1 lopata.
12705
A. PANN, I, p. 111. ILaTTEscu,

p. 13. LAIIRIAN
MAIM% J, p.
1049.
L. SJJNEANU, Diet. p.712.
Fa. DAMt, I V, p.
14.
E. I.
PATRICIU, env. c. Smulfi,j. Covur-
lulu. T. RiL4EL, inv.
c. Ste-
faresci, j. Vdlcea. M. CANIAN,

publ. j.
Sapa i lopata e a ltd.

Iuifci GRoFvREANu, mv. com.
*1
IY ad (aid) nainte sapa i lopata.

A. PANN, Edit. 1889, p. 171;
Ill, p. 155. HmTEscu, p. 166.
V. SALA, dasc. c. Brddet, com.
Bihor, Ungaria.
*A
.De amu nume, sapa i hirletu.

A. GOROVEI, magistr.,
clava.
dacoromanica.ro
j. Su-
mof, fRvATITIIRI, Komi!
Nu
ajutei ,
519
numa stcpa gi lopata.

A VR. CORCEA, paroh, C. Co?te(u,
Banat.
Vedl Belie.
lo Adina p6 sfiritul vletil (GoLEsou).

20 Aratg, lipsa de orl-ce speranta.
12706
Sapa i lopata ii vine de hac.

G. P. SALVI.U, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
AdicA numaf m6rtea; pentru omul /tit

12707
Di sap -lupat vir nu va scap.,)

PER PAPAHAGI, Zweig. Jahres.,
p. 180.
Odat'a, trebue s6, na6rd, omul.
Il n'y a si fort que la mort ne renverse.

Prov. Franc.
Contra el poder de la mort, non hie& hom que

sia fort. 2)
Prov. Valenc.
Dem Tod ist Niemand zu stark.S)

Prov. Germ.
12708
Ap de sap.
P. TSPIRESCU, Bev. 1st., T, p.
452; Snve, p. 56; Unch. Sfdt.,

p. 104.
FR. DAR, 1V, p. 15.
Vedl
Adic6 vin.
eBetivul T tot udg giaul cu apd de sapd, de tm. a& nu ruginea.. P. ISPIRESCU.
') De sap i lopat nimenI nu va sap.
2) In potriva puterel mortil, nu e om care s fie tare.
a) De at m6rtea nu e nimen1 maI tare.
dacoromanica.ro
550
A sApA
Vecri
12709
*1
Unii sap si muncesc

Altii bet], chefaluesc.
V. A. FORESOU, e. Dorna, j.
Arat6, deosebirea de traIu intre
A sapa pre cine-va.
12710
ponegri pe lng5, cine-va.
SARAC
Vedl Ac, Boer, Bogat, cr6-
rd, Copil, Dracu, Dreptate,
Fcmete, Lene, Lundnare, 3111-
nd, Mace, M6rte, Ne-cinstit,

Nevstd, RNdare. Rac, Siva,
Suspin, Vin, Vi fa.
*A
12711
Mangaerea (mang'aierea) sracului e

mdrtea.
A. PANN, Edit. 1889, p. 155;

I. MARINESOII, inv. c. Bradu-
de-Jos, j. Argq.
M. STNCEANIT,
inv. c. Piria, j. Mehedinft.
V.
SALA, dase. c. Sediste, comit. Bi-
hor. Ungaria.
Cad sAracul nici. odatA lile linitite nu are.

Malorum meta mors.1)
Prov. Lat.
La morte medica tutti i mali.2)

Prov. Ital.
1) Finele nenorocirilor e mrtea.
M6rtea vindeca t6te relele.
dacoromanica.ro
Lzat, lawkaTual, lazszatt
551
Der Tod ist das Ende aller Noth.1)

Prov. Germ.
A dead mouse feels ne cold.2)

Pros. Engl.
Doden hjelper af isToden.2)

Prov. Danez.
12712
Saracului nu '1 trebue punga.

DOBRE MARINESCIT, 17711).
vu-Ropt, j. Arge?.
C. Ph
Ne-avnd ce sa puna intr'insa.

*
12713
Arde lumInarea saracului pentru socotla bogatuluI.
G. P. SArn-6, intl. C. &miff, j.

Covurlutu.
Arde luminarea araculut ca sa socotsca

banii bogatului.
P. ISPIRESCTJ, Bev. 1st., , p.
232. B. P. HITA-6, Etym. Magn.,
p. 1511.
VedY Bogat, Lzellanare
OchiI saracului sunt In malnile (manile)
12714
bogatuluI.
A. PANN, II, p. 136. Hurpscu, p. 127.
Sgraeul st'a" In puterea bogatuluf.

*
12715
Sracul dice la Ote

Ca nu s pote.
MATEESCU, fnv. r. Movilifa,
j. Putna.
Matea, e sfiritul tutulor nevoilor.
2) Un sale murt 1111 simte frig%
2) Matea te sate din nevol.
37
61498
dacoromanica.ro
552
PROVEI1BELE RONA' NILOR
Ne-fiind in stare sA,fac nimio.

*
Nu patesce bogatu ci sracu.
12716
GAVR ONL.0R, prof. C. Dobro-
vet, j. Vasluiu.
Vecr Vinovat.
Adica tot saxacu platesce 0.6ba.
Omul srac tot de necaz a fost.
12717
V. SALA, dase. c. Fe'nala, comit.
Bihor, Ungaria.
Adica s'a nascut ca sd fie mereii necajit.
La porta fucarluI psusi gumarlu.')
12718
D-r WEIGAND, Zweit. Jahres.,

p. 172.
stApAnul m6garului a cenit saraculu despAgubire

pentru acsta.
Cu alte cuvinte, tot pe sdrac cade napastea.
La rfnlu s-arups tsra.2)
12719
D-r WEIGAND, Zweitt Jahres.,

p. 171.
V&A
Tot pe shracu cade o paguba. Ve0.1 No. 6544.

*
12720
OmuluI srac i se stinge luminarea tri

biserica.

P. G."ARBOVICEANU, prof.
'Rote nenorocirile, t6te necazurile pe capu luI cad.

12721
*L.
La omul srac niel luleaua nu '1 arde.

G-AV. ONIOR, prof. c. Dobrovq,
Vecyi Lulea.
j. Vasluiu.
La p6rta skraculul murl nitarul.

La skrac se rape sf6ra.
dacoromanica.ro
LEG!, INYETITURA IIESERIt
558

12722
*A
La omul sarae niel boil nu trag.

D-na Z. JUVARA, c. Fedesci. j.
Tutova.
V. A. FORESRU, j. Su- C. TEODORESOU, fnv. C.
Lipova, j. Vasluiu. N. MATEESCU, inv. c. Movilita, j. Putna.

E. J. PATRIO1U, inv. C. Smulp, j.
*A
Covurluiu.
La eel selrac nic1 boa nu trag.

V. CITAN, stud. j. Arges.
Omulut scirae niet boil nu

j.
*A
trag.
GAY. ONIOR, prof. C. Dobrovel

Vasluiu.
anului stirae nie1 boa nu '1 trag,

lua nu
arde.
G. P. SALVTa, (ny. c. Smulfi
j. Covurluiu.
Vrnd sA, arate paguba slraculuf.

12723
S'acat rnfanlu 'n coru, i-s'arupse timpana.1)
C. loNEsou, prof. c. Nevesta,

Macedonia.
(idndu amp 6tletnlu s'Oed, timpand s'arupe. 2)

D. A. lifiLEsorr, stud. c. Gopest,
Macedonia.

12724
Sarac la srae alrg.

M. ARONOVICL tipogr.,
J. G. VALENTINEANU, p. 45.
Se prinse s'iracul In hora, 0 se rupse cIurul (timpana).

Cind s prinde s'iracul s j6ce, clurul s rupe.
dacoromanica.ro
554
PROVERBELE ROMANTIOR
Se ajuta unu pe altu.
Tot sracu I are sracu.
12725
Cat de nenorocit sa fie un om, in tot-d-una gasesce

pe altul mai nenorocit de cat dinsul.
*21
12726
Mai bine s mori de fdane de cat sa

(la') paInea (panea) sracului.
A. PANN, IT, p 29.
SCU, p. 11 0
HINTE-
GR. ALEXANDRESCU,
magistr., j. Putna.
Caci saracul if catiga pa,nea

12727
*.L
Cu
multa munca.
Sracul cand capt atunci mananca.

GR. ALEXANDRESCU, magistr.j.
Patna.
Bogat.

L'ora del desinare, pe'riechi quand'hanno fame ;
pei poveri, quand'hanno da mangiare.1)
Prov. Tose.
Reiche essen wann sie vollen, Arme wann sie

was haben.2)
Prov. Germ.
Sci riki eh- nar hann will, sd fracelci ncer hann

fcer no1ckut.3)
rOV
12728
Saracul cand imbraca camas& noua, atunci face Pascele.

IORD. GOLESCU, M88.
II, p. 66.
Ceasul prinzului, pentru bogatl cnd le e f6ine ; pentru grad cnd
ail de mncare.
Bogapl manfinci cand vor, sraciT cAnd ail.
Bogatul mnria and vr, sracul cand capa ce-va.
dacoromanica.ro
555
iNVTA.TUR, MESERIt
Sracul cnd capt camaol, atuncea face

Pascele.
GR. A LEXANDRESCU, magis(r j.
Vedi Pasee.
Plana.
Adica, sAracul atunci s'e* 'nveselesce cnd dre-ce do-
bandesce (Gouscu).
*A
12729
Vrabia malaIu visza 1 saracu praznicu.
Vedi Vrabie.
Suciava.

Asinus stramenta mavidt quam aurum.i)
Prov. Lat.
Wenn das Ferkel tritunit, so ist's von Trebern.2)

Prov. Germ.
roaoAniii icypngt "Toe ciurrca.3)

Prov. Butn.
12730
i srac nesupus
Umbl Cu nasul pe sus.
A. PANN, 1,
scu, p. 168.
p. 161. Hinz-
Dup ce e srac, apo e (p) cu nasul

sus.
P. IsPIRESCU, Leg. p. 175.
Pentru sAracul rnandru.

mima mea a urit pe seiracul mdndru.
Ecclesiast, XXV, 3. 4.
t) Nrgarul mal bine vr pale de cAt aur.
2) and purcelul viszi, este despre brata.

2) PuIul flmand meIu visz.
dacoromanica.ro
656
Locaul sracului foc, i vita para de

foc 6ste.
12731
Dim. CANTEMIR, ht. Ierogl., p.

154.
Arata t6ta, ticalogia omuluf sarac.
Casa sracul o are

Tot ca melcul In spinare.
12732
A. PANN, I, p. 133.
scu, p. 168.
limp-
Vecrf Cascr.

Non habet cui indormiat.
Prov. Lat.
Teocrit, In Hodceporis, exprima aceeagi idee In ur-
mtorul mod:
o6a yeip sliap% Tei) Sea76rg '76 sot eivatiaEv.

12733
* i.
Sracu cu gandu se imbogtesce.

GAVR. ON1OR, prof. c. Dobro-
vq, j. Vashau.
D-ra ECAT.
1.."-
MAN, inv. c. Adam,. j. Tutova.
Cad traesce. tot cu speranta.

12734
Gba binele cu sacul

Dup ce a murit sAracul.
A. PANT,
TEscu, p. 15.
I I T,
p. 139. Hm-
Cand un bine 41 vine dupa vreme.

12735
Blestemul saracilor nu cade pre copad,

cAt de tArditi.
MIRON CORM, Dem. Mold., I,

p. 268.
dacoromanica.ro
LEof, hWATUjA,IdEsERif
557
Blestemul de la grad
Nu cade pe copae.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 236
& 1376; Cony. Liter., VII, p. 380.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI.
VO1 Blestem.

12736
Suspinele sracilor nu rman In desert,

macar cat de tarOiti
NIC. MUSTE, Letop. Mold., III,
p. 87.
Acela iateles ca la No. 12735.

(Ana' cand i e
luat drptg rsplatire de la Dumnedeg,
ail petit cu sunet pmenirea Ion, cZ auspinele saracilor nu rlinein in
defert, macar edt de tcir5lifi
N. Mum.
12737
Lacrimile saracilor, niel srele niel yintul nu le pote usca.

ION NECULCE, II, p. 248.

12738
Saracu ca i dracul,
De ce dal, de ce mal cere.
6ezcitdre, I, No. 10.11.
Ud sdracu '1 ea i dracu,
De ce da, de ce mai cere;

Rind prinde 'n sin la pele
Tapo seapd la putere.
$ezeitre, ir,p. 216.
Nu se mal saturd cu nimic.

Da rar dal iin a paupers memina.')
Prov. Retoram.
1) Un cersetor (lice rare orl debtul.
dacoromanica.ro
558
Der Berner sagt nie; es ist zu viel.i)

Prov. Germ.
Ingen Tigger siger: Det er for Meget. 2)

Prov. Danez.
*
12739
Omul sarac e al doilea drac.

ION MEDESI, C. C/Uj, comit. Cluj,
Transilvania.

12740
Traista sraculul cu putin nu se umple.

IORD. GOLESCII, MSS. H, p. 70.
VerIT Cerfetor.
Ne Inv* el and. miluim s &ma re-ce mai mult (GoLEscu).
I1cxir4pa.oiittpirXcactt.3)
Prov. Elin.
Illendicorum loculi semper inanes. 4)

Prov. Lat.
Da rar dat un a paupers memma.5)

Prov. Betoromang.
Bette?sack ist bodenlos.6)

Prov. Germ.
A beggar's purse is always empty.7;

Pror. Engl.
') Cerrtorul nu dice: e destul.
2) Nu dice cersetorul: acsta e destul.
5) Sacul cersetorulul nu s umple.
DesagiT cerrtorultri (sunt) in tot-d-una go
Un cersetor dice rare-ori destul.
Sacul de cerit n'are fund.
Un sac de cerit e In tot-d-una gol.
dacoromanica.ro
559
LEGI, iNVATXTUR.i, MESERIf
Tiggerposen bliver aldrig fuld.1)

Prov. Danez.
Nu vlt pe srac de traist.
12741
P. GIRBOVICEANU, prof. C. $thic
j. Arge?.
Nu vlta (vcrieta) pe sdrac

De traistd qi de sac.
A. PANN, I, p. 146.
HINTESCII,
p. 167.
Ci de altele care'l lipsesc, i rault mal insemnate.

*A
12742
Sracul nu se teme de Mimi,

GH. MIHALACHE, inv.
C.
,?en-
dresci, j. Tu tova.
Cad ce i s' peite fura ?

ra),X00q 'CC T/iLvec ?
Prov. Min.
rfAnlu aduqe scumptea.')
12743
C.
lONESCU, prof. c.
Nevata,
Macedonia.
SAracul cumpr in tot-d-una mai scump, ne avnd

banif la timp sat lufmd pe datorie.
12744
Cine cumpra mai scump ?Saracul.

A. PANN, IT, p. 71.
Very Ccimild.
Acela inteles ca la No. 1447, nude se vor gdsl dou

variante carii se vor apropia de licerea de fatd.
12745
Poveru cela carie se Anfa n

D-r FR. MIKLOSICH, Ruin. Un.
ter., I, p. 14.
Sacul de cersit nu e nicl dad. plin.
Saracul aduce scumpetca.
Sirac cela carele astpa de la altil.
dacoromanica.ro
560
PROVERBELE .ELOMINILOR
De aceea omul nu trebue s se bizue de cat pe dinsul.
Fa t me Overu, te voiu face bogatu.,)
12746
D-r FR. MIELOSICH, .Rum. Un-
ter., I, p. 8.
IeI al meii i te imbogAtescI.

*
S fii cat de sarac numai s al bani (multi).
12747
At PANN, Edit, 1889, p. 120;

Sem. (7. Buc. Cl.
III, p.
VITT,prin P. GARBOVICEANU, prof.
VecjI Ban, Calic.

S S5, nu al copii, dar a, aT
Cine da sracilor Imprumuta pe Dum-
12748
ne4a.
J. CREANGA, Pov., p. 300.
Cine da saracului imprumula pe cel
ce
'a
fa-cut.
Putna.
Cine da saracilor da lui Dumneciefi.

IDEM, Calend. Rom., 1892.
Orfanlu maca 'l agìuta, DumnidzeTu

prumuti. 2)
Jounscu, prof.
c.
Nevsta,
Macedonia.
Candu dat la 6rfan, ajuri pe Dumnidza.3)

A. MILESCU, stud. c Gope?i,
Macedonia.
Ne Invata sa ajutdm pre cel saracI i nenorocitI.

s'irac, te voiu face bogat.
2) Siracul daca'l ajO, pe Dumnedeil
l imprumu0".
2) Cnd daY la s'Ara; ajuff pe Dumnecjeil.
dacoromanica.ro
LEA brittkrusl, IOSEEff
661
Cel ce pre sciract miluesce imprumutet pre Aova.

SuOmON, Prov., D9. 17.
Qui donne au pauvre, prte et, Dieu.

Trov. Franc.
*A
Ce dal sracilor tie 'ti daI.
12749
V. SALA, dasc. c. Vapott,
Bihor, Ungaria.
Acela inteles ca la No. 12748, cu adaosul e6 clAnd

sdracilor, i deselqf portile rafuluf.
Ca sracul n'are sere,

Niel Oile de serbtre,
Ci tot slile luertre.
12750
V. ALEXANDRT, Poes., Pop. p.

GR. JIPESCU, Opinc., p. 76.
169.
Cae): trebue meret s6, muneese6, ea s se p6te hrAnl.

12751
*A
La usa saracului nu vine niel un eaine.

Putna.
E ptirasit de t6tA, lumea, nu are niel un prietin.

Inopi nullus amicus. 1)
Prov. Lat.
Pauvres gens n'ont gure d'amis.

Prov. Franc.
Povertet non ha parenti.2)

Prov. Ital.
No hay amzgo, ni hermano,

Si no hay dinero de mano.')
Prov. Span.
Nimenl nu e prietenu sraculul.
Srcia nu are rude.
1) Nu al amic niel rud, daca nu al banl in mn.
dacoromanica.ro
564
Sracul n'are niel bah*

Niel la inim veo tana.
12757
A. PANN, I, p. 15.
HINTE-
scu, p. 168.
Pentru. cel care spune tot ce gandesce.
Sracul, de ce e CO srac?
CA n'are minte In cap.
12758
A. PANN, Edit, 1889, p. 151;

D-r G ASTER, Liter. Pop., p.
219.
Lipsa de judecatti, aduce saracie.

12759
Nu este srac acel ce nu are bani, dar

acel ce nu are minte.
H. D. ENESCU, (ny. c. Zamostea,
j. Dorohol.
Acela In-teles ca la No. 12758.

12760
*A
Sracul trage scurta.

11.711U GROFSOREANU, inv. com.
G alga, comit. Arad, (N'aria.
Adicti, cauta 86, scape de saracie.

12761
Mal bine tresce (traiesce) un sarac

De cat un bogat sgarcit.
A. PANN, Edit. 1889, p. 65;
III, p. 81. HilsrsEsco-, p. 167.
D-r GASTER, Liter. Pop., p.

V. A. FORESCU, c. Folticeni, j. Suciava. Semin. Centr.
219.
Buc. Cl. VIII,

VICEANU, prof.
Pentru omul
dacoromanica.ro
prin P. GiRBO-
lazsERif
565
Cama ghine rfan liber di cat avut sclav.')
12762
C. IONESOU, prof. c. Nevieta,

Macedonia.
Arat& pretul liberateI i al independentei.
Ma ghini rfn i sntos, di cat avut
12763
luzit.2)
I). A. MLLESCII, stud. c. Gope1,

Macedonia.
Vedl Sdniltos.

R n'est trsor que de sant.
Prov. _Franc.
Chi sano, rieco.$)

Prov. ital.
Gesundheit ist der grsste Reichtum.4)

Prov. Germ.
Heilbrigtin er hin hollasta farsceld.5)

Prov. leland.
12764
Mai bine srac lipit

De cat avut prpdit.
P. GARBOVICEANU, prof. C. (Jo-
manita, j. Olt.

12765
Srac si curat.
LORD. G OLESOU. M88. IT, p. 113.
1) Mai bine s'irac liber de cat avut sclav.
4) Mai bine s'grac5t:s de cat avut
i bolnav.
Cine e snltos e bogat.

Sblniitatea e cea mai mare boggvie.
Sinatatea e ces mal prcut fericire.
dacoromanica.ro
566
Sarac dar curat.

N. G. TONESCU, 'bit). C. Mamor-
nifa. j. Dorohoi.
Mai bine sarac ci curat.

A. PANN, Edit. 1E89, p. 135.
& MAXIM, I, p. 996.
BARONZI, p. 55.
M. LTJPESCU,
inv. c. Brosceni, j. Suciava.

Era. POPESCU, inv. c. Cioainescij. Ialomifa.
OR. ALEXANDRESCU, magistr., j. Putna.
GAVR. ONIOR, prof. COM. Dobrovet, j. Vasluiu. E. I. PATRIGIU,
inv. c. Smulp, j. Covurluiu.
bine sarac i curat

De cat bogat i ruOnat.
G. I. MUNTEANU, p. 60.
HmTEscu, p. 167. D-r GASTER, Liter. Pop. p. 219. A. COJOCARU,
elev, Saa Norm. com. Ttfesci, j.

Putna.
Mai bine scirac qi curat, de cat avut i cu

cugetul ne-impacat.
Mai bine sarac qi curat

De cat boyal i peitat.
V. ALEXANDRE, Teatr., p. 109J
& 1449. I. G. VALENTTNEANU,
p. 49.
j. Putna.
A. COJOCARU, C. Tifesci,
Maì bine sarac i curat,

De cat boyal i cu pacat.
V. PALADE, stud.
c.
Ccimpeni,
comit. Turda-Arieg, Transilvania.
dacoromanica.ro
LEof, lxvtTkrtrRX, XEBERIf
Mat bine sarac
567
curat de cat bogat
ne-cinstit.
P. IspiREsou, Leg., I, 1872, p.
165.
Mai bine sdrac i curat,

De cdt avut i ruqinat.
Semin. C. Bus. GI VII, prin
P. GIRBOVICEANII, prof.
Maì bine sdrac cinstit de cdt bogath,u'iduit.

Z. NEGOESOU, inv. c. Jideni, j.
Rdmnicu-Sdrat.
1110 bine setrac
i cinstit de cdt bogat
mojic.
Sca. Norm. Inv. Cl. VII, pin
P. GiRBOVIOEANU, prof.
Ma ghine 6rfan tinisit, di cdt avut pizuit.1)

D-r WEIGAND, Die Arom., II,
p. 1:78.
Adia, mai bine sarae
fait niel o pricing, de cat
bogat incurcat, cd, cel incurcat nu scie ce are (Gouscu).
Sa. dal si banul de anaforg, dar s nu renaL dator.
Honeste pauperem melius est, quam injuste divitem.2)
Prov. Lat.
Pauvre et prudhomme.
Prov. Franc.
nzeglio povertez onorata, che ricchezza avergognata.3)

Prov. Ital.
1) Mal bine grac cinstit, de eat avut ris de 6=111.
!) Mal bine e s. fil: srac cinstit, deck begat pe nedrcpt.
8) Mal bunii e ArIcia cinstiti, de cat bogaiia nerusinaa.
61493
dacoromanica.ro
38
568
PROVERBBLE ROMINLLOR
Besser arm in Ehren, als ?via mit Sehanden.1)

Prov. Germ.
*.!
12766
Mai bine srac curat

De cat negustor incurcat.
GR. A LEXANDRESOTT, magistr. j.
Putna.
Mid un negustor '0"-a dat pAnd 0 banul de anafor
ca sa'f pltse5, tte datoriile.
Linie indreptatre si de saracl jafuitre.
12767
TORD. GOLESOU, MSS. II, p. 41.
S qice pentru eel: ce, cu indreptarea lor, ndpastuesc

IA saraci (GoLEseu).
12768
*. .
Sracu n'are lucru.

V. SALA, dasc. c. Poeni Inf.
Tot el e pAgubit 0 lipsit de t6te.

*
12769
Sruta saraca si te uit. la ()chin.

M. ST.INCEANII, (ny. c. Ifria, j.
lifehedinti.
Vedi Orb.
Acela inteles ca la No. 5630 2.

12770
Sunt sarac pentru c nu sunt bogat.

A. PANN, I If, p. 120.
liar-
TEscu, p. 168.
Rspuns ce se da celuI care te intrb5, de ce *1.

sArac, &and scil bine ea eti muncitor ci totu0 nu potl
legh gura pAnzeI.
1) Mal' bine srac In cinste, de at bogat cu ruine.
dacoromanica.ro
569
iNVETITURA, XESERIT
inti de la orb i de la sarac, i saracu
12771
de la nimine.
GR. JIPESOU, Opinc., p. 62.
Vell Orb.
Acela i4eles ca la No. 5632.
SraculuI In loe sal d

Inchide ochii a nu'l ved.
12772
A. PANIC Iff, p. 91.

sou, p. 168.
Pentru cel sgArcit.
*Din doi
calici.
12773
saraci s'a facut o pereche de

AL. MARTINIAN,
C.
j. Illov.
Bucurevci,
V&A F6nte.
Child dol sAracf se casatoresc impreun6.
S'ati strins ca sracii la mort.
12774
Pentru eel cariff alrga unde cred c:1 se pot folos cu

ce-va.
*L
12775
Srac
Mrac.
AVR. COROEA, parch, c. Coqteitt,
Banat.
Om nevola, sArac lipit pdmIntulul.

Cuvintul marac nu se intrbuintzh. In altit licere de ct
In ac6sta. Se mal ice, in Banat, unul asemene om i sdrcIntoc.
12776
Srac ca Orecele bisericif.

JUL. GROFOREANU, imv. C. Gal?a,
cornil. Arad, Ungarta.
Acela. inteles ca la No. 12775.

Pauvre comme un rat d'glise.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
70
SArac (ca) pilug,
12777
FR. DANg, III, p. 216.

Tauvre comme Job.
Prov. Franc.
SArac pistol.
12778
Adeverul (ziar) IX, No. 2629.

G. POBORAN, inst. c. Slatina, j. Olt.

*
12779
SArac lipit pmintului.

G. P. S.A..uvrtr, 'inv. c. Smu
j. Occurluiu.
Sdrac lipit.
Lipit.
12780
SArac cornifu-A.
AdicA f6rte skrac.
SA RACIE
V Of 8oerie, Bucatdrie,
Cuhnre, Drac, FatrY, a se InJura, 016rte, ATm, TovareYfie,
Vjt
VorM.
12781
De cAt tt bogatia
E mai scumpA srcia,
CA, panA nu'si va da tte,
SA o capete nu pote.
A. PANN, I, p. 132. 111NTEscu,
p. 16.
dacoromanica.ro
LEGI. iNVMTURI. MESERII
571
Pentru sAracie. 17q11. Evang. Marc. XXII, 38
44.
Sarcie 'n buzunar,

Fennete din seminar.
12782
T. PuFARIu. c P. MEYrulitf, co-
mit. Rigdras, Transilvania.
Omul stir= alrg6, la seminar unde i se da, pete invtatur6., dar mancare cam pe sponcl.
*
Saracia te tine,
Cand s'apuca bine.
12783
C. C. BUNOETIANt, prof, c. Co
sovet, j. MeliedinfX.
Gret scap6, omul de sdracie.
Saracia un(de) s'a 'ncuibat

Anevoie de scpat.
12784
I. POPES U, inv.
c.
Dobreni,

12785
Sracia de el se tine
Ca pulberea dupa cane.
A. PA, Edit. 1889, p. 45; I.
p. 156.
HLNTESCU, p 167.
FI.
D. ENESCU, tin V. C. Zamostea,
Doroho1.

12786
Sarcia la om e stand de pitra (ptra).

A. PANN, Edit. 1889, p. 135;

12787
S'aracIa cand 'ti 'n vatra

E ca o stana de pitra (Wra).
4. PANN. I, p. 132.
p. 167.
dacoromanica.ro
HINTESCU,
572
PROVERBEIE ROmliNILOR
Srcia este zid de ptr si bogtia gard

de nuele.
12788
V. A. Fonzscu, c. Folticeni, j.
Suciava.
N'ecil Avere.
Acela inteles
ca
la No. 11264.
Srcia pretutindinea
S intinde ca pecinginea.
12789
A. ?ANN, I, p. 132. Eliagpscu,

P. Lt;7.
Se intinde maI rn, necum sa scapi de dinsa.

*6.
Unde e srcie e i crt.
12790
Sc. Norm. Invel. Cl.

P. GARBOVIOEANT7,
prof.
VI, prin
Se dice mai ales pentru soti.

*
12791
Srcia st in cosnita pescarului

tolba vintorului.
i in
I. TACIT, inv. c. Braniscea, j.

Covurluiu.
Vedl Rac, Pescdrie,
rindtor.

SNOVA.
Ci ca odat SalleIa umbl lihnit prin lume. Se Intllni ca plugarul care ar porumb.
Bunk' dioa, mosule, ce lucrezI aci ?
ArdM poptisoI, pe urmil o s.'1 prsim de dou orI, si la tennn
il culegem, iT macinam si IT mncm. 316 duc, nu WI de mine.

Se duse sracia, si 'I bine dusii de la plugarul muncitor.
Mergend sarAcia prin lume ajunse la un om care sde vie.

Bung dioa, mosule. Ce lucrezI aicI ?
Punem vie,
Dar culegl de aicI?
ApoI de, anul acesta nu; ci trebue s spAni via de dou6-trel
dacoromanica.ro
LEW, iNVTITUR, MEBERIf
673
ori; s'o udem de cate-va or!. Anal viitor tot asemeuea, dar fncepem
s'o culegem.
Apoi nu estI de mine. Me due.

Proverbul
: cpe hot din vie sd nu'l impusci al via se face
anevole ; iar din pepent sal impusci cd pepenit se fac fi se tree in eelte-
va luni.,
Serecia, acum ere ea lihnite, de 65me, nu putel eta pe loc. Se duse
si se tot duse, pane' ce, la marginea und bIT, gesi un pescar ce
drega, si tot clregee sculele lul.
ioa, mosule. Ce facT aid ?
lea mal mrejesc nisce cotqe.
Si ce fuel ca ele ?
Le punem colo in garle, i prindem pesce.
Bune
Gaud ?
Thee acum.
De mine *T. Nu me mal due de la tine.

Asede cotetul si se puse si dorml puOn. Cand se scull cate co-
tetele, prinse nisce crapT frumosl qi nisce stTucT lungT. Aprinse foetal,
fripse pesce si ospte impreune cu Serecla.

De atund serecia nu se me desparte de pescan. Vorba RomanuluT:
fpte lei suta de rad i pescarit tot sdract.
12792
SAracIa nu
(e) ruine.
EiniTEscu, p. 167.
Cnd e omul de trbg i muncitor.

Pauvret n'est pas vice, mais c'est une espce de
ladrerie; chacun la fuit.
Prov. Franc.
Povert ch' n'est pau viche,

Comme fien d'hien i n'est pau pain d'piche.1)
Prov. Picard.
Povertet non vizio.2)

Prov.
Pobreza no es vileza. 3)
Prov. Span.
Serecia nu e cusur, precum niel cacarze de cane nu e tune. dulce.
3) Sarkia nu e cusur.
Sarecia nu e
dacoromanica.ro
574
Annuth ist keine Siinde.')

Prov. Germ.
Poverty is no sin...2)
Prov. Engl.
Sax-Ada nu este pcat.
12793
HINTEscu, p. 167.

A
Bla si sat-Ada nu o pot' ascunde.
12794
V. SALA, dase. e. Va?cati-Bresci,
comit. Bihor. Ungaria.
Se lice mal ales pentrn caracie.

A
12795
Nu addoga la sarscie si calicie.

G. P. SALVItT, inv. c. Smulg,
j. Covurluiu.
Pentru casatorie. Cnd unul din sotf este sarac cel-l-alt

s5,ab ce-va avere.
12796
L'a luat srcia dui:4 urm

Ca o 01e ratacit din turrn.
A. PAWN, I, p. 133.
p. 167.
HrrEscu,
Adica a sardcit
A
12797
Sal-Ada bate la us.

IULTJ GROPOREANU, inv. C. Gal-
?a, comit. Arad, Ungaria.
Timpurile grele se apropie.

SIiticia nu e ruOne.
Stieia nu e ruine.
dacoromanica.ro
LEGf, 1:311741,TURS, MESERII
575
De saracie nu'rni pasa

CA sde subt pat a-casa;
A ouat 'acum clocesce.
12798
A. PANN, 1, p. 16.
Pentru omul care nu pte scapit de sdrAcie.

*
12799
Saracie, ce-al cu mine?

M'am avut Cu taftti bine
i nu te las nici pe tine.
G. BANULESUCT, inv. c. Pietro-
fa, j. Dimbovila.
ScIrc1cie, cc-0, cu mine?
M'am avut cu tat'teii bine

AS'i nu me 'ndur nici de tine.
See11. Normala Invt. prin P.
GIRBOVICEANU, prof.
II, p. 176
Bev. Cop.
De stirAcie nu scapf asa, Cu una cu dou'.
Fericirea 1 saracia nu pot sta Impreuna.
12800
E. I. PATRICfU. inv. C. &miff,
j. Coverlulu.
C5.ci omul sarac are vecfnic suprirf.

*
SArAcia null face voia.
12801
V. SALA, &Esc. c. Va?coa, co-
init. Bihor, lingerie.
Multe ar face omul sarac, dar nu p6te

*A
12802
Saracia este de nou-sleci

feluri.
i nou de
G. P. SALvit, inv. C. &miff,
j. Covurluiu.
Multi shracl sunt in lume precum si multe felurf de

a fi sitrac.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROXINILOR
576
12803
*n
Srcia 'nvt pre om.

V. SALA, das. C. Poeni Sup.,
emit Bihor. Ungaria.
CcI alminterea omul sarac ar mull de fiirrie.

12804
Dasclita srcie
Invata pe om meserie.
A. PANN, 1, p. 135.
Dasealita sdracia
Inv(ftei pe ont meseria.1)
.HINTESCU,
44.

12805
Srcia invat pe om
Ca s fie econom.
A. PANN, 1, p. 135.
sou, p. 167. D-r GASTER, Lit.
Pop.. p. 219.
Saracia inv(tei pe ot economia.

GALLIN-NADEJDE, Cart. Lect.
Cad scie a pretul valrea banuluf muncit.

12806
Siromastvo face pensei.2)

D-r PR. MIXLOSICH, Rum. Un-
ter., J. p. 15.
Acela inteles ca la No. 12803

12807
Sracia afi metesugurl.

(IR. ALEXANDRESCU, magistr., j.
Puto a.

Hintescu serie
Sificia te face si getildescI.
dacoromanica.ro
LEA INYtTITUR, MESERI
*1
12808
577
Sarteia te invata la supunere.

V. SALA, dam c. Vaftcoil-Bitre8c1. comit. Bihor, Ungaria.
Sarum] trebue sa taca. cacf are trebuinta de ajutorul

avutuluf.
12809
Siromastvo nu ruvine creantie.i)

D-r FR. MIKLOSICH, Rum. [Tu-
tu., 1, p. 16.
Mai ales pentru femei.

12810
De srcie nu scap,
N'are dup ce be ap.
A. PANN, 1, p. 132.
scu, p. 201.
HIKE-
Ve c11 Cap. VII, c. Apt
Dup bit srcia

maf mntne i rifa.
12811
A. PANN, 1, p. 136.
sou, p. 166.
Harp-
1 Pentru omul sarac i lipsit de orf-ce noroc.

2 Sarac i totut mandru.
12812
Srcia if rdide urechile.

A. PANN, Edit. 1889, p. 43; I,
p. 156.
HINTEsou, p. 167.
Vecri Urecke.
E cu desavirire sarac.
12813
Ca calicul de srcie.
GAVR. ONLWR, prof. c. Avra-
mewl, j. Tutova.
'1 Srcia nu stric. frurauseea (drglkia).
dacoromanica.ro
678
Mid te saturi de 6re-ce.

48's sAturat de .
12814
. ca calicul de sarelcie.3
*A
A apuca sArcia de cd.

C. TEODORESC'U, 62V. C. l'ungesci,
j. Vashau.
Ve41 Drat..
A sapeth, a'1 pierde averea.

*
12815
SrAcie cu ducurl.
AVR. rORCEA, paroh. C. Costeiii ,
Banat. I. LUNCU, stud. c. Sebeful Mare, comit. Bihor, Transilvania.
Pentru cel care cheltuesce pentru imbrdcat, pentru
lux RIM mult de eh' t ar trebul i de chl 'Ate.

12816
SArcie lude.
AVE. CORCEA, paroh, c. Costelu,
Banal. E. J. PATRIC1U, 'inv. C.

A dieg, desaviritti.
*
12817
A'I ved de srcie.

A. PANN, I, p. 169.
HINTE-
IUL1V GROFOREASOU, p. 166.

Nu, 'inv. c. Galga, cornit. Bihor,
Ungaria.
A'qi cclutet de seircleie.

A. PANN, 11,
p. 47. P. IsPi146. -
RESCII, Rev, 1st., II, p.

HINTESETU, p. 166.
Adic&
vede de nevoile sale, i a nu se amestech
In daraverile celor-l-alti, a nu se uita la alti.i.
c"Vede 1,1 de srtIcia.
dacoromanica.ro
579
LEO, INVTXTURI, ILESERIf
SARA MUR
pune In sare-mura trupul.
12818
A. PANN, II, p. 81.
pune trupul in saramurc1.

HINTEscu, p. 193.
pedeps1 precum i se cuvine.

*A'sI pune pielea In saramura.
12819
C. Slatina,
FR. DAmt, III, p. 213;
G. POBORAN, Mt.
j. Olt.
IV, IN 17.
A' ei pune carnea in saraniurel.

E. 1. PATRIC-1U, tnv. c. Stnulit,
j. Covurluiu.
Arata marele interes ce '1 pune cine-va de a face ce-va,

chiar cu primejdia lui:.
SAREMURA
Vell Saramurll.
SBANT
12820
*6.
A'i pune sbantu.
Vecri: a Pingeli,a Potcovi.
AdicA, a inel pre cine-va.
A SCAD
12821
in loe s mai crsca scade

Pan vec;11 c de tot cade.
A. PANN, II, p. 42.

scu, p. 40.
Crkd unuIa i merge rt.In tat?, privintele.

dacoromanica.ro
HINTE-
580
SCALU
pune sealu la gura.
12822
FR. DABIA, IV, p. 27.
Vecjiluf.
impedich de a vorbi.
A scApARA
Niel cat ai scapra.
12823
Ace14 inteles ea la No. 6535 b.

isT trimise sluga care nu se despilrtise de dinsul nici
ceit a ecapera,. P. ISPIRESCU
Transversum unguem diseedere.

Prov. Lat.
A SCARMNA
01 a Preptena, Pung&.
12824
*.L
A scarmna pre cine-va.

L. *AINEANU, Diet p. 720.
FR. DAM, IV, p. 30.
G. P. SAL-
vit, "inv. c. Smulti, j. Covurlula.
Adieb," a'l bate In lege.
SCARMNATURA
12825
A'i trage o scarmnatura.

S. FL. MARI, Tradif. Pop.,
p. 27.

(De cate-orl navAliau ralarif asupra lor, mi le trantea cate o scar.
mnaturd, sciT colea... una de cele de la rte, s'o tile minte cat vor
fi si or trill.) S. FL. MARIAN.
dacoromanica.ro
LEGf, INVTXTUR, MESERII
581
SCHIMB
12826
Schimbul nu traiesce.
IORD. GOLESCU, M88.
- HINTESCU, p. 171.
II, p. 67.
Schimbul nu trclesce.
A. PANN, II, p. 73.
S qice de cAtre eel carif nu vor s facA niel un schimb

(G-0LEseu).
SCHMPA
Veli
12827
De o schip.
AL. ODOBESCU, III, p. 188.
1 F6rte putin.
cDe child nu l'am v'qut abia a creseut de o echiepcl.)
20 F6rte mult. VeqI Inimcl.

eCnd o 1uA, volnicul in mnA si o bagg, in sin pare
de o 8chipc1 Mima intr'insul.
etl,
eresea
AL. ODOBESOU.
A SC
Vecyi
Babe, a Croz, a Vul,
Una.
12828
Cine scie multe mre.

Sem. Centr. Buc. cl. VIT, pi-in
P. GARBOVICEANU,prOf. - G. ONI-
SOB, prof. C. Dobrovq, j. Vaguiti.
Cine vr set scie multe mre.

j. _Mom
dacoromanica.ro
582
*A
Cine scie tte, mre.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st.,
II, p.
154. G. P.SALvit,inv. c. Smulp.

j. Covur/uiu.
*A
_awn: sci pe tte imbetninesci feirci vreme.

E. I. PATRICIt, inv. c. &mitt,
j. Covurhtiu.
Dacci ve ì sci de tte, imberdnesei fcird vreme.

V. A. FORESCU, c. Folticenf, j.
Suctava.
Daceei mai sc de tte im,btninesci farcl

vreme.
S. IIIHAILEscu, .'evit6rea, I, p.
221.
Pice cel care nu vr
carel pretinde acsta.

12829
desvlufasca o taln& celul
Nu trebue a sci tte, caci Imbtranesci

de grabg.
j.
C. TEODORESCU, 'inv. c. Lipova,
Vaslufti.
Nu mai sci tte
imbardni.
Putna.
Acelm imteles ea la No. 12828.

12830
Nu cate scil, ci cum le sciI?

S 4i.ce pentra cef ce s6 Mies eh' sciii multe, dar nicl

una desavirit (GoLEscu).
dacoromanica.ro
683
LEGT9 NVTAruRA, KESERLI
Cine scie are patru chi.
12831
A. PAN, Edif. 1889, p. 28.

Ve41 Carte, Ochia.
AcelaI inteles ca la No. 11433. VOI i No. 4228.

12832
Scie cat ail ultat cei-l-alti.

E. I. FATRICfU9 tnv. C. Small,
j. Covurlutu.
Vrnd s iek in ris pre coi care se lauda c6, scie carte,
pe cand, la drept vorbind, nu scie nimio.
12833
Nimenea nu pote sa
tte.
: gacum le SCia
A. PANN9 Edif. 1839, p. 28; IT,

HINTEscu, p. 172.
p. 4.
S fim prin urmare modeti cad' avem multe de invlat.

12834
Sa mi se arate va
Ca ar fi sciind ce-va.
A. FANN9 J. p. 9.
P. 5.
Einstpsctr,
Pentru omul laudAros.

12835
Ciuda sci face smunti.9

D-r. FR. MIKL0SICH9Rum.Unter.,
Vest' Invigturd.
I, p. 8.

12836
Va scire, nu va piltre.2)
G. ZIICA9 stud. com. Permet, Albania.
') A sci pr multe te face s te inel.

2) Vet sci, nu vei put.
39
61498
dacoromanica.ro
584
Cnd scii ce e de fdcut, cnd vreI s5, faci ce-va, dar

nu potI.
*
12837
Trece nu scia ce pe nu sciti unde.

A. COJOCARD", elev Scol. Norm.
Brl. c. Wesci, j. Putna.
Sciti, dar nu pot s6, 'ti spun.

12838
A lu pe nu sciti In brate.
P. ISPIRESCU, Snve, p. 65.
.21faior PATA, BUDLS,TEANU, c. Bucuresci, j. Efov. M. CANIAN.pu-
blic. j.
Adia, a tagadul.
cLual totI pe nu seiti in brate.,
12839
A nu (pr) sc multe.
1. CREANGA, Amint.,
151.
p. 78 &
FR. DAME, IV, p. 105.
lo E suprtiews, nabadlos, nu e fria, de nimeni.

20 Spune pe leat ce are de lis.
c8'apo1 las pe popa NieulaI Oslobanu, egeI el nu pr scie m2dt.
I. CREANGA.
SCIINTA
12840
Sciintele sunt usI, lar cheile lor sunt cercearile.

A. PANN, Edil. 1889, p. 176;
Ve41. Invepturd.
IIf, p. 157. HINTEscu, p. 171.
Invtatur6, cere muna multa.

12841
Sciinta faena adevrului este.

CANTEmni, /st. Ierogl., p.
119.
Cu ajutorul sciintel cunscein aclevrul.
dacoromanica.ro
585
LEGT, iNVETATITR, MESERit
12842
*L.
Omul cu sciinta
Are pocdinta.
Ga. MIHALAOHE, inv.
C.
,Fen-
dread, j. Tutova.
lo Acela biteles ca la No. 12828.

20 De multe ori ne pare ral child scim re-ce.
COLA
Vell Cap. Vi/I, c. Lume.
12843
ci51a face pe omul, om,

'altoiul pe pomul, pom.
A. PANE, I, p. 171. ODOBESCUSLAVIOL Cart. Aleg. D-r GASTER,
Liter. Pop. p. 2P3.
LS'cla face pe omul, om

&57, altoul pomul, pom.
HINTEscu, p. 172.
Arata pretul i rdele inv'taturei.
SCORTA
Ve4I Cap. VI, c, Sc61/4Y.
12844
Din scrta (pana) in scrta

P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I., p.
229.
Adica intrgg, de la inceput 'Ana la sfirsit. Se qice

pentru carti.
cArn Invetat (citit) acstg, carte din sairid pine)* in sc6r(iip.
A SCR IE
Ve41 Logofilt.
12845
Mana care nu scie s serie da vina pe

condeia.
ana Z. JUVARA, C. Fedesd, j.

Tutova.
dacoromanica.ro
586
PROVERBELE ROkaNILOR
Cand dal Tina pe altul.

12846
Cine nu vr s scrie Cu condeful s'a scrie

cu furcoiul.
IN BUTEAND", Director Seminar
Beius, comit. Bihor, Ungarta.
Cine fuge de invelittura sa lucreze Cu palmele.

.L
12847
Seria la tine,
Val de mine!
Pentr'o merta de malaiu
CA scit bine c n'o aI.
C. TEODORESOU, inV. C. Lipona,
j. Vaslutu. D-na JUVA.RA, com.

Fedescf, j. Tutova.
&Kit' la tine,
Va i de mine!
Cdnd ved slova mea
Sd fug n cotrol put.
C. TEODORESCU, inv. c.
Putna.
Dgele, j. Va8lul. H. JUVARA,
c. Brlad, j. Tutova.
Pentru cei ce scrit r'et de tot.

A
12848
Scrie cu carbunele de pe horn.

GAVE. ONIOR,
j. Tutova.
prof. C. Similar
Incepetor la scris, serie prost.

12849
A scrie pe apa.
MATEI BASARAB, Pravild, p. 254.
A nu tin socotld de 6re-ce. A se adaogh la No. 413.

cOmenilor r61 ce se dice &M'ora nu le e fria de Dunineded, juramintul lor pre api sa '1 scril.
MATE BASARAB. V. V.
dacoromanica.ro
LEM, trrirtTkruni
EsEB
587
El; 5Scop TrA(DEK.1).
Prov
In aqua scribis.2)
Prov. Lat.
A scrie musce pe perete.
12850
BARONZI, p. 44.
Vedi Mused.
Acela 1nteles ca la No. 21896 b.
SCRI1TOR
Scriitorul sub masa t isclitorul p mas.
12851
IORD.
GOLESCU, Mss. If, p. 67.
Adia cel ce poruncesce, acela mat mare, lar nu acela

ce urnaz6. poruncil (GoLEscu).
SCRIS
V ell Perete.
12852
*A
Par'cd '1 scrisa.

G. P. SArv-M. tun c. Smulti,
j. Covurhau.
Scrisei.
ION. AL L17f SBIERA, Nuv. p 23.
Vedl Perete, Zugravit.
Adic f6rte frum6s6. Veqf No. 7553.

ScriI pe ap.
Idem.
dacoromanica.ro
588
PROVERBRLE ROM;INILOR
SCRISORE
*
12853
Scrisorea rea arata lenea scolarului.

V. SALA, dasc. c. Buntesci, COmit. Bihor, Ungaria.
Turcul, mat energic, lice la rindul

Chendi iazisini ocumaian ege benzer.i)
Prov. Turc.
SCUMP
Vecg Cap. XVI, c. Scum',
Tdr
12854
Scumpe 's, nasule, dar bune.

I. ARBORE, ing. j. Buzai.
Scump, dar face.

Se qice, In gluma, cand cine-va spune ca un lucru l'a
costat
SNVA
Un tigan clucndu-se la nasul sal, a fost poftit la mas. Vede o

farfurie de icre ; o trage spre &mu, chip& ce gustfl, din icre refuza
tbte cele-l-alte mncirT, ce i se ofereati de gazdit
Lask nasule, c 's bune i astea.
Bune sunt, fine, dar vedl c sunt scumpe al draculut
Scumpe 's, nasule dar bune.
Veql I. C. FUNDESCII, Basme, p. 157

*
12855
158.
Ce '1 bun nu '1 scump.
C. TEODORESCII, inv. c. Delude,
j. Vasluiu. GR ALEXANDRESCII,
magistr. j. Putna.
Cad tine mal mult sa etf maf folosit de dinsul.

') Cine nu'g pote citi scris6rea lui, inkarulul se as6mn'i.
dacoromanica.ro
589
LEGT, INVETXTURA, MESERIf
SECERA
Vell nisei.
Cine 1i bag secera in cur o s o sct
12856
Cu sange.
A. PA.NN, II, p. 51.
HINTE-
scu, p. 173.
Cnd cine-va a greit, plata urmzA. ne-aprat.

*.
Cine ii bag& secera In cur trebue s
12857
scie s'o i scert.
A. PETRESCU, ing.
de-Argq, j. Argeq.
C.
CUrtea-
Mad facl o gre616, sA scif incalte s5, o gi dreg!.
SECRIO
Vell a Imbitrdn).
SECURE
Vecyf Barda.
*.L
12858
Scurea rea nu piere.

HDTTEscu, p. 173.
D. POPO-
VICIU, inv. c. Cuvin, comit. Arad,

V. SALA, dam. C. auUngaria.
rani, omit. Bihor, Ungaria.
Ved7 Topor.
Adicd, omul r'ii.
*c.
12859
Scurea rea
Nime nu o Iek
GAVR. ONISOR, prof. c. Simila,
j. Tutova.
Vecri Topo-.

20 Pentru fetele cele rele, carii nu se mai marita nicf
data.
12860
Scurea la raciacina pomilor zace.

dacoromanica.ro
590
PROVERBELE ROMIN I LOB
Adic& 1)6 eel rf trebue sa:f plerdem, ca pomi1 Cu securea (GoLEscu).
i ccla securiI
12861
Face rt pcluril.
A. PA, I,
sou, p. 33.
p. 167.
S. 1. GROSSMANN,
.Dict. p. 51.
*
k57 c6cla securiì
A feicut r pelduriì.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.
Putna.
Ved Padure.
Sd. nu dispretuim pre eel mic1.

VeII Fabulele de la No. 942 i La Fontaine, XII, S.
*A
La lemnul tare trebue secure ascutIt.
12862
V. SALA, dasc. c. Varoi1,
Bihor, Ungaria.
Unul om mare, puternic, numal un altul mai mare i

maI puternic de cat dinsul, if pote venl de hac.
12863
Din secure toporIsce.

Plana.
vor To/50,-,
Arata o scadere.
De l'arbre d'un pressoir le manche d'un cernoir.
Pror. Franc.
Far d'una lancia una spinella.9

Prov. Ital.
12864
DedeI i luaI
Din secure topora.

A. PANN, 111", p. 109,
1) A face dints. suli01 un bold.
dacoromanica.ro
LEG, INVTXTURA, MESERIf
591.
LuaqI din secure toporq.

HmTEscu, p. 02.
Pentru un schimb pagubitor.

12865
Cat ai arunca cu securea.
La o mia, depArtare.
L.
12866
Ne luat In bard, cioplit numaI cu securea.

R. Smu. c. Orlat, Transilvania,
apud B. P. 1-1Dttr, Etym. Magn.,
Ve cg rapt-.
p. 2521.
Despre 6menif proff i. grosolant
SELEMET
12867
A esi (a'l sc6te) la selemet.

G. POBORAN, inst.
Ve4I Vitpsea.
j. Olt.
c.
Slatitut,
Adica la lume, la lumina; al detepth.

Selemet, cuvint turcesc care insmnit: vapsea, lustru.
5PTE
12868
*L
Am tras din septe, una.

PAUL POP, avocat, c. Batt?, co-
tnit. Bihor, Ungaria.
Am primit din Inuit, putin. De Oda dintr'o datorie

de o mie de le, dou' sute, etc.
* L,
12869
Nu se da pe spte.
GAVR. ONLVR, prof. o. Creingu,
j. Tutova.
Om cu viaga" care nu se da uor. Mai multe face el

de cat ar face pte.
dacoromanica.ro
592
PRO VERBELB ROMINILOR
Nu scie niel spte niel opt.
12870
DIM. TiGIIINDEAL, Fab. p. 456.
Nu scie multe, dar una i buna.

SERIMAN
Vegi Rolla,
Sirman.
Cap. IX, c.
Numai omul seriman,

Numai el n'are dusman.
12871
GR SILASI, Apologic, p. 4.
Odd ne avnd nimica, nu are pentru ce s fie pizmuit

de altiT.
sFANT
Vec),I Hord.
Dal cu gura s Is sfarrtu.
12872
AL. PETRESCU,
c. B Weni, j.
Prallova.
(jice pentru :woe*

*
12873
A sfantui pre cine-va.

G. POBORAN, ing. c. Slatina, j.
Olt.
A maglisi, a corumpe cu haul.
SFORA
V 01 Cap. IX, c. Sf64.
12874
Sfdra intreit mai multa vreme tine.

I ORD. G 0 LESUU, M88. II, p. 68.
Adic5, eel unitl mal mult in (GoLEscu).
dacoromanica.ro
LEA try7441..ruaA, MESERII
593
Tradze cird s-nu o rupe.i)
12875
TIdE GHICU, prof.e. Baesa, Epir.
Trage cheadinlu
(trupe.2)
I. COYAN, prof. o. Abela, Epir.
Acela inteles ea la No. 10679, la care se adaog6, ea

Cheadin= aa t6rsh, din sum (duper) =Una lunga.
01! tradze chiadinlu, nu te mind de agia.8)
12876
TUB Cancu.prof. c. Baesa,Epir.
Cand, la o vinqare, vinptorul stdruesce asupra pre-
tuluf i nu'l colo6r5, catu1 de putin.

12877
A (se) da sfr In tra.

I.
G.
C. FUNDESOU, Basrne, p. 69
P, SALVIU, inv. c. &HIM, j. Co-
ourltau.
Vedl

(Se grnesce, pkghnul, a a sfira In frd c te a prins cu mana
In sac.,
12878
Sfor.
A. PANN, II. p. 89.
Adicr'spanditd,
Vestea e in ser sfiird cI egff putred de bogat D.
A. PANN.
Trage sfra gi nu o rape.

Trage sf6ra gi nu o rupe.
MET ! trage sf6ra, nu te mica de ad.
dacoromanica.ro
594
SFREDEL
Vedl Drac.
12879
fredel.
L. *AINEANU, p. 742.
FR.
DAnd, IV, p. 59.
Om vioiu, sprinten.
cE ca un 8f redel.'
SIMIGIU
12880
E planul
A. PANN, Fab. I,
Vedi Bragagia Nastratin-Hagea.
p. 75. I.
ARBORE, ing. j.
Adia, pros-L. CAnd cine-va socotesce cd, intr'o afacere,
if va Ton un folos insemnat, i lucrurile les cu totul

alt-fel.
PLANUL SIMIGIULUY
6re-cand
Covrigi simil incarcand,
A umblat din sat in sat
schimband pe cue 1) 'T-a dat.
Deci tabla In cap dadi Tea

Cu acele cue pe ea,
S intorce la oras
Ca si un negustoras.
Dar pe drum, chnd se ducek
Se ganda, si plan flicea ;
'Cum aunt, dise, aste one
.Tot butte. prspete noue,
Care 's cincl sute, sA dic,
(De vor prisosi nu stric,
4D'oitt st la closcT sA le puTu

cTot oul o BA 'mT d puTu.
tS dic acum c'a crescut

ggini marl s'ati fticut.
eAste 'ntr'o qi peste tot
(Cincl sute de cue' ina scot,
(S6 le vind ca un siirac
glilulte parillute fac.
Cina sute de gitinT dar

cClocind o s'a'
d puI iar,
1) In text se citesce: ca.
dacoromanica.ro
595
LEGf, iNVTXTURI, KESERIf
4Fie-care doue-ded,
(Ro! ho 1 Stane mide pled?

(Sta.! s vedem cite fac,
cApol cum o se me 'mbrac !
Socotl pr nu ad,
eCincl sute de eloscI hill dad
e0 sut de sute 'n cap.
(Halt 1 de serecie scap.,

ise, hait! bucurat,
IsT ult, cd 'I inchrcat,
and
serind sus ca un tap

Dete tabla peste cap.
Oule pe jos turd
planul T isbutl.
*
MultI marT lucrurl socotesc.

niel rnieT nu isprdvesc.
A se ved in La Fontaine fabula, La laitire et le
pot au lait.
Trompuz a zo compodi an amonenn

Pe ar buoh no zo kuet choas perneinn.
Prov. Breton.
SITA
V&A' Cine, Ctur,
Sita pAnd e nok in etlu s pune.
12881
IOND. GOLESCU, M88. II, p. 64.
Sita, Find' e noua, se pune in mitt.

A. PANN, Edil. 1889, p. 96; II,
p. 64. S. 1. GROSSMANN, Dicf.
p. 263.
Rind
sita noud o pune 'n eurau.

V. SALA, dase. C. BeiRf, comit.
Bihor, Ungarfa.
*L.
Sita noted se pune in ciau.

ALEXANDRESCU,
Ialomita.
1) Socotise prqul untuluT inainte de a fi cumperat vaca.
dacoromanica.ro
C.
Alexeni, j.
596
*A
Sita, cat e noua, fede 'n cu7u.

