SUPORT DE CURS

Calificare: Instalator instalaii tehnico sanitare i de gaze

Nivel 2

Cuprins:
M1- INSTALAII N CONTEXT INTERDISCIPLINAR .....................................pag.4
M2 - UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA
INFORMAIEI ...........................................................................................pag.7
M3- MATERIALE DE INSTALAII I PRELUCRAREA LOR pag.15
M4 PLANURI DE INSTALAII ..pag.20
M5 SISTEME EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU AP ..pag.28
M6 INSTALAII INTERIOARE DE AP pag.37
M7 INSTALAII DE RIDICARE A PRESIUNII APEI .pag.45
M8 INSTALAII DE CANALIZARE .pag.52
M9 INSTALAII INTERIOARE DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE
..pag.60
M10 PERFORMAREA INSTALAIILOR N CONSTRUCII .pag.63

M1- INSTALAII N CONTEXT INTERDISCIPLINAR

1.1. Noiuni generale de construcii i instalaii. Alctuirea instalaiilor
Trecutul, prezentul i viitorul construciilor
Una dintre primele preocupri ale oamenilor a fost cea legat de asigurarea condiiilor de
trai i, n primul rnd, a unor condiii de locuit ct mai sigure.
Locuina este locul n care oamenii i petrec peste jumtate din timpul disponibil i de
aceea, n decursul istoriei, aceasta a fost permanent perfecionat pentru a rspunde ct mai bine
necesitilor zilnice.
S- a ajuns pn la a se compara funciunile locuinei cu funciunile corpului uman. Una
dintre cele mai bune alegorii n acest sens propune urmtoarele paralele:
Alegoria om- construcie
Om
Sistemul osos susine corpul
Sistemul muscular
Protecia exterioar ( pielea)
Susinerea (tlpile picioarelor)
Diafragma abdominal
Sistemul locomotor
Contactul vizual cu lumea exterioar ( ochii )
Sistemul de alimentare
Sistemul circulaiei sanguine
Sistemul excretor, de evacuare a produselor de
dezasimilare
Sistemul nervos
Sistemul respirator
Termoreglarea organismului
nclmintea ( cizmele )
Haine, paltoane, blnuri ( pentru protecia
termic )
Cureaua de la bru
Plria
Fardul

Construcie
Structura de rezisten susine construcia
Ziduri de compartimentare i nchidere a
construciei
Tencuieli vopsitorii
Fundaia ( talpa construciei cea care transmite
solului greutatea )
Planeele care mpart construcia pe vertical
Elementele de circulaie ale construciei ( scri,
ascensoare, dispozitive de orientare a
construciei )
Ferestrele
Uile
Reelele de alimentare ( ap, gaze, agent termic
etc. )
Instalaiile de canalizare
Instalaia electric, calculatorul locuinei
Instalaia de ventilare
Instalaia de aer condiionat
Hidroizolaia de sub nivelul solului
Izolaia termic a cldirii
Grinzile de centur
Acoperiul construciei
Zugrveala

Omul a creat permanent construcii ( cuiburi n copaci, case, piramide etc. ).

Construciile s au dezvoltat paralel cu dezvoltarea economic i social a omenirii n trei
mari cicluri sau valuri :
- societatea agricol ( primul val);
- societatea industrial ( al doilea val);
- societatea informatizat ( al treilea val).
n toate cele trei mari cicluri construciile au fost considerate ca parte important a
activitii i culturii umane.
4

Primul val este nregistrat la nceputurile societii agricole cnd fiecare familie era
responsabil pentru construirea spaiilor de locuit, a adposturilor pentru animalele de munc, a
magaziilor pentru pstrarea alimentelor etc.
Profesia de constructor a aprut mai trziu, la nceputurile istoriei scrise, atunci cnd a crescut
considerabil cererea de lucrri de construcii ( n special piramide, temple, canale etc.)
Sunt recunoscute ca rezultate excepionale ale geniului uman cele apte minuni ale lumii
antice
care reprezint apte monumente de arhitectur de dimensiuni, soluii constructive i
tehnici de realizare greu de explicat chiar i n zilele noastre.
Al doilea val de dezvoltare social a generat o nevoie urgent de construcii, n general de
o arhitectur rar, att pentru producia industrial, ct i pentru necesitile servirii acesteia
( locuine, ci de comunicaie etc.)
S au perfecionat tehnicile de ventilaie, nclzire termic i fonic, s-au introdus noi materiale i
s-au elaborat noi soluii constructive.
Se consider c dup al doilea rzboi mondial s-a construit n lume mai mult dect n orice
perioad anterioar.
Al treilea val al dezvoltrii societii imprim noi dimensiuni i activiti n construcii prin
perfecionarea important a instalaiilor aferente construciei i subordonarea funcionrii acestora
unui calculator care controleaz pornirea i oprirea instalaiilor de ventilaie i nclzire,
utilizarea optim a formelor de energie n funcie de solicitri i variaia preului, controlul
automat al iluminatului, sistemul automat ed paz, sistemul automat de prevenire i stingere a
incendiilor etc. O astfel de construcie este numit n prezent cas inteligent .
Tendine n activitatea de construcii
Modificrile n activitatea de construcii n ceea ce privete tipul, mrimea, forma i
numrul construciilor n urmtorii 25-30 de ani, pentru rile dezvoltate, sunt provocate, conform
specialitilor, de urmtorii factori:
a.Factori de populaie
- numrul populaiei crete foarte ncet, se menine sau chiar scade n unele ri dezvoltate
datorit, n exclusivitate, scderii ratei natalitii ( n ultima sut de ani numrul mediu de copii
pe o familie a sczut de la 8 la 2);
- populaia urban cunoate influene contradictorii- crete ca urmare a raionalizrii
agriculturii, scade ca urmare a posibilitilor sporite de lucru la domiciliu, datorit informatizrii,
fapt ce permite instalarea n afara oraului, unde spaiul este mai mare, mediul este nepoluat i
costul vieii mai redus;
- populaia mbtrnete ca urmare a creterii duratei medii de via i descreterii relative a
numrului tineretului;
- mrimea gospodriilor i componena familiilor scade ca urmare a reducerii numrului
copiilor, independenei mai timpurii a acestora, tehnicilor contraceptive, precum i ca urmare a
creterii numrului avorturilor.
b.Factori economici
Prin trecerea la societatea informatizat se vor produce modificri substaniale n economie.
Locul agriculturii i industriei clasice va scdea continuu n avantajul serviciilor publice,
comerului i tehnologiei informaiei.
Pericolul omajului i creterea timpului liber vor scdea cererile de construcii de locuine,
dar i cererile de lucrri de ntreinere i reparaii ( care vor fi ealizate n mare msur de
locatarii ce au mai mult timp la dispiziie).
c.Factori legai de mediul construit
Actualul mediu construit este o parte important a avuiei naionale din fiecare ar. Se
trece lent de la realizarea de construcii noi la activitatea de ntreinere i modernizare a
construciilor existente.
5

1.2.Sisteme i uniti de msur . Aparate i instrumente de msur

Forma unei relatii fizice este astfel alcatuita incat ea sa nu depinda de alegerea sistemului
de unitati de masura,cu ajutorul caruia se exprima marimile fizice din relatia respectiva.
A masura o marime fizica inseamna a o compara cu o marime de aceeasi natura aleasa drept
unitate de masura;rezultatul operatiei de masurare este un numar (scalar) care arata de cate ori unitatea
de masura se cuprinde in marimea de masurat.
Marimile fizice se pot imparti in marimi fundamentale si marimi derivate;corespunzator exista
unitati de masura fundamentale si derivate.Prin marimi fundamentale se inteleg marimile fizice,in numar
cat mai mic,conventional alese,care servesc la alcatuirea unui sistem coerent de unitati de masura si cu
ajutorul carora se definesc marimile si unitatile de masura derivate.
In tara noastra este adoptat Sistemul International de unitati de masura( SI) ,care cuprinde sapte
marimi si unitati de masura fundamentale.Dintre acestea,in hidraulica se folosesc primele trei marimi
fundamentale:lungimea(L) ,masa ( M ) si timpul (T)
Aparate i instrumente de msur
Pentru masurarea presiunii fluidelor se folosesc urmatoarele aparate de masurat:
-manometre cu membrana de separatie ;
-manometre cu resort tubular ;
-traductor pneumaticde presiune ;
-manometru diferential cu tub in forma de U.
Pentru masurarea temperaturii se folosesc urmatoarele aparate de masurat :
-termometre cu dilatare drepte si de colt;
-termometre manometrice ;
-termorezistente ;
-termocupluri.
Pentru masurarea debitului se folosesc urmatoarele aparate de masurat:
-contoare volumetrice si de viteza ;
-debitmetre diferentiale si magnetice ;
-rotametre .
1.3.Hidraulica i termotehnica aplicat
Hidraulica este stiina care are drept obiect studiul echilibrului i miscrii corpurilor fluide
(lichide i gaze ) i al interaciunii acestora cu corpurile solide.
Pentru exprimarea legilor proprii , hidraulica foloseste legile fizicii lichidelor si gazelor,precum si
legile generale ale mecanicii.
Hidraulica cuprinde:
-hidrostatica (statica fluidelor)-studiaz legile repausului fluidelor
-cinematica fluidelor-descrie starea de micare a fluidelor
-hidrodinamica (dinamica fluidelor) - studiaz legile miscrii fluidelor i interaciunea corpurilor
fluide cu corpurile solide.
Hidraulica are un pronunat caracter aplicativ deoarece ii propune s rezolve probleme
practice:curgerea sub presiune a apei in conducte;curgerea prin orificii i ajutaje;calculul instalaiilor de
pompare etc.Aceste probleme de repaus sau de micare a fluidelor se intlnesc la diferite tipuri de
instalaii pentru constructii ,cum ar fi:instalaii interioare i exterioare de alimentare cu ap , instalaii
de canalizare , intalaii de inclzire central , instalaii de ventilare i de condiionare a aerului etc.

MODUL 2 - UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA INFORMAIEI

2.1 Exploateaz baze de date

TIPURI DE DATE
Fiecare cmp trebuie s fie de un anumit tip, pentru ca Access s tie cum s-i trateze coninutul.
Tipurile sunt urmtoarele:

TEXT secven simpl de caractere care poate include cifre, litere i simboluri. Un
cmp text poate conine pn la 255 de caractere.

MEMO text simplu, obinuit, exceptnd faptul c nu stabileti o lungime maxim de

cmp, aa c poi tasta aproape orice cantitate de text (64.000 de caractere).

NUMBER destinat pentru valori ntregi sau fracionare.

DATE/TIME o dat calendaristic sau o or.

CURRENCY un numr formatat ca o valoare monetar.

AUTONUMBER Access l completeaz automat cu numere consecutive, pentru

fiecare nregistrare.

YES/NO poate primi valori logice de tipul YES/NO, TRUE/FALSE sau ON/OFF.

OLE OBJECT cmp capabil a primi ca valoare un obiect (ex. imagine); obiectul
poate fi legat sau inserat.

HYPERLINK o legtur la o locaie Web.

LOOKUP WIZARD i permite s creezi o list selectnd o valoare din alt tabel sau
lista de valori ntr-o caset combinat, pentru fiecare nregistrare. Este o caracteristic
avansat.
PROIECTAREA STRUCTURII BAZEI DE DATE
Primul pas n proiectarea unei baze de date trebuie s fie analiza obiectivului urmrit. Ce informaii
vei stoca? Cine le va utiliza?
Atunci cnd ai o imagine clar asupra a ceea ce urmeaz s fac baza de date poi trece la pasul doi.
CREAREA UNEI BAZE DE DATE
Crearea unei baze de date noi se poate face utiliznd opiunile casetei de dialog Microsoft Access
care apare n momentul n care lansezi aplicaia sau utiliznd comanda New din meniul File.
Crearea unei baze de date prin intermediul casetei de dialog Microsoft Access presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:

Lanseaz n execuie programul Access;


Programul afieaz caseta de dialog prezentat n imaginea urmtoare. n acest punct
poi alege s deschizi o baz de date deja existent, s creezi o nou baz de date goal sau s
lansezi Database Wizard. Pentru cea de a doua opiune selecteaz Blank Access Database.

date.

Se deschide caseta de dialog File New Database n care introduci numele bazei de

Apas butonul CREATE i n acest moment baza de date va fi creat iar pe ecran
apare fereastra corespunztoare acestei baze de date.

Crearea unei baze de date utiliznd comanda New din meniul File presupune parcurgerea
urmtoarelor etape:

Alege din meniul FILE opiunea NEW;

n caseta de dialog NEW selecteaz pictograma DATABASE i se apas butonul OK.

n caseta de dialog FILE NEW DATABASE alege unitatea de disc i folder-ul n

care vrei s creezi baza de date i specific numele bazei de date.

Apei pe butonul CREATE

Fiierele de tip Microsoft Access au extensia *.MDB.

2.2 Prezint informaiile incluznd text, numere i imagini
LANSAREA N EXECUIE I NCHIDEREA APLICAIEI POWER POINT
Programul Power Point 2000 poate fi lansat n execuie n mai multe moduri. n continuare sunt
prezentate trei dintre acestea:
utilizarea meniului Start;
utilizarea barei Office;
utilizarea programului din folder-ul n care a fost instalat programul
PREZENTAREA PRINCIPALELOR ELEMENTE ALE FERESTREI APLICAIEI POWER
POINT
Fereastra aplicaiei Power Point 2000 este alctuit din urmtoarele elemente:

Bara de titlu

Bara de

Bara cu unelte unelte

de
standard
formatare

Panoul pentru
diapozitive

Panoul pentru
rezumat
Butoane de selectare a
modului de afiare

Bara cu
instrumente de
desenat

Bara de stare

Tipul de
prezentare

Panoul pentru
nsemnri

CREAREA UNEI PREZENTRI FOLOSIND TEMPLATE-URI

Dac tii exact ce doreti s spui n cadrul prezentrii n loc s apelezi la rutina AutoContent Wizard
poi apela la Templete-urile care stabilesc aspectul diapozitivelor. Un Template sau ablon este un
set de formatri predefinite puse la dispoziie de aplicaia Power Point care ncorporez diferite
combinaii grafice, tipografice i de efecte speciale. n fereastra de dialog care se deschide odat cu
lansarea aplicaiei va trebui s bifezi opiunea Design Template i s efectuezi clic pe butonul OK.

Aceasta va avea ca efect deschiderea casetei de dialog New Presentation. Dac execui clic pe tab-ul
Design Templates se vor afia opiunile pentru abloane.

10

Cnd selectezi un anume ablon n caseta Preview din dreapta vei vedea cum arat acel model.
Acesta devine valabil pentru prezentarea ta n momentul n care execui clic pe butonul OK.
Se va deschide o nou fereastr de dialog denumit New Slide.

n partea stng a ferestrei se afl caseta Choose an AutoLayout care-i pune la dispoziie toate
machetele de diapozitive pe care le poi folosi. Pentru a selecta un model execut clic pe modelul de
machet care corespunde cel mai bine cerinelor tale.Odat ales modelul execut clic pe butonul OK.
n acest moment se va deschide fereastra corespunztoare unei noi prezentri.

Din acest moment macheta diapozitivului este pregtit i poi s te ocupi de coninutul prezentrii.

11

2.3 Comunic prin Internet

Toate browserele au un spatiu pe fereastra lor unde este trecuta adresa paginii Web care se vizualizeaza la
un moment dat. Aceasta adresa are un format special:
http://www.nume.com.
Http este prescurtarea de la HyperText Transfer Protocol, protocol de transfer hypertext, iar restul este adresa
paginii respective, www este prescurtarea de la World Wide Web, nume este numele detinatorului paginii, iar
com este tipul sau tara de origine a detinatorului paginii.
n figura de mai jos este prezentata o pagina de cautare a unuia dintre cei mai cunoscuti prestatori de
servicii Internet din lume, Yahoo! Adresa acestei pagini este http://www.yahoo.com. Acest prestator de servicii se
bazeaza pe servicii gratuite. Cu ajutorul acestei pagini de Web puteti crea o adresa de e-mail, puteti cauta dupa
alte pagini Web, care sa contina anumite cuvinte introduse de utilizator.

______________________________________________________________________________________
La ce folosete e-mail ?
______________________________________________________________________________________
Exista o varietate de situatii n care nu va puteti baza pe altceva dect e-mail.
n primul rnd corespondenta obisnuita, care este de asemenea prima si principala utilizare a e-mail-ului. Astfel
puteti primi sau trimite mesaje si fisiere aproape n timp real - adica instantaneu, celui/celor care doriti
O alta utilitate a e-mail-ului este aceea ca poate fi accesat de oriunde. Aveti nevoie doar de un calculator
legat la Internet si puteti sa va accesati casuta postala fara nici o dificultate. Acest fapt este un lucru foarte util
oamenilor de afaceri care calatoresc foarte mult.
Serverele de informatii sunt calculatoare care poseda diverse informatii dintr-o gama foarte larga de
domenii. Puteti trimite un e-mail unui astfel de server si veti primi, dupa un anumit timp (timpul de raspuns al
serverului depinde de cum este configurat) raspunsul la ntrebarea dumneavoastra.
Posta electronica poate fi folosita si pentru altceva dect schimbul de mesaje. Puteti sa va nscrieti la o
lista de adrese. O lista de adrese este o lista n care se trec adresele diferitilor clienti ai unei firme sau fundatii etc.,
care doresc sa fie la curent cu ceea ce se ntmpla la un moment dat. Astfel, cel putin odata pe zi, se trimit la
adresele aflate ntr-o lista noutatile din cadrul firmei. Aceste noutati pot fi de diferite feluri: stiri, prognoza meteo,
informatii bursiere, cursuri valutare etc.
______________________________________________________________________________________
Cum arat o adres de e-mail ?
______________________________________________________________________________________

12

Adresele de e-mail seamana foarte mult ntre ele. Adica se supun unor reguli. O adresa de e-mail arata astfel:
nume@domeniu.com
Semnul @ (se citeste "at" sau "la") mparte adresa n doua parti: n partea stnga se afla numele utilizatorului, iar
n dreapta numele domeniului. Partea cea mai importanta a unei adrese e-mail este partea din dreapta pentru ca
aceasta reprezinta adresa la care se afla calculatorul care detine casuta postala cu numele trecut n partea stnga.
______________________________________________________________________________________
Trimiterea de mesaje cu Outlook Express
______________________________________________________________________________________
Programul Outlook Express apartine de programul Microsoft Internet Explorer si este utilizat pentru trimiterea si
primirea e-mail-urilor. Acesta se livreaza mpreuna cu programul Internet Explorer.
Fereastra principala este prezentata n figura de mai jos. Aceasta este compusa din bara de titlu, bara de meniu,
toolbar-ul programului si zona de lucru. Zona de lucru este mpartita si ea n doua parti mai importante: zona de
afisare a directorilor, n partea stnga a zonei de lucru si zona de afisare a mesajelor, n partea dreapta. n zona de
afisare a directorilor sunt trecuti toti directorii care apartin de diferite domenii. n acest exemplu avem doua
domenii Local Forders si Hotmail. Zona de afisare a mesajelor se mparte n doua parti, numai cnd ne aflam n
unul din directorii din partea stnga. n primul domeniu (cel de sus) se afiseaza mesajele aflate n directorul
curent, iar n al doilea (cel de jos) se afiseaza continutul mesajului selectat.

1. Apasati clic pe butonu New Mail din toolbar-ul programului Outlook Express
2. Pe ecran apare fereastra pentru compunerea unui mesaj nou. n cimpul To:din aceasta fereastra se
trece
adresa
de
e-mail
a
celui
care
va
primi
mesajul.
3. n urmatorul cimp Cc: se trec adresele de e-mail a celorlalti destinatari. (Un mesaj poate fi trimis
la mai multe persoane). Adresele de e-mail se despart prin virgula (,) sau punct-virgula (;).
4.
n
cimpul
Subject:
se
trece
subiectul
mesajului.
5. n zona de lucru a ferestrei se trece continutul mesajului.
6. Dupa ce ati scris meajul dorit apasati clic pe butonul Send pentru a trimite mesajul.
Dupa ce ati apasat clic pe butonul Send programul ncearca sa trimita mesajul dumneavoastra. Pe
ecran va apare o fereastra care va arata stadiul trimiterii mesajului dumneavoastra.
7. Daca apare o eroare n timpul trimiterii mesajului aceasta este semnalata si se opreste trimiterea.
8. Daca mesajul a fost trimis cu succes atunci acesta este trecut n directorul Sent Items. Daca
mesajul nu a fost trimis datorita unei erori sau faptului ca nu sunteti conectat la Internet mesajul este
trecut n directorul Outbox. Pentru a trimite mesajele din directorul Outbox se apasa clic pe butonul
Send/Recv , lucru care va determina trimiterea si primirea tuturor mesajelor.

13

______________________________________________________________________________________
Primirea de mesaje
______________________________________________________________________________________

1. Pentru a primi toate mesajele noi trimise pentru dumneavoastra apasati clic pe butonul Send/Recv.
2. Daca ati primit mesaje noi, directorul Inbox va fi scris cu caractere ngrosate si n dreapta sa va fi
trecut
ntre
paranteze
numarul
mesajelor
primite.
3. Pentru a citi un mesaj apasati clic pe directorul Inbox pentru a vedea toate mesajele primite si
apasati
dublu
clic
pe
mesajul
respectiv.
4. n fereastra cu mesajul se afla trecuta adresa e-mail a celui care a trimis mesajul, data n care a fost
trimis
mesajul,
cui
a
fost
trimis
mesajul
si
subiectul
acestuia.
5. n urmatoarea parte a ferestrei este trecut mesajul propriu-zis.
6.

