Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Yt\iIt\t-YT3-\IUI
hdk
f I'HO'ISISY
I
5
I
tI
INTRODUCERE
I
I
Definitie
5i practicii medicale, in
legdturi indisolubili cu
evolutia societitii.
lzvoaref e medico-istorice
1'Paleopatoloqia
se
2'Arheoloqia
medico-istoricd
- cerceteazi ]
[t]
in perioada celui de-ql 3-teo val al miScorii feministe (inceputo in onii 'g0) s-o pus prohtems
cercetorii
prezentei femeilor in istorie in generol
si in Stiinto'in special. sunt de pdrere cd ocordoreo stentiei cuvenite
ferneilorin istorio medicinei le vo permite studentelor sd-li gdseascd un model de urmot in vritoorea profesie.
Bibliografig
Bologa
htto :./r'en
pedia.org/wiki/Femin
ist
move ment
Medicina
a
\
- :': -,-, _:
foloseau obiecie ^ :i -: : \empiricd (instinc:; .= -'' --::mito-magica
---.-;^-^
LrdilrEilE
t- ^,,;^-uc5-[J-du
l_:
-'
- _ :
vindecitor
a\\
-.'=.':
:en:i,,
c5 toatd lumea
[!]
leziuni de reumqtism cronic, infectios, de osteomielitd, rohitism, tumori osoose, tuberculozd gi sifilis osos.
oceleclSi
Si dupo sfdrSitul mqtriorhotului (neolitic). lmportonto femeii in societatea primitivd tronspore otdt din
veneroreo Zeifei lviome, cdt 5i din existenta figurinelor ontropomorfe feminine, ritualurile de
fertilitote
5i
O.Drimba
M.Eiiade
Bucuregti, 1999
I
I
M.Eliade
Jstoria credin!elor
5i ideilor
p.5
l.l.Culianu
p.74I-243
ANTICHITATEA
-
vindecdtori'
Ei foloseau
in templele zeilor
metode religioase (rugiciuni catre zei), mito-magice
(arungarea demonilor, invocarea
-Mesopotomia[tJ
Lo
.aro
ln Mesopotamia
p_-
practrcau
\
medicina
\
->
\,
\
3t:au
i
\\
\\
\\
| J
l-
5i
divinatiei(interpretareadiverselorsemne,,citite,,inaspectul
organelor animalelor sacrificate, de exemplu)
t\
responsabiiitate |--Jtmedicii
\
I
\
Junorca
F__+\chirureii
empirici (vindecitori)
(consideralimegte5ugari)
medicii veterinari
t
f,
fi
7. Farmqcopeea de Iq Nippur
-'.:
g
a
-medicomente | -,.=:=,: :
(remedii)
-{
F
F
F
lapte vaci
flg
albi etc
mormdnt etc-
g
g
4
dor
faro
ii
4
f,
.E
ii
articolul
onorariile
dificultoteo operytiei
1-
\ ^^..t^^-^r-
rl
r
r
t
I
I
I
E
fl
1:
!i
chirurgilor
in funcf ie de
rt
&
&
It]
Unele temple inchinate zeilor 5i zeitelor erou atdt locase de cult, cot 5i locuri in care discipolii prirneou
medicinei, Gulo.
Bibliografie
V.Bologa -op.cit
O Drimha -+rn
http://ats.ctsnetjou
rit
vol.l
rn
ls.org/cgilconLentlf ulll69 lU
L1
4l
I
Eaiptulfaraonic
[tJ Civilizatio egipteond onticd s-o dezvoltotin perimetrul Deltei Nilului,intr-o perioadd de cca. trei milenil i.H.
- Medicina care a dominat in Egiptul antic a fost cea sacerdotald, practicati de medicii-preoti in templele
zeilor cu atribute vindec5toare Ilsis, osiris, Thot 5.a.]. Cu timpul, aceste edificii au devenit temple-sanatorii
(complexe terapeutice).
[tJ Pentru prima oord in istoria medicinei o avut loc zeificoreo unei personatitdti medicale.
Este
vorbo despre
lmhotep (sec. Vl-V i"H.), core ero 5i arhitect. Considerqt zeu al medicinei dupd moorte, i-au
fost construite multe
temple, cel mai impoftont fiind cel din Memphis.
Documentele medicale din Egiptul antic sunt reprezentate de papirusuri (8 in total cu conlinut medical).
Patru dintre ele sunt maiimportante din punct de vedere medical, dar numai doud vor fi discutate op larp
1. Papirusul
medicomente
ji
i.H.)
-+
,/,z
-vegetal
sedalive
etc.
forme medicamentoase
ji
g.a.
[t]
DeSi studiile de
onstomie nu s-ou dezvoltot (disecfiite erou interzise, ior imbdlsdmdrile erou reslizqte door
Si
functiite orgonismului.
Ei
considerou co songele pulseozo in corp (ou facut pentru primo aoto leqoiura intre batoile inimii si puls) duce
5i
cu sine un principiu imperceptibil din oer =pneumo= core se oduno in alononi odotd cu respirotio.
2.
i.H.)
chirursical
temDor:.-r:-: .-.,rTe
noastre)
descrie circumcizio co operotie rituolit
t_
t_
T
T
i
i
I
r
I
I
I
3.
r
I
t
I
I
Kahun
------------+
3
fi
4.
-E
Arheologio medico-istorico
f;il
i:
I::
:.i
1
a
--
ntlc.
Bibliografie
of Medicine (11.05.2007)
r
I
I
I
Papirusul de la
{http://www.suite101.com/content/female-physicians-in-ancient-egypt-a21021)
- lndia-
[t]
pe volea tndutui. Se carocterizo printr-o plonificare urbonisticd de exceptie (strctzi lorgi, canolizore, locuinte cu 2
etoje 5i baie, boi publice cu instolatii de incolzire o opei). Pe tq 1500 i.H. s-ou stobilit hinduSii (orienii) in zonele
cucerite de lo proto-indieni.
[t]
pe
demonii bolilor.
in Rig-Vedo
se
invingea
ii
J
1i
/
2
\
a.
. Ris-Veda
\\
Athan,a-Veda
sama-veoa
-contin
gi
AYur-Veda
medicind
.rr"
-cintau in -.>
cor cu oamenii rugaciunivindecitoare
-foloseau multe plante medicinale in terapie
-se ocupau gi de mici chirurgie, ortopedie (ex.
operau cataracta,
b.
Athorva-Vedo
diverse boli (unele pentru prima data)
e X, r:\
\ \ ''r'"'
lonre onilon5i6,
. r"rr
deliriUm tfemenS
\
rauwolfra
$r rn
serpentina
ca vasodilatator
oepr?srq
sirur' c= 'n-r.
2.Pe
folositi
:-:r
.^r^ cIgtScLrLE
vclc
^--,^-+;^- ale
Jivina).
etc.
t
I
t
t
I
I
I
I
I
I
Yogo
-..-
b.
Susrutosomhita
.in
5i
chiru rgia )
descfl
t
r
t
I
I
I
I
'
20
tiietoare
- 80 netSietoare
cu canabis indica
\-\
Bib{iografie
(firi
disec!ii)
V.Bologa --oP.cit.
5i
-China[t]
in
::^t,':':::,i :::::t
t"rl,
,:::rr
,:::*::t,
'::'":':^;!,^ii!
Rosu
_ ,,Nei Jing,,).
rir-r'i
V Ln,
,
J(L.
dieteticienii
l'
Acupunctura 5i iqnipunctura au
apdrut in mod empiric, av6nd la
baza doctrina dooistd(formuiata
in sec
Vl i'H' de Lao Tzi, care s-a inspirat
din strdvechile credinte).
in toate
F
I
rr
4,
integrerea ornului
I
I
I
rl
in
(numer:.:= a-:._ : --
-a
--.
- _-. .- a-.
macrocosmosul (integrui Unlvers). De ai:f= . l:
.'.: Oi','i .= aila figurate gi Cerul pjm;intul.
=--:
Remediiie
5i
folosite in relete p'roveneau din ceie 3 r:g^:. . r:: :, ii'i :;rtile de farmacologie
conlinea peste 12000
refete, in care se gdseau 1000 remedii ,.,e:::a,: 5-i := :rrgrne aninraiS 300
de minerale (5i compugi ale
5i
Univers
orq:,- ,i--
r
r
rl
r
rl
r
Farmacopeea boqatd
-z'.-.
cestora
[!]
).
Bibliografie
ina
Jast Boo Gu
WH/html/en/7
Ka
leidosco pe 119L.htm
-Grecio anticd-
[t]
in
jurul onului 20a0 i.H. o fost creoto prima civilizotie urband greceoscd de
cotre ianieni (poputatie indo
i.
5i
lui, Artemis).
La
fel ca la egipteni (lmhotep), la grecii antici s-a petrecut fenomenul de zeificare o unei personolitati
ntedicole,
care a devenit zeul principal al medicinei. Nu numai Asclepios (sec. Xl-X f.H.) a fost zeificat,
ci gi femeile din
familia acestuia
- laso (,,vindecarea,,),
Akeso
ca
lliada (sec. lX-Vlfl i.H.) lui Homer contine multe informaiii despre medicina practicati de vechii greci
5i
razboiul troian, sunt descrise cateva sute de traunratisme de rizboi si . ieacurile" folosite drept
calmante.
antihemoraeice etc.
10
t
t
I
t
ftl
580-500 i'H'),
din sec' vl
i'H
greceascd), Siracuza
{Sicilia) s.a.
-cele
mai reprezentative
5cori medicare au fost cere
din
cnidos, diferite
Kos 5i
{as
medicina
->
+'
generala a bolnavului
5 practica o rnedicin
->
analitjca, conform
s:.r-:: :
s_a
simptomele
.pecifice organuluirespectiv
L1
a-::------:-
unui ortan
lj
*---|
--+
ca
t
I
t
I
I
t
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
- -::'
ale factorillr:: --:-
-=
--
'.---'=-.
..:':i
::: :
(din cele 3 regnuri) prt'r- :
pozitivi dovediti)
soare), psihoterapia, c
ircat se ajungea
sd se administreze
coiioragmazie
[t]
'.- -'': . --::' a lin Kcs, a fost considerat cel mai imporlant
:'.-:: : -=
:--. -- - ::- );rteptos (o 20-o generolie). Cert este cd torol 5,
:- ::
ultero:
c ' .,-:i:
:ei,- o
Minor, Atena, octivdnd co medic Si stuciiincj in coniinuare. S-o intors in Kos (presupusa insulo notsla) 5i
si
Si
cunoltintele
16
t.rotq-nent qdecv,Q!.
se pare
ci doar
ci
16 sunt scrise
in
1839
de,,pirintele medicinei".
Colectia hipocraticd este o oper5 colectiva, scrisi intr-o perioadd de cca. 150 de ani de
citre
persoane
diferite, apartinAnd unor gcoli cu conceptii medicale diferite, astfel inc6t textele sunt polimorfe, inegale
va loare,
ca
greu clasificabile.
Lucririle (cel mai probabil hipocratice) mai importante se pot grupa (in scop didactic) astfel
l.
Etici (5 lucriri)
uro
L-eqg.q
}e;prc-Lnedts
D
pIe
om p o rto
re
o c,qt
itE
5i
i2
,.1
:l
2'
lstoria
medicinei
viata in general)
Pronosticuli= prognosticur)
4'
--*
fati
de bolnarri
hipocraticl
D.sge-bpsrssfsua(se referd
ra
epirepsie, pe care
5. _Chirureie
6.
ObstetricS-sinecoloeie
q_
(lucrdriscrise de ginerele
.
