7.

OBSERVAREA POZITIEI BOLNAVULUI

Scopul: cunoasterea pozitiilor pe care le iau

bolnavii in pat sau in care acestia trebuie asezati
pentru ingrijiri, examinari speciale.

fortata.

Bolnavul poate avea o pozitie activa, pasiva sau

Pozitia activa: bolnavul se misca singur, nu are nevoie de ajutor.

Pozitia pasiva: bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de ajutor
pentru miscare si schimbarea pozitiei.
Pozitia fortata: bolnavul are o pozitie neobisnuita, impusa de boala sau de
necesitatea efectuarii unui tratament.

Tipuri de pozitii:
1. Decubit dorsal (fig. 6)
a.
b.
c.

Bolnavul este culcat pe spate, cu fata in sus, fara perna (este indicata dupa punctie
lombara, in unele afectiuni ale coloanei vertebrale etc.).
Bolnavul este culcat pe spate, cu o perna subtire (anemii posthemoragice, afectiuni
cerebrale etc.).
Bolnavul este culcat pe spate, cu fata in sus si cu doua perne (pozitia obisnuita).

Fig. 6 - Pozitia bolnavului in decubit dorsal

(cu suport pentru picioare si in regiuna trochanteriana)
2. Decubit lateral (drept sau stang) (fig. 7).
Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stanga) cu o perna sub cap, cu membrul inferior
care este in contact cu sprafata patului intins, iar cu celalalt indoit si spatele sprijinit cu o
perna sau un sul (indicata in pleurezii, meningite etc.).

Fig. 7 - Decubit lateral

3. Decubit ventral (fig. 8).
Bolnavul este culcat pe abdomen, fara perna, cu capul intors intr-o parte, bratele de-a lungul
corpului, sau flectate si asezate la stanga si la dreapta capului, cu partea palmara pe suprafata
patului si sub glezne se asaza un sul (indicata la bolnavii inconstienti, la cei cu escare ale
regiunii sacrate, paralizii etc.).

Fig. 8 - Decubit ventral cu capul intors lateral

4. Pozitia sezand.

a.

In pat: bolnavul este mentinut sezand in pat, trunchiul realizand

un unghi de 90 cu membrele inferioare, prin ridicarea somierei
articulate. Gambele sunt in semiflexie pe coapse, sub genunchi se
plaseaza un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaza
sprijinitorul. Sub brate se asaza cate o perna (pozitie indicata la
bolnavii dispneici, in perioada crizelor de astm bronsic, in
insuficienta cardiaca, ea favorizand respiratia.

b. In fotoliu: bolnavul este asezat confortabil, bine imbracat si acoperit cu o patura.

5. Pozitia semisezanda (fig. 9).
Se sprijina spatele bolnavului cu doua perne, cu rezematorul de spate sau somiera articulata.
Sub talpi se asaza un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu alunece spre extremitatea distala
(pozitia este indicata in primul ajutor acordat bolnavului cu tulburari respiratorii; este interzisa
bolnavilor cu tulburari de deglutitie, comatosilor, in cursul anesteziei generale).

Fig. 9 - Pozitie semisezanda

6. Pozitia sezand cu gambele atarnate. Bolnavul sta la marginea patului in pozitia sezanda, sub
picioare se asaza un taburet si va fi protejat contra racelii cu o patura (indicata bolnavilor cu
insuficienta cardiaca).
7. Pozitia decliva (Trendelenburg). Ridicarea extremitatii distale a patului: pozitia decubit
dorsal cu capul bolnavului coborat, realizandu-se o diferenta de 10-60 cm, intre cele doua
extremitati. In pat se protejeaza capul bolnavului cu o perna asezata vertical (indicata in
anemii acute grave, drenaj postural, hemoragii ale membrelor inferioare si organelor genitale,
dupa rahianestezie, dupa interventii ginecologice).
8. Pozitia procliva. Se obtine prin ridicarea extremitatii proximale a patului.
9. Pozitia ginecologica. Bolnava este asezata pe spate, coapsele flectate pe abdomen si
genunchii indepartati (indicata in examinari ginecologice si obstetricale).
10. Pozitia genu-pectorala (fig. 10).

Fig. 10 - Pozitie genu-pectorala

Bolnavul se asaza in genunchi, acestia fiind usor indepartati, pieptul atinge planul
orizontal iar capul este intr-o parte (indicata pentru explorari rectale - rectoscopie, tuseu
rectal).
8. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI

Scop: daca mentine timp indelungat aceeasi pozitie, bolnavul este predispus la aparitia
unor complicatii (escare de decubit, tromboze, embolii etc.), care-i impiedica procesul de
vindecare. Pentru prevenirea aparitiei acestora, se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului.
Aceasta se poate efectua activ (bolnavul isi schimba pozitia singur) sau pasiv (cu ajutor sau ii
schimba alta persoana pozitia).
Etape de executie:
A. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in decubit lateral si invers.
1. Pregatirea bolnavului:

Se anunta bolnavul.

I se explica necesitatea efectuarii tehnicii.

2. Efectuarea tehnicii propriu-zise:

Asistenta se asaza de partea patului spre care doreste sa se intoarca bolnavul.

Se ridica patura, se pliaza si se asaza pe marginea opusa a patului.

Se prinde bolnavul de umar cu mana dreapta, se ridica si se intoarce, iar cu mana

stanga se introduce patura sub spatele bolnavului pentru a-l sprijini.

Cu o mana se sprijina bolnavul in noua pozitie, iar cu cealalta se rotesc bazinul si

membrele inferioare.

Bolnavul este mentinut in aceasta pozitie cu ajutorul sulurilor asezate in lungime, la

spate.

3. Readucerea bolnavului in decubit dorsal (lucreaza doua asistente).

Asistenta I si asistenta II trec de partea opusa a patului.

Asistenta I, asezata la capul bolnavului, il apuca de sub axila, sprijinindu-i capul de

antebrat.

Asistenta II introduce mana stanga sub bazinul bolnavului, iar cu mana dreapta il
roteste readucandu-l in decubit dorsal, sincronizandu-si miscarile cu asistenta I.

B. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in pozitie sezanda.

Se descopera bolnavul pana la mijloc, indoind patura.

Asistenta se apleaca spre bolnav si ii prinde regiunea axilara cu mana.

Se imbratiseaza spatele bolnavului cu cealalta mana, sprijinindu-i capul cu antebratul.

Se solicita bolnavului, daca starea generala ii permite, sa se prinda de umerii

ajutorului , sa-si indoaie genunchii, sa se sprijine pe talpi si sa-si aduca inainte capul.

Se ridica usor bolnavul in pozitie sezanda.

Repunerea in decubit dorsal se face cu aceleasi miscari in sens invers.

C. Readucerea bolnavilor alunecati din pozitia sezanda sau semisezanda. Se

efectueaza de doua cadre medii.

Asistenta I si asistenta II se asaza de o parte si de alta a patului, cu fata spre bolnav.

Cu mana dinspre pat, se prinde bolnavul de axila, iar cealalta mana, unita cu a sorei
de partea opusa, se asaza sub regiunea fesiera a bolnavului.

La comanda uneia dintre ele, se ridica bolnavul pana la nivelul dorit, intr-o pozitie
comoda bolnavului.

Se supravegheaza tot timpul bolnavul, urmarind atent expresia fetei, coloratia

tegumentelor, pulsul, respiratia.
9. MOBILIZAREA BOLNAVULUI

Scop: pentru prevenirea aparitiei unor complicatii (escare, tromboze) si grabirea

procesului de vindecare. Momentul mobilizarii este hotarat de catre medic in functie de boala,
stare generala.
Etape de executie:
1. Pregatirea bolnavului:

Se anunta bolnavul.

Se explica necesitatea si importanta pentru vindecarea lui.

2. Mobilizarea capului si a membrelor (in pozitia decubit dorsal):

Se examineaza faciesul si pulsul bolnavului.

Se efectueaza miscari pasive de gimnastica la pat.

Se controleaza pulsul bolnavului.

3. Ridicarea in pozitie sezanda in pat:

De mai multe ori pe zi, se ridica bolnavul in pozitia sezanda (miscarea

poate fi asociata cu exercitii de respiratie) (fig. 11).

Fig. 11 - Agatatoare pentru

mobilizare activa
4. Asezarea bolnavului in pozitia sezanda la marginea patului.

Cu mana dinspre partea proximala a patului, se descopera bolnavul prin indepartarea

paturii. Se prinde bolnavul de spate, iar cu cealalta mana sub regiunea poplitee.

Bolnavul daca poate se va prinde de gatul asistentei.

Se rotesc picioarele bolnavului intr-un unghi de 90, picioarele atarnand pe marginea

patului (fig. 12).

Se verifica daca pozitia bolnavului este comoda.

Daca bolnavul devine palid sau cianotic, daca are ameteli, se reasaza imediat in pat,
cu aceleasi miscari, dar in ordine inversa.

Fig. 12 - Mobilizarea bolnavului

la marginea patului
5. Asezarea in fotoliu (executa doua cadre medii):

Se imbraca bolnavul cu halatul si ciorapi.

Se asaza bolnavul la marginea patului si i se ofera papucii.

Se asaza fotoliul cu rezematoarea laterala lipita de marginea patului.

Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a bolnavului, introduc

mainile in axila bolnavului si, la comanda, ridica usor bolnavul in picioare, il rotesc in
directia fotoliului si il asaza cu precautie.

Se acopera bolnavul cu patura.

Se repune bolnavul in pat cu aceleasi miscari, in ordine inversa.

6. Ridicarea bolnavului in pozitie ortostatica:

Se aduce bolnavul in pozitia sezanda, pe marginea patului.

Situata in fata bolnavului, asistenta il solicita sa se sprijine de umerii ei si,

sustinandu-l cu mainile sub axile, il ridica in picioare (fig. 13).

Se mentine bolnavul cateva minute, daca se simte bine, iar daca are ameteli se
reasaza pe pat.

Fig. 13 - Mobilizarea bolnavului

(ridicarea in picioare)
7. Efectuarea primilor pasi ai bolnavului.

Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a bolnavului si il sprijina in

axila, aducandu-l in pozitie ortostatica (fig. 14).

Bolnavul va face primii pasi in salon, condus si sustinut de cele doua asistente.

Se va continua cu o scurta plimbare in salon.

Se readuce si se repune bolnavul in pat.

Fig. 14 - Efectuarea primilor pasi

10. CAPTAREA MATERIILOR FECALE

Scop: observarea caracterelor fizice ale dejectiilor fiziologice si patologice pentru

descoperirea modificarilor lor patologice, in vederea stabilirii diagnosticului.
A. Captarea materiilor fecale

Materialele necesare:
-

paravan;

plosca (bazinet);

o plosca si materiale pentru mica toaleta;

acoperitoare pentru plosca;

hartie igienica;

materiale pentru spalarea mainilor;

musama si aleza (pentru protejat patul).

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor. Se pregatesc materialele necesare.

2. Efectuarea tehnicii:

Patul bolnavului se separa cu un paravan de restul salonului.

Patura si cearsaful care acopera bolnavul se pliaza sub forma de armonica la picioarele
bolnavului.

Se protejeaza patul bolnavului cu musamaua si aleza.

Se ridica bolnavului camasa de noapte.

Cu mana stanga introdusa cu palma in sus sub regiunea sacrala, se ridica bolnavul si,
in acelasi timp, cu mana dreapta se introduce plosca sub bolnav (plosca care in
prealabil a fost incalzita cu apa fierbinte).

Se acopera bolnavul si se mentine astfel pana termina actul defecarii.

Se ofera bolnavului hartie igienica si la nevoie se face toaleta regiunii perianale pe

plosca special pregatita.

Se indeparteaza plosca cu multa precautie.

Se acopera plosca si se indeparteaza din salon.

Se spala mainile bolnavului in ligheanul special pregatit.

Se indeparteaza musamaua si aleza, se imbraca bolnavul si se reface patul bolnavului.

Se indeparteaza paravanul si se aeriseste salonul.

Spalarea mainilor.

Materiile fecale se pastreaza pana la vizita medicala in camera speciala a grupului

sanitar (plosca va avea atasat un bilet cu numele bolnavului, numarul salonului, al
patului si ora defecarii).

Materiile fecale provenite de la un bolnav contagios se arunca dupa ce se lasa timp de

doua ore in contact cu un dezinfectant.

Spalarea mainilor.
B. Captarea urinei
Materiale necesare: urinar, comprese uscate.

Captarea urinei bolnavului imobilizat la pat se face in urinare (recipiente confectionate

din metal emailat, sticla sau material plastic), cu deschizatura diferita: pentru barbati in forma
de tub, pentru femei mai scurta si latita (fig. 15).

Fig. 15 - Urinar:
a - pentru femei; b - pentru barbati
Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in jet, cu sapun si se
dezinfecteaza.
C. Captarea sputei
Materiale necesare: pahar conic sau cutie Petri sau scuipatoare speciala, spalate,
sterilizate si uscate, cu solutie lizol 3% sau fenol 2,5% amestecata cu soda caustica.
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor. Se pregatesc materialele necesare.
2. Instruirea bolnavului:

Se instruieste bolnavul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa nu o scuipe in

batista, servetele de hartie, ci numai in vasul pe care-l primeste in acest scop.

3. Captarea sputei:

Se asigura cel putin doua scuipatori de rulaj la un bolnav care expectoreaza (fig. 16).

Se schimba scuipatorile in fiecare dimineata.