Mesajul

curent

poate

fi

tiparit

la

imprimanta

apasnd

clic

pe

butonul

Print.

7. Pentru a sterge mesajul curent apasati clic pe butonul Delete.

8. Pentru a raspunde la mesajul curent apasati clic pe butonul Reply si va apare fereastra cu care se
creaza mesaje cu casuta To completata cu adresa celui care a trimis mesajul, subiectul mesajului va fi
acelasi cu diferenta ca se trece "Re:" de la Reply (raspuns), iar continutul mesajului va fi mesajul
trimis de respectivul(a). Stergeti continutul mesajului si scrieti unul nou. Dupa care procedati la fel
ca la trimiterea unui mesaj.

______________________________________________________________________________________
Trimiterea fiierelor cu Outlook Express
______________________________________________________________________________________
1. Se procedeaza la fel ca la trimiterea unui mesaj normal, adica se apasa clic pe butonul New Mail si
se scrie mesajul dorit, destinatarii si subiectul.
2.
Se
apasa
clic
pe
butonul
Attach.
3. Din fereastra care apare se alege fisierul care doriti sa-l trimiteti si apasati clic pe butonul Attach.
4. Fisierul apare n fereastra mesajului n partea de jos ca si o icoana cu numele fisierului pe post de
eticheta.
5. Dupa atasarea tuturor fisierelor se trimite mesajul apasnd clic pe butonul Send.

14

M3- MATERIALE DE INSTALAII I PRELUCRAREA LOR

CONDUCTE / ROL I PROPRIETI
Conducta este un element de instalaie nchis, de form tubular, de obicei cu seciune circular,
utilizat pentru transportul fluidelor. De cele mai multe ori, prin conduct se nelege ansamblul format
din tubul propriu-zis, fitinguri (elementele de legtur), armturi i accesorii.
Funcia elementar pe care o ndeplinesc conductele instalaiei interioare este realizarea legturii
ntre armturile obiectelor sanitare i reeaua public.
Cerine pe care trebuie s le ndeplineasc conductele:
- Sanitare - sunt condiii elementare (din punct de vedere igienic), prevzute n norme i standarde
- Economice - s fie ieftine - economii n investiii, montaj facil;
- orice serviciu s fie obinut n timp minim i cu efort minim;
- s se respecte criteriul calitii: orice metru de conduct de proast calitate montat n
instalaie nseamn de fapt o risip de material, manoper i implicit reprezint bani irosii.
- Estetice - aspectul este motivat cultural: nu necesit de obicei costuri suplimentare (un anumit tip
preferat de armturi pentru obiectele sanitare, etc.).
Proprietile conductelor
* Etanare optim pentru fluide, siguran n funcionare;
* Robustee: capacitatea de a prelua suprapresiuni, lovituri accidentale sau fore externe;
*
Rezisten la coroziune i la variaii de temperatur;
* O suprafa intern ct mai neted (rugozitate mic, dar i un numr minim de mbinri);
* Elasticitate adecvat capacitatea de a prelua dilatrile datorate variaiilor de temperatur, dar i
eventuale deplasri ale elementelor de construcii i ale cldirii;
*D
urata de via ct mai lung;
*M
ontaj, ntreinere, reparaii / nlocuire ct mai uoare.
* Durata de via normat a unei conducte, n funcie de materialul din care este confecionat, variaz
dup cum urmeaz: font 80 ani, beton armat 70 ani, plastic 5055 ani, oel 40 ani, azbociment
30 ani.
Diametre nominale i presiuni nominale
- Diametrul nominal i presiunea nominal constituie elementele de baz pentru normalizarea i
standardizarea conductelor.
- Sunt astfel normalizate dimensiunile, tipurile de fitinguri/mbinri, valorile de calcul, procedurile de
producere, etc.; Dimensiunile conductelor depind de material (oel, cupru, plastic)
- Utilizarea unor valori numerice specifice face posibil cooperarea pentru crearea unui standard ISO
care reglementeaz n mod unitar producia de conducte i accesorii, indiferent de ar;
- Diametrul nominal - DN reprezint o valoare numeric prin care se denumesc n mod unitar conductele
i accesoriile acestora;
- Se obinuiete ca aceast valoare utilizat pentru etichetarea conductelor i accesoriilor s fie un
numr ntreg, ct mai aproape de dimensiunea real de fabricaie;
- n practica curent, documentaiile tehnice dau pentru DN valori care se exprim n mm,de exemplu
DN 200;
- n exprimrile verbale se adaug abrevierea DN, de exemplu diametru nominal DN 10;
- Se utilizeaz uzual urmtoarele trepte de DN: 8, 10, 15, 20, 25, 32, 40, 50, 65, 80, 100, 125, 150, 200;
Presiunea Nominal - PN este (supra)presiunea maxim n regim de funcionare la temperatura
mediului ambiant (20 C), la care este asigurat durata de via normat a mbinrilor conductelor i
armturilor.
1. n literatura tehnic presiunea nominal se noteaz prescurtat PN, urmat de o valoare numeric (care
exprim presiunea n 10-1MPa), adic PN 6 nseamn o (supra)presiune n conduct n valoare de 0.6
MPa;
2. Presiunea nominal este n realitate strict legat de temperatura de funcionare .
15

Conductele metalice i cele ceramice sunt caracterizate practic prin diametrul interior (DN/DI),
iar conductele din material plastic i cele din cupru, prin diametrul exterior (DN/DE).
Conductele din material plastic sunt produse pentru diferite trepte de presiune, prin schimbarea
grosimii pereilor i pstrarea constant a diametrului exterior. n acest mod, fitingurile se pot utiliza n
mod unitar pentru toate treptele de presiune. Diametrul exterior trebuie meninut constant (indiferent de
treapta de presiune) pentru a permite o potrivire precis cu diametrul interior al pieselor de legtur.
Materiale din care sunt confecionate conductele
a.evi din oel
n instalatii se utilizeaza teava neagra de otel si teava de otel zincata. Tevile din otel pot fi
laminate sau sudate.
1. Tevile din otel au o rigiditate foarte buna, rezistenta mare la compresiune si rezistenta structurala
ridicata.
2. Tevile din otel se mbina de obicei cu fitinguri filetate, dar si prin sudura sau folosind flanse.
3. Durata de viata este doar de aproximativ 1215 ani, n functie de debitul vehiculat, de caracteristicile
fluidului si de calitatea acoperirii cu zinc.
b.evi din font
Fonta ductila este o fonta speciala n compozitia careia s-a introdus magneziu, rezultnd un material cu o
rezistenta exceptionala. Ca urmare, fonta ductila a nlocuit n conductele publice fonta de presiune.
1. Prezinta o rezistenta foarte buna la coroziune, ceea ce o recomanda pentru montarea subterana;
2. Fonta gri este un tip special de fonta care contine si siliciu. De obicei, conductele din fonta gri sunt
emailate sau cimentate pe interior;
3. Tuburile din fonta se mbina uzual cu mufe si garnituri de cauciuc;
4. Fonta este utilizata si n instalatiile de canalizare (fonta de scurgere);
5. Avantaje: rezista la sarcini exterioare moderate, are o buna rezistenta la foc, coeficienti de rezistenta
hidraulica redusi;
6. Durata de viata este mare, s-a constatat ca tevile din fonta functioneaza fara probleme si dupa 100 de
ani;
7. Dezavantaje: fonta este casanta si are greutate mare.
c.evi din cupru
Cuprul a fost folosit de egipteni nca din anii 2500 .e.n, iar romanii l-au utilizat pentru
constructia instalatiilor de alimentare cu apa si a rezervoarelor.Tevile din cupru sunt utilizate pe scara
larga n instalatii de alimentare cu apa deoarece:
1. Se poate modela si mbina usor, nu ocupa spatiu mult, are un aspect placut;
2. Nu permite formarea crustelor pe interior, iar pierderile de presiune sunt reduse (suprafata neteda);
3. Greutatea este mica, transportul si montajul se fac usor, durata de viata este mare.
4. Se mbina cu fitinguri, prin sudura.
Reguli pentru proiectare:
Tevile din cupru nu sunt recomandate daca apa are un pH mai mic de 6.5;
Preluarea dilatarilor termice se face la fel ca si pentru conductele din material plastic;
ntr-o instalatie n care se monteaza att tevi din otel, ct si tevi din cupru, cuprul trebuie montat
ntotdeauna dupa otel n directia curgerii, pentru a evita pericolul de coroziune.
d.evi din plumb
Plumbul este cel mai vechi material utilizat n instalatiile de apa. Exista tevi din plumb de
presiune si tevi din plumb de scurgere (pentru canalizari).
1. Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicatii speciale;
2. mbinarile se executa prin lipire cu aliaj de cositor;
3. Plumbul este utilizat pentru conductele de legatura la unele obiecte sanitare, pentru apele uzate
radioactive sau n laboratoare, pentru evacuarea apelor uzate corozive.

16

4. Este din ce n ce mai rar utilizat n instalatiile de canalizare, iar UE a interzis folosirea plumbului n
instalatiile de apa, datorita pericolului pe care l prezinta asupra sanatatii (Pb face parte din categoria
metalelor grele care provoaca n timp otravirea organismului)
e.Tuburi din gresie ceramic antiacid
Se foloseste pentru sistemele de canalizare (montaj ngropat). Desi rezista foarte bine chimic la
agresivitatea solului si la efluentii corozivi, materialul este casant. mbinarea se realizeaza cu mufe si
inele de cauciuc. S-a constatat ca mbinarile realizate nainte de 1990 sunt adesea defectuoase au loc
scurgeri din sistemul de canalizare.
f.evi din sticl
Sunt fabricate dintr-o sticla speciala (borosilicat cu slab continut alcalin) cu coefficient de
dilatare termica redus. Se utilizeaza n principal pentru canalizarea lichidelor corozive n industria
chimica, farmaceutica si alimentara. Sticla este foarte casanta.
g.Tuburi din azbociment
Conductele din azbociment sunt realizate dintr-un amestec de ciment, fibre de azbest si apa. Au
greutate redusa, rezista bine la presiune, ndoire, nghet, temperaturi nalte, foc. Nu rezista la lovituri si
socuri. Se utilizeaza la aductiunile de apa si la retelele de canalizare. Fibrele de azbest au o influenta
negativa asupra sanatatii, pericolul fiind mortal daca sunt inspirate n plamni.
h.evi din material plastic
Conductele din plastic sunt confectionate dintr-un material care contine ca ingredient esential
una sau mai multe substante organice polimerice. Daca este supus la temperaturi ridicate si la presiune,
materialul plastic curge si poate fi usor prelucrat sub forma de tevi.
1. Avantaje: cost initial redus, greutate redusa, flexibilitate ridicata;
2. Rezistenta ridicata la coroziune;
3. Tevile pot avea lungimi mari;
4. Proprietatile sunt date n tabelul 5.2, ca valori medii la temperatura de 20C

17

Se recomanda proiectarea unitara a instalatiilor de alimentare cu apa rece si

calda, daca este posibil folosind acelasi tip de material plastic pentru conducte.
n ultima perioada, n instalatii se utilizeaza din ce n ce mai mult evile multistrat:
1. Combina avantajele tevilor din plastic cu avantajele tevilor metalice;
2. Suprafata interioara a tubului (material plastic) prelungeste durata de viata a conductei, fiind neteda
din punct de vedere hidraulic;
3. Stratul de metal intermediar asigura rigiditatea necesara mpotriva suprapresiunilor, uniformitatea
profilului, elimina dilatarile termice importante pe care le prezinta materialul plastic;
4. Stratul de plastic exterior are o functie de protectie;
5. mbinarile se realizeaza cu fitinguri din alama cu suprafata nichelata, care au o durata de viata lunga;
6. Teava multistrat are parametri tehnici exceptionali si se mbina cu usurinta;
7. mbunatateste parametrii acustici ai instalatiei (stratul exterior din material plastic are proprietati
absorbante).

Materialul conductelor de apa utilizate n instalatiile interioare, conform standardului STN EN

806-1, poate fi:
1. Tevi de otel laminat;
2. Tevi de otel zincat;
3. Tevi de cupru;
4. Tevi de alama;
5. Tevi din material plastic;
6. Tevi de sticla;
cu mentiunea ca pentru alimentarea cu apa potabila nu se poate folosi teava de otel neagra.
Piese instalatii de apa
.

18

Armaturi pentru instalatii de apa

M4 PLANURI DE INSTALAII
19

4.1. Semne convenionale pentru instalaii

GLOSAR DE TERMENI
Convenional stabilit printr-o convenie;
Cota - valoarea numeric a dimensiunii reperului cotat. Se nscrie la mijlocul liniei de cot, la 1-2 mm
deasupra;
Cota radier cota fundului caminului,
Cota terenului nivelul terenului in stadiul final al lucrarilor,
Desen de execuie desen definitiv ntocmit la scar, care servete la executarea produsului reprezentat,
cuprinznd toate datele necesare n acest scop;
Desen de instalatii mijlocul de reprezentare pentru executia instalatiilor interioare si exterioare aferente
cladirilor, pe baza principiilor generale , stabilite prin standarde privind proiectarea si executarea lor,
Desene de detaliu reprezentarea elementelor de amanunt care nu par destul de clare pe desenele in plan si
schema, la o scara convenabila 1:10,...1:1.
Desene in plan vederi ale instalatiilor la fiecare nivel al cladirii , intocmite pe planurile de arhitectura,
Hasuri notari grafice conventionale pentru a pune in evidenta sectiuni prin diferite materiale,
Linia de cot - este linia pe care se nscrie cota respectiv, se traseaz cu linie continu subire i se termin la
unul sau ambele capete cu sgei. Se traseaz paralel cu elementul cotat la o distan de minim 7 mm de linia de
contur;
Plan de executie cuprinde punctele de racord, retelele subterane si legatura lor cu cladirile din teren pe care le
deservesc la scara 1 ;500 sau 1 :1000,
Plan de situatie cuprinde obiectul proiectat in cadrul vecinatatilor lui , cu retele existente si proiectate ,
executat la scara 1 :500, 1 :1000 sau 1 :5000,
Profilul in lung reprezinta la scara elementele necesare pozarii in pamant a conductelor, si cuprinde cotele
corespunzatoare fata de repere fixe,
Proiecia ortogonal proiecia la care proiectantele sunt paralele ntre ele i totodat perpendiculare pe planul
de proiecie;
Proiecie reprezentarea pe un plan a unui obiect din spaiu, a unei figuri etc.
Proiectie izometrica reprezentarea prin metodele proiectiei axonometrice, pe directiile axelor de coordonate (
perspectiva cavaliera),
Releveu schema intocmita dupa o instalatie existenta
Scheme de montaj desene cu precizarea tuturor elementelor materiale ce alcatuiesc reteaua,
Schia un desen care se ntocmete cu mna liber, respectnd proporiile ntre dimensiunile piesei n limitele
aproximaiei vizuale;
Sectiunea reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a obiectului, dupa intersectia cu o suprafata de
sectionare si indepartarea imaginara a partii de deasupra planului de sectionare;
Sectiuni verticale reprezentarea elementelor verticale ale instalatiilor care deservesc toate nivelurile cladirii,
Vederea proiecia ortogonal care indic partea vizibil a unui obiect.

FISA DE LUCRU
Activitate de lucru individual
Avand in vedere capitolul linii, culori si semne conventionale folosite in desenul de instalatii sa
se completeze tabelul de mai jos cu simbolurile in litere care corespund semnului conventional STAS al
fluidului transportat.
Linii si culori conventionale pentru conducte care transporta fluide
(extras din STAS 185/1 - 89).
20

FISA DE LUCRU
Activitate de lucru individual
Conform STAS 185/3 - 89 reprezentarea prin semne conventionale a arrnaturilor de serviciu
folosite in desenul de instalatii tebnico - sanitare se face in plan si in schema.
In tabelul de mai jos reprezentarea este facuta numai in plan, se cere reprezentarea armaturilor de
serviciu in schema consultand tabelele cu semnele conventionale pentru imbinari, fitinguri si piese
auxiliare.

21

Armaturi de serviciu.

FISA DE LUCRU
Activitate de lucru individual
Conform STAS 185/4 - 84 reprezentarea prin semne conventionale a obiectelor sanitare folosite
in -desenele de instalatii tehnico - sanitare se face in plan si in schema.
In tabelul de mai jos reprezentarea este facuta numai in schema, se cere reprezentarea obiectelor
sanitare in plan consultand tabele cu sernne conventionale pentru imbinari, fitinguri, obiecte sanitare si
piese auxiliare.
Semne conventionale pentru obiecte sanitare (extras din STAS 185/4 - 84)

22

4.2. Planuri i proiecte de instalaii

FISA DE LUCRU
Activitate independenta
Analizati planul de situatie de mai jos si completati tabelul:

23

Elementul reprezentat

Hg

24

Denumirea

CP
Dn
Hg
He
C
GS
CR
FISA DE DOCUMENTARE
Reprezentarea profilului longitudinal al canalizarii
Profilul longitudinal al retelei de alimentare cu apa si al canalizarii este necesar pentru executarea
retelelor exterioare proiectate pe intreg traseul acestora.
Se intocmesc utilizand doua scari :
- scara lungimilor 1:500
- scara inaltimilor 1:50 , mai mare , pentru a evidentia variatiile de nivel ale terenului si panta.
Desenul cuprinde :
sectiunea prin teren ,
axa caminului,
caminele de vizitare, cu linia terenului amenajat,
cota terenului,
cota radierului,
distante partiale si cumulate ,
diametrele,
pantele si adancimea caminu
Pentru planul de situatie dat in fisa sunt prezentate profilele in lung pentru :
a. reteaua de alimentare cu apa intre caminele N1 si N3

25

Si pe intreg traseul N1 pana la N9

b. canalizare menajera intre C1 si C4

4.3. Desene de execuie specifice instalaiilor sanitare i de gaze

FISA DE LUCRU
Activitate de lucru individual
Desenele intocmite in vederea execuiei instalaiei tehnico - sanitare cuprind planurile tuturor
nivelurilor pe care se desfoar instalaiile precum si schema desfurata intocmita dupa regulile
generale ale desenului tehnic.
1. Lucrnd cu clasa pe grupe de elevi se cere:
a - pentru instalaia din camera de baie a unui closet prezentata in elevaie sa se intocmeasca
schema desfurata.
b - pentru instalaia din camera de buctrie a unui spltor de vase prezentata in plan sa se
intocmeasa schema desfurata.

26

Instalatia unui closet: a - vedere in elevatie;

Camera de bucatarie: a plan.
2. Studiati desenul de mai jos ; precizati elementele componente indicate prin cifre.