Abec. Ilustr. p.28. Gil MrHA-
LACHE, bit/. C. Senclresci. j. Tutova.

Sem. C. Bue. cl. VII, prin
P. GURBOVICEANU, prof.
I. WA-
NESCli, j. Bornan.
Cat sita e noua ede (cede) in cuu.

Sucia va. E. I. PATRICYU, inv. C.
Smulti, j. Covurluiu. C. TEODORESCU, inv. c. .D6gele,j. Vasluiu.
Sita nowl ede 'n cuIu.

V. A. FORESCU,
C.
Metibii, j.
&clava.
Sita pana e nona se acata de (in) cu7u.

G. I. MUNTEANU, p.55 & 151.
HINTESCTL p. 176.
Sita, cand e noua, n'a7 unde s'o atina.

BARONZI. p. 53.
IIINTEscu,
p. 176.
Pana
sita noua o acata 'n cuig; pe urma,
o arunca i (lupa
*A
KA.ROLY kCS, p. 79.
Sita, cat e noua ski in

bla si pe sub pat.
; la urn2a, um-
C. MANOILESCU. elev, Sc. Inst. C.
Cosmesci, j. Vasluiu.
cu7ii ; dar dupa ce

Cat e sita noua o pu 7
se mal. inveckesce o mat arunc7 i dupa
G. P. SALVITJ", inv. C. &tutti, j.
Vasluiu.
1 Adic, tot lucrul non i are cinstea luf (GoLEscu).

2 Ct e cine-va maf llal in slujba, la vre-o trba, se
p6rt, bine cu mai mara luI, lucrz> mal cu rivn; dar,
dup, putin timp, se lenevesee.
Varianta din urin insemnza cil sita veche se arunc,
dacoromanica.ro
LEO, iNvn.X.Trat.X, MESERII
597
In gunol, caci femeile de la OM obicfnuesc s5, striuga

gun6lele dupA ue, i '1 lasa acolo pAn5, se adunit
mult.
(Mal in urmil o lung, dou6,
Scii ednd sita nu e nowt.
T. SPERANTI, III, p. 214.
(Sita naud nu mar aveit loc in curd.,

I. CREANG.X., Pov., p. 5.
CA sita pdnd e nouit o pun in culu, o cinsteec,

Dar chnd se mar invechesce ei pe sub pat o trintesc.,
A. PANN, Mos Alb, II, p. 57.
Novum cribrum, novo paxillo.
1)
Pros. Lat.
*L
12882
Sita pan. 'I nou cerne bine.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costetti,
Banat.
*L
Pnd't sita nouei, n'teturcl bine; r daca se

imb'etrnesce se ipe pe jos.
JUL GROFOREANU, inv. C. Galsa,

Vel Mdturd.
AcelaI 1n4eles cA. la No. 12881.

Scopa nuova, scopa bene. 1)
Prov. Ital.
Neue Besen kehren gut. 2)
Pros. Germ.
tj szit a
szegen 16g. 3)
Prov. Stagy.
') Nuua sita, pe un noil par (arac).

2) Mtura nou mAturi bine.
8) Sita non'Al cerne bine.
dacoromanica.ro
593
PROVERBFT i ROMINLLOR
Nov sito na kline wysi.1)

Prov. Ce/i.
HOBO cirro o 1C-1111Hy Kali. 2)
Prov. Sirb.
12883
Sita noua.
LAURIAN & Ivaxna, II, p. 1175.
Adic6, lucrul non i prin urmare placut, cinstit, etc.

Tout nouveau, tout beau.
Prov. Franc.
Cernut i prin sit& si prin ciur.
12884
LAMBRIOR, Cony. Liter. IX, p. 2.
A fi dat prin sad qi prim ciur.

G. T. MUNTEANTJ, p. 121.
*L.
A fi trecut prin sita i prin ciur.

C. TEODORESCU, 17VV. C. PUM-
gesci, j. Vasluiu.
Vecp Crur.
Acela lnteles ea la No. 11577.

*L\
12885
A da din sita prin
V. 'PRIM, elev, Sc. Norm. Berl.

c. Corodead, j. Tutova.
A face o tre131 prostesce, pe de-ancl6sele.

12886
Ce nu trece prin sit..

Maior P. BUDITEANU, j. Iljov.
Adica ce'l
Noua sit cerue bine.
Idem.
dacoromanica.ro
LEO, INPATITITRA, MESERA
59')
A da Cu sita.
12887
FR. DAMA IV, p. 70.
A prelice viitorul, a d, cu ghiocul.
Ca la sita.
12888
SIXEON DAscktuL, Letop. Mo/d.
I, p. 406.
Adica, mult, des, intr'una.

(Turca cariT pre la alte 01.1 afi isbandit i aS luat ceftitl, lar la
ispitit, Cu rusine
intors ; si la Une lucrurile
sunt gata; si cu puterea i cu gura gata sunt s se apere. i Dumnede Ii apra pana acum, de pte dice fie-cine ca sunt ca o fecTril,
neatins i ne-silit.. NumaT TittariT ti car n telte dilele de grumaz,
cat ambl la dinlil ca la
S. DAscImm.
LesT de cate orT
*
12889
Ca la sita cumtrii.
Tutova.

Cnd la vre-o cercetare, unde este Jume multa, unul
intrh i. altul l'ese, se lice : caci e ca la sita cumetrit.
12890
A strica sita cu cine-va.

Adica a strich prietenia.

12891
A ved (zri) ca prin sita.

GR. JIPESCU, Opine. p. 15; LuFUNDESC U,
mina, 1-, p. 261.
Basme, p. 92. P. 1SPIRESCU, Leg.
p. 158 & 172. - LAURIAN & M AI. AL LIA
xna, II, p. 1175.
SBIERA, Pov. p. 40.
Vedi Ctur.
AdicA putin, prin opositie cu licerea : ca prin ciur.

tDupg struinta imprteseT si a sfetnicilor, se Indupleci si se
unse. Cum puse la ochi lapte de acesta, bigit de sm c vede ca
prin sita. Mal dete data, vd ca prin cTur, calad se unse pentru a
trela 611, vedu luminat ca top 6meniT.,

40
61498
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROM.A.NILOR
SLOVE
*
12892
Slove negre pe hartie alb.a.

I. G. VALENTINEANII, p. 45.
M. CA11AN, public. j. 141.
AFcie ce e 'n carte: slove negre pe hdrtie albei .

A. PANN, I, p.170. HINTEscu,
B. P. HIsrottr, Etym.
p. 177.
Magn. p 707.
10 Nu scie citi, e cu totul lipsit de invelaturl.
20 Prima variant& insemnza i: scris6re sail. carte.

12893
Par'ca ar citi pe slove,

FR. DAMt, IV, p. 73.
Vorbesce repede, uor, fax& a se gandi mult, fax&

ovaire.
12894
A av slov frurns.
Ve41 Pan.
SMALTUIT
Vecji' Vas.
12895
Din afar smltuit

Si din luntru manjit.
A. PANN, III,
TESCU. p. 177.
p. 39. Ho--
Vell Frumos.
Pentru omul mojic i. fdtarnic, care la vedere se arat&

de isprav5, lar in realitate e schrnav i. cumplit. Vecill
No. 9400.
dacoromanica.ro
LEGt, INVETATURA, M.ESERIf
601
Bes modo formosm foris, intus erunt maculosce.1)

Prov. Lat.
Bella in vista, Dentro trista. 2)

Prov. Ital.
.
Pao er ekki alltzo pa bezta, sem fagrt er utan.3)

Prov. Island.
"Q ora x6Pfa.Xil, %at ipt6scaXov ox gzet.4)
Prov. Pin.
SOCOTA
12896
*.L
Nu cu bi5ta
Numa cu soc&a.
A VR. CORCEA, paroh, C. Costefu,
Banat.
VedI Yudecatd.
SOCOTLA
*A
12897
Cel ce scie socotla nu se gandesce mult

la parale.
Gil. MIHALACHE, bit/. C. ?en-
dread, j. Tutova.
Adic cel dator.

*
12898
Carnatul lung !I bun de mancat, socotla lung& nu.
V. IFRIM, elev C. Corodesci, jud.

Tutova.
LucrurT chiar frum6se pe din afark pe din nuntru vor fi stricate.
Frumse la vedere, pe dinuntru rele.
2) Nu e In tot-da-una mai bun, cea-ce la vedere este frumos.
4) 0 ce cap frumos, i nu are creen.
dacoromanica.ro
602
PROVEMBELE RMINTLOR
*A
Carnatul lung e bun, dar socotla lungcl nu

e bunci.
LUTU COsTACHI, C. Ciortolom, j.
Tutova.
Veril Datorie,
Adica cand etI dator o suma n2af mare.

*1
Socotla ds
12899
E frtie als.
G. RimmEscru, Inv. c. PietroOp, jud. Dlmbovita. D-na E. B.
MAWR, p.72 & 80. A. PANN, II,
p. 81. HINTESCU, p. 177.B.
P. EDisuEt, Etym. Magn. p.844.
D-r GASTER, p. 230.
Ne invata sa ne platim datoriile, daca vrem s trdim

bine cu 6meniI.
Les bons comptes font les bons amis.
Prov.. Franc.
Conti chiari, amid. cari.')

Prov. Ital.
Cuenta e razon sustenta amistad.2)

Prov. Span.
Strenge Rechnung hdle die Freundschaft. 3)

Prov. . Germ.
Short Reckonings make long Friends.4)

Prov. Engl.
Socotele desliOte, amid dragI.
81 Socotla i dreptate suspn
8) Socotla strinsa tine prietesugul.

Scurti socota face prietenT lungi.
dacoromanica.ro
603
LEGL INVTXTURi, MESERII
12900
*A
Socotla in tirg,
i vulpea In crang.
Scol. Norm. Inv.
Cl.
VI, prin
Vecri Tom:air, Ur:.

A
12901
Socotla d'a-casa nu se potrivesce cu

cea (a) din tirg.
E. I. PATRICIU, inv. c. Smulp,
j. Covurtuiu. FR. D..m IV, p.
I. PoPEscu, inv. c. Dobreni,

80.
j. Ilfov. G. BANITLEscu, inv. C.
Pietroita, j. Dimbovita.
Socotla d'a casa nu se potrivesce Cu tocmla
din tirg.
Socotela d'a-casei nu se lovesce cu cea din

tirg.
P. GARBOVICEANU, prof. C. Drd-
gclnescl, j. Vlasca.
Socotla de a-casd nu se potrivesce cu a

de pe drum.
A. MARINESCU, inv. C. Humele,
j. Arges.
Socotla d'a-cas cu cea din tirg ne-tocmindu-se

DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
331.
L
Socotla din tirg nu se potrivesce cu ceea

(cea) d'a-casa.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON,
c. Stiubenii, j. Dorohoi. Sem. C.

Buc. Cl. VIII, prin P. GiRsoviCEANU, prof.
dacoromanica.ro
604
Isdpea de a-casa nu se
pdzare.1)
O. ioNEscu, prof. com. Nevsta,

Macedonia.
Isdpea (lugar i azni61u) de-a-casa, nu se 'n

pazare.2)
J. Coy, prof. c. Ianina, Epir.
Vec)1 Relturaer,
Adia, intr'un fel socotim i. Intr'alt fel s intimplit

(GoLEscu).
12902
Face socta fr birta.

11.7L. GROFOREANU,inV. C. Ga
*A
&cad' fara birtq.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costelu,
Banat.
Face socotla fara birtaq.

Tribun. Pop Transilv. I, No.
179.
Child cine-va face planuri fara a intrelza, ma

pre eel priceputf sa interesatl in aceeafg afacere.
Compter sans son hte.
Prov. Franc.
Fa il conic senza l'oste.3)

Prov. Ital.
Hacer ta cuenta sin la huspeda.4

Prov. Span.
') Socotla de a-casa nu Tese In 131'00.
Socotla de a-casa nu Tese In plata.
Face socotla rara birtas.
A face socotla far birtas.
dacoromanica.ro
LEG, hirRTITIIRI, NESERIT
605
Man soll die Bechnung nicht ohne den Wirth

machen.1)
Prov. Germ.
12903
Carie face raciuna far de ostaru, el face

do vote.2)
D-r FR MIKLOSICH, RUM. Un.
ter., 1, p. 9.

Qui compte sans son hte compte deux fois.
Prov. Franc,
Chi fa
conto senza P oste, il fa due volte.3)

Prov. Ital.
He that reckons without his host, must reckon

again.4)
Prov. Engl.
12904
Nu'i bur face contu far de ostaru.5)

Dr FR. MIKLOSICH, Rum. Un-
ter., I, p. 13.
Acela iateles ca la No. 12903.

12905
Mai bire ce face raciunu mance nego

pode. 6)
D-r FR. MIKLOSICH, Rum. Un
ter., 1, p. 12.
Sa ne socotim bine inainte de a incepe o trba,

pe urma e pr tsrziti.
Nu trebue sIi fad socotela fari birtas.
Care face socotela ark' birtas, o face de dou'
Cine face socotla fri birtai, o face de doue orT.
Cine si socotesce fr birtas, trebue sa socotscilnc odata.
bine s facT socotla fr birtas.
Mal' bine se face socotla Inainte de cit pe unni.
dacoromanica.ro
C5.Ci
806
PROVERBELE ROMANI-LOB
*6,
A se grei 'in socotele.
12906
GR. ALEXANDRESCII, rnagistr.
Putna. C. TEODORESCII, inv.

Lipova, j. Vasluiu.
j.
C.
A fi inelat in ateptitrile sale.

*
S'a mantuit (isprvit) socotla.
12907
I. CREANGI,
Pov. p. 273.
Scurtd vorlA, e ultimul meti cuvint.

dar del av noroc, gI-a venl calul MI mat intalu, gi mi:o aduce
cele poroncite, ea scil cg merg ca tine ort uude ml duce ; ea mntuit socotla., I. CREANGA.
SOROC
Cere s I dal la soroc,

Par'ca te pune pe foc.
12908
A. PANN, II, p. 85. HINTEscu,
p.
178.
Child s6 cere, Cu mare staruinta, plata unei datorit
SPATA
Volt Panzer.
A SPINZURA
Vecri a Tdt.
SPINZURAT
Vecyi Funk.
* .6,
12909
If bun de spinzurat de o crac uscata",

cal pcat s'a stricl una verde pentru el.
GAV. ONIOR,
j. Vasluiu.
E un ne-trebnic, un rki.".
dacoromanica.ro
prof. c. Dobrovq,
LEO, iNVETXTURA, MESERII
12910
6fi7
Cine inc5re spInzurat nu nidire innecat.

GAVR. ONIS.OR, prof. c. Pogana,
j. Tutova.
Odata mre omul.
Spindzurati brbatlu ameti, ca
12911
ini andral.')
D-r -WEIGAND, Zweit. Jahres.,

p. 150.
Aa a slis o femee condamnatti la spinzur6,t6re.

12912
Spinzurat.
Vecri Strengar.
SPOITOR
Vell Crozier.
STAFETA
12913
Stafet.
Ve4i Post
Pentru omul clevetitor care duce vorba de la unul la

altul.
STAMPA
12914
A da In stampa.
S. I. GROSSMANN, Dig. p. 137.
A old pe stanyd.
A. DE CIHAC, Ir, p. 701.
t) Spinzurati pe brbatu meii, c nxie iml vine amet15.
dacoromanica.ro
608
PROVERBELE ROMNILOR
10 A db, In vileag, a face cunoscut, a d de gol, a
face de Hs.
20 A bate.
ePoroncit'aa de ati adus si cartT pe 'nteles din tra Romansca,

cad in Moldova nu se afla EvangheliT, Apostoll si Leturgil, and
poroncA Mitropolituluf acele carg ea le cetsca pe 'nteles pe la bi-
serici ; mai poroncind Domnul MitropolituluT i Episcopilor s fad,

tipografi fies-ce care la Eparhiea lut, ca sA se tiparsca cartl pe 'nteles.
apucat de ail facut stampd, si de atuncea si pana acum
asa
lucrza acea pomenire in pmintul Moldovel, care la acsta ait lasat

mare pornenire in tarile acestea.
ENACHE KOOEALNICEANU, IV, p.203.
(Care acele cartl i blestemurT aa pus Domnul de le-ail pus in

stampei, numind ntli hothrirea ce ati fcut Maria Sa Cu tot sfatul
boTerilor Ord, cu iscliturile tutulor si a MarieI Sale., ENACHE
OGALNICEANU, 1.1f, p. 230.
A da In stamba.
12915
A. PANN, ir, p 96. DOBRE

MARINESOU, inv. C. Pirvu-Ropc, j.
Argo.
A (let prin stambei.

G P. SALvr6, RV. C. SM,214i, j.
Covurluiu.
A cela Inteles ca la No. 12914. Vicerea insd este greit& sub acstb. formk
CA era vestith i lis stambei data,
De vcluva grasa, putred bogat.
A. PANN, If, p. 96.
Cuvintul stambei pe langa Intelesurile sale mai obicinuite, are i Intelesul de: fatii, col6re. Veli povestea de la
No. 2402.
&FARE
Vei Doinnifre, Insure:re,
12916
Dupa mrte starea omului se vede, ca

apa, dupa ce scade, atunci se vede ce
pesce este.
Ve41 Negustor.
dacoromanica.ro
IingEscu, p. 180.
LEGT, NVTITURik, MESERIf
609
STEJER
*.
Se va aduna funia la stejer.
12917
G. I. TOMESCII, inv. c. Broscarl,
j. Mehedintl.
V NI Par, ref?
STILPAN
.
12918
Care scap de stilpan

Nu scapa de buzdugan.
Poes. Top.
Pentru eel carii vor c6.p6th ne-ap6rat, intiun mod 6recare, pedpsa ce li se cuvine.
.5TIRBINA
V&A' R641.
S,TRNG
12919
AI ('si) pune (singur) trngu la gat.
Al prinde, al d gata; al baga intr'o afacere disp16,cuta.
5TRENGAR
12920
trengar.
V edi Hainiana.
Acela inteles ca la No. 12912
dacoromanica.ro
810
A STRICA
El chiar singur a stricat

lar el s'a maniat.
12921
A. PANN,III,p.12.HINTEscu,
p. 181.
Pentru omul tate i mnios.
De nu pc5te strica altuia i strica lui.
12922
HINTESCU, p. 181.
Pentru omul
STRICATRE
Stricatre asparta.1)
12923
G. ZucA, stud. c. Turia, Epir.
Om far6,
A STRINGE
\'e4 Tinerele.
12924
*L\
Cine stringe nu mananca.

A. PANN, Edit, 1889, p. 63;
III, p. 98; Arair, p. 11. HIN-
P. ISPIRESC13,
p. 181.
Rev. Ist., II, p. 155. M. liADuTESCII,
LESCU, Scot Inst. c. Slatina j. Olt.
ma) cnt (dice) o piisericei

Cine stringe nu mandned.
Aqa
V. SALA, dam C. Buntesci cord&
Pentru eel sgreit.

12925
Bihor, Transilvania Sem.C. Buc.

Cl. VII, prin P. GIRBOVICENV,
prof.
StringetI vol
C'om manca noI.
S. FL. MARIAN, Ornit., M, p.
149.
AvR. CORCEA, paroh, com.
Costeiu, Banat.
') StrecIt6re sparf.
dacoromanica.ro
LEof, iNvTITuR, mEsErti1
611
*L
Mie 'mi aintcl o pet:serial:

Cine stringe nu mcincincci.
ccintel un pitigoiu:
Stringeti voi scì mcinccim
G. I. TOMESCIT, inv. c. Broscarl,
j. Mehedinp.
Aqa dice un peigrolui

Stringeti
Om mcincet nol.
V. SALA, dam C. Ferice, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru ed. cari aduna avere pentru ca altiff s o risipsca.

LEGEND:1
Ati fost data: o Vrabie gi un Vrbiou, carif stringa cu cea mal

mare sirguinta, spice ca s Etna peste Irna ce minch. i Vrabia fiind
frte sgarcita, orI de cate orI aft i adunk cate un spic se sal& pe o
ramuric a unel salciI din apropIere gi ciripind slice& :
Cine etringe
Sa maniince I
Un pitigoIu insa, care avea cuIb In nisce calg, dintr'un stIubeIu a

uneI femel 1enie, v6slnd pre VrabIe ludandu-se, ca numaI acele BA
manance, care stringe, incep a'l canta gi el in protiva vi-a ice:
Stringe' voi
C'om meinca noi I
Si cum 4ise, aga se gi ntmplL. Pitigolul, insemnandu'sT bine

locul, unde DA. ascuns Vrabia gi VrabioTul spicele adunate, cand sosl
Irna se duse g't le manca mal pre tte
S. FL. MARIAN.
Cine stringe s max-lance.
12926
S. FL. MARIAN, Ornit., II, p. 148.
Pico omul ne-darnic.

*
12927
Cine nu astringe la tinerete, nu va aye

ce manca la btranete.
JUL. GROFOREANII, (ny. c. Ga/fa,

Vecyt Tinerele.
dacoromanica.ro
61 2
PROVERBELB ROMINILOR
Acela 1nteles ea la No. 6121.
Carele in liner* nu le at adunat, cum in bIran* le cert ?

Ecdes. XXV, 5.
On doit qurir en jeunesse

Dont on vivre en la vieillesse.
Prov. Franc.
Chi resparnia da giovanu, si lu trova da vecchiu.1)

Prov. Corsic.
Guarda, mozo, y hallars viejo. 2)

Prov. Span.

Prou. Germ..
Of saving comes having.4)

Prov. Engl.
*A
12928
Ce:a steins kite vark a cheltuitinteo sar.

vg, j. Vaskau.
VedY Yard.

*A
12929
Cu acu le stringe si Cu lopata le risipesce.

GR. ALEXANDRESCU, MagiStr. j.
Plana.
Aratit c'at de greti se adun6. banul i. ea de uor se

cheltuesce.
Cine stringe cnd e einr, '1 gasesce and e barn,
Pastrza (aduna), tinere, vei gag betrn.
2) Economisesce la vreme, ca s ai la nevoe.
4) Din economie vine avere.
dacoromanica.ro
LEG, iNVTXTUILI., acEsEral
613
Cela ce nu stringe pierde i acea ce are.
12930
Dm. TiCHINDEAL, Fab. p. 228.
Ne invat& s5, fim prevqtorI.
A stringe unde n'a risipit.
12931
G. I. MIINTEANIT, p. 122.
Vedl a Secera.

Qwe non posuisti ne tollas.1)
Prov. Lat.
Stringe miina.
12932
A. PANN, Edit. 1889, p. 58.
&Inge mi,sincl de cu vreme.

A. PAWN, III, p. 72.
klui-
TEscu, p. 109.
Ne invat5,s fim prev0.6tori i economf.
STRUN GA
*
12933
Uor e a afunda strunga mica.

V. SALA, dasc. c. Negru, comit.
Bihar, Ungaria.
Omul cu putine datoril le p6te uor

SUCALA
*
12934
Cum it sucala.
I CREANGI, Pov., p. 113.
V ecri
Titirez.
AdicA, uor i reped.e.

Nu ridica cele pre care nu le al pus.
dacoromanica.ro
614
PROVERBELE ROILANILOR
A SUCAL
*A
12935
A sucli pre cine-va.

Tutova. G. POBORAN, inst. C. Sla-
tina, j. Olt. FR. DAllt, VI, p. 123.
Al supr rt, a chinui pre cine-va.

5UGUBINA
12936
A da de ugubina.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st. I, p. 227.
L. *AINEANU, Semas., p. 425.
Ve41 Pocinog.

$ugubind, archaic defugubind din paleoslavicul defegubind homicidum, perditio animie insemnd, in vechea
jurisprudentd ronadnscd, omor sa relatiune ne-legluitd
intre bdrbat i femee, ambele privite de dreptul canonic
ca o pierdere de suflet, apoi amend, pentru rscumprarea crimeI, care se d, depgubinarilor sari ugubinarilor.
Veli i la cuvintul Globoid No. 6896.
A se ved, pentru ma)." multe amdnunte L. Sineanu,
Semasiologie, p. 424-426.
,
SUL
12937
Cu un ul subtire.
BARONZI, p. 48.
Ve4T Cuzlint.
Intiun mod fin, lufind lucrul mad' de departe.
De obicelu se lice sub o forma deosebita ca in urmtorul exemplu:

Ida Cu vorba pe departe i, cu un cusur suktire, 11 face& O.'
pricpii ca are s fie fericit.
P. ISPIRESCIT, Leg., p. 289.
5URUB
Ved1 ,S'urup.
dacoromanica.ro
LEGt, iNVtTITUitik.
12938
615
1&ESERI1
urub.
D-na Z.
Tutova.
JUVARA, C.
Fedesci, j.
Vedi Sire del.
Ne astimprat, care nu sta locului.

Il umbl capul urub.
12939
A Inten-ce urubu.
V. ALEXANDRI,
277,
837. L.
Teatr., p. 84,
Dict.
.2LINEAN-U,
p. 788.
A intrce pruburi.
V. ALEXANDRI,
Teatr., p.
257.
A o intrce la qurub.
I. CREANGI,
Amint., p. 95.
A umbl cu viclenii, cu ne1torii, cu mind:ant

DRI,
Mi-o intors urubu

Harta-Bezepa, p.
ba ina bine. N'am ce dice.,
V. ALEXAN
277.
De la o vreme, \TN:end Metul popl el s'a pus In ctrd cu nebunit,

incepe 8'O intrcel la surub : m astpa niece fit de duhovnicie, dragit
plugul.,
Antint.
met, i trebue s m duc mort-copt, act acsta
p. 95.
4.
SURUGIU
Ve41 Cal.
URUP
\Tell &nib.
12940
A stringe (1ntrce, sud) urupul cul-va.

T. SPERANTIA, I, p. 140.
Vell ,Surn.

61498
41
dacoromanica.ro
616
PROVERBELE ROILiNILOR
A umbl cu surupuri.
12941
Adie Cu inplatorif.
SUTA
Vecri Mie.
12942
Sutele
Mrit slutele.
BARONZI, p. 53.
HINTEscu, p.
182.
GAVR. ONIBOR, c. Dobrovel,
j. Vasluiu.
*1
Suta
.21111ritd slutd.
IUL GROFpREANU, dasc. c.
Gulp, emit. Arad, Ungaria.
Sutili
Mrit hutili1).
PER. PAPAHAGT, Zweit. Jahres.,
p. 175.
Saracele sutele
Cum mtirit mutele!
ScIracele
Cum meirita' seeile!

S. FL. MARIAN, NUTtta, p. 17.
ecile
secile ;
Sutele
1VI'drita" mutele;
_Miile
_Narita urgiile.
Verp Mie.
1) Sutele mrit
nebunele.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETITUR.X., NESERIt
617
Adia, ca, cu zestre mare lesne s6 intirit fie 1 slut&
(GoLEscu).
A TABAC
12943
*A tbci.
L. *AINEANIT, Diet. p. 790.
Adica a snop in bAtaf.

TABACTU
velt &find.
La tabaci cine slujesce

Pielea (pelea) i se tabacesce.
12944
A.PANN, IT, p. 52. HINTESCU,

p. 182.
Adica, cine are stdpan rii.
A TAR
* z1
12945
Poti ti lemne pe capul luI.

T. CREANGX, Conn. Liter., xr, p.
180; Pov. p. 214. P. 1 SPIRESCU,

Ley. I, p. 228.
M. LUPESCIL
inv. c. Brosceni, j. Suclava.

,L
Po fi s 'd
tea Tonne la captl lu.

Marli.n.,Escu,ezat., II, p. 72.
*L .
&I' ta lemne pe el.

RAL.AEr. preot, r. Stefeinescr,
j. Vdlcea. G. POBORAN, Mg. i.

Olt.
1 Adica, drme dus, d6rme greil, Cu alte cuvinte arata

un somn adinc.
20 A'I ride de cine-va cum vrei. Inteles frte rar.
j.
0/t.
cAdorml de puteal s tal lemne pe dinsul.
dacoromanica.ro
I. CREANGA.
61E3
Tale i spinzur.
12946
GR. JIPESCU,
Epoca II,
284.
Oras., p.
No. 170.
El e stgpanul, de dinsul atirna totul, face ce Toesce.
Tale-pale.
12947
BARONE', P. 96.
Om care nu face pia o trb6 sag nimio ma de s6m6.

TANC
*
12948
Ve4i Ca,. XI, c. rant.
La tanc.
L. *.MNEANU, Dic. p. 795.
GAVR. ONIOR, C. Zorleni, j. Tutova.
Ve4I rintl
1 Tocma la tintd, la punctul ce trebula atins.

A lovit'o la tam.
20 Tocma child trebuIa, la momentul fa-vorabil.

C A venit toemaI la fanc.
Tenchlul sa hotarul turcesc.
Nia. COSTIN, I, p. 409.
TARABUTA
Ve4I Car.
TARAGUTA
VelI Car.
TARGA
12949
Vedi Vetreld.
Trage targa pe uscat.

D-na ZOE MIII.kILESCU, inv. o.
Broten, j. Prahova.
RAN, inst. j. Olt.
dacoromanica.ro
G. POBA.-
LIMA l'ITVETATURI, MESERit
*A
619
Trage targa la uscat.

NI(1. MATEESCU, inV. C. Movilita,
jud. Putna.
Trelgdesce ca targa pe uscat.

P. ISPIRESCU, Ley. I, 1872, p,
Vegi Vetreld.
A munci din greti, a duce traiu rt, a se lupt'a cu sa,rucia.
TA5CUTA
12950
A av pe cine-va In tAcut.
M. CANIAN, public. j. Ilfov.
Vecrf Buzunar.
TEFT
12951
A fi la teft (clef, deft).

LAURIAN & MAXIM, I,
p. 667.
AdicA acolo de uncle depinde totul.

12952
A e1 (scte) la teft.
VelY Martian.
A d, o scire in vileag.
12953
La tat.
L.
ANEANII. Diet. p. 800.
Ve4I Tanc.
La momentul hotaritor.
ell gsi somnul tocmaT la fell.,
dacoromanica.ro
620
TERI
V ecp: Cura, a juc, Cap.
C.
12954
SA 'I legi cu teiu, sA
Teta,
Vor6d".
tip' 'n gArl.
V. SALA, C. Polana, comit.

Ungaria.
Sec
leyi intr'un tau qi set' 'I da ì pe garla.

limpscu, p. 88 & 165.
169.
Ve41 Carmeru.
Din tee curmee.
12955
IORD. GOLESCU, Mss. 11, p. 89.
S qice and cu trente vrem s6. carpim re-ce (GoLEscu).
A face din tele curmeie.
12956
FR. DAmt, W, p. 150. G. PoBORAN, inst. j. Olt.
Lega i el din tern' curmerzi.

180. 1-1INTEscu, p. 8.
VecJI No. 6.06.
10 A se sill din nimio sLl faca ceva.

20 A tritl din gret, de aqf Ong, ni&ne.
30 Vorbe, pretextk argumente slabe.
12957
LgA tefe de curmeie.

. FL. MARIAN, :Santa, p. 131;
Lega tau de curnteu.

GR. POIENARU, ing. C. Rana, j.
Ialomita.
Vecri Vord.
dacoromanica.ro
',Eat ilivtTITURL, IdESERIt
621
Aceleasl intelesuff ca la No. 11956.

In uscat inghitind, cuvinte captusite ingiImit si tee de curmee legi.,
D. CANTEMIR, Ist. Ierogl.
, Copila nu pr voesce s se mrite, mal pe scurt lgd tele de cur mele pn ce se vd esig s'i scpatI din Cas. S. FL. MARIAN.
Teiu de curmeiu.
12958
N. GANE, Cony. Liter. p. 67.
Adica pricina, si maI mult prsta.

441 gs1 telu de eurmeiu pentru a lips1 de a-cas.,
A Innoda din tefu curmeiu.
12959
LAURTAN & MAXIM, I, p. 935.
A WO din tau cunnetu.

BARONZI, p. 46
A face sail tral Cu ce p6te, si cum pte, cine-va, dar
cu mare gr6utate.
A Incropl din teIti curmeIu.
12960

187.
A stringe cu tiriita, faramitura cu faramitura.

*
12961
A lega dou In teIu.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 175, 205 &
266. B. P. HAT:VT, Etym. Magn.
p. 2628.
FR. D, 1 1 , p. 268.
Vedl Cap. X. c. Done'.

(Lucr, bIetul om, de d pe brincl, 41 i nelpte, orl-ce si pe unde
gseit, si doue in tau nu pute leg si el.0 P. lsRiRusou, Ley. p. 266.
12962
Lucru cu srof, legat cu telu si uns cu

mura.
AVR. CoRcEA,paroh, C. Costeig,
Banat.
dacoromanica.ro
622
S6 lice despre oblecte slab i r6i1 construite, carif la

cea mal mic, intrebuintare se desfac, etc.
12963
Umbl Innadind tee putrede.

P. GA.RBOVICEANU, prof. c.
j. Muscel.
Pentru vita pr6std, o duce grett.
TEJGHEA
12964
La tejghea, pentru ca s nu mal ste.

IORD. GOLESCII, Mss. If, p. 39.
So lice pentru cele Ellie desfrinate 1 ne-sapse (GoLEscu).
TELGA
Verr Car, Neka".
TELEGUTA
Vecr
Car, Ceb-zeld.
TELELEICA
12965
Teleleic.
L.
2i.TNEA.Ntr, _Die t.
G. POBORAN, inst. c.
Olt.
p. 801.
Slatina, j.
lo Femee care birfesce de totf.

2" Femee rea ca purtare.
TEMNITA
Ve.Ti Grec.
12966
Val d cel ce s destpta cand temnita

61 astpfd.
dacoromanica.ro
LEG, INVET.XT1JR, MESERIf
623
Adia de cel ce nu se calesce phne, el bag& In tem.-
ni t& (GoLEscu).
VaI d cel ce aratfi minte cand la tem-
12967
nit& 'el trimite!
10RD. GOLESCII, M88. IL p. 18.
Adice," de cel ce DU se pocafesce pAnd n'ajunge la temnit& (GOLESCU).
TRPA
12968
De socotI c 11 pune In tp.

Asa de tare -0.0.
TRU5
'a strIns funia de tru.
12969
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,

Mtis.
Veg Par.
A imbetranit, isI astpte. mertea.
TESALA
Ve41 Insurare.
TE5CHEREA
12970
A'I lua (a'i da) techerua.

G. POBORAN, hat.
c.
Slatina,
i. Olt.
Vecil. Pafaport, Rivas.
A pleca, ; a da drum cuI-va se, plece ; a '1 goul de

unde-va.
A TESE
Ve41 Hord; 7oe.
dacoromanica.ro
624
PROVERBRI.V. R031.1NILOR
altii o Orta.
Unii tes la panza
12971
TORD. GOLESCU, M88.
If, p. 11.
\TOT Eofl, Orz.
Adia, uniI muncesc i altit s6 bucura cl" munca acelora

(GoLESOU).
12972
Cand s'ar tese panza 'n drum fara ite

fara drug.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Pa-
cioiu, j. Mused.
Vecri Plop.
Adica, nici ()data.
TEs,ETuRA
Veli
TES LA
Ver Cap. VI, c. Fus.
12973
*Cacea cu nocupa tu grenda.1)

C.
foNEscu, prof.
c.
Neve'sta
Macedonia.
Despre cmenif protf carii s tem de lucran f ce nu s

pot Intimpl.
TIGHEL
12974
*A
trage cul-va un tighel.

L. AT/irEANU, Dict. p. 810
G. L'OBORAN, inst. j. Olt.
Adica a '1 dojenl.

TIN ICHEA
12975
A fi tinichea.
Adic sii.rac lipit

Cacea cu tesla in grindi.
dacoromanica.ro
LEGY, INV4LTURI., MESERT/
625
Ve41 Cur, Haas.
A se 1s4 pe tinjal.
12976
V. ALEXARDRI, Teatr., p. 814.

I. CREANGA, Amint., p. 109.
GAVR. ONIOR. prof. c. Dobrovel,
j. Vasluiu. E. I. PATRIdU, bit).
c. Smulpf, j. Covurluiu
G. PO-
BORAN, inst. j. Olt.
A nu se grAbl, a se lash In61e; a sth Cu m&nele in

sin, a nu lucrh, a fi lene.
.Cat Ue ?tu te Wiz pe tettialtl: plum rut= pe atestat mal repede
vin 'a-cas, ccI lima 1u Grigoras Rosu, dc la nol, &Wept& cu neI. CREANGA, Antint., p. 109.
fie preuts.,
rOdare
12977
CAnd va invergi tinjala.

GAVR. ONIVR, prof. C. Criingu,
j. Tutova.
vot Ptop.
AdicamieI odata.
TIPAR
Esiti tap' dintr'un tipar.
12978
Dupd un upar.
Vecil Calup.
TIRG
Vegi Barbar, a se Bate,
Cal, Cremene, Mdgar, N6rd,
Ara!, Precupet, Urechre, Urs,
Vlirnav, Vrnfltor, Cap. XI,
c. Vortel, Vulpe.
12979
Tirgul de diminta
string' In brate.
S
16N ODOIU, teolog, C. Aciliu,
, Transilvania.
dacoromanica.ro
626
CM aduce norocul 4ilef care se Incepe.
Tirgul
12980
s." nu'l lai.

I. G. VALENTINEANTJ, p. 47.

*
12981
Tirgul manie n'are.


Tutova. G. BANULESCU, inv. c.
Pietrosifet j. Dimbovila.
Vecrf a se Tooni, Theme'let
Ne Inv* ca, eand tocmim re-ce, nu trebuYe sa ne

mfiniem (Gouseu).
Tirgul se face cu ban' i nunta cu
12982
A. PANN. II, p. 69
V ell Nana
HINTEscu,
p. 185.
AratA, puterea banuluf. Vq.I No. 10491.
Dantul cu cimpoiu se trage

i tirgul cu bani se face.
12983
A. PANN, Nastr.-Ilogea, p. 46.
Acela byteles ca la No. 12982.
Cine la tirg dup ttrg vine, se 'ntrce cu

marfa inapoi.
12984
IORD. GOLESCU, .M88.
II, p. 80.
S6 Iice pentru cel ce nu Ingrijsc la vreme (G-oLEscu).
*
12985
Cati merg la tirg toti nu cumpr.

A. PANN, 1 I , p.73.
HINTEscu,
p. 103.
H. D. ENESCU, inv. C.
Zamostea, j. Dorohoi.
dacoromanica.ro
LEG!, INVrAilatX, MESERTY
627
Arath ch nu totl dobhndesc sati se folosesc de re-ce.
La tirg nu s vinde pescele rmas
12986
IORD. GOLESOU, M88. IT, p. 39.

Ve(;Ii!
Urs.
Adich, ceea ce n'ai: in mnh. (GoLEscu).
Ce a (o) da firgul i norcnul.
12987
S. FL. MARIAN, Traclif p. 158

& 194.
V ALEXANDRE, Teatr.,
p. 714. is'ezet6rea, II, p.102

G. MADAN, c. Truseni, sin. ChiBasarabia. GAVR. ONISOR, c. Dobrovet, j. Vasluiu.
Om a da ffiwzd
i norocul.
I. CREANGI, Pov., p. 197.
*
Oon a ji Urgul
i norocul.
Suciava.
*
Ce a da tirgul i norocul
457 idea cu iarmarocul.
G. P. SALviu, inv. c. Smulli,
j. Covurluiu.
Om
e Urgul
i noroca
Fie ce o fi s mergem inainte, cum va dh DumnePA,

In volea srtel.
12988
A rupe ininaa tirgului.

A. PANN, II, p. 72. EliNTEscu, p. 'N. P. ISPIRESCU, Bev.
18t., 1, p. 233.
E. 1. PATRI0fU,
inv. c. Smulti j. Covurluiu. G.
AL. PoPESCII, ay. c. Cernica, j. Ilfov.

dacoromanica.ro
628
PROVERBELE ftWILINILOR
1 A alege, a tirgul ce e mal bun.

20 Se lice In deridere de unul care s'a dus la erg,
ludndu-se cb, va cumpr multe, i se int6rce cu putin,
Bat nimic, Em ce-va prost ; a ales pna a cules. Acest din
urnia, inteles este cel mai obicinuit.

12989
A rupe tirgul.
A se invol.
*S'a Inamorat de clomniOra, i m'a rugat ca s intru in verbal ca
d-ta ; sci rupem ttrgul cum se
12990
Agachi Flutur, p 774.
Am vNut in tirg de Alunare.

A. PANN, TIT, p. 109.
Clind cine-va nu are un lucru, sati e pr srac ca

i'l cumpere.
12991
N'o s o scotl in tirg de Alunare.

A. PANN, 1', p. 151.
scu, p. 185.
HINTE-
Pentru nevsta, care trebue sa alba' calitatile ce se

cer de o femee cu care trebue sii tie casa cine-va.
12992
*A
se ajunge cu ti rgul.
V. ALEXANDEr, Teatr., p. 39.
13. P. HIsREt, Etyrn. Magn.,
A -se invol la pret.
P. 618.
*Vret1 sa sc4I ce cauta Marghiolita i Nicu In dulap ? .. El ca-
uta sa gassca cele doua salage de tiganl pentru care d-ststra, ca

nisce parintI bunT, nu v'aft putut ajunge ru tirgul
Inteles acuma.*
Ptra din casa, p. 359.
*
1 2993
A ajunge (ven) la spartul tirguluI.
A. PANN, II, p. 68.
HINTE-
scu, p. 2. P. I SPIRESCU, Rev.

Ist., p. :226. G. 1. MUNTEANU,
I
p.72.T. CODRESCU, UriCar, XX.1 I,
p. 3. FR. DAM, IV, p. 89 &
164.J. I ONESCU, '1 I I, p. 224.

GAV. ONIBOR, prof. c. Dobrovel,
j. Vosluiu. G. POBORA.N, inst.
j. Olt.
dacoromanica.ro
LEGT, NVETITUR, HESERTI
629
In spartul tirgului.
Tocma 'n spartul tirgului.

IORD. GOLESCU, M88. Ir, p. 69.
Ve4T larmaroc.
Adia, dupg ce trecevremea cea cuviincIdsa (GoLEscu) p. 16.
S6' qice pentru eel ce vin In urma vremil (Gousou),

p. 69.
'La spartul tirgului 1I deterI In petic ca tiganul care s'a Innecat
In marginea grleI.,
Uricar.
12994
A face tIrgul altuia.

AL. POPESCU, inv. c. Cernica,
j. Ilfov.
G. POBORAN, hist. j.
Olt.
A se am estech unde nu trebue.

*
12995
Nu intra In tIrgul altula.

GR. A LEXANDRESCU, magier. j.
Putna.
*
IT
trebue a infra in tirgul altula.

C. TEonoREscu, 218. C. C14911e8CI,
j. Vasluiu.
Nu te amestech unde nu te privesce.

12996
TIrgu'I d de cap.
E. I. PATRICf1I, 1V. C. Snnati,
j. Covitrlidu.
Vecg Vina'tor.
Adic5. 61 birue.
12997
A fi tirgul In jumatate.
GAVR. ONISOR, prof. c. Avra-
A fi apr6pe inteleT.
mesci, j. Tutova.
dacoromanica.ro
630
TIRGUTLA
*A
12998
S'a dus la tirgul,

1 a mancat o soponl.
V. A. FORESCU,
Suclava.
c.
Dorna, j.
Te af dus dupd folos i te af ales cu pagubd.
TOCMAIA
12999
*L
Pentru aa tocmal aa telal (misit).

V. A. FORESCU, C. StaniOra,
Ve41 Turc.
j. &clam.
Dupd, trbd, i omul insdrcinat sd, o indeplinscd.

*L
13000
Tocmala n'are m'anie.

E. I. PATRICfU, inv. C. Smulfl,
j. Covurluiu.
Vecil Tirg.

*
13001
Nu e bnul
Unde e tocmal.
Sudan%
TOCMLA
Vecg a Bate, invorki,C.
X.1, c. Tra, VorM.
13002
Cine s baga fr tocml

Ese fr socotl.
A. PANNy Edii. 1889, p. 96.
P. 1SPIRESCU, RPv. Ist., 11, p. 154.
dacoromanica.ro
LECA, fITITtlITURA, MESERA
631
Gel beigat fdrei tocntlet

Ese feirei socotl ;
Dar 0 drept cine slujesce (servesce)

Dumneddi V norocesce.
A. PANN, II, p. 57. Hinzscu, p. 16.
Pentru slug& i. stapa'n,

*A
Tocrnla n'are suprare.
13003
G. P. SALvrtr, inv. c. Smulti,

j. Covurluiu.
WO Tocntald.

13004
*6
Bun la toctnla
12.6A la socotela.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. ?er-
banesci, j. Arge?.
Pentru cel r'-ii de plata.

13005
*I Tocrnla In tirg si ursul in crang.

Sem. Centr. Buc. Cl. VIL prin
Ve41 a se Tooni, Urs.

13006
Tocmla dusmansca
i plata omensca.
TORD. GOLESCU, 3188. II, p. 114.
Ve4I Ttrg, a se Tom).
Adica la tocnaga sa ne sfadim, lar la plat& sa Aspundem pein (GoLEsuu).

13007
Tocmla tigansca
Dar (dara) plata omenesca.
AlHINTESCU, p. 188.
165.
bina, I, p. 361 & 609.
42
61498
dacoromanica.ro
632
PROVERBFJ,R ROMINILOR
Mai bine toemlei figclnseei 0 plaid: negustorsec.

ILIE TRIFIJ, C. Bucuresci, j. Rfov.
Ve41 bor.
Acela inteles ca la No. 13006. Vegi origina licerif

la No. 13012.
Casca ochii la tocml,

lar nu dup ce te inla.
13008
A. PANN, Nastrat., p. 9.
Acela inteles ca la No. 11710, unde se ga'sesce i o

sn6v5, privit6re la acst licere.
13009
Tocmla face tirgul (negustorul).

S. I. GRossmANN,Dict., p. 164.
Vecrii Cdrauf.

13010
De tocml.
Sezcltdre, I, p. 258.
Vecp Leg-e.

(L'a btut de tocmleb.
A SE TOCMI
Tocmesci pielea ursului i ursul In padure.
13011
Sem. Centr.Buc.Cl. VIII, prin

P. GARBOVIOEANII, prof.
Ve41 Toeme7(Y, Urs.
dacoromanica.ro
LEGI, INVTATTJRA., IIESERIf
633
*A
Te tocmesce dumnesce
pltesce omenesce.
13012
A. PANN, Eclif. 1889, p. 133;
ir, p. 86; Fab. 1, p. 71.
TEscu, p. 188. V. SALA, clase.

c. Colead, comit. Bihor, Ungarta.
P. GURBOVICEANU, prof.
Vecli Tocmla.
AcelaI in.teles ca la No. 13006.

MORTUL TOCMIT
Un Sigan Mes, de cort,

Avend sA 'ngrpe un mort,
Cu colivA de psat,
Chem, pe popa din sat
SA '1 &Ante ca p'un crestin
S& '1 faca telte deplin.
Popa dac a venit
Nimic nu a zAbovit,
.a pus numai decat
Patrahirul dupg, ght.
Tiganul ce s ruda,
Ne sciind chS1 banI sA 'l d,
La popA cum s'a unat :
aSt'l, parinte, a strigat.
Nu te grAbi pe tocmit,
De vrel
plAtese cinstit.
Popa ise: 4Peste tot
AY s dal numai un zlot.
13a, a 4is, s 'rni lel un ort,
CA este un Sigan mort,
qi nu fAce. cht
Niel' chnd er el vid lerY.,
*
Iat, pildA sAnAts,
Macar el e mojicscA.
Cci tocmla este sfiintA
DupA cum proverbul cntA.
Te tocmesce dusmitnesce
pleitesce omenesce.
A. PANN, Fab. I, p. 71.
*
13013
Plecai s tri tocmesc, dare-ar Dumnesiett

s'A nu gsesc.
I.
ANTONESCU, elev. Sc. Norm.
Be'rl. c. Plclinesci,j.Bimnicu-Sarat.
Ve41 SlugcY,
Pentru cel lene.

dacoromanica.ro
634
PROVERBELE RO3LINILOR
TOLBA
A fi cu tolba In spinare.
13014
FR. DAM, IV, p. 170.
Adica cocoat.
TOPOR
c.
Ve41
Chia,
C6a711,
Copac, Dragoste,
Cap
X,
Ilfutere, Pore, Stejar.
Topor tImp la lemnar, far& spor.
13015
IORD. GOLESCU, M88. lI, p. 69.
Added lucru ce nu e duptl cum s" cade nu 'tl aduce

nicI un folos (G-oLEscu).
*
13016
Pdurea de cda toporului piere.

Suc1ava.
Peidurea de tuparisce se-aspar0)

I. COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
Peidurea di toporisce s'aspare, nu di topor.2)

ILIE GrHicu, prof. c. Samarina,
Ve4I Pa'clure.
Epir.
lo Acela inteles ca la No. 942, la care se vor adaoga
aceste variante.
2 Sa te feresci de at tef mai mult de cat de omul
strain.
13017
*L.
Toporul rti nime nu '1 furd.

GAVEL. ON1SOR, prof. c. Crtingu,
Vesil Secure.
j. Tutova.
P6durea de toporisce (coda toporulul) se sperie.

2) Pidurea de toporibce se sperie, nu de topor.
dacoromanica.ro
LEof, INVRTITURI, IIESERIt
635
Hor ! hor! hor !

Pentru o c&1 de topor.
13018
A. PANN, III, p. 122. MN-
TEscu, p. 75.
Hor ! Hor! Hor !

Pentru un topor.
V. SALA, dasc. c. Dudureasa,
Zor! Zor !
Pentru un top or.
V. SALA, &Tn. c. Vascofi,comit.
Bihor, Ungaria.
Vec11
Ciorabor, Sfadd.
1 A se cert pentru un lucru de nimic.
20 Sat Par& nicl o nohna.
Beaueoup de bruit pour rien.

Prov. Franc.
Much ado about nothing.1)

Prov. Engl.
*A
13019
Din topor, toporiv.

P. ISPIRESOU, Rev, Ist. III, p.
161.
*,L
Din topor, toporisce.

A. COJOGARU, elev. Sc. NOTtri.
Berl. c. rifesei, j. Putna.
Din topor, toporisce.

Abeced. Bush% p. 26.
') Mult sgomot pentru nimic.
dacoromanica.ro
636
*A
Din topo r, topor4te.

A. GoRovuf, c. Fdlticeni,j. Suciava.
Ve41 Secure.
10 Din om ne-om; arata o sadere.

20 A se multuml i. cu putin, maf ales daca nu MI
face alminterea.
E de notat c cuvintul toporifcci are in Transilvania

i intelesul de topor mic.
13020
Din topor, macar toporisce.

TEODORESCU - CHIRLLEANU,
c. Broscenl, j. Suclava.
VelY Secure.
Acela inteles ea la No. 13019 2.

*
13021
A fi topor de Ose.
A. PANN, Edit. 1889, p. 148,
155 & 1ti6 ;
III, p. 120 &125. -
HINTESCTJ, p. 188. G. I. MUN-
TEANU, p. 72.-1. IoNEscu, III,

p. 191.
FR. DAmt, 1V, p. 171.
E. J. PATRICI, hit'. C. Smulti.,
j. Covurluitc.
AA eklut bite greutalile in spinarea, pe capul cuiva.

Om dedat cu t6te greuthlile.
Mal al a-casa vre-un ajutor?
Numal ea sunt topor de se.
A. PANN, Edit. 1889, p. 148.
13022
AI face un topor.
TicumpEAL, Fab. p. 27
- BARONZI, p. 44.
& 65.
A'I tick festa.
cAtuncea epurile se destepta i Intinse fuga, asisderea i cerbul

scapa, atuncea leul s'aa intors undel au fost lasat epurile, dar ra
norocul, c epurile
feicut un topor, c a aflat numaI locul unde
zacuse, atuncea leul incepnd a'sI lingo buzele clate cu capul dicnd:
Iata mintea meal voind cerbul pIerduI epurile.,
D. TfaIINDEAL, Fab.
dacoromanica.ro
637
iNVET/ITURI, Id:EBERT!
A fi ca toporul fr cdi.
13023
ALEX. BIRSAN, stud. c. Corbi,

cornil. Fetgaras, Transilvania.
V&A Mutere.
1 Adicii, far& ajutor de la niment

2 Acela lateles ca la No. 4021.
A sta cu toporul (barda) la brit..
13024
G. POBORA,N, inst. 'ud. Olt.
Maior P. BUDITEAND, C. BMW

resc1,
j.
Tot-d-una gata la crta.

cE mered cu toporul la brill dupil mine.
*.A
13025
A fi cu toporul de brill.
j.
G. 1. TOMESOU, inv. c. Broscari,

Mehedinti.

2 CeluI care vorbesce aspru i ne-cuviincIos.
.L
A fi (se face) cdi de topor.
13026
FR. D, D7, p. 171.E. I.

PATRIONT,
inv.
C.
Smulti, j. Co.
Destul am fost e6dcl 'n topor.

V. SALA, dasc. c.
Bih or, Ungaria.
comit.
Ve41Padure.
Pentru cel care servesce de unlt5, aceluI care vr sit

lovsca intfun al treilea.
L.
13027
Se face cd de topor si tale phdurea

din care se afl.
Nro. MATEESOU, inv. c. Movilifa,
j. Putna.
dacoromanica.ro
638
Acela inteles ca la No. 13026, Cu adaosul ca, acel

In care lovim, ne este ruda sat prieten.
ITe0.1 Fabulele de la No. 942.
13028
A fi (facut) (numai) din topor.

C. TEODORESCU, inv. c. Cursesci,
j. Vas?Wu.
GR. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Putna.
GAVR. ONI-
OR, prof. c. Dobrovq, j. Vasluiu.

M. CARIAN, public. j.
Din topor.
GR. JIPESCU, &in% Ora?., p.
111. FR. DADE, VI, p. 171.
10 Oblect lucrat intiun mod grosolan.

20 Om prostolan, ne-cioplit, badaran ; mojic.
13029
A spune ca din topor.

P. ISPIRESOU, &dye, p. 59.
1 Pe leat, fara ocol, aa cum este.

eSpune nitel cu mot, lar nu ap odoronc-tronc ea din topor, dac
vreT sA te crd lumea., P. IsPrREsou, Sn. p. 59.
20 A vorbi ca un mojic.
TOPORISCE
V e41 Topor, Cap. VI, c.
Toporisce.
*A
13030
A o pune n toporisce.
AL. VAsiLfir, inv. c. Tattiresci,
j. Suciava.
*A
A o pune in toporiqte.
A. GOROVEL j. Su clava.
VW No. 7936.
A pune o treba la cale, a se pregati pentru un lucru.

Cuvintul toporisce, arata in acsta qicere, din judetul
dacoromanica.ro
639
LEGL tINVTATITHL, MESERIT
Suclava, numai c6da c6sei ; pe cnd In qicerea identia

de la No. 7936, acelasf cuyint se refer& la cda biciulm.
TOPORI5TE
TOPTAN
Cu toptanul
banii la anul.
13031
P.ANN, Edif. 1889, p. 133; 11,
B TESCU, p. 188.
B. P.
1-14Dtt, Etym. _Map., p. 1135.
86.
Se iice despre cel grabnici a lu i greol a &I.

*
13032
Vinde cu toptanul
SA IeA banli la anul.
Semin. C. Buc. cl. VIII, prin
P. GA RB OVICEANU, prof.
Yin& pe datorie i a1rg dup1 ban1 pfinti nu mal p6te.
A TORCE
Vecg Calcare, Hard, Arord,
a Vorbi.
*A
13033
Trce, nu alta.
S. M IHAILESCIT,
72.
$ezdt., II, p.
A. GoRove, j. Sucfava.
Vecll a Vorbz.
Vorbesce curgkor si la locul lui. Vqi No. 6501.

13034
TrcetI, fete, trceti, c'a murit BabaClemta.

P. HAptt, Etym. Maga..
p. 2275.
Acsta locutiune proverbial:1 din Ardl este intern emt5,

pe un ba,sm in care Baba-C16nta, lunga., sca, gheb6s6,
cu nisce dint): lungi ca i col:0 de la grebla, e totuttl

dacoromanica.ro
640
PROVEDBELE ROMANILOR
o flint& raffle& bine-factre care ajuta alta data la un lucru pe fetele cele nenorocite (RETEGANUL, Pov. p. 51-59).
*
A trce cu cine-va.
13035
G. P. SALvit, inv. c. Smulti, j.

CovArluiu.
A fi frte ascultator.
I-a tors mum5.-sa pe limba.
13036
AVR. CORCEA, paroh, C. Costefu,
Banat.
Pentru omul ne-vorbaret.

*A
Nu 'I-a tors ma-sa pe limbg.
13037
T. CREANGA, Amint. p.
137. -
FR. DAKE, 1V, p. 167. M. LUPESCU, inv. c. Broseeni, j. Suelava.

- C. TEODORESCU, inv. C. Pungesci, j. Vasluiu.
G. POBORAN,
inst. j. Olt.
Nu '1-a tors nime pe Umbel,.

?ezdt6re, II, p. 72.
10 Nu if e gre sa vorbsca.
d rspunsurile cuvenite ; rspunde.
30 Nu rabcla spune tot.
20 Scie
ml-o tors mama pe limbd, am ars'o
13038
I. CREANG.
A'I trce pe limba.

A se gandl inainte de a vorbi.

'De acu inainte sd 'ti torel pe limbel cnd Ii deschide gura ca sI
Florin si Florica, p. 921.
vorbesd Cu mine, audl tu ?,
13039
N'am tors pe el.

A. PANN, ir, p 108.
HINTEs-
cu, p. 51. GR. ALEXANDRESOU,

niagistr. j. Patna.
dacoromanica.ro
LEA INVA'ATURA, MESERIt
Peote s6, se duca, nu.