Fig. 16 - Scuipatoare
4. Curatarea si sterilizarea scuipatorilor:

Dupa golire se spala cu apa rece, apoi cu apa calda cu ajutorul unor perii speciale
tinute in solutii dezinfectante.

Se sterilizeaza zilnic, prin fierbere sau cu vapori supraincalziti sub presiune.

D. Captarea varsaturilor
Materiale necesare:

musama;

aleza;

prosop;

doua tavite renale curate, uscate;

pahar cu solutie aromata.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor. Se pregatesc materialele mai sus mentionate.

2. Pregatirea bolnavului:

In timpul varsaturilor, bolnavul se asaza in pozitia sezanda, iar daca starea lui nu
permite, va ramane culcat cu capul intors intr-o parte, asezandu-i sub cap un prosop.

Se protejeaza lenjeria de pat si corp cu o musama si o aleza, iar in fata bolnavului se

asaza un prosop.

3. Efectuarea tehnicii:

Spalarea mainilor.

Daca bolnavul are proteza dentara mobila se indeparteaza.

Se da bolnavului tavita renala sau se tine (in cazul in care acesta nu poate) si cu
mana dreapta se sustine fruntea bolnavului.

Cand bolnavul s-a linistit se indeparteaza tavita renala.

Se clateste gura cu solutie aromata folosind o alta tavita renala.

Se indeparteaza imediat din salon tavita renala cu varsaturi.

Spalarea mainilor.

Varsatura captata in tavita renala se pastreaza pana la vizita medicala, intr-un dulap
special.

Tavitele renale se golesc, se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere sau

vapori supraincalziti sub presiune.
12. EFECTUAREA TRANSPORTULUI
BOLNAVULUI IN SPITAL
Transportul bolnavului in spital este o etapa importanta
deoarece
efectuat
cu
intarziere sau in conditii neadecvate poate determina agravarea bolii sau
chiar
decesul
bolnavului.
Transportul primar - transportul bolnavului la spital de la locul de
munca, de la domiciliu sau de la locul accidentului. Riscul este mai mare,
deoarece bolnavul este transportat nepregatit si fara un diagnostic
cunoscut.

Transportul secundar - transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu, de

la o sectie la alta, de la servicii de diagnostic si tratament, precum si mutarea lui de la un
salon la altul. Bolnavul fiind sub ingrijire, transportul poate fi pregatit si efectuat in functie de
starea lui.
In spital, bolnavul care nu se poate deplasa sau caruia ii este contraindicata deplasarea
se transporta cu: brancarda(fig. 17), carucior, fotoliu si pat rulant sau cu ascensorul.
Scop: deplasarea bolnavului, in stare imobilizata, la diferite servicii de investigatii,
diagnostic si tratament.
Materiale necesare:
-

targa;

carucior;

patura (pentru targa) sau saltea subtire pentru carucior;

musama, aleza;cearsaf;

o perna subtire;

doua paturi (pentru invelit bolnavul).

A. Transportul cu brancarda (targa)

Etape de executi:
1. Pregatirea materialelor:

Se pregatesc targa cu patura, cearsaf, musama si perna subtire.

2. Efectuarea tehnicii

Cei doi brancardieri aduc targa de-a lungul patului,

Fig. 18 - Ridicarea bolnavului efectuata de trei persoane.

Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane: P.I sustine bolnavul din regiunea
cefalica, sprijinindu-i capul, spatele si conduce actiunea de mobilizare si transport; P.II
sustine regiunea lombo-sacrata si membrele superioare; P.III sustine membrele
inferioare.
P.I comanda manevra numarand 1, 2, 3; la comanda ,,3"
bolnavul este ridicat si se face un pas inapoi.
Brancardierii aduc targa in pozitie orizontala sub bolnav, pe
care cele trei persoane il vor aseza cu grija.
Se acopera bolnavul cu cele doua paturi.
Cei doi brancardieri pornesc la comanda de pe loc cu pasi
schimbati, pentru a micsora oscilatiile targii.
Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul
in timpul transportului.
Bolnavul este transportat cu fata inainte, pentru a-i da
sentimentul de siguranta in timpul deplasarii.
Transportul bolnavului cu brancarda pe scari (fig. 19)

Fig. 19 - Transportul bolnavului cu brancarda:

a - la urcarea scarilor; b - la coborarea scarilor
B. Transportul cu caruciorul
Caruciorul este specific sectiilor de chirurgie, pentru sala de operatie, reanimare. Are
3-4 roti pneumatice si o panza intinsa ca la brancarda, avand inaltimea mesei de operatie.
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor:

Se pregateste caruciorul, cu lenjeria curata.

2. Efectuarea tehnicii (fig. 20)

Caruciorul se asaza in raport cu patul pentru a muta bolnavul de pe carucior pe pat si

invers.
Pe carucior, bolnavul se acopera cu cearsaful si laturile paturii.
Capul operatului se intoarce intr-o parte, pentru a evita aspirarea varsaturii.

Bolnavul se transporta cu fata in directia mersului si supravegheat in permanenta de

brancardier.

Fig. 20 - Transportul bolnavului cu caruciorul.

C. Transportul cu fotoliul rulant
Bolnavii slabiti, convalescenti sau cu afectiuni ale membrelor inferioare sunt
transportati cu fotoliul rulant, la serviciile de diagnostic si tratament.
Etape de executie:
1. Pregatirea materialelor

Se pregatesc fotoliul cu patura, cearsaf, musama si aleza.

2. Pregatirea bolnavului:

Se anunta bolnavul.
Se imbraca bolnavul, peste pijama, cu halatul de molton, cu sosete si papuci.

3. Efectuarea tehnicii

Bolnavul este ajutat sa se aseze in fotoliul rulant, in cazul in care acesta nu se poate
ridica in picioare. Daca bolnavul nu se poate ridica din pat, mutarea lui in fotoliu se va
face de doua persoane

Asistenta I aduce bolnavul in pozitia sezanda si-l sprijina.

Asistenta II imbraca bolnavul cu halatul si cu sosete.
Asistenta I il ajuta sa se intoarca cu spatele la marginea patului si sprijina bolnavul.
Asistenta II impinge fotoliul la marginea patului, in dreptul spatelui bolnavului.
Cele doua persoane fixeaza rotile cu picioarele lor.
Fiecare apuca bolnavul cu o mana sub axila, iar cu cealalta din regiunea poplitee si-l
ridica, asezandu-l in fotoliu.
P.I retrage fotoliul.

P.II sustine membrele inferioare ale bolnavului, ii pune papucii si-i asaza picioarele pe
suportul fotoliului. Membrele inferioare vor fi acoperite cu cearsaf si patura.
Fotoliul este impins din spatele bolnavului, in timpul transportului fiind asezat cu fata
in directia mersului si supravegheat de sora.
D. Transportul cu patul rulant

Daca bolnavul este in stare grava sau nu poate fi mobilizat, este transportat cu patul
rulant pentru: explorari functionale, examinari radiologice, mutari dintr-un salon in altul, cura
de aer pe terase.
Paturile sunt prevazute cu roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti, orice pat
poate deveni astfel "rulant".
Acest sistem de transport reduce la jumatate numarul transbordarilor, bolnavul fiind
astfel menajat.
E. Transportul cu ascensorul

Transportul bolnavilor cu targa, caruciorul, fotoliul sau patul rulant, intre diferite
niveluri ale unui spital, se face cu liftul. Lifturile sunt spatioase si prevazute cu usi largi.
Etape de executie:
1. Efectuarea tehnicii:

Se impinge patul rulant in ascensor si brancardierul sau asistenta intra dupa bolnav.
La iesire, brancardierul iese din lift inaintea bolnavului si trage patul.
Transportul cu caruciorul sau fotoliul rulant - brancardierul intra primul in ascensor si
trage dupa el mijlocul de transport, astfel ca bolnavul sa fie pozitionat cu privirea spre
usa liftului.
La sosire, fotoliul sau caruciorul este impins afara din lift, asistenta ramanand in
spatele bolnavului.

Oservatie!

Este obligatorie transportarea cu caruciorul a urmatorilor bolnavi: in stare de soc;

somnolenti, in coma; astenici, adinamici, febrili, epuizati; cu insuficienta cardio-pulmonara
grava; suspecti sau confirmati cu infarct miocardic, cu tulburari nervoase si de echilibru;
cu afectiuni ale membrelor inferioare; scosi din sala de operatie dupa interventie; dupa
nastere, femeile sunt scoase din sala de nastere cu caruciorul.

Evaluarea functiilor vitale.

Evaluarea functiilor vitale

Functiile vitale:

Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala

Cand se masoara functiile vitale

Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca

Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

Inainte si dupa interventii chirurgicale

Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului

respirator si cardiovascular

Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile

vitale

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

Sa pregateasca psihic pacientul

Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale

Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

Masurarea si notarea respiratiei

Scop:

evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , al apariiei

unor complicaii i al prognosticului

Elemente de apreciat

Tipul respiraiei
Amplitudinea micrilor respiratorii

Ritmul
Frecven

Materiale necesare

Ceas cu secundar
Creion de culoare verde / pix cu past verde

Interveniile asistentei

Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat

Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
Numrarea inspiraiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare linie
orizontal a foii reprezint o respiraie)
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei
in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile
respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla
observare a micrilor respiratorii

Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur, osos i

este sincron cu sistola ventricular.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz:
Ritmul
Amplitudine
frecvena
Celeritatea
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un
plan osos:

a.temporal_superficial (la copii)

a.carotid
regiunea apical (vrful inimii)
a.humeral
a.radial
a.femural
la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)
a.tibial
a.pedioas

Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar
Tehnica
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la
perceperea zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute
se face printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal
reprezint 4 pulsaii.
i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei. n
unele documente se noteaz cifric.

Interpretare
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificri de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauz
Amplitudinea (volumul)

este determinat de cantitatea de snge existent n vase

este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim

la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

modificri de amplitudine a pulsului

puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena

n.n.

130-140 p/m

copil mic

100-120 p/m

la 10 ani

90-100 p/m

adult

60-80

vrstnic

>80-90 p/m

p/m

modificri de frecven a pulsului

tahicardie = creterea frecvenei pulsului
bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

Masurarea si notarea tensunii arteriale

TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.

Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat
de elasticitatea i calibrul vaselor).
elemente de evaluat -se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea
diastolic(minim
loc de msurare
artera humeral
a.radial(electronic)
Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vat
alcool
pix de culoare roie

metode
auscultatorie
palpatorie
oscilometric
Tehnic
metoda auscultatorie

pregtire psihic
repaus timp de 5 minute
se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie

se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar a

manetei
se introduc olivele stetoscopului n urechi
se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia
zgomotelor pulsatile
se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se aude
primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reine valoarea
indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial
minim)
metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei
auscultatorii;
se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n momentul n
care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate
metoda oscilometric
Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor peretelui arterial
cu ajutorul oscilometrului Pachon.
Aparatul este alctuit dintr-un cadran gradat n uniti, o manet pneumatic i par de
cauciuc.
Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde pulsaiile
se transmit la manometru.
Pregtirea bolnavului
Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor
Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare
Se descoper membrele superioare sau inferioare

Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat

Tehnica
Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.
Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.
Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsete valoarea maxim a
amplitudinii care se numeste indice oscilometric.
Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile
Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2 regiuni simetrice
care nu trebuie s depeasc 2mmHg
Valori normale

Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

Copii: 91-110 / 60-65 mmHg

Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg

Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA

Valori sub cele normale -hipotensiune. hTA

notare
se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala de culoare rosiesocotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat
n alte documente medicale se noteaz cifric.

Masurarea si notarea temperaturii

Scop

evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locuri de masurare
axila,
plica inghinala,
cavitatea bucala,
rect, vagin

Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
tampoane de vata si comprese sterile
tava medicala
lubrefiant
alcool medicinal
ceas
Interventiile asistentei
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila
se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie
de catre asistenta
termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de
grad mai joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei
dentare

pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de 5 min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la
cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min
inainte de determinarea temperaturii
pentru masurarea rectala
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
se mentine termometrul 3 min
copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade
masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni
rectale

pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in vagin
este contraindicata in bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o
compresa sterila
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
se spala termometrul, se scutura

se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:

notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind, pentru
fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice
in alte documente medicale se noteaza cifric
interpretarea curbei termice
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele
18-19
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si
termometre electronice
temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata intre orele 4-5 ; si intre orele 9-10 a.m.
si seara 16-20
la tineri seara este mai ridicata
in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura
in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
valori normale
n.n. i copil mic

36,1-37,8 C

adult

36-37 C n axil

vrstnic

35-36 C

temp. < 36 C : hipotermie

37-38 C subfebrilitate
38-39 C febr moderat
39-40 C febr ridicat
Peste 40 C hiperpirexie
Tipuri de febra

Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala
si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.

Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata

si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C

Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si

seara,inperioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C
(septicemii,supuratii pulmonare)

Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu perioade de

afebrilitate de 4-6zile,trecerile facandu-se brusc

Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea

facandu-se lent

Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata
decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si
inflamatii cavitare.

Termometrul tip suzeta.

Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici. Termometrul
se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita. Se apasa
pe butonul de pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura
copilului. Temperatura se va citi dupa 3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea
masurata rectal, Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire

Masurarea Si notarea diurezei

Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.