27

M5 SISTEME EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU AP

5.1. Sisteme exterioare de alimentare cu ap
Scheme generale de alimentare cu ap

a instalaiilor din cldiri

Apa constituie unul din elementele care condiioneaz desfurarea vieii oamenilor i intervine
ca un factor determinant in aproape toate procesele tehnologice.
Cantitile de ap necesare pentru satisfacerea consumului, precum i variaiile acestuia n
perioada de exploatare , constituie pentru sistemele de alimentare i distribuie a apei un element
fundamental de care depinde n mare msur alegerea soluiilor tehnice , privind: sursa de alimentare
cu ap, procesul tehnologic de tratare a apei, transportul i nmagazinarea apei , precum i schema
de distribuie a apei la consumator . Instalaiile exterioare i interioare de alimentare cu ap pentru
cldirile de locuit , social culturale , industriale i agrozootehnice , comport cheltuieli de
investiie foarte mari , astfel c , determinarea judicioas a consumurilor i cantitilor de ap
necesare asigur i condiioneaz eficiena economic n timp a acestor investiii.
Sistemul de alimentare cu ap reprezint totalitatea construciilor i instalaiilor utilizate pentru
satisfacerea necesarului de ap al centrelor populate i industriale i se compune din : captarea apei,
instalaiile pentru corectarea calitii sau tratarea apei , transportul (aduciunea ), nmagazinarea ,
pomparea i distribuia apei.
Captarea cuprinde construciile i instalaiile necesare colectrii apei din sursele naturale i deci
nu poate lipsi din nici un sistem de alimentare cu ap. Apele preluate din surse naturale sunt tratate n
instalaiile speciale de corectare a caracteristicilor calitative ale apei pentru a corespunde scopurilor n
care sunt utilizate.
ntre captare i instalaiile de tratare, apa este transportat prin aduciuni sau apeducte care sunt
costituite din conducte i canale. Deoarece consumul de apa din cldiri este variabil n timp, pentru
compensarea zilnic a debitelor de consum cu cele de alimentare, se prevd rezervoare n care se
inmagazineaz o anumit cantitate de ap. Dac relieful permite, rezervoarele de nmagazinare se pot
amplasa la nlime, pentru a asigura astfel i presiunea n reeaua de distribuie . Rezervoarele sunt
obligatorii n orice schem de alimentare cu ap.
n centrele populate i n industrii, alimentarea cu ap este realizat printr-o reea, care cuprinde
toate conductele , armturile, instalaiile i construciile accesorii necesare asigurrii transportului i
distribuia apei de la rezervoare pn la cel mai ndeprtat punct de consum..
Regimul de presiune al apei din conductele magistrate (stabilit in functie de inaltimile cladirilor, de
lungimea retelei, de debitele si presiunile necesare la consumatori) este asigurat de statiile de pompare
orasenesti, care functioneaza interconectate in sistem.
Staiile de pompare asigur ridicarea presiunii apei din conducte la valoarea necesar, pentru a fi
transportat la distan i pentru a asigura presiunile necesare apei la consumatori. Staiile de pompare
se prevd ori de cte ori este necesar , de exemplu: intre captare si staia de tratare a apei, dac aceasta
din urm este amplasat la o cot mai ridicat decat captarea , in reeaua de distribuie etc. Staiile de
pompare pot fi cuplate cu rezervoarele de acumulare a apei.
Schemele caracteristice pentru alimentarea cu ap a centrelor populate i a industriilor prezint
anumite particulariti i depind de: natura sursei de ap, de relieful terenului, de debitele, presiunile i
calitile apei necesare la consumatori , de regimul defuncionare al consumatorilor etc.
a. Surse de alimentare cu ap
Apa constituie unul din elementele care conditioneaza desfasurarea vietii oamenilor si intervine
ca un factor determinant in aproape toate procesele tehnologice.
Sursele de apa din natura trebuie sa asigure alimentarea cu apa, din punct de vedere cantitativ si
calitativ, a consumatorilor din centrele populate, industriale si agrozootehnice.
Principalele surse de alimentare cu ap sunt:
28

- de suprafat : ruri, fluvii, lacuri, mri i oceane;

- subterane: straturi acvifere i izvoare; apele subterane provin din infiltraia direct a
precipitaiilor atmosferice , din infiltraia apelor de suprafat prin malurile permeabile ale rurilor i
lacurilor i din condensarea vaporilor de ap in porii rocilor subterane. Apele subterane pot circula fie
prin porii nisipurilor si pietriurilor formnd straturi acvifere continue, fie prin fisurile rocilor
calcaroase formnd straturi acvifere discontinue.
Apele provenite din aceste doua surse se deosebesc din punct de vedere atat cantitativ cat si
calitativ. Astfel , calitatea apelor subterane permite , adesea , utilizarea lor directa ca ape potabile
sau industriale , pe cand apele de suprafata necesita o tratare prealabila datorita unui anumit grad
de impurificare. Numarul surselor subterane este cu mult mai mic decat al celor de suprafata si
de aceea , primele sunt utilizate , in principal , pentru alimentarea cu apa potabila , iar ultimele atat
pentru alimentarea cu apa potabila , cat mai ales pentru alimentarea cu apa industriala.
In anumite conditii hidrogeologice, apa subterana poate iesi la suprafata terenului sub forma de
izvoare, care sunt preaplinuri ale apelor freatice.
Izvoarele pot fi:
- ascendente, cand presiunea apei subterane este mai mare decat presiunea la iesire, stratul
acvifer fiind cuprins intre doua straturi impermeabile;
- descendente, cand stratul acvifer sustinut de un strat impermeabil iese la suprafata.
5.2. Surse de captare
a. Captarea apelor de suprafa
Ca surse de suprafata sunt folosite in mod obisnuit rurile si lacurile, intrucat celelalte surse
(marile, oceanele etc.) au un grad ridicat de mineralizare si tratarea acestora ridica mult costul apei.
Problemele principale ale captarilor din rauri sunt urmatoarele: amplasamentul captarii in plan si
in adancime si adoptarea sistemului constructiv de realizare a captarilor.
Priza se amplaseaza in locul in care sunt intrunite conditiile de calitate ale apei si de asigurare
continua a debitului necesar. Deci, se va amplasa in amonte de centrele populate sau de zonele
industriale, acolo unde nu sunt surse de poluare, intr-o zona stabila a albiei raului adica in zona in care se
mentin adincimea si forma albiei in orice regim hidraulic de curgere a raului.
Dupa adancimea apei in dreptul captarii, se disting urmatoarele captari din rauri:
- captari din rauri cu adancime mare, amplasate fie in mal, fie in albie si avand caracter definitiv
sau provizoriu (captari mobile);
- captari din rauri cu adincime mica, care se pot realiza cu baraj de derivatie sau sub fundul
raului.
a.1. Captarea apei din rauri cu adancime mare
Cuprinde urmatoarele elemente: priza, statia de pompare a apei brute si conductele de legatura, si
se poate realiza in mal sau in albie.
Captarea in mal este o constructie care cuprinde: camera de priza din beton armat, executati in
cheson cu aer comprimat, in care apa patrunde prin ferestre (inferioare pentru niveluri mici si superioare
pentru niveluri mari ale apei) prevazute cu gratare si vane de inchidere-deschidere; din camera de priza
apa trece printr-un sistem de site, care realizeaza o prefiltrare, in compartimentul de aspiratie, de unde
este aspirata de o pompa, printr-o conducta, prevazuta la capatul inferior cu un sorb pentru a evita
patrunderea nisipului, a altor impuritati etc.
Captarea in albie este indicata cand la nivelul apelor minime raul are o adincime suficienta
pentru amplasarea prizei in mijlocul albiei . Pentru protectia prizei contra gheturilor, a plutitorilor etc., se
amenajeaza o constructie din beton armat numita crib. Apa patrunsa in priza este condusa printr-o
conducta, sifonata intr-o camera (put) colectoare. Amorsarea conductei sifonate care are panta continua,
catre camera colectoare, se face cu ajutorul unei pompe de vacuum. Din camera colectoare apa este
aspirata cu ajutorul pompelor ca si la captarea in mal.
b. Captarea apelor subterane
29

Captarile de ape subterane se clasifica dupa dimensiunea principala a dispozitivului de captare in:
captari verticale (prin puturi) si captari orizontale (prin drenuri si galerii).
Captarile prin puturi se adopta in cazul straturilor freatice situate la admcimi mai mari de 78 m,
iar captarile orizontale in cazul straturilor freatice de grosimi mici (de 2 3 m), aflate la adancimi de 7
8 m sub nivelul terenului.
b.1. Captri cu puuri
Puturile sunt constructii pentru captarea apei subterane, a caror dimensiune principal este situata
pe verticala; se folosesc pentru straturi de adancime mare, in care grosimea stratului de apa este de cel
putin 3 m; dupa modul de execute se disting: puturi sapate, puturi forate si puturi infipte.
Puturile sapate se construiesc din beton, prin metoda chesonului deschis si sunt prevazute la baza
cu un cutit metalic sau din beton armat de forma inelara.

Captare in malul raului

a cu pompe cu axa orizontala; b cu pompe cu axa verticala;

1 nivelul minim al apei cu asigurarea normata; 2 nivelul maxim al apei cu asigurarea normata; 3
nivelul apelor mari, anuale; 4 constructji de captare; 5 statie de pompare; 6 fereastra
inferioara cu gratar si vana; 7 fereastra superioara cu gratar si vana; 8 camera de priza; 9 site;
10 camera de aspirate ;11 rezervor de vacuum; 12 pompa de vacuum; 13 pompa centrifuga
cu axa orizontala; 14 pompa centrifuga cu axa verticala; 15 electromotor; 16 sorb; 17
clapeta de retinere: 18 robinet de inchidere; 19 ventil de siguranta.

30

Puturile forate au diametru mic (0,100,60 m) si sunt alcatuite din coloane tubulare de otel (peretele
putului si coloana filtranta). Peretele putului forat are forma telescopica, iar coloana filtranta trebuie sa
aiba o lungime corespunzatoare grosimii stratului acvifer.
In cazul mai multor straturi acvifere se monteaza un filtru in dreptul fiecarui strat exploatat.
Coloana filtranta este prevazuta cu orificii prin care patrunde apa. La partea superioara, putul este
prevazut cu un camin cu capac de acces si conducta de aerisire. Prin camin trece conducta de aspiratie a
apei la pompa.
Puturile infipte sunt de constructie metalica si au diametrul foarte mic (0,0250,060 m). La partea
inferioara au un sabot care se infige in sol prin batere cu soneta. Puturile infipte se folosesc pentru
debite foarte mici, captate din straturi aflate la mica adincime (cel mult 4 m), iar extragerea apei din put
se face cu pompa.
b.2. Captri orizontale prin drenuri i galerii
Drenurile si galeriile sunt constructii pentru captarea apei subterane a caror dimensiune principala este
pe orizontala, si pot fi:
drenuri si galerii interceptoare , cand directia lor formeaza un front perpendicular sau oblic fata de
directia curentului subteran;
drenuri si galerii radiale, cand acestea converg catre o camera colectoare a captarii.
Drenurile sunt nevizitabile, iar galeriile sunt captari vizitabile; ambele se adopta insa in cazul
straturilor acvifere freatice de grosime mica (sub 2-3 m) si aflate la adancime mica in sol (sub 7-8 m).
Tuburile de drenaj se executa din beton si sunt prevazute cu orificii pentru patrunderea apei,
denumite barbacane. Tuburile se asaza la baza stratului freatic, intr-o transee executata cu pereti verticali
sprijiniti cu palplanse (batardou) si umpluta cu material filtrant. Spre deosebire de puturi, care au numai
rolul de a capta apa, drenurile si galeriile au atat rolul de a capta apa, cat si de a o transporta catre
camera colectoare; de aceea ele se monteaza cu panta catre camera colectoare. Pentru controlul
functionarii se prevad camine de vizitare la distanta de 50 m unul de altul la drenuri, si la 150 - 200 m la
galerii vizitabile. Camera colectoare se executa de forma unui put sapat fara barbacane, cu fundul etansat
cu un dop de beton si prevazuta cu organe de inchidere si dispozitive de masurare a debitelor pentru
fiecare ramura de dren racordat la ea.
5.3. Staii de tratare
a.Condiii de calitate ale apei potabile i industriale
Apa necesara alimentarii instalatiilor din cladiri trebuie sa aiba o anumita calitate, exprimata prin
ansamblul proprietatilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice etc. Calitatea apei este diferita
in functie de scopul in care este utilizata. Astfel, pentru consumul menajer, pentru prepararea produselor
alimentare, pentru adaparea animalelor etc., apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate, pe
cand apa necesara pentru racirea agregatelor, pentru spalarea materialelor etc., poate fi nepotabila, dar
trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de tehnologia de fabricatie.
Proprietafile fizice principale ale apei sunt: tulbureala, culoarea, temperatura, conductivitatea
electrica si radioactivitatea.
Tulbureala sau turbiditatea apei se masoara in grade pe scara silicei, un grad de tulbureala
corespunzand, prin comparatie, unei emulsii etalon avand 1 mg pulbere de silice fin divizata. Apa este
potabila daca are cel mult 5 grade de tulbureala. Inversul tulburelii este limpezimea sau limpiditatea
apei.
Culoarea apei se exprima, de asemenea, in grade si se determina prin comparatie cu o solutie
etalon in scara platino-cobalt. Solutia care contine 500 mg platina si 241 mg cobalt la 1 dm3 de apa
distilata sub forma de cloroplatinat de potasiu si clorura de cobalt hidratata, reprezinta etalonul de 500 de
grade de culoare. Treptele scarii culorii se deduc din aceasta solutie, prin diluare, un grad de culoare
corespunzand la 1 mg de platina la 1 dm3 de apa distilata.
Temperatura apelor naturale variaza in functie de provenienta lor (de suprafata sau subterana),
dupa clima si anotimp. Astfel, apele subterane de mica adancime (10-30 m sub nivelul terenului) au
temperatura cuprinsa intre 8 si 10 C, iar pe; masura ce adancimea creste, temperatura creste cu cate 1
C la fiecare 33-35 m (gradientul geotermic). Apele de suprafata au temperaturi cuprinse intre 0C
31

(iarna) si 25-26C (vara) urmarind, in general, variatia temperaturii aerului atmosferic. Apa potabila
trebuie sa aiba o temperatura cuprinsa intre 7 si 15 C.
Conductivitatea electrica este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric.
Conductivitatea electrica a apei creste odata cu continutul ei in substante dizolvate. De regula, se
determina rezistivitatea electrica a apei care este inversul conductivitatii. Variatia brusca a rezistivitatii
indica aparitia unei surse de infectie a apei.
Proprietatile chimice ale apei se exprima cu ajutorul urmatorilor indicatori globali: reziduul fix,
reactia apei, duritatea, substantele organice si continutul in gaze. Compozitia chimica a apei se
determina prin analiza chimica cantitativa si calitativa. Continutul de substante in suspensie (mg/l),
exprima gradul de impurificare a apei cu substante solide insolubile.
Reactia apei este in functie de substantele minerale si organice dizolvate si poate fi: acida,
alcalina sau neutra. Calitativ reactia apei se poate determina cu ajutorulul reactivilor (fenolftaleina,
metiloranj etc.) care schimba culoarea solutiei dupa tipul reactiei. Cantitativ, reactia apei se elimina cu
ajutorul cologaritmului concentratiei ionilor de hidrogen in 1I apa, notata cu pH; daca pH=7 reactia este
neutr, pH>7 reprezinta reactia alcalina si pH<7 reactia acida. Apele naturale, potabile, au pH=6...8,5.
Practic, limitele de variatie ale pH-ului sunt intre 0 si14.
Duritatea apei este proprietatea care i-o confera apei compusii de calciu si magneziu aflati in
solutie (carbonate, sulfati, azotati, cloruri, fosfati, silicati etc.).
Duritatea totala Dt a apei este concentratia totala de ioni de calciu si de magneziu aflati in
solutie (azotati, sulfati, cloruri, fosfati, silicati) si se masoara in grade. Duritatea apei datorata
carbonatilor se pierde prin fierbere si din aceasta cauza se numeste duritate temporara. Restul
compusilor de calciu si magneziu care raman in solutie si dupa fierbere alcatuiesc duritatea permanenta.
Suma duritatilor temporara si permanenta reprezinta duritatea totala.
Apa potabila trebuie sa aiba o duritate permanenta de cel mult 12 grade si o duritate totala de cel
mult 20 grade. Peste aceste limite, apa se digera greu. In cazane si in schimbatoare de caldura, apa dura
produce cruste de carbonat de calciu care, pe de o parte micsoreaza schimbul de caldura (randamentul
caloric) si pe de alta parte datorita coeficientului lor de dilatare diferit de al otelului poate duce la
explozia cazanelor. De aceea, cazanele se alimenteaza obligatoriu cu apa dedurizata.
Alcalinitatea totala a apei este data de concentratia totala de hidroxizi, carbonati, bicarbonati,
fosfati si alti anioni ai acizilor slabi in solutie, exprimata in unitati echivalente.
Substantele organice dizolvate in apa provin din resturi de plante si animale si se determina, global,
prin tratarea apei cu substante oxidante cum sunt: permanganatul de potasiu (KMnO 4 ) sau cromatul de
potasiu (KCrO 4 ).
Gazele continute in apa provin atat prin dizolvare cat si prin contactul apei cu atmosfera sau cu
emanatiile de gaze din subsol. Astfel, 1 dm3 de apa contine, in medie, 24...40 cm3 aer dizolvat.
Proprietatile organoleptice ale apei sunt gustul si mirosul si se determina cu ajutorul simturilor,
de catre personal specializat (degustatori) pe baza unei scari cu sase gradatii: 1-inodor (insipid); 2foarte slab; 3-slab; 4-perceptibil; 5-pronuntat; 6-foarte pronuntat. Gustul si mirosul depind de
cantitatea si natura substantelor dizolvate in apa. Apa, chimic, pura este fada. Pentru ca apa sa fie
potabila nu trebuie sa depaseasca gradatia 2.
b. Procese i instalaii pentru corectarea calitii apei
Apele din surse de suprafata si uneori cele subterane nu au calitati corespunzatoare pentru
utilizare ca apa potabila sau industriala, de aceea trebuie sa fie corectate in instalatii de tratare sau de
imbunatatire a calitatii.
Protectia calitatii apei, pe intreg itinerarul, de la captare la utilizatori, contribuie direct la
satisfacerea cerintei de calitate privind igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.
Procesele principale de corectare a calitatii apei, precum si constructiile si instalatiile care le
realizeaza efectiv, sunt urmatoarele:
- sedimentarea folosind deznisipatoare si decantoare;
- coagularea folosind instalatii pentru prepararea si dozarea coagulantului, cu camere de amestec
si camere de reactie;
32

- filtrarea biologica prin filtre lente si rapide;

- dezinfectarea cu instalatii de dezinfectare cu clor, fluor etc.;
- corectarea proprietatilor organoleptice ale apei, folosind filtru cu carbune activ;
- reducerea duritatii apei, prin procedee chimice, fizice sau combinate.
Depunerea gravitationala a particulelor solide din apa, cu viteza constanta, datorita vascozitatii
apei, se numeste sedimentare si se realizeaza in bazine de sedimentare. Constructiile si instalatiile in
care au loc procesele de limpezire prin coagularea si sedimentarea particulelor sunt: deznisipatoarele,
instalatiile de tratare cu coagulant si decantoarele.
b.1. Deznisiparea apei
Procesul de sedimentare pentru retinerea nisipului se numeste deznisipare si are loc in bazine
numite deznisipatoare. Deznisipatoarele preced decantoarele in schema tehnologica de tratare a apei si se
prevad cand intr-un timp relativ scurt, se depune cel putin 25-30% din cantitatea de nisip continut in apa.
Dupa sensul de curgere al apei se disting: deznisipatoare orizontale si verticale.
Deznisipatoarele orizontale se construiesc din beton sau beton armat si se compun din: camera de
linistire si distributie a apei brute care face trecerea de la conducta de apa bruta la cmerele de
deznisipare, camera de deznisipare sau de colectare a nisipului, camera de colectare a apei deznisipate,
dispozitiv de curatire si stavile.
Deznisipatoarele verticale se utilizeaza in locuri in care nu se dispune de spatiu suficient sau care
ar necesita lucrari mari de terasamente pentru montarea deznisipatoarelor orizontale. In deznisipatoarele
verticale apa circula de jos in sus cu o viteza mai mica decit viteza de sedimentare a nisipului, astfel ca
timpul de trecere al apei prin deznisipator este de 30 60 s.
b.2. Instalaii de coagulare
Aceste instalatii se monteaza in schema tehnologica de tratare a apei intre deznisipatoare si
decantoare si sunt alcatuite dintr-o statie de gospodarire a reactivilor, camera sau bazin de amestec si
bazinul de reactie.
In statia de gospodarire a reactivilor au loc inmagazinarea, pregatirea si dozarea reactivilor.
Inmagazinarea reactivilor are drept scop asigurarea unei rezerve necesare pentru continuarea
procesului tehnologic in cazul unor intreruperi in aprovizionarea cu reactivi (de cel mult 10 - 15 zile),
din diverse cauze (viscol, dificultati de transport etc.).
Pregatirea si dozarea reactivilor comporta urmatoarele operatii:
dizolvarea reactivului intr-un vas care contine o solutie concentrata de coagulant (acest vas nu
este necesar in cazul alcalinizarii cu var);
pregatirea solutiei diluate de coagulant si a emulsiei de lapte de var, in doua vase separate;
dozarea solutiei de coagulant, respectiv dozarea laptelui de var.
Apa curata este introdusa in vasul de dizolvare a reactivului, corespunzator cantitatii de
coagulant folosite la o pregatire, dupa care se introduce cantitatea de reactiv necesara si se lasa sa se
dizolve. Solutia astfel preparata este diluata si trecuta apoi in vasul de dozare care are un dispozitiv cu
plutitor pentru luarea unui debit constant. De aici solutia se introduce in bazinul de amestec.
b.3. Decantoare
In decantoare are loc procesul de sedimentare atat al suspensiilor gravimetrice, cat si al celor
coloidale care se depun dupa tratarea cu coagulanti. Dupa sensul de circulate al apei, decantoarele sunt:
orizontale-longitudinale si verticale.
In decantoarele orizontale-longitudinale, apa este adusa prin conducta de alimentare si introdusa
in camera de distributie, de unde trece in camera de decantare printr-un perete cu orificii pentru
distributia uniforma a apei pe intreaga latime. Suspensiile se depun pe fundul inclinat al camerei de
decantare de unde namolul este evacuat periodic printr-o galerie, prin manevrarea unei vane de perete.
Dupa sedimentarea suspensiilor, apa este decantata, respectiv trecuta peste un deversor pe
coronamentul caruia este montat un gratar metallic.
33

