Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiudemarketingamara
Studiudemarketingamara
TURISMULUI BALNEAR
Studiu realizat n cadrul proiectului
<AMARA IZVOR DE SNTATE, TRM DE RECREERE >
August 2011
CUPRINS
Prezentare generala
Factori naturali de cura balneara
Segmente de piata si profilul clientilor
Functiile turismului balnear
Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania
Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania
Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si promovarea
turismului balnear in Romania
2.5.
Prezentare generala
Specificitatea factorilor de cura balneara
Oferta de servicii de turism balnear
Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Amara
Directii prioritare de actiune pentru optimizarea valorificarii potentialului
turistic al statiunii Amara
3. Concluzii
Peste 95% dintre clientii statiunilor balneare din tara sunt romani, iar categoria
principala o constituie turistii de peste 50 de ani.
Exista insa si un numar mic de turisti straini proveniti, in special, din Israel, Germania,
Olanda, Franta, Belgia, Italia, Ungaria si Spania. Turistii straini prefera in egala masura
relaxarea generala si proprietatile medicale/curative ale diferitelor resurse naturale
(ape minerale, termale, namol etc.), optand pentru structurile din categorii de
clasificare superioare, structuri pentru care oferta de turism balnear este extrem de
limitata.
Gradul de ocupare in statiunile balneare este mare (circa 70%) datorita fluxului
relativ constant de clienti asigurat de Casa de Pensii care furnizeaza bilete de
tratament subventionate. Majoritatea clientilor vin in perioade prestabilite, pe baza
biletelor de tratament, unitatile respective putand sa adapteze perioadele de
deschidere si functionare, in consecinta.
Distribuirea biletelor de tratament reprezinta de fapt motorul care pastreaza in
viata majoritatea statiunilor balneare. Totusi, acesta nu poate readuce statiunile in
buna forma, putand fi decuplat in orice moment.
Nivelul tarifelor practicate in sistemul biletelor subventionate este mult sub
tariful la care se pot oferi facilitati si servicii de calitate rezonabila si care sa aduca un
profit corespunzator operatorilor de turism.
De asemenea, nu exista garantii in legatura cu mentinerea pe scara larga a acestui
sistem al biletelor subventionate, in conditiile restrictiilor bugetare actuale.
1.7. Potentialul
2.1.
Prezentare generala
ziua
de
Mai
fiind
Ziua
Orasul Amara se intinde pe o suprafata totala de 7.034 ha, din care suprafata
locuibila ocupa 100.755 m, avand o populatie totala de 7.799 locuitori. Suprafata
agricola reprezinta 89% din suprafata teritoriului localitatii Amara, din care suprafata
arabila este de 93%.
Baza economica a localitatii a reprezentat-o, inca de la infiintarea acesteia,
cresterea animalelor strans legata de productia agricola. In 1935 Amara reusise sa
depaseasca, din punct de vedere economic, localitatile cu o vechime mult mai mare,
ajutata insa si de conditiile naturale favorabile, valorile terapeutice ale lacului si
apropierea de orasul Slobozia.
Tot in aceasta perioada se intrevedea posibilitatea dezvoltarii localitatii prin
prisma turismului. Continua dezvoltare a statiunii si prezenta activitatilor agrarindustriale au imprimat un anume mod de viata si un anumit profil localitatii (agricolindustrial-balnear).
Numarul gospodariilor agricole taranesti in perioada 1959-1965 a fost intr-o
continua crestere, ajungand in anul 1965 la 1632 de gospodarii. Numarul total al
gospodariilor populatiei cunoaste, in perioada 1985-1989, pentru prima data, scaderi,
nu foarte mari dar motivate mai ales de insatisfactia muncii in agricultura, reorientarea
catre alte sectoare.
Evolutia numarului gospodariilor a fost influentata de scaderea fortei de munca
din agricultura, intensificarea navetismului catre orasul Slobozia, schimbarea
domiciliului de resedinta.
Evolutia numarului gospodariilor in localitatea Amara in perioada 1959-1989
Cadrul economic al localitatii este caracterizat prin valori ale unor indicatori ai
dezvoltarii economice sub mediile la nivel national, preponderenta agriculturii si
turismului si declinul unor sectoare industriale traditionale.
Evolutia socio-economica a localitatii a fost puternic influentata de dezvoltarea
turismului din statiunea Amara, indeosebi dupa anii 70.
Inainte de 1989, la nivelul localitatii s-au dezvoltat o serie de unitati prestatoare
de servicii si unitati ale coperativei mestesugaresti, ponderea agriculturii ca domeniu
de activitate ramanand dominanta.
Anul 1989 a fost urmat de adaptarea sociala si economica la noile realitati:
privatizari ale intreprinderilor, somaj, inflatie, faliment, migratia externa a fortei de
munca si retromigratia dinspre urban spre rural, abandon scolar.