*
641
pasa.
Par'ca mi-a tors si nu 'I-am platit.
13040
A. PAN, II r, p. 13. HINTERcu, p. 147. G-. BINIILESCII, inv.

c. Pietrosifa, j. Dimbovila.
Vecg Dator.
Pentru cel care st. suprat.
TORT
Vecr Mutere.
*.L
13041
A fi cu gatul ca tortul.
$ezdtdrea, II, p. 74.
M. Lu-
PEscu, inv. c. Brosceni, j, Suclava.
Adia, slab, subtire.
TRASURA
13042
Cu trasura de la m-sa.
G. P. SALvit, tnv. c. Smulg,
j. Covurluiu.
Adicd, pe jos, cu picI6rele.

,Ctiltoresee ca trdsura de la
TRET
Vecg Cap. VIII, c. Trer.
13043
Trei-treI.
P. IsPIREsoc, Leg. p. 247.
Aratk un mers incet.

(A. doua eTobgnaul se scull de dimintl, iqT spel fate la o
fntanA, i0 fc rugileTunea, inalea pe miirtga luT i &el-fret, mergea singur., P. I SPIRESCU.
dacoromanica.ro
642
PROVERBBLE ROMINILOR
Thte lucrurile bune sunt trei.
13044
Vaina Nafionalcl, XIII, No.

3438.
l?icere interaefata pe vechea credinta cd cifra trel are

o putere deosebita de pildd : S-t Treime, cele trel elemente, eel treI &I marl din mitologia grca, i latina,
cele treI Gratil, etc.
TRIER
*A
13045
bg- la trier.
E. T. PATRICM Sr. G. P. SALvi-u, inv. c. Smulti, j. Covurluiu.
Vec}I Para.

Cu acela inteles se maI lice In j. Covurlufu: a beige&
pe cine-va la arie.
TUR A
Vecri Para.
13046
I s'a sters turaoa.

G. FOBORAN, Mt. j. Olt.
VeT RubleY.

13047
AsI pune turaoa.

FR. DAM, IV, p. 188.
Adica pecetea, iscalitura. Se lice mal mult in btae

de joc.
13048
A juca tura.
FR. DAM, IV, p. 18E.
Joc In care trebue sit ghicescl pe ce parte va cad o

moneda ce se arunca in sus. Acest joc se maI numesce
pajere sa numer.
dacoromanica.ro
LEGY, /NVATI.iUttk, MESERIf
643
Capita aut navia. ')

Prov. Lat.
13049
Tura-vura.
G. P. SA.Lvit, inv.
j. Covurluiu.
c. Stnul(I,
Mid se povesteke despre o tocm615, sat alt-ceva, i.

povestitorul vr s scurteze povestirea, sa nu spunt Vote
aman-untele.
UCENIC
Veql Dascal.
13050
Ucenicul vr s invete pe
dascAl.
GR. A LFXANDRESCII, rnagistr. j.
Putna.
Vecp Oil.
Acelaq inteles ca la No. 2229.

UN
Vef;II Don!, Ilan
Cap.
VIII, c. Un.
13051
Nu Iti unul, ci i do'.
S. FL. MARIAN, Naacere, p. 18.
Pic, in pArtile Oravitef, femeile daca v6d, din intimplare, in timpul sarcinef ce-va urit (om schiop, orb sat
alt lucru), spre a nu fi noul n6.scut asemeuea.
13052
Nu v'cl unul ci vd doi.
S. FL. MARIAN, Nascere, p. 20.
In Bucovina, i. unele Oat: din Transilvania, qic aceste

cuvinte femeile ingreunate, cand vokl un mort, spre a nu
fi noul ngscut galben la fa.

1) Cap sail luntre.
dacoromanica.ro
644
*A
13053
CAndu'l una, nu '1 numal una.

G. P. SALVIT)", 611/.
C.
Smultl.,
j. Covurluiu.
*L
una, nu'i numai una ci 's mai
Cand
multe.
N. MAMESCU, inv. C. Movilira,
j. Putna.
*L
Unde'i una, net mane una.

E. I. PATRICIU, 7227. C. Smulti.,
j. Covurluiu.
O intImplare neplgcutd, o nenorocire nu vine niel odat6, singura.

*
Tot unul i unul.
13054
GR. JIPESCU, Opine., 56.

ISPIRESCIT, Leg., p.
142.
CREANGI, Amint., p. 1.
P.
I.
Sea"-
Mrea J, p. 227.
V ecp: Cap. V.111, e, Un.
Adie6, a1e0 pe sprincnA; care de care maI frumos, mat*
voinic, mal bun, etc. A. se adaogh la No. 9615.
Una e una, doo mal mult.
13055
JORO. GOLESCU, MM. II, p. 11.
*A
Una
una, fi doue
mal multe.
1. CREANG11, Pov. p. 190.

D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j. Tutova.
*.A
Una e una, doue (sunt) mal multe.

A. PANN, Edit 1889, p. 29, 57
& 174.
GAVR. ONISOR, C. Do-
brovet, j. Vaslulu.
I. PATRICIU, (ny. C. Smulfi, j. Covurluiu.
c. Schitu-Golesci, j. Mussel.
C.
ALEXANDRESCU, C. Alexeni, j. ICI-
lomita.
dacoromanica.ro
LEGL iNPATXTURX., MESERIT
645
Una este (e) una, do'e (doue) fac mai multe.

A. PANN,
T,
HIN-
p. 170.
T Escli, p. 196.
1 Adica mal bine cu siguranta (GoLEsou).
Ca s se arate ca, In vorba., ne am departat de su-
20
Meet.
30 Far& multa vorba, hotarit.

gMatu6,, nil' ce ? una 'I una, 1i done 's mal multe ; last1.-m in pace
nu'mT v'e'd lumea inaintea ochilor de necaz.,
I. CREANGI, Pov.
p. 190.
40 MaI mult de una nu se pte cu nicf un pret.

5. Pentru cel lipsit de off-ce invtatura.
Numa pe dejte
Ori-ce socotesce.
Indata dice:
Una este una, doe fac mal multe.
A. PANN, I, p. 170.
*A
13056
Le a dat tte pe (pentru) una.

GA VR. ONIVR,
prof. c. Dobro-
vet, j. Vaslulu.
*A
Le a dat t6te pe una, 0 nici ala nu e bund.

Z. JUVARA, c.
Fedescl, j. Tu-
tova.
Le a dat tte pe una qi nici (macar) aceea

nu e bunci.
T. CREANGA,
Pov. p.
86.
$e-
zdtdrea, p. 101.
Cnd jertfesci bite pentru un lucru.

I s'a infundat.
3 Chnd, jertfind t6te pe un lucru, totutfl nu te alegt
cu vre un folos.
Intelesurile 10 i 2 se aplica numaf la varianta
10
20
temndu-se imp6ratul sa nu i se intimple ce-va Ad, a facut
sfat si a gsit cu cale at dele fata dup fecTorul mosnguluT i indata

a i trimis'o. Cad i impratul, eft, era de imperat, le duduse tte pe una
nici ondear aceea nu era bund frica!
1. CREANGA, Pov. p. 86.
dacoromanica.ro
646
A sci una i bun.
13057
V.
A LEXANDRI, Teatr. p. 825.
P. IspiREsou, Leg. p. 125.
*zed., I, p. 161.
A tine una qi bund.

GAVR. ONIOR, prof. C. Dobro-
vet, j. vagui.
p. 76.
I. CREANGA., Pos.
A av6 o pgrere hotaritil pre care nimic i. nituenI nu

p6te s o sdruncine.
cS6.1 fi dis t6tii lumea cig:1 urtt i obraznic, ea tined una 0, bund :
cA 1:d1et ca beetul el' nu mg este anti].) I. CREANGA,
Una mie, una tie.
13058
El
Ena mu che ena su.

V. ALEX.ANDRI, Teatr., p. 39.
1 0 drpta imparted, cat lea un.ul lea i altul.

2 Pe aceeaf trpta sociala,
Variauta a doua ne da' licerea original a grecse de
unde se trage cea roman.6sca.
.Dar intelegeam egalitatea cu boIeril eel marl adica" sa fib. ena mu
chena su cu vornicul Flirzobeanu ... dar nu egalitatea cu ... badea

Trohin facariul.
V. ALEXANDRI, p 39.
Una tie, dou mie.
13059
V. A. Us.EcHU, Cons. Liter.,

XXI, p. 1105.
Mid unul 41 face partea leuluI.

*
13060
Una i cu una face dou.

A. PAN/sT, I, p. 171. HINTEscu,
p. 196. E. I.
PATRICf1J, inv. c.
Smulg, j. Covurlulu.
Ve4I Dou.
10 Lueru hotarlt, pentru care nu mal Incape vorb6..

dacoromanica.ro
LEGT, INVETITURX, KESERIf
647
20 Pentru InvtdturA. Lateles dat de A. Pan; dar putin
obicinuit.
Tu sell una, dou,

Eil scia pan la nou.
13061
A. PANN, Edit. 1889, p. 174;

1, p. 171. IinTTEsou, p. 195.
Cand unul Tre se. arate a scie mal multe sau mal bin e
de cat altul.
Nu scie una dood.
13062
IORD. GOLESCUo M88. II, p. 5L
Se Oice pentru eel ce I11.1 Tor se, scie de nimeni (G-oLEK U).
* 6.
13063
Nu se face cu una cu cloud.

C. NEGRUZZI, T, p. 172.
I.
CREANG.X, Oonv. Liter., V. p. 134;
Amint., p. 16; Pov., p.142. P.

IsPozscu, Leg., p. 83. S. FL.
MARIAN, Tradif., p. 122.
GR.
ALEXANDRESCIT, magistr. j. Putna.
C. TEODORESCII, tno. C. Cursescf,
j. Vaslutu.
Adica repede, usor; trebue sirg-uinta si chibzuiala.

.Lucra r6i nu pIere cu una cu doue.,
I. CREANG1.., Amint., p. 16.
cblultI trgeah ndejde sin 'lea de ginere, dar flgaul erit chitit la
capul s'd 0. nu se d, cu una cu doza, I. CREANGA, Pov. p. 142.
eNu'l prinde cu una Cu
vei sciiph cu una cadota,IsTu
dOttg.,
4Luerul acesta nu se face ca una cu doue.,
13064
*A
Niel una, niel doud.

T. CREANGX, Pov., p. 159. Cony.
G. FORMAN,
Liter., XI, p. 27.

inst. j. Olt.
De ()data, tam-nesam, far& multa Torba, feet* a soTal.

43
65498
dacoromanica.ro
648
13065
YROVERBELE ROXNILOR
A fi una i jumatate.
Adica, om iret, detept.
Din una din alta.
13066
P. ISPIRESCII, Rev. Ist., III, p.

162.
Din vorba in vorba.
Pana (la) una alta.
13067
I. CREANGA, Pov., p. 74. P.

ISPIRESCU, Leg., p. 85.
Ping atuncI i pentru mal mare siguranta.

.ET aunt In adefr voInicl, adgog ea, find cu vrerea lul Dumnederi,
plte Ii veI birul. Danl. p(ina una alta ascunde-te, val de mine, undeva, el nu d smeul peste tine, in casa lul, ca e ngbAdalos, si se face
leu paralel,
13068
P. ISPIRESCII, Leg., p. 85.
A face una pentru alta.

Cro-
nica Anonimei, Rev. Ist.
A intcrce ne-ajunsul, 1.6111, iovitura ce ni se aduce, ce
ni se da de 6re-cine.
*Vr s fad, si el una pentru alta.
UNDREA
13069
Am invtat la undrea, ce voIu s

de dumnta?
IORD. G OLESQU, 21188. IT, p. 3.
P. ISPIRESCII. Rev. 1st., 1882, p.
231.B. P. 1:14Dtt, Etym. Magn.,

p. 1174.
196
lice de eel ce fug de la meteug, ne-ispravitl la
Invtatura, socotind ea, t6te le-a invelat (GoLEscu).
dacoromanica.ro
LEGf, iNVAT.X.TUBA., MESEIUf
649
UNELTA
A fi (se face) unlta cui-va.
13070
Vecrt Perdure.
A UNGE
Ve41 Unsre.
m ?
13071
JUL. GROFOREANU, 'inv. C. GaLficc,
and cine-ya vroesce s fure gi altul 11 observa, pune

acsta intrebare.
Ce e unsuros trebue fters, sa nu se mal yada, uns6rea.
De aci s'o qtrgei ca sa nu o mai vada stapanul, s'o f ure.
Daca o ungi merge mai bine.
13072

VOT Ocie.
UNSORE
*
13073
II uns cu tte unsorile.

AVE. CORCEA, parch, c. Coftelu,
Banat.
Se lice despre unul care a patit multe, gi bune

rele,
i scie multe.
URSAR
13074
A fi ursar.
Om murdar in fapte, in yorbe, in haIne i in t6te.

dacoromanica.ro
650
PROVERBELE ROIIINILOR
URZLA.
13075
*A
Numai urzala de el.

E. I. PATRICILT, 'CM C. SMUI/i,
j. Covurluiu.
Pentru omul slab.
A URZ
Vecri Cap. XII, c.
Y.&Zia.
VACAR
Veclt Carturar, Frumos,
Slue, Ur:.
13076
S'a maniat ca vcarul p vacile satuldi.

V el;11 Gdind,
S6 ;lice pentru cef ce Cu mania lor nici o -vdtmare

ne face, ci mal ales p'd insu1 eT vatmA (GOLESCU).
13077
*.L
Vcarul (v*A. earful) s'a maniat pe nevst
si nasul
talat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 101;

III, p. 16. V. SALA, dasc. c. -17.Sohodol, cornil. Bihor, Ungaria.
Vacar care se mnie pe nevest
tee
nasul.
HINTEscu, p. 198.
Se mnie micarul pre sat, satul nu scie

nimic.
A se bozumflet ca vacarul pe sat, cnd nu'l

dal lapte cu pasat.
dacoromanica.ro
LEGI, INVATI.TUR, MESF,RIf
*L
651
S'a mdniat (superat) ca vacaru pe sat.

E. I. PATRICIIT, mv. C. Stnult
j. Covurluiu. Sem. C. Buc.
VII, prin P. GlusovicEANu,prof.
S'a maniat ca vdcaru pe sat.

L DONCA, elev. Sc. Norm. Berl.
c. Cchja, j. Tutova.
,F a maniat (supera vacarul pe sat.

P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, P.
169. 1-1mEscu, p.
V.
198.
SALA, (lave. c. Petr6.9a, comit. Bi-
hor, Ungaria. Pu. DAR, IV, p.

206.
S'a mniat vacarul pe sat.

AVE. CORCEA, paroh. C. Cogteiu,
V. A. FORESCU, C. Folj. Suciava. M. CANEAN,
Banat.
public. j.
S'a mciniat vacartul pe sat.

TULTU GROFOREANU, inv. com.

JLLE HOCIOT,
C.
Sdifde, coma.
Ungaria.
Vedl Sat, a se Tata.
Despre ceI ce se supra, f5,r5, temefu, pe ceI mal puternicf
carI nu Mil' In sala suprarea lor.

POVESTEA VORBa
Un vAcar adese tot se mniit

De care sgtenil nimic nu scia.
Asa el, odat, lar s'a maniat
i o di intrgli nimic n'a eancat.
Sra, daca vine la nevsta sa.
Cu pitrere 'n capu'l c lumil pastl,
O 'ntrebl 4ichdul: Ce dice prin sat ?
Le pasa de dinsul cil.c1 el n'a mAncat

Nevsta luT care er ca si el,
Pr cu minte mare, ca de eopacel,

Il dise: 4p6A, nu sciA, el nu'ml-a vorbit,
.Peote si pe mine s'o fi necajit.
dacoromanica.ro
652
C c4l in91 cu carul pe la nol trace& :
a Asuprt'ml niel ochiT nu ai 'I intbrce :

aCi
bidulii cail, boil 41 bAteA.
'Ca &And de la din9il necazu
scotea,.
,Fie, el II 4ise, et nu mt impac,
an' mAnnc nicl mhIne, ca s vtd ce fac.,

Ala el se duse ca un sec i prost.
Sera lar intrbt ce at r,lis de el,
5i ea II rtspunde tot in acest fel.
El lar et 'nttrittl, cum o au41:
a 5i nu 1111/lane, ise, niel a treIa 41.
Dar rsbindu'l Thmea n'a mal intrebat,
Ci 11 pgrea mIere codrul cel uscat.
A. PANN.
*A
13078
Da maciuca In mana vacarului.

A. Cfocofu, stud. j. Doroha.
Veep Cromag, Sabre.
Adica puterea in mna celul prost i se'lbatec.
VADEA
*
13079
Cel ce pltesce la vadea capka i alta

data.
GR. ALEXANDRESOO, rnagistr. j
Putna.
*A
Gel ce pleitesce la veklea capt
i altei data.
TEODORESOU, Ns. C. Lipava,
j. Vasluiu.
Ne invat s pltim cinstit i. la vreme datoriile nstre ca Ed nu ne mncani cinstea.

VAMA.
13080
A trece prin vamile cucului.

G. Cosuc, Epoca, III, No. 630.
A fugi fr a fi vlut.
Cucul nu plc din tra in stoluri, ca alte psrl, dar
unul cte unul ast-fel cg, migratiunile luf se fac pe nesimtite.
dacoromanica.ro
LEW, itiv.klrua.X, mEsExif
13081
653
A cat vama cuculul.

G-. Copuo, Epoca, III, No. 630.
Adica un lucru care nu exista.
VAPSEA
Vell Orb.
13082
El Inteun fel o ursea

i alt-fel esi la vpsea.
HENTR-
SOU, p. 197.
Cand nu ne fese un lucru dupa cum credeam.

13083
A esi alt-fel la vpsea.

A. PANN, I, p. 77.
A nu eqi la vcIpsea.
G. POBORAN, 'kg. i. Olt.
A nu isbuti precum credeam, a fi ine1at1 in ateptarile nstre.

Ed cand le faceam acestea &deam a m6 folosett
Dar acum v'e'd fgrA veste efind altlel la vapsea.
A. PANN, I, p. 77.
*A
13084
Al scte la vapsea.
G-. POBORAN, inst. C. Slatina, j.
Olt.
Ve41 Selemet.

Cand se greesce ce-va se ).ice : tacI, nu e nimio ca.
ese la veipsea.
A VAPS
13085
Daca nu scil s vapsescI

Nu te pune s'a manjescl.
A. PANN, Edit. 1889, p. 10; I,
p. 51. EIDTTEscu, p. 198.
dacoromanica.ro
654
PROVEBBELE ROmINTLOR
*A
Dacd nu sea sd vopsesci

_Nu te apucel s
mnjesci.
GR. POIENARU, ing. c..Rassa, j.
Iatonal-a. Scot. Norm. Inv. Cl.
VI, prin P. GARBOVICEANU, prof.
10 Nu te apuch de o trba, daca nu soil sa o fact' cum

trebue.
20 Sfat ce se da mal ales celor mincinoI.

VAS
*A
13086
Vecri Cap. VII, c. Vas.
Vasul cu doi carmaci s Innc.

j.
V&A' Ccirmactu.
GR. POIENARU, ing. C. Rassa,

VATR A TU
Ve41 Traia.
13087
*A
A toca pe vatraiu.
1. IoNEscu, Cart. Cit., III, p. 14.
E. J. PATRIcfu, inv. C. &miff,
j. Covurlaiu.
j.
G. POBORAN, inst.
PoPovrcf, inv. c.
Ciocilnesci-Margineni, j. Ialomita.
Olt.
EM.
DOBRE MAR1NESCU, inV. C. Bir-
vu-Rora, j. Argef.
A toed pe vatraliu.
G. J. MUNTEANU, p. 121.
So lice despre omul f6rte sarac i lene care de

WO, blind Tremea.
VENIT
13088
De ai venituri mititele
Mai opresce din masele.
A. PANN, I, p. 130; Edit. 188e,
p. 50. ETINTESCIT, p. 200.
dacoromanica.ro
LEO, IN% ttkTUEA, MESERIf
655
De di venituri mititele
.7iles6rd-te de pe ele.
f. G. VALENTINEANTY, p. 30.
SA cheltuim dui:4 mip6cele nelstre i sa fim prev646torl.

POVESTEA
In Tarigrad este un han (aw;liml,

CArula turcesce '1 4ic : sanchi-edim.
land a acela care la facut
Pre srac fusese, Cu niel un avut,

Fiir' de venit mare, cu castig putin,
Isl tinea vita ca totT corn 'o sin.
De cat pe nimicurT banT nu cheltuiii,
De si 'I i;licea gandul ce vedeh sa iea ;
Dar cu 'nfrinare mal mult petrecnd
sthpanea pofta in sine dicnd
Pe cutare lucru atat o sh, dan,
Cnd pociti far de dinsul pentru ce fa '1 iead?
Ia s puid bine baniT ceT de dat
i;lic in gandu'ml ca l'am cumperat.
Cand merge& in pitti si vedeh vin4r1
PometurT, dulceturT si alte manchrl
Intrebh, de tte cu cat se vindeit
nurnrand pretul ce erit BA d
Intr'o alt& pungfi, brigand 11 strange&
$i 'I lash intr'insa, nu '1 mal atinga,

Dicnd intru sine : iacd c luaiu
dic (sanchi-edim) ca &and i mancaiu

Ast-fel el tot strinse pang gram&di
i'nTarigrad hanul, cum am is, cladi.
A. PANN.
Gouverne ta bouche selon ta bouche.

Prov. Franc.
Fare i bocconi a misura della bocea.i)

Prov. 7osc.
_Man muss das Maul nach der Tasehe riehten.2)

Prov. Germ.
A face Imbucauf dulabi m".ura guret.
conduci gura dupa buzunar.
Trebue
dacoromanica.ro
666
Men moet de tering naar de nering zetten.1)

Prov. Oland.
3fan maa (skal) scette Taring efter Ncering. 2)

Prov. Danez.
Man miste rdtta munnen efter matsdeken.

Prov. Svedez.
Men artmase diften artsin. 4)

Prov. Turc.
VERDE
13089
A tral. (a o duce) verde cu albastru.

VECA
Vedl. Sad.
VETRELA
Vedl Tare.
13090
Tr age ne-incetat
Vetrela pe uscat.
A. PANN, I, p. 132.
HINTBSCU,
p. 191.
VecIl Targd.
VEZETED
Vedl
Trebue s potrivesd cheltuIala mnc'areI dupi hran (care o aY).

Idem.
8) Trebue s'a 'vl potrivesci gura dup." sacul en rabeare.
4) Din lueru de na '1 prisosesce, din ditIi mai opresce.
dacoromanica.ro
LEG, iNVATITURA., MESERlf
657
A VINDE
Vecg GrIldinar,
Nu vinde ce nu '1 al fil

S nu 11 vie 'n urm
13091
A. PANN, If, p. 69.
Nu vinde ce nu e-al tesii
Ca' pe urma '0 pica gra.

GR. ALEXANDRESOIT, magistr. j.
Fuina.
Adica s fil cinstit daca nu vref sa o paf.

13092
*6
In slioa de PascI s'a dus.sa vinsl fasole.

V. A. FORESCII, C. Folticenf, j.
Suet ava.
Vail Ca.. VIII, c. Fasole.
And fac1 un lucru In afar& de vreme
nu o ne-
merescI.
13093
E lesne de vIndut 'anevoe de cumprat.

A. PANN, lf,
scu, p. 200.
p. 69. EliNTE-
E lesne de vindut, dar anevoe de cumperat.

P. IsPIREscu, Rev. . 18t. Ilf, p.
377.
Prin urmare sa pastram ceca ce avem.

13094
Unde n'am trebuint niel nu vinsi, niel

nu cumpr.
A PANN. Edit. :889, p. 175;
If, p. 69. HarEssou, p. 192.

20 Pentru cel care nu vr sit se amestece Intio afacere, ma1 ales daca nu '1 privesce.
dacoromanica.ro
658
PROVERBELE ROMILITILOR
A vinde cum a cumprat.
13095
G. I. liUNTEANIT, p. 72.
0 vind in ct am cumperat'o.
Vecri a Cumpii.
Acela inteles ca la No.
11704.
Virmil p murn mea cam scump, ca ni?

meni sa mi-o cumpere.
13096
'ORD. GOLESCIT, M8S. II, p. 21.

Vecp MumrY.
Se lice pentru eel ce nu vor sa vinl lucrurile lor
(GoLscu).
Velf i No
10347.
13097
Vinde si pe tata-sa.
T. SPERANTA, IN, p. 244.
Om reit, iret.
13098
Te vinde far& bani.
Acela inteles ca
13099
*A
la No. 13097.
vinde cu ardelu (ardeIat).
Adicil scump.
viNptToR
13100
Vinsltorului tirgul 11 d de hac.

Putna.
Vecg rirg.
Adia. II birue.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVTATU1, KESERL
659
VIRF
i Cu \riff ! 'ndesatA.
13101
*.
IORD. GOLESOU, M88. 1I, p. 97.

.
Cu virf 0 indesat.
I. CREANGX, Amint., p. 40.
HiNTEsou, p. 159.
FR. D.A.Mtg
IL p. 169; IV, p.
226.
GR.
ALEXANDRESCU, magistr. . j. Putna.
TEODORESCU-CELIRILEANU, titiV.
j. Suciava.
Adica banita.
1 S qice pentru eel ce nu s6 multumese cu mal
putin i vor sa feh tot mat' mult (GoLEsou).
2 In deosebi mat' =it de eat li s'a dat, de efil li se
envine, cu prisos,
c ha rsplatit Cu virf si indesat.,
0 cerl rasa si 'nfinata

0 dal cu virf si 'ndesatel
HERTEsau.
VIZITIO
V ecr Slue.
CArma vizitiului, frlul s latelege.
13102
Adicil stpanul cu friul in man& s6, ocarmuIscA, (GoLESCI)
13103
Nigi sal9ea drecu di cas, ni9I sinudlu

om di mesA.1)
C. IONESCU, prof. c. NevEsta,

Macedonia.
VedT Boer, Cer, Grinda,

Mojic, Netot, Salde.

1) Niel salcea stIlp de cas5, nici: vizitiul om de masi.
dacoromanica.ro
660
*L
13104
Vezeteul cel prost bate calul cel bun.

V. A. FoREscii, c. Folticeni, j.
Sac-lava.
Cand stApfinul e mal prost de cfil sluga sat supusul

8611.
Nu'i bine s te pill vezeteil la cal albi
13105
i slug& la femei.
I. CREANGA, POV. p. 107.
Vecri Slue.
Acelag ineles ca la No. 10693.
VOCAT
VecIT Avoca/.
ZANAT
Vecji Meserie.
13106
*A
Nu'I znat
Fr. halat.
.A.VR. CORCEA, parch, c. Coqteiu
Banat.
S6 lice cnd cine-va incepe o trb6, 6re-care hid a
dispune de mij16ce indestulAt6re.
In dialectul din Banat, zetnat insemndza, meserie gi

halat, un4lt6, de lucru.
*
13107
Tot natu
Cu z5natu.
AVR. CORCEA, parch, C. Cogent:
Banat.
Fie-care cu meseria, cu chemarea sa.
ZAPIS
Vecjt a Prai.
dacoromanica.ro
LE0f, iNVETA.TURA, MESERIf
661-
Cu zapis nu se tine cas.
13108
A. PAN, IL p. 102.S. T.
GROSSMANN, Diet. p. 123.
Ci cu buna Intelegere intre sotI.

A se ved In A. Pann, II, p. 98-102, o snva privit6re la acsta slicere.
ZIDITOR
Ve41 Cap. VI, c. Parl
ZLATAR
*
13109
A fi zltar.
j.
T.BiLIsEL, preot. C. Stefelneeci
A fi om murdar, solos, Cu prul lung, incalcit i murdar, lasat In plete lungi i unse pe umer1.
Acest nume se da tiganilor caril odinira adunal aur
din nisipurile aurifere ale riurile n6stre, ca de pilda
Oltul.
ZUGRAVIT
*
13110
Paeca e zugrvit.
Vell Seri:.
G. P. SALvft, inv. C. Sinulti,

j. Covurluilt.
1 Child unul rmne incremenit, inlemnit de Melt, de

mirare, etc.
20 Arata frumusetea unul om.
FINELE VOLUMULTA AL CLNCILEA.
dacoromanica.ro
GLOSAR
rtomA.auxiliaire du futur present
forme elid6e pour va, p. 149.
A, pr. dem. fm. ene, la, cello, p.
218. 266. 269. 298. 412. 539.
603.- Pl. ale.
A, pr. dm. fm. pl. pentru ale,
les, cellos, p. 270.
Abate (a se), v. r. s'ecarter, p.
A,
123.
Alifa, adv. peine, p. 206. 11
2. 3. 4.
5. 6. 7. 8. 89. 216. 303. 484.

495. 612. 11 a cautti acul in ca-
rul cu fin, chercher une ai-
guille dans une botte de foin,
p. 5.11 ca prin urechile aculue,

grand peine, p. 7. f a eta pe
ace, rester sur des epingles,
p. 8. 11 kind la un cap de ac,
jusqu'a une tete d'epingle, p.

8. - Pl. ace.
A-cas, adv, la maison, chez
soi, p. 208. 531. 575. 603.11 de
a-cas, de chez lui, p. 48. 49.

520.
Acata (a), v. accrocher, p. 134.

Acata (a se), v. r. s'accrocher, p.
317. 596.
et pr. dim, celui, p.
256. 352. ji celui-l, p. 2. 18.

125. 285.
Aci, adv. ici.11 d'aci nainte, dornavent, p. 548.
Acolo, adv. la, l-bas, p. 24. 44.

67. 121. 198. 281. 458. 513.
Acopen l (al, v. cacher, couvrir, p.
208.
de
abea, peine, presque pas, p.
149.
Ac, s. n. aiguille, p. 1.
Acela, adj.
Aceea, pr. dm. f. celle-l, p. 75.

419. 537. 645.
Aceea1, pr. la m6me, p. 75.
Acafa, pr. dm, cela, p. 340.
Acela, pr. dm. f. cello, p. 421.
Acru, adj. aigre.111apte acru, lait

caille, p. 108. j ii e mima acres,'
de, il ne peut pas souffrir,
en a assez, p. 313. - Fem.

acrit ; pl. acrt, acre.
Acum, adv. present, maintena,nt,

p. 21. 22. 152. 170. 195. 343.
456. 576. 683.
Adilma, s. m. vin bu la con-
clusion d'un marche, p. 8. -
PI. adalmae.
Adaogi (a), V. ajouter, p. 574.
Adesa, adv. souvent, frequemment.
adesa ore, souventes Ibis, p.

363.
Adese,adv. souvent, frequemment.

11 adese-ori, souvent, p. 364.
Adevr, s. n. verite, p. 283. 584.

11 veritable nature, p. 505. -
P1 adevrure.
AO, adv. aujourd'hui, de nos jours,
p. 67. 93. 210.

Adorml (a), v. endormir.11 de adormit, i our 'ndormir, p. 511.
Aduce (a), v.
apporter, p. 187.
228. 520. 11 amener, tirer, p.
L'astrisque indique les mots anciens et hors d'usage.

44
61498
dacoromanica.ro
- 664 -
ADU
1211 procurer, p. 28. 50. ramener, p. 49. II a aduce din

condelii , faire facilement une
chose, p. 201. II rduire p.
547.
Aduni (a), v. amasser, p. 9. 10.

11. 541 ramasser, p. 245.
Aduni (a se), v. r. s'amasser, p.
609.
Adunat, adj. aniasse, p. 11. - Fm.
adunatcl; ph adunay, adunate.
Mari, adv. dehors, hors de,
p.
68. 69. 217. 218. 220. 258. 272.

530. j] a da afar 6, chasser, p.
522.11 din afard, en dehors, p.

600.
All (a), v.
trouver, rencontrer,
p. 4. 135. 216. 278. 317. II 63

couvrir, connaitre, p. 505. 576.
obtenir, p. 117.
Atli (a se), v. r. se trouver, P.
637.
celui, p. 57. 162. 368. 558; pas-
sim. -PI. di.
Al, pr. &tn, ce, p. BO. 143.

Ala-l-alt, pr. dm. l'autre, p. 450.
- Pl.
Alb, adj. blanc, p. 11. 12. 13. 54.

339. 363. 441. 472. 600.
660.11 nid albd, nici ngrel, sans
99.
discuter, p. 13. - Fm. albei ;

pl. albi, albe.
Albastru, adj. bleu, p. 370. 656.
- Fm. albastrei ; pl. albaftri,
albastre.
Albl (a se), v. r. se blanchir, p.
339.
Alatul (a), v. composer, rdiger,

apprendre, p. 254.
Aldirna, s. 7n. vin bu A la conclusion d'un march, p. 13.
Alege (a), v. choisir, p. 182. 279.
II sparer, p. 496.
(a se), V. r. se sparer,
pouvoir 8tre spar, tri. p.
Alege
Afund, adv. au fond, p. 49.

Afundi (a), v. boucher, p. 613.
Agerime, 8. f. promptitude, rapi-
dit, p. 67.
Agonisire, s. f. profit, gain, acqui-
sition, p. 11.
dt. m. pl. les, p. 62; passim.
Ma, pr. dm. cello-1A, p. 62. 645.
154.
Alergi (a), v. courir, p. 194. 245.

368. 400. 553.
Alergi (a se), v. r. se poursuivre,
p. 537.
Ales, adj. d'lite, remarquable,
p. 602. -Fm. alscl ; pl. (dei,
H la mme, p. 410. - Pl. alea.

Aid, adv. ici, p. 394.
Al-l-alfa, pr. dm. l'autre, p. 293.
Ajunge (a), t'. pa.rvenir, atteindre,
p. 303. 471. II parvenir, deve-
Alfa, s. f. alpha, premi8re lettre

de l'alphabet grec. I a fi alfa
509. II en arriver A, p. 194. 229.
chose, p. 9. 10. 76. 100. 109.

115. 128. 187. 191. 211; passim. II alta, autre chose, p.
133. 639. - Fm. alta ; pl. aly,
nir, p. 114. 447. II .atteindre,

attraper, p. 3821 devenir, p.
238. 420. 533. 546. 5474 arriver, p. 328. 453, 6281 arriver,
atteindre, p. 2361 suffire, p.

278.11a ajunge de poveste, lieu
commun, devenir la fable de,

p. 511. a ajunge in delga cuiva, ressembler quelqu'un (en
mauvaise part), p. 276.
Ajunge (a se), v. r. s'atteindre,
se rejoindre, p. 537.11 a se ajunge cu preytl, s'entendre, se
mettre d'acord, faire un march, p. 628.
Ajuns, adj. arriv, parvenu. 11 in
de ajuns, suffisamment, p.351.
deajuns, suffisamment, p. 269.
351.
Ajuti (a), v. aider, p. 150. 549.

Al, adj. et pr. dm. le, la, les,
alese.
i omega, tre tout (le commencement et la fin), p. 13.

Alt, adj. et pron. autre, autre
alte.
Alt-fel, adv. autrement, p. 653.

Altoiu, 8. n. gr ffe, ente, p. 585.
- Pl. altoiuri.
Altora, gen. et dat. pl. de alt, des
autres, aux wares; passim.
Altda, gen. et dat. s. de alt, d'autrui,
aUtrui ; passim.
m. courdrier, noisetier.
D. 533. - Pl. aluni.
Alun, s.
Amar, adj. amer, p. 93. 218. 353.

triste, dsagrable, p. 108. V
I
foc
i amar, rien de tout,
p.
108. - Fm. amar; pl. amari,

amare.
[Mold. et Trans.],
marcher, p. 56. 328.
Ambl (a), v.
dacoromanica.ro
- 665 -
AMI
AmIndoT, adj. et pron. tous les

deux, l'un et l'autre, p. 300. Fm. amindou.
Amu (de', adv. dornavent, p. 548.
Amutl (a), V. se taire, p. 90.
An, s. m. an, anne, p. 24.
47.
Arde (a), v. braler, p. 258. 551.

552. 553.
Arde (a se), v. r. se braler, p. 192.
ArdeTat, adj. pitnent. 11 a vinde
ardeiat, vendre trs-cher, prix

sal, p. 658. - Fim. ard,eiatcl;
pl. ardefaff, ardeiate.
48. 49. 449.11 an, il y a un an,

p. 152.11 la an, dans un an, p.
153. 639.11 eu anii, avec l'age,
Ardelu, s. m. piment, poivre rouge.

11 cu ardelu,tres-cher. p. 658 -
ni. Andr, p. 243.

Anevoe, adj. difficile, p. 245. 657.
Are, 3-e pers. sing. du verbe a av,

il ou elle a. 11 n'are scI'mi iee,
p. 515. - Pl. ani.
Pl. ardei.
AndreT, s.
Anevoe, adv, difficilement, p. 112.
il ne me prendra pas, p. 412.
156. 157. 291. 300.11 cu anevoe,
Arenc15.ie, s. f. affermage, p. 15.
difficilement, p. 89.
AnevoTe, adj. difficile, p. 303.
Anevole, adv. difficilement, p. 87.
1[ 6. 103. 571.
Antal, s. n. fat, futaille, p. 14. Pl. antale.

Antert, s.
501. 588. 623.
Al-Mi (a se), v. r se rnontrer, p.

153.11 se montrer, paraitre, p.
200.
tn. il y a deux ans, p.
153.
AA s. f. eau, p. 33. 62. 112. 186.

187. 188. 203. 204. 205. 230.
272. 284. 285. 392. 395. 443.
496. 544. 549. 577. 586. 608.
627.11 a cciltori in rete ape, ne
pas russir; tre en grand

dan ger, p. 112. 11 a serie pe apci,
a da ultaril, a nu tino socofilia de dre-ce, p. 586. - Pl.

ape.
/Osa (a), v. enfoncer, p. 285.

ApoT, adv, ensuite, p. 271. 360.
361.11 puis, encore, p. 266.11 cel
de apoi, le dernier, p. 400.

Aprinde (a), v.
536. 587.
- Pl. arencicIfil.
Arti (a), v. montrer, p. 126. 127.
allumer, p. 55.
Aprinde (a se), v. r. s'enflammer,

p. 499.
Aprpe, prp. prs, auprs, p. 303.
ApropTi (a se), v. r. s'approcher,
venir auprs de, p. 471.

ApucA (a), w. prendre, attraper,
saisir, p. 193. 232. 303. 320.
578.11 attraper, gagner, obtenir, p. 85.
Aplica (a se), v. r. s'accrocher, p.
571. 11s'oceuper de, commencer
entreprendre, se mettre , p.
364. 654.
AT, 3-e pers. sing. et plur. du eond.
prs. du verbe a av; sert for-
11
se montrer, se donner
comme, p. 253. 583.

surgir,
siirvernr, p. 90.
Argisali, s. f. [Dolji con fit, bain
11
dans legue] on pl onge les peaux
pour le tannage en poil, p. 17.
- Pl. argseli.
s. f. memo sens que
Argasli,
argeisld, p. 15. 16. 17.11 in patina cu argseald , tous les re-
nards se retrouvent chez le
pelletier, p. 15.11 a se duce in

putina cu argetsld, courir a sa
perte, p. 17. - Pl. argeiseli.
Argat, s.
m. valet, homme de
peine, p. 87. - Pl. argati.
Argint, s. /1. argent, p. 418.

Arfe, s. f. aire t battre), p. 6.
307. - Pl. ariT.
Aripi, s. f. aile, p. 52. 53. 11 ce aripr,
ali, p. 33. - Pl. aripe et aripi.

Arunci (a), v. lancer, jeter, p.72.
304. 315. 591. 596.11 a aruncei
cu, lancer, p. 591.

Arvonl (al, s. [Transilvanie],arrher,
donner des arrhes, p. 18.

Arvun, s. f. arrhes, p. 17. - Pl.
arvune.
Arvunl (a), v. arrher, donner des

arrhes, p. 18.
form. opt. 1-er pers. sing. du
verbe a av, p. 46.
Aa, adv. ainsi, p. 148. 157. 227.
228. 232. 243. 339. 611.11 ainsi,
raer le cond. p. 21. 149. 474.
de la sorte, p. 2831 ainsi, de
*Aritor, s. m. laboureur, p. 2. Pl. arcitori.
memo, p. 421. 11 ainsi, sil p.

348.11 tel, semblable, p. 254.
Arcuda, s. m. p. 14. - Pl. arcud,a.21.
506. 511.11 aa
dacoromanica.ro
afa..., tel...
- 666 -
BA.B
ASO
tel .
tant
p. 242. 418. 452. 468.
527. - Pl. atdy,
Atata, adj. et pr. autant, p. 24.
, p. 630.11 cum... aia.,
selon... le (1s)..., p. 339- 489.

500.
377.11 atd ta'i tot, c'est tout, p.

513.- Pl. Write, atalea.
Attrna (a), v. pendre, p. 173. 327.
Asculti (a), v. couter, p. 148ecouter, suivre l'avis de, p.
11
264.
Ascunde (a), ro. cacher, p. 6. 574.

Ascungator, adj. receleur, p. 228.
329. 11 accrocher, p. 596.11 peser,
avoir du poids, are lourd, p.
- Fem. ascumptre.
224. 282.
Atita (a), v. attiser, p. 536.

Atuncea, adv. alors, p. 127. 554.
Ascuns, adj. cach, p. 42. - Fm.

ascunsci; pl. ascunfi, ascunse.
Ascut) (a), v. aiguiser, p. 231. 493.
AtuncT, adv. alors, p. 11. 150. 379.

516. 554. 608.
Ascutit, adj. aiguis, p. 237. Fem. ascutitti ; pl. ascuyfi, ascu fite.
Ascutd, adj.
Aug) (a), v. entendre, p. 662.

Aug) (a se), v. r. s'entendre, faire
[ring.] aiguis, p.
du bruit, p. 103.
Aur, s. n. or, p. 121. 417. 418.
590. - Fem. ascufita ; pl. asculiti, ascutite.

Ascutiturk 8. f. coupant, tranchant,
Av
(a), v. avoir, p. 3. 10. 33;
passim. 11 avoir de la fortune,

tre riche, p. 18. 19. 20. 21.
p. 234. - Pl. ascutituri.
Asta, adj. et pron. dm. ceci, cellol, p. 3. 12. 225. 340. - Pl. astea.
23.11 ce cti cu mine, que me

veux-tu, p. 575.11 a se av bine
Asti, pr. dm. cette, p. 212. - Pl.
cu, are en bons termes avec,

p. 575.
aste.
Asta-g1, adv. aujourd'hui, p. 484.

Altepti (a), v. attendre, p. 194.
Avere,
11 a se sccildet in averile sale, 'are
401. 622.
immensement riche, p. 25.

a'fi wince& averea cu lingura,
Aftepti (a se), v. r. s'attendre, p.

336,
Astringe (a),
jeter son argent par les fe-
y. [Ungl amasser,
economiser, mettre de ct,
netres, p. 26. - Pl. averi.

Avocat, s. m. avocat, p. 26. -Pl.
p. 611.
Astupa (a), v. couvrir, p. 540.
avocap.
Asupra, pap. sur, au dessus, p.

284.11 d' asupra, au-dessus, p.
s. m. riche, p. 27. 89. 257.

565. 566. 567. - Pl. amp.
Avut,
33.11 a eqi, d'asupra, surnager,
Avutie, s. f. richesse, p. 28. 29. 354.

11 fortune, p. 406.11 unde'i avuya
flotter, p. 284.
Asvtril (a), v. jeter, lancer, p. 72.
i mima, au trsor git

le coeur, p. 28. - Pl. avutii.
Az, s. n. premire lettre de l'alplabet cyrillique. az-buche, al-
acolo'i
Ata, s. f. fll, p. 4. 8. 137. 209. 292.

520.11 de la ac Vinci la afci, jusqu' une bate d'pingle, p.
11
din fir piind 'n ayl, de fll

en couture, p. 292. - Pl. ate.
Atat, adj. et pi-. tant, autant, p.
8.
s. f fortune, richesse, P.
24. 25. 26. 86. 92. 211. 282.
phabet, p. 29.11 a scrie az-buche,
11
93.11 si, p. 371.11 en cdt
avoir un instruction tout-a-fait

lmentaire, p. 29.
Azimi, 8. f. fouace, pain non ferment, p. 398.- Pl. azime.
cu
plus... plus ..., p. 203.
... atilt
, autant ... au-
33
Ba, adv, non, p. 231. 240. 260. 11
ba. .
. ba..., lorsque deux per-
sonneo sont d'un avis contraire,

ou bien lorsque quelqu'un
change d'avis, p. 11. 371. 372.
Baba, s. f. vieille femme, p. 149.

266. 299. 374. 375. - Pl. babe.
Baba-CliSnla, 8. f. vieille edente,
vieille sorci ere, personn age des
contes, p. 639.
dacoromanica.ro
- 667 -
BAO
BAR
Bacii1, s. n. Bac, ville de Mol-
davia p. 383.
Mari, s. n. [Banat], baratte, tinette A, beurre, p. 29.
Baer, s. n. cordon, lien, p. 523.
525. - Pl. baere et Uteri.
MO (a), v. mettre, faire entrer,
p. 168 295. 296. 457. 624.
mettre, fourrer, p. 182. 192.
353. 515. 528. 6421 fourrer,
11
enfoncer, p 5. 221. 461. 11 faire
passer, p. 303. jj a KO in plug

cu cine-va, s'associer, faire des
affaires en association avec
qu el qu'un, p. 504. 505.11 ousser,
inciter, p. 49.
Bagi (a se), v. T. se placer, s'accorder, p. 630. 631.11 a se bc7get la
entrer en service, se
donner un niaitre, p. 47.
Bsgat, adj. en service, accord&
steipetn,
'dad), p. 317. 631. - Fem. bet gatti ; pl. beigatt, bcigate.
Beat, s. tn. gal on, p. 431. - Pl.

beitett.
Balo, adj. [Mold.] non, p. 125.

Batt, adv. [111-old.] non, p. 125.
Bain, adj. blonde, p. 370. 373.

Bala, adj. blonde, p. 372. 373.
BalaTe, adj. blonde, p. 371.

InIale, adj. blonde, p. 371 372. 373.
f. [Mold.] baril, p. 31.

381.- Pl. balercf.
Bala, 8. f. lac, ()tang, marais, p.
BalereA, s.
&tut gata, fils papa, p. 69. I

fectorul lut bant gata, le fils
papa, p. 392.11a &ifs ea banu
cel bun, vivre tranquille, p. 69.
11 ar sc6te bant i din prtrtl,
tirerait de l'huile d'un mur,

p. 70. 11 a'/ ls in banit lui, le
laisser libre d'agir A sa guise,
p. 70.11a fi in &twit Of, dtre

maitre de ses actions ; avoir
toute sa raison, p. 70.11 a av
bawl grl, rouler sur l'or, p.
71.11 a mgsura bang cu dimirlia,
CAN cousu d'or, p. 71.11 a se
culca pe bant, rouler sur l'or,

p. 71.11 a se juc ets knit (ca
Cu fasolea), tare trs-riche, P.
71.11 stup (dad) de bant, gonfld

d'or, p. 72.11 a aruncet banit pe
ferstrei, jeter l'argent par les

fentres, p. 72.11 a aruncetbanif
In tint, jeter son argent A tous

vents, p. 72.11 a maned banti cu
lin gura, dvorer sa fortune, p.

73.11 bant ghtd, argent comptant ; magot, p. 73.11 bant
argent comptant, p. 73
11 nu
face un ban, ne vaut rien, p. 73.

11
niel un ban, pas un centime,
p. 74.- Pl. bant.
Bani/A, 8. f. boisseat, p. 74. 75.
241.11 eat banifa, trbs grand,
grosse tdte (ma's sans cervelle),
p. 75. - Pl. ban*.
24. 72. - Pl. ulp.

Baltag, s. n. hache, p. 31. - Pl.
BAnul, s. f. prvention, reproche,
Ban, s. nt. argent (d'une faon gnrale), p. 18. 31. 32. 33. 34.
35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42.
43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.
51. 52. 53. 54. 65. 56. 57. 58.
59. 60. 61. M. 63. 64. 65. 66.
Baraban, s.
buttage.
67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74.

81. 82. 83. 92. 114. 117. 153.
.155. 164. 228. 352. 353. 401.
413. 516. 551. 560. 564. 626.
636. 658.11 banul face bant, un
bien fait rantre, p. 44.11 centime, p. 73. 74.11 banit's cuelo.
bote ?wit. l'argant est rare, p.
56.11 umblei ca banul di r, il
ne reste pas en place, p. 57.
a treii ca banul in lad& vivre

tranquille, p. 68.11 a umblIt cu
dot bant in tret, pungt ehercher
tromper, p. M.11 lector de
imputation, p. 630. - Pl. bet-
n. onomatope, son
que produit la tambour lorsqu'on le frappe, et par suite
l'enclume, etc. p. 494.

Barg., s. f. barbe, p. 370. - Pl.
barbe.
Barbat, s.
in. homme, marl, p.
162. 382. 383. - Pl. barbaft.

BirbTerie, s. f.
l'art du barbier,
p. 75. 76.11 a intlfa barbterie la

capul cui-va, s'instruire AUX
dpens de quelqu'un, p.
- Pl. lulrbterii.
76.
Bar* s. f. hache du charpentier,
erminette, p. 77. 367. 591. 637.

1 it ctoplit numa din bardei, c'est
un sot ; un metre, p. 77
11 a
del cu barda inhered, se moquer
de tout, ne rien craindre, matamore, p. 77. - Pl. berde.
dacoromanica.ro
- 668 -
BAR
Baros, s. m. marteau de forgeron,
p. 77. - Pl. barosurt.

Basm, s. n. conte, fable, p. 77.
78. 79.11 basmu Cu cocogu rogu,
histoire qiii n'en finit plus, p.
77.11 a se face de basmu, deve-
nir la fable du village, p.
79.
mensonge, p. 79.11 PI. &unte.
Basma, s. f. mouchoir, p. 473. Pl. basmale.
Basnu, s. n. conte, fable, p. 79. Pl. basne.
Beqin, s. J.
p. 25. - Pl.
begini.
B6t, s. n. baton, p. 541. - Pl. befe.

Betiv, 8, in. ivrogne, p. 133. 211.
- Pl. beyvi.
Btran, s. et. adj. vieux, anclen,

p. 47. 231. 354. - Frn. betrei;
pl. b'etrni, btrcine.

f. vieillesse, p. 10.
liarn*, s.
340. 311. 342. 344. 611. - Pl.
btninete.
BIet,
Bitae, s. f. coup, rossade, p. 542.
BLE
s. m. pauvre, qui est
plaindre, p, 431.
11311011, s. n. foii e, march, p. 30.
Pl. bcitcif.
Btaie, s. f. coup.11 in bdtdia fie-
rului, au bou endroit, p. 290.

Pl. batea.
Pl. bileinri
Bine, adv, bien, p. 111. 263. 362.
505. 507. 571. 586. 597. 660.11 mai
Bate (a), s,. battre, p. 251.11 battre,
frapper, p. 175. 202. 283. 326.

392. 447. 574. 660. 11 battre, enfoncer, p. 221. 307. 437.11 re-
muer, baratter, p. 496. 529.
rsonner, p. 207.11 un bate-lela
bine, mieux, p. 374. 564. 565.

566. 567. 649.11 mieux, vaut, p.
117. 157. 168. 285. 286. 331.

356. 365. 400. 422. 440.11 plu-
tt, p. 88. 89. 146. 174. 245'

356. 449. 554. 632.11a inftta de
(bate idea), un vagabond, un

validen, p. 383.
bien conseiller, donner

d bons conseilles, p. 347.
Bine, s. m. bien, p. 556.
11 remuer, p. 116.
Bine-fuere, R. f. bienfait, p. 439. Pl. bine-faceri.

Binior,adv assez bien, bien, p.524.
Bir, s. n. impt, p.M 80. 81. 82. 11
Bate (a se), v. r. se battre, p. 116.
Bittur, s. f. trame, p. 79. - Pl.

baQturt.
Btut, adj. battu, fraP136.11 beitut
cu leuca, toqu, p. 388.11marqu,
p. 440.11 beancoup, p. 481.11 a
fi ca bcitut in piuci, tourdi, p.

- Fm. beitutd; pl. bcitufi,
bcitute.
B6 (a), y. boire, p. 18. 387. 532.

541.. 550. 577.
Bedreag, s. m. chaise de cordonnier ; gros pieu supportant une

construction, p. 80.
Belea, s. f. ennui, dsagrment,
p, 198. 476. -- Pl. belele.
Bell (a), o. corcher, p. 488.11 ouvrir,
p. 521.11 a bel's clocaniel, subir
un affi ont, ,p. 179.
a da bir ca fuyiii, n'avoir

feu ni bieu; partir, p. 80.
Birtl, s. ni. percepteur, p. 82. Pl. bircit.

Biri, s. m. [Ung.] , maire, p. 82. Pl. bircit.
Mil (a), y. mal parler, faire des

cancans, p. 266.
Birta, s. in. heite, htelier, p. 82.

604. - Pl. birtatri.
Birul (a),
p. 283.
v. vaincre, surmonter,
Biserie, s. f. glise, p. 378. 552.
569. - Pl. biserici.

fourrure, p. 195.
planche mince ; cangue, p.
Blan, s. f.
Belug, s. n. abondance.11dinbelgug,
nana l'abondance, p. 4.6. PI basuguri.

B6rbinti, s. f. pfoldj, gene, t.nette, jatte, p. 79. -PI. brbinte.
B6rInnti, s. f. [Mo1d.J, gene, ti.
nette, jatte, p. 79 - Pl.
bgr-
binle.
Bere, s. f. bire, p. 218.
bine,
B6ici, s. f. vesie, p. 80. - PI.
11
82. 111-a fcicut popa blanci, c'est
une femme malhonnle, p. 82.
- Pl. bliint.
Blastur, s. n. emplatre, p. 83. Pl. blasture.
Bleati, s. n. frette (du m iyen de

la roue). 11 a face clac ae
trembler de froid, p. 223. -
Pl. bleauri.
Blestem, s. n. maldiction, p. 556.
557. - Pl. blestemuri.
dacoromanica.ro
BLI
- 669 BUD
Blid, s. n. plat, cuelle, terrine,

p. 258. - Pl. bliduri.
Boer, s. m. seigneur, propritaire;
monsieur, p. 520. 548. - Pl.
boeri.
Bogat, s. m. et adj. riche, p. 83. 84.

85. 86. 87. 88.
89. 90. 91.
92. 93. 256. 551. 552. 564. 566.

567. 568.11a fi putred (de) bogat,
etre immensment riche, p.

93 - Pl. bogati.
BegAtate, s. f. richesse, p. 93. PI. bogd WO.
Begitie, s. f. richesse, p. 93. 91.

570. 572. - Pl. bogalii.
Bel (a), v. tromper. 11 a bope cine-
va, le tromper, p. 95.

Bela, s. f. nialadie, p. 2F,9. 272.
500. 521. 522. 524. 574.11 bla

gedbincirei, la jaunisse, p. 521.
11 b61d cu
lee, maladie guri-
sable, dont le remede est connu,
p. 3. -Pl. boli.
Bold, s. si. aiquillon, p. 95.11 a'i
da bolduri, pousser , inciter,

encourager, p. 95. - Pl. bol-
duri.
Belnav, adj. malade, p. 88. 268. Pl. bolnovi.
Bola, s. f. ma gasin vale, rnagasin, p. 438. - Pl. boli.

Bolovan, s. in. bloc. 11 Wee de pierre,
cailoux rouls, p. 82. -Pl. bo-
loran T.
la moue, p. 650.
Bragg, s. f. boisson faite de jus
de millet cuit, broye et fermente, p. 444. 445.
Bragagiii, s. m. marchand de brage.,
p. 96.- Pl. bragagir.

Bang, s. f. fromage, p. 63. 79.
bra' nzci de iepure, chose rare,
chose qui n'existe pas, p. 63.
Brat, s. n. bras, p. 534. 625. fi a
lad pe nu sciii in bray, nier,

p. 625. - Pl. brate.
Britara, s. f. bracelet, p. 417. 418.-
Pl. brdare.
Brtea, s. f. bracelet,
Pl. brotele.
dont le toit de chaume s'leve

seul au-dessus du sol), p.452. -
Pl. bordee.
Berta, 8, f. [Mold.] trou, p. 191. PI. borte.
Bert (a), v. [Mold.] vomir, rendre,
p. 2.
96i, s. f. testicule, p. 433. - Pl.
b6e.
Bet, s. n. museau, groin, p. 548.

boer ca sopa 'n bot, pore;
homme sale, p. 548.- Pl. boturi.

Botez, s. n. bapt eme, p. 532. 533. Pl. botezuri.
Bog, s. ni. boeuf, p. 126 129. 130.
131. 863. 369. 370. 504. 506.
553. - Pl. boi.

Bour, s. tn. boeuf urus, auroch.
on' Cu bour in frunte, criminel
marque au fer par la main du
bourreau; mchant homme, p.
p. 417. -
Brazda, s. f. sillon, p. 506. - Pl.

brazde.
Brtgle, s. f. pl. masse ou chasse

(t. de tisserand). 11 a se pane Z4
brigle marl; entreprendre nu
travail difficile, p. 96.

Brig, s. n. ceinture, taille, p. 235.
532. 637. - Pl. briuri.
Brsc, 8. f. grenouille, p. 147,
kind la gPnunchii brdscei, tres-
peu, p. 147. - Pl. brdsce.

Brudin, s. f.
528.
gu, passage, p.
Bruftul (0, v. crepir, reveler. Jj se

moquer de quelqu'un ; brus-
quer, rudoyer, p. 96.
Buc, s.
BordeTtl, s. n. hutte (clans la terre
- Pl. bouri.
Bezumfli (a se), v. r.bouder, faire
m. flocon d'toupe, de
bourre. 11 a fi buc de f6me, tom-
ber &inanition, mourir de faim,
- Pl. buci.
BucAtar, s. m. cuisinier, p. 97. Pl. bur:atoll.
Budtrsi, s. f. cuisinire, p. 97.

