PREVENIREA ACCIDETELOR LA

COPII SI ADOLESCENTI

 Accidentele nu trebuie sa reprezinte un

tribut al adaptarii copiilor la mediul de
viata.
Cunoasterea cauzelor generale ale
accidentelor permite aplicarea masurilor
de prevenire a acestora.
In tari civilizate accidentele sunt cauze
principale de deces pentru grupele de
varsta:
- 1-4 ani ( 1/3 din cauzele de deces)
- 5-14 ani ( 2/5 1/2 din cauzele de
deces).

 In Romania, accidentele reprezinta a doua

cauza de deces pentru categoria de
varsta 1-2 ani si prima cauza de deces
pentru grupa de varsta 3-20 de ani.
Principalele forme de accidente:
- pentru copiii sub 1 an, accidentele prin
sufocare;
- 1-8 ani, accidentele termice si de
circulatie:
- 9-14 ani, predomina intoxicatiile si
innecul.

 Dupa locul producerii accidentelor:

- la domiciliu, pentru 1/3 din accidente;
- la copiiii sub 5 ani, 2/3 din accidente se produc la
domiciliu;
- la copiii sub 1 an, 87% din accidente sunt
determinate de lipsa supravegherii;
- pe drumul de intoarcere de la scoala, se produc de
doua ori mai mult accidente decat pe drumul de
deplasare catre scoala;
- in timpul zilei, cele mai multe accidente se produc
intre orele 15 si 18 ( circulatie mai intensa, stare de
oboseala accentuata, slabirea supravegherii);

 Dupa anotimp:
- in anotimpul cald se produc accidente
prin traumatisme;
- in anotimpul rece, predomina
otravirea si aspiratia
Accidentele prin ingestia de substante
toxice sunt mai frecvente la baieti decat la
fete ( 50% sunt toxice utilizate pentru
dezinfectie, dezinsectie, curatenie,
alcoolul reprezinta 2-3%).

 Accidentele sunt mai frecvente inaintea

mesei de pranz sau a cinei.
In unele tari s-au introdus masuri penale
in caz de accidente pentru lipsa de
supraveghere a copiilor de catre parinti
sau educatori.

PROFILAXIA ACCIDENTELOR DE
CIRCULATIE

 Accidentele de circulatie au o cauza

multifactoriala.
La prevenirea lor trebuie sa participe:
- medici;
- sociologi;
- psihologi;
- psihiatri
- conducatori auto.

 Primul accident de circulatie mortal este

consemnat in anul 1896, cu doua victime.
Anual, mor in lume 200.000 de persoane
si sunt inregistrate 6-7 milioane de
raniti/an.
Pentru fiecare accident mortal se
inregistreaza 15 raniri grave si 30-40 de
raniri usoare.
Accidentele de circulatie ocupa locul 3 in
structura cauzelor de mortalitate generala.

 Cele mai frecvente accidente mortale se

intalnesc la persoane de 17-25 de ani si
dupa 65 de ani.
Riscul de a muri intr-un accident de
circulatie, pentru varstele de 15-24 de ani,
este de 3 ori mai mare decat prin alte boli.

 Principalele cauze care genereaza

accidentele de circulatie:
- fenomene meteorologice;
- urbanizarea, intercomunitatea si
mobilitatea crescuta;
- lipsa elementelor de sistematizare a
circulatiei;
- relatia dintre nivelul tehnic al masinii si
al drumurilor;

- profilul comportamental al
conducatorului;
- antrenamentul la condus.
- stresul;
- oboseala;
- distanta mai mica de 20 de metri fata de
automobilul din fata;
- consumul de bauturi alcoolice.

 Fenomenele meteorologice:
- iarna, numarul accidentelor este crescut
(vant, zapada, gheata, intuneric mai mult
timp din 24 de ore, comparativ cu alte
anotimpuri).
- sosele umede ( apa de ploaie la viteza
mai mare de 90km/ora favorizeaza
formarea unei pelicule intre asflat si pneu,
care favorizeaza derapajul).

