Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Note de curs
Sibiu - 2008
1
CURPINS
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE PRIVIND FINANTELE PUBLICE,
NEVOIA PUBLICA SI PRIVATA - RELATIA ACESTORA
CU BUGETUL
................................................................................
..........
................................
...................
CAPITOLUL II
BUGETUL ISTORIC, NOTIUNE, IMPORTANTA
Sectiunea I: Istoricul bugetului
..........................
....................................................
......................................
..................................
.................
...............................................
CAPITOLUL III
BUGETUL DE STAT
- PRINCIPIILE SI ETAPELE PROCEDURII BUGETARE Sectiunea I: Consideratii generale
...............................................
...............................
................
.................
...........
.............................................................
2
................................................
...................
CAPITOLUL IV
SISTEMUL VENITURILOR SI CHELTUIELILOR BUGETARE
Sectiunea I: Notiunea de venit bugetar
......
........................................
..............................
...........................
...................................
...........................
CAPITOLUL V
BUGETELE LOCALE
........................................................................
.....
.......
........................
.................
.................................................
........................................
................................................
................
.............................................
..........................................
..........................................
CAPITOLUL II
STABILIREA CREANTELOR FISCALE
..........................................
............................................
......................................
.....................
...
..............
......................................................
............................................................
....................
.......................................
................................
......................
..............................
................................................
...............
CAPITOLUL III
MODALITATI DE COLECTARE SI STINGERE
A CREANTELOR FISCALE
..............................................................
...................
.....................................................
.................................................
..............................................................
...........................
.........................
..............
................................
.......................
......
CAPITOLUL IV
EVAZIUNEA SI FRAUDA FISCALA
..................................................
..................................................
..................................
........................................................
..............................................................
.......................................................
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE PRIVIND FINANTELE PUBLICE,
NEVOIA PUBLICA SI PRIVATA
- RELATIA ACESTORA CU BUGETUL
dupa
diferite
criterii
si
care,
din
punct
de
vedere
al
Banul public ar trebui asigurat de catre stat prin efortul propriu. n acest
caz statul ar trebui sa fie detinatorul unei averi proprii si sa obtina surse de venit
din activitati proprii, productive (productie proprie, prestari servicii si executari
de lucrari). n situatia n care statul nu are suficiente surse proprii, banul public
este asigurat prin efortul unor persoane fizice, a unor colectivitati umane sau al
ntregii colectivitati. Modalitatea de obtinere a acestuia se manifesta, n concret,
prin intermediul impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor surse de venit
public (amenzi, majorari, penalitati etc.). Persoanele care platesc impozite
si taxe se numesc, ntr-un mod generic, contribuabili sau platitori de
impozite si taxe. Impozitele si taxele sunt platite de persoane care au capacitate
contributiva.
Prin capacitate contributiva se ntelege aptitudinea unei persoane
fizice sau juridice de a varsa n contul bugetar o suma raportata la averea sau
venitul impozabil.
Sumele ncasate cu titlu de impozite si taxe, reprezinta surse de
venit pentru buget.
n Romnia putem sa vorbim despre un sistem bugetar, n sensul ca
exista, potrivit Legii Finantelor Publice (Legea nr. 500/2002)1 si Legii nr.
273/29 iunie 2006, privind finantele publice locale2:
1. Bugetul de stat si alte categorii de bugete, enumerate la art. 1 (2)
din legea nr. 500/2002;
2. Bugetul asigurarilor sociale de stat;
3. Bugetele locale (bugetele unitatilor administrativ-teritoriale).
Fiecare buget cuprinde o parte de venituri si o parte de cheltuieli.
La capitolul venituri sunt indicate sursele (impozite, taxe etc.) si cuantumul
acestora pentru un an de zile. La capitolul cheltuieli sunt indicate tipurile
de cheltuieli (curente sau de capital) si cuantumul acestora pentru un an de
zile, precum si
destinatia cheltuielilor pe domenii (social-culturale, de aparare, pentru economia
diminuarea cheltuielilor;
Bugetul este excedentar cnd veniturile sunt mai mari dect cheltuielile.
S-a pus ntrebarea daca a plati impozite si taxe este o problema de
productie (produc-platesc), daca este o problema de repartitie (exista bani
publici, nu ne intereseaza sursa si i repartizam celor care au nevoie de ei); sau
daca este o problema de consum. n aceasta ultima ipoteza s-a sustinut ca
se platesc impozite si taxe pentru ca ele sunt o sursa pentru efectuarea
unor cheltuieli, deci pentru a fi consumate.
Consideram ca atunci cnd vorbim despre banul public trebuie sa avem n
vedere un proces complex si anume:
1. constituirea banului public;
2. repartizarea banului public;
3. consumul banului public.
El nu ar exista fara sursa sa economica, ce consta n activitati de:
productie, prestatii de servicii si executari de lucrari.
Existenta sa presupune repartizarea n favoarea beneficiarilor sai
(institutiile bugetare), cu scopul de a fi folositi n conditiile legii.
alta
conceptie,
finantele
publice
sunt
formate
din
fundamentale,
organele
si
procedurile
care
permit
D. D. Saguna Tratat de drept financiar si fiscal, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 13
Vasile Tabara Finante Publice, Vol. I, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003, p. 5
5
6
7
Wiliam Shultz, Lowel Harris American public finance, New York, 1954, p. 1
Gastn Jze Cours de finances publiques, Librairie Gnral de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1936, p. 2
Emil Balan Drept Financiar, Editia a III-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 5
Existenta
nevoilor private,
prin
finantelor
prin
private
existenta
decurge
fondurilor
din
banesti
nevoia
satisfacerii
private,
constituite
Mircea Stefan Minea, Cosmin Flavius Costas - Dreptul Finantelor Publice vol I; Drept Financiar, Editura Sfera
10
11
12
13
10
si
controlul
fiscal.
Argumentele
pentru
sustinerea
autonomiei
distincte
de
cele
cuprinse
Codul
de
R. Hertzig Le juge fiscal en crise ?, n Le juge fiscal (colectiv), Editura Economica, Paris, 1988, p. 5 41,
citat de prof. univ. dr. Radu Bufan si colaboratorii, n Tratat de Drept fiscal, Partea generala, Vol. I,
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p. 30
Radu Bufan, Bernard Costagnede, Alexandra Safta, Mihai Mutascu Tratat de Drept Fiscal, Partea
Generala, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti
16
D. Petica Roman Dreptul Finantelor Publice, Note de curs, Editura Tribuna, Sibiu, 2004, p. 8
15
11
CAPITOLUL II
BUGETUL ISTORIC, NOTIUNE, IMPORTANTA
buget
provine
de
la
cuvntul
bouge,
de
origine
franceza, care are semnificatia unei pungi de piele n care se tin bani. n Anglia sa folosit pentru prima data aceasta institutie odata cu venirea normanzilor.