Decantoarele radiale sunt decantoare orizontale de forma cilindrica. In aceste decantoare apa
circula radial de la central bazinului catre rigola periferica (jgheabul de colectare) a apei decantate.
Evacuarea depunerilor se face prin deschiderea periodica a vanei de pe conducta de golire.
Decantoarele verticale sunt bazine cilindrice in care apa bruta intra printr-un cilindru central pe
care-l parcurge vertical de sus in jos si apoi se ridica in exteriorul acestuia devenind curent ascendent, cu
o viteza mai mica decit viteza de depunere a suspensiilor. Apa decantata este colectata printr-un jgheab
periferic amplasat la partea superioara a decantorului, iar namolul rezultat este colectat pe fundul inclinat
al acestuia si evacuat printr-o conducta de golire.
b.4. Instalaii de filtrare
Filtrarea este procesul de limpezire practic completa a apei, prin retinerea suspensiilor din apa de
catre nisipul filtrant, prin fenomenul de adsorbtie si prin efectul de sita al nisipului.
In functie de viteza de filtrare se disting: filtre lente, filtre rapide si filtre ultrarapide.
b.4.1. Filtre lente
In filtrele lente viteza de filtrare este apropiata ca valoare de viteza de miscare a apei in straturile
subterane de apa. Aceste filtre prezinta avantajul unei limpeziri aproape complete a apei, dar si
dezavantajul unor dimensiuni mari.
Apa bruta parcurge filtrul de sus in jos si particulele in suspensie sunt retinute in stratul superior
de nisip la suprafata caruia se formeaza o membrana biologica de 23 cm grosime, alcatuita in
principal din microorganisme vegetale si animale aerobe, in care sunt retinute majoritatea bacteriilor ce
se afla in apa. Restul masei filtrante de nisip ramine practic lipsita de impuritati.
In timpul functionarii unui filtru lent de disting trei faze: punerea in functiune a filtrului, filtrarea
apei si curatirea filtrului.
Din observatii practice se constata ca durata perioadei unui ciclu de functionare la un filtru lent
este de 20-50 zile.
Filtrul lent se curata periodic. Aceasta operatie consta in golirea filtrului, scoaterea si indepartarea
stratului de nisip murdarit (de 23 cm grosime); se executa manual cu unelte terasiere. Dupa aceasta,
filtrul se lasa sa se aeriseasca 23 zile, se completeaza stratul de material filtrant, se dezinfecteaza cu
hipermanganat de potasiu sau cu clorura de var, se umple cu apa filtrata si se repune in functiune.
b.4.2. Filtre rapide
In filtrele rapide viteza de filtrare este mai mare (120-180 m/zi) decit in filtrele lente; ca atare
calitatea apei filtrate este mai slaba, intrucat practic lipseste membrana biologica. Aceasta face ca dupa
filtrare sa fie necesara si operatia de dezinfectare a apei, pentru a o aduce la conditiile de calitate ale apei
potabile.
Filtrarea apei in filtre rapide are loc in toata masa materialului (nisipului) filtrant.
Filtrele rapide pot fi deschise (cu nivel liber) sau inchise functionand sub presiune.
b.5. Instalaii de clorare (dezinfectare) a apei
Dezinfectarea apei este operatia prin care numarul de bacterii este redus sub limita admisibila
pentru a nu fi daunatoare organismului uman.
Pentru dezinfectarea apei se pot utiliza urmatoarele metode:
metode chimice, prin tratarea apei cu clor sau ozon;
metode fizice, prin utilizarea caldurii, electricitatii, razelor ultraviolete etc.;
metode biologice, ca de exemplu: membrana biologica a filtrelor lente;
metode oligodinamice, prin folosirea actiunii bacteriene a ionilor de argint, cupru etc.
In practica cel mai mult se utilizeaza dezinfectarea apei cu clor gazos, folosind aparate de clorare,
numite cloratoare sau clorizatoare . Clorul este comprimat la presiunea de 68 ata in butelii din otel, care
sunt aduse si asezate pe un cantar zecimal. Cunoscind cantitatea initiala de clor si masurand cantitatea de
clor ramasa in butelii, prin diferenta acestora se obtine cantitatea de clor consumata in instalatie.
Aparatele de clorare si conductele de legatura se executa din materiale care nu sint atacate de
clor, cum sint : tevi din materiale plastice, metal (otel) argintat, sticla, ebonita etc.
b.6. Corectarea caracteristicilor chimice ale apei
34

Principalele procese pentru corectarea caracteristicilor chimice ale apei sunt: deferizarea,
demanganizarea, reducerea duritatii si eliminarea gazelor dizolvate.
Compusii solubili ai fierului si manganului (bicarbonat feros, sulfat feros, compusi humici etc.)
se gasesc impreuna in apele subterane si uneori si in cele de suprafata, astfel ca operatiile de deferizare si
demanganizare sunt asemanatoare si se realizeaza in practica simultan, utilizindu-se urmatoarele
procedee :
oxidarea cu ajutorul aerului atmosferic, urmata de limpezirea apei;
filtrarea dubla;
oxidarea cu reactivi chimici;
utilizarea schimbatorilor de ioni.
Reducerea duritatii apei se poate realiza prin metode chimice, termice sau combinatii intre
acestea.
Metodele chimice utilizeaza reactivi (var, soda, sulfat de aluminiu etc.) care introdusi in apa
produc precipitarea sarurilor de calciu si magneziu si separarea lor din apa prin decantare si filtrare ; se
recomanda pentru apele de suprafata care trebuie sa fie si limpezite.
Metodele chimice cu schimbatori de ioni sunt cele mai utilizate in instalatii,si constau in
trecerea apei dure printr-un filtru rapid sub presiune, care are ca material filtrant granular o masa
macromoleculara de sodiu sau de hidrogen, numita schimbator de ioni. Schimbatorii de ioni au
proprietatea de a schimba cationii de Na sau H cu Ca sau Mg, ceea ce duce la micsorarea duritatii apei.
Procesul de dedurizare consta in trecerea apei brute peste masa cationica, aceasta retinand ionii de
Ca si Mg si cedand in schimb ionii de Na. Durata acestui proces (ciclu) depinde de debitul si duritatea
totala a apei brute.
. b.7. Instalaii de corectare a proprietilor organoleptice
Gustul si mirosul apei se datoresc unor substance dizolvate in apa, de natura minerala sau
organica. Pentru corectarea mirosului se poate folosi tratarea apei cu sulfat de cupru, cu clor sau filtru cu
carbune activ. Gustul apei se corecteaza in general odata cu corectarea caracteristicilor sale chimice.
5.4. Instalaii hidraulice aferente rezervoarelor de nmagazinare a apei
Debitul de apa furnizat de surse, pe de o parte si consumul de apa din cladiri, pe de alta parte,
sunt variabile in timp astfel ca, apare necesitatea prevederii unor rezervoare care sa asigure:
compensarea variatiilor orare ale debitului;
o rezerva intangibila de apa necesara combaterii incendiilor;
continuarea (pe un interval de timp limitat) a alimentarii cu apa, in caz de avarie a conductei
de aductiune.
Rezervoarele de acumulare a apei reci se prevad pentru:
- instalatii alimentate cu apa rece din retele exterioare cu functionare intermitenta;
- retele interioare sau exterioare a caror alimentare directsa de la sursa cu cantitatile de apa
necesare pentru acoperirea nevoilor menajere, tehnologice sau pentru stingerea incendiilor nu este
posibila din punct de vedere tehnic sau nu este rationala din punct de vedere economic;
- obiective speciale la care desfasurarea procesului tehnologic sau combaterea unui incendiu,
trebuie neaparat asigurate si in caz de avarie a sursei de alimentare cu apa.
Rezervoarele pentru acumularea apei reci se executa, in general, din beton armat, beton
precomprimat sau din tabla de otel (pentru capacitati sub 40 m3, destinate alimentarii instalatiilor din
interiorul unor cladiri industriale, social-culturale sau agrozootehnice).
Rezervoarele din beton armat si beton precomprimat se clasifica:
- dupa pozitia fata de sol: rezervoare la sol, care pot fi ingropate, partial ingropate, neingropate;
rezervoare deasupra solului numite si castele de apa;
- dupa forma: rezervoare cilindrice, paralelipipedice, tronconice si rezervoare de forma speciala;
- dupa numarul de compartimente pentru stocarea apei reci: rezervor cu un compartiment (sau
rezervor simplu) si cu camera de vane; rezervor cu doua compartimente cuplate cu statie de pompare;
- dupa legatura cu alte constructii: rezervoare independente si rezervoare incluse in structura altor
constructii (statii de filtrare de deferizare etc.).
35

a. Rezervoare la sol
Rezervoarele ingropate si semiingropate in sol sunt cele mai folosite, fiind asigurata protectia
termica a apei la variatiile temperaturii exterioare.
Rezervoarele partial ingropate pot fi: cu acoperis placa , cu capacitati de la 25 m3 la 200 m3; cu
acoperis cupola cu capacitati de la 25 m3 la 300 m3; cu planseu ciuperca cu capacitati de la 300 m3 la
1000 m3.
Forma rezervoarelor la sol se adopta in functie de inscrierea avantanjoasa in relieful terenului, in
cadrul incintelor sau in structura altor constructii.
In anexa a se prezinta un rezervor simplu, de forma cilindrica, semiingropat, prevazut cu
camera de vane iar in anexa b, instalatiile hidraulice aferente, care cuprind:
- conducta de alimentare cu apa prevazuta cu un distributor la care sunt montate doua sau mai
multe robinete cu plutitor ; pe masura ce nivelul apei din rezervor tinde sa scada, plutitorul comanda
printr-o tija deschiderea progresiva a robinetului de admisie a apei, iar la cresterea nivelului apei, plutitorul va comanda inchiderea robinetului de admisie a apei, astfel ca, nivelul apei din rezervor se va
mentine practic constant;
- conducta de preaplin prevazuta la capatul superior cu o palnie care asigura evacuarea excesului
de apa ce ar depasi nivelul maxim admis; preaplinul intra in functiune in caz de avarie a robinetelor cu
plutitor;
- conducta de golire a rezervorului, la care se leaga si conducta de preaplin;
- conductele de distributie a apei din rezervor spre consumatori prevazute cu cate un sorb 4 cu
site dentru retinerea eventualelor impuritati care ar putea patrunde in rezervor.
Rezervoarele ingropate in sol sunt prevazute cu conducte de aerisire.
Pentru trecerea conductelor prin peretii rezervoarelor se prevad piese speciale , care asigura
etansarea cu ajutorul franghiei gudronate.

a - vedere in plan si in sectiune A-A; b schema izometrica a instalatiilor hidraulice ale rezervorului; 1 - conducta de alimentare
cu apa; 2 - robinete cu plutitor; 3 - conducta de distributie a apei din rezervor; 4 - sorb; 5 - conducta de racord la pompe mobile
pentru alimentarea cu apa necesara combaterii incendiilor; 6 - conducta pentru dezamorsare; 7 - conducta de preaplin; 8 conducta de golire a rezervorului; 9 - vane; 10 - piesa de trecere a conductelor prin peretele rezervorului; 11 - nivelul rezervei
de apa pentru combaterea incendiilor; 12 - conducta de ocolire a de acumulare a apei; 13 - conducta de aerisire.

36

M6 INSTALAII INTERIOARE DE AP
6.1. Branamente de ap
Instalaiile interioare din cldiri reprezint un ansamblu de conducte i accesorii care preiau
apa din conducta public i o transport pn la punctele de consum. Orice cldire este legat la
conducta public prin conducta de branament.

Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( ansamblu de cladiri)

Pe conducta de bransament se monteaza :

robinet vana de concesie pt. intreruperea alimentarii cu apa in caz de nevoie ;

blocul apometrului apometru , vane - pt, inregistrarea consumului de apa .

Apometrul este un contor care msoar debitul de ap - poate fi montat n subsol sau
ntr-un cmin special de apometru care se poate situa att n interiorul cldirii, ct i n exterior.

Bransamentele se executa din :

- teava de plumb pt. presiune , cositorite sau sulfatate la interior ( D = 20 ..30 mm)
- teava de otel zincat ,tevi PVC rigid tip G, tuburi de azbociment , tuburi de fonta de
presiune ( D = 50.. 100mm ) .

se monteaza ingropat sub adancimea de inghet ( 0,8 .. 1,5 m)

Montare : mufe , flanse , sudare , insurubare

Bransamentul unei instalatii interioare la reteaua exterioara de alimentare cu apa
1.conducta publica
2.bransament
3.vana de concesie
4. caminul vanei de concesie
5. apometru
6. robinet de inchidere
7. robinet de inchidere si golire
8. conducta de ocolire
9. camin apometru
10. conducta principala de distributie
11. coloane
12. canal tehnic
13. canal nevizitabil
14. cladire
15.limita de proprietate

6.2. Tehnologia de montare a instalaiei interioare de alimentare cu ap rece i cald

pentru consum menajer
37

Montarea instalaiilor interioare de alimentare cu apa rece

a. Trasarea instalaiilor
Prin operaia de trasare se nelege stabilirea cotelor de montaj al conductelor de distribuie i a
punctelor consumatoare de ap din cldire. Trasarea instalaiei interioare de alimentare cu ap se face pe
baza datelor din proiect i a planului de coordonare a tuturor reelelor de conducte (de ap rece, ap
cald de consum, canalizare etc.) ce urmeaz a fi montate n aceeai cldire.
Traseele conductelor de alimentare cu ap din interiorul cldirii trebuie s fie paralele cu pereii
sau cu linia stlpilor cldirii si s urmeze drumul cel mai scurt pn la punctele de consum care trebuie
alimentate cu ap.
b. Executarea strpungerilor i dltuirilor n elementele de construcie n vederea montrii
instalaiilor interioare
Montarea instalaiei n cldire necesit trecerea conductelor prin ziduri sau plansee sau
amplasarea lor n goluri executate n elementele construciei. Majoritatea golurilor necesare montrii
conductelor sunt realizate de constructori o dat cu turnarea planseelor sau executarea pereilor. Rmn
totui de executat unele strpungeri, liuri (anuri verticale prin ziduri), goluri etc., care sunt absolut
necesare pentru trecerea conductelor si care se execut astfel nct s nu afecteze n nici un fel rezistena,
stabilitatea i sigurana construciei. De aceea, poziiile acestor goluri sau strpungeri se stabilesc
mpreun si de comun acord cu constructorul.
Dltuirea este o operaie de prelucrare a unui element de construcie prin care se creeaz un
spaiu necesar montajului ngropat al unei conducte .
Executarea strpungerilor si a dltuirilor (liurilor) se face manual sau mecanic.
c. Amplasarea n cldire a conductelor instalaiilor de alimentare cu ap rece
Conductele pot fi montate : aparent; ngropate n tencuial ; amplasate n canale vizitabile sau
nevizitabile ; montate n ghene acoperite cu rabi sau cu mti demontabile.
d. Executarea si montarea conductelor din PVC tip G in instalatiile interioare de apa rece
pentru consum menajer
De regula se executa si se monteaza intai reteaua principala de distributie care, in majoritatea
cazurilor, este amplasata la partea inferioara a cladirii. In continuare se monteaza coloanele, apoi
conductele orizontale de legatura de la coloane la armaturile punctelor de consum.
Prelucrarea tevilor din PVC tip G
Conductele din PVC tip G care vor alcatui instalatia de distributie a apei reci, sunt prelucrate
pentru a realiza tronsoane avand lungimile si diametrele indicate in proiect. Operatiile de prelucrare a
tevilor din PVC tip G sunt: taierea, pilirea, polizarea, indoirea, calibrarea, mufarea, bercluirea.
Taierea tevilor din PVC tip G se poate face manual folosind ferastraul manual pentru metale sau
mecanizat folosind masina de taiat tevi.
Pilirea si polizarea sunt operatii prin care se obtin degrosarea, ajustarea si finisarea tevilor taiate.
Indoirea tevilor din PVC tip G este necesara pentru efectuarea schimbarilor de directie si se
executa dupa ce tevile au fost taiate la masura corespunzatoare. Indoirea se executa cu sabloane dinainte
pregatite dupa ce teava a fost umpluta cu nisip cernut, bine uscat si tasat si a fost incalzita in zona supusa
indoirii. Curbura tevilor trebuie realizata cu respectarea unei raze minime de curbura de patru ori
diametrul exterior al tevii. Dupa indoire urmeaza racirea brusca prin cufundare in apa rece pana
temperatura a scazut sub 40 0 C.
Calibrarea tevilor se executa la imbinarea lor cu fitinguri de acelasi diametru nominal, in
vederea strangerii perfecte a tevii in mufa piesei de imbinare. Capul de teava se incalzeste si apoi se
calibreaza direct in mufa neincalzita in care urmeaz sa fie montat.
Mufarea este operatia de executare a mufelor necesare la imbinarea teava cu teava fara
intermediul mufelor duble uzinate.
Bercluirea este operatia de rasfrangere a marginilor capatului tevii.
Montarea conductelor principale de distribuie
De regul, conductele de distribuie a apei reci se amplaseaz i se monteaz n cldiri innduse seama de coordonarea cu celelalte reele cum sunt: conductele de distribuie a apei calde de consum,
38

de canalizare, de ducere i de ntoarcere a apei calde pentru nclzire etc. Montarea acestor conducte se
poate face n plas orizontal sau n plas vertical .
mbinarea conductelor din PVC tip G la montare, se poate face: prin lipire
mbinri fixe), prin flane sau cu racorduri olandeze (mbinri demontabile).
Imbinarea prin lipire se poate realiza direct eava cu eava sau cel mai des, cu fitinguri (coturi,
teuri, reducii etc.,) care realizeaz schimbrile de direcii, ramificaii, reducerile de seciune etc.
Pentru mbinarea prin lipire, cele dou suprafee ale conductelor ce urmeaz a fi puse n contact
se calibreaz, se nspresc prin frecare cu hrtie abraziv, se terg bine cu o crp uscat, se degreseaz
cu dicloretan i apoi se ung cu adeziv. Dup lipire, eava trebuie s stea nemicat timp de 24 ore, n
atmosfer uscat, fr praf i la temperatura ambiant (cuprins ntre + 10C i +40C).
Imbinarea conductelor din PVC prin flane se poate face folosind flane sudate pe evi n
atelier, sau flane sudate la capetele evilor bercluite.
Imbinrile demontabile ntre evile din PVC tip G sau ntre acestea i evile sau armturile
metalice se realizeaz cu racorduri olandeze .
Conductele de distribuie a apei reci executate din PVC tip G se fixeaz n cldire cu ajutorul
brrilor, consolelor sau cu reazeme comune i pentru alte conducte.
Pentru preluarea dilatrilor sau contraciilor (alungirii sau scurtrii) conductelor se pot monta
compensatoare de dilataie, construite n mod special. Este posibil ns ca i prin montarea conductelor
s se realizeze preluarea dilataiilor, fr compensatoare. Acest mod de montare asigur deci
compensarea natural a dilatrilor" i se poate realiza prin schimbrile de direcie a conductelor .
Conductele principale de distribuie se monteaz cu o uoar nclinare, numit pant. Panta de
montare a conductelor este de ordinul a 2 ... 5 mm/m. Montarea nclinat a conductelor se face de la caz
la caz, innd seama de asigurarea golirii instalaiei i de eliminarea aerului din conducte, astfel nct s
se evite formarea unor saci" de aer i ap.
Montarea coloanelor
Coloanele se amplaseaza in centrul de greutate al punctelor de consum pe care le alimenteaza.
Ele se pot monta aparent, in slituri sau ingropat in tencuiala peretilor .
Cand coloanele se monteaza aparent , din motive de estetica se amplaseaza pe cat posibil in
colturile incaperilor si, de regula, in colturile incaperilor care contin instalatii sanitare . La montarea
coloanelor trebuie sa se prevada posibilitatea izolarii fiecareia dintre ele de restul instalatiei si golirii
lor in caz de reparatii. Pentru aceasta , la baza fiecarei coloane se monteaza cate un robinet de
inchidere fara descarcare , alaturat unui teu de golire.
Racordarea coloanelor la conducta principala de distributie se face cu fitinguri Pentru preluarea
dilatarii coloanelor cu tevi din materiale plastice ( PE, PP, PVC) se folosesc lire de dilatare.
Coloanele sunt sustinute cu ajutorul bratarilor metalice incastrate in elementele de constructii
cu mortar de ciment sau de ipsos, amplasate , de regula, la fiecare etaj, insa nu la mai mult de 3,50 m
una de alta .
Montarea conductelor de legtur
Conductele de legtur de la coloane la obiectele sanitare se pot monta att aparent, ct si
ngropat n tencuial.
Legturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare (cazul lavoarelor sau al spltoarelor
echipate cu baterii stative) se monteaz cu pant, astfel nct s se asigure golirea apei prin coloan.
Pentru rezervoare de closet, chiuvete i spltoare sau lavoare echipate cu baterii de perete, conductele
de legtur se aaz deasupra nivelului obiectelor respective.
Montarea armturilor
Armturile metalice cu mufe (robinete de trecere) se mbin cu ajutorul unui niplu metalic
obinuit si al unei mufe duble de PVC cu filet sau al unui racord olandez de PVC cu filet exterior.
Aceste armturi se susin separat, pentru a nu se transmite prin manevrarea lor eforturi asupra evii, ele
reprezentnd astfel puncte fixe ale conductei. Succesiunea operatiilor de montare a robinetelor de pe
conducta de legatura de la coloana la obiectele sanitare este prezentata in anexa.
39

