MIOLOGIE

Mecanica Muschilor
MUSCHIIsunt conectati cu oase, cartilaje,
ligamente, si piele, fie direct, fie prin intermediul
unor structuri fibroase numite tendoane sau
aponevroze.
Acolo unde un muschi este atasat de os sau cartilaj,
fibrele se termina in extremitati oarbe pe periost sau
pericondru, si nu intra in relatie directa cu tesutul osos
sau cartilaginos.

Mecanica Muschilor
Acolo unde muschii sunt conectati cu pielea, stau ca un
strat turtit subcutanat si sunt conectati cu tesutul
areolar prin fascicule de fibre, (ca la muschii fetei).
Muschii variaza extrem de mult in forma. La membre,
sunt de lungimi considerabile, in special cei mai
superficiali; inconjoara oasele, si constituie o
importanta protectie pentru articulatii. La trunchi, ei
sunt lati, turtiti, si extinsi, si ajuta la formarea peretilor
cavitatilor trunchiului./ de aici terminologia, lung, lat,
scurt, etc., folositi in descrierea muschiului.

Mecanica Muschilor
variatie considerabila in aranjarea fibrelor unor
muschi referitor la tendoanele de care sunt
atasati.
La unii fibrele sunt paralele si merg direct de la
origine la insertie; acestia sunt muschii
cvadrilaterali, precum Tireohioidianul.

Mecanica Muschilor
La muschii fuziformi, fibrele sunt usor curbate,
asa incat muschiul se ingusteaza spre capete.
In altii fibrele sunt convergente; iau nastere
printr-o origine lata, si apoi converg spre o
insertie ingusta. (muschii triunghiulari ex, m.
Temporal).
In altii, originea si insertia nu se afla in acelasi
plan, dar planul liniei de origine intersecteaza pe
acela al liniei de insertie; (ex. Pectineus)

Mecanica muschilor
In unii muschi (ex., Peronei) fibrele sunt oblice si
converg, ca penele, intr-o parte a unui tendon care se
intinde pe toata lungimea muschiului; (muschi
unipenati).
La altii fibrele oblice converg pe ambele parti ale unui
tendon central ( muschi bipenati, ex Rectus femoris).
Exista muschi in care fibrele sunt aranjate in facsicule
curbe in unul sau mai multe planuri, ca la Sfinctere.
Aranjamentul fibrelor este important pentru puterea
necesara si gradul de miscare al muschiului. Muschii
cu fibre lungi mare amplitudine de miscare dar forta
scazuta./ fibre scurte- invers.

Numele muschilor
Numele aplicate deriva din:
(1) pozitia lor (Tibialis, Radialis, Ulnaris, etc);
(2) directia lor, (Rectus abdominis, Obliqui capitis,
Transversus abdominis);
(3) utilitatea lor, Flexori, Extensori, Abductori,
etc.;
(4) forma lor, (Deltoideus, Rhomboideus);
(5) numarul fasciculelor (Biceps, Triceps);
(6) punctele de insertie (Sternocleidomastoideus,
Sternohyoideus, Sternothyreoideus).

Muschi-terminologie
origine desemneaza atasamentul mai fix sau
central
termenul insertie punctul mobil pe care se aplica
forta muschiului;
(N.B. Originea este absolut fixa numai la un mic
numar de muschi, precum cei ai fetei care printr-o extremitate se insera pe oase imobile iar
prin cealalta pe tegument; la cel mai mare numar
de muschi, muschiul poate fi facut sa actioneze
din orice extremitate.)

Mecanica muschilor

Pentru a duce la capat o miscare este necesara o

COMBINATIE DE MUSCHI care nu poate face rabat la nici o
componenta a ei. /
unul (sau mai multi) muschi din combinatie este forta
principala a miscarii;
cand acest muschi trec peste mai mult de o singura
articulatie alti muschi (muschi sinergici) intra in joc
pentru a inhiba miscarile nedorite;
Un al treilea set de muschi (muschi de fixare) fixeaza
membrul.
(ex, miscarea de inchidere a pumnului: (1) forta principala:
Flexorii degetelor, Flexor pollicis longus, si muschii mici ai
policelui; (2) muschii sinergici sunt Extensores carpi, care
previn flexia incheieturii mainii; (3) muschii de fixare sunt
Biceps si Triceps brachii, care stabilizeaza cotul si umarul.

Mecanica Muschilor
Fiecare muschi nu poate fi tratat totdeauna
ca o singura unitata pentru ca diferite parti ale
aceluiasi muschi de multe ori au actiuni diferite
(Pectoralis major, Deltoid, Trapezius)
Totusi, cei mai multi muschi constituie de obicei
UNITATI, in sens mecanic.

Muschii
scalpului
Epicranius
(frontalis/
occipitalis/
galea
aponevrotica)

Muschii pleoapelor

Levator palpebr
superioris.
Orbicularis oculi.
Corrugator

Muschii nasului

Procerus.
Depressor septi.
Nasalis.
Dilatator naris posterior.
Dilatator naris anterior

Muschii gurii

Quadratus labii
superioris.
Quadratus labii
inferioris.
Caninus.
Triangularis.
Zygomaticus.
Buccinator.
Mentalis.
Orbicularis oris.
Risorius.