Dupa anul 1989 economia regiunii a avut in general o evolutie descendenta,
generatoare a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a fortei
de munca, persistenta somajului de lunga durata, accentuarea unor dezechilibre
structurale, reducerea nivelului de trai si deteriorarea calitatii vietii.
Industria localitatii este slab dezvoltata, din cauza resurselor reduse ale subsolului si a
prezentei in aceasta regiune a unei economii preponderent agrare.
Autoritatile locale ale orasului Amara au realizat actiuni de interventie la nivelul
infrastructurii localitatii si statiunii prin identificarea si accesarea finantarilor
nerambursabile din fonduri europene, cu efecte importante, inclusiv asupra
potentialului turistic al zonei.
Prin programul PHARE 2000 s-a realizat proiectul Modernizarea si
dezvoltarea infrastructurii in vederea conservarii potentialului terapeutic al
lacului Amara, proiect ce ridica standardul de viata al locuitorilor, datorita
modernizarilor si extinderii retelelor de apa, canalizare, statii de pompare si epurare,
cu efect asupra reducerii semnificative a infiltrarii in lacul Amara, a apelor dulci si a
celor uzate.
In perioada 2006-2011, au fost implementate urmatoarele proiecte:
I.
Imbunatatirea sistemului de salubrizare, colectare si gestionare a
deseurilor in orasul Amara in vederea reabilitarii mediului, protejarii sanatatii
populatiei si cresterii calitatii vietii in cadrul comunitatii , proiect implementat in
perioada 23.11.2006 -23.05.2009, finantat prin Programul de coeziune economica si
sociala Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor PHARE 2004, beneficiar fiind Consiliul Local Amara.
Obiectivul general al proiectului: Imbunatatirea sistemului de salubrizare, colectare si
gestionare a deseurilor in orasul Amara.
II.
Prin Programului de coeziune economica si sociala Schema de granturi pentru
sectorul public pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului- PHARE
2005, in perioada 01.12.2007 01.12.2008 s-a derulat proiectul Pregatirea
inchiderii depozitelor neconforme de deseuri din orasul Amara, beneficiarul fiind
Consiliul Local Amara.
III.
In cadrul Programului de coeziune economica si sociala Schema de investitii
pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediuPHARE 2006, s-a implementat incepand cu anul 2008, proiectul Imbunatatirea
sistemului de alimentare cu apa in orasul Amara prin introducerea unor
elemente tehnologice suplimentare: front captare, conducta aductiune, statie tratare
si extinderea sistemului de canalizare .
Obiectivul general al proiectului este imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa
potabila si a celui de canalizare din orasul Amara.
IV.
Proiectul Reabilitarea parcului balnear din statiunea Amara, finantat prin
Programul Operational Regional, implementat incepand cu decembrie 2009;
Obiectivele: reorganizarea corecta a circulatiei in spatiul natural al parcului;
modernizarea si extinderea cailor de acces si amenajarea locurilor de agrement,
conform cerintelor sociale si economico turistice actuale; stoparea proceselor de
degradare ale vegetatiei si imbunatatirea conditiilor de mediu si protectia mediului.
V.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de drumuri din statiunea
balneara Amara, finantat in cadrul Programului Operational Regional si implementat
au fost identificate zece specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea unor
arii speciale de conservare: egreta mica (Egretta garzatta), starcul de noapte
(Nycticorax nycticorax), barza alba (Ciconia ciconia), lebada de vara (Cygnus olor),
eretele de stuf (Circus aeruginosus), chira de balta (Sterna birundo), dumbraveanca
(Carcias garrulus), ciocanitoarea de gradina (Dendrocopos syriacus), ciocarlia de
Baragan (Melanocrypha calandra), sfrancicocul rosietic (Lanuis colluria). Existenta
acestor specii de pasari se constituie intr-o potentiala atractie pentru pasionatii de
birdwatching, in conditiile in care aceasta resursa ar fi mai bine promovata.
Structuri de agrement
Chiar daca motivatia principala a turistilor statiunii Amara este tratamentul,
agrementul este o componenta importanta a ofertei balneoturistice, care poate juca un
rol esential in definirea marcii unui produs turistic, in diferentierea de alte produse
similare, in marirea fortei de atractie a unui obiectiv, statiune sau zona turistica.
Beneficiarii serviciilor de turism balnear ai statiunii nu sunt satisfacuti de dotarile
de agrement divertisment existente, care sunt apreciate ca insuficiente sau
inadecvate categoriei de varsta si preocuparilor clientelei predominante.
Aceasta situatie este rezultatul faptului ca investitiile private in acest tip de
dotari sunt extrem de reduse, iar preocuparea autoritatilor locale de a exploata cadrul
natural (prin amenajarea parcului dendrologic si a gradinii de vara) si de a amenaja
terenuri sportive, incearca sa compenseze deficitul modalitatilor de petrecere a
timpului liber din structurile hoteliere existente.