Scop:
Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra altor
mbolnviri
Cunoaterea volumului diurezei
Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total de urin
emis
Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul (intrri ieire).
Materiale necesare
se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap
distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza orice
borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast
se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului
colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la aceeai
or
Pentru o determinare corect
1.
pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la
prima emisie, se arunc
2.
se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua
zi, la aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie

golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare

pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat, cristale de
timol

recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat, se ine
la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei
dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor
pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore
pentru examene chimice-se recolteaz 100ml de urin
Notarea diurezei
Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului
prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei respective
spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 ml de urin
cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500 ml
Se noteaza in foaia de temperatura:
-

cantitatea de lichide ingerate;

cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;

graficul evolutiei greutatii corporale.

Interpretarea rezultatelor
Cantitatea urinei
valori fiziologice normale femei = 1.000-1.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.200-1.800 ml/24
ore;
valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore
-oligurie = sub 1.000 ml/24 ore
-anurie = absenta urinei in vezica;<50ml
Calitatea urinei:
culoarea normal = galben deschis -urina diluata;
= brun inchisa urina concentrata
-patologic = brun inchisa + spuma icter;

= rosie deschisa pana la rosie bruna hematurie;

-fiziologic = albastru-verde tratament cu albastru de metilen;
= cafeniu rosu- brun-negru tratament cu chinina sau acid salicilic;
miros amoniacal in fermentatia alcalina
- aromatic de fructe in diabet;
aspectul normal clar transparent;
-patologic tulbure
Se vor observa tulburarile de mictiune:
polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;
disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;
enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu
tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de
urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
hematurie

Notarea scaunelor

Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

Normal=I (linie verticala)
Moale=/ (linie oblica)
Diaree (apos)= - (linie orizontala)
Mucus=X
Puroi=P
Sanguinolent=S
Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,se noteaza numarul total urmat
de semnul conventional respective.Ex 12-

Masurarea greutatii si inaltimii corporala

Scop:
- aprecierea starii de nutritie a pacientului
- stabilirea necesitatilor calorice
-stabilirea dozei terapeutice de medicament
-urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac)
Indicatii
Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea active este
contraindicate
Contraindicatii
-pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme
Materiale necesare:
- cantar antropometric,taliometru
Pregatirea pacientului:
- se anunta sa nu manance
- pacientul isi goleste vezica urinara
Masurarea greutatii

- se verifica functionalitatea balantei

- se imobilizeaza acul balantei
- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului
- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
-se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile
- se citesc valorile obtinute

- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se

conduce la salon
- se noteaza greutatea in foaia de temperature
Masurarea inaltimii
-se solicita pacientului sa se descalte
-se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept
-se coboara cursorul pana la vertex
-se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate
-se invita sa coboare
-se ajuta sa se incalte
-este condus la pat
Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertex pana la sol

cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi

cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare

Observarea si notarea varsaturilor

v pregtire materiale
-2 tvie renale curate i uscate
-pahar cu soluie aromat
-muama, aleza
v pregatire pacient
- psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii
- fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral
- se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului
- se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza
v Executie

se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)

i se ofer tvia renal sau o susine asistenta

sprijin fruntea bolnavului

dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i

comprime uor cu palma plaga operatorie

dup vrstur se ndeprteaz tvia

i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).

v ngrijirea ulterioar a pacientului

se terge gura pacientului

se ndeprteaz materialele folosite

se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper

se aerisete salonul

se supravegheaz pacientul n continuare

v Pregtirea produsului pentru examen de laborator

se completeaz buletinul de recoltare

se trimite produsul la laborator

Observarea varsaturilor

Frecventa : - ocazionale,frecvente,incoercibile
Orarul: - matinale,postprandiale,tardive
Cantitatea : - se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului hidric
Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,sanguinolente
Culoarea: - galbena/verzuie,rosie(hematemeza),galben murdar,bruna(aspect zat de
cafea)
Miros: - fad,acru,fecaloid,ranced
Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata
Simptomele care insotesc varsatura : - dureri
abdominale,greata,salivatie,cefalee,transpiratii reci,tahicardie,deshidratare

Notarea propriu-zisa in foaia de observatie:

- fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs

varsaturile alimentare culoare albastra

varsaturile bilioase culoare verde

varsaturile sanguinolente culoare rosie

- daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva

Observarea si notarea expectoratiei

n Definitie - Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii
prin tuse.
n Scop obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in stabilira
diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare
n Materiale :recipient gradat de unica folosinta cu capac,pix rosu

n Pregatirea bolnavului

se anun i i se explic necesitatea examinrii

se instruiete s nu nghit sputa

s nu o mprtie

s expectoreze numai n recipientul dat

s nu introduc n vas i saliva

se aseaza bolnavul in pozitia care sa-I permita sa expectoreze cu usurinta

se va sprijini capul bolnavului daca este necesar

se observa cantitate,aspect,culoare

n notarea grafica se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de temperature cu

culoare rosie ,identic cu diureza.

Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a somnului bolnavului

Scop ;in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli;acestea determina
bolnavului un anumit comportament,tradus prin cateva elementecare,impreuna cu
caracteristicele lor,trebuie cunoscute pentru a fi appreciate prin observatie .
n Expresia fetei bolnavului

fata anxioasa,cianotica-la bolnavii cu insuficienta circulatory grava

fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cu cearcane albastre,nas

ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)-in peritonita,ileus,alte afectiuni abdominal grave

fata congestionata,agitate,cu oci sclipitori-in boli infectioase grave

fata tradeaza spaima-in boala Basedow

fata rotunda ,asemanatoare cu luna plina-in mixedem

trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor simuleaza un ranjet,fruntea

incretita adanc,intristata-in tetenos-ras sardonic

n Starea psihica a bolnavului

bolnavul isi pasreaza constienta

stare tifica-constienta tulburata,privirea absenta,sta in pat nemiscat-in formele

grave de febra tifoida

carfologie-stare tifica insotita de miscari automate,asemanatoare cu prinderea

mustelor din aer

obnubilatie bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeaza partial

evenimentele di jurul lui

sopor-hipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai cu excitanti foarte

puternici

apatie-dezinteres fata de mediu si persoana proprie

stupoare-bolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poate fi trezit dar nu

raspunde la intrebari

somnolent-necesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezeste usor dar

adoarme imediat

delir stare de obnubilatie insotita de iluzii,halucinatii,hiperexcitatii-in boli

infectioase acute,afectiuni cerebrale,intoxicatii

n Somnul bolnavului

Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat

Somnolenta instalata dimineatain hepatita virala

Somnolent instalata imediat dupa alimentare-in insuficienta hepatica

Stare de insomnia-reala sau falsa-raportul dintre somn de zi si noapte inversat

Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fe foame,diaree,,necessitate de

mictiune,star de tensiune nervoasa)

n Durerea

intensitate mica,suportabila-dureri articulare reumatismale

durere de mare intensitate-colica biliara,renalaetc

spontana sau provocata prin palpare se poate define ca

jena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura

de durata-de la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avand character de

permanenta sau intermitanta

localizarea si iradierea-in ulcerul gastric sau duodenal durerea iradiaza din

epigastru in spate;in colelitiaza in hipocondrul drept;in apendicita acuta in fosa iliaca
dreapta etc

n Convulsiile si contractile

Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelor musculare

Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unor grupe

musculare

convulsii locale sau generale

convulsii clonice scurte

convulsii tonico-clonice-scurte,ritmice associate cu altele cu character

permanent

Se va inregistra ora cand s-a produs,durata caracterul,localizare daca a aparut sponatan

sau in timpul somnului sau sub influienta unei excitatii,enervare,daca au fost insotite de
pierderea starii de constienta,tulburari sfincteriene etc.
n Parezele si paraliziile

pareza-scaderea functiei motorii musculare

paralizia-disparitia totala a functiei motorii muscular

paralizii periferice-scade tonusul muscular,miscarile passive se pot efectua cu

amplitudine mai mare

paralizii central-tonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat ,miscarile pasive
se pot executa cu amplitudine redusa

Se disting:

monoplegia-paralizia unui singur membru

hemiplegia-paralizia unei jumatati laterale a corpului

paraplegia-paralizia membrelor inferioare

tetraplegia-paralizia celor patru membre

SONDAJE,SPALATURI,CLISME.
SONDAJE,SPALATURI,CLISME

Sondajul gastric

Definitie

Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de

cauciuc - sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n

stomac.

Scop

explorator
recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei
chimice i secretorii (chimismul gastric)
pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului
terapeutic
evacuarea coninutului stomacal toxic
curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse
hidratarea i alimentarea bolnavului
introducerea unor substane medicamentoase

Indicatii

n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas

Materiale
de protecie

dou oruri din cauciuc sau din material plastic

muama i alez

manusi

sterile

sonda Faucher sau Einhorn

2 seringi de 20 ml

pense hemostatice

eprubete

nesterile

tvi renal

tav medical

pahar cu ap aromat

pahar cu ap pentru protez

recipient pentru colectare

medicamente

Pregatirea
pacientului

la indicaia medicului

psihic:

se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii

este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului

fizic:
se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct
mai drept

se protejeaz cu orul de cauciuc sau de material plastic

i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz

ntr-un pahar cu ap

se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta

saliva ce se scurge din cavitatea bucal

este solicitat s menin tvia n aceast poziie

pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului

Tehnica

asistenta se spal pe mini cu ap i spun

i pune mnuile sterile

umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i

esofag
se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna
stng, inndu-l ntre mn i torace

prinde cu mna dreapt extremitatea rotunjit a sondei ca pe

un creion

cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc i

introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct
mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s nghit

prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte

atent spre stomac(la marcajul 40-50cm citit la arcada dentar)

verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului

stomacal cu ajutorul seringii

se fixeaz sonda

aeaz la extremitatea liber a sondei balonul

Erlenmeyer(cnd se colecteaz pentru o prob) sau aspir sucul
gastric cu seringa

pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i

contracte pereii abdominali

extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup

comprimarea ei cu o pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea
coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient)

cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se

prinde cu mna stng i se ndeprteaz sonda

golete coninutul sondei n vasul colector

aeaz sonda n tvia renal

tubajul gastric se efectueaz n condiii de asepsie

sondajul gastric se poate efectua i pe cale endonazal cu

sonda Einhorn

pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei;

verificarea cii de ptrundere a sondei se face prin introducerea
captului liber ntr-un pahar cu ap - apariia bulelor de aer confirm
ptrunderea n cile respiratorii

o form particular de sondare n scop hemostatic este

introducerea sondei Blakemore

Ingirjirea
ulterioar a
pacientului

- i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura

- se terg mucozitile de pe fa i brbie
- se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc
- i se ofer proteza dentar (dup caz)
- se aeaz pacientul n poziie comod

Pregtirea
- se determin cantitatea evacuat
produsului pentru
examenul de
- se completeaz formularele de recoltare
laborator
- se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare ;
- se noteaz tehnica, data, cantitatea i aspectul macroscopic al sucului
notare n foaia de gastric extras
observaie

Accidente

Grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o

respiraie profund, fie se efectueaz anestezia faringelui cu o soluie
de cocain 2%

Sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse,

hiperemia feei, apoi cianoza, se ndeprteaz sonda

Sonda se poate nfunda cu resturi alimentare; desfundarea se

face prin insuflaie cu aer

De evitat

Se pot produce bronhopneumonii de aspiraie

- ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea

pacientului)

Introducerea sondei Blackmore

Pentru compresia segmentar a esofagului i a cardiei n vederea unui tamponament
esofagian se folosesc mai multe de sonde, dintre care cea mai utilizat este sonda
Blackmore.
Scop:
realizarea hemostazei n hemoragia digestiv superioar prin ruptura varicelor esofagiene:

cnd cantitatea de snge pierdut este important i/sau persistent peste 2 u (1000

ml);

cnd tulburrile hemodinamice nu se restabilesc dup umplere vascular cu 1000

ml;

Pregtire materiale

sonda Blackmore cu dublu balonas

sond gastric, laringoscop seringi de 20 ml

pense hemostatice

comprese

aparat de aspiraie;

vas colector;

medicamente:

soluie novocain, cocain pentru anestezie

substan lubrifiant

Pregatirea pacientului

psihic:

se anun i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii

fizic:

se evacueaz coninutul gastric;

se verific etaneitatea i funcionalitatea balonaelor;

se lubrifiaz sonda Blackmore;

se face anestezia orificiilor nazale;

se verific aparatul de aspiraie;

se repereaz pe sond distana nas-ombilic

Efectuare
se introduce sonda endonazal, este mpins progresiv i prin micri de degluie va
fi nghiit pn la marcaj (reflexul de snge sau suc gastric dovedete prezena ei n
stomac);

se umfl balonaul gastric cu 200-250 ml aer;

se trage sonda astfel ca balonaul s fie n dreptul jonciunii eso-cardiale

se fixeaz la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (gulera)

se umfl balonaul esofagian 60-80 ml aer

se aspir coninutul sondei

se ataeaz sonda la punga colectoare care va fi situat decliv (sifonaj).

se verific permanent presiunea din balonae prin intermediul manometrului;

presiunea necesar asigurrii homeostazei este de 50-60 mm Hg

se supravegheaz fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea arterial i pulsul;

se supravegheaz episodul hemoragic;

se va nscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al balonaului;

pentru prevenirea ischemiei mucoasei i ulcerarea bazei esofagului se controleaz

presiunea balonaului 50 60 mm Hg; se dezumfl periodic balonaul esofagian, la 4
ore, timp de 15 minute;

dac strngerea nu este controlat, balonaul gastric se umfl 300 ml, dar volumul
de aer s nu depeasc 100 ml n balonaul esofgian.

