Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Algebra Culegere de Probleme Pentru Liceu Clasele IX XII C NASTASESCU C NITA M Brandiburu D Joita
Algebra Culegere de Probleme Pentru Liceu Clasele IX XII C NASTASESCU C NITA M Brandiburu D Joita
Ntistiisescu
M. Bran{/iburu
C. NiJa
D. JoiJa
eulegere
de oroDI
pealru 1 1
Prof. D. Joita
\J
ALGEBRA
CULEGEREDEPROBLEME
PENTRU LICEU
clasele IX - XII
NOTA
Prezenta lucrare este o versiune imbunatatita
a culegerii de probleme ,,Exercitii ~i proble-me de
algebra, clasele IX - XII" de aceea~i autori, tiparita pentru prima oara in 1981.
Culegerea a constituit lucrarea de baza pentru
algebra de liceu, bucurandu-se de un deosebit
succes in randul profesorilor ~i elevilor.
ISBN 973-97010-6-x
CUPRINS
Partea I
Enunturi
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
Pag.
I. Elemente de logidi matematidi ............................................. 5
II. Multimi ................................................................................ 6
III. Functii .............................................................................. 10
IV. Numere reale (structura algebridi ~i de ordine
a multimii numerelor reale) ......... ..................................... 14
V. Functia de gradul al doilea. Inecuatii. Sis.teme de ecuatii ... 27
VI. Puteri i radicali ............................................................... 45
VII. Numere complexe ........................................................... 61
VIII. Functia exponentiala i functia logaritmica .................... 66
IX. lnductia matematica ......................................................... 75
X. Elemente de combinatorica. Binomullui Newton .............. 80
XI. Progresii aritmetice i progresii geometrice ...................... 88
XII. Notiuni de aritmetica numerelor intregi ........................... 96
XIII. Polinoame cu coeficienti compleci. Ecuatii algebrice .. 101
XIV. Permutari ........ .. ................... .. .. ................. .. .. ............... 112
'XV. Matrice ......... .. .... ... .. . .. .. ............ . .. ...... .. .. ...... .. .. .. .......... . ~ 15
'XVI. Determinanti ...................... .......................................... 119
'XVII. Rangul unei matrice . Matrice inversabile .................... 125
'XVIII. Sisteme de ecuatii liniare .................. :. ... .... ... .. .. ... .... .. 130
XIX. Legi de compozitie. Grupuri ........................................ 134
XX. Inele ~i corpuri .............................................................. 1-1-5
XXI. Probleme pentru concurs uri de matematidi .................. 153
Partea a II -a
Indicatii. Solutii. Raspunsuri
Cap.
Cap.
Cap.
Cap.
161
161
163
166
179
Partea I
ENUNTURI
Capitolul I
ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA
1. Sa se determine valoarea de adevar a urmatoarelor propozi!ii:
a) 2 + 3 . 5; b) 2 3 < 6; c) 4 4 = 16; d) 4 + 3 < 1 + 5; e) 4 5 - 6 = 2 7;
1 1
t) 4- 2(5- 3) = 1; g)
< 1.
2-3
I- I
=
=
=
=
=
=
k) p V q =l (lp 1\ l q); I) p V (q 1\ r) =(p V q) 1\ (p V r);
m) p 1\ (q V r) =(p 1\ q) V (p 1\ r).
Capitolul II
MULTIMI
1. Sa se determine multimile:
a) {x e N
c) { x e Z
1x 2 - 6x- 7 = 0};
I x i - 2 = 0};
2
b) {x e N
d) {x e Z
I 2x2 - 5x + 2 = 0};
I 3x + 2x - 1 = 0};
2
II
41 -
c) {3, 9} n B = 0,
d) An B = {1}.
6. Fie multimea A = {1, 2, 3, 4, 5}. Sa se determine submultimile B
ale lui A astfel incat B n ( 1, 2, 3} 0.
7 .__ Fie multimea A = {a, b, c, d, e}. Sa se determine multimea
formata din toate submultimile lui A care au proprietatea ca nu contin
elementele a i c.
8. Fie mqltimea X = {1, 2, 3, 4}. Sa se determine multimea submultimilor lui X care au eel mult doua elemente ..
9. Sa se determine multimea E i submultimile A ~i B ale lui E,
tiind ca:
a) E- A= {7, 8, 9, 10, 11, 12}; b) E- B = (5, 6, 11, 12}; c) An B =
= { 1' 2, 3, 4}.
10. Fie multimile A= ( 1, 3, 5, 7}, B = {5~ 7, 8, 9}. Sa se determine
multimea X astfel in cat si a.iba Joe relatia (A - X) u (X - B) = {1, 3}, X
sa aiba patru elemente i {3, 9} c X.
11. Fie multimile A= (1, 2, 3, 4, 5, 6}, B = {4, 5, 6, 7, 8}. Sa se
determfne multimea X astfel incat sa aiba Joe relatia A - X= { 1, 2, 3 },
X c B i X sa aiba 3 elemente.
b)B={xEN
x=
2n+1
3n 2 -2n+1
n 2 -1
,nEN}.
Ix=
n + , n
3n +1
Z}.
I3 a E
R astfel in cat x
=a
1
a + }.
a+1
-
21.
22.
3n 2 +6n + 1
A = {x E N I 3 n E N, x =
,
}.
n- +1
2
3 +?
Sa se determine multimea {x E Z I x - x - E Z}.
2x+l
Sa se determine multimea
A = { (x. y) E R x R I x + y = 2 i IxI - y I =. -1}.
Sa se determine multimea
A= {(a, b) EN x N I ab = 2160 i c.m.m.d.c. (a_, b)= 12}.
2
2
Sa se determine multimea {(x, y) EN x N I 9y - (x + 1) = 32}
Sa se determine multimea {x E R I 1 < Ix + 1 I - Ix < 3}.
2
2
Sa se determine multimea {(x, y) E Z x _Z I x - 2xy + 3y = 8}.
21
23.
24.
25.
26.
21
+JY
{x E
I x- ; = 2j2lxl- a2 j }
A = {x
I ~a E
R astfel incat x = a
+m }. Sa se arate di:
~a
a+1 .
b) Am = R. ('v') m < 0~
a) A 0 =R - { -1} ~
c) Multimile Am, cand m pare urge mutimea R, nu au nici un element
comun.
34. Fie a, b, c e Z, numere impare. Sa se arate ca:
2
{x E Q I ax + bx + c = 0} = 0.
35. Fie mu~timile A = {x :3 n E N, x = 3n + 1}.
B = {x I :3 m E N, x.:... 7m - 1}.
Sa se arate ca A n B = {x 3 t e N, x = 21 t + 13}.
36. Sa se arate ca, oricare ar fi m E R, are loc egalitatea: .
2
2
2
{x E R I x -4x+m =0} n {x E R I x -mx+ 1 =0}=0.
37. Fie a, b doua numere reale. Sa se arate ca, daca a + b + 1 = 0,
a +- b, a, b
~i a > 4, multimea
* 1 sau b =!!:._
4
A= {x E R I x +ax+ b = 0} u {x E. R I x + bx +a= 0}
are trei elemente.
2
38. Sa se arate ca multimea {x e R x + mx + 2 = 0} u {x e R
+ 8x + 2m 2 = 0} are exact doua elemente, oricare ar fi m .e R.
39. Sa se arate ca multimea
2
2
2
A={xeR 1-x +mx+1=0}u{xeR l4x +8x+m =0}
2
I .l +
are unul sau dou~ elemente. Sa se determine m pentru care A are un siogur element.
40. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
2
2
{xER x -m.x+m-1=0}u-{xER x -(m+ 1)x+m=O}.
41. Sa se arate ca, oricare ar fi m E R, multimea:
2
2
{x E R x + 2(m + 1)x + m = 0} u {x E R x + 2mx + m- 1 = 0} are
exact patru elemente.
42 .. Sa se determine numarul real m, astfel incat multimea:
2
{x E R mx + (m- 1)x + m + 2 = 0} n {-1, 1} :t:- 0.
43. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
2
{x E R x + x + m = _0} n [0, +oo). Discutie.
44. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
2
{x E R x + 2x + m = 0}. Discutie.
~5. Sa se determine numarul de elemente din multimea:_
2
{x E R x + mx + 1 = 0} n (-oo, 0]. Discutie.
, 46. Sa se determine numarul de elemente din multimea:
2
{x E R mx + 2(m + 1)x + m- 2 = 0} n [0, +oo). Discutie.
47. Sa se determine a ~i b astfel incat sa a vern:
2
2
{x E R x + 2ax + b = 0} \ {x E R x + 2bx +a= 0} = 0.
48. Fie A i B doua submultimi ale lui E. Folosind problema 14, sa
se determine submultimea X a lui E, astfel ilicat sa a vern egalitatea
(A -X) u (X- A) = B.
49. Sa se arate ca nu exista un numar finit de numere rationale ql'
q 2 , .... , qo astfel incat oricare x E Q sa se poata scric sub forma
under. E Z.
I
Capitolul III
FUNCTII
1. Fie A
10
mf(x - 1) + nf(-x) =
21 x I + 1.
Jn = Jo Jo ... o J
n ori
= { !!:_2 , ~
g:R-)R,g(x)=
dacax < -2
'
{ x-1, dacax>-2
-3
11
f.
Sa se determine f o g ~i g
~ 18. Fie functiile:
f
2x+3,
f:
R ~ R, J( X) :._ {
g :
R ~ R, g(x) =x + 1.
x + 3,
daca x < 0
daca x > o-
Sa se determine f o g i g o j
19. Fie functia f: R ~ R definita prin egalitatea:
2x-1 dadix < 2
f(x) ={
'
x + 1,
daca x > 2
1
Sa se arate ca f este bijecti va i sa se calculeze f-
20. Fie functia f: R ~ R, definita prin egalitatea:
f(x) = {x2'
dacax > 2,
f( X) = {
1, daca X
mx - 3, daca x
X+
E(-oo,
E ( 2,
un~e
2)
.; oo).
12
x- m,
pentru x < 0,
: R ~ R, !, n (x) = {
"' n
fl'l,
nx + m, pentru X > 0.
Sa se determine valorile lui m i n pentru care f.m.n este:
a)
injectiva~
b) surjectiva; c) bijectiva.
27. Fie a un numar natural. Definim functia: fa : N ~ N astfel incat
fa(n) este ultima cifra a numarului an.
a) Sa se arate ca 3 b, 0 < b < 9 astfel incatfa =h
b) Sa se arate ca oricare ar fi a, fa este o functie periodlca (adica exista
un numar naturat"n 0 astfel incatfa(n + n0 ) =fa(n), (V) n E N ~i n 0).
28. Fie A o multi me care are eel putin trei elemente. Notam cu SA =
= {f: A~ A I fbijectie}. Dacaf e SA if o g =go f, (V) g e SA, atunci
f= 1A.
,
29. Fief: A ~ B o functie oarecare. Daca A' c A este o submultime a lui A, multi mea f(A 1 = {f(x) I x e A care este o submultime a_
lui B se nume~te imaginea submultimii A 1 prin functia f Daca A' = A,
atunci mul\intea.f{A) se numete imagineafunctieifi se noteaza Imf
a) Fie fu.nctiaf: R ~ R,f(x) = 2x + 1.
Sa se deterrnine:f([-1. 1]);/([-2, O]);.f((-2, 1])~/((1, 2)).
b) Fie functiaf: R ~ R,f(x) = lx- 21 + 1.
Sa se determine:/([1, 3]);/([-1, 3]);!([1, +oo)).
c) Fie functiaf: R ~ R,f(x) = lx- II+~+ 21- 1.
Sa se determine:.f([O, 1]);!([-2, 1])~!([-3, 2]).
30. Fief: A ~ B o functie. Sa se arate ca:
a) Daca X i Y sunt doua submultimi ale lui A, atunci:
f(X u Y) =f(X) u f( Y) i f(X n Y) c .f(X) n f( Y).
b) f este injecti va daca i numai daca .f(X n Y) = .f(X) n f( Y), oricare ar
fi submultimile X i Yale lui A.
31. Fief: A ~ B o functie. Sa se arate ca:
a) f este injectiva <=:> f(CA 1 c Cf(A '), (V) A e P(A)~
b)feste surjectiva <=:> f(CA ') :::> Cf(A '), (V) A' e P(A);
c)feste bijectiva <=:> J(CA 1 = Cf(A 1, (V) A' e P(A).
(P(A) este multimea pa'qilor lui A).
.
~2. Fief: A ~ B o functie. Fie P(A) i P(B) multimea paqilor lui
A i respectiv ale lui B. Definim functia f* : P(A) ~ P(B), f*(A ') =
= f(A '), (V) A' E P(A). Sa se arate ca:
a) J este injccti va <=:> !* este injectiva;
b)f este surjecLiva <=:>f.. este surjectiva~
13
dadix = 0,
1,
dacax > 0.
Capitolul IV
NUMERE REALE
(Structura algebridi
~i
Daca a, b, c sunt numerc reale, astfellndH o1icarc doua sunt difcrite intre ele, sa se demonstreze egalitatile:
a
b
c
1. (a-b )( a-c ) + ('b-e )( b-a)' + (c-a). (c-b.) = 0.
b~
a2
~
r-)
1
2. (a - b)( a - c) + ( b- c)( b- a) + ( c - a)( c - b) =
a3
3.
b3
c3
= a + b +c .
a4
b4
c4
4
(a - b)(a -c) + (b- c)(b -a) + {c - aXc- b) =
= a 2 +b 2 +c 2 +bc+ca +ab.
1
1
1
1
S. a(a-b)(a-c) + b(b-a)(b-c) + c(c-a)(c-b) =abc.
1
6 2
a (a - b)( a - c) + b2 ( b- a)( b - c) + c 2 ( c - a)( c - b)
bc+ca+ab
----a2b2c2
Daca a, b, c, dE R, sa se demonstreze egalitatile:
1
1
7
(a-b)(a-c)(a-d) + (b-a)(b-c)(b-d) +
1
= 0; a,
b, c, d fiind diferite
intre ele.
.b
c
d
+
8 ----:-----:- +
a( a + b) (a+ b)( a + b +c) (a + b +c)( a + b + c +d) b+c+d
- a(a+b+c+d)'
Generalizare.
9. Fie a, b, c numere reale nenule, astfel incat oricare doua sunt diferite intre ele. Sa se arate ca produsul
J(
b- c + c - a + a - b
a + b + c
este egal cu:
a
b
c
b-e c-a a-b
I) 9, daca a + b + c =0;
II) 1, daca I c I = Ia - bl.
10. Daca a, b, c E R, sa' se arate ca
3
3
3
3
(a +.b + c) - (a + b + c )'= 3(b + c)(c + a)(a +b).
Sa se deduca de aici ca, daca
3
3
3
(a + b + cl =a + b + c ,
atunci (a + b + c)2n + 1 =a2n + 1 + b2n +I + c2n +I, unde n e N.
11. I) Daca a, b, c E R, sa se arate ca
(
15
+(a -b)
2
];
3
3
3
II) Dadi a + b + c = 3abc, atunci a + b + c = 0 sau a = h = c.
12. Dadi a, b, c sunt numere reale pozitive, sa se arate ca:
I) (a + b)(b + c)(c + a)> 8abc~
.,
2. 2,
'2
2
II) (a+ b )c + (b + c')a + (c +a )b > 6abc~ _
3
3
3
III) 2(a + b + c ) >(a + b)ab + (b + c)bc + (c + a)ca.
13. Sa se demonstreze ca, daca a. b, c sunt numere reale politi\:c.
a_stfel in cat a + b + c = 1, atunci
-+-+->9.
a b c
~i
n sunt numere
n~turale
2 '
~(a+c)(b+d) >J;ili+~.
In ce conditii are loc egalitatea?
21. Dadi a, b E R astfel indit l a I < 1, I b I~ 1, sa se arate di
~l-a 2 +~l-iJ'
2 1-(
a;b J
R;
a, b,
c. dE R;
24. Fie a 1 , a 2 ,.
... ,an
lsisn
f _!_
i=l
Isisn
a;
25. I) Dadi a, b, t sunt numere reale pozitive astfel incat a > b > t,
atunci (a + t)(b - t) < ab.
II) Sa se arate ca produsul a n numere reale pozitive, a caror suma
este constanta, este maxim daca toti factorii sunt egali.
26. I) Daca a, b sunt numere real~ pozitive, atunci
J;;b
-1-2-1<
a < a+b .
- 2 .
-+a b
II) Daca a, b, c sunt numere reale poziti ve, atunci
3
3 ~b a+b+c
1 1 1 < 'V aoc <
3
.
-+-+-
a b c
III) Generalizare. Fie al' a 2 ,
.. ,
17
Si se arate ca
nl
Vata2 .. . an
<
al + a2 + .... an
n
(media geometrica a n numere reale pozitive este mai mica sau egala cu
media aritmeticli a lor).
a2 a3
31. Fie a 1,
a1a2 ... an
( a~ +~+l)(a~ +a
a2
a3
a2
a3
an
an
al
33. Fie al' a 2, ... ,an numere reale pozitive. Sa se arate ca
1
1n
-+-+ .... +-
. a1
a2
an
(media armonica a n numere reale poziti ve este mai mica sau egala cu
media geometricli a lor).
18
a2,
... ,
37. Fie a], a2, ... , an; b1' b2, ... , bn E R. Sa se demonstreze ca
J
n
n
:t
a;b;
<
:t
a;
:t
b;
(
2
2
.
ca
~(al
+a~+. +a~
41. Daca av a 2 ,
... ,
an
R, atunci
i=1
i= 1
R, atunci
r-----___;,__;~
11
R, sa se arate ca
~a~ +ai+ ... +a~ -~b~ +hi+ ... +b; <la1-b1l+la2 -b2 l+... +lan -bnl
44. I}Daca a.
a~
b, h' E R, atunci
2
2
2
2
(a + a' )(b + b' )- (ab + a'b} = (ab'- a'b) ;
II) Generalizare. Daca a], a2, ... , an; bl' b2 ... , bn E R; atunci
2
_ a + b +I a - bl
max ( a, b) -
) _ a + b -Ia - bl
. (
, nun a, b -
unde max (a, b), respectiv min (a, b), reprezinta eel mai mare, respectiv
eel mai mic, dintre numerele a ~i b.
46. Daca a, b, c e R, atunci
I a - b I + I b - c I + I c -a I = 2(max (a, b, c) - min (a, b, c)).
unde max (a, b, c), respectiv min (a, b, c), reprezinta eel mai mare,
respecti v eel mai mic, dintre numerele a. b, c.
47. Fie x e R
~i se
x+lxl
~i x_
-x+lxl
. Sa se arate
2
2
ca x = x+- x_ ~i I xI= x+ + x_. Sa se reprezinte graficul functiilor:
f, g : R ---)> R, definite prinftx) = x+ ~i g(x) = x_.
2
2
48. Fie a, b, c e R. Sa se arate ca ecuatia 3x + 2(a + b + c)x + a +
2
2
+ b + c = 0 are radacini reale daca ~i numai daca a = I;= c.
49. Fie a ~i b numere reale pozitive. Sa se scfie in ordine crescatoare numerele
a, b, a+b , a 2 + b 2 .
2
50. Sa se rezolve in.multimea R ecuatiile:
I) I 3x + 2 I = 5; II) I x + 1 I = I x - 2 I; III) I x - 1 I + I x I + I x + 1 I = x + 2 ~
IV) II X I - 2 I = 10; V) II X I - I X+ 1 II= I X+ 2 I; VI) I X+ 1 1- I X I+
+ 31 X - 1 I - 21 X- 2 I =X+ 2.
51. Sa se rezolve in multimea R a numerelor reale inecuatiile~
n 1x - 2 1 < 1; m 1 x + 2 1 > 1; 1m 1 x - 1 1+ 1x 1< 2; IV) 1 x + 1 1+ 1:x 1> 2;
V) I X - 1 I + I X - 2 I < 0; VI) I X + 1 I + I X - 2 I > 0; VII) I X - 1 I + I X + 1 I <
<X+ 3; VID) I X+ 1 I + I X- 21 >X+ 1; IX) I X + 1 I < I X - 1 I; X) I X + 2 I >
>I X- 11.
52. Sa se scrie sub forma de fractie zecimala infinita numerele:
17
3
27
523
201
a) -5; b)
c) - ; d) 0; e)
f)
g)
4
53. Pentru fractiile zecimale periodice urmatoare sa se determine
numarul rational pe care-} reprezinta ~i sa se verifice apoi, prin algoritmul de impaqire, case obtine fractia zecimala initiala:
a) 3,{6); b) 1,i2(32); c) -3,(12)~ d) Q,01(25); e) -4,3(042); f) -0,001(3);
g) 0,01 (02).
54. Sa se arate care dintre numerele urmatoare sunt rationale ~i care
irationale:
noteaza x+ =
.J
6;
0;
20
-21;
-19.
'
i) V};j)
V6; k) ~-
ra
a
66. Fie a ~i b numere irationale astfel incat .a + b este rational. Sa
se demonstreze ca numerele: a - b, a + 2b sunt irationale.
21
= b';
-~
~i 3,14.
d) - ~; e)
5
.Jli;
f) -
.Jli;
g)
13
72. Sa se gaseasca primele trei cifre, dupa virgula, ale sumei x + y,daca
f)
..[3- .!.! ; g)
J2 + J3 + .J5.
9
75. Sa se gaseasci primele trei cifre, dupa virgula, ale produselor:
22
a)
2
J2.J3; b) -/3-.JS; c) :!__.J7;
d)- .JS; e) -J7 ..J5;
4
3
'
t)
9
76. Sa se gaseasdi aproximarile zecimale, cu o eroare mai mica
<lecat 1o-3, prin lipsa ~i prin adaos, pentru numerele:
a)
d)
.J2
+J5
( ~ ~)( ~ ~)
~
r;;b) -v3+v5 -v3--v5 ;c)
v2 -v5
3-.J2 1-h
~
3+.J2 1+h
~+
~;
5-v2 3-v2
~-
5+v2 3+v2
77. a) Folosind teorema lui Pitagora, sa se construiasca cu rigla i
compasul segmentele de lungime:
2; 3; 2,(6); 2,5; .J2; J3; J5;
JW.
b) Sa se figureze, pe axa reaHi, punctele care au ca abscise opusele
numerelor de Ia punctul a).
.J6;
numere Ie rattona
}e -1 I -1, a caror
"
suma" este
78. Sa se detenmne
w
X ,
egala cu 0,(272).
79. a) Fie 0 < ~ < 1 un numar rational, unde a, b > 0. Sa se arate ca,
'b
1
.
oricare ar fi numarul natural n > 1, avem
a+n_l<~-1.
b+n
b
_a +no
___;;_ - 1 < .
b+n0
80. Sa se determine numerele intregi k, astfel incat radacinile ecuatiei b? + (2k - 1)x + k - 2 = 0 sa lie rationale.
81. Sa se demonstreze ca, daca a, b, c, ~ +
+ ~ sunt numere
rationale, atunci .,{;;,
sunt, de asemenea, numere rationale.
Generalizare.
82. Fie a un numar real i notam cu {a} = a - [a] partea fractionara
a sa, iar n > 2 un numar natural. Sa se demonstreze ca functia f: R -4- R,
~
Jb
.Jb, ....{;
a) [
b) [
x;l; c)[2x _ J]
= (x
+l].
85. a) Fief:> O~i a 1, a 2 , ... , a" numere reate astfel incat I a 1 I < f:,
. "' un numar
"'
I ai + 1 - ai I <_ f:, pentru z. - 1....." , ... , n - 1. S"'a se arate ca"' eXJsta
natural k < n, astfel incat
/
1
1
a --a < -f:.
k
In ce conditii
... astfel de numere exista?
Aceea~i
~a-Jb = j; -JY.
R astfel incat m > 0, ac < 0 ~i
a
b
c
--+
+-=0.
m+2 m+l m .,
Defi~m functiaf: R ~ R, prinf(x) =ax-+ bx +c.
Sa se demonstreze ca
87._Fie a. b, c, m
f(m:l)I(l)<O.
88. Fie a, b E R astfel incat a :t:. b. Sa se determine cea mai mica
valoare a functiei f: R ~ R. definita prin
f(x) = I x- a I + I x- b I.
Generalizare.
89. Sa se arate ca. pentru orice numar natural n > 2, a vern
1
1
1
1
3
a)-<
++ .... +-<-;
2 n+l n+2
2n 4
1
1
1
b)1<
+
+ .... +
<2.
n+1 n+2
3n+1
24
90. Sa se arate ca
ifi (l{p+qj,:"lp,
q,
EQ}.
ra
Q, iar p
~ J] =[ =
c) [ x]
+[ +.~] =[
x
2x ];
= [
nx].
ca:
5
98. Fie numarul n + , unde n este un numar par.
2100
a) Sa se arate ca fractia zecimala sub care se reprezinta acest numar
rational este mixta.
b) Sa se gaseasca cea mai mica valoare a lui n pentru care acest
numar se reprezinta sub forma unei fractii zecimale finite.
2
..
..
s:
fr . n + 5
.
c ) D aca presupunem ca n este ashe1 tncat actta
este ue2100
ductibila, sa se determine numarul cifrelor din perioada i al celor care
nu sunt in perioada. .
99. Sa se arate ca oricare ar fi numarul intreg n (n 0, -1, -2), nu. . I -1 + 1
1 se repreztnta
. . . pnntr-o
.
f
.
. d. . . . . . L
maru
ractte
peno
tea mtxta. a
n n+1 n+2
A
3n 2 +6n+2
fel, pentru
(
) (n
n n 2 -1
* 0, + 1).
26
m . m S"'
" p
13
.
1e - 1 - . a se arate ca - = - .
numere I e rattona
.
7
13
p'
7
n
n'
male prin lipsa i prin adaos, cu o eroare mai mica d~cat 10-P. Sa se arate
.,
.,
mk + m' k'
k . k'
.
ca numaru 1
, In care ~~ sunt numere tntregt, are ace1ea~1 ank+n'k'
proximan zecimale prin lipsa i prin adaos cu o eroare mai mica decat
10-p.
A
b) Cunoscand resturile r i r' ale impaqirii lui 1(f m prin n ~i respectiv Hf m' prin n', sa se determine restul imp3.rtirii lui (mk + m'k') 1Cf
prin nk + n'k'.
_.
Capitolul V
1. Sa se adpca
Ia forma canonica urmatoarele functii de gradul II:
.
'
a) f(x)=x -2x+6;
b) f(x)=-x 2 +7x+2;
c) f(x)=-x -4x+1;
3
2
1
f) f(x)=5x --x+l.
2
2. Sa se determine axa de simetrie i varful parabolei asociat functiilor:
a) f(x)=-2x 2 +x+1;
c) f(x)
= -x 2 +3x -12;.
b) f(x)=x 2 +x+1;
d) f(x)=x 2 -2x-1;
27
1 2 1
1
.
2
3
4
3. Sa se stabileasca maximul sau minimul unnatoarelor functii:
e) f(x) = 0,5x 2
a) f(x)
O,lx + 0,4 ~
f) f(x)=-x --x+-.
= -x 2 + 2x -1 ~
c) f(x)=x +3x+2~
2
e) f(x)
= 5x 2 -
4. Sa se
~tabileasca
-
d) f(x)=-2x 2 +4x+5;
2x + 3 ~
f)
4.
2
1
d) f(x)=x -x+-;
4
= -x 2 -
f (x) = x 2 -
a) f(x)=x -6x+5;
b) f(x)
= 0,5x 2 + x + 1;
b) f(x)
5x- 6;
c) f(x) = x 2 + 3x + 13;
f) f(x)
= 0.4x 2 -
5x.
= -x 2 + 6x- 9;
d) f(x)
f (x) = - x 2 + 25 ;
= 2x 2 -
0 f(x)=-x 2 +lOx.
c) h: R~R,h(x)=lx -5xl+l;
2
d) k: R ~ R. k(x)
= 12x 2 -X
e)
f:
R ~ R, f(x)
3x + 1 ~
X+
~ R, f(x) = lx 2
3xl-t;
+ 2, X
E ( -00, -
x E[-2, 2],
2,
X E
(2, + 00 );
f)
f:
g)
f:
h)
f: R~R,f(x)=max(x,x 2 );
i)
f:
R ~ R, f(x) = min(l, x, x
);
28
2 ),
j). f: R
k)
I)
~ R, f(x) = max(l, x, x 2 );
f:
R ~ R, f(x) = max{2x, x
I:
2x + 1, x < 0 ~
R ~ R, f (X) = { 2
X + 1, X> 0.
7. Fie
f:
2
R ~ R, f(x) = jax
3x
x, daca x < 1,
{ x 2 - 2x + 2, daca x > 1 .
a) f(x)
b) f(x)
={
={
- x- + 1, dadi x > 0 ~
__
, aca .t<'"'
x +. 6d...,
x :! - 4
29
~i
a) (m + l)x + 2mx + 5 = 0,
x 1 - x 2 = 2;
x 1 =x 2 ~
c) ( m + 3)x + mx + m + 1 == 0 ,
x 1 = 3x2 ;
d) 3x + (m- 3)x + m+ 5 = 0,
xt +x2 =-;
xt
x2
8
3-
e) (m+5)x -(m+7)x-m,+3=0,
f) mx
- (
m -l)x - m + 1 = 0 ,
-+-=2
'
2
h) (m+2)x +(1n-3)x+nz=O,
3
xt + x2 + 2xtx2 = 2 ~
i) x 2 +mx+2m+8=0,
x 1 = 2x2
.
2
2 _10m
xt +x2 - --xtx2'
j) x +2(3m+2}x+3(2m+l)=O,
k) x
- (
m + 1)x + 1n
=0 ,
lxt-
x21 = 1.
R, expresiile:
a) x 1 + x 2 ~ b) x 1x 2 ; c) x; + x;; d) x 1 - x 2 ; e) x~ + x;;
t) x 14 +x 24 ; g) x 1s +x2s ; I1) x 1-t +x2-t ; 1. ) x1-~ +x 2--2 ;
3
j) x~ 3 + x~ cu xl' x 2
x2
-:t;
mx + m + 1 = 0 .
18. Sa se calculeze, in functie de m, expresiile:
a)
F, + .j;; ;
b)
. .
2
2
2
1 0
avel
X - m X +m + = .
19. Sa se formeze ecuatia de gradul al doilea care are ca radacini:
5
3
a) x 1 =7,x 2 =-7; b) x 1 =0,x2 =-5; c) x 1 =-,x 2 =-.
3
5
30
1
5
1+J2
1-J2
d) XI = -, X 2 = - ; e) XI :::;
, X2 =
2
7
3
3
20. Se da ecuatia 2x 2 + (m + 1)x + 5m - 2 = 0 . Sa se formeze ecuatia
in yale carei radacini indeplinesc conditiile: .
1
1
1
1
a) YI = - , Y2 =-;
b) YI =xi+-, Y2 = X2 +-;
~]
x2 :
xA
~2
xi +x2
xi +x2
c) Yt = xt + X2, Y2 = X1X2;
d) Yt =
, Y2 =
;
xt
x2
2 y
2,
f) Yt =xi'
2 = x2 '
xi'
x; ;
g) Yt =
Y2 =
')
~
~
1 Yt = xt , Y2 = x2
3x + 4
X -
+7
2
2
2
1) X -9 + X -16 < 47 ; j) x +22x + 2 > 2 ;
X -1
.I
II
_I
lx + 4xl + 3
2; + 1
3x -1
1
2
1
k) >X 2 +lx-51 > ; _I) 2x 2 +3x-2 < ; m) x 2 -7x+12J < "
3x -1 < 0,
7 x 2 + 13x > 2,
3x 2 -,7 x + 2 < 0,
b)
{ - 5x 2 +6x-1_< 0;
-x 2 +2x- 5 <0;
d)
31
x +4x > 0;
2
16-x
jx-31+13-xl
16-x
23. Sa se determine m astfel incat:
x 2 + y 2 - 4x - 4 y + m > 0, ('v') x, y
R .
R .4
.
x 2 -4x+5
26. Fie functia f: R ~ R,f(x) = x 2 -2x. Sa se calculeze:
a).f([O, 2]); b).f([-2, 4]); ,.c).f([l, 6]); d).f([-10, 0]) (a se vedea ex.
29, cap. III).
.
I
c) J: R ~ R, f (x) = x
e) f: R
f) f
R, f (x )' =
I
'
- 4 + 3 ; d) J: R ~ R,
(x) =
.,
""
..,
- L.X - _,
x- + x + 1
x 2 -4x+3
x 2 -2x+3
2x
x -4x+3
~ R,
f(x) = x - ab , unde a, he R.
2x-a-h
x 2 +I mx + 3m - 2
29. Fie fractia E
;
. Sa se determine tn astfel
x +2x+m
incat fractia E sa aiba sens ~i sa fie pozitiva pentru Ori{;e'X. E R.
32
1
2 .
30. Fie fractia E = 2
2
x +2mx+m +1
I) Sa se arate ca oricare ar fi m E R, fractia E are sens oricare ar fi
X E R.
II) Sa se determine m E R, astfel indit E sa fie negativa, oricare ar
fixeR.
,
x 2 +ax+1
..
31. Fie functia f: R ---). R, f(x) = t
(a E R). Sa se deterx -x+l
mine valorile lui a, astfel incat bnf c [-3, 2].