 Masseter.
Pterygoideus
externus.
Temporalis.
Pterygoideus internus

Muschii principali ai
masticatiei

Muschii antero-laterali ai
gatului

I.Cervical Superficial.
II.Cervical Lateral.
III.Supra-siInfrahioidieni.
IV.Vertebral Anterior.
V. Vertebral Lateral.

Muschii laterali ai
gatului

Muschii laterali ai gatului

Trapezius
Sternocleidomastoideus

Muschii supra si infrahioidieni

Digastricus.
Mylohyoideus.
Stylohyoideus.
Geniohyoideus

Muschii VERTEBRALI
ANTERIORI si
LATERALI
ANTERIORI
Longus colli.
Rectus capitis
anterior.
Longus capitis.
Rectus capitis
lateralis.
LATERALI
Scalenus anterior.
Scalenus medius.
Scalenus posterior.

Muschii spatelui

I. Muschii profunzi ai spatelui

II. Muschii Suboccipitali
III.Muschii Toracelui.
IV.Muschii Abdomenului.
V.Muschii Pelvisului.
VI.Muschii Perineului.

Muschii Profunzi
(intrinseci) ai Spatelui

Splenius capitis.
Multifidus.
Splenius cervicis.
Rotatores.
Sacrospinalis.
Interspinales.
Semispinalis.
Intertransversarii.

Mentin coloana in pozitie erecta + diverse actiuni (rotatie, etc.)

Muschii Suboccipitali

Rectus capitis posterior major.

Obliquus capitis inferior.
Rectus capitis posterior minor.
Obliquus capitis superior.

Muschii Toracelui

Intercostales externi.
Levatores costarum.
Intercostales interni.
Serratus posterior superior.
Subcostales.
Serratus posterior inferior.
Transversus thoracis.
Diaphragm.

Respiratie linistita
INSPIR
Prima si a doua pereche de coaste sunt fixate de rezistenta structurilor
cervicale; ultima si, prin ea a 11-a pereche, fixate de Quadratus lumborum.
Celelalte coaste sunt ridicate astfel incat primele doua spatii intercostale
sunt micsorate iar celelalte sunt marite in latime. Aceasta duce la cresterea
diametrului antero-posterior si transvers ale toracelui;
Diametrul vertical este crescut prin coborarea domului diafragmatic
Plamanii se expansioneaza in toate directiile cu exceptia posterior si superior.
Ridicarea c. 8, 9, 10 este acompaniata de o miscare laterala si posterioara
ceea ce duce la cresterea diametrului transvers al abdomenului superior;
Elasticitatea peretelui abdominal anterior permite o usoara crestere a
diametrului antero-posterior a acestei parti, ceea ce compenseaza (spatiul
pentru viscere) scaderea diametrului vertical diameter al abdomen.

EXPIR
Efectuata prin recul elastic al peretilor sai si prin actiunea muschilor
abdominali care imping viscerele deplasate inferior de diafragm.

RESPIRATIA PROFUNDA
Toate miscarile respiratiei linistite existente si amplificate.
Umerii si marginile vertebrale ale scapulelor sunt fixate si
intra in actiune muschii Trapezius, Serratus anterior,
Pectorales, si Latissimus dorsi, Scaleni si
Sternocleidomastoidei (acestia din urma- cand capul este
fix trag sus sternul si fixeaza claviculele).
Prima coasta nu mai este stationara ca in respiratia linistita,
dar impreuna cu sternul, este ridicata; cu ea, toate celelalte
coaste, cu exceptia ultimei sunt mai ridicate.
Impreuna cu coborarea accentuata a diafragmei aceasta
duce la o crestere considerabila a diametrelor toracice.

 Muschii abdominali anteriori intra in actiune astfel incat

ombilicul este tras in sus si posterior, dar aceasta permite
diafragmului sa exercite o mai puternica influenta pe
coastele inferioare; diametrul transvers al portiunii
superioare a abdomenului este mult crescut si unghiul
subcostal este deschis.
Muschii profunzi ai spatelui: Serrati posteriores superiores si
Sacrospinales si continuarile lor sunt de asemenea adusi in
actiune; curbura toracica a coloanei vertebrale este partial
intarita, si toata coloana, deasupra vertebrelor lombare
inferioare este trasa inapoi.
Aceasta creste diametrele antero-posterioare ale toracelui si
portiunii superioare a abdomenului si largeste spatiile
intercostale.

Expirul profund - reculul peretilor si contractia muschilor

antero-laterali ai peretelui abdominal, si a Serrati posteriores
inferiores si Transversus thoracis.

Halls Dally (op. cit.)

In cea mai adanca respiratie posibila:
Manubriul sternal se misca 30 mm in
sus si 14 mm anterior;
Latimea unghiului subcostal, la un nivel
de 30 mm sub articulatia dintre corpul
sternului si procesul xifoid, creste cu 26
mm;
Ombilicul este retractat si tras superior
cu 13 mm.