1- coloana
2- teu din PVC
3- reductie
4- tub din PVC
5- cot la 90 cu filet

6 - niplu dublu egal

7 - robinet cu ventil drept imbinat cu mufe
8 - racord olandez cu filet exterior

e. Montarea conductelor din evi din oel zincat

Conductele din evi din oel zincat pot fi montate aparent, n canale sau ghene acoperite cu rabi
sau ngropate sub tencuial n elementele de construcie, ca si conductele din PVC tip. G. De regul,
conductele din evi din oel zincat ale instalaiilor de distribuie a apei reci pentru consum menajer din
grupurile sanitare ale cldirilor industriale, precum i din unele cldiri social-culturale (cmine,
cinematografe, stadioane etc.) se monteaz aparent.
Prelucrarea evilor din oel zincat
Principalele operaii de prelucrare a evilor din oel zincat, n vederea montrii lor n instalaii
sunt : tierea i filetarea.
Tierea evilor se poate executa fie manual, la bancul de lucru, folosind ferstrul pentru metale
(bonfaier), n care caz eava se prinde n menghina de banc, fie fierstraie mecanice (maini) pentru tiat
evi (folosite n atelierele de prefabricare
Filetarea evilor din oel este operaia prin care se realizeaz la capetele evilor, pe suprafaa lor
exterioar, un an cu profil constant, cu axa n elice, numit filet, care servete la asamblarea prin
40

nurubare a pieselor fasonate (uzinate) de legtur numite fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducii etc.).
Tierea filetului la eava se poate executa n dou moduri: cu scule manuale numite clupe sau cu maini
de filetat (n atelierele de prefabricare a instalaiilor).
Imbinarea evilor din oel zincat cu ajutorul fitingurilor filetate se execut astfel : se nfoar pe
captul filetat al evii un fuior de cnep de civa milimetri grosime (ct acoper filetul) ; se unge
deasupra cu un strat subire de miniu de plumb ; se introduce fitingul si se nurubeaz cu ajutorul unui
clete.
Montarea conductelor principale de distribuie
In instalaiile cu distribuie inferioar, conductele principale de distribuie se pot monta : n subsol
(dac exist), susinute de plafon cu colier simplu de ancorare sau fixate cu console executate din oel
lat sau oel rotund ; n canale acoperite care, de regul sunt vizitabile.
In cazul distribuiei superioare, conducta principal se monteaz n lungul grinzilor, sub planee,
fiind susinut pe console mpreun cu alte conducte sau cu susintoare proprii ncastrate n elementele
de construcie. Ca i conductele din PVC tip G, conductele din oel zincat se monteaz cu pant spre
punctele de golire.
Montarea coloanelor
Racordarea coloanelor la conducta principal de distribuie se face cu fitinguri prevzndu-se
robinete de nchidere si golire necesare n timpul exploatrii pentru izolarea i golirea coloanelor
defecte. Dup remedierea defeciunilor, prin deschiderea robinetului de la baza coloanei, apa trece din
conducta principal de distribuie n coloan.
Coloanele sunt susinute cu ajutorul brrilor metalice ncastrate n elementele de construcie cu
mortar de ciment sau de ipsos , amplasate, de regul, la fiecare etaj, ns nu la mai mult de 3,50 m una de
alta.
Montarea conductelor de legtur
Racordarea conductelor de legatura la coloane se face cu ajutorul teurilor. Pe conductele de
legatura se monteaza robinete de inchidere care permit intreruperea alimentarii cu apa a robinetelor
sau betriilor defecte montate la punctele de consum Dupa remedierea defectiunilor, aceste robinete se
deschid si se mentin in pozitia respectiva in timpul functionarii instalatiei.
Un sistem modern , deosebit de flexibil, care permite o multitudine de variante de amplasare a
obiectelor sanitare , este sistemul de montare a conductelor de legatura ( si chiar a coloanelor) in
interiorul unor stelaje realizate din profile metalice si acoperite cu panouri din materiale plastice. In
catalogul IPCT, de detalii de instalatii, sunt date module de instalatii sanitare prefabricate .
In strainatate se aplica diferite solutii de prefabricare a instalatiilor sanitare, de exemplu
sistemul GEBERIT- Elvetia
6.3. Tehnologia de montare a instalaiilor locale pentru prepararea apei calde de
consum menajer
Instalatiile pentru prepararea apei calde de consum sunt constituite din : aparate , conducte ,
armaturi , accesorii.
Aparatele de preparat a. c.= schimbatoare de caldura .
-schimbatoare de caldura de suprafata , recuperative formate din tronsoane tip , formate din :
- manta cilindrica , tevi din alama , placi tubulare , racorduri pentru intrarea / iesirea : apei calde
de consum si a agentului termic incalzitor folosit ( apa fierbinte, apa calda , abur ).
- schimbatoarele de caldura sunt prevazute cu instalatie de automatizare care mentine constanta
temperatura apei calde de consum .
Sunt aparate in contacurent , incalzirea apei de consum se face prin transfer termic , intre agentul termic
si apa de consum , prin peretele tevilor .
-schimbatoare de caldura cu acumulare de apa = boilere , compuse din : rezervoare cilindrice
orizontale sau verticale , serpentina prin care circula agentul termic ( apa calda , abur , abur fierbinte ) ,
racord la partea inferioara pentru intrarea apei reci , racord la partea superioara pentru apa calda de
consum .
- cazane incalzirea apei prin arderea unui combustibil , solid , lichid , gazos .
41

- incalzitoare electrice boilere electrice cu rezistenta electrica , transmite direct caldura apei .
Pentru preperarea apei calde se folosesc : energie electrica , gaze naturale , energie solara
Aparate pentru prepararea apei calde
Aparate pentru prepararea apei calde se fabrica in diverse tipuri, foarte diferite intre ele ca forma
si principiu de functionare. Dupa felul in care este transmisa caldura de la gazele arse ,pot fi : aparate
cu incalzire directa si aparatele cu incalzire indirecta.
Aparatul cu incalzire directa se caracterizeaza prin faptul ca sunt prevazute cu focar propriu, in
care arde un combustibil solid sau gazos (mai rar lichid). O parte din caldura degajata in timpul arderii
se transmite apei reci prin peretii focarului. Din aceasta categorie de aparate fac parte:
- cazanul de baie
- cazanul de fiert rufe,
- cazanul cu vas de rupere a presiunii,
- incalzitoarele de apa, etc
Aceste aparate se caracterizeaza in general prin faptul ca au un randament mai mic. Aparatele cu
incalzire indirecta primesc caldura de la sursa, prin intermediul unui fluid incalzitor care poate fi apa
calda, aburul sau cald. Din aceasta categorie de aparate fac parte boilerele, aparatele in contra curent,
etc.
Dupa modul in care se utilizeaza apa calda preparata intr-un aparat se deosebesc aparate pentru
prepararea apei calde local si aparate pentru prepararea apei calde central. La aparatele pentru
prepararea apei calde local, apa se foloseste la locul de preparare (cazanul de baie). De la aparatele
pentru prepararea apei calde central, apa calda este distribuita prin conducta la diversi consumatori
amplasati la distanta de aparat.
Din categoria schimbatoarelor de caldura cu acumulare fac parte boilerul, cazanul de baie,
rezervoarele de apa calda cu serpenta, etc, iar din categoria schimbatoarelor de caldura fara
acumulatoare fac parte aparatele in contracurent, incalzitoarele rapide de apa, etc.
1. Aparate cu incalzire directa
Cazanul de baie se amplaseaz in camerele de baie, langa cad. Cazanul de fabrica din doua piese
distincte:
- cazanul propriu zis
- postamentul cazanului, care este in acelasi timp si focarul aparatului.
Cazanul propriu zis este un cilindru in interiorul caruia se gasesc trei tuburi care se imbina cu
mantaua prin sudura. Aceste tuburi asigura trecerea gazelor fierbinti din focar spre cos si reprezinta
totodata suprafata de schimb de caldura intre gazele de ardere si apa.Spatiul dintre tuburi si suprafata
laterala a cazanului este ocupat de apa care incalzeste. La partea inferioara, cazanul este prevazut cu un
racord de golire cu dop si un racord pentru montarea bateriei, pe unde are loc si intrarea apei reci.
Capacitatea cazanului de baie este de 95 l, iar suprafata de incalzire de 0, 76 m cubi. Focarul se
executa din fonta cu exceptia cutiei cenusarului care se executa din tabla. Cazanul se executa din tabla
de otel, emailat in interior si exterior.Postamentul cazanului este prevazut cu un inel mobil pentru
asezarea cazanului de baie.
Cazanul cu vas de rupere de presiune se foloseste in cladiri civile si industriale pentru prepararea
apei calde menajere, cand nu exista instalatii de incalzire industriale si cand sunt mai multe puncte de
consum.
Cazanul este compus din:
- focar
- cazan
- colector de fum
Cazanul cu vas de rupere a presiunii are drept anexa un rezervor care se monteaza la inaltime
corespunzatoare si prin intermediul caruia se alimenteaza cazanul cu apa rece.
Rezervorul este prevazut cu un robinet cu plutitor pentru alimentare cu apa si cu preaplin.
42

Cazanele cu vas de rupere a presiunii se livreaza neambalate si fara armaturi, cu racordurile

protejate cu dopuri din lemn de esenta moale; se depoziteaza in locuri in care sunt ferite de actiuni
chimice si de lovituri.
Aparatele incalzitoare rapide de apa se folosesc pentru prepararea apei calde necesare la cada de
baie si la baie.
Spre deosebire de cazanul de baie, aparatele pentru prepararea rapida a apei calde furnizeaza apa
calda indata ce se deschide robinetul sau bateria de amestec. Temperatura apei calde este insa mai mica,
si anume de cca. 40 grade Celsius, corespunzatoare temperaturii de utilizare pentru nevoi igienice.
Aceste aparate sunt fara acumulare de apa calda.
2. Aparate cu incalzire indirecta
Boilere
Boilerele sunt aparate folosite in centrale sau in punctul termic pentru prepararea apei calde
necesare unui numar mare de consumatori. De la boiler apa calda se distribuie prin reteaua de apa calda,
la toate punctele de consum.
Aceste aparate - denumite sischimbatoare de caldura cu acumulare se compun intr-un recipient
cilindric, in interiorul caruia se monteaza o serpentina prin care circula un agent incalzitor si care
constituie suprafata de schim de caldura.
Apa, care umple recipientul, primeste caldura de la agentul termic (apa calda, apa supra incalzita
sau abur) atat cat functioneaza sursa de caldura.
Boilerele folosite in instalatiile de preparare a apei calde pot fi orizontale sau verticale.
Boilerele orizontale se executa in doua tipuri:
- fara gat
- cu gat
Fiecare boiler poate fi echipat cu mai multe marimi de registre de incalzire. Agentul termic
folosit este apa calda, apa supraincalzita, aburul de joasa si de medie presiune.
Aparate in contracurent
Aparate in contracurent se folosesc in centrale si puncte termice pentru prepararea apei calde
necesare la un numar mare de consumatori, atunci cand consumul este permanent in retea i constant.
Aceste aparate sunt schimbatoare de caldura fara acumulare cu o suprafata mare de transfer de caldura,
ceea ce permite incalzirea apei intr-un timp foarte scurt.
3. Instalatii locale pentru prepararea apei calde de consum
Aparatele pentru prepararea locala a apei calde sunt de obicei, cu incalzire directa, utilizand
pentru aceasta energie termica, rezultata din arderea combustibililor in focar, - energia electrica, energia solara, etc.
Cazanul de baie
Este alcatuit dintr-o soba de fonta si un cazan vertical, din tabla, din otel emailat sau din cupru ;
prin arderea combustibilului in focar se degaja caldura care este cedata apei din cazan de gazele arse ce
circula printr-un burlan .
In continuare gazele arse sunt evacuate, prin burlan, la cos. Pe cazan se monteaza bateria
amestecatoare pentru apa rece si calda si racordul la dus. Cazanul se afla sub presiunea retelei de
alimentare cu apa numai in timpul functionarii lui, iar excesul de apa rezultat prin dilatarea in timpul
incalzirii se elimina prin para dusului.
Racordarea cazanului la instalatia de apa rece a cladirii se executa printr-un racord din teava de
plumb lipit pe bateria cazanului.
Bateria amestecatoare a cazanului se monteaza pe cazan, prin insurubarea in stutul cu filet
exterior.
Cazanul de presiune
Este alcatuit dintr-o soba si un cazan vertical cu tevi de fum care conduc gazele arse in
colectorul superior, de unde se evacueaza in atmosfera printr-un cos de fum.
Cazanul de presiune poate fi montat in doua variante
43

 legat direct la reteaua de alimentare cu apa rece , in care caz se iau masuri de siguranta prin
montarea unei supape de siguranta pentru limitarea presiunilor accidentale.
- racordat la un vas de rupere de presiune, alimentat prin robinet cu ventil si plutitor de la
conducta de alimentare cu apa rece.
In acest caz insa pe racordul de alimentare cu apa rece se monteaza un ventil cu clapeta de
retinere pentru a evita intoarcerea apei calde in reteaua de apa rece. Bateriile sau robinetele de consum
se racordeaza obisnuit la fiecare consumator.
Vasul de rupere de presiune este alimentat printr-un robinet cu flacara de veghe .
In acest fel aparatul este protejat impotriva unei arderi uscate (cand nu ar exista apa in aparat).
ncalzitoare electrice pentru apa de consum
Se compum dintr-un rezervor metalic inchis , izolat termic la exterior , avand montate in interior
rezistentele electrice care degaja o cantitate de caldura preluata direct de apa de consum ce se incalzeste
pana la temperatuara de utilizare. Aceasta temperatura este mentinuta constanta de un termostat , care
inchide sau deschide circiutul electric de alimentare a rezistentelor electrice, cand temperatura apei
tinde sa creasca. Apa rece patrunde in rezervor pe la partea inferioara si este preluata de la partea
superioara a rezervorului , deoarece prin incalzire apa isi micsoreaza greutatea specifica si se ridica la
partea superioara a acestuia. Pornirea si oprirea aparatului se fac prin intermediul butonului .
6.4. Calitatea lucrrilor aferente instalaiilor interioare de alimentare cu ap cald i
rece
Probarea conductelor se execut la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim, ns minimum 6 at,
timp de 20 min. Proba se execut dup aerisirea instalaiei.
Probarea conductelor interioare executate din evi din PVC tip G
Probele de presiune ale conductelor executate din evi din PVC tip G se pot face dup cel puin
24 h de la executarea ultimei lipituri. Lipiturile care nu dau rezultate bune se elimin prin tierea
poriunii respective de conduct i intercalarea unui tronson de eava.
Inainte de darea n exploatare, conductele executate din evi de PVC tip G se vor umple cu ap si
goli dup 24 ore, timp de 2 zile consecutiv. Dup aceast operaie se va lua o proba de ap, pentru a se
analiza si verifica dac coninutul de plumb n ap nu depete 0,1 mg/1. In cazul cnd acest coninut
de plumb nu este depit, institutiile abilitate vor emite autorizaia de funcionare, darea n exploatare a
instalaiei putndu-se efectua numai dup obinerea acestei autorizaii.
Probarea conductelor interioare executate din evi din oel zincat si din evi de plumb pentru
presiune
Probarea la presiune a conductelor interioare executate din evi din oel se execut cu pompa
hidraulic cu piston. Pompa se racordeaz la punctul cel mai de jos al reelei de conducte ce se ncearc,
de obicei, n subsol . Cnd cldirea este alctuit din parter si 1-2 etaje, proba se efectueaz deodat la
toat cldirea. La blocuri cu mai multe etaje, pentru a nu se mpiedica lucrrile de construcii, proba se
efectueaz pe coloane sau pe nivele. n vederea probei, capetele conductelor se astup cu dopuri din
font maleabil, punndu-se robinete de aerisire n punctele cele mai de sus.
Probele pariale ale conductelor de ap cald si de circulaie, necesare n timpul montajului, se
efectueaz odat cu probele conductelor de ap rece, separat pe coloane. In acest scop, la fiecare grup de
coloane, la partea superioar, conductele de ap rece si de ap cald se leag ntre ele , se astup cu
dopuri toate poziiile lsate pentru racordarea obiectelor sanitare, una din coloane se astup, de
asemenea, cu dop la partea inferioar, iar pe la partea inferioar a celeilalte coloane se introduce ap i
apoi se realizeaz presiunea cu ajutorul pompei . La terminarea complet a montrii si nainte de a se
lega obiectele sanitare, ntreaga instalaie de ap cald i rece se supune la o ultim prob de presiune.
Defectele constatate cu ocazia probei se nsemneaz pe instalaii cu cret si se remediaz dup scoaterea
apei de probare.
M7 INSTALAII DE RIDICARE A PRESIUNII APEI
7.1. Instalaii de ridicare a presiunii apei
Statia de pompare reprezinta un ansamblu de constructii, instalatii si utilaje , cuprizand :
44

 Echipamentul electromecanic pompe, motoare electrice pentru antrenarea pompelor si

instalatiile electrice de forta;
Instalatii hidraulice conducte, armaturi (vane), aparate de masura si control;
Instalatii auxiliare pentru manevrarea utilajelor si echipamentului hidraulic;
Cladirea (constructia) in interiorul careia se monteaza echipamentul electromecanic si
instalatiile, numita si camera pompelor.
Dupa pozitia pompelor fata de nivelul terenului, statiile de pompare pot fi :
- supraterane
- semingropate
- subterane
In instalatiile interioare de alimentare cu apa , statiile de pompare se folosesc atunci cand
presiunea de serviciu disponibila Hdisp din conducta publica in punctul de racord este permanent sau
in anumite perioade mai mica decat presiunea necesara in instalatia interioara , iar consumul de apa
este uniform in timp. Acesta este cazul frecvent al instalatiilor industriale, in care consumul de apa
pentru nevoi tehnologice este practic constant in timp. Statiile de pompare pot alimenta cu apa direct
consumatorii industriali sau indirect , prin intermediul rezervoarelor de inaltime.
Statia de pompare pentru alimentarea directa cu apa a consumatorilor
Instalaia de pompare se compune dintr-un rezervor-tampon care poate fi deschis (adica pus in
legatura cu atmosfera prin conducta de aerisire), sau inchis (aflat sub presiunea unei perne de aer
comprimat) , care este alimentat cu apa din conducta publica prin conducta de bransament si din care
aspira pompa ce ridica presiune apei si o refuleaza in instalatia spre punctele de consum. In orele cand
presiunea disponibila este suficienta, apa se distribuie direct din conducta publica prin conducta de
ocolire, robinetele de pe aceasta conducta fiind deschise. In perioadele de presiune scazuta intra in
functiune pompa, care aspira apa din rezervorul-tampon si o refuleaza in instalatie. O clapeta de
retinere montata pe conducta de ocolire impiedica trecerea apei din instalatia interioara in reteaua
exterioara in timpul functionarii pompei. Pe conducta de refulare a pompei se monteaza de asemenea o
clapeta de retinere care impiedica trecerea apei din instalatia interioara prin pompa spre rezervorultampon , cand nu functioneaza pompa .
Statia de pompare pentru alimentarea cu apa a rezervoarelor de inaltime
In perioadele in care presiunea disponibila a apei din conducta publica devine mai mica decat
presiunea necesara in instalatia interioara , rezervorul de inaltime este alimentat cu apa cu ajutorul
pompelor, care aspira apa dintr-un rezervor tampon deschis alimentat din conducta de bransament si o
refuleaza in rezervorul de inaltime .
Pe conducta de refulare a pompei se monteaza o clapeta de retinere, care impiedica intoarcerea
apei din rezervorul de inaltime prin pompa in perioadele cand pompa nu functioneaza .
Pornirea , respectiv oprirea automata a pompei se pot realiza cu ajutorul unui nivostat prevazut cu
contacte electrice.

45

1- conducta publica
2- conducta de bransament
3- rezervor tampon deschis
4- distribuitor
5- plutitor
6- conducta de aerisire
7- pompa
8- clapeta de retinere
9- conducta de ocolire
10-clapeta de retinere
11-instalatie ( puncte de consum)

Instalaia de hidrofor
Instalatia de hidrofor reprezinta o instalatie de pompare la care pe conducta de refulare a pompei se
monteaza un rezervor inchis , numit recipient de hidrofor. Acesta contine la partea inferioara apa si la
partea superioara , deasupra nivelului apei , aer comprimat.
Instalatia de pompare cu recipient de hidrofor se foloseste atunci cand presiunea disponibila a
apei din conducta publica in punctul de racord este temporar sau permanent mai mica decat sarcina
hidrodinamica necesara a apei din instalatia interioara, iar consumul de apa din cladiri este neuniform
in timp.
Instalatiile de hidrofor se prevad in special pentru alimentarea cu apa a ansamblurilor de
cladiri de locuit, in care debitul de apa consumat prezinta variatii mari in timp intre valorile maxime si
minime , datorita nesimultaneitatii in functionare a diferitelor puncte de consum ala apei in scopuri
menajere.
46

Alcatuirea instalatiei de hidrofor

Instalatia de hidrofor se compune din urmatoarele elemente :
- rezervor-tampon care poate fi inchis, aflat sub presiunea unei perne de aer comprimat, sau
deschis , adica pus in legatura directa cu atmosfera printr-o conducta de aerisire. In instalatiile de
hidrofor se utilizeaza rezervoare tampoan deschise, care sunt alimentate cu apa din conducta publica
prin conducta de bransament. Rezervorul- tampon deschis este alimentat cu apa prin intermediul unor
robinete cu plutitor (cel putin doua, pentru siguranta in exploatare ), montate la un distribuitor comun
care este alimentat cu apa din conducta de bransament.
Robinetele cu plutitor asigura mentinerea practic constanta a nivelului apei in rezervorultampon deschis;
- pompele pentru ridicarea presiunii apei, care aspira apa din rezervorul tampon deschis si o
refuleaza in instalatia interioara la punctele de consum prin intermediul recipientului de hidrofor. Pe
conducta de refulare a pompei se monteaza o clapeta de retinere , care are rolul de a impiedica
intoarcerea apei din hidrofor spre pompa, in perioadela cand pompa nu functioneaza ;
- recipientul de hidrofor in care apa refulata de pompa este mentinuta la nivelul de presiune creat
de pompa de catre aerul comprimat aflat deasupra apei. Recipientul de hidrofor este prevazut cu
racorduri de intrare si de iesire a apei; cu racord pentru intrarea aerului comprimat si pentru montarea
supapei de siguranta, racorduri pentru armaturile indicatorului cu sticla de nivel , cu racord pentru
montarea manometrului necesar pentru citirea presiunii din interiorul recipientului si cu racord pentru
golirea apei din recipient
- compresorul de aer care serveste pentru crearea pernei de aer comprimat din recipientul de
hidrofor. Compresorul de aer este pus in functiune la pornirea instalatiei de hidrofor cand se creeaza
perna de aer comprimat si in timpul exploatarii instalatiei, cand este necesara completarea pernei de aer
comprimat. Pe conducta de refulare a aerului comprimat, la iesirea din comprsor, se monteaza o clapeta
de retinere care are rolul de a impiedica intoarcerea si evacuarea aerului din hidrofor prin compresor,n
exterior
- instalatia de automatizare pentru pornirea si oprirea automata a pompei, compusa dintr-un
presostat cu contacte electrice, care comanda actionarea motorului electric de antrenare a pompei,
circuitele electrice si automatul de pornire-oprire a motorului electric al pompei;
- armaturile de inchidere , de siguranta care au rolul de a asigura instalatia contra suprapresiunilor
accidentale;
- reteaua de conducte care face legatura intre rezervorul-tampon, pompe , hidrofor si conductele
de distributie a apei;

47

7.2. Montarea instalaiei de ridicare a presiunii apei cu pompe

Curgerea apei de la un nivel energetic dat, la unul superior, se poate realiza numai daca se
transmite apei o anumita energie necesara pentru ridicarea ei la inaltimea respectiva si pentru
invingerea rezistentelor hidraulice intampinate la transportul prin conducte. Aceasta energie este
transmisa apei de catre pompa care transforma energia mecanica data de motorul de antrenare in
energie hidraulica .
Clasificarea pompelor
Pompele sunt masini hidraulice , din categoria generatoarelor hidraulice , care transforma
energia mecanica Em, primita la arbore in energie hidraulica Eh, in scopul vehicularii apei care
primeste energie utila :
Dupa principiul de functionare, generatoarele hidraulice se clasifica conform STAS 7215 in :

Turbopompe , care pot fi :

- centrifuge ( monoetajate , bietajate , multietajate , in simplu sau dublu flux );
- elicoidale ( diagonale normale sau rapide, axiale normale etc .);

Pompe volumetrice :
- cu piston;
48

- rotitoare ( cu angrenaje, cu palete oscilante sau culisante, cu inel de lichid, cu pistoane

rotative etc );
- ejectoare ( elevatoare ).