Cancelarul tezaurului obisnuia sa deschida n fata Camerei Comunelor o mapa de
piele n care erau cuprinse veniturile si cheltuielile de natura publica pentru o
perioada de timp. Acest moment coincidea cu deschiderea anului bugetar.
Institutia a fost reglementata printr-o lege pentru prima data n Franta, n
anul 1802. n anul 1806 apare ntr-o lege a finantelor o reglementare mai
moderna si mai exacta.
n tara noastra, n perioada lui Constantin Brncoveanu, apare ntr-o
forma embrionara institutia bugetului sub denumirea Condica de venituri
si cheltuieli.
Pe timpul lui Nicolae Mavrocordat institutia bugetului se manifesta
sub forma unui act (dare de seama) denumit samile vistieriei17.
n perioada Regulamentelor Organice ale Munteniei si Moldovei (1831 1832)
capitolul
existau referiri
la
buget
sub
formularea
an
17
George Leon Elemente de stiinta financiara, vol. II, Editura Cartea Romneasca, Bucuresti, 1930, p. 309
12
bugetele locale.
13
Abordnd
aceasta
problema
ne
propunem
sa
prezentam
mai
14
la concluzia ca este
15
buget care exprima genul proxim, bugetul de stat fiind o specie a acestuia.
Ea nu reflecta nici elementele necesare definirii Bugetului Public
Notarial, care presupune evidentierea celor trei structuri componente.
Ne referim la conceptul de lege n sens larg, ca act normativ
Cristina Onet op. cit., p. 35
22
Dan Drosu Saguna Drept Financiar si Drept Fiscal, vol. II, Editura Desteapta-te romne S.R.L.,
Bucuresti, 1992, p. 18
20
21
16
Din definitiile date se pot desprinde mai multe pareri privind natura
juridica a bugetului.
Unii autori s-au referit, prin definitiile date, la bugetul public, altii la
bugetul de stat.
Facnd o analiza de ansamblu, a parerilor exprimate, se poate
remarca faptul ca pentru unii autori bugetul public este un act-document, fara a
preciza natura sa juridica.
Pentru alti autori este un act juridic, avnd forta legii, ntruct se supune
aprobarii organelor legislative.
Alti autori l considera un plan, fara sa-i confere valente juridice, iar noi
consideram ca este un plan ce produce efecte prin intermediul actelor normative
(lege sau hotarri ale organelor administrativ-teritoriale) prin care se aproba si se
adopta.
ale
statului
si
destinatia
acestora
exprimata
cheltuieli bugetare;
-
este
un
act
de
autorizare
mputerniceste executivul
sa
prin
care
cheltuiasca
puterea
si
sa
legislativa
perceapa
veniturile, n acord cu
prevederile legale;
23
17
18
19
CAPITOLUL III
BUGETUL DE STAT
- PRINCIPIILE SI ETAPELE PROCEDURII BUGETARE -
1. Principiul universalitatii
Principiul universalitatii comporta doua reguli complementare24:
a)
b) regula
neafectarii
veniturilor.
Conform
acestei
reguli,
cheltuielilor,
anumite
venituri
neputnd
fi
24
Dr. Anton Florin Bata, Drd. Daniela Prvu si Diana Smit Finante Publice, Note de curs, Editura Convex,
2002, p. 115
22
ceea
ce
priveste
exercitiul
bugetar,
practica
bugetara
din
25
23
26
Dr. Anton Florin Bota si autorii op. cit., p. 120. A se vedea n acest sens si Vasile Tabara Finante Publice,
vol. 1, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003, p. 27
24
de
specialitate
si
alte
institutii
centrale
ale
statului
memorandumurilor
de
finantare,
ale
celor
de
si
n formularea
strategiilor
sectoriale,
propunerilor
de
prioritatilor
buget,
stabilite
prevazute
de
de credite;
f) programelor ntocmite de catre ordonatorii principali de credite n
scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt
asociate obiective si indicatori de rezultate si de eficienta.
Programele sunt nsotite de estimarea anuala a performantelor
fiecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile
asociate, obiectivele urmarite si rezultatele obtinute si estimate
25
si
de
transferuri
consolidabile
pentru
autoritatile
B. Calendarul bugetar
Pna la data de 31 martie a anului curent se elaboreaza, de catre organele
abilitate, indicatorii macroeconomici si sociali, prevazuti la art. 28 lit. a)
din Legea finantelor publice nr. 500/2002, pentru anul bugetar pentru care
se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani.
Ministerul Finantelor Publice are obligatia de a nainta Guvernului, pna la
data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar
pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii 3 ani, mpreuna
26
cu
ordonatorii
principali
de
credite
asupra
acestora.
Daca
27
sau dupa caz, 1/12 din sumele propuse n proiectul de buget, n situatia n care
acestea sunt mai mici dect cele din anul precedent.
Parlamentul adopta legea bugetara anuala si legile de rectificare elaborate
de Guvern, n contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
Legea
bugetara
bugetar, veniturile
anuala
prevede
si
autorizeaza,
pentru
anul
exercitiului bugetar.
Cuprinsul legii bugetului de stat se refera la venituri, cheltuieli,
relatia
dintre ele si aspecte specifice:
28
cetatenii sai. Este un deziderat greu de atins, mai ales n statele cu economii mai
putin stabile si care sunt la nceputul experimentului economie de piata,
privatizare, concurenta etc.
Pentru acest considerent, relatia dintre cele doua elemente structurale ale
bugetului public, n general si ale bugetului de stat, n special, poate fi
echilibrata, cnd cheltuielile bugetare sunt egale cu veniturile bugetare,
deficitara cnd cheltuielile bugetare sunt mai mari dect veniturile bugetare
si excedentara cnd cheltuielile bugetare sunt mai mici dect veniturile bugetare.
n cazul bugetelor locale si al bugetului asigurarilor sociale de stat, relatia
dintre venituri si cheltuieli este ntotdeauna echilibrata.
n cele ce urmeaza ne propunem sa abordam problematica enuntata, prin
prezentarea conceptelor de venituri bugetare si cheltuieli bugetare si a
clasificarilor facute, n literatura de specialitate, ale acestora.
3. EXECUTIA BUGETULUI DE STAT
Presupune realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Acest lucru
este marcat de principiile si regulile consacrate n Legea finantelor publice nr.
500/2002.
A. Executia partii de venituri
Presupune realizarea veniturilor bugetare n temeiul legii, integral si
b)
27
28
30
c)
pot
fi
virate
si
utilizate
pentru
finantarea
altui
31
bugetare
numai
limita
prevederilor
si
cheltuielile
bugetare
au
destinatie
precisa,
limitata
si
bugetului de stat
Guvernul exercita conducerea generala a executiei bugetului de stat,
el examinnd periodic situatia financiara pe economie, executia bugetara
si stabileste masuri pentru mentinerea sau mbunatatirea echilibrului bugetar29.
Ministerul
Finantelor
Publice
ia
masurile
necesare
pentru
29
32
Efectueaza
controlul
preventiv
de
gestiune
asupra
veniturilor
publice,
conducatorii
altor
autoritati
publice
si
fondurilor
publice
sau a
patrimoniului
public,
indiferent de
natura acestora.
Acestia sunt, de regula, conducatorii institutiilor publice care primesc
credite bugetare.
Legea finantelor publice i clasifica n trei categorii:
1. ordonatori principali de credite;
30
33
prevederilor
din
bugetele
aprobate
si
conditiile
lichidarea
si
ordonantarea
cheltuielilor
35
fondurilor
puse
la
dispozitie
anterior,
cu
respectarea
500/2002).
n vederea mentinerii echilibrului bugetar, Guvernul poate aproba
lunar, pna la finele lunii n curs pentru luna urmatoare, limita lunara de
cheltuieli, n functie de estimarea ncasarii veniturilor bugetare n cadrul
carora ordonatorii principali de credite deschid si repartizeaza credite
bugetare pentru bugetul propriu si pentru institutiile publice subordonate
(art. 49 (4) din Legea nr.
500/2002).
Executia bugetara presupune repartizarea trimestriala a veniturilor si
cheltuielilor aprobate prin bugetul de stat, n functie de termenele legale
de ncasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de organizare a surselor de
finantare, a deficitului bugetar si de perioada n care este necesara
efectuarea cheltuielilor.
Organele competente sa aprobe repartizarea pe trimestre a veniturilor
si cheltuielilor sunt prevazute de art. 48 (2) din Legea finantelor publice.
n procesul executiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele
faze:
angajament;
lichidare;
36
ordonantare;
plata.
sumei
angajamentului,
datorate,
pe
operatiunile respective.
baza
se
verifica
documentelor
conditiile
de
justificative
exigibilitate
care
sa
ale
ateste
si
executarea
serviciilor
si
altele
asemenea,
conform
37
n executia bugetara.
Fluctuatiile si evolutiile care pot sa apara n dezvoltarea economicosociala a statului pot influenta prevederile bugetare referitoare la venituri
bugetare ct si la cheltuieli bugetare.
n ceea ce priveste cheltuielile bugetare, modificarea creditelor
bugetare se poate realiza prin:
-
Publice).
Pe baza justificarilor fundamentate, virarile de credite de la un capitol la alt
capitol al clasificatiei bugetare, precum si ntre programe, se pot efectua n limita
de 10% din prevederile capitolului respectiv, la nivelul ordonatorului
principal de credite si, respectiv 5% din prevederile programului, care urmeaza a
38
31
32
39
deschise
si
neutilizate,
din
conturile
proprii
sau
ale
40
fiind
un
sistem
unitar
si
integrat,
prin
care
statul
asigura
de casier public;
de banca a statului.
efectuarea
altor
operatiuni
financiare
contul
34
Ordonanta de Urgenta nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului,
art. 1, lit. a
41
publice
judetene,
al
administratiilor
financiare,
orasenesti
4. NCHEIEREA EXECUTIEI
Se bazeaza pe o serie de principii reglementate de art. 61 (1-7) din Legea
privind finantele publice.
Conform acestor prevederi, executia bugetara se ncheie la data de
31 decembrie a fiecarui an.
Este consacrat faptul ca orice venit nencasat si orice cheltuiala angajata,
lichidata si ordonantata n cadrul prevederilor bugetare si neplatita pna la data
de 31 decembrie se vor ncasa sau se vor plati, dupa caz, n contul bugetului pe
anul urmator.
Creditele bugetare neutilizate pna la ncheierea anului sunt anulate
de
drept.
exercitiului
bugetar
presupune
ntocmirea
unor
rapoarte
analizeaza
si
prezinta
spre
adoptare
Parlamentului
Existenta uneia dintre cele trei situatii, la finele anului bugetar, poate
fi determinata de rezultatele economice interne, de influenta exportului
si importului, de relatia dintre leu si evolutia altor valute n care s-au facut
tranzactiile comerciale, de conjunctura economica si politica internationala si nu
n ultimul rnd de conceptia fiscala a statului, care trebuie sa fie mobila, clara,
coerenta, consecventa si eficienta.
n cazul n care n cursul executiei bugetare s-a recurs la mprumuturi de
Parlamentul Romniei.
si
se
realizeaza
prin
organele
sale:
de
functionare,
eliminarea
cheltuielilor
inportante
si
35
36
44
de
Conturi,
republicata
Monitorul
Oficial
al
Romniei
nr.
116/16.03.2000, cu modificarile si completarile ulterioare).
Controlul exercitat de catre Parlamentul Romniei este un control politic,
cu
care
se
verifica
corectitudinea,
necesitatea
si
operativitatea prevederilor bugetare, dar mai ales atunci cnd se aproba contul
general anual de executie a bugetului de stat.
Aprobarea are semnificatia descarcarii de gestiune pentru Guvern care,
potrivit Legii finantelor publice, poarta raspunderea pentru modul n care a fost
executat bugetul de stat.
45
CAPITOLUL IV SISTEMUL
VENITURILOR
SI CHELTUIELILOR BUGETARE
37
46
Criterii de clasificare:
A. Dupa criteriul denumirii:
1. impozite;
2. taxe;
3. alte venituri (amenzi, majorari, penalitati).
B. Dupa criteriul provenientei, avem:
1. venituri de la agenti economici (cu capital de stat, mixt sau privat);
2. venituri de la persoane fizice:
a. persoane fizice implicate n activitati economice
b. venituri de la populatie.
C. Dupa criteriul destinatiei:
1. venituri destinate bugetului de stat;
2. venituri destinate bugetelor locale;
3. venituri destinate bugetului asigurarilor sociale de stat;
4. venituri destinate altor bugete
D. Dupa criteriul locurilor acestor venituri n repartitia venitului national:
1. venituri ce se realizeaza prin redistribuirea veniturilor nete ale
agentilor economici (impozite pe profit);
2. venituri obtinute prin redistribuirea veniturilor nete ale populatiei
(impozit pe chirii).
E. Dupa criteriul nscrierii n evidenta curenta:
1. venituri cu debit (debitorul este individualizat)
impozit pe profit;
T.V.A., accize.
47
Cheltuiala
publica,
care
este
generata
de
nevoia
publica,
(donatie,
sponsorizare). Cheltuiala
bugetara
presupune
doar
38
Dan Drosu Saguna Drept financiar si fiscal, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1997, p. 527
48
reducerea
cheltuielilor
de
natura
administrativa
cheltuieli
institutii);
materiale
(ntretinerea
materiala
unei
50
CAPITOLUL V
BUGETELE LOCALE
Sediul juridic al materiei l constituie Legea nr. 273/29 iunie 2006, privind
finantele publice locale39, care intra n vigoare ncepnd cu data de 1
ianuarie
2007, prin abrogarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 45/19 iunie 2003,
privind finantele publice locale.
