Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Codex Alimentarius - Un Program Pentru Depopularea Planetei Prin Infometare
Codex Alimentarius - Un Program Pentru Depopularea Planetei Prin Infometare
Codex Alimentarius este promovat si poate fi aplicat cu forta de catre Organizatia Mondiala a
Comertului(WTO-World Trade Organization) care in cazul nefavorabil in care o tara refuza
adoptarea noului cod poate forta acceptarea lui prin diferite mijloace de presiune: retragerea
diferitelor privilegii in comertul exterior,etc.
Ce va aduce Noul Cod:
vor fi necesare retete pentru toate medicamentele peste o doza extrem de mica
usturioul sau menta , alaturi de alte produse comune, vor fi considerate droguri
de categoria a 3-a care pot fi comercializate doar de catre marile corporatii
farmaceutice
toate suplimentele alimentare ce vor aparea vor fi interzise pana ce nu vor trece
anumite teste prevazute in noul cod
traim-cu-chimicale-naturale/
Alina Vtman
Cei care spun despre Codex Alimentarius c a fost conceput pentru protecia
consumatorului i este inofensiv, trebuie s tie c acesta nu este un pachet de legi, ci
un organism care adopt recomandri n domeniul alimentaiei, cum ar fi etichetarea
alimentelor.
Creat n 1962, ca msur de protecie i control a comerului cu alimente, Codexul a rmas
pn n prezent subiect de disput, considerat de muli specialiti i oameni politici din
ntreaga lume drept un mod de a controla industria alimentar.
Se zvonete c n Romnia Codexul va fi pus n practic ncepnd cu prima zi a anului 2010.
De fapt, aceast dat este numai unul dintre termenle de implementare a Directivei Europene
a Suplimentelor Alimentare i nu are nimic n comun cu Codexul. De la adoptarea sa i pn
n prezent, acest organism a fost subiectul a numerose proteste i chiar a proceselor n justiie
care au ncercat s anuleze standardele alimentare adoptate la nivel internaional.
De ce este Codex Alimentarius att de blamat?
n primul rnd, din cauz c vor fi scoase n afara legii toate tipurile de medicin alternativ
suplimentele alimentare pe baz de plante, terapiile naturiste i chiar vitaminele.
n urma aplicrii acestuia, orice naiune care nu va aplica acest act normativ va suporta
sanciuni economice majore, din moment ce va pierde automat orice disput cu o ar care se
conformeaz prevederilor sale, se precizeaz ntr-un document al Organizaiei Mondiale a
Sntii (OMS).
Companiile farmaceutice, n lupta pentru supravieuire
Din datele oferite de OMS cu privire la organizarea Comisiei Codex Alimenarius, reiese c
aceasta este compus din dou subcomisii care analizeaz impactul programelor de nutriie
asupra sntii populaiei. Una dintre ele, Codex Committee on Nutrition and Foods for
Special Dietary Uses (CCNFSDU), este condus de doctorul Rolf Grossklaus.
El este i deintorul companiei de evaluare a riscurilor Institutul Federal de Estimare a
Riscurilor din Germania, care ofer consultan CCNFSDU cu privire la impactul pe care
nutrienii l au asupra persoanelor care iau suplimente alimentare.
Grossklaus este de prere c nutriia nu este relevant pentru sntate. Orict ar prea de
absurd, doctorul a declarat, n 1994, c nutrienii nu sunt nimic altceva dect toxine i a decis
intituirea unei comisii de evaluare a riscurilor.
Astfel, se ajunge ca, cel puin la nivel de act normativ, toate produsele pe baz de plante
folosite n cadrul medicinei alternative s fie scoase n afara legii, iar n cazul n care unele
dintre ele sunt pstrate pe pia, cantitile n care se vor vinde vor fi foarte mici i eliberate
numai pe baz de reet.
"Lupta dintre remediile medicinei naturale
, care este un act medical complementar, nu alternativ, se duce n subsolul banilor din marile
companii farmaceutice", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de
CODEX ALIMENTARIUS
- partea a II-a
Acum o saptaman, n data de 20.05.2009, avertizam pe blog c n 31 decembrie 2009 e
posibil ca i Romania s adopte Codex Alimentarius ... se pare c am fost mult prea naivi i
neinformai. nc odat, pe "estache" (pe ascuns) conductorii notrii mult iubii ne-au
aruncat "spunul" ... Conform Senatorului de Ilfov , Urban Iulian, ieri , 26 Mai 2009, a fost
adoptat Codex Alimentarius de Parlamentul Romaniei. Incredibil, dar adevrat, se pare c,
nc odat Romania d tonul n ceea ce privete aplicarea msurilor dictatoriale . Ca i n
problema cipurilor am fost complet luai pe nepregtite i pe nepus mas cum s-ar spune ,
sau mai bine zis, am rmas cu mbuctura n gur , tmpii de aceast tire izvort ca dintr-un
film horror de joas clas. Oare e adevrat? nc nu ne vine s credem ... Chiar i acum
sperm s ne nelm i rugm pe cei care cunosc mai multe despre asta s ne spun ce i cum
... poate e doar ceva prost neles ... Ce nseamn de fapt aceast adoptare? Articolul de mai
jos spune c este vorba despre Codex Alimentarius, dar Codexul este mult mai cuprinztor
dect ce-au aprobat deputaii azi.
Redm aici n ntregime articolul lui Iulian Urban :
"Codex Alimentarius a fost adoptat si in Romania; liber la boli, cancer si pandemii
Acum hai sa pun si eu la zid societatea civila. De ce nu au manifestat ONG-urile care pretind
ca apara societatea civila acelasi interes si in cazul initiativei lui Tariceanu, care a promovat
introducerea organismelor modificate genetic, in mod oficial in Romania, desi cancerul care
ne macina tot mai mult si ne omoara copii, fratii si surorile tot mai de tineri, este asociat
acestor alimente chimice ? De ce se manifesta societatea civila doar in cazul Codurilor si lasa
sa treaca pe sub nasul lor alte orori care ne vor marca negativ viitorul ? O spun , in calitatea
mea personala de cetatean, si de persoana care s-a impotrivit constant sistemului denumit
Codex Alimentarius, eu considerand ca votul dat in Parlament de colegii mei , reprezinta o
mare eroare. Aici nu mai este vorba , ca in cazul pasapoartelor biometrice, de chestiuni hazlii
gen 666, ci este vorba de cum va arata generatia viitoare, copii nostri, care sunt tot mai expusi
bolilor in primul rand datorita OMG-urilor. Adica, hulim in mass-media faptul ca rosiile sau
castravetii din Turcia, crescuti la neon, sunt nocivi pentru sanatate, insa aceeiasi mass-media ,
societatea civila, asociatiile si fundatiile care ar trebui sa vegheze la drepturile romanilor, nu
au nici o reactie ? Intr-o asemenea chestiuni grava, era nevoie de 1 milion de ori mai mult
decat in cazul Codurilor, de consultarea societatii romanesti. Aici nu mai exista interes ?