\ \
\
lui Hipocrate, polip)
Desorenofuralemeilor
o"rrr"
bplLle_Ienetlpt
D*e s p.re. Q
o rle,rcsJsJ,lurLJp
jlua
-sindtatea
(= eucrazia)
- ftegmatic (ftegma)
|
[
- sanguin (sdngete)
ajutorul
phvsis-uriti
c;. 2?:,,
organismului,
-?sptrator, ea regleazamestecul
13
corect al umorilo' -
acestora
in organism; un fel de
homeostazie).
Boala (= discrazia
lor
calitative.
facto:
Etioloeia bolilor
cr
_=.
-: ':-'
uzele)
[t] Aufost
descrise
foorte bine pneumonio, pleurezro, icterul, occidentul voscular cerebral, epilepsio etc.
hipocrotic"
ol bolilor,,,degete
-Prognostic
la
evolutia ulterioari
evolutia
It]
Se spunea cd
-Tratament
Ld
a5-leplele"i
ute a,,
ph
ys i s"
->
gi
- nat-u1lsl
I
I
t.,-psihoterapie
(obligatorie)
remedii din cele 3 regnuri, atent se e:tionate la patul bolnavului, in
- rQ-edica!nentos
->
functie de eficacitate
!4
chirurgical
\
),
bozote
religioose
Bibliografie
'.Gazzaniga
p.
ks.
University press of
med jcal
-Perioada elenisticd-
[t]
Cu epoco lui Alexondru Mocedon incepe o noud etopd in istorio civilizotiei greceSti, numita,,elenistico,,
cle
lq numele de,,eleniSti", core se dddeo Iocuitorilor din coloniile grece5ti orientale (tornturile vestice ole lttlorjj
Mediterane
Asio Mico, Egipt). Cuceririle lui Alexsndru Macedon ou cuprins Si respectivele colonii, iar dupo
moorteo lui, Egiptul elenistic (cu copitolo Alexandrio) o devenit centrul de culturd 5i civilizatie sl lumii sntice.
[t]
Cronologic, periooda elenisticd se situeozd intre 323 i.H. (rnoories lui Alexsndru) 5i 30 i.H. (sinucidereo
suclul Sirier,
[tJ
Civilizotio elenisticd reprezintd sintezo intre vechile culturi orlentolc 5i greceoscd. Majoritotea monorhilor
elenistici s-au ocupot de dezvoltares culturii Si civilizotiei, insc Ptcien':ei,'au reuSit sd tronsforme Alexon6rio
Si-o
postrat iniiue-,::
?,r:
oc::.':;:.
fel
s-o
rle ocodemie
IT
r
r
T
r
discutou, predou
lec; .
ourealizatimportonteprc,q:2:._
.=
I
I
I
I
r
I
r
I
r
I
I
I
I
r-
i
\
avansatd
rsonalitdti
Herofil (n.320 i.H.) [elevul lui Praxagoras din Kos, deci adeptul umoralisrlului
medicale
hipocraticl
- marele onotorni|t al $colii din
gi
hbtdl
5t
f:-,,+ -i LtrrLcrdrt
)^
- d- rdLUr
)r -^-^^+x-i ue fuiqlogyl pentru a corela functia cu structurile anatom jce
str-rd
iate
medicino internd
Erasistrat (n.310 i.H.) [elevul lui Krisip din Cnidos, deci adeptulsolidismuluil
n-tarele fizj,o-1'og
al
16
Antichitdfii)
5i
sisteme
5i
V.Bologa
op. crt.
-Roms qnticd=
[tJ Triburile totine (indo-europene) s-au instalot pe corinele
I
I
.-. --'-.'.-:"-:
'i'- -- .:'
-Sdndtatea esteasigu-ara
=. -.- :'-
tr.
I
I
I
r
I
r
I
: : ':::
Doctrina acestei Scoli se baza :: .:- _ " - greci Democrit gi Epicur. Aces: = ?' '- = - -. : Alt elev al gcolii din Alexa-:-
dintre
ei (pori)
- Boala se considera a fi cie
cc;=': -'
norrnale a atomilor
-statusloxus-dilatarealre,z,a'==.':rt.' p?irr;iteaatomilorsisemi5tedezordonat
(h
aotic)
-Tratamentul se aplica imediat (era :riticai- ;'pecrarira hipocraticd), era energic (activ), pldcut
bolnovului-
[t]
incepdnd cu sec. ll i.H., au fost aduSi lo Romo, lo inceput co sclavi, medici greci bdrboti gi femei. Dupd un
timp
5i
responsabilitofi. Mai mult, lulius Coesor (102-44 i.H.) o promulgat a lege prin core ero gorontotd cetdtenio
tuturor medicilor core profesou lo Romo, iorimpdratul Vesposion le-o oferit scutires de toxe (cco. 70 d.H.).
1.
Opera sa enciclopedicd (,,Artes" sau despre profesiuni) se compunea din 5ase p5rti, ultima fiind
dedicati medicinei-,,De medicina libri octo" (Cele opt carti despre medicini).
2.
Pliniu cel Bdtr6n (73-79 d.H.) a scris,,lstoria naturalS" (nu era medic), in care amintea despre
sta!iunile balneare gi despre plantele medicinale. Remarcabil este cJ in respectiva lucrare relata
5i
3.
Dioscoride (sec.
ld
fundamentalS, ,,De Materia Medica" (,,Despre materra medicaia") cuprindea remediile din cele
regnuri (majoritatea vegetale)
gi a
sa
3
18
n *o::::1:J:::Hlrestigiur
femeiror" gi,,Despre
borile acute
cuvenit speciaritifilo
r,.ron,."i:
de eb$ertjso-gutpsplpgkri
,,An
;::il;:r"le
_-
cu
5i
ale
[!]
V.Bologa _ op.cit.
Lilian R Furst
10
r
T
r
r
I
rl
r
t
rl
rt
rl
r
r
r
I
I
EVUL
I,,qEDiU
,,EvMediu"estec:ir:.=:-' ::,-.--=-=,i--
-. ::.:'':.odcurentcoosubdiviziuneoistoriei
universale. DeSi moi existd coniro,ters.. ":.,'.:-..: ::-'- -' ,,',::eri tronsformarea lmperiului Romon de
Rdsarit in lmperiul Bizontin lprin ccrstr-,=: -:--::-. -,.- , -.. '^ 330 i.H. 1i muiorea oici a capitalei) ca
reprezent6nd inceputul Evului Medtu. Crii-11: : , . j- -- j-:5.e/ pericode este tributord in primul rdnd celei
ftl
Termenut
--
nsta nti
[t]
sau moi
5i
orobi. Remorcobild in aceostd perioodd este infiintarea primelor spitole 5i o Scolilor medicole, transformote
ulteriorin focultoti de medicino (sec.Xlll). [Primo universitate a Jost atestotd in onul 1119 ls BolognoJ.
It]
Odatd
cu
o vegheo la
(Cosmo Si Domion
storeo de sdndtote 5i boalo. Locul lor o t'ost preluat de lisus Si Maica Domnului, de sfinti
,,doctorii
Vorvor-o
Morgoreto,
fora de orginfi"; Pontelimon, Anton, Luco 5.a.) 5i sfinte (Ano, Mario Mogdoleno, Lucio,
(moi oles in Evul Mediu) se explico nu numai prin
S.o.) vindecdtoore. lnflafia de st'rnyi vinclecdtori
lmPeriul Bizantin-
inainte de constituirea lmperiului Bizantin, in qnul 325 d.H., imparatul Constantin cel Mare a convocai
primul Sinod Ecumenic (adunare episcopaiS, care constituie forul suprem al Bisericii
se intrune5te period
pentru a rezolva probleme de dogmi, de morali gi de administratie bisericeasci) la Niceea in cadrul acestuia
s,a hoti16t, printre altele, sd se inchidS toate templele zeilor pJgani (chiar si aie celor vindecitori) si Biserico
crestind so
preia osistento medicald si sociols o pooulotiei. Au fost astfel infiinlate institutiile de caritate
pentru boli
de
(denumitd
--^L:\
oldud,,.
r
.
r
sau nosocomiu)
- o scoala medicali
- o socletate filantropicd (pentru
r;
)r
sec' V
adeptii patiiarhulu
sec Vl
de
- sec' lX - Hotel Dieu (Paris) - al doilea spital din Europa, situat l6ngi catedrala Notre Dame.
- sec. VIll _ X _ ?n Califatele Arabe la Bagdad, Damasc, Cairo, Cordoba
-sec'
Pantocrator (constantinopolJ
-avea 50 de paturi (in 5 sectii diferite), 3 medici (dintre care o
femeie), cativa asistenti 5i ingrijitori si aproximativ 100
de persoane (contabili, controlori) in aparatul
administrativ (de atunci existj birocratie in sistemul sanitar).
[t] Au existot
Xll
sfdnt, ntulte
greci si romani,
Ja
aciiusanc:r:::r:ita
21
it
J2 t,..\.,
ruLr ort
"Sinogo_qe
c:
la Hipocrate la Galen,
fdrj a manifesta
:,-
artia - I i- -:-.:
pro
rie
srntetic
didactic
oTir:,;r ::ar,
-;r cen:r!
sju
Eustatiu), folosit in
'
"Eltpori,sto"
(pini
atunci se considera
cj
arta
medicali e secretd, adici destinat5 doar elevilor scolilor medicale), scrisa pentru oamenii
l|
I
I
I
.:l'-SvnEtsis' (3'.:,_
I
I
I
i _ - -:
: :--,- ---:.:ncjria,mediclaConstantinooor:
I
I
I
I
I
I
I
*j:.
-sec.fv-oribasius:-:--::-
cSldtoreau in !inuturi
firi
ce
Antilos
a scris
sec.-
a scris
-care estc
1,2
de
prin noutdtiie medjcale prezentate, Alexandru fiind considerat cel mai rnare
sec' Vll
el a elaborat
'descrie !-e!,oiciQpep.t-orij noi pentru traheotomie, hemoroizi, varice, fisuri anale, hernie, polipi nazali etc.
' foloseste pentru primo oqri* de-tLumireo .de_'-can9_91 (roc) pentru neap-lpsmuJ,msmq propune rng-todo
;i
ch i rp rg
[tJ
ig a
d o decvotd.
De-o lungul celor moi mult de 1000 de oni de existentd o lmperiului Bizontin, s-a observot
arnbivalentd foto
de
o otrtudine
femei, oceosto reilectdnd paradoxul civilizotiei brzontrne, core simulton denigro femeile
co
22
Morio, co momd a
Bibliografie
V. Bologa
op. cit.
ltttp
http://www.doaks.orgipubrications/doaks_onli'ejblications/ATI{w.htrnr
:/ /
Itttp
heal
I/
[t]
iil
fullI 2g3 I 5 / 6 6g
Califotele Arabe
si
ceo
ColiJatele Arobe
750
900 d.H.
B.inflorire-sec.X-Xl
c.Deredere_- dupa 1100 d.H.
catifatulArab de Rdsirit
Ca
23
F
F
F
F
F
T
F
T
[t]
lmperiul musulman
i: :-:.-- - --
cr,
sd
,i-c::- = - Medicina Califatelor Arabe es:: . =Evului Mediu si Renasterii din Euro::
A.
[t]
Medicina
?n
.:
- in ceea ce prive5te
d:
ascers;u:re
medicina, aceasta
r:' ,.tl-' ;, --
p::rca::
:,.:
ir
limba arabJ
Spitalul din Basdod (fondat in prima parte a sec. Vlll) functiona at6t ca unitate de ingrijire a boinavilor, cat
:l
si ca centru stiintific:
in afari de faptul cd se lucra la traducerile amintite, acestea erau discutate (dezbitute) din punctul
aici a activat renumitul alchimist Geber (cca721.-cca 815), al cirui nume real era Jabir ibn Hayy-n. De
si
introduca in practica
in
de
plus,
preporotele chimice obtinute (oxid de Fe, compusi de sulf etc.) si cele traditionale (tincturi sj elir r'lri
din plante) au inceput sd fie folosite canstqnt in terapia bolnovilor.