Finantele publice locale sunt constituite din toate procedeele de formare si
ntrebuintare a fondurilor banesti de interes local, att bugetare ct si
extrabugetare sau speciale.
Necesitatea existentei si concentrarii unor fonduri banesti utile unitatilor
administrativ-teritoriale, institutiilor si serviciilor publice locale, ca si alte
trebuinte locale, a condus la aparitia unui cadru institutional exprimat prin
sistemul bugetelor locale.
Din modul de formulare al textului art. 1 (2), cuprins n Legea nr.
273/2006, rezulta ca suntem n prezenta unui sistem al bugetelor locale,
care cuprinde:
a)
bugetele
locale
ale
comunelor,
oraselor,
municipiilor,
51
de
autoritatile
administratiei
publice
locale
si
garantate
de
273/2006,
documentul prin care sunt prevazute si aprobate, n fiecare an, veniturile
si cheltuielile
unitatilor
administrativ
teritoriale.
Definitia
legala
este
lacunara, ntruct se refera la veniturile si cheltuielile unitatilor administrativteritoriale, fara sa se refere si la alte nevoi publice de interes local, pe de o parte,
iar pe de alta
parte
expresia
document
nu
are
nici
semnificatie
locale
si
se
adopta
printr-o
hotarre,
concordanta
cu
unei
cheltuieli
bugetare
anume,
cu
exceptia
donatiilor
si
52
operatiunile
Principiul
transparentei
si
publicitatii
asigura
transparenta
sau
afisarea
la
sediul
autoritatii
administratiei
si
persoanele
fizice
aflate
situatie
de
extrema
principiul
consultarii,
se
refera
la
faptul
ca
autoritatile
locale,
n limitele
stabilite
de
lege,
pentru
evitarea
unitatilor administrativ-teritoriale.
Am lasat la sfrsit prezentarea principiului autonomiei financiare,
data fiind importanta acestui principiu privind consecintele ce decurg din
aplicarea lui corecta.
Principiul autonomiei locale financiare se manifesta ca o consecinta
fireasca a autonomiei locale.
Pe plan european, institutia autonomiei locale a fost abordata n mod
fundamental prin Carta europeana a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la
15 octombrie 1985.
Romnia
ratificat
Carta
autonomiei
locale
prin
Legea
nr.
55
art.
al
Cartei,
intitulat
Resursele
financiare
ale
care
la
resurse
proprii,
Carta
este
prevazut principiul
proportionalitatii
stabilirea
41
42
56
pe
plan
economic
si
institutional,
cnd
se
vor
Reguli bugetare
Sunt prevazute la art. 14 (1 - 5) din Legea privind finantele publice locale
si se refera la faptul ca:
-
43
57
nicio
cheltuiala
din
fonduri
publice
locale
nu
poate
fi
elaborarea
si
aprobarea
bugetelor
locale,
conditii
de
locale,
precum
si
altor
venituri
ale
unitatilor
local,
beneficiul
colectivitatilor locale;
urmarindu-se
eficientizarea
acestora
58
elaborarea,
aprobarea,
modificarea
si
urmarirea
realizarii
programelor de dezvoltare n perspectiva a unitatilor administrativteritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;
-
de
credite
sunt
de
trei
categorii:
ordonatori
principali,
59
bugetare
aprobate
prin
bugetele
locale
si
prin
bugetele
60
c)
angajarea, lichidarea
limita creditelor
si
ordonantarea cheltuielilor,
bugetare
aprobate
si
veniturilor
bugetareposibil de ncasat;
d) integritatea bunurilor aflate n proprietatea sau n administrarea
institutiei pe care o conduc;
e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la
termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat
n administrare si a executiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de
achizitii publice si a programului de investitii publice;
g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor
aferenti acestora;
h)
i)
61
acordurilor
de
mprumuturi
interne
sau
fiecarui
program,
care
trebuie
sa
si
estimate
pentru
anii
urmatori,
administrativ-teritoriale,
concordanta
cu
62
consiliilor
judetene
si
Consiliului
General
al
Municipiului
macroeconomic,
pe
baza
caruia
vor
fi
ntocmite
principali
de
credite,
pe
baza
limitelor
sumelor
judetului
sa
transmita
proiectele
bugetelor
locale
pe
Romniei.
63
n acest sens se prevede, n art. 39 (1) din Legea finantelor publice locale,
ca n termen de 5 zile de la publicarea legii de adoptare a bugetului de stat n
Monitorul
Oficial.
Partea
I,
Ministerul
Finantelor
Publice
transmite
directiilor generale ale finantelor publice sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat si transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de
stat.
Sumele defalcate sunt alocate pentru echilibrarea bugetelor locale si sunt
sume defalcate cu destinatie speciala, alocate pentru finantarea unor servicii
publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice (art. 2 pct. 53 din Legea
finantelor publice locale).
Transferurile consolidabile de la bugetul de stat catre bugetele locale
se acorda pentru institutii finantate din mprumuturi externe, la a caror
realizare contribuie Guvernul, potrivit legii si se aproba anual, n pozitie
globala, prin legea bugetului de stat.
Din bugetul de stat se mai pot acorda transferuri, prin bugetele unor
ordonatori principali de credite, sau din alte bugete, catre bugetele locale
prin finantarea unor programe de dezvoltare, sau sociale, de interes national,
judetean sau local.
Directiile
generale
ale
finantelor
publice
judetene,
respectiv
proiectelor
bugetelor
locale
de
catre
ordonatorii
principali de credite.
Fata de vechea reglementare, (art. 35 (2)) din Ordonanta nr. 45/19 iunie
2003, privind finantele publice locale44, potrivit careia doar consiliile judetene si
Consiliul General al Municipiului Bucuresti aveau competenta de repartizare a
sumelor defalcate si a transferurilor, noua reglementare, prin art. 35 (2), implica
44
Ordonanta nr. 45/2003 privind finantele publice locale, Monitorul Oficial al Romniei nr. 431/9 iunie 2003,
modificata si completata prin Legea nr. 108/2004, cu modificarile ulterioare, a fost abrogata prin Legea
nr.
273/29 iunie 2006 privind finantele publice locale ce intra n vigoare la 1 ianuarie 2007
64
la
sediul
unitatii
administrativ-teritoriale.
Locuitorii
pot
depuse
de
locuitori,
este
supus
aprobarii
autoritatilor
primarului
sau
al
presedintelui
consiliului
judetean,
din
vechea reglementare.