98. - PI bucatdrese.
Buchtici, 8. F. petit morceau, p. 86.
193. - Pl. buctifele.
Buche, s. f. deuxime lettre do
Valphabet cyrillique. p. 29. 98.
a fi tot la buche, c'est nu

cornmengant, il ne sait rien,
a nu ar buehP, ne
pas avoir de credit aupres de
nu scie
quelqu'un, p. 98.
buche, il ne salt rien, p. 98. 11
11
11
Pl. buchi.
Bucher, s. m. commenanl, p. 99.
- Pl. Welter!.
Bucuri (a se), e. r. se rejouir.
rechercher, p. 25.
s. n. baratte, p. 99. 11 a
dacoromanica.ro
- 670 -
CAL
BUD
turnit ca in buditita figanuluf,

manger comme un ogre, boire
comme un trou, p. 9P. - Pl.
Bunici, 8. f. grand.mre, p. 512.Pl. bunice et bunici.

Burduf, 8. n. outre. a fi burduf
11
de carte, tre trs-instruit, p.

148. - Pl. burdufuri.
budale.
Budaci, 8. f. tinette plus large

que haute. II femme petite et
grosse, p. 99. - Pl. budasce.
Burduvl (a), et. battre, p. 100.

Buric, s. n. nombril, p. 429. 430.
431. - Pl. burice et buricuri.

f. herbe, herbe mdimale, p. 272. - Pl. burifenti.
Bute, s. f. firt, tonneau, p. 100.
Bughidan, s. n. [ring.] p. 99.

Bunticar, 8. m. marchand de coton, cardeur, p. 99. - Pl. bum-
BuriTan, s.
bcicari.
Bun, adj. bon, p. 13. 64. 55. 142.
102. 103. 104. 105. 106.11 fiuerei
153. 175. 176. 195. 200. 204.

225. 262. 357. 401. 404. 411.
427. 505. 508. 511. 588. 601.
in bufe, ivrogne fieffe, p, 106.

1 suge-bute, ivrogne, p. 106. 11 din
bute in bute, de mal en pis, p.

a leget bute, lier solide. ment, p. 106.- Pl. buff.
Buffs, s. f. kit, tonneau, p. 100.
101. 102. 103. 105. - Pl. buil.
ButoTri, s. n. tonneau, futaille, p.
efit din butolft, grand
ivrogne, p. 107. II butoiti fdrei
fund, insatiable, p. 107. - Pl.
602. 645. 646. 11 bon, capable,

p. 136. 216. 272. 298. 299. 311.
11
398. 399. 412. 413. 488. 489.

508. 660.
11
bon, en bon tat,
bon, bienp. 181. 280. 297.

veillant, p. 99. 11 bon, honnte,
11
11
P. 94. 281.11 bon, solide, p. 113.

11 bon A manger (boire), p. 260.
273. 601. 602.11 bon, vritable,
but6le.
p. 66. 69. 126. 127.11 a sci una
Bug, s. f. Fevre, p. 492.-Pl. buze.
qi, buret, ne pas dmordre de
Buzdugan, 8.
son opinion, p. 646.11 mai bun,

meilleur, p. 99. 131. 351. 466.Frn. bund; pl. bunt', bune.
Bun, s. n. bien, p.100 -.Pl. bunuri.
n. massue, masse
d'arme, p. 609. - Pl. buzdugane.

Puzunar, 8. n. poche, p. 108 496.
571. - Pl. buzunare.
C
Ca, conj. comme, p. 7. 24. 25. 29.
30 47; passim. 11 autant que,
p 8. 11 pour, p. 62. 112. 361.
fi
pour que, p. 10. 192. 200. 225.
341. 361. 390. 422. 463. 464.
658. 11 que, p. 102. 11 romme,

de meme que, p. 62. 608. 11 pluta que, p. 440. 11 ca cum, comme
si, p. 507. 11 ca t, de mme

que, p. 484.11 a da ca, essayer
de, p. 53.
CI, conj. que, p. 6. 11. 21. 22. 90.
115. 257; passim. 11 car, parce
que, p. 30. 48. 138. 176. 215.
257. 269. 280. 282. '296. 297.
cti ... cd ...,
317. 853. 382.
pour montrer deux hypothses
diffrentes, deux opinions con.
traires, p. 371. 519. fiind-cd,
parceque, puisque, p. 347.
cci
ce, ce que, p. 82. et, dans ce
cas, p. 283. 296.
11
11
11
11
Chat, s. in. excrment, rnerde, p.

26. 337. - Pl. ccicaU.
CAcTull, s f. bonnet de fourrure, p.
362. 363. - Pl. ca-cluli.
ChM*, s.
f.
petit bonnet de
fourrure, p. 212. - Pl. cticiulite.

Cad, 8. f. cuveau, tine, p. 108.
287. - Pl. cdP.

MI6 (a), v. choir, tomber, p. 52.
53. 225. 395. 556. 557. 579.

CaTer, 8.n. quenouille, Masse de
la quenouille, p. 108. -Pl. ca-
lere.
Caine, s. m. chien, p. 99. 174. Pl. Mini.

Cal, s. en. cheval, p. 47. 88. 111.
121. 152. 287. 326. 458. 509.
543. 660. 11 a fi (ajunge) cal de
pote, &re employ

toute
sauce, ne pas avoir de repos,
cal Trost, rosse, p.
P. 509.
558. - Pi. cal.
dacoromanica.ro
-6,
11
- 671 -
CAL
CAN
s. f. [Mold.] encrier,
p. 108. - Pl. dildmari.
Clamara,
Calapod, s. n. embauchoir, forme
de cordonnier, p. 108.- Pl. calapdde.
Calare, adv. cheval, p. 498.

nana, s. f. guide, p. 108. 109.
- Pi. milduze.
Calca (a), v. craser, p. 130. 543.

Calen', s. n. talon, p. 5. - Pl.
catear,.
a fi
Cald, adj. chaud, p. 24.
cald la punga', tre riche, p.
526. - Fni. calda ; pl. calp,
11
calde.
Caldare, s. f. [Un g.] chaudron, p.

328. - PI. calddri.
tildare, s. f. chaudron, p. 221.P I. ciaddri.
M'a, s. f. ivrognerie, p. 109. Pi. cdlelf.

Calendar, s. nt. calendrier, p. 109.
a'i face capul calendar,

abasourdir; lui meubler la tete
do connaissances futiles, p.
110.
11
109.11 fi-a pierdut calendarul,
a embronill ses contes, il ne

sait plus o il en est, p. 110.
- PI. clendare.
Calende, s. f. pl. calendes, p. 110.
la calendele gecescl, aux ca!elides gret ques, p. 1i 0.
11
Calator, s. m. voyageur, p. 111.

169. - Pl. cal'tori.
Calatorl
(e, v. voyager, p. 112.
11
in vele ape, ne pas

russir ; courir un danger, p.
Mor),
112.
Calatorie, s. f. voyage, p. 112.11 alltorie sprincenatii ! bon voyage,
p. 112. - Pl. ciflglorif.

Cala', s. f. ouvrier, p. 113.11 a efi
Cilindar, s. ni. calendrier, p. 109.

110.- Pl. ccIlindare.
Caltp, s. n. forme de eordonnier,
p. 118.11
pune calipul, le du-
per, p. 118. - PI calipurf.

adj. ivre-mort, p. 118- -
Calit,
Fem. calda; pl. cdliff,

Calp, adj. fourr (lorsqu'il s'agit
de monnaie), faux, p. 228 PI. calpf.
f. pl. touppe, bourre, p.

118. 119. 120.
11 par'ca '4
copt in cd4i, il est jaune romme
un coing, p. 119. II inghite-cii10,
avaleur d'touppes, Qaltimbanques, p. 119.11 ve4i'f1 de ce/10,
CaltY, s.
mle-toi de ce qui te reg.rde,

p. 120.
Calup, s. n. forme de cordonnier,

p. 120.11 a pune (lrage) cuf-va
calupul, le tromper, p. 120. Pl. calupurf.

Calu,
s. n. baillon, poire d'anpune ciilu fu 'n gura
goisse.1
l'empcher de parler, p. 120.

Pl. cabro.
Cam, adv. un peu, en quelque
sorte, quasi, p. 145. 288. 274.
259. 384. 388. 420. 658.
Camal, s. f. chemise, p. 554 555.
ccintd
Cimea, s. f. [Moldj chemise, p.

165. - Pl. cdnieff.
CIMA, s. f. chameau, p. 89. Pl. dimite.
Camp, s. n. champ, p. 272. - Pl.
cdmpi.
Cand, adv. et conj. quand, lorsque,
p. 11. 22. 33. 410; passim. Il si, P.
162. cd tul ... ami
tantt...,
tantt
p. 364 11 de cdnd,
depuis que, p. 232. 285. 379.
calfd in ce-va, obtenir la maitrise, p. 113. - Pl. calfe.
1 pana cand, tant que, jusqu'a
Call, (a se), v. r. se grieer, p. 114.
ce que, p. 114.11 de cand lumea,
Callo, adj. pauvre, mendiant, p.

114. 115. 116. 117. 445. 569.
577. - Fem. adiad ; pl. calicf,
477.11 nici cdnd, jamais, p. 343.
depuis que le monde existe,

p. 232.
Cand-va, prep, un moment donn,
calice.
p. 285.
Che, s. m. chien, p. 174. 398. 482.
Fem. caliza, pl. calicf, calice.
561. 571. - Pl. cdni.

Cange, s. f. crochet, grappin, p.
121. - Pl. aingf.
Canta (a), v. jouer, p. 492. 611.
grincer, p. 464.
Cantar, s. II. balance, p. 121. -
Galio, adj. avare, p. 85. 117. Calicie, s. f. pauvret, p. 574. Pl. calicif
Mimara, s. f. encrier, p. 118. Pl. calimdri.
Calindar, s. in. calendrier, p. 110.
118. - Pl. calindare.
Pl. cdntare.
dacoromanica.ro
- 672 -
CAN
Cantirl (a), v. peser, p. 121.

Cantatul, 8. n. chant, p. 60. - Pl.
ccintaturile.
Cap, a. m. chef, tte, p 8. 41. 76.

109. 110. 153. 179. 221. 272.
276. 282. 283. 298. 311. 355.

365. 370. 423. 437. 514. 533.
536. 562. 564. 617. 11 capital,
P. 153.11 cap &rift, sot, p. 276.
luti lurnea in cap, fuir,

80 sauver, p. 298. LI bout, p.
CAR
Cara% s. vi. charretier, voiturier,

roulier, p. 126. 131. 132. 540.
- Pl. ceiretugi.
f. charroi, mtier de
charretier, p. 132. - Pl. ca-
Carulie,
rat/fir.
Carbunar, a. tn. charbonnier, p.
133.- Pl. ceirbunari.

s.
in. charbon, p. 289.
303.11 commencement, p. 291.
586. - Pl. ceirbuni.

Carcimar, g.m. marchand de vin,
p. 133. - Pl. ceircinzari.
629. - Pl. capete.

Capastru, 8. n. licou, p. 121. - Pl.
p. 133. - Pl. ccirciumari.

Care, pr. relit& des 2 genres, qui,
lequel, laquelle, celui ou celle
/ al da de cap, le rnettre la
raison, le faire ceder, p. 514.
ceipestre.
Capta (a), v. obtenir, p. 286. 476.

554. 555. 570. 652.
Capatat, s. n. acquisition sous for-
me de don, p. 247.
Capete, 8. f. pl. intrts, p. 268.
Capita', s. f. petit tas de foin, p.
5. - Pl. dip*.
Capital, s. n. capital, p. 122.

Capri, s. f. chvre, p. 173. 370. Pl. capre.
Capp* P. f. fraise, p. 75. - Pl.

capquni.
Ciptusl (a), y. tromper ; battre,
p. 122.
Captu1 (a se), v. r. obtenir, ga-
gner quelque chose, p. 122.

Captuit, adj. tyre, p. 123. - Fem.
captiiitc ; pl. cciptuMi, ceiptusite.
Car, s. n. chariot, char, p. 5. 6.

123. 121. 125. 126. 127. 198.
130. 131. 263. 352. 368.
463. 464. 516. 517. 539.11 a'$i
Carclumar, s. in. marchand de vin,
qui, p. 30. 75. 125. 128. 142;
passim.
Carele, pr. relat. ni. lequel, p. 304.
Carlig, s. n. croe, crochet, p. 134.
135.11 a se face ecirlig, maigre
corn: ne un clou, p. 134. 11 apune
trouver le joint pour
ne pas tenir ses engagements,

p. 135. - Pl. ceirlige.
Carta, s. f. gouvernail, p. 135.
204. 659. - Pl. ceirme.

Carmacia, 8. f. pilote, p. 135. 136.
654. - PI. ccirmaci.
Carmajtn, s. n. [Banat] laine rouge,
p. 137. - Pl. ecirnicijine.
Carne,
s. f. chair, p. 579. - Pl.
Carnet, s. z. sancissP, p. 260. 601.
602.- Pl. ceirnati.
Carpa, s.f. chiffon, loque, p. 353.

515. - Pl. ccirpe.
Carpaciii, s. m. savetier, p. 137. 1
mauvais cuvrier, p. 137. - Pl.

ceirpaci.
pune carul in petre, refuser de
Carpator, s. n. pelle 5, four, p. 137.
11 a demand carel, accoucher, p. 130.11 a drege caria,

arranger une off ire, p. 130.11
a Injugd boii la car, commencer une affdire, p. 130.11 a da
Carpl (a), y. raccommoder, p. 137.
p. 131.11a frcinge carul, cu
Carpit,
care.
almar, s. in. [Voy.] r archand
fairo une chose, se buter, p.
carul de ma, ne pas russu.,
beaucoup, p. 131. - pi.
Cara (a), e porter, transporter,

p. 186. 187.
Caramida, s. f. brique, p. 180. Pl. carciniii.

Ca'rmidar, 8. m. briquetier, p. 180.
-- Pl. ceirchnidart.
- PI. ccirp atori.
138. 212. 213. 11 taire zin me-
chant travail ; mentir: p. 138.
Carpl (a se), y. r. se raccommo-
der, p. 138. 139. 11 se griser,

p. 139.
adj. ivre, p. 140. - Fm.
ccirpita ; pl. carpifi, carpite.
de yin, p. 133. 140. - Pl. ceirfmarl.
Carte, 8. f. livre, crit, science,
P. 140. 141. 142. 143. 144. 145.

146. 147. 148. 149. 254. 599. 1
a legal cartea de gard, il ne
dacoromanica.ro
- 673 CAZ
C..R
veut plus rien apprendre, p.

146. 11 a invela
( arte pana la
498. II aussi loin que, p. 591.
11
autant que, p. 306. 406. 407.
glez rae, recevoir un instruction

mediocre, p. 146.11 a vorial ca
o carte, parler comme un livre,
11 a vorbl ca o carte in-
416. 454. 583. 11 comme, grand
chisci,
p. 59. 60. 89. 92. 99. 101. 102.

163. 175. 210. 250. 262. 283.
285. 286. 300. 317. 331. 356.
dire des sottises, des
riens, p.147.11 a vorbl din carte,
parler dis choses que l'on ignore; s'exprimer lgamment;

palier vite, p. 147.11 a fi nebun in carie, etre trs-savant,
a fi dobd de carte, m eme
sens que lq prcdent, p. 148.

a fi burduf de carte, memo sens
que le prcdent, p. 148.11 0111
cu carie, homme instruit, p.

149. - PI. ccirti.
Carturar,
s. m. lettre, erudit, p.
149. - Pl. ceirturari.

Chut, s. n. [Mold] petit chariot,
CARO, s. f. charrette, p. 121. 125.

149. 150. 151. 464. 537. 539. 11
doi strujeni fi trei carate, trs-
pauvre, p. 150.11 s'a stricat cci-
ruta, il est prt pleurer, p.
151.11a rgendize de cdrutei , ne
pas russir dans une entreprise, p. 151. 11 a dejugat cdruta,
il a renonce (termin) une affaire, p. 151. - Pl. cc-erute.
f. douane. 11 a da
jaiba la carvasara, se piaindre
intitilement, p. 151. - Pl. car-
*Carvasara, s.
vasarale.
Casa, s f. maison, p. 68. 69. 87.
163. 168. 207. 223. 258. 300.

408. 516. 547. 556. 661. - Pl.
case.
Casap, s. in. [Banat.1 boucher, p.
152. - Pl. casapi.

Usa (a), v. ouvrir, p. 632.
cowme, p. 75. 308.11 tant que,

p. 345. 351. 447. 580. 596.111e
temps de, p. 540. H de ccit, que,
466.11 de ccit, plut5t que, p. 88.

89. 107. 117. 146. 155.156. 157.
168. 245. 364. 366. 449. H de ea,
si ce n'est, p. 264.11 moled de
t, de suite, p. 1371 fie

de, si.... soit-il, p. 117. 11 cdt
de, si, si... que, p. 448. 560.
cdte un, mi, chacun un,
p.
533.11 e& de, autant, en allEifil

grande quantit, p. 114.11 in cid,
au prix de ; in ed t am cumpg-
raro, au prix d'achat, p. 227.

in ccit, quel prix, p. 229.
pe ccit,
autant que, p. 188.
ecite, par, p. 228. 278. 445.11 ecite
puttn, peu peu, p. 495.11 cu
ccit ... tot, plus ... plus ..., p.

21.11 etc ccit
atcit ..., plus ...
plus ..., p. 203.11 ecit
autant
ata t
aut ant ..., p. 4l8.42.

2.
quena
soit, p. 382.
Cata (a), v. chercher, fouiller, p.
4o8. 627. II cdtaq de, si.
375. 526. 652. 653.

Cata, s. f. houlette.11 a unibla cu
cata, chercher tromper, p.

158.
Catastif, s. n. registre, p. 158. Pi. eatastife et ealastifini.

Catastih, s. n. registro, p. 158. 159.
Pl. catastihe et eatastihuri.
Catara (a se), v. r. devenir noir,
!miren% 11 erre ivre, o. 159.
Catig, s. n. gain, profit, p. 152.

158. 154. 155. 11 a face edgtig,
gagner, p. 445. -Pl. ccigtiguri.

Catigi (a), v. gagner, p. 24. 48.
62. 153. 155. 156. 157. 163. 288.
363. 423. 443. 444. 482.11 pro-
curer, faire obtenir, p. 65.

Catiga (a se), v. r. se gagner,
p. 515.
Castravete, s. n. concombre, p. 313.
315. - Pi. castraccti.

Cat, adj. cedo. et pr. combien, p.
93. 121. 126. 285. JJ combien ce
temps, autant que, p. 183. 216.
Catranit, adj. pire, p. 159. - Frn.

ccitrcinita ;
nete.
Citu, s. f.
pl. cdtraniti, catra-
chalne, menottes,
p. 159. - Pl. cdttife.
Cgii, s. n. casse, puisard. p. 540.
Pl. cclufe.
Ciuti (a), v. chercher, p. 5. 6. 90.

195. 202. 874. 375. 525.11 s'ef-
forcer de, p. 333. 413.11 feuilleter, p. 158.11 avoir egard, p.

361. U avoir des egards, de la
consideration pour, p, 347.
tater, p. 272.
Cauta (a se), e. r. s'effurcer d'ob-
dacoromanica.ro
- 674 -
cAu
tenir, faire le ncessaire pour

obtenir, p. 285.
Ciuti de (a'f), v. r. s'occuper de,
p. 578.
Ce, pr. rel, qui, p. 19. 104. 105.

143. 224. 234. 256. 286. 312.
368. 445. 488. 560. 648. 652.
que, quel, quoi, p. 19. 23. 88.
100. 115. 126. 127. 172. 229.
426. 494. cell e que, quelle, p.
418. 4191 ce que, p. 66. 82.
156. 157. 172. 268. 340. 342.
344. 347. 363. 426. 502. 561.
ce qui, p. 105. 163. 172. 280.
288. 321. 340. 373. 598. quel,
p. 474. II avec laquelle, p.
I
421.
Ce, conj. quoi, p. 21. 22. 40.134.

205. 282. f de ce... de ce...,
plus ... plus ..., p.21. Ilpn ce,
avant de, jusqu'A ce que,

1261 de ce, pourquoi, p.
p.
192.
564.
Ce, conj. [11fold.] pour ci, mais,

p. 48. 367.
Cea, adj. et pr. celle, la, p. 101.

202. 204. 272. 282. 300. 310. 354.
Cea-l-alti, pr. dni, f. l'autre, p.

'293. - PI. reled-alte.
Ceas, s.
v. heure, p. 91.- Pl.
cecina
*Ceau, 8. n. chef (d'un degr infrieur), p. 159.

Ceea, pr. ce, p. 2241 ceea ce, ce
que, p. 163.
Cfi, s. f. nuque, 369.- Pl. cele.
Cel, adj. et pr. din. celui, p. 199;

Passim1 celui, le, P. 19. 89.
85. 220; passim. -Pi. cele.

Cenui, s. f. cendie, p. 503.-Pl.
rente fe.
Cep, s. n. broche, tape, fausset,

p. 160. - Pl. cepuri,
Cer, s. n. ciel, p. 89. 160. - Pl.
cerurY.
Cri, s. f. cire, p. 364.

Cerc, s. n. cercle, p. 105. - Pl.
ccrcuri.
Cera (a), y. essayer, p. 105.

Cercetare, s. f. recherche, p. 584.
Cere (a), V. p. 19. 83. 228. 243.
244. 245. 257. 266. 282. 393.
557. 606. II demander, exiger,
p. 418. fi demander, mendier, p.
114.
Cerne (a), v. tamiser, p. 184.597.

598.
CHI
Cernli, s. f. encre, p. 160. - Pl.

cernell.
Ceretor, s. m. mendiant, p. 160.

161. 162. - Pl. cerfetori.
Ceretre, s. f. mendiante, p. 162.
Pl. cerfetre.
Certi (a se), V. r. se quereller, p.

305.
Crt, s. f. querelle, p. 572.- Pl.

certuri.
Ce-va, pr. ind, quelque chose, p.

118. 122. 278. 583.
Chef, s. n. amusement, p. 84. 537.
Pl. che furl.
Chefilul (al, a. [Mold.] s'amuser,
talle bombance, p. 550.

Cheie, s. f. ci, p. 60. 584. - Pl.
chei.
Chelar, s.
ni. celui qui tient les
cls de l'office, du celier, etc.
p. 163.- Pl. cuelan.
Cheltuli, s. f. Ilfold. i Banat]

p. 163. - Pl. cheltueli.
Cheltul (a, y. dpenser, p. 156.
157. 163. 612.
CheltuTli, s. f. dpense, p. 71. 163.
- Pl. cheltuitli.
Cheltuitor, adj. dpensier, p. 24.

50. 51. - Fm. theltuitre ; pl.
cheltuitorT, cheltui 6re.
Cherestea, s. f. bois de charpente,

de construction. constitution,
p. 164. - Pl. cherestele.
Cheza, s. n. garant, rpondant,

p. 164. - Pl. chezal.
Chezeg, s. n. [Mold.] garant, rpondant, p. 165.- Pl. chezeg.
ChTabur, adj. riche, p.165. - Fem.
chIaburi ; pl. chiaburf, ch,fizbure.
ChTar, adv. n.euie, p. 124.

Chibzuli, s. f. rflexion, circonspecuon,p.. 229.- Pl. chibzuelf.
ChTeza, s. n. garant, rpoirdant,
p. 165. - Pl. claczag.
s. f. mesure de capacit,
p. 165. 166. - Pl. chile.

Chill (a se), s. r. se griser, p.166.
Chilipir, s. n. aubaine, bon march, occasion, p. 166. 167. Pl. chilipiruri.
Chilipirgii, s. vi. qui recherche les
occasions, les objets A vil prix,
p. 167. - Pl. chilipirgii.
Chilom, s. n. gros marteau, masse.
coup de poing, p. 167. - Pl.
chilonturi.
dacoromanica.ro
- 675 -
CHI
n. [Moldl pilon, p. 167.

168. 497. - Pl. chiluge.
Chilug, s.
Chingg, s. f. sangle, sous-ventrire

p. 168. - Pl. chingl.
Chinul (a), u. tourmenter, p. 67.

Chior, adj. borgne, p. 191. 338.
niel o para chibrii, pa s un rouge
liard, p. 386, 482. -Fm. chl6rd ;
pl. chfori, chfre.
Chiostec, s. n. entraves aux pieds
des chevaux, p.
168. - Pl.
168.-
chiostece.
Chiria, s. m. locataire, p.
Pl. chiriag
Chirle, s. f. loyer, charriage, p.
169.11 cu chirie, loue, p.
513.11 en location, p. 288.
Chirigig, s. m. charretier, voiturier,
p. 169. 170. - Pl. chirigii.
Chileag, s. v. [Mold] latt cen,
p. 374. - Pl. chigeaguri.
Chit, s. f. poigne de chanvre,

p. 171. - Pl. chite.
Chitonog, adj. courtaud, p. 170.
Chivulg, s. f. poissarde, p. 170.P]. chivute.
Chizg, s. m. [Moldl garapt, rpondant, p. 165. - Pl. chisiffi.

Ci,
conj. mais, p. 25. 50. 139. 269.
352. 366. 367. 418. 440. 515.

552. 561. 644.
Cibotg, s.
f. [Mold] botte. JJ banil
's cu cibote roil, l'argent est

rare, p. 56. - Pl. cibote.
Chi, s. n. poteau qui se trouve
au milieu de l'aire,
p. 171.
619.
Cien, s. n. poteau qui se trouve

au milieu de l'aire, p. 619.
Cim poer. s. ni. joueur de cornemuse,
p. 171. --PI. cimpoeri.
Cimpoia, s. ni. [Mold.] joueur de

cornemuse, p. 171. - Pl. cim-
poiag.
ni. [Mold] joueur de

cornemuse, p. 171. - Pl. eim-
Cimpoie, s.
polesi.
21. 95. 100. 112.

passim.
113. 121;
Cinghel, s. n. crochet, p. 172. PI. cingheluri.

Cinste, s. f. considration, p. 36.
231. 248.
Cinstit, adj. honor, p. 27. 567.Fm. cinstitcl ; pl. cinstiO, cinstite.
Cloban, s. na. berger, p. 172. 173.
174. - Pl. dobani.

Mima, s. f. [Mold.] botte, p. 56.
Pl. clobote.
CTobotar, s. m.
[Moldd cordonnier,
181. 215. - Pl. ciobotari.

Cinc, s. n. bec, p. 146. - Pl. clop.
curi.
CTocan, s. n. marteau, p. 62. 175.
177. 177. 178. 179. 329. 412.
447. 448. 449. 494.11 intre ciocan

nicovalel, entre l'enclume et
le marteau, p. 177.11 a beli clocanul, ltre dans une position

critique, p. 179.11a fi cocas.
Ore fort, p. 179. - Pl. clocane.
Ciocgni (a), u. marteler, travailler
au marteau, p. 176. 210. 412.

f. crochet, d. 267. Pl. ciochine, clochinf.
Cioching, s.
Cincela, s. ni. parvenu.11 banal e

ciocold de uqf multe, l'argent
change, souvent de rnaitre, p.
35. - Pl. clocot.
n. os, p. 447. - Pl. do-
Ciolan, s.
Ciopll (a), v. faonner a la hache,

dgrossir, p. 180.11 au fig. dgrossir quelqu'un, p. 180.
Ciopll (a se), v. r. se degrossir,
se policer, p. 180.
Cioplit, adj. faonn A la hache,
dgrossi, p. 77. 591.
CigrA, s. f. corneille, p. 188. -
Pl. clon.
soupe, p. 97. - Pl.

dorbe.
Ciripie, s. f. cordeau de charpenCTorbg, s. f.
n. cornemuse, p. 626.
ter. J ca pe ciripie,tout droit,
Clima (a), la cinquiAme, p. 539.
nicf
Cirti, s. f. ligne, trair.
cirtd, absolutnent rien, p.181.
CHI (al, v. lire, p. 181. 599.
CimpoTil, s.
-Pl. cimp6ie.
Cinc)",
adj. num. card. cinq, p. 156.
171. 288. 473.11 a face numg.ru

cinci, voler, p. 171.
pr. ind. qui, celui qui, p.

2. 9. 10. 18. 19. 25; passim.
Cine,
- Pl. ciripii.
11
CTubotg, s.
f. [Mold] botte, p. 181.
Clubotar, s. in. [Mold3 cordonnier,
11
chacun, p. 344.
Cine-va, pr. ind. on, quelqu'un, p.
Ciubuccig, s. m . hornillo qui s'oc
cupe de l'entretien des pipe4
dacoromanica.ro
- 676 -
cm
COP
p. 182.11 if clubucciul tul Dum-
netlea, c'est le premier montardier du pape, p. 182. -PI.

clubuccil.
Macar, s. m.
frange, houppe.
stiracie Cu clucurt, pauvre qui
fait du luxe,
p.
578. - Pl.
ducuri.
CM) (a), v. couper les oreilles.
a clun urechile cui-va, gronder
d'importance, p. 182.
CTur, s. n. crible, p. 62. 182. 183.
185. 186. 187. 188. 189.
598.11 trecut prin clur i dirmon,
qui a de l'exprience, entendu;

(l'une valeur reconnue ; apres
nifire dlibration, p. 183. 11 niel
in cita niel in clurel, en aucune

faon, p. 185.11 a purta, in ciur,
Cocarl, s. f.
charrue.
11
regulateur de la
fdcut codal(' ra-
hougri par le froid, p. 194. -
Pl. encarte.
Coceorb, s. f. fourgon, tisonnier,
p. 194. - Pl. coceorbe.
Cede, s. f [Ung.] coche, carrosse.
p. 194. - Pl. cocii.

Cociorb, s. f. fourgon, tisonnier,
p. 194. - Pl. coctorbe.
Merla, s. f. fourgon, tisonnier,

p. 194. - Pl. codorve.
s. n. ceillet de la lise [t.

de ami , p. 195. - Pl. coclete.
Cocn, s. f. dame, p. 520.- Pl.
Coclet,
coceine.
Coco', s. in. coq, p. 77. -Pl. cocog.

Cocogat, adj. bossu, vente, p. 340.
- Fem. cocogite ; pl. cocoatti,
ne pas laisser en paix, p. 185.

a'l jueet in ciar, le mener
sa guise, p. 185.11 a cara apa
C6(11, s. f. queue, p. 175. 195. 399.
profit; ne rien faire de bon, p.
C6j,
cocofate.
578. 590. 635. 637.11 anse, p.
Cu ciurul, travailler sans aucun

11 Par'cd a cdrat altora apoi
Cu mural, il est ti es-maigre, p.

187.11 pe cat ne tine durul apd,
358.
s. f. coquille, p. 368, - Pl.
caje.
Cojoc, s.
n. bisquain, vtement
cat duce durul epa,
fourr que portent les paysans,

p. 3. 4. - Pl. cojace.
Cojocar, s. ni fourreur, pelletier,
voir asser bien, p. 189. - pl.
Colac, s. in.
suivailt nos t'orces, p. 187. II pre

s-peu,
p. 188.11 a ved ca prin ciur,
(durar:t.
Cure!, s. n. petit cribl e, p. 184.
189. - Pl. clarete.
Cizmi, s. f. botte,
Pl. cizine.
p. 189. 190. -
ni. bottier, cordonnier,

p. 189. 190. - Pl. cizmart.
ClaTe, s. f. meule, p. 6. - Pl. da
Clefil, s. n. colle, p. 190. 191.11 a
p. 195.- Pl. cojocari.

pain en couronne,
gimblette, p. 85. 374. -Pl. colaci.
Colo, adv, l l-bas, p. 41.

Cornea, s. f. tresor, p. 195. 198.
99. 200. 261. 262. 570.11 cel de
pe coidra, le diable, P. 199.

de pe comard, il est
par'ed
II
Cizmar, s.
fi clelit, tre gris, p. 190.11 eldit,
rien du tout, 190.- Pl. clelurl.

s. ve. crochet,
chicane, dispute, p. 191. -PI. cien-
Clendil,
11
tres-laid, p. 200.11 siirac comard,
trs-pauvre, p. 570. - Pl. co-
ma.
Conac, s. n. halte, repos, p. 200.

- Pl. conace.
Candela, s. n. porte-phime, plume,

p.
in. pince, tenailles, p.

191. 192, 193. 11 a fi prins in
Clegte, s.
clete, etre bien attrape, p. 193.

cu clete, difficilement, p. 193.
- Pl. clea.
Clocl (a), V. couver, p. 575.

Clopotar, s. ni. sonneur de cloches,
144.
200. 201. 585.
11
trage cuf-va un condeiit, le tromper, p. 200.11 a av condeiii bun,

avoir une belle criture, p.
200. - Pl. condefe.

Condici, s.
f. registre, p. 201. -
Pl. condice.
*Conet, s. n. fin. 11
face conetul,
le tromper, p. 201.- Pl.
co-
p. 193. -Pl. clopotarl.

Clogca, s. f. couveuse, p. 442. -
neturt.
Copac, s. m. arbre, p. 210. 556. 557.
Cobiliti, s. f. palanche, p. 193.-
Copa, s. f. ciou de fer cheval ;

bond, p. 202. - Pl. copee.
Pl. dome.
PI. cobilite.
dacoromanica.ro
- Pl. copad.
- 677 -
COP
CUG
enfant, p. 85. 429.

430. 431. 511. - Pl. copit.
Copt, adj. mar, mini, p. 118. 119.
-Fem. cpta ; pl. copti, ccipte.
Coralife, s. f. bateau, p. 89. 135.
Copil, s. in.
136. 202.
205. 391. -Pl. co-
Creditor, s. in. crancier, p. 210. Pl. credaorr.

Capituri, s. f. vole d'ea,u, p. 204.
- Pl. crpeiturf.
Cresce (a), v. croit re, pousser, p.

42.516.1 croitre, grandly, p. 261.
579
Corn, s. n. corne, p. 506. -Pl. crne.
adj. qui a de grandes

comes, p. 348.- Fm. corno.
Cornorat,
rate i; pl. cornorali, cornorate.

CoromtsIA, s. f. [Mold.] gorge, palanche. 11 drept ca coromisla,
homme circa, p. 206. - Pl. coromisle.
Co', s. n. tr6mie (t. de tisserand),

p. 457.
C6sA, s. f. faux, p. 206. 207. 208.
233.11 ea nimerit c6sa gresia,
n'est si mchant pot gill ne

trouve son couvercle, p. 207.
a nu'i tdia csa, ne pas oser,
I
p. 208. - Pl. do.
Coping, s. n. cercueil, bire, p.
208.- Pl. cogiugurf.
C6se (a), v. coudre, p. 1. 209. 212.

213. 453.
Cosnit, s. f. panier, p. 572. -PI.
cofniy.
Cosor, s. n. faucillon, serpette, p.
382. - Pl. codre.
Cot, s. ni. aune, p. 209. 442. 462.
- Pl. cot/.
Cotar, 8. ni. auneur, jaugeur, vel-
teur, p. 209.- Pl. cotari.
Cotea, s. in. norn de chien do pe-
tite taille, p. 25.
Cotro (In), v. de quel ct, p. F.86.
ni. forgeron, p. 209.

210. - Pl. cocad.
*CovacI5 s.
Cove)", s. in. Covet localit du (16.
partement de Dolj, p. 144.
craquelin (rond). H
a duce la cocrigi, ruiner, p. 364.
Covrig, s. in.
- Pl. covrigi.
Crack P. f. branche, p. 606. - Pl.

Crang, s. n. taillis, bocace, p. 368.
603. 631. -Pl. cranguri.
Crastavete, s. n. concombre, p. 313.
315. - Pl. crastavetf.
Crede (a), v. croire.11 a crede cuiva, croire ce que dit quelqu'un,

p. 87.
Credintl, s. f. foi. H rea credintd,
rnauvaise foi, p. 28. -Pl. cre-
dit*.
8. In. [Mold.] marchand

de yin, p. 211. - Pl. crimarf.
Crtmar,
Crtsmirie, s. f. [Mold.J molder de
marchand de vin, p. 212. - Pl.

crimarif.
Crtsmirit, s. f. fifold.J marchande
de yin, p. 212. - Pl. crigmeirife.
Crol (a), v. dcouper. p. 212. 213.
214. 215. 412. 421.1 commencer,
p. 213. 11 a crol pe cine-va, le

battre, p. 213.
Croit, adj. dcoup6, p. 216. -F6m.

croitd; pl. croifi, croite.
Croitor, s. ni. tailleur, p. 214. 215.
216. 11 a se face croitor, battre
quelqu'un, p. 216. 'I cat umbra
acultet pe croitor, du tout, p.

216. - Pl. croitori.
Cruce, .s. f. croix. frate de cruce,
ins6parables, p. 154.- Pl. cruel.
pi6ce de
monnaie, p. 216. - Pl. cruceri.
Crucer, s. n.
Crud, adj.
mule.
cruel,
p. 562. - Pl.
CI.* (a), v. 6pargner, p. 474.

Cue, s. m. coucou, p. 652. 653.
Cu, prp. avec, p. 2. 5. 21. 22.
23. 24; passim.11 qui n, p. 3.
6. 33. 416. 429. 430.11 A, avec,
p. 5. 6. 130. 266. 288. 370. 423.
Par, P. 10.11 de, avec, p. 15.
17. 79. 90. 263. 287. 413. 492.
528. 558.11 et, P. 3E9.11 avec, en
memo temps que, p. 268.11 de,

p. 77.111e, p. 89. 111.11 A, P591.110 cu, et, p. 278. 279. H
cu
... plus ... ,
p. 21.11 cu
totul, le tout, entibrement, p.
181. 282. 442.11 Cu sacul, plein
sac, p. 556.11 cu firu, grain A

grain, p. 10.11 Cu tiriita, peu
peu, p. 11.11 cu mutt mal Inuit,
bealicoup plus, p. 300.
CufundA (a se). v. r. sombrer, p.
136. 204.
Cufurit, adj. laine teinte en jaune,

p. 137. - Fm. cufuritd; pl.
cufurifr, cufurite.
Cuget, 8. n. conscience, p. 566. Pl. cugete.
dacoromanica.ro
- 678 CUI
CUT
Cut pr. rel. de qui, p. 518. II pour

qui, 9.
rpke ce que l'on m'a dit, p.
Cult s. n. clou, p. 62. 129. 216.

217. S18. 219. 220. 221. 222.
Cumpri (a se), v. r. s'acheter, p.
224. 595. 596.11 eta. fi pe cuiii
Cump6rat (de), d'acheter, p. 657.

Cun6sce (a), v. reconnaitre, p.
414. 41511 connaitre, p.
212. 311. 414. 504. 505.
Cun6sce (a se), v. r. se connaitre,
p. 224. 505 11 se reconnaitre,
p. 231. 414. 415.
se sate, un clou ahasse l'autre,
p. 217.11 a lovit cuiii 'n cap, it

a russi, p. 221.11 a fi ca cuiul
la inici, tre inquiet, triste ;

p. 221.1( a pune in cula, aban-
donner, ngliger, p. 223.11 a

trembler de froid,
stet, pe
cale, are
face cure,
p. 223.11 a
assis sur des pingles, p. 223.

pana fi cuiul din prete,
jusqu'A, une tae d'pingle, p.

CM-ye, pr. rel. de quelqu'un, p.
3. 4. 148. 159. 179; passim.11 A,
quelqu'un, p. 120. 200. 236;

passim.
Cula (a se), y. r. se coucher, p. 71.
Culdu, s. in.
[ring.] mendiant,
p. 224. - Pl. culdufi.
227.
514.
n. [Banat] alou, p. 218.

222. 595. - Pl. cunii.
Cur, R. m. cul, derrike, p. 307.
Curial 8.
420. 481. 589.-Pl. cururi.
Cull (a), v. itnp. couler, s'couler,

p. 104. 105.
*Curama, s. f. cot, contribution,
p. 230. - Pl. curainale.
Curet,
adj. sans tache, p. 565.
566. 567. 568. - Fm. curatil ;

pl. curaft, curate.
Curea, s. f. cuir, p. 137. - Pl.
curele.
Culege (a), v. cueillir, p. 508.

Culege (a se), v. r. are cueilli, p.
63.
adv. comme, p. 12. 62.

243. 614.11 comment, p. 482.
comme, tel que, p. 279.
Cum,
1
11
comme, de mme que, p. 322.

456.11 aussita que, p. 24. 80.
Curge (a), v. couler, p. 353. 408.

438.11 venir, survenir, p. 92.
Curind, adv. vite, promptement,
p. 393.
CurmeItl, 8. n. corde d'corce, p.
230. 620. 621. 11 lega tee de curmee, vivre grand peine; faible
argument ; p. 620.11 tag de cur-
368.11 dupe,'" cum, selon que, p.

188. 228. 379.11 ca cum, comme
mail, des prtextes, p. 621. -
si, p. 507.11 nici cum, du tout,

en aucune facon, p. 105. 225.
Curte, s. f. cow*, p. 408. P1.-curif.

Curv, s. f. femme publique, p.
299. 306. 457. 463. 493. 11 cunt ...
ainsi, tel
ofa
comme
tel ..., p. 339. 489. 500. 11 cuz
fi . . . , tel . . . tel ..., p. 4. 401.
451.
Cum6tr, s. f. commke,
Pl. cumetre.
p. 599. -
f. balance, p. 224.
'225. 226. 227.11 nu trage la cum-
Pl. curnme.
230. 231. 232.-Pl. curve.

Curvar, s. ni. homme de mceurs
dissolues, p. 232.
CupTug, s. n. cercueil, p. 208. 232.
- Pl. cu fcinguri.
Cuskor, s. ni. couturier, celui qui
coud, p. 2. - Pl. custori.
s. f. bonnet, p. 474.-Pl.
Cump6n, s.
penei, cela n'a pas de valeur,

p. 225.11 a sta in cumpena, hsiter, p. 226.11 danger, p. 226.
de grea cumpenci, dangereux,
fi
malheureux, p. 226.11 a pune

in cumpenii, peser, tudier une
question, p. 227. - Pl. cumpene.
Cump6ri (a), in acheter, p. 30. 63.
192. 227. 228. 229. 258. 259.
289. 314. 352. 353. 434. 445.
Custuri, s. f. lame de la faux, p.

233. - Pl. custure.
Cutare, adj. et pr. ind. tel, p. 171.
276.
Cute, s. f. queux, pierre aiguiser,

p. 233. 234. o dat cutea peste
11
csei, il West si mchant pot

qui ne trouve son couvercle,
11 a da peste cute, trou-
ver son maitre, are bien battu,
473. 559. 626. 657. 658.11 aqa o
cumplir a fa o vind, je vous
Cutezi (a), v. oser, p. 42.
dacoromanica.ro
- 679 -
OUT
fite, etre sur des pingles, p.

'238. - Pl. cuOte.
Cuttt, s. n. [Banat] couteau, p.
235.- Pl. cutite.
Cutr, s. f. femme de rien, mechante, virago, p. 238. - Pl.
Cutit, s. n. couteau, p. 79. 234. 235.

237. 238. 398. 493.11 aajunge
os, en arriver a la
cutitu in cine-va, tuer
culitu la
derniere extrema& p. 236. J a

spaec
DAR
quelqu'un, p. 237. 11 al da un
cufit prin mim, Otra navr, p.
cutre.
11 a fila cutite, etre cou-
Cavial, s. n. mot, parole, p. 42. 60.

337. - Pl. cuvinte.
teaux tires, p. 238. 11 a sta pe cu-
3:`,
Da, conj. pour dar, mais, p. 75.

93. 424.
Da, adv. oui, p. 238,
a'i da pdpsu, le renvoyer,

a'i da un parda f,
gronder, p. 4911 a da la r6ta
11
Da, (a), v. donner, p. 22. 48. 66.

75. 87. 90. 95. 100. 101. 108.
115. 163. 224. 228. 238. 239.
240. 241. 242. 243. 244. 245.
246. 248. 249. 257. 263. 266.
278. 371. 400. 464. 457. 462.
474. 488. 492. 531. 557. 560.
561. 569. 570. 590. donner,
sacrifier, p. 489. rendre, p.
11
II
334. 11jaillir, p. 488. 11Payer, P.
80.11 rejeter, p. 499. 322. 585.

tamiser, passer, p. 598.
frapper, p. 30. 62. 497. 11 presenter, p. 151. jeter, lancer,
p. 77. 230. 44. 11 enfoncer, p.
237.11 commencer a, s'efforcer
11
11
vieillir, p. 304. 11 a da
glba, payer l'amende, p. 311.
11
de, vouloir, p. 52. 53.11 essayer,
p. 206.11 a da bolduri, pousser

5,, p.95. 11 a da de mal, ne pas
russir, p. 131. 11 a da prin,
faire passer par, tamiser, p.
183. 181.11 a da peste, trouver,
rencontrer, p. 233. 234. 383.
396. 528.11 al, da de hac, n e pas

russir, p. 319.11 a da de, arriver
a da de pocinog,
A, p. 236.
11
avoir un ennui, p. 508.11 a da

de fugubina, avoir un ennui, p.
614.11 a da din umeri, hausser
les paules, p. 20. 11 a da imprumut, preter, p. 333. 11 a nu
fi dat la rindea, rie pas are

degrossi, Otra un rustre, p.
534. 11 a da afard , faire sortir,

p. 218. 522.11 a se da jos, descendre, p. 125. 149.11 a'i da ina-
inte, lui donner une avance, p.

da pe filie, dire ver426.11
tement, se moquer de, p. 293.
11 al da frid, lui laisser la bride
sur le cou, p. 297. 11 a di de
p. 490.
11
cu cine-va, aider quelqu'un, p.

a da HUI pe unde-va,
tourner au tour d'un endroit, p.
541.11 al da de cap, le mettre
"a, la raison, le faire ceder, p.
540.
11
629.11 a da 8f6rd, rpandre une

nouvelle, p. 593.11 a da cu gura,
parlar, p. 592. 11 cum a da tirgul i noroeu/, a la grace de
Den, p. 627. 11 a da pe, jeter

dans, p. 620.
Da (a se), v. r. se donner. 11 nu se
d pe fspte, il en vaut sept, p.
591.
Dac, conj. si, p.20. 36. 149. 402;

passim.
Daca, conj. si, p. 22. 115. 142
passini.
Dada* s. f. bonne d'enfant, p.

- Pl. dadace.
Dalt, s. f. ciseau, ciseau froid,
p. 246. - Pl. dalte.
Dan, s. m. Dan, nom propre, p.
283.
Danre, s. f. donation, legs, p. 262.
- Pl. ddnii.
n. danse, p. 626. - Pl.
Dant, s.
danNri.
v. danser, p. 382.
s. n. don, prsent, p. 216,
248. 249. 250.-Pl. darurt.
Dar, conj. mais, or, tandis que,
p. 1. 9. 22. 36. 48; PaSSiM
Dark conj. mais, p. 36. 231. 631.
Dantul (a),
Dar,
Dara, s. f. tare, dechet, p. 250. 454.
Daraban, s. f. [Mari.] tambour,

p. 251. - Pl. cktrabane.
Darac, s. n. peigne, carde, p.251. Pl. ddrace.
45
61498
dacoromanica.ro
- 680 -
DAR
Diricl (a), v. battre, p. 251.

Dare, s. f. prsent, p. 251. 252.Pl. daruri.
Dare de sama, reddition des comptes, p. 644.

Dirnion, s. n. grand crible, p. 183.
252. - Pl. cleirmne.
Dirul (a', e. donner en prsent,
faire don, p. 252. 253.

Dascil, s. m. maitre, professeur,
643. - Pl. dascetli.
Dascal, s. ni. maitre, professeur,
255.
D'Asea (a), e. enseigner, conseiller, p. 255.

Disciliti, s. f. institutrice, qui intruit, p. 255. 576 -Pl. delsccilife.
Dat, adj. elimin, p. 355. - Fm.
dat; pl. day, date.
Dati, s. f. fois. alta dat, une
11
autre fois, p. 652. - Pl. dali.

Datini, s. f. habitude, p. 255. -
Pl. datine.
Dato'', adj. et s. dbiteur, p. 210.
256. 257. 259. 11 a fi dator, devoir, p. 256, 257. 11 a sc6te pe
DEO
de, p. 542. 11 comme, p. 338.11

de, Os, p. 608. II pour ce qui
est de, p. 240. 401.11 de, en, p.
de porter, p.
364. 379. 417.
474.11a cause de, p. 312. 315.11
depuis, p. 379.11 de, attach A,
11
p. 369.11 de ce qu'il faut pour,

p. 306. 377. II si, p. 46. 160.
162. 374. 440. 443. 469. 562.
610. 654. 655.
parceque,
11
cause de, p. 346. 11 A, au, p. 5.

104. 108. 112. 134. 137. 146.
155. 172. 206. 236. 327. 329.
336. 364. 369. 396. 427. 489.
493. 601. 606. 637.11 qui, p. 143.
11 a fine de cald, tenir chaud, p.

24.11 de tot, entibrement, p. 399.
1 de ajuns, suffisamment, p. 269.
1 de ce... de ce, plus... plus...,
il est si,
p. 21. 557.11 de . . .
p. 240. de eiind, depuis que,

p. 379. 232. 11 de ce, pourquoi,
p. 192. 564.11 de la, A, de celui
qui, p. 19.11 de la, de, p. 453.11
11
de asupra, par dessus, p. 450.

d'asupra, p. 33. 11 de dat, en
datar, prtendre que
mrne temps, a la fois, p. 396.
Dato'. (m), loc. adv. cr6clit, p. 228.

258.
92. 107. 117. 146. 155. 156. 157.
cine-va
quelqu'un doit, p. 257.
Daterie, s. f. dette, p. 75. 164. 212.

259, 260. 261. 262. 335. O
pe datorie, crdit, p. 257. 258.
262. 288. 513.11 in datorie,
crdit, p. 513.
Daternic, s. in. dbiteur, p. 165.
262. 263. 264.-Fm. datornic;
pl. datornici, datornice.
[Muna, s. f. [Ung parte, dom-
rnage, p. 400. - Pl. dom.
Diuna, adj. [ring.] perdant, celui
"n, qui l'on fait tort, p. 469. F6m. &innata ; pl. dunati ,
De, prp. de, p. 2. 5. 6; passim.

Il pour, p. 3. 4. 71. 90. 151. 172.
175. 208. 209. 299. 306. 321.

322. 374. 377. 386. 415. 427.
445. 458. 483. 484. 606. 511.
564 .11 poni-, pour donner, P.
13. 11 pour, comme, p. 66. 374.

377.11 le, la, les, p. 306. 367.
pour, de quoi, p. 163.11 autour
11
de, p. 483. gen ce qui regarde,

p. 8.11 depuis, p. 8. 379. JJ par,
p.215. 234. 297. 313. 315. 368.
369. 384. 415. 506.11 du nombre
1 de cdt, plus que, p. 163. 11 de
plutt que de, p. 88. 89.
168. 245. 364. 366. 400. 423.
449. 564. 567. 568.11 de clt, que,
p. 175. 210. 250. 262. 283. 300.

331. 356. 364. 373. 514. f.21.
522. 570. 11 de di t, si ce n'est,
p. 264.
prp. de, p. 2. 180. 262. 1

comme, p. 162. 11 pour, p. 54.
De-a, prp. p. 325,
Qece, adj. nurn. card. p. 156. 240.
264. 281. 288. 422. 481. 11 (leal,
dizaines, p. 435. a Oecea, la
11
dixime, p. 266.
Deget, s. n. doigt, p. 34. 192. 516.
- Pl. degete.
Dejugi (a), v. dteler des boeufs,
ter le joug, p. 131. 151.

D!, s. n. colline, coteau, p. 93.
- Pl. dluri.
*Del, .s. f. registre, dossier. 11 a
intrat in deld, il a prouve des

dsagrments, p. 204. 11 a pune
la delel, mettre au dossier, p.
264. - Pl. dele.

Deochlat, adj. dfonc, p. 529. Fem. deochiatil ; pl. deochlafi,
deochi ate.
dacoromanica.ro
- 681 -
DO
06oseb) (a), y. sparer, p. 173.

diffrentiation, distinction, p. 513.-Pl. deostbiri.
Deprti (a se), v. r. s'loigner, p.
Detepti (a se), v. r. s'veiller,

comprendre, p. 622.
Destul, adv. assez, suffisant, p.
263.11 destul de, assez, p. 256.
DestupA (a), v. dboucher, commencer, , p. 528.
Desv6ti (a), V. dsapprendre, &s.
habituer, p. 344.
-D6osebire, g. f.
512.
Departe, adv, loin, au loin, p. 283.

I pe departe, de loin, sans s'approcher, p. .144.
Depni (a), v. parler beaucoup ;
battre, p. 265.
Dep6nat, s.
Desv6ti (a se), v. r. se dshabituer,

p. 344.
n. action du dvider.
Detor,
al lun la dep&at, lui demander compte de ; le battre, p.
Detorie,
.
Des, adj. r6p6t6, p. 602.- Frn.

dsd ; pl. dei, dese.
Desbate (a), v. [Mold.] ter, faire
sortir, p. 220.
Desdra (a), v. dcharger, p.130.
Descara (a se), v. r. are dcliarg,
p. 128.
Deschide (a), v. ouvrir, p.69. 229.
521.11 former fMold] , p. 132.
Deschide(a se), v. r. s'ouvrir, p. 520.
Desc6se (a), v. dcoudre.11 a des-
cdse pe cine-va, lui tirer les
vP rs du nez, p. 265.
adj. dchauss, p. 215.
8. M. (Ungl dbiteur, p.
257. - Pl. detori.
265.
DIN
8. f [Ung
dette, p. 258.
260. - P). detorii.

Q66, interj. sur ma foi, vraiment
p. 153.
8. f. jour, p, 54. 115. 394. 449.
472. 489. 501. 502. 561. 657. Pl. ile.
Diamant,
8. n. diamant, p. 311.-
Pl. diamante.
*Diati, s. f. testament, p. 266.-
Pl. diate.
Qice (a), v. dire, p. 115. 150.213.
264. 268. 279. 366. 551. 583.
Qice (a se), v. r. s'appeler, mri-
ter le nom de, p. 398.
Descult,
Dichis, s. n. choses ncessaires,
desculle.
Descurci (a se), v. r. se dmler,
p. 291.
Dijmar,
Descusut,
*Dilicat, adj. d6licat, d6bile, p.545.
- l m. deseulld ; pl. desculli,

adj. dcousu, p. 215.Fem. descusutd ; pl. descusug,
descusute.
Desdoit, adj. ddoub16, p. 300. Fm. desdoitd; pl. descloiti, desdoite.
Deselat, adj. qui a les rehis bris6s, p. 358. -F6m. deelatd ;

pl. deqelap, de8elate.
Deert (In), loe. adv. en vain, perdu,
p. 557.
Desghioci (a), v. affaiblir; battre

p. 265.
DesjugA (a), v. dteler (des boeufs),
'Caer le joug, p. 265.

DeslegA (e, dtather, p. 471.
Desmerdat, adj. (enfant) g,t6, p.
519. - Fm. desmerdatcl ; pl.
desmerdati, desmerdate.
,DesnodA (a), v. dnouer, p. 339.
Det, s. n. doigt, p. 516. - Pl.
defte.
Detepti (a), v. former, p. 131. 169.
170.
06teptA (a), v. former, p. 169.
attirail, p. 266. - Pl. dichisuri.

8. m. celui qui pr616ve
(fixe) la dime, p. 256. -Pl.

dijmari.
Fm. dilicatd ; pl. dilicap,
dilicate.
Dimerlie,
8. f. pfold.]
boisseau,
p. 266. - Pl. dimerlii.

Dimin6t6, 8. f. matin, p. 310. 508.
625. - Pl. diminey.
Dimirlie, 8 f. boisseau, p. 266. 267.
Pl. dimirlii.
Din, prep. de, du, de la, des, p.
29. 30. 56. 62; passim. 11 de,
qui est dans, p. 337.11par, p.
374. 418. 5064 A cause de, p.
129.11 une parte de (des), p. 61.
de, hors de, p. 70. 107. 123.

191. 235. j de dedans, p. 258.
de,
11 avec, p. 77. 398. 606.
II
11
avec, p. 195. 247. 304. 309. 398.
I l'aide de, par, p. 104. 105.
201.111e, la, les, p. 121.11 a
da
din, hausser les, p. 20.11 din

vedere, en regardant, p. 418.
din ... in..., de... en..., p.481.
11 din afard, extrieurement, p.

600.
dacoromanica.ro
- 682 -
DIN
DRA.
Dinainte, adv. devant (toi), p. 362.

DInsu, pr. pers. 3-e pers. sing. lui,
p. 174. 313. 376. - Fm. dinsa ;
pl. dinfii, dinsele.

Dinte, s. m. dent, p.
ding.
231. - Pl.
Dintru, prp. de, hors de, p. 118.

317. 543.11 pour, 470. H dinteun,
d'un n Orne, p. 459.
DirmoTh, s. n. grand crible, p. 183.
267. 598. - Pl. dirmie.

Dirmon, 8. n. grand crible, p. 183.
267. - Pl. dirm6ne.
Qisa, 8. f. expressior, rnot, proverbe, p. 467. - Pl. dsele.
Dilmar, s. m. celui qui prlve
(fixe) la dime, p. 266. - Pl.
difmart.
Doer, adv, tout au moins, pout&re que, p. 374. 506.
Doari, adv. tout au moins, poutare que, p. 130.
Dob, s
f. [Mold. et Ting.] tam-
bour, p. 328. 11 dobci de bani,

trs-richs, p. 72.1 doba de carte,
trs-instruit, p. 148.- PI. dobe.
Dobanda, 8. f. gain, profit, p. 463.
468.11 intert, p. 267. 268.11 doband 'd turcscd, in MDR usuraire
p. 268. - Pl. dobeindi.
Dobandl (a), v. obtenir, p. 152. 351.
Doctor, s. n. mdecin, p. 268. 269.
270. 271. 272. 273. 11 vtrinaire,
/3. 152. 11 a
fi
doctorul cui-va,
le battre, p. 273. - Pl. doctori.
8. f. mdecine, p. 273.
adj. num. card, deux, p. 234.
395. 645.
Doctorie,
Do6,
Doftor, a. m. mdecin, p. 268. 269.
82. 63. 68. 74. 99. 135. 150.