I
I
I
r
r
r
r
timc"' , :.-
-in
cadrul spitalului s-a infiinlat prima farmacie din lume {754 d.H.}, unde farmacistii preparau singuri
medicamentele (pdni atunci erau preparate de medici sau sub indrumarea lor) coniorm unei tehnici ce
se afla inclusi in Antidotarium (precursorul farmacopeiei = manual cu caracter normativ, continand
descrierea
'
itl
si
a indrunra prepararea,
conservareasiintrebuinlarea medicamentelor).
fi
interesati
c)e
Stiinld il reprezento
religtct,
Cotorito indemnului din Coran de o observo semnele divine in fenomenele noturii si in noi insine 5i de o invoto
jirt
ele: "cdutarea cunoasterii e o dotorie religioasd pentru fiecore ftijS'" ti':ct:, borbot si femeie". Astfel
se
il
I
Califatulde Rdsdrit=
l'
Rhazes (Al-Razi)
I
m po rta
a'
b.
nte:
'-ebtub-gr-agu-!" (Cartea
rui Havi) sau "continens Rhases*
{tradusi in latini si folositd in
universititire europene) enciciopedie
medicarS in 24 devorume,
care cuprindea cunostintele
medicale din acea epocj.
"_Chitab
2'AliAbbas(d.cca980-990d.H.)ascrisunt,ut"t(,,%,,)in2odevolume(10
de teorie si 10 de practici medicali),
in care isi exprima propriire pdreri,critic6ndu-r
pe Garen. pentru prima
data a descris neuroanatomia,
neurofiziologia creierului a
;i discutat despre boli mentale.
3' Avicena (Abu AliAl-Hussein
lbn sina) (980-1037 d.H.)
era tadjic sia fost supran umit,,prinrur
medicinei,, (a
inceput sa profeseze Ia 17
ani) si,,Leonordo do Vinci,, (deoarece
era un savant enciclopedic).
de acfiune
istoria medicinei.
prezentate
in ordine topograficj
(cap
_. :
25
t
I
I
r
r
I i eruptive (descrise
- :.-..- :=: -=: --. '-" :,ractici) - renrezintd sinteza "Canonului" in versuri
-.: :.,'nedicale.
1300) oentru o ma; L!: =': - . :-.:-: = - Contributiile lui Avicena la,Je:.: ::-i: --- -"Cononul medicinei" a r!s: :'::-: - .-. -, . : ;:'r foiosit ca trstat de boza in invdtdmdntul mediccti
b. "Poemul medicine,
f
r
r
caverna) etc.
A fdcut diaqnosticul diferentiol intre paralizia faciald centrala si perifericS; intre elefantiazis si lepra,
ciumd
a intuit
octiuneo
I
I
I
I
I
medieval (a practicat la Cordoba) din lumea islamicS, numit de unii "pirintele chirurgiei moderne"
a scris o enciclope4!e de-30.de volume, care contine at6t cunostinte medicale, cat si chirurgicale
partea chirurgicala
ilustrotd de chirurgie (desene a peste 200 instrumente chirurgicale, precum si ale organeior operate)
t
I
I
I
I
a realizat si a folosit pentru prima data forcepsul in scopul extragerii fdtului mort din uter
a utilizat prima
2. Avenzoar (lbn-Zahr)
:at
si de chirursie
26
:l
5
E
3'
in care a sistematizat
toate
[t]
medicore.
Au Jost cansemnote doud
femei-medic foimoase, care ou octivat
in sec. Xrr in Andatuzio, ingrijindu-r
si pe
conducdtorul Abu-Yusuf Yqcub
cll-Monsur. Ele erau
[t]
Cei mat
t.
2'
tn
Maimonide (Moses)
obrigativitatea perfectionarii
continue in profesia medicari
prin observatii proprii gi
experimente,
medicii trebuie
practicii nredicaie
si
sunt urmdtoarele:
si
l+l ttl
i^ ^^^
,,,,
5eL'
L:r
ou
^v Jost otestote
5e roffe
d i n So bu n c u
Bibliografie
meiici
si
ofi I u
ic
de
nted ici,, e
2l
i
I
I
r
I
I
I
t
I
t
t
t
r
I
t
I
I
t
I
,- '
Cultura
=-
de Apus,
ftl
culturald
fi
spiritualo.
De oltfel,
de cele
din Bizant, Europa de Est;i de Vest. La vrenrea aceea, min5stirile erau previzute cu infirmerii, desLinate
cJlugirilor ce slujeau acolo sau bolnavilor laici. S-au infiintat de asemenea scoli mdnostire5ti, care
aLr luat
amploare in sec. Vlll (in timpul domniei lui Carol cel Mare), primind si fete pentru a fi educate in spirit crestin.
.qici
invitau sd-i ingrijeasci pe cei suferinzi, unele fiind angajate ulterior in spitale ca infirmiere. invatomontul
nedicol monsstic se baza in principal pe teoria umoralS a lui Hipocrate si opera lui Galen. Cele mai multe
minastiri si-au fdcut gridini de plante medicinale, inspi16ndu-se si din medicina popularS, dupi cum si aceasta
cuprinde elemente de medicinJ cultd (de exemplu teoria umorala).
Dupd fondarea mdndstirii Monte Cassino, Sf. Benedict a ridicat alSturi si spitalul cu acelagi nume (516-529?),
laici
apropierea mJnastirii Monte Cassino). Nu se cunoaste data exacti a infiintirii ei (pe la inceputul sec. l() :
cd
Scoala Medicold din Salerno a fost cea mai renumita scoalS de medicind a Evului Mediu vest-european,
atingand apogeul dezvoltirii in sec. Xl-Xlll, apoi a intrat in declin prelungit, filnd desfiintata
in
1811 de catre
se autointitula "Clvitos Hipocratica'', deoarece avea orientare hipocratica din punct de vedere
al
concepliei medicale
independenti.de
dogmatismul bisericesc)
ii
si arabi in
- invitimdntul
denumirea
si
sr
chiru rglcale.'
;i
It]
cercetdri
[t]Praf.Greenastudiot5ivio!osioperastoretei@(J'og8.117g),constderotdin
epoco ceo moi eruditd si influentd
femeie ecleziosto. Eo a elaborot
"
(sou,,Cousqe
cot sr co proctico
medicold.
civiri;atie
a beneficiat
r:
cie
la inceput de
un
ce arta parte.
tn
fliE
:t
.il
[tJ
Guy de Choulioc
il
-rl
JI
:lrl
'rt
rl
,il
--l
'11
I
I
.l
,i^ i220.
.a
I
I
I
-'.:a:o;e - IZ24
- Sa:=:no - i230
I
I
I
- Boic:na - 1250
- Paris - !280
[t]
I
I
I
I
Scolile medicale din Solerno si Montpellter ou s!u,it cu crnste orto vindecdrii, amqndoud deventncj rnodele
pentru instituliile de invdtdmant medicol din intreoga Europd medievold. Dupa aparitia primelor universitqti
I
I
il
:f
I
iacultdti de medicindin codrul ocestoro, deoorece se doreo ca door medicii laici sd proctice chirurgio.
rl
-:i
Deoarece chirurgia nu se maistudia impreun; cu medicina, s-au infiintat coletiile de chirurgie (de exemplu
-n
Colegiul5f. Cosma din Paris, fondat in 1268), unde discipolii primeau mai mult cunostinte teoretice (studiau in
neolatini operele lui Galen, Pavel din Egina, AbuJcasis) decSt practice, la sfarsit obfinind titiul de "chirurs de
in
invitau meseria
in
(mic5
domeniul
chirurgical erau "barbierii" propriu-zisi, care se ocupau de extractii dentare, aplicare de pansamente, ventuze,
venesectie (sangerare controlati pentru decongestionarea organismului) etc.. Acestia din
urmi
se pregJteau
orin ucenicie.
OdaU cu dezvoltarea feudalismului, a avut loc deplasarea centrului de greutate al vietii economice,
culturale, sociale, politice de la manastiri gi domenii feudale cdtre orage. Dar orasele medievale erau insalubre
(se distruseseri apeductele, canalizirile,
in
rnarilor epidemii din Evul Mediu (sec. XIV). Acestea au fost: ciuma ("moartea neagrS"
milioane de oameni in Europa), variola, febra tifoidS, holera, tifosul exantematic.
a seceral circa 24
cauza
ignorantei si fanatismului religios, s-au semnalat isterii colective: coremania (oamenii se adunaui5si tremurau
a 5e
curata
de
pa cate).
30
Misurile antieoidemice pe care le luau autoritdlile ora5elor nu reuteau in general sd stdvileascd extinderea
bolilor:
carantina ("quaranta" = 40 in latinS) pentru vase (echipaj, cilatori gi mdrfuri) s-a instituit pentru
prima datJ in1,377 in Ragusa, apoi 5i in alte porturi ale Mediteranei (Neapole, Marsilia, Genova S.a.)
izolarea bolnavilor contaPiosi in leprozerii (pentru lepri) si lazarete pentru ciumati gi alti bolnavi
cu
boli de piele.
- in ora9e,
autoritdtile angajau medici (numiti "fizici") care aveau insircinJri sanitare antiepidemice
uneori, dupa izolarea bolnavilor, se didea foc locuintei acestora sau pur si simplu locuitorii paraseau
[t]
!ec. XIll a insemnat excludereo femeilor din invdtum1ntul medical, ocestea nemoiputancl sd se inscrre lo
lo universitotile
italtene in sec. Xlll-Xlv Si au existat femei erudite core ou ocupot uneori chiar 5i posturile de profesor (cle
exemplu, dr. Dorotea Bocchi (1i60-1436) i-a succedot totdlui sou lo cotedra de filosofie
U n
ivers
si medicind de lq
O. Drimba
A. Castiglioni
J.l. Walsh
related
h
to
Medecine During the Middle Ages", Fordham University Press, New York, 1911
ttp :/igutem
M. Gfeen
b er
g.or g/ etextlT\2 | 6
- M. Green -
Universityof Pennsylvania'sPress,700I(http.ll\1\,rr.upennedu,'pennpress/book/l3496.htrnl)
K.
Walker
- http ://wrvw.
htm I
o rn e
i:
l.
i, r
-http://wwu,.ozedweb.conrihistor-v/middle_ages_b,r',:-j:::-
rl
,. rer.htm
3l
RE N ASTEREA
i, civilizotiei
:'
diferite
: :-.::
i .- :- t..-
;:nente;
. -.'-..":c
,'c
5i o !umii inconjurdtosre:
creotoore o omului o,:cst;t:bi,;n!atc cie eruditul Pico della Mirondola in lucrorea "A_ql-Ary
europene.
de Renostere se ln::. -
. libertoteo
;i
nu este insd
Lt.n,;'.'ersL'rur),
So
)-
Reformo reliqioasd
- initiotd
biblice in Iocul dogmelor religioose si reevoluoreo rolului Bisericii in societote. Miscareo protestonfa o cuprins
teritorii voste din Europo opuseand si a produs o adevorotd revolulie in cadrul Bisericii cotolice, ovdnd
g
R
.l
implicotii importontein toate domeniile vietii catidiene si impact sociol pe termen lung.
in
!:l
- Christine cle
so eo criticond
ntisoginismul epocii.
par1e,
progresele realizate au deschis calea spre etapa stilntifiga a artei medicale. in aceasl.S perioadj s-au tlezvoltar
7. Anatomio
ccnditii restrictive
La nasterea
medico-legale.