- x
+ (m + l)x--
3x +mx+n. S"'
d
.
a se eteroune m
32. Fie functia f : R ---). R,/ (x ) =
2
X +1
~in astfel incat Imf = [-3. 5].
33. Pentru ,ce valori ale lui a, intre radacinile ecuatiei
.,
x -
,(
0
. . . I . xt + -x2 > -1 +1 r
L a - 1)x - 2a + 1 = , extsta re atta 2
2
x2 xt
xt x2
34. Sa se formeze ecuatia de gradul al doilea care are coeficientul
sunt, respecttv,
A= -2m 2 + m + 1, p
3(2m 2 + m ) .
=4
~~
x2 sa verifice inega-
litatea x~ + x; > m .
xt +x2
')
xj +x;
- xtx2
> x 1 + x 2 ,_ x 1
~i
x2
=0
- (m
+ 1)x + m 2
=0
cu r~dacinile x 1 ~i x 2 ~i
cu radacinile y 1 ~i Y2 .
sa avern:
.
li tatea
tnega
2
XI
+ X2 > xix ?
2
xi +x2
. ., fun ctn
.. 1e f : R
39. C ons1"deram
g: R ~ R, g(x) =
'
{ X 2 -2x+4,
~i
X>
R, g(x) =
-2x- 5, x > -3
~i
1.
fog.
" f unctn
.. 1e f : R
40. Cons1.deram
g :R
X< 1,
5X'- 2
Sa se determine g of
R , /( x ) =
R , /( x ) =
~~
4x -2, x < 0,
{ 3x 2 -2, x > 0.
Sa se determine g of ~i fog.
41. Consideram functiile f, g
urmator:
1
x 2d
, aca"0 < x < -,
2
f(x)=
. 1 .
X, dad\ - < X < 1;
2
Sa se calculeze g of
(0, 1)
g(x) =
~i
fog.
42. Fie familia de functii de gradul al doilea:
2
fm(x)=mx +2(m-1}x+m-~:m*O
I) Sa se arate ca varfurile parabolelor asociate acestor functii se gas~sc pe dreapta x + y =Q .
II) Ce poqi une. lltn aceastl dreaptl cuprinde virful parabolelor cu
ramurile in sus (respectiv in jos)?
34
fm(x)=x -2(m-2)x+m=-2,
distincte.
46. Fie familia de functii de gradul al doilea:
fm (x) = x
2( m -l )x + m, unde m
R.
5
sese sub dreapta v __:_-.
Sa se detennine m astfel i'ndit varful parabolei aso~iate acestei functii sa se gaseasca pe pritna hisectoare.
48. Sa se determine m astfcl i'ndit parabola asociaHi functiei
f(x) = x
JC',:) =
nu
2(m- 3)x + m- 6
tincte.
50. Fie familia de functii de gradul al doilea:
2
f(x)
= 2x 2 -
2x + 2
= mx 2 -
Z . Sa se determine m astfel in cat varful parabolei func2(m + 7)x + m sa aib~ coordonatele numere intregi.
2( m -1)x + m(m- 3) .
axa Ox?
II) Pentru ce valori ale lui m, parabola functiei fm eGte tangenta axei
Ox?
65. Pentru ce valori ale lui m, ( m -l)x 2 + 2mx + 1 > 0 , (\7') x > 0?
66. Pentru ce valori ale lui m, ( m + l)x 2 + 2mx + 1 < 0 , (\7') x E R ?
2
67. Pentru ce valori ale lui m. (m- 2)x + 2(2m- 3)x + m- 2 > 0,
oqcare ar fi
< 0?
68. Pentru ce valori ale lui m, (m- 2)x 2 + 2(2m- 3)x + m- 2 < 0,
oricare ar fi x E R?
69. Pentru ce valori ale lui m, inecuatia:
2
f.
(x} =
R. definita prin
{-x
{x
R I mx
(3m - 4 )x - 6(m - 1} = 0 } n {x
- (n -
I{n -1}x
1) x + 6( n - 2) _: 0}
f x E RI{m -l}x 2 -
~i
37
{x E R
Inx
+ nx + 3( 2n -
2) = 0}
I{2m+ 5)x
b}
sa ai ba trei elemente.
75. Sa se determine m astfel incat multimea:
78. Sa se determine
*0
{x E R I x 2 + mx + 2 = o}
(I [
{x
R I x 2 + mx + 2 =
o}
(I
Rj x 2 -
2mx + m -
{x e R x
2
-
2mx + m - 1=
0} " (-oo~ - 1] = 0
38
a2 +b2
2a
, atunci multimea
R, sa se arate ca:
(- oo,l]
sa ai ba un singur element.
87. Sa se determine m astfel in cat:
{x
R I (m -
1)x 2 - 2( m +1)x +m +1 = 0} n
[ .J 1, 1] :t:- 0 .
{x E RI(m +2)x 2 -
2(m +1),x +m
+1=o} n [-1, 1]
{x
I(m +1)x
2( m -1)x - m = 0} n
[0, 1] = 0 .
91. Fie numerele reale a, b, c, a', b', c' astfel incat a :t:- 0, a':t:- 0 ~i
ac+a'c'> 0.
Daca {x eR ax + bx +c =
atunci
o}
;f:.
~i
eRI x 2 -2mx+m+2=.o}rt(-ao,~]
saaibadouaetemente.
39
o}
:;t
{x
Ix
~4.
2mx + 4m- 5 = o} n
(o, 3)
{x
R I x 2 -2m;+~+ 2 = 0} n [0, 1] = 0 .
R Ix
2mx + 4m + 5 = 0} n [5, 7
:;t:
0 .
f: R--)- R,
R. Sa se arate ca:
I x 1 I < 1, I x 2 I < 1,
I I
I x 2 I <: 1,
zx = 1, sa
I I
;e arate dl x, y,
z E [ 0, :
+ y + z = 2. xy +
yz +
99. Sa se determine toate multimile finite A c R care au propri~tatea ca oricare ar fix E A, atunci x 2 - I x I + 1 E A.
100. Sa se rezolve in multimea numerelor reale sistemul
x3 + y3 = 9
.
{ x 5 - y 5 = 31
101. Sa se rezolve sistemele:
a)
y- X=
X
c)
b)
+2y = 5,
2
1~
X{
d)
+ 2y -xy = 7~
a)
{ - x 2 + 3xy = 2~
{x
b)
5xy + 2y
.
x 2 + 5y 2 = 21;
-
40
2x +6xy- 9y = x + 2y~
2x- v = 3,
-
{ x2 +xy+y= -1.
3y = 0,
= -1,
{3x
c)
2y
xy = 12~
= -5,
2
2
{4x - 5.xy + 4y = 118,.
d)
.
X2 -.xy-y 2 =-41 ; .
e)
x3 + YJ = 2,
16
X+ 2 = -2,
i)
.xy + x2 + y2 = 2;
X+ y + 2 = 9,
_!_+_!_+_!_=1.
X
.xy + y2 = 1,
k)
.xy + x2 + y2
x2y + .xy2 + YJ = q;
X+ y = -3,
-+-=-~
j)
= p,
g) { 2
2
X +.xy+ y = 7;
= 1;
~+H=~.
1
x3- YJ = 7,
f) { 2
2
X -X}'+ y
h)
X +X y +X}'
y2 +x2
= 27~
= -3 .
x4
= b,
(a, b E R)
x 1 + x 2 + x3 + x 4
= 1,
=a+(y.-2)
=b+(~-x) ,
= c+(x-
,
2
yr.
(abc>O).
x2 + y2
=2
{ x+ y+2 =a,
2
astfel incat
are o unica
x 2 + y 2 = 2(1 +a),
{ (x+ y) 2
= 14.
(x+~)2
Pentru ce valori ale lui a sistemul are doua, respecti v trei, solutii ?
109. Sa se rezolve, in multimea numerelor reale, urmatoarele sisteme simetrice:
X + y + 2xy = -11,
2x + xy + 2y = 59,
a) {
b) {
2
3x- 2xy +3y = -34;
2x y + 2xy 2 = -12~
3
133
+y = - 1000'
7
x+y=-
3
c)
d)
{ 6xy + 3(X + y) =
81~
10'
e)
3
3
+y
= 3( X -
y ),
f)
=X+ y;
X+
y= 3,
x2_
y2
X+ y = 2,
-+-=-
2'
g) { 4
4
X + y = 2;
x+y+z=a,
(x- y)(x 2 - y 2) = 3,
i)
h) {
r
2
(x + y)(x + y ) = 15;
xy + xz + yz = 0,
X)'Z
= 0.
2
:
4xy+ 4y-1 = 0,
{ 3x - 2xy - 1 = 0,
care indeplinesc conditia xy > 0.
111. Sa se determine toate solutiile sistemului:
(2- .X)(3x- 2z) = 3- z,
y
+ 3y 2 = x 2 - 3x + 2,
z2 +y 2 =6z,
'
care indeplinesc conditia z < 3.
112. Sa se determine valorile lui a real, astfel incat sistemul de
42
inecuatii:
2
X
+2xy-7y >
1-a
,
a+1
sa aiba solutie.
113. Sa se rezolve sistemul:
x3y3z4
= 1,
x 2 y 4 z4
= 2,
x2y3z5 = 3.
a1
a2
an
p
xt
+ x2p +... +xnp.-- bP .
l2x+ ~ = 3,
a)
4x -1 + 2x + y
2x+ y
3x- 2
=4;
x 3 + x 4 = 1,
x 3 - x4 + x 5 = 1,
x 8 - x 9 + x 10 = 1,
x 9 - x 10
+ x 1 = 1,
xtO - xt
+ x2
43
= 1.
= a2,
sistemul:
eiADI
astfel indit
!AMI ~i
!AMI
minima.
125. Sa se imprejmuiasca un loc in forma de dreptunghi cu un gard
a carui lungime este de 120 m. Cat trebuie sa fie laturile acestui dreptunghi astfel incat aria locului sa fie maxima ?
126. Din bucati de materiale triunghiulare,. o croitorcasa vrea sa coasa fete de masa dreptunghiulare. Cum trebuie croite fetele de masa astfel
incat sa se piarda cat mai putin material ?
127. Aria unui dreptunghi este egala cu 81 dm 2 . Sa se afle dimensiunile-sale astfel incat perimetrul sa fie minim.
44
IIBCII ~i IIACII
2x = y+-,
y
2y=z+-,
2
2z = x+-.
X
:r
y -9x +27x-27 = 0,
a)
2y +2x +3x+3 = 0,
9y 2 + 27y- 27 = 0,
b)
2z 3 + 2y 2 + 3y + 3 = 0,
x 3 - 9z 2 + 27z- 27 = 0.
Capitolul VI
PUTERI SI RADICAL!
~
1. Sa se calculeze:
45
2)-4( -43)3-2 + (3
c)------2
(:)" -1s-r'
2. Sa se efectueze:
4x-2 - 9y-2 a-2 - b- 2
a)
2x- 1 +3y- 1
a-b
a-'-b-3
x+y
b) x-1 + y-1 a-2 +.a-1b-1 +b-2 ;
.
'
-2b-1
-1b-2
3 2
2
e) a ~2 +:-2
+a (a -2ab+b
a 3. Sa se calculeze:
1
-1
a)
b)
=(;r L-2(~
a +[ l +
+a) _ 2a-l -1
2
.
4. Sa se efectueze:
5
h3)
a 3 - b 3 = (a a 3 - 2b3) 3 + (b 2a 3 a3 +b3
a3 +b3
46
=(a + ~ + c + d )(a 2 + b 2 + c 2 + d 2 -
ab - ac - ad - be - bd - cd) .
n
n
n
n
"a~3 "a.a.ak
.
...J I
...J I J ="a.
...J I "a~-"
...J I
...J a.a
I
J
i,j,k=J
i<J<k
i=J
i=J
i=J
i,j=J
i<j
8. Fie a, b, c, d E R i notam a. = a+ b + c + d,
y = a - b + c - d, 8 = a - b - c + d . Sa se calculeze:
~=
a + b- c- d,
(a + b + c + d
2
)
R astfel in cat a+ b + c + d
=0 ,
R astfel incat:
. a 3 +a 3 +a 3 +a 3 +as3 +a 3 = 0 .
3
4
6
1
2
=0
Sa se arate ca:
(a 1 +a 3 Xa 1 + a 4 Xa 1 +as)(~ +a 6 ) = (a 2 +a 3 Xa 2 +a4 ){a2 +as)(a 2 + a 6 ).
b)
-6
-6S
ft : R ~ R, ft (x) = 3x 2 ;
c) / 3
R~R,/3 (x)=(x-2) ;
e) / 5 : R ~ R, fs (x) = lx + 11
f:
b) / 2 : R ~ R, / 2(x)
3
2;
R~R,f4 (x)={x+l) ;
4
d) / 4
f) / 6
=x 3 -
:
:
R ~ R, / 6 (x) = lx + 21
b)
/2 : R \ { 0} ~ R. /2 (X) = X-3+ 1 ;
c) / 3
R\{1}~R/3 (x)=
d) /4 : R \ { -1}
x-1
~ R, /4 (X) =
.
;
1
(x +1)
2 '
~(2 + x)
c)
~(- 2x
+ 3x - 1
b)
~(lxl- 3)'
r;
~ R, h (x) = ~( x + 3) 2 - ~( x - 2)2
b) / 2 : R
c)
;
;
..----
+J(x
+x+2r .
e)
V7x - 2 ;
o J(x 3x+2r ;
g) Vx
sx +4;
i) ~(x-l)(x-2)(x-3}; j) .Jx-4-.Jx-5;
b) ?.J 1 - 4x ;
Vx sx +4;
2
h) V{J2-x')x;
k)
m)
V7 x
3 + x -2
c)
.J- 5 - 3x ;
d)
2
I) .J4 +X-
.JX+ 2 + V15- X
3V1~x +Jix+2l-7.
19. Para a calcula radicalii, sa se gaseasca care dintre numerele urmatoare este mai mare:
a) 3.J2 sau
.J27;
c)
e)
25
/4
sau 3~
;
v75
243 .
g)
2Jl sau ~
a)
?/4, W, .i/280;
(a> 0);
d) 3/isau
f) -
H;
3V54 sau
- 2V12s ~
.
375
20. Sa se scrie in ordine crescatoare numerele:
V54
b)
c)
J2- VJ;
m
~i
if4- if];
Vfi- JfO;
if6j- 2/2;
Vm- Vn'
b)
.J30 + VJ:
23. Sa se calculeze:
a)
b)
24. Sa se demonstreze ca:
a)
b)
'fl-~ ~&+~-{.
b numere rationale.
26. Para a utiliza formula radicalilor compu~i
sa se transforme radi-
calul ~ 9 +
intr-o suma de doi radicali.
27. Daca a. b, c sunt numere reale, astfel in cat a + b +,c = 1 , at unci:
J56
3x +
(x
2 -4-2.
-1}~,--x-
a) ----~--~==~-
x3 - 3x + (x 2 -1}~x 2 - 4 + 2 '
49
x -12x+(x -4)Jx
-12x +
4).J
3
b)
-16 +16
-16 -16
x +2x+2x/Y + y+2/Y
c)
C
C
(x, y E R). Discutie.
2
x -x+xvY-vY
29. Sa se demonstreze ca, daca a > b > 0 sunt numere reale
mEN, atunci:
m bm
m-1
a
rna
>
>mbm-1 ;
~~
a-b
a)
~4.J2 +2/6;
'b)
~17+J288;
c)
~28-16J3 ~
d)
~~26_+_61J1==3==-==4~~8-=+=2~~6~-~2~/5~ +
+~26-6J13+4~8-2~6+2..{5
32. Sa se rationalizeze numitorii fractiilor:
5
1
2
a)
~2+J2+.fi
1
d)
1-V2 +v:i'
f)
b)
'
e)
c)
V2 -J3'
2
l+V2
J8+Jl2-J6-J3-.fi.
33. Sa se demonstreze ca:
50
Q.
+v-4'
c)
V5 + 2.Jl3 + V5 - 2.Jl3 = 1 .
38. Sa se determine n
N astfel incat
c)
V7 + sJ2- V.--7--5-/'2-2 ~
v5.fi + + v
7
b)
5..[2- 7 ; d)
v + ..[5 + v
2
2-Vi,
vs +VJ,
2- ..[5 .
Vz+.fi.. -v2-.JS,
51
1
1
~ 4 r;: 4 r;:;;::;
; h) 3 r;:
3 r;;
.
v 3 - ""3
~ 3 + ~ 9 + ~ 27 + 3
9~ 9 - 3v 3 - 27
41. Sa se rationalizeze numitorul fractiei:
1
f)
r;; ; g)
r;;
v-;+ifb+Vc'
a, b, c fiind numere rationale.
42. Sa se rationalizeze numitorul fractiei:
1
a+bl/k +cifi?'
unde a, b, c, k sunt numere intregi.
43. Sa se rationalizeze numitorii fractiilor:
1
1
I)
nlr; II)
1
31 . a fiind un numar intreg.
a-vo
va -va
44. Sa se calculeze:
J + 2J
X
1
X -
1+
J 2J
X-
-1
unde x e (1, 2) .
= Jx +.J2x -1
+Jx- J2x -1 .
= J2x +J4x -1
+J2x- J4x -1 ,
1
unde x >-.
2
a) Sa se simplifice ft(x) ;
h(x)
J + 3 - 4.J
X
X -
1+
J + 8 - 6.J
X
52
X -
=1 ;
b)
~X + 2 + 4JX -
+~X -
1 + 2.J X
C)
~X + 1- 4J X -
a)
.J X+ 9 +X+ 8 = 0;
3 + X + 1 + 4.J X
48. Sa se rezolve ecuatiile:
c) 1- ~13 + 3x
~5;
=4 .
b) .J 24- 1Ox
= 2x;
d)
~1- ~ X 4 -
=3 -
4x ;
X =X
-1;
e) x 3 +x+Vx 3 +x-2=12;
.Jx+1-.Jx-2
1
g) Jx+1 +2Jx+2- 4
+ 6 + X + 1 = 2X _ 1 ;
Jx+6 -.Jx+1
49. Sa se rezolve ecuatia:
f)
~,.....a_+_x +.Ja -x
Ja+x-.Ja-x
a
X
~ x 2 -a + 2~ x 2 -1 = x
unde a e R.
53. Sa se rezolve
~i
sa se discute ecuatia:
.J x +a + .Jx + b = .../.-4x_+_c ,
a, b, c fiind numere reale.
54. Sa se rezolve ecuatiile:
a) .Jx +2 +.Jx~2 = ~.-4-x___
6_+_2_J5_5;
b)
53
unde a, a', b, b ', c, c' sunt numere reale, astfel indit b + b' = c + c' .
59. Sa se rezolve i sa se discute ecuatia:
R.
Va+x
---+
Vx
=-,
b
(1)
(2)
= Vb,
b)
~(x-2r +~(4-x) 2
c)
lJ x + 2 + lJ 2x + 2 + V3x + 2 = 0 ~
d)
=V(x-2)(4-x) +1;
v + 5 + v + 6 = v2x + 11 .
X
(1)
2
-
3E(x)F(x)G(x)H(x) = 0. (2)
G(x)~( H(x)) 2
vX+ 1 + ~(X + 1)
=0.
67. I) Fie a, b, c numere reale nenule ~i notam: a. = ab + ac- be, ~ = be+ ba- ca, y = ca + cb- ab .
Sa se arate ca sunt echi valente urmatoarele doua propozi tii:
1) abc > 0 ~i a.. ~. y sunt de acela~i semn~
2) a. b, c. a., ~' y > 0.
II) Cu notatiile de mai inainte, sa se rezolve ecuatia:
x = .Jb -x.Jc-x +.Jc- x.Ja- x +.Ja- x.J~b-x.
Sa se arate ca pentru ca ecuatia sa aiba solutie diferita de a, b, c este
necesar i suficient sa fie indeplinita una din conditiile echivalente precedente.
68. Sa se rezolve ~i sa se discute ecuatia:
,-----
1
1
x 2 +2ax+-=-a+
a 2 +x-- 16
16 '
a fiind un numir real, 0 < a < _!_ .
4
69. Sa se rezolve ecuatiile:
a) vrx+3+V13-J; =4;
55
d)
c) "if2x+Vx-4=2;
70.
S~
X-
1+
+ 18 = 5 .
Vx+18 -Vx-1
se rezolve ecuatiile:
a) x + 3- bx
= ~ (x + 1) ;
3x +2
b) (xc)
v v
.Jx + 7
72. Sa se rezolve ecuatiile:
.
.Jx + 2
a)
~x 2 -2x+1 =x 2 -3;
c)
~ x 2 - 4x + 4 - ~ x 2 - 2x + 1 = ~ x 2 - 6x + 9
b)
~ 4x 2 + 9x + 5 - ~ x 2 1
b)
.J3x-2
C)
/X -
+
8
-v3x- 4
I
e)
.J3x +4x-4
.J2x - 5 - .J X + 3 ;
d) -v 2x + 4- 'V 8- 4x
(x + 1)
1;
.Jx+2
~ 2x 2 + x -
1=
12x- 8
-v6x + 20
+ .J2x + 6 -
7 5. Sa se determine m
9 x + 1.
4
=.
~2lxl-2x =5m-x
56
Vx
7 x + .J x - 5 + V~4---x = 7 ~
b) .Jx-6
X -
v + 2 = -1 ;
9-
d)
X -
2 + 3 -X = 1 .
...!....--~==----'-:-r=====---
?J39-x-?Jx-6
= 30 .
Vx+~x 2 -1 +Vx-~x 2 -1
c)
R+~a;x =~;
=2;
-,
2x + 1 2x + 1 2x -1 ~ 2x 1
+
+ 1= 0 ~
2x - 1 2x - 1 2x + 1 2x + 1
d) - - 3
e) Vx+a -Vx-a
=ifh;
t) V.-a-+_f;_x +Va-f;
2
2 -1 ~
V(x+1) 2 +n/(x-1)
=~Vx
v - 2
=Vl+x
+2~(a-x) 2 = 3~a 2 -x
-;
=ifh.
~ x 2 - a 2 > x - ~ 2ax - a 2
a) ~x 2 -55x+250 <x-14;
c)
.Jx
3x + 2 > 2 - x ~
b)
d)
Vx
3x 2 + 5x - 6 > x - 2 .
.J2x + 1 - .J x + 8 > 3 ;
~24- 2x- x 2
d) 'J 2 -
<1;
,.--
b)
x+1
< 2x -1 +
C) .J X + 7 - 1< .J- X
.J X+ 1
d)
g)
< 1;
'
.JX -1-
e)
5) ;
X-
2 > 1 (pentru
X>
~x+2.Jx-1
V5 ;
b)
2
513
> 2.
Jx-2.Jx-1
85. Sa se calculeze:
2 112 + 2 . s-l
a)
5 + ~(X + 7)(- X
1- 2.J3- X
f)
(x +1 )2
+ 2ifJ4
86. Sa se efectueze:
112
I) 1122b 112 + (a - b)
a +b
:V2.
-t[aJ"; + b/b
a
112
+b
112
58
r.-]
11 ab , pentru a, b > 0 ,
2 );
-]
1 - a 312
2)
II)
1-a
112
1-a1'2 +a
1+ a 2
- - 1 -a2
1+a 2
numere reale.
87. Sa se efectueze:
1- 'V/3a sc 4d + - 2 'VI12 a 6 c 6d -a 4 c 2 g d , un d e a, b , c, d sunt
a 2c
ac 2
a 4c 2
numere reale pozitive~ aceeai' problema, daca a. b. c, d, cu d > 0, sunt
numere reale oarecare;
I)
II) 24a'b
2
~a 2 b
c
(4ab
4 1
- - va b
cd
pozitive.
88. Sa se calculeze:
I) a.Jb - bf; :
(a -abt "4/:1(a
2
II) (1 + ~)(1 +
Va - b
312
1/2
-1/2
(1 - x
pentru
-1/2
(1- x2 rl/2 -1
(1 - x
-1/2
+1
X=
2a 112 (1 + ar , a> 1;
2
IV) 2b.Jx -1
1 2 -1
x--vx
pentru x = -1
2
(J
~J
- + -. , unde a, b > 0 .
b
a
59
b)
c)
J5 1 .J2
5+ 2
90. I) Daca n este un numar natural, sa se demonstreze ca:
91. Daca s = .J
Is-
arate ca
+~
10000
18001 < 0,02 .
1
10001
+~
1
10002
+ ... + ~
1
1000000
~[3/(n + 1)2 -
2v
v;?]
~2
.Ja
+a+ 1 -
.Ja
-a+ 1
pentru a e R.
94. Sa se rezolve sistemele de ecuatii:
a)
b)
+1 J-
112
c)
.JY + 1
( '\IX
1
.JY
+1
+1
= .Jx -
y,
Vx + y =Vx- y+8;
~x2- y +~x2 + y = 1;
1
'\jX
{Vx -
')
-112
= ... ,
xy = 1;
60
, sa se
x+Jx 2 -y 2
x-~x 2 -y 2
x-Jx2- y2
x+~x2- y2
--~====~+
d)
17
4
e)
~+~=2,
v~
vh=2Y
x 2 -4xy+6x=8;
f)
{~ x + y * ~2x + y + 2 = 5,
X
+20y = 23.
Capitolul VII
NUMERE COMPLEXE
~i y
daca:
a) (1 - 2i)x + (1 + 2i)y = 1 + i~ b) (2 + i)x- (2 - i)y = x- y + 2i;
3
3
c) (4- 3i}x2 + (3 + 2i)xy = 4y2 - _!_x 2 + (3xy- 2y2)i; d) x- + y- = i
2
3+i 3-i
'
e) 3~x 2 -2y +(1-i)x 2 = 2(1+2i)y+4-19i~
f) (x- a)(x +a - 2 + 2i) + (Y- b)(Y + b- i) = 0.
2. Sa se calculeze:
a) (2 - i) 2 ; (2 + i) 2 ~ (2 - i) 3; (2 + i) 3 ~ b) (2- 4i)(5 + 2i); (4 + 5i)(1 - 2i);
r;:;2 ")2(3, '? ") ) i- 6 . 1 + i 3- i. i- 6
2- i. 3 + 7i
(3 - '\/L.1
+'\/L.l, c
'
+
'
+
'
+
2+5i 3-i 1+i 2+5i 2+i 2+3i
'
3
32
2
5-8 i .
(1 + i )
( 1- i ) . ( 1 + i )
.+
. ' d)
. +
2 '
-.
2-31
1-1
(1+i)
1-1
3. Sa se.arate ca 1 + 3i
~i
..
..
I
I
1 . ..fj
4. Sa se arate ca numere e comp exe .-- + 1 '
2
2
4
solutii ale ecuatiei x + + 1 = 0.
~1
1 . J3
- - - 1 - sunt
2
2
.
d.1ntre, numere Ie - 1 -1
. .J3
1 . .J3 . .
5. Daca. . 8 este oncare
- , --+ 1 - , sa se
2
2
2
2
61
calcu1eze:
2
a) 8 + 8 + 1, 8n, unde n e N, b)
1+8
~
( 1-8 )
+(
1-8
1+8 )2
8 3 -1
1 2 '
-8
=-1; c) (
= 2 ; b) ( -1
=-2.
J2-
Sa se ca1cu 1eze., z1 +
v
z2 , z1z2 ,
Z1
-,
--=--
7_ "'2 -
--2J2 + 2i
z2
8. Sa se determine numere1e comp1exe z, astfe1 indit numarul
(z- 1)(z + i) sa fie real.
9. Sa se aduca Ia forma a1gebrica simpla. numerele:
1 +.i , b)
a) ( \ 1- 1
a + bi.
a - bt
10. Sa sc calculeze:
a) ( 1 + i )
200
1 +.i
b) ( 1- 1
J2
a - bi.
a + bt
J , c)
2
r- r
(a + i (a - i
(a + i)2 - (a - i) 2
11- 61
4
)
+ 41
11
_( n e; N .
) ( 19+7i) + (20+5i)n unuc
9- i
7 + 6i
+a.)11J&o +
62
"
"
k=O
kO
s 1 = L,ik, s 2 = L,(-1lik
,undenesteunnumarnatural.
,fir.
z I = 11 - z I = I z2 1;
1
+ Ai este 1. Reci1-Ai
proc, sa se arate ca orice numar complex diferit de -1. de modul 1, poate
fi scris in mod unic sub forma precedenta.
19. Sa se reprezinte in planul complex numerele:
a)
1+ 3t
20. Sa se determine punctele din planul complex, care au ca afix numerele complexe z, pentru care:
_
a) lz + il < 2; b) lz- 2il > 3; c) lzl < 2; d) 1 < l2z + 3- 2il < 3;
e) Ii - zI > 4; 0 Iz - 21 - Iz + 21 < 2; g) Iz + 11 < 11 - z 1.
21. Sa se rezolve ecuatiile:
a)~- 1 = 0; b)~+ 8 = 0; c) 64~ + 1 =0; d) 64r- 27 =0;
4
e) x + 16 . 0; 0 x4 - 81 = 0; g) x 6 + 2,il + 1 = 0; h) x 6 - 27 + 27 = 0.
22. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi z, z' E C, are loc egalitatea:
lz + z'l 2 + lz- z'l 2 = 2(lzl 2 + lz'l 2).
Sa se dea o interpretare in planul complex acestei relatii.
23. Fie Z, z' E C. Sa se demonstreze ca:
Iz + z' I < IzI + Iz' 1.
Mai mult, sa se arate ca are loc egalitatea daca ~i numai daca existi
un numar real poziti v A astfel incat z' = Az.
j(J2 -ik-izl
63
<!.
29.
B={(x,
RI1_z-6
C={(x,y)eP
1+z
. }.
- e R, un d e z = x + ty
= {(x, y) E P
30. D ={(x, y )e P R{ :
31. E
z-6
41. Fie .a
R+
~i
z. E
C, astfel inc at
A
z +-1
z
= a.
cea
a se determ1ne
SOW
44~ Fie a
A din
plan~l
~i z =
e C
2_
-2
z
."
z-1
Sa se determine multimea A a punctelor din planul complex care au
ca afixe numerele complexe z cu .f(z) e R.
1
46. Fie functiaf: C \ {1 J ~ C, definita prin f (z) = z + .
z-1
Sa se determine:
. a) Multimea A a punctelor din planul complex ~are au ca afixe numerele complexe z cu 1m .f(z) = 0.
b) Multim.ea B a puhctelor din planul complex care au ca afixe numerele complexe z cuRe .f(z) = 0.
47. Sa se rezolve ecuatiile in z:
1
a) 2z + 6i = ~z + 5i- 7~
b) (1 + 3i)z + - ~ = (3- 2i)z + 5;
21
1 + 1'
J3
(;;3 . )
+ i 21 . 3
c) ( "-' + 1 z + r;; . = -1z + ;
d) ( 5 + 3i ) + -2. = ( E +E 2)2 ,
1-1
"3 -1
4
1-i/3
unde E =
.
2
48. Daca a+ bi este un numar complex dat, sa se gaseasca numerele
complexe z = x + iy astfel incat z2 =a+ bi.
Aplicatie. pentru numerele: 1 ~ i, 1 + i, 5- 12i, 5 + 12i, 1- i../3, 1 + i-/3.
49. Sa se arate ca pentru ecuatia de gradnl al doilea az2 + ~z + y = 0.
cu coeficienti complec~i, radacinile sunt date de aceea~i formula ca ~i in
cazul eeuatiei de gradul al doilea cu coeficienti reali.
50. Sa se rezol ve ecuatiile in z:
a) z2 - 2J2 z + 5 = 0; b) z2 - 3iz- 3 + i = 0; c) z2 + 2z ~ 7- 6i = 0;
65
z
{
x
{
{x
Capitolul VIII
FUNCTIA EXPONENTIALA ~I FUNCTIA LOGt\.RITMICA
1. Fie a un numar real pozitiv. Sa se decida care dintre perechile de
a)ft : [-1, 1]
-4
R,ft(x) =
~21
-4
b)J;: (-oo,
d)h: R
3Jt-~ ~
R,~(x)
.[xe4
;
../3x- 27 ~
= ]tf~
d) lxl~-x-2 < 1.
2
4
a) loga lxl ~ h) loga(5- x 2 )~ c) loga(x - 5x + 4)~ d) loga x - x- 6:
e) loga(loga.x)~ f) loga(logbx).
unde a ~i b sunt numere reale pozitive. diferite de 1.
7. Fie a ~i b numere reale pozitive, diferite de 1. Sa se decida care
2
r;
2[
3"
] 1
1
1[ loga v- -loga
2
2
1
= - -loga
u +u + -loga
( u + v)- -loga
( u- v) ]
3
4
3
3
2
11. Sa se demonstreze ca, daca 2 logbx = logax + logex, atunci
c2 = (ac)logab.
12. Sa se calculeze log 6 16 in functie de a= log 1227.
13. Daca a= log 30 3 i b = log 30 5, sa se calculeze in functie de a i b
numarullog3016.
i4. Daca a. b e (0, 1). atunci log a 2 ab + Iogb 2ab >. 2.
a+b
a+b
15. Sa se demonstreze ca:
1
=-1
1 ---1-
--+
+... +--logal X loga2 X
loga,. X
16. Sa se demonstreze ca
log n log n log n
loga n Iogb n + Iogb n loge n + loge n loga n =
a
b
e
logabe n
17. Daca 2loga(x- 2y)
X.