Legiuitorul foloseste, n acelasi text, formularea autoritati deliberative,
care au competenta sa aprobe proiectul bugetului local n locul institutiilor
ce aveau aceasta competenta si anume: consiliul local, judetean sau
Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Potrivit art. 2 (5), autoritatile deliberative ale administratiei publice locale
sunt: consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor
municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului
Bucuresti.
Autoritatile deliberative, n termen de maximum 10 zile de la data
supunerii spre aprobare a proiectului de buget, se pronunta asupra contestatiilor
66
bugetare
aprobate
sunt
autorizate
pe
durata
exercitiului bugetar;
c) cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite
bugetare;
d) virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei
bugetare
si
de
la
un
program
la
altul,
se
aproba
de
si
subdiviziunii
clasificatiei
bugetare,
precum
si
67
art.
(58)
din
Legea
finantelor
publice
locale,
veniturile bugetare sunt resursele banesti care se cuvin bugetelor prevazute la art.
1 alin (2) lit a-c din lege, dupa caz, n baza unor prevederi legale, formate din
impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defaclate din
unele venituri ale bugetului de stat si cele prevazute la art. 5 alin (1) lit. b-d, din
lege.
Veniturile prevazute n articolul de mai sus sunt:
-
donatii si sponsorizari.
68
Fata
de
vechea
reglementare,
cotele
defalcate
au
crescut,
judetene,
echilibrarea
pe
seama
directiilor
generale
ale
finantelor
bugetelor
judetului.
n vechea reglementare, procentul general era de 46%, la care se adauga o
cota de 17% pentru echilibrarea bugetelor locale.
Repartizarea cotei generale se face, potrivit legii, dupa cum urmeaza:
-
finantelor
publice
judetene,
respectiv
prin
Directia
Generala
legea
bugetului
de
stat,
cu
destinatie
speciala
si,
respectiv,
se adauga cota de 22%, prevazuta la art. 32 alin (1) din lege, pentru
echilibrarea bugetelor locale, se face dupa cum urmeaza:
-
pentru
bugetele
locale
ale
comunelor,
oraselor
si
municipiilor, astfel:
a) 80% din suma se repartizeaza n doua etape, prin decizie a
directorului directiei generale a finantelor publice judetene,
n
functie
de
urmatoarele
criterii:
populatie,
suprafata
din
70
intravilanul
unitatii
administrativ-teritoriale
si
capacitatea
din
suma
consiliului judetean,
se
repartizeaza,
pentru
sustinerea
proiecte
de
prin
hotarre
programelor
infrastructura
a
de
care
ceea
ce
demonstreaza
surprinderea
si
reflectarea
programe.
Legea finantelor publice locale prevede ca ncepnd cu data de 1 ianuarie
2009, la determinarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale ale
comunelor, oraselor si municipiilor, se au n vedere urmatoarele aspecte:
a) posibilitatile de acoperire a sectiunii de functionare45 a bugetului local
din venituri proprii;
45
71
b)
c)
si
efectua
plati,
cursul
anului
bugetar,
pentru
angajamentele
contractate n cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare
pentru
46
Art. 2(19) din Legea nr. 273/2006, legea finantelor publice locale
72
actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget
pentru celelalte actiuni.
Creditul de angajament47 reprezinta limita maxima a cheltuielilor ce pot fi
angajate n timpul exercitiului bugetar, n limitele aprobate.
Operatiunea care conditioneaza folosirea creditelor aprobate, se numeste
deschiderea de credite bugetare. Ea se efectueaza de catre ordonatorii principali
de credite, n limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei stabilite si
cu respectarea
dispozitiilor
legale
care
reglementeaza
efectuarea
cheltuielilor respective.
n procesul executiei bugetare, cheltulielile bugetare, parcurg urmatoarele
faze: angajament, lichidare, ordonantare si plata, la care ne-am referit cu ocazia
abordarii bugetului de stat. Operatiunile specifice acestor faze, sunt n
competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor
compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice.
Efectuarea
cheltuielilor
documente justificative,
primirea
care
bunurilor materiale,
bugetare
se
confirma
prestarea
face
numai
angajamentele
bunurilor
pe
baza
de
contractuale,
materiale,
prestarea
Art. 2(18) din Legea nr. 273/2006, legea finantelor publice locale
73
Virarile
de
credite
clasificatiei bugetare
si
autoritatiledeliberative,
bugetare
de
la
de
un
pe baza
la
un capitol la
program
la
justificarilor
altul
se
alt capitol al
aproba
corespunzatoare
de
ale
74
mentinerii
creditelor
bugetare
si
de
propune
48
Art. 50 (1-3) din Legea nr. 273/2006, legea finantelor publice locale
75
Finantelor
Publice,
pentru
sumele
defalcate
si
unitate administrativ-teritoriala
de
catre
directiile
generale
operatiunile
efective
de
ncasari
si plati
prin
intermediul
casieriilor bugetelor locale care functioneaza sub forma unitatilor teritoriale ale
Trezoreriei Statului.
Evidenta se tine n conturi distincte si se refera la:
a) veniturile bugetare ncasate pe structura clasificatiei bugetare;
altor
operatiuni
financiare
contul
fonduri
externe
disponibilitatilor
reprezentnd
ale
finantelor
publice.
Acestea
ntocmesc
situatii
bugetelor locale. Este o reglementare noua, care se pare a fi justa, daca avem n
vedere ca organele administrativ-teritoriale au atributii pe linia bugetelor locale,
fiind implicate n proiectarea si executia acestora.
Ordonatorii principali de credite au obligatia sa ntocmeasca si
sa anexeze, la situatiile financiare anuale, rapoarte anuale de performanta, n care
sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si pe
cele obtinute, precum si situatii privind angajamentele legale.
O
asemenea
reglementare
presupune
implicare
competenta
temeiul
ordonatorii principali
documentelor
de
credite
la
care
ntocmesc
ne-am
si
referit
prezinta
spre
mai
sus,
aprobare,
ncasari realizate
b) la cheltuieli:
-
plati efectuate.
materializata
realizarea
unor
49
Anexa 1 lista impozitelor, taxelor si altor venituri ale bugetelor locale, la Legea finantelor publice locale nr.
341/2006
80
populatie nu mai sunt prevazute, fiind avute n vedere alte surse de venit ca:
venituri din proprietate, din prestari servicii si alte activitati, amenzi, penalitati si
confiscari.