Sondajul duodenal

Definitie

Sondajul sau tubajul duodenal const din introducerea unei sonde

Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i
mediul exterior.

Scop
explorator
extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric,
bil (A, B, C), suc pancreatic i secreie proprie

aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice

descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale

organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau
morfologic a sucurilor extrase prin sondaj

evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor

biliare

therapeutic
drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care
au aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului
digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii
intestinali, ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi
excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei
entero-hepatice

alimentie artificial
se introduc lichide hidratante i alimente lichide n
organismul pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire

aspiraie continu

n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale

dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)

Generaliti

se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare

se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin

separarea bilei veziculare de cea hepatic din coninutul sucului
duodenal

analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din

coninutul lui

recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal

Pregatirea
materialelor
de protecie

muama i alez

sor de cauciuc sau alt material impermeabil

manusi

sterile

sonda Einhorn

2 seringi de 20 ml

pens hemostatic

medii de cultur , eprubete

nesterile

tvi renal

tav medical

stativ pentru eprubete

pahar cu ap aromat

pern cilindric dur sau ptur rulat

hrtie de turnesol roie i albastr

medicamente

sulfat de magneziu 33%

ulei de msline

novocain

soluii necesare hidratrii i alimentrii(materialele se vor

alege n funcie de scopul sondajului)

Pregtirea
pacientului

psihic:
- se informeaz pacientul
- i se explic necesitatea tehnicii
fizic:
- pacientul va fi nemncat
- se izoleaz patul cu un paravan
- se protejeaz cu muamaua i aleza
- se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului
- se protejeaz cu orul din material plastic
- i se ndeprteaz proteza (dup caz)
- i se d tavia renal s o in sub brbie

Execuie

asistenta se spal pe mini

mbrac mnuile

prinde sonda(umezit) ct mai aproape de oliv i o

introduce cu blndee prin cavitatea bucal sau nazal pn n
faringe

cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s

nghit de cteva ori pn cnd oliva trece n esofag

cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul

45cm la arcada dentar, moment n care se consider c sonda a
trecut de cardia i a ptruns n stomac

se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor

ridicat i capul mai jos,coapsele flectate pe bazin

se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic

se mpinge uor sonda spre pilor pn la marcajul 60cm

se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie

concomitent cu aciunea de nghiire a ei de ctre pacient(1-2cm la
3-5min)

cnd diviziunea 75cm se afl la arcada dentar, oliva sondei

a ajuns n duoden(dup cca 1-1 ore de la ptrunderea ei n stomac)

verificarea poziiei sondei

dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei,
se verific dac sonda a ajuns n duoden sau s-a ncolcit n stomac

se insufl 60ml de aer prin sond cu sering i dup un minut

se aspir; dac sonda a ajuns n duoden se recupereaz mai puin de
20ml

se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras dac

sonda a ajuns n duoden, dar poate fi extras dac ea se afl n

stomac
se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea
fiind vizibil datorit impregnrii cu sruri de plumb

captarea bilei
dup 1-1 ore de la ptrunderea sondei n stomac, la captul
liber al sondei apare bila A, coledocian, de culoare galben-aurie,
care se colecteaz ntr-o eprubet

se verific reacia sucului duodenal cu hrtia de turnesol

se introduc prin sond 40ml soluie sulfat de Mg 33%, steril,

nclzit la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei
veziculare

se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o

pens
dup 15-30min se deschide sonda i se colecteaz 30-40ml
bil vscoas de culoare nchis castanie bila B, vezicular

la indicaia medicului se pot recolta 3-5ml bil B ntr-o

eprubet steril sau pe medii de cultur pentru examen bacteriologic

dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine

direct din ficat bila C, hepatic; aceasta, fiind n cantitate mai
mare, se va capta ntr-un recipient corespunztor

extragerea sondei se face dup ce se insufl civa ml de aer

i se nchide captul liber cu o pens

extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului

pacientului pentru a mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe
sau n cavitatea bucal

se golete coninutul sondei i se aaz n tvia renal

sunt situaii cnd sonda nu ptrunde n duoden datorit unui

spasm piloric; nchiderea i deschiderea duodenului fiind reglat de
reacia coninutului gastric se ncearc neutralizarea sucului acid

stomacal cu bicarbonat de sodiu soluie 10% 20-40ml

relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare
de medicamente antispastice

n cazul nnodrii sondei n stomac, extragerea se va face

cu atenie pe cale bucal cu ajutorul unei spatule linguale i a unei
pense (chiar dac a fost introdus pe cale endonazal)

relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin

introducerea a 5-10ml novocain soluie 1-2%

Ingrijirea
ulterioar a
pacientului

se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii

se terg mucozitile de pe fa i brbie

se ndeprteaz orul din material plastic

se aeaz pacientul n poziie comod

pregtirea
produsului pentru
examen de

laborator

se determin cantitatea de bil obinut

se eticheteaz recipientele

se trimit probele la laborator

Se reorganizeaz i se noteaz n f.o.

Accidente
nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n
timpul senzaiei de vrsturi

ncolcirea sondei n stomac

greuri i vrsturi

imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obstacol

funcional(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic(coagularea bilei
vscoase)

De evitat

aspirarea coninutului sondei la extragerea ei

oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste

3h

grbirea naintrii sondei

depirea duratei de execuie >31/2h

SONDAJUL VEZICAL

Definitie

= introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica

urinara.

Scop;

a) explorator = recoltarea unei cantitati de urina pentru

examene de laborator;
b) terapeutic -golirea continutului (daca acesta nu se produce
spontan);
depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii
urinare;
-

executarea unor procedee de tratament prin sonda.

Materiale necesare:

tava medicala;

recipient (pentru urocultura);

doua sonde sterile

seringi sterile(pentru umplerea balonasului )

gel lubrefiant

ser fiziologic

tampoane de vata sterile

antiseptic

manusi sterile

comprese sterile

camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale

punga colectoare de urina

tavita renala pentru colectarea urinei

musama si aleza

pense hemostatice sterile

tavita renala pentru colectarea urinei

materiale pentru toaleta organului genital externe

(sapun, lubrefiant

bazinet

SONDAJUL VEZICAL Pregatirea psihica si fizica

LA FEMEIE

Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii.

Se anunta bolnava sa nu manance.

Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei

cu un paravan.

Se asaza musamaua si aleza.

Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii

ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica).

Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura

se ruleaza la picioare

Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea

vulvara.

Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei.

Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun

Efectuarea tehnici

Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare

cu alcool.

Se pun manusile sterile

aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu policele si

indexul mainii stangi se indeparteaza labiile si se evidentiaza
meatul urinar.

aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul uretral de

sus in jos, in directia anusului si nu invers; tamponul se
utilizeaza pentru o singura stergere!

Operatia se repeta de 2-3 ori.

se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte

si se lubrifiaza

Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o

ca pe un creion in timpul scrisului.

Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm

cu varful cudurii spre simfiza pubiana.

Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea

externa a sondei, printr-o miscare in forma de arc

Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica

Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in

continuare se goleste vezica intr-un recipient pregatit sau se
recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice
etc.).

Se penseaza sonda la capatul extern si se indeparteaza

prin miscari inverse celor cu care s-a introdus.

Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

SONDAJUL

Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii..

VEZICA

Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul

L LA
bolnavului cu un paravan.
BARBAT Se asaza musamaua si aleza.
Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele
intinse si usor indepartate

Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar

patura se ruleaza la picioare.

Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea

genitala

Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului.

Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun.

Efectuare

spalare pe maini cu apa si sapun

se imbraca manusi sterile

se spala bine glandul cu apa si sapun si se

dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si tampoane cu
antiseptic

cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza

cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se

introduce in meat sonda, cu curbura spre simfiza pubiana, circa
12 cm.

cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care

se capteaza in tavita renala, recipient sau eprubete..

cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza,

extremitatea externa comprimandu-se..

spalare pe maini cu apa curenta si sapun!.

se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora,

cantitatea de urina recoltata si numele celui care l-a efectuat.

Ingrijiri dupa tehnica

Se efectueaza toaleta regiunii
Bolnava va fi supravegheata in repaus la pat
Evaluarea procedurii
-pacientul exprim stare de confort, nu acuz dureri
- nu sunt semne de infecie urinar, urina este limpede;
- observai aspectul meatului urinar i aspectul urinii
- msurai temperatura corpului
- anunai medicul dac constatai vreun semn de infecie
- recoltai o prob de urin pentru a fi examinat la laborator
Incidente,accidente
-infecii urinare joase (cistite)i ascendente (nefrite,
pielonefrite): se produc mai ales prin nerespectarea regulilor de
asepsie; apar dup sondajele prelungite;
- leziuni mecanice ( hemoragii, ci false, leziuni sfincteriene)
-hemoragia ex vacuo prin evacuarea brusc a unui glob
vezical
Descrierea sondelor
FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru
lavaj vezical prezint:
un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la
punga colectoare

un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea

ieirii sondei (cu volume diferite de la 5 la 30 ml

Nelaton

Spltura ocular

nu au balona de fixare
sunt mai rigide
folosite pentru sondajul de scurt durat)

Definitie

Prin spltura ocular se nelege introducerea unui lichid n

sacul conjunctival.

Scop

terapeutic

- n procesele inflamatoare ale conjunctivei

- n prezena unor secreii conjunctivale abundente
- pentru ndeprtarea corpilor strini
Pregatire materiale

comprese, tampoane de vat sterile

seringa cu canula,undin sau alt recipient picurtor

solutia de spalatura(ser fiziologic,solutii sterile

pregatite special in farmacie,ambulate in flacoane de 10ml din
material plastic de unica folosinta,etc)

Pregatire pacient

tavita renala

psihic:
-se anun pacientul
- i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii
fizic:
-se aeaz pacientul n poziie eznd, cu capul aplecat pe
spate, cu privirea n sus
-se protejeaz ochiul sntos cu o compres steril
-se protejeaz cu un prosop n jurul gtului
-se aeaz tvia renal lipit de gt, de partea ochiului ce
urmeaz a fi splat (susinut de bolnav sau ajutor)
-dac starea general nu permite poziia eznd, pacientul va
sta n decubit dorsal sau lateral, cu capul aplecat napoi

Tehnica

Asistenta:
se spal pe mini; se dezinfecteaz
verific temperatura lichidului de spltur: 37C
(temperatur mai joas declaneaz reflexul de nchidere a
pleoapelor)
aeaz pe cele dou pleoape cte o compres mbibat n
soluia antiseptic de splare
deschide fanta palpebral cu degetele minii stngi i toarn
ncet lichidul din undin (sau alt recipient) n sacul
conjunctival, evitnd cornea
solicit pacientului s roteasc ochiul n toate direciile
repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini
n lichidul de spltur (cnd este cazul)
ndeprteaz tvia renal
ciocul undinei va fi inut la distan de 6-7 cm de
ochiul pacientului pentru ca eventualele micri reflexe
produse de acesta sau gesturile greite ale asistentei s nu
traumatizeze ochiul cu vrful recipientului

Ingrijiri ulterioare

usuc faa pacientului

aspir lichidul rmas n unghiul nazal al ochiului
ndeprteaz compresa de pe ochiul protejat

Reorganizare,notare in
FO
De evitat

aeaz pacientul n poziie comod

- se noteaz tehnica i numele persoanei care a efectuat-o
- aspectul lichidului de spltur
- infectarea ochiului sntos prin lichidul de spltur de la
ochiul bolnav

Spalatura auriculara

Definitie

Prin spltur auricular se nelege splarea

conductului auditiv extern prin introducerea unui
curent de lichid.

Scop

terapeutic

- ndeprtarea secreiilor (puroi, cerumen)

- ndeprtarea corpilor strini ajuni n urechea
extern accidental sau voluntar

Pregatire materiale

- tratamentul otitelor cronice

- oruri de cauciuc sau material plastic
- sering Guyon, vat
- lichidul de spltur la 37C
- soluia medicamentoas prescris
- soluie de bicarbonat de sodiu 1
- mas de tratamente
- tvi renal

Pregatire pacient

- scaun
psihic:
-se anun pacientul
-i se explic scopul tehnicii
fizic:
n cazul dopului de cerumen, cu 24 ore nainte se
instileaz n conductul auditiv extern de 3 ori pe zi
soluie de bicarbonat de Na n glicerin 1/20
n cazul dopului epidermic se instileaz soluie de
acid salicilic 1 % n ulei de vaselin
n cazul corpilor strini hidrofili (boabe de
legume i cereale), se instileaz alcool
n cazul insectelor vii se fac instilaii cu ulei de
vaselin, glicerin sau se aplic un tampon cu alcool
cu efect narcotizant
pacientul se aeaz n poziie eznd pe scaun
se protejeaz cu prosopul i orul

Tehnica

se aeaz tvia sub urechea pacientului care va

ine capul nclinat spre tvi
asistenta se spal pe mini
verific temperatura lichidului de spltura i
ncarc seringa Guyon

 cere pacientului s deschid gura (conductul se

lrgete i coninutul patologic se ndeprteaz mai
uor)
trage pavilionul urechii n sus i napoi cu mna
stng, iar cu dreapta injecteaz lichidul de spltur
spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea
operaia se repet la nevoie
se usuc conductul auditiv extern
medicul controleaz rezultatul splturii prin
otoscopie
se introduce un tampon de vat n conduct
se aeaz pacientul n decubit dorsal 1/2-1 or
se examineaz lichidul de spltur
Accidente

vrsturi,

ameeli,

lipotimie,

dureri,

traumatizarea timpanului datorate presiunii

prea mari

Reorganizare,notare in FO

Spltura gastric

se noteaz tehnica i rezultatul splturii (corpi

strini extrai etc.)