.
1
log 2(a+ b)> 1 + -( log 2 a+ log 2 b).
2
.
22. Fie functiaf: [1, 64] ~ R,
68
27. Sa se demonstreze
ca log xy z + log Yl
.
r-J .:_ (
4, 4 )3x-2;
b)
(a--'u-
t' =l
x+5
(a > 0);
x+11
d) 16x-? = 51264 x- 3 ;
4 )x-1
0(
3
{3 .
V4 = (VJ"yx-;
= 0;
c) 2-~+ 2 - 2x-I
= 28;
2 1
.{-
d) 5 .... - 5
= 120.
31. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 5X+l + 5.{ + 5.{- 1 = 155; b) 2. 72.1+ 2 + 72x-l = 687; c) 3.{- 2. 3.(- 1 - 2. 3.{- 2 =
= 1; d) 3x-l + 3.{-2 - 3x-4 = 315; e) 22.r-l + 22x-2 + 22x-3 = 896; f) 2.1+3.+ 2.1+2 +
+ 2_... 1 + zx = JO.
32. Sa se rezolve ecuatiile:
a) 2.{ + 2.... 1 + 2X+2 = 6.{ + 6x+l;
c) 2.t+3 + 2.t+2 + 2.t+l = 7.{ + 7.r-1;
c) ( 3- 2-v 2
(::;),;
+ 3 + 2-v 2
-6x+9
a)3x+4x=5x;b) I l
=2Jx-\ c)8x(3x+4)=4;
'\}X-2
42. Sa se determine valorile reale ale lui x, astfel incat sa fie satistacute inecuatiile:
a.) lxl2.l--3x+t"< 1;
=2.r.3t-.r + 2I-.r.3.r.
~] i crescatoare pe [ ~ '
a) log.r{3x -5x)=l;
c)
log~_
1 27 = 3;
b) log.r+I(3x 2 +2x-3)=2;
d)
log~(2x 2 +2x+5)=4;
f) logrx(x+jx-2j)= logx(5x-6-+5jx-2j).
d) lg(x+6)-2 = -lg(2x-3)-lg25;
.
2
X)) = 1;
a)
log a ( x
=-
3)
2'
d)
!_lg~x 3 -3a 4
2
2
e) lg 1 + x + 31g 1- x = lg .J.--i--x- 2;
.J
= lgx+log a;
X
.J
f) log r-6.r+8
2
[log 2r-2.r+3
2
(x 2 + 2 x)] = 0.
x + lg 25;
= x;
b)
X 10g3 x+ 4
= 243;
= 0,
unde
11t ~i
n sunt no-
r;;;
I
e) io~s(5x)-1- xlogs7
g) lx -lllog3 .l-2Iog.r9
= 0;
f) xlo&l .l + 8x -log2 .l
= (x _ 1)2;
h) 6log./3 x
= 6;
7 6 10g3 x + 6 = 0.
a) log 2 x + log 3 x
3
b) log 3 x + log 5 x = log 10 - + 1;
2
2
d) log;(x- 2) -log 112 (x- 2) = 5;
= 1;
--~---
log b
a
1+ loge a
Iogb x loge x
53. Sa se rezol ve ecuatiile:
= 7;
a) x + 2x + log 2 x
a)
= 8.
c) 6log.l a+ 31og 2 aa x
141og a
ax
loga X
= 0.
3.t+y = 24J,
{ 23y-x
= 8;
= 250,
2Y 5x = 40;
d) {2x.5Y
b)
e)
{2x- J 2 Y = 15,
.J2!- JY = 3;
{xY = 2,
(2x);
= 64;
c
f)
l-3y+3-X,
x+2y=5;
x2y-I
=5
{ xy+ 2 = 3;
'
a2.x + a 2 Y =b,
h)
{ a x+y -- c'
-2
x Y +x
2-y
i)
xY +x-y
=2'
3J.Jx . 2vy- 2 = 36
')
J { 9}/;
65
= -
(a,
+4~y- 2 = 97~
c > 0 );
.
.l-1+8x+1
k)
'
b,
=1
'
2 Y-g,'Jx.
..., '
8 '
2x 3Y +2z = 124,
JY 2z +2x = 436,
m)
(x, y, z EZ).
2z 2x + 3Y = 91;
=2
2x 2 2 x+y + 3y gx+y = 1
= 1,
{ x y = 7;
g)
c)
{logy x + logx y
x2
= 2,
+ y = 12;
= y'
x
y
loge - = log x,
(a, b, ~ > 0, c
* 1);
= 4, . {5lgx- 3lgy = 0,
. {XY = Yx'
h)
15
J)
{ .xy = 40; l) (3x) l g3 -(5y )g
= 0; x- ylogx y = (~+ y )logx y
lxllgy
k}
= a,
{ logn X + logm y = b;
log x + log y
m
73
log.,x + y log.,y = 2 P +q a m
x
p2 -q2
m)
n)
b,
(p =t=q)
58. Sa se rezolve
41og; x + 1 = 21og 2 y
c) logx
e)
g) log 2 (
i)
~--~) > ~;
Jl
h) log r-10x+31
2
(sx-!!)<o;
20
30
x;
I) log 2 ( x -
x-5
In(2x,2
7) > 3;
3x + 1)
> 0.
x 2 -3x
60. Sa se determine valorile lui x, pentru care sunt definiti radicalii
urmatori:
n)
a)
b)
~log. x + log.,x.
1 (
a+]
7~
unidi.
64. Sa se determine toate numerele reale m, astfel incat inegalitatea
m 4x + 4(m -1) 2x + m > 1 sa fie adevarata pentru orice x real.
= ~ =y = 0.
Capitolul IX
INDUCTIA MATEMATICA
1. FolosiJ?.d metoda inductiei matematice, sa se demo'nstreze ca, pentru orice numar natural n > 1, sunt adevarate propozitiile:
a) 12-22 + 32 + ... + (-1r-]n2
= (-1r-] n(n+1);
2
n2 (n + 1)
b) 1 + 2 + 3 + ... + n = - - - -
c)1 + 2 + 3 + ... + n4
.
d) 1 +
+ r + ... + _x'l =
n(n+1)(2n+1)(3n 2 +3n-1)
xn+1
'
-1
30
, unde X
::;t: 1.
x-1
2. Sa se calculeze sumele urmatoare ~i apoi sa se demonstreze, prin
inductie matematica, ca formuleie gasit.e sunt adevarate pentru orice
numar natural n > 1:
a) 12 + 23 + 34 + ... + n(n + 1);
b) 123 + 234 + ... + n(n +l)(n + 2).
75
3. Sa se demonstreze ca pentru orice numar natural n ~ 1, este adevarata egalitatea 123 ... k + 23 ... k(k + 1) + ... + n(n + 1) ... (n + k- 1) =
n ( n + 1)( n + 2) . :. ( n + k)
.
.
=
1
1
1
1
1
1
c ) - + - + ... +(
)(
); d ) - + - + ... +(
)(
)~
14 47
3n-2 3n+1
15 59
4n-3 4n+1
1
1
1
)+(
)(
)+
...
+(
)(
),undek>1esteunnuk k+1
k+1 k+2
k+n-1 k+n
mar natural.
6. Sa se demonstreze ca, pentru orice numar natural n > 1, sunt adevarate egalitatile:
1
1
1
n(n+2)
a) 1 3 5 + 3 5 7 + ... + ( 2n -1 )( 2n + 1)( 2n + 3) = 3( 2n + 1)( 2n + 3) ~
e)
14
24
n4
n(n+1Xn2 +n+1)
b )1-3+3- 5+... +(2n -1)(2n + 1) 6(2n + 1)
.
'
d)
tkk!;
k=l
b)
tk!(k 2 +k+1}~
k:t
c)
L
.
k=t(k+1)!'
ofk=l (k+t)Jk1+k.Jk*1.
k+2
.
k=l k!+(k+1)!+(k~2)!'
8. Sa se demonstreze identitatea
76
1
2
2"
1
2n+l
--+
2 + ... +
"
+
+I
1 + X 1+ X
1+ x 2
1 - x 2"
X - 1
pentru orice numar natural n > 1.
9. Sa se demonstreze ca, pentru orice n > 2 numar natural, a vern:
log X
xl
SID-
. nx
s1n-
2 '
. 2n +1
SID
2 SID. X
2
(n + 1)sin nx- n sin(n + 1)x
4sin 2 x
2
(n + 1)cosnx- ncos(n + 1)x -1
4 sin 2 x
2
11. Sa se determine toate numerele intregi x astfel incat
3x + 1 < 2logix + 4).
12. Sa se determine numerele naturale n pentru care este indeplinita
inegalitatea 2" > n 2 .
13. Sa se demonstreze ca pentru orice numar natural n, avem
1 1 1
1 5n- 2
-+-+-+... +- < - - 1! 2! 3!
n!
2n
14. Sa se demonstreze di pentru orice numar natural n > 2, au loci-
negalitlitile:
77
4n
n+1
<
(2n)!
(n!)
2.
r ..
b) (1 +
!) < + ~ +
2<(1+
~r <3.
(;J >n!>(;J
19. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n > 2 ~i nu- 1
..
nl
al +a2+ ... +an
mere le rea e pozJttve a 1, (1 2 , ... , an, a vern a1a2 ... an < --=---=----___:_:_
n
(vezi exer~itiul 26, III, cap. IV).
20. a) Daca xl' x 2 sunt numere reale astfel incat x 1 < 1 ~i x 2 > 1,
atUnCJ. X 1 + X 2 >
- X 1X 2 + 1
b) Oricare ar fin> 2, natural, ~i numerele reale pozitive al' a 2 , ... ,an
~I"tncat
" a a ... nn-1 , atunct. a + a + ... +a"_
> n.
ashe
1 2
1
2
c) Sa se demonslreze, folosind punctul b), inegalit[l!ilc dinlrc 1ncdia
armonidi, media geometridi ~i media aritmetidi an numcrc reale pozitivc.
21. Sa se demonstreze ca. oricarc ar fi numarul natural n ~i nun1crele
reale a,, a 2,
...
a b 1, b2,
... ,
h a vern ( t,a;h;
J t,a; t,
<;;
h;
22. Sa se demonstrezc ca suma cuburilor oricaror trei numere naturale consecutive se divide cu 9.
23. Sa se demonstreze di, oricare ar fi numarul natural n, n 5 - n se
divide cu 30.
24. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi numarul natural n > 1, \li1Ilatoarele prop~~itii sunt adevarate:
78
if3
1mpart spattulln
(n+1)(n -n+6)
.., .
paf!l.
7
35. Sa se demonstreze ca n cercuri, situate intr-un plan, impart pianul in eel mult n 2.- n + 2 paqi. Dar, dadi cercurile sunt doua cate doua
sec ante?
36. Fie n patrate arbitrare, unde n e.ste un numar natural oarecare. Sa
se demonstreze ca ele pot fi taiate in paf!i, astfel incat din p3rtile obtinute sa se poata construi ~ nou patrat.
-37. (feorema lui Euler). Fie s numarul tarilor unei haqi arbitrare, l numarul frontierelor ei i p numarul varfurilor. Sa se arate ca s + p =l + 2.
79
n(n
3n + 8)
".
Capitolul X
ELEMENTE DE COMBINATORICA. BINOMUL LUI NEWTON
1. Sa se rezol ve ecuatiile:
a) (n + 1)! =
(n-1}!
n! _ 12n!
30 . b) (2n)! _ 20n! . c)
'
{2n-3)! {n-2)!'
(n-4)! (n-2)!
2. Sa se rezolve inecuatiile:
(n- 3)!
(2n -1)!
a) (
) > 420; b) (
)(
) < 5000.
2n - 3 !
n -4 n - 3
sa
se afle pentru cate valori ale lui n > 2, natural, au loc inegalitatile: a) (n- J)! < 306; b) ( 2 n)! < 1000.
(n-5)!
-n!
3.
80
'
~+ 1
F1-t
A,:;k
= 182A~ ~-tt ; e)
A::
1
1
~-*
k-1
A; = mA;- 1 ;
= 90~_ 1 .
14. In cate moduri este posibil sa facem un steag tricolor daca avem
, la dispozitie panza de steag de cinci culori diferite?
15. 'Cate dictionare sunt necesare pentru a traduce direct din una in
alta din urmatoarele ~ase limbi: romana, rusa, engleza, franceza, germana, i tali ana?
16. Cinci creioane de diferite culori se impart Ia 9 copii de varsie diferite, fiecare copil primind eel mult un creion. In cate moduri se poate
face aceasta? Dar dadi copilul mai Iriic va primi neaparat un creion?
17. Cate numere naturale diferite se pot forma cu cifrele 0, 1, 2, 3,
4. daca in fiecare astfel de numar, orice cifra intra eel mult o data?
18. In plan sunt date n puncte, oricare trei dintre ele necoliniare.
Cate linii poligonale (inchise ~i nelnchise) cu k segmente se pot duce cu
varfurile in punctele date?
19. Sa se calculeze:
2
c*n+k P.k - An+k
k
c*n - c*n-2 - c* b)
n-2
a)
P.
,
ck-1
k
n-1
c;; 2 .
=n2 -
1 ; e)
2
3
4
g) Cn-2
+ Cn-2
+ Cn-2
9
i) 30C"n-3
cn+t
n+3
=n 2 -
13c;;l = 7c;~~l;
4 ; f).
C"2+w
1n
= C228 ;
1
2
3
= 19 h)
Cn
+ 2Cn
+ 3Cn
=55'
'
4
= 19An-4
d fi
e 1n1t.
24. Un elev are noua caqi de matematica,_iar altul are 7 caqi. Incate mod uri pot sa schimbe caqile ib.tre ei, o carte in schimbul alteia? Dar
daca schimba cate doua caqi in schimbul altora doua?
25. Pentru un joe de agrement, cinci fete i trei baieti trebuie sa
formeze doua echipe de cate patru. In cate moduri se pot forma echipele? Dar dadi in fiecare echipa trebuie sa fie neaparat un singur baiat?
26. Pentru intocmirea orarului unei clase de elevi, trebuie sa fie programata in fiecare zi, fie 0 ora de desen din cele doua pe saptamana, fie
0 ora de fizica din cele patru pe saptamana. In cate moduri se poate face
aceasta programare?
27. Cate numere de cate cinci cifre se pot forma astfel incat in fiecare numar fiecare cifra sa fie mai mare decat precedenta? Dar d~ca fiecare cifra este mai mica decat precedenta?
28. Dintr-o grupa de 15 copii, dintre care 9 baieti i 6 fete, trebuie sa
fie formata o echipa de 7 copii, in care sa intre eel putin 3 fete. In cate
moduri se poate forma aceasta echipa?
29. La o serata dansanta participa 7 fete i 8 baieti. La un anumit
dans trebuie sa se formeze 4 perechi. In cate mod uri se pot forma cele
patru perechi?
30. S~ se rezol ve sistemele de ecuatii:
5AY = 2AY
= 8.Agx-t,
{ ..1 y- 2 = 8lv- 3 ,
a)
X
x+l' b)
y
y
c) "~X
"~X
3
3
2
{ JCY = 2Cy-t.
9C2yx = 8C2yx-l '
JCY- = 8Cy- 3
x
x '
2x
2x '
{Agx
xCn-1 +
d)
k-t
xCn-1-
k+l
y - -n -
k -
n
k
y=-.
k+1
n
82
c~ + c; + c~ +... +C;n
3
2
1
C1 + C3 + Cs +... +c;n-1
, b)
c~ c; c~ ... Ci~~
3
12
C1 C3 Cs .... c;n-1
=2 ~~ .
'
ck+1
n+k+1
( +
a)(~+ a)1 ; b) (x 2 -
2y) ; c)
g) ( 1
-lr
38. Sa se determine:
10
a) termenul al optule~ al dez_voltarii (2x + a) ;
b) tennenul al cincilea al dezvoltarii ( ~ +
c) termenul din mijloc al dezvoltiirii
(~
-VxY
39. Sa se determine:
83
JYr;
4
;
(2.../a- Vb)
13
.
(~-
14
2wr
Vt< .~)
b
care il confine pe x
care il contine pe /;
care conpne pe -..;.. ;
~a
~ + Jf)
22
(~ +~)
17
20
in care nu apare x.
(W,- JJ
43
in care x
~i y au puteri egale.
(x-
~r este egala
cu 41.
44.
ln
dezvoltarea (9x-
}J;)"
.J.I- X
r'
{X+
Xlg.x
6,
47. Sa se determine m, natural, astfel indit al zecelea term en al dezvoltarii (5 + m)m sa fie eel mai mare.
84
x
2
3 +3
1-.xJ
n
2
suma
coeficientilor primilor trei termeni este egala cu 22, iar suma dintre termenul al treilea ~i termenul al cincilea este 420.
r.
(iff
51.
2
3
in dezvoltarea
dezvoltarea
(if;;+ ~)
rang impar este egala cu 256. Sa se gaseasca termenul care contine _!_.
a
52. Sa se gaseasca termenii rationali ai dezvoltarilor urmatoare:
(JJ +tfs)lDO.
54. Sa se gaseasca termenii irationali ai dezvoltani
55.
sa se determine m,
(VJ + 7/2)
24
:p
(?J;; + t.(b)
77
,
85
a) (9x -.8y
3 19
) ;
3 8
b) (8x - 6y )
60. Sa se gaseasca suma coeficientilor dezvoltarii (9x- Syt.
61. Sa se gaseasca rangul celui mai mare tennen din dezvoltanle:
2 1)
.a) (3 + 3
100
; b)
1 ) 100
10 + 10 - .
N' numarul ( 2 +
.J3r
+ (2 -
J3r
este natural.
63. Sa se determine numarul de termeni care trebuie luati in dezvoltarea (1 + 1o- 2 )
10
10
cu
eroare mat
64. Sa se arate ca
L c;: (-3)k = 2 n .
6
k=O
n7t
'
. s
(-1)n+12n+1 . 2nn
b)en-3en+9Cn-=
~
SID-.
-v3
3
67. Sa se demonstreze ca:
1
a)
1 1
3
3
en - - e n
1 es
n
9
+-
1 e7
n + ...
27
- -
nn
= -2 n-1 SID.
~
2
68. Sa se demonstreze ca :
a) e~
+e: +e! +
86
nnJ ;
lxl ~ 1 , a vern (1 +
xt + (1 - x)" < 2.
70. Sa se calculeze urmatoarele sume:
a) e~ +2C; +3C~ + ... +nC~ ~b) C~ +2e~ +3e; + ... + (n+ 1)c;;
c)
e) e~ -2C~
f) 3C~
( l)n-1 nn;
en h) -+-+-+...
C~ e~ c;
+ c: .'
... +1
2
3
n+l
.) e~ c~ e;
c: ;j.) -e~- -e~+ c;
( t)11 e; .
I -+-+-+ ... +
- - ... +2 3 4
n+2
1 2 3
n+1
b)
c) c~11
:- c~n-1 + c;n-2-
... +(-1tc:;
11
d) c;n + 2C;11 _1 + 4c;11 _2+ .. . + 2 c;
8?
... +C~+m;
Capitohil X.J
PROGRESII ARITMETICE SI
.. PROGRESII GEOMETRICE
1. Sa se scrie primii cinci termeni ai
de formula:
a) a n = 5n- 2' b) bn = n
3'c)
x =
n
~irului,
( -1)n
cu termenul al
n-le~
dat
I'
n.
n-1 1 ( )n .
2n
- + -1 n ~ e) Zn =
;
n
3n+1
1 +(-1)n +(-1)n+1
n + 1)(-~1)"+1
d) y n = (-1 )
2 ; g) an =
n.
n
2. Sa se gaseasca formula tennenului al n-lea (n > 1) pentru fiecare
f) en
din
=(
~irurile:
1 1
-2,
3' - 1 , ... ;b)0;0,01;0,0101; ... ;
4
a)1,
24
c)
1.3'
46 68
2 6
18
3 7 11
3 5 ' 5 7 ' ; d) 5' 25' 125 ' ; e) 5' 1 t' f7' ....
a) a1
an+1
R; b) a1
~ E R; c) a1
= y.
an
a2
~irul
de numere (an),
R.
unde a 0 = 2,
a1=
3,
~i
define~te
88
tennenul general.
= C"
~+3
195
xn
1.'
pozitivi ai irului
(xn~'
definit prin:
'
> 1.
cx.2- ~2
ex.-~
.,
c2
cx.3- ~3
ex.-~
CX.-~
ak+ 1
sirul (a ) astfellnciit a 2
~n+l
n+l
Sa se arate ca c = a
=(a..+~)- ex.~
-:t: ~
ex.~ :;t
1. Se definete
={a.+~)- (ex.+~
a.~) -1 , iar pentru
fiecare k
.
> 3,
ak
a = ( CX. n+ 1 _ ~~+I )
_ ( CX. n _
~n }
,~
.....
r = a. + ~ . Sa se determine n. tiind ca X
'
"
=4a. + 3 ~. (a., ~
a2
a 6 + a 4 = -7,
{ a -a =
8
7
2a 4 ~
r~tia
{a 1a 2 a 3 = 120,
b)
a 1 +a 2 +a 3 =
15~
R).
c)
{a 1 + a 2 + a 3 = 12,
a 2 +a 3 +a 4 = 18.
CX.
1. -Sm
sn
= -m22
, UD
CX. E
n
23. Sa se demonstreze ca, oricare ar fi trei termeni consecuti vi ai
irului ' (a n ), dat prin formula termenului general urmatoare, nu sunt in
progresie aritmetica:
a) a n
=n 2 b)
'
an
="n
~ c)
an
= _!_
n
24. Fie (an) o progresie aritmetica. Sa. se studieze daca este progresie
aritmetica irul (bn) al carui termen general este dat de formula unnatoare:
90
a) bn =a.an, cu a.
<X.
R;
,.
. . .
s'oJ..,
c -- ,
- - sunt 1n progreste antmettca. a se arate ca
acd
abd
abc
2b2
2 .,2
,...
......
a , , _c , a sunt In progreste antmehca.
30. Daca a., p, y sunt masurile unghiurilor unui triunghi, sa se arate
ca ctg a., ctg p, ctg y sunt in progresie aritmetica daca ~i numai dadi
cos 2a., cos 2p, cos 2y sunt in progresie aritmetidi.
3 -- ,
\J
m
lg(to--3 .. )
s/ (.r-2)1 3
31. Se da binomul (a + b) , unde a= 2
~i b = V2
g
,
logaritmul fiind in baza 10. Sa se determine X, ~tiind ca termenul
5
dezvoltarii care contine pe b este 21, .iar coeficien!ii bnomiali ai celui
de-al doilea, al treilea ~i al patrulea termen al dezvoltarii binomului sunt
in progresie aritmetica.
32. Sa se gaseasca toate valorile reale ale lui a, nenule, astfel incat
8
4
4
ecuatia x + ax + a = 0 sa ~ba exact patru radacini reale, care sa fie in
progresie aritmetica.
33. Sa se scrie primii cinci termeni ai progresiei geometrice (b),
daca:
a) b 1 = 3, q = -2; b) b8 = 384,- q = 2; c) b6 = 25, b8 = 9; d) b3 = 20,
b9 = 1280.
34. Sa se gaseasca termenii b2, b3, b5, b6 ai progresiei geometrice
urmatoare:
91
a) {as -a 1
a4 - a 2
-1~,
-
b) {as +a 2 -a 4 _ -159,
6,
a 4 +at - a 3 - 265.
~ir
astfel incat
pentru orice n, suma primilor n termeni ai sai este data de formula:
2
11
11
a) S 11 = n + 1' b) S11 = 4 - 1' c) S 11 = 5 - 5.
37. Fie (b11 ) o progresie geometrica. Sa se studieze daca este progretermen general este dat de formula
sie geometrica irul (c 11 ), al carui
urmatoare:
a) en= ~btl, cu ~ E R; b) c, = b2n; c) en= btl+~. cu ~ E R;
d) c 11
= -b'....,
cu A E
I
fl
38. Daca a, b
2
R, cu
I a I* I b I, sa se arate ca numerele (a
+ b)
2
,
1 + 2 . 2 + 3 . 2 2 + 4 . 2 3 + 5 . 24 + . .. + 100. 299
42. Sa se demonstreze ca
2
n ""
n
2
n-t
2
n+ t
(J+x+x + ... +x .., -x = 1+x+x + ... +x
1+x+x + ... +X
)(
den ori
92
*b
i at + a 2 + a 3
= b 1 + b2 + b 3 .
Sa se arate ca, daca atbl' a 2b2, a 3b3 sunt in progresie aritmetica, atunci
at = b2 (respectiv at + b 1 = a 3 + b3).
47. Fie numerele at, a 2, a 3, a 4, a 5 in progresie geometric!, astfel
indit suma logaritmilor, in baza 3, a acestor numere sa fie egala cu 2. Sa
se g8.seascll. aceste numere,
b) Numerele /2, J3, ..[5 nu pot fi toate printre termenii unei progresii
geometrice cu termeni pozitivi.
53. Daca al' a 2, .. , a,. sunt numere pozitive in progresie geometrica,
sa se arate ca
93
55. Fie at, a 2 , ... , a2n, un numar par de numere reale in progresie
geometrica, astfel incat suma lor sa fie de cinci ori mai mare decat suma
termenilor de rang par. Sa se gaseasca ratia progresiei.
56. Fie (a) o progresie aritmetica ~i (b) o progresie geometrica,
astfel incat:
at + a 2 + ... + ato
155, bt + b 2 = 9.
Sa se determine progresiile, daca at este ratia progresiei geometrice, iar
bt este ratia progresiei aritmetice.
57. Fie (a,) o progresie aritmetidi ~i (bn) o p_rogresie geometrica
astfel incat:
at = bl' a 2 = b2, a 3 = b 3 -. 8. Sa se determine progresiile.
58. Fie (an) o progresie aritmetica cu termeni pozitivi, astfel incat
a2
Sa se determine
ratia.
.
.
59. Fie numerele reale pozitive at' a 2, ... , a 2n+ 2 in progresie
geometrica descrescatoare. Sa se demons~reze ca:
~
at a3
a2n-t
~
a2 . a4 . . . a2n < Va2n+2 .
(a + a~")2 + (-a
(a - a1)
+ a2
+ ( a2
1) + ... +
a;
94
1)
an - an
ra:
ra;
ra; -ra: ra; -ra;
+
ra:
+ ra: -;;;::: .
1
1
1
+
+ ... +
nu depinde den.
aP3 -aP2
aPn+t - aPn
a 2P -aPt
66. Un ~ir de numere a 1, a 2, ... , an, ... este astfel indit, oricare ar fi k,
2
\
a vern: at + a 2 + ... + ale = ak + bk, unde a, b sunt numere reale date. Sa
se demonstreze ca acest ~ir este o progresie aritmetica. Sa se deduca in
functie de a ~i b primul termen ~i ratia acesteia.
67. Sa se arate ca daca n ~i k sunt numere naturale cu n > k + 3,
c:+t' c:+ 2 c:+ 3 nu pot fi termenii consecutivi a:i Uliei proatunci
gresii aritmetice.
68. Sa se gaseasca termenul general al ~irului (an), definit prin:
c:'
a 0 =at
= 1 ~ipentruoricen >
2avem''Lakan-lc =2nan.
lc=O
sm =a; +a;+
... ,
a) CalcuHindu-se diferentele
af+t -
af,
pentru k = 1, 2, ... , n, sa se
1
2 2
1
1
a 1p -- CPr,s p-t + CPr Sp- 2 + . .. + Cp-P r p- S1 .., cpPr,s 0 ,
oricare ar fi p > 1, numar natural.
. b) Reciproc, daca egalitatea de mai inainte este adevarata pentru
ori~e p i n, atunci numerele at' a 2, ... ,an sunt in progresie aritmetidi cu
ratia r.
70. Se formeaza numerele bt, b2, , bn, definite prin relatia de
p I
demonstreze ca. . an+
95
recurenta: bn
::!:
1
+ - - - - - - , unde (a) este o progresie aritmetica.-
. ,
c:
Sa se demonstreze ca
" Sn+t .
t=o
n +1
R i (x)n2: 1 irul definit prin relatia xn
at+t
= axn-l + bxn
2
Fie x 1 = al' x 2 = a 2 (al' a 2 E R) i rl' r 2 radacinile ecuatiei r = ar + h.
Daca r1 :;:. r2 atunci X este de forma xn = Ar1" + Br2", iar daca r 1 = r2 = r,
75. Fie a, b
2.
Capitolul XII
NOTIUNI DE ARITMETICA NUMERELOR iNTRECil
1. Folosind algoritmul lui Euclid sa se calculeze eel mai mare
divizor comun al numerelor: a) 63~ 1971; b) 285~ 322; c) -1 0~ 55; d) -72~
-88; e) -45; 525; f) 720; 2860; g) 4410; 3675.
2. Folosind teorema fundamental! a aritmeticii sa se calculeze' eel
mai mare di vizor comun al numerelor:
a) 160; 120; b) 180;240;c) 1250;200;d) 1620; 584.
I
96
3. Sa se gaseasca eel mai mic numar natural mai mare ca 5 care impaqit prin 6, 8, 9, 12 ~i 16 sa dea acela~i rest 5.
4. Sa se gaseasca eel -mai mic numar natural mai mare ca 6 care impaqit prin 8, 12, 20 ~i 30 sa dea acela~i rest 6.
5. Sa se determine numerele naturale a ~i b astfel incat a + b = 60 ~i
eel mai mare di vizor comun al lor este 12.
6. Sa se determine numerele naturale a ~i b astfel incat eel mai mare
divizor comun este 6 ~i eel mai mic multiplu comun este 216.
7. Sa se determine numerele naturale a ~i b (a > b)_ astfel incat
2
a _- b? = 2880 ~i eel mai mare divizor comun allui a ~i b este 8.
4
51
83
700
8. Care este ultima cifra a numerelor: 323 , 1244 , 1982 , 164 \
194 53 , 17 60 + 1240 , 13 20 + 2230 ?
.
9. Care este restul impaqirii numerelor:
42
51
36
41
a) 19 X 23 prin 7; b) 17 X 21 pri~ 5?
77
N , f ractn
.. e: a) 5n + 3 , b) 3 3n + 4 , sunt
1
.
8n +5
22n + 3
ireductibile.
N. Daca 5a - 21b
=+
1, atunci fractia
~
21n+a
5n+b
este ireductibila.
16. Fie a, b e Z. Sa se arate ca eel mai mare divizor comun al
numerelor 5a + 17b ~i 2a + 7b este egal cu eel mai mare divizor comun
al numerelor a ~i b.
17. Fie a ~i b doua numere prime. Sa se calculeze eel mai mare
divizor comun al numerelor: a + b ~i a- b.
18. Fie a, b e Z. Sa se arate ca: 7 a 2 + b2 <=> 7 a ~i 7 b.
19. Sa se demonstreze ca daca n > 2 atunci 3 nu divide numarul
2
Cn +1
97
21. Sa se arate ca numarul 1" + 2" + 3" + 4" se divide prin 10 daca n
este impar.
3
5
7
3
22. Sa se arate ca: 61 n - n, 30 In - n, 421 n - n, 61 n + 11n,
2
2
60 In(n - 1)(n + 1), 61 n(n + 1)(2n + 1), 61 n(2n + 1)(7n + 1), 241 n(n +
+ 1)(n + 2)(n +3).
23. Fie m ~in numere naturale. Sa se arate ca m!n! divide (m + n)!.
2
24. Sa se determine n E N astfel incat 51 n - 3n + 6.
3
. .,
. .,
. .,
n + 3n + 2n
,..
.
fi
25. S a se arate ca numaru 1
este 1ntreg, oncare ar 1
6
n e Z.
26. Sa se determine n e N astfel incat 71 n 3 + n - 2.
2
27. Sa se determine n e N astfel in cat 7 12 " + 2" + 1.
" 713 211 +1 + 2"+ 2; 11 13 211 + 2 6"" 5.
28 . Sa" se arate ca:
29. Sa se arate ca: 5117 4"+ 1 + 3 . 9 2", (V)n E N.
30. Daca n EN, n > 1, sa se arate ca: 170 1153" + 45"- 28".
31. Fie n E N. Sa se arate ca: 712" - 1 <=> 31 ~32. Fie n e N. Sa se arate ca 7 nu divide pe 2" + 1, oricare ar fin e N.
33. Sa se determine a e Z, astfel incat: 1113 211+1 +a 4311 1, (V)n eN.
2
34. Sa se arate ca daca n este un numar natural, atunci: n I(n + 1)" - 1.
35. Daca p este un numar prim, sa se arate ca: p I
pentru orice
c; ,
0 < k <p.
36. Daca peste un numar prim, sa se arate ca: p l2~- 2.
37. Daca numarul ak- 1(a e Z i k > 1) este prim, atunci a 2 ~i k
este numar prim.
.
38. Daca numarul a"+ 1 este prim (a > 1 ~in> 1, a" e N): atunci a
este par ~i n este de forma 2m.
2
39. Daca n este un numar natural, sa se arate ca numarul 3n - 1 nu
se divide nici cu 3, nici cu 5 ~i nici cu 7.
2
2
3
3
4
40. Fie a, b doua numere naturale nenule. Daca a b , b l a , a l b ,
4
5
b l a , ... atunci a= b.