Sanatatea noastra nu merita acest efort ?
D-lor de la ONG-uri, stiti cum se spune ca societatea se manipuleaza prin mass-media. Daca
ai pus in tabloide poze cu vedete sau fostri ministri care se masturbeaza, gata, nimeni nu se
mai uita in partea cealalta, acolo unde, pe sest, viitorul se pecetluieste prin asemenea legi.
Oameni buni,se pare ca aceasta lege,tocmai a trecut de parlamentul Romaniei!!! De acum
incolo totul este doar o chestiune de timp pina sa vedem si niste consecinte ale ignorantei
noastre. Deschideti ochii si incercati sa ganditi deschis.In USA a intrat in vigoare,de curind,o
lege care obliga fermele ecologice sa foloseasca NUMAI seminte modificate genetic de la o
singura companie:MONSANTO.Daca nu folosesc,sunt pasibili de amenda in valoare de 1mil
$,PE ZI!!! Ganditi,oameni buni!!!!!!!Respect pentru cei care au deschis ochii, si care inteleg
ca trebuie sa luptam pentru un singur scop : sa ramanem oameni! Un pescar dintr-o insula
greceasca, intrebat de un turist englez, ce job a avut in viata a spus " My job, was to have a
nice life!" . O viata frumoasa pentru noi si familiile noastre, nu inseamna boli, canceruri,
pandemii [ ce ati uitat ca virusul asta al gripei porcine face ravagii NUMAI intre tineri ?] si
acestea generate de ce : DE MANCAREA MODIFICATA GENETIC.
Cand ne vom trezi sa nu fie prea tarziu, adica sa nu ne trezim cand auzim groparul aruncand
lopetile de pamant peste cosciugul in care suntem trimisi sa refacem comuniunea noastra cu
natura!
26 mai, 16:06 Deputatii au aprobat, marti, cu 182 voturi pentru, doua impotriva si
12 abtineri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 43/2007 privind introducerea
deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic,
transmite Agerpres.Actul normativ vizeaza realizarea unui sistem functional privind
introducerea pe piata a organismelor modificate genetic prin clarificarea
CODEX ALIMENTARIUS:
o adevrat batjocur la adresa omenirii
"La baza Codex-ului Alimentarius st istoria prea puin cunoscut a nfiinrii Trustului
Mondial al Chimiei Farmaceutice
Ai auzit vreodat de Codex Alimentarius? Dac nu, s nu fii surprini. Este unul din cele mai
bine pstrate secrete deschise ale guvernanilor din umbr. Este planificat s intre n vigoare
la 31 decembrie 2009 i s-ar putea s fie cel mai mare dezastru pentru sntatea noastr, aa
cum lumea nu a mai vzut. Codex Alimentarius va seta standardele de siguran alimentar,
regulile i reglementrile n vigoare n peste 160 de ri, adic 97% din populaia lumii.
Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latin i se traduce prin legea produselor
alimentare sau codul produselor alimentare. Comisia de comer Codex Alimentarius este
acum finanat i condus de Organizaia Mondial a Sntii (OMS, ce aparine Naiunilor
Unite, ONU) i FAO (Organizaia pentru Alimente i Agricultur a SUA).
Codex Alimentarius este o colecie de standarde alimentare adoptate la nivel internaional,
care au ca scop declarat protecia sntii consumatorilor i asigurarea practicilor corecte n
comerul alimentar. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele
preparate, semipreparate sau crude i pentru distribuia ctre consumator, prevederi n ceea ce
privete igiena alimentar, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare,
etichetare i prezentare, metode de analiz i prelevare. n realitate, Codex Alimentarius
intenioneaz s pun n afara legii orice metod alternativ n domeniul sntii cum ar fi
terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare i a vitaminelor i tot ceea ce ar putea
constitui mai mult sau mai puin un potenial concurent pentru industria chimiei farmaceutice.
Originile chimiei farmaceutice
n jurul anului 1860, btrnul Bill Rockefeller, comerciant de petrol cu specializarea n
farmaceutic, vindea ranilor naivi flacoane cu petrol brut, fcndu-i s cread c era un leac
eficient n tratarea cancerului. El a denumit acest produs (care de fapt era petrol brut ambalat
n flacoane): Nujol (New Oil un nou tip de ulei). Afacerea sa era prosper, cumpra o fiol
de petrol brut de 30 grame prin Standard Oil la un pre de 21 ceni i o vindea pentru 2 dolari.
Fr prea mult cultur, fr scrupule, fr cunotine sau studii n domeniul medical, cu
puine noiuni de contabilitate i de o aviditate feroce, Rockefeller a reuit s se impun.
Noului produs Nujol i s-a atribuit meritul de cur mpotriva constipaiei i a fost foarte
comercializat la acea vreme. ntre timp, medicii au descoperit c Nujol era nociv i c ducea
n timp la maladii grave, eliminnd vitaminele liposolubile din corp. Standard Oil s-a luptat s
evite pierderile prea mari care ar fi putut surveni din aceast cauz i a adugat rapid
petrolului brut caroten pentru a elimina aceste carene. Senatorul Rozal S. Coperland era pltit
75.000 dolari pe an pentru a promova acest produs.
Imperiul Rockefeller a fost ntrit i graie acestei formidabile mecherii care consista n a
convinge oamenii s ingereze un derivat de petrol brut mbogit cu caroten. Aa au fost puse
bazele industriei chimiei farmaceutice. Suntem deci foarte departe de fundamentele medicinii
chineze, tibetane vedice sau persane, care erau n mod tradiional bazate pe cunotine extrem
de precise legate de corpul uman i erau centrate (ca preocupare) pe binele i sntatea
fiinelor umane.
Succesul comercial al produsului Nujol a permis diversificarea produciei chimiei
farmaceutice i atingerea unui nivel ridicat al beneficiilor financiare. n 1948, cifra de afaceri
anual a lui Rockfeller se ridica la 10 miliarde de dolari. Medicamentul Nujol nc mai poate
fi gsit sub form de ulei de parafin pur, clasificat drept laxativ uor i recomandat
mpotriva constipaiei cronice rebele n terapiile igieno-dietetice obinuite. Este fabricat la ora
actual de laboratorul Fumouze.
Rockefeller i IG Farben
Trustul chimiei farmaceutice pe care l cunoatem a fost conceput de ctre o asociaie condus
de Rockefeller i IG Farben din Germania nazist. Compania Standard Oil aparinnd aadar
lui John D. Rockefeller, deinea n 1939 15% din acest nou trust germano-american.