Veniturile proprii care se prevad n bugetele localitatilor, se mpart
n urmatoarele categorii:
A. Venituri proprii:
1) impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale
subordonate consiliilor judetene;
2) cote defalcate din impozitul pe venit;
3) alte impozite pe venit, profit si cstiguri din capital;
4) impozite si taxe pe proprietate
5) alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii;
de
credite,
programe, proiecte,
pe
obiective
destinatii,
se
respectiv
efectueaza
pe
n
actiuni,
activitati,
concordanta
cu
n art. 26 (7 lit. a-b), din legea amintita mai sus, sunt prevazute
doua concepte bugetare noi si anume:
-
sectiunile de functionare;
Sectiunea
de
realizarea atributiilor
functionare
si
cuprinde
competentelor
cheltuielile
stabilite
prin
cuvenite
lege,
pentru
specifice
82
4. Transferuri
cu
caracter
general,
ntre
diferite
niveluri
ale administratiei;
5. Aparare (centre militare);
6. Ordine publica si siguranta nationala (politie comunitara, protectie
civila si protectie contra incendiilor);
7. nvatamnt (prescolar si primar, nvatamnt special, alte cheltuieli);
8. Sanatate;
9. Cultura, recreare si religie;
10. Asigurari si asistenta sociala;
11. Locuinte, servicii si dezvoltare publica;
cu
caracter
general,
ntre
diferite
niveluri
ale administratiei;
5. Aparare (centre militare);
6. Ordine publica si siguranta nationala;
7. nvatamnt (prescolar si primar, nvatamnt secundar,
nvatamnt postliceal, nvatamnt special);
8. Sanatate;
9. Cultura, recreare si religie;
10. Asigurari si asistenta sociala;
11. Locuinte, servicii si dezvoltare publica;
83
al
Municipiului
Bucuresti,
precum
si
sectoarelor
catre
alte
unitati
administrativ-teritoriale
situatii
de
consiliului
local,
judetean
si
Consiliului
General
al
Municipiului
Bucuresti, precum si a consiliilor sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz,
84
85
locale.
Impozitele reprezinta surse importante pentru alimentarea bugetelor
nerambursabila,
efectuata
de
catre
administratia
publica
pentru
86
52
Mircea Stefan Minea, Cosmin Flavius Costas, Drept fiscal, Ed. Sfera juridica, 2006, p. 24
Ioan Talpes, Finantele Romniei, vol. I, Ed. Sedona Timisoara, 1995, p. 137
Doina Petica Roman, Dreptul finantelor publice, Casa de Presa si Editura Tribuna, Sibiu, 2004, p. 65
87
54
88
persoanele
implicate,
obiectul
impunerii,
sarcina
fiscala
etc.
55
56
89
dispuse
ordine
descrescatoare,
aplicabile
impozite n natura;
impozite n bani.
impozite directe;
impozite indirecte.
Din punct de vedere bugetar ne intereseaza clasificarea n impozite
directe si indirecte.
Impozitele directe se stabilesc si se percep nemijlocit de la contribuabil,
deci contribuabilul este nominalizat si suporta impozitul.
Impozitele
indirecte
sunt
datorate
si
achitate
de
catre
au
un
efect
psihologic
asupra
contribuabilului
sensul
sunt mai mobile dect cele directe se modifica n conditii mai facile;
sunt mai populare, deoarece nu sunt nominalizate, fiind cel putin din
punct de vedere psihologic mai usor de suportat;
B. Dezavantaje:
-
sunt mai putin juste (sunt situatii n care achizitionarea unor produse
nu reflecta capacitatea contributiva a contribuabilului, el fiind
nevoit sa consume);
92
CAPITOLUL II STABILIREA
CREANTELOR FISCALE
57
58
93
Titlu de creanta este un act juridic, ntruct produce efecte juridice, avnd
toate elementele specifice unui act juridic.
59
94
ordonanta
procurorului,
ncheierea
sau
dispozitivul
ntocmit
de
catre
organul
competent
pentru
obligatiile privind plata amenzilor contraventionale).
95
si
care
cuprinde
obligatia
fiscala
de
plata
ce
cade
baza de impunere;
60
96
actului
administrativ
fiscal
de
catre
acesta
sub
posta,
la
domiciliul
fiscal
al
contribuabilului,
cu
61
97
complet
si
cu
buna
credinta
informatiile
prevazute
de
98
Contestatiile
formulate
mpotriva
deciziilor
de
impunere,
lei,
se
solutioneaza
competente constituite
contestatorii
la
nivelul
de
catre
directiilor
organele
generale
unde
formulate
de
marii
contribuabili,
care
au
ca
vamala, precum
si
directii
generale
de
administrare
marilor
contribuabili;
c) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie
vamala, accesoriile acestora, al caror cuantum este de 500.000 lei,
sau mai mare, precum si cele formulate mpotriva actelor emise de
organele centrale se solutioneaza de catre organe competente de
solutionare constituite la nivel central.
Contributiile formulate mpotriva altor acte administrativ fiscale se
solutioneaza de catre organele fiscale emitente.
n cazul contestatiilor formulate mpotriva actelor administrativ fiscale,
emise de autoritatile administratiei publice locale, precum si de alte
autoritati publice
care,
potrivit
legii,
administreaza
creante
fiscale,
formulate
de
cei
care
se
considera
lezati
de
cuprinde:
denumirea
organului
investit
cu
101
102
103
CAPITOLUL III
MODALITATI DE COLECTARE SI STINGERE
A CREANTELOR FISCALE
104
obligatiei
fiscale
pentru
care
s-a
aprobat
cu
Majorarile
de
ntrziere
se
datoreaza
pentru
ntrziere
efectuarea platii, conform art. 120 din Codul de procedura fiscala (editia a IX-a).
n reglementarea mai veche, a Codului de procedura fiscala, sau prevazut dobnzi si penalitati de ntrziere pentru neonorarea la termen
a obligatiilor fiscale.
Actualmente ele sunt abrogate, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006.
n legatura cu natura juridica a majorarilor de ntrzier s-a
sustinut n,
termenului de
scadenta si pna la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
63
64
65
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, Editura Nemira, Bucuresti, 1996, p. 230
Emil Balan, Drept financiar, Editura All, Bucuresti, 1999, p. 199
Doina Petica Roman, Dreptul finantelor publice. Note de curs, Universitatea Tibiscus, Timisoara, 1998, p. 43
106
de
catre
unitatile
bancare,
sumelor
cuvenite
plata
motive
temeinic
justificate,
la
cererea
contribuabililor,
organul fiscal competent poate acorda pentru obligatiile fiscale restante att
nainte de nceperea executarii silite ct si n timpul efectuarii ei, nlesniri
la plata n conditiile legii.
Articolul 2 din Codul de procedura fiscala se refera la creantele ce
apartin creditorilor bugetari locali care administreaza bugetele publice locale si
care, la cererea debitorilor persoane fizice sau juridice, pot acorda pentru
obligatiile bugetare restante, unele nlesniri la plata.
Acestea sunt:
a) esalonari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor,
redeventelor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;
b) amnari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contributiilor si
a altor obligatii la bugetul local;
107
d)
perioada
pentru
care
au
fost
acordate
nlesniri
la
plata
108
lnga
existenta
titlului
executoriu
este
necesara
ntrunirea
urmatoarelor conditii:
- creanta sa fie certa si exigibila;
- sa se fi efectuat toate procedurile legale de nstiintare a debitorului;
- executarea silita sa fie declansata nainte de mplinirea
termenului legal de prescriptie.