Definitie
Scop

Prin spltur gastric nelegem evacuarea coninutului

stomacal i curirea mucoasei de exsudate i substane strine
terapeutic
- evacuarea coninutului stomacal toxic

Indicatii

intoxicaii alimentare sau cu substane toxice

staz gastric nsoit de procese fermentative

pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen sau pe

stomac

pregtirea pentru examen gastroscopic

intoxicaii cu substane caustice

hepatite cronice; varice esofagiene

mbolnviri cardio-pulmonare decompensate

ulcer gastric n perioada dureroas

cancer gastric

Contraindicatii

Material e

de protecie:
- 2 oruri din material plastic
- muama, travers
-manusi
sterile
- sonda gastric Faucher
- 2 seringi de 20 ml
- pens hemostatic
nesterile
- can de sticl sau de metal de 5 l
- plnie, ap cald la 25-26C
- recipient pentru captarea lichidului (gleat, lighean)
- scaun

medicamente
- crbune animal, alt antidot la indicaia medicului
Pregatirea pacientului psihic:
- se anun i se explic importana examenului i a colaborrii
sale
fizic:
- se aeaz pacientul pe scaun i se protejeaz cu un prosop n
jurul gtului
- se aeaz orul de cauciuc
- se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)

Executie

- i se ofer tvia renal i este rugat s i-o in sub brbie

(pentru captarea salivei i pentru imobilizarea pacientului)
asistenta se spal pe mini, mbrac mnui sterile i orul
de cauciuc
umezete sonda, se aeaz n dreapta pacientului i i fixeaz
capul ntre mn i torace
cere pacientului s deschid gura, s respire adnc
introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui
ct mai aproape de rdcina limbii invitnd pacientul s nghit
prin deglutiie, sonda ptrunde n esofag i prin micri blnde de
mpingere ajunge n stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada
dentar)
la captul liber al sondei se adapteaz plnia i se aduce la
nivelul toracelui pacientului
se verific temperatura lichidului de spltur i se umple plnia
se ridic plnia deasupra capului pacientului
nainte ca ea s se goleasc complet, se coboar cu 30-40 cm sub
nivelul epigastrului n poziie vertical pentru a se aduna n ea
lichidul din stomac
se golete coninutul plniei n vasul collector
se repet operaia pn ce lichidul este curat, limpede, fr
resturi alimentare sau substane strine

se ndeprteaz plnia i se penseaz captul liber al sondei dup

care se extrage cu atenie, pentru a se mpiedica scurgerea
coninutului ei n faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient
pregtirea produsului
pentru examen de
laborator

dac spltura s-a efectuat pentru eliminarea unor

substane toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a
evacuat din stomac se va pstra pentru examinarea de ctre
medic, iar un eantion va fi trimis la laborator

reorganizarea i notarea n FO
Accidente
dac apare senzaia de grea i vrstur, se indic
respiraie profund sau se face anestezia faringelui cu soluie de
cocain 2%

sonda poate ajunge n laringe, apare reflexul de tuse,

hiperemia feei apoi cianoza - se retrage sonda

sonda se poate nfunda cu resturi alimentare - se

ndeprteaz prin insuflaie de aer cu seringa

se pot produce bronhopneumonii de aspiraie

SPALATURA

Spalatura vezicii urinare = introducerea unei solutii

medicamentoase, prin sonda uretrala, in vezica urinara, cu
scopul indepartarii exsudatelor patologice rezultate din
inflamatia peretilor vezicii..
Materiale necesare:

VEZICALA

tava medicala;

doua sonde sterile (una de rezerva)

lubrefiant

ser fiziologic steril;

tampoane de vata sterile;

manusi sterile

tavita renala pentru colectarea urinei;

musama si aleza;

doua pense sterile;

tavita renala pentru colectarea urinei;

materiale pentru toaleta organului genital externe

seringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in

T a tubului de cauciuc, cu robinet, instalat pe stativ;

solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 litru

incalzita la temperatura corpului (ser fiziologic, solutie
rivanol 0,1-2% ; solutie de nitrat de argint 1-4%o ; acid
boric 3%).)

Tehnica incepe cu efectuarea sondajului vezical (la

femeie sau la barbat).

Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul

introdus.

Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge

lichid clar.

Dupa efectuarea
sondajului evacuator, la
sonda se adapteaza
seringa Guyon si se

introduc lent 80-100ml

solutie, fara sa destinda
vezica.
Dupa fiecare spalatura, capatul liber al sondei se
asaza pe o compresa sterila pana la reumplerea seringii.

Instilarea substantelor medicamentoasein vezica urinara

se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin
intermediul unui tub de cauciuc la sonda vezicala

introducerea se face incet avand grija de cantitate

si concentratia prescrisa de medic.

Drenarea vezicii urinare

in unele cazuri este necesar ca sonda vezicii sa
ramana pe loc sub forma de sonda permanenta , sau
sonda a demeure, dandu-se posibilitatea ca urina sa se
evacueze permanent, astfel incat vezica urinara sa ramana
in stare de repaus.

sondele utilizate a demeure trebuie sa fie moi si sa

nu depaseasca o grosime de 15-16 grade Charier ptr a
preveni escarele mucoasei uretale.

Ptr femei se pot utilize sonde Pezzer, Malecot,

Casper, care prezentand cate o umflatura la capatul lor , se
fixeaza in mod automat in vezica.Este preferata insasonda
Folley, care se poate utilize si la barbati , in lipsa ei se pot
utilize sondele Nelaton sau Thiemann care se fixeaza cu
ajutorul benzilor de leucoplast.

Conditia esentiala a bunei functionari a unei sonde

permanente este ca orificiul intern al sondei sa fie imediat
deasupra orificiului uretral al vezicii.

Verificarea pozitiei corecte a sondei pemanente se

face prin introducerea in vezica a unei cant de lichid , ce

trebuie sa se reintoarca prin sonda intr-un flux continuu

.Daca eliminarea lichidului se face sacadat, atunci orificiul
intern al sondei se afla prea sus, urina va stagna in vezica,
pana cand va ajunge la nivelul orificiului sondei- eliminarea
va fi sacadata.
Sonda pemanenta tip Folley poate fi mentinuta pe
loc 7-14 zile

Sondele confectionate din cauciuc , nu vor fi lasate

pe loc mai mult de 24-48 de ore .

Urina care se evacueaza prin sonda permanenta va fi

colectata

intr-un sac colector de material plastic, ce poate fi

fixat de coapsa bolnavului
-

sau intr-un urinar de sticla.

Tehnica se incheie ca si sondajul vezical.

Sondajul vezical si spalatura vezicala se executa in
conditii de asepsie riguroasa a materialelor, mainii si
manevrelor.

In cazul aparitiei unei rezistente in timpul

sondajului, sonda se retrage si nu se forteaza (se pot
produce traumatisme si cai false).

Recoltarea urinei se face in recipiente sterile, in

absenta oricarei substante straine pentru a impiedica
fermentatia urinei care ar genera rezultate false ale
examinarilor.

Incidente,accidente
Astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de sange
intravezicale (sonda se destupa prin insuflare de aer sau
cativa ml de solutie dezinfectanta).

Traumatisme, hemoragii si infectii.

Spalatura vaginala

Obiectivele procedurii
-indepartarea secretiilor
- indepartarea mirosului
- prevenirea iritatiei si escoriatiei
- prevenirea infectiei
- promovarea confortului
Pregatirea materialelor
- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului)
- solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de medici)
- irigator
- pensa
- gel pentru lubrifiere
- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema
- tampoane de vata
- stativ pentru suspendarea irigatorului
- aleza, musama
- manusi de protectie
Pregatirea pacientei
psihica:
-se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a recomandat
-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita eventualele senzatii
neplacute
-se obtine consimtamantul pacientei

fizica:
- se asigura intimitatea

- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica

-se asigura pozitia corecta (ginecologica)

Efectuare

se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului

se verifica recomandarea medicala
se explica desfasurarea procedurii
se verifica daca pacienta si-a golit vezica
se aseza pacienta in pozitie ginecologica
se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub pacienta
spalarea mainilor
se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului
se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza
imbracarea manusilor de protectie
se face toaleta organelor genitale externe
canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina
se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la simfiza pubiana
se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in vagin,
aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal)
se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei; se roteste cu
blandete canula in timpul irigatiei;
se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza canula cu
blandete
se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un prosop
se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi sau sange se

prezenta medicului
se indeparteaza manusile
se conduce pacienta la salon
se reorganizeaza locul de munca
se noteaza procedura in FO
Evaluarea eficacitatii procedurii
Rezultate asteptate/ dorite:
- Spalatura s-a desfasurat fara incidente, pacienta se simte bine
- Pacienta este cooperanta si demonstreaza intelegerea informatiilor primite
- Pacienta este capabila sa-si efectueze spalatura

Rezultatele nedorite/ ce faceti:

- Pacienta acuza senzatii neplacute, durere
- Verificati temperatura solutiei, presiunea si viteza de scurgere
- Verificati daca pacienta si-a golit vezica
- Scadeti presiunea prin coborarea irigatorului sub 50 cm

CLISME

Definitie
Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se
introduce diferite lichide in intestinul gros(prin anus,in rect si
colon).

Scop
1.

1.

evacuator

evacuarea continutului intestinului gros

pregatirea pacientului pentru

examinare(rectoscopie,irigoscop

interventii chirurgicale asupra rectului

1.

2.

terapeutic

introducere de medicamente

alimentarea sau hidratarea pacientului

Clasificare dupa efect

clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin
sifonaj,uleioase,purgative

clisme terapeutice medicamentoase cu efect

local,anestezice

Materiale necesare

clisme alimentare hidratante

clisme baritate cu scop explorator

de protectie
paravan,
musama,
aleza,invelitoare
manusi
sterile :
canula rectala
comprese
para de cauciuc pentru copii
nesterile
stativ pentru irigator
irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm
diametru
tavita renala,bazinet
apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml
pentru adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari)

sare(1 lingurita la un litru de apa)

ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-glicerina(40g la500ml)sapun(1 lingurita rasa la 1 li
medicamente solutii medicamentoase in cantitatea sau
concentratia ceruta de medic
substanta lubrifianta(vaselina)

Pregatirea pacientului psihic

se anunta si i se explica tehnica
se respecta pudoarea
fizic
se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si
aleza
se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul
flectat
- genupectorala

Efectuare

se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul

cu invelitoarea
clisma evacuatoare simpla
se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
se umple irigatorul
se evacueaza aerul si prima coloana de apa
se fixeaza irigatorul pe stativ
asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de
protectie

indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga

introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta)
perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte
in directia vezicii urinare.
dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica
extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei
rectale.
se introduce 10 12 cm
se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a
apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm de suprafata
patului pacientului.
pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura
abdominala, sa retina solutia 10 15 min ute
se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de
nivelul tubului de scurgere.
se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala
pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de
cubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai
mare.
se capteaza scaunul la pat sau la toaleta
clisma inalta :
se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului
exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor
in parezele intestinale, ocluzia intestinala
se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5
cm diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi
se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de
rezervor)
se umple palnia cu apa calda la 35 C si se deschide robnetul sau
lasand sa iasa aierul
se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid
se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei

inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului,

apa se va reintoarce in palnie
se goleste palnia intr-un recipient
se repeta operatia de 5 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa
curata
clisma uleioasa :
se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite
la 38 grade C in baia de apa
introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care
rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu ajutorul unei seringi
se introduce la presiune joasa
aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 15 min
se mentine in rect 6 12 ore (este bine sa se execute seara iar
pacientul va elimina dimineata un scaun moale nedureros)
se indica in constipatii cronice, fecalom
clisma purgativa :
evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica)
se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml
apa cu 2 linguri Mg SO4), care prin mecanism osmotic produce o
transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un
scaun lichid ambundent
se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere
la 250 ml apa) care are actiune stimultanta asupra
peristaltismului intestinal
Clisma terapeutica
1.

clisma terapeutica

se foloseste cand se doreste o actiune locala

asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila
sau cand se doreste ocolirea caii portale
o

se pot administra medicamente ca : digitala,

clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb
o

prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii

izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1
h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60
picaturi pe min

2.

microclisme

substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa,

ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu
ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala

3.

clisma picatura cu picatura

se pot introduce in organism 1-2 l solutie

medicamentoasa in 24 h
o

pentru mentinerea constanta a temperaturii

solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste
irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica
o

se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin

inhalatie este contraindicata) eterul putand fi administrat
sub forma unei clisme picatura cu picatura
o

pentru efectul local se utilizeaza clismele cu

bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina
A, decoct de usturoi
o

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30 -35 cm

lungime si 8-12 mm diametru, cu marginile extremitatilor
rotunjite
Scop
eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism
abdominal (imposibilitatea de a elimina gazele in mod spontan)

Materiale necesare

materiale de protectie (musama, aleza, invelitoare,

paravan)

materiale sterile (tub de gaze, comprese, substanta

lubrifianta)

Pregatirea pacientului

pacient

- psihic : se anunta si se explica tehnica

- fizic : se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musamaua

si aleza, se dezbraca pacientul si se aseaza in
Executie

asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza

unge tubul cu vaselina boricata

departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu

dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in
colon, prin miscari de rasucire si inaintare pana la 15-20 cm

acopera pacientul cu invelitoare

mentine tubul maximum 2 h

se indeparteaza dupa degajare

la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se restabileste

circulatia la nivelul mucoasei)

Ingrijirea ulterioara a
pacientului :

se efectueaza toaleta regiunii anale

Se aseaza pacientul comod, se inveleste

Se aeriseste salonul

Exemple de sonde:Sonda Tiemann

prezint vrful cudat i efilat

Sonda Nelaton cu vrf
rotunjit i orificiu (1
-2) lateralSonda Mercier, Stachler cu vrful curbSonda Cou
velaire dreapt, fr balonaSonde autostatice cu balona (Foley, catetere hemostatice)
Sonde pentru splare continu
1.NELATON
2.MERCIER
3.TIEMANN4.
A BOUT COPE5.
COUVELAIRE
ARQUITECTURA DELAS SONDAS FOLEY
A.
Sonda Foley dedoble va, punta recta dedos agujeros. Calibre 12 a30 Ch (F).
Baln de 5 a 15ml.
B.
Sonda Foley dedoble va, puntacnico/olivar acodada.Calibre 12 a 24 Ch
(F).Baln de 15 ml.
C.
Sonda Foley detriple va Calibre 16 a 26Ch. (F). Baln de 60 a 80ml.

