LIVIU REBREANU

Romanul Padurea spanzuratilor a aparut in 1922 si este un roman realist, psihologic.

Continuatorii acestui gen de roman sunt Camil Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu.
Impreuna cu Liviu Rebreanu, ei sunt de acord cu literatura trebuie sa exprime adevarul.
b7f20fh
In intampinarea romanului se situeaza nuvelele Catastrofa, Itic, Strul dezertor si Hora
mortii. Nuvela Catastrofa prezinta eroul, pe David Pop, care-l prefigureaza pe Apostol
Bologa.
Tema romanului este in general cea a razboiului, dar la modul concret este conditia tragica a
intelectualului ardelean pus in situatia de a lupta, sub steagul austro-ungar, impotriva
poporului sau.
Romanul Padurea spanzuratilor s-a nascut, dupa marturisirea autorului insusi, ca o eliberare
de sub povara amintirii fratelui sau Emil, ofiter in armata austro-ungara, condamnat la moarte
pentru dezertare si spanzurat. Un alt element care sta la baza romanului este fotografia unei
paduri de spanzurati, in dosul frontului austriac dinspre Italia.
Romanul este alcatuit din patru carti, fiecare carte avand 11 capitole, cu exceptia cartii a patra
care are doar 8 capitole. Aici simbolul simetriei este spanzuratoarea, a carei imagine deschide
si inchide romanul (la inceput este spanzurat cehul Svoboda, iar la sfarsit Bologa).
Si in acest roman exista doua planuri distincte care evolueaza paralel. Astfel, autorul surprinde
in prim plan universul de taina si lumina al lui Apostol Bologa pe care-l proiecteaza pe
fundalul razboiului specific spatiului si timpului in care se petrece actiunea cartii.
Subiectul romanului
Primele pagini ale romanului ne introduc in atmosfera cenusie a unei toamne din timpul
primului razboi mondial. Imaginea spanzuratorii stapaneste intregul spatiu. In acest moment
cunoastem pe Apostol Bologa -; protagonistul romanului. Ca membru al Curtii Martiale, el a
facut parte din completul de judecata care a condamnat la moarte prin spanzuratoare pe
sublocotenentul ceh Svoboda, pentru ca incercase sa treaca frontul la inamic. Convins ca si-a
facut datoria fata de stat, Bologa supravegheaza cu severitate executia.
Dar in curand intunericul care s-a lasat peste sat si peste sufletul sau se intindea ca o mustrare.
Apostol Bologa incepe sa-si dea seaman ca a fost martorul implicat al executarii unui om.
Momentul crucial in desfasurarea conflictului este prezenta obsedanta a privirii, a ochilor lui
Svoboda care-i sfasie treptat constiinta si-i ravaseste sufletul. Eroul intra de acum intr-o criza
de constiiinta.
Paginile urmatoare care prezinta viata lui Bologa pana la inrolarea in armata constituie un
popas eliberator. Sunt prezentate date despre familie ce pot constitui argumente in devenirea
eroului. Tatal sau, Iosif Bologa, avocat, a fost cel mai tanar condamnat in procesul
Memorandumului. Apostol a crescut in armosfera severa a supunerii fata de dogmele
religioase, asa cum i s-a impus de catre mama sa, ramasa multi ani singura si cu raspundere
pentru educatia copilului. Sosirea din inchisoare a tatalui sau si desele controverse avute cu el
au determinat schimbari de atitudini in viata lui Apostol Bologa.
Clasele primare le-a facut acasa, apoi cursurile secundare la Nasaud. A refuzat sa urmeze
carierea preoteasca fiind hotarat sa imbratiseze filosofia. A urmat apoi Universitatea din
Budapesta, invatand in cateva luni ungureste si nemteste. Intors in vacanta la Parva, a
cunoscut-o pe Marta, fiica avocatului Domsa. Se logodeste cu Marta, dar in curand se va
inrola in armata, mai mult din dorinta de a-i demonstra logodnicei sale ca este capabil de fapte
vitejesti, asemenea locotenentului ungur cu care Marta incepuse sa cocheteze.
Imaginea spanzuratorii si ochii condamnatului Svoboda, precum si cuvintele tatalui sau: Ca
barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman!, au generat criza de constiinta a

lui Apostol Bologa.

Cand afla ca regimentul sau trece in Ardeal incearca sa obtina incuviintarea de a nu participa
la aceasta misiune. Discutia cu Klapka dezvaluie dorinta nestramutata a lui Bologa de a
dezerta in cazul in care nu i se accepta rugamintea de a nu lupta pe frontul romanesc. Dupa
atacul in care Apostol a distrus reflectorul rusesc, se ivi speranta ca i se va accepta dorinta de
a nu lupta impotriva fratilor romani. Refuzat de generalul Karg, Bologa se hotaraste sa
dezerteze la muscali.
In noaptea aceea, insa, tunurile rusesti s-au napustit asupra artileriei si incercarea de a dezerta
pe frontul rusesc esueaza. Ranit in aceasta confruntare, Bologa va fi spitalizat o perioada
indelungata. Se intoarce acasa si rupe logodna cu Marta. Revenit pe front, lucreaza un timp in
biroul coloanei de munitii, gazduit in casa groparului Vidor. Acum Bologa va cunoaste
revelatia iubirii pentru Ilona, fiica groparului Vidor, si se va logodi cu ea.
In momentul in care este numit in juriul Curtii Matiale pentru a judeca tarani romani invinuiti
de fraternizare cu inamicul, Bologa dezerteaza fara a-si lua masuri de aparare. Este prins de
Varga si predat Tribunalului Militar. Acest moment reprezinta punctul culminant al evolutiei
conflictului in roman. Deznodamantul romanului cade ca o lovitura de teatru. Apostol Bologa
refuza apararea capitanului Klapka si este condamnat la moarte prin spanzuratoare. El moare
ca un erou, intruchipand puterea de sacrificiu pentru cauza nobila a neamului sau.