'a. Andrtias
disectiile pe cadavre urnane (permise doar prin edict papal, incepand cu 1302) se reaiizau in
Vesal (1514-1564)
ii
- fiul unuifarmacist
d: a:,''i- -'Ta
lrit-i:ri;:
pe
la
'
-@
a aparut in 1538
'
lll. Vasele
- tV. Nervii
- V. Organele digestieigi urogenitale
- VI. Cordul si organele respiratorii
_
'
'utiliza o metodoiogie
- un schelet preparat de el
unctionald
'a
'a
(realizate
incit
au
de.
pirti
t r::
::'c_'
t;:relor
33
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
t
I
t
I
r.
>:r':.
intlmi.
i'al'.,eie cardiace
- uterul, membranele
- ventriculii cerebrali
. a fdcut
fetale, embrionul
(parenc:irra::3.=
la
de contemporanl
sr
muschi
necunoscute
Albrecht Drirer
11-471-1528)
in care a inserat
noi observalii anatomice, gravurile reproduse fiind deosebit de detaliate; a fost primul tratat de anatomie
plasticJ destinat Pictorilor.
-2.
Alti picrori care s-au ocupat de studii anatomice au fost &afacl si M.tlbe-laneclg
patolooia
in cadrul acestei specialiteti s-au fdcut eforturi susiinute pentru cunoaSterea (din punct de
ci
. Girolamo
Fracastoro (1478-1553)
mor
34
"De contaqionqe
avanseazd
nt determina
digestiva
o persoanJ la alta,
rar
- a ficut
Ca|a5trofale(cutremur,inunclatii,r5zboi)si@(datorit5nerespectjriiigienei,
aglomerafiei etc.)
contagioase)
-a
-3'
Teropeutica
s-a
ficut
diagnosticul
- 4neri,ce (cocaina,
s.a.
'
citre
- etvetian de origine
germana' a obtinut titlul de doctor in medicind
la Ferrara, apoi a caliic::i in Europa occidentala
si centrali {a
ajuns gi in Transilvania) pentru a-si imbogdti experienta
clinic-; . i:si: L.r a. (i527) profesor la Universitatea
din Basel; a practicat si chirurgia de r5zboi
iin ltalia, Tarile de -r:. l. ----.,.a);a luptat impotriva traditiilor
med icale invechite, preconizi nd cercetarea si experrmentarea
35
-a
pus
boqla
si
ca
chimicd
confo
a folosit preparate
(tinctu ri,
ic
orga
ism
a fost
(elementele principale
ale
avea o experient5 clinici vastd (era adeptu meiicinei spoqirice = contopirea aichimiei cu astrologia
sa
a studiat din punct de vedere chimir anplp miner:le <i le-4 recomandat stiintific in terapie, punAnd
astfel
-4.
baze le
Chirurqia
balneoterapi_ei moderne
nu se deosebea prea mult de cea din Evul Mediu, chirurgii avand statut inferior
fati
de
r-rr nerson:litatc
creatoare:
'
Ambroise Part!
(1510-1590)
Hotel-Dieu din Paris (intre L530-1533); din 1536 a activat ca maestru birbier
insotind-o in numeroasele campanii din acea perioadS; in 1554 a urmat Coleliul Sf, Cosma din Paris sj
devenit chirurg de robi
Contributii:
ulei fierbinte de soc, un pansament imbibat cu amestec din ulei de trandafir, ou, terebentina)
a scris
a redescoperit (tot in armati) ligatura vasculard ca metodi de hemostazi (se folosea la Scoala din
considerat primul obstetrician modern (bun teoretician si practician), a elaborat un tratat despre
a inventat instrumente chiruroicole, a perfectionat unele tehnici ooerotorii 5i a propus noi metode
ch i ru re ica
le
36
;j::J:#;#*
-
memorialisticii medicale
in 15441.
"Trototul
O"@
trinitatii,,)sis5reformezere|igiacatolicd.inlucrarea@1aparutjla
s6ngelui
prin orificiur
interventricular, considerand
cd inima are rol de pompd),
deci sangere urmeazd o artj
cale decat
cea
indicatd de Galen.
Galen
37
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
r
I
I
I
lDiscipolul
s-c :e:::
'-
-,ar
je o sEngeluiJ.
3rbliografie
V. Bologa
- vol lX-X
ii
(hnp://jama.ama-assm.org.cgi/conten/firl l/283/5/668 )
M. Green
in Signs, vcl.
XIV,
SECOLUL al XVll-lea
t:J Supranumit'l'secotul circulqtiei" sou "englez" (wittiom Horvey ero englez), sec XVlt s-o coracterizctt printr-o
ttiinlificdin Europa de Vest, core ero in plino dezvoltore ecanomicd. inco din Renostere
s-au seporot si s-ou formot co disciptine de sine stdtdtoore (erau incluse in stiinte ole naturii) - meconica,
cptica, matematics, ostronomio, t'izico, chimio, botonico, zoologio' Odoto cu generolizoreo metodei
tleosebitd efer,tescentd
elemente noi'
experimentole in cercetore, s-ou reslizat descoperiri stintit'ice core ou imbogotit medicina cu
38
'william
s6nselui:Lqprjle4e51!$jtgi
Harvev (1-578-1"657)
numeroase
metoda contitotivd
sangujn (circulator)
_Rezultatu|cercet5ri|orsa|el-apubJicatin|ucrarea
-Prin
_S-aocupatsjdeembrio|ogie,punandcapatdoctrineipreformiste5iafirm3ndCe,,W,'
(,,exovaomnio,,)in|ucrarea(1651)'Afundamentata5tfeldoctrina
episenetici.
La
-Gaspar,Azelius
-Jean Pecquet
i,622
'circufatia capilari
rosiisiolbecarecirculdprinacestea;Ma|pighiapusbazele@(histotoqiadescriptiv5si
comparatj)prinstudii|eefectuatecuajutorulmicroscopululpentrUaexplica@
39
a descris
':s: :" ::::= . .".. - s: nasc din s5min!5 5i toate animalele din
structurapielii,a rinichiulur, a ir :':- - I -': -= c ':oliorpulmonare
in 1590, opoi Gotitei o reolizot un instrument de marit
[Microscopul o fost creot initia, r= ::. - .', .;'sen
optic (mdreo de 200 de ori)
imaginite privite printr-o lentila i13,:.. :J' -. -:'= ; .aeriectionot ocest instrument
o fost slefuitorul de lentile Anton i/c,1 i?.-"....cei, o!ondez, core o fost ajutat de profesorul de Groof sd-5i
animalelor (concluzia lui a
2, Anatomia
clinicienii care s-au ocuoat c! sl:rdii anatomice au contribuit la dezvoltarea acestei discipline,
si
a altcr structuri:
Stenon
Wirsung
fibroasi a ficatului
anatomic)
ai epocii, Th'
3, Clinica medicalS - in general, 5colile medicale aveau orientare hipocraticS, marii clinicieni
in
inci in teoria
. Theodor Svdenham (1624-1689) - supranumil" noul Hipocrote" pentru cJ era un clinician de exceptte'
.
increzdtor
coreeo, scorlatino)'
"spleen")
efectele
unor boli infecto-contagioase in domeniul epidemioloeiei 5i-a adus aportul prin descrierea exactd a
prin indicatia de a dispersa populatia pe camp la
fzbrele eruptive ole copildriei (printre care si rujeola) ;i
a oa
ritia ctumel.
La
cel mai mare clinician si profesor din Europa in acea perioada (era
(Lei;er'.
5coala MedicalS din Levda
lj'il:
de Jos)
si
unde se dezvoltase
40
iatrochimia,insdelincercasirea|izezeo(iatrochimiesi
iatromecanicii), fard a se
rdsa
chimicd a sputei, a
(termometrul,m5surareapulsuluis.a.),darinsistaasupra@
A contribuit la
urinei) 5i iatromecanicii
imbopitirpr rr,^^^r,_,
ntelor
,
n descrierea edemelor
a urcerotiitor
"""
ulcerotiilor tuberc
tuberculoose, a
expncatl
'1"c, vr
originale, rationale privind :y
-o
Onqtneo tnflamat
febrile a sesizat importanfa
(in bolile
urrnjririi
f
^m,.^j:":"],.-:::'.'*',aluatamploareinT5riledeJosgiinGermaniameridionaj5
- Scoala Medicald din Levda (Leinden _ Tdrile de Jos)
r
;; ;;;
,,"ffi_
Jvv
- -t
P
organismurui),
organismului), ca atare sc fnlnco.,, ,*^ri^se foroseau medicamente
care combdteau aceste
excese.
-- Alti clinicieni de marc5
din Leyda(in afard de Boerhavei
:
' svlvius (r'614-1672) - profesor de anatomie
, a contribuit ra cunoa5terea g*rardg.t_ggrebrarc
_areCornand.,descoperindastfeI,,tuberculii,,caleziuni
elementare ale ftizigi(a identificat
si natura tubercuroasi
a scrofurozei
= tubercurozi ganglionari)
a
explicat
aparitia bolilor prin prisma
iatrochimiei asffer inc6t
sau acide itincturi' extracte'
%
sJruri volatile sau uleioase,
antimoniu) in functie de
dezechiribrul
acido_bazic constatat.
'
R' de Graaf
profesor de anatomie'
a studiat apa.atui
Eenitar feminin
trompei uterine' uterui foliculul
5i
ovarian, fiind
de accord cu Harvey cd
tot
41
I
I
l-
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l
I
I
inten=
p:ir:--
(a
stat aproape tot timpul pe rar,::-, :. iescoperit astfel perspiratia respiratorie si importanla
mentinerii greut;tii uniforme pnii-u ;si:,.rrarea
-in
sinititii.
urma studiului intreprins a scris'Desore stotica onimolelor" (1614), in care se vorbeste pentru
-n
. Alfonso Borelli
5i
Considera functiile organ ismului (respiratia, circulalia, miscarea) determinate rlp leoi nrrr mer:nirp
Anatomia si fiziologia muschilor se explica prin migcarea pSrghiilor {oasele), care actionau asupra
funiilor (mutchii).
i^
---^
lll Lorc,
t4^-:
^^
PE ldllSq
fofiei musculare.
van Helmont o fost un nsturolist, adept atat ol iotrochimiei (explico procesele functionole
de
oescoperit acidut clorhidric in sucul gostric), cdt si ol iqtromeconicii (aplico principiile biologiei contitotive in
s . tdiile
.'-l in
cstronomia (se inventoserd microscopul si telescopul), o coincis cu inceputul controversei despre educotio
.inerelor, care o continuat timp de oproope 200 de ani.
:tl
fie cd oveau
eporte (se orgonizau in corporatii proprii sou fdceou porte din breosla chirurgilor), spre sfdrsitul sec. XVll ou
iast ooroope inlocuite de medici bdrbofi, moi olesin mediul urbsn'
42
[t]
in
o fost
Scolile medicqle si
occes
de
in America
sec.
sau Conado.
sunt semnalote incd din sec' XVlt' lnitiol, oceste oSezaminte aveau scopuri
multiple: coritobite, retigioose, fiind
in general fondote de calugdritele aportinond cliverselor ordine reljgioase. pe
16ngd i'ngrijirea sdrocilor si
bolnovilor, se proctico intens prozelitismul printre indigeni.
It]in
mare parte, nici spitolele din Europo nn erou cu mult moi evoluote.
E adevdrat
capitolele importante se construiserd spitole mori (Pctris, vieno s.o.), core incd
moi aveou infirmerii destinate
od apostirii n o pd stuitilor so rtii.
Bibliogafie
-Brunton, D
(hl1p.l/open2. net/then
Medical
practitioners
I)
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
SECOLUL al XVlll-lea
"ratic'; :': :. .=': .: citntr-un ovdnt 5tiinlific deosebit' influenlatin mod vadit
religio nemaiov6nd niciun cuv1nt de spus in
:e filosofia iluministd (J.J. Roussecr., '. c:r '. : : si r'oteriolistd,
revolufiei industriale in Europa vesticd)' ior
;cest domeniu. societateo s-o mooeri)zci : ::iortrd ciebututui
':j
b'
;i
iatromecanica
sa
rru
-:i
-,.,cs (care,
le a recomandat gtiinlific
a cercetat compozitia chimicJ a apelor minerale si
Z.Teoria animisti
::te
-.i-
functiile organismului,
ci sufletul
in medicind
considerdndu-se cb nu trebuie
-e:omanda o atitudine expectativi a meclicului (ca pe vremea lui Hipocrate),
-
3.Teoria nervisti
cosmodtce.
^4
,,,
sa
fie susfinuti
de
majoritatea clinicienilor dln zond' influen!5ndu-i
si pe cei din paris. Vitalismur, statuat
de medicur p.J. Barthez.
afirma ca in organism existi o "fortd
vitatd" (diferitd de sufret si care
nu respectd regire fizico-chimice)
ce
constituie esenta vietii' fiind prezentd
in toate orqanele. atat prin functii
specifice (ciclur menstruar), cJt
si
si
contractibilitatea), Deci
{r'!_rnub___e!co,a sdndtateq,
5.Materiali
ismul mecanici
mecanlclst - se
'''qrst tarrstrlut
bazea
zd pe filosofia materiarist-me.canicistd,
conform cireia
ri;
?n
irii
(considerata
vindecotoore
semnele bolii).
si de Hipocrate,
a fost fondata de catre medical german
samuel Hahnemann (L755-1g43). Acesta
a realizat
(a
forlei
o noturii ("physis"-ul hipocrotic) si "interventionisti"
(care combdteou prompt simptomele
si
Paracelsus)
remediil=
hcmeopatice se administeaza
in
cazuj
4t
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
"
-tincturi
fi
-:-::::.:
fmpregnate pe mrci globule := .-:--= :.':..-) a le transmite energie si pentru a se imprima amprenta
(informatia) substanter pe rrcr:.!': = -= z:i iaceasta are capacitatea de a-si orienta structura stereodinamizoreo solutiiior
individualizoreo trotomentulu:
intreg
- Mesmerismul
de a fondatorul
in 1778 a enuntat
teoria
,'moqnetismului onimol". Acesta este un fluid specific lumii rrii, care genereazd influxuri armonizatoare sau
in
practica
15.
"Despre
G.B. Moreaeni, profesor de anatomie si clrnici medicalS la Padova, a publicat in 1761 lucrarea
pentru prima dat5 coreleazi observatia clinici cu disectia anatomici (pani atunci se intelegea prin
natomo-patologie studierea anomaliilor congenitale)
r|
I|
I
I
I
simptomele
dupi
Th'
la
boli
muschii esogafului,
40
si
propusjdee|,princare(sedecelasonoritateasaumatitateasunetu|ui
timpanic al toracelui), nu a avut impactul scontat in 16ndul
clinicienilor contemporani.
[t] Revolutio din Franlo (1789) o avut ce urmare, printre oltele, reforma
[tJin
a avut
'
Bichat (r771-1902)
- a pus bazere
a descris
3 coteqorii de membrone
-21
*
a clasificat
a gxplicat
W
rr in diverse organe (tesuturi de acelasi
4l
I
I
I
I
I
auscuftatiei mediate cu ajutorul stetoscopului iconfectionat de el ln L816, initial din h6rtie, apoi din lemn).
t
t
I
I
I
rezultatul cercetirilor anatomo-patologice, desfasurate intr-o perioadi de peste 10 ani, s-a concretizat in
Astfel
-a
aanqrena pulmonard,
pus bazele ftizioloeiej moderne, prin crearea unitdtii nosologice a diverselor forrne lezionale:i
I
I
- elev al renumililor X.-Bichat si l.N. Ccriisart, a des:his cursul oficial de anatomo-patologie la Paris, in 1803
- pe 16ngd percutie gi metoda anatomo-llinrca, pe care le folosea in practica zilnicS, a inventat si metoda
I
I
I
l.':i-g::- . -,:=
(a specificat cum se
si
auscultatie)
,+l
a descris ciroza atroficd a ficatului (se nume;te Lai:nnec) descoperitJ in timp ce studia un caz de pleurezre
Dpnis Dirlcrot si leon Le Rond d'Alombert ou
bine
embriologia,
lediatria, psihiatria s.a.. Fondatorul embriologiei stiintifice a fost Friederich Wolff, care a elaborate teoria
epigenezei
s-aLt
tifos exontematic, difterie, holero, molorie, ciumd si voriolo. Door pentru aceosto din urmo se cunofteo metodo
te
combqtere specit'ica, oclico voriottzcreo. Desi se foloseo din AntichiLote, vqriolizorea se pdstrose door in
tropogotin Europo lo inceputul secoiului, odusq de medici (unul dintre ei o fost locob Pilorino) sau
de persoane
oorliculore (Lody Mory Montogu,t. acestio ou incercot sd extindd voriolizoreo lo majoritatea populofiei, dor
:',,dhcl in vedere numeroosele occicer,:e oearute, s-o renuntot treptut lo jctos'rec ei
4B
:l
[t] societdlile Stiintifice s-au infiinyat in Europa vestico incep6nd cu sec. XVlll. pentru
co femeile
aCCeptate,olqndezeles-auhotdrdt,in1785,sdfondeze(primodeqcestfel
nu e[ou
It]
iHalle) a fost
in vedere ci in ltalia
se
Bibliografie
V. Bologa
- op. cit.
-Mirski,M.B.-"Hospital Schoots in
hftp://ishm2006.
Russia
in
u/scientifi ciabstraci r I: i
F'- -)-. . i
http://cn.wikipedia.cre,rvik j,;u,omen ut rne,:.j:n:
h
the
1g
th
Ce ntu
ry"
I
I
SECOLUL al XIX-lea
(core cs condus lo urbonizore, cre5tere
=:.'.-' :i : stotelor industriolizote
1848,
de sanstote pt3' :' s, scorireo numdrului de boti profesionole), revoluyiile din
[t]
demograficd, probleme
t
I
I
It]
t
I
itl
in
in modernizoreo
ropido
sec XViit in lumea vesticd, o continuot in sec. XlX, determindnd o
sec.
ril
Revolutiei franceze
sinitate a fost unui dintre "drepturile omului" pretins de lucritori in timpul
-F.J.V.Broussaisl!772-t838)-chirurgmilitar,apo-iprofesordepatologiegeneral5iaParis'asustinut
organe' bolile avand la bazi procesul
teoria conform careia existd o interdepenclentJ fizioloeici intle diverse
intregul organism)
de iritabilitate intestinala (transmisi prin intermediuls6ngeluiin
-ca urmare,
recomarrda
in
mod
(intr-un tratat
a descris corect din punct de vedere anatomo-clinic
prrntr-un
adept 5i continuator al metodei anatomo-cllnice' s-a remarcat
(profesor apreciat), contribuind Ia imbcgStrr-ea cunostintelor medicale in
v u Ia
re
tt n
t d e o!E-!!9-I9-U-m.!15:-?.1-r
Metoda experimentali fusese aplicati in studiile de fiziologie inc5 din sec. XVll,
insd de-abia medicul
[t]
'
'
o excitontu
i.
L.F. Helmhortz
-o
'
F' Mqaendie
care
prn.r"arrlri
in dig"rti"
-a stabilit relatia 5NC cu metabolismul elucidic (originea centrala a glicozuriei se aflj in ventriculul lV)
- a demonstrat - existenta Si rolul nervilor vasomotori in fiziologia organismului
- a
cercetat glandele
cu secretie interni.
determin6ndu-le
endocrinologiei
-a
actuali), a stricninei
gi a monoxidului de carbon
scoala-medicalS germani I-a avut ca reprezentant de frunte pe Rudolf Virchow (1.g2r-1-ga2). profesor
de
aparitia bolilor prin modificiri la nivel celular. Lui Virchow ii apartine afirmatia "orice celuli ia nastere
din
celuli",
alti
care constituie piatra de temelie a medicinei moderne.'in urma numeroaselor studij efectuate
a descris arteritele, piqmentii biliori. fibrina
nosologice
51
,.I
.,I
supraclavicular
in
neoplasmul Pastro'
intestinal
.,1
- Jomds
[l]
cu gusd si exoftolmie.
o condus la individualizarea
tntensificareo sctivitdlii de cercetore in aiverse comenii medicole 5i chirurgicole
O RL,
urologio'
-evolutionare: anestezia (care asigura confortul operator) fi combaterea infectiilor post-operator-ij (cu ajutorul
antisePsiei si asePsiei)
de medicini:
Anestezia qgnerold prin inhalotie a fost o descoperire a scolii americane
chirurgul Crawford Long din Jefferson (statul Georgia) a operat o tumoreta latero-cervicala
Ig4Z
folosindvoporideetercaanesteZic,darnuacomunicatreaIizareasa'
IB44- dentisul Horace Wells a incercat protoxidul de ozot (gaz ilariant) pentru o extractie dentai-J'
I
I
T-
T.:
T:
I
Demonstraiia
a fost o
reusita
extins rapid
rjsunjtoare (pacientul nu a simtit durerea timp de aproape o ori), astfel incat metoda s-a
Moscova, iar in
in America gi Europa {se folosea deja in nolembrie Ia Londra 5i Paris, in decembrie la
martie 1.g47 afost utilizati la Spitalul Collea, de c5tre chirurgul-sef Risdorfer).
.
'
pun la
in 1884 Koller t'oloseste :":.?: ^stiratii de cocainS pe conjuncti';a, cpoi Holsted, Reclus si Schleich
-ct onestezio locaii 2'-'= :.--: = -.-:liana c reolizat-o Qttrnc'r:e i: iE9i, ior in 7899 a fost utilizota
-i:r:c-p'i; 'n c..,l. ;: '--:- -=, -= -.-= - a'. Ceiebrtl ct,tr"'r: :': :" : '::t" c lolosit
aa a,a
ia :t :'--'
(aplicata de
sec. XIX aspect stiintific, deoarece pe lSngi metoda anatomo-clinici
- Chirurgia a capdtat in
de doua descoperiri
chirurgii englezi J.9i w. Hunter 5i dezvoltati de c' Dupuytren), a mai beneficiat
E
r
t
.,r
rlI
--- --- 1
"
:- ':- -:-]cri
t:; ='
narcozo cu eter si in
acestei
descoperiri au fost un american gi un maghiar, iar cel care a aplicat-o in clinica chirurgicala a fost un
scotian.
propus
spdlarea pe m6ini cu clorurd de var a persoanelor care intrau in sec!ia clinici a maternititii, fapt care
condus la sciderea mortalitdlii post-partum (dupa naStere), insa procedeul nu s-a extins la alte clinici
'1847
5i a
lenaz Semmelweis. obstetrician la Viena, a studiat cauza febrei puerperale (apdrutd la ljuze)
veneau din sala de disecfie direct in sala de nasteri), fapt pentru care a recomandat spdlarea pe maini
cu clorurd de vor; rezultatul aplicdrii acestei metode (scaderea semnificativS a
imbolnivirilor in sectia
clinicd a maternitdtii) l-a comunicat la Societatea de Medicina din Viena, crre a apreciat descoperirea;
procedeuls-a folosit ulteriorin toate secfiile chirurgicale din Viena (se spalau si sdlile de operatie)
'7867 -Joseph Lister a pornit de la lucririle lui L. Pasteur (in care acesta se referea la fermentalie
sl
putrefaclie ca fiind procese produse de fiinle microscopice) gi a definit antisepsia ca_pe o.metodj
complexd de combatere a infectiilor operatorii (determinate de fiintele amintite de pasteur), bazatd pe
folosirea qcidului fenic (?n dilutie slab5, se pulveriza in sala de operafie, pe pansamente si servea
spalatul m6inilor chirurgilor)
la
Asepsiq (distrugerea microbilor preoperator) a fost idea lui L. Pasteur, care si-a prezentat lucrarea ,'Teorio
microbilor si aplicatiile sale lo medicind si chirurqie'^in fa!a Academiei de MedicinJ din paris, in 1g78.
acest prilej, a expus parerea lui cu privire la ceea ce ar trebui
Cu
instrumenteie, halatele, cdmpurile operatorii, pansamentele trebuia fierte la 100"C (cel putin 30 de
minute), iar mainile se treceau prin flacdri de cateva ori.
Profesorul F. Terrier, care activa la Paris, a fundamentat metoda asepsiei si a introdus-o in clinica
a perfeclionat
pupineluJui si autoclavului (aparate speciale pentru sterilizare). in curdnd, aceasti practicj s-a extins in
toata Europa.
Chirurgul american W.S.Halsted, unul dintre cei care a pus la punct anestezia locala, a inventat in
Una dintre cele mai mari realizdri medicale ale sec. XIX a constituit-o teoria microbiand
a bolilor infecto-
contasioase. Ea aparline atdt chimistului francez Louis Pasteur 11822-1895), c6t si medicului german Robert
ai
microbioloeiei.
53
ol
l:
apoi a demonstrat falsitatea :-:" = ==- =-,: ei spontane (care afirma cd germenii apar spontan in procesele de
fermentalie;i putrefacfie). A:'=-:-=:'- ,::si scop cdteva experimente simple [celebru e cel prin core o dus
cotevo boloane de sticld cu buiion ,.:?:,-'i :: :arne) in Munlii Pirinei; baloanele aveau gdtul indoit, insd aerul
-
-A
pu:-:j3;ti:
se afla in
studiat bolile contaeioase la animale si la oameni, avansdnd ipoteza cd acestea se datoreaza unor
a reusit si-i
vizualizeze la microscop,
si-i
descrie si
si-i
foloseasca
la
prepararea unor vaccinuri (impreuna c,r colaboratorii), demonstr6nd astfel veridicitatea ipotezei sale
(primul vaccin
I877-L88L
- a dovedlt rolul
vaccinul
1880-l-885
- in colaborare
I878
.loubert
- a apirut tratatul
Si
!$l
J,
Ch. Ed. Chamberland), prin care s-au pus bazele bacteriologiei medicale ca stiint5.
1885
patogenezei (mod de aparitie a bolii) in bolile contagioase, relevand rolul si modul de actiune
agentului patogen in funclie de poarla de intrare, distributie in organism, cai de eliminare si
conta m
in
a,
Ce
are.
a izolat bacilul
antraxului
-tuberculozei
- a izolat-.y!ldslglholCriq
1'817
- 1883
a introdus noi melode de cultivare si izolare ale microbilor pe medii solide (agar-agar, cartof etc.) si
pusin evidenti agentii patogeni prin colorati-i specifice (H. Hoffman a introdus coloratia cu carmin si fuxind
_54
].1
;a
in !875;
P. Ehrlich
si
olcoolo,rezistenti
a elaborat (intre 1878-7884) "Postulatele (leqile) lui Koch", care sunt valabile gi
astdzi in stabilirea
etioloeiei bolilor infectioase - pentru ca un germen microbian si fie agentul
cauzal
al unei boli contagioase
[!]
1882
1883
E. Ktebs
1884
1884
5.F. Rosenbqch
T. Escherich
1885
- A. Honsen
1886
1887
bacilul difteriei
[t]in
in
1903
microbii
core
pestis)
produc leishmanioza
(in
1905).
in sec. XIX s-au introdus in practicd noi miilooce de investiaare paraclinicd, unele dintre ele fiind folosite
si
in ziua de azi' Astfel, Joseph Jackson Lister a imbunat5tit microscaoui, atasdndu-i mai multe lentile (1g26), iar
opticianul C' Zeiss din Yena l-a perfeciionat din punct de vedere tehnic; mediculgerman Carl Ludwie a inventat
kimoqroful (7847) pentru inregistrarea activitdtii musculare; Wilhelrn Conrad Rcinteen a descoperit in 1g95
rozele X; olandezul willem Einthoven_a pus la punct in 1900 e!ectrocordiogroful (a primit Nobelul pentru
fiziologi.e si medicini in 1924).
55
I
I
I
I
I
I
I
[t]
epocala descoperire
lume (mdna soliei sole Bertno,). 3es==:...i -JJicgrlt'ie, care a uimit morile loboratoare si societdyile stiintifice
ale epocii,
convins omenireo ce
./d,jc..c
medicino. in cdlivo oni s-a trecut de io Lii.,Izcreo rozelor X in stabilireo dioqnosticului diverselor boli lo tratctrea
unora dintre ele
lupus eritemotos
[t]
sinitatea publicd'
Reforma spitatelar.s-s reolizot spre st'orsitui sec. XlX, necesitdnd mult timp si importonte resurse moteriole
de
(personol in intregime
coritate fdceou porte din diferite ordine religioose) si in finot spreJgigEglea-spitolelor
in decursul sec. xlX, spitalete erou construite de cotre municipolitate (uneori din donatii particulore), inso
(protestontd si catolico) sa se
creStereo demogroficd in marile orote vest-europene o determinot Biserica
taic).
implice in fondoreo unor ostfel de institutii (cu personal de ingriiire religios). Doco la inceput de secol spitolele
erou destinate in primul rdnd activitdtii csritobile, dupd fi5A ocestea s-ou tronsformot in centre moderne de
trotoment, de invd.tdmAft si cercetore. Medicii apreciou surorile de coritote, dor preferau sd coloboreze cu
tnJirmiere laice instruite (in institulii speciote), acesto fiind unul dintre t'octorii core o condus spre loicizoreo si
m ode rn izq re a s pi to
!tl
le
lo r.
in oplicarea
solubrizareo
si obliqotivitateo vaccindrii ontivoriolice. iar cea de-o douo q militot pentru condilii de iqieno stricto in
spitole, ceeo ce s-a reqlizat otot pentru militori, cdt 5i pentru civili. Es a reusit sd transforme ocupotia de
oroselor
infirmierd ("nurse")intr,o profesiune respectotd. prin creoreo unei scoli moderne de infirmlere.
sl universitotii
Barry (1795-1.g65), pe numele odevdrot Morqaret Ann Bulk!ev. o absolvit coleqiul de Medicind
,tlin
Anglio inceputului de secol XIX o trdit o f emeie core a practicot chirurgio, deghizandu-se
jin Edinburqh in
l
I
suprovietuit;i
in
ce viotq
in bsrbot' James
,e
ale
.l
it
56
rl
il
r1
d.l
1865 5i la inmormdntore (cu onoruri militore) s-a constotot cd ero femeie. Ca urmare, Armata britonicd o
hotardt sd sigileze documentele privitoare lq James Borry pentru j 00 de oni.
[!]
De cealoltd parte
o Oceanului, in America, situalia medicinei ero diferitd fald de Europo. De-qbio intr-c
douo jumatote o sec. XVlll oparuserd primele scoli de medicind si spitole (mai
de
involamdnt si de procticd medicald. Mojoritoteo celor cu preocupdri medicale erau vindecdtori sou moase si
bqrbieri instruili in fomiIie.
[t]
lnvotdmdntul medicol duro de lo doud luni la 2 oni, nu preo existou focilitdti pentru proctico intr-o clinicd si
nu se cereou diplome de qbsolvire o liceului lo odmitere. Medicii instruiti nu evedu de oferit un trotament cu
reoclie lo oceostd mosurd s-o constituit "Miscoreo populard pentru sdndtote", ior cdtivo oni moi tqrziu
inceput miscorea feministd oraonizotd (care punea occentul pe sdndtoteo femeilor si dreptul de a urmo studii
medicole).
[t] in
a reu5it sd se
inscrie (1847) si
sd qbsolve (fia9)
neinsemnotul Colegiu Medical din ordselul 6enevo (stotul New York), devenind astfel prima femeie-medic din
America.
[t]
in 1847 s-o infiintot AsocJstia Medicoto Amer!_cona (AMA), in ideeo de reorgonizore a corpului medicql. La
Boston, Somuel Greqorv o fondat in JB4B Coleqiul Medicol pentru Femei. iar dr. Bsrtholomew Fussel o pus
bqzele Coleqiului Medicol pentru Femei Pennsvlvonio din philodelphio, in 1g50.
[t]
incet dar sigur, femeile din SUA Si-au copdtat dreptul ta studii medicqle si ou inceput sd practice (in general
ingriieou femei si copii) cu destul succes. in 2-3 decenii, ou rezolvot problemo educotlei si instruirii medicole,
infiintond colegii si spitale pentru femei, dupo core ou pornit ofensivo pentru odmitereo in diverse remuri
medicole si chirurgicole, co si in corpul didoctic al universitdtilor de prestigiu. De asemenea, ele s-ou aldtttrat
miscdrii feministe, militond pentru votul universol.
permis
occesul
feneitor lo focultotile de
medicind, chiar doco societated timpului nu ero pregotito pentru occeptoreo lor.
cursuri. O porte dintre ele s-ou mutot la Ziirich, unde tocmoi se iuose hotdrdreo de o primi studente
lcl
focultoteo de medicind U894, ostfel incdt prima femeie core o ablLnut tittul de doctor in medicind de lo o
universitote europeand o fost rusooico Nqdeida Suslova, in 7867.
57
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
[t]
c:. :;': : :)- s,remei la studii in anul universitar 1867/1868' prima obsolvento
Elizobeth Garreth - -i,,', io doua t'emeie-medic din Anglio). Prima femeie din Fronto cu
Facultotea de Medicind
fiind englezoqico
[t]
Gebelin Bris
'cs lvlodeleine
Elizsbeth
Blockwelt 5i Etizabeth Gorrett, Scoalo de N4ecjicino pentru Femei la Londrq, in 1874. Universitoteo londonezd s
'incepond cu 1892'
odmis femei la studii in JEZ& ior ceo din Ecjtnburqh,
[t]
qbsalvit
invatdmontul medicol co-eclucationol se desf asuro spre sfarSitul sec. XtX mai oles ls Ziirich (unde ou
in generol, primele promotii de obsolvente s-ou speciolizot in obstetricd-ginecologie 5i pediatrie (cu cdtevo
Chior si oso,
exceptii), pentru cd oceosts era conceptia societatii despre octivitoteo potrivitd femeilor-medic
,nele dintre ele au depdsit,bsrierele epocii, luptond pentru dreptul t'emeilor lo ingriiiri
corespunzdtoare. Astfel, olandezo Aletta lacobs
medicsle
pentru controlul nasterilor. ior in 7887 o intreprins primul studiu sistemotic despre controceptie (o inventot
orimo diofrogmd din lume).
itl
a imbunolati
oP. cit.