Sondajul uretro-vezical Definitie: manevra de golire a vezicii urinare cu ajutorul unei

sonde. Sonda: - tub din cauciuc, metal sau material plastic - prevazut cu un varf de forma
cilindrica tronconica, in continuarea corpului sondei sau uor indoit, cu unul sau mai
multe orificii laterale - pavilion in forma de palnie, mai gros decat corpul, avand inscris
pe el numarul sondei (la sondele Foley este inscrisa i capacitatea balonetului). Indicatii: retentii acute de urina - interventii chirurgicale in micul bazin sau pe orgnele genitale explorari endoscopice ale uretrei, vezicii i ureterelor etc. Contraindicatii: - infectii acute
ale uretrei (risc de insamantare ) - ruptura traumatica a uretrei (creare de cai false) stricturi uretrale stranse (cistostomie temporara) Principii: - respectare a regulilor de
asepsie i antisepsie; - selectare a tipului de sonda i a grosimii ei in functie de uretra ce
trebuie cateterizata; - manevra blanda de introducere a sondei; - golire lenta a vezicii, cu
pensare a sondei pentru 1-2 minute dupa evacuarea a 150- 200 ml urina (risc de
hemoragie ex vaquo); - fixare a sondei a demeure (umflarea balonaului sondei Foley).
Materiale necesare: - sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni (Nlaton,
Foley, Thieman); - manui sterile pentru cel care sondeaza, pensa porttampon,pean etc. comprese sterile, solutii antiseptice (betadina,cloramina,etc.) pentru dezinfectia glandului
i a vulvei - ulei de parafina sau glicerina sterile (lubrefiere a sondei); - vase sterile pentru
colectarea urinii (tavite renale, urinare, pungi din plastic); -seringa i apa distilata pentru
controlul permeabilitatii sondei, aspirarea microcheagurilor din vezica i pentru umplerea
balonetului sondei Foley Tehnica sondajului vezical: a)Barbat(lungime mai mare a
uretrei; prezenta celor 2 curburi sagitale, prima convexa anterior la nivelul uretrei
peniene, cea de a doua convexa posterior la zona de trecere dintre uretra peniana i uretra
membranoasa bulbul uretrei - bolnav aezat in decubit dorsal cu medicul la dreapta
bolnavului - spalare a glandului i preputului cu apa i sapun - decalotare a glandului, cu
prindere intre police i primele 2 degete a mainii stangi , -dezinfectare a glandului i a
meatului uretral cu mana dreapta - lubrefiere a sondei tinute in mana dreapta - introducere
a sondei cu blandete pana se trece de valvula Gurin, apoi sub actiunea de uoara
tractionare a penisului spre zenit, urmata de actiunea de basculare a penisului intre coapse
- daca sonda nu progreseaza, se retrage 2-3 cm i se impinge din nou, cu micari fine in
sens axial i circular - in caz de retentie urinara repetata sau modificare a calitatii urinii
(hematurie, piurie, etc.) se impune lasarea sondei pe loc umplere a balonaului sau
fixare cu benzi de fasa infasurata trecute intre sonda i penis (2 benzi longitudinale i 2
benzi circulare), cu ataare la unui recipient de colectare a urinii. b)Femeie (uretra mai
scurta: 5-7 cm, fara curburi): - bolnava aezata pe masa ginecologica sau in pat pe
plosca,cu coapsele indepartate - departare a labiilor cu degetele mainii stangi,
dezinfectare cu mana dreapta - introducere a sondei cu blandete in uretra pana la
exteriorizarea urinii Incidente i accidente: - lipsa de progresie a sondei (strictura uretrala,
creare de cale falsa) retragere a sodei, reluare a manevrei cu alta sonda, punctie
suprapubiana - absenta scurgerii urinare dupa intrarea in vezica (cheaguri care au astupat
orificiile sondei) spalare aspirare cu seringa Guyon - sangerare uretrala (creare de
cale falsa), hemoragie ex vaquo

Ingrijirea plagilor.
Ingrijirea plagilor
Definiie
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate
fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.
Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care
produce leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune
al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte
Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din
tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea,
devenind vnata, apoi galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre
tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase
sangvine mai
Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
- prin muctura de arpe, viper
2. termice: - cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani : radiaii
4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi:
a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se
consider plgi infectate Dup profunzime:
- superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale
(abdomen, torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile
penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante
Dup evoluie pot fi:
- necomplicate; complicate
Caracteristicile plgilor
prin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt de obicei
aseptice prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n
raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz
dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o
atenie deosebit, mai ales cnd n plag, rmn fragmente de creion, deoarece substana
chimic continu s acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni
inflamatoare- determin panariii prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce

leziuni distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi,
intestin etc., fr s existe o plag a pielii prin muctur de animale se suprainfecteaz cu
regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene
generale toxice prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte complexe
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical
- dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)
Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se
trateaz chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene
alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane,
convulsii, oc anafilactic sau colaps.
Simptomatologia plgilor
Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup
antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei impotena
funcional este partial sau total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor
musculo-articulare, osoase sau nervoase
Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi cu
mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi,
fragmente de oase sau diferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe
pot s ias prin marginile plgii;
aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie
de vasul lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau
interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei
hemoragii sau a unui oc traumatic febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau
resorbia unor hematoame
Vindecarea plagilor
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)
- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru
orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile Vindecarea secundara (per
secundam" sau per secundam intentionem"):
- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea
primar Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se
sutureaz n scopul scurtrii evoluiei
Vindecarea este un proces interactiv, care se desf oar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie
-- apare ntre ziua 0 i 3
n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.
Faza 2: faza de granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul de
granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se
ntinde pe durata a 3 sptmni. Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care
diminueaz dimensiunile plgii i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o
faz-cheie n procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul
apariiei rnii.
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la

cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag
n mod corespunztor se cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitar
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si
dezinfectia tegumentului
o dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm
de marginea plgii
o se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic
o se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre
exterior toaleta plagii:
o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa
oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod
mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in
organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului
o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii
o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu
2-3 cm fixarea pansamentului
o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de
intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica
o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
Plgile vechi
Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament
descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam.
Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi,
infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente
locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa
umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin
nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu
galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic.
La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante
(adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de
dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra
latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul
inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea
aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele
toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe
toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor
abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed.

ngrijirea unei plgi operatorii

Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.
- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6-7
cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat
n tinctur de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii
- se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut
Profilaxia antitetanic
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie tratate n mod
special.
Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate cu achii, spini, cuie, prin muctur de
animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad
etc.
Msuri de protecie nespecific
- Curarea chirurgical a plgilor
- Tratarea cu antiseptic Antibioterapie
Msuri de protecie specific
Se aplic difereniat:
La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreaz
A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz)
Nu se adm. ser antitetanic
Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i hemoragie, la care se adm. n doz
unic, ser antitetanic 3000-15000 U.A.I.
La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se administreaz:
Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic cu desensibilizare prealabil conform
schemei minimale.
Atenie: la persoanele alergice desensibilizarea se practic numai n spital.
Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic - n doz de 0,5ml.
De reinut:
- serul antitetanic heterolog se poate nlocui cu imunoglobilin uman antitetanic , pe cale
i.m. n doz unic de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)
- La persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctival , cutanat
sau intradermic)
Schema minimal de desensibilizare
Se injecteaz s.c. 0,1 ml soluie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic steril. Se ateapt
30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se injecteaz s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se ateapt
30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz s.c. nc 1ml ser antitetanic. Se
ateapt 30min.
Dac nu apar reacii locale i generale se administreaz, se administreaz restul cantitii de
ser antitetanic.
Atenie: Asistenta medical va avea pregtit trusa de urgen pentru tratarea
accidentelor serice (ocului anafilactic) n caz de nevoie
Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici

Condutiile unui bun pansament:

a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
se acopera plaga cu comprese sterile i vat
se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm
dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i vat;
d) S nu fie dureros
se acioneaza cu blandee i rbdare
se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest
sens
e) S fie schimbat la timp
se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i
uscat
in cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cate ori este nevoie;
se anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr
alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de pansamente
Pansament protector
acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei
injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa
de mediul inconjurator
Pansament absorbant
acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
Pansament ocluziv
acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica
aparatul gipsat pentru imobilizare
pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr
Panasment compresiv
acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea
unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup
puncionare
peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase
i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice
circulaia de intoarcere
Pansament umed
se folosesc cu scop antiinflamator
este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculite

Materiale necesare pansamentelor

tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale,
stilete butonate, sonde canelate;bisturiu
casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese
tuburi de dren sterile
mnui sterile
muama, alez
soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool
medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%)
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de
siguran
tvia renal
Pean Kocher
Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica
Sonda canelata stilet butonat
port ac Hegar
Bisturiu+lame ace chirurgicale
Pregatirea pacientului
a) psihica
se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
se explica modul de desfurarea al procedurii
se obinei consimmantul
b) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul
Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp
indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.
dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga
se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool
iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita
contaminarea
al doilea timp-tratarea plagii
se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile
dezinfectante recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur
manevr i se terge apoi cu un tampon uscat
se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia,
aplicand medicamente dac sunt recomandate;
al treilea timp
se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i
aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar
se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat

regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,

in spic)
Ingrijirea pacientul
se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus
se observa faciesul i comportamentul la durere
se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
Reorganizarea locului de munca
deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de
producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu
saci galbeni
deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din
plastic,specific de unica folosinta
deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se
colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra
instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare
E
fectuarea tipurilor de bandaje
Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si
latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata.
Materiale necesare
o Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m)
o Fee elastice
o Foarfece
o Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta
o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga
o Se deruleaza de la stanga la dreapta
o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga
o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei
venoase
o Se evita miscarile inutile
o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului
o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj
o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea
o sa fie elastic,suficient de strans
o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare
o se aplica oblic sub pansament
o se intersecteaza cu o tura circulara
o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara
o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara
cazurilor cand nu este posibil acest lucru)
o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri
de bandajare:
circulara,
in spirala,
in forma cifrei 8,
in spic de grau
in evantai
Infasarea circulara