41. Sa se arate ca exista o infinita.te de numere naturale prime care
sunt de forma 4k- 1, k e N.
42. Sa se arate ca exista o infinitate de numere naturale prime care
sunt de fonna 6k- 1, k e N.
43. Daca n e N, atunci numarul E n(n + 1)(n + 2)(n + 3) + 1 este
un patrat perfect.
98
rm
""'
\J
11'
,. ,
'
11
54. Fie p un numar natural ~i n = pm(m > 0). Sa se arate ca eel mai
mare divizor
comun al numerelor: Cn1 ' Cn2 ' ... ' cn-l
este p.
n
999
pnm1
n _~ p 1/c1 p 2k2 .. p,.kn un de pl'. p 2 , . Pn sunt numere pnme
distincte. Sa se arate di numarul divizorilor (pozitivi) ai lui n este (k 1 +
+ 1)(k.., + 1) ... (k + 1).
-
11
60. Sa se arate ca orice numar den cifre (n > 1) este mai mare dedit
produsul cifrelor sale.
61. Din ~irul de numere naturale 1,. 2, 3, ... , 2n se a leg n + 1 numere.
99
61
61
c~+n
,f.
91 a
100
+ 224x+ 1416)] = 1.
83. Sa se arate ca, daca a ~i b sunt numere prime intre ele, atunci
oricare ar fin> ab, existii x ~i y numere naturale astfel incat n =ax+ by.
84. sa se arate ca, daca m, n E N ~i ~ este impar, atunci (-zn - 1' t' + 1) = 1.
Capitolul XIII
POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLEC~I.
ECUATII ALGEBRICE
1. Sa se determine catul ~i restul impaqirii polinomului f prin polinomul g daca:
5
2
2
3
a)f = X - Jt + 2X - '3X +X- 4,
g = X - X+ 3;
3
2
3
b) f = Jt + 6X + 8X + I,
g = X - X + 1;
5
3
2
2
c)f= Jt +3X + 3Jt + 4X +13X + 15X + 3,
g = X +X+ 1;
2
3
d) f = Jt - 3-Jt + 5Jt - 2X + 1,
g = X - 4X + 1.
2. Aplicand schema lui Homer sa'Se determine catul ~i restul impar!irii polinomuluifprin polinomul g.
3
2
a) f = 2Jt - 3X + 5X - 7X + 9,
g =X - I ;
5
3
b)/= 3X - 4Jt + 7X +X+ 3,
g =X- 2;
5
c)f = -2Jt + 8X - 5Jt + 3X + 7,
g =X+ 3;
3
2
d) f = 4X + 6X - 7X + 9,
g = 2X + 1.
3. Sa se determine un .Polinom ce gradul doi f = a0 +a 1X + a;x2
astfel incat: .f( -1) = 0, .f(I) = 2, /(2) = 9.
4. Sa se determine in raport cu parametrul1n, gradul polinomului f =
=(m 2 + 3m + 2)Jt + (m3 + 2m2 - m - 2)X3 + (m 2 + 4m + 3)X2 + (m 2 - 1)X+ 1.
3
5. Fie polinomul f = X - 6X + 6. Sa se determine valoarea acestui
polinom pentru
6. Fie polinomul f
polinom .pentru
'
= Jt - 4X2 + 1.
= X3 - 3X + 5.
polinom pentru V2- .J3 + V2 + .J3 .
3
8. Fie polinomul f = X - 6X + 8.
7. Fie polinomul f
= (X-
= a 0 + a;x + a4X2 + a 6X3 +a~+ ... , iar h = a 1 +a~~- a 5X2 + a7X3 + ....
102
211
2
+ (2X -
_X+ 2)2n+3.
1
230 Sa se arate ca X2 + X + 1 divide; polinomul -ytn - + X + 1.
211 2
240 Sa se arate ca X2 + 1 divide polinomul (_x4- X- 1) + + (_x4 +X- 1)211 + 5.
2
+X+l.
2
811 1
2
27 Sa se arate ca polinomul (X + X + 1) + - X se divide cu X + 1.
280 Sa se arate ca polinomul (X- 1t+ 3 + X2n+ 3 se divide Ia (X2 - X+ 1).
290 Sa se determine un polinom f de gradul cinci ~tiind ca f + 1 este
3
divizibil cu (X- 1i iarf- 1 este divizibil cu (X+ 1) .
300 Pentru ce valori ale lui m, polinomul (X - 1)m - )(" + 1 se divide
2
Ia X - X+ 1?
31. Pentru ce valori ale lui m, polinomul (X- 1)m + )(" + 1 se divide
2
Ia X - X+ 1?
. 32o Fie polinomulf(x) = X2n +X'+ 1 E R[X] unde n E N*. Sa se
o
arate ca:
a) f (x) se divide cu X X+ 1 daca ~i numai daca n = 6q + 2 sau n=
= 6q + 4 cu q E N.
2
2
b) dacaf(.x) se divide cu X X+ 1, atuncif(.x) se divide i cu cu X +X+ 1.
2
bI
33 Sa... se arate ca. . pounomu 1 X1993 + X2 + 1 este d.1v1z1
1 cu cu X +
+ X + 1 ~i ~a se calculeze catul.
34o Fie polinomulfix) =(X+ 1)m- (X+ 1)" E R[X], unde m, n E N*. Sa
2
se arate ca polinomul.f(x) se divide prin X + X + 1 daca ~i numai daca
m- n se divide cu 6.
35o Sa se determine conditia indeplinita de m, n E N, pentru care
.f(x) =(X- 1)m- (X+ 4f se divide cu X 2 - X+ 5.
36o Sa se determine polinoamele cu coeficienti reali care satisfac
relatia: XP(X - 1) =(X - 26)P(X).
37. sa se gaseascii polinoamelef E R[X] astfel incat: 'X.f(X) =(X- 3}/{X + 1).
38. Sa se arate ca nu exista nici un polinom nenul f E R[X] astfel
in cat: (X - 1).f(X)- = (X+ 1).f(X + 1).
390 Exista polinoame nenulef E R[X] astfel incat: Jf.f(X) =(X- 1)'i(X + 1)?
40o sa se gaseascii un polinomf E R[X] astfel incat: Jr.f(X) =(X -3)'l{X + 1),
2
103
k>
J.
f(X)
Z.
)(+am.
r-
b)' 2x
c) 6x
d) x
e) x
9x
xi = 2x2~
mx + 75 :_ O.
m.x + 64x + 12 = 0.
3
2
- 2x
+ mx + 297 = 0,
xi+ x 2 = x 3 + X 4 ;
xi + x:z = X 3 + X 4 ;
12x
10x + 35x
xi= 3x2;
50x + 24 = 0,
104
'
X 1 - X2
38x + 22x + 60 ~ 0,
2
h) x + 1Ox + mx + 50x + 24
3
i) x + 5x
j) 2x + x
3
= 3~
X 1 + X 2 = -3~
=0,
= 0,
xl - x2 = x3- x4;
+ X 2 = -7~
2x - m = 0,
76x + 105 = 0,
x 1 -x 2 = 12;
k) x + ( 1 -
~}x 2
- (
2 + ~}x + 2~ = 0,
xl = x2 +x3.
52. Fie ecuatia x +(2m- 5)i + (9- 5m)x + 2(m- 3) =0. unde meR.
a) Sa se arate ca aceasta ecuatie are o radacina independenta de m.
b) Dadi x 2 ~i x 3 sunt celelalte doua radacini, sa se d~termine 1n astfel
3
indit lg lx 2
" "
1
1
1
1
11
1ncat: - 2 + ++=-.
2
2
2
x 1 x 2 x 3 x4
2
55. Sa se
4
~te ca ecuatia
x - (a+ 1)x + (a~+ !a+ 1\)x
.
2
.
3
+ bx + c = 0,
105
X( X----_:......._...:.....__
-1)... (X1) sunt 1, 2, ... , n.
_n_+~
1 _ X + X( X -1) - ... +(-l)n ____:'
1!
2!
n!
61. Sa se arate ca radacinile polinomului:
X2
xn
f = 1 +- + - + . . . + - sunt simple.
1!
2!
n!
X
1
62. Sa se arate prin inductie ca radicinile ecuatiei 1 +X+ x(x + ) +
1!
2!
+ ... +
x( x + 1) ... ( x + n - 1) _
- 0, n
N-
x;
106
3
2
70. Fie polinomulf = aX + bX + eX+ d. Sa se determine a, b, c, d
4
astfel incat.f(1) + .f(2) + ... + .f(n) =n , oricare ar fin E N.
71. Sa se arate ca ecuatia x 3 + 3x - 2 = 0 are radacina reala
te radacini.
3
76. Sa se determine m ~i sa se rezolve ecuatia 2x + m.l + 4x + 4 = 0,
~tiind ca are"o radacina dubla.
3
2
2
77. Fie ecua{ia x + px +2p x + 3p3 = 0. Sa se arate ca
3
16 ( x 13 + x 23 + x 33) + 27 ( x 13 + x 23 + x 33)2 = 0.
4
2
3
a) x + mx + (2m + 3)x + 3mx + 6m = 0, m E R;
4
3
2
b) x + 2x + (m - 1)x - 2x - m =0, m E R.
2
87. Fie ecuatia x 3 + 3x - 5x + 1 avand radacinile xl' x 2, x 3. Sa se determine ecuatia de gradul 3 care are radacinile yl' y 2 , y 3 daca:
a) Yt =
x2 + x3
x3 + xt
xt + x2
, Y2 =
Y3 =
~
x1
x2
x3
b) Yt =
X X
2 3
x1
XX
XX
x2
x3
c) Yt = 1 + -2 Y2 = 1 + - 2 Y3 = 1 + - 2
xt
x2
x3
d) Yt = x2 + x3, y2
e) Yt
f) Yt =
Y2
Y3 = - - -
x2 + x 3
x1 + x 3
x1 + x2
88. Fie ecuatia x 3 - 3x + 1 = 0 avand radacinile x 1, x 2, x 3. Sa se determine ecuatia de gradul 3 care are radacinile yl' y 2, y3, unde:
108
a) YI
_ 2
b) YI -xi 2
X2X3'
X
_ 2
_ 2
Y2 - X2 - xix3' YJ - X3 -xi 2'
c ) YI = X2 + X3 ' Y2 = xi + X3 , YJ = X1 + X2
89. Fie ecuatia x 3 - x 2 - 5x + 1 = 0 cu radacinile xl'
termine ecuatia care are ca radacini numerele yl'
Yi
= X;2 + X; -
5 ' i = 1' 2, 3.
90. Fie ecuatia x 3 - px + q
2
expresia E
xi + x2
2
x2 + x3
2
= 0.
Sa se calculeze in functie de p ~i q
xt + x3
+ ___:;__ 2 __:::,_
x3
xt
x2
91. Fie a o radacina a ecuatiei x 3 - x- 1 = 0. Sa se gaseasdi un poli2
nom nenul, cu coeficienti intregi, care sa admita radacina b =2a - a.
4
2
3
92. Fie ecuatia x - 2x + 3x - 4x + 1 = 0. Sa se calculeze
1 e ecuatiet.
..
xi3 + x 23 + x 33 + x 43, un de xl' x 2, x3, x4 sunt raXd""actm
93. Sa se rezolve ecuatiile:
4
3
2
a) 2x - x + 39x + 18x +54= 0, daca x 1 = 3.[i;
4
2
3
b) 6x + x + 52x + 9x- 18 = 0, daca x 1 = 3i;
4
2
3
c) 15x + 23x + 544x + 828x + 144 = 0, daca x 1 = 6i;
4
3
2
d) x - 7x + 19x - mx + n = 0, m, n, E R daca x 1 = 2 + i;
6
5
4
3
2
+ i;
e) 2x - x - 5x + 2x + 20x - 9x- 9 = 0, daca x 1 =
4
5
2
3
f) x - 56x - 10x + 560x + x- 56= 0, daca x 1 =
+.fi;
4
3
2
g)x -(63-64v'3}x -(6s+J3)x -(63-v'3)x+64+64J3 = 0,
.J2
.J5
daca x 1 = 1 + ..fi ~
3
2
h) 3x + (3i- 4)x - (4i- 1)x + i =0, daca x 1 = -i;
3
2
i) x - 2x + nx + p = 0, daca xi = 1 +
4
3
2
j) x - 7x + 21x +ax+ b = 0, daca xi = 1 + 2i;
4
3
2
k) x + x + mx + nx + 1 = 0, daca x 1 = -2- ..fi.
3
2
94. Fie polinomul f = Jt + 2X + mX + nX + p. Sa se determine m,
n, p astfel c~fimpaqit Ia X- 1 sa dea restul -15, iar ecuatiaf(x) = 0 sa
ai ba o radacina ega Hi cu -1 + i.
95. Sa se arate ca daca p, q sunt numere reate astfel in~at 4p 3 +
.J2 ;
109
zt-
(x +
zf
= 0 are
Daca 0 < a 0 <at < a 2 < ... <a", atunci oricare ar fi radacina a (reala sau
I I
un
a) Dacaf este un polinom din C[X] astfel incat gradf < n, atunci exista in mod qnic numerele complexe A0 , A1, ... , An, astfel in cat f = A0 fo +
+ Al/1 + + Anjn;
b) Daca f E C[X] i a
_
f- <X.o +a. I
X -a
1!
+ a.2
(x -a)
2
111
+...+an
(x -a)"
n!
f de grad
< n de forma
f = a. 0 + a. 1(X- a 1) +
+a.2(x- a])(x- a2)+ ... +a.n(x- a])(x- a2).. (x- an) astfel incat_.f(a) =
= ci,
1 < i < n + 1.
120. Sa se determine valorile lui a astfel incat ecuatia
2
(( x -
a)
2
-
2a - 4 }(x -
a) 2 :
2a + 3 = 0
= O,
astfel incat ak E {-1, 0, 1 }, 1 < k < n, nu are radacini reale de modul > 2.
123. Daca xl' x2 , .. , xn_ 1 sunt radacinile diferite ale ecuatiei xn- 1 = 0,
sa se demonstreze ca:
n-1
1
1
1
- - + . +... + - - - - - 2
1-x] 1-x2
1-xn-J
124. Fief E C[X], un polinom de grad n, astfel incatf(O),.f(1), ... j(n)
sunt numere intregi. Sa se arate ca (\1') k E Z,.f(k) E Z.
125. Sa se arate ca functiaf: R- R,f(x) = lxl nu este polinomiala.
' 126. Fie_! E Z[X], un polinom care admite o rad~cina intreaga. Sa se
arate pentru orice numar natural n,./{0)/(1) ... f{n) este divizibil cu (n + 1)! .
Capitolul XIV
PERMUTARI
1. Sa se calculeze cr't
a cr-(1
) -4
~i
'tcr daca :
2313 2'
4J 't-(1
23
-3 4 2
112
-r-
d)
3
2
2 '4 3
cr =G
~}c) cr=G
4}
2 3
1 4 3 '
4} T=C
;)
2 '
1 4
T=C3
')
.....
;)
1 3
--
d cr=(1 2 3
)
~;c) cr=G
~);b) cr =G
a)cr =C
3 2
~}
4).
3 1 2
s4 astfel incat
3 4) = (1 2 3
3. Sa se determine pennutarea X E
.(1 2 3 4)x(l 2
412
3 412
4. Dacil
3 4
123
; cr210 ; cr 145 .
~);b) cr =G
cr =G
d)
f)
~;e) cr =G
cr =G
....')
cr=G
3 4
1 2
4 :) ; g)
3 4
5 2
1 4
G~
cr =G 4
3 4
1 3
:)
2
2
~}
~;
3 4
2
7. Fie permutarea u =
;) ;c) cr
1 2
3 4 5 6
7 6 5 4 3 2
113
J
1
. Sa se arate ca nu e-
9. Fie peunutarea u =
1
2
3)
(3 1 2 .sa se detetmine
(1
3 4
~). Sa se determine
3 2
=u.
E S4 , ast
5 6
) . sa se determine i si j
3 J 1 .
permutare para.
2 3 4 5 6
12. Fie permutarea cr =
7 1 1 2 8
0
J.sa' se determi.
7 8
J 3
1 2
n +1
n + 2 ....
2n - 1
2n
2n - 2....
3 4....
1 3 5
7....
=( 1
2 3 4 5)
3 5 1 2 4
s5
.
astfel incat xcr = crx.
a4
L:aa(t)aa(l)aa(J)aa( 4)aa(s) .
<rESs
16. Fie numarul 64251. Facand toate permutarile posibile ale cifrelor acestui numar obtinem 120 numere distincte. AI catelea numar in ordinea crescatoare din cele 120 de nu~ere ocupa numarul64251?
17. Fie numarul 45251. Cate numere distincte obtinem pennutand
toate cifrele acestui nwnar? Sa se calculeze swna tuturor acestor numere.
18. Se dau numerele reale strict pozitive a 1 < a 2 < ... <an. Pentru ce
permutare cr E
sn produsul p
n (
1a; + - s
r=1
'
a<r(i)
L
i=I
este maxima?
aiacr(i)
1
este minima?
i=I aiacr(i)
(a; -
acr(i)
1=1
"
este maxima?
2
-acr(i))
este minima?
i=1
22. Se dau numerete reale strict pozitive a 1 < a2 < ... <a,. Sa se determine permutarea cr E S, astfet in cat sa a vern
alacr(1J
II
k=J
-I-.
k
II
k=l
Capitolul XV ,
MATRICE
1
1. Fie A=
l
-,
115
2. Fie matricile:
A=
c~ ~).B= G~J
0
A= ( a
-a)
0
. Sa se calculeze A".
4. Fie matricea:
0 a b
A~ 0 0 c . Sa se calculeze A".
0 0 0
5. Fie matricea:
a 0 0
A = b a 0 , a, b, c
c b 0
R.
1 1 . Sa se calculeze A".
0 0
7. Fie matricea:
0
ex e-x
A=
e-x
0
8. Se considera matricea:
b )
.
.
a
A =(
.
Sa se calculeze A".
0 a+b
9. Se considera matricea:
-a a
a
A= a -a a . Sa se calculeze A".
a
a -a
116
10. Daca A
0 a
sa se calculeze A".
0 0 a
11. Fie matricea A
= (ao
Oj . Sa se calculeze
Ak
k=}
0 . Sa se calculeze
11
LA
k .
k=l
= (X
-y
y)
astfel incat X
4X +
(~ ~) .
= (~ ~), X= (~
;) . Sa se determine u i v
0 a
'
~)
C;)
= (~~ ~).
=(
-1
~).
= (~
XA =AX.
20. Sa se rezolve sistemul
117
I 8
3X-2f= -2 3
5-~
'
3 9
4X-Y= -1 4
-6
7
-7
10
=x 2 -
4x + 4/3 . Daca A
-1
-3
-3
-3 -1
X, Y E M 3(R).
0 a
1 0
1 sa se determine a,
1 0
b) (A+ B)m =
L C~Am-i li
oricare ar fi m EN*.
i=O
26. Fte A = 0
1 2
0
0 0 0
118
L ( cr)Aa(l)Aa(2)Aa(3}Aa(4J = 0 .
aES4
Capitolul XVI
DETERMINANT!
119
-2X
7 8
5 2
9 10
0 =0.
1 0
3 1 0
4a 2
-5a
4x
120
=0, a
E R.
sin2x
cos 2 x
cos 2 x
sin 2 x
1 +sin2x
-1
sin 2 x
11. Se considedi
sin2x .
x3
x2
-1
-1
2
2 +2
1+x
-2x
13. Sa se arate ca
2
2 +5
1+x.
1-5x
=0.
2
2 +3
l+x
-3x
=0.
5
7+x
=.J1- sinx .
1t
I 2]
a vern:
f(a)
g(a)
h(a)
f(b)
g(b)
h(b)
= 0.
produs:
a2 (a+l) 2 _(a+ 2) 2
b2 (b+1) 2 (b+2) 2
'
2
2
2
c
( c + 1)
( c + 2)
16. Sa se arate ca:
1 +x 1
xJ ......
x2
1+x2 xJ ......
xl
~=
121
xn
xn
17.
an 1
Daca
numerele
este di vizibil cu N.
an2 ......
ani
ann
2
n-1
aI
a2
.. .... a I
a2
a2
...... a2
an-1
c]
an-]
co
n-1
n-1
=0.
.
n-1
... an-]
...... C!
c~+l
c~+l
...... C!+]
c~+p
c~+p
...... C!+p
= 1.
..... xn-1
xn
XI
x2
Unde XI' X2, .... , Xn SUDt radacinile ecuatiei date.
21. Sa se calculeze detenninantul de ordinul n:
b
0
0
0
0
0
a
Dn =
'b
, n > 3.
a)
0
0
0
0
0
0
.o
;b)
23. Sa se arate di
1+ XtYt
1+XtY2
1 + XtYn
1+ X2Yt
1+ X2Y2
1+X2Yn
=0, n>3.
24. Sa se arate di
1 a
hb-hc
1 b
hc h a = 0 '
1 C hb ha
unde a, b, c sunt lungimile corespunzatoare laturilor unui triunghi, iar
ha, hb, he, sunt lungimile inaltimilor corespunzatoare.
25. Fie A, BE M" (C). Sa se arate caAB =In <:::> BA =I.
n
26. (Formula Binet - Cauchy). Fie m, n numere naturale nenule cu
m < n. Atunci pentru orice doua matrice A M(m, n, C) i B M(n, m, C)
ar~ loc egalitatea
det(AB)=
unde A itim (respecti v Bh~im) este matricea patratica de ordinul m a- .
vand m coloane (respectiv m linii) egale in ordine cu coloanele (respectiv liniile) de indici jl' j 2 , ... , jm ale matricei A (respectiv matricei B).
27. Fie n un numar natural nenul. At unci pentru orice doua matrice
A, B E M,(C) are loc egalitatea
28. Fie al' a 2,
identitatea
. ,
123
29. Daca A este matrice cu 1n linii ~i 'n coloane (m > n), atunci
det(AA) = LM 2 unde M parcurge multimea minorilor de ordin n ai lui
M
= (a .. )l"",""n unde a ..
y
~ ~
lsjsn
lj
E C.
I)
(a
bl
d) ..
i) Sa se arate egalitatea
2
A - (a + d)A + (ad- bc)/2 = 0.
B=
=0.
E Mn(R).
(aij }~i~n
1~jsn
=AB, N = BA.
124
38. Fie A
= (a)1~i~11
1~)~11
ai1 E { -1.
Capitolul XVII
RANGUL UNEI MATRICE. MATRICE INVERSABILE
l. Sa se calculeze rangul matricelor:
1 0 2
4 2 2 0
a)
-3 6 3 2 2
-5 12 6 4 4
-1
-2
0
c) 1
1
4
0 3 8
0 12 16 9
3
2 1 -1 .'
3 --2 5 17
12 6 6 5
-2
-5
5 -1 3
2
b)
-8 -12 10 -7 -1
15 7
5 4
1
4
d)
-1
")
......
2
1
-4
-4
-2
-7
7
-10
_1
....
3 -3
6
I
125
ale parametrilor :
a)
c)
0.
-4
0.
0.
-1
-4
10
")
.....
-1
-1
5 1
3 0.
0.-1
-2
~
1
2 4
")
c) a
")
1 2a
b)
-~
1-2~
-~
~+3
2~-1
0.
3. a) Cum se poate schimba rangul unei matrice, dadi se schimba unul din elementele sale?
b) Cum se poate schimba rangul unei matrice. prin schimbarea elementelor unei linii ? Dar prin schimbarea elementelor a k linii?
4. Fie matricea A= (:
A=
=(A*t A
11
,
n EN.
-b
-d
-c
-b
-d
-c
a)
c)
_,.,
,a E R
Cl.
-I
-l
-1
-1
-1
-1
-1
-1
')
b)
d).
0 ,a E C
-I
-I
-1
-1
-1
.,-1
~i
at
a2
; b)
a)
c)
an-t
an-I
an
an
-1
-1
d)
a E R.
8. Sa se arate ca pentru o matrice nesingulara A de forma
0
0
0
atn
0
0
A=
a n-l.n-t
bn-1.2
bnt
9. Fie A o matrice patratica cu coeficienti complec~i. Sa se demonstreze ca, daca exista k > 2 astfel in cat A k = 0, atunci matricea I - A este
inversabila ~i avem:
(/-Art= I+ A+ A2 + ... + Ak-t.
10. Fie A o matrice inversabila cu coeficienti complec~i. Sa se demonstreze ca
(A-1)t = (Atrt.
11. Fie A, B, C matrice astfel incat AB = AC. Sunt oare egale
127
'
11
idempotenta.
14. Fie E matricea patratica de ordin n ale carei elemente sunt toate
egale cu 1. Sa se arate ca:
2
avem
a) E = nE ; b) I - E este inversabila ~i
~
1
1
E
(In - En )- = In n- 1 n'
unde I este matricea unitate de ordinul n.
15. Fie A EM (C) de ning 1. Sa se arate ca:
'!'
a) ExisHi numerele b 1, b 2 , .... bm ~i cl' c 2 , ... , C astfel incat oricare
ar fi i, j (1 < i < m. 1 < j < n) sa a vern a IJ__ = b.I cJ..
b) Matricea A se_ poate scrie ca produsul XY a doua rna trice X, Y unde X E Mm. 1(C), iar Y E M 1.n(C).
16. Fie A E M11 (C) de rang 1. Sa se arate ca:
11
11
'
11
11
11
11
11
11
11
(I + A)' =I -
A.
~i
a vern:
a+l
Sa se deduca de aici, in particular problema 5.
17. Fie A o matrice nesingulara ~i B = XY, o rna trice de rang 1 ( vezi
problema 6). Sa se demonstreze ca daca matricea A + B este nesingulara,
inversa sa este data de formula:
1
1
1
1
(A + B)' = A- A- BA-\
a+l
1
unde a= YA- X.
1
Presupunand cunoscute matricele A - , X, Y, sa se calculeze numarul
n
128
Br
h)
( 1
-I
-1
~IJ=Cl ~l
-1
-0
-1
...
0 -
-1
. X.
129
0
-1
-1
0
0
0
0
-1
-1
......
Capitolul XVIII
SISTEME DE ECUATII LINIARE
1. Sa se rezolve urmatoarele sisteme de ecuatii cu ajutorul regulii lui
Cramer:
x 1 -7x2 +8x 3 +x4 = 16a.,
a)
3x 1 + 5x 2
2x 1 - 5x 2 + x 3 = -26cx., b)
3x3 + 2x 4 = 14cx.,
3x 1 - x 2 + 4x 3 = 13cx.;
x + y +z +t
a)
= 0,
X+ (1 +A )y + z + t =' 0,
x + y + ( 2 + A)z + t = 0,
x
b)
x+ y+Az = 0;
+ y +z +t = 0~
+ 4 y + Z - 2t = 0,
2x - 5 y - 4 z + 2t = 0,
X
c)
5x + 3y- 3z + 4t = 0,
= 0,
x + Ay + z = 0,
"Ax+ y+z
13x-5y-6z =Ax,
c)
16x-7y-8z=Ay,
130
~i
in acest
x+y = 3,
a)
x+2y- 3z = 1,
x+2y = 5,
b)
2x+y=4,
= a,
2x + y - 2z
(ex. E R);
x+ y+z = 3;
2x + 3y
. = 1,
x+v+z=l.
.
{
c
x- y + 3z = -1;
+ y + Z + t = 10,
+ y - Z - 2t = -8,
5x + 5y - z - 4t = -4,
x + y + 3z + 4t = 28.
X
d)
~i
= 0,
x + y -4ab = 0,
X-
3y+4
(a
cx.xl + ~x2 + x3 = 1,
cx.xl + x2 + x3 = 4,
a)
b)
x 1 + 2Px 2 + x 3 = 4;
xl+cx.Px2+x3=~
X1
+ Px2 + CX.X3
= 1;
( 3 - 2cx.}x1 + ( 2 - a )x2 + x 3 = a,
c)
(2- a )x 1 + ( 2- a )x2 + x 3 = 1,
x 1 + x 2 + (2 - a )x 3 = 1~
131
~i
a 1x+b1y+c 1 = 0,
a 2 x+b 2 y+c 2 =0,
a 3 x +b3 y +c3 = 0~
c 1z + d 1 = 0,
a 2 x + b2 y + c 2 z + d 2 = 0,
= 0,
~x + b4 y + c 4 z + d 4 = 0,
a 3 x + b3 y + c 3 z + d 3
sa aiba solutie
unica
.
.:.
.
b)- Aceea~i problema pentru sistemul
a.x + b.y + c.z +d. = 0 1 < i < n.
I
'
~i
sufici-
= cz + du + ev + ax,
z = du+ev+ax+by,.
u = ev+ax+by+cz,
v =ax+by+cz +du
ax - o.y - .fz + et
= 0,
bx + fy - az - dt ::::: 0,
ex - ey + dz -at
=0
132
mx+y+z = 4,
x+2my+z
= 4,
x+ y+mz = 3,
unde m este un parametru real. Se cere :
.
a) Sa se rezolve sistemul in cazul in- care este compatibil determinat.
b) Sa se determine valorile lui m pentru care solutia sistemului
(x, y, z) satisface condtiile x + z > y ~i x + y > z.
c) Sa se determine valorile lui m pentru care solutia (x, y, z) a sistemului are componente poziti ve.
13. Fie A E Mn(C) o matrice oarecare. Se numa~te polinom caracteristi~
= det
a) (ao -0aJ
d)
l~I
(a:;t:O)~
-2
..,...
b)
e)
-J
-z
-3
15
12
3 -1
0 0
c)
15. fie A E Mn(C) o matrice, ale carei valori proprii sunt : A.h A.b ... ,
det {f(A))
= flf(A.;).
i=t
Capitolul XIX
LEG I DE COMPOZifiE. GRUPURI
1. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de compozitie
astfel: x * y = x + y - xy, oricare ar fi x, y E R.
~i
astfel: xoy =
E R.
2
Sa se arate ca aceasta lege de compozitie este asociati va, comutati va ~i
are element neutru. Sa se determine elementele simetrizabile.
3. Pe multimea R a numerelor reale definim legea de compozitie *
prin X*Y = 2x + y, oricare ar fix, y E R.
a) Sa se studieze proprietatile acestei legi de compozitie~
b) Pentru orice a E R, sa se calculeze : a 2 = a * a, a 3 = a 2 * a ~i In
general, ak = ak _1 * a. Sa se arate ca pentru orice n > 2. numar natural,
j_
y = ~x 5 + y 5
oricare ar fix, y E R.
134
xTy=
x+ y+jx- yj
.
2
Sa se studieze proprietatile acesteia.
7. Fie a> 0 un numar fixat ~i A= {x I x E R, 0 < x <a}. Definim
pe A o lege de compozitie o astfel
x+y
xoy=
1 +X)'
a2
Sa se demonstreze ca:
a) legea de compozitie este asociativa;
b) daca x, y, z E A ~i x o z = y o z, atunci x = y.
8. Pe multimea M = { 1, 2, 3, 4} definim legea de compozitie *, prin
a * b = c ~ c este restul impaqirii lui ab Ia 5.
a) Sa se asocieze tabelul de definitie al acesteia;
b) Sa se studieze proprietatile legii de compo~tie.
9.. Fie A o multime inzestrata cu o lege de compozitie, notata multiplicati v, astfel in cat:
a) daca a, b, c E A ~i ab = c, atunci ac = b;
b) aa =a, oricare ar fi a EA.
Sa se arate di :
a) oricare ar fi a, b E A. ecuatia ax= bare solutie unica in A;
b) daca A este finita ~i ab -:;:. b oricare ar fi b-:;:. a, atunci aceasta are
un numar impar de elemente.
10. Pe multimea R a numerelor reale, definim legea de compozitie
*, punand:
x * y =ax+ by+ c, unde a, b, c E R.
Sa se determine a, b, c astfel incat legea sa fie comritativa ~i asociativa.
11. Pe multimea R a numerelor re~le, definim legea de compozitie
*, prin:
x * y = xy +ax+ by + c, unde a, b, c E R.
a) Ce relatie exista intre unde a, b, c pentru ca lege~ sa fie asociativa?
b) Legea * este asociativa ~ are element neutru.
c) Exista elemente nesimetrizabile?
12. Pe multimea N a numerelor naturale, definim urmatoarele doua
legi de compozitie : m 1.. n = c.n:t.m.d.c. {m, n} ~i m T n = c.m.m.m.c.
{m, n}, oricare ar fi m, n EN.
Sa se studieze proprietatile acestor legi de compozitie .. Sa se arate
135
di:
x * y:....
Vx
+ y 3 1i x
=x + y +
1, oricare ar fix, y E R.
y
y
= -1,
= 0.
Pe multimea R a numere-
* y) + z = (x + z) *
(v + z)
~ a. + P =
7t
~
sau
Iex. - ~) I -
7t
~
136
1 o 1 o 1 o 1 o 1
~1
1 o 1 o 1 o 1 o 1 o 1 o 1.
_.v, =x + y- xy,
2 oricare ar fix,
y E
Q.
...
Sa se arate ca multi mea Q2 = Q \ {2} este o parte stabila fata de legea o, iar Q 2 cu operatia indusa este un grup comutativ.
24. a) Sa se arate ca multimea A = {z E C I z = a - b + i(a + b); a,
b E Z} este grup in raport c;u adunarea numerelor complexe.
b) Este multimea A parte stabila in raport cu inmultirea?