Pompe speciale , de diferite tipuri :

- pentru incendiu, cu antrenare prin transmisie cardanica de la motoarele autospecialelor de
interventie;
- pentru transportul substantelor agresive chimic .
Curbele caracteristice , ale unei pompe centrifuge
Prin curbe caracteristice ale unei pompe centrifuge se inteleg curbele de variatie a inaltimii de
pompare cu debitul pompei ( caracteristica de sarcina a pompei ) ; a puterii cu debitul pompei si a
randamentului cu debitul pompei, la turatie constanta .
Valorile debitului Q ( m/h ) ,ale inaltimii de pompare H ( kPa ) si ale puterii P(kW) ,
corespunzatoare randamentului maxim max , la turatia pentru care a fost proiectata si executata
pompa , numita turatie nominala, se numesc caracteristicile nominale ale pompei centrifuge si sunt
inscrise pe o placa indicatoare fixate pe corpul pompei .
Caracteristicile nominale ale pompelor centrifuge sunt redate in cataloagele de pompe ale
firmelor constructoare .
Caracteristicile principale ale unei pompe utilizate in instalatii sunt:
- debit de volum;
- inaltime de pompare;
- inaltime totala neta absoluta la aspiratie;
- putere absorbita;
- randament;
- turatie;
- dimensiuni de gabarit.
Functionarea pompelor cuplate
Cuplarea a 2 sau mai multe pompe este des utilizata in practica , fie pentru marirea debitului sau
presiunii intr-o instalatie existenta, fie pentru o mai supla utilizare a capacitatii de pompare, in functie
de debitele si presiunile valabile ale consumatorilor de pe retea.
In principiu exista 2 moduri de cuplare a pompelor si anume in paralel si in serie . Daca sunt
mai mult de doua pompe , cuplarea se poate face si in serie - paralel sau paralel - serie , acestea fiind
montaje destul de complexe , dar care permit o apreciabila suplete a grupului de pompare .
Cuplarea in paralel a 2 sau mai multe pompe are ca scop principal marirea debitului trimis pe o
retea . Analiza comportarii cuplajului se face grafic, cu ajutorul caracteristicilor interioare ale
pompelor si exista 2 tipuri de cuplare si anume : pompe identice si pompe diferite .
Cuplarea in serie a 2 sau mai multe pompe are ca scop principal marirea inaltimii de pompare
a apei debitata de ansamblu. Pompele fiind montate in serie , debitul care trece prin pompe
este acelasi, iar sarcina cuplajului este egala cu suma sarcinilor produse de fiecare pompa in
parte . Se pot realize cuplaje in serie cu pompe identice sau cu pompe diferite. O aplicatie a
utilizarii acestui gen de cuplaj o constituie pompele cu mai multe etaje, la care rotoarele
inseriate au fiecare o caracteristica interioara specifica , iar caracteristica agregatului rezulta
din insumarea acestora .
7.3. Tehnologia de montare a instalaiei de hidrofor
Montarea instalatiei de hidrofor
Statiile de hidrofor servesc la crearea presiunii necesare in instalatiile interioare, atunci cand
presiunea din reteaua publica nu asigura alimentarea cu apa a obiectelor sanitare de la partea superioara
a cladirii, sau cand regimul de functionare al apei din conducta publica este intrerupt in timpul zilei. O
statie de hidrofor se compune din unul sau mai multe recipiente de hidrofor legate in paralel la instalatia
interioara, din doua sau mai multe pompe centrifugale, de asemenea legate in paralel din care una este de
rezerva, dintr-un rezervor tampon pentru inmagazinarea apei si un compresor.
49

Rezervorul-tampon (inchis sau deschis) , pompele , recipientele de hidrofor, compresorul de aer,

distribuitorul de aer comprimat, distribuitorul de apa, conductele de legatura ,armaturile de inchidere
( vane, robinete ), siguranta ( ventile de supape de sigurante ) si reglaj ( clapete de retinere ), aparatura
de automatizare precum si instalatia pentru masurarea si inregistrarea consumului de apa din cladiri se
amplaseaza si se monteaza in interiorul unei constructii independente numita statie de hidrofor.
De regula, cladirea statiei de hidrofor face corp comun cu cladirea punctului termic pentru
prepararea apei calde de consum sau cu centrala termica a ansamblului de cladiri. Amplasarea statiei de
hidrofor se face in centrul de greutate al consumatorilor, pentru a rezulta o solutie economica, a retelei
de distributie a apei din ansamblul de cladiri. Se recomanda ca motoarele electrice ale pompelor si
compresorului sa se amplaseze catre interiorul statiei, pentru a fi usor manevrabile in caz de defectiune.
In interiorul statiei de hidrofor , utilajele, aparatele, armaturile si conductele se amplaseaza astfel
incat sa se asigure :
accesul usor al personalului de exploatare pentru manevrarea vanelor sau pentru intretineri
si reparatii curente ;
utilizarea la maximum a spatiului tehnic disponibil, pentru evitarea supradimensionarilor
constructiei respective.
In scopul reducerii ( evitarii) transmiterii zgomotelor si vibratiilor de la pompe si compresorul
de aer prin instalatie (reteaua de conducte ) la elementele de constructie, se iau masuri de izolare
fonica prin :
montarea pompelor si compresorului pe un postament din beton prevazut cu un strat de
pluta de 8-10 cm grosime;
montarea unor amortizoare elastice intre pompe si retea.
Pentru colectarea apei scurse pe pardoseala de la presetupele pompelor sau de la golirea unor
parti ale instalatiei si evacuarea ei la canalizare, in interiorul instalatiei de hidrofor se prevede un
recipient de pardoseala cu capac si gratar metalic, racordat la conducta exterioara de canalizare.
Montarea recipientelor de hidrofor
Recipientele de hidrofor se monteaza pe postamente din beton perfect orizontale prevazute cu
strat de pluta expandata de 6 cm grosime, pentru amortizarea vibratiilor. In postamentul de beton se
incastreaza buloane de prindere.
Recipientul de hidrofor se aseaza pe postament in asa fel incat buloanele sa treaca prin gaurile
flanselor ce sunt sudate pe stuturile ( picioarele) de sustinere a hidroforului . Apoi sunt introduse pe
fiecare bulon piulite de strangere.Dupa asezarea la pozitia definitiva, se desfac capacele de vizitare si se
verifica sudurile interioare executate in fabrica. In aceasta etapa de montaj se solicita venirea unui
specialist al inspectiei pentru metrologie si cazane, pentru a constata starea recipientului . Garnitura
capacului se unge cu miniu de plumb si apoi se remonteaza .
Recipientul se supune la proba de presiune cu apa, cu aceasta ocazie se verifica si functionarea
supapei de siguranta la presiunea pentru care este calibrata.
Montarea rezervorului - tampon deschis
Rezervorul tampon se executa de obicei din tabla neagra de otel si se vopseste la interior si
exterior cu vopsea anticorosiva. Acest rezervor se monteaza fie pe soclu executat din beton, fie pe
grinzi asezate pe pardoseala incaperii .
Pentru amortizarea vibratiilor , intre rezervor si grinzile de sustinere se prevad bucati de cauciuc.
Dupa fixarea pe fundatie se monteaza distribuitorul cu robinete cu plutitor si sorbul pompei
(numai in cazul unor rezervoare cu capacitati mari) , impreuna cu conductele de legatura intre aceste
elemente si instalatia exterioara . Apoi se monteaza cu suruburi capacul gurii de vizitare, pana la
spalarea finala efectuata inainte de receptionarea instalatiei.
Montarea rezervorului de inaltime
Rezervoarele de inaltime se folosesc in urmatoarele cazuri :
- cand presiunea apei din conducta publica nu asigura alimentarea cu apa de la partea superioara
a cladirii;
50

- cand regimul de functionare al apei in conducta publica este intrerupt in anumite perioade ale
zilei;
- cand este necesara o presiune constanta a apei la punctele de consum din industrie.
Alimentarea cu apa a rezervorului de inaltime se face direct din conducta publica, cand presiunea
apei este suficienta sa alimenteze rezervorul, fie prin intermediul pompelor de apa.
Alimentarea cu apa a rezervorului cu ajutorul pompelor se face automat, la comanda unui plutitor
care anclanseaza sau decanseaza intrerupatorul, pentru pornirea lor.
Montarea pompelor instalatiei de hidrofor
Pompele se monteaza pe fundatii ( postamente) din beton prevazute cu un strat de pluta pentru
amortizarea vibratiilor, amplasate cat mai aproape de rezervorul tampon pentru ca , conductele de
aspiratie si de refulare sa se poata racorda la pompa cu rezistente locale
( curbe sau coturi ) cat
mai putine .
Se recomanda : cota axului pompei sa fie sub cota nivelului minim al apei din rezervorul tampon
deschis.
Montarea conductelor si a armaturilor de inchidere , siguranta si control in instalatiile de
hidrofor
Principalele armaturi din instalatia de hidrofor sunt : armaturile sticlei de nivel si sticla de nivel ,
robinetele de inchidere si reglare , ventilul de siguranta , manometru .
Receptia instalatiei de hidrofor
Dupa montarea si racordarea recipientului de hidrofor , se efectueaza receptia instalatiei de catre
o comisie din care fac parte : beneficiarul, delegatul ISCIR ( organul de verificare metrologica a
instalatiilor ) si reprezentantul executantului.
Beneficiarul poate solicita cu aceasta ocazie efectuarea unor probe de functionare a instalatiei de
hidrofor si de distributie a apei.

51

M8 INSTALAII DE CANALIZARE
8.1. Materiale pentru instalaiile de canalizare
Materialele utilizate in realizarea constructiilor si instalatiilor unui sistem de canalizare vor trebui
sa indeplineasca anumite criterii generale, valabile, evident, functie de rolul si importanta constructiei
sau instalatiei, de domeniul de utilizare, de caracterul temporar sau permanent al lucrarii etc.
INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE-Elemente
componente :
- obiecte sanitare ,
- retea de conducte ,
- armaturi,
- sifoane de pardoseala ,
- camin de racord exerior
Caracteristicile obiectelor sanitare
Lavoarele se execut din porelan sanitar sau din font emailat si pot fi cu sau fr spate.
Bateria amestectoare de, ap rece cu ap cald de consum se poate monta pe lavoar i se numete
baterie stativ, sau pe perete. n cazul utilizrii bateriei stative lavoarul este gurit cu ajutorul unei
maini de gurit, n atelierul de prefabricate, pentru a permite racordarea bateriei la conductele de
alimentare cu ap rece i cald . De asemenea, lavoarul este prevzut cu preaplin si orificiu de scurgere
prevzut cu un ventil .
Czile de baie se execut din font emailat cu dimensiunile 1500 X 715 mm sau 1700 X 750
mm. Czile de baie pot fi prevzute cu picioare de susinere sau fr picioare i se pot monta nzidite sau
nenzidite. Czile de baie sunt prevzute cu orificiu pentru preaplin care se racordeaz la o conduct ce
se leag la conducta de golire i cu orificiu de golire . Fundul czii de baie are o pant de scurgere a apei
ctre orificiul de golire.
Czile pentru du se utilizeaz att n camerele de baie din locuine, ct mai ales n cabinele de
dusuri din cldirile industriale, bi publice, hoteluri, spitale etc. Se monteaz sub du i servesc la
colectarea apei uzate (pentru ca aceasta s nu se rspndeasc pe pardoseal) i evacuarea printr-un
orificiu cu ventil de scurgere n conducta de canalizare. Cada de du se fabric din font cu interiorul
emailat si exteriorul grunduit i se execut n dou tipuri : ptrat sau cu bordura rotunjit
Closetele se execut din porelan sau semiporelan sanitar i sunt prevzute cu un spaiu numit
sifon 1 n care este reinut un strat de ap de o anumit nlime numit gard hidraulic avnd rolul de a
mpiedica ptrunderea gazelor ru mirositoare din conducta de canalizare n ncperi.
Golirea closetului n conducta de canalizare se face printr-un tu prevzut lateral sau vertical
n jos care are diametrul interior de 100 mm.
Deasupra vasului de closet se monteaz rezervorul de splare racordat la conducta de alimentare
cu ap rece prin intermediul unui robinet cu plutitor. Din rezervor, care este montat la o anumit
nlime, apa ptrunde printr-o eava de splare (executat din PVC tip U sau, mai rar, din plumb) n
orificiul 4 al vasului de closet producnd splarea acestuia printr-un jet de ap sub presiune.
Spltoarele de buctrie cele mai folosite sunt: spltorul simplu cu suport pentru vase sau
picurtor i spltorul dublu care are dou compartimente egale. Spltoarele se execut, din font
emailat i sunt prevzute cu orificii de scurgere care se racordeaz prin conducte de legtur la reeaua
de canalizare.Spltorul simplu are prevzute orificii pentru montarea bateriei stative amestectoare de
ap rece i cald de consum , precum i orificiu de scurgere .
Spltorul dublu poate avea bateria stativ sau montat pe perete. Cele dou orificii de scurgere
ale compartimentelor se racordeaz la conducta de canalizare printr-o singur conduct de legtur.
Armturile obiectelor sanitare pot fi : robinete de serviciu simple sau cu racord pentru furtun;
baterii amestectoare pentru lavoare care pot fi stative sau montate pe perete; baterii de baie cu du
flexibil sau baterii cu eava lung pentru du fix ; robinetele de col cu ventil pentru reglarea debitului
52

de ap de alimentare a rezervoarelor de splare a closetelor etc. Pentru protecia contra coroziunii si

mbuntirea aspectului exterior, armturile se cromeaz, nicheleaz sau se vopsesc.
8.2. Montarea obiectelor sanitare
Montarea conductelor interioare de canalizare se execut pe msura avansrii lucrrilor de
construcii i a degajrii de cofraje i schele a spaiului n care se va lucra.
Se monteaz nti conducta colectoare orizontal, coloanele i legturile la obiectele
sanitare.
AMPLASAREA OBIECTELOR SANITARE
Tipurile, numrul i modul de amplasare a obiectelor sanitare n cldiri se determin n funcie de
destinaia cldirii, de numrul de consumatori ai apei i de gradul de confort al cladirilor , precum si de
cerintele investitorilor.
Cladiri de locuit dotarea minima cu obiecte sanitare ( conform STAS 1478 ) cuprinde
-in camera de baie: lavoar, closet, cada de baie sau dus si receptor sifonat pentru colectarea apei de pe
pardoseala ;
-in bucatarii spalator de vase cu cuva si platforma ( picurator ).
In cladirile administrative si social - culturale stabilirea tipurilor si numarului obiectelor
sanitare se face in functie de destinatia cladirilor , de gradul de confort al acestora si de numarul de
persoane care le folosesc .
EVI, TUBURI I PIESE DE LEGTURA PENTRU CANALIZRI
La realizarea instalaiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere, se recomand
utilizarea urmtoarelor evi i tuburi:;
- pentru racordarea obiectelor sanitare la instalaia de canalizare: tuburi din font de scurgere,
evi din plumb de scurgere, tevi i tuburi din polipropilen (PP), din polietilen (PE), sau din policlorur
de vinil (PVC) si tuburi flexibile din metal sau mase plastice;
- pentru coloane si conducte orizontale (colectoare) de canalizare: tuburi din font de scurgere,
PP, PE sau PVC. n cazul cldirilor de locuit, la care coloanele se execut din PP, PE sau PVC, se
recomand ca la baza coloanelor s se utilizeze curbe din font sau din mase plastice, cu perei
ngroai, ancorate de elementele de construcii.
Tuburile si piesele de legtur din font utilizate n mod curent pentru canalizri sunt:
- tuburi din font STAS 1515/2 i respectiv seria M", STAS 9392 cu diametre nominale de 50,
75, 100, 125, 150 i 200 mm. Acestea sunt prevzute cu muf la un capt i se pot mbina prin temuire
sau cu garnituri din cauciuc;
-tuburi din font, cu gura de curire, STAS 1515/5 , care se fabric cu diametre nominale de
50, 75, 100, 125, 150 i 200 mm.
evile din plumb pentru scurgere STAS 671, se folosesc pentru executarea legturilor dintre
obiectele sanitare i coloanele instalaiei de canalizare.
Tuburile din polipropilen (PP) pentru canalizare se fabric fr mufe, cu o muf la un
capt sau cu mufe la ambele capete , cu diametre nominale de 32, 40, 50, 75, 110, 125 i 160 mm i cu
lungimi cuprinse ntre 150 i 5000 mm. Piesele speciale de legtur din polipropilen pentru canalizare
se fabric ntr-o gam larg de tipo dimensiuni
TUBURI I RACORDURI FONOABSORBANTE PENTRU INSTALAIILE INTERIOARE
DE CANALIZARE (VALROM)
Caracteristici tehnice ale sistemului SILERE
Materialul este polipropilen aditivat cu substane minerale rezistente la temperaturi ridicate ale
apei. ntregul sistem (tuburi, racorduri, elemente de etanare) este potrivit pentru transportul i
evacuarea apelor uzate menajere cu valori ale pH-ului cuprinse ntre 2 i 12 la o temperatur maxim de
95 0 C.
Culoarea materialului este gri deschis, greutatea specific 1,5 g/cm 3 , alungirea la rupere 10%,
rezistena la traciune 17 N/mm 2 , coeficientul de dilatare termic liniar 0,086 mm/mK, modul de
elasticitate 2000N/mm.
53

mbinarea prin muf cu garnitur permite instalatorului o montare rapid i sigur a ntregului
sistem de canalizare. La mbinarea tuburilor normale mufate, pentru a compensa dilatarea termic
longitudinal este necesar introducerea manonului de compensare pn n captul mufei i apoi
extragerea sa circa 10 mm. Cu manonul cu dou mbinri aceast operaie nu mai este necesar.
Garnitura special profilat din manon compenseaz dilatrile termice, permind o economisire a
timpului i o mare garanie a etanrii.
Avantajele sistemului SILERE
- foarte rezistent la solicitri mecanice datorit tuburilor robuste care nu permit deformri;
- rezisten la coroziunea provocat de acizi, ageni oxidani;
- durat de lucru de minim 10 ani;
- pierderi reduse de sarcin;
- cmp de lucru ntre 0 i 95 0 C;
- rezistent la ape uzate avnd pH-ul cuprins ntre 2 i 12.
Ventile de scurgere pentru obiecte sanitare
Ventilele de scurgere a obiectelor sanitare indeplinesc urmatoarele functiuni : protejeaza
marginile orificiului de scurgere ; asigura, la nevoie, inchiderea orificiului cu un dop de plastic; face
legatura cu preaplin si permite racordarea obiectului sanitar cu sifonul.
SIFOANE PENTRU OBIECTE SANITARE , MASINI DE SPALAT VASE SI MASINI DE
SPALAT RUFE
Sifoanele obiectelor sanitare se monteaza sub ventilul de scurgere si sunt astfel construite incat
sa retina , permanent , un strat de apa de circa 60 mm inaltime, numita garda hidraulica, ce are rolul de
a impiedica patrunderea gazelor nocive din reteaua de canalizare in incaperi.
Principalele materiale din care se executa sifoanele pentru obiectele sanitare sunt: fonta, alama,
plumb, PVC, polipropilena sau polietilena.
Sifoanele din fonta pentru canalizare, STAS 1515/6 se executa in trei variante : tip S, tip P si tip
U.
Sifoanele din plumb se executa in 2 tipuri: tip S, folosit pentru conducta de scurgere verticala si
tip P, pentru conducta de scurgere inclinata.
Sifoanele din PVC se executa cu cap de racordare in doua variante : varianta R pentru racordare
la conducta din plumb si varianta F pentru racordare la conducta din PVC.
Sifoanele din polipropilena sau polietilena pot fi : pentru spalator de bucatarie, cu racord pentru
masina de spalat vase sau special construit pentru masini de spalat vase sau rufe , in varianta de montare
aparenta sau ingropata.
Sifonul pentru spalatorul de bucatarie, prevazut cu racord la masina de spalat vase, echipat cu
clapeta contra refularii apei uzate, elimina aspiratia garzii hidraulice datorita vidului format la oprirea
pompei de evacuare a apei din masina .
8.3. Tehnologia de montare a instalaiei interioare de canalizare meteoric
Caracteristici ape uzate
- ape uzate menajere cladiri civile , social culturale , industriale ,
- ape uzate industriale din procesele tehnologice , pot fi curate ( racirea utilajelor conditionarea
aerului) sau cu impuritati ( substante chimice ) ;
- ape meteorice (pluviale)-precipitatii, topire zapada
Functie de natura si provenienta apelor uzate , instalatiile de canalizare interioare se clasifica in :
-instalatii pt. ape uzate menajere ,cladiri civile , social-culturale , industriale ;
-instalatii industiale ;
-instalatii pluviale pt.toate categoriile de cladiri.
INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE A APELOR METEORICE- Elemente
componente :
- receptor de ape meteorice colecteaza apele de pe o anumita suprafata,
-conducta de legatura de la receptor la coloana ,
54

-coloane
-conducte orizontale colectoare
-camin de racord la reteaua exterioara de canalizare.
Acoperisurile sunt cu pante de scurgere spre receptorul de ape meteorice .
Reteaua de conducte se executa din tevi din otel , din PVC tip U, fonta de scurgere .
Receptoare pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe terase si acoperisuri
a)Pentru terase circulabile
b)Pentru terase necirculabile
c)Receptor cu parafrunzar

8.4. Reele exterioare de canalizare

RETEAUA EXTERIORA DE CANALIZARE constituie partea din sistemul de canalizare care
cuprinde canalele si constructiile anexe, avind rolul de a colecta si transporta apele uzate si meteorice de
la caminelede racord ale canalizarii interioare a cladirilor pana la emisar.
Dupa rolul pe care il indeplinesc in cadrul sistemului de canalizare, retelele de canalizare
exterioare se clasifica;
-a.retele exterioare secundare sau ''canale de serviciu'' amplasate in interiorul ansamblurilor de
cladiri sau al combinatelor si platformelor industriale, care preiau apele uzate din caminele de racord ale
instalatiilor interioare,
-b.retele exterioare principale sau ''canale publice''orasenesti in care sunt preluate apele uzate din
retelele secudare si transport pana la evacuarea lor in emisar''rau, lac, sau mare''
Retele exterioare secundare de canalizare :de la caminele exterioare de racord 1 ale instalatiilor
interioare de canalizare menajera 2 respectiv meteorica 3, apele uzate sunt trasportate prin reteua
exterioara secundara de canalizare 4, care se executa de obicei in sistem unitar. La retelele exterioare
secundare de canalizare1 se racordeaza si gurile de scurgere 5 ale apelor provenite din ploi si topirea
zapezilor, care sunt amplasate la bordura trotuarelor aleilor dintre cladiri 6.
Racordarea diferitelor tronsoane de canalizare exterioara secundara se face prin intermediul
caminelor de racord care indeplinesc si rolul de camine de vizitare necesare in timpul exploatarii pentru
controlul functionarii retelei si al efectuarii diferitelor operatii de intretinere, spalare, reparatii.