V. Bologa
http://encycloped
Bibliografre
ia.
ftrrlex. com/m
- hnp:i/li brary.thinkquest.org
I55
http://en'wiki
http ://wonr en
Du Preez, H.M.
ston
:r
r"vi
ecirte-l'1 9th-cetttttr)'
69lh ist-9.html
ped ia'o rg
ed
b i tes
zei
ki/!Vome n-in
b.' ute.
story/sh p/ m od enr/
-medectne
co:r/l brarl'.ert cy
j
r'vh-i
tl d
ex' lt tnl
Dr James Barry: The early years revealed, in South African Medicla Journal, vol
http:i/wwrv. upstate. e. u
- http:l/deborro.club :;
.r
'-f
ib
-, - s
"'
itches-htnr
eII
ph p
:ir',
58
'1 {
Belgium, England a nd
http ;//boo
ks .
goo gle ro / bo
ltaly,
o ks ? isb n
l"6th
r
^th
zu
centufles
=906 55040g7...
SECOLUL at XX_fea
Medicina sec' XX a cunoscut pro8rese greu de imaginat
de catre cei maioptimi5ti doctori. Aceasta
dezvoltare rapidd a avut loc datorita tehnologieidin
ce in ce mai performante
radroterapia; historogia
inframicrobiologia; radiologia
lpr_rclllIlrcdllelg
(imunorogia,
inspirandu-ipesotiiCurieinstudii|elor.in1'903,acestiaaufostr5spljtiticu@,
impreuna cu H. Becquerel, pentru aportul in cercetarea
radioactrvitatii.
- /icenliati in fizici
muitor boli.
un alt mijloc important de diagnostic si tratament il constituie razele
Rcjntqen. in primii anidupa
descoperirea lor, au fost folosite pentru vizualizarea toracelui,
tracr:,.- .:s:rc-intestinal, ciilor biliare
si
59
splenoportografia 5.a.
X 5i a
conceput metoda
nve nta
rii
mputeru
co
Ultrasunetele au fost pi ele utilizate ca metoda de diagnostic, incep6nd cu a doua jumdtate a sec. XX.
Cardiologul suedez Inee Elder si fizicianul Carl Hellmuth Herlz le-.au aplicat pentru prima datJ in 1953
la
Universitatea Lund. Independent de ace;tia, medicii sco!ieni de la Glasgow Royal Maternity Hospital, condu5i
DfZ
americaniiJoseph
Domeniul imagisticii medicale s-a imbunatifit prin descoperirea in 1973 a rezonantei maenetice (prima
metode diagnostice cercetitorilor Paul Lauterbur de la Universitatea din lllinois 5i Peter Mansfield de
U
niversitatea
la
in Nottingham.
microscop cu raze UV, polarizant si pani la microscopul electronic (inventat in 1931)de germanii Max Knoll
si
Ernst Ruska - gi au apirut noi ramuri ca imunoloqio (care ajutd la stabiliraea etlologiei unor boli si la rezolvarea
c
intreguluisecol
XX sl
a agentilor patogeni.
1901
1908
[t]
1913
a fagocitozei) si
in ofora de teorio celulord, moi existd 5i cea umorold pentru imunitate, dezvoltata de Buchner in
det'initd co
[t]Alerqio o
t'ost
!f!!r
60
de
t'ixare o complementului
(RFC),
[!]Cu oiutarul reactiei specifice de oqlutinare, Widol si Sicard ou pus pentru primo dotd diognosticul
etiologic de febrd tifoidd (1896) in 1909 J. Bordet (rosplotit cu Nobelin 1919) 5i Genaon ou reu5it sd
diognosticheze luesul (cu
RFC).
Si
ou
st a
combaterii ei,
Dupd 1950 s-a dezvoltat foarte multinframicrobioloqia, care are ca obiect de studiu virusurile:
195-4
F.C. Rob.bins
1969
2008
uterin), a impirtit premiul Nobel cu Francoise Barre Sinoussi si Luc Montagnier, cei care au
evidentiat si au studiat virusul imunodeficientei umane (HIV)l
Printre cele mai importante cuceriri ale sec. XX a fost descoperireq qntibioticelor. inainte de acestea s-au
folosrt pentru trotomentul luesului solvorsonul si neosolvorsanul (create de P. Ehrlich si S. Hata in 1909-1910),
apoi medicul german Gerhard Domask a reievat efectele antibacterien e ale prontasilului(in 1935) si ale
sulfomidelor (a colaborat cu mai multi cercetitori intre 1932-1936) pentru care a primit premiul Nobel in 1939
numit Penicillium notatum), dar abia peste 10 ani le-a finalizat cu ajutorul a doi biochimi5ti
Ernest Boris
Chain si Norman George Heatlev. Antibioticul descoperit a fost denumit penicilini, iar productia pe scar5
larga s-a realizatin SUA, dupd al Doilea Rizboi Mondial. Prenriul Nobel pentru fiziologie sau medicini s-a
acordatin 1945 pentru aceasti revolulionari terapie in boli e infectroase, fiind impirtitintre A. Fleming, E.B.
Chain pi Howard Walter Florev (medic australian care a studiat penicilina din punct de vedere farmacologic si
a utilizat-o efectiv in cazul
bolilor infecto-contagioase).
61
I
I
t
t
I
r
I
I
I
t
!
I
T
,ft
infecfioase. Tuberculoza nu
'
-?'.
-.'-=:.'e: stiintifici
jar
a'.:: :::::-:.i
streptomicino.primul antibioti:
[t]Studiite
ce puteau
fi utilizste
in cazul dezvoltorii
rezistenlei microbiene, ojungonou-s: Js;-'r io ontibiotice de sintezd. De5i folosirea lor a redus drostic
morbiditateq pi mortolitoteoin bolile io.iectiaose, s-o observot cd odministrareo fdrd discernomdnt poate
dete rmi na scd dereo i m un itali i
ro
o n Is
n'L
O altd metoda de combatere a bolilor infecto-contagioase este vaccinared, care a debutat la sfarSitulsec.
omorali,iatenuati a!
fost realizate de Wrieh! pentru febrq tifoido si holero: Calmette si Gu6rin sunt cunosculi pentru crearea
vaccinului BCG (prevenirea tuberculozei); Ramon a folosit pentru prima datS anatoxina in difterie si tetonos
tn
1923. Vaccinurile si seroterapia (descrisi pentru prima data in lume de V. BabeS) se utilizeazi astizi intr-o
multitudine de boli bacteriene, virale etc., dar uneori se intrebuin!eazd in exces, contribuind (in mod
paradoxal) la disfunctii ale sistemului imunitar.
- Medicina
pi s-a ramificat
in multe discipline,
Cintre care unele au cipdtat statut de independen!5. Cercetdrile de histglogie si fiziologie au ajuns la nivel de
molecula gi enzimd, iar studiile de eenetici (au debutat in primele decenii ale sec. XX) au condus la o adevirati
XX au
ce a
ficut
La
i.
,:r conditii de relativd siguran!d, prima beneficiara a acestei metode fiind chirurgia. KaIL!e-!-d!!9i!9I (prenrirl
'in 1937 sistemul Rhesus. Cu ajutorul testului Coombs,
;,,iobel in 1930) a descoperit in 1901 sistemul ABO, apoi
-r
mane.
,ange, s-a incercatgisirea unortratamente adecvate si astfel au fost descoperite vitaminele (incepind din
_9I2)*IgZg-
-tg3A-
in.;onemie
1937
-A.Szent-Gvdrgvi
vo
si qciul fumaric
vitominei K'
-1'943-H'C. Peter Dam si E' Adelbert Doisv-Nobel pentru evidentierea
imunolooia.sene&gdeseori
interdisciplinard (a cercetdrii).
observ6ndu-se o abordare
st ruct
190-0
u
1932
ri i s iste m u I u i ne rvos
5i E. Dougras Adrian
nelLronilor
1936
descoperrrea
In
specializarea funclionalj a
emisferelor cerebrarel
1.977
dozare
1986
lp11nonilor si
au fost
ochi
tae
^r-var-qublranc
- tagrrafraltl
au elucidat procesele
(chimicet fiziolooice
ale vedeU
sistemul vizual
nas
simtului olfactiv
orrtE.
;ffiil;"";;
in
2004) au descoper it
Wsi
w
mecanismul
in
53
I
II
Otto H.Warburg
ASiroluleiinmetabolismuiintermeitcr)auprimitpremiuINobeIin1953
I
I
l
t
t
t
de secol XX
I
I
' . '-'3:i
S.K.Berestrom'
8.
or1onism
tmunoloqioa inceput
si prindi conturincd
int972\auexplicat structurschimicdoqnticorpilor,iarttt'x'
-G.M.Edefmansi R.R,porter(Nobel
principiul pLoducerii anticorpilor monoclonali
Jerne, G. Kohf er si c. Milstein (Nobelin 1984) au elucidat
..
-
imunitsr
emis teorii privind specificitoteo dezvoltdrii si reqldrii sistemului
principiu qenetic cQre determind diversitatea
s. Tonegawa (Nobel 7987) a aratat c5 existS un
demonstraserd c; sll.qsulJe
ce B. Benacerraf, J' Dausset 5i G' Snel| (Nobe| 1980)
5i au
onticorpilor,dupj
zd reactiile tmuno
ic,e.
ou determtn
se
{Nobel
razele X
si Maurice H.F, Wilkins au fost premiati cu Nobel
.:Elancis H.c. cil-ck, James D, Watson
in 1962 pentru
informotiilor
ci lucririle
f5r5 a-l
Barbara Mc Clintock (singura femeie care a primit premiul Nobel
impirli
cu altcineva) a fost
cercetare in citoeeneticS - a
nevoitd sd aStepte peste 30 de ani pentru a-i fi recunoscutd munca de
a qenomului (care fusese
descoperitin anii '50 "elementele mobile" (aenele sdltdrete") de reolore
considerat rigid), iar premiul Nobel l-a oblinut in 1983'
cu studierea genomului si au
Richard J. Roberts si Philip A. Sharp (Nobel 1993) au mers maideparte
demonstrat
se
Mario
Elizabeth H.
[t]
lnvestigoliile poroctinice
imogistico medicald
;i exomenele
lo descoperire} unortrotomente
Dintre
cunoscut o
psihiotrio, borire metaborice gi oncoroaio au
_EndocrinoloaiacaspeciaLiialeir:apendentSaIuatnastereinsec.XX,dupScefiziologuIErnestStarlinq
(1866.1g27)aintrodusconceptuldehormon(in1905)pentruadesemnasecretiainterndaa|ondelor
endocrine,CercetSriIeprivindsecre.iiiIeglanduIareaufostinitiate?ncSdinsec.X|XdecStrefondatoruI
medicineiexperimentale-CIaudeBernard'tvledicuIenglezR.J,Gravesdiagnosticasedejahipertiroidio
cuqusdsiexoftolmie(fo|osindmetodaanatomo-cIinic5),iardinlSglincepusesSseaplicetrotamentul
XX' au fost descoperili toti hormonll
(hiootiroidiol cu qlonda tiroidd'in decursul sec'
mixedemului
diagnosticul 5i tratamentulin
RIA), astfel incAt s-a imbunitdtit
secretali in orgahism (cu metoda
endocrino|ogie.SpreexempIu,folosireacortizonu!uiesteUnadintreceIemaieficienteterapiiinboIiIe
inf|amatoriisauaIergice.Cunoastereasiintelegereaactiuniihormani|orsexualiacondus,printrealteIe,
sou q fertilizdrii in
prin inventarea anliconceptiona|e|or
nagterilor,
la rezo|varea prob|emei controluIui
elucidat
Emil T. Kocher (Nobel 1909) a
;i
fzl
a descris metodele
ti roid iene
chiruraicole folosite in afecliu nile
_!q!ard9l-I9g'raj(Nobe|in1,947)astabi|itro|u|hipofizeianterioareinmetabo|ismuIg|ucidic,iar
str
_
s
e pa
Earl
w. sutherland (Nobel
sup
:-:971') a
ro
renoli
studiat
nr
9i a
explicat corect
rata.
