Metabolism procesul de formare a substantei si de transportare a energiei.
Inmugurire - este un alt tip de reproducere asexuata,acest tip de reproducere are la baza un grup de cellule ce isi pot singure genera hrana si care se detaseaza de corpul parinte. Spor - reprezint o structur reproductiv unicelular. Altoire - const n unirea altoiului cu portaltoiul,se aplic pentru nmulirea unor soiuri cu productivitate nalt, rezistente la ger, la boli. Excitabilitate - este proprietatea fundamental a organismelor vii de a recepiona influenele externe i de a rspunde la ele printr-o stare de modificare intern. Reproducere - este capacitatea organismelor vii de a da natere unei noi generaii, asigurnd astfel existena n timp a vieii pe Terra. 2. Enumerai modalitile de nmulire sexuat i asexuat (la plante i animale). Inmultirea asexuata la plante: diviziune directa , formarea sporilor, inmugurirea, inmultirea vegettativa Inmultirea sexuata la plante: oosfera si spermatozoizii Inmultirea sexuata la animale: Externa si interna 3. Stabilii care din formele excitabilitii din coloana B sunt caracteristice organelor plantei din coloana A: Funzele - 1. Plagiofototrope Rdcina principal - 3. Ortogeotrop pozitiv Tulpina principal - 4. Ortogeotrop negativ Ramificrile tulpinii - 5. Pozitiv ortofototrope Ramificrile rdcinii - 6. Negativ ortofototrope Rizomii - 2. Higrotropism pozitiv 4. Alegei A dac afirmaia este adevrat i F dac aceasta este fals. Dac ai ales F, propunei varianta corect. F Obiectul de studiu al citologiei l constituie esuturile vegetale i animale. Obiectul de studiu al citologiei este stinta despre celula. A Gametofitul este generaia care produce spori. A Animalele vivipare nasc pui vii. A Fototrofii sintetizeaz compuii organici cu ajutorul energiei Soarelui. A La plante excitaiile sunt recepionate de citoplasm. A Grunciorul de polen este specific doar angiospermelor. F Conidiile se dezvolt n sporangi. Conidiile sunt piriforme sau fusiforme, subiate la vrf i trunchiate la baz, uni sau bicelulare, la nceput hialine apoi brun - olivaceu. Faza saprofit ncepe din toamn cnd hifele miceliene tinere ptrund n interiorul esutului, intercelular, unde dezvolt un alt miceliu A Tuberculul este organul de nmulire vegetativ al cartofului. 5. Alctuii triade cu noiunile de mai jos. Unele noiuni pot fi folosite de mai multe ori: asimilaie, dezasimilaie, fototrofi, respiraie, energie, fotosintez, glucoz.
Totalitatea proceselor de asimilare (cu nmagazinare de energie), i de dezasimilare (nso it de eliberare
de energie), pe care le sufer substanele dintr-un organism viu se numeste metabolism . Fotosinteza ca si organismele fototrofe sint plantele verzi care sintetizeaza substantele organice din cele anorganice in prezenta luminii iar la fotosinteza in faza de intuneric are loc sinteza glucozei. 6. Studiu de caz. Unui cobai i s-au introdus n hran aminoacizi marcai n scopul urmririi traseului aminoacizilor n corpul animalului. Peste 3 zile, 65% din aminoacizii marcai au fost descoperii n proteinele din organismul cobaiului, 35% au fost eliminai sub form de produse metabolice. a) Care sunt tipurile de alimente care furnizeaz acizi aminici la sfritul digestiei? Triptofanul, un aminoacid esenial, ce se gsete n cantiti mai mari n carne. O concentraie mai mare de triptofan n snge se poate obine i dup ingerarea alimentelor bogate n glucide. TOI aminoacizii eseniali i se mai numete i protein de bun calitate. Alimentele de origine animal bogate n proteine carnea roie, carnea de pasre, petele sif ructele de mare, oule i lactatele sunt considerate surse de proteine complete . b) Explicai de ce un mare procentaj de aminoacizi se regsesc n proteinele din organismul cobaiului. Deoarece Cobaiul se alimenteza foarte mult cu carne de toate tipurile care este bogata in aminoacizi . Si in urma eliminarii au fost eliminate doar jumate din aminuacizi neesentiali, fapt ce a determinat existent aminoacizilor esentiali de dezvoltare a organismului. c) n ce stadiu al dezvoltrii postembrionare se afl cobaiul? Cabaiul se afl ain stadiul maturitii . 7 .Propunei mai multe modaliti de nmulire a usturoiului, a iasomiei, a viinului Iasomie se inmulteste prin: Prin marcotaj: ingropati o parte din ramurile lungi . Dezgropati primavara devreme si separati noua planta, daca au aparut radacini. Prin butasi in verde: dupa incheierea inloririi , faceti butasi din virfuri, la 3 -4 ochiuri. Lasati o singura frunza, taiata pe jumate . Plasati butasii in locuri semiumbrite si udati la 3 zile Prin butasi lemnificati: Primavara devreme , inainte de pornirea in vegetatie, faceti butasi din tulpini , de 3 -5 ochiuri. Plantai butasii in locuri semiumbrite si udati la 3 zile. Visinul se inmulteste prin: nmulirea prin drajoni se practic la speciile la care pe rdcini sunt muguri vegetativi, care pornesc i formeaz lstari (drajoni). n practica pomicol, metoda are utilitate la zmeur, mur i viin.
Usturoiul: nmulirea prin bulbili se ntlnete la usturoi, la ceapa de Egipt. Bulbilii se planteaz toamna sau primvara.