277; passim. 11 al doilea, le deuxime, p. 558.
8. f. nourrice, p.
DoIcg,
277. -
PI. doice.
Doi-we-pm adj. num. douze, p.

277.
Domn, s. m. Dieu, le Seigneur,
p. 150. 562.
Dome, s. ni. prince, p. 450.-Pl.

domni.
Domn, s.
in. [Ung. et Banat] seig-
neur, maitre, p. 282. 379.

D6mni, s. f. princesse, D. 6. 477.
Pl. clmne.
Domnitor, s. m. prince, p. 380. --
Pl. domnitori.
Doo,
adj. num. card. deux, p.
371. 644. 647.

Dop, s. n. bouchon, p. 277. 278.
d13 de saca, homme petit et
gros, p. 278.1a afl?,1 dop la ce-va,
trouver le joint, p. 278. - Pl.

dopuri.
Dar, s. n. dsir, envie, p. 90.11 in
dorul lele I, en vain, vainement,
p. 384.1 a duce dor de, regretter,

p. 394. - PI. dorurl.
Dos, 8. n. derrire. 11 pe dos, l'en-
vers, p. 526. - Pl. dosuri.

n. dossier, p. 278.11 apune
Dosar, s.
la dosar, mettre au dossier,

p. 278. - Pl. dosare.
Dou, adj. num. card. p. 68. 97.
121. 128. 228. 232. 234. 237.
243. 258. 278. 280; passim.
Dou6-4eci, adj. num. vingt, p. 280.
450.
Dou6-4ecT i patru,
adj. num. vingt-
qua tre, p. 277.
270. 272. 273. - Pl. doftorl.

f. douve, p. 273. 274.
Doug-4eci qi chief, adj. nura. vingt-
275. 276.11 ii lipsesce o cl6gd,

a la tte l'le, p. 274.11 e intr' o cl6get, il lui manque un
clou, p. 276.11 a ajunge in clga
cui-va, en arriver ressembler
it quelqu'un (en mauvaise part)
p. 276.11 il sund clgele, il sent
le sapin, p. 276.11 a duce clgele,
Doud-spre-4ece,
D6gi, s.
il lui garde un chien de sa

chienne, p. 276. - Pl. clge.
adj. fl, p. 276. - Fm.
Dogit,
dogitd ; pl. dogill, d,ogite.
Dohtor, s. m. docteur, p. 208. 269.
270. 272. 277. - Pl. dohtori.

Dot adj. num. card, deux, p. 48.
cinq, p. 423.
adj. num,. douze,
p. 407.
Dovedl (a), v. prouver, dmontrer,

p. 338.
Drac, 8. m. diable, dmon. p.
32. 46. 61. 85. 90. 157. 248.
281. 282. 474, 557. 558. - Pl.

draci.
adj. cher, ain. (3, p. 534.11
dragul cui-va, par amour de,
p. 384. - Fm. dragd ; pl. dragi,
Drag,
drage .
Dragomir, s. m.
Dragomir, nom
d'homme, p. 237.
*Drigu, adj. humble, p. 540.
dacoromanica.ro
DRE
- 683 -
Drege (a), v. rparer, raccommoder, p. 130. 280. 296. 297. 415.

Drept, adj. droit, p. 301. 302. 338.
356. 369. 388. 466. 11 juste, qui-
table, p. 331. 356. 365.11 innocent, justo, p. 193. 206. 225. 280.
281. 301. 302. 365. 371. 466. Fem. dreptcl; pl. drepff, drepte.
Drept, s. m. juste, p. 280. - Pl.

drepti.
Drept, adj. acquis justement, p. 61.
Dreptate, s. f. raison, bon droit,

p. 367. jj justice, p. 281. 282.
283. 284. 285. 286.11 verit, p.

283.11 cu dreptate, justement,
avec justice, p. 24. 157. 2821

pe dreptate, jnstement, bon
droit, p. 157.11 a av dreptate,
avoir raison, le bon droit pour
sol, p. 285. - Pl. dreptqi.
Drept, adv. honne: ement, p. 631,

Dric, s. n. corbillard, p. 287.11 a
fi pe dric, manqu, pas russi,

p. 287. - Pl. dricuri.
Drug, s. m. barre, levier, p. 624.
- Pl. drugi.
Oruga, s. f. gros fuseau servant

filer les fils pour la trame,
EFT
547.1 a o duce, vivre, menor une
existence, p. 656.
Duce (a se), v. r. s'en aller, partir,
p. 34. 248. 285. 321. 322. 423.
424. 467.11 se perdre, p. 26.11a
se duce la, aller A, p. 30.11 a se
duce in, aller dans,tomber,p. 17.
Dughnil, s. f. [lfold] magasin,

p. 288.- Pl. dughene.
Duhovnic, s. m. confesseur, p. 269.
-Pi. duhovnict.
Dulce, adj. doux, p. 272. 353. Fem. dulce ; pl. duld, dulce.
Oulgher, s. ni. charpentier, p. 214.
288. - Pl. dulghert.

8. vi. Dieu, p. 19. 48.
Dumnetieli,
89. 95. 182. 246. 269. 279. 281.

474. 560. 563. 631. 613.
Dumnta, pr. pers. 2 pers. sing.
vous, p. 648.
Dupg, prdp. apres, p. 126. 127. 194.

229. 271. 363. 677. 608.11 apres,
derriere, p. 137. 380.11 derriere,
p.370. 380. 596.11d'api es, p.108.
d'api es, selon, p. 307,

309. 313.467. 530.11 d'apres, A,
112. 11
aux, p. 231. 414. 415.11A la
recherche de, p. 317.11 dupct ce,
doa, de vase avec lequel, p.
p. 287.
Drum, s. m. route, ( hemin, p. 48.
111. 126. 127. 131. 384. 472.
524. 534. 624.11 voyage, p. 132.
577.11 dupet ce, apres que, p.

363. 390. 4471 dupd ce, non
dans lequel on plonge les peaux
188. 228. 379.

Duri (d'a), loc. adv. en roulant,
287.
Dur (a),
169. - Pl. drumuri.

Dubal, s. f. ploldl confit, bain
polr le tannage en poil, p.

Dubas, s. n. 1711o1d1 grand bateau
plat, sorte de bac, p. 287.

Duce (a), v. porter, p. 116. 186.
276. 11 mener, faire aller, p. 130.
364.11 conduire, p. 457.11 tenir,
p. 188.11 a duce dor de, manquer
de, p. 394. 11 lever, p. 49.11 a
duce la covrigi, ruiner, p. 364.11 a
duce la sapa de lemn, rinner, p.
E, 3 pers. ind. pr. du verba a fi,

etre ; passim.
Ea, pr. pers. elle ; passim.
Eari, adv. mais, tandis que, p. 18.
Earmaroc, s. n. [Mold.] foire, p.
328.
content do, p. 266. 555.11 dupd
cum, selon que, comme, p.
en faisant la culbute, p. 31.

v. avoir mal, p. 374.
526.11 faire mal, p. 394.11 me

dere, j'ai mal, p. 272.
Dusman, s. et adj. ennemi, p. 33.
333.
592. - Fni. durnancd ;
pl. dusmant, du.2mance.

Dulminesc, adj. d'enneml, p. 631.
11 Fem. dufmdniscd ; pl. dufmdnesct, durndnesce.
Dugminesce, adv. en ennemi, 633.
Econom, adj. conorne, p. 570. Ftfun. econelmci; pl. economi, econeme.
adj. bon march, p. 288.

- Fem. eftind; pl. eftsM, cf.
Eftin,
tine.
dacoromanica.ro
- 684 -
Et
El, pr. pos. son, sa, p. 203.

El, pr. pers. il, le, lui, p. U. 41.
184. 140; passim.11il, celui-l,
p. 25. 114.
'El, pr. pers. il. le, lui, p. 168.
174. 312. 509.
me, mol, p. 22.

Ena mu che ena su, loc. grecque,
Ertif, pr, pos.
Ur() tu et a toi, se considrer comme l'gal de, p.

646.
Epingea, s. f. manteau, p. 492.
-PI. epingele.
Erbi, 8. f. [Moldj, herbe, p. 272.
- Pl. erbi
Face (a), v. faire, p. 24. 25. 84.

40. 41. 44. 45. 57; passim. 11
faire naitre, produire, p. 2. 49.

52.11 rendre, presenter comme,
faire paraitre, p. 12. 13.
rendre, p. 493.11 fter, p. 554.
555.11 commettre, p. 440.11 former, p. 169.11valoir, p. 73.
483. a' I face hatirul, lul accor11
der des faveurs (passe-droit),

p. 86.11 al face de lc, le battre,
P. 376.11 a face lulachig, ne pas
russir, p. 394.11 nu face parale,
cela ne vaut rien, p. 483. 1J al

face de trel (dou) parale, le
gron der, p. 483.484.11 JI/acepo-
lia, envoyer de l'un a l'autre,
p. 509.11 a face rirgul
se meler de ea qui ne le regarde pas, p. 629. 11 a face mrte,
tuer, p. 470.11 a face cdftig,

gagner, avoir des beneticee,
p. 445.11a face imprumutare,
pater,
battre,
p. 336.11 a face lsa,

p. 886.11a face din,
changer, p.13.11 a face cu mina,
faire signe de la main, p. 454.

a face judecatd, juger, p. 361.
a face pdanul, faire son plan,
tablir sa ligne de conduite.

p. 41.11 nu are a face ... cu,
cela ne regarde pas, autre
chose est
autre chose est,
p. 81. 11 a face pirne, trembler
de froid, p. 495.11 a nu face

nici o moqie, n'obtenir aucun
rsultat, p. 260.
PAR
ErficTune, s. f. pardon, p. 83. -
Pl. ertdclunl.
Efl (a), v. sortir, p. 87. 258. 285.
368. 456. 530. 625. 630. 631. it
devenir, russir, parvenir
etre, p. 97. 113.11 s'exhaler, P.
84.11a e d'asupra, surnager,

p. 284. 285.11 e eft la velpsea,
russir, p. 653.
EqT. pr. per. son, sa, ses, p. 231.
Estim, adv. cette anne-ci, p. 153.
Estimp, adv. cette anne-ci, p. 153.
EV, pr. per. te, pour toi, p. 100.

Eil. pr. per. je, moi, p. 3. 11.82.
93; passim.
Face (a se), v. r. se faire, etre
fait, p. 30. 164; passim. 11 se

former, p. 325. 11 devenir, p.
47. 100. 134. 174. 180. 216.
441.11 nu se face, l'on ne fait
pas, p. 82.11 a'fl face, se faire,
s'imposer, p. 380. 11 a se face
de basmu, devenir la fable dit
village, p. 79.11 a se faceluntre
plente, faire tout son possible
pour, p. 396.11 a se face de poveste, tre clebre, tres connu,

p. 511.
Ficlie, s. f. flambeau, p. 584. -
Pl. &chi.
Heat, adj. fait, p. 120.11 travaille,
dgrossi, p.638. -Fern. feicutei ;
pl. Patti, ftleute.
s. f. farine, p. 398. -Pl.fdinf.
*Fain* s. f. sorte de cangue

dans laquelle on emprisonnait
les jambes de ceux qui taient
condannes reevoir des coups
de baton sur la plante des

pieds, p. 289.
Feld, 8. f. machoire, p. 436. -
P1 falci.
Fanaragii, s. m. ,allinneur de reverberes. 11 homme de rien, p.
289. - Pl. fanaragii.
Fapti, s. f. fait, acte, p. 94. -PI.
fapte.
Fir, conj. sans.11 far de, sans, p.
52. 450.
Firi, conj. sans, p. 25. 52. 53.
60. 67. 107; passim.11fetra vre-.
me, avant l'beure, p. 582.
dacoromanica.ro
- 685 -
PA
FRA.
Fa00, s. f. bands troite, p.289.
433. - Pl. Ail.
Fasole, s. f. haricot,
- Pl. fasole.
p. 71. 657.
Fat, s. f. fille, jeune fille, p.46.

48. 90. 456. 639.11 vierge, jeuzze
fille, p. 360.- Pl. fete.

Fiti (a), v. mettre bas, p. 243.
244. 245. 335.
Faid, s. f. aspect, p. 232. 11 visage,
p. 361. - Pl. fele.

Faur, s. n. [Trans.] forgeron, p.
- Pl. faurt.
Fedor, s. m. fils, p. 69. 385. 392.

11 fee/or de lele, fils de putain,
bdfard, p. 385.- Pl. feclori.
Fel, s. n. espke, sorte, p.
128.
411. 575. 653. 11 tot un fel, de
la meme faon, p. 459. 11 alt-
fel, autrement, p. 653. - Pl.

felurt.
Femeie, s. f. femme, p. 660. - Pl.
femet.
Fen, s. n. foin, p. 5. 6.
Fer, s. n. fer, p. 192. 290.
Ferestri, s. f. fenetre, p. 72. 258.
- PI. ferestre.
Ferestreil, s. n. scie, p. 290. -Pl.
ferestrale.
Ferl (a se), v. r. se garder, 6viter,
p. 223. 528.
Fir, 8. n. fil, brin, p. 6. 291. 292.
11 din fir pdncl in aid, de fil

en couture, p. 292. 11 cu firu,
grain, grain, p. 10. - Pl.fi-
ruri.
Fire, 8. f. nature, p. 411. 505. Pl. firl.
Firesce, adv. naturellement, p.
400.
8. m. jeune garon,
bataire, p. 456.
adj. affam6, p. 87. -
Flrnand,
F6m. flanzadd ; pl. fiamein41,

flameinde.
Fibre, s. f. flour, p. 313. 314. 316.
flore la ureche, chose sans im-
portance, p. 6. -Pl. fiori.
Florin, s. n. [Ung.] florin, p. 216.

290. 292. - Pl. florini.
Fluer, s. n. fifite de berger, p.492.
- Pl. fuere.
Fluera (a), V. siffler, p. 86. 11
era in bute, ivrogne, p. 106.

Foc, s. n. feu, p. 108. 192. 556.
606. II foc 'amar, den, p. 108.
- Pl. focurl.
F6Te, s. f. feuille (d'arbre), p. 240.

feuille (de pa pier), p. 293.11 face,
p. 293.11 al da pe fate, dire
Fein. fericitd, ; pl. fericip, feri,-
sans dtour, gronder, p. 293.

a o intrce pe Pia
changer d'avis, p. 294.
Fofelniti, s. f. mdchoire mobile
de la macque. 11 femme, bavarde, p. 292.- Pl. fofelnite.
cite.
F61e, s. f. outre, p. 293. 295. 296.
Fericire, s. f. bonheur, p. 575. PI. fericiri.
Fericit,
adj. henreux, p. 53. -
Fi (a), v. tre, passim. H nu'i de...
ca de, ce n'est pas cause
de... ma's..., p. 8. 506.

Fie, 3-e pers. sing. subj. pre's. du
verbe a fi, soit,
soit, p.
47. 117.11fie
i, rn6me, p. 10.
Fie-care, pr. ind. chaque, chacun,

p. 62. 90. 152. 502. 532.
Fie-ce, pr. ind. amine, p. 48. 155.
FTer, 8. n. fer, p. 2. 146. 290. 495.
11 in bcItala fierulul, en bonne
place, p. 290. 11 e de unde se
tale fieru, il ne cbde pas factlement, p. 290.
Fie-care, pr. ind. chacun, p. 419.

Fiind-ci, loc. conj. parcel que, p.
34.
Filer, 8. n.
[Ting.] centime, p.
- PI. flan.
Filosof, 8. 1Th. philosophe, p. 290.
- Pl. filosoft.
- Pl. fale.
Folos, s. n. profit, avantage, p.

28. 474.- Pl. fol6se.
Folosl (a), v. servir, rendre service, p. 615.
Folosl (a se), y. r. tirer profit, pro-
fiter, p. 346.
Folositor, adj. utile, avantageux,
p. 356. - Fm. folosit6re; pl.

folositort, folosit6re.
F6me, g. f. faim, p. 97. 5544 if

e f6me, il a faim, p. 91.
F6mete,
8. f. disette, p. 571. -
Pl. fitmete.
Formosa*, adj.(neolog.) belle, p. 470.
F6rte, adv. tres-fort, p. 29. 282.

FrAminta (a), v. ptrir, malaxer,
p. 459.
Frange (a), v. briser, p. 126. 127.
131. 296. 297. 391.
Frange (a se), v. r. se briser, p. 127.
dacoromanica.ro
- 686 -
FRI
Frant, adj. brit* p. 175.11a nu
avea para frdntcl, ne pas avoir

un rouge liard, p. 482. - Frn.
frd/nt4; pl. frdnll, freinte.
Frasin, s. m. frne, p. 167. - Pl.
frasini.
Frate, s. f. titre, p. 11. 153. 283.
GIL
lua cele trel fuldre, filer,
se sauver, p. 2984 it bun de

tors la ubre, il n'est bon
rien, p. 299.11a tine fulor Cu,
tenir tine a, p. 299. - Pl. fuldre.

Fulg,
s. n. plume, p. 443. - Pl.
520. 11 frall-de-cruce, compag-
fulgl.
Fund, 8. n. fond, p. 107. 140. 161.
ternelle, p. 602. - Pl. frdlii.

Frick 8. f. peur, crainte, p. 368.
398. 415. 449.- Pl. frici.
Frices, adj. craintif, peureux, p.
444. 445. - Fm. fric68a ; pl.
Fune, s. f. [Mold. & Ung.] corde,
nons insdparables, p. 154.

FrAtie, s.f. fraternitd, amiti fra-
fricofl, fricdse.
Frige (a), v. briller, p. 192.
-PI. frigurl.
s. m. frein, bride. p.
297.
de fri2, lui tenir la bride, p.
297. 11 a pune frtul, mettre un

frein, p. 298. - Pl. frie et trine.
Fruct, 8. n. fruit, p. 353.- Pl.
fructe.
Frumes, adj. beau, p. 27. 85. 231.
495. 600.11 a av and frum6sd,
avoir une belle Titure, p.
600. - Frn. frum6sd ; pl. fru-
mo0, frum6se.
Frurnes, adv. bien, p. 176.
Frunte, 8. f. front, p. 96.(1 a av

stea in frunte, titre remarquable, p. 350.11 de premier rang,
remarquable, p. 164. - Pl.
frwnli.
Frunzi, s. f. feuille, p. 240.- Pl.
frunze.
fuir, s'enfuir, p.
s.f. cord3, p. 89. 225. 299.

300. 301. 302. 303. 471. 472.
609. 623.11 e drept ca fuebla in
sac, honnme injuste, p. 301.
In sac, tituber, tre lyre, p.
n 41 lea funia in traistcl,

il prend ses cliques et ses clagoes, p. 303. - Pl. funii.
Full (a), v. voler, p. 442. 469.
Fuca, s. f. qiienouille, p. 306.
307.11 a nu av de furccl, dtre
302.
298. 659. 11 al da fritt, lui lacher la bride, p. 297.11 a'l tine
Fug) (a), V.
p. 300. 301. 302.11 cable, p. 803.
302.11 a merge drept ca funk&
Frigura, 8. f. fivre, p. 523. 524.

Frig,
211. 520. - Pl. fundurl.
31.
81. 204. 246. 586.11 fuir, s'loigner, p. 306. 382.11 courir, p.

194. 202.11 a fugl de, fuir, vi-
ter, p. 81. 367.

Fugit, adj. m. fuyard, celui qui a
trs-pauvre, p. 306.11 veell de
furcd, mle-toi de ce qui te
regarde, p. 306. - Pl. furcl.

Furci, s. f. fourche, p. 303. 304.
305. 306. 473.11par'ai aruncat din furcd, mal arrang, p.
304. 11 a da de furcd, travail
difficile, p. 304.11 a line Awed,
s'opposer nergiquement, p.
304.11 a av de furccl cu, avoir
des difficult& avec, p. 305. Pl. turd.
Furtuna, s. f. tempte, p. 112. 136.
- Pl. furtued.
Fus, s. n. piquet, pieu (battu au

centre de l'aire), p. 307. - Pl.
fusurl.
n. fuseau, p. 306. 307.

308. [(pus& cu fusul, rare (en
parlant de la barbe), p. 307. H
ccit smiceaua fusulul, trs.pe.
Fus, s.
tit, p. 308. - Pl. fusurl.
fuit, p. 80. 81.- PI. fugill.

FuTer, 8. n. tortis de filagse, de
Fusee!, s. in. rancher, rdglette

soutient les lisses (terme de
f. bruit, p. 17. - Pl.
Gilbinare, s. f. jaunisse, p. 524.

- Pl. galbinclrl.
Galci, s. f. glande, amygdale, p.
30. - Pl. gal&
chanvre ou de lin, p. 298. 299.
Glgie, s.
Galben, s. m. ducat, p. 474.- Pl.

galbenl.
tisserand), p. 358.- Pl. fused.
dacoromanica.ro
- 687 -
GIL
Galcevie,
GON
s. f. querelle, dispute,
p. 410. - Pl. gellcevii.
Gilti, s. f. sean, p. 309.
Pl.
Gand, s. n. ide, pense, p. 211.

1 a av giind de., are dcid A,
p. 139.1 a av de gancl, penser
A, p. 22. 11 ce
pus in yind,ce
que tu as dcid de faire, p.
363. J cu gdndu, en pense, p.
656. - Pl. ganduri.

Gandl (a), e. penser, croire, p. 6.
133. 426. 11 songer, p. 456. 11 pen-
ser, are d6cid6, p. 106.
Gandl (a se), v. r. penser, p. 601.

Gard, s. n. cleiture, palissade,
haie sche, p. 23. 81. 82. 94.
146.315 335. 672. - Pl. garduri.
Garla, s. J. riviae, p. 71. 620. PI. Orle.

Gasa', s. f. ole, p. 229.- Pl. gasee.
Casi (a), V. trouver, p. 4. 48. 63.
64. 90. 91. 113. 135. 207. 376.
433. 460. 472. 633.11 venir, sur-
venir, p. 523. 521.11 trouver,

rencontrer, p. 383.
Ga's1 (a se), v. r. se trouver, se

rencontrer, p. 126. 237. 458.
Gas1 (a 'I), V. trouver.11 a 'Igasi
beleaua, se causer des ennuis,

p. 476.11
gdsit, drle d'ide... p. 313.
Gasit, adj. ti ouv, p. 36. 198.Fm. gasitd; pl. gdsig, gasite.

Gat. s. n cou, gorge, p. 137. 236.
are essouffl, p. 126.
are
bond& regorger, ployer sous

le potds de, p. 438.
Genuchill, s. n. genon, p. 147.
368.
Pl. genucht i genuche.
*Geremea, a. f. punition, amende.
11 lucru de geremea, travail mal
fait, p. 309.
Gheoncife, s. f. picvert, p. 210.
Gheon6fe, s. f. picvert, p. 210.
Gherghita, s. f. nom d'une localit en Roumanie. p. 539.

Ghta, s. f. glace, p. 73.
Ghicitor, a.m. devineur, ncromancien, p. 309. 44-4. - Pl. ghicitori.
Ghicit6re, s. f. devinette, nigme.
111a chose devine, p. 309. -
Pl. ghicitori.
GIfferbi, s. f. petit cheveau (qua-
tre gherbele val ent un cheveau).

II
a nu fi in t6te
ghierbelele,
ne pas avoir sa raison entire,

- Pl. ghierbele.
*Ghighar, a. ni. porcher, p. 310.Pi. ghighari.
Ghir, s. n. [Mold] impa, p. 81.

82. -ghiruri.
GThdecati, s. f. I-Mold.7 procs, p.
364. - Pl. giudeedti.

GIuvaergiii, s. m. joaillier, bijoutier,
c. 311. - giuvaergii.
*Glagole, s. m. lettre de l'alphabet cyrillique, p. 311.11 am eii
glagole in cap, j'ai de la tae,
369. 371. 381. 483. 609. 641. 11

gosier, p. 407. 418. - Pl. geituri.
*Glagore, a. m. lettre de l'alphabet, cyrillique, p. 311.
- Fm. gata; pl. gata.
Glezni, s. f. cheville, p.
Pl. glezne.
Gata, adj. prt, p. 69. 328. 401.

CA% (a se), v. r. se prparer, p.
336.
Gaura, s. f. trou, p. 216. - Pl.

gauri.
Giurit, adj. tron, p. 187. - Fan.

gaurita; pl. gdurig, gdurite.
146. -
*C161A, s. f. amen le, p. 469.11 a da
glaa pentru altul, payer pour

un autre, p. 311. - Pl. glAe.
Glod, s. n. boue.11 adv. du tout,

p. 469.
p. 309. - Pl.
Gogsa, s. f. patisserie souffle,

sorte de pet de nonne, p. 312.
Goalil, s. n. [lifold] rabot. 11 din

gealdit, hornme dlicat ; homme
Gogoar, s. ni. marchand de gogogi, p. 312. - Pl. gogoaari.

Gol, adj. vide, p. 101. 102. 103.
Geambal, s. ni. maquignon.1( mal-
107. 149. 521. 522. Ilpe gol, sur
Gazda, s.
gazde.
f.
/l'Oto,
intelligent, p. 309.
honnte, trompeur, p. 309. Pl. geambaal.
Gba, loe. adv, inutilement, p.

556.11 de geba, sans profit, inu-
tilernent, p. 127.
Gema (a), v. gmir, geindre.
499. - Pl. gag* et gogoft.
la terre nue, p. 544. - Fm.
gld; pl. gol, Ole.

*Gologan, s. m. sou, p. 312. - Pl.
gologani.
Gon) (a se), v. r. se poursuivre,

p. 537.
dacoromanica.ro
- 688 GRA.
HIT
Graba (de), loc. adv, vite, p. 582.

Grabl (a), v. se presser, p. 356.
Greti, adj. di fficile, p. 86. 155. 226.

227. 229. 353. Ii grave (rnaladie),
p.- 521. 522. 11 timpuri de gred

cumpana, temps difficiles, p.
226. 227. 11 lourd, p. 443. Fm. grea ; pl. grei, grele.
Gridinar, s. in. jardinier, p. 312.
313. 314. 315. 316. - Pl. gra-
dinari.
Gral (a), v. parler, p. 35.
Gramadi, s. f. tas, p. 10.- Pl.
Gral, adv. difficilement. 11 cu grett,

difficilement, p. 304.11 a 'i pica,
grtime4i.
grea, causer des ennuis, p. 657.

Greutate, s.f. poids, incommodit,
Gramadl (a), v. amonceler, mettre
en ta,, p. 391.
p. 370.- Ii. greutali.
Gramatica, 8.f. gramrnaire, p. 316.
- Pl. gramatice.
Grapa, 8. f. herse, p. 316.11 a se
Sine grapa de cine-va, ne pas
Grifa, s. f: souci, p. 210. 259. 429.
-Pl. griji.
le lAcher d'une semelle, p. 316.

1 merge ca grapa pe uscat, cele
Gr6p1, s. f. fosse, p. 344. - Pl.

gropi.
Gros, adj. gros, p. 231.11a fi gros
grasa; pl. graqi, grase.
*Gres, s.
va mal, p. 316. - Pl. grdpi.

Gras, adj. gras, p. 27. - Fem.
la punga, are riche, p. 526. Fm. gr68ci ; pl. grofi, grasa.
7n. ancienne monnaie,

p. 317. - Pl. grop.
Groit, s. f. [Ung I gros (monaie), p. 317. - Pl. grofiSe.
Grad, s. n. bl, p. 229.- PI. greiuri.
Grec, adj. grec, p. 48.- Frn.

grcd.
Gura, s. f. [Ung.] femme de mau-
Grecesc, adj. grec, p. 110. - Fm.

grecescd; pl. grecesci, grecesce.
vaise vie, p. 317. - Pl. gude.
Gura, s. f. bouche, p. 59. 63. 104.

116. 120. 148. 353.-393-.- 05.
Greala, s. f. faute, p. 208. - Pl.

grefale.
Gres) (a). v. commettre une faute,

I.. 83. 214. 215.
406.11 5TiTlei
it-i-i-e,entre, p. 22.
523. 580.11 bord, p. 104.11 a da
Gre1 (a se), V. r. se tromper, p.

606.
Grade, s. f. pierre h aiguiser,
cu gura, parler, p. 592.
Gurgula (a se), v. r. fan e' le fier,

p. 48.
Gust, s. n. gotit, p. 84. - PI. gusturi.
queux, p. 206. 207. 317.- Pl.
grua.
1-1
Hac,
s. n. [Mold.] droit, ce qui
h un travail avec assiduit,
319. 649. 11 di da de hac,
Hangiti, s. in. aubergiate, p. 321.

PI. hangii.
Hap, s. n. pilule. 11 a inghiti ha-
de hac. en venir bout, p.

ne plus savoir que t'aire,
p.
658.
Hai ! interj. allons, p. 125.

HaTdail, s. m. [Mold.] vaurien, p.
319. - PI. halda
Haimana, s. f. vagabond, dzce i-
vr, p. 320. - Pl. haimanale.
Haba, s. f. vtement, habit, p.

1.
lua hamul i pratia, se mettre
veni
est da, gage, salaire. 11
71. 215. 403. 564. - Pl.
hable.
- Pl. hanturi.
pul, avaler la pitillo, p. 321. Pl. hapuri.

Haram, adj. sans profit, sans tre
mrit, p. 321. 322.11 de haram
a venit, de haram s'a dus,

est parti comme il est venu,
322.
Hartie,
Hait, interj. [Mold.] allons, filons,

p. 298.
Halal, adj. bonne qualit, p. 401.
Halat, s. n. [Banat] outil, p. 660.

Ham, s. n. harnais, p. 320.11 (t'O
s. f. papier, p. 160. 325.
434. 470. 600.11 plainte (crite),
placet, p. 516.- Pl. &ira
*Hasna, s. f. trsor, p. 325. - Pl.

hasnale.
Wat, s. n. guide, p. 325. 326.11de"
dacoromanica.ro
IIA.T
- 689 -
vite, rapidement, p. 325.

'1-a venit ipa la helt, ses af-
mires vont bien, p. 326. -Pl.
ILA
'Inri, s.
f.
hore.
danse, p. 306. - Pl.
Httr,
Hoderogili, s. f. bruit, p. 103. PI. hodorogell.

Horn, s. n. [Moldl trou de fum,
HeT! interj. li! p. 494.
Hot, s. m. voleur, p. 162. 232. 442.
s. n. passe-droit, faveur,
p. 86. 116. 360. - Pl. hattrurl.
s. n. [Ung.] raifort, p.
Herstr66, s. m. [Mold] scie, p.
Herean,
874. - Pl. hereanurt.
326. - PI. herestrae.

Htrlet, s. n. [Mold] houe, bche,
p. 648. - PI. hirlete.
Htrzob, e. n [Mold.] panier plat
(4 fond d'osier), p. 326. - Pl.
hirsoburi si hire6be.
s. f. [Besarabi, brancard,
p. 326.- Pl. hlobe,
Hor! interj, montre que des gens

se querellent, p. 635.
1 et 'I, pr. per. 5, lui, 5, elle, son,
sa, p. 57. 66. 75; passim.

'1, pr. rel, les, p. 34. 48. 62. 152.
155. 230. 300; passim.11 lui,
son, sa ; passim.
'1, 3-e pers. sing, du verbe a fi,
est, p. 19. 23. 28. 32. 60. 75.
94. 105. 119. 121. 134. 200.
208. 240. 274. 280. 281. 282.

304. 364. 371. 372. 376. 379.
382. 508. 557. 697. 660.11 nu'l,
cela n'est pas, cela ne va pas,
p. 366. 367.
Tabaea, s. f. morailles. 111-a atirnat tabafccoa de nas, il le mne
p. 586. - Pl. hornurr.
469. - Pl. hoti.
Hrnl (a), v. nourrir, p. 162.

Huet, s. n. [Mold.] bruit, p. 149.
- Pl. huete.
HuTduit, adj. hil, p. 567. - Fm.

huiduitd ; pl. hulduiti, hulduite.
Huetil, s. f. pl. [Mold.] son qui a
servi faire le bore, et que l'on
emploie ensuite, conime fer-
ment, pour faire un autre bore,

p. 528.
Tavaa, s. f. morailles, p. 328.

lc, s. n. coin (pour fendre le bois),
p. 328. - Pl. icuri.
Tedec, s. n. corde de halage. 11 a
trage la iedec, haler, tirer

soi, p. 329. - PI. ledecurt,
fe* s. f. jurnent,
p. 149. 243.
326. 358. - Pl. lepe.

16pure, s. m. livre.11 breinzet de
lepure, n'importe quoi (innie
ce qui n'existe pas), la lune,

p. 63. - Pl. lepuri.
Trlig, s. f. h orbe, 375.-Pl. terburt.
!ir* s.
f.
terne.
hiver, p. 10. - Pl.
par le bout du nez, p. 327.
TerfacTune, s. f. pardon, p. 83.Pl. lertactunt.

Teel (a), v. sorttr, p. 84. 153 523.
403.11 tandis que, p. 18. 24. 152.
592.11 triompher, p. 280.

Teraeea, s. f. morailles, p. 329.
IT, pr. pers. h. lui, ti. elle, lui, elle,
son, sa, p. 41. 83. 85. 111. 137.
27:1. 274. 313; passim.0 les, le,
p. 48. 61. 315.
Tad, s. n. enfer, p. 440.

lar, adv. et conj. mais, p. 36. 189.
162. 238. 272. 281. 282. 306.
382. 439,11 tandis que, pour ce

qui est de, p. 61. 269.11 encore,
p. 540. 610.
fari, conj, tandis que, p. 157.
335. 584.
'6.41, conj. encore, de nouveau,

p. 514.
larmaroe, s. m. foire, march, p.

328. 627. - Pl. tarmar6ce.
*Taste, 3-e pers. sing. du verbo a
fi, est, p. 89.
fati, prep. voici, p. 82.
II, 36 pers. sing. du verbo a fi,

est, il est, p. 72. '77. 91. 182.
232. 266. 269. 276. 298. 340.
500. 601. 613.11 vaut, p. 416.

II, pr. pers. lui, le, p. 40. 64. 152.
344. 631.
8.
n. [Mold.] enclume p.
179. 329
dacoromanica.ro
- 690 -
IMB
Imbtranl (a), v.
vieillir, p. 582.
Imbtranl (a se), y. r. [ring.] vieillir,

p. 697.
imblaclii, s. n. flau (et battre), p.
813.
Imblitl (a), V. battre, p. 330.

imbogll (a se), v. r. s'enrichir, p.
138, 506. 556.
ImbricA (a), v. mettre sur soi, p.

554.
Imbulz1 (a se), v. r. se bousculer,

se presser, p. 496.
ml, pr. pers. A mol, mon, me,
pour moi, p. 280.

Implcare, s. f. accord, entente, p.
331. - Pl. impdcdri.
ImpIrtl (a), v. distribuer, p. 11.
Partager, p. 166. 332.
imprat, s. m. empereur, p. 114.
162. 534. - Pl. imprati.
1
Imp6ritie, s. f. empire, p. 89. Pl. impgrkii.
Impinge (a), V. pousser, p. 540.
avee, p. 481.11 en, dans, avec,

p. 193. 310. 526.11 comme, P.
248. 11 pour, p. 483.11 pendant,
p. 344.11 autour de, p. 371.

au milieu de, p. 277. 542.111e,
la, p. 392. 507.11 a se m'aura
in pungd cu cine-va, vouloir ri11
valiser avec quelqu'nn (qui
est plus riche que soi), p. 88,

11 pdnd in gura, jusqu'au bord,
p. 104.11 a stringe in chingi, ser-
rar de prs, empe her de mal

faire, p. 168.11in lege, fortement, avec force, p. 380.11 in
ccit, autant que, au prix de, p.
227. 229.11 in loe, au lieu de,
p. 226.
Inainte, pre'p. devant, p. 367. 380.
441.11 devant toi, p. 363.11 devant, en prsence, p. 3681 en
avant, p. 137. 337. 364.11 en

avant, d'avance, p. 264.11 al
Implet) (a), V. tisser, p. 333.

impleticire, s. f. action d'embrouil-
ler, de chanceler, p. 338. -Pl.
da inainte, donner une avance

de, p. 426.
Inapol, adv. en arrire, p. 364. 11
a se int6rce napol, retourner,
Implinl (a), v. excuter (un ordre),

p. 86.
Impotriva, prp. contre, p. 191.
Impreuni, adv. ensemble, p. 575.
Inapei (a), v. rendre, p. 75.

inck adv. encore, p. 5411 aussi,
p. 374.
Incalc) (a), v. embrouiller, p. 298.
Impricinat, s. m. partie (dans un
procs), p. 368. - Pl. imprici-
Incap (a), v. entrer, trouver place

en, p. 234.
Improga (a), V. gronder quelqu'un,
Incepe (a), v. commencer, p. 105.
Imprumut, 8. n. prt, chose prete,
'nuera 'a), v. mettre l'essai,
p. 626.
nap.
p. 248. 833. 334. 335.11a da
imprumut, prter, p. 333.

imprumuturi.
Pl.
imprumuti (a), v. pr ter, p. 268. 560.
Imprumuti (a se), v., emprunter,

335.
Imprumutare, s. f. prt, p. 336. Pl. imprumutdri.

Imprumutat, adj. prt, p. 337. 11
de intprumutat, d'empfunt, p.
337. - Fnn. imprumutatd; pl.
imprumutap, imprumutate.
In, prp. en, dans; passim.I1 A,

au, p. 62. 72. 96. 174. 210. 223.
228. 260. 307. 350. 371. 382.

461. 613. 520. 595 596. 634.
1
sur, p. 48. 188. 202. 221. 272.
355. 388. 437. 472. 514. 525.

635. 536. 624.11 au bout de, ac-
croch , p. 360. 516. 542.
11
hidra (a), v. r. charger, p. 128.
p. 83.
Incet, adv. lentement, p. 399.
Inceti (a), v. cesser, p. 42.
IncheTi (a), v. craturer, reglen p.
Inchide (a), v. fermer, p. 569.

InchIeTetre, s. f. p. 337. - Pl. in.
chieletort.
Inchis, adj. ferm, p. 147. 168.Fem. inchis ; pl. inchii, inchise.

Incondell (a), V. dnigrer, p. 337.
Incornorat, adj. cornu, qui a des
cornes, p. 347. - Fni. incor-
norata ; pl. incornorap, -Mear%orate.
Incropl (a) v. dedil.. /1 a incropi

din teitt curmeitt, amasser petit
petit, p. 621.
Incuib (a se), v. r. se nicher,
s'installer, p. 571.
dacoromanica.ro
- 691 -
iNC
IN T
!mina (a), v. emrndler, p. 638.

639.
Incurci (a se),v. r. se mdler, s'emmdler, p. 291. 359. 373.

Incurcat, adv, embrouilld, p. 568.
- Fm. incureatd; pl. 'incurcall, incurcate.
Incurcitura, s. f. complication, colfusion, p. 338. - Pl. incureaturi.
Indat, adv. de suite, p. 123. 204.
v. r. aller continuellement, p. 306.
Indesa (a se),
Indesat, adj. tassd, pressd, p. 334.
659. - Fem. indesatct ; pl. inde-
sati, indesate.
Indol (a), V. doubler, p. 491.
IndeTla, s. f. doute, p. 515. - Pl.
ind oieli
Indoit, adj. double, p. 249. 252. 253.
300.11 douteux. p. 225. - Fem.
indoitcr; pl. indoqi, indoite.
*lndreptar, s. n. dquerre, p. 338.Pl. indreptare.
adj. qui redresse, p.

368. - F6m. indreptat6re ; pl.
indrepteitori, indreptiit6re.
Indruga (a), V. filer grossirement,
Indreptator,.
11 dire des riens, p. 338.

Indura (a se), v. r. ne pas vouloir,
ne pas se dcider 4, p.
474.
Inghitl (a), v. avaler, p. 2. 321.11a
inghi hapul, avaler la pilule,
321. 11 inghite cdiff, avaleur

d'toupes, charlatan, p. 119.
Inginer, s. m. ingnieur, p. 338.
339. - Pl. ingineri.
Ingrijire, s. f. soin, surveillance,
p.
113. 136. -- Pl. ingrijiri.

Inim, s. f. cceur, p. 198. 221. 222.
237. 561.11 a rupe mima tirgulur, prendre ce qui est meilleur,
p. 627. 11 cceur, affection, p. 28.
amyl de, ne plus

pouvoir souffrir, supporter une
chose, p. 313. 315. - Pl. inimi.
11
e mima
Injuga (a), v. atteler (des bceufs),
mettre sous le joug, p. 130.
Injuga (a se), v. r. s'associer, se
her d'amitid, p. 339.

Injuri (a), v. injurier, p. 116.
Inlaturi 4a), v. &after, p. 11.
Inmult) (a se),
112.11 sombrer, p. 135. 204. 205.
394. 854.
Innecat, adj. noyd, p. 607.- Fdm.
innecate ; pl. innecap, innecate.

Innegr) (a), v. colorer en noir, p.
339.11 calomnier, noireir, p. 339.
Won (a), ti. nouer, p. 339. 621.
8. f. nceud, attache, p.
340.- Pl. innodetturt.
Innol (a se), v. r. renouveler (sa
Innodatur,
garde-robe), p. 138.
Innopti (a), v. venir (en parlant

de la nuit), p. 382.
Ins, s. mt. (usitd seulement au
pl. masc.) personne,
p. 229. -Pl. ingi.
pr. f. elle, p. 100.

Ink conj. cependant, Mai% I).
Insa,
411.
Insarcinat adj.
chargd (d'un fardeau), p. 340. - Fm. insarcinater, pl. insiircinati, insdrcinate.

IneI (a), v. tromper, p. GO. 632.
!mull (a), v. marier (son fils), p.
436.
Insuri (a se), v. r. se marier (en

parlant d'un homme), p. 48.48.
ineuta ea,
Insuff, pr. lui-mdme.
11
elle-mdme, p. 493.11 tine
475.
11
Inneci (a se), V. se noyer, p. 59.
y. se multiplier,
devenir plus nombreux, p.379.

Innacll (a), V. abouter, p. 622.
Irma (a), v. noyer, p. 300.11faire
sombrer, p. 135.
insuff,
toi mame, p. 270.

Insutit, adj. centupld, cent fois
plus, p. 152. - Fm. insutit ;
pl. insutiti, insutite.
Intaiil, adv. d'abord, p. 135. 310.
mal intdiu,
360. 361.
d'abord, p. 270. 271.
11
tout
le premier, p. 626.
Wait", adj. ord. le premier, p.

340. 626.
Intelege (a se), 41. r. s'entendre, p.
659.
IOW (a se), v. r. se rencontrer, p.

15. 17.
Intinde (a se), v. r. s'tendre, p.
672.
Intdrce (a), v. tourner, retourner,

p. 127. 293. 473. 11 rendre, 13.
a int6rce furubu, cher
a
cher tromper, p. 615.
335.
11
11
int6rce negot, faire le commerce,

p. 440.
!Marco (a se), s. r. se retourner,

p. 525. 11 revenir, p. 48. 49. 195.
626.11 tourner, p. 538.
Infra (a), ro. entrer, p. 61. 87. 89.
dacoromanica.ro
- 692 -
INT
IUT
264. 457. 461. 481. 504. 505.
356. enseignement, conseil,
523. 527. a infra in, se m6ler

de (A), p. 629. a intra in,
p. 355.
invii (a), v. ressusciter, p. 60.
a initra 4n delei , prouver des

ennuis, p. 264. a intret in plug
CU, cine-va, s'associer A, tra-
invol, s. f. accommodement, p.
pntrer au milieu de, p. 277.
vailler en association avec, p.
tordre, se plier, p. 303.
365. - Pl. invoeli.
Invcifli, s. f. accommodement, ar-
504. 505.
mire, prp. parmi, entre, p.
Invirt) (a se), V. r. tourner, p. 379.

540. se retourner, p. 221. se
77.
177. 278. 329. 431.
intrebi (a), v. demander, p. 47.

1ntrebuintA (a`, v. employer, p.
rangement, p. 356. 365. accord, p. 357. - Pl. invoieli.

Ion, s. in. Jean, p. 342.
loniti, s. m. diminutd de Jean,

Jeannot, p. 342. 520.
419.
lintreg, adj. entier, p. 271. vrai,

vritable, p. 444. 445. - Fm.
intrgi ; pl. intregi, intrege.

intreit, adj. triple, p. 300. 592. Fem. intreitit; pl. intreitt, in-
lot, s. f.
lpate, s. in.
p. 454.
pour la pluie, sans manches

et avec capuchon, p. 492. -
intru, prep. en, dans, p. 24 89.
Fem. intunerica ; pl. intunerici,

intunerice.
invechl (a se), v. r. vieillir, s'usar,
p. 596.
1nver41 (a), y. verdir, verdoyer, p.
625.
InvtA (a), y. apprendre, p. 140.
142. 144. 340. 341. 342. 343.

344. 345. 346. 347. 348. 349.
390. 418. 576. 577 (-48. instruire, p. 576. 643. 0 faire apprendre, instruire, p. 40. 76.
146. a invelei de bine, bien con-
seiller, p.
347.
a invqat la
trcit, c'est un ignorant, p. 349.

a inveys pciaresce, appremire
comme un perroquet, p. 349.

1nvti (a se), v r. s'apprendre, p.
418. s'instruire, p. 346. s'habituer, p. 289. 344. 11 s'habituer
A, apprendre manoeuvrer,
p. 135.
1nvtat, adj. instruit, p. 349 3:50.
nabitu, p. 150. 370.- Frn.

invelatel; pl. inveyni, invqate.
inv6ttor, s. n/. maitre, p. 350. 351.
- Pl. invlcitori.
Invttur, s. f. savoir, science, p.

50. 351. 352. 353. 354. 355.
Ipate, notn propre,
lpingea, s. f. manteau de paysan
treite.
100; passim. J A, P. 382. sur,

p. 382.
1ntunerie, adj. sombre, p. 526. -
lettre de l'alpbabet
grec. JI raid o lotri, rien, p. 357.
Pl. ipingele.
3-e pers. pl. ind. pr. du verbo
a, fi, lis sont, p. 146.
Isell (a se), V. r. signer, p. 358.
Iselitor, s. m. signataire, p. 587.
1s,
- Pl. isc
1T,
pr. per. A, soi, lui, A elle,
pour soi, son, sa, p. 6. 67, 216;

passim.
Islaz, s. vi. Islaz, petit port, sur

le Danube, dans le district de
Romanatl, p. 144.
Isprvl (a), v. terminer, p. 213.
Isprvl (a se), 'U. r. se terminer,
p. 393. 606.
s. f. l, p. 358. 359. 621.

fesut
lui ont tendu
un pige, p. 358. JJ s'ail incuitat

ele, l'affaire tourne mal, p.
djouer
369- O a'i incurca
son plan, p. 359. a fi (cam) in
patru
'are ivre mort, p.
s'aii schimbat ele, l'affaire prend une nouvelle tourmire, p. 359. - Pl. ite.
359.
itT, pr. perq. te, ton, A toi, pour
toi, p. 34. 41. 68; passim.

lubl (a), v. aimer, p. 29.
lubit, adj. aim, p. 64. - Fl:11.
iubitc1; pl. iabiti,
lute, adv. rapidement, p. 34.
vite, p. 499.
dacoromanica.ro
11
- 093 -
JAF
LAC
Jtuitor, adj. qui vole, qui prend
ce qui appartient autrui, p.

568. - Fem. jdfuitrd; pl. jd-
fuitori, jdfuit6re.
Jai* 8. f. supplique, requete, p.

151. 359. 360.11 a veni Cu jaiba
in pro tap, reclamer A grand
bruit, p. 360.
Jeratec, s. n. braise, p. 191.
catd, juger, p. 361. - Pl. judeccItl.
Judecitor, s. m. juge, p. 368. 369.
- Pl. judecdtori.
Judici (a se), v. r. [Mold.] se jupoursuivre un procs, p.
363.
Jidevesc, adj. de juif. 11 trs-grand,

p. 209. - Fai. jidovscei ; pl.
jido'nesci, jidovesce.
Jos, adv. en bas.11 a se da jos,

descendre, p. 125. H pe jos,
terre, p. 597. II pe jos, A pied,
p. 125. 166. 11 a terre, p. 52.
53. 363.
Juci (a), v. jouer, p. 173. 185. II

danser, p. 299. 382. a juca
tura, pile ou face, p. 612.11 di
11
juca in cite, agir sa guise,
p. 185.
Jima (a se), v. r. jouer, p 71. 456.
plaisanter, p. 456.
Judea (a), y. juger, p. 360. 361.

362.
Judea (a se), y. r. se juger, p.

363. 369.11 a se judea cu,
etre juge par, p. 369.
p. 365. 366. 367. 11 a face Jude-
11 a se
judecet la, plaider devant, p.
Jug, s. n. joug, p. 36g1 370. 504.

e invetat cu greutatea jugulut,
a beaucoup souffert, p.370.
J 1-a pus jugul dup& cap, il le
iIll
Idomine, p. 370. - Pl. juguri.

n. collier triangulaire
hid, s.
que l'on met aux pores pour
les empecher de passer au
travers des bales, p. 371.

Jumatate, s. f. Pfold.1 moitie, p.
61. 167. 371. H in jumatate,
moitie fait, p. 629. - Pl. ju-
mcItclif.
Jumitate, s. f. rnoitie, p. 157.269.

281
282. 522. 684. - Pl. ja-
Jupan,
s. m. mitre (ironiq. en
r/7W*
parlant d'un ou it un juit), p.

211. - Pl. juptini.
Jupansi, s. f. madame (se dit
aux femmes d'ime condition

inferieure), p. 212. - Pl. jupcinese.
Judecat, s. f. sentence, p. 331.

356. 365. 367. 466.11 procs, p.
366. 466.11tribunal, justice,
Juvt, s. n. lacet, noeud coulant.

11 a-i pune juvtul in grit, le
perdre, p. 371. - Pl. juvefe.
L, pr. per. le, lui ; passim.

La, prep. , aux; passim.11 Pepoque de, pendant, p. 10. 340.
341. 342. 344. 611.11A, dans,
p. 15. 17. 116. 148. 207. 221.
222.11 dans, pour, p. 112. 224.
225.11 yen, p. 43. 356. fi le, la,
p. 153. 590.fipour, p. 95. 135.

228. 272. 278. 352.11 de, pour,
p. 99. 400.11 aupres, aupres de,
p. 471. 472. 660. 11 en, dans,

p. 303. 343. 344. 521. 528.
devant, p. 363. 369.11 en preII
sence de, p. 467.11 A, derrire,

p. 522.11 vers, sur, p. 356.11de,
du, de la, des, p. 180. 299. 453.
autour de, p. 471. II A, pour,
p. 11.11 chez, p. 82. 85. 87. 91.

92. 117. 204. 210. 229. 262. 317.
389. 417. 531. 652. 553. 569.
la capul tga, sur ton dos,
11
p.
76.11 a cumuli& la gura cui-va,
ecouter ce quo dit quelqu'un

p. 148.11 dela, de la part de, 502.
503.11 de la, d'aupres de, p. 63.

Linos, adj.
qui a de grosses
pattes. 11 avec ses pattes, p.

358. - Pl. laboi.
Lacom, adj. avide, p. 95. -Fem.
lacomd ; pl. lacoml, lacome.
dacoromanica.ro
- 694 -
LIc
Monti (a), v. convoiter, dsirer

ardemment, p. 140.
Licomie, s. f. avidit, gloutonne-
rie, p. 2. - Pl. leicomii.

Lacrm, 8. f. larme, p. 231. 367.
- Pl.
lacrcimi et Mora mi.
8. f. [Mold.] larme, p.
368. - Pl. lacrimi.
Lacrtm,
Lacrim, s. f. larme, p. 557.

Pl.
lacrirni.
Lcul (a), v. habiter, p. 254.
Lad, s. f. malle, coffre, p. 68. 94.
- Pl. lcip.
'LA adj. noir, p. 371. 372. 373.

- Fem. laie et lae.
Lana, 8. f. laine, p. 333. 368. 373.
Pl.
Lapte,
lec e.
8. n. lait, p. 172. 174. 366.

lapte acru, lait caill,
488. 660.
p. 108.11
lapte de paare, merle

ii curge lapte in
blanc, p. 64.11
pasat, tout lui russit, p. 92.

Lsi (a), v. laisser, p. 70. 129.
174. 243. 433.11 laisser tranquille, p. 575.11 abanclonner, p.
a lcisec din mcinci, laeher,
p. 225.11 a lase( (din pret), faire
626.11
un rabais, p. 241.
Lisa (a se), v. r. se laisser aller,
descendre, P. 299. H a 86 1a8e4
pe, s'appuyer sur, se coucher

sur, p. 625. H a se lets& inble,
LES
Lefea, 8. f.
salaire, traitement, p.
378.
Letter, in locutiunea : lefter de

parale, charge d'argent comme
un crapand de plumes, p. 482.
8. f. in loeutiunea
mcincez leftereua, perdre tout
credit, p. 378.
Lefterie, s. f. in locutiunea a'pi
trainee& lefteria, perdre tout credit, p. 378.
Legi (a), v. her, attacher, p. 105.
106. 146. 230. 279. 300. 481.
620. 621. H her (au fig), p. 17.
serrer, p. 525. 11 a nu legit
Lefterea,
11
ne pas pouvoir mettre

in sou de ct, p. 279.
dou,
Legini (a),
bercer, p. 65.
Lege, s. f. loi, p. 379. 380. 381.

451. 0 a'pi face lege, se decider
a, s'imposer une regle de conduite, p. 380. Ij in lege, bien,

avec force, p. 380.11 *lege, droit,
p. 381. - Pl. legi.
Lela', s, f. entonuoir.
dpi face
gtul idea, boire comma un

trou, p. 381. - Pl. idee.
Lela, voir lele ; p. 383.

Lele, s. f. se dit, la campagne,
'a une scenr, a une amie,
une femme plus Agee, p. 381.
383. 384. 385.11 femme de
etre mou, sans volont, p.
niceurs lgeres, p. 383. 384.
295. 296.
385. 627.11
[Audi (a). v. loner, venter, p. 177.

459.
Laudat, adj. lone, p. 87. - Fem.

ldudate ; pl. leiudali, laudate.
Luntru, s. n. interieur.11 din lclwntru, interieurement, p. 600.
Lauter, 8, in. mntrier, violoneux,
p. 626. - Pl. lclutari.

Le, pr. pers. les, p. 228. 231. 439.
472; passim.
Lc, 8. n. remede, P. 3. 373. 374.

375. 376. 377.11 bacl cu We, c'est
chose h. laquelle on peut regclsi lcul,

mdier, p. 3.
trouver le remede (pour forcer
11
quelqu'un b. faire ce que nous

dsirons), p. 376.11 al
face de
Mc, le battre, p. 376.11 atdta

il t'en cuira, p. 377.
11 de lee, tres peu, presque rien,
P. 377. II lier rien, p. 377.
Lfi, 8. f. salaire, traitement, p.

378. - Pl. lefuri.
pi-a gait lelea bdr-
batul, les deux font la paire,

p. 383. Hun bate-lelea, un vanrien, un coureur de filles, p.
383.11 a umbler lela, flaner, p,

in dorul lelei, Paven-
ture, sans but, p. 383.11pufade lele, Ward, p. 385.11 fecior

de lele, batard, p. 385.
Lemn,
8. n. bois, p.
103. 180. 285.
413. 446. 546. 547. 590. 617. Pl. lemne.

Lene, s. f. paresse, p. 588.
Leo* s. f. ranehe. 11 o lovipi cu
leoca, tu n'y es pas, p. 385.
e cant lovit cu leoca, il a son
11
coup de marteau, p. 388.
Lepda
216.
(a),
r. jeter, rejeter,
WI, 8. f. elaie pour battre le

mals. a face
lsei pre cine-va,

le battre, p. 386. - Pl. lese.
*Lescae, s. f. hard, p. 228.
Pl.
11
lesceii.
dacoromanica.ro
Lt's
- 695 LUC
*L6scae, s. f. liard, p. 228. 473.
-Pl.
rescal.
LescaTe, s. f. liard, p. 386-Pl.

lescdt.
Lesne, adj. inv. facile, p. 86. 89.

134. 245. 317. 362. 364. 657.
Lesne, adv. facilement, p. 34. 59.
87. 156. 224. 340. 423. 463.
*Letcae, s. f. hard, p. 386.-PL

*Letcafe, s. f. liard, p. 386. - Pl.
Leg, s. m. franc, p. 386. 387. Pl. lei.

Leuca, s. f. ranche, p. 388. 389.
390.11 ovil cu leuca, toque, p.
-
388.
Li, pr. leur, eux, p. 368. 419.

421.
*Lifterie, s. f. in locut.: a'qi pierde
lifteria, perdre tout credit, p.
378.
LimIA,
s. f. langue (organe), p.
116. 127 11 lame (la largeur de),

p. 237.11 langue (parle), p. 390.
640. -Pl.
Linguil, 8. f. cuillire, p. 26. 73.
241. - Pl. linguri.
s. f. ligne, p. 568. - Pl.

Lipit, adj. colle. 11 sdrac lipit, pau-
vre comme Job, p. 564. 565.

570. - Fem.
; pl.
lipite.
Lips, s. f. manque, dfaut, p. 11.
beaucoup, p. 392. H sapa i lo-
pata e a lui, il va mourir ;
a perdu tout espoir, p. 548.
a .rbnan in sari de lemn, Otte

completement ruin& p. 547.1
apd de sapd, vin, p. 549.
Lotru, 8. m. [Ungl voleur, p. 379.
-Pl. lotri.
Lov6IA, s. f. coup, p. 447. 448. Pl. lovell.