Se supapun turele de fasa una peste alta

Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului
acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
Infasare in spirala
se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica
numitasemnul policelui
se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la
2/3
este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse
Infasare in forma cifrei8
Se incepe cu ture circulare sub articultie
Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare
Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal
Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture
circulare
Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului
Infasarea in spic de grausau spica
Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior,
pumn
Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei
Fasa se conduce in forma cifri 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termina cu ture circulare
Infasarea in evantai
Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai)
Se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai
mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi
oblice sub articulaie
Se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast
Bandajarea pe regiuni
Infasarea capului- capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul
fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture
circulare,pana la infasarea complete a capului
Se incheie cu doua ture circulare
Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii
pansate
Bandajarea plagilor gtului.
a. Plasa]i o compresa peste plaga.
b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss
Infasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se
fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie
Infasarea barbiei-capastrul

se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm

nedespicata
se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze
se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii
se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile
Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare
Bandajarea gatului-circular
Ceafa-circular
Bandajarea toracelui si abdomenului-circular
Sanii bandaj in spica
Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in
evantai,palma in 8,degetele in spic
Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in
8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 2-3
ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese
trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii
coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu
printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasarea perineului-bandajare in T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,
Bandajul bontului de amputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau
nfaarea cu o fa.
Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa anteroposterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele
rasfrnte cu ture circulare
Alte mijloace de fixare a pansamentului
o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi
o Esarfa
o Tesaturi tubular elastice
o Material adezive
Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant
Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.
Plasati bandajul peste comprese
HEMORAGIILE si hemostaza provizorie
hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.
Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate
arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic,
sincron cu bataile inimii;
venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu
presiune constanta, relativ modesta;
capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa
principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele :

externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de
sange.
interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala,
etc.).
exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul
,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la
exterior pe cai naturale
-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
-otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge
amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge
rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea
(cnd
sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin
defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.
-rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,
exteriorizat prin mictiune
-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In
functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n
ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare,
tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;
cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza provizorie
Hemostaza =oprirea hemoragiei
Hemostaza poate fi :
-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci:
compresiune manual sau digital,
pansament compresiv,
flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului,
pensarea vasului sangerand Compresiunea manual sau digital
Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care ea trece
n apropierea unui plan osos. n funcie de cali-brul vasului i de profunzimea la care se afl,
apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul.
Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s-au
procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu
ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz.
Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie
bine cunoscute de cel care aplic metoda. cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face
pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea urechii cnd rana se afl pe
cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii in rnile
din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n
spatele pavilionului urechii n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului;
comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)

n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de

muchiul sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei
umrului sau a axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast
(g, h, i);
ghi
n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa inter
a braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se
afl rana, apsarea se face
n axil,
pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se
face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea
intern a aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital
Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal
comprimarea vasului se face pe pliul inghinal
cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de
plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a
acesteia
dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar
a coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa
posterioar a genunchiului cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului,
comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub
ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare
Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau
manual: aorta abdominal; iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial;
artera ulnar; artera subclavicular; artera carotid comun; artera mentonier; artera
temporal; artera retroauricular;
artera femural; artera poplitee; artera pedioas.
Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostaz provizorie
i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd
orificiul arterial.
Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c
nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti
de a manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat. Pansamentul compresiv
in hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu
ajuturul pansamentelor compresive. dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o
mare cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa. in funcie de locul
plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim
ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va
executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru c aplicarca garoului
implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza
pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au
avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det n zona afectat de traumatism i
permit irigarea membrului prin vasele care au rmas intacte. pansamentul compresiv este util
n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum
i n toate
plgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea puternic a extremitii
Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului
sau posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa
rulat (sau un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavu-lui), se

flecteaz antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior
se fixeaz solid la torace cu o fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. Pentru
hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului
i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n aceast poziie . n cazul hemoragiei de la
rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot
utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza
triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.
- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe
abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine
prin aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea
ei n aceast poziie Aplicarea garoului garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de
calibru mare i mijlociu de la membre. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor
folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune
arterial . la nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar. garoul se poate aplica
peste mbrcminte sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii este bine
ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite btile
arterei, un rulou de fa sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se
obine hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine ntins,
nconjurndu-se cu el membrul interesat cel
puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense
se trece o tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului se face naintea toaletei i
pansrii rnii. dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect,
fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat deasupra
rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. in
realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu
este foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina
membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine
venoas;in hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n
momentul aplicrii garoului. dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu
poate fi meninut mai mult de 2 ore dac garoul este meninut peste acest interval de timp,
exist riscul apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile,
fapt care se poate solda cu amputarea membrului. din cauza ischemiei sub ligatura circular,
nervii ncep s sufere, fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu
acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii
capilare. din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului
numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru
perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. aplicarca garoului
rmne oricum unica posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor
soldale cu amputarea traumatic a membrelor superioare i inferioare. garoul este aplicat
corect, dac n poriunea aflat sub el membrul devine alb, palid. este obligator s se noteze
pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament sau de
haina bolnavului, la vedere. in cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu
ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de
20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. la
reaplicare, garoul se pune ceva mai sus. manevra se execut sub strict supraveghere, pentru
c n timpul decompresiunii vasculare poate s apar ocul. De aceea, n cazul ndeprtrii
unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea garoului poate fi urmat do colaps
circulator, care poate s duc la moartea bolnavului. Pensarea vasului sngernd Pensarea
provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau
Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat

n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la

unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau
suturarea vasului. Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).
Ingrijirea escarelor
Definitie.
Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).
Cauzele pot fi:
a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea la pat a
bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri
de subnutriie obezitate deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei spinarii
si tulburari de circulatie majore mentinerea functiilor vitale ale pacientului aflat in stare
terminal cu ajutorul aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si
mucoaselor
b) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine asistenta medical: meninerea
ndelungat n aceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corp
firimituri (biscuii, pine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de
urina si fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de anumite suprafete
( scaunul rulant, corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi,
arsuri,etc - care favorizeaza sau agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei
sau urinei, care o fac mai sensibila greutatea corporala: o persoana subponderala nu are un
strat exterior de protectie suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana
supraponderala determina o presiune suplimentara asupra pielii muschii flasti, care lasa
descoperite proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de
suprafete haine prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la pantaloni
in cazulparaplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor
Regiuni expuse escarelor
1) Decubit dorsal
- Regiunea occipital
- Omoplai
- Coate
- Regiunea sacrococcigian
- Clcie
2) Decubit lateral
- Umr
- Regiunea trohanterian
- Feele laterale ale genunchilor
- Maleole
3) Decubit ventral
- Tmple
- Umeri
- Creasta iliac
- Genunchi
- Degetele picioarelor
Fiziopatologia escarelor Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin poate
determina alterari la nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc in mod sigur la ischemie.
Daca presiunea nu este imediat eliminata, escara poate deveni foarte grava in scurt timp.
Clasificarea escarelor
Gradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h leziune superficiala
include roseata permanenta a pielii, cianoza sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inchisa la
culoare. Alti indicatori includ schimbarile de temperatura,

consistenta sau sensibilitate

- Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser)
- este marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma, derma sau
amandoua.Ulceul este superficial si apare ca o abraziune, o bula sau un crater acoperit
Gradul III : ulceratie profunda pana la nivelul fasciei
- este o leziune adanca care penetreza tesutul subcutan si se poate intinde si la fascia de
dedesubt. Ulcerul este adanc si poate afecta tesuturile adiacente
Gradul IV : leziuni profunde inclusiv muschi si os
leziunea trece prin piele si este insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea
muschiului, oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea capsulara)
Fazele de evolutie
Eritemul
Descriere: - inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata.
Tratament: - cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia - suprimarea sprijinului pe zona
cutanata afectata pina la disparitia totala a eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita,
fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute; uneori pielea poate fi usor crapata - .apare
din cauza prezentei unui corp strain sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de
frecare exagerate Tratament: - cautarea cauzei care produce flictena si eliminarea ei suprimarea sprijinului pe aceasta parte cutanata pina la disparitia totala Local golirea basicii
de lichid seros sau sero-hematic.Se aplica un
pansament uscat de 2 ori pe zi. Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a
evita deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent incepe sa se refaca.
Dezepidermizare Descriere: Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul
tesutului epitelial, prin moartea celulelor din zona atinsa de ischemie. Are 2 faze: a) afectarea
epidermului( foto 1) b) afectarea epidermului si dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta
ranii de 2 ori pe zi, folosind solutie de cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi un unguent
pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor, dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe
rana peste care se pune un pansament steril.
Este interzisa presiunea, sprijinul si frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere: In
acest stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm, hipoderm. Are 3 forme de
manifestare: Necroza neagra, uscata( foto1) Stadiul fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu
decolare- exista necroze, frecvent infectii, bursite, pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul
gras, tesutul aponevrotic, capsula si osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o complicatie a
escarei care poate duce chiar la moartea subiectului prin suprainfectie si septicemie.
Tratament: Consult si tratament medico-chirurgical de specialitate Faza de granulatie
Descriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in
care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. Tratament: Pansamentul se va
aplica in scopul stimularii inmuguririi, avand ca obiective: absorbtia exudatului, prevenirea
contaminarii cu alte bacterii, mentinerea suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana
dezinfectante puternice( spirt, apa oxigenata, etc.) pentru ca se pot distruge mugurii noului
tesut sanatos. Faza de epidermizare Descriere: In acest stadiu se incheie procesul cicatriceal.
Tratament: Se va urmari inchiderea ranii, prevenind formarea cicatricei cheloide prin
stimularea regenerarii pielii cu creme nutritive si masaj in jur stimulind astfel vascularizatia.
Evaluarea riscurilor la escare
Riscurile sunt determinate de: starea general, starea nutriional, starea psihic, capacitatea
de mobilizare, incontinena, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea
bolnavului n spital i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie. Evaluati factorii de risc de
aparitie a escarelor la pacienti folosind scala de evaluare a lui Norton:

 Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare.
Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor.
Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de
ndata ce se constata o deteriorare a starii lor.
S CALAN O R TO N
CONDIIA FIZIC
CONDIIA MENTAL
ACTIVITATE
MOBILITATE
INCONTINEN
BUN
4
TREAZ
4
MERGE
4
TOTAL
4
FR
4
MODERAT
3
APATIC
3
MERGE AJUTAT
3
NCEAT
3
OCAZIONAL
3
SLAB
2
CONFUZ
2
LIMITAT LA SCAUN
2
FOARTE LIMITAT
2
DE OBICEI / URIN
2
PROAST
1
TOROPIT
1
LIMITAT LA PAT
1
IMOBIL
1
DUBL
1

Total
PREVENIREA ULCERELOR DE PRESIUNE:
Se adreseaz cauzelor locale sau favorizante i reprezint cartea de vizit" a asistentei
medicale. Escarele por aprea n cteva ore sau n cteva zile, formarea lor fiind variabil,
depinznd de factorul de risc i de tolerana pielii la presiune ndelungat.
se va schimba pozitia pacientului la 1 - 2 ore daca nu exista contraindicatii
se va aseza langa patul pacientului un program de schimbare a pozitiilor
n care se noteaz:
-orele de schimbare i poziia: 14 DD; 16 DLS; 18-DD; 20-DLD
-aspectul cutanat
-zonele de masaj
pentru pacientii care sunt intorsi dupa un anume program, se vor folosi materiale preventive
ca saltele cu aer, de exemplu
Asigurarea confortului i meninerea bolnavului ntr-o stare de igien perfect
Se va avea n vedere:
- evitarea cutelor lenjeriei de pat, renunarea la lenjeria de corp
- splarea zilnic, cu ap i spun i ungerea regiunilor expuse umezelii, tiut fiind faptul c
pielea uns se macereaz mai greu dect pielea uscat (n caz de incontinen, se apeleaz la
sonda Foley).
- scuturarea patului zilnic sau ori de cte ori este nevoie
se vor aplica exercitii de respiratie
cand se va intoarce pacientul de pe o parte pe alta, mai degraba va fi ridicat
decat impins, pentru a micsora frecarea
se vor folosi perne pentru pozitionare si cresterea confortului
se va incuraja pacientul sa participe la tratament
se va evita asezarea pacientului direct pe trohanter
este preferabil sa fie aseza t in decubit lateral intr-un unghi de 30 grade
pacientul care sta in scaunul cu rotile va fi invatat sa apese pe picioare la fiecare 15 minute
penru a stimula circulatia
pacientii paraplegici vor fi invatati s-si impinga greutatea in scaunul cu rotile. Daca pacientul
va cere ajutorul, va trebui ajutat sa-si lase greutatea pe o fesa pentru 60 de secunde, apoi pe
cealalta. Se va evita asezarea pacientului pe suprafete de plastic neregulate
se va invata pacientul sa evite lampile de caldura si sapunul pentru ca usuca pielea
daca conditia pacientului permite, i se va recomanda o dieta bogata caloric, proteic si
vitaminic. Consultanta nutritionala este necesara pentru tratamentul enteral si total
parententeral
favorizarea vascularizaiei n zonele comprimate
prin masaj-favorizeaz vascularizaia profund i superficial -ndeprteaz celulele
descuamate i destup glandele sebacee-rehidrateaz pielea (masaj cu unguent hidratant sau
ap i spun)-favorizeaz starea de bine i confort nltur durerea, anxietatea, ajut la
gsirea forei i energiei
Indicaii:
- pentru toi bolnavii imobilizai care prezint factori de risc
- n momentul schimbrii poziiei, pe toate regiunile expuse
Principii
- se face ntotdeauna pe pielea curat, dup ce bolnavul a fost splat i i s-a
schimbat aternutul
- se face cu un unguent pe mna goal, n direcia circulaiei de ntoarcere de jos n sus, iar la
ceaf i umeri invers-de sus n jos i circular spre exterior
- se face pe o zon mai mare dect suprafaa interesat