 Profilul comportamental:
- elementul uman este responsabil in 70-90%
de producerea accidentului, restul fiind
determinat de starea tehnica a masinii si starea
drumurilor;
- varsta conducatorului ( 17-25 si peste 65 de
ani);
- sexul ( femeile sunt implicate in accidente cu
20% mai mult ziua si cu 40% mai mult noaptea
decat barbatii);
- comportamentul alimentar (cantitatea,
calitatea alimentelor, cronologia meselor,
existenta bolii asociate).

 Antranamentul la condus:
- un studiu facut in SUA, a demonstrat ca
95,5% din accidnetele produse intr-un an
s-au datorat soferilor de duminica;
- lipsa automatismelor prin freventa mare
a intreruperilor in conducere, face din
conducatorul auto un incepator pentru
toata viata.

 Stresul:
- creste frecventa cardiaca (EKG);
- creste concentratia de catecolamine
( sub denivelare ST si aplatizare T);
- pentru bolnavii coronarieni, riscul producerii
unui accident coronarian major este cu 54%
mai mare;
- dupa 4 ore de conducere continua s-au
inregistrat modificari ale traseelor EEG ( in
Romania, cercetarile efectuate au demonstrat
cresterea frecventei cardiace la 140/min,
cresterea TA 170-180 mmHg si cresterea
frecventei respiratorii 20/min.

 Oboseala:
- in 8 ore de conducere, se realizeaza aprox 17.000 de manevre
( asupra volanului, pedalelor, schimbatorului de viteza, etc);
- pozitia statica prelungita favorizeaza o distributie neeconomica
intre punctele de rezistenta si unitatile efectuate cu consecinte
asupra consumului de oxigen.
- pozitia corecta ( spatele inclinat usor spre inapoi cu 10-15
grade, capul ramen drept, fara incordarea musculaturii gatului,
coapsele flectate pe abdomen cu un unghi mai mare de 90 de
grade, gambele flectate pe coapse cu un unghi mai mare de
120 de grade si piciorul flectat pe gamba cu un unghi de 9o de
grade);
- oboseala se instaleaza dupa 3-4 ore de coondus neintrerupt,
sau parcurgerea de 200-400 km in timpul noptii intre orele 23 -5
sau ziu intre 12-15 si se manifesta prin gestualitatea tipica
( aranjarea repetata a parului, manevrarea dispozitivelor de
reglare a geamurilor).

 Consumul de bauturi alcoolice:

- soferii in varsta de pana la 25 de ani, cu
alcolemia dubla fata de concentratria legal
admisa, este descoperita cu ocazia
diferitelor accidente mortale;
- bautorii cu experienta(atat la consumul
de bauturi alcolice cat si la condus),
produc accidente mai rar desi au alcolemii
moderate;
- marii bautori, care genereaza 80% din
accidentele mortale.

EFECTELE PRODUSE DE CONSUMUL

DE ALCOOL LA CONDUCATORII AUTO
Tulburari de sensibilitate;
Tulburari de adaptare optica;
Tulburari de apreciere a culorilor;
Tulburari de coordonare neuromotorie;
Erori in reactia de alegere simpla dintr-un
set de reactii concrete;
Cresterea tendintei catre viteze excesive
sau manevre periculoase.

 Riscul de producere a accidentelor in

functie de concentratia de alcool in sange:
- alcoolemie 0,5gr/l, riscul creste de 3 ori;
- alcoolemie 0,9gr/l, riscul creste de 5 ori;
- alcoolemie1,5gr/l, riscul creste de 15 ori;
- alcoolemie 2gr/l, riscul creste de 55 ori.
Efectele alcoolemiei NU pot fi diminuate de
consumul de cafea ( cafeaua potentiaza
alcoolemia).
Alcoolul potentiaza oboseala, in special la
persoanele tinere si nevrotice.