Levi (a), v. frapper, p. 221. 385.
388. 389. 390. 437. 447. 448.
Lovl (a se), v. r. s'accorder, p.
297.11a se lovl cu, se ressem-
bier, etre la memo, ne pas

diffrer, p. 603.
Lovitura, s. f coup, p. 448.- Pl.
Lui (a), ro. prendre, p. 19. 22. 25.
46. 47. 48. 61. 63. 87. 116. 117.
122. 129. 135. 157. 205. 238.
239. 240. 242. 243. 245. 246.

248. 258. 260. 290. 298. 303.
320. 392. 393. 406. 426. 462.
534. 544. 554. 584. 590 623.
643.11 accepter, prendre, p. 263.
prendre, enlever, p. 506. 1recevoir, p. 264. 278. 393. 639.

acheter, p. 288. 530. 589.
prendre, gagner, p. 62. 11 pouser, p. 90.11 perdre, p. 80.11 a

Ina ca furca lungd, chasser, p.
304.11 a hat de olac, presser, p.
457.11 a'fi luet ostfcr,cd, prendre
faute de, p. 136. 11 din lipsd,
faute de, p. 129.

Lipsl (a), v. manquer, p. 22. 274.
son da, p. 466.11a /ua la trel

paretic, traitor par dessous la
jambe, p. 483.11 a'gi /ta plata,
etre puni comme il le mrite,
p. 501.11 a lu imprumut, em-
371. 401.11 in an quer, s'absen ter,
prunter, p. 335.11 a lua din man,
p. 48. 49. 286.

*Litcae, s. f. hard, p. 386, - Pl.
Neal.
Lee, s. n. place, p. 22. 475.11 endroit, p. 24.11 terrain, p. 349.11
enlever, p. 412.11 a'l ha la judecatii, le battre, p. 367. a'/ lua

la depbtat, lui demander des
11 Pauvret, le fait de ne pas

avoir, p. 390. 391.11 in lipsd,
in loe, au lieu de, p. 126. 174.

260. 267. 268. 488. 501. 569.
en place, sa
place, p. 303.11 de loe, du tout,
579.11 /a loe,
p. 522. - P/. locuri.

Locat, s. n. habitation, logis, de.
meui e, p. 556. - Pl. locapri.
Locul (a), V. habiter, p. 254.
Lope* s. f. pelle, r. 135. 366.
367. 391. 392. 545. 546. 547.
548. 549. 612.11 rame, p. 392.
batut Cu lopata, tout couvert1
comptes ; le battre, p. 265.11 a'l

lid& la refec, le gronder, p. 531.
neluat in bard, homme gros-
sier, sot, p. 591.

Lucia, adj, net, brillant.11 grade
lucie, pauvret absolue, p. 578.
- Fem. lude; pl. lucii, lucie.
Luca (a), v. travailler, p. 180.394.

399. 506.
Lucrare, s. f.
Pl. lucritri.
travail, p. 412. -
m. travailleur, ouvrier,
p. 394. - Pl. lucratorf.
Lucritor, adj. travailleur, p. 394.
!Awl-biter, 8.
46
61498
dacoromanica.ro
- 696 -
LUC
11 de travail, de la semaine,
p. 394. 561. - F6m. lucrcltdre ;
pl. luercItori, lucreit6re.

Lucru, s. n. travail, p. 2. 177. 309.
414. 500. 568. chose, p. 41.
171. 173. 252. 253. 337. 621. II
11
objet, p. 338. H luerts de gerernea,
travail mal fait, p. 309. - Pl.
lueruri.
LW, pr. pers. b. lui, son, sa, p. 3.
70; passim.
Lulachiii, s. n. indigo. 11 a face
ne pas russir, p. 394.

Lulea, s. f. pipe, p. 552. 553. Pl. miele.
Lume, s. f. monde, p. 90. 243.

257.11univers, p. 349.11in lurne,
dans le monde, p.562. 11 de ca'nd
lumea, de tout temps, p. 232.
11 a' i luet lumea in cap, se sauver,
p. 298. - Pl. lute,.
M', pr. per. me, moi, p. 46.

Macar, adv. [Mold.] tout au moins,
p. 636.11 quand bien rn6me, i,
p. 557.11 niel macar, pas m6me,
p. 645.
Wear, adv, tout au moins.11 niel

mdcar, pas m6me, p. 394.
Micelar, s. m. boucher, p. 235.

398. -Pl. mcicelari.
Micelirle, s. f. boucherie, p. 398.
- Pl. meiceldrii.
Micini (a), v. moudre, p. 398. 399.

456. 11 manger beaucoup, parler
beaucoup, p. 398. 11 a meicinti
contenter quelqu'un,
agir sa guise, p. 399.
Mich,* s.'f. trique, gourdin noueux, p. 652. - Pl. ma' duce.
Migar, s. m. ane, p. 126. Pl.
mgari.
MaT, adv. plus, p. 47. 59. 60;
cul Sra,
passim.11 encore, p. 116. 121.

127. 149. 156. 163. 241. 266.
337. 454. 540.11 encore, encore

plus, p. 21. 149. 557.11 encore,
OP., p. 195. 11 mal mutt, voir
mutt. H mal bine, voir bine. 0 mai
bun, voir bun. H mat- nti, tont

d'abord, p. 270. 271.11 cant mai
da, certainement out, p. 238.
V mai scii, pent-on savoir, p. 30.
Liming, s. f. lumi6re, p. 153. Pl. lumini.

Lumini (a), v. clairer, p. 390.
Lumtnare, s.f. lumire, chandelle,
p. 92. 551. 552. -Pl. /umindri,
Lung, s. f. lune, p. 77.
Lung, adj. long, p. 260. 301. 474.
601. 602.11 grand, p. 60. 267.
-F6ra. lungcl ; pl. lungi.
Luntre, s. f. barque, p. 394. 395.
396. 397.1[ a se face luntre
punte, faire tout son possible
pour russir, p. 397.11a umblei
in dottet luntre, essayer de trom.
per, p. 397. - Pl. luntre et
luntri.
Lup, s. m. loup, p. 15. 172. 174.
368. - Pl. lupi.

Lut, s. n. argilE., terre glaise, p.
461. - Pl. luturl.
m. [Trans.] artisan,
maitre ouvrier, p. 399. - Pl.
Meister, s.
m aister
Maistor,s. m. [Ban.] artisan,maitre
ouvrier, p. 399.- Pl. maistori.

Mali, s. n. rnaillet, p. 399. - Pl.
male
Mal, s. n. bord escarp, berge, p.

131. - Pl. maturl.
MalaIii, s. n. [Mold] millet, p.
555. 586. - Pl. malaiuri.
Mam, s. f. mre, p. 352. 444. 445.
- Pl. mame.
Mamaligh, s. f. bouillie paisse de
farine de =Is, p. 163. 520.PI. m an, alige.
Mimiligi, s. f. bouillie paisse de
farine de mals, p. 163. - Pl.

mdmalige.
mang, s. f. main, p. 24. 50. 51. 56.

62. 117. 135. 765.166.191. 192.
225. 245. 339. 340. 413. 417.

436. 454. 461. 481. 518. 519.
522. 545. 585. I] a face en mina,
faire signe de la main, p. 454.

la ?nand, au bras, p. 417.11 a
da in Wind, confier, p. 652. 11
a intra in mdnet, venir dans

les mains, p. 481.11 din mand,
des mains, p. 412.11pe md net,
aux mains de, p. 519.11 o wand,
dacoromanica.ro
- 697 -
MIN
MEL
un peu, p. 145. 146.- Pl. me/ ini,

mci ine et md ni.
Mani (a), v. mener. diriger, p. 364.
Manca (a), v. manger, p. 10. 18.

86. 88. 90. 91. 100. 114. 144.
155. 156. 157. 172. 258. 288.
368. 378. 391. 399. 484. 544.
554. 610. 611. 630.11 &Tensen

p. 26. 73.11 dmanger, p. 577.
11 a in tinca banii Cu lingura, jeter
l'argent par les fen6tres, p. 73.
11 a mancd sala, are ross

d'importance, p. 544.11 a ?neme&
o soponld, 6tre grond6; tre

battu, p. 630.
Mancare, s. f. plat, nourriture, p.
98.- Pl. md necia
Mandr, adj. belle, belle-fille, p.
522. - Pl. Indndre.
Mane, adv. doman), p. 67. 93. 240.
ea mane, bientt, p. 251.
*Mangar,
s. m. menue monnaie
de cuivre.11 a da mangclrul eel
de apoi, donner jusqu' son

dernier sou, p. 399. 400. - Pl.
mangdri.
Mngaere, s. f. consolation, p. 550.
- Pl. In angel
consolation, p.
550. - Pl. mcIngalerl.
MangaTere, s. f.
Manii (a se), v. r. se facher, p.

610. 650. 651.
Mana (a se), V. r. se facher,
marquable, important, p.
2.
442. 475. II important, grave, p.
272. 522.- Pl. mdri.
Mare, s. f. mer, p. 112. 140. 160.

205. 251. 252. 395.- Pl. mclri.
Maro, interj. l'ami, mon cher, p.
283.
Marta, s. f. marchandise, p. 229.

288. 400. 401. 423. 513. 626. -
Pl. mcirfuri.
Margine, s. f. bord, rivage, p. 395.
PI. indrgini.
N'aria. (a), y. marier, p. 424. 425.
436. 616.
Marmork, s.
f. marbre, p. 439. -
Pl. marmore.
Martor, s. In. tmoin, p. 402. -
Pl. martort.
Marunt, adj. menu, petit, p. 164.
- Fem. meiruntcl ; pl. mdrunif,
mdrunte.
adj. fe'm. peu, petite

quantit, p. 325.- Pl. mclrun-
Maruntea,
tele.
Mrunti. s. n. petite chose, ba-
gatelle.11 chose de peu de valenr, de peu d'importance, p.

402. - Pl. mdruntiquri.
Mask, s. f. table, p. 81. 133. 587.

lila masa', table, p. 520.
Ma-sa, pour munid sa, sa m'ere, p.
641,
p.
Masat, s. n. fusil (b, aiguiser), p.
Manie, s. f. colre, fureur, p. 626.
M'asea, s. f. dent molaire, p.654.
Manj1 (a), v. salir. 11 baibouiller, p.
Pl. nzsele.
Mata, s. f. chatte, p. 29. 358. -
651.
630. - Pl. madi.
653 654.
N'UD (a se), v. r. se salir, p. 490.
Manjit, adj. sali, p. 600. - Fem.
mcInjild ; pl. mcinjiti, mnjite.
Mantul (a se , v. r. [Mold.] , se
terminen 11 s'a mcintuit socoala,
il n'y a pas discuter, c'est

mon dernier mot, p. 606.
Manua, s. f. anse, poigne, p.
458. 459. - Pl. nuinuql.

Manz, s. vi. poulain, p. 243. - Pl.
(inji
M'arao, [Banat] , in loc. scirae, mci-
roc, tr6s-pauvre, p. 569.
Maracine, s. m. ronce, p. 168. 368.
- Pl. mdrainf.
Maro, adj. grand, p.
2. 59. 96.
101. 103. 107. 164. 195. 202.
203. 204. 250. 267. 347. 456.
475. 518. 519. 523. 537.11 re-
402.
Pl. in*.
Matase, s. f. soie, p. 3:33. - Pl.

171608Uri.
Matask,
209.
s. f. [Banat.] soie, p.
*Madi, s. f. pot-de-vin, p. 402.

Pl. made.
Mk, pr. pers. 1-er pers. sing. me,

moi ; passim.
fr.Ing , 3-e pers. sing. ind.
prs. il, va, p. 317.
interj, hldis done; rhomme,
p. 649.
Medic, s. nt. m6decin, p. 403. 404..
Pl. medid.
Mehenghe, adj. et s. fm. ruse,
p. 404.
Molo, s. in. colimaon, p. 556. Pl. melci.
Melit, s. f.
dacoromanica.ro
broie, macque, p.
- 698 -
MEL
40511 it merge gura ea melita,
c'est un moulin b, paroles, p.
405.11 melitcl, bavard, p. 405. Pl. melife.
Meliti (a), y. battre, p. 405.

MeRA, 8. n. broie, rnacque, p.
406. - Pl. meliNfe.
Mereil, adv. sans cesse. 11 tot me-
rat, sans cesse, sans s'arreter,
MIS
T. pos. mon, uen, p. 25.

62; passim.
Mezat, s. n. vente aux enchres,
p. 423.- Pl. mezaturi.
Me',
'MY, pr. pos. me, ma, moi, a moi;

passim.11 pour moi, p. 115.
Mi, pr. pos. h moi, me, pour moi,
p. 63. 170. 191. 192.
avancer, p. 128. 464.11 a merge
Mic, adj. petit, p. 1. 2. 202. 204.

348. 408. 445. 476. 613. - Fm.
'vied; pl. mid', mice.
Mie, pr. pers. moi, p. 523. 646.
Mie (o), s. f. mille, p. 268. 423.
424. 425. 426. 528.11 mii, milHers, p. 398.11 ali da o inie innaint e, lui donner de l'avance,
en pis,
Were, s. f. miel, p. 353. - Pl.
p. 346.
Merge (a), y. aller, p. 85. 115.
137. 247. 248. 283. 316. 366.
384. 390. 394. 405. 424. 456,
457. 507. 539. 542. 544. 626.
649.11 marcher, p. 302. 11 rouler,
din bute in bute, aller de mal
106. H a merge de
p.
olac, courir la poste, p. 457.

par'ccl'i merge plugurile, il est
heureux, ses affaires sont pros11
peas, p. C07.11 'it merge vest ea,
tout le monde en parle, p. 510.

Merindi, s. f. provende.11 au plur.
victuailles, provisions, p. 502.

-Pl. merinde.
Mert, s. f. [lliold.], boisseau, p.
266. 406. 586. - Pl. inere.
Mertic, s. n. boisseau avec lequel
le meunier mesure la part qui
lu 1.01/lent 5. la mouture; cette
part, p. 406.
Meserie, s. f. metier, p. 406. 407.
408. 409. 410. 411. 412. 576.
Mesteci (a se), y. r. [Banat], se

meler, se mlanger, p. 890.
Meter, 8. m. artisan, maitre ouvrier, p. 176. 180. 412. 413.
414. 415. 416. H meeeru-stricci,
mauvais ouvrier, p. 416.-Pl.

inefteri.
Meteug,
guri.
R.
418.
n. metier, p. 416.
576. - Pl.
megtepi-
Mimi, s. f. mesure, p. 209. 418.

420.11peste misurd, outre
mesure, p. 356.
Mimi (a),
ro.
mesurer, p.
71.
419. 421. 422. 423.11 a mi-
p. 426.
mieri.
Miez, s. n. amande, p. 368. - Pl.

miezuri.
Mijloc, s. n. moyen, p. 22.
11
la mificic, intervenir, p. 47. Pi. miji6ce.
Mili, s. f. piti, p. 447. 474. H

e mild, 11 a pitie, p. 474. -Pl.
mile.
Milul (a), v.
faire la charit, p.
162.
MincIuni, s. f. mensonge, p. 145.
- Pl. minciuni.
Mine, pr. pers. moi, p. 137. 271.
la mine, chez moi, p. 207. I[
de la mine, le mien, mon, p.

290.
Minte, s. f.
esprit, intelligence,
p. 95. 143. 146. 171. 303. 352.

564. 623. H cfi pierde ininfde,
perdre l'esprit, p. 358. - Pl.

miry.
Mintl (a), v. mentir, p. 257.

Minteos, adj. [Mold], sage, avis,
p. 85. - Fm. mintedsii ; pl.

minteofi, minte6se.
Mill (a se),
r. s'tonner, p.
467.
Mici (a se), v. r. remuer, p. 499.

"Mielie, a. f. tnisere, honte, p. 2.
- Pl.
qu'un, p. 423.11 a',1 ingsurd doug-
tas;
Miini, s. f. fourmillire.
beaucoup, p. 613. -- Pl. miine.
ieel
Misit, s.
surd pre cine-va, battre queli cinci, le rosser d'importance, p. 423.

Msur (s se), v. r. se mesurer,
rivaliser, p. 88.11 a se m'esurd
dupa, vivre suivant (en rapport
avec), p. 655.
11
n. [Mold] courtier, p.
630. - Pl. misiti.
Mistrie,
s. f. truelle. U are ami
iee mistria, il ne peut pas me
faire de tort,
inistrif.
dacoromanica.ro
p.
426. - Pl.
- 699 -
MIT
Mili, s. f. pot-de-vin, p. 402.

Mititel, adj. tout petit, p. 654.
655. - Fm. mititicci; pl. mititef, mititele.
Mocan, s.m. paysan des montagnes
de la Tranbylvanie qui vit de

l'levage des moutods, p. 426.
MU*
cut niel o mogie, tu n'as aucun

prollt, p. 260.
Mosor, s. n. bobine, p. 307.
Mogtenl (a) v. hriter, p. 436.
Mototoll (a), y. mettre en pelote;
chiffonner p. 353. 515.
Mot, s. f. habitant des montn gnes
427. 428. I homme grossiel ; sor,
de la Transylvanie, p. 467. Pl. mol.
Mocofan, homme grossier, rustre,

p. 428. - Pl. mocofanl.
MuchTe, s. f. dos, carne, tranchant,
Mofluz, s.
Mulge (a), v. traire, p. 14. 174. 488.
p. 428. - Pl. rnocanl.
158.-
m. banqueroutier, p.
Pl. mofluzi et moduji.
vilam, homme du
Mojic, adj.
peuple, p. 115. 567. -Pl. mo-
jicf .
Moldova, s. f. Moldavie, p. 468.

M61e, adj. frais, tendre, p. 272. g
a se Vise& mle ;cder, ne pas
savoir rsister, p. 295.296. Fm. ni6le ; pl. mol, mle.
MornaTe, s.
f. pouvantail. il femme
laide, p.424. 425.-Pl. momdif.

Moml (a), v. scluire, tromper,
p. 44.
f. moulin, p. 390. IIPitrd

de ni6rci, meule, p.382. - Pl.
inorf.
Morar, s. ni. meunier, p. 429.11 a
M611, s.
avi cap de morar, tre un sor,

p. 429.- Pl. morari.
Morariii, s.
ni. [Banat] meunier,
p. 429.- Pl. morarl.
p. 293. 437. 440. - Pl. muchif.
adj. et adv. beaucoup, trs;

passim. beaucoup, nombreux. ;
passi m. I multe, bien (beancoup)
des choses, p. 266. 268. 825.
581. II mal
plusieurs,
de mult,
multe'depuis long644.
Mult,
temps, p. 399. II de multe ori,

souvent, p. 267. fi cu mult mal
mult, de beaucoup plus, p.
300. II mal mult, plus, p. 24.
102. 107. 125. 149. 163. 175.
210. 262. 338. II mal mult, de

trop, en
p. 276. 431.
Multime, s. f.plus'
foule, grand nombre,
p. 272. - Pl. mulymf.
Multuml (a se), v. r. se contenter,
tre satisfait, p. 124. 263. 503.
Mumi. s. f. rnbre, p. 433. 640. 658.
Pl. mune.
Muna, s. f. travail, p. 353. 498.
Muncl (a), v. travailler, p. 550.
364. 569. - Fm. martcl; pl.
Muncit, adj. gagn en travaillant,

p. 33. - Fm. muncitd ; p.
morir, m6rte.
f. mort, p. 134. 271.
Muncitor,
Mort, adj. inort, p. 172. 257. 260.

M6rte, s.
a fi pe
Incide, Uva a l'article de la
mort, p. 382. face lucirte, il
y a mort d'homme, p. 470.344. 470. 560. 608.
11
Pl. moll.
M66, s. f. sage-femme, p. 429.

430. 431. 432. 433. It ift
sesee mge scl'l mogsccl, il trou-
vera son maitre, p. 433. Pl. mi*.
Mol (a), v. vaincre, battre quelqu'un, p. 433.

Mogie, s. f. terre, propi it, P.
15. 260. 406. 407. 416. 433.
434. 435. 436. 470.
fi
n'al fa"-
munciii, mur cite.

adj. travailleur, p. 437.
Fm. muncit6re; pl. muncitorf, muncit6re.

Muntn, s. m. [Mold j nom que
le Moldave donne au Valaque,

p. 512. -Pl. muntenf.
Muri, s. f. mita:, p. 621. - Pl.
mure.
Murl (ai, s. mourir, p. 52. 53. 86.
234. 243. 244. 245. 260. 335.
345. 346. 429. 654. 556. 681.
582. 607. 639.
Musa, s. f. mouche, p. 587.- Pl.

musci.
Multeriii, s. In. pratique, client,
Pl. mugteril.
p. 401. 438.
dacoromanica.ro
- 700 NA.
NE-
Na, interj. voil, tiens, p. 280. 11 na
Nebun, adj. fou, p. 48. 62. 94. 148.
ti-o, prends la, p. 280. 296. 297.

Ncovali, s. f. enclurne, p. 178.
448. - Pl. ncicovale.
Nicovalmi, s. f. enclume, p. 178.
135.11 a fi nebun in carte, etre

trs-instruit, p. 148.- Fm. nebund; pl. nebuni, nebttne.
Nebunie, s. f. folie, p. 351. Pl.
- Pl. nitcovaline.
Nadi, s. f. association, p. 505.-
vebunii.
Ne-buricat, adj. avec le nombril

non ump, p. 430. - Fem. ne-
PL. nade.
a
Nidejdo, s. f. espoir, p. 204.
trage ncidejde, esprer, p. 153.
Nidl (a), v. unir, abouter, p. 621.
Nidragl, a. ni. pl. chansses, culottes, p. 189.
buricatt I; pl. ne-buricafi, ne-buL

ricate.
11
Necaz, s. n. ennui, dsagrment,

p. 552. - Pl. necazuri.
Ne-chemat, adj. non appel, p. 26.
- Fem. ve-chematd ; pl. ne-che-
Nidull (a!, v. [Banat] tondre A,

aspirer, p. 152.
mati, ne-chemate.
Ne-cinstit, adj. ma lhonn te, p. 567.
NaIbi, s. f diable, p. 47. - Pl.

Nainte, adv. devant, p. 137.
vainte, dorenavent, p. 548.

Nalt, adj. haut, p. 348. - Fem.
naltd; pl. naly, valle.
Niki* s. f. vision, rey.

face ndlucci, prendre pour, p.
307.
Niplat, R. n. jante, p. 538. - Pl.

ndplati.
n. habitude (en mauverse part), dfaut, p. 504. -
Nrav, s.
Pl. /din/vi/A.
Nirivire, R. f. action de contracter
une mauvaise habitude, un
p. 411. - Pl. nirdviri.

Nas, s. ni. nez, p. 172. 327. 329.
365. 542. 555. 650. -Pl. nasuri.
Naf, s. m. parrain, p. 588. - Pl.

nag.
Nasce (a se), v. r. naitre, p. 349.
413.
Nascere, s. f. origine, p. 440. PI. nasceri.
Nastratin-Hogea,
s. m. Nastratin-
Hoges, nom d'hointne, p. 495.

N at, 8.m .
[Banat] indivi d u, homme,
p. 660. - Pl. nai,

Navi, s. f. navire, p. 303. - Pl.
nave.
Ne, pr. pers. 1-er pers. dat. et acr.

h nous, nous, p. 138 206. 278.
Ne-avere, s. f. pauvret, p. 439.
Ne-avut, adj. pauvre, p. 439. Pl. ne-aviti.
Ne-botezat, adj. non baptis,

431.- Fem. ne-botezatd; pl. nebotezat ne-botezate.
-Fin.ne-cinstiti; pl. ne-cinstili,

ne-cinstite.
d'aci
Ne-cl'oplit, adj. mal elev, grossier,

.
p. 439. - Fem. ne-cloplitd ; pl.
Necuratul, s. in. art, le diable, p.

22.
Ne-drept, adj. injuste, p. 157. 281.
929. -Fem. ne-drptcl ; pl. nedrepfi, ne-drepte.
No-dreptate, s. f. injustice, p. 43P.

440. 513. -- Pl. rie-dreptti.
Negot, s.
n. negoce, commerce,
p. 440.- Pl. negoturi.

Negoll (a), v. Pfoldl discuter, p.
440.
Negru, adj. noir, p. 11. 12.13. 54.

64. 366. 941. 472. 600.11 4ile
riegre, mauvais jours, p.
54.
niel' %Ora', nici alba*, sans rien

dire, p. 441.11 a se face negruverde, se facher, p. 441.11aq fi
vegru inaintea chilar, are desagi dable A. quelqu'un, p. 441.
Negustor, s. in. negociant, com-
merant, p. 442. 443. 444. 568.

632
Negustoresc, ad!. de commerant,

p. 63P. - Fm. negustorscd ; pl.
negustorescf, negustoresce.
Negustorie, s. f. coinmerce, p. 444.
445 - Pl. vegustorii.
Negutitor, s, in. ngociant, p. 445.
- Pl. negufdtori.
Negutitor, s. in. [Moid Jnegociant,
P. 446. - Pl. negulitori.

Ne-tinpicat, adj. non satisfait, me
content, p. 566. - Fem. ne-ini.
dacoromanica.ro
NE-
- 701 -
NIM
pacata; pl. ne-impcicall, ne-im-
p. 430. - Fem. fte-tcletcl; pl. ne-
pcicate.
Ne-incetat, adv. sans cesse, p. 656.
M'ay, ne-tclete.
Ne-tTat, adj. non coupe, p. 429.
adj. non redresse,

tordu, p. 345. 446. - Fem. neindreptatii ; pl. ne-indreptag, neindreptate.
Ne-Tndreptat,
Ne-linit1 (a), v. donner des soucis,

p. 67.
Nm, s. n. peuple, p. 390.- Pl.
ne-tdlaff,
Ne-tTet, adj. Proldl non coupe,

p. 430. 431. - Fem. ne-tclletd ;
pl. ne-tclleg, ne-talete.
Ne-unsk adj. non graisse, p. 465.
- Fem. ne-unscl ; pl. ne-unp,

ne-unse.
nm
Nemerl (a), v. parvenir , rencontrer, tomber juste, p. 402. 497.

498.
Nemiluita (cu), loc. adv. foison,

sans compter, p. 11.
Ne-molit, adj. sans le nombril
coupe, p. 430. 431. -Fem. nemoOld ; pl. ne-nzoifi, ne-mofite.
Nemtesc, adj. allemand, p. 518.Fem. nemtsal ; pl. nem(esci,
nenqrsce.
Ne-odihnl (a), v. donner des soucis,
p. 67.
Ne-pedepsit,
adj. pas instruit, mal
elev, p. 516.
Fem. ne-pedep-
sitcl ; pl. nepedepsiti, ne-pedepsite.
Ne-pottit, adj. non invit, p. 81.

115. - Fem. nepoftitcl ; pl. nepoftiri, ne-poftite.
Nepot, s. in. neveu, p. 224. - Pl.
nepoti.
Nerod, adj. sot, niais,
p. 64. Fem. nerclii ; pl. neroill, nercle.
Ne-srat, adj. non sal, p. 97. 98.
- Ffan. ne-sdratt I ; pi. ne-scirati,
ne-scirate.
adj. incapable, p. 173.
- Pl. ne-sdraveni.
Ne-sftrit, adj. sansfin,inpuisable,
p. 198. 261. - Fem. ne-sfirgit ;
pl. ne-sfirqi0, ne-sfirqile.
Ne-sdravn,
Ne-stins,
430. 431. -Fem. ne-taatcl; pl.
adj. [Mold.] sans fin,
p. 261. - Fem. ne-stinscl ; pl. ne-
sting ne-einse.
Ne-stricat, adj. non gt, p. 91.
- Fem. ne-stticatcl; pl. ne-stricatf, ne stricate.

adj. grossier, sans in-
Ne-subtiat,
struction, p. 447. - FBrn. ne-
subtiatcl, ; pl. ne-subtiail,ne-subyate.

Ne-supus, adj. insoumis, p. 555.Fem. ne-supuscl ; pl. ne-supuff,
ne-supuse.
Ne-tet, adj. [Mold] non coup,
Nevst, s. f. femme (pouse), p.
650. - Pl. neveste.

Nevinovat, adj. innocent, p. 447.
- Fem. nevinovatd, ; pl. nevinovafl, nevinovate.
'Nevoe, adv. difficile, p. 89.
NevoTe, s.
f. besoin, p. 11. 87.
necesit, p. 380. souffrance,

p. 436.11 infortune, besoin, p.
562. - Pl. nevol.
11
Nice, conj. [Ung] ni, p. 114.

Nicl, conj. ni, ne, non plus; pas5im.11 ni, pas meme, p. 74.
87. 130. 141. 142. 163. 181_4 181;
passim. 11 niel ... nicl
, p. 13.
29. 42. 88. 124. 129. 150. 185-
234. 269. 270. 293. 340. 872.

373. 441. 412 623; passim.
niel o, aucune, pas une, p. 24181. 260. 357. 386. 515.11 niel
un, aucun, p.
1-17.
216. 257.
391. 416. 418.11 niel una, aucune, p. 213. 11 niel odatd, ja-
mais, p. 57. 87. 113. 260. 284.

354. 369. 537.11 niel cum, du
tout, p. 105. 225. 299 30i. 457.
463. 493.11 niel ctind, jarnais,p343.11 niel mcicar, pas meme,
p. 394.
Nicovall, s. f. encime, p. 77. 175.
177. 210. 447. 449. - Pl. nicovelt.
Nicovaln,
s. f.
enclurne, p. 177.
449. - Pl. nicovalne.

Nicovan, s. n. enclume, p. 177.
449.- Pl. nicovane.
NIetura (a), v. [Un g.] balayer, 597.

Nime, pr. incl. personne, p. 349.
689. 640.
Nimene, pr. ind. personne, p. 257.
345-1. 583.
Nimenea, pr. ind. personne, p. 413.
NimenT, pr. ind. persoune, p. 228.

257. 658.
Nimerl (a), y. tomber juste, trou ver,
atteindre juste, p. 176. 207.
497. 498.
dacoromanica.ro
- 702 -
OCN
N1M
Nimic, adv, ren, p. 66. 85. 117.

241. 243. 257. 264. 282. 532.
650.
Nimine, pr. incl. personne, p. 569.

Nisce, pr. incl. des, quelque, 489.
Nisip, s. n. sable, p. 439. - Pl. nisipuri.
Nod, 8. n. noeud, p. 449. 450. 481.
Pl. nodurf.
f. nuit, p. 382. 489. -
Pl. nopti.
Noroc, s.
NoudijecT f i no* ccij. num. quatre-
vingt dix-neuf. p. 575.
Noudspre-dece, adj. num. dix neuf,

p. 450.
Nu, adv. non, ne... pas...; f assim.

II pang nu, avant de, p. 253.
Nuci, 8. f. noix, p. 368.-Pl. nuci.
Nuea et Nula, s. f. baguette, verge,
gaule, p. 23. 94. 335. 572. -
NoT, pr. pers. 1-er pers. s. mom. et

acc., p. 204. 283.
Ndpte, s.
Noud, pr. pers. nous, p. 243.
n. bonheur, chance, p.
Pl. nuele et nuiele.
Numa, adv. senlement, mais, p.

36. 77. 95. 275. 549. 601.
NumaT, adv, seulement, p. 47. 65.
231. 627.- Pl. morce.

Norocl (a), ro. rendre heureux, p.
631.
Nora'', 8. n. boue, fange, p. 461.

Pl. norefie.
Nostru, adj. notre, p. 109. 113.
520. - Fm. tuistra; pl. noqtri,
n6stre.
Nod, adj. nouveau, p. 220. 380, 450.
451. 654. 595. 596. 597. 598.-
Fm. now's* ; pl. no); nota.

Noud, adj. num. card. neuf, p. 48.
105. 117. 140. 162; passim.

numal de cat, de suite, p. 137.
Numdr, s. n. nombre, p. 171--Pl.
numere.
Numrd (a), v. compter, p. 48...290.
472.11compter, payer, acqui tter,
p. 257.
Numl (a se), v. r. se nommer, s'ap-
peler, p. 145. 443.
Nun* s. f. noce, p. 82. 626. - Pl.

nunti.
Nutret, s. f. fourrage, p. 251. - Pl.
nutrefe.
49. 143. 228. 278. 298. 445. 450.

481. 499. 523. 647.
o
0, adj. num. card. une, p.24. 47;
passim. une ratline, la mme,
p. 3001 nici o, aucune, p. 24,
181. 260,
0, pr, pers. fm. la, elle, imm6diatement c5t6 d'un verbe :
borace, 11
oborace.
ronfle, p. 453. - Pl.
Obraz, s. m. figure, p. 390. - Pl.

obraze et obraji.
Obraznic, adj. impertinent, p.115.

obraznica ; pl. obraznicr,
obraznice.
am cumpeirat'o, p. 14. 29. 112.

130; passim.
0, pour va, 3-e pers. sing. fut., p.
2. 30. 140. 363. 506. 516. 540.
Obroc, s. n. boisseau, p. 453. 454.
0, pour a. [Mold. et Ban.] il a,
pour les solides et pour les
0, pour va [Mold.] p. 328.
p. 48. 233. 237. 849. 525. 640.
Obadd. s.
f. jante, p. 450. - Pl.
obep.
ObiceTtl, s. n. coutume, habitude,
usage, p. 451. 452. 11 imp6t,
parfois : droit coutumisr [ancien], p. 450. 451. - Pl. obiceiuri.
Obor, s. n. marche AUX foins ou
aux bestiaux, p. 452. 453 -Pl.

obre.
boroc, s. n. boisseau.11 c6se la o-
a pune in obroc, tromper, p.

451. - Pl. brace.
'Oca, s. f. ocque, ancienne mesure
liquides, p. 250. 454. 455.11 a'l

prinde cu ocaoa miccl, le prendre
en faute, p. 455. - Pl. ocale.
*Oca.rmuire, s.
f. administration,
p. 456. - Pl. occirmuiri.

s. In. ceil, p. 32. 60. 64. 99.
142. 143. 229. 231. 238. 241.
303. 301. 400. 402. 441. 474.
521. 524. 544. 551. 532. 668.
569. 583. 632.11 ea chi' buni,
d'un bon ceil, p. 99.- Pl. ()chi.
Ocnk, s. f. bagne, p.456. - Pl. ocne.
dacoromanica.ro
ODA
- 703 ODA
dar, une fois, p. 421. 422. 541.

de Mata*, tout d'un coup, P.
396.11 niel data, jamais, p. 57.
87. 113. 260. 283. 354. 369. 537.
Odgon, s. n. grosse corde, cable.

a trage odgonul, tirer profit,
p. 456. - Pl. odgne.
Odihni, s.
odihne.
f. repos, p. 514. - PI.
Odihnl (a se), ro. r. se reposer, p.

193. 342.
Ofticos, aclj. poitrinaire, p. 526.Fm. ofticsol ; pl. ofticofi, oftic6se.
Ogar, s.
ogarf.
in. lvrier, p. 191. - Pl.
dle, s. f. mouton, brebis, p. 173.

174. 868. 398. 436. 488. 489.
574.-Pl. of.
OTem, s. n. part du mennier, sur
la monture effectue, p. 456.
447.11 s'a sfirqit felina, il n'y a
plus do profit a obtenir, p.
457. - Pl. o'lemuri.
Oite, s. f. timon, p. 364. 457. Pl. oiqtf.
MI, pour yola, forme le futur, p.

363.
pl. fut., p. 611.

Omega, s. f. omga, lettre de l'al-
phabet grec, p. 13. 461.
Omenesc, adj. convenable, corred,

p. 631.- Fm. omenescii; pl.
omenescf, omenesce.
Omenesce, adv, convenablement,

correctement, p. 633.
Omenie, s. f. considration, p. 36.
49. - Pl. omcnif.
OmorT (a), v. tuer, p. 290.
Opor, s. n. partie postrieure

moyeu, p. 461.
Oprl (a), v. arrter, p. 654.
Opt, adj. num. card. huit, p. 156.
481. 592.
Or, pour vor, form. 3-e pers. pl.

fut, p. 283.
Orb, 8. in. et. adj. aveugle, p. 6.
569. - Pl. orbt.
Orbl (a), v. aveugler, p. 402.
Ori, s. f. fois, p. 258. 259.11 de
multe orf, souvent, p. 257. 421.
422.11 adesca orf,
363.
souvent, p.
OrT, conj. ou, ou bien, p. 374. 445.

orf
ou
,
1
6i, s. f. pot, marmite en terre,
vase, p. 81. 459. 460. 461.469.

- Pl. Ole.
s. n. diligence, chaise de
poste, p. 457. 458.11a merge

de olac, courir la poste, p. 457.
1
Om, pour vont, form. la 14re pers.
a '1 tila de olac, le presser,
p. 457.11a fi cal de olac, travailler sana ti Ove ni repos, p.

458.11 de olac, beaucoup, suffi-
p. 372. 3731 orf-ce, n'importe

quel, p. 103. 112. 311. 356. 411.
500.11 orf i ce, n'importe quel,
p. 41.11 ori-ce, n'importe quoi,

p. 252. 344. 513.11 ad ccit, tant
que, p. 346.
OrtnduTli, s. f organisation, p.
461.- Pl. orindufelf.
*Ort, s. n, le quart d'une piastre,
p. 63. 209. 387. 461. 462.
samwent, p. 457.
*OlAcar, s. ni. estafette, coutrier,
p. 47. 458. -PI. oleicari.
Os, s. n. os, p. 236. 394. 636. -
Olar,
Pl. osci6re.
OsTe, s. f. essieu, p. 368. 463. 464.
s. m. potier, p. 458. 459.
4e0. 461.11 a ride risul olarulul,
rire jaune, p. 461.- Pl. olarf.

p. 459. -Pl.
OlarTil, s. m. potter,
olari.
Om, s. in. crature, hom me, gens,
p. 25. 40. 41. 52. 63. 87. 94.

96. 100. 117. 118. 143. 146. 149.
166. 192. 234. f45. 257. 258.
302. 821. 334. 346. 346. 349.

350. 351. 353 354. 361. 365.
874. 394. 398. 411. 416. 418.
445. 504. 505. 516. 533. 552.
553. 558. 671. 576. 585. 592.
608. -.Pl. (mera.
Pl. Ose.
Osefor, 8. n. petit' os, p. 394. 465. 11 a unge oda, graisser la
atte, p. 46:1 - Pl. osif.
OsIndi, s. f. conchunnation, punition, p. 267. 268. 462. 463. - Pl.

ositqf.
*Ostfack s. f. retraile ; paye. fi a
lua ostfacci, prendre son du,
p. 466.
Otra* s. f. poison, p. 426. 427.
- Pl. otrcivurf.
Oil, 8. 51. ceuf, p. 445. - Pl. u?.
Oui (a), v. pondre, p. 575.
dacoromanica.ro
- 701 PAC
Pacat, s. n. [Mold.] pech, p. 466.

567. - Pl. pficale.
Pace, s. f. paix, p. 466. 511. - Pl.
pa&
Moche, s. in. pou, p. 45. 440.Pl. paduchi.
raduclife, s. f. pou, p. 45. -PI. pelduchi.

More, s. f. fort, p. 590. 632.
637.
Paduret, adj. sauvage (fruit), p.
427. - Pl. padurey.

Pagubi, s.
perte, p. 153. 154.
400. 467. 468. - Pl. pagube.

Pagubaf, R. in. celui qui perd, qui
est ls, p. 469. - Pl. pagubaqi.
Pagubl (a), v. prouver une perte,
un dommage, p. 153. 443. 444.
469.
Pahar, s. m. yerre (A boire), p.

211.- Pl. pahare.
Pahont, s. ni. homme sala et gros-
sier, p. 470.- Pl. pahonfi.
Majen, s. m ara igne.11 toile d'a.
raigne, p. 523.- PI. paiojeni.
PaTanjen, s. ni. [Trans.] araigne.

I
tulle d'araigne, p. 522.- Pl.
paf anjenf.
PaTejin, s. m. araigne.
11
toile d'a-
raigne, p. 522. - Pi. pcifelini.

Pabe, s. f. pain, p. 174. 235. 272.
554. - Pl. pdIni.
Pari, s. n. f6tu de paille, paille,
p. 6 262. 263. 502. 503. 536.
537. - Pl. pate.
PU (a), v. frapper, p.88. 389.
Palma, s. f. paume (de la main),
p. 516.
*Palma, s. f. empan, p. 349. 470.
- Pl. palme.
*Palman, s. n. huitime partie de
l'empan, p. 470.- PI. palmee.

ParnInt, s. n. terre, p. 42. 570. Pl. paminturi.
Pan, conj. pour pana, jusque, p.
647.
Pana, conj. jusque, jusqu'A, p. 8.

104. 105. 146. 147. 162. 292;
passim.11jusqu'A ce que, p. 84.
100. 280. 346. jusqu'A ce que,
du moment que, p. 114. 192.11
tant que, p. 447. 522. 595. 596.
597. 11pdn cand, tant que, jusqu'A ce que, du moment que,
11
PAR
p. 114. 192. 447. 448. pana ce,

11
jusqu'A ce que, avant de, p.
126. 135. 579.11peinel nu, tant

que, avant de, p. 253. 504. 505.
570. 11pdn i, jusqu'A, p. 224.
Pana, s. f. plume (pour crire), p.
470. - Pl. pene.

l'andar, s. ni. veilleur, gardien, p.
471. - Pl. pandari.
Pane, s. f. pain, p. 174. 394. 554.
- Pl. pela
Pantahuza, s. F. registre de souscription (pour glises, etc.), p.
471.
Pantece, s. in. ventre, p. 381.

Panza, s. f. toile, p. 624.11 voile
(de navire), p. 204. 471.11 pa n'n
pebtzele albe, jusqu'A son dernier sou, p. 363. - Pl. panze.

Par, s. m. pieu, p. 18q. 261.11 pi-
quet, pieu quo l'on plante au.

milieu de l'aire, p. 471. 472.11
a deslega funfa de la par, terminer une affaire, p. 471.11 s'a
strins funia la par, il va mourir, p. 471.

*Para, s. f. centime, p. 228. 445.
472. 473. 474. 475. 476. 477.
478. 479. 480. 481. 482. 483.
484.11 parale, argent, p. 401.
472. 473. 474. 475. 476. 477.
478. 479. 480. 481. 482. 483.
484. 525. 601.11 lega paraoa cu
Oece noduri, i.'est un gr ippe-
son, p. 481.11 a nu ave para

franta, ne pas avoir un rouge
liard, p. 482.11a nu av para
chicira, mme sens que le prcdent, p. 4S2.11 a fi lefter de
parale, charg d'argent comme
un crapaud de plumes, p. 482.11
plin de parale ca canele de pureci, sans le sou, p. 482.11 trei

de o para. sans valeur, p. 483.
a'l scie cate parale face, savoir
ce qu'il vaut, p. 483.11 a nu face
parale, ne rien valoir, p. 483. Il
a luet la trei parale, gronder

vertement, seconer d'impor-
tance, p. 483.11 al face de dota

parale, intime sens que le prcdent, p. 484.11 a nu ar para
dacoromanica.ro
de ac, ne pas avoir un rouge

hard, p. 481.11 -Pl. parale.
- 705 -
PAR
Pare, 8. f. flamme, p. 556.

Par' &A, contr. pour pare-cd, on
diratt que, cornme si, p. 8.

68. 79. 116. 119. 1C 9 ; passim.
Pare ea, on dirait que, p. 69.

Preche, s.
f. [Mold.] paire, p.
P2C
Pstri (a), v. garder, conserver,

p. 48. 62. 165. 235.
Pastramagie, s. m. marchand de
viande boncane.
grossier
personnage, p. 490. - Pl. ras11
tramagir.
Pirete, s. in. mur, p. 224. -PI.
Papf, s. m. [Mtg.] billet de vente

et d'identit du betail.11 it del,
Preil, s. in. [Mold.] ruisseau, p.

168.- Pl. petrate.
Pl. pei2ufurt.
Pat, s. It. lit, p. 89. 576. 596. -
peirinf
Parte, s. f. part, p. 484. 485.11 part,
profit, p. 140. 141. 142.11 a'f
Mat, adj. sali, souffl. 11 qui a

une tare, mal fame, p. 566.-
387.- Pl. pelt-eat.
piireft.
Printe, 9. m. Ore, p. 352.- Pl.
face parte, prendre pour sa
part, p. 281. 332. 11 band parte,

avoir bonne part, profit, p.
142.11 tn parte, de son c6t,

p. 533.- Pl. peirft.
Particick s. f. petite part, p. 485.Pl. particele.

Visa (a), s. importer.11 nu 'mt
pasii, je ne m'inqu,ete pas, peu
m'importe, p. 575.
Pasat, s. n. bouillie de mals, moulu gros, et mlange de fromage
on de lait.11 it curge laptele in
pasat, il a bien plu dans son

&voile, p. 92.- Pl. pasaturt.
Pint, s. n. mme sens que pa-
sat, p. 650. -PI. peisaturt.

Paqaport, s. n. passeport.11 a't da
papportul, le flanquer a la
porte, p. 488. -Pl. pafaperte.
Pascalie, s. f. calendrier. 11 a' gi
pierde pascaliile, perdre son

compte, se dconcerter, p. 485.
- Pl. pa scalit.
Pasce (a), v. paltry, p. 358.11 faire
paitre, p. 14.
Pasce, s. f. Parities, p. 551. 555.
PascT, s. f. pl. Parities, p. 657.
Pasere, s. f oiseau, p. 33. 52. 63.
64. 146.11 lapte de pasere, chose
rare, introuvable, p. 64. - Pl.

peisrt.
Opp", il la cbasse, p. 490.Pl. paturt.
Fem. ptitatei ; pl. pilaff, pc-date.

Pt1 (a), s. patir, endurer.11 a pdti'to, il a t attrape. p. 113.
Mimes, adj. patient, qui souffre,
p. 165.11 malade, p. 269. Fem.
patimaqd; pl. pcItimagt, patimage.
Mimi (a), v. souffrir, etre malade,

p. 382.
Patru, adj. num. card. quatre, p.
62. 142. 143. 243. 278. 859. 583.

adj. num, quarante,
Patru-klecT,
Pe, prep. sur, p. 8. 71. 112. 129.

131; passim.11 pour, p. 591.
pour, avec, p. 352. 353.11 par,
p. 72. 2.58. 269.11 A, au, p. 125.
157. 166. 257. 262. 282. 288.

513. 619. 660.11 dans, sur, p.
94. 317.11 sur, d'apres, p. 120.
11 contre, p. 650. 651.11 avec, le
long de, p. 299.11 confi a, p.

50. 51. 11 formant l'accusatif
sans se traduire en franais,
40. 44. 45. 46. 52; pas5im.11pe cdt, en tant que, p.

Th8.11 pe jumatate, la moithi, p.
61.11 pe capul, sur le dos de,
p. 76. 11 pe cat, suivant ce que,

p. 93.11 pe drum, sur la route,
en voyage, p. 111.11 a fi pe
merle, etre l'article de la

ma, p. 382.
Pe, prep. sur, p. 112. 160.11par,
Paseresce, adv. la manire des

oiseaux. 11 a bleep pdseresce,
p. 281. 11 pour, p. 371.11 it, P.

269.11de, p. 133.11 contra, P.
quet, p. 349.
Piserica, s. f. petit oiseau, p. 610.
II forwent l'accusatif sans se

traduire en franais, p. 169.
l'14; passim.
apprendre comme un perro-
611. - Pl. pa serele.

PiseroTil, s. in. petit oiseau (male),
p. 611.- Pl. pdarot.
Pastor, 8. in. pasleur, berger, p.

488. 489.
650. 651.11 le long de, p. 395.
Mat, s. n. peche, p. 25.
280.
267. 574.11 't pcicat, &eat dorn-
lunge, p. 6081 ce e drept nu't

pecat, ce qui est vrai est vrai,
dacoromanica.ro
- 706 PEO
PIS
p. 280.11 pcat de, c'est donimage pour, p. 401. -Pl. pcate.

Pecingine, 8. f. dartre, p. 572. Pl. pecingini.
pierre aiguiser, p. 493.-Pl.
Murar, s. m. vendeur de goudron, p. 490. - Pl. p8curarl.

Pedpsi, s. f. punition, p. 491.Pl. pedepse.
foulon,
p. 496.
PicA (a), v. tomber, p. 117. 6571
tornber goutte goutte, p.
408.
Picetur, 8. f.
s. f. perte, p. 450. - PI.
goutte, p. 104. 105.PI. picaturi.

Piden s. in. pied, p. 129. 245.
Viilcea], p.
Picur, s. in. [Ung] goutte, p. 104.
Pedepsl (a), y. punir, p. 162. 491.

Peire,
petre.
*Pie, s. f. pilon, moulin
peirt.
Pele, s. f. [Mold.
et
442. 443. 473. 557.
pfL
617. -
382. 400.-Pl. pidn.

107.
46.
Pentru'
47. 54. 67. 189. 203. 311. 376.
s'a rupt
piedica, il n'y a plus d'obstacle, p. 494.-Pl. piedice.
434; passim. 11 Pour avoir, en
Piele, s. f. peau, p. 442. 443.579.
prp. pour, p.
Piedici, s. f. entrave.11
3.
9.
change de, p. 268. 472. 645.11
potra cit., par ce que, p. 668.

Pepene, s. m. melon, p. 316. Pl. pepeni.
Pept, s. m. [Mehedl poitrine, p.
280.-Pl. pepturi.
Per, s. ni. poli, p. 516.-PI. pea.
Perdaf, s. n. lprimande, p. 491.PI. perdafurt.

Perde (a), v. perdre, p. 153. 231.
858. 363. 444.11 minen p. 15.
Perde (a se), v. r. prold. et Ung
se perdre, etre perdu, p 57. 59.
Pereche, s. f. paire, p. 569. - Pl.
perecla.
perey.
Perl (a), v. p6i ir, p. 431. 11 prir,
disparaitre, p. 57.
pcheur, p. 492.
572.-PI. pescan.
Pescar, s. in.
s. tu. poisson, p. 392. 608.
Pesce'
627.-Pl.
pes&
156. 268. 368. 377. 378. 485.

dpenser sans profit,
perdre, p. 367.
Pierde (a se), v. r. se perdre, p.
59.11 se perdre, se Oler,
613.
11
p. 129.
Pierdut, s. n. those perdue, p.402.-
Pl. prerduy.
Pierl la), v. prir, disparaitr6, p.
284. 416. 488. 589.
f. pierre, p. 571. pitrci de mrei, mr.ule, p. 382. 11
Pl. pletre.
Pile, s. f. lime, p. 494.-Pl.

Pill (a), v. limen p. 495.
Pilnie, s. f. entonnoir, p. 418.PI. pilna.
Pilug, s. 92. [Mold] pilo% p. 495.
seirac pilug, pauvre
510.
11
Pein, adj. comptant, p. 73. 492.

Pelingea, adv. de suite, au comp.
tant, p. 492.
Peste, prp. sur, p. 233. 383. 498.11
par dessus, p. 316. 532.11 au
dela de, p. 163. 11 oture, p. 356.11
a da peste, tomber sur, p. 528.
V. IBucovj tarden re-
tarden pouvoir garder, p. 188.

Petin, adv. de suite, immdiatement, p. 80.
Petec, s. n. [.Moldi lambeau, pice,
morceau, p. 434.-PI. petece.
n. lambeau, morceau,
pice, p. 216. 434.-PI. petice.
Pare', 8. f. pierre, p. 23. 70. 130.
Petic,
grossierement, p. 547.
Pierde (a), v. pordre, p. 22. 110.
PTtr, s.
Perete, s. in. mur, p. 587. - Pl.
Pestl (a),
617. 632.-Pl. piet.
PTemn, s. n. farine de mais moulue
s.
493. 571. 572.11 para de ascuyt,
comme Job, p. 570.

Pin, prp. par, p. 184.
Pingea, s. f. demi-semelle.
puye pingeua, trornper, mentir,
11
agir a sa, guise, p. 137. - Pl.
pingele.
Pio, s. f. mortier piler,

foulon, p. 497. 498.-Pl.
p ioe.
Pipil (a), y. tater, p. 498.

Pin (a;, v. accuser, inculper, dnoncer, p. 495.
a face
Piron, s. n. gros clou.
(teiia)pirne, trembler de froid ;
bavarder (rarement), p. 495.11
Pl. pireme.
Pisa (a), v. battre, piler, p. 496.
dacoromanica.ro
PIS
- 707 -
Pisilog, s. n. pilon (piece auxiliaire du mortier), p. 495. Pl. pisal6ge.
Pisettire, s. f. ITIngl pissotiere,
lieux d'aisance, p. 317. - Pl.

piqetori.
Mica, s. f. chat, chatte, p. 363.Pl. pisici.

Piste, prp. sur, par dessus. 11 a
da piste, trouver, p. 396.
Pistl (a), v. jailler, suinter, p. 105.
Pistol, s. n. pistolet. 11 seirac pistol,
pauvre comino Job, p. 570.
Pitiggat, adj. pointu, grle, p. 348.

Fem. pifigcriatei ; pl. pifigdfali,
Pitiga, s. m. rnsange noire, p.

611.-Pl. Pitigoi.
Pitiri, mot qui n'a pas de sens,
forg pour se moquer de la

prononciation dfectueuse des
Grecs, lorsqu'ils parlent le Roumain, p. 370.
HA, s. f. [l'una.] sou, p. 496.-
Pl. pitule.
PAJA, s. f. mortier piler, moulin foulon, p. 496. 497. 498.
499.11 a bate apainpiu, battre
l'eau, p. 496. /1 a se pune piud,
faire la courte-echelle, p. 498.1
a umbld iutecapiva, aller lenteunent, p. 499.-PI. piue.
Ptzdrie, s. f. poussire vil resulte
du broyage du lin ou du
chauvre, p. 499. 11 ca pizderil
s' aprinde, il prend feu comme
PLU
l'on doit faire, p. 41. - Pl. pla
nurf.
Plange (a), v. pleurer, p. 344. 367368. 514.
Plange (a se), v. r. se plaindre, p.
92.
Plsea, s. f. manche du couteau

(un des ctes).11i s niicpl
il est A l'article de la
mort, p. 499. - Pl. plaaele.

Plastor, s. n. emplAtre, p. 600.
Plata, s. f. paye, salaire, payement

dt, p. 17. 375. 401. 600. 601.
508. 631.11 payement, acquit, p.
17. 631. 632.11 de plata', A payer,
p. 364.11 a trage la plata, doit

atteindre (le coupable), p. 462.
atoil lucrul, i el
cum
travail, teI salaire, p. 500.11 a'i
Juez plata, recevoir la justo puni-
tion de ses mfaits, p.501. Pl. pla0.

PlAti (a), v.
payer, p. 18. 26. 81.
82. 165. 280. 258. 259. 262 311.

335. 936. 469. 501. 502. 509. 520.
531. 652. 633. 641. 652.11 valoir,
p. 337. 406. 407. 450.11 a'ff plcIti
datara sa, tnourir, p 262.11 a'ff

pida refeneua, payer ses dettes,
p. 531.
M'Altor,
adj. payeur, p. 502. -
Fm. plcItitrci ; pl. plata 0)1,

pleitit6re.
Platnic,
adj. payeur p. 502. 603.
- Fem. platnial ; pl. platnici,
platnice.
de l'toupe, p. 499. - Pl. pis-
'Meca (a), v. partir, s'en aller, p.
Place (a), v. plaire, aimer, p. 41.
112. 204. 498. 633.

Pleci (a se), v. r. pencher, p. 204.
derif.
281. 458. 459. 467.

PlAcere, s. f. plaisir, p. 25. 114.Pl. pkicerf.
Plicut,
adj. agreable, p. 60. -
Fem. pldcutd ; pl. plcicuti, pl jicote.
PlAcintar, s. m. rnarchand de galette, ptissier. 11 gogogile

cintarulut, mensonges, p. 499.
- Pl. pleicintari.
PlaTvas, s. n. crayon, p. 144.-Pl.
Plan, s. n. plan, p. 96. 338.11 a da
pe planul al noullea, ne pas

tenir compte de, p. 499. II planta
c'est la lai clero et

le pot au lait, p. 594.11 a face
planul, dcider, tablIr ce que
appuyer, p. 562.11 a'fi pleca

capul, appuyer sa tete. p. 662.
Plecare, s. f. dpart, p. 139. - Pl.
plecclri.
Plefturl (a), v. gronder, p. 503.

Plesnl (a), v. clater, p. 280.
s. f. baile de bl, p. 263.
Plvi'(adj.) plein, rempli, p. 25. 72.

Plin,
75. 81. 99. 101. 102. 103. 107.

259. 522. 11 plein, charge, p.
4821 a fi plin de avere, riche,

charg d'argent, p. 25. - Fem.
plind ; pl. pUni, pline.
Plosc, interj. crac, p. 168.

Plosnit, s. f. [Mold.] punaise, p.
443. - Pl. plofnite.
Plug, s. n. charrue, p. 2. 504. 505.
506. 507.11 la plug se cunsce
dacoromanica.ro
- 708 -
PLU
rom tima, l'ceuvre on connait

l'ouvrier, p. 503.11 a' fi pune
in plug Cu eine-va, s'associer A;
dfier
lul chercher
querelle, p. 506.11 NI& ii-e plugul
de-aqa brazdcl, cela dpasse tes

forces, p. 506. par'aimergeplu.
jurile,il est content, p. 507. iii
umblci plugul (bine), ses affaires
vont bien, p.507.11 'i-a stat pluaul, il ne gagne plus rien, p. 507.
1 par' di trage in plug , 11 est trs
malgre, 11 est essoufl, p. 507.
acesta ini plugu, ce sont mes
moyens d'existence, p. 507. Pl. pluguri.
Plut, s. f. lige, p. 277. -Pl. ptute.

Plutl (a), 9.). flutter, surnager, p.
33. 284.
Podint, s. f. pnitence, repentir,
p. 585. - Pl. pocciinfe.
Pocinog, s. n. embarras, ennui. 11
a da de pocinog, prouver un
ennui, p. 503. - Pl. pocinoguri
et pocin6ge.
Poda, 1-er pers. sing. du verbe, a

put, je puis, p. 306.
Pod, s. n. grenier, p. 433. 473. 11
TUO, p. 339. - Pl. podurt.
Podgorn, s. in. [Mold.] vigneron,
p. 508. - Pl. podgoreni.
Poni, s. f. envie,*p. 75. 84.- Pl.

pofte.
Pottim, loc. je vous prie, p. 520.
Poghirc, s. m. glaneur.11par'ecil,
poghired, il n'a pas de chance,
p. 508.
Polit, s. f. traite, lettre de change,
p. 508. 509.11 l face polip,

le fait aller, p. 609.11
po-
lita, lui rendre la monnaie de

sa pice, p. 509.- Pl. poli4e.
Pom, s. in. arbre, p. 585. 589. -
Pl. pomf.
Pm, s. f. plfoldl raisin, p. 508.
Poma* s. f. aurn6ne, p. 86.116.
Pl. pomeni.
P omenl
(a se), v.
r. regevoir
l'improvisto:), rencontrer inopinment, p. 267. 268.

Pop, s. nt. prtre, p. 82. 454. 481.
Pl. popi.
Popas, s. n. halte, tape, p. 508.

Pl. popasuri.
P rt, s. f. porte, p. 264. - Pl. poli.

Poruncl (a), y. commander, p. 86.
Poti, s. f. poste, p. 509 11 pqta
PRE
satuTuf, bavard, p. 509. - PI.

pofte.
Pote, s. f, poste, p. 159. 509.
II
a fi cal de pogtei , tre employ

toute sauce, p. 509.11de o
poge, de loin, p. 509. -Pl. poge.
Potcovl (a), v. ferrer (un cheval).
11 tromper, p. 510.
Pote* s. f. sentier, p. 109.- Pl.

pote&
Poternic,
adj.
[Bari.] ruissant,
grand, p. 440. -Fm. poterniecl;

pl. poternici, poternice.
Pot160, s. f. vieux dcrpit, p.
Potlogar,
s. rn. voleur, p. 510. -
Pl. potlogari.
Potrivl (a), V. ajuster, assembler,
p. 213.11 arranger, p. 176.
Potrivl (a se), v. r. se ressembler,
s'ajuster, p. 531. 603.
*Potrivnic, adj. adversaire, p. 369.

- Fm. potrivnieci ; pl. potrivpotrivnice.
Povar, s. f. charge (transporte),
p. 170.- Pl. povert.
Poveste, s. f. conte, p. 337. 510.

512 -PI. poveqli.
Prdi (a), v. voler, p. 156.
Prjin, s. f. perche, p. 232. - Pl.
prajini.
Pranz, s. n. repas de midi, p. 91.
Pl. pranzurti.
Prp'dl (a),
v. perdre, gter, p.
187.
Prpdl (a se), v. r. se ruiner, p.

335.11se perdre, p. 33. 57.
Pripdit, adj. ana,nti, misrable,
p. 5 Z. -Pl. preipciditi.
Prsl (a), v. produire, p. 67.
Pratie, s. f. fronde, p. 320. 513.
- Pl. preigii.
Privlie, s. f. magasin, boutique,

p. 513.- Pl. prclvlii.
'Trulla, s. f. loi civile, rgle,
code, p. 513.11 a pune pravilcl,
tablir, p. 113.
repas funbbre, p.
115. 555. -Pl. praznice.
Pre, prp. sur, p. 556; passim. 11
formant l'accusatif sans se traduire en francais, p. 95. 100.
112. 114. 217. 386; passim.
Praznic, s. f.
pre ad, autant que, p. 188.

Pre, adv. [Moldl trop, p. 145.
Prea, adv. trs, trop, p. 97. 255.
584.
dacoromanica.ro
PRE
- 709 PUN
Precum, adv. comme, ainsi que,
Proces, s. n. procs, p. 514.- Pl.
p. 421.
Precupet, s. m. revendeur, P. 514.
*Procopslg, s. f. instruction, sa-
- Pl. precuperi.
voir, p. 50. 515. - Pl. procop-
Preface (a), v. changer, p. 94.
self. .
Preface (a se), y. r. se changer,
se transformer, p. 255.
Preggfi (a se), v. r. se prparer,

p. 364.
*Pren, prp. par, A travers, p
Prepeleag, s. n. rancher, chalas
portant des barres, servant

soutenir la vigne, p. 514.
Pret, s. n. prix. Cu 22).4, bon
pi ix, p. 423. -Pl. preluri.
Prep (a), s. valoir, p. 252. 253.
11
apprcier, p. 290.
Pretutinderifa, adv, partout, p. 572.

Pricepe (a se), v. r. comprendre,
p. 326.
*Pricing, s. f. accusation, p. 614.

Pl. pricine.
Pricing, s. f. faute, p. 514. - Pl.
Prieten, s. in. ami, p. 65. 99. 245.

334. 562. - Pl. prieteni.
Prietin, s.
prietini.
Procopsi (a se), s. r. s'enrichir,

parvenir, p. 515. 516. 11 s'in-
truire, p. 516.
Procopsit, adj. instruit, p. 200.
Fm. procopsitcl; pl. procop-
sif i,
89.
11
pro ese.
m. ami, p. 245. - PI.
Prieteug, s. n. amiti, p. 368. 505.
-Pl. prietefuguri.
f. danger, p. 203. -
Primejdie, s.
f. remplacement.
de prinienaci, de rechange, p.
71. - Pl. primineli.

(a), v. recevoir, accepter,
Priml
p. 66. 263. 502. 503. lregevoir

en retour, p. 75. 419.
Priminlg, s. f. remplacement.
de priminlci, de rechange, p.
71. - Pl. priminelf.

Prin, pap. travers, p. 17. 189.
237. 303. 698.11 dans, p. 307.
473. 527.
par, p. 183. 184.
11
185.
Prinde (a), v. attraper, P. 455.

occuper, p. 475.11 saisir, p. 193.
II
prinde de, prendre, mettre

la main sur, p. 192.
11 a
Prinde (a se), v. r. prendre, marquer, etre absorb par, p. 160.
Printre, prp. travers, p.
ni. bAton fourchu, p.

516.11 cu hdrtia in propp, en
faisant grand bruit, grands
cris, p. 516. - Pl. protapuri.
Protap, s.
Protap, 8. in. fleche,
timon du
chariot, p. 516. 617. - Pl. pro-
tap uri.
Protgpl (a se), s. protester, p. 518.
*Protivnic, adj. contraire, malveil-
lant, p. 369. - Fm. protivni-
; pl protivnici, prottvnice.
s. m. nourisson, enfant,
p. 431. 433. - Pl. prunci.
PuTc, s. f. poulette, chrie, p.
533. - Pl. puice.
Pail, 8. en. petit (d'un animal),
Prune,
petit eufant.11puf de lele, ba-
Pl. priin ejdii.

Primenl, s.
Prost, adj. mauvais, p. 10. 229.

537. 660.116816, sot, p. 240.
cal prost, rosse, p. 458.- Fm.
prsti i; pl. prosti. pr68te.
Prost, adv. mal, p. 145.
34.
204. 358. 11 parmi, au milieu de,

p. 433.
PriveghIg (a), v. veiller sur, surveiller, p. 173. 489.
tard, fils de putain, p. 385.Pl. pul.

Pulbere, s. f. poussire, p. 571.
Pune
118.
(a), v. mettre, placer, p.

120. 130. 134. 156. 206.
224. 227. 251. 264. 278. 288.

317.
436.
483.
328. 369. 370. 371. 393.
453. 454. 458. 459. 473.

522.11 poser, p. 352. 363.
11 accrocher, p. 595. 596.11 mettre, accrocher, p. 222. 223.
planter, p. 307.11 a pune pin-
Oita, tromper mentir, agir A

sa guise, p.137.11 aq pune friul,
mettre un 'rein, p. 298.11 a
pune in plug cu, travailler en
association avec, p. 504. 505.

506.11 a pune pravila, tablir,
p. 613.
Pune (a se), v. r. Sb mettre, p.
179. 237. 65311 s'engager com-
me, p. 660.11a se pune la, se

mettre A, p. 96.11 a se pune
piva, faire la courte-chelle,
dacoromanica.ro
PUN
- 710 -
p. 498.11 a' fl pune n gdnd, dcider, p. 363. jj a se pune luntre

f i punte, tenter l'impossible, p.
REF
Pude& s. f. fusil, p.
527. - Pl.
pusc.
Puddrie, s. f. prison,
p. 528. -
Pl. pufcdrif.
397.
Pungi, s. f. bourse, p. 41. 57. 59.

66. 68 69. 70. 88. 114. 156.
164. 288. 474. 481. 518. 519.
520. 521. 522. 523. 524. 525.
526. 527. 551.
II
Put, s. n. puits, p. 299. - Pl. puNrr.

Put (a), v.
pouvoir, p.
19. 41.
62. 85. 138. 140. 145. 171. 234.

215. 262. 277. 299. 364. 367.
a ave nou beieri
396.
la pungcl, tre trs-avare, p.
Put la se), v. r. are possible, p.
523.11 a'l av la punga*. l'avoir

dans sa poche, p. 524.11i s'a
intors punga pe dos, il n'a plus
Putere, s. f. force, valeur, p. 249
le sou, p. 525. - Pl. pung.

Punga, s. in. malin, intelligent, p.
528. - P1 pungafl.
Pungulitl, s. f. diminutif de pungd,
bourse, p. 520. - Pl. pungulife.
Punte, 8 f. pont, p. 2641 a se
face luntre fi punte, faire l'impossible, p. 396. - Pl. punt.

Purcel, s. ni. goret, p. 358. - PI.
150. 306.
force, p. 281. - Pl. puteri.

4Putere, s. f. force, p. 451.
Putin, adj. et adv. peu, p.
157.
2,11. 285. 286. 558. J cate putin,
peu peri, p. 495. II Minr, peu

de gens, p.152. - Fm. puynd ;
pl. putini, puyne.
Putid, s. f. tonne, tonneau, p.

15. 17. 287. 528. 529.11 a vrset
putina cu huftii, dire tout, p.
purce.
528.11 a splet putina, s'enfuir
Purece, s. In. puce, p. 482. - Pl.

pureci.
Purti (a), v. porter, p. 129. 200.

231. 241. 288. 533. 624.1j conduire, p. 506. JI a purt, in clur,
ne pas laisser tranquille,
p. 529. - Pl. putine.

s. n. baratte, p. 529. -
Putinetil,
Pl. putinele.
Putredp adj. pourri, p. 93. 622. Frn. putredd ; pl. putre0,
p.
185.
Pura (a se), v. r. aller, passer
d'un endroit dans un autre, p.
trede.
Putredl (a) v. pourrir, p. 261. 335.

PuzderTe, s. f. pousgire qui r-
suite du broyage du lin ou

d u chauvre. J beaucoup, innom-
397.
brable, p. 529. - Pl. puzderi
Pururea, adv. toujours, p. 340.
Tt
Ritidi (a), v. patienter, p. 18.
supporter, p. 325. 447. 448.
a radd la, rsister A., p. 545.
Mol, s. n. taille, encoche, p. 530.

O Pe rdboj, , crdit, p. 530.
a f terge de pe reiboj, oublier, p.

530. - Pl. retbje.
Rbud, s. v. taille, encoche, p.
Irifueal '4, s. f. [Moldl compte, rg-
leme nt de comptes, p. 531.
Rftaal, s. f. compte, rglement
de co mptes, p. 531.
RaTti, s.
n. paradis, p. 247. 264.
- Pl. rafuri.
Rana, s. f. blessure, p. 89. 373.
- Pl. rdni.
530. J a sc6te din rcibuf, facher

quelqu'un, p. 530. - Pl. ri-
ligfcit, adj. gar, o. 574.-Fm.

rdtricitd; pl. rtticil, reiteicite.
R6, adj. f. [liold] mauvaise.11 1.6
credinyi, mauvaise foi, p. 28.
- Pl. rachiuri.
Rea, adj. f. mauvaise, p. 28. Pl. rle.
530.
j a eql din rauf afard, sor-
tier des gonds, se fcher, p.

bufuri.
Rachill, s. in. eau-de-vie, p. 105.
Radicin, s. f. racine, p. 353. 589.

din rdddcind, du piod, p. 312.
Pl. rdcicini.
Rade (a), v. raser, p. 262.
11
- Pl. rele.
Refec, s. n. ourlet. JI alud pre cineva la refec, gronder svrement
quelqu'un, p. 531.
Refenea, s. f. cut, cotisation4 a
dacoromanica.ro
RM
- 711 ROS
'si plclti refenha, payer ce que

l'on doit, p. 531.- Pl. re/enele.
tibiae (a), v. rester, demeurer,
ennuis, p. 49.11 rele, maux, p.
p. 51. 93. 94. 98. 117. 151. 163.
causer un mal, un dommage,
347. 11 a fi rlz de, ne pas savoir

supporter, p. 468.11 a face rett,
172. 221. 259. 288. 290. 291.
p. 590.
430. 431. 433. 511. 627.11a

ma' ne de poveste, demeurer celbrP, p. 511.11 a 'Imam in sapa
de lemn, etre compltement m-
*Mal, 8. n. lettre, billet, p. 82.
ine, p. 547.11 a rgmeine in desert,
Rtde (a), v. rire,

175. 461. 533.
rester sans effet, p. 557.

Rmme (a), v. vaincre, tuer, p. 235.
Ram, ad. bris, mis hors d'usage, p. 235. -Fem. ripusa ;
533. 534.11 a da rvaf de drum,
donner son cone), renvoyer,

p. 534. - Pl. rvase.
Rife, s. f. gale, 261. 577. Rtndea, s. f. rabot, p. 534.11a nu
fi dat la rindea, homme grog-
pl. rpusi, r-puse.
Mee!, s. n. barre de bois, servant fermer le charriot,
se moquer, p.
sier, p.534. 11 a 'i lu rindeaua,
s'en aller, partir, p. 534.- Pl.

rindele.
l'avant et l'arrire, et qui
Rini, 8. f estomac, p. 313.-Pl.
trece peste reScle, dpasser la
Rtp, a. f. ravin, p. 72. - Pl. ripe.

Rts, a. n. rire, p. 461. - Pl. risuri.
s'emboite dans les montants

suprieurs de la ridelle.11 a
mesure, p. 532. - Pl. resc6le.
Rsipl (a),
v. [Mold] eparpiller,
disperser, p. 9. 391. 392.
Rsplat, sj. punition, p. 501.Pl. resprdli.

Rspunde (a), v. rpondret are res-
ponsable, p. 189.
Resteii, s. n. cheville du joug, p.

532. 533.11 a b6 la botezul resteului, boire aux anges, p. 632.
1 Cu resteu la brig, la menace
aux levres, p. 532. 533.11 a a-
junge la resteul de alun, etre

compltement mine, p.533.-
Pl. resteun.
Rsturna (a), v. renverser, bouleverser, p. 127. 131. 440.
Rsufla (a), v. se vider, perdre l'air
(qu'il contenait), p. 80.
Rsuna (a), v. rsonner, vibrer, p.

101.
Nutria fa), v. rsonner, p. 103.

Rdii, adj. mauvais, p. 113. 168.
176. 262. 263. 264. 281. 357.
412. 502. 588. 631.11 mauva.is,
rnchant, p. 179. 418. J mau-
vais, gate, p. 450.11 mauvais,

sans valeur, p. 57. 58. 418.
dangereux, p. 112. -Fem. rea;
pl. ?A tele.
RN, adv. mal. p. 399. 411. 657.1
mail-ea, plus. mal , p. 92. 129. 537.
11
mal ra, encore plus, p. 139.
11 mal ra, pire, p. 373.

Ril, s. m. mal, p. 129. 213. 355.
O a MO la rat, causer des
Risip, s. f. perte, p. 450. - Pl.

risipe.
Risipl (a), V. disperser, parpiller,
p. 9. 10. 173. 391.11 dpenser,
p. 612. 613.
Risipl (a se), v. se dispersers, 'par-
piller, p. 488.
Rtsipl (a), v. disperser, parpiller,
p. 391. 392.
Risipiter, adj. prodigue, p. 24. Fm. risipit6re ; pl. risipitori,

risipit6re.
Rochte, 8. f. (robe, p. 231. - Pl.
rochii.
Rod, 8. n. prodult du sol, p. 312.
1
fruit, resultat, p. 353. - Pl.
r6de.
R6de (a), V. ronger, p. 577.

Rod) (a), v. produire des fruits, p.
42.
Rogojini, s. f. paillasson, natte

de roseaux, p. 535. 636. 637.
aprinde rogojina in cap,
1a
rclamer 4 grands cris, p. 635.
- Pl. rogojini.
Roman, 8. m. Roumain, p. 163.

223. 241.11 homme, p.504. 505.
-Pl. Romdni.
Ros, adj. pele, p. 369.-Ftn.

pl. ro0, r6se.
Roffil, adj. rouge, p. 6. 56. 77.
192.11 ban rositt, fausse mon-
naie, p. 59. - Fem. rosie; pl.

rosii.
Rost (pe de), par cceur, de mmoire, p. 145.
47
61498
dacoromanica.ro
- 712 -
SIN
ROS
'n nas, c'est un poro ; un gros-
Rostogol (de a), loc. adv. en fai-
sant la culoute, en roulant,
sier personnage, p. 5421 a fi

rubia ftrsii, are dmonais,
p. 543. - Pl. ruble.
Rudi, s. f. parent, p. 90. - Pl.
p. 34.
Rostogoll (a se), v. r. rouler, p.
34. 44.
Rosu, adj. voir roftti.

Rot, s. f. roue, p. 128. 379. 461.
rude.
Rugid) (a se), v. r. se rouiller, p.
464. 537. 638. 539. 540. 541.

542. 544.11 tour (du potier), p.
459.11a fi a cincea rtd la car,
c'est la cinquime roue A un
506.
r. [Madi se
Rumpe (a se), v.
rompre, se casser, p. 300.
Rupe (a), v. briser, casser, p. 24311

rompre, p. 267. 291.
291.
carrosse, p. 539.11 a impinge la

rtd, pousser S, la roue, p. 540.
11 a unge rta, graisser la patte,
11
dchirer, p. 525. fi a rupe inima tirgulul, acheter ce qu'il y a
p. 540.11 a pune befe in rte,
de meiileur, p. 627. 628.
mettre des btons dans les
Rupe (a se), V. r.
roues, p. 541.11 a U' la rta,
briser, se
vite, p. 542. lj en cercle, p. 542.
rornpre, p. 127. 139. 150. 340.

491. 11 se dchirer p. 204.
Rupt, adj. rompu, bris, p. 291.11
dchir, p. 190.11 les habita en
loques, d hirs, p. 215.- Fm.
Rotit, s. f. petite roue, p. 542.
Ruinat, adj. honteux, qui a subi
Mire le coup de l'arier,. p.
541. 11 de la rtd, beaucoup,

fort, nergiqu e, p.542. 11 pe r6te,
- Pl. roll.
rapta; pl. rupti, rupte.
- Pl. rotiy.
Rotund, adj. rond, p. 34. -Fm.
rotundc1; pl. rotun0 rotunde.
un affront, p. 566. 567.-Fm.

rufinatd; pl. rufixa41, rufinate.
s. f. honte, p. 49. 467.
Rusine,
573.-Pl.
roubl e (monnaie russe),

p. 542. 543.11fi de cel cu rubia
Rubl, s.
S
'S, 3-e pers. pl. id., pour is (sunt),
ils sont, p. 56. 210. 277. 474.
'S, 1-er pees. sing. ind, pour is

(sunt), je suis, p. 257.
'4, pour 41, pour soi, se, p. 22.
Sa, adj. poss. fm. sa, sienne, p.
25. 133. 173.-Pl. sale.
si, conj. que ; passim.
pour,
pour que; p. 30. 91.
Sable, s. f. sabre, p. 225. - Pl.
11
sdbil.
Sac, s. in. sac, p, 59:195. 161. 262.
Sacagill,
Sicli, s. f. trillage. 11 :a da
battre, p. 544.-Pl.
4afran, s. n. safran, p. 427.

Sana, s. f. [Mold.] cornpte. 11 la
dare pe samd, a la reddition
des comptes, p. 544.

SAmbit, s. f. Samedi, p. 115. PI. sambete.
Natos, adj. sain, bien portant,
p. 88. 89. 269. 413. 11 sain, de
bonne qualit, p. 413. - Fm.
263. 302. 376. 434. 470. 502.
503. 559. 563.

cu sacu, en
grande quantit, en abondance,
sandtscl; pl. seindtofl, siincltse.
11
p. 376. 556.-PI. sed.

Saca, s. f. tonneau (mont sur
deux roues, pour transporter
de l'eau), p. 278. 543. J ra
cat sacaua, il est maigre ; il a
prouv des ennuis, p, 543.
cal de saca, rosse, p. 543.11 ca
dinteo saca, en abondanne, p.
643.11 a fi ca o saca, Otro trsgros, p. 543.-Pl. sacale.
11
s. n. porteur d'eau, p.
544. - Pl. maga.
Unge, s. m. sang, p. 174. 255.

488. 589.
Sanie, s. f. traineau, p. 124. 434.

544. 545.-Pl.
SIntl (a se), v.
r. [Trans.], se
sanctifier, avoir une bonne renomme, p. 9.

Sntu - Atpti, o. Saint - Attend
(saint n de rimagination po-
dacoromanica.ro
pulaire); jamais, la sernaine

des quatre-jeudis, p. 502.
- 713 -
SAP
Sapi, s. f. sape, houe, binette,

p. 391. 545. 546. 547. 548. 549.
11 a ajunge in scipd de lemn,

tre toutfait pauvre, P. 546.
11 boer Cu llapa 'n bot, porc;
homme mal propre, p. 548. 11
rapa fi lopata, , l'article de
la mort, p. 548.11 apd de sapd,
vin, p. 549.11 lasapci, au binage,
p. 316.- Pl. sdpi.
Spi (a), v. piocher, biner, p. 550.
apte, adj. num. card. sept, p.

484.
Sari, s. f. pfoldl soir, p. 156.
612.11 eara, le soir, p. 310.

S'ar (a), v. saler, P. 97.
Viran, adj. pauvre, P. 5. 69. 83.
84. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92.
225. 282. 334, 352. 481.

550. 551. 552. 553. 554. 555.
556. 557. 558. 659. 560. 561.
562. 563. 1)64. 565. 566. 567.
93.
568. 569. 570.11 &trae li curat,

pauvre et prud'homme, p. 565.
566. 567.11 sdrac (pilug) (pistol)

(comrci) lipit pdmintului, ti es-
pauvre, p. 570.
S'Oxide, s. f. pauvret, p. 23. 94.
407. 570. 571. 672. 573. 574.
saracia
575. 576. 577. 578.
nu'i rufine, pauvret n'est pas
vice, p. 573. sdracie cu ciucurl, pauvre glorieux, p. 578.
11
11
11 8 tirdcie lude, profonde mis6 re,
a' fi ved de sdracie,

s'occuper de ce qui le regarde,
P. 578.
ii
P. 578.- Pl. scirdcii.

Saramuri, s. f. saumure, P. 579.
Pl. saramure.
SCH
pm% s. n. bande de fer. a1

pune sbaniu, le tromper, p.
579. - Pl. abaniurf.
11
SliTeri (a), v. miauler, P. 358.
Sima (a), v. voler, p. 52. 53.
Sald (a), v. baisser, p. 608.11 di-
minuer, p. 579
ScaTii, s. m. chardon, p. 536. Pl. scai.
Sala (a se), v. r. se baigner. 1
a se salid& in averile sale, Stre
immensement riche, p. 25.
Scilug, s. n. baillon.
al pum
scdlufu la gura, l'empcher de
11
parler, p. 580.- Pl. sccilufe.

Santee, s. f. etincelle, p. 289.-
Pl. sdintei.
Scpi (a), v. chapper, se dbarasser, p. 7. 34. 112. 136. 246.
571. 577. 609.
s'chapper,
11
couler, p. 62. 11 dgager, dlier,
p. 17. 11 laisser s'chapper, p.

392. ll a salpa de, chapper S,
P. 206.
Scipira (a), v. battre le briquet.

n'id ccit ai acapara., en une
11
seconde, p. 580.
Sapat (de), de lui ()chopper, p.

571.
Scimani (a), v. battre, p. 580.

ScirrOnituri, s. f. rossade, bourrade, p. 580. - scarmticituri.
Scirpini (a se), v. r. se gratter,

p. 90.
Scirpinare, s. f. action de gratter.
lila vreme de sdirpinare, lors-
qu'il veut se gratter, lorsque

cela le dmange, p. 526.-Pl.
Wat, adj. sal, p. 97. 144. -
sceirpindri.
Scirfnetul, s.
- Pl. sare-mure.
Sirl (a), v. sauter, p. 235. 307.
ScArtil (a), v. grinner, P. 125. 126.

368 464.
Scarial (al, y. grincer, p. 126. 463.
Fem. sdrata ; pl. sclrati, &trate.

Sare-muri, s. f. saumure, p. 579.
382.11 sauter, gambader, p.173.
Simia (a), v. embrasser, p. C68.

Sat, s. n. village, p. 317. 418.
509. 650. 651. - Pl. sate.
Situl, adj. rassasi, p. 87.-Fm.
scItu/d; pl. scItull, satule.
Scartaituril,
123.
s. f. griucement, p.
Scartil (a), v. griacer, p. 126. 128.

463. 464. 465.
Scaun, s. n. trokie, p. 440. - Pl.

scawne.
Situri (a), v. rassasier, p. 23. 86.

S'Atila (a se), v. r. se rassasier,
p. 91.
Sea, conj. ou, ou bien, p.
n. [Mold.] grince-
nient, p. 540.
97.
122. 375.
Sisdr1 (a), v. accomplir, terminer,
p. 177.
Schimb, s. m. ()chango, p. 581.ochimburf.
Schimbi (a), V. changer, p. 880.

411.11 a o schimbet, la retourner,
la changer, p. 293.
Schimbi (a se), y. r. se changer,
p. 358. 359.
dacoromanica.ro
- 714 8(.1H
*ES
SchTop, adj. boiteux, p.458.- Fem.

8chi6pd; ph schiopi, schidpe.
SchT60, s. f. empan, p. 581. -
Surta (a), y. diminuer, p. 470.

Sdrav6n, adj. en bon tat, p. 460.
- Fm. alravna; pl. sdraveni,
Scl (a), v. savoir, p.
Se, conj. que, p. 117.
P1. 8chi6pe.
9. 29. 30.
48. 67. 98. 109. 121. 142. 143.

145. 147. 153. 155. 172. 173.
213. 240. 255. 268. 304. 340.
341. 373. 374. 375. 390. 411.
426. 428. 436. 482. 483. 504.
505. 539. 581. 582. 583. 584.
601. 646. 647. 650.
Scl (a se), v. r. etre su, se savoir,

p. 222.
Sciint, s. f. science, sa.voir, p.
272. 584. 585. 11 omul ca
sciinid de carte, l'homme instrint, p. 146. - Pl. sciinte.
Sc611, 8.f. kole, p.585.-Pl. scoli.
Scolar, s. m. eleve, p. 588. - Pl.

scolari.
Sc6rti, s. f. couverture (d'un livre), p. 585. - Pl. scrle.

Scos, adj. tir, p. 118. - Fem.
scsd; pl. scogi, 8c68e.
Sc6to (a), v. tirer, faire sortir, p.

70. 174. 191. 217. 218. 220. 234.
272. 277. 317. 437. 530. 589.
obtenir, retirer, p. 241. 495.
11
11
arracher, crever, p. 241. fi faire

sortir, chasser, p. 68. 69.11 rendre, faire devenir, p. 113. 11 ren-
dre, vomir, p. 2. fi sauver, p.
49 11 a 8c6te dator, dclarer que

quelqu'un doit, p. 257.11 a 8c6te
de vindare, mettre en vente,
p. 628. 11 a sc6te la mezat, ven-
dre la alee (aux encheres),
p. 423.
Serie (a), v. crire, p. 148. 390.
439. 457. 585. 586. 587.
sdravene.
Sec, adj. vide,
p. 102.11 sol", 1).
425. - Fm. sed ; pl. sed, sece.

Seceri, s. f. voir secere.
Secere, s. f. faucille, p. 206. 589.
- Pl. secere.
Sechime, interj. termo injurieux,

p. 63.
Secri6, s. n. [Mold] cercueil, p.

589. - Pl. secrie.
Secure,
s. f. cogne, hache, p.
589. 590. 591.11 ccit ai aruncet
Cu securea, tres-pres, p. 591.

- Pl. secure.
qed (a), V. Ocre assis, p. 8.11 de-
meurer, etre assis. p. 81. 396.

514.11 demeurer, rester, p. 94.
525. 575. 596.11 a 1 ed bine,
etre convenable, convenir, p.
111.
Selemet, s. n. couleur, vernis, lui-
sant.11 a 'l scte la selemet, le

mettre en videnve, p. 591.
S6m6, s. f. compte.11pe sma, au
compte de, p. 240. - PI. semi.
Seminar, s. m. seminaire, p. 571.
Pl. seminare.
Semn, s.
signe, trace, marque,
p. 235. 515. - Pl. semne.

6ntulet, s. n. petit josse, p. 24.
Pi. Onlulete.
s. f. [Ungl, sape, houe,
S6pI,
binette, p. 546. - Pl. sepe.

epte, adj. num. card. [Mold.J
sept, p. 279.
6pte, adj. num. card. sept, p.

509. 591. 592.
Scriitor, s. m. ecrivain, p. 587. -
Sptemank s. f. semaine, p. 115.
Scris, adj. kilt ; dessin, p.470..
S6rbtere, s. f. feto, p. 394. 561
Scris6re, s. f. criture, p. 588. -
Seriman, adj. [Trans.] pauvre,
Scrf, s. f. trule, p.
scrfe.
Scul, s. f. outil, p.
acule.
rimanI, serimane.
*Sermaia,. s. f. capital, argent, p.
PI. scr.iitori.
-Fem. scrisci ; pl. scrig, scrise.
PI. scrisori.
358. - Pl.
113. - Pl.
Scump, adj. cher, p. 1. 559. 570.

588. 658.11 avare, p. 519.- Fe m..
scumpci; pl. scumpl, scumpe.
Scurge (a se), v. r. s'couler, p. 21.
Scurmi (a), v. [Mold.] gratter,.

fouiller, p. 525.
Pl. siptemdni.
Pl. srbeitorl.
592. - Fem. serimand ; pl. se518.
*Suma, s. f. capital, argent, p.

518.
6rpe, s. m. serpent, p. 191. 369.

527. - Pl. gerpi.
Servl (a), v. servir, p. 631.
eso, adj. num. card. [Moldl six,
p. 279.
dacoromanica.ro
- 715 -
sin.7
SU, pr. pos. son, sien; passim.
Sfdl (a se), v. r. se quereller, se

disputer, p. 245.
*Sfant, 8. n. monnaiA (83 centimes),
p. 592.- Pl. sfantl.
Sfntul (a), v. sow irer de l'argent,

p. 592.
Sfirami (a), v. se briser, p. 123.
Sfintl (a se), v. r. a voir une bonne
renomme, p. 9.
Sflrfl (a se), V. r. i.e terminer,
nrencirs fin, Ty. 457.
Sf6ri, s. f. ticelle, corde, p. 592.
593. -Pl. sfori.
Sfredel, s. n. vrille, pervir, foret.
11 homme vif, p. 594.-- Pl. sfredele.
Sgarcit, adj. avare, p. 24. 564. Fem. sgeircita;p1. sgdrcill,spir-
cite.
Sgodl (a),
V. [Ung.] rencontrer,
troll ver, p. 497.
Sgomot, 8. n. bruit, p. 107. 537.

- Pl. sgomote.
'1, pr. pos. pour soi, son, sa, p.
113. 129.
sos
596. 596. 597. 598. 599.11 sitd

noud, tout nouveau, tout beau,
p. 598.11a da cu sita, prdire
l'avenir, p. 599.11 ca la sitrt,
sonvent, p. 599.11 a arias sita
cu cine-va, ne plus Otre amis,
P. 599.11 Ca prin sad, trs-peu,
p. 699. -Pl. site.
Stt, 8. f. tamis, sas. p. 184. 595.

596. 598. - Pl. 8f te.
Sled, s. f. gloire, p. 246. -Pl.

slave.
leah, s. n.
123.
leall, 8. n.
123.
Slov, s. f.
grand chemin, p.
grand chemin, p.
lettre, criture, p.
586. 600.- PI. slove.
Slug, s. f. serviteur, p. 660. Pl. augf.
Slugl (a), servir, p. 117. 195. 617.
631.
Slugl (a se), v.
r. se servir, p.
413.
Slut, adj. laid, p. 424. 423. 616.

Fem. shad ; pl. slult, elute.
1, conj. et, passim. 11 aussi, P.

1. 3. 28. 33. 35. 36. 82 87.109.
Smltuit, adj. emaill, p. 600. Fem. smalluita ; pl. smaltuiff,
121. 145. 153. 165; passim.

11 RIMS], meme, p. 46. 63. 64.
Smicea, s. f. pointe, bout, p. 308.
70. 8:3. 115. 133. 262. 263. 450.
smdltuite.
Pl. smicele.
V. arracher, p. 368.
*Sober, s. m. assemblee, p. 614.
502. 503.11 cum... fi..., tel...

tel..., p. 4.11 ca si, de meme
Smulge (a),
que, comme, p. 165. E57.

conj. et; passim. 11 aussi, P.
172. 174. 189. 343. 424. 458.
Socicit, 8. f. [Ung ] cuisiniOre,

p. 98.- Pl. socdcile.
1,
467. 539.
Sigur, adj. sin., p. 440. -Fem.

sigurcl; pl. sigurt, sigure.
Silk*, 8. f. ennui, clgi.ut. 11 a 'I fi
sild de, ne pas voilloir le garder, il liii peso, p. 387.

Simigiil, 8. m. marchand de galettes, p. 594.- Pl. simigit.
Simtl (a), v. sentir, p. 374.
Stn, 8. n. sein, peitrine, p. 353.
515. 557.- Pl. anuri.

Sine, pr. pos. soi, lui, p. 9. 515.
Pl. sob6re.
Soc6t, s.
f. [Ung. et Banat]
compte, calcul, p. 601. 604. Pl. socte.
Socot611, 8. f. compte, calcul, p.
520. 551. 601. 602. 603. 604.
605. 606. 630. 631.-Pl. socotelt.
Socotl (a), y. penser, p. 90. 162.
427. 623.11 compter, p. 92. 551.
ofran, 8. n. safran, p. 172. 173.

426. 427. 428.
Sopon61.
8. f. [Mold.] rossade,
p. 630. - PI. soponelf.
66. 440. 516. 609. 610. 0 toimeme, p. B62. 363.- Fem. sin-
Seri, 8. f. soeur, p. 520. - Pl.

surort.
S6re, 8. m. Boleti, p. 557. 561.
iret, adj. malin. p. 380.- Fem.

firid ; pl. firep, irete.
*Sirman, 8. m. orphelin, p. 352.
- Pl. sirmant.
Sosl (a), y. Otre pail*, survenir, p.
Singur,
adj. seul, tout senl, p.
gurcl ; pl. singuri, singure.
SUL 8. f. tarnis, sas, p.184. 595.
6rece, a. m. souris, p. 23. 204.

569.- Pl. f6reci.
Seroc, 8. n. terme, p. 606.- Pl.
sor6ce.
400.
dacoromanica.ro
- 716 -
*OV
STR
4ovircil (a), v. taire tourner, dirigor, p. 304.

Sparge (a se), v. r. se briser, p.
139. 355. 514.
Spart, adj. brts, cass, p. 175.

282. 283.11 dchir, p. 189. H la
spartul, b, la fin de, p. 328.
453. 628.11 in 8partul, a la fin

de, p. 629.
Spat, 8. f. r6t (du mtier tisser), p. 358. 469. 606.

*S'Atar, s. m. ancien titre de noblesse, chef de Parme, conn-
s'opposer, rsister, p. 304.

1 a sta sd, essayer de, p. 347.
f. estafette, courrier,
p. 607. - PI. stafete.
Stafeti, 8.
Stamb, 8. f. voir stampe ; p. 608.

Stamp, 8. f. impression. a da in
11
stampd, mettre dans les jour-
naux. rendre public, p. 607.

- Pl. stampe.
Stan, s. f. rocher, roche, bloc
de pierre, p. 571. - Pl. stane.
Stana, s. f. Etiennette, nom de
femme, p. 59.
8. f. gAuche, p. 225.
Stpan, s. in. maitre, p. 23. 47.
lable, p. 310. -Pl. sptari.
Stang,
Spate, 8. n. dos, p. 501. 522. 633.

11 a da pe spate, vider d'un trait,
61.
p. 454.- Pl. spete.
133. 157. 281. 282. - Pl.
steiptini.
Sigila (a), V. laver, p. 237.11 a sp-
kt putina, filer, partir, p. 529.

Sperii (a), v. effrayer, p. 392.
Sperii (a se), v. r. s'effiayer, p.
Stpanl (a), v. maitriser, p. 204.

Stpanl (a se), v. r. ltre maitris,
p. 203.
Stare,
8.
f. tat, p. 608. - Pl.
231.
Spinare,
stari.
Sttut, adj. fatigu, p. 47. 458.
- Frn. stdtutd; pl. statup,
361. 362. 469. 606. 618.

SpInzuri (a se), v. r. se pendre,
p. 214. 215.
Sptnzurat, adj. pendu, p. 300. 303.
Stea, s. f. toile, p.
8. f. dos, p. 214. 368.

556. 634. - Pi. spindri.
Sptrizuri (a), v. pendre, p. 117.
608. 607. - Fm. spenzuratd;

pl. spinzurap, spinzurate.
Spoitor,
s. m. rtameur, p. 215.
stdtute.
350. - Pl.
stele.
Stejer, s. n. piquet, piel) (an milieu de l'aire), p. 609.

Sterge (a), v. effacer, p. 530. 11 a
fterge putina, s'enfiiir, p. 529.

(a se), s. r. s'effacer, p.
386. 643.
Sterge
607. - PI. spoitori.

Spor, s. n. profir, avantage, p.
ters, adj. effac, p. 513. -Fm.
adj. ()lev. f aldtorie

sprincenatd, bon voyage, p.
SitIpan. s. in. potence, p. 609. Pl. stdpani.
sprtncenaff, sprincenate.
Spune (a), V. dire, parler, p. 11.
Stinge (a se), V. r. s'teindre, p.

552.
tir, s. m. amaranthus sanguineuR, p. 81.
257. - PI. sporurt.
SprIneenat.
112.- Fm. 'sprincenatei; pl.
82.
257. 302. 373. 511. 530.
638.11 crier, p. 283.
rot, [Banat], e. 621.

Sta (a), v. rester (sans bouger),
p. 18. 178.11 se tenir, rester, p.
30. 301.11 rester, demetirer, p.
24. (2. 188. 218. 221. 226.234.
572. 575. 6tre 8SSiP, p. 8. 224.
23&. 395. 622.11 porter, p. 637.
Ils'arreiter, p. 507. 11 a sta de
vorbd, causer, p. 516.11 demeu11
rer, se trouver, p.
410.11
fi
std btne, cela lul va bien, p.

111. 11 a sta ciocan pe capul
cut-va, insister auprs de quelqu'un p. 179.11 a sta in cumpnd, hsiter, p. 226.11 a sta fur-
ftrsd; pl. fter, fterse.
tirbini, s. f. briliche, lacune, p.

540. 609. - Pl. tirbine.
tirbitur, s. f. br6che, lacune, p.
540. - Pl. gtirbiturf.
StIrpl (a), v. dtruire, exterminer,

p. 411.
trubelii, s. n. ruche creuse dans
un trono d'arbre, p. 119. ?tubefe.

Strllate (a), ro. pntrer, p. 204.
Straie, s. f. pl. habits, p. 71.
Strin, 8. in. tranger, p. 153. 390.
d1-1
Pl.trtursni
itr.anger,
Strait, s. f.
p. 24. 223.
[Ungi besace, p.
224. 302. -Pl. straite.
dacoromanica.ro
- 717 -
STR
Strecuri (a se),
ro.
r. se glisser,
6chapper, p. 7.
tring, s. n. corde, p. 483. 609.
- Pl. ftrngurt.
trengar, R. M. gamin, p. 609. Pi. trengarl.
Strici (a), v. gter, p. 94. 399.

415. 606. 610.11 briser, p. 108.
1 a stried sita cu cine-va, Citre
svt
Suell (a), v. tourmenter, p. 614.

Sucl (a), v. faire sauter, retourner,
p. 185.11 tourner, p. 615.
ueri (a), v. silfier, p. 492.
Suferl (a), y. souffrir, p. 440.11 pa-
tienter, p. 369. 447.

Sala (a), y. soulfler, p. 526. 527.
Suflet, s. ta. ame, p. 67. 84. 117.
172. - Pl. sullete.
'fich avec quelqu'un, p. 599.
Suge (a),
434.11 s'a stricat cdruta,

cela ne va plus ; il (elle) va
ivrogne, p. 106.
lugubini, s. f. crime capital. a
Strici (a se), v. r. se gater, p.

127.
pleurer, p. 150.
Strtmb, adj. dfavorable, p. 331.
356. 363. 466.11 tordu, p. 338.
- Frn. strimbcd ; pl. strmbr,
157. 11 ea strimbiitate,
p. 282. 285. 286.

injustament,
440.PI. strimbdtcit Y.
Strtnge (a), v. serrer, p. 121. 615.

623.11 amasser, p. 54. 610. 611.
613.11 amasser, obtenir, P-
174.11 a stringe in chingi, emp6cher de t'aire quelque chose,
p. 168.
Strtnge (a se), V. r. s'enrouler, p.
471.11 se runir, se rassembler,
p. 398. 569. 623.
Strtng6tor, adj. amasseur, th6sau-
riseur, p. 24. 50. 51.
sagrment, p. 614.
Su) (a se), v. r. monter, p. 125.

Sul, s. n. ensouple (du maje]:
ment, par allusion, p. 614. PI. suluri.
Sul, s. f. lance, p. 4. - Pl. sede.

Sun (a), v. rsonner, tinter, p.
66. 101. 102. 522.11 ii sana* cid-
gele, il le bat; il est ,

de la mort, p. 276.
Sunet, s. ri. son, timbre, p. 101.
102. - Pl. sunete.
Sup6ri (a se), v. se fcber, p. 651.
Suprare, s. f. ennui, p. 336 11 a
av suprare, e fcher, p. 631.
- Pl. 8up6rdri.
Supunere, s. f. soumission, p. 677.
- Pl. supunert.
Surcea, s. f. copean, p. 63. - Pl.

surcele.
Strujn, s. In. [Mold] tige de mala,
p. 150. - Pl. strojeni.

[Mold.] endroit
l'on trait les brebis, p. 174.
n. [Mold.] salive.
, tromper, p. 614. 615. - Pl.
11
are stuchicid la fured, c'est un

bavard, p. 306.
Stup, s. n. ruche. 11 e stup de banr,
il a du foin dans ses bottes,

p. 72. - Pl. stupi.
Sub. prp. sous, p. 436. 453. 541.

596.
Subt, prp. sous, p. 333. 458. 575.
adj. minee. j ca un sud
subtire, finement, par allusion,
p. 614. - Pl. subfirr.

Sucal, s. f. bobinow, touret, p.
urub, 8. n. [Mold.] vis, p. 614.

615.11 a intdree ?urubu. chercher
Strung, s. f.
Subtire,
11
da de qugubind, 6prouver un d6-
tisser). 11 ea un sud subtire, fine-
strimbe.
Strimb, adv, acquis injustement,

p. 61. 281.
Strtmbtate, s. f. injustice, p. 24.
Stuchiciil, 8.
ro. boire, p. 325.11 Ruge

cep, ivrogne, p. 160.11 suge-bute,
furubari.
Surugill, 8. m. postillon, p. 615. PI. surugli.
urup, 8. n. vis, p. '615. 616.11 a
uniblec ea tiarupuri, chercher
tromper, p. 616. - Pl. gurupuri.
Sus, adj. haut.11 in sus, en l'alr,
p. 307.11 pe sus, en l'air, p. 655.
Suspin, s. n. soupir, p. 657.- Pl.

8 uspitte.
Suspina (al, i,. soupirer, p. 514.
Sut, adj. non, cent, p. 423. 424.

b14. 628. fi centaine, p.423. 424.
425. 616.
SvtrIl (a), ro. lancer, p. 77.
dacoromanica.ro
- 718 -
TA
T R
Ta, adj. pos. film ta, tienne, p.

62. 129.- Pl. tale.
Maul (a), v. battre, p. 617.
Tibia (a se), y. r. se tanner, p.
TabacIa, 8. m. tanneur, p. 617.Pl. tabacl.
Tad (a), v. se faire, garder le silence, p. 193. 290. 291.
Mere, s. f. silence, p. 291. -Pl.

tcicerl.
Tie (a se), v. r. [Mold.] se couper,

p. 382.
MA (a), v. couper, p. 208. 213.

232. 233. 264. 290. 312. 378.
406. 422. 493. 617. 618. 627.
660.11 tale eu herd' strcItl, il ronfle,
p. 326.11 a NM pirne, trembler

de froid, p. 495.
tale-pale, il
ne fait rien gut vaille, p.
11
TaTn, s. f. secret, p. 228. 564.-
Pl. lain&
Mos, adj. coupant, p. 234. 237.
493.- Fm. teitenci; pl. telIoql,
Mdse.
Uttar, s. m. bandit, brigand, p.

559.-- Pl. tedharl.
Tmdul (a), v. gurir, p. 600.
Ulnae, s. f. encens, p. 474.
Tanc, s. n. but, p. 618.
Tap, s. w. bouc, p. 174. 488. -
Pl. /apl.
Tara* 8. f. comptoir, p. 427.-Pl.

tarabe.
Taributa,
8. f. petite voiture
quatre roues, p. 124. 618.

Taraguta, s f. mme sens que le
prcdent, p. 124. 618.
Taran, s. in. [Mold.] paysan, p.

427. - Pl. tarand.
MOD, adv. p. 343. 438. 11 cat de

sans faute, si tard que
cela soit, p. 556. 557.
Tardia, adj. tardif, p. 249.-Fm.
teirrjie ; pl. teirp,
Tare, acY. fort, p. 283. 590.11 so-
lide, p. 340.- Pl. tart.
Tare, adv, fort, fortement, p. 101.
102.0 vial tare, plus fort, plus

fortement, p. 92. 285.
Targ, 8. f. brancard, civi8re, p.
618. 619. - Pl. targe et teirgl.
Tarin, s. f. [Mold.] champs dans
la voisinage da village, p. 81.
-Pl. tarine.
Tanta, s.
son, p. 263. - Pl. tcl-
rite.
"(anti, a. f. [Mold] champ dans

le voisinage du village, p. 82.
- Pl. tame.
TAC*, s. f. sacoche, gibecire.
a av pe cine-va in tclfcuta,
avoir quelqu'un dans sa poche,
p. 619. -Pl. telfcute.

Tat, s. in. Ore, p. 352. 575. 658.
- Pl. tay.
Tav, s. f. plateau, p. 426. - Pl.

tart.
Te, pr. rill. te, toi, tu, p. 17. 40.
48. 49. 67; passim.
Te, pr. pos. ton, ta, p. 112.
Tca, s. f. fourreau, p. 234. 235.
519. - Pl. tea.
Tett, s. n. poteau qui se trouve

au milieu de l'aire. 0 a fi /a
teft, are au centre, au point

d'o tout Upend, p. 619.11 lu
teft, au moment dcisif, p. 619.
Teiil, s. in. lien fait de fibres do
tilleul, p. 222. 370. 620. 621.

a lega doled in tell,
622.
11
amasser quelques sous, p. 621.

Pl. tee.
Tejghea,
8. f. comptoir, p. 622. -
Pl. tejghele.
Telal, s. m. revendertr, brocanteur,
p. 630. -Pl. telall.

s. f. petite voiture
quatre roues, p. 124. 622. -
Telga,
Pl. telege.
Telegut, s. f. diminutif de telgei,

p. 124. 125. 150. 622.
TeleleTca, s. f. femme de mauvaises inceurs, p. 622. - Pl.

teleleice.
Teme (a se), v. r. craindre, p. 559.

Temnita, s. f. prison, p. 622. 623
- Pl. temnite.
Tapa, s. f. pal.
11
a pune in Opel,
empaler, p. 623, - Pl. epi.

Ttipul, s. in. piquet, p. 103.- Pl.
teptql.
Ma, 8.f. pays, (Rat, p. 450. 451.
patrie, p. 67.
468. 511. 593.
11
349. - Pl. tri.

Teman, s. in. paysan, p.
427. -Pl. tranl.
dacoromanica.ro
14. 70.
- 719 -
TOO
TER.
'pre* s. f. [Mold.] champ dans

le voisinage da village, p. 81.
PI. frene.
'prink s. f. [Mold.] champ dans

le voisinage du village, p. 81.
Pl. trine.
Try% s. in. piquet, pieu, p. 623.
Pl. gruff.
'fuel, s. f. trille, p. 623.- Pl.

resale.
Tetcherea, s. f. passe-port, feuille

de route, p. 623. 11 a'i da tefcherea. le chasser, le renvoyer,
p. 623. - Pl. teplierele.

Tese (a), v. tisser, p. 623. 624.
Tse (a), y. [Banat], tisser, p. 358.

Tes'turk s. f. tissu, trame, p. 624.
Pl. featurf.
Thri, pr. pos. ton, tien, p. 3. 4. 62.

76. 110. 129; passim.
Ti, Pr. te, toi, pour toi, p. 5.75.
126. 163. 205. 240. 263. 419.

121.
Tie, pr. pos. toi, p. 646.
Tigan, s. in. bohtuten, p. 35. 36.
378.- Pl. figani.
ensemble, p. 66:.
TIn6r, adj. jeune, p. 85. - Fm.
tingrd; pl. tinerf, tinere.
Tinerete, s. f. jeunesse, p. 10. 340.
341. 342. 344. 611. -PI. tinerefl.
Tinichea, s. f. fer-blanc.11 a fi ti-
nichea, thre pauvre;- ivre, p.
- Pl. tinichele.
Ttnjali, s. f. second timon, plac
en prolungement du premier,
lorsqu'on attelle quatre bceufs.
11 a se Mali pe tinjala, ne pas
se presser; ne pas travailler,

p. 625.- Pl. tinjelf.
Tipi (a), V. crier, p. 285.

Tipa (a), v. [Ungl, jeter, p. 597.
620.
Tipar, s.
n. moule, matrice, p.
- Pl. upare.
pri, s. f. un peu, petite quan-
tit, P. 491.
Ttrg, s. n. ville, p. 603. 626. 631.
11 march, p. 614. 531. 625. 626.
628. 629. 632. t558. 11 vente,
Tiginesc, adj. de bohmien, p.631.
632. -Fem. fig4nscc1; pl. fi-
gclnesci, figiinesce.
Tighel, s. n. arrire
a
trage cul-va un tighel, le gronder ; le tromper, p. 624. -Pl.
pont.
11
tiglieluri.
Tilegutil, s. f. [Un7.] diminutif de
telgii, p. 124.- Pl. tilegufe.

la limp,
Timp, s. n. temps.
teinps, p. 252. - Pl. timpurf.
11
Ttmp, adj. mouss, p. 231.- Fm.
timpi; pl. timpf, timpe.

Tine, pr. pos. toi, tol, p. 270.
271. 339.11 tine insuql, toi-mhine,
p. 270.
Tine (a), V. tenir, p. 571.11 tenir,
garder, p. 62. 168. 188. 191.

tenir, retenir, p. 297.
193.
11
durer, p. 24. 125. 300.

592.11 a fine de, tenir, p. 24.
a fine fufor cu cine-va, se quea fine
reller avec, p. 299.
298.
P. 571. II a se fine caul, vivre
11
11
fund, mrne sens qua le precdent, p. 304.11 a incf una fi
bumf, no pas vouloir en de-
mordre, p. 646.
Tine (a se), v. r. tre tmi, p.
399.11 a se fine de, ne pas la.cher, p. 316.
a se fine de,
11
poursuivre, (ne pas quitter),
p. 8. 11 marchandage, accord,
p. 626.11 qf rupe punga in tirg,
il &berm tout ce quil a,
p.
525.11 ce o da tirgul i norocul,
la grace de Dieu, p. 627.

a rupe mima tirguluf, acheter
ce gull y a de meilleur, p.
a rupe trgul, tomber
11
d'accord, p. 628. 11 la spartul

tirguluf, trop tard, p. 628.11 a
face tirgul altukc, se mler
des anires d'autrui, p. 629.
Pi. tirgurf.
Ttrgovt, s. in. citadin, p. 427. tirgoreff.
achat, emplette,
p. 630. - Pl. tirgufat.
Ttrtita (Cu), loc. adv, peu h peu,
TtrguTli, 8. f.
p. 11.
TO, 8. f. mamelle, sein, p. 511.
Pl. fife.
Titiri, mot cr imagin penr sa
moquer de la prononciation
dfectueuse des Grecs, p. 370.

f. tambour. 11 a fi toba
TWA, s.
de carie, tre savant, p.
148.
Pl. tobe.
'foci (a), v. frapper, sonner, p.

654.11 craqueter, p. 406.
Tocma, adv, juste, prcisment,

p. 629.
dacoromanica.ro
- 720 -
TRA
TOC
Tocmali, s. f. [Mold], accord, en-
tente, engagement, p. 630. Pl. tocmelf.
Tocm611, 8.
f. accord, entente,
engagement, p. 357. 603. 630.

631. 632. - Pl. tocinell.
Tocml (a), ro. stipuler le prix, p. 632.
Tocml (a se), v. r. s'accomoder,

s'harmoniser, p. 603.
Tocml (a se), v. r. marchancier,
p. 633.11 s'engager, p. 633.
To114, 8. f. carnier, gibecibre, p.
572. H balle (du colporteur), p.
- Pl. tolbe.
Tont, adj. benet, sot, imbcile,
p. 94.- Fm. tantii ; pl. tong,
tante.
Topor, s.
n. hache, cogne, p.
195. 634. 635. 636 637. 638.
Tors (de),"ft. filer, p. 108.
Tort, s. n. filesse de chauvre,
lin, p. 611. -Pl. torturi.

T6rti, s. f. anse, oreillette (d'un
vase), p. 459. - Pl. tarte.
Tot, adj. et adv. tout, p. 10. 11.
59. 65; passim. 0 tout, n'importe quel, chaque, p. 27. 85.
129. 207. 216. 231. 234. 383.
401. 402. 452. 459. 469. 554.
0 encore, p. 472. ii malgr cela

tout de mme, p. 5. 21. 48.
53. 144. 259. 285. 345. 346.
387. 408. 433. 443. 472. 528.
constamment, p. 393. 44Cr.

561.
aussi, p. 63. 75.
J
322.11 seulement, p. '162. 440.

I toujours,
p. 98. 108. 245.
259. 433. 459. 514. 0 toujours,
p. 636.
fi a fi ca toporul fcirei cadol, n'a-
sans cesse, p. 138. 345. 346.

II tout entier, p. 24. 160. H tot
de un, d'un mme, p. 216.
tot ca, de mme que, p. 556.
637- 0 a fi cu toporul de
tre mauvais coucheur, p. 637.
0 cu tot, le tout, entirement,

p. 61. 281. 282. 442. J de tot,
II a ft topor de Ose, souffre-douleur, p. 636.11 a'i face un topor,
lui jouer uno farce,
voir d'aide de nulle part, p.
a fi cadd de topor, devenir

l'instrument de quelqu'un, p.
637. 0 a fi Meld din topor, grossier, p. 638. I a spune ca din
topor, rpondre franchernent,
grossirement, p. 638. - Pl.
tot meretl, sans cesse, p. 346.
tout-A-fait. p, 399. 579. tale,

tout, p. 376. II de tate, tout,
J
p. 582. - Fm. MU-4 ; pl. top,

tate.
Tot-d-una, adv, toujours, p. 229.

283. 281.
Tovar, 3. In.[Banat], charge, p.

Toporaf, s. f. hachette, p. 590.129.
Pl. toporafi.
Tovark, s. m. associ, p. 440. Toporild, 8. f. hachette, p. 635.
PI. tovariii.
- PI. toporisce.
TovArAie, s. f. compagnonnage.
Toportsce, 8. f. hachette, p. 590.
II compagnon, p. 112. - Pl. to636. j manche (de la cog- - vddifif.
ne, de la faux), etc. p. 638, Trap (a., v. tirer, p. 120. 129.
Ji a o pune n toporidce, em329. 39,5. 456. 504. 507. 541.
mancher une affaire. - Pl. to564. 618. 619. 656. H retiporisce.
rer, p. 591. H a trage prin, en
Toporisce, 8. f. hachette, p. 635,
foncer. p. 307. 0 aller vers.
Toportste, s. f. hachette, p. 635.
tre attir par, p. 43. 462- II
II manche (de la cogne, de
flanquer, p. 580.1 a trage un
la faux etc ), p. 638. 639. - Pl.
conderti, tromper, p. 200. 0 nu
toporiqte.
trage la cumpend, cela n'a pas
Toptanu (cu), loc, en gros, p. 639.
de valour, p. 225. 0 a trage
76rce (a), v. tiler, p. 291. 299.
tuidejde, tsprer, p. 153. H a
689. 640. 641. II parle: d'abontrage pe ratti, travailler, au
dance et lgamment, p. 639.
tour, p. 459. H a'i trage un retopare.
'i-a tors mumet-sa pe limbei,
n'est point bavard, IN 640.

n'ani tors pe el,
pout s'en
aller, je ne le retiens pas, p.
640.
flec, gronder quelqu'un, p. 531.

II a trage dautul, danser, mener
la danse, p. 626. JI a trage in,
tirer la, p.507. 0 a trage o scar-
battre,
dacoromanica.ro
p. 580.
- 721 -
UMB
TRA.
trage un tighel, le gronder, p.

624.
V. vivre, p. 68. 69. 70.

125. 334. 315. 346. 416. 481.
490. 564. 581. 656.
Traist, 8. f. besace, musette, p.
116. 301. 303. 502. 558. 559. Trl (a),
Pl. traste.
Trsnit, adj. frapp (brusquernent`,
Trenche-flenche, 8.
comp. Proldl
sornettes, p. 387.
Trier, 8. n. [Mold.] battage (du bl,

etc). 11 a'l,baga la trier, le presser
P 1 de rpondre, le gronder, p. 484.
THY, adj. num. [Mold.] trois, p.

783.
Trimite (a),
623.
V.
envoyer, p. 206.
p. 388.- Fem. trasnita; pl. tractnip, trltsnite.

Trsur, 8. f. voiture, p. 364. 641.
Tr6cil, R. f.
Trbi, 8.1. travail, p. 86.11 affaire,

p. 62. 371.11 rsultat, p. 375.
de WU, honmSte homme, brave
homrne, comme il faut, p. 321.
forcer de, p. 563.

Trunchni, s. n. tronc, p. 63. - Pl.
- Pl. trctsud.
371.11 a nu aye' tract, n'avoir

rien faire, p. 402.
Trebul (a), V. falloir, devoir, p. 48.

203. 257. 335. 341. 352. 369.
400. 456. 472. 491. 506. 551.

590.11 avo'r besoin de, p. 246.
auge. 11 a invglat la
traca, c'est un ignorant, p. 349.
- Pl. tr6ce.
Trudl (a se), V. r. s'extnuer, s'eftrunchfurl.
Trup, 8. n. corps, p. 89. 5; 9.- Pl.
trupud
Tu, pr. 2-e pers. tu, toi, p. 93.

257. 264. 343; passim. 11 nici
tu... niel tu..., ni..., ni.. ,
p.
129.
trebue, il faut, il est impossible
ancienne monnaio
turque valant 15 centimes, p.
Trebuint, s. f. besoin, p. 269. 657.
Tunde (a), v. tondre, p. 168. 488.

Tura,8 f. monogramme du sultan
*Tult, 8. n.
de ne pas, p. 33. 490.
461.
- Pi. trebuinte.
sur les monnaies turques, p.

642. 643. 11
pune turaoa,
sigcer, p. 642.IIa juca tura,
jouer pile ou face, p. 642.
Trece (al, t. passer, p. 24. 84. 89.

93. 168. 632. 581. 598. 652.
passer disparairre, p. 94.11 inscrire, p. 201.11 passer, traver-
Tura-vura, adv. de ci de l, etc. ;

aprbs discussion, p. 643.
Turc, 8. m. Turc, p.285. 368. -Pl.
turd.
ser, p. 252. 'user, p. 92. 1tamiser,
p. 183. 181. 185.
Trecut, adj. tamis, p. 183. 184.

185. 598.11 consign, marqu,
p. 293. - Fm. trecutcl; pl. ire-
Turcesc, adv, turc. de WIT, p. 518.
cup, trecute.
TreT, adj. num. card, trois, p. 68.
150. 165. 243. 279. 298; passim.
11 trel-tret, au petit trot, p. 641.
Tre1-spre-4ece, adj. num. trbize, p.
11 dobeincici turcersa, intrt usu-
raire, p. 268. - Fm. turd's*
pl. turcesci, turcesce.

Turdtci, s. f. [Mold] tige de botte,
p. 494. - Pl. turetce.
407.
Trenchea-flenchea, 8. comp, [Mold.]
Turmi, 8. f. troupean, p. 172. 489.
674. - PI. turme.
sornettee, p. 387.
TI
Ucenic,
s. m. a pprenti, p. 263.
643. -PI. ucenici.

11d, adj. humide, mouill, p. 536.
-Fem. uda; pl. u41, ude.
WM (a), v. oublier, p. 79. 238. 261.
344. 347. 477. 583.
Ulti (a se), v. r. regarder, p. 18.

99. 168. 400. 520. 568.
UlcTor, s n. cruche, broe, p. 444.

459. - Pl. ulcire.
Umbli (a), v. aller, p. 56. 57. 68.
106. 869. 395. 396. 397. 499.
507. 655. 11 eireuler, p. 413. 282.

283.11 pArcourir, visiter, traverser, p. 418. II essayer, s'efforeer
p. 139. 313. 315. 616. II rouler,
dacoromanica.ro
- 72') -
U*0
UMB
p. 463.'11 Citre jet, p. 596. J a
umbla cu casa, mentir, essayer

de tromper, p. 153. 11 a umbla
cu, porter, p. 189. 190. 215. O
a umblez lela (lelea), bagnenau-
der, p. 383. 384.11 a umbl ca
paraua din liana in mina, ne

pas t'estor en place, p. 481.11 a
umbla cu pila in turgted, essayer
de tromper, p. 494.
Umbri, 8
umbre.
f. ombre, P. 216. -
Um6r, 8. n. paule.11 a da din u.
meri, hausser les patiles, p.

20.- Pl. umeri et umere.
Umple (a), V. remplir, p.107. 563.

11 emplir, combler, P. 252.
Umple (a se), v. r. se remplir, p.

74. 104. 105. 420. 544. 558.
Un, adj. num. card, un, p. 2. 5.
8. 23; passini.11un meme, p.
108.1j una, une chose, p. 133.
11 /lid un, ancun, p. 177. 216.
257. 416. 418. nici una, amaine,
p.
213.11 tot unulji unul, de
chuix, p. 644.11 le a dat tte pe
una, il a t attrap, il lui en
a cuit, p. 645.11 una fi cu una
face dou, cela ne se discutnpas,
p. 646.11 nu se face cu una cu

doug, cela ne se fait pas facilement, p. 647.11 niel una niel
doug, tout, d'un coup, sans rien
dire, p. 647. - Fm. una; pl.
uni, une.
Un, adv. pour unde, o, p. 571.
Una, 8. n. pour uncid, onde, flot,
p. 49.- Pl. unde.
linde, adv. mi, 16, o, P. 9. 24. 28.
44. 67. 98. 121. 153. 198; passim. 11 de unde, d'o, comment,
p. 173.11 de unde nu'i, l A l!
n'y a rien, p. 19.
Undelemn, 8. n. hlle d'olive, p.

284. - Pl. undelemnuri.
Undrea, 8. f. carrelet, grosso alguille, p. 649.- Pl. undrele.

Un6Iti, s. f. instrument, outil, p.
415. 649.- Pl. unelte.
Unge (a), y. graisser, p. 368. 463.
464. 465. 539. 540. 649.0 a unge
ochii, graisser la patte, p. 524.
UnghTe, 8. f. ongle, p. 437. 562.
- Pl. unghit.
Uns, adj. graiss, p. 128. 621. 649.

- Fm. tens; pl. UtIfi, 2028e.
Uns6re, 8.
f. huile oindre. II
unseu tf5te unsorile,
il a de
l'exprience, p. 649.-Pl. unsori.

Unt, 8. n. beurre, p. 461. 496.
Unt-de-lemn, 8. n. huile d'olive, p.
284. - Pl. unt-de-lemnuri.
Urefor, 8. n. cruche, broc, p. 444.
459.- Pl. urcire.
Ureche, 8. f. oreille, p. 200. - Pl.

urechl.
Ureclife, s. f. oreille, p. 182.11 trou,
p. 7. 89. 303. 577.11e flore la

urechie, c'est facile, p. 6.- Pl.
urechi.
Urgie, 8. f. mchanl, p. 425. 436.
- Pl. urgii.
Un t (a), v. dtester, p. 29.
Urtt, adj. laid, p. 176. 412. 495.

mauvais, p. 312. 412. - Fm.
tent; pl. vriti, tente.
Urmi, s. f. trace. J /a urmd, ensuite, p. 596.11 pe urmd, ensuite, p. 340. 596.11in urmd,
ensuite, p. 657.11 in urmd, a prs
le dpart de, p. 266.11 cea din

turna, la dernire, p. 340.11a
lu dupd urma, aller 6, la suite
de, snivre, p. 574.- Pl. urme.
Urs, s. m. ours, p. 631. 632.-1'1.
s. m. montreur d'ours.
homme grossier, p. 649.-Pl.
Ursar,
ursari.
Urs1 (a), V. des ti n er, prdire, p. 653.
Urzali, s. f. plfoldl ourdissure,

chaine, p. 650. - Pl. urzeli.
Urz616, 8. f. ourdissure, chaine,
p. 650, - pl. urzell.
Urzl (a),
v. prparer la trame,
urdir, p. 650.
110, s. f porte, p. 35. 60. 522.

561. 574. 581. 596.11 entre, p.
452.- Pl. ufi.

Usa (ai, t. scher, p. 557.
Uscat, adj. dessch, p. 606.11 la

%mal, terre, p.129.11 la uscat,
sur la terre nue, p. 619.11pe

uscat, sur la terre nue, p. 545.
618. 619. 655. Upe uscat, sur
terre non laboure, p. 316. -
Fm. uscatd ; pl. uscati, uscate.

Uor, adj. fger, p. 282. 285. 382.
factle, p. 89. 155. 156. 613.1
1
al fi
uor, 6tre plus facile

(moins lourd) tratner, p.149.
-Ftm. u6rct ; pl. ufori, uOre.
llor, adv. facilernent, p. 34. 41.
157. 539.
dacoromanica.ro
- 723 -
VA
Va, 3-e pers. sing. ind. du verbe

a voi, il veut, p. 339. 440. 600.
s'emploie pour former le futur,
p. 79. 89. 114; passim.

Vaci, 8. f. vache, p. 14. 244. 245.
650. 651. - Pl. rack
Vieille, 8, 1. rebord du tamis,p.
185. - Pl. vaco hl.
Vacar, 8. ni. vacher, bouvier, p.
650. 651. 652.- Pl. vacart.
Vacar, 8. m. [Mold.] varher, bou-
V1N
477. 520. 524. 569. 599. 638.

643.11 a ye& de, s'occuper de,
p. 120.
Ved (a se), v. r. se voir, 6tre vu,
p. 518. I a 'ff ye& de, s'occuper
de, p. 306. 678.
Vedere, 8. f. vue, regard, p. 418.
I
din vedere, en regardant, p.

418. - El. veden.
VeT, 2-e pers.. sing. ind. du vei be
a voi, forme , le Mtn., p.
vier, p. 651. -Pl. viicari.

Vicar, 8. 84. vacher, bouvier, p.
363.
Vl, s. n. linceul, p.
149. 650. 651. 652. - Pl. tulcari.

Vicarlit, s. m. [Ung ] vacher, bou-
Vera
vier, p. 60. 651. - Pl. vacad.
Vadea, a. f. terme. cli6ance, p.

652.
Videa,
8.
f. [Mold] terme, -
cheatice, p. 652.
Val, interj. inalheur I h6las! p.
25. 489. 586. 622.
ViTta (a), v. plaindre, p. 5:59.
Valeta (a), v. plaindre, p. 559.
vlud.
41.
260. -Pl.
(a), v. venir, P. 84. 118.

173. 179. 209. 228 248. 271.
320. 321. 326. 360. 375. 450.

501. 522. 540. 661. 626.11 arri-
ver, parvenir, p. 236. 30t.
11
venir, survenir, p. 278. 328.

convenir, p. 459.11 al vent de
11
hac, vaincre, l'emporter sur,
p. 318. 519. )1 a 'I veni ra, a-
voir du desagrment, p. 657.
Val, s. n. vague, flot, p. 202. Pl. valuri.

Varna*, s. f. redevanee (due pour
la mouture), p. 429.11 douane,
p. 652. 653.11 a trece prin
Venit, R. n. revenu, p. 654. 655.
6tre vii, p. 652.11 a eclat vama

cucului, vouloir la lune,.p. 653.
Virsa (a), v. renverser, p. 528.

Veci, 8. f. [Mold.] sorte de pa.
nier t claire-voie sur lequel
mile cucului, s'esquiver sans
- Pl. vitmi.
Vapsea, s. f. couleur. 11 alt-fel wet
la vdpsea, le rsultat etait tout

autre, p. 653.
Vips1 (a), v. peindre, p. 653. 654.
Vas, s. n. vase, p. 187. 459. 654.
- Pl. vase.
Vatav, s. m. [Mold] intendant,
p. 123. - Pl. vatavi.
Vatri, s. f. A.tre, foyer, p. 94. 243.
503. 571. - Pl. vetre.

VitraTi, 8. n. fourgon, tisonnier,
p. 194. 654.- Pl. vdtraIe.
Vitrarlii, s. n. [Trans] fourgon,
tisonnier, p. 654. - Pl. vdtrare.
1
ancien, p. 158. 261. 262. 451.

- F6m. vechie; pl. vechi.
Ved (a), V. voir, p. 127.163.175.
- Pl. verp.
on bat le mats,
Vera, 8. f. 603, p. 10. 156. 612.PI. veil.
VechTii, adj. vieux, p. 137. 220.
- PI. venitud.
Vir, 8. in. cousin. p. 283. Pl.

ved.
Verde, adj. vert, p. 140. 316.606.
181. 189. 212. 251. 426. 427.
p.
185. 656.
Veselie, 8. f. joie, p. 82. -Pl. veselii.
Veste, 8. f. rputation, renorn, p.

510. - PI vegti.
Vetreli, s.' f. voile (de navire), p.
656. - Pl. vetrele.
Vezeteri, s. ni. [Mold] cother, p.
656. 660.- Pl. vezetd.
Viciente, 8 f. fourberie, ruse, p.
185. - Pl. vielenii.
Vie, 8. f. vigr.e,
p. 407. 436. -
PI. vii.
VIt, 8. f. vie, p. 40. 489. 556.
in vlertlt, durant tome sa vie,

tant qu'il vit, p. 344. -Pl. dep.
Vin, 8. n. vin, p. 100. 218. -PI.
vinurt.
Vila, 8. f. faute. 11 fardvina, tint

n'est pas compable, innocent,
p. 514.11 a da vina pe, rejeter
dacoromanica.ro
- 72.1 -
ViN
ZAR
sur, p 585. -Pl.
Verbi, s f. mot, parole, p. 62.
Vinitor, s. m. chasseur, p. 572. PI. vindtorl.

VIn4are, e. f. vente, p. 440. 628.
causer, p. 516.11 vorba Munt-
Ja
faute
vnL
-Pl. vinpri.
Vinde (a), y. vendre, p. 67. 227.

228. 312. 313. 314. 315. 316.
423, 434. 442. 445. 694. 627.
639. 657. 658.
74. 195.11 e vorbd, il est question, p. 354.11a sta de ,vorbd,
c'est un mensonge, p.
512.11 discours, parole, p. 30.
- Pl. vorbe.
Verbl (a), v. parler, p. 90. 147.
300. 360. 384. 441. 519.
*Ver6vi, a. f. 1111fold.] parole, con-
Vindeci (a), v. gt6rir, p. 152.

Vindeci (a se), v. r. se guerir, p.
270. 271. p
VInd6tor, s. ta vendeur, marchand,
p. 658. - Pl. vind'torl.

Vindut (de), de vendre, p. 657.
VInt, s. n. vent, p. 72. 80. 112.
versation, p. 540.- Pl. vorve.
Vostru, p pos. votre, p. 198. PI. voftri.

Vrabie, s. f. moinean, passereau,
p. 555. -Pl. vrbil.
Vrajit, adj. ensorceI6, p. 36. -F6m.
204. 627. 557. - Pl. vinturl.
vrdjitcl; pl. vrdjili, vrdjite.

Vrjitor, s. m. sorcier, p. 445. Pl. vrdjitorl.
indesat, bien rempli,

p. 659.11 Cu virf, bien rempli,
1/raptor, s. m. IMoldi, sorcier, p.
Vid, 8. n. bont, pointe, p. 234.

11 cu virf
p. 266. 334. -Pl. vhfurl.

Vis. (a), v.
6ver, p. 655.
Vit, 8. f. b6te cornes, b6tail,

p. 129.- Pl. vite.
Vitel, s. m. veau, p. 219. 245. 335.
Pl. vitel.
Vitl, s. in. [Banat], veau, p. 335.
Pl. vil.
Vid, adj. vivant, p. 364.- F6m.
vie ; pl. va, vie.

Vizititi, s. m. cocher, p. 559. 660.
- Pl. visita.
Vd, pr. vous, p, 418.
Vol, pr. pers. vous, p. 394.

Vol (a), v. vouloir, p. 90. 91. 139.
174. 334. 468. 606. 683.
VoYe, s. f. volant. 11 a 'I face volea,
faire ce qu'il veut, p. 675.

Vor, 3, pers. pl. ind. du verbo a
voi, formant le futur, p. 174.
ribovl (a), V. retarder, p. 508.

Zace (a), V. Otro 6tendu, reposer,
p. 58g.
Zadar (In), loc. adv, en vain, inutilement, p. 390.
Zahar, s. n. sucre, p. 162.
Zaharicale, s. f. pl. bonbons, confiseries, p. 484.
446. - Pl. vrajitori.

Vrani, s. f bonde, trou de bonde,
p. 105.
Vre, pr. inderf. quelque, p. 181.
274. 364. 874.
Vrednicie, s. f. capacit. activit,
p. 123. -Pl. vrednicil.

Vreme, s. f. temps, p. 11. 592.
du temps, p. 418.11 la vreme,
temps, p. 249.11/a vreme de,
lorsque le temps est venu de,
p. 562.11de vreme, de bonne
11
heure, p. 438.11 de cu vreme,

temps, p. 613. 11 fdrd vreme,
avant l'heure, p. 582.- Pl.
vreml.
Vrol (a), v. vouloir, p. 21. 174. 387.

421. 423. 464. 488. 539. 586. 643.
Vulpe, s. f renard, p. 15. 603. Pl. vulpt.
Zami, s. f. Plfold. et Trans I sauce
:pis, p. 97. 544. - Pl. ami.
liad, s. m. [Banat] mtier, P660.
Zapis, 8. n. contrat, obligation,

p. 660. 661.- Pl. zapise.
n'O (a), v. voir, entrewor, apercevoir, p. 44. 189. 599.
dacoromanica.ro
725
ZID
ZITG
Zid, s. n. mur, p. 23. 578.
Pl.
siduri.
Ziditor, s. m. maon, p. 661. Pl.
siditorl.
`Zlitar, 8 m. orpailleur. sale. malpropre, p. 661. Pl. slatael.
Zlot, s. m. ancienne monnaie, p.

209 461. Pl. eloft.
Zor! interj, indique le bruit d'une
querelle, p. 635.
Zugrbit,
adj. peint, p.
661.
Fem. zugravitd; pl. zugraviti,

zugravite.
dacoromanica.ro
GLOSAR
.25.1=zoisalki.T..o -Y' Ft.A.I.TcEs
A
A, pr. dm. de, du, p. 27. 446. 519.
Alb, adj. blanc, p. 55. 472. N ar-
Ac, s. n. aiguille, p. 5.
A-casi, loc. adv. la maison, chez
soi, p. 601.
Alegat, adj. celui qui a marcha
IR p. 162. 313.
Acatare, v. accrocher, attraper, p.

34. fi s'accrocher, entrer, p. 553.
Acatare (s'), v. r. s'accrocher, en-
trer, p. 553.
A9e1, pr. dm, celui, le, p. 333.

Agia, adv. ici, p. 693.
Acsizre,
v. valoir, le prix de,
p. 479.
Aclare, v. faire, p. 192.
AdY, adv. aujourd'hui, p. 341.
Adu96re, V. apporter, p. 27. 659.
Aflare, v. trouver, p. 293. 296.
v. devenir, parvenir,
Agiungre,
p. 138.
AgTutare, v. aider, p. 560.
agri.
frapper, cogner, p.
1824 piquer, p. 5.
Ahat, adj. et pr. autant, p. 242.
Agudre, v.
446. 479.
Ahtare, adj. tel, p. 251.

Al, 2-e pers. sing. ind. tu as, p. 192.
308.
Ajun, adj. affam6, qui a faim, p.
Alant, pr. autre, p. 177. 293. F6m. alantcl.
(voyage), p. 111.
Alghl, adj. pl. voir alb.
Alt, adj. pr. entre, p. 177.
Am, 1-er pers. ind. pr. du verbo

m'ere, j'ai, p. 80.
Amar, adj. amer, p. 179.
Amaxea, s. f. chariot, p. 126, 127.

Ama, pr.pos.le mien, mon, p. t07.
A-mia, pr. pos. b. moi, p. 607.
Amintare, v. gagner, p. 165. 157.
Amone, s. f. enclume, p. 177.
Am6ne, s. f. enclume, p. 177.
Amoni, s. f. enclume, p. 448.
Andrall, s. f. tourdissement, p.
607.
Andrea, s. f. carrelet, grosse ai-
Agru, s. n. champ, p. 28. - Pl.
409.
gent, p. 65. - Pl. alghi.
guille, p. 14.
Andumusre (s'), v. r. se recontrer,

p. 170.
Api, 8. f. eau, p. 395. 429.

Aravdare, v. patienter, supporter,
p. 448.
Ardre, v. brillar, p. 258.
Ardre (s'), v. r. se brOler, p. 192.
Are, 3-e pers. sing. ind. du verbo
(mere, il a, p. 19. 308. 429.
Ar66, adj. mauvais, p. 411. - Pl.
arl.
Ari, 3-e pers. sing. ind. du verbe
avdre, il a, p. 28.
48
61498
dacoromanica.ro
- 728 -
ARM
C.A.T
Aspunire, e. indiquer, montrer, p.
Armanre, v. rester, p. 438.
Arsirire, y. sauter, p. b.
162.
Artisire, y. rester en plus, 6tre
en trop, p. 438.
Arucutos, adj. rond, p. 31.
Arupre (a'), v. r. se briser, se
casser, p. 213. 552. 653.
Assce, 3-e pers. sing. ind.
est suffisant, p. 438.

Afi, adv. ainsi, p. 213.
il suffit,
Atrnere (s'), v.
r. s'tablir, se
mettre , p. 412.
Asunare, v. rsonner, p. 14. 102.
Aur, s. n. or, p. 409.

v. geindre, crier,
Aurlare,
126.
p.
Auatec, a. m. vieillesse, p. 311.
Auire, v. vieillir, p. 412.
Aspru, s. n. aspre (monnaie), p. 18.
Avre, v. avoir, p. 80.11 are, il a,

p. 19. 308. 429.11 ari, il a, p.
28.11 s'nu avurii, si tu n'as pas,
p. 162.
Avut, adj. riche, p. 27. 28. 85.
446. 565. 567.
Eigare, v. mettre, p. 295. 296.
Borgea, s. f. dette, p. 258.
Aspardzere, v. briser, p. 250.

Asparire (s '), v. r. s'effrayer, avoir
peur, p. 493.
Aspad, adj. bris, git, p.
- Fm. aspara
610.
393. 479.
Bailare, y. vivre, p. 345.

Bara, 8. f. tonneau, foudre, p. 104.
irbat, s. m. mari, p. 607.
re, v. boire, p. 429.
Bitisire (a'), v. r. se terminer, se
vider, p. 393.
Biuturi, s. f. beisson, p. 273. Pl. biuturi.
Ca, conj. comme, p. 5. 102. 302.

409. 478.11 si, p. 308.11 ca
comme, de mAme que, autant

que, p. 409.
Ca, conj. car, parcos que, p. 162.
192. 308. 607.11 que, p. 519.
Ca, conj. car, paree que, p. 477.

Cacea, s. m. Cacea, nom propre,
p. 624.
Cadre, v. tomber, p. 182. 395.
Cafine, s. f. caf, estimanet. p. 273.
Caiche, 8. ta. barque, caique, p.
395. - Pl. cdichl.
Calbic, adj. faux, p. 58.
Calcare, v. marcher, mettre les

pieds dans, p. 395.
Cali, s. f. chemin, route, p. 127.
Calike, s. f. p. 393.
Gama, adv. plus. 11 cama ghine, mieux, p. 665.11 cama mult, plus,
p. 519.
Cand, adv. lorsque, p. 152. 192.
Boa, s. m. boeuf, p. 126. - Pl.

bol.
Brtare, s. f. bracelet, p. 409.

Bun, adj. in, bon, p. 493.
Bun, adj. f. bonne, p. 411. Pl. bune.

Bute, s. f. tonneau, p. 102.
295. 347. 448. 11 peina cdnd, jus-
qu' ce que, p. 479.

Canda, on dirait que, comme si,
206.
Candu, adv. lorsque, p. 429. 553.

Candu, adv. lorsque, p. 560.
Cap, s. m. tte, p. 152.
Cara (di), du quel, d'oh, p. 393.

Carghle, s. f. bateau, vaisseau,
206.
Care, pr. rel. celui qui, p. 157.
Cari, pr. rel. qui, lequel, p. 28.

395.11 celui qui, p. 412. 493.
alirs que, p. 127.
Cari, conj. si, p. 273.
Carne, 8. n. viande, chair, p. 479.
Cartinire, e. grincer, p. 128.
Casi, s. f. maison, p. 250. 258.
669.
Cat, adj. et adv. combien, autant,

autant que, p. 941. 11 tant que,
p. 345.11cdt . andt , autant .
dacoromanica.ro
- 729 -
CAT
autant.., p. 242. 479. il di Mt,

plutat que, p. 126. 565. 567.
Ci, ado, combien, p. 479,
gi, pr. rel, quel, lequel, p. 254.
- Fem. elitd; pl. cd1, elite.

Cate, conj. pourquoi, p. 192.
CToc, 8. n. marleau, p. 177.

9Tocu, a. n. marteau, p. 448.
Cathe-un, pr. chacun, tout homme,
CTor,
P 645.
a.
in.
pied, p. 479. - Pl.
cire.
Cathi-un, pr. chacun, tout homme,

p. 546.
91r, a. n. crible, p. 182 183.

91va, pr. ind. quelque chose, p.
Cabe, pr. vera, p. 515.

9e, pr. rel, qui, p. 333.11 ce que,
p. 242.11 que, quoi, p. 19.
CIvgalu, a. in.
162.
9ea, pr. rel. f. celle, p. 34. 102.

9erc, 8. n. cercle, p. 160.
Charire, v. perk, disparattre, p.

58.
Cheare,s.f. avantage, profit, p. 488.
Chefett, a. f. gait, envie, p. 85.

Cherire, ro. perk, se perdre, p.68.
Chera, 8. f. chariot, p. 128.
Cheadin, .9. n. Beetle, corde, p. 593.
ChTardere, v. perdre, p. 157.
Chicutft, s. f. goutte, p. 104.

Chipur, s. n. cloche, p. 102.
Chiriagiii, 8. in. charretier,
rier, p. 170.
Cut1t, 8.
D1rmon, 8. n. grand crible, p. 377.
arriver, p. 230.
Dere, 8. f. present, p. 260.

Me, adj. num. card, deux. p. 395.
Drac, 8. in. diable, p. 6. 27.
Drecu, s. n. poteau, colonne, p.
s. f. present. p. 27.- Pl.
Dual, a. in. professeur, maitre,

p. 254.
669.
De, conj. de, p. 19. 20.

Dede (s'),
n. couteau, p. 235.
DipI6, adj. double, p. 488.
Da (a), v. donner, p. 162. 212. 479.

480. 660. 11 frapper, p. 177.11
Dare
querelle, dispute,
p. 480.
Cede, s. f. queue, p. 493.
CopTe, 8. f. troupeau, p. 308.
Cor, a, n. danse, p. 653.
Cripare, y. crever, p. 429.
Cripitor, 8. n. pelle h. four, p. 210.
Cu, prep. avec, p. 6 80.170 624.
Cunescere (s' , ro. r. se connattre,
p. 493.
Cupie, 8. f. troupeau, p. 308.
Cur, 8. in. derriere, p. 492.
Curire, ro. tailler, couper, p. 213.
Curmu, 8. n. corde de tille, p. 230.
Cutit, a. n. couteau, p. 236.
Ducere (s'), ro. r. alter, s'en alter,

p. 254. 347. 422. 465. 479.
v. r. il a atteint, il est
arrive, p. 236.
du-te, vas, p. 152.11 du 71, porte
lui, p. 492.
Duke, adj. doux, p. 479.
Dedzet, a. n. doigt, p. 192.

Di, prep. et conj, de, du, de la, p.
160. 230. 848. 393. 409. 410.

429. 468. 479. 493. 649. 604.
Du191, adj. deux, p. 273.

Dumni4zed, a. m. Dieu, p. 19. 20.
480. 660.
659.11 it, p. 104.236.11de Neon

que (A), p. 182.11 d'aprs, it, p.
493. 11 di cat, plui6tque, p. 126.
665. 667.
Durere, v. avoir mal, souffrir, p.

162.
Dzi, 8. f. jour, p. 55. -Pl. dzile.

DzI. 8. f. jour, p. 55. 472.- FL
dzile et &M.
Diatur, s. m. gain, profit, avantage, p. 468.
tr (s'), v. seront, p. 281 etaient,

p. 273.
Eire, v. sortir, se trou ver juste

p. 604.
dacoromanica.ro
- 730 -
III
ST
ste, 3-6
Elff, 2 e pers. sing. ind. pers.

es, p. 302.
Eil, pr. pers. moi, p. 347.
pers. sing. ind. pres. 11
(elle) est, p. 20. 34. 409. 479.
tu
F
Favere (s'), t./. r. se faire, p. 160.
Franz, s. f. feuille, p. 293.

Fucar, adj. pauvre, p. 552.
Fugire, v. fuir, p. 258. 477. 478.
Fune, s. f. corde, p. 230.
Funle, s. f. corde, p. 302.
Furat, adj. vol, p.478.
493. o se faire, devenir, p.324.

FigTor, s. m. ffis, p. 431.
Fireat-lu, prserve le, surveille

le, p. 492.
F61e,
s. n. soufflet, p. 295. 296.
Frangere (s'), v. r. se briser, se

casser, p. 127.
0Oda, s. n. houlette, p. 308.
amare, v. faire danser, fair sauter, p. 010.
Gharghir, s. m. voir harghir.

Ghimie, s. f. vase de transport, p.
205. -Pl. ghimil.
Ghin, s. m. vin, p. 429.
Ghine, adj. bien, p. 80. 565.11 ma
ghine, mieux vaut, plutt, p.
afonatec,
s. m. jeunesse, jeune
lige, p. 341.
Gol, adj. vide, p. 102. 522. - Fm.
g614.
Gradinar, s. m. jardinier, p. 313.

Greta* s. f. poutre, solive, p. 624.
Gumar, s. m. Ine, p. 552.
6674 ma ghini, plutt, p. 565.

Ghini, adv. bien, voir ghine.
Ghirdane, s. m. collier, p. 410.
1-1
Halane, adj. juste, droit, p. 324.
Matrive, s. f pl. mdecines, p. 479.

Hire, v. tre, p. 80. 448. 11 s'hibd.
Haramea, adj. chose gagne sans
travail, p. 324.
qu'il soit, p. 308. 446.
HarAme (di), obtenu sans travail,

p. 479.
Harghir, s. m. mercure, p. 478.
liar, s. m. qualit, p. 28.- Pl.
Higre, v. enfoncer, p. 255.
Hasap, s. m. boucher, p. 152.
HuzmichTar, s.
Hitrie, s. f. mdecine, p. 273. Pl. hitrii.

Huzmichar, s.
m. serviteur, do-
mestique, p. 446.
harl.
Her, s. m. fer, p. 14. - Pl. hre.
711.
serviteur, do-
mestique, p. 412.
I
'1.,
3-e pers. sing. ind. pres, du

verbe tre, p. 19. 393. 410.
422. 455. 477. 479. 480.
1, pr. h lui, sa, p. 27.

I, conj, ou, ou bien, p. 333.11 que,
p. 418.
Imprumutare, v. prter, p. 560.
In, prep. en, dans, p. 553. 604.

Ingrecare, v. peser, p. 519.
inlitare, v. p. apprendre, s'instruire, p. 254. 341. 345. 347,
Isdpea, s. f. compte, calcul, p. 604.
lu, adv. ot., p. 19. 20. 393. 422.
424. 431. 455.
dacoromanica.ro
- 731 .70C
NIC
Ware, y. denser, p. 553. Voir giocare.
'L, pr. pers. le, lui, p. 165. 296.

347. 560.
La, pre:p. ft, au, p. 235. 273. 341.
412. 652. 660. II devant la, p.

552. H chez, p. 162. 254. 409.
H pour, p. 479. II di la, de la,
p, 348. II di la, d'aprs la, k
la, p. 493.
LaTil, adj. noir, p. 55. 472.

Lsare, v. 'hisser, p. 409.
Luzit, adj. malade, p. 665.
L, pr. les, p. 28.

Lemn, 8. n. bois, p. 160.
Li, pr. pers. la, elle, p. 162.
pr. pers. .lui, elle, b. lui,
pr. pos. me, p. 607.
elle, p. 85. 162. 205. 206. 286.

273. 293. 341.
Liber, adj. libre, p. 565.
Dertare, v. pardonner, p. 893.
Loare, y. prendre, p.273. !I chose
prise, p. 393.
Loc, 8. n. p. 422.
Luare, y prendre, p.19.242.308.
393. 479.
LugarTazm6, s. m. compte,
p. 601.
Lup, s. m. loup, p. 493. - PI

lupchi.
Lupati, 8. f. pelle, p. 549.
Ma, adv. plus" ma ghine, voir
adj. num. mille, p. 424.

Minare (e), y. remuer, p. 693.
Man* s. f. sage-femme, p. 431.

432.- Pl. indmi.
Mare, adj. grand, p. 104. 552.
p. 480.
Misurat, adj. mesur, p. 422.
M61e, adj. mou, p. 295. 290.
Morar, 8. in. meunier, p. 429.
Mult, adj. beaucoup, p. 111. 127.
155. 431. 432. 519. ma mule,
plus, p. 102. 333.-Fm.
pl. multi c mu/11, multe.
Mun6, adj. simplu (unul), p. 437.
ghine.ji ma mult, voir mull.

Ma, conj. mais, p. 156. 4e2.
Mack s. f. conj. si, p. 560.
Malami, 8 f. or, p. 410.
Magb, 8. f. pinces, p. 192.

MagT, adv. seulement, p. 411.
Mathima, 8. f. science, lecon, p.
261.
Mbarti, v. (il) partage, p. 333.

Me, pr. pos. me, moi, p. 347.
Minte, s. f. esprit, intelligence,
438.
WA, 8. f. table, p, 659.
Munte, 8. m. montagne, p. 848.

Munt, 8. in. montagne, p. 55.
Murar, s. in. meunier, p. 429.
Murire, y. mourir, p. 86. 345.
Na,interj. dens, prends, voici, 480.

NSA, pr. pers. lui, p. 162.
No, pr. pos. nous, k nous, p. 104.

Nick, conj. ni, p. 20.
Mi, pr. pos, me, moi, p. 182.

Mi, pr. pos. moi, p. 480.
flasu, pr. pers. lui, p. 545.

Ndrept, adj. &oh, juste, p. 302.
Nicare (s'), v. r. se noyer, sombrer, p. 205. 206.
dacoromanica.ro
- 732 -
NI9
NicT,
conj. ni, p. 393. 659.

sans instruction,
RO*
Nu, adv, non, no pas, p. 19. 20.

27. 34. 58. 128. 157. 160. 162.
192. 235. 250. 324. 393. 409.
N'Invetat, adj-
ignorant, p. 345.
Ninvitat, adj. sans instruction, ignorant, sans ducation, p. 345.
412. 429. 438. 493. 649. 683. 604.
'Nvtare, v. apprendre, s'instruire,

p. 127. 251. 345. 347. 348.
446.
'Nvitat, adj. en crescere, Cu In-
Nocupg, o. f. essette, herminette,

p. 624.
'Ntru, prep. en, dans, p. 395.
vtriturft, p. 446.
o
O, pr. per. km la, p. 308.
OcITu, s. m. mil, p. 80.
01e, s. f. brebis, p. 493.
&fin, adj. pauvre, p. 27. 85. 552.

560. 565. 667.
&fan, adj. pauvre, p. 553. 559.
Om, o. tu. homme, p. 345. 409.

411. 659. - Pl. 6meni.
Orbu, adj. aveugle, p. 431. 432.
560. 565.
Os,
8. n. os, p. 235. 236.
- Pl. orghi.
F6
Palpeatec, adj. vieux chiffou, p.
308.
Pani, prep. jusqu', p. 85. 235.

pcind cdnd, jusqu' ce que,
p. 479.
almee, s. f. pantoufle, p. 479.
Para, 8. f. argent, p. 65. 58. 472.
477. 478. 479. 480. - Pl. paradzi et parag.
Parre, v. sembler, p. 519.

Patru, adj . nwm. card, quatre, p.455.
azare, 8. f. march, p. 601.
Pesce, s. m. poisson, p. 55. -Pl.
Pizuit, adj. honteux, p. 567.

1361-t, 8. f. porte, p. 162. 552.
Pradzl, 8 f. pl. argent, p. 55. 472.
Prtizt, 8. f. pl. argent, p. 479.
MILI, 8. m, art, rargent, p.
Praz, s. m. poireau, p. 313. -Pli

praji.
Pri, prep. sur, par dessus, p. 183.
Pr1, prep. sur, par dessus, p. 177.
395.
Psusire, V.
552.
mourir, trpasser, p.
Pimpi, 8. f. bourse,
p. 53. 519.
522.- Pl. pwradzi.
Pi, prep. sur, p. 177. 210.11par,

p. 258.
Picurar, 8. m. berger, p. 493.
Pischese, s. m. cadeau, offrande,
34.
58. 479. 480.
Putre, v. pouvoir, p. 58. 468. 583.
PutM, adj. peu, p. 166. -Pl. puPutin, adv. peu.11ma purin, mo-
Pistipsire, v. croire, p. 27.
ins, p. 333.
Roe, adj. rouge.11faux, p. 58.
dacoromanica.ro
- 733 -
Ps
UGE
s
fi aussi, p. 421.
Me, 8. f. soif, p. 429.

Si, conj. si, p. 273.11 que, p. 80.
Si, pr. pos. se, p. 205.
i, conj. et, p. 11. 19. 55. 177.
128. 155. 235. 308. 341.
Sicat, adj. mal venu, aye des
'S', conj. que, p. 19. 28. 162. 192.
'S, v. sont, p. 411. 431.

', conj, et, p. 308. 345. 393. 549.
', pr. pos. sa, p. 308.

SC conj. que, p. 6. 80. 85. 126.
183. 258. 273.11 anssi, p. 27.

11 ca fi, comme, p. 409.
Salve, 8 f. saule, p. 659.
dfauts, p. 431.
Unites, adj. bien portant, p. 565.
Spindzurare, v. pendre, p. 607.
Stare, v. rester, se tenir, p. 206.
Sal* 8. f. sape, pioche, p. 645.

649.
Stricatire, 8. f. toile dans laquelle

on fait goutter le fromage, p.
341. 479. 583.
Stronghili, adj. rond, p. 477.

Suflit, 8. m. ime, p. 480.
Suigud, s m. cocher, p. 659.
Sipare, y. b5cher, piocher, p. 28.

Scipare, v. &hewer, p. 549.
Scier, V. savoir, p. 111. 165. 157.
610.
Sclav, 8. m. esclave, priv de libert, p. 665.

Sc6tere, V. tirer, faire sortir, p.
Sunt, 3-e pers. pl. ind. du verbe

tre ; ils sont, p. 411.
Suta, 8. f. cent, p. 424. 465. -P1,
431. 432.
Scumpte, 8. f. chert, p. 559.
Se, pr. pos. se, p. 206. 322.
sute.
zi
Tara, 8. m. luxe, &Tense, p. 522.
Te, pr. pos. te, toi, p.
Tornare, V. tourner, retourner, p.
162. 192.
293.
Tot, adv. tout. 11 constamment, p.

393.11 ncessairement, p. 170. 1
296. 409.
Tehnea, s. f. mtier, p. 409. 410.
malgr cela, p. 345.

Tri, prep. pour, p. 65.
Tradzre, v. tirer, p. 645. 593.
Tragzre, v. tirer, p. 645.
Trasti, 8. f. besace, musette, p.
411.
Thimeilu, 8. n. fondation, base,

p. 31.
Ti, pr. pos. te, toi, p. 152. 210.
251. 295. 296. 347. 422. 455.
Ti, pr. pos. pour 41, te, tes, p.
302.
Tr!, prgp. pour, p. 65. 472.

Tri, prdp. pour, p. 273. 472.
Tricut, adj. pass, p. 183.
Tgari, 8. f. fIcelle, corde, p. 662.
192. 205.
Timpani, 8. f. tambour de basqtte,

p. 653.
Timpani, 8. f. tambour de basque,
p. 653.
Tu, prp. dans, p. 66. 295. 296.

802. 308. 479. 624.11pri
Tine, pr. p. toi, p. 347.

Tinere, v. tenir, conserver, garder, p. 155.
Tinie, 8. f. prix, valeur, p. 308.
Tinlsit, adj. honor, considr, p.
travers, par, p 183. 358.
tu, i
Tut, adj. tout, p. 14. 28. 845.411.
- Fm. tuta; pl. tuti, lull, tute.

Turnare (e), s. r. Feell retourner,
revenir de, p. 347.
667.
I.J
Uci, 8. m. poid et mesure de capacit, p. 455.
Ugeacu, 8. n. chemine, conduit
de la chemine, p. 258.
dacoromanica.ro
- 734 ITMF
ZNi
Una, adj. num. card, fni. une, p.

409. 412. 479.
Undzre, v. graisser, p. 128.
Umflare, v. battre, frapper, p. 448.

Umplre, v. remplir, p. 104.
Un, adj. num. card. m. un, p. 80.
177. 545.
Urs, 8.
f. ours, p. 348.
Uscat, adj. seo, dessch, p. 160.
Vindre, V. rendre, p. 313.

fin6re, v. venir, p. 85. 607.
Vinetca, s. f. Venise, p. 308.
Vira, pr. ind. personne, p. 549.
Va, 3-e pers. sing. ind. prers. du

verbe vrdre, forme le futur, p.
170. 213 242. 251. 341. 393. 446.
479. 649. 5d3,
Visa, s m. roi, p. 480.
Vr, 3-e .pers. ind. forme le futur,

p. 28.
Vigin, adj. voisin, p. 519.

Vidre, v. voir, p. 162.
Zanate, s. n. mtier, p. 412.
Zicrlar, s, m. mendiant, p. 162.
-inTe, s. f. perte, dommage, p, 468.
dacoromanica.ro
GLOSAR
IS'I'RIO-F1R,A.1'TCEIS
A_
adj. trouv, p. 379.
conj. ou, oubien,p. 60.403.
_Alty, adj. et pr. pl. autres, p.76. 659.
3-e pers. sing. ind. prefs, du

verbe avoir, p. 21. 134. 259.
Ala, adj. ainsi, p. 155. 861.
Aflatu,
Are,
Ali,
Anid (se), v.
r. compte sur, pe
559.
Aval (va), v. 11 aura, p. 21. 168.

I
13
Barca, s. f. barque, p.76.
Bire, adv. bien. ll mal bine, mieux,
Beciva, s. f. tonneau, p. 101.

Beter, adj. vieux, p. 401.
p. 605.
Bogatu, adj. riche, p. 92. 660.
Sur, adj. bon, p. 134. 404.
C
adj. beaucoup, p. 583.
adj. appel, p. 27.
Cacatu, s. m. merde, p. 27.
CTuda,
lorsque, p. 403.
pers. sing. ind. (11)
chante, p. 144.
Cap, s. m. tate, p. 334.
Carie, pr. pour carele, qui, celui
qui, p. 21. 27. 145. 158. 269.
Ullemat,
Cand, conj.
Canta, 3-e
334. 659. 605.
Carta, s. f. livre, p.. 144. 145.

Cativa, adj. f. mauvaise, p. 538.
Cavta,
3-e pers. ind. il cherche,
il regarde, p. 145.
Ce, pr. r. que, p. 92. 605. H ce
que, p. 101.
-Cea, pr. la, celle, p. 638.
Cela, pr. r. eelui, p. 559.
Cire, pr. r. celui, p. 879.
CnoTu, s. ta. engrais, p. 60.

Cola, s. f. dot, p. 538. 539. -Pl.
cole.
Contratu, s. ti contrat, p. 201.

Contu, s. n. compte, p. 605.
Crcantle,
677.
s. f. grace, beaut, p.
v. r. se croire, p. 50.
Credit, s. n. crdit, p. 259.
Cu, prp. avec, p. 27.
Credai (se),
Cum, conj. comme, p. 861.

Cumpera,
3-e pers. id., il ach6te,
p. 334.
Curat, adj. propre, bien fait, Sans
ambiguit, p. 201.
dacoromanica.ro
DAI
- 786 -
MAR
I)
Dale, 3-e pers. ind. (elle) donne,
p. 101.
De, prp. de, p. 145. 638. 605.
Do, adj. num. deux, p. 605.
Dorme, 3-e pers. ind. (il) dozt, p.
DAguile, s. f. pl. des dettes, p.

269.
Dupa, prdp. aprim, p. 154. 155.

444.
144.
E
El, pr. le, p. 605.
'En,prp. dans, p. 60. 76. 145.
'Entraba, 3-e pers. 8ing.inc1.11 de-
mande, p. 134.
559.
V
Face (a), v. faire, p. 145. 154.
Far, prp. sans. 11 far de, sans, p.
379. 403. 404. 501. 660. 676.
605.
Fi (a), f. tre, p. 92. 361.

Focu, a. n. feu, p. 437.
Fost, v. a t, p. 27.
583. 605.
Faceta, adj. f. faite, p. 76. 379.
Fat, imp. fais, p. 660.

Falitu, s. n. faute, p. 501.
I
'I, 3-e pres. ind. prs. du verbe
Otro, est, p. 76. 145. 259. 605.
Inganu, s. n. malice, rouerie, chicane, p. 379.
J
Judica, v. juger, p. 361.
I
1
Judicell, (va fi), v. tu seras jug,

p. 361.
1.4
Lela, s. f. loi, p. 379.
Lunga, adj. longue, p. 201.
Lu,prp. de, p. 76.111e, p. 154. 155,
11 de lu, du, de, p. 638.
M
Mal, adv, plus, p. 50. 404. 638.
605.
Mance, prp. avant, p. 605.
Meran* o. imp. mange, p. 145.
dacoromanica.ro
- 737 -
MAR
81417
adj. grande, p. 404.

Me, pr. pos. moi, p. 560.
Medicu, s. m. medecin, p. 403.
More, v. il meurt, p. 145.

Morte, a. f. mort, p. 444.
Mulate, s. f. pina, p. 437.
Mun, adj. et adv. plus. I mal mun,
plus, p. 21. 92. 158.
Mare,
404.
Mercant, s. m. marehand, p. 444.
Mestru, s. m. matre, ouvrier, p.
Mur!, ro. tue, p. 408.
413.
N
Nasce (a se), v. natt, p. 413.
Nego, adv. Out& que, p. 92. 605.
U que, p. 60.
Nicur, pr. ind. personne, p. 413.
Nu, p. nig. non, ne... pas, p. 27.

76. 146. 168. 259. 413. 601.539.
677. 606.
o
Om, s. m. homme, p. 158.
Ostaru, s. m. cabaretier, hatelier,

p. 184. 605.
Pegula, s. f. poix, goudron, p. 76.
Poc, adv. ensuite, p. 605.
Pensel, v. penser, rflchir, p. 670.
Porou, s. m. pore, p. 444.
Pesa (se), V. se Ose, p. 444.

Pesunda, v. il emprunte, p.834.
Pinegi, 8. m. pl. argent, p. 60.
Pira, prp. tant que, p. 145.
Plati, s. paye, payement, p. 501.
Plitit, adj. paye, p. 27.
Piterde, v. (il) perd, p. 334.
Poveru, adi. pauvre, p. 92. 559.

660.- Pl. poveri.
Priatelstvo, s. m. amiti6, p. 201.
Pucin, adj. peu, p. 60.
Pune, v. mettre, p. 76.
Putescu, v. attrapent, prennent,
p. 437.
X?.
RacTuna, s. compte, p. 76. 606.
Raciunu, s. &rapte:p. 606.

Rana, s. f. blessure, p. 404.
Sara, adj. pl. rondes, p. 539.

Sci, v. savoir, p. 683.
Scrigna, s. f. bourse, p. 60.
Scripai, v. grinee, p. 538.
Scu, V. sont, p. 639.
Se,pr.pos. se, p.50.134. 361. 413.
444. 659.
Regala; V. (il) commande, p. 834.

Ruvine, v. (11) gAte, p. 677.
Sepovidak v. (11) commande, p.

379.
Ssula, s. f. aviron, p. 76.

i, conj. et, p. 60. 165. 404. 444.
Siromastvo, s. m. pauvreta, p. 516.
677.
Slui, v. dchapper, guarir, p.403.
dacoromanica.ro
SM.0
- 738 -
VOZ
Smunti, g. pl. tromperies, p. 58g.

Sparta, adj. 1. casse, p. 76.
Spendai, v. (il) clpense, p. 165.
S'Asile, s. f pl. &Tenses, p. 154.
Spifferu, s. m. barbier, chirurgien,

p. 401.
Stala, s. f. *Saurios k bestiaux, p.
Te, pr. te, p. 560.
Tot, adv. tout, p. 50.

Tote, adj. f. pl. toutes, p. 539.
60.
Sufit, s. m. bicoque, p. 145.
Tire, v. (elle) contient, p. 101.

Tirar, adj. jeune, p. 404.
T.T
Ur, adj. num. card, un, p. 403.
Va, 3-e pers. ind. formant le futur,

p. 21. 76. 158. 361.
Vadagna, v. (il) gagne, p. 158.
Vadagnu, s. gain, p. 154. 155.
Vera, s. f. croyance, p. 50.
ViTu adj. vivant, p. 145. 560.

Vilanu, s.
m. le paysan, p. 144.
Uro, adj. num. card. un, p. 50.
Vir, s. m. vin, p. 134.

Vire, 3-e pers. v. (il) vient, p.27.
403.
Vite, s. m. veau. p. 146.

Vocatu, e. m. avocat, p. 27. 660.
Vote, s. f. pl. fois, p. 605.
Voz, s. m. chariot, p. 538.
dacoromanica.ro
ERRATA')
5, prov. 11007, arsari in loe de ansarl.
Pag.
21,
24,
)7
,,
,,
,,
50, nena
11048, avat in loe de aviS.

11059, egarcituful in loe de sgIrcituluT.
1, ami in loe de si.
60, prov. 11139, Cuvint in loe de Cal/Miel.

11283, Bucher in loe de Buche.
99,
99,
11285, Budascii in loe de Budasca.
137, Una
18, dupa 30 sh se adaoge: III, p. 29.
22, intre liniile 21 si 22 a se aditogh: 2 Arat11,
137,
puterea stapanului a face orl-ce va si
cum va.
209, prov. 11652, mitad in loe de mitas.
228, unja
3, intre liniile 3 si 4 a se intercala:"VeP a
Vinde.
13, dup proverbe a Be aclaoga: J. Coyan, prof.

c. Samarina, Epir.
238, prov. 11748, da in loe de di.
324,
12004, a' in loe de 's.
21, INOHIEIETORI in loe de INOEIBIETORI.
337, Unja
349, prov. 12077, pits6resce in loe de padreace.
358,
, 12102, sbirii in loo de ella&
1209, lacrtmile in loe de lacramile.
368,
230,
382,
385, Urna
12191, 'nn6pte in loe de 'o n6pte.
25, dupa linia 25 a se adaogA; Aoalas inteles
ca la No. 12201.
390, prov. 12215, una in loe de una.
393,
12226, nici in loe de niel.
12296, bratari in loe de bratare.
418,
18, dupa linia 18 a se adaogA: NOTAN.
426, linia
429, prov. 12318, Candu in loe de Cand.
463,
, 12417, scartale in loe de scartIle.
12457, la flnele lintel a se adlogA: kbarghi;),
478,
11 Mard de miel exceptii, acest errata nu indreptztt de cAt greselfle utl ontbdunfle
din proverbe sa0 din locuttunl. Cele-l-alte, ne prestntand un interes deosebit, s'ab trecut Cu
vederea.
dacoromanica.ro
740
Pag. 560, unja

26, agiuti in loe de cijug.
694, prov. 12879, Sfredel in loe do fredel.
12911, aliani in loe de arliaTi.

26, se adaoga : 2 A inel, a denunt.
624,
29, se adaoga: 2 BU.
626, prov. 12984, dupil in loe de dupii.
21, che ena in loe de chena.
646, linfa
669, prov. 13103, suiludlu in loe de sinudlu.
607,
624, linfa
,,
dacoromanica.ro
S C A. Pt A.
Pagina
I-VI
TITLII
VIIXXV1
BIBLIOGRAFIE
SEMINE CONVENTIONALE
XXVI
CAP. X. DESPEE VIEIA SOCIAL.
Justitie. LegT.Inv110.turk. Negustorie.

C.1.15torie. Meseril. Cool te
GLOSAR ROMINO-FRANCES
GLOSAB ABOMINO-PRANCES
GLOSAR ISTRIO.PRANCES
ERRATA
dacoromanica.ro
1-662
663-726
727-734
735-738
739-740

Iuliu A. Zanne - Proverbele Românilor Din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Și Macedonia - Proverbe, Dicetori, Povățuiri, Cuvinte Ade

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iuliu A. Zanne - Proverbele Românilor Din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Și Macedonia - Proverbe, Dicetori, Povățuiri, Cuvinte Ade

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROVERBELE ROMANILOR

JadlhJ 441:ti1 /claw;

amnia VIOJ eiiehma/c/tcar6nreJ Izalco

LITCRETIII, III, p. 11-13.

FIE-CARE EXEMPLAR VA PURTA ISCLITURA AUTORULUI

TOTE DREPTURILE RESERVATE

Ro AJA, BASARABIA, BUCOVINA, BMA ISTRIA iICEDONIA

PROVERBE, pletTORI, POVTUIRI, MIKE ADEVRRATE,

OPERA PREMIATI DE ACADEMIA ROMANI.

ALBINA.Revist, An. 1 & II, Bucuresci.

Suvenire chi impresiI, epistole

Dobrogeanu-Gherea, Vol. II, 1894.

Studif asupra obiceielor juridice ale poporului roman. Galatz,

Badea Traan. Focgani, 1898.

ALEXA.NDRI V. & LASCAR ROSETTL

89 proverbe culese de L. Rosetti pentru V. Alexandri,

Poesil populare ale Romanilor.

grafia lucrktorilor asociati.

Bucuresel, 1867, Tipo-

Operile le C. Negruzzi, Edit. SoceMi. Prefat.

nicele Romaniet de M. Kogalniceanu.Bucurescl, 1874, C.

ANTIM IVIRNUL (nwraoPuLtT).

Din didahiile mute In mi-

tropolia din Bucurescl. Edit. Dr. I. Cornoi. Libraria Socecu

1 8. ASAK1 (a). - Fabule. - last. 1862.

1 9. RDESCU (A.), preot, c. Margineni. J. Prahova.- Etymologicum

20. BATCAN (E.). - Vorbe bune (Binete) Intrebuintate la Romani

BARONZI (GEORGE). - Limba romana i traditiunile el. 1872.

BELDIMAN (ALEXANDRU). - Tragedia, sati mat bine a dice jalnica

manilor Vol. III, de M. Kogalniosanu, Buourescl 1874.

BENGESCU.-Opere publicate in Lonvorbirl literare,An.

BOGDAN (N. A.). - Povegti i Anecdote. - Saraga,

BUJOR (p.). - Nuvele.

pentru istorie, Arhiologie i Filologie.

CALENDARIU pe anul dupa Hristos 1829. - Buda, tipografia

CANTAN (m.). - Poesil populare. - Saraga,

Romane, Bucurescl, 1878.

L.). - Teatru. Edit. Socea. & Comp., Bucu-

J. Vaasa& - Monitorul Oficial, An.

Covurluiti .-Monitorul oficial,

- idem. Partea M. Edit. XI1.-Socem1 & Comp., 1893.

Proverbele romanescl din Colectiunea Reinsberg-Diiringsfeld.

CONVORBIRI LITERARE.-An. I-XXIX

CORESSL-Evanghelle.-Etymologicum Magnum, B. P. Hac1511.

de Mibail Koglniceanu, Vol. I

COSTIN (NicoLAE). - Scrierile lui Nicolae Costin. - Cronicele Ro-

maniei de Mihail Koglniceanu, Vol. I & II, Bucurescl,

CRCIUNAS (GR.)- Invdteitor in Transilvania. - Elymologicum

Nuvele. - H. Steinberg, Buell-

CREANG (toN).-Poveltr.-Edit. Grig. G. Alexandrescu, 1890.

CRONICA ANON1MA - Istoria Wei RomanescI de la anul 1809

DULFU (PETRE). - Revista Albina.

FILIMON (N.)-CiocoT vechi i nol.- Revista Roman, 1861-1862.

F0IEA PENTRU TOTI.-Revist, Bucuresci.

FUNDESCU (fox c.).-Basme, rapt, Plcilituri i Ghicitor1.-Bucuresci, 1875.

GALLIN, NADEJDE, TIGHILIt

--GAZET4 POPORULLI. - piar Bucuresci.

Diverso. - Convorbiri literare.

GAZETA S.A.TENULUI. - RevistA Datculescu Director.

GAZETA TRANSILVANIEL - piar, Brasov.

Inv. c. Copreni, J. Ialomia. -

GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFET).-Condica obiceiurilor vechi

KogAlniceanu, Vol. III, 1874.