Obiectivele industriale ale IG Farben din Germania nu au fost bombardate n timpul
rzboiului tocmai pentru a proteja interesele lui Rockefeller. nc din 1932, industria chimiei
farmaceutice IG Farben l finana pe Adolf Hitler cu pn la 400.000 de mrci germane. Fr
acest sprijin, aa cum afirma tribunalul de la Nrenberg: cel de al doilea rzboi mondial nu ar
fi avut loc
n 1941, IG Farben construiete cea mai mare industrie chimic din lume la Auschwitz,
profitnd de mna de lucru din lagrul de concentrare pentru fabricarea gazului Zyklon B. La
procesul de la Nrenberg au fost declarai vinovai de genocid, sclavie, furt i alte crime, 24
de responsabili ai Companiei IG Farben. Tribunalul de la Nrenberg a divizat Compania IG
Farben n BASF, BAYER i HOECHST. Toi aceti responsabili au fost ns eliberai n 1952,
la numai un an dup ce fuseser condamnai, cu ajutorul lui Nelson Rockefeller, fostul lor
patron comercial, la vremea aceea ocupnd funcia de Ministru al Afacerilor Externe al SUA.
O dat eliberai, cei care se aflaser n conducerea Companiei IG Farben s-au infiltrat n
economia german, ocupnd funcii foarte importante. Pn n anii 70 consiliul director
pentru societile BASF, BAYER i HOECHST era constituit din membrii ai partidului nazist.
ncepnd cu 1959 acetia l finanau pe tnrul Helmut Kohl. Prin susinerea politic a
acestuia din urm, cele trei filiale rezultate din IG Farben erau la momentul acela de 20 de ori
mai puternice dect societatea mam nfiinat n 1941. Organizaia nazist de mondializare
asociat lui Rockefeller, a constituit o reuit total, i deja de mult vreme piaa chimiei
http://www.youtube.com/watch?v=b4ORpsixTwI&eurl=http%3A%2F
%2Ffymaaa.blogspot.com%2F&feature=player_embedded
Aceast lege poate s dea impresia celor naivi i ignorani c este fcut pentru binele lor. Dar
n realitate, procedeele folosite, de prelucrare chimic i modificare genetic, ucid orice
germeni de via din alimente, lipsidu-le de proprietile eseniale care contribuie la
meninerea strii de sntate. De asemenea, calitile nutritive ale alimentelor vor lipsi cu
desvrire i acestea nu vor mai avea gustul, mirosul i celelalte nsuiri cunoscute. Dar cel
mai grav aspect este c se va impune prin lege consumul acestor adevrate otrvuri. " - un
articol preluat de pe site-ul yogaesoteric.net .
V recomandm s mai vedei i documentarul The Future Of Food (click aici).
Alte articole pe aceast tem, ce merit studiate:
1) DOCUMENTARE CELEBRE: Viitorul alimentatiei, subtitrare in limba romana si
o analiza a sa, un excelent film despre revolutia verde si controlul ELITELOR asupra
hranei - un articol de pe blogul Saccsiv (click aici).
2) O noua amenintare serioasa: CODEX ALIMENTARIUS - Un pas inainte spre
inrobirea omenirii: distrugerea alimentatiei - un articol ce merita studiat cu atentie de pe
blogul Razboi Intru Cuvnt (click aici)
3) Codex Alimentarius un program pentru depopularea planetei prin infometare - un articol
bitpress.ro (Costi Iordache, 19-02-2009)
1. Ce e Codexul?
Citeva repere:
a. ONU a creat Comisia Codex Alimentarius (sau Codex) in 1963 prin intermediul
Organizatiei pentru Alimente si Agricultura (OAA) si a Organizatiei Mondiale a Sanatatii
(OMS), pentru a promova controlul alimentelor si practicile corecte in comertul global cu
alimente. Comisia Codex Alimentarius este o organizatie inter-guvernamentala cu 170 tari
membre. Comisia coordoneaza activitatea unor organizatii guvernamentale si neguvernamentale (ONG-uri) in ceea ce priveste standardele alimentare. Majoritatea ONGurilor internationale participante la intrunirile Codex-ului reprezinta corporatii transnationale. Organizatiile ne-guvernamentale au statut de observatori dar nu au drept de vot.
b. Codex-ul a devenit principala organizatie internationala care stabileste standardele in
comertul global cu alimente si este gazduit de sediul central al OAA din Roma.
Codexul mai cuprinde 30 de comitete si organizatii inter-guvernamentale gazduite de diferite
tari, fiecare ocupindu-se de aspecte specifice ale productiei de alimente, de la brinzeturi,
cereale, produse din carne, mincare organica, alimente modificate genetic (GM), aditivi
alimentari, suplimente alimentare, pesticide etc. pina la igiena alimentelor.
c. Cele aproximativ 300 de reguli si standarde ale Codex-ului sunt utilizate de tarile membre
ca o baza a legilor lor regionale si nationale, precum si de catre Organizatia Mondiala a
Comertului (OMC) ca punct de plecare pentru reglarea disputelor legate de comertul
Se tot zvoneste ca din 31 decembrie 2009, Codexul va fi pus in practica. Incorect. Acesta
data este de fapt numai unul dintre termenele de implementare a Directivei Europene a
Suplimentelor Alimentare si nu are de-a face nimic cu Codex-ul.
Textul regulilor Codexului cu privire la suplimentele alimentare: vitamine si minerale, care se
bazeaza pe o directiva a UE a fost ratificat in iulie 2005 si nu va fi finalizat pina in 2012 sau
2013. Numai de atunci este posibil sa fie utilizat ca baza pentru legile nationale si regionale in
diverse parti ale lumii.
In mare masura, regulile Codexului in privinta suplimentelor alimentare sunt oarecum
irelevante pentru europeni din simplul fapt ca reflecta legile europene pe care se bazeaza, iar
noi in cele din urma suntem afectati de legi, nu de Codex.
De mai mult de 15 ani, Comitetul Codex-ului pentru Nutritie si Alimente pentru Cerinte
Dietetice Speciale (CCNACDS) se concentreaza pe reducerea dozajelor permise de
suplimente alimentare (vitamine si minerale, n.tr) la nivele extrem de joase.
Acest fapt va determina guvernele sa considere tot ceea ce e peste limita stabilita (de
Codex) ca avind efect de medicament (si ar necesita eliberarea lor numai pe baza de
reteta, n.tr).
In acest fel medicina functionala, nutritionala si integrativa care folosesc doze ridicate de
vitamine si minerale in locul medicamentelor conventionale ar putea fi puse in pericol.
In teorie e posibil ca suplimentele respective sa fie autorizate ca medicamente dar la un
cost prohibitiv pentru multe companii mici care vind produse terapeutice naturale.
Companiile farmaceutice ar putea, in principiu, inregistra suplimentele ca medicamente dar nu
vor beneficia prea mult prin vinzarea de produse naturale ne-patentate in locul produselor lor
de baza, patentate.
In 2002, o directiva a UE a trecut la limita prin Parlamentul European, o masura de
armonizare a legilor in privinta vitaminelor si mineralelor pentru cele atunci 15, acum 27
state membre. Aceasta lege care a fost contestata partial cu succes de catre campania grupului
Alianta pentru Sanatate Naturala (ASN) are ca scop sa controleze care vitamine si minerale
pot fi considerate suplimente alimentare si care sunt dozele maxime care pot fi comercializate.
ASN a reusit sa conteste acea parte a legii care era in vigoare, si anume ingredientele care vor
putea fi folosite. O victorie clara, cistigata la Inalta Curte a Londrei in 2004 si apoi la Curtea
Europeana de Justitie de la Luxemburg in 2005, a fost ca forma naturala a vitaminelor si
mineralelor sa fie socotita ca nefiind scop al directivei (aceasta forma naturala risca sa fie
abolita ca urmare a costului prea ridicat necesar dovedirii utilizarii lor fara riscuri).
Din fericire, aceste componente sunt considerate la ora actuala alimente (si nu
medicamente, n.tr) si daca de exemplu vrei sa consumi carotenoizi concentrati extrasi din
morcovi sau folat extras din spanac, o sa fii afectat de aceleasi legi care il afecteaza pe
aprozaristul care vinde legumele intregi. Aici, noi consumatorii am cistigat.
ASN e inca o data in linia intii in lupta impotriva stadiului doi al acestei Directive (vezi mai
sus, punctul 3), adica impotriva impunerii armonizarii nivelurilor maxime de
suplimente in UE. Si aici e tocmai punctul unde legatura cu Codex-ul devine interesanta.
Doua institutii europene, Comisia Europeana (managerul de risc) si Autoritatea
Europeana de Siguranta Alimentara (estimatorul riscului si organizatia care coordoneaza
controlul alimentelor in UE) se straduiesc sa reduca dozajele suplimentelor (vitamine si
minerale) mult sub nivelul sub care ar avea vreun efect benefic.
In acest scop, ei folosesc ceea ce ASN a descoperit ca sunt de fapt date stiintifice de proasta
calitate. Mai mult, se manipuleaza date si statistici pentru a se ajunge la anumite
concluzii in loc sa se incerce stabilirea unor niveluri de dozaj care sa aiba vreun sens.
Trebuie sa intelegem: Comisia Europeana e o voce deosebit de puternica in cadrul
CCNACDS. De fapt cea mai puternica voce. De ce, ar putea cineva sa se intrebe? In cea
mai mare parte deoarece a folosit in avantajul sau o schimbare in procedurile Codexului,
schimbare adoptata in 2003, care permite membrilor Codexului sa voteze dupa blocurile
comerciale (de afaceri) de care apartin. In acest fel, reprezentanti ai Comisiei Europene,
care nu au fost votati de care cetatenii UE iau hotariri care ii afecteaza direct pe cei 500
milioane de cetateni europeni. In acest fel oficialii exporta modelul european via Codex.
De notat este ca delegatia Comisiei Europene la intrunirile CCNACDS este intens sustinuta de
secretariatul german al CCNACDS si de catre presedintele acestuia Dr. Rolf Grossklaus, a
carui organizatie - Institutul Federal de Estimare a Riscurilor din Germania - ar vrea sa ne
limiteze la cele mai scazute niveluri de vitamine si minerale propuse vreodata. []. Ce
ziceti de exemplu de interzicerea oricarui supliment care sa contina fier, mangan, cupru
sau vanadiu? Asta vrea Dr. Grossklaus pentru voi.
Mexicul, unde legile au fost destul de laxe permitind dezvoltarea unei industrii de tratare a
cancerului pe cai naturale, este acum fortat sa-si inaspreasca legislatia. Carta de Cooperare
Trilaterala semnata de Mexic, Canada si USA este mecanismul prin care surubul se stringe in
toate cele trei tari.
Daca NAFTA intra in vigoare, legile afectind alimentele modificate genetic (GM), aditivii
alimentari, pesticidele s.a. vor fi aliniate la standardele europene prevazute deja in Codex.
Aproape cu siguranta ca trecerea de la o pozitie anti-GM la una pro-GM in Europa s-a
facut datorita USA si Canadei.
Dupa ce marile blocuri comerciale vor fi aliniate, natiunile mai mici vor trebui sa
danseze cum le cinta Codexul.
6. Regulamentele Codexului in privinta vitaminelor si mineralelor
Ironia e ca tocmai tarile europene ar trebui sa stie cel mai bine cit te costa daca nu dansezi
cum iti cinta Codexul! Europa plateste anual amenzi de cite 117 milioane $ catre USA si 11
milioane $ catre Canada pentru ca refuza sa importe carne si produse lactate provenite de la
vite hranite cu hormon de crestere bovina recombinat (rbGH). Pe scurt, Codexul spune ca nu
e daunator sa consumi carne cu rbGH si in consecinta orice tara care nu accepta astfel
de produse e amendata de OMC. Tineti minte ca astfel de amenzi sunt anuale si vor
continua pina cind tara care le plateste va accepta sa respecte regula prin a carei
incalcare e penalizata.
Poate ca plata acestor amenzi e floare la ureche pentru o super-putere ca Europa care
colecteaza taxe de la 500 milioane de oameni, dar tarile mici care se opun nu isi pot
permite sa plateasca atit de mult OMC-ului.
Sper ca acuma intelegeti de ce legiuitorii pun aceeasi placa celor care se opun Codexului. Se
spune repetat: De ce va temeti de Codex, e un sistem voluntar Noi, guvernantii, trebuie sa
ne supunem Codexului in privinta exportului, dar nu il vom impune in teritoriu.
Verificati ce se zice pe site-ul administratiei americane
http://www.cfsan.fda.gov/~DMS/dscodex.html.
Am aratat mai sus cum o parte a legislatiei europene, Directiva europeana in privinta
suplimentelor, a fost luata ca model pentru Codex in ceea ce priveste vitaminele si
mineralele. Necazul e ca avem de-a face cu o cascada de directive si regulamente care tocmai
se pregatesc in UE si cu multe alte regulamente ale Codexului pe cale sa fie definitivate.
Contrar multor dezinformari in ce priveste Codexul, acesta se ocupa numai de alimente
si nu de medicamente. Se ocupa deci cu fiecare aspect al alimentatiei incluzind
alimentele modificate genetic, aditivi alimentari, pesticide s.a.
Se pare ca pe viitor Codex va aproba tot mai mult utilizarea de aditivi alimentari, a
alimentelor modificate genetic, va cobori standardele in privinta produselor organice, va
reduce dozajele suplimentelor alimentare (numai sub dozajele respective vor fi considerate
suplimentele ca fiind alimente si nu medicamente). Totodata se va limita folosirea
ingredientilor, inclusiv vegetali, care pot fi considerati alimente sau suplimente alimentare.
Aceste schimbari se intentioneaza sa se petreaca treptat, pe parcursul mai multor ani, in
asa fel incit oamenii sa aiba timp sa se obisnuiasca. Si totul cu ajutorul mediei care pune
sub semnul intrebarii utilitatea suplimentelor alimentare bazindu-se pe studii irelevante
sau interpretate gresit. Astfel, se incearca conditionarea publicului pentru a accepta vremea
cind suplimentele vor fi retrase de pe piata.
[].
Dr. Bruce Ames, profesor de biochime si biologie moleculara la universitatea Berkeley din
California () este unul dintre savantii care de multa vreme arata ca deficienta de
micronutrienti (suplimente, n.tr), asociata cu modul de hranire vestic modern duce la
epidemii de boli cronice. Aceste boli sunt: afectiuni ale inimii, cancer, diabet, obezitate,
osteoporoza care toate reprezinta cele mai mari poveri ale sistemului de sanatate actual.
Ca atare, Codexul si toate legile bazate pe el sunt amenintari directe la adresa sanatatii
noastre.
***
Prof. Ovidiu Bojor spune intr-un interviu aparut, surprinzator, chiar in ziarul Lumina de
astazi, 13 mai:
Dac citii ultimul Codex alimentarius al UE, v vei ngrozi de legislaia care va intra n
vigoare la 31 decembrie 2009 n toate rile europene. Acesta vrea s nlocuiasc toate
produsele naturale, cu excepia a 18, cu produse chimice. Pn i laptele de vac va fi
interzis, dac vaca n-a fost tratat cu hormoni de cretere i cu antibiotice. Acest Codex
Alimentarius, a fost elaborat i de ctre Organizaia Mondial a Sntii, i de ctre FAO,
Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur. Ambele aparin de Naiunile Unite i mpreun
au elaborat acest cod diabolic. Dar au aprut i reacii foarte puternice mpotriva lui, chiar n
ara noastr.
Reaciile vin doar din zona societii civile sau i din zona oamenilor de tiin?
Vin n primul rnd din zona societii civile. Dar au reacionat i foarte muli oameni de
tiin, cum ar fi Societatea Medicilor din Marea Britanie. De asemenea, acest Codex este
combtut i de SUA, care nu fac parte din Uniunea European. La 25 martie anul acesta a fost
publicat un ghid de terapie natural, care nsumeaz vreo opt sute de pagini. Sunt coautor la
acest ghid, mpreun cu profesorul Mencinicopschi, pe probleme de alimentaie, i cu o
coleg de-a noastr, mai tnr, care s-a ocupat de partea de cosmetic natural. n acest ghid,
99% din ceea ce recomandm noi sunt produse naturale
***
i n ntregul univers, singura fiin creat dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu este
numai omul? Aici era marea contradicie... A doua contradicie, care a nsemnat i a doua
ntrebare, m-a ajutat s dezvolt mai trziu o idee. n darwinism sunt trei principii de baz:
ctigarea existenei, perpetuarea speciei i selecia natural. i atunci mi-a venit n minte
nc un lucru: acum 200 de ani, nu exista lupta aceasta neloial ntre oameni. Atunci mi-a
venit n gnd un termen care azi se folosete din ce n ce mai mult: selecia artificial. Nam mai gsit aceast idee n literatura de specialitate. V dau un exemplu de selecie
artificial... Se confrunt doi oameni din care unul, nzestrat cu defecte, cu vicii, uciga n
serie .a.m.d. este mult mai abil dect cellalt nzestrat psihic, intelectual, moral. i atunci
pistolarul cel ru, dar i cel mai abil, l ucide pe cel bun. Rezultatul: cel bun nu va mai da
urmai, pe cnd criminalul va da urmai tot mai muli. Aceasta este selecia artificial, nu
selecia natural, dat de Dumnezeu.
Ai vzut mai multe locuri n lume... Ai fost, s-ar putea spune, la marginile ei. Care este
relaia dintre romni i natur, relaie care ar vorbi despre specificul sufletesc?
Romnul a fost totdeauna frate cu codrul... Romnii, trind majoritatea vieii lor n
mijlocul naturii i cunoscnd legile naturii, ncepnd de la baciul din muni i de la ranul
simplu, au fost mult mai aproape de natur i n special n vremurile de rstrite. Cte valuri
de nvlitori nu au venit?! Cetatea noastr natural a fost Carpaii, acolo ne-am refugiat i
ne-am pstrat limba, neamul, obiceiurile. Omul simplu, cu puritatea lui sufleteasc, i omul
foarte elevat, gnditorul, ei ne-au inut... ntotdeauna trebuie s ai fie un mentor, fie un
exemplu... Dac citeti crile Vieile Sfinilor, dac ai avut preoi care s te ndrume, toate
acestea i imprim aceast concepie, aceast trie de care ai nevoie. i nu vei gsi - orict
de bogat ai fi - o satisfacie mai mare dect pe plan spiritual. Am condus patru expediii n
Munii Himalaya, am fost n Afganistan, am traversat Africa de la nord la sud i aa mai
departe... n cteva mnstiri budiste am gsit americani, multimiliardari, care, gustnd din
toate plcerile vieii, au simit c le mai lipsete ceva. i atunci s-au retras n aceste
mnstiri. Aceti miliardari se simeau fericii acolo... La fel ca i pustnicii, s-au izolat acolo
de restul lumii, ca s-i gseasc perfeciunea i desvrirea n credina lor...
Acest Codex vrea s nlocuiasc toate produsele naturale, cu excepia a 18, cu produse
chimice
Ce tradiie are fitoterapia n mediul universitar din Romnia?
Exist o tradiie foarte veche, care s-a nscut la fel ca toate marile sisteme ale medicinii
tradiionale. Medicina noastr tradiional este holistic, cum este i cea tibetan, i cea
budist, i cea ayurvedic. Adic trateaz i trupul, i sufletul. Este un dialog foarte frumos al
lui Platon, care spune c nu putem ngriji ochii fr s inem seama de cap nu putem ngriji
capul fr s inem seama de corp i de toate componentele lui, precum nu putem ngriji
omul n totalitatea lui dac nu ngrijim spiritul, sufletul lui. Aceasta este medicina
tradiional, nscut acum 8.000-10.000 de ani, n toate marile civilizaii, ntre care i cea
traco-geto-dac... Dup aceea, a venit o perioad a materialismului (nu ntotdeauna dialectic
sau marxist), n care s-a pus accentul pe relaia chimic-aciune terapeutic. De aici
nelegem c omul trebuia s gseasc ceva palpabil, material, uitnd c o simpl plant este
rezultatul Creaiei. Plantele au i ele suflet... S-au fcut experiene i s-a vzut c, la o muzic
frumoas, plantele nfloresc mai repede, mai bine... La aer curat, se dezvolt altfel. Fumul de
igar le duneaz plantelor la fel ca i fumtorilor pasivi. Deci, fitoterapia s-a orientat pe
aceast linie. n perioada interbelic, au aprut marile concerne industriale, ca Bayer i altele.
i medicii, prin formaia lor universitar, recomandau plante foarte puin. De exemplu, n
prima farmacopee, care este biblia farmaciei romne, existau 170 de medicamente numai
din plante. n ediia a doua, acestea s-au redus la jumtate. n ultima, a zecea farmacopee a
noastr, predomin chimicalele. Acest lucru este determinat mai ales de interesele pur
comerciale. Dac citii ultimul Codex alimentarius al UE, v vei ngrozi de legislaia care va
intra n vigoare la 31 decembrie 2009 n toate rile europene. Acesta vrea s nlocuiasc
toate produsele naturale, cu excepia a 18, cu produse chimice. Pn i laptele de vac va fi
interzis, dac vaca n-a fost tratat cu hormoni de cretere i cu antibiotice. Acest Codex
Alimentarius, a fost elaborat i de ctre Organizaia Mondial a Sntii, i de ctre FAO,
Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur. Ambele aparin de Naiunile Unite i mpreun
au elaborat acest cod diabolic. Dar au aprut i reacii foarte puternice mpotriva lui, chiar n
ara noastr.
Reaciile vin doar din zona societii civile sau i din zona oamenilor de tiin?
Vin n primul rnd din zona societii civile. Dar au reacionat i foarte muli oameni de
tiin, cum ar fi Societatea Medicilor din Marea Britanie. De asemenea, acest Codex este
combtut i de SUA, care nu fac parte din Uniunea European. La 25 martie anul acesta a
fost publicat un ghid de terapie natural, care nsumeaz vreo opt sute de pagini. Sunt
coautor la acest ghid, mpreun cu profesorul Mencinicopschi, pe probleme de alimentaie, i
cu o coleg de-a noastr, mai tnr, care s-a ocupat de partea de cosmetic natural. n acest
ghid, 99% din ceea ce recomandm noi sunt produse naturale. i informm astfel i pe
medicii alopai, care, n facultate, n-au nvat acest lucru. Medicii alopai din sistemul nostru
de nvmnt nu tiu dac cunosc 5 sau 10 plante medicinale.
Vei gsi n ghidul pe care l-am scos noi apte elemente care ne scurteaz viaa. Afar de
pledoaria pentru via lung, am intercalat trei capitole eseniale, unde am definit 7 elemente
care scurteaz viaa i 7 elemente care lungesc viaa, iar ultimul capitol l-am intitulat
Tineree fr btrnee i via fr de moarte.
Invidia este o adevrat boal a vremurilor noastre
Care sunt deci cele 7 elemente care scurteaz viaa?
Invidia este o adevrat boal a vremurilor noastre, care-i prezent ncepnd de la
intelectuali, pn la ranul de rnd... Invidia l roade pe invidios precum rugina roade
fierul. Apoi, lupta neloial pentru existen, despre care am mai discutat, fuga dup bani i
acumulri materiale cu orice pre i prin orice mijloace, schimbarea brusc a modului de
via. Aici a vrea s fac cteva precizri... Noi ne-am adaptat n sute de mii de ani la viaa pe
care o trim astzi. ntr-un interval de 20-40 de ani nu avem capacitate suficient s ne
adaptm ritmului i condiiilor de via... Ca s ne adaptm noilor condiii de via trebuie so facem cu pai leni. Or, noi acum avem o adaptare rapid, indus, alert, stresant, avem un
mediu suprapoluat, peste care se suprapune i suprapoluarea endogen (alcool, cafea, tutun,
alimentaie cu o sut de E-uri i aa mai departe). Alt lucru, ndeprtarea din ce n ce mai
mult de natur. Am fost sute de mii de ani nfrii cu natura i acum facem tot posibilul s-o
distrugem. n acelai ritm evolueaz i poluarea moral, care se accentueaz pe zi ce trece.
Sub aspect religios, moral i etic, facem cele mai mari greeli, care se rsfrng asupra vieii
noastre.
Trecei n revist i cele 7 elemente care ne prelungesc viaa.
n primul rnd, alimentaia... Noi suntem ceea ce mncm. Printele medicinii, Hipocrate,
spunea, alimentul s fie aliment, iar medicamentul, medicament. Prin urmare, ducnd o via
sntoas i alegnd o alimentaie corect nu ne vom mbolnvi niciodat. Cultivarea
mentalului, iari, este un lucru foarte important. Foarte puini tiu s utilizeze mai mult de
20-25% din capacitatea mare a creierului. Nu tim s utilizm subcontientul. De exemplu,
dac transmii impulsuri pozitive subcontientului, dac i dai o problem cu care te confruni
i n-o poi rezolva, acesta lucreaz n timp i i d soluia. Cultivarea mentalului este
comunicarea cu orizontul infinit, care nseamn aceast reculegere pe care trebuie s-o avem
mereu n interiorul nostru, care nseamn apropierea ct mai mult de divinitate. Toate acestea
lucruri sunt neglijate. Eu recomand tuturor s nceap dimineaa cu o scurt rugciune:
Mulumesc, Doamne, c mi-ai mai dat o zi s fac bine celor din jurul meu. Eu consider c
adevratul sens la vieii este s druieti ct mai mult i s pretinzi ct mai puin de la via.
Apoi, s respectm timpul de odihn. Avem nevoie de 8 ore de munc intens, 8 ore de
odihn activ i 8 ore de somn. Nu putem s ndeplinim totdeauna aceast regul, dar nu
trebuie s facem din nerespectarea celor trei momente o regul de via. S ncercm s ne
ncadrm n cele 8 ore de odihn activ i s facem ce ne place mai mult: s schiem, s
mergem cu bicicleta, s ascultm muzic. Apoi, cultivarea optimismului. Optimismul se
transmite fa de interlocutor. Totdeauna s fim cu zmbetul pe buze i s transmitem ct mai
multe impulsuri pozitive celor din jurul nostru. Prevenirea polurii, n special, a polurii
endogene, adic otrvirea cu chimicale, cu E-uri, cu buturi, cum e Coca-Cola, Pepsi-Cola,
toate cu E-uri, apoi cu produse gen margarina, despre care foarte puini tiu c e cancerigen.
Adic, margarina este un ulei vegetal natural bun, dar e hidrogenat i transformat n otrav.