O alternativa de divertisment in randul turistilor ar putea fi reprezentata de
excursiile organizate in imprejurimile statiunii, pentru care cererea s-a redus insa de la
an la an.
Daca celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o
evolutie lenta, agrementul constituie partea cea mai mobila, deoarece fantezia poate
actiona in limite largi si cu bani mai putini se pot realiza lucruri semnificative. Investitiile
in structurile de agrement si managementul acestora trebuie optimizate in regim de
urgenta pentru a inlatura lipsa actuala de competitivitate, comparativ cu oferta de
acelasi gen din tarile europene si chiar din alte statiuni din Romania.
2.2.
Lista indicatiilor terapeutice specifice statiunii este una cu care putine statiuni
pot concura, din punct de vedere al diversitatii:
Economia locala este strans legata de existenta statiunii Amara, declarata statiune
belneoclimatica in 2011, pe baza teferatului privind reevaluarea si reatestarea factorilor
terapeutici naturali identificati in zona, elaborat de catre Institutul National de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie Bucuresti. Aceasta statiune, situata
pe marginea lacului in parcul dendrologic Amara, cel mai mare parc din Baragan,
dispune de un potential considerabil pentru turism balnear, datorita proprietatilor
curative ale apei minerale si ale namolului sapropelic.
2.4.
Punctele slabe:
-
2.5.
Directii prioritare de actiune pentru optimizarea valorificarii
potentialului turistic al statiunii balneoclimaticeAmara
In urma studiului realizat au rezultat urmatoarele directii prioritare de interventie, in
vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al statiunii Amara:
1. Diversificarea ofertei de servicii turistice, in sensul orientarii si catre un
3. Concluzii
Pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, este necesara depasirea
urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor balneoclimaterice:
dependenta excesiva a statiunilor balneare, de piata interna; oferta limitata a unitatilor
de 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini; dependenta de sistemul biletelor de
tratament subventionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o afacere putin
rentabila; gradul avansat de uzura specific majoritatii spatiilor de cazare si tratament;
dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si facilitatilor de petrecere a
timpului liber in multe statiuni; slaba cunoastere in strainatate a beneficiilor terapeutice
deosebite ale unor tratamente balneare din Romania si, nu in ultimul rand, oferta
redusa de servicii alternative/conexe pentru segmente specifice de piata, inclusiv
pentru divertisment si afaceri.
Depasirea acestor probleme necesita un efort de crestere a competitivitatii, printr-o
politica structurala sustinuta, pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei
clientele cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toate
componentele care alcatuiesc produsul balnear.
Cele mai multe dintre aspectele generale care definesc turismul balnear in Romania,
sunt comune si statiunii Amara, care a facut obiectul focalizarii acestui studiu de
marketing.
Aceasta statiune, situata pe marginea lacului in parcul dendrologic Amara, cel mai
mare parc din Baragan, dispune de un potential considerabil pentru turism balnear,
datorita proprietatilor curative ale apei minerale si ale namolului sapropelic.
Lista indicatiilor terapeutice specifice statiunii este una cu care putine statiuni pot
concura, din punct de vedere al diversitatii, iar lista factorilor naturali de cura este de
asemenea generoasa. Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al
localitatii, apa acestui lac fiind sulfatat-clorurata, sodica, bicarbonata, magneziana.
Namolul sapropelic are calitati terapeutice deosebite asemanatoare celor ale lacului
Techirghiol.
Datorita faptului ca dispune de resurse de substante minerale stiintific dovedite si
traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura
precum si faptului ca dispune de o organizare ce permite acordarea asistentei
medicale balneare in conditii corespunzatoare, statiunea Amara figureaza pe lista
statiunilor turistice balneoclimatice de interes national.
Statiunea dispune de o retea hoteliera, formata in principal din trei complexe hoteliere
cu baze de tratament balnear, dotate corespunzator in vederea asigurarii serviciilor pe
intreaga perioada a anului.
In afara turismului balnear care se adreseaza in general segmentului de populatie in
varsta, in ultimii 5-6 ani (cu un varf in anul 2008, urmat de o scadere in anii urmatori) sa dezvoltat turismul de week-end si turismul de eveniment, practicat in special de
turisti din Bucuresti, distanta scurta de capitala la care este situata statiunea, fiind un
factor important in dezvoltarea acestor forme de turism.
Studiul de marketing a identificat numeroase avantaje competitive ale statiunii
Amara, cu potential de atragere a turistilor romani si straini. Cele mai importante dintre
acestea se refera la: existenta unor resurse naturale complexe si a unui cadru natural
Membrii echipei:
Gabriel
Brumariu
tehnoredactare)
asistent
(documentare,