Subiectii implicati n raporturile juridice privind executarea silita se
mpart n doua categorii:
a) organele de executare silita;
b) debitorii fiscali.
C. Organele de executare silita
Executarea silita a creantelor fiscale presupune existenta unor organe de
executare si a unor executori fiscali.
Organele fiscale care administreaza creante fiscale sunt abilitate sa duca la
ndeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita.
Creantele bugetare care se ncaseaza, se administreaza, se contabilizeaza
si se utilizeaza de institutiile publice, provenite din venituri proprii, precum si
cele rezultate din raporturi juridice contractuale, se executa prin organe proprii,
acestea fiind abilitate sa duca la ndeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze
procedura de executare silita, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala
Procedura de executare silita a creantelor fiscale presupune doua categorii
de organe de executare:
a. organe de executare propriu-zisa, care sunt cele n a carei raza
110
competente,
comunicndu-le
titlul
executoriu
copie
certificata, situatia debitorului, contul n care se vor vira sumele ncasate, precum
si orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori
veniturilor urmaribile.
Organul de executare coordonator, n cazul debitorilor solidari, este cel n
a carui raza teritoriala si are domiciliul fiscal debitorul despre care exista indicii
ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile.
Organul de executare coordonator nscrie n ntregime debitul n
evidentele sale si ia masuri de executare silita, comunicnd ntregul debit
fiecarui organ de executare n a carui raza teritoriala domiciliaza sau si
au sediul ceilalti codebitori, aplicndu-se dispozitiile art. 137 din Codul
de procedura fiscala.
D. Executorii fiscali
Executarea
silita
se
face
de
organul
de
executare
competent,
evidenta
contabila
debitorului
scopul
111
constitui
proba
determinarea
bunurilor
proprietate a debitorului.
Accesul executorului fiscal n locuinta, n incinta de afaceri sau n orice
alta ncapere a debitorului, persoana fizica sau juridica, se poate efectua
ntre orele 6,00 20,00, n orice zi lucratoare. Executarea nceputa se poate
continua n aceeasi zi sau n zilele urmatoare.
n absenta debitorului, sau daca acesta refuza accesul n oricare
dintre ncaperile prevazute la alin. 3 al art. 3 din Codul de procedura fiscala,
executorul fiscal poate sa patrunda n acestea n prezenta unui reprezentant al
politiei, ori al jandarmeriei, sau al altui agent al fortei publice si a doi
martori majori, fiind aplicabile prevederile art. 4 si 5 din Codul de procedura
fiscala.
112
la
distribuirea
sumelor potrivit
ordinii
de
preferinta
de
nfiintare
popririi
este
aceeasi
ca
cazul
provenite
114
n aceeasi zi,
bancile vor urmari executarea acestora din ncasarile zilnice realizate n contul
debitorului.
Bancile
supuse
regimului
de
supraveghere
speciala
sau
de
prioritate,
sumele
reprezentnd
obligatiile
bugetare
pronuntata
privind
mentinerea
popririi,
constituie
115
activitatii
agricole,
cum
sunt
uneltele
si
persoanelor bolnave;
f. bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.
Bunurile debitorului persoana fizica, necesare desfasurarii activitatii
de comert nu sunt exceptate de la executare silita.
B. Etapele executarii silite mobiliare
Etapa nti
Executarea silita mobiliara ncepe prin comunicarea unei somatii n care se
notifica debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate n
116
termen de 15 zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare. Somatia este
nsotita de un exemplar al titlului executoriu.
Cuprinsul somatiei este prevazut de art. 43(2) din Codul de
procedura fiscala si se refera la: numarul dosarului de executare, suma
pentru care se ncepe executarea silita, termenul n care cel somat urmeaza sa
plateasca suma prevazuta
titlul
executoriu,
precum
si
indicarea
fiscale,
se trece
la valorificarea
bunurilor sechestrate.
Bunurile mobile sechestrate pot fi lasate n custodia debitorului,
a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau
de executorul fiscal, dupa caz si vor fi depozitate. n primul caz sechestrul este
fara deposedare, iar n celelalte cu deposedare.
Daca custodele este o alta persoana dect debitorul sau creditorul, organul
de executare are obligatia de a-l remunera, n functie de activitatea depusa.
n cazul n care exista pericol de substituire sau degradare, executorul
fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor.
117
118
ntelegerea partilor;
vnzarea directa;
vnzarea la licitatie;
bunurile
imobile
proprietatea
debitorului,
precum
si
de
procedura
fiscala,
sa
se
stabileasca
criteriile
necesare
119
ntocmirea
procesului-verbal
de
sechestru
si
tot
timpul
creditorul;
debitorul;
120
cumparator.
Valorificarea bunurilor prin vnzare directa
Se poate realiza n urmatoarele cazuri:
a)
pentru
bunurile
prevazute
la art.
159, alin.
4 din
Codul de
procedura fiscala;
b) naintea nceperii procedurii de valorificare prin licitatie, daca se
recupereaza integral creanta fiscala;
c) pe parcursul acesteia;
d) dupa finalizarea licitatiei, daca bunurile nu au fost vndute si se ofera
cel putin pretul de evaluare.
121
obligatiile
stabilite
sarcina
debitorului,
organul
de
123
Prin
suma
realizata
ca
urmare
executarii
silite
se
ntelege
incapacitate
prevenirea mbolnavirilor,
temporara
pentru
de
munca,
refacerea
sau
pentru
ntarirea
reprezentnd
amenzi
cuvenite
bugetului
de
stat
din
vechea
reglementare
privind
regimul
juridic
al
128
129
CAPITOLUL IV
EVAZIUNEA SI FRAUDA FISCALA
de catre contribuabil;
-
de
evaziune
fiscala
se
raspunde
numai
penal,
existnd
66
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 672/27 iulie 2005
67
Doina Petica Roman - Dreptul Finantelor Publice, Note de curs, Universitatea din Pitesti, 2006
130
realitate,
legea
nu
cuprinde
dispozitii
referitoare
la
situatia
care
evaziunea
se
realizeaza
numai
juridica n locul evaziunii fiscale de catre acele state care considera ca,
fapta fiind periculoasa social, nu poate fi considerata dect fapta penala69.
Apare ca o noutate legislativa si faptul ca n lege sunt prevazute
doua
categorii de infractiuni: unele de evaziune fiscala, prevazute la art. 9 din
lege (lit. a - g), iar altele calificate a fi infractiuni n legatura cu acestea,
prevazute la art. 3-8 din lege.