- masajul nu trebuie s fie dureros, poziia bolnavului s fie confortabil, iar durata sa de
aproximativ 15 minute.
Contraindicaii:
- nu se face bolnavului cu febr, cu infecii ale pielii sau cu septicemie
Materiale necesare:
- unguentul
Instalarea pacientului:
- se nchid ferestrele, se aaz bolnavul ntr-o poziie variabil, n funcie de zon i, n acelai
timp confortabil pentru asistenta medical-se face de 3-4 ori
se va verifica daca pacientul si membri familiei cunosc strategiile de prevenire si tratare a
ulceului de decubit si daca isi inteleg propriul rol in planul de ingrijire
Consideratii speciale :
se va evita folosirea cotului si a calcaiului deoarece pot apare probleme neurovasculare la
maini si la picioare
se va evita folosirea blanii artifiale de oaie deoarece nu reduce presiunea si ofera o falsa
impresie de securitate
vindecarea ulcerului in stadiul 3 si 4 necesita interventie chirurgicala
Tratament in functie de stadiul bolii Stadiul I
In primul stadiu leziunile pot fi sensibile si dureroase. Tratamentul include : - spalarea zilnica
a zonei cu solutie salina pentru a o mentine curata si uscata - mentinerea zonei lezate curata si
uscata, inlaturarea transpiratiei, urinii sau fecalelor pentru a preveni evolutia leziunilor alimentatia bogata in proteine, pentru a induce vindecarea - schimbarea frecventa a pozitiei
corpului, pentru a preveni presiunea constanta si indelungata intr-o anumita zona - se evita
frecarea de cearsafuri sau pozitii care pot determina leziuni, in pat sau in scaunul cu rotile folosirea de perne sau de dispozitive care sa scada presiunea dintr-o anumita zona si sa o
distribuie uniform. Majoritatea escarelor in stadiul I se vindeca in 60 de zile cu tratament
corespunzator. Nu sunt necesare ingrijiri speciale, dar o monitorizare atenta este necesara
pentru a supraveghea evolutia. Stadiul II
In stadiul II pielea este lezata, apare solutia de continuitate (ruperea pielii) si se formeaza
ulceratia, care este in mod obisnuit dureroasa. Tratamentul stadiului II include : - curatirea
leziunii. Aceasta curatire se face cu solutii saline, de catre un profesionist. Nu se folosesc
pentru curatire ioduri, peroxizi sau solutii antiseptice deoarece acestea pot provoca distrugeri
ale tesutului. Se utilizeaza pansamente din tifon imbibate cu solutii saline pentru a acoperi
pielea, pentru a o proteja, a o mentine curata si pentru a mentine fluidele naturale.
Pansamentele uscate impiedica vindecarea - administrarea de unguente care sa grabeasca
vindecarea, ca de exemplu unguentele ce contin enzime. Nu se folosesc unguente ce nu au
fost
recomandate de medicul specialist - alimentatia bogata in proteine, pentru promovarea
vindecarii. - inlaturarea tesutului mort (debridare). In cazul in care se produc necroze tisulare
(parti din tesut mor), medicul va inlatura aceste tesuturi pentru a grabi vindecarea si pentru a
preveni infectiile. Debridarea implica : - aplicarea unui pansament umed pe rana, iar dupa
uscarea acestuia se indeparteaza, iar prin indepartarea lui se va indeparta si tesutul mort din
acea zona. - aplicarea de unguente ce contin enzime, ce vor dizova partile necrotice - spalarea
cu jet de apa, ceea ce va duce la indepartarea zonelor moarte - indepartarea chirurgicala,
efectuata cu bisturiul sau cu foarfeca. Majoritatea leziunilor in stadiul II se vindeca in 60 de
zile cu tratament corespunzator. Stadiile III si IV
In stadiul III ulceratiile se extind la zonele de sub piele, formand un mic crater. In stadiul IV
craterul este foarte adanc, ajungand pana la muschi si la oase, producand distructii.
Tratamentul in stadiile III si IV este urmatorul : - eliminarea presiunii exercitate pe tegument
prin schimbarea pozitiei - promovarea unei alimentatii cu un continut optim de proteine -

mentinerea leziunii curate si hidratate cu unguente si irigatii cu solutii saline - administrarea

de unguente topice - daca este necesar se efectueaza indepartarea tesuturilor moarte
(debridarea) - in cazul in care apare infectia se incepe terapia cu antibiotice. Semnele de
infectie includ: continut purulent al ulceratiei, inrosirea tegumentului din jur
si febra - in cazul in care este necesar se face o grefare a pielii. Grefa stimuleaza regenerarea
pielii. In cazul in care se face grefarea se poate continua chirurgical cu sutura ulceratiei,
pentru a grabi vindecarea Stadiile III si IV ale escarelor de decubit se vindeca greu. O ulceratie
adanca se poate vindeca in cateva luni sau in cativa ani.
Leziune de decubit / escara gradul IV care necesita interventie chirurgicala
Ingruijirea ulcerului de decubit
Materiale necesare:
leucoplast hipoalergic sau plasa elastica
manusi
ser fiziologic
antiseptic pentru tegumentul din jur,pentru plaga
comprese sterile
tampoane sterile
pansamentul pentru aplicare locala selectat
recipient pentru colectarea deseurilor
scala de masurare a leziunilor
musama,aleza
instrumente sterile(pense)
tava cu dezinfectant pentru pensele utilizate
carucior transport materiale de pansat
tavita renala
Pregatirea echipamentului:
se va asambla echipamentul langa pacient
se va taia leucoplastul pentru fixarea pansamentului
se va pregati sacul de plastic
Implementarea :
Se vor spala mainile si se vor revizui precautiunile standard de protectie
Curatarea ulcerului de presiune:
se va asigura intimitatatea pacientului
se va explica tehnicii pacientului pentru indepartarea fricii si promovarea cooperarii
pozitionare astfel incat sa se poata avea acces usor la nivelul ranii
se va acoperi marginea patului cu o aleza pentru prevenirea murdaririi
se va deschide recipientul cu solutie de ser fiziologicsi Se va pune solutia salina intr-un
recipient curat sau steril, in functie de politica, si seringa alaturi
se vor pune manusile
se va indeparta pansamentul vechi si se va arunca pentru a preveni contaminarea campului
steril
se va inspecta leziunea si se va nota culoarea, marimea, mirosul si daca prezinta debridari
necrotice
se va masura rana (cu o scala speciala)
se va folosi seringa cu piston si se va iriga cu presiune forta ulcerul pentru indepartarea
tesutului necrotic si indepartarea bacteriilor din rana. Pentru leziunile fara necroza, se va
aplica o presiune usoara pentru a preveni
distrugerea tesutului nou
se vor inlocuiti manusile
cu degetul de la manusa sau cu betisoarele cu vata se vor verifica tunelele ranii. Acestea

reprezinta extensiile leziunii pana in zona fasciala. Se va determina adancimea

se va revizui conditia pielii si a ulcerului. Se va nota aspectul patului ranii si a tesutului
inconjurator
daca se va observa tesut necrotic aderent se va chema un medic specialist pentru a efectua
debridarea
se va aplica pansamentul indicat
Consecinte ale escarei La nivel fiziologic: -cresterea spasticitatii -cresterea durerii neurologice
-persistenta retractiilor musculo-tendinoase -dezechilibrul vezico-sfincterian -aparitia altor
complicatii asociate diagnosticului initial datorate imobilizarii prelungite La nivel psiho-social
-intreruperea si prelungirea procesului de recuperare si readaptare a persoanei respective
-repercursiuni pe plan economic, psihic si social

Principii

und
ame

ntal
e:
1.Conditii de asepsie perfecta, instrumentele si materialele folosite sa fie sterile,
iar mainile celui care efectueaza pansamentul si tegumentele din jurul plagii
dezinfectate
2.Sa se asigure absorbtia secretiilor
3.Sa se aseptizeze plaga cu antisepticecorespunzatoare
4.Sa se protejeze plaga fata de agentii termici,mecanici si infectiosi din mediul
inconjurator
5.Sa se asigure repausul sau imobilizarea regiuniilezate pentru a grabi
cicatrizarea

Bandaj Desault

Bandaj Desault

Fasa in spic, spic de grau sau spica

Se efectueaza ture circulare deasupra articulatiei,
Fasa se conduce in forma cifrei 8, fiecare tura
acoperind-o pe cea dinainte cu 1/3 sau 2/3.Se termina infasarea cu ture circulare la punctul
desprijin

Fasa in evantai
Se efectueaza o tura oblica deasupra articulatiei siturele urmatoare se conduc din ce in ce mai
putinoblic, ajungand circulare la mijlocul articulatiei
De la acest punct se desfasoara oblic, in sensinvers

obiective:
Conditiile unui bun pansament:
sa fie facut n Conditii Aseptice;
sa fie Absorbant;

 sa fie Protector;
sa nu fie Dureros;
sa fie Schimbat la timp.
Reguli ale bandajului
Indicaii
a. Indicatiile unui Pansament sunt:
PANSAMENT PROTECTOR: pe plagi care nu secreta si nu
sunt drenate
PANSAMENT ABSORBANT: pe plagi drenate sau
secretante 20
PANSAMENT COMPRESIV:
o pe plagi sngernde (scop hemostatic),
o pentru imobilizarea unei regiuni,
o pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa
punctionare;
o se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj;
PANSAMENT OCLUZIV: pentru plagi nsotite de leziuni
osoase (acoperire a plagii cu comprese si vata, peste care se
aplica un aparat gipsat).
PANSAMENT UMED (priessnitz alcoolizat, cloraminat).
b. Indicatii unui Bandaj sunt:
fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele
adeziv nu si atinge scopul (extremitati, regiune cefalica,
plagi periarticulare);
fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni
supuse traumatismelor n timpul activitatii(mna,
picior);
efectuarea unui pansament compresiv;

 imobilizare temporara a unor traumatisme ale

membrelor (entorse, luxatii, fracturi).
Principii de Efectuare a unui BANDAJ:
punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la
distanta de plaga;
la membre, nfasarea se ncepe de obicei de la
extremitate spre radacina (n sensul circulatiei de
ntoarcere); la mna, picior se ncepe dinspre proximal spre
distal (prin benzi de fixare);
sa acopere n ntregime pansamentul;
sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul
vaselor mari se aseaza peste un strat de vata;
sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie
comprimate exagerat) sa permita miscarile articulatiilor
peste care trece.
Tehnica
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si
dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur:
alcool
tinctura de iod
apa oxigenata
cloramina
betadina
acid boric
2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa
fie usoare, sa nu fie iritante pentru tegumente, sa se poata
steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii
germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a
plagii:

 comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate

de absorbtie mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este
impermeabil pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala
4. Instrumentar chirurgicale pense, foarfece
5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea
tegumentului (necesare pentru ndepartarea galifix-ului de
pe tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi
secretante cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc,
tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n
scop hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea
secretiilor dintr-o plaga sau cavitate n care este introdusa
mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a
solidariza o regiune operatorii (plaga operatorie abdominala
mare la pacient obez).
TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT:
1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi
sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele
necesare);
2) dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului
pansament (cu blndete, eventual dupa umezire cu apa
oxigenata, cloramina
3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul
plagii, centrifug cu un tampon de vata sterila mbibat cu
alcool, iod

4) tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul

evolutiei:
- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita
tratament special, n afara de scoaterea tuburilor de
dren, a firelor sau agrafelor;
- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu
solutie antiseptica, excizie a tesuturilor mortificate),
- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame):
scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plagii cu un stilet
butonat sau o pensa
- colectii purulente:
o deschidere larga,
o spalarea si
o drenarea plagii
- plagi accidentale:
o curatare de resturi vestimentare sau telurice,
o debridare,
o regularizare,
o lavaj antiseptic,
o eventual suturare;
5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa
depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare
de 1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate);
6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Schimbarea unui Pansament:
Tehnica efectuarii unui bandaj:
membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va
trebui mentinuta dupa pansament
rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se
bandajeaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in
sus, fara a se desfasura tifonul in aer
se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor
aplica ture de fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara
se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra
si dedesubtul plagii, niciodata pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu
se face in dreptul plagii

 daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte

strans.
Tipuri de bandaje:
1. BANDAJUL CIRCULAR:
- se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate;
- acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
2. BANDAJUL INCRUCISAT sau in forma de "8":
- se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in
forma cifrei 8, dand in final aspectul de "Spic de Grau";
- este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului,
pieptului
3. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA:
- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei
precedente la 2/3;
- se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor,
degetelor.
4. PANSAMENTUL CU CORNISOR:
- cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triunghiulara, care se
poate folosi si la imobilizarea membrului superior in cazul fracturilor;
- se foloseste la bandajarea minilor, picioarelor, corpului
5. PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI:
- se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari
decat plaga, care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o
rama de tablou;
- daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a
patra ramanand nefixata pentru a functiona ca o supapa;
- in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed
6. CAPELINA:
- este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa, incepand cu 2 ture
circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor si pavilioanelor urechii, dupa care
se trece succesiv dinspre radacina nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana
cand acopera tot capul;
- la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare.
7. PANSAMENT TIP "HIPOCRAT":
- se aplica o banda de tifon de aproximativ 1 m. pe cap, astfel incat capetele sa
treaca inaintea pavilioanelor urechilor si sunt tinute suspendate;

- cu un alt tifon se efectueaza 2-3 24 ture circulare de fixare fronto-occipitale;

- ajungand pana la banda 1 de tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se
indreapta tifonul 2 la regiunea opusa, pana cand se acopera uniform tot capul;
capatul fasiei se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se
leaga sub barbie.
8. PANSAMENTUL DE TIP "CAPASTRU":
- se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea
occipitala, si se fac cateva ture mandibula-gat-occipital;
- de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga ureche,
regiunea parietala, se trece tifonul peste cap si coboara in jos spre mandibula,
trecand pe sub ea inapoi spre regiunea occipitala, la spate;
- de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou
2-3 ture orizontale de fixare pe frunte;
- toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pana cand nu se termina tifonul
9. Aplicarea Pansamentului pe Nas, Barbie si toata Fata, de tip "PRASTIE":
- tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara,
se despica la ambele capete, prin mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata
intreaga de 10-15 cm lungime, care se va aplica pe locul lezat;
- pe plaga se aplica o fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele
de sus se leaga la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in
asa mod ca sa nu alunece in jos
10. PANSAMENT PE OCHI:
- ochiul drept:
se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile frontooccipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru ochiul drept);
din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste obraz
si ochiul drept;
apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul
precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa
acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de pansament mai
intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.