137
a
Ma.b
b b
b a b cu det (Ma.b)
b b a
= 1.
G=
= b 4 =e.
(a*b)
=a
*~ 3 , oircare ar fi a, bE G.
32. Pe multimea Z
T,
_1.,
in modul
urmator:
daca x = (m. a) ~i y = (n, b), atunci x T y = (m + n, ab) ~i x
=(mn, a+ b).
a) Sa se studieze proprietatile fiecareia dintre legile definite.
b) Sa se descrie elementele simetrizabile.
c) Sa se studieze distributi vitatea legii 1_ fata de T.
33. Fie n un numar intreg fixat ~i
G= {(a, b) I a,bEZ;n I ain I b}.
138
1_
Ax=
Pentru
orice x
0 1-x
,0
M,(R)
~}
se
~i fie G = {A, I
considerii
X E
R \
matricea
g} }. sa
se
1-x 0
x
arate ca G este grup in raport cu inmultirea matricelor.
35. Fie r E R, r > 0 ~i A,= {z E C II z I= r}.
I) Sa se determine valorile lui r pentru care A, este parte stabila a lui C
in raport cu inmultirea numerelor complexe ~i in acest caz sa se arate ca
A, este grup in raport cu inmultirea.
II) Fie M o submultime a lui C stabila Ia adunarea ~i inmultirea numerelor complexe, care include peA 1. Sa se arate ca {a + bi a, b Z} M.
36. Fie multimea
100
001
001
010
100
00 1 '
0 10 ,
100 '
00 1 ,
0 10
010
100
010
100
001
Sa se arate ca G impreuna cu inmultirea matricelor este un grup izomorf cu grupul cu grupul cu s3 al permutarilor de 3 elemente.
38. Fie matricea :
0 0 0 0 1
1 0
A= 0
1 0
0
0
1 0
139
1 0
... ,
An, .....
astfel x
*y=
= {COS
--
impar. Sa se arate ca (R, *) este un grup. Mai mult daca (R, +) este
grupul aditi v al numerelor reale, sa se arate ca functia
f:
Va
40. a) Fie G 1
= {(~
i,
G,
G~ ~
={
:J. G~ ~ :).
3
4),
(1
2
3
_4)}
G ~ 4 3 l2 1 4 3
M
l
= -A
+-2 B
3t
t
'
R* se considera matricea
2 -1 -I
unde A
-1
-1
-1
-1
1 1 1
~i
1 1 1
1 1 1
Sa se arate ca:
I) G = {M1 I t E R*} este grup in raport cu inmultirea matricelor;
II) Grupul G este izomorf cu grupul multiplicativ R* al numerelor reale.
42. Fie G un grup finit cu un numar impar de elemente. Sa se arate
2
ca ecuatia x = a, a E G, are solutie unica in G.
43. Sa se determine toate omomorfismele de grup de Ia grupul aditiv
(Q, +) Ia grupul S n al permutarilor de n elemente.
140
= {x
E R
I f(x) = 1 } ~
c* I lzl = 1}.
c) lmf= {z E
50. Fie G multimea tuturor irurilor x = (xtt x 2 , x 3 , .... ), unde X; E R.
Definim pe G operatia *, astfel:
Daca x = (xt. x 2 , x 3 , .... ) i x = (yh y 2 , y 3 ~ .... ) E G, atunci
x
* Y =(xi + Yh x2 + Y2. X3 + Y3
.... )
141
S6. Fie zm
zn
B = { a I a E Zn, ma = 0 }. Sa se arate ca :
a) dacaf E A, atunci f( 1 ) E B;
b) functia q>: A -+ B, q>(j) =f( 1 ), este bijectiva;
c) Sa se a fie, cate omomorfisme de gmpuri de Ia Zm Ia Z" exista.
~i
'{
A n c S11 multimea
...
sn
58. Fie Gun grup cu legea notata multiplicativ si H c G o submultime finita nevida a sa astfel incat, oricare ar fix, y E H sa a vern xy E H.
Sa se arate ca H este un subgrup al lui G.
59. Fie H un subgrup al grupului G i a E G un element oarecare. Sa
1
1
se arate ca multimea aHa- = {aha- I h E H} este un subgrup allui G.
60. Fie G un grup ~i H, K doua subgrupuri ale sale. Atunci H u K
este subgrup <:::::> H C K sau K C H.
61. Fie (G, ) un grup. Sa se arate ca multimea
Z(G) = {a E G I ax= xa, oricare ar fix E G}
este un subgrup al lui G. (Z(G) se nume~te centrul grupului G.)
62. Fie (G, ) un grup i x, y E G. Daca xy E Z(G), atunci xy = yx.
63. Fie Sn grupul tuturor permutarilor de gradul n. Dadi n > 3. sa se
arate ca Z(Sn) = {e} (e fiind permutarea identica).
1\
1\
1\
1\
1\
143
={0,
a-
Fie
grupurile . aditive
Zm
Zn
E Z m , v E Z Tl }. Definim pe Z m
( x,
oricare ar fi
(X,
x Z n operatia
definita prin:
..
~) + ( x', ~) = ( x + x', y~ y) ,
Y)' (x''
;) E zm X
z. sa se arate di (Zm
z. +)
este un grup comutativ. Mai mult, daca m ~i n sunt prime intrc ele, atunci acest grup este izomorf cu grupul aditiv zmn'
78. Fie G un grup fin it de ordin p, .unde p este un numar prim. Sa se
arate ca G este izomorf cu grupul aditi v Z p .
79. Fie G un grup finit nu neaparat comutati v ~i x, y E G. Sa se arate ca ord (xy) = ord (vx).
80. i) Fie multimea G = { e, a, b, c}, inzestrata cu o lege de compozitie, definita prin urmatorul tabel
144
e
a
e
e
a
a
a
e
c
b
b
c
c
c b
e a
c c b a e
S~ s.e arate di (G, ) este un grup comutativ (numit grupullui Klein).
ii) Sa se arate ca orice grup cu 4 elemente este izomorf fie cu grupul
aditi v Z 4 , fie cu grupullui Klein.
bl b
(0)
~i R* = R \
~i
Capitolul XX
INELE SI
... CORPURI
1. Pe multimea Z X Z = ( (x, y) I x, y E Z} definim doua legi de
compozitie, prin:
(x, y) + (x', y') = (x + x', y + y'),
(x, y) (x', y') = (xx', ,_xy' + x'y),
oricare ar fi (x, y), (x', y') .E Z X Z.
Sa se arate di in acest mod Z X Z devine un inel comutativ i unitar.
2. Fie inelul (Z,, +, ) al claselor de resturi modulo n. Sa se deteonine multimea:
~
"
N= {X
1\
"
"
"
Fie. de asemenea, I = { x
1\
1\
"
E Z 11 , exista
k E N, astfel incat
"
=x
}~ Sa se arate ca N n I = { 0 }.
3. Fie M o multime nevida i P(M) = (X I X c M}, multi mea submultimilor sale. Pe multimea P(M) definim doua legi de compozitie in
felul urmator:
xk
+ B = ( A n [B) u (B n CA ),
A B=AnB
oricare ar fi A, B E P(M). Sa se arate ca (P(M), +, ) este un inel comut.ativ i unitar. Mai mult. oricare ar fi A E P(M), avem A + A = 0
145
(elementul neutru Ia adunare) ~i A = A. Sa se studieze cazurile particulare in care M este formata din 1, 2, respecti v 3 elemente.
4. Fie A un inel necomutativ unitar ~i a E A un element astfel incat
exista a' E A cu a'a = 1 ~i a'a -:~; 1. Fie, de asemenea M = {b E A I ba =
= 1} ~i b0 EM. Sa se arate ca functiaf: M- M, definita prinf(b) :- ab+
+ b0 - 1 este injectiva, dar nu este surjectiva. in particular, sa se deduca
di M este infinita.
~if,
g: Q
A, doua omog
)
)
E Z,
"
0 O,aEC,
b) multi mea I
= {(: :) Im, n
Z} impreunii cu adunarea i
~i
fie adunarea
~i
inmultirea pe
Sa se arate ca:
a) Dacii
X=
x) =(;, Y);
147
b) Functia <p :
este un
1\
1\
"*
l\
a)
1\
l\
"
3x + 2 y = 1,
,.
,. _
,.
4x +3y = 2;
1\
7 X +3y = 2,
b)
1\
1\
1\
4x+6y =3;
1\
= 0 2,
unde 0 2 este
unitate.
~i
I m, n
N, cp(m + ni .['i) = m + 2n
z; z'
2
.
E Z[i .['i ] ~
c) Daca z, z' E Z[i J2], z' 0. exista q,_ r E Z[i .['i] astfel incat z =
= z'q + r, unde cp(r) < cp(z');
d)cp(z)= 1 ~ zesteinversabil ~ z E {-1, 1}.
<;
I m, n
149 .
b) <p(zz')
Z[
.J2 ];
I a, b, cEQ}
b) multimea K
= {(;b
!) !a. Q}
b
150
"
1
"
"
2
-
2 a.
" "
0 2
"
1
"
-1
"
1
"
"
-1 E M 3. 2(Z 5 ).
"
2
Discutie dupa a. E Z 5 .
40. Sa se determine a. E Z 3 astfel indit matricea
1\
1\
1\
1\
a.
a,.
1\
G=
E z3
Sa se arate ca G impreuna cu inmultirea matricelor este un grup necomutativ. Cate elemente are acest grup?
42. Sa se rezol ve sistemele de ecuatii :
1\
1\
1\
2x+ y+z = 4,
x+ y+z
1\
a)
1\
x + y- z = 0,
1\
1\
b)
1\
1\
~i
1\
2 X + 3 y + Z = 1,
1\
1\
4 X + 2 y + 2 Z = 3;
cu coeficienti in Z 5 .
43. Sa se rezolve
= 1,
-x- y+3z
1\
= 1,
4 .
151
cu coeficienti in Z 5.
44. Sa se rezolve sistemul
A
A.
2x+3y+3z=2
A
A.
6x+4y+2z
"
""
"
=6
A.
3x+2y+4z = 3
in inelul z12'
45. Sa se deduca in corpul Z P (p 2, numar prim) formula de rezolvare a ecuatiei de gradul al doilea
ax 2 +bx+c= 0 (a, b, c E Z,
a*O).
p
46. Fie polinoamele:
3
3
a) X +X+ 1 E Z 2 [X];
b) _x4 + X + 1 E Z2[X];
'
c) X+ 1 E Z 3 [X]~
c) _x4- 1 E Z 7 [X].
Sa se decida daca polinoamele date sunt sau nu reductibile, iar in acest caz afirmati v sa se descompuna in factori primi.
47. Sa se detemine a astfel indit polinomul
2X
+ (a+
,..
a) Sa se determine elementele X
zn pentru care X
= 1;
A
( 2)t
= :La;X; din A[X] este inversabil in A[X] daca ~i numai daca a 0 este
i=O
152
n
'
.,
n 11-l
(q - 1) (q - q) (q - q-) .... (q - q ) elemente;
c).GLiZ2 ) este izomorf cu grupul S3 al permutarilor de 3 elemente.
11
....
xcr<"> = 0.
Capitolul XXI
PROBLEME PENTRU CONCURSURILE DE MATEMATICA
.-
n~O
153
II
154
S=
I 4. Sa se calculeze
S=f[Jkl
k=1
~x+a..Jx +b +..Jx = c
sa aiba 0 infinitate de solutii.
18. Sa se determine numerele reale a. b astfel incat ecuatia
V{ax + b) + V(ax - b)
2
+ Va 2 x 2 - b 2
Vb
=~
....
X3
(x + !!._J,
1
X1
!(x +!!:._J,
2
x2
(a> o)
~n = !(xn-1
+ _!!_J,
2
xn-1
l ~
X1 =
( Xn
:.J.
1
-(a, +a2 ++an)
.... an ) n
155
ao,
al,
.... ,
+ ....... +
<--+
"
~2n+1' In progrestc
2n'
<
a2n-J 0 2n 0 o 0 2n
23. Fie functiaf: N - N avand proprietatile urmatoare:
a)/(2) = 2; b)f(mn) =f(m)f(n), oiicare m, n EN~ c)f(m) > f(n), daca m >
> n. Sa se arate caf = 1w
24. Fie M o multime cu n elemente. Consideram ecuatiil~:
X1 u X2 u .... u xk = M,
X1 n X2 n .... n Xk= 0,
unde k > 1 este un numar natural, iar Xl' X2, .... , Xk sunt submultimi ale
lui M.
Sa se demonstreze, p~n inductie,~ ca numarul solutiilor (X1, X2 , .... ,
ala2
a3a4
Xk) ale problemei ( 1), respecti v aie ecuatiei (2), este egal cu (2t - 1)"
2 n divide pe
2n-2
2 n-1
c2n. - c2n-l
27. Sa se decida care dintre numerele 5../6 si 6../5 este mai mare .
28. Sa se arate ca primele 100 de cifre dupa virguHi ale numarului
(.J26 + 5
01
LLc; =n2"-
m=Ok=O
'
. ,
x 9 astfel incat
= 1968 3 .
n+l
<
157
L(-1)m(cr)m(cr) .
4174
1599
1716
1352
1704
b n -1 =e.
1
60. Fie G un grup i a, b E G astfel incat am = e, aba = bk, unde
158
111 +-
=e .
I I
'ta
Ea
o
-+
'tn,
oricare
ar fi
-
R, ca =a-
X.
n E Z.
Sa se arate di
= lR, Ea
o 'tb
= 't_b
c , oricare ar fi a, b E R.
a
=t=
K oricare ar fi i = 1, 3. Sa se arate ca
UK;
=t=
K.
i=l
159
K o aplicatie
-b
-d
-c
-b
-d
-c
160
Partea a 11-a
Capi tolul II
MULTIMI
'
g};
{1J' '1}
2 ; f) {1}; g) 0; h)
o{- ~};
m) 0; n) {0,3}; p)
161
20. x
= 3 + ~6
n +1
can< 5. Obtinem A= {1, 5}. ~1. {-14, -5, -2, -1, 0, 1, 4, 13}. 22.
y= 2-x ~i obtinem ecuatia lxl -212- x-1 = -t A= {(5, -3); (1, 1)}.
23. Fie d = (a, b); a= da'; b =db', unde a' ~i b' sunt numere prime intre
ele~ ab = tfa'b' = 144a'b' => a'b' = 15 =>a'= 1, b' = 15; a'= 3, b' = 5; a'= 5,
b' = 3; a'= 15, b' = 1. Deci A ={(12, 180), (30, 60), (60, 36), (180, 12)}.
24. Scriem (3y - (x + 1))(3y + (x + 1)) = 32. Rezulta ca 3y - (x + 1) poate
lua valorile 1, 2, 4. Deci 3y + (x + 1) ia valorile 32, i6, 8. Multimea cau2
tata este: {(6, 3), (1, 2)}. 25. Este intervalul (1, 2). 26. Scriem (x- y) +
2
2
+ 2y = 8. Obtinem ca y = 4 => y = +2. Multimea cautata este {(-2, -2),
y = 660- -
0 < k < 660. Deci multil!lea data are 661 elemente. 29. 3y = 1980- 4x =>
X
=> y = 660 - 4- => x = 3k => y "= 660 - 4k: Cum y > 0 => 0 < 4k < 660 =>
=> 0 < k < 165. Deci multimea data are 166 elemente. 30. { (0, 1976 ),
2
(494, 494), 1976, 0)}. 31. Daca xi, x2 sunt radacinile ecuatiei x - 3x + m =
= 0 =>xi+ x2 = 3. Cum A U B =-{-1, 1, 2. 4}, avem singurele posibilitati
x 1 = -1. x2 = 4 sau x 1 = 1, x2 = 2. Deci m = -4 sau m = 2 . .Rezulta n = -3,
p = 2 sau n = -3 ~i p = -4. 32. a = -1 ~i a = -
1
4
. Pentru a = -1 avem
. .
= a +a + m =>a 2 +a ( 1 - x ) + m- x = 0 . Curn a E R , atunc1. d"Iscnmi'a +1
2
nantul acestei ecuatii trebuie sa fie ~ 0. Deci ~ = x + 2x + 1 - 4m > 0.
DiscuJie: Daca m < 0 atunci ~ > 0 oricare ar fi x. Deci Am = R, 'tim < 0.
Daca m
= 0 atunc1 ~
162
(a
u ( -1 + 2.[,;, +
(-oo,
-1-2.[,;)
.d"'
. "'
d .
. ue
. uch b'l"'
nevt a, extsta f ractta
1a x
p ashe
I"
"
=q
tncat:
(qPJ + b( qPJ +
A
+ 13. 36. x-4x + m-'"' = 0 are detemunantul
u.
= 16-4m2 ~ x 2 - mx + 1 =
1
2
= 0 are discriminantul 6 2 = m - 4~ 6 1 > 0 <=> 6 2 < 0 ~i in acest caz intersectia este vida~ deci 6 1 = 6 2 = 0, m = +2~ ~i in acest caz intersectia
este vida. 37. in primul caz se arata ca A = {1, a. b}. In al doilea caz se
arata ca prima ecuatie are o radacina dubla ~i cea de a doua are doua radacini reale de forme diferite de radacina primei ecuatii. 38. Se folose~te
discriminantul celor doua ecuatii. 39. Pentru m = 2, A are un singur element. 40. Daca m -:1:- 1, 2, A are 3 elemnte; daca m = 1, 2, A are 2 elemente. 41. Cele doua ecuatii au discriminantul strict pozitiv ~i nu au nici
o radacina comuna. 42. Daca -1 este radacina, avem m = -3~ dadi 1 este
1
radacina, a vern m = --. 43. 44. 45. 46. Se studiaza semnul radacinilor.
3
2
2
47. N otam A = {x E R I x + 2ax + b = (t} ~i B = {x E R Ix + 2bx + a =
2
= 0}. Se studiaza cazurile: 1) A= 0, adica a < b~ atunci A - B = 0~ 2)
A are un singur element x 1; atunci este necesar ~i suficient ca x 1 e B. Se
obtin pentru (a, b) solutiile (0, 0); ( l, l); (-
~,
Capitolul III
FUNCTII
1. Sunt 6 functi injective. 2. Sunt 9 functii. 3. Sunt 12 functii. 4. Se
163
inlocuie~te
~i
x cu 1 - x
~i f(2x)
~i
~i
~i
x =n
se obtine o contra-
tii:
4f(x)+3f(-x)
{ 3f(x)+4f(-x) =
+ b, b
f(x)
={
g(x)=
= c!xl
clxl
. Se obtine
f(x)
+ b). 14.
' {X + 1, X > 1
2X - 1, X > 2
{3X - 1, X > 2
; g(x) =
.. 15. f(x) =
;
X + 1, X < 2
X + 3, X < 2
-X + 3, X < 1
X-1, X> 2
{ -X+ 3,
X<2
(gof)(x)=
{X, X> 1
2- X,
<1
(fog)(x)=
x, x > 2
{n, n par
.
; (go f)(x)
. 16. (f o g)(x) =
{ 4 - x. x < 2
0_, n tmpar
=n
oricare ar
-8, X< -2
fi n
N. 17. (f o g)(x)
= -3, Vx
R.
-2, X> 0
18. (fog)(x)=
2x + 5. x < -1
{ X 2 + 2x + 4, X > -1
(gof)(x)=
{2x + 4. x < 0
X2 + 4, X > 0
X+ 1
.:;, X> 4
x< 3
1
19. f- (x)=
2 ' - . 20. f- (x)= x+2
.
X - 1, X > 3
3 ' X <4
1
X+ 3, X< 1
21. f-\x)= x+7
. 22. a)fnu este injectiva deoarecef(O) =f(5);
- - , x>l
2
164
24. f(x)
=x 3(2x + 3) + 4 =>
=g(y) => x3 = /
=> x
f(O)
=~- ~)
/(1) =
1( ~) =
= 2,fnu este injectiva. 26. A vern cafm.n este injectiva dadi m > 0 ~in> O;fm.n
este swjecti va daca m < 0 ~i n > 0; fm.n este bijecti va pentru m = 0 si ~ > 0.
27. Dadi il scriem pea in baza 10 atunci b este ultima cifra; II) daca a=
= 0 atunci luam n 0 = 1; a= 1 luam n 0 =1; a= 2 luam n 0 = 4; a= 3, n 0 =
-- 4 a -- 4 ' n 0-- 2, a -- 5' n 0-- 1' a -- 6 ' n 0 = 1, a = 7 ' n 0 = 4, a = 8 n 0 = 4'
a = 9, no = 2. 28. Presupunem ca f '# 1A => (3) a E A. f(a) = b cu a '# b.
Fie c e A, c .r/. (a, b}. Consideram func{ia g : A ~A. g(a) =a, g(b) = c,
g(c) = b ~i g(x) = x, '\lx r1. {a. b, c}~ (g o .f)(a) = c ~i if o g)(a) = b rezulta g of~f og. 29. a)f([-1, 1]) = [-1, 3],/([ -2, 0]) = [-3, 1],/([-2, 1]) =
=(-3,3],./{[1,2])=(3,5). b) f(x)=
-x+3, x <2
{ X -1,
X>
;/([1,3])=/([1,2] U
U (2, 3]) =/((1, 2]) U/([2, 3]) = [1, 2);/((-1, 3]) = [1, 4);/((1, +OO]) =
1l2x,
~i
Fief.(A) =J.(A') unde A', A" e P(A). Avem.f(A) =f(A'). Fie x e A'=>
=> f(x) = f(A 1 => f(x) = f(A ') => (::1) y e A" astfel inditf(x) =fly) => x =
= y => x e A'=> A' c A". Analog se arata ca A" c A ".Decif. este injectiva. ~ie.f(x) =/(y), x, yeA. Daca A'= {x}, A"= {y} => J.(A) =J.(A').
Deci A = A, => X = y => f injecti va. b) ~i c) se demonstreaza analog.
I
33. a) f(x)
={
2X
-1,
>0
; b)
f(x)
{-X+ 1, XE [ 0,
1]
+oo)
35. Functia h : Q --). Q, definita prin: h(x) = x daca x e Q \ Z; h(O) = 0
1
daca x e N; h( x) = x daca x e z \ N ~i x par; h( x) = x - daca x e z \ N
-2x+1,
<0
X-1,
e(-oo, 0)u(1,
~i
Capitolul IV
NUMERE REALE
(Structura algebrica i de ordine a multimii numerelor reale)
( a2
a1 at+ az
~
+ +
an
(at +az)(~I +az +aJ) ... (at +a2+ ... +an-I)(ai +a2+ ... +an)
- a2 +a3+ ... +an
- at(ai +a2+ ... +an).
2
](c-
[ c - (a- b)
(a+ b)]+abc
=--------=;......___ _ _ _ _ _ . I) Dadi c = -(a + b). numaratorul se reabc.
.
2
2
duce Ia 9 abc, i deci produsul este 9. II) Daca c = (a - b} , numaratorul
se reduce Ia abc, deci produsul este 1. 10. Dadi (a + b + c) 3 = a 3 + b3 +
+ c 3 rezulta ca 3(a + b)(c + a)(b + c) = 0. Deci unul din factori este neaparat nul. Daca b + c = 0, atunci c = -b. de unde c 2"+ 1 = -b 2"+ 1. Fiecare
membru al egalitatii se reduce Ia a 211 + 1 11. II) Din a 3 + b 3 + c 3 = 3abc re-
166
zultli
0, de unde a+
b + c =0
111
- = 1 + - + -, - = - + 1 + - ~1 - = - + - + 1, de unde - + - + - = 3 +
a
a a b b
b
c
c c
abc
= b = c = -. 14.
ab
Se observa ca
a+b
<
a +b
be
brt- c
,
4
ca
... d u- le, mem b ru cu mem b ru, se ob tine
. 1nega
.
li ta. < c + a ~1. ...1nsuman
r +a
4
tea ceruta. Egalitatea are loc pentru a b = c. 15. Deoarece a + b ~ 2,
rezulta a - 1 = 1 - b. Dadi c = a - 1 = 1 - b, atunci a = 1 + c, b = 1 - c.
lnegalitatea de demonstrat devine (1 + c)4 + (1 - c) 4 > 2. 16. Din segmentele de lungime a, b, r se poate construi un triunghi ~ a + b - c > 0,
-b + c - a > 0, c + a - b > 0. A~adar trebuie demonstrat ca au loc cele trei
pentru a
b+c
<
inegalitati de mai
4
~ainte ~ a 2b 2 + b2c 2 + c2a 2 > _!_(a
+ b4 + c4 ) ~ a 4 2
.
~1
a + b + c
:t:-
o . "In conhnuare,
.
. , d.1n. ega li tatea --1 +1 +1=
se arata. , ca.
a
1
- - - - , rezulta (b + c)(c + a)(a + b)
a+b+c
= 0.
18. I)
am + bm a" + b"
<
< am+n + bm+n ~ 2( am+n + bm+n)- (am + bm )(a" + b") > 0 ~ (am- bm )(a" 2
-b") > 0. Pentru demonstrarea ultimei inegalitati se considera separat ca3
.
2) m 1. n pare; II) "1n part1cu
. 1ar a + b a + b <
zun'1 e: 1) m ~1. n 1mpare;
167
<
a-t + b4
. a2 + b2 a4 + b4
~~
<
a6 + bo
d
d
. ...
l.
b
, e un e pnn 1nmu tue mem ru
Ia.-
I=
. .
1 j=l+ 1
lstsn
ls1sn
Atunci m < !i. < M, pentru orice i(l < i < n), de unde mb. <a.< Mb., orib.
I
care ar fi i. insumam dupa i ~i gasim imediat inegalitatile cerute. 24. Rezulta din problema precedenta. 25. II) Fie sun numar real pozitiv care il
scriem ca sumas= a 1 + a 2 + ... +an; al' a 2, ... , an> 0 (1). De asemenea,
an nu sunt
( n ori)
egali intre ei, atunci produsul lor este mai mic decat al celor din descompunerea (2). Sa presupunem ca a 1 > a 2 > ... > an. Daca a 1 > !._,
n
atunci in mod necesar a n < !._. Fie diferentele a 1 - !..._ si !..._-a n si
. . sa pren
n
n
"
s
. Ill (1) pe a cu a - t ~~. pe a, cu
--an<
a 1 - -s . "I n1ocu1m
supunem cat=
1
1
n
n
~
s
pana ajungem ca toti tennenii trebuie sa fie egali cu - pentru a avea
n
produsul maxim.
= (
v-;;;;) =I_(
Va
+ ifb + ilc)( if;;- 2Vab +
2
{ (if.;- ifb)' + (ifb - if0 + ( Vc" - if.;YJ> 0. Celelalte inegalitiiti rezulta din aceasta. Egalitatea are loc pentru a
= b = c;
+(abc'+ acb' + bca) + (ab'c' + ba'c' + ca'b). Pede alta parte, (Vabc +
+Va' b'
c') =abc+ a' b' c' +3Va b c a' b' c' + Vabca'
2
2 2
b' 2
c'
Acum folo-
sim problema 26 pet II). 28. I), II). Se folosete problema 26. 29. Fie numerele a 1, a 2 , .. ,an astfel incat p = a 1a 2 . an. Din inegalitatea mediilor
a vern
+ ... + an >
nifP,
iar p
(n ori)
.
li tatea me d.n1 or. 31 . D"In 1nega
.
11tatea me,.d.n"Ior a vern a? + ai + 1 > ai,
tnega
3
1 < i < n. lnmultind membru cu membru cele n inegalitati, rezulta inega2
a; a
a1 . ... , --t+-n
a
a + 1 > 3 ,_n
a care "tnmu Itte
. membru cu membru ne dau
> 3 -,
a2
a 1 a1
a1
.
li tatea ceruta.
" 33 . In" 1nega
.
li tatea _.;_--=----~n
a]+ a2 +... +a > V
nl a a an , inio1nega
1 2
n
. .
.
. d numere Ie a , a , ... , an pnn
. -1, 1 , ... , - 1 se o btne
cutn
Inegahtatea
1
2
a1 a2
an
169
ceruta. Egalitatea are \oc pentru a 1 = a 2 = ... = a 11 34. Se folosete problema 25. 35. Observam mai intai ca daca a> b > t > 0, atunci (a+ t) 2 +
+(b- t) > a +b
2
+b ~ J+( ~ J, unde
2
;. (
s =a+ b., Fie acum (1): a 1 + a 2 + ... +an= s i (2): _:_+_:._+ ... +_:._ = s.
n n
n
(n ori)
Prin rationament analog celui de Ia problema 25, tinand seama de inegalitatea de inainte, obtinem ca suma patratelor termenilor din (1) este mai
mare decat suma patratelor termenilor din (2). 36. Se fo~osete problema
precedenta. 37. Trecand totul in membrul drept, inegalitatea devine:
L (a;b1 -a1b; Y> 0. Egalitatea are loc numai cand toate parantezele sunt
i.j
b2
bn
Val
~i
Van
Va2
Jb:.
pentru
i
40. Se ridica Ia patrat
ambii membri' i se folosete inegalitatea Cauchy-Buniakovski. 41. Se
aplidi inegalitatea ~unoscuta Ia + b I < Ia I + Ib 1. 42. Se ridica Ia patrat
ambii membri. 43. Se ridica Ia patrat ambii membri i se aplica inegalitatea Cauchy-Buniakovski. 45. Daca a, b E R se considera cazurile a > b
i a <b. 46. Se considera to~te situatiile de inegalitate care pot avea loc
intre a, b, c. 48. Discriminantul ecuatiei este -(a- b) 2 - (b- c) 2 - (c- a) 2 <
< 0, iar egalitatea are loc daca i numai daca a = b = c. 49. Daca a < b,
atunci a < a+ b < b < ~ a 2 + b2 . Daca a
2
= b :::::> a = b = a+ b < ~ a 2 + b 2 .
2
2,
E [-
~, ~
IV) x
E(
-oo_' -
~)u ( ~,
170
VII) x
R \ (2}; IX) x
(-co, 0]; X) x
e(- ~, +co}
plu di
if
if
Q, adicli
V3
Deci mb > (mb] > ma. Notam k = (mb] i deci mb > k > ma. Daca
k > 0 , atunci b > !__ > a . Analog. daca k < 0 . Daca k = 0, 0 e (a, b) .
m
Fie acum, r e(a, b) n.Q I s e(a, r) f l Q, de unde (r, s) c (a, b) cu
171
p.[i
-:t:
0. m
-:t:
p['i
~~
m.fi
0 avem
2q
~Q.
. P'
Fte -
~Q.
Deoarece r e Q, r +
+ p.{i E(r, s) \ Q, i mai mult, r + p['i E(a, b)\ Q. 61. Conform pro2q
2q
.J;; E Q ;
atunci
(.J;;r eQ ;.contradictie. 65. I) Fie k =a +b, a eQ, b ~Q. Presupunem prin absurd k Q . Atunci b = k - a Q ' contradictie~ mFie p = _!_ .
a.
a=
Q ; atunci a. = -
Q , COntradictie. 66.
Observam ca a -b =(a+ b)- 2b; a +2b =(a +b) +b. 67. I) Conform
problemei 63, din
problemei 63, din
de
< -0,399; e) 3,316 < .Jil < 3,317; f) -3,317 < -.Jil <
,
7
7
<'-3,316; g) 0,583 < - < 0,539; h) -0,539 < - - < -0,538; i) 1,181 <
13
'13
172
13
.
13
< - < 1,182 J) -1.182 < - - < -1,181. 72. a) x + y = 5,622 ... ; b)
11
11
x + y = -0,298 .... 73. a) xy = 1,509... ; b) xy = 6,866 .... 74. a) 4,1815... ;
b) 4,0599 ... ; c) 2,1642 ... ; d) 2,9027 ... ; e) 0,4096 ... ; f) 0,5098 ... ; g)
5,3823 .... 75. a) 2,449 ... ; b) -3,872... ; c) 1,984 ... ; d) -1,490... ; e)
-5,916 ... ; f) -2,732... ; g) 1,740.... 76. Mai intai se aduc numerel~ Ia o
forma mai simpHi. Daca notam cu a, b, c, d, respectiv, cele patru numere
de Ia a), b), c), d), atunci: a) -5,1082 s; a< -5,1081; b) -2,0000 < b <
< -1,9999; c) 2,7534 < c < 2,7535; d) -0,0939 < d < -0,0938. 78. Ecu~
atia data se mai scrie 999(x + y) = 272xy. Se arata ca ecuatia nu are solutii intregi, dar are o infinitate de solutii rationale. 79. a) Inecuatia este
echi valenta cu
cu b =
lbl < jb + nl = b + n ;
a + n0
b)
n + no
-1 < E <::::>
Ia - bl
Ib + no I
<lb +no I< lbl +l11ol => n > Ia :bl_lbl. Putem lua
0
80. k
n0
< 8 <::::>
Ia - bl <
f:
=[Ia: bl_lbl]+ 1.
= x- Fc ; deci
a+ b + 2.J;;b = x
Daca x( x + c -a
-b) =0 ,
~ eQ.
=0 ,
= 0 . in
acest
../a,
atunci
+c -
a- b
..Jb E Q . Generalizare. Daca al' a2' ... ' an' Ft+...+;;;: E Q ' atunci
J2 EN
of-
173
~i
Ft.
{Ji ; ={-I .
y
<
+ 1 i
E Z . Se obtine
3
3
3
3
echivalentacu
a. > E , deci a.