I
l,DiabetuIzaharatesteoafectiUnecUnoscutSdjnAntichitate,insSde-abiainsecXXs.adescoperit
tratamentuIadecvat,adicainsulino(FrederickG.Bantine,J,J'RichardMac|eod-Nobe|in1923_au
..Dis|ipidemii|eauintratinatenliamedici|orIainceputcleseco|,acestiareu5indsSexpIice
XVllldebolilementale,maialesdecelegrave'deoareceBisericaleconsiderapedepsedivine'decifira
|eac.f||uminismulqodusmqrischimbariinsocietate,insdbo|noviipsihiciaufostincontinuoreizoloti(se
Revolulia franceza'
spre sJarsitul veoculuil' Dupa
periculosi) legatt in lonturt p6nd
spuneo cd
sunt
5i
carearecomandatinsistenleliberoreopocientilorsuferinzi
medicul PhillipePinel |1lai'ft261afostcei
66
de boli psihice,
iarin spitalul Salptriere din Paris s-a luat pentru prima data aceastj decizie. Dr. pinel a
instituit a5a-zisa terapie morald (care a deschis calea spre psihiatria moderni) si a incercat
sa realizez_e o
clasificare a bolilor mentale.
p a rq
- Antonio C. de Abreu
anumite psihoze.
rg52,
antipsihotice 5i antidepresive) de-abia intr-a doua jumitate a sec. XX, astfel inc6t s-a renuntat
treptat
tratamentele menlionate anterior (la care se addugau socurile electrice).
la
mediculaustriac Siemund Freud {1856-L939). Acesta a introdus in lucrdrile sale noliuni precum
inconstient, mecanisme de opdrore, octe rotote
psihiatrie la Paris 5i a activat in capitala Austriei (incep6nd din 1886). Conceptul de phihanaliza
i-a elaborat
in 1896 si are la bazd teoria conforrn cdreia monifestorile nevrotice (in special isterio) oparin urmo
refulorii unor troume emotionsle. oscunse in inconstien'!, iar tratamentul constd in conptrentizarea lor
si
rezolvarea conflictelor prin psihoterapie.Numit profesor la Universitatea din Viena (1902), Freud
a reusit
sa creeze o
adeviratd scoald de psihanalizS. aicdrei adepli au fost Alfred Adler, Eusen Bleulgr, Karl Juns
si ErnestJones. Acestia i-au preluat gi dezvoltat teoriile p6nJ la un moment dat, c6nd s-au desprins
de
ambivolento si outism (E. Bleuf er); psiholoaie dnoliticd si inconstient colectiv (C.G. Juns).
Oncolooia a luat amploare ca specialitate dupd 1950, cSnd s-a constatat cre'terea alarmantJ
morbiditifii si mortalitS!ii {a doua cauza de deces in lume, dupa bolile cardio-vasculare) in bolile maligne.
in urma cercetarilor cJinice 9i de iaborator (biochimie, farmacologie, imunologie, inframicrobiologie,
geneticd) s-au descoperit noi terapii in cancer. Printre altele, in
!!Q.Q, dr. Charles
cu premiul Nobel pentru descoperirea unui tratoment hormonqlin neoplosmul de prostotd. Colectivul de
NewYork, s-a ocupat citeva decenii la rand de gisirea medicamenteior utile in bolile neoplazice sau
infeclioase, care
si
nu afecteze ceiulele sindtoase. S-au creat asliel primele citostotice (pentru leucemie
67
ca
metode
Chirurgia secolului
XX a devenit
inchirurgie-aaplicatotehnicapersonala-Alexiscarrel (1871-1,g44\afostundeschizatordedrumuri
"sutura cu 3 fire";a perfec!iona
de
:e
la
boli'
organe si in vindecarea/ameliorarea unor
-NeurochirurqioaIUatnagterelasf6rgituIsec.XIX(primaintervenlieneurochirurgicaIas-arealizatinl8BTde
cel
in sec' XX a ajuns la performan!e demne de invidiat
:5tre chirurgul britanicViqtor Horslev), darde-abia
nairenumitneurochirurgdinlume(intemeietoruIspeciaIititii)inprimajumstateasec.XXafostprof.dr.
HarvevCushing(1869-1939)dinBoston,care|'aforrnatprofesionaIpeprof.dr.D.Bagdasar,fondatoruI
reu rochirurgiei in Romania'
_Chirurgiaplgsticd(reparatorie)aapSrutcaonecessitateintimpulPrimuIuiRjzboiMondia|,,,parintele',
stabilit la Londra), care l-a avut ca discipolpe dr'
(neozeelandez,
acesteia fiind considerat dr. Hargld Gilles
Mondial'
operatorli in timpul celui de-al Doiiea RSzboi
Archibald Mclndoe. Acesta a perfectionat metodele
chirurgia esteticd s-a dezvoltattotin primele decenii ale sec. XX, prima femeie
din lume cu aceasta
speciaf itate fiind dr' Suzan4e B'M' Gros Nciel, care a publicat in 1926 "Chirurqia
esteticd, rolul
sdu social,,. .
Din anii '90 tehnicile chirurgicale au devenit mai performante si mai pu!in invazive
in acelasi
timp, datoritj
-in2002
"tele-operatie": chirurgii de
la Spitalul General
sd
[t]
DePi
sec. xX se
ddtoreazd
si
nu toate erou medici, au primit premiul pentru fiziotogie sou medicind, singure
[t]
cele rdmase' in mareo lor maioritote, s-ou strdduit sd contribuie la evolulio medicinei,
fie prin octivitqteo
clinicd 5i /sou de cercetore, fie prin schimbdrite sduse in invdtdmantu! medicol sou orgonizareo
sistemului
de
ingrijiri medicole.
[t]
Din punct de vedere stqtistic, numorulfemeilar core au urmat studii medicole sou
obsolvire a variot
in
din
ou
proJesot dupo
sec. XX' procentul femeilor-medic din SUA a scdzut brusc (din cauzo reformeiinvdtamdntului
medicot), pe cdnd
celol europencelor o inregistrat o creStere lentd. Americancele nu le-uu moi ajuns din urma pe colegele
din
Europo in ceeo ce priveste procentul femeilor-medic. in schimb, tehnologio performonto
si bugetul odecvot
(olocat sistemului sonitor) au oferitin SIJA condili propice pentru oJirmorea profesionolo
[tJ
femeilor-rnedic.
Miscorea feministd s-a desfdsurat similorin SIJA si Europa de Vest o douo etapd o inceput in
anii '50 (cu
-
opogeul in onii '60 - '70), ior q treio s-o conturot in snii '80 (opogeu in onii '90). in profesia medicold,
dupd ol
Doileo Rdzboi Mondial, o debutot Jenomenul de feminizore (desfosurat treptdt in occident
5i Americct
li
s-o
de Nord)
permis
[tJ
si s-ou
pediatrie, insd cu
multiningriiireacomunitdtilor,incomporotiecuomoloogelelorclit!,,rccc
Odotacefemeile-medicoufost
69
pedrstrie
diagnosticat prima, in 1941, defectul cardiac coneenital care determina slndromul copilului
toati lumea. in
se
Si se
standard ).
ie
in pediatrie, de5i
se specializase in
sala de nasteri.
"Reed-
cell".
Csrdioloaie-
Carof ing
eedellTh
in privinta factorilor de riscin HTA si alte boli cardio-vasculare. Strategia de cercetare a fost
atet de eficienti, incet studiulcontinuS;i astizi, iar
Ea a
cadrul cercetirii toate problemele de care suntem azi interesali, concluzia sa fiind
atins in
ci
bolile in
pentru diasnosticul bolilor cardioReiane Harvev (n. 1917) a contribuit la stabilirea criteriilor
vasculare. in i.973 a condus comitetul care a elaborat" Nomenclature and Criterio for the
Dioqnosis
of
ehi.d-e,s.el:r"!tal iQ",c"a.rdio*lqgi-e".
ltext
standard)'AfondatSocietateaAmericanSdePsihosomatica.
psiho-oncolosie (studiaza impactul
-Jimmie Holland (n. 1928) a initiat crearea specialitd!ii de
psihologic al canceruluiasupra bolnavuluigi familiei sale). Ainfiintat in 1980 Societatea
70
a SocietStii Internationale
de Psiho-oncologie.
Susan J. Blumenthal (n. 1951) este cunoscut5 pe plan national si interna!ional pentru
Medicino muncii-Aljce
Hantlpl
'
la
Harvard (1919). A studiat noxele profesionale din 1897. devenind expert5 recunoscuti
pe plan international (membri in Comitetul de SdnJtate al Ligii Natiunilor).
Cercetore
condus din 1925 sectia de inunoloeie celulari. [A reu5it sd schimbe totol conceptio
tradilionolo despre dezvoltqreq sistemului limfotic, dovedind cd ocesto ia nastere din venele
embrionului si creFte apoi in lesuturil.
Mareo Britanie
]I
mondiali in
rodiotiei asupro
special).in 1970 a publicat "Fizioloaio osului", iarin 1973 "Efectele
scheletului" '
Frants
au
(YAG)
-claudieHaiener6(Andr6-Deshavs)(n.1957)-primafemeieastronautdinFrantasiprimafemeie
(in 2001). Absolventd a facultS!ilor de
din Europa care a vizitat Statia Spatiali lnternationalS
(l-981), aerospatiali 11982), reumatoloeie
medicina pi biologie, s-a specializat in medicina sportivi
(1984) 9i a oblinut doctoratul in neurostiinte (L992)'
_E/yetiq-|taWeeman(1876-1943)-aintemeiat,impreunicufilosofu|Rodo|fSteiner'medicina
la Arlesheim in L971' (astlzi clinica
antroposofici. A fondat prima clinica de medicini antroposofici
ii Poarti numele).
Norueaia- croHarlem
SCCdtS---Eye
Brundtl#
(n. 19a9)
Spanio
nrembri in Societatea
Elisabe!-ggln (n' 1947) - specialisti in chirurgia cardio-toracicS'
SuedezapentrUTransp|antSiinSocietateaEuropeanSpentruTranspIantCardiac.
si viata
(n. 1966) a reusit si impace cu succes medicina' stiintele teologice
-JgresaE@j.!-?.
SUA), a intrat in
ordinul Benedictlnilor in
1997
- [SdS---l4a6-l4on!9$Sl
(1870'1952)
a creat o me
poartJ numele'
intreaga lume 5coti in care se aplica metoda ce-i
si a
infiinlat in
'
'
nu a fost intotdeauna in beneficiul femeilor. Baza materialS in medicina socialistd era inferioarJ
celei
occidentale, regimul comunist limita libertatea de 96ndire, astfel inc6t multe femei-medic
au preferat sj
emigreze. Unele si-au fiurit o carieri solidd in tara natali, altele s-au realizat profesionalin strjinjtate.
fati
med icjnei,
Bibliografie
ftp ://n
o be
lprizes. co rn/no
be
in JAMWA
a.
ed i c irr e
- http ://wo nl e n h sto ry. abo ut. corn/l b rary. en cy. b eh_i n d ex. littn
- http://u.rvw. n hn. n ih. gov/chan gingthelaceofrn ed ic in e/plrysic ian s/b iography
- http ://wwu,. w h on arl ed it. corn/l ad ies. cfin
i
Owen M.
F.R.S. 1979
Geddes J.F'
- iRMB
Mc lntyre
Lrk/n ervs/ob
fgci ?arti d= 1 29 64
6 41
a.
.lfinl\
(http://books.google. rolbooks?
er.
isb n=
I 85143 1?2
,1
.. .)
t i o na
ity
73