Ca s vedei ce face chimia... Apoi, s ne ntrim credina, sperana i iubirea. i cel mai
important dintre acestea este iubirea, fa de Dumenzeu i fa de Creaie. Indiferent c e
furnic, e plant, din moment ce a fost creat de o for care ne este superioar, trebuie s-o
iubeti. Prin iubirea fa de Dumnezeu i fa de Creaie ne vom ferici i vom intra n
nemurire i n viaa venic. Aceasta este ultima fraz din capitolul Tineree fr btrnee i
via fr de moarte. Cel care triete demn, cel care druiete, cel care face ceva, dup
puterea lui, pentru cei din jur, va duce cu el, dincolo, aceasta i se va bucura de via fr
moarte. Suntem nzestrai cu trup i cu suflet. Sufletul e nemuritor, trupul e trector. Toi cei
care au trit o via demn mor cu zmbetul pe buze, tiind c vor trece ntr-o lume venic,
unde nu exist nici suspin, nici durere, nici ntristare.
Eu nu sunt extremist... Nu voi nega niciodat o serie de medicamente de sintez
Ce ne putei spune despre medicamentele pe care le folosim i care sunt tot mai diverse?
Sunt bune, sunt rele?
Eu nu sunt extremist... Nu voi nega niciodat o serie ntreag de medicamente de sintez,
create prin inteligena uman. Ele trebuie folosite ca prim ajutor, dar nu timp ndelungat. O
anestezie bun e absolut necesar n anumite cazuri, i e chimic, nu? Dar sunt i categorii
din acestea, de medicamente, care se bucur de o reclam denat pe toate canalele de
televiziune i, n fond, nu au nici un efect. Pentru bolnavii cronici, eu recomand numai
produse naturale i o alimentaie sntoas. Un bolnav cronic i duce suferina pn la
sfritul vieii, iar dac folosete chimicale, nu face dect s se intoxice treptat. Pentru mine,
criteriul unui produs natural sau de sintez este ceea ce se numete caietul clinic al
produsului. Un asemenea caiet poate s ating 200-300 de pagini i n el sunt analizate
coninutul puritii i coninutul real al substanei active. Acesta se experimenteaz pe
animale de laborator, pe voluntari. A fost experimentat clinic. Un medicament serios, la ora
actual, este experimentat n cel puin 5 clinici diferite, din mai multe ri. Se adun toate
rezultatele i, n ultim instan, eficiena i spune cuvntul. La noi, din pcate i vorbesc
acum de fitoterapie foarte multe uniti, chiar din patronatul nostru, scot o sut, dou sau
trei sute de produse, de dragul de a avea ct mai multe. Le spun mereu s ia exemplul marilor
companii de produse farmaceutice naturale sau chiar sintetice... Acestea au 10-15 produse
foarte bune, care sunt fiecare pe specificul lor. Un singur produs se export n 45 de ri din
Europa.
Trebuie s adoptm un regim ovo-lacto-vegetarian, pe msur ce naintm n vrst
Cum caracterizai fructele, legumele venite din afar? Cum le caracterizai, sunt controlate?
Care sunt mai bune, produsele indigene sau cele strine?
Oamenii trebuie s aib n vedere mai multe lucruri. De exemplu: lmile, portocalele sunt
tratate cu o substan chimic ca s nu se strice. i atunci nu trebuie folosit coaja. M
ntrebai care sunt mai bune... Dar gndii-v ce ne-am fi fcut fr cartofi, fr porumb, fr
vinete, ardei, roii. Apoi, toate acestea nu existau acum 400 de ani i au venit la noi din
America. Ceea ce este important n alimentaie este o diet bine echilibrat. Adic un regim
alimentar bine echilibrat ntre elementele de baz, plus cele secundare, adic, sarea,
grsimile, proteinele i glucidele. Dac le foloseti pe acestea moderat pe kilo/corp,
combinate cu vegetale, sunt absolut necesare i utile. S nu fim extremiti i s mncm
numai vegetarian... Trebuie s adoptm un regim ovo-lacto-vegetarian, pe msur ce
naintm n vrst. n perioada de cretere, ntre 2 i 18 ani, este absolut necesar proteina de
origine animal, diferit de proteina din soia, vegetale, are ceva n plus... i, s nu uitm de
acele microelemente, srurile minerale, care nseamn calciu, magneziu, fosfor. Acestea se
gsesc n proporie de cel puin 50-60% n legume i fructe. Restul l putem lua sub form de
produse farmaceutice, la fel ca i vitaminele. Microelementele, vitaminele i factorii biotici,
care exist n natur, sunt absolut necesari pentru o alimentaie sntoas i corect. i mai e
ceva ce trebuie respectat aici: cantitatea s fie pe kilo/corp. Dac ai 60 de kilograme,
dozeaz-i mncarea pentru greutatea corpului tu, dac ai 80 de kilograme, la fel. i, nc
ceva, foarte important: cinci mese pe zi, n loc de dou sau trei copioase.
Se tie c Romnia este o ar din ce n ce mai mbtrnit. Ce ar trebui s fac comunitatea
astfel nct s ngrijeasc bine pe vrstnici, care sunt mai vulnerabili?
Majoritatea oamenilor, cnd ies la pensie, se retrag la televizor i la stat n cas. i asta e cea
mai mare greeal. Eu, la 1 noiembrie 1985, am ieit la pensie, iar la 2 noiembrie, n acelai
an, am fost angajat cu carte de munc. i acum sunt angajat cu carte de munc. Continuarea
activitii dup pensionare este benefic. Odat, omul a acumulat o experien i va avea
nite rezultate foarte bune. Nu trebuie s munceasc 8 ore, dar 4 ore pe zi mcar ar fi
necesar... n al doilea rnd, prin rezultatul muncii lui - ncepnd de la plugar i pn la
intelectual -, va aduce un aport financiar prin care ar putea s se dezvolte baze de tratament,
baze de odihn pentru vrsta a treia, angrenndu-i i n activiti plcute, cum este Clubul
Seniorilor, la noi, n sectorul 1. Aa e i n strintate, exist campusuri pentru vrsta a treia,
unde oamenii se ntlnesc, comunic, i asta le prelungete viaa cel puin cu 10 ani. Acest
http://video.google.com/videoplay?docid=-5655623976453909570&hl=en
(cu un text de prezentare anonim, primit pe e-mail)
Filmul The future of food pune problema modificarilor genetice la nivelul plantelor si
animalelor, pe intelesul tuturor. Sunt aduse la zi rezultatele, precum si efectele de lunga durata
ale acestui proces.
Merita vizionat acest film intrucat releva lucruri mai putini cunoscute de majoritatea dintre
noi, si anume spre ce ne indreptam intr-un viitor nu foarte indepartat. Este vorba de o
uniformizare biologica a plantelor alimentare si un control extraordinar al semintelor.
Felul in care plantele modificate contamineaza practic orice planta sanatoasa prin polenizare,
devenind proprietatea firmei ce promoveaza modificarile, este un aspect cat se poate de
ingrijorator.
Este oricum incredibila nerusinarea celor care vor sa puna mana pe toate sursele de hrana ale
planetei, incepand cu semintele si terminand cu apa de baut, brevetand practic ceea ce
niciodata nu le-a apartinut, adica viata in toata diversitatea ei. Aici nu poate fi vorba de
altceva decat de o reiterare a inselaciunii din pustia Carantaniei, in care conditia stapanirii
intregii creatii ar fi chipurile strans legata de inchinarea si slujirea la tatal minciunii. Numai
asa putem intelege nebunia celor aflati in spatele firmelor monopoliste, de tipul celei
prezentate in film sub numele de Monsanto.
Fiti foarte atenti la numele celor implicati in afacerile firmei respective ce are ramificatii in
toata lumea, chiar si in Romania.
Pentru descarcare: http://s4.transfer.ro/storage/transfer_ro-a2fe21a9e0c264382b.zip
Vezi prezenta caracatitei Monsanto in Romania:
http://www.monsanto.com/who_we_are/locations/romania.asp
Desigur cu totii ati citit de ravagiile ce le face foametea in lumea a treia, de cei peste
800 milioane de malnutriti de pe glob si ati vazut dramatice fotografii cu copilasi
scheletici. Cum s-a ajuns aici? De cand este omul pe pamant, n-au existat perioade atat
de lungi de foamete precum cea din actualele tari sarace. Singurele momente de lipsuri
alimentare extreme se petreceau in perioadele relativ scurte de timp de dupa o seceta
cumplita sau o inmultire peste masura a unor daunatori naturali. Dar nici acestea pe
zone atat de extinse precum se intampla actualmente. Este o intamplare sau un act
criminal gandit de ELITE?
La minutul 1:09:00 din documentar se specifica foarte clar ca biotehnologiei a inceput
la un moment dat sa i se faca o foarte sustinuta dar mincinoasa reclama, cum ca ar
rezolva problema foametei Dar se mai spune o chestiune esentiala, anume motivul
pentru care s-a ajuns la foamete: BANCA MONDIALA.
Asta este cumplita realitate: ELITELE au infometat sute de milioane de oameni pentru
ca tot ele sa vina apoi cu solutiile.
Nu intru aici in detalii despre cum a fost creata Banca Mondiala si cine o conduce in
fapt, pentru aceasta cititi va rog articolul:
http://saccsiv.wordpress.com/2009/03/08/instrumente-ale-crearii-guvernului-mondialpartea-1-banca-mondiala/
Insa trebuie specificat ca la 11 martie 1955 Banca Mondiala anunta crearea Economic
Development Institute cu finantare Rockefeller Foundation iar in 1956 Banca
Mondiala crea International Finance Corporation si in 1960 International Development
Association (IDA), ambele foarte controversate, deoarece au fost folosite pentru
ingradirea dezvoltarii economice independente si reale a tarilor din lumea a treia. IDA
a jucat si un rol determinant in implementarea Green Revolution. Insa tot
ROCKEFELLER FOUNDATION a declansat si finantat aceasta revolutie verde,
constand din reforme in agricultura pe plan mondial, introducandu-se noi tehnologii
pentru cresterea productivitatii, hibridizari, modificari genetice Lucrurile se leaga
prieteni. Cititi va rog mai multe la:
DOCUMENTARE CELEBRE: Viitorul alimentatiei, subtitrare in limba romana si o
analiza a sa, un excelent film despre revolutia verde si controlul ELITELOR asupra
hranei
http://saccsiv.wordpress.com/2009/03/20/documentare-celebre-%e2%80%9cviitorulalimentatiei%e2%80%9d-subtitrare-in-limba-romana-si-o-analiza-a-sa-un-excelentfilm-despre-revolutia-verde-si-controlul-elitelor-asupra-hranei/
Nu cred ca exagerez atunci cand spun ca, privind vitrinele marketurilor moderne, ticsite cu
mezeluri care de care mai nefiresc colorate si stiind ce gust chimic au inceput sa aiba de vreo
10 ani incoace, ma apuca nostalgia salamului comunist imbogatit poate doar cu soia
nemodificata genetic. In goana noastra de a ne hrani cat mai fast cu putinta, bagam in
burtile din ce in ce mai mari, tot felul de asa-zise alimente, care sunt un surogat de hrana si nu
fac decat sa ne otraveasca incet si sigur.
Incercarea de a gasi in comert alimente care sa fie cat de cat mai apropiate de ceea ce stiam
candva ca se poate numi mancare, are tot mai putine alternative. Culmea e ca tocmai aceste
fructe fade, salamuri cu gust de medicament, animale si legume superfortate cu chimicale
pentru crestere, ne sunt prezentate ca normalitate si incep sa inlocuiasca produsele traditionale
din magazine si piete. Noi, cei care am mai prins si alte vremuri, observam diferenta, dar copii
nostri nu vor avea termen de comparatie. Toate astea nu sunt intamplare sau doar efect al
disperarii producatorilor de a obtine profit. Cineva (oare cine?) conduce lumea impotriva
lumii, printr-o monstruasa conspiratie planetara. Pare fantezist, dar lucrurile incep sa se lege si
o asemenea ratiune capata sens.
Incepem sa ne cam inghesuim pe guguloiul asta de pamant. Desteptii lumii au observat asta
cu mult timp in urma si, ca oamenii destepti, au facut planuri riguroase prin care sa mai
oxigeneze atmosfera, chiar daca asta a insemnat razboi, infometare, boli noi sau alimente
daunatoare. Multimea planetara urmeaza docila scenariul scris de elita. Si pentru a fi siguri ca
vom manca numai ce vor desteptii lumii, ni s-a pregatit intr-o liniste mediatica cel putin
suspecta, un CODEX ALIMENTARIUS care stabileste in mod grandios standardele de
siguranta alimentara, regulile si reglementarile in vigoare in peste 160 de tari, adica 97% din
populatia globului.
Sub pretextul apararii sanatatii, Codex Alimentarius intentioneaza sa puna in afara legii orice
metoda alternativa de productie alimentara sau din domeniul sanatatii cum ar fi terapiile
naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor si tot ceea ce ar putea constitui
mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria alimentara si chimia
farmaceutica stapanite de desteptii lumii.
Poate vi se pare ceva fantezist, posibil intr-un viitor indepartat, dar va intra in vigoare la 31
Decembrie 2009 (curios ca nu se vorbeste despre asta, nu?). La data de 13 Martie 2002,