68
Doina Petica Roman - Dreptul Finantelor Publice, Note de curs, Universitatea din Pitesti, 2006
69
Doina Petica Roman - Dreptul Finantelor Publice, Note de curs, Universitatea din Pitesti, 2006
131
Legiuitorul reglementeaza
raspunderea
penala
pentru
fapte
de
material
al
infractiunilor
de
evaziune
fiscala
este
ntotdeauna banul public, datorat de catre diferite persoane fizice sau juridice
bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si
fondurilor speciale extrabugetare.
O problema interesanta de analizat o reprezinta subiectele ce intra
n aceste raporturi juridice de raspundere.
n astfel de cazuri, subiect activ al tuturor faptelor de evaziune
fiscala este contribuabilul, n calitatea sa de titular al obligatiei bugetare, sau un
angajat
al acestuia (care poate fi, ori un salariat, ori un prepus al sau) nsarcinat de catre
132
infractiuni
si
persoana
obligata
prin
lege
sa
efectueze
Cristina Onet - Dreptul finantelor publice -partea generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p. 227
71
Gheorghe Ivan - Discutii cu privire la calitatea de subiect activ al infractiunii prevazute de art. 13 din Legea
pentru combaterea evaziunii fiscale nr.87/1994, Revista ,,Dreptul, nr. 3/1999
72
133
creantelor fiscale are calitatea de parte vatamata si, implicit, de parte civila
constituita n scopul recuperarii prejudiciului cauzat bugetului de stat, bugetului
asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale ori fondurilor locale extrabugetare.
Latura obiectiva a infractiunilor de evaziune fiscala vizeaza o fapta,
o urmare periculoasa si un raport de cauzalitate ntre fapta si urmare.
Faptele descrise n textul de incriminare constau, de regula, sub aspectul
laturii obiective dintr-o actiune (art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7 alin 1 si 2, art. 8
alin 1 si 2, art. 9 lit. a, c, d, e, f, g), ceea ce nseamna ca n mare parte
infractiunile de evaziune fiscala sunt infractiuni comisive.
Singura exceptie de la regula mai sus mentionata este infractiunea
reglementata n art. 9 lit. b, care sub aspectul laturii subiective consta din
inactiuni, fapt ce denota hotarrea legiuitorului de a sanctiona cu precadere fapte
comisive, cu un pericol social ridicat, a caror savrsire este sanctionata mult mai
aspru dect n toate actele normative anterioare. Acest lucru este reliefat si de
faptul ca actuala lege de prevenire si combatere a evaziunii fiscale lasa n
sarcina altor reglementari faptele cu un pericol social scazut, considernd asadar
contraventiile ca fiind fapte insuficient de grave pentru a putea fi calificate drept
fapte de evaziune fiscala.
Urmarea periculoasa, avuta n vedere de legiuitor, se refera la prejudiciul
ce poate fi cauzat oricarora dintre bugetele publice. De altfel, consideram
ca
aceasta trebuie sa fie si ideea centrala a oricarei ncercari de definire
a
134
procedurii
fiscale,
menite
sa
asigure
colectarea
aceste
aspecte
determina
concluzia
ca
infractiunile
de
evaziune fiscala sunt, n marea lor majoritate, infractiuni de rezultat (cu att mai
mult cu ct chiar n continutui lor este cuprinsa sintagma ,,n scopul sau ,,cu
intentia), nsa noi apreciem ca ele au un dublu caracter, ntruct prin obiectul lor
juridic (relatii sociale referitoare la finantele publice, ca element ce
conditioneaza realizarea functiilor statului si ndeplinirea sarcinilor publice), sunt
si infractiuni de pericol. Astfel, de esenta acestor infractiuni este faptul
crearii unei stari de pericol pentru valorile sociale ocrotite prin incriminarea
faptelor ce constituie
infractiuni de evaziune fiscala73.
Potrivit teoriei dreptului penal, faptele ce constau ntr-o actiune sunt
ntotdeauna infractiuni, cnd se savrsesc cu ntentie, iar savrsirea lor din culpa
este posibila numai daca legiuitorul prevede expres aceasta74. Tot astfel,
fapta constnd dintr-o actiune constituie infractiune, fie ca se savrseste cu
intentie, fie din culpa, afara de cazul cnd legiuitorul restrnge sanctionarea
ei numai pentru situatiile cnd se savrseste cu intentie. Altfel spus, legiuitorul a
instituit regula potrivit careia fapte de inactiune se pot savrsi att cu intentie, ct
si din culpa, iar cnd legiuitorul vrea sa limiteze sanctionarea faptelor la cele
savrsite cu intentie, trebuie sa prevada expres aceasta limitare75, ceea ce chiar
face prin
modul de reglementare a art. 9 din Legea nr. 241/2005.
Cristina Onet op. cit., p. 228
Constantin Bulai - Drept penal, partea generala, Universitatea Bucuresti, 1992, p. 140
75
Constantin Mitrache - Drept penal romn, partea generala, Casa de Editura si Presa ,,Sansa S.R.L.,
Bucuresti, 1994, p. 92
73
74
135
Din perspectiva celor aratate mai sus, evaziunea fiscala apare ca un scop
(acela de sustragere de la plata obligatiilor bugetare) si nu ca un mijloc.
Metodele sau mijloacele efective, concrete, de realizare a evaziunii
fiscale, sunt descrise n legea speciala n continutul infractiunilor, ce
incrimineaza si sanctioneaza actele si faptele de evaziune fiscala.
136
cumpararea,
completarea
ori
acceptarea
cu
stiinta
de
documente fiscale false, prezenta la art. 11 lit. e din Legea nr. 87/1994,
republicata. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
nu califica fapta incriminata de Legea nr. 87/1994, republicata n 2003, la art. 12
lit. a ca fiind infractiune. Textul se
refera
la
,,sustragerea de
la
plata
sanctioneaza,
din
punct
de
vedere
penal,
fapta
76
Doina Petica Roman - Dreptul Finantelor Publice, Note de curs, Universitatea din Pitesti, 2006
138
prevede,
art.
12,
ca
nu
pot
fi
fondatori,
decazute
din
drepturi,
persoanele
care
au
fost
combaterea evaziunii
fiscale.
La data ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti de condamnare
pentru una dintre infractiunile prevazute de legea amintita mai sus, instanta se
77
Doina Petica Roman - Dreptul Finantelor Publice, Note de curs, Universitatea din Pitesti, 2006
139
primirea
dispozitivului
hotarrii
judecatoresti
definitive
de
persoanelor
controlate,
vederea
efectuarii
unor
verificari
78
Doina Petica Roman - Dreptul Finantelor Publice, Note de curs, Universitatea din Pitesti, 2006
140
tipizate,
utilizate
domeniul
fiscal
cu
regim
special,
infractiuni. Tot din spiritul legii se desprinde orientarea legiuitorului spre acele
masuri care au menirea sa stimuleze colectarea creantelor fiscale, prin reducerea
unor pedepse, sau prin nepedepsire.
142