Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Semiologie PDF
Curs Semiologie PDF
SEMIOLOGIE
semelon - semn
logos - ~tiinta, discurs
Semiologia este piatra fundamentala a diagn9sticului ce
.
poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orienteaza, a
datelor clinice car~:'fundamenteaza ~i a datelor de
laborator care-l confirma.
I
j j
I,
i'
adultii pot avea oriee patologie, unele fiind urmare a unor boli din
eopilarie (stenoza mitrala, insufieienta mitrala, insufieienta eardiaea),
boli eongenitale-hipertensiunea arteriala esentiala, anemii
,hemolitiee, ulcerul gastro-duodenal; boli ca~tigate prin anumite
obiceiuri, alimentatie, alcool, fumat, stress: ulcer, colecistite, diabet
zaharat, HT A, dislipidemii, cardiopatia ischemica acuta ~i croniea,
hepatite acute virale sau,cronice, boli venerice, HIV, hemopatii
maligne, cancer etc
varstnicii au 0 patologie specifica legata de ateroscleroza, lacunarism
cerebral, accidente ,neurologice, reumatismul degenerativ, emfizemul
pulmonar, cancere eu diferite loealizari, infaretul miocardic, boala
Alzheimer
Sexul
Femeile - au aspecte fiziologice legate de menarha, graviditate ~i
menopauza, precum ~i boli specifice lor: metroanexite, fibronl
uterin, ehiste ovariene, eancerul de col ~i corp uterin.
Partea A II A
ANAMNEZA
MOTIVELE INTERNARII:
- cuprind toate semnele ~i simptomele pe care Ie poate preciza
pacientul
-Ex. - dureri precordiaIe, palpitatii, dispnee dupa efort - ne
orienteaza spre 0 boala cardiaca; tuse productiva, junghi
toracic, febra - spre 0 infectie pulmonara; disurie, dureri
10mbare, frisoane, febra, urini tulburi- spreo infectie urinara. ;
I
J
J,'
I
I
2. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE
boli care au transmitere
ereditara cum ar fi: microsferocitoza
.
'ereditara ~i alte anemii hemolitice, hemofilia la rudele de sex
masculin din partea mamei dar ~i a tatalui, guta, diabetul insipid,
rinichiul polichistic, sifilisul, infectia cu HIV
predispozitie ereditara cum ar fi: HTA esentia}a, litiaza biliara,
diabetul zaharat tip II, ulcerul duodenal, neoplaziile, epilepsia,
schizofrenia, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemica etc.
:
I
3.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE,: '
Varsta debutului ciclului menstrual - m:enarha, periodicitatea
ciclului, cu aspecte precise privind durata lui, numarul de sarcini,
avorturi, sunt importante pentru anemiile feriprive. De asemenea
este importanta varsta de instalare a menopauzei cu toate tulburarile
ei care pot determina aparitia unor alte boli: HTA, boli endocrine,
osteoporoza, boli psihice, cancerul mamar sau uterin etc.
La barbati este importanta aflarea momentului instalarii pubertatii ~i
tulburarile aparute.
4. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE
bcHilepe care Ie-au avut pacientii din copilarie ~i pana in momentul
,intemarii mai ales cele corelate cu motive Ie intemarii
Unele boli anterioare pot avea urmari in timp:scarlatina sau infectia
streptococica (angine) poate determina GNA sau RP A cu cardita
reumatismala, valvulopatii, insuficienta eardiaea
6.CONDITIILE
DE MUNCA:
Cele
, mai cunoscute meserii cu factori nocivi sunt: mineritul,
mbraritul, industria de prelucrare a produ~ilor de benzina, a
diluantilor, etc. Un factor noeiv ~i reeunoseut tot mai mult in ultimul
7. ISTORICUL BOLlI:
Este important de preeizat modul insidios sau bruse de debut, cauze
determinante ale aparifiei lor, earacterul simptorrlelor eu sau tara
tratament, evolutia, lor i11timp. Un ineonvenieqt este modul diferit de
perceptie a durerii de eatre pacient, unii minimalizand durerea iar altii
exagerand-o. Este important de a evidentiapentru
durere loeul,
intensitatea, iradierea, evolutia eu sau fiira tratament, aparitia de
semne de asoeiere
I
EXAMENUL OBIECTIV
INSPECTIA - consta in observarea vizuala a semnelor de boala pe
toata suprafata corpului ~i in cavitatile accesibile . Inspeetia se va
ineepe ell extremitatea eefaliea, urmata de gat, toraee, membrele
superioare, abdomen ~i membrele inferioare.
Este imperios necesar de a efectua examenul in pozitie statica ~i apoi
"
.
In mI~care
ASCULTATIA
.
tpste metoda de percepere a zgon1otelor normale sau patologice la
nivelul organelor.
I
Ii
TULBURARI DE CONSTIINTA
Con~tiinta este capacitatea de'integrare a pacientului in timp ~i spatiu .
Somnolenta(!Qrpoarea) - bolnavul este mole~it~ vorbe~te Cll greutate ~i de obicei
este febril sau surmenat.
Obnubilarea - bolnayul are dificultatea de a se orienta temporo-spatial ~i apare in
stari grave~ in intoxidatii ~i infectii grave~ in encefalopatii de diverse etiologii:
hepatice, hipertensive, etc.
Stupoarea - este 0 tulburare grava a con~tiintei, cu dezorientare temporo-spatiala
evidenta, amnezie - pierderea memoriei - ~i survine in cazul tumoritor cerebrale, in
encefalopatii sau in stari toxice grave.
Pierderea cunostiinill- se intalne~te in trei situatii diferite:
-lipotimia sau le~inul
-sincopa sau pierderea brusca ~i tranzitorie a cuno~tiintei
,
-co~a -:-pie~derea cun~~tiintei pentru 0 p~rioada m~i indelung~ta de timp
care apare In Situatll grave: diabet zaharat comphcat cu aCldocetoza~ lnsuficienta
renal a in stadiul de uremie, insuficienta hepatica, etc.
TULBUAARI DE MEMORIE
Ssaderea me1110riei - apare la varstnici cu ateroscleroza, 111intoxicatii grave, la
astenici sau surmenati.
Pierderea 111elTIOriei- an111ezia - apare la pacientii cu epilepsie, i11 caz de
traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.
'wi
"
TULBURARI DE GANDIRE
Bradipsihia - gandirea intarziata - apare in hipotiroidisrn sau in stari
depresive.
I
II
Obsesia - este
nu se poate
idee sau
TULBURARI DE AFECTIVITATE
Hipertimia - este 0 accentuare a trairilor afective, manife~tata prin euforie sau
anxietate (teama tara cauza, incordare). Ea apare in angina pectorala, nevroze,
surmenaj, toxicomanii etc.
Hipotimia sau apatia ~ consta in diminuarea sau disparitia sensibilitatii
suferinta ~i apare in nevr.oze, stari terminale ale unor boli grave.
ATITUDINEA
la
/
i
TIPUL CONSTITUTIONAL
SI STAREA DE NUTRITIE
II
11
I
FIZIONOMIA SI FACIESUL
F1ZIONOMIA :Aspectul figurii corespunde in general starii psihice a pacientului ~i
este In corelatie cu gravitatea bolii.
FACIESUL:
Facies"} hipocratic: 0 fata trasa, cenu~ie, cu ochi infundati in orbite, cu ~anturi
nazo-Iabiale adancite, cearcane ~i nas ascutit. Apare in afectiuni grave cu
atingere peritoneala, de tipul peritonitelor prin perforatie
Facies"l basedowian: este caracteristic afectiunii de baza, boala Basedow, cu
exoftalmie bilaterala sau asimetrica, fanta palpebraHl larg deschisa, privire vie,
inteligenta, uneori clipire rara; anxietate cu aspect de spai~a Inghetata.
Facies"} mixedematos: apare ca 0 luna plina, cu faJa rotunda, infiltrata, palida,
inexpresiv, alopecia jumatatii exteme a sprancenelor,:macroglosie cu amprentele
dintilor, voce aspra ~i groasa, par rar, aspru, uscat, 'decolorat, friabil, specifica
hipotiroidismului. Acest aspect este denumit facies buhait.
Facies"l acromegalic: apare in hipersecretia de hormon somatotrop hipofizar ~i
apare cu 0 dezvoltare accentuata a arcadetor orbitale, nasului, urechilor, buzelor
~i mentonului.(prognatism)
Facies"} mitral: apare la pacientii cu afectarea valvelor mitrale ~i este tipic, cu
cianoza obrajilor, nasului, buzelor ~i urechilor, pe un fond palid al restului
tegumentelor.
Facies"} congestiv: este opusul celui anemic, aparand culoarea ro~ie vinetie, mai
ales la nivelul extremitatilor capului, obraji, lobul urechilor, nasului ~i menton.
Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la cei cu febra
mare.
Facies"} hectic: apare cu pometii obrajilor ro~ii pe un fond paEd al fetei, mai ales la
cei cu forme grave de TBC.
Facies"! cirotic sau hepatic: prezinta 0 culoare galbena teroasa (icterica sau
subicterica), cu venectazii :pe pometii obrajilor ~i pe nas, buze subtiate, ro~ii,
carminate. Apare la cei cu hepatita cronica activa ~i la cei cu ciroza.
, I
l'
Facies"! adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetatii adenoide ~i
apare un facies cu ingustarea nasului, proeminenta buzei ~i a arcadei superioare.
Concomitent apare
hormonilor
glucocorticoizi suprarenalieni. Apare un facies rotund (facies de luna plina), cu piel~
ro~ie violacee, gura mica, acnee, gat gros a~a numit "de bizon" iar la felnei apare ~i
hirsutismul (mustati ~ibarba)
MERSUL:
Mersul antalgic - apare din cauza unor dureri ~i este Intalnit In boli reumatice sau In
suferintele nervului sciatic.
Mersul rigid - apare la aterosclerotici sau In b. Parkinson ~i este un mers cu pa~i
..
mlc!.
Mersul dezordonat - apare In coree, complicatie neurologica din RP A.
Mersul cosit - apare In hemipareze spastice ~i membrul descrie un arc de cerc In
timpul mersului.
~i pacientul
merge incet cu
MISCARILE INVOLUNTARE:
TremurAturile - sunt oscilatii ale extremitatilor eorpului. Ele pot fi fine, rapide,
mai ales la nivelul membrelor superioare, in caz de alcoolism, COnSUlTI
excesiv de
cafea, in hipertiroidism sau in emotii, intoxieatii eu plumb, aresenie, mercur,
b.Basedow, scleroza in placi. Tremuraturile din Parkinson sunt rare, apar numai in
repaus ~i sunt mai freevente la nivelul eapului ~i membrelor superioare. Ii
encefalopatia portala ~i insuficienta hepatica apar tremuraturi mai ample ~i rare, ca
baHlile aripilor de pasare, fiind denumite flapping-tremor.
Miscarile atetozice - sunt mi~cari lente, permanente ~i apar in boli ale nucleilor
baflali
ale creierului (boala Wilson sau degenerescenta hepatolenticulara) .
~
Micarile coreice - sunt mi~cari ample, involuntare, rapide, aritmice ~i de scurta
durata ~i apar in leziuni cerebrale din cadrul RPA, in encefalite, etc.
Convulsiile - sunt contractii intermitente ale mu~chi1or, cu 0 durata variabila. Ele
pot fi tonice ~i produc rigiditatea segn1entelor interesate sau pot fi clonice, cand
produc mi~cari violente, ample, dezordonatate ale intregului corp. Ele pot fi ~i mixte,
tonico-clonice. Apar in epilepsie, hipertensiunea intracraniana, tulburari metabolice
sau vasculare cu rasunet pe creier sau in intoxicatii exogene.
Contractura permanenta - tetanos, tetanie, turbare, afectiuni cerebrale, isterie.
!
I, ,
I
-0
euloare gri-pamantie
care are
..
l.
,
."
We"
dupa
3. Cauze mixte:cardiace ~i respiratorii. Tipic este cordul pulmoriar cronic in care apare
suferinta inimii drepte consecutiv unei afectiuni bronhop~lmonare.
'"'
CIANOZA PERIFERICA:este
Tulburarile de piementare :
-Hipomelanozele sunt caracteri~ate prin scaderea sau absenta pigmentului melanic. Din
acest gmp fac parte albinis~uI caracterizat prin absenta pigmentului in piele, par ~i
ochi ~i vitiligo caracterizat :prin aparitia unor pete deschise la culoare, cu contur
hiperpigmentat.
J
LEZIUNILE CUTANATEi
Macula: 0 pata neteda, de culoare roz sau ro~iatica, de dimensiuni mici (sub 1em
di4metru) care nu depa~e~te planul tegumentar ~i apare In boli eruptive infectioase
ca rujeola, rubeoo1a, febra tifoida.
Papula :0 proeminenta mica pe piele, rotunda cu diametru sub 0,5 cm palpabila;
apare In scarlatina, urticarie
N odulul este 0 formatiune dermic a sau hipodermica de dimensiuni variate, palpabila
ce apare in xantomatoza, lipomatoza, eritem nodos.
Vezicula este 0 formatiune In relief, cu dialnetnl1 sub lcm, cu continut lichidian care
apare In varicela, zona zoster, herpes.
, Ii',
Bula este 0 vezicu1a cu continut purulent care apare In ac~ee, variola, impetigo.
Chistul este 0 colectie Incapsulata cu continut lichid sau semilichid.
Crustele sunt depozite de exudate solidificate la suprafata tegumentului care apar In
evolutia herpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceratii sau la
nive1ul eczen1e1or cutanate.
Cicatricea apare prin vindecarea plagilor cutanate unde se dezvolta un tesut fibros.
Fisurile sunt solutii de continuitate liniare care ajung pana 1anivelul dermului.
Eroziunea este 0 pierdere de substanta care intereseaza epidermul.
Pete~iile:sunt pete hemoragice de dimensiuni miei (sub lem) de forma rotunda sau
ovala ee apar pe piele sau mueoase.
Examenul paruIui:
Examenul parulni:
Sistemul osteo-articular:
Examenul obiectiv al oaselor:Fracturile se caracterizeaza prin mobilitate anormala a
urtui segment osos ~i crepitatii osoase.Deformarile osoase apar prin cre~terea ~i
dezvoltarea anormala a oaselor, prin proliferari tumorale sau tulburari endocrine
(acromegalie) sau metabolice (rahitisln, osteomalacie, boala Paget).
Examenul obiectiv al articulatiilor:
,
-Congestia - coloratia ro~iatica a tegumentelor din jurul articulatiilor apare in
cazul artritelor (inflamatii articulare).
-Turnefactia tesuturilor periarticulare duce la deformarea articulara, durere
spontana la mi~care ~i lirnitarea mobilitatii articulare.
I
-Tofii guto~i - nodozitati cutanate ce se formeaza pr,in depozite de urat de sodiu
in jurul articulatiilor ~i au sernnificatie pentru boala metabolica numita guta
-Durerea articulara - sensibilitatea se constata prin palparea articulatii10r ~i prin
mi~carile active sau pasive efectuate de pacient.
-Deformarile articulare se observa la inspectia atenta, avand sernnificatie in
artrite sau in artroze (procese degenerative articulare, cu caracter cronic).
-Mobilitatea articulara se evidentiaza prin mi~carile active sau pasive ale
articulatiilor, bolile articulare determinand reducerea sau disparitia mobiliH\tii unei
artculatii fie din cauza durerilor, fie din cauza anchilozei sau semianchilozei
articuiare
I
EXAMINAREA REFLEXELOR:
Reflexul neurologic depinde de arcul care se formeaza din calea eferenta care
pleaca de la receptorul stimulat ~i calea aferenta care activeaza efectorul
precum ~icomunicarea dintre aceste componente
Reflexele pot fi diminuate sau absente.
Ex: reflexul rotulian- se solicita pacientului sa-~i prinda degetele de la 0 mana cu cele
de la cealalta mana ~i sa traga putemic, timp in care medicul exatnineaza rapid
reflexul rotulian.
.Leziunile medulare determina Intreruperea arcului reflex ~i deci abolirea reflexelor.
Reflexeie osteo-tendinoase:
Reflexul bicipital - se executa pe bratu1 pacientului care este u~or flectat, cu palma
in jos, iar mediculi~i plaseaza policele sau indexulla nivelul bicepsului, executand
percutia cu ciocanelul i
Refexul tricipital - se flecteaza antebratu1 pacientului in unghi de 90% cu fata
palmara a mainii orientata spre trunchi ~i se percuta tendonul tricepsului imediat
deasupra articulatiei cotuIui; se urmare~te eontraetia trieepsului ~i extensia
antebratului pe brat.
Reflexul brahio-radial - pacientul fiind in elinostatism se pune mana pe abdomen
sau se sprijina pe eoapse eu fata palmara in jos. Medicul pereuta radiusulla 1,5-3
em.. de
artieulatia radio-earpiana ~i se urmare~te flexia ~i mi~earea de supinatie ~
..
matnll.
)\
I'
:~~}:"~::,;~'j
:? :-::",0: :E~1~lf~r~1f~-r;~}';?n~~;::~''1f'F::':'~'-;j'':'':',:,,/';"r;..
.
<:~-~.~~~l~:*:I?:~:
'..~.,~ -.
.:.,r) ,:~':~:::~r~~~;~~;q<;~1~<,~;ii
'-,';
cheie