55

Sistemul de canalizare al unui obiectiv reprezinta totalitatea constructiilor si instalatiilorcare

colecteaza,transporta,epureaza si evacueaza intr-un receptor natural apele de canalizare epurate sau nu,
respectandu-se conditiile de calitate impuse de reglementarile in vigoare din acest domeniu.
In mediul in care nu exista receptori naturali (emisari) apropiati care sa poata primi apele de
canalizare epurate sau neepurate(cazul apelor de ploaie) se pot adopta urmatoarele solutii:
-transportul apelor epurate prin pompare la cel mai apropiat emisar, daca varianta nu se
dovedeste scumpa din punct de vedere economic;
-infiltrarea in subteran a apelor uzate epurate daca acestea indeplinesc conditiile de calitate
-transportul apelor de canalizare, neepurate, in sistemul de canalizare al celei mai apropiate
localitati (ca distanta) si epurarea comuna a acestora.
Prin apele de canalizare se inteleg urmatoarele categorii de ape:
a) ape uzate:
-ape uzate menajere, provenite din utilizarea apei de alimentare in scopuri gospodaresti, in cadrul
unitatilor cu caracter social, public, ale industriei locale, stropitul spatiilor circulabile si al spatiilor verzi;
-ape uzate industriale, provenite din utilizarea apei in scopuri industriale;
-ape uzate industriale, care la evacuarea in reteua publica de canalizare au caracteristicile
calitative asemanatoare cu ale apelor uzate menajere si respecta indicatorii de calitate impusi;
-ape uzate provenite din activitati de crestere a animalelor in gospodarii si unitati;
b) ape meteorice-provenite din ploi, topirea zapezii sau efectul cumulat al acestora(ploi+topirea
zapezii).
Alte categorii de ape meteorice cum ar fi apa provenita din bruma si chiciura, sunt considerate
nesemnificative din punct de vedere cantitativ si se neglijeaza;
c)ape de suprafata introduse n canalizare. Aceasta categorie de apa de canalizare reprezinta un
caz mai rar si se ia in considerare acolo unde exista o astfel de situatie;
d) ape subterane introduse in reteua de canalizare. Sunt ape din drenarea unor suprafete cu exces
de umiditate, a unor terenuri sportive si ape subterane, din stratul freatic, infiltrate in canale datorita
neetanseitatii imbinarilor si eventualelor fisuri existente in tuburile de canalizare
Procedee de canalizare
Procedeul de canalizare exprima rolul atribuit unei retele functie de diferitele categorii de ape
de canalizare pe care le colecteaza si le transporta. Canalizarea unui obiectv poate fi relizata in
urmatoarele procedee de canalizare:
-separat sau difuzor, cand exista cel putin doua retele de canalizare distincte (independente):o
retea numai pentru ape uzate si o alta retea numai pentru ape meteorice. Intre cele 2 retele nu trebuie sa
existe nici o legetura tehnologica sau functionala.
-Unitar sau tot la canal cand exista o singura retea care colecteaza si transporta toate
categoriile de ape de canalizare (ape uzate, ape meteorice, etc.).
Reteaua realizata in acest procedeu de canalizare comporta o investitie initiala mai importanta
decat in procedeul separativ, dar neajunsurile generate la executia (ingreunarea circulatiei pietonilor si a
vehiculelor de orice tip, desfacere si refacerea pavajelor, depozitarea pamantului rezultat din sapaturi si
a materialelor de constructie etc.). sunt mult atenuate si se produc o singura data.
-Mixt, cand o parte a localitatii este canalizata in procedeu separativ si in alta parte in procedeu
unitar.
In mediul rural acest procedeu de canalizare este rar intalnit.
Principalele constructii anexe ale retelei de canalizare sunt urmatoarele
-guri de scurgere, care au rolul de a colecta in reteua de canalizare apele meteorice si de spalare a
strazilor
-guri de scurgere cu sifon si depozit
-guri de zapada
Conditii de amplasare a retelei de canalizare exterioara
Amplasarea retelelor de canalizare se va face, in limita posibilitatilor, in afarea zonei carosabile,
56

de preferinta in spatiile verzi, pentru a fi supuse cit mai putin sarcinilor provenite din circulatia
vehiculelor si pentru a facilita accesul pentru interventii
CMINE DE INSPECIE I CURIRE
Pentru a asigura funcionarea corect i exploatarea corespunztoare a reelelor de canalizare,
precum i respectarea msurilor de protecie a mediului, se recomand folosirea cminelor de inspecie
i curire. n cazul reelelor de canalizare exterioar public este recomandabil dispunerea unui cmin
de inspecie i curire cu o frecven de aproximativ 50 m., n funcie de tipul apelor uzate care sunt
evacuate prin reeaua respectiv.
Cminele de inspecie i curire rezolv i necesitatea de racordare a reelelor exterioare de
canalizare din ansamblul de cldiri (sau cldirea respectiv) la reeaua public de canalizare a localitii.
Amplasarea cminelor se face la o distan de minim 2m sau maxim 10m de cldire. De asemenea aceste
cmine pot fi folosite pentru colectarea apelor pluviale din curi private sau industriale i parcri.
Soluia tradiional de construcie a acestor cmine a fost folosirea betonului simplu sau armat.
Cminele de inspecie i curire fabricate din PVC i PP reprezint o alternativ modern i eficient
fa de cminele construite din beton. Din punct de vedere al costurilor (montaj i ntreinere) i al
duratei de via, cminele de inspecie i curire prezint avantaje net superioare soluiilor tradiionale.
Cminele de inspecie i curire din gama BasicLine, oferite de Valplast Industrie sunt fabricate
din PVC i PP, fiind alctuite din trei pri principale .
Capacul telescopic este alctuit din partea metalic i tubul telescopic. n funcie de amplasamentul
cminului, capacele pot fi:
tip A 15 din font, pentru amplasamente n curi private, parcuri, pasaje pietonale;
tip B 125 din font, pentru trafic stradal uor, parcri centre comerciale;
tip D 400 din font, pentru trafic stradal greu, zone industriale.

57

8.5. Montarea instalaiilor i echipamentelor aferente staiilor de epurare

Statia de epurare reprezinta totalitatea constructiilor si instalatiilor care indeplinesc cumuativ
condiiile :
a) corecteaza calitatea apei de canalizare astfel incat indicatorii de calitate in sectiunea de
evacuare a apelor epurate in emisar sa fie sub valorile impuse de norme (NTPA 011-2002, respective
NTPA 001-2002);
b) prelucreaza substantele retinute la un nivel la care valorificarea , depozitarea sau evacuarea lor
in mediul natural nu mai prezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor si pentru mediul inconjurator
INSTALATII DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE SI INDUSTRIALE
Epurare- neutralizarea substantelor nocive- combatrea poluarii mediului inconjurator
Autoepurare- proprietatea solurilor si a apelor de a reduce substantele organice si le transforma in
substante minerale.
Metode de epurare :
- epurare mecanica ,
- mecano chimica ,
- mecano biologica
Instalatii de epurare mecanica
Epurarea mecanica consta in reducerea substantelor prin fenomene fizice ( decantare ,
deznisipare , fermentare)
Instalatia de epurare mecanica - parti componente
-gratare din bare metalice inclinate pentru retinerea si zdrobirea materiilor plutitoare
-deznisipatoare retinere nisip
-separator de grasimi
-decantoare se decanteaza namolul apa rezultata este evacuata in emisar , iar namolul este extras cu pompe si introdus in rezervoare inchise de fermentare .
-rezervoare de fermentare se degaja gaz metan care poate fi folosit de consumatori (centralele termice)
-platforme de uscare a namolului . Apele rezultate din procesul de uscare sunt evacuate in emisar iar
namolul uscat este folosit in agricultura ca ingrasamant.

58

M9 INSTALAII INTERIOARE DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

9.1.Tehnologia de montare a instalaiilor interioare de gaze naturale combustibile
Gazele combustibile sunt utilizate pentru :
- nevoi menajere ( incalzire , apa de consum , masini de gatit etc)
- instalatii de ardere pt. obtinerea energiei termice necesara incalzirii
- in procese tehnologice.
sunt :
BRANSAMENTUL INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE EXTERIOARE DE GAZE
Bransamentul - conducta de legatura prin care gazul este condus de la o conducta apartinand
sistemului de distributie pana la iesirea din robinetul de bransament , statie sau post de reglare.
La capatul conductei de bransament se monteaza un robinet de bransament de la care se poate
opri in intregime alimentarea cu gaze a consumatorului respectiv.
La intrarea in fiecare corp de cladire , hala industriala, la capatul racordului se instaleaza la
exterior , in locuri usor accesibile , un robinet de incendiu de la care poate fi oprita alimentarea cu gaze
in caz de incendiu
ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE A UNEI CLADIRI DE LOCUIT, DE LA O
CONDUCTA DE DISTRIBUTIE SITUATA IN DREPTUL PROPRIETATII

a. plan
b. schema
12345678-

conducta de distributie
conducta de bransament
teu de bransament
robinet de bransament
niplu electroizolant
regulator de presiune
record olandez
robinet de incendiu

910111213141516-

firida zidita
usa firidei
teu
rasuflatoare
caoac rasuflatoare
cablu electri
tub de protectie din PVC
imprejmuire

9.2. Tehnologia de montare a conductelor, armturilor, accesoriilor i contoarelor pentru

nregistrarea consumului n instalaiile interioare de gaze
59

Principalele elemente componente ale instalaiilor interioare de gaze naturale al cror montaj
necesit lucrri specifice sunt urmatoarele:
- coloana de alimentare interioar pn la cot;
- reeaua de distribuie la punctele de consum compus din conducte cu accesorii i robinete de
nchidere;
- aparate de utilizare a gazelor
- aparate de reglare i comanda
Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustibile a instalatiei interioare
Coloana montant a instalaiei interioare se execut aparent, utiliznd evi din oel negre. Acestea
se mbin fie prin fitinguri (mbinri filetate) fie prin sudur (pentru conductele avnd dimensiuni mai
mari de 3/4").
n cazul unei coloane care alimentez mai multe cldiri ale aceluiai consumator, la fiecare
cldire coloana iese din pmnt n exterior, pentru a mpiedica infiltrarea gazelor n cladire
Intrarea conductei din pmnt n subsolul cldirii nu este permis. n cazuri deosebite cnd nu se
poate evita aceasta din cauza dificultiilor la montare se poate racorda conducta n subsol prin
intermediul unui cmin de van cu rsufltoarea spre exterior.
Montarea contoarelor de gaze naturale combustibile
Contorul volumetric se monteaz pe o plcu din font de dimensiuni standardizate care
asigur etaneitatea mbinrii i l protejeaz de eforturi. La intrarea gazului n contor se monteaz un
robinet de contor. nlimea de montare (1,5.....2 m de la pardoseal ) trebuie s asigure citirea
indicatorului i protejarea contorului de lovituri, n timpul exploatarii.
Daca intre robinetul de incendiu prevazut obligatoriu la intrarea conductei de gaze in cladire si
cel pentru contor , distanta este mai mica de 5 m , robinetul de incendiu tine loc si de robinet de contor
Montarea retelei interioare de distributie a gazelor naturale combustibile
Conductele se monteaz aparent i se fixeaz pe perei cu brri metalice.
Distana maxim dintre dou brri este de 2 m. La traversarea pereilor sau planeelor,
conductele de gaze se introduc n tuburi de protecie, care au diametrul interior cu 5...10 mm mai mare
dect diametrul exterior al conductei protejate. Acolo unde este cazul, la ocolirea grinzilor se monteaz
dopuri pentru descrcarea condensatului nmagazinat n timpul funcionrii, nurubate n teuri montate
pe conducta de gaze Pe traseele comune, conductele de gaze se aeaz deasupra celor de alimentare cu
ap.
Robinetele de nchidere cu cep se verific, se lefuiete cepul i se probeaz nainte de montare

n instalaie.
9.3. Tehnologia de montare a aparatelor de utilizare a gazelor naturale combustibile
Montarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare
Arztoarele i aparatele de utilizare se racordeaz cu legturi rigide la instalaie; excepie fac
aparatele cu flacar liber cu un consum mai mic de 0,5 m3/h, la care sunt permise legturi cu furtun din
cauciuc de tip standardizat, de maximum 1,1 m lungime.
Fiecare aparat de utilizare este prevzut cu dou robinete de nchidere cu cep, unul de manevr i
unul de siguran (pentru nchidere n caz de avarii, incendiu etc., n timpul exploatrii) aezate la o
distan convenabila pentru a putea fi manevrate.
Dac aparatul de consum este racordat rigid la reea i are robinet propriu de manevr (de
exemplu: main de gtit, aparat de nclzit apa etc.) se poate instala pe conduct numai un robinet de
siguran cu cheie.
60

La aparatele de utilizare de uz casnic racordate cu furtun din cauciuc se monteaz, de asemenea,

dou robinete: cel de siguran se monteaz pe conduct naintea racordrii furtunului, iar cel de
manevra, pe aparatul de utilizare.
Arztoarele de gaze naturale combustibile destinate cazanelor pentru nclzire si prepararea apei
calde de consum se monteaz pe o plac frontala fixat cu uruburi pe cazan, n zona focarului. Pe
racordul de alimentare cu gaze a arztoarelor, se monteaz regulatorul de presiune i aparatura de
automatizare necesar pentru funcionarea arztoarelor n deplin siguran. Ventilatoarele pentru
arztoarele cu aer insuflat sunt prevzute cu regulatoare automate ale debitului de aer necesar arderii.
Probarea i recepia instalaiilor interioare de gaze naturale combustibile
Punerea in funciune i exploatarea oricrei instalaii de distribuie i utilizare a gazelor se
poate face numai dup probare i recepie.
Presiunea la care se supune instalaia n timpul probrii i durata probei depind de regimul
de presiune la care va funciona instalaia respectiv.
Instalaiile de joas presiune se verific n urmtoarele etape:
- proba de cas (ncercarea preliminar), care se face cu aer comprimat la presiunea de l bar
(l kgf/cm 2 ). Se probeaz ntreaga reea de conducte,fr armturile punctelor de utilizare, unde
se monteaz provizoriu dopuri.mbinrile conductelor se verific cu ap i spun de ctre eful
de echip n prezena maistrului.
Nu se admit pierderi de presiune;
- ncercarea de rezisten a conductelor care se execut, de asemenea fr armturi, la
presiunea de 1bar.
Aceast prob repet de fapt proba de cas , dar n prezena delegatului ntreprinderii
distribuitoare de gaze , care constat c nu sunt pierderi de gaz n timpul probei . Proba se
execut cu aer comprimat introdus n reeaua de conducte cu ajutorul unui compresor de aer
pentru instalaii mari sau al unei pompe manuale pentru instalatii mici sau poriuni din reea
- ncercarea de etaneitate , n cursul creia se probeaz instalatia cu toate robinetele de
siguran i de manevr montate . Presiunea de prob este egal cu presiunea de regim a
instalaiei (200 mmH 2 O n cazul conductelor de joas presiune).Dup racordarea consumatorilor i
dup legarea instalaiei interioare la reeaua exterioar se mai face o ultim verificare a mbinrilor
neverificate anterior (la presiunea de utilizare). Se verific etaneitatea mbinrilor robinetelor, a
racordurilor contorului, a mufelor, coturilor, teurilor, racordurilor aparatelor de utilizare etc. prin
ungerea cu o emulsie de ap i spun preparat ntr-un vas, folosind pensula.
Nu se admite scderea presiunii n timpul probei. Dac se constat neetaneiti, se
efectueaz remedierea lor i proba se repet.
Verificarea etanseitatii instalatiei interioare de gaze naturale combustibile

Elemente componente :
61

1- robinete;
2- contor;
3- mufe;
4- coturi;
5- teuri;
6- aparate de utilizare;
7- aparate de utilizare;
8- vas cu emulsie de apa si sapun;
9- pensula.
Pentru instalaiile care satisfac ntercrile prescrise n normativ de gaze, se ncheie un
proces-verbal ntre delegatul ntreprinderii distribuitoare de gaze, unitatea care a executat
lucrarea i beneficiarul lucrrii. Pentru instalaiile de utilizare se predau beneficiarului cheile
robinetului de incendiu i ale armturilor de siguran i de nchidere.
La predarea instalaiei, beneficiarul primete un exemplar cu instruciunile de utilizare a
gazelor care vor fi explicate i exemplificate la faa locului n prezena sa.
Instalaia de gaze se pune n funciune numai dup ce s-a evacuat tot aerul din conduct,
lsndu-se s treac prin ele o cantitate de gaz de 2-3 ori mai mare dect volumul conductelor.
La punerea n funciune se controleaz comportarea arztoarelor i a aparatelor de utilizare,
la diverse poziii de deschidere ale robinetelor.
Instruciunile scrise pentru exploatarea instalaiilor de utilizare uz casnic sunt elaborate conform
prevederilor din Norme tehnice pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale i a prescripiilor tehnice de folosire a aparatelor de utilizare sau a arztoarelor elaborate de
productor.
Punerea n funciune a aparatelor de utilizare se face n prezena reprezentanilor unui agent
economic autorizat de ISCIR i a reprezentanilor operatorului de distribuie liceniat.
Verificarea i repararea aparatelor de utilizare se face la cererea consumatorului prin uniti
specializate, ori de cte ori este nevoie. Acestea se efectueaz de ctre reprezentani ai agenilor
economici autorizai de ISCIR.
Verificarea i revizia periodic a instalaiilor de utilizare este obligatorie i se efectueaz de
operatorul liceniat al sistemului de distribuie, n conformitate cu prevederile contractului de furnizare
gaze naturale. Operaiunile de verificare se efectueaz la maximum 2 ani i cele de revizie la maximum
10 ani.
n cazul n care verificarea sau revizia nu se pot efectua din cauza absenei consumatorului,
acesta va fi anunat n scris asupra datei reprogramrii verificrii sau reviziei.
Dac verificarea sau revizia nu se pot efectua la data reprogramat, se va proceda la sistarea
furnizrii gazelor.
La verificarea sau revizia instalaiilor, poriunile de conduct sau armturile care la proba de
etaneitate au scpri i nu pot fi remediate, se nlocuiesc pe cheltuiala consumatorului de ctre un agent
economic autorizat s execute aceste lucrri, respectndu-se prevederile din Norme tehnice pentru
proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
Cu ocazia verificrii sau reviziei instalaiei de utilizare, consumatorul este obligat s fac dovada
n scris, efectuat de o firm specializat. Dovada trebuie s fie emis cu maximum 6 luni nainte de data
verificrii. Verificrile i reviziile instalaiilor de utilizare gaze naturale efectuate se consemneaz n
Fia de eviden a lucrrilor periodice de verificare tehnic a instalaiilor de utilizare gaze naturale la
consumatorii casnici i respectiv Fia de eviden a lucrrilor periodice de revizie tehnic a
instalaiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici.
Modul de efectuare a verificrilor metrologice, ocazionate de defectarea aparatelor sau la
solicitarea consumatorilor este precizat n contractul de furnizare gaze naturale i n Regulamentul de
msurare a cantitilor de gaze naturale tranzacionate la consumatorii captivi.
62