E(
E(
-oo, ~ a. -
;)
a,-~ a.
>
~,
oricare ar fi
v ( ~ a. + ; , + oo) . Din
=>
1 E (-
k = n =>
oo, ~ a. -
;) .
Din lai+t -a; I< c rezultii di toti a;, 1 < i < n , se gasesc intr-unul singur
din cele doua
intervale~
..
deci sn < 0. Fie k astfel incat sk > 0. sk+ 1 < 0 (daca una dintre sume
este nula, problema este rezolvata). Dar lsk -sk+ 11 <2lakl Din 0 E(sk,sk+t)
rezulta di una din cele doua sume sk, sk+t are modulul < lakl < maxlakl
t$k:Sn
86. Ridicand Ia patrat ambii membrii ai primei egalitati, obtinem
.Jb = x + y + 2.[;;, a, b, x, y E Q
a+ ,
De aici rezulta a= x + y, b
= 4xy,
. 0 . Pen-
se numete formula
2
2
radicalilor compui. 87. Putem presupune a > 0 ; deci c < 0 . A vern
a
b
c a+b+c
.
0=
+
+- <
, dec1 a + b + c > 0 . Dar a + b + c +
m+2 m+1 m
m+l
c
m+l
m+l
1
+-=a+b+
c=a+ba-b=
a>O.
m
m
m+2
m+2
174
A vern
) (a + b +c) {am + bm + bm + cm + 2m + c}
J( 1 =
=
(
2
m+1
(m+1)
m )
= (a+b+c)(-am-bm-an-c) =
,
(m+1)
-m (a+b+c)(a+b+c+_::_) <O
2
(m+1)
m
88. Dadi a< b,!x- al +lx- bl = -a+b, pentru a < x < b, . Deci functia
2x -a - b, pentru x > b.
= (lx- a 1 1+lx- ani} +(lx- a 2 1+ lx- an-tl)+ ... +(lx- aiel+ lx- ale-tl). Pentru_
cazul n = 2 , se gasete in final di functia ii atinge valoarea minima:
-a 1 - a 2 -
Pentru
... -ale
n=2k+1,
scnem
89. a)
1
n+1
1
1
1
1
1
+ ... + - > - + - + ... +-=-;
n+2
2n 2n 2n
2n 2
1
( n ori)
1 1 ) ( 1)]
1
1
1 [( 1 1 ) (
1
n + n + 1 +. + 2n -:- 2 -;; + 2n ~ n + 1 + 2n - 1 + .+ 2n + n
=~[ ::2+ 2n2 :(n-1) +...+ ::2 ]< ~[::2 + ::2 +...+ ::2 ]=
1
3
3 3
3 1
. .
= - (n + 1)- = - + - < - +- . De atci, rezulta 1negalitatea d1n dreapta
2
2n 4 4n 4 n
1
1
1
1
relatiei de Ia pet. a); b) A vern evident - - +
< - - + - - = _!_. A poi,
3n 3n + 1 2n 2n n
w
1
1
1
(1
1) 11
1 1 2n
n + 1 + n + 2 +. + 3n - 1 + 3n + 3n + 1 < -;; + ;; +. +-;;- + -;; = -;- = 2
( 2n ori)
175
1
1
1
+
+..;.+
=
n+1 n+2
3n + 1 2
.!_[( n +1 1 + 3n1+ 1) +
+C:2 +
1[
=2
+n~.)]=
4n + 2
4n + 2
4n + 2
]
2
2
2
(2n+1) -n 2 + (2n+1) -(n-1) + ... + (2n+1r -n 2 >
i_ [
>
;J
1
1
+C:3 + 3n -)+... +Cn +t
4n + 2
4n + 2
4n + 2 ] _
.!_ (_,
) 4n + 2 _
90. Daca q
=0
sau
J; E Q
-l.
absurd ca
2
2 = p 3 + 3q 2 pr + .J";
~i a vern Sa~- b1
* (o, o)
= a 1 , b = b1 + 4
a vern b1 I a 1 =
3 2
Deci multimea {a a= n 2 + Sm2n, m, n
5n -m
poate fi data daca scriem relatia 5a 2
= b +4
a
, u, u
= ~- {x} . de
x3
a1
*0 .
Z, ( m, n) = 1} . Alta solutie
3a + 16 = b 2 sub forma Sa -
b-4
= 0 < 2;
pen-
tru -1 < x < 0, x 3 - x < 1 ~i pentru 0 < x < 1, x 3 - x < 1 . Deci trebuie ca
1 < x < 2 ~i prin urmare [ x]
176
x 3 - 1 = 3 , deci
3
3,-;
1
1
1
1
+... +
x =4deundex=v4.93.Avems=+.,>
+
2
2
11
1000* 10 . 11
.
10
-1
+ 11 12 + + 1ooo 1 oo 1 >
10
1001
1
999=(
s<
910
1011
+ ... +
<
< 0,112- 0,001 = 0,111 . Deci 0,099 < s < 0,111 . 94. Dadi a < 1 , atunci
I
.J;; < 1- (
1 ) 100
10
..J;;
nu sunt
a< 1-2(
1)
10
deci a < 1 - (
100
1)
+
10
~)
200
Dar, 1-2
1)
10
IOO
l )
10
200
< 1-
N2
1+~
.
.
2 . Facand diferenta. N 2
(cx..2-~2)+cx.~(~-~)
=(
N1 -
+cif;i = 0 . Separam a
gasim
pI c
~i ddic~
+ex.
1+cx.+cx. 2
~~
) (
"') -
1+cx.+cx. 2 1+~+~-
.
~
b) Se demonstreaza analog.
l.{P
~~
., ) (
) > 0 => N 2 > N 1 .
1+cx.+cx.* 1+P+~2
egalitatea .cu
lO
~ ~
1+~+~
1)
100
z.
Fie a+ bl.{P +
Atunci x+y=[x]+[y]+{x}+{y}~
0<
~i
~i
= r +{x} < n .
~ , atunci [ x + ~] =[x)
unde '1
~ < 1 ~i [ ~] =q =[ [~)
= q + ~, [ [x)] = q
J.
Daca x -
-[x) > ~, atunci [x + ~] =[x) +1, [2x) =2[x) +1 deci [2x)- [x) =2[x) +
+1-[x)=[x)+l=[x+ ~l
<X< m +
l: 1.
d) Fie
~i presupunem ell
m=[x)
m+
~<
~ ]+...+
+[ x + n-1-1]
n
+[ x + n-1]
n +... +[/x + n-1]
n
=(n -1)m +1(m +1) = nm +
+l =n( m +
J=[nx);
98. b) n
1
sunt in perioada. 99. - + - - n
n+l
1
n+2
n 2 +4n + 2
- (
)(
) . Se observa ca
nn+l n+2
numitorul fractiei este multiplu de 3, pe cand numaratorul nu este multipin de 3. Numitorul fractiei, adusa Ia forma ireductibila, are factorii 2 ~i
3, de unde rezulta ca fractia se reprezinta printr-o fractie periodica mixta. 100. Observam mai intai di este suficient sa aratam pentru. m = 1. a)
. 1_ (
)
. " 1 _ a 1a 2 ... aP
Fte --0, a 1a 2... aP , adtca - ,
n
n
lOP -1
1 2
b) Cu o perioada de o cifra sunt - , - ~i
3 3
178
(a, 9) = 1.
Dacar
- acum, perioada este be, atunci fractia este be . Ea ar putea fi1 stmp
.
I. fi
1 tca99
ta, eventual, printr-un divizor allui 99. La numitor ramane un divizor al
"
1
1
lui 99. Deci numitorul poate fi 3, 9, 11, 33, 99. Insa Ia - ~i - perioada
3
9
are o cifra. Deci raman numai fractiile de numitor 11, 33, 99, care au perioada de doua cifre, etc. c) Produsul a .doua numere cu perioada simpla
= Mn
~i
1ok' -1
= Mn' ~i
(k, k')
este eel mai m~c numar cu aceasta proprietate. 101. Confonn pro-
= 1,
blemei 99. b), fractiile cu doua cifre Ia partea periodica sunt cele de Ia
numitor 11, 33, 99. Daca Ia o astfel de fractie inmultim numitorul cu 2,
1
5 sau cu 10, obtinem fractiile
cerute
in
enunt.
102.
Petioadele
lui
~
7 si
..
.
"
au cate 6 c1rre fi1ecare. D ec1 -m
13
7
.E._=
unde
13
7
p'
= P
999 999
~~
m
13
'
P
de
999 999'
c~ resturi partiale
Ia im~
Capitolul V
FUNCTIA DE GRADUL AL DO ILEA. INECUA 'til
SISTEME DE ECUATII
2
1. a) f(x) :-"'
-3)
2
-
5; d)f(x)
(X
- 1)2 + 5; b)
(X) = - ( X- -7J
2
57 C) f (X) = -2 (X +-;
4
1
79
; 2. a)
5(x- - J +
20
80
x
3
= 2'
V( 3
X=!.,
v(!.,
4
4
2' 4-39J ; d) x = 1,
2.J; b)
8
V(l, -2); e) x
179
43
J
4 '
C)
V(0,1; 0,395); f)
x =
2).
!,
v(!,
3
3
e) y.
mm
36
3. a) y
max
= !i;
= -4. 4. a) Pentru x
5 f) y.
mm_
est~
negativli pentru x
E (
0,
(1, 0)
(1- VI, 0) 0
(1, 0)
(1+ VI, 0)
Fig. 2
Fig. 1
-x 2 +2x+l, dacax
e(1-.J2, l+.J2],
x2
r;;
(-oo, 1- "2r;;) u (1 +"2,
b) g(x) =
-
2x-l, dacax
+ oo); (fig. 2)
y
(0, 7+114) ----
y ------------
(0, 1) -----,----(2, 0)
(5, 0)
Fig. 3
180
Fig. 4
o]u[5,
+oo),
(fig. 3)
2x 2
d) k(x) =
e(
0,
~,
+ oo).
(fig. 4)
~}
e) (fig. 5);
y
_7 --
-3-2
-4
Fig. 5
Fig. 6
f(x)
(fig. 6)
o,
Fig. 8
Fig. 7
181
X,
g)f(x)=
dacax e{-oo,
...
0]v[1,
+oo),
(fig.7)
x 2 , daca x e 0, 1 ;
x, dacax e ( 0, 1),
h) f(x) =
{ x 2 , dadi x e ( -oo, 0 Ju [ 1, + oo );
(fig. 8)
x, dacax e ( -oo, 0 ],
i) f(x) = x 2 , dacax e(O, 1),
(fig. 9)
1, dadix e (1, + oo );
y
-1
Fig. 9
j) f(x)
k) f(x)
={
=
x 2 , dacax e(-oo,
Fig. 10
-l]u[l,
+oo),
o]u[2,
+oo),
(fig. 10)
(fig. 11);
I) (fig. 12);
Fig. 12
Fig. 11
182
ft-t (x) =
!2-1 (x) =
.J
{ x - 1, daca x
x, dacax
E( -oo,
.J
+ oo )~
E ( 1,
1],
{ 1+ x -1, daca x
1).
+ oo );
E ( 1,
!4-1
, dadi X
2 + .J2- x, daca x
{2 -
.Jx -
2 daca x
E [ 1,
+ 00);
E ( -oo,
2 ),
+ oo);
E [ 2.
6
= 8; a= -1, b = 10, c = -16. 16. a) m = --;b)
m=
7
7
' 12
.J3
r;::
3;
c) -4; d) 15; -3~ e) -2; f) +J; g) -2 + ...;2; h) 0; i) 12; -3; j)
;
0
-5
~m2 -
- 3); f) m
m2
(
4m 3
21n- 2
m+l )
date
SUnt
+2~m 2 +1,
J)
-~ m 2 -
(m+l)
pozitive.
de unde
a)
S=
2m - 2; d)
2m 2 + 4m + 2; g) m 5
m 3 -3m 2 - 3m
m ; i)
m+l
rx:
Jo
hi
S=Vx; +Vx;~
+1~m 2 +2.Jm
2
. Sau
5m-2
~e
x 1x 2
1 2
5m-2
l ~~. se
procedeaza" ast fieI x =y
:-...-l
uilocwe~te
_ x1 +x2 _ -m+1
m+1 _ -(m+1)5m
b) Yt + Y2 (
) ,
x 1x 2
2
5m-2
25m-2
x 1x 2
. da "
m ecuatta
til.
...
-(
Y1Y2 -
1
xt + -
x2
-1
25m 2
.4m-3
-(m+1)(5m--2)
( X2 +- = (
) ; c) Yt + Y2 =
, YtY2 =
; d)
x1
25m-2
2
4~
Yt + Y2 =
x1 x 2 +x;+x~+x 1 x2
(x 1+x2 ) . (m+ll
x 1+x2
xtx2
= 2(5m- 2), YIY2 =
xt
xtx2
x 1+x2 _ S 2 _ (m+1? .
- - - (
) , e) Yt + Y2
x2
p
25m-2
Y1 +y2
-(m+1)(m 2 -28m+13)
(5m-2)
( 32, }
-
_X~ +x~
+oo , b).-x
E R~
c)x
y 1y 2
x 1x 2
m 2 -18m+9_
,
lOm-4
(5m-2)
.21.a)xE(-oo,-l)u
( -1-Jl9J (-1+Jl9 J
-oo,
f) ( -1,
k)
XE( ~,
~}g) XE( 2, ~} h) X E
+oo}
22. a)
, +oo ; d)
_ .
1,
Y1Y2 -
~1)u(-1,
I)
m)
XE (,oo,
)u
- 2)u
xE(-oo, 5-m)u
~ )u(l, +
00 );
b)
X=
~;
C) X E
7- .[13
(. 6 ,
-,
d)
X E (- 00,
e)
-4);
X E
E(
E[
~i se obpne x
u [1, 2]) = [-1, 0]; b)f([-2, 4)] =f([-2, 1) u [1, 4) = [-1, 8]; c)f([1, 6]) =
= [-1, 24]; d)f([-10, 0]) =[0, 120]. S-a tinut cont di functia este strict
descrescatoare pe (-oo, 1) ~i strict crescatoare pe (1, +oo). 27. f([-4, 0]) =
= [3, 35]; b)f([l, 6]) =/([1, 2) u [2, 6]) = [-1, 15]; c)/([3, 5]) = [0, 8];
d)/([3, +oo) = [0, +oo); e)f((-oo, -1]) = [8, +oo); f)f((-oo, 3]) =f((-oo, 2) u
u [2, 3]) = [-1, +oo). 28. a) A= 49, y . = - 49
- ; Imf= [ - 49
- , +oo) ~b)
mrn
[!, +oo}
c) Jmf= [3,
~]
.fl3]. )
, e Im f
Im
f "'1n
fu nc{te
. d e a, Im
E ( -1-
.J2.
-1 +
185
~i
Im
=[ 3a -v):,
3~
-a + 2]
, a < -1; se pun cond"Itn.. 1e -a + 2 > -3 ~I. 3a + b < 2
3
3
3
in cazul dind a > -1 ~i se obtine a E [-1, 0]. In cazul cand 'a < -1 se pun
... 1e 3a + 6 >-3 ~I. -a+ 2 < 2 ~I. se ob.tine a E [- 4 , - 1) . 32 pIe
con d Iiii
3
3
. (y - 3)x 2 - mx + y - n = 0 ~I. se puile con d"Itia
.
y = 3x2 +2 mx + n ; se obtine
X +1
n+3-~(n-3) 2 +m 2 n+3+~(n-3) 2 +m 2
~ > O lmf=
se egax
'
2
'
2
'
leaza aceste valori cu -3, respectiv 5 ~i se obtine n
a
= -1
2
[l,+ao)- g}.34.a)a= I atunci c= !(2m +m)
~i m
= +4/3. 33.
~ib=l2m+ II;
2
2
S =-12m+ 11. P = I(2m 2 +m) => ecuatia x +12m+ 11 x +l(2m +2) =
-~)
~i (-2' -~)n(-_!_
11 ~
11
2'
+oo)
=0
2
-
_!__
m
-00
D..
+
-1
+
0
0
+
+
+
+
+
+
x 1 , x, E R, x, > 0, I x., I > I X 1 I
+
0
m = -1, xl' x., E R, x 1 < 0, x, > 0, I X 1 I = x,
- m E (-1, 0), x 1' x, E R, x 1 < 0, x, > 0, I x 1 I > x,
radacini egale ~i poziti ve
+
nu are radacini reale
+
radacini egale ~i pozitive
+
radacini reate distincte ~i poziti ve
+
3-2..fi
3+2..fi
+oo
Natura
186
~i
semnul radacinilor
b)
Yt + Y2 = m + 3
_
~i se obtine m
{ y y - 12m + 11
1 2
{x +x _=
1
36.
oo .
x 1x 2
m +1
m2
ex. 2 +ex. + 2
[-1, 5]. 37. Se obtine
<0
ex. - ex. 2
2cx. + 2
:::>ex. E (-oo, -1] u (0, 1); (-oo, 0) u
a.-ex. 2
--u (1, +oo) n (-oo, -1] u (0, 1) = (-oo, -1] deci ex. e (-oo, -1]. 38. m 1 = 3,
3
:::>ex. e (-oo, 0) u (1, +oo)
-1 <
~~
39.- (f o g}(x) =
5
-2(5x- 2)- 5, dadi - !_ < x < 1,
- 2(x
(x
(go J)(x) =
5
3x + 4) - 5, dadi x > 1;
r-2(x
+ 6x
6x) + 4,
5(x +6x)- 2,
dadi
5(-2x- 5)- 2,
(4x-2) 2 -1,
4o.
<to g)(x) =
(3x
3(x
dadi
E[-3,
+ 00)
2Y -1,
daci
XE (0, ~l
2) -1,
dac8
XE(~' +co}
-5{3x 2
JiO)
x e[-!- JiO. - 3)
dadi x e ( -oo, - 3 -
-1Y- 2,
dadi X
E(
-00, -1)
dacax e[ -1,
4 (- 5X - 1) - 2,
dadi
187
X E ( 0,
o)
+ 00]
4x
41.
(f o g)(x) =
~ , dad
2x
(go f)(x) =
:J
2, dadi x E( 0,
2
,
~ , daca
X E [: ,
dacil. x
E(
XE [
0,
~)
~ 1J .
,
Fig. 13
1
=> y < 1. Pe semidreapta AO se gasesc
m
1-y
varturile parabolelor cu ramurile in sus ~i pe semidreapta A c varfurile
2
parabolelor cu ramurile in jos. (fig. 13). 43. Se pune y min > 0, y min = - m +
2
+ 3m - 2 deci m e (1, 2). 44. a) xmin = m - 2, ymin = - m + 5m - 6 deci
2
2
parabola este y =- x + x; b) y . =- m + 5m- 1 < 0 deci m e (-oo, 2) u
v (3, +oo). 45.2 A > 0, A = 4(m~ m + 1) > 0, ('\l)m e R. 46. a) x m1n. = m 2
- 1, -ym.m. = - m + 3m - -1; parabola este y = - x + x + 1; b) Se arata di y mm.
- decat
,.. -5 pentru once
. m e R . 47 . x = 2m -1 ; y = --1 ~
este ma1- nne
4
v
2m
v
4m
42. y =
m-l
. , m > 0, m = - -
xv
=y
..:i m = _!_.
4 48. A > 0, A
v ~
= 24m - 36;
m e(
_1_,
2 + ooJ . 49.
A > 0,
m -1 O~n + 9
2
57. y.
mm
4
m+7
7
xv =
= 1 +-, Yv
y.
e
mm > -7~ m
49
= -14-m
r:-;
r:-:)
.
dec I m = + 1, m = + 7. 59. Se pun
188
y' MD N
Fi2. 1-t
conditiile a .;_ 0 y . < O m - 1 < 0
'
IDlll
'
'
Fig. 15
5)
4m +5
. - - . 60. I) y . < 0, y . = - (m +
m e ( -oo,
YmlD. = 1- m < 0, se obtine
~
4
m.m
mlD
=>mE( 2 ~,
~i
a > 0 sau
+oo} m
conditiile
~Ju( 2 ~,
+oo
<0
~i
!:,.
+:}
< 0, a < 0; me
a > 0 sau
-1-.J5 ,
2
-1 . 67. Se pun
< 0, a < 0;
mE( 1, ~} 69. Se pun conditiile A< 0, a< 0; m E(-oo, -I]. 70.fm surjectiva pentru orice me R;fm injectiva
m-
Jm
pent~
+ 4( 1 - x)
2
x-1
189
m
3m-4
doua ecuatii au aceleai solutii deci
=
'
n- 1
n- 1
= 2,
tine m
n=
-6(m-1)
se
3( 2 n - 4) '
ob-
3
n = 1. 73. Pentru a fi indeplinita conditia, ecuatiile trebuie sa aiba o
radacina comuna sau doua. Doua nu pot sa aiba deoarece coeficientii nu
sunt propoqionali. Pentru prima conditie 1n 1 = -19, m 2 = 5. 74. Ecuatiile
aU 0 radacina COffiUna; m 1 = -1, m 2 = -2~ Se Verifica Ca ~I > 0, ~ 2 > 0. 75.
~) u
{2}. 76. a< ,{5 -l, a> I. 77. Pentru > 0, fie z = x- I
2
~i obtinem o ecuatie in z, cu radacinile z1 = x1 - 1, z2 = x2 - 1. A vern: a)
"' ~~.
_ 1, x <
x1 >
_ 1 d aca
_ 1 d aca ~~ numat d aca z >
_ 0, z <
_ 0 ; b) x >
_ 1, x >
2
1
2
1
2
numai daca zl' z2 > 0. Deci problema se reduce la studiul semnelor
m
-oo, -
E(
'W
'W
E[
81. m E (-ao, 0]. 82. ~ < 0; m E (0, +ao). 83. Discriminantul ecuatiei este
pozitiv; suma ~i produsul radacinilor sunt pozitive. 84. Se arata ca ~ >0;
~ = [a
86. m
+ (b- c) ][a + (b + c)
E [ -1,
).
;.
> 0, fie
',x-1
z =- x+1
z2
= x2
1
-
x 2 +1
. A vern: a)
z1
(-1, 1)
~i z, ~
-
E( -oo,
unde -1
2
- : ] u (5, +oo).
~i
1 sunt capetele
z cu radacinile z1 =
[-1, 1) daca
~i
-}
x1 + 1
(-1, 1) daca i numai daca zl' z2 < 0. Deci problema se reduce Ia studiul semnelor ecuatiei in z. Se obtine m E [-1, +oo).
88. m
E [-
!, -
E (-
'
A> 0 vezi indica!ja de Ia ex. 87, mE (-oo, 0) u (
~,
+ oo). 90.
+ oo). 91.
~, > 0, A,>
190
~,
-e (
mE
2} 94. 8 < 0 sau x 1 < 0 < 1 < x 2 ; 0 < 1 < x 1 < x 2; x 1 < x 2 < 0 < 1;
5 < X 2 < 7;
[5; 5,4]. 96. Valorile lui m obtinute din A < 0 se reunesc cu cele
Ix I + 1 > 0 exista xi
XI<
E [
A, xi pozitiv. Fie A
-1-
:s, J
0
cum xn-I - xn-I + 1 > xn-t avem ca xn-I - xn-I + 1 = 1; deci xn-I = 0. Daca
xn-l < 0 ::::::> xn-I = _-1. Se deduce imediat ca A c {-1, 0, 1}. 100. Si~temul
are solutie unica: x = 2, y = 1. 101. a) x = 1_, y = 2; b) xi = 0, yi = 0;
5
5
11
9
2
x2 =-; Y2 =-;c) xi= 1, YI = 2; x2 =-, Y2 =-;d) xi=--,
9
27
4
8
3
13
y 1 = - - ; x 2 = 1, y 2 = -1. 102. a) x 1 = 2, yi = 1;- x 2 = -2, y 2 = -1;
3
'
-19
7
19
7
x3 = 5.J7, Y3 = 5.[7; x4 =- 5J7, Y4 =- 5J7; b) XI = 1, YI = 2; x2 =-1, y 2 = -2 etc.; c) x 1 = 3, yi
y 1 = 6; x 2
"
.. 1
= 4, x = y = z = -
= -1, y 2 = -6; e) x = V
'
3 p2
+ pq + q2
x2
= -3, y 2 = -4; d) x 1 = 1,
=V
3 p2
q
; t) x
+ pq + q2
x=
+~2 Jabc ( bbe+c); =+~2 Jabc( aac+c); z =+ !._2 Jabc( aab+b). 105.
y
191
=>a=--~
z = -;
2
1
1
= --,
x = --. 106. se
= -1.
107.
a=~;
2x + 1) + (y
2y + 1)
=0, adidi x = 1, y = 1 ~i
. . z d"10 pnma
.
sub stttute
ecu-
= + ..fi
108. Pentru a
=+
= 5,
2
ecuatiei
~i
'
'
se formeaza patru sisteme de ecuatii; se obtine: x 1 = 0, y 1 = 0;
x2
k , .= ~ .
648
648
se aplica proprietatea
de rapoarte egale
~i
648
xPk
-aPk
bP
n
'Lai
i=l
deci xk =
akb
~~af.
y > 1 ~~ se obttne x 1 =
7-/33 , y = -3+/33
2
2
1
etc. 116. x 1 = x 2
se obtin~: x 1x2
= ... =
...
xn =
2~x 1 -1 +, 2 2~x 2 - 2 2 +
. 118. Scriem
se obtine x. =
I
Q.
I
+ ( ~x
2-2
-2 2
+ ... + ( ~x.- n 2 -n 2
= J3 (2x
4
= 0. Se egaleazil fiecare
2
- 2ax +a)~ Ym
= 8.J3 . 121. Se
a
n(20- x)
4
193
~-------+------~8.
B~Q~D~----~p~----~c
Fig. 17
Fig. 18
2
:.
.
> -ah ~~. aceasta pentru y = -h (ta1erea
se ~tace Ia JU4
2
matatea inaltimii). 127. P = 2L + 21, A = Ll ~i se obtine 2P- PI + 162 =
= 0, L E R; se pune conditia ca ~~ > 0 ~i se obtine P > 36, P = 36 pentru
I = 9 ~i dreptunghiul devine patrat in acest caz. 128. Se noteaza cu x, y
minimum de zile in care se poate transporta marfa prima ma~ina,
A
.
> 0 ~~. se ob tne
respecti v
a doua ma~ina.
Se obtine
y 5
2
(cantitatea de benzina masurata). Se obtine 2400x + 15000x = k(x - 5).
Se J?Une conditia ca ~ > 0 ~i se obtine k (minim) = 720 litri pentru x =
X
= 12 .!_ zile
2
~i y =
J-24x +168x-144 . A
= 5/6
~~
1-6
="V
~.
daca X = 2. y =
i I
2
2
2
Notam: BD = x, BC = m.
A.
. .., .
x 2 + 12 x- 36 . na maxima ad1ca A=
'
194
c
I
A~y--o-----5~--Y--------s
Fig. 20
Fig. 19
maxima cand S
2 2
~x(m- x}m
AD. BC _
2-
= -m x + m x va fi maxim pentru x = -
acela~i
-2m 2
m
x = 2
BC
BD = -
1
semn. Se deduce apoi ca x = y = z, de unde x = y = z = 2
x = y = z= -
~i
Capitolul VI
PUTERI SI
... RADICALI
1
144
82
1. a) -;b) - ; c ) - ; d) -. 2. a)
2
121
3
6
+y .
1 .
c)
, d)
, e)
x- y
a- 1
x
(b- a)
+a
{b - a)
3
.
a b +y
9 .
16.
b)
xy(b- a)
ab
3. a) - , b) - , 4. 80 xyz(x +
24
9
b) primul este mai mare; c) primul este mai mare; d) sunt egale; e) primul este mai mare. 13. Daca n es~e par functia nu este injectiva ~i nici
surjectiva; daca n este impar functia este injectiva ~i surjectiva. 15. a} Ix +
195
+ 21; b) llxl- 31; c) l-2x + 3x- 11; d) llx 1- 3x + 21. 16. a) Dadi x < -2
suma este -2x; dadi x e [-2, 2] suma este 4; dadi x > 2 suma este 2x~
b) dadi x < -3 suma este -5; dadi x e [ -3, 2] suma este 2x + 1; dadi x >
18. a)
X E
E(~, 1)
(1, + 00 ); b)
~]
E( -ao,
2x +
X E (
-ao, :] ;
C) X E (
-ao, -
~} d)
(5, +OO); k) X
E ( -ao,
X E
16.
e)-~ E
R;
.J2j; i) x e [1, 2] tJ
X E
(-2, +OO);
W, !/4,
{/280 ;
if4. J3.
c) 1{[75,
21. minus; plus; minus; minus;
b)
2
2
dadi m > n , este pozitiv, iar dadi m < n , este negativ. 22. a) primul;
b) al doilea. 23. a) 6(7.Ji0- 29); b) 1. 24. a) Se
-
ksvs V ifJ2 ,
2-
iar membrul
V5 2
../4a+1 =~(4a+l)l < ~[(4a+l)+l]=2i+l.
I
.J4c + 1 < 2c + 1.
(x+1)-./x-2
(x-2).Jx+4
x+~
~ ~
28. a) (
)~
~ b) (
)J
; c)
. 29. Numaratorul
x-1 x+2
x+2 x-4
x-1
196
a)
.J3 -1 ~ f)
a)
~J
r;; 1
r;;
v L 'V 2 + -v 2 2- 'V 2 + v 2
3r;;
c) 'V L. - 1 d)
arata
b)
-23
'
23
35. V,--J-+-ifJ-3 +V3-if3 < 1,6 + 1,2 = 2,8< 2'if3. 36. Se aplica formula
radicalilor
compu~i ~i
2.
37. Se aplica for13
+ VJ +V9;
c)
d)
d) u
= 1.
iJ3 -V'i.;
' e)
1
--
1
(VJ
+J3)(3V3 +9\19 +9); g) J-ifii. h) - (V9 +9 ).
18
.
6
'
252
41. Pun em Va = u, Vb = v, 'Vc = w ~i folosim identitatea u + v + w
f)
- 3uvw
= (u
+ v + w)(u + v + w
Va +ifb +Vc-
vw - wu - uv). Obtinem
(a +b+c)-3~
Mai departe
44.
~X + 2 .JX -
197
1=
(X -
1) + 2 .J X
1+1 =
J(.fx__:l + tY
egaUi
cu
2-x
h(x)
J;(x)
h(x) J2x-1 d . .
--:--:-=
, aca
J;(x)
a)
J4x-1
I.J;-1-11;
---:;===
J4x-1
[1, +oo); b)
x=!.
expres1a este
dadi
ecuatla
x 4 - 2ax 2 - x +a 2 -a= 0, care se mat sene x 2 - x- a )(x 2 + x- a +
+ 1)
= 0.
Pentru a = 0, x
= 0.
1R
= -- +
Pentru a > 1, x
a-- 51. a)
0
16
I
~
15+4.fi
4-a
x=-;b)x=--v2+1tJ5;c)x 1 =
,x2 =1.52.x= I
25
3
2\12 ( 2 -
a)
4
pentru 0 < a < -. 53. Dadi 2a + 2b - c
0, at unci
3
2
(c-a-b) -4ab
x=
(
) , cu conditia ca 2x > a + b - c, este o solutie a
2 2a+2b-c
x = 3;
b)
x = 0;
are solutia x =
(c
c)
x = 5.
55. Pentru
1
. 56. Dadi c > 0
2a-1
+b-aY -4bc 2
E( -oo,
: ]v(
~i c 2 > I a
~,
oo). ecuatia
x=
x = c- b' = b ~ c', cu
a -a a -a
conditia ca numerele de sub radicali sa fie pozitive (adidi, a' - a, ca' -
- ab' ~i ba'- ac' sa aiba acela~i semn). Dadi b = c ~i b' = c' ecuatia este
nedeterminata. Daca a = a' ~i b :;; c sau macar b' :~= c' ecuatia es~e im2
are ca soIutle
x = 1 + a ( -a)
post'b'l"'
1 a. 59. E cuatla
2
4(a -1)
60. x =
(: r-
- - n - +- - ,
pen tru a
(1 , 2] .
daca a, b
-1
+ w3
locuie~te u, v,
w respecti v cu
problema 61 ~i se gasete x 2 =
(a +b?(a- b)
=0
27b
~i a :;; 0 ecuatia nu are solutii. iar daca a = b = 0 ecuatia este nedeterminata. 63. Dupa problema 59 orice solutie a ecuatiei date este solutie
a ecuatiei (3x +a + b + c) 3 = 27(x + a)(x + b)(x +c) sau 9[(a 2 + b 2 + c 2 )-(ab + ac + bc)]x = 27abc - (a + b + c?. 64. a) Se noteaza
3
b3
2
2
V2- x = aV1 +x = b ~i se aplidi formula a -ab+ b =a +
Se
a+b
obtine x = 1~ b) Se procedeaza analog ca Ia exercitiul precedent. Se
obtine
x
,.
= 3~
c) Se aplica exercitiul
61 si
x
,.
. se obtine
~
= -1~
d) x
= _2..
13
exercitiul 65
x- b ~ x
.J
~i
se obtine x
= -~-
Pentru ca un numar x
.J
.J
= b- x c - x si
membri ai ecuatiei
scrise ca mai inainte, x- _::__
~
?
