Cap IV incadrare teoretica (dp doc def

Studiul identitii se regsete ntr-o varietate de modele teoretice, dintre care se pot aminti esenialismul i
constructivismul. Prima perspectiv trimite la teoriile care susin ideea despre o identitate static, regsit n acelai
grad la toi membrii unui grup. Exist o omogenitate a grupului, conferit de identitatea acestuia. Identitatea
colectiv este un dat esenial pentru toi indivizii. Perspectiva constructivist argumenteaz identitatea edificat
contextual. Aceasta poate fi procesual sau inventat. Accentul cade nu pe esene, ci pe actorul social.
Cercetrile asupra identitii se refer predominant la realiti din lumea occidental, caracteristice
modernitii trzii, bazat pe un proiect reflexiv. n acest context, decurge procesul nentrerupt de modelare i
remodelare continu a identitii, ca rspuns la forele sociale pluraliste, la curentele culturale i contextele
personale. Identitatea are sensuri multiple, fiindc n lumea de astzi noi operm ntr-o pluralitate de lumi sau
realiti diferite, scrie Peter Dahlgren 3. Identitatea este studiat ca indice al nivelului de democratizare a unei
societi, n care indivizii sunt poziionai n diverse circumstane, ea servete la crearea de seturi diferite de
cunoatere, asumpii, reguli, roluri i moduri de discurs. Pentru indivizi, n condiia lor de ceteni, identitile
devin elemente cruciale ale vieii democratice.