M10 PERFORMAREA INSTALAIILOR N CONSTRUCII

10.1. Tehnologii moderne n instalaiile tehnico sanitare
Proiectarea, executarea, montarea, exploatarea i postutilizarea acestor instalaii se efectueaz n
conformitate cu reglementrile tehnice specifice, cuprinse n :
- acte legislative (decrete, legi, hotrri i ordonane guvernamentale) ;
- normative de proiectare i executare, respectiv exploatarea instalaiilor;
- ghiduri, regulamente, instruciuni;
- standarde;
Cele mai importante reglementri n domeniu sunt:
- Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare I9 ;
- Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare I9/1;
- Norme tehnice ISCIR;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii construciilor;
- Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, nr.273/1994;
- STAS 1478 Instalaii sanitare. Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii
fundamentale de proiectare ;
- STAS 1795 Instalaii sanitare. Canalizarea interioar. Prescripii fundamentale de proiectare.
1. SISTEMUL DE EVI MULTISTRAT
n ultimii ani evile multistrat au un succes deosebit pe piaa instalaiilor datorit faptului c sunt
alctuite att din material plastic ct i din metal (aluminiu) mbinnd astfel avantajele ambelor
materiale.
1.1. Sistemul UNIPIPE face parte din aceast categorie ntrebuinndu-se att n tehnica
sanitar, n instalaiile de nclzire cu corpuri statice ct i n instalaiile de nclzire prin pardoseal.
Datorit gamei dimensionale unice n multistrat de la 14 la 110 mm sistemul se poate folosi la
aplicaii casnice i la cele industriale.
1.1.1. Structura evii UNIPIPE este urmtoarea:
- banda de aluminiu care este suprapus i sudat longitudinal cu ultrasunete;
- straturi de adeziv special;
- straturi interior i exterior de polietilen PE RT

1.1.2. mbinarea n sistemul UNIPIPE

Se poate face prin dou variante:
- mbinarea filetat cu piuli olandez;
- mbinarea prin presare.
2.TUBURI DIN FONT
63

Alegerea canalizrilor din font pentru echipamentele din subsoluri constituie cea mai bun
combinaie posibil ntre durabilitatea instalaiilor, fiabilitatea lor i minimalizarea bugetului de
ntreinere. Sunt produse de multe firme printre care i PONT-A-MOUSSON. Tuburile realizate prin
centrifugarea fontei topite supuse unor procese termice speciale dobndesc caracteristici mecanice
superioare.
Caracteristicile tuburilor
rezistena la traciune mai mare de 15 daN/mm 2 pentru racorduri, i mai mare de
25
2
daN/mm pentru tuburi;
rezistena la strivire 40 daN/mm;
modul de elastcitate 11000 daN/mm 2 .
durat de via 50 ani.
Domeniile de utilizare ale produselor sunt:
Aduciuni de ap potabil i irigaii:
- evi, racorduri i accesorii cu diametre de 60-2000 mm.;
- conducte de legtur fiabile, uor de montat;
- izolaii interioare i exterioare adaptate la toate situaiile.
Robinetrie:
- robinete vane cu clapet (peste dou milioane de buci n funciune),
- robinete fluture;
- hidrani i guri de incendiu;
- echipamente de protecie a reelelor de ap;
- accesorii de montaj.
Canalizri.
- conducte INTEGRAL din font maleabil cu diametre de 100-200 mm;
gam complet de produse din font maleabil corespunztoare exigenelor de exploatare, adaptate
traficului modern.
Produse pentru construcii
- conducte de evacuare a apelor menajere i pluviale din cldiri;
- conducte exterioare de evacuare a apelor pluviale.
n ara noastr produsele oferite de societatea PROLINE sunt:
- Tubulatur din font pentru construcii
- Tubul SMU (Super Metallit a bouts Unis) cu capt drept (fig.1) fr muf se mbin cap la cap
prin intermediul unui colier de strngere din inox cu 2 uruburi din oel galvanizat (fig.2): Acest
tip prezint avantajul unei greuti mai reduse i a unor faciliti n lucrrile de instalare i de
ntreinere.

- Tubul SMU-HB pentru efluenii deosebit de agresivi chimic din laboratoare, industrii sau
spitale, care prezint o protecie ntrit a suprafeelor (fig.3)

64

3. INSTALAII INTERIOARE DIN CUPRU

Avantajele cuprului
a. Rezistena la coroziune
evile de cupru au o rezisten foarte mare la coroziune, nu numai la aciunea mediului ambiant
ci i la aciunea agenilor corozivi din diferitele tipuri de ap vehiculat prin ele.
b. Rezistena mecanic
Rezistena mecanic a evilor din cupru este de ce puin 200 N/mm 2 la eava moale i peste 300
N/mm 2 pentru evile dure.
c. Uurina n montaj
Cuprul este un material foarte maleabil i poate fi curbat sau altfel modelat destul de repede
folosind tehnologiile moderne. evile se pot mbina uor i repede folosind diferitele tipuri de fitinguri
puse la dispoziie de firmele productoare : capilare, cu inel de compresie, cu conexiune prin presare
sau cu autostrngere.
d. Aciune antibacterian
S-a dovedit tiinific c datorit aciunii cuprului mpotriva anumitor bacterii, acesta joac un rol
important n sntate, fiind chiar indicat pentru instalaiile de ap potabil.
e. Costuri totale mai reduse
Dei costurile iniiale ale instalaiei din cupru pot fi mai mari n comparaie cu alte materiale,
incluznd ns i costuri de ntreinere i reparaii, costul total este simitor mai mic n cazul cuprului.
f. Domenii de utilizare
ap cald menajer ;
ap fierbinte ;
instalaii de gaz pentru nclzire i gtit ;
alimentare cu combustibil lichid pentru instalaiile de nclzire ;
centrale termice ;
instalaii de abur ;
instalaii medicale ;
instalaii pneumatice ;
instalaii hidraulice ;
instalaii frigorifice ;
alte instalaii de ap ;
instalaii de aer condiionat.

4. INSTALAII INTERIOARE I EXTERIOARE DE CANAL

4.1. Tuburi i racorduri fonoabsorbante pentru instalaiile interioare de canalizare
innd cont de ponderea mare pe care instalaiile de canalizare o ocup n ansablul instalaiilor din
cadrul unei cldiri, firma VALSIR, productoare a sistemului de tuburi i accesorii SILERE, s-a
preocupat de mbuntirea confortului fonicrealizat de instalaiile interioare de canalizare. Sistemul are
caracteristici foarte bune de izolare acustic, atenund orice tip de de vibraie sonor, cum ar fi cea
provocat de de lovitura apei asupra pereilor tubului, asupra coturilor i ramificaiilor.
65

Avantajele sistemului SILERE

- foarte rezistent la solicitri mecanice datorit tuburilor
robuste care nu permit deformri;
- rezisten la coroziunea provocat de acizi, ageni oxidani;
- durat de lucru de minim 10 ani;
- pierderi reduse de sarcin;
- cmp de lucru ntre 0 i 95 0 C;
- rezistent la ape uzate avnd pH-ul cuprins ntre 2 i 12.

4.2. Cmine de inspecie i curire

Pentru a asigura funcionarea corect i exploatarea corespunztoare a reelelor de canalizare,
precum i respectarea msurilor de protecie a mediului, se recomand folosirea cminelor de inspecie
i curire. n cazul reelelor de canalizare exterioar public este recomandabil dispunerea unui cmin
de inspecie i curire cu o frecven de aproximativ 50 m., n funcie de tipul apelor uzate care sunt
evacuate prin reeaua respectiv.
Valplast Industrie produce tubulatur i fitinguri din PVC pentru reelele de canalizare, cmine
de inspecie i curire, sisteme de drenaj, jgheaburi din PVC, sifoane de pardoseal, protecie cabluri
subterane i tubare puuri.

5.MODALITI DE PERFORMARE A INSTALAIILOR SANITARE

5.1. Rezervoare de splare a closetului cu montaj n nie sanitare
Produse de firma Geberit, aceste rezervoare sunt potrivite att pentru vase de closet suspendate ct
i pentru cele montate pe pardoseal. Rezervoarele mascate tip Geberit beneficiaz de urmtoarele
caracteristici: economie de spaiu, sunt igienice, economie de ap prin splare cu timp reglabil, gam
variat de culori potrivite diverselor vase de closet i cerinelor de design, ntreinere uoar, acces facil
la componentele interioare care sunt demontabile, plutitor cu supap silenioas, umplere rapid, nivel
de ap reglabil ntre 6-9 litri izolaie anticondens.
10.2. Tehnologii moderne pentru montarea instalaiilor interioare de gaz
66

Cele mai importante reglementri n domeniu sunt:

- Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de alimentare cu gaze naturale I6 ;
- Normativ pentru exploatarea instalaiilor de alimentare cu gaze naturale I6/1 ;
- Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului P118 ;
- Norme tehnice ISCIR ;
- Legea 50/1991 privind autorizarea executrii construciilor ;
- Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, nr.273/1994;
1.TEHNOLOGII MODERNE PENTRU MONTAREA BRANAMENTELOR DE GAZE
NATURALE COMBUSTIBILE
Pe conducta de distribuie, n punctul de racord, se sudeaz un teu de branament. La acest teu se
racordeaz prin sudur conducta de branament, dup care se perforeaz conducta de distribuie , pentru
a permite accesul gazelor de branament (vezi figura).
Conducta de branament se racordeaz la instalaia interioar prin intermediul unei piese
electroizolante. Scopul acestei piese este s elimine posibilitatea punerii la pmnt, prin conducta de
gaze, a diverselor obiecte electrocasnice, i s permit aplicarea proteciei catodice la conductele
sistemului exterior de distribuie.
Att sudura efectuat pe conducta de distribuie ct i captul branamentului (lng cldire), se
monteaz obligatoriu o rsufltoare (vezi figura) pentru eliminarea n atmosfer a eventualelor scpri
de gaze prin neetaneitile conductelor.
Schem i detaliu pentru branament de joas presiune
1 conduct de distribuie; 2 drenaj din pietri;
3 calot de captare a gazelor;
4 conduct de evacuare a gazelor;
5 dop din font;
6 conduct de branament; 7 manon de fixare;
8 suport;
9 robinet de branament;
10 robinet de incendiu; 11 regulator de debit mic;
12 tub de protecie;
13 conduct interioar;
14 rsufltoare.

10.3. Tehnologii moderne pentru instalaii de nclzire

Realizarea unei instalaii de nclzire este guvernat de o serie de reglementri tehnice i
prescripii, pe tot ciclul ei de via, de la proiectare pn la demolare i postutilizare. Categoriile de
reglementri care acioneaz n acest domeniu sunt :
- acte legislative (legi, decrete, hotrri i ordonane) ;
- normative ;
- ghiduri, regulamente, instruciuni ;
- standarde ;
Principalele acte legislative sunt :
- legea privind calitatea n construcii nr.10/1995
- legea privind autorizarea executrii construciilor nr.50/1991 ;
- legea privind protecia mediului nr. 137/1995;
- Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii cu anexa : Cartea tehnic a construciei
HG 273/1994 ;
- Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse HG 425/1994 ;
67

- Hotrrea privind durata normat de funcionare a mijloacelor fixe HG 166/1994;

Activitatea de proiectare, execuie i exploatare a instalaiilor de nclzire este reglementat de
urmtoarele normative:
- Normativul pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire central I 13- 1994;
- Normativ pentru exploatarea instalaiilor de nclzire central I 13/1- 1996;
- Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor pe durata execuiei, reparaiei instalaiilor de
nclzire- 1994
- Norme generale de protecia muncii -1996 ;
- Prescripii tehnice ISCIR ;
- Prescripii tehnice RENEL ;
A. Pentru transportul cldurii la distan se utilizeaz evi preizolate termic cu spum
poliuretanic.
1. evi preizolate tip ISOPLUS prezint urmtoarele caracteristici :
- diametre cuprinse ntre -6 ;
- lungime de livrare 6m;
- izolaie termic realizat cu spum tare din poliuretan;
- protecie exterioar confecionat din polietilen dur.
evile destinate reelelor montate aerian pe stlpi sau console sunt protejate cu o manta realizat
din aluminiu, tip SPIKO.
mbinarea conductelor se realizeaz cu:
- curbe realizate din coturi preuzinate sau prin ndoire la rece. Curbele au capete drepte de minim
0,5m sudura realizndu-se n mediu protector ce asigur o mbinare perfect. Stratul de baz se sudeaz
cu instalaia de sudat cu argon iar urmtoarele straturi cu instalaia de sudat cu CO 2 .
- ramificaii care au compoziia identic cu a evii de transport, ele fiind preizolate n fabric,
- manoane utilizate pentru izolarea i etanarea evilor de transport; interiorul se umple cu aceeai
spum ca i evile.
2. evi preizolate ECOFLEX sunt executate din una sau dou conducte centrale PE-X
(polietilen reticular), materialul izolator termic PE-X i mantaua protectoare PE-HD (polietilen de
nalt densitate). Piesele de legtur sunt, n general, din alam cu dimensiuni corespunztoare
conductelor. n punctele n care au loc derivaii, trecerea de la sistemele cu o singur eav la cele cu
dou evi, precum i montarea de vane, se prevd camere de control.
B. n instalaiile interioare de nclzire pentru transportul fluidelor calde i reci se folosesc evi
din oel, cupru i materiale cu structur termoplastic.
1. evile din oel sunt de mai multe feluri :
- fr sudur, trase sau laminate la cald pentru instalaii (STAS 403) executate din oel carbon.
Lungimile de livrare sunt de 4-8m pentru conductele filetate i 4-12m pentru conductele nefiletate. La
cerere se pot livra cu lungimi de 4-8m filetate sau nefiletate.
- fr sudur, laminate la cald, pentru construcii (STAS 404) executate din oel carbon cu
precizie obinuit sau nalt, cu garantarea compoziiei chimice i a caracteristicilor fizico-chimice. Se
livreaz n lungimi ntre 4i 12,5m.
2. evile din materiale cu structur termoplastic prezint multiple avantaje:
- rezisten la coroziune;
- timp redus de montare i reparaii;
- timp redus de montare i reparaii;
- bune izolatoare termice i electrice;
- posibilitatea lipirii i sudrii la temperaturi sczute;
- pierderi de sarcini reduse.
Din categoria materialelor termoplastice n instalaiile sanitare se folosesc:
2.1 evi din polietilen executate din polietilen de nalt densitate prin diferite metode de
fabricaie determinate de cerine tehnico-economice de calitate. Prin reticulare (formarea de legturi
tridimensionale n urma unui proces chimic sau fizic) se obine un material flexibil i rezistent la
68

presiune i temperatur. Din aceast categorie fac parte fac parte evile EUROFLEX i UNIPIPE
fabricate n Germania i sistemul de nclzire REHAU.
2.2 evi din policlorur de vinil clorurat GLASTOFERAN executate de firma german
TERMOCONCEPT. Ele se utilizeaz sub denumirea TC- QUICKPIPE GLASTOFERAN.
2.3 evi din polibuten se execut din material sintetic termoplastic, parial cristalin. Sunt
rezistente la ocuri, sunt flexibile i au o mare rezisten la fluaj, la abraziune i tensiune.
2.4 mbinarea evilor din material plastic se face prin fitinguri, prin sudare, prin lipire i nfiletare.
evile din polietilen reticular (evi tip TC-EUROFLEX)se mbin cu fitinguri din alam
cromat prin presare la rece cu un inel de presare etanare. Gama de fitinguri permite trecerea n
instalaie de la un tip de material existent (oel sau cupru) la tubul TC-EUROFLEX. La operaia de
mbinare, fitingul poate fi rotit la cald, prin nclzire cu aer cald fr ca etanarea s fie afectat.
Tuburile auterm-S din PE-xa se racordeaz prin tije executate din oel inoxidabil care nu
necesit vopsire. Gama de fitinguri i unelte de lucru asigur un montaj facil. Prin tehnica mbinrii
nedemontabile cu manon alunector, se economisesc timp i bani iar instalaia se poate realiza i dup
finalizarea pardoselii. Avantajele constau n proiectarea i montajul simplu i rapid nefiind necesar
optimizarea de legturi i economia de materiale la debitare.
2.5 Susinerea i prinderea evilor se face folosind profile metalice de susinere, fixare i
insonorizare. Gama acestor profile este foarte variat depinznd de caracteristicile evii i de locul de
montare. Firma german MUPRO GmbH a realizat elemente de fixare i coliere de susin.ere.
Colierele
de
susinere
a
evilor
sunt
protejate
cu
garnituri
insonorizate

2.6. evile din cupru sunt obinute prin tragere fr sudur longitudinal din cupru dezoxat cu
fosfor. Avantajele evilor din cupru sunt:
- uurin n procesul de montare;
- executarea mbinrilor n scurt timp;
- pierderi de sarcin mici,
- rezisten mare la coroziune;
- rezisten mare la presiune mare ale fluidelor.
Dezavantajele evilor din cupru constau n faptul c sunt foarte scumpe.
C. Armturile folosite n instalaiile de nclzire sunt robinete de reglare la corpurile de nclzire,
robinete de nchidere pe conducte, robinete de echilibrare hidraulic, clapete de reinere, clapete
antitermosifon, robinete de dezaerisire, robinete de golire, supape de siguran, regulatoare de debit i
presiune diferenial, vane de amestec, reductoare de presiune.
1. Robinetele de reglare la corpurile de nclzire sunt utilizate pentru reglarea debitului de
agent termic i a pierderilor de sarcin la corpurile de nclzire. Din aceast categorie fac parte:
1.1. Robinetele manuale pot fi cu simpl reglare i o dubl reglare montate pe conductele de
ducere i de ntoarcere.
1.2. Armturile de reglare pe conducta de ntoarcere pot fi colare sau drepte.
69

1.3. Robinetele termostatice sunt robinete de reglare automat acionnd asupra debitului de fluid
al corpului de nclzire pentru meninerea temperaturii constante ntr-o ncpere independent de
temperatura apei calde.
10.4. Tehnologii moderne pentru instalaii de ventilare
C94 OPTIMIZEAZ INSTALAIILE DE VENTILARE I CONDIIONARE
Proiectarea, executarea, montarea i exploatarea instalaiilor de ventilare i climatizare se
realizeaz n conformitate cu reglementrile tehnice specifice, cuprinse n :
- Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare I5-98;
- Legea 10/1995 privind calitatea n construcii;
- Normativ de siguran la foc a construciilor P118-99;
- STAS 6648/1 i STAS 6648/2 Instalaii de ventilare i climatizare. Calculul aporturilor de cldur din
exterior- Prescripii fundamentale .Parametrii climatici exteriori ;
- STAS 9660- Instalaii de ventilare i climatizare. Canale de aer. Forme i dimensiuni ;
- SR 11573 Instalaii de ventilare. Ventilarea natural organizat a cldirilor industriale ;
- STAS 4369 Instalaii de nclzire, ventilare i condiionare a aerului. Terminologie ;
A. Ventilarea n locuine
n Romnia, ventilarea locuinelor se face n general pe cale natural, prin deschiderea ferestrelor
i prin couri de ventilare (eventual cu ventilatoare de evacuare) la ncperile interioare. Un schimb orar
este necesar pentru eliminarea mirosului de la buctrie i toalet, a fumului de igar, a mirosului de la
mobil, sofa, textile, pentru un aer de combustie (cnd locuina are central termic proprie sau nclzire
cu sobe ), pentru a mpiedica formarea ciupercilor negre.
Ventilarea mecanic a unei locuine presupune filtrarea, nclzirea (iarna) i refularea acestuia n
sufragerie i camerele de locuit i evacuarea prin buctrie i baie. Pentru economisirea energiei este
necesar intercalarea unui recuperator de cldur cu plci i a unui al doilea ventilator pentru evacuare.
Economia de energie se apreciaz la 50%. n condiiile n care se va trece la o izolare bun a pereilor
exteriori, consumul energetic se poate reduce la 20...30% din cel actual (inclusiv prin folosirea
recuperatoarelor de cldur).
B. Agregatele de climatizare CIAT
Firma CIAT Compagnie Industrielle d' Aplications Termiqes a realizat agregate complexe de
condiionarea aerului. Acestea se pot clasifica dup mai multe criterii:
Dup debitul de aer tratat :
- seria FE cu debite de 500-6000 m 3 /h;
- seria COMPACT cu debite de 1000-17000 m 3 /h;
- seria GI cu debite de 1000-80000 m 3 /h;
- seria M.A.S.T. AIR cu debite de 50000-130000 m 3 /h.

70

BIBLIOGRAFIA

1. VINTIL t., CRUCERU T;

- Instalaii tehnico-sanitare i de gaze
Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1985

2. Manual de instalaii sanitare

- Editura ARTECNO Bucureti

3. VINTIL t; CONSTANTINESCU Ghe. Tehnologia instalaiilor sanitare i de

gaze, Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1992

4. VINTIL t, CRUCERU T , ONCIU .L Instalaii sanitare i de gaze

Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1995

5. Norme de prevenire si stingerea a incendiilor pe durata executrii lucrilor de

construcii si instalaii aferente acestora C300/1994
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalaii tehnico- sanitare i
de nclzire 2001

71

72

73

74