MEDICAMENTE CONTRAINDICATE
CONDUCATORILOR AUTO
Sedativele si hipnoticele ( extraveral,
nitrazepam, fenobarbital):
- potentiaza consecintele consumului de
alcool;
- perturba atentia;
- intarzie raspunsul la stimuli externi;
- induce somnolenta.
Efectul dureaza aprox 14 ore.

 Analgetice si antipiretice ( aspirina,

paracetamol):

- scad acuitatea vizuala;

- in prezenta alcoolului favorizeaza somnul;
- administrate concomitent cu cofeina,
cresc excitabilitatea nervoasa.

 Antihistaminicele ( clorfeniramina, nilfanul,

romerganul):
- provoaca somnolenta, ameteli si agitatie
psihomotorie ( paradoxal).
Tranchilizantele ( diazepamul, hidroxizinul,
meprobamatul, napotonul)
- favorizeaza somnolenta, astenie,
hipotonie.
Lizadonul, papaverina, scobutilul,
determina tulburari vizuale.

 Nefrixul: astenie, insotita de miopatie

pasagera;
Torecanul: reactie extrapiramidala;
Propanololul: hipotensiune si tulburari
vizuale;
Teofilina: ameteli, irascibilitate;
Efedrina, adrenalina: agitatie
psihomotorie;
Antidiabeticele: criza de hipoglicemie;
Anestezicele: permit conducerea numai
dupa 24-48 de ore.

 Fumatul, favorizeaza producerea de

accidente prin aducerea excitanta, dar mai
ales prin gestualitatea de cautare si de
aprindere a tigarii.
Fumatul in spatii inchise, favorizeaza
concentratii mari de nicotina.
Complexul toxic al compozitiei curentului
de fum lateral, care contine de 5 ori mai
mult oxid de carbon si de 3 ori mai mult
gudron si nicotina.

 Abuzul de cafea: determina excitatie

moderata, eliberarea de catecolamine si
cresterea in circulatie de acizi grasi din
colesterolul seric;
Declanseaza crizele de spasmofilie;
Starea de oboseala: determina scaderea
performantelor psihofiziologice, si apre
dupa 3 ore de conducere. Riscul creste
dupa o noapte nedormita, oboseala la
locul de munca, sau consum de alcool pe
fond de oboseala.

MASURI PROFILACTICE PENTRU

PREVENIREA ACCIDENTELOR DE
CIRCULATIE

Masuri profilactice primare:

- masuri medicale;
- masuri de ordin social;
- masuri tehnice;
Masuri profilactice secundare.
Masuri profilactice tertiare.

 Masuri medicale:
- examen medical pentru admitere la cursurile
de soferi;
- examen medical la anumite intervale de timp
dupa obtinerea permisului;
- educatie pentru sanatate, care sa integreze
elemente de educatie rutiera;
- folosirea centurii de siguranta( greutatea
medie de 70 kg, creste dupa decelerare la
2500kg.la viteza de 60 km/ora si la 8960 kg la
100km/ora);
- educatie sanitara pt acordarea primului ajutor
si obligativitatea trusei de prim ajutor in masina.

 Masuri de ordin social:

- elaborarea Codului rutier;
- amplificarea rolului preventiv al Politiei
Rutiere.
Masuri tehnice: privesc starea tehnica a
masinilor ( mecanisme de franare,
directie, iluminat, pneuri, airbaguri, planuri
metalice de separare intre motor si
cabina, elemente de siguranta la nivelul
usilor, fixarea in podea a scaunelor) si a
drumurilor (sistematizare, semnalizare,
iluminat).

 Masurile profilactice secundare se aplica

cu precaderea in untitatile medicale si
urmaresc prevenirea complicatiilor
medico-sociale ale accidentelor de
circulatie.
Se impune asigurarea operativitatii si
eficientei actului medical chiar la locul
accidentului.

 Masurile tertiare, includ totalitatea

masurilor care se iau pentru refacerea
fizica si psihica a persoanelor in vederea
reducerii sechelelor;
Reeducare functionala si protezare in
vederea insertiei sociale