,. sa
...a
verifice conditia x > b- x c- x , sau inca sa fie solutie a ecuatiei
.J
( x-~)
2a
.J
199
~.
2a
[ x +(2a -l)x
xi 2
= 1-22a +
+~][ x
( 1- 2a
.2
+ +( +:~)]
+(2a 1)x
)2 - -l
16
= t~i
=1; c) x
2a
. am b11..
. 69. a ) Se n.d'1ca" Ia puterea a tre1a
.
= 25~ b) x =
1~
c) x = 4; d) x = 9. 70. a) Se
se obtine ecuatia t 2
2t + 1 = 0. A vern x 1
1
"-
b) x
.w
2
= 2; c) x = 8 ~ d) x = -,
x.., = 2,
1
- -1-..{17
x 1 = 2, x 2 =
~ b) x 1 = 1, x 2 = 3; c) nu are
2
x2
0,
-2+~
x3 =
..
solutn~
lr
d) x 1 = -.y6,
= -1, x2 = 5, x, = - ~;
,
x3 =
-2-JS
; e) x
3
-1. 76. a) Din conditiile de existenta ale radacinilor rezulta di' ecuatia
Vx + .J x
1=
b) E cuatia
se
~i
sene
J3 )
3
3
, x = 4 + (1 +
;
4 - (-1 +
3
2. 78. xi = 7; x 2 = 38. 79. a) Se noteaza
se obtine ecuatia
pm~te
J3 )
= 3, x 2 =
+ 2t + 1
= 0.
(~xVa
~+x]
l+x l+a
l-x
8 --4
- 8
Rezulta x = 1~
= 0 . D aca" notam
"
"~
= t, se obtine t = + 1 +a, de unde x = -a; c) Se aduce Ia acela~i
v~
' 1-a
numitor ~i se obtine x =
a(Va +Vhf
(
}
1 _ v;; + 7Jb
7 ;
2x+l
d)
ax- 1
> 0 ~i se obtine o
suma de trei numere poziti ve care nu poate fi egala cu zero. Deci ecuatia
nu are solutii; c) Se'ridica Ia puterea a treia ambii membri ai ecuatiei ~i
200.
2n+1
1+2"
80. a) Se imparte ecuatia cu 'V x -1. Se obtine x 1 =
, x2 =
;
"
zn
-1
1- 2"
,----1
b) Se imparte ecuatia cu 1+ x 3 ~i se noteaza n
+ x = t . Se obtine
1-x+x2
f)
2
b.
..
ecuatia t - t - 1 = 0, de unde se o tin ecuatu 1e
----') =
1-.JS ; c )S...
.
e 1m parte ecuatia
.
Se 0 b!IDe
t1
l+x
1- x+x-
= t.
d) Ecuatia se scrie
cu
= 2, t 2 =
~~
1+x
1-x+x 2
ml2
cu 'V a - x
2.
~I
~I
....
se noteaza
= 1;
~( 1+ ~r 2~( 1 ~r = ~1 ( ~r ~i se imparte
deunde
1+.J5
2
t- 2 = 0,
=2;
(1+Vxf
(~oo
b)
X E
J (-1,
U
Jn(-oo
)v
-1 + Jij ;
6
201
C) X E
(-6, 0) U
(3~
4); d)x
ditii
1
Fe
= 5; b) X
de extstenta
. . , ale
.., ..l:O::cinil'or
mw:~.
-7, -6
E [
1
d) x .E [ -1, :) ; e) x E(lO, +oo]; f) Din conditiile de
rezultil.., x 1 =
+J4J5 -8)
calilor rezulta x E [3, +oo]. Prin ridicare Ia patrat se obtine 35x - 37x +
+ 21 > 0 ==:> x E R; deci x E [3, + oo]; g) Din conditiile de existenta ale
1
1
radicalilor => x E [1, + oo]. Inecuatia:
> 2 Daca
.Jx-1 +1
.Jx-1-1
atunci x
I+ I
5x + 5 < 0 => x
(l, 2) . Daca x
.J5
5-
5+ _
( 2,
2
2J2
1; II) -2 ( : ~~
J5)
5+
2
(2}. 85. a)
(2, +oo ),
. ,
ec1 x
'ifi!;
b)
.J3J[a c+alallcl-a c
lei
2
Pentru
II)
a = -,
5
=-
~7.J2 -18
se obtine -
< 0, =:>
c)
];
2bla -
25
bl
a+b-la-bl
ID
-1;
. Daca a, b <
2bla-bl
1
~
I
. 89. a) 41 < 3~72351
< 42; b) 1,5 < ...;2,5 < 1,6~
-a-b- a-bl
r;; ~ =
"5 +'\/2
202
~n-
.Jn+l'+ n
10000
+ Jl
10001
+... + .j
1000000
= 2( .J1000001 -
>(
~)
J;
+(
V(1ooooo1) V(10ooooo)
2
>
Analog, pleciind de Ia
inegalitatea ( 1 - ]
1se obtine
< [
n - 1)
3
II) Folosim inegalitatea din stanga de la punctul I) i scriem:
3
('I.Cl ~1-2)
1
1
1
V4
+~+... + \/
> v5- -v4- + \ \'6- -\'5- +... +
1000000 2
I
1
3
--
2
}
(3M 3W)
2
)
= ~ (V1000002ooooo 1 -
Vi6) > ~ .
203
intreaga a numarului este 14996. 93. ( -1, 1). 94. a) x = ~' y = ~; b)x =
.
10../3
= 4, y1 = 4 I x 2 = 5, y 2 = 4; c) x = 1, y = 1; d) x 12 = +
, Y1.2 =
3
~
=+ 3 ; x 34
=+5,y
=+4
(semnele
corespund)
x
=+10-v3,y
56
56
34
.
. '
.
. =
8./3
Capitolul VII
NUMERE COMPLEXE
1. .a)
X=
1
3
, y = ; b) X= 1, y = 1; c) X= 0, y
4
4
=0 ;
d) X= -2, J = 8;
e) xt =
J0, Yt ,= _!_;
Xz = -J0, Yz = .!_.; X3 = J7, Y3 = 3; X4 = -J7, Y4 =
2
2
= 3; f)
x 1 = a, y 1 = b; x 2 =
+ 4i; 27
32 .
--+-1'
29 29 '
3a - 4b + 2
-4a - 3b + 14 .
, y2 =
. 2. a) 3 - 4I;. 3 +
5
5
11i; 2 + 11i; b) 18- 6i, 14- 3i. 33- 11.J2i; c)
6 8 . 52
44 . 61 4 . d)
3.
5 ) 2
---I; - + - I ; -+-I~
-1 + I; 1. . a f: + f: +
5 5
145 145
13 13
.1 .J3
. n n d"
+ 1 = 0 . D aca" s 1= -1- -.JJ
I - , s 2 = - - + I - , atunct s 1 = s., = 1 aca
2
2
2
2
n = 3k; s~ = s 1 , s; = s 2 dadi n = 3k + 1; s~ = s 2 , s; = s 1 dadi n = 3k + 2
1r
(~ E
J3
J3
. J3
J3
J3
p
1 .
I ..
1 .
3 3../3 .
+I-. entru s 2 = - - - 1 - , rezu ta - - - 1 - , respecuv - - - - 1
2
2
2
6
2
2
2'
3
3
3
c) a 3 +b 3 respectiv a 2 -ab+b 2 ; d) a + b + c - 3abc. 7. Z1 + z2 .
J2 .
1
=-+-r
2
2 '
5 J2 . Z1
6 6/i . 2
2
29 7 .J2 .
zz
=
+
r
-=--+
1
z
+z
=--+1
1
2
1 2
18
18 ' z2
204
'
36
18
'
. 4
4
1 (265-892-v.L.t;
r;;2.) z 5 z-3 =- 5
z1 +z 2 = - -7 - -3.J2
- 1 ; z1 +z 2 = 2 1
2
8
8
36
'
12 6 3
3
)
. (1+.fi,.
s.
.
.
8ab(a - b )
{zECiz=a+bJ,a+b=1}.9.a)-I;b) (a 2 +b 2 )' 1;
3a - 1
.)
too
c)
(2a1 . 10. a) 2 ; b) 2, pentru n = 4k~ 0, pentru n = 4k+ 1; -2,
4a 2 +1
pentru n-:- 4k + 2; 0, pentru n = 4k + 3 (k e N); c) (1 - ir+ (1 +it; d) (2 +
+ ir+ (2- -ir. 11. a) 2; b) -1; c) -1; d) 2. 12. a) 2, pentru n = 3k; -1,
pentru n = 3k + 1; -1, pentru n = 3k + 2 (keN); b)'-3, pentru n = 3k; 0,
pentru n = 3k + 1; 0, pentru n = 3k + 2 (k e N); c) -3, pentru n = 3k; 0,
pentru n = 3k + 1; 0, pentru n = 3k + 2 (k E N). 13. Observam ca
i41+1 + i41+2 + i41+3 + i41+4 = 0 i ( -1 )41+1 i4/+1 + (-1 )4/+2 i4/+2 + (-1 )41+3 i41+3 +
+ ( -1 )41 + 4 i 41+ 4 = 0, unde I EN. Obtinem s1 = 0, pentru n = 4k; s 1 = i, pentru n = 4k + 1; s 1 = -1, pentru n = 4k + 2; s 1 = -i, pentru n = 4k + 3. De asemenea, s 2 = 0, pentru n = 4k; s 2 = -1, pentru n = 4k +1; s 2 = - i - 1,
pentru n = 4k +2; s 2 = -1, pentru n = 4k +3. 14. Dadi z = (1 + ir+ (1 - ir, atunci
17~ ~ = 6 +
JJ.
J3.
.
1
1
-3+J7 -1+./7.
+8t;b)z 1 =-+-t,z2 =---t;c)z 1 =
+
I,X =
2
2
2
2
2
4
4
-
-J-J7 1+/7.
.
9
1 .
1. 19. z1 = 21 - t; z2 = - - - 1 . 20. a) { z
4
4
10 10
2
2
2
+iy,x +(y+1/-4<0};b){z z=x+iy,x +(y-2) -9>0};c){z
=
+ iy.
(x+23)
Iz
z=
=x
+ iy. ( x +
~r + (y _ 1)
2
_
I z =x +
I z=x+
>
o i
9
I
.
+(y-1)- 4 <O};e){z z=x+ty,x +(y-1) -16>0};f)
-
+ i y. (
21. a) x 1 = 1, x2
.:zr _(12r _
1 < o}; g)
Iz
z ,.,
205
+ i y.
x2
< 0} .
= 1 + ..fii;
x3
= 1- .J?,i;
c) x 1
3
= _'}_+
J3
i
8
8'
= -J2 + i/i, x
= x 2 = -1,
x3
= __!_,
x2
3
=
-~.[j
i
3
8
8'
e)x
-..fi -i.J2, fj x 1 = 3,
=I, x =
d) x 1
= .J2 + i.fi' 2
X = .J2 -i.fi X
=
'3
x2
= -3,
x3
= 3i, x
'-3i;g) x 1=
2
2
2
2
metridi. lntr- un paralelogram suma patratelor diagonalelor este egala cu
de doua ori suma patratelor laturilor. 23. Fie z = a + bi, z' = c + di.
2
A vern I z + z'l < lzl + lz'l =>(ad- bc) > 0. Mai mult, I z + z'l < lzl +
+lz'l <=>(ad- bc) 2 = 0 <=> exista 'A, astfel incat c = 'Aa ~i d =A.b. 24. Se
2
folosesc proprietatile modulului. 25. ,a) A vern IzI = 4m + 1 E Q ; b) a =
= m2 - n 2 , b = 21?7-n, unde m, n E Z. 26. z =(a- b)k E R. 27. A= {(x, y) E
2
2
2
2
E P I x + (y- 2) - 36 = 0}. 28. B = {(x, y) E P I (x- 4) + (y + 2) - 8 = 0}.
c ~ 1(x, o);
~ y)
x,
eP
29.
(-
R 1. 30.
v = 1<x. y> E
1(
~r +
x-
4
2
2 2
are tadacini reale ~i distincte daca ~ 1 = b - 4ac > 0. Pentru 2a x + 2abx +
2
+ b - 2ac = 0 avem
34.
Jt + X
'
~2
= X (X + 1)
= - 4a
(x-
_!_2
(X+~+~ 0( X-~+~~;
~1
< 0. 33. a
J3 i)
2
(x-
i) ~
b)
= - -7 + 4"I.
6
X- 1
= (X -
1)
.[33 , 3 + .[33) .
_!_ + J3
2
3~
36
z, = -
(t + U141+1)(1 +
+/21 +"}j
Ul41+2)(t
+ Ut41+3)
206
=4k + 3, sau n = 4k + 4 (k
e N),
dev1ne x - 3xy
= 0, IY3 - 3x2yl
Iz I, IzI =
a lui
a+.Ja~o+4.
I,
2+.Ja 2 +4
2
se
Pentru
4
se o btine
cea mru m.tca
'"' va Ioare a IUI Iz I, Iz I
z =- .Ja + -a I,
2
~,....-a2_+_4- 2
J3.
J3.
+ Y2
1 = 0}. 47. a)
z=
37
33
33 '
337
a) z1.2 =
1.
8 + 19i
d)
b)
-18 + i
; d) z1 = 2, ~ = 1 + 21.
z2 = - - - I ; c) z1 =
, z2
.2 2
7
7
52. a) z1.2 = 1 +a + a(a + 1)i; b) z1.2 = 1 + ai . 53. Radacinile sunt: 0,
z1= 2 -
I,
56. a) X1 =
X2 +
.J2X + 1
; b)
y 3 = fi.i;
X4
-J2i, y 4
-fii; x 3 = -J2i,
-J2i; c) x1 = 2; y 1 = .J3i; x 2
2, y 2
207
-.J3i;
1, y =
I;
Capitolul VIII
FUNCJIA EXPONENTIALA ~ FUNCJIA LOGARITMICA
Daca a> 1, atunci aJ2-JS <a,!3-2 ; daca 0 <a< 1, atunci aJ2-JS > a./3- 2 ;
daca a.:.... 1, cele doua numere sunt egale. 2. a) x E (-oo, -2]; b) x E [-2, + oo);
c) x E R; d) Daca a > 1, atunci x E [0, +oo); daca 0 <a < 1, atunci x E
E(-oo. OL dadi a= 1, atunci x E R. 3. a) Im.f; = [1. 3]; b) Im/2 = (0; 1]; c)
Im.J; = [0, +oo); d) lmf4 = (0, 1]; e) Notam 2x = t ~i se utilizeaza variatia
2
functiei de gradul al doilea f(t) = t - 8t + 18. Obtinem lmf5 = [1, +oo);
4. a) Se considera separat cazurile: x- 3 > 0 ~i x- 3 < 0. Obtinem x E
E (1, 5); b) Se considera separat cazurile: x- 4 > 0 ~i x- 4 < 0. Se obtine
x
R; c) x
E (
~i lxl>l.SeobtinexE(l,2).6.a)xER\{O}~b)xE
..
(-.JS.JS);
c)
x E (-oo, -2) U (-' 1, 1) U (2. +oo)~ d) x E (-oo, -2) U (3, +oo); e) Daca a>
> 1, atunci x E (1, +oo); daca 0 <a< 1, atunci x E (0, 1); f) Daca b > 1.
atunci x E (1, +oo)~ daca 0 < b < 1, atunci x E (0. 1). 7. Dadi 0 <a< b <
< 1 sau 1 < b < a, => loga b < Iogb a ; daca 1 < a < b sau 0 < a < b < 1.
atunci loga b > Iogb a; daca a = b, atunci cele doua numere sunt egale.
8. a) Daca a> 1, atunci x E [1, +oo); daca 0 <a< 1, atunci x E (0, 1]; b)
Daca a > 1, atunci x E (0,
daca 0 <a < 1, atunci x E [
+oo).
v;; ];
m 2 (m+n).Jm+n
10. a) x=J
J;,
(m- n) 4 n n
4(3-a)
3+a
mediilor:
. 13. log
30
16
= 4(1
Va,
b) x=
vV(u+v)
".J
u- u- v
12.
log 6 16 =
2
ab <J;;b<a+b. 17. x E{l, 4}. 18. log 34 + log 12 2 =
1+b
2
y
(1 - m - n )( 2 + m - 2n)
( )
. 19. Sa demonstram, de exemplu, ca log 23
2m 1-n
208
Q, de unde 2m = 3n.
Cum log23 > 0, putem presupune fn, n E N \ { 0}. Dar egalitatea 2m = 3n '
m, n E N \ {0} este imposibiUi, deoarece membrul stang este un numar
par, iar membrul drept .este un numar impar. Prin rationamente analoage
se demonstreaza ca numerele log 5 10 ~i log I 5 -. - log 25 sunt irationale .
.2
> 2J2. Dar inegalitatea 3 > 2J2 este adevarata, deoarece 2J2 < 2 15
= 2 2 < 3. Deci log 23 > log 34. 26. Avem a= (bcf, b=(cay, c _ (aby,
=>
lor, a vern: log 2 3 + log 34 + log 4 5 + log 56 > 4tflog 2 3log 3 4log 4 5log 5 6 -
~ >5.
217
7
3
= 2; d) x =lg-2log-. 33. a) x 1 = -1, x, = 0; b) x = 4; c) x =-;"d)
285
- 5
..
~8
x 1 = 3, x 1 = - ; e) x = 1. 34. a) x = 0; b) x = 7; c) x 1 = 0; x 2 = 1. 35. a)
lg6
5
2lg(5 +
x 1 = 1, x 2 = 2; b) x 1 = 2; x 2 =- d) x 12 =
~
2
.
~3
209
= y ~i
se obtine ecuatia:
b) Se procedeaza ca Ia punctul a) ~i se obtine x 1 = -2 i x) = 2; c) Se procedeaza ca Ia pun~tele a) i b). Se obtine x = 3. 37. a) Impaqind ambii
membrii ai ecuatiei cu 6x, se obtine:
(!)
(!
r- +( r
~ ~
= 0. Notiim
Z <:::> a
cuatia se scrie ( xx - x )( xx - x 2 )
::, . 40. a) E3
solutiile x 1 = 1 ~i x 2
= 2;
b)
= -1, x
= 0 care are
Gr +(:r
iar pentru
X>
2, avem
<
= 1. Deci
X=
=1,
2 este
x-2
1 < (2 +a) Jx- 4 i 1 < (2- a) ~~-?x+l 2 => 2 < (2 +a) x-4 + (2 -a) ~~-?x+l 2
210
G,
1) ; b) x
are solutii; e) x
=aa~
1). 44. a) x
E ( -oo,
E {2
b)x=a 3a
= 2; b) x =..fi ; c) x = -2, x = 2; d) nu
c)x=cb;
E { 10 -
J2, 10-
102 , 10 2-J2 };
X E { 10- ,
C)
10-\ 10,
10
};
d)
=- _2_, X2 = 9; e) X 1 = 2-S,
10
I
= 1,
1
=
2
alm:n}m-n.
50~ a)
= -1,
=2
27
= 1; b)
f)
= 2- 27 , X2 = 2]. 49.
= 3-5,
= 3;
C) X
= 104 ,
1
3
-/2
-1
J2
x 2 =10;d)x 1 =1,x2 =4;e)x 1 =-,x2 =5;f)xe{ 2
,2 ,2, 2 Lg)
5
x 1 = _!_, x 2 = 9; h) x 1 = 3, x 2 =1. 51. a) Utilizand formula de schimbare a
3
I
l
tg2tg3
bazei, ecuatia devine gx + gx = 1, de unde se obtine x = 10186; b)
lg2 lg3
x = 101g 3Jg 5 ; c)
~
x =a 5
d) x 1= 4; x 2
=2 + 2
-~
4
e) x
; f) x
= 2. 52. x 1 -
32
= I, x 2 = a c. 53. a) Se observa ca x = 2 este o solutie a ecuatiei. :tviai
mult, din monotonia- functiilor fl' f 2 : [0, +oo) ~ R, f 1(x) = x + 2x + logz-X,
.f2 (x) = 7, rezulta di aceasta este unica solutie a ecuatiei; b) Se observa di
-2
= aa
.
'
b) x
c) x 1 = 3, y 1
..
i.
=- 2 ' c) x 1 = a ' 2
x = a 16 .55
x = 3 ' y = 2' b) x = 4 ' y = O'
I i x 2
= I, y 2 = 2;
d) x
211
'
= 1, y = 3;
e) x 1 = .J2, y 1 = 2 i
x2 =
1
V2
,y
sistemului; g) Trebuie ca x > Q, y > 0. Daca a < 1, b > 1, sau a > 1, b <
< 1, ecuatia a doua a sistemului nu poate fi satis:tacuta pentru nici o valoare pozitiva a lui x i y, deci in acest caz sistemul nu are solutii. Sa
presupunem ca a > 1, b > 1 (sau a <1, b < 1). Logaritmam ambii
termeni ai fiedirei ecuatii a sistemului i obtinem di, pentru a b,
1gb
=( lga) Igb-Iga
lga
i y = ( lgb) Igb-Iga
lgb
iar pentru a
= b,
sistemul
are o
lga
..Jb + 2c -
_
- 1oga
.Jb -
2c
'Y2 - 1oga
..Jb + 2c + ..Jb - 2c . 1. ) _ 2
' x1 - '
2
_
Y1 - 3
2
x 1 = 1, y 1 = 4 i x 2
= 1 i
n ) n~m
x2 = ( m
, y2
=(
n)
m
n-m
; m) x
= 2, y = 3, z = 4. 56. x = 1, y = -1
1
1
57. a) 1og 2 x + 1og 4 - = 3 :::> Jog 2x + Jog 2 f.:
devine:
X=
8/Y' x
72
x
X
A vern x 1 = -y 1 =
vY
7
=lOV 104 . ' y =V102
1
= 8, y 2 = 8; f) x
+ 16y
' c) x = y
= 2,
17. Se obtine
= 3'
sistemul
1
= 4, y - 4 ' b)
d) nu are solutii' e) x 1 = y 1 = 2
~i
~
212
loge -X
y
= log c X
Daca a
-::.
= c a(b-a)
, y
= c b- a . D acax
logcy
= b,
ecuatn
x x = y x+ y . Se de d uce
3
5
x = 4, y = 2~ k) Trebuie ca m, n > 0, m~ n ;~:. 1. Dadi m ;~:. n, atunci rezulta
a - blog m
b - a log m
.
log m X =
n 2 ' logmy =
n 2 Daca m = n 1 a ;:. b, ecu1- (lognm)
1- {lognm)
u = x log .r v
Cl
=y
log y
Cl
uv
ststemu I d evtne
=a
2m
u + v =2 P 2 + q 2 a m ;
p -q
./
... ecua{u
. . 1e 1. o b{tnem
.
( xy )lsz '+ (xz )-~~~ + (yz )13.r = a + b + c . S ca"'
n) Ad unam
2
dem din aceasta fiecare din ecuatiile sist~mului dat i obtinem sistemul
Jg.r
-a + b + c ( ) 131 a - b + c ( )Jv a + b - c L
. ...
xz
=
zy
=
.
ogarttmam
( Yz) =
2
..
2
'
2
sistem in
U { 0,
-1 +
U, V, W
~i
notand u = lgx, v
~) U
(-
- : ) u (0, + oo) .
!,
+fl. 3) ;
<a< 1, atunci x
E ( -l,
io~34); g)
X E
213
X E
c~
e) Daci 0
5 + 2.J6);
i)
X E (
k) x e
m)
0, :) U {2};j) X
, 3-J2J
( 3-./5
2
2
X E (0
J2- 1) U
( 1, +OO); D)
~)
X E ( -00,
0) U ( 0 ,
E (
(0, 1] U ( : , a\
(1,
,~ J U
0,
~) U
1
[a 2
:)
1 1 "In 1
1
Se constdera"' separat cazun1 e: a - > 1 ~~ 0 < a < .
pnmu caz
a+l
a+l
.tnega li tatea devtne
. x 2 > - 2( a + 2) 1. pentru ca sa. . fite sat1s1acuta
.~
. . pentru
a +1
2
orice x real, trebuie ca -2(a + ) < 0; s_e obtine a E (-oo, -2]. In al doilea
a+1
1
caz inegalitatea devine x 2 + 3 < a - i nu exista nici o valoare a lui a
a+1
pentru ca ea sa fie satistacuta pentru orice x real. Deci a E (-oo, -2]. 62. a e
E (
-1 , - ~) . 63. a
= 2.
~i
problema revine Ia a
n( n + 1)( 2n + 1)
a) Observam ca Lk(k + 1) = Lk + Lk =
k=l
k=1
= n(n + 1)(n + 2) . Se
k=1
n( n + 1)
2
. .
.
. .. ..
demonstreaza, apoi, pnn 1nduct1e matetl}atica ca
n(n+1)(n+2)
k=l
L k( k + 1) =
2
k +3
k=1
k=1
k=k
2
3
1
Ik(k+l)(k+2)= n(n+ )(n+ )(n+ ). Se demonstreaza apoi prin
k=l
4
inductie matematidi ca formula gasita este adevarata pentru orice n > 1.
3. Se demonstreaza prin inductie matematica. 4. a) Folosind formula
1
11
; k(k + t)(k + 2) =
rezultli
1
t k(k + 1){k 1+ 2)(k + 3) =.!.I.!.] . 5. a) Folosind
3l6 (n + 1}{n + 2)(n +3)
1
1( 1 1 )
1
ne
k=t
formula
-=
n ; b) Din formula
2n + 1
"
rezulta
k=t
; (2k-1)(2k +I)=
1
1
_
k
= _!_[1- _!_(
)]
( 2k - 1)( 2k + 1)
4
2 2k -1 2k + 1
k2
n( n + 1)
L (2k -1)(2k + 1) = 2{2n
~ c) Din formula
+ 1)
n
k=t
(3k- 2)(3k + 1)
1( 1 1 ) se obtine
.
n
1
1 d) Se ob=
3 3k - 2 3k + 1
k= 1 { 3k - 1){ 3k + 2)
3n + 1 '
n
1
1
n
1
tine
=
e) Se obtine
=
k=I {4k-3){4k+1)
4n+1'
i=k (i+n-1)(i+n}
=-
215
= (
k n +k
)" 7. a) A vern
n
2
=(n+1}!(n+1}-1~c)
d)
1
1
tlc=t(k+1)!
k
=I(_!_- . J=1
lc=t k! (k+1)!
(n+l)!'
:tk=tk!+{k+1)!+(k+2)!
k +2
:tlc=t{k+2)!
k ~1
=
4k
_~(
t"
e) L...J 4
- L...J
2
lc=t 4k + 1 k=t 2k - 2k + 1
= 1--
(n+2)t
1
) _ 2n( n + 1) .
2
'
2k + 2k + 1
2n + 2n + 1
2
~ -:------::--;::=----;::::==
. 1
_ ~(-1 _
f) L...J
- L...J
1 ) _ .Jn+1-1 11 C d'.
.
on 1ti a
lc=t (k + 1).Jk + k.Jk + 1 k=t .Jk .Jk + 1
.Jn + 1
..
de existenta a logaritmului ne da x > -4. Inegalitatea este echivalenta cu
2
2 3 n 1 < ( x + 4) care este evident satisracuta pentru x egal cu: -3, -2, -1,
0, 1: Se demonstreaza prin inductie matematica ca pentru ~ricare
2
.
Deci {x
> 2,
3x + 1 < 2log/x + 4)} =
X
= {-3, -2, -1, 0, 1 }. 12. Pentru orice n = 0, 1, inegalitatea nu este indeplinita. Pentru n = 5, 6 inegalitatea este indeplinita. Se- dcmonstreaza prin
inductie matematidi di inegalitatea este indeplinita pentru orice n > 5.
2
Deci {n EN l2n > n } = {0, 1} U {n EN I n > 5}. 16. Pentru n = l,
avem a + b >a + b, adevarata. Sa presupunem ca inegalitatea este adevarata pentru n = k ~i sa demonstram ca este adevarata pentru k + 1. lntr-adevar, 2/c-](a/c +blc)>(a+b)kne da 2/c-](ak +blc)(a+b)>(a+b)k+l.
'
<=>(ale - blr. ){a- b} > 0. Ultima inegalitate fiind evident adevarata, rezulta 2/c(ak+t +hk+ 1 )~21c-t(ak +bk)(a+b), deci 21c(ak+ 1+bk+t)>(a+b)k+t.
Demonstratia este terminata pe baza inductiei matematice. 17. a) Demon strati a se face prin inductie matematica dupa k~ b) Daca k < n,
2
1)/c+l (
1)/c( . 1) (
k k
aiunci: ( 1 + n
= 1+ n
1 +-;; < 1 +-;;+ n 2
216
J( + n1)
1
= 1+
n(k + t)- k
k+l (k+lt
k 2 +2k +1 k+l k 2
+ - - - - -2-+-3 =1 +
+
2
n~
~-~--<1+
n3
k +1
n
k=n
2
n -
i obtinem 2 =
n
1
1 +- < I+n
fl
n-
3 ~.
( 2k)~ > k! > (k)k
k+lJk+l
(k+1Jk+l
sa demonstram ca (
> (k + 1)! >
\ 2
.
' 3
I
Pentru a demonstra
-J
k+l)k+l (k\k
(
ultimele inegalitati este suficient sa verificarn ~a:
1
>
\_ 2 )
2
1(
.l)k
1(
l)k
- 1 +- > 1 >- 1 +-
k 1Jk+l (kJk
> k +I> ( ;
: , care se reduce Ia
2
3
~a 1 a 2
< a 1 : a 2 <=>
(F,-
ra;r
= 2,
'
se va obtine
devarata pentru n = k. Se demonstreaza mai intai ca inegalitatea este adevarata pentru n = 2k. Din cele de mai sus rezulta ca inegalitatea este
adevarata pentru un numar natural n =2s. s E N. Se arata. apoi. ca. . daca
inegalitatea este adevarata pentru n ~ k, atunci este adevarata pentru n =
= k - 1. Fie a 1, a 2, . , ak-l nu1nere pozitive ~i A. un numar pozitiv, deo...
fi
kl
at+a2+... +ak-t+A
camdata nede 1011. Atunc1 -va 1a 2 ak-J <
k
. Alegem A
incat
at
+n.,+... +ak-1 +A
.k
= at +a2+... +uk-t ,
k-1
- .. _
dect A
ul
+a2+... +ak-t
k-1
.
.
. ata2 ... ak-J(at +a2+... +ak-t) at +a..,+... +ak-1
A vern tnegalitatea k
.
,
<
. sau
k-1
k-l
k -1/
at + a2 +... +ak-1 p
...
~
-'Va 1a 2 at_ 1 ~
k
. 1e acum un numar oarecare 111. natu-1
ral. Daca nz = 2s, s E N, rezulta de mai inainte ca inegalitalea esie ade217
dk
cu 5 ~i sa demonstram ca
= (k
dk+l
se divide cu 5. Intr-adevar
+1)
5
-
dk+l
se divide
k) + 5(k + 2k +
dk+l
se divide cu 5.
V3 > Vn,
lsinnxl < ~lsinxl. Atunci: lsin(n + 1)xl =.lsinnx cosx + sinx cosnx I::;;
< Isin nxll cosxl + Isinxll cosnxl < n Isinxl + Isinxl = (n + 1) Isinxl.
Deci Isin(n + 1)xI < (n + 1) Isinx 1. Demon strati a este tenninaHi pe baza
inductiei matematice. 30. Trebuie sa demonstram ca orice numar natural
mai mare decat 8, se poate descompune in suma a doua numere, dintre
care un multiplu de 3 i un multiplu de 5. Demonstram prin inductie matematidi. Pentru k = 8 afirmatia este adeva~ata, deoarece 8 = 3 + 5. Fie
afirmatia adevarata pentru un numar n, adica n = 3s + 5t, s, t E N. Sunt
218
posibile doua cazuri: in primul caz t = 0; 2) t > 1. In primul ca~,' cand t,..=
= 0, trebuie ca s > 3. -Atunci n + 1 = 3s + 5t + 1 = 3(s - 3) + 5(t + 2). In
cazul al doilea n + 1 = 3s + 5t + 1 = 3(s + 2) + 5(t - 1). Deci afirmatia
este adevarata pentru n + 1. 32. Pentru n = 1 afirmatia este evident adevarata. Fie adevarata afirmatia pentru k i sa demonstram ca este adevarata pentru k + 1. Alegem unul din plane, sa zicem al (k + 1)-lea. Atunci
conform problemei precedente planul ales este impaqit de dreptele de
intersectie ale celorlalte k plane cu acesta, in 2k paqi. Conform ipotezei
inductive, cele k plane ramase impart spatiul in k(k- 1) + 2 paqi. Fiecare
parte a planului ales (al k + 1-lea) imparte una din paqile spatiului, date
de celc k plane in doua paqi. Deci se obtin k(k - 1) + 2 + 2k = (k + 1)k +
+ 2 paqi. 33. Demonstram prin inductie matematica dupa n. Pentru n =
este a devarata,
'-'
deoarece 1 + -1"2 = 2 , 1ar
o drea pta tmpar= 1, a fiumatta
'-'A
te planul in doua paqi. Fie adevarata afi~atia pentru n = k i sa o demonstram pentru n = k + 1. Alegem una din cele k + 1 drepte pe care o
vom numi a (k + 1)-a. Din ipoteza inductiva cele k drepte ramase impart
1
planul in 1 + k(k + ) paqi, a (k + 1)-a dreapta taie primele k drepte in k
2
puncte i de aceea este impaqita de aceste puncte in k .t- 1 paqi. Deoarece cele k puncte obtinute sunt diferite de punctele de intersectie ale -primelor k drepte (intre ele ), atunci fiecare din aceste paqi impart una din
1
)
pllrtile planului in douli plirti (date de cele k drepte), adicli Ia 1 k(
+ \+
.:
...o...._____:c.....o...__....:....
Sa demonstram ca ~i
pentru n = 2 este de asemenea valabila. Sa notam laturile patratelor date
ABCD ~i A 'B'C'D' cu a ~i b.
36. Pentru n
A'
DB'
D'
Sa presupunem a > b
~i
C'
= BN = CP = DQ = a+ b ~i
+(k
k+
2) =
.
k + 2) paqi. Rezulta di NJc+t
( k + 1)(k + 1)
2
-
3(k + 1) + 8
k(k
3k + 8)
Capitolul X
ELEMENTE DE COMBINATORICA
BINOMUL LUI NEWTON
1. a) n = 5; b) n = 3; c) n = 6. 2. a) n > 12 (n E N); b) 5 < n < 11 (n E N).
3. a) 5 < n < 20 (n EN); b)~ E {2, 3}. 4. 5! = 120. 5. a) 5! : 2 = 60 moduri; b) 4! = 24 moduri. 6. a) 6! - 5! = 600; b) 5! =... 120; c) 5! - 4! = 96;
4
= 96. 8.
7'
- = 360. 9.
14
Fie (i, J), i = 1, 2, ... 8; j =1, 2, ... , 8, careul care se gasete la intersectia
liniei orizontale i cu linia verticata j (pe tabla de ah). Doua turn uri care
se gasesc in ciueurile (i, J) ~i (k, I) nu se pot lua unul pe celalalt, atunci ~i
n':llllai atunci dind i '# k ~i j '#I. Se gasesc 8! = 40320 a~ezari posibile diferite ale celor 8 tumuri. 10. Se gasete mai intai ca exista k!(n - k + 1)!
permutari, in care numerele al' a 2, .. . , at ocupa k locuri Ia rand i deci numarul cerut in problema este n! - k! (n - k + 1)!.
11. ([;] -[
221
(n -1)!
nk
n!
k+l
...!...-.-___:.._=A - h)
= An- . 13. a) n = 7 b) n = 5; c) n = 8- m, m
{k-1)!
n-l' -(k-1}! ~
'
= 30dictionare. 16.
cifre sunt: ~
= 15120;
-A; = 96.
Nu-
Ai
{3, 14};
2n
n-1
b) n = 5~ c) n = 19; d) n = 4; e) n = 7; f) n = 4; g) n = 7; h) n = 5; i) n = 27.
22. a) n > 6 (n eN); b) 1 < k < 9 (k e N); c) 9 < k < 15 Jk EN); d) 4 < n <
= 756 : 25.
< 13 (n E N). 23. n E { 1' 2, 3, 4}. 24. 9 . 7 = 63;
c;. c;
3.
= 5k
- 1, y = 3k (k e N*); b) x = 3, y = 8; c) x = 5, y = 5; d)
k(k + 1)(2k- n + 1)
2( k + 1)!(n- k)!
. 31. a), b) Se folosete relax=
, y.
n!
n 2(n+1)
k -1
n( n + 1)( n - 1)
; b)
6
n k2(k -1)2 1 n 4 1 n 3 1 n 2
Sum a se scrie I
=-I k - - I k +-I k . Folosilll a poi
k=2
4
4 k=2
2 k=2
4 k=2
n(n 2 -1)
n(n + 1)(3n 1 - 3n 2 - 2n + 2)
problema 1 din cap. JX. 31. a)
; b)
6
60
33. Demonstram prin inductie dupa n. Notam Sn =1 + N1 + N 2 +... +Nn_ 1
.,
c;
222
-k
C2n
2n + 1 (
2(n+1)
) =
2n !
1 +
- -C
1 -
L2n
C 2 - 2n
2n
1 ) relatte
. pe care o
C2n+t
,..o
k+l
2n
2n
c2n-I + -C-2-n Se
.
tO1ostm
C2n+I
k
1=1
'
J";;
c)
1=1
Tg = -3432
.,~;d)
= 219648a 3b.../ab,
= -109t',24a 3bifi}.
39.
x4\t x2
a) k = 2; b) k = 3~ c) k = 16; d) k = 10; e) k = 8. 40. k = 16. 41. n = 15.
6
42. n = 20. 43. n = 6. 44. n = 15, T6 = 1001 3 . 45. n = 8, T 5 = 70(1 2 2
1
-X) . 46. X 1 =
.JIO, X 2 = 10. 47. .fn = 12; 48. n = 6, X 1 = -1, X2 = 2.
100
T7
T8
C1
~+1
T.
. T.
~> 1, pentru k < 32 ~~ ~< 1, pentru k > 33. Deci eel mai mare
Tk+l
~+1
223
este T34 ; c) k = 10. 62. Se studiaza cazurile: n par i n impar. 63. Trebuie
2 10
sa gasim un /, astfel incat suma rnmilor I tenneni ai dezvoltarii (1 + 10- )
3
sa difere de numarul (1 + 10-2) 1 cu mai putin de 10- . Pentru aceasta este
suficient ca suma termenilor dezvoltarii, incepand cu eel de rang l + 1,
adica:
- k<!l
t <10- daric~
.
Ic:a(1o- 2
k~
k~
k~
[z(cos s; + i sins;)
~i
6
".
partea
3n
reala a dezvoltarii care este tocmai I c~: -3)k este egala cu 2 6 " . 65. Se
k=O
J2
[
constdera: (1 + t) = a. ( cos
1t
1t
nn
. . nn
+ 1 stn )
. Se
J3J
1 .
( -- + 1-
(
2n . . 2n) n cos2nn . . 2nn
= COS-+ 1 SID- =
+ 1 SID-- . 67. Se consi3
3
3
3
'7)"
"
Ic;kx
k=-o
voltare sunt pozitivi. Cea mai mare valoare se poate obtine pentru x = 1,
cand a vern 2". 70. a) .Fie S" = C~ + 2C~ + 3C~ +... +nC;. Din C! =
c;-k
se obtine S" = nC~ +Jn -1)C~ + ... +c;-t. Adunand cele doua egalitati. avern 2Sn =n(C~ +C~+... +c;)=2" n, deundeSn =2"- n ~b) Se proce1
224
=0~ 0
e)Sn
Avem -Sn
=4(c~ +2C:+...+nc;)-(c~ +
c:
= c:~ 1 +
c:_l'
deci
sn = c~_ 1 + c;_1- 2(eLl + c;_1) + 3(c;_1+ c:_t )-... +( -1r-l nc:=; = ~:_1 -C~-t + c;_
+(-1f- c;~1 . Dadi n = 1, S = 0 ~i daca n > 1, Sn = 0; h)
1
1 - ..
1 ( 1
2
cn+l) 2n+1 -1
')
Sn = n + 1 C,+,1 + C,l+ 1 +... + .n+ 1 = n + 1 ; 1
.
0 b ttnem
S , - (
(k+2)(k+1) ck+2
n = ( n + 1)( n + 2) n+2 ,
ck
1
(c2 "C3
(
1)cn+2)1
.
}(
} n+2 +.... n+2 +. + n +
n+2
(
}(
}
n+1 n+2
n+1 n+2
~i b)seobtine: sn
)t );
')n+1
1
=(
)[2n+ (n+2)-2fl+ +1]= ( n+1 n+2
n+l n+2
1
)(
j) Suma devine S,
~i
deci S =
n
1
. 71. a) Suma este egala cu
n +1
r+
1 [{ 1 +.x: )n+m+l
+ (1 +x ) n+1 + ... + ( l'+x }n+m , care este egala. . cu -:;-.
.
- (1 +x
1
Rezu 1ta. . ca. . suma este ega1...a cu ck+
n+m+l
-
)n] .
1
ck+
n .
pentru k <
- n - 1 ~1 este ega-
xL -1 = 0 , a d1ca
"
f: 1
2/n . . 2/n
k
.. s
s
=cos-+1 sm-_- , 1 =1, ..... Avem ca f: 1 +f:.., +
k
k
'
+. .. +f:~
es~e
egala cu k, daca k
I s i este 0,
225
L (1+
k
1=1
..
f; I
L c,: L f;:
n
s=O
=k
/1t (
f; I
t=O
1=1
[1t)
/1t
,. ~
nl1t tsm. . nl1t) . Rezu lta. , ca. , suma
atunct
L...J (1 + E1)" = ~
L...J 2" cos n -l1t ( cos-+
1=1
1=1
k
k
k
..,
. . este egal"'a cu -L...Jcos
2" ~
n l1t
nl1t d) pte E , ,
cautata
-cos-;
1
2
k
1=1
f;
~ ( 1 + I
1
1=1
ca la
, k
k ~1
lui x" din cei doi membri ai egalitatii (1 +x)"(1 +x)" = (1 +x)
obtine ca suma cautata este
r( r =( r.
1- x 2
1 +X
2
".
Se
x" din
Se obtine ca suma
este 0, pentru n impar, iar pentru n = 2k, numar par, suma este ( -.1)kC~k ~
c) Se poate folosi fonnula C!
= _C!_ 1 + c:~1
1
(2n -1)!
d) Suma cautata este egala cu 2 2n; e) Suma este egala cu
2
0
[(n -1 )!]
Capitolul XI
PROGRESII ARITMETICE SI PROGRESII GEOMETRICE
II>
-1
-1
1, 1
.!, .!,
1
2' 3 '. 4' 5
10t
2. a) -{l)n+l.!, b) O 1
n '
' tOO' tOOOO
0
226
=_1_ +
100
10000'
l
l
1 "
1
1
, a 3 = - + - . In general a = a2 = +... +
2 +4
2
2
10
10
10
n
10
10 4
deci a 1
= 0,
1
+ 102 "
1
2n. 2(n + 1)
2. 3n-l
4n -1
=t;l0 2*; c) (2n-1)(2n+l); d) . 5" ; e) 6n-l J. a) Din
n
"
~2
a-~
c3
=a
~4
a-~
a2-
2}
a-~
=a
, c2 =a -
~3
a-~
~n+J
n+J
a-~
a3
a3-
. 3}
- a.2 -
2)
Formula pen-
.
tunc1 S2k -
Dadi n = 2k + 1, atunci
k(k+1)
k(k+l)
227
II) p par, q impar~ Ill) p impar, q par~ IV) p impar, q impar. 14. a) 2, -1,
-4, -7,-10, an= 2+(-3)(n-1) ~b) a 1 = 23, a 2 = 35, a 3 = 47, a 4 =59, a 5 =
.
1
1
= 71, an = 23 -+)2(n -1); c) a 1 = 21, a 2 = 22 a 3 = 24, a4 = 25 , a 5 =
2
"2,
3
= 27, an= 21+-(n-1); d) a 1
= 3,
a 2 = 7, a 3 = 11, a 4
= 15,
a 5 = 19,
yk
= Yk- 1 + Yk+I
2
Se obtme y1 =a.+
= (2n -1)a. + ~.
22. r
= ~,
an
= a.(2n -1).
"""'
progresie~
(a + b) +(a - b)
ca a + b =
. 26. a 1 =a- r, a 2 =a, a 3 =a + r. Se apli-.
2
ca teorema lui Pitagora ~i se obtine a = 4r. Daca a 1 = 3r, a2 = 4r, a 3 = 5r,
atunci ~ = a 2 = a 3 . 27. a) s2k = -k, iar s2k+1 = k + 1 ~ b) s2k = -2k, iar
3
4
5
S2k+ 1 = 2k + 1 . 28. Fie a 1, a 2 , a 3, ... ~irul din enunt. Atunci a 2 - a 1 = yl' a 3 "'
- a 2 = y2 , . , an - an_ 1 = Yn. 1 , unde y1, y2, y3, ... este o progresie aritmetica.
Adunand relatiile membru cu mem~ru => an= a1 +y 1 +y 2+ ... +y n-t.
.
Cum yl = 2, y2 = 3, y3 = 4, ... se 0 btine an
tatea a.
2
+d ,3 -abc
= b 2 + c 2 . 31. A vern
~+I
= 1 + n2 + n + 2 . 29 nIn egah-.
3 - - +c 3 _c_
= b- ~2
acd
abd
se deduce ca a 2 +
cf =
cum C!,
ecuatta
c;, C~
= 7.
Se obtine
. . . Ig(to-Jx)
(x-2)1g3
= 2, x 2 . 1. 32. Ecuatia din enunt are exact patru radacini <=> ecuatia y +
4
+ ay + a = 0 are doua radacini pozitive yl' y 2 cu y 1 y 2 Daca Y1 < Y2
*
-if"Y;, - ifY;, ifY;, ifY; scrise in
ordine
= 81y
sau
ifY; = 3ifY;,
adica y 2 =
'
"
5
5
5
5
5
5
"
' 5
b4 =2, hs =-; bt =--s, b2 =4, bn =--3, b4 =-2' hs = - - d)
3
3
3
3
3
3
3
1
= 10,
bl = 5, b2
b3
b5
= 80.
+298 + 299 +
+2 99 . Deci
100
99
98
2 98
2
99
2 (2 -1) 2 (2 -1)- 1(2 -1) 2(2 -1) 2 (2 -1)
s+
+
+... +
+
2-1
2-1
2-1
2-1
2-1
= (2100 -1)+(2100 -2)+(2100 -22)+ ... +(2100 -299) = 1002100-(1+2+2 2+... +2 99 )=992 100 +1. 42. Se folosete formula 1+x+x 2 +
I
+... +x
k+1
x-1
pentru x
229
33= 102-1
'
3
o(
- 1on - 1
.
1 1on - 1) n
. Obtinemo Sn - - . 45. Daca r este ratia
nori
3
27
3
progresiei aritmetice, iar q a celei geometrice, se arata ca r > 0, q > 1.
Pentru a demonstra ca an <bn observam a 1qn- 1-a1 -(n-1)r=a 1(q-1)
[ qn- 2 + qn- 3 +.. .+q + (n'
iar numarul din paranteza mare este. po-. . .,
1- -1)],
zitiv. Egalitatea tuturor termenilor celor doua progresii are loc numai in
12
5
,
-7
2
5
-3
-8
este par, atunci a 1a 2 ... an= (a 1an)(a 2 a"_ 1} .. =(a1an)2 . Daca n este impar => a1a2 ... an
=(alan) n;]
~alan =
(a 1 an)~.
2
54. b =a+ c, c 2 = ab, a= bc . Deducem cab i c trebuie
2
b+c
2
2
sa verifice relatia 2b - be= c . 55. A vern a 1 + a 2 + ... + a 2n = 5(a 2 + a4 +
=
+ ... + a 2
);
2
de unde a 1 = ;
, b1 =
.
+ 2 r = b 1q2 - 8 . Dar a 1 = b 1 I. se ob tine
a1 = r
q-1
. ~ re1atta
.
q sattstac
r
q-1
. a (= b )
= 2r2 + 8 , 1ar
1
1
q -1
, a 1 = 2r2 + 8 Dec1. r I.
q -1
= 9,
= 4a1' a = 6a1' a = 9a
6
230
= 264 -
64
1. 62. 2 - 1. 63.
a) Se efectueaza ridicarile Ia patrat ~i se insumeaza. Vom obtine:
(a2n _ 1\( a2n+2 -1)
( a2n _ 1){a2n+2 _ 1)
i)
+ 2n. ii)
J\
- 2n . 64. a) Scriem
a2n(a2 -1)
a2n(a2 -1) .
r:;Vul
r::- + r::-
+-va2
-.}an-1
"Va2 +-va3
r::- =
'Van-t +-van
a2 -aJ
1 ( ~ ~)
=-;van -vat
ra:
~b) ~( c- ) +
Vat 'Vq
m F: ra:m-
ra;
ra; 1-
.!_
+...+
.!_
1-
- c
..;q-1
Jq
+ c
Vq-1
Jq
+...+ c
Vq-1
1 + (n - 1)Jq
=
..;q-1
. 65. sl =
af
qP+1
n-1
(I+2._+... ++)
qP
1
+... ~+J deci
~iS2 =-af (qPl -1)(1+qP
q
p
S1
S2
q fiind ratia progresiei geometrice. 66. A vern ak. = Sk.- Sk-t = (2k
qP -
qP
+1
-1)a +
= ..!:_
2
, a3
231
1 +2a = 2 na '
-1' ( cno + cln+... +c*n +... +c~)
n
'
n
n
n.
n.
de unde a n
= _!_.
I
n.
sau 2n - 2 + 2an
n'.
= 2n an '
1
. => an = . n. 69 a ) A vern ak+IP a*P = (ak + r )P -a*P =
ttce
. pentru once
n!
fi. d
. .,
-_ clPrakp-1 + c2Pr 2akp-2 +... +cp-1
P r p-1 a*+ cp
.Pr p , p >
_ 1, liD un nurnar natu-
ral. Consideram
acum relatiile, pentru k = 1, 2, ... , n, adica
.
1rap- 1 +C2r 2ap- 2 +Cp- 1rp- 1a +CPrP
aP2 -aP1 =Cp
i
p 1
...
p
1
p
'
p
p_
a 3 - a2 -
cl
p-1
Pra 2
p-1
cp p
+ c2
_Pr 2a 2p-2 +... +cp-1
P -r a 2 + Pr
p
p _ cl p-1 c2 2 p-2
cp-1 p-1
cp p
an+]- an - pran + pr an +.... + p' r an+ pr .
Adunand aceste relatii, membru cu m.ernbru, obtinern relatia ceruta. b)
Pentru p = 1, relatiile ne dau a 2 - a 1 = r, a 3 ..: a 2 = r, ... , an - an-I = r, ceea
ce ne arata ca a 1, a 2, ... , an sunt in progresie aritmetica cu ratia r. 70. a)
A vern q =
1-a
deci b 1 - q, b 2 - q, ... , bn- q sunt in progresie geornetrica. Ratia acestei progresii este egala cu a. A vern bn - q =
(bk-I- q)(bk+I- q) = (bk- q)
; b) b 1 + b2 +
1-a
obttne b 1 + b 2 + ... + bn
.
nand
unde
{b
1-
q )(an -
a-1
1)
+ nq, unde q =
~
1-a
. 71.
Pu-
232
1
1
(
folosind diferentele f(n) - f(n + 1). A vern S = 1
(k-1)d a 1a 2... ak-I
-
J
untied este ratia progresiei. 73. a) Calculam qS
an+ 1an+2 ... an+k-1
. "'
S - S =q
~~ gastm q
1
1
n+ 1
n+ 1
- q + nq n+l , de un de S = nq
1
q-1
q-1
=2
(q-1) 3 .
n+ 1
q-lr
~
c* ( 2Sn+ 1 ~ n
ak+1
=-
n+; - an-k+1.
n+
an-k+ 1)
'
se
n +1
de unde rezulta relatia cautata.
2 n+1
nq
q-1
L c: ak+1 =
~s
74. Se observa ca
S1
q q Proce2
(q-1)
(2n- 1) q n+1 +q
q n+1 -q
1 -
Se calculeaza apoi,
k=O
..,
gase~te
k=O
Capitolul XII
NOTIUNI DE ARITMETICA NUMERELOR iNTREGI
1. a) 9~ b) L c) 5~ d) 8~ e) 15;f) 20; g) 735. 2. a) 40: b) 60~ c) 50; d)
2. 3. 149. 4. 126. 5. a =12. b = 48 sau a= 24, b = 36 sau a = 36. b = 24
sau a= 48, b = 12. 6. a= 6, b = 216 sau a= 24; b.= 54. 7. a= 184. b = 176
'
77
1~
77
'
= =
3
rna 4k + 3 => 7
7
3 (mod 10). Deci 3 este ultima citra. 11. n > 5 =>
=> n! 0 (mod 10) => 1! + 2! + ... + n! 1! + 2! + 3! + 4! 3 (mod 10).
Deci 3 este ultima cifra. Un patrat perfect are ultima cifra 0 sau 1 sau 4
sau 5 sau 6 sau 9. Pentru n = 4, 1! + 2! + 3! + 4! = 33 nu este patrat perfect. 12. n este de forma 7k, 7k + 1, 7k + 2, 7k + 3, 7k + 4, 7k + 5, 7k + 6
3
Se calculeaza n pentru fiecare caz in parte. 13. n = 1, restul este 2; ~n =
= 2k, restul este 2; n =2k + t. (k > 1) restul este 0. 14. a) Fie d = (5n + 3, 8n +
+ 3) => d I -8(5n + 3) + 5(8n + 5) => d I 1 => d = 1; b) d = (33n + 4,
22n + 3) => d I 3(22n + 3) - 2(33n + 4) => d = 1. 15. Se fa~e analog cu
14. 16. Fie d = (5a + 17b, 2a + 7b) ~i d' = (a, b); d I 5(2a + 7b)- 2(5a +
+ 17b) => d I b; d I 7(5a + 17b)- 17(2a + 7b), rezulta d I a => d I (1',
dar d' I d => d = d'. 17. (a+ b, a- b).= 2 daca a, b sunt prime impare;
233
m + n)!
n
1
2
1
2
=
C
+
.
24.
5
n
3n
+
6
::::::> 5
n
+
I I
m n
m.n.
2
+ 2n + 6 ::::::> 5 (n + 1)2 + 5 ::::::> 5 (n + 1) ::::::> 5 n + 1 ::::::> n = 5k - 1. 25.
3
2
n t 3n + 2n = n(n + 1)(n + 2) ::::::> 6 I n(n + 1)(n + 2). 26. n = 7k +1 sau
n = 7k + 3; 27. n = 3k + 1. 28. n = 3k ::::::> 32 "+ 1 + 2"+ 2 = 36 k+ 1 + 2Jk+ 2 =
3 + 2 2 0 (mod 7); n = 3k + 1 ::::::> 32"+ 1 + 2"+ 2 = 36k+J + 2 3k+J 27 +
+8 = 0 (mod 7), n = 3k + 2 ::::::> 32"+ 1 + 2"+ 2 = 36k+S + 2 3k+ 4 3 5 + 24 0
5
(mod 7). Pentru celalalt exercitiu se tine cont ca 2 = -1 (mod 11 ). 29.
+4
f 2+3 =2+3 =0
= 3k
+4a(-2)"
= (-2)"(3+4a) ::::::>
11
=3(-2)" +
I 4a + 3
p(p-1} .. (p-k+1}
. Cum
1 2...k
c; .36. 2
p -
2 = (1 + 1)p < 2 =
pe 3n 2
3n -
= 2'. 39. 3 nu
'
(a
'
+I=
(a + t)((a
2
'
r-
+...+1) =>
~ ..
= (n 2 + 3n
.Jn => ~ eQ
2
..
,-- r
r
=p.p2 ... P,P; pnme
I -vn =- => p 1p 2 ... p, = 2 => P;
s
s
=> P;
I s => !._
I r\f'r/\"1.
< < t =>
=6k. +
v 1
l,
1 => p
=36k2 +.
8p- - 1 = 71. 47. (0, 0); (2, 2). 48. (x - 2){y - 2) = 4 i rezulta solutiile:
(3, 6); (4, 4); (6, 3). 49. Se scrie (x2 - 1){y2 - 1) = xy + 1. Dacii x > 2 i y >
2
2
2
2
> 2 => x - 1 ~> x + 1 i y - 1 > y + 1 => (x - 1)(y - 1) > ( x + 1){y + 1) >
> xy + 1. Daca x = 2 => 3y~ - 2y - 4 = 0 => y nu este natural. Daca x = 1 =>
=> y + 1 = 0 => y = -1, nu este natural. 50. (285, 5); (180, 10), (5,15). 51.
In
c;-l)
I d. Cum d I c~
=> q
I n i
=qa.m
cu (q, m)
235
cp:- . 55. Fie N numarul format din ultimile 2 cifre ale lui
p
2999 . A vern
=N (mod 25) => 2 = 2N (mod 25). Dar 2'}JJ = 1 (mod 25) => 2 =
=1 (mod 25) => 2N =1 (mod 25) => N:: 13 (mod 25) => N = 13 + 25k.
2
999
1000
1000
Scriem 2 2" -1 -'- (22-l -1 22-l + 1). Dacli A= 22-l -1 B =22-l + 1 :::::>
=> A i B sunt prime intre ele. Se demonst~eaza afirmatia prin inductie
tinandu-se cont de consideratiile tacute. 59. Se tine cont di orice di vizor
d al lui n este de forma d = p: p~ ... P!" unde 0 < li < ki ('\f)i, 1 < i < n.
60. N = a"_ 1... a 0
= 10"- 1 => N
... , an+],
< 10 1 0 .. .1 0 =
n + 1 numere. Pen-
tru fiecare ai, exista un numar natural ai > Oastfel incat n + I < 2a.i ai <
= 2 a. ;.
-CJ.j
astfel incat
3
cu
~[~~] =[ ~ ]+
5
5
[ 4]+[
,..
a.
j
uk, unde uk
este impar (I < k < m). Fie a.ko, eel mai mare dintre toti .ak . Se arata di
ak
236
= (a. 1 +
= numarul
. nq 1 + r 1 cu 0 < r 1 < n. Daca d =(am -1, a" -1) ::::> d am- a" ::::>
=> d am-n
.a.m.d. rezulta
d I am-nq -1 ::::> d I a" -1. Scriem acum n =r1q2 + r2, 0 < r2 < r 1 La fel ca
mai sus obtinem d I (a~ -1). Aplicand algoritmul lui Euclid obtinem
dl a(m.n)
if;;+ Vb
=>
2
30
Q, rezulta a+ b + 3 v;;E('Va +
Va- ifb E Q
= 0 (mod 8).
=>
Va E Q
15
15
3
2 = 4 = (5- 1} = :M.5 -c1;5 2 + Cl155-1 =:M.5 3 + 74.
30
237
Deci 2
30
30
30
= (40 -
29
f) 30 = .J\1103
3
30
40 C~ +
2
40 Cio 2
28
30
30
Capitolul XIII
POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLEC~I
ECUATII ALGEBRICE
2
1. q = X3 - X - 4, r = 8; b) q = X + 6, r = 9X + 5X - 5; c) q = Jt +
3
2
5
3
2
+ 2X + 2X + 11, q = 2X- 8; d) q = X + X - X + 9X- 5, r = 35X - 29X + 6;
2. q = 2X3 -- X2 + 4X- 3, r = 6; b) 3Jt + 2X3 11X2 + 22X + 45, r = 93;
5
3
2
2
c) -2X + 14~- 47X + 141X - 423X + 1272, r = -3809; d) q = 2X +
27
+ 4X - 9, r =
. 3. a 0 = -1, a 1 = 1, a 2 = 2. 4. Pentru m -:1:- -1 ~i m -:1:- 2
Newton i se obtine
+ V2 + J3 = 9. 8.
= ka 0 ,
a=-~,
= f( a)
2
.
15.
Scriemf=
(X
+ 1)q + runde r =aX+~- Avemj{i) =
{ cxb+~ = f(b)
238
~ unde .fli) =
=a+
(a 1 - a 2 + a 4 - a 6 + ..... ) + i(a 1 - a 3 + a 5 - a1 + a 9
Jt-
r-[(X~ 1) r
=-(X+ 1).
- ).
+2
... +
f(-i) =
0.
aratam ca
(X
1) -
x ]2n+l + [( X 4 -
1) +
x ]2n-..5 .
-1)
-1).
r4 .a.
3 + (ex. 5
- X= [( X 2 + 1) +
rs .ex.
= x(x"" -1) =
x[(xr J
-1
se divide cu
+ 1)(XT+ 1)(X
2
3
(a. + 1) = 0 (a. este radacina a polinomului X - X +. 1 deci care veri fica
3
relatiile o.
=-1 ~i o.
2
-
-(~ X
+:X -1) + 1.
X + 1
2
trebuie caf(a.)= 0. Cum a. - a.+ 1 = 0. atunci.f(a.) =a. 2 m-am+1.
2
Daca: m = 6k ::::::> f(cx.) = cx. 12 k -a 6 k + 1 = 1 =t= 0, m 6k + 1 ::::::> .f(a.) = a. 2
- a.+ 1 = 0, m = 6k + 2 ::::::> f(a.) = -cx. - a. + 1 7: 0, m = 6k + 3 ::::::> f(a.) =
2
~
= 3 7: 0, m = 6k + 4 ::::::> .f(a.) = a. + a. + 1 7: 0, m = 6k + 5 ::::::> f(cx.) = a.- -a.+ 1 = 0. Valorile lui m cautate sunt m = 6k + 1 ~i m = 6k + 5, k E N.
31. Se procedeaza Ia fel ca Ia problema precedenta. Se gase~te m = 6k"' + 2 ~i
2
m = 6k + 4. 33. Daca a. este radacina a p~linomului X + X + 1, rezulta
.VI
. d e x1993 + x2 + 1 . C"atu 1 este x1991 a. 1993 + a.2+ 1 = 0 , d ec1. x2 + x + 1 d 1
X = 0
- x1990 + xt988 - x1987 + ... + x5 - ~ + x2 - X + 1. 36. Pentru
.
240
a, b, c E
Z,
[cn(n-1)+2(bn+a});
2
tia K 1 + K 2 - 2c
= m; K 1 -
K2
= 2n- m;
f(x)
2c ~~"K 1
K re Ia2
2
..
2 .
c) c.m.m.d.c =X + 2X + 2; d) c.m.m.d.c =X + 2X + 2; e) c.m.m.d.c =
..,
.
= 2X~ + 5x + 3. 44. Se arata di c.m.m.d.c = 1. 45. Daca f(X) este un
c.m.m.d-.c al polinoamelor X" -1 ~i Xm -1 atunci orice radacina a lui
2
'
d .
linoamelor date este Xd +ad, daca eel putin unul dintre numerele
m . n
.
,A
2
~l este par un c.m.m.d.c al polinoamelor este 1. 47. a) A - 1 = (X +
JC-
1=
241
(x
ft( X
0.
2Xcos lex+
k=I
n
.
1
3
50. a) Folosind formulele lui Viete se obtine: x 1 = 1, x 2 =-, X 3 = - , X 4
2
-
= _.!._; d) m
6
= -228, xi = -3, x 2 = 9; x 3 = 3 -
2.J5, x4 = 3 + 2.J5; e) xi =
= 7, X2 = 4, X3 = - .!._ ; g) XI = 2, X2 = -5,
3
x 3 = 3, x4 = -1; h) m = 35, xi= -1, x 2 = -2, x 3 = -3, x4 = -4; i) m = 24, xi=
= 1, x 2 = 2, x 3 = 3, X4 = 4; f)
XI
etc.
2
3
51. a) Daca xi' x 2, x 3 sunt radacinile ecuatiei x + px + q = 0, atunci
xi + pxi + q = 0 , x; + px2 + q = 0 , xi + px3 + q = 0 . Se aduna aceste
= -3q
coeficienti pentru
2
2
3
3
2
2
3
poate scrie a (-2x + x + 8x- 4) - 2ax(-2x + x + 8x- ~1) + (-2x + x +
= -2, X3 = .!._;
2
1
b)Radacina care depinde de a, x4 =a + ; se gase~te a= 0. 54. a) Pentru
2a
ca ecuatia sa aiba 0 radacina in intervalul [-1, 1] trebuie ca.f(-1) . .f(l) <
2
< 0 ~if( -1) .f(1) = -(m + 1} ; b) Folosind formulele lui Viete se obtine
m = -1, x 1 = -1, x 2 = -1, x 3 = 1; c) Relatia se mai poate scrie
22.22
22
22
x 222
x 3 + x 122
x 3 + x 122
x 2 < 6x2
1x 2x 3 , x 2x 3 + x 1x 3 +xi x 2
242
=( XzX3 + x x
1 3
+ xix2)2 -
4 < 0; m e
+2
x(=>-a2 +a-l=x,
1=1
1=1
2
X;
i=l
- '2X? +(a+ l)X- a+ b. Aplicam teorema lui Bezout i.f{-1) = -4 => -2a +
+ b = 0. Din relatiile lui Viete, Ia fel ca Ia exercitiul 51, se obtine
x~ + x; + x; = 3a - 3b de unde a - b = 3. Se obtine a = -3, b = -6. 58. Se
.
1117
,
procedeaza ca la exercitinl de mai sus i se obttne: a =14
h = 2241 . 59. Scriem ef(x) < 1 ' ex4-2xJ+2x=t <eo => x4 - 2x3 + 2x - 1 < 0;
14
2
2
(x - 1)(x - 1) < 0; X E [ -1, 1]. 61. Daca a este 0 radacina dubla, atunci
n!
.J2 , x = -1 - J2 sau x = .-1 + 2i, x = -1 - 2i, x = 1 + J2 , x = 1 - .J2. 69. Scriem a) Jt ~ 2X + X + nX + p = (X + 1)(X 2X) + (n +
.. 6
70. f(1) + f(2) + f(3) + ... + f(n) = a(l + 2 + ... + n) + b(1 + 2 + ... +
+n
2
)
.J2 + 1
= -x 1 =
- V
V..fi- 1 - V..fi + 1
V.fi+1-2 V.fi-t
x,x, =
VