Glanda suprarenala

glanda endocrina situata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi.
Structura si fiziologie - De culoare galben deschis, cantarind aproximativ 5
grame, cele doua glande suprarenalesunt formate fiecare din doua
parti: corticosuprarenala si medulosuprarenala.
- glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei) este formata din
trei straturi, fiecare din el specializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona
glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata, cortizol, iar zona reticulata,
androgeni (delta-4-androstendion, dehidroepiandrosteron, ori D.H.A., si
testosteron). Secretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina
hipofizara, cu exceptia zonei glomerulare, care se afla sub controlul sistemului
renina-angiotensina (enzime renale).
- Glanda medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei) este formata din
celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori), in principal adrenalina.
Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom.
Patologie - Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in
21-hidroxilaza sau in 11-hidroxilaza) se manifesta printr-un bloc enzimatic
suprarenalian care antreneaza o hiperplazie (cresterea cantitativa a tesutului
suprarenalian), responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitate
exagerata). Insuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui Addison, este de
origine autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza
o productie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi, de cele mai multe ori
cortizolul (sindromul lui Cushing), dar si aldosteronul (sindromul lui Conn).
Tumorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoaca o hipersecretie de
catecolamine, responsabile de accesul de hipertensiune arteriala. In
sfarsit, tumori le maligne aleglandei suprarenale sunt foarte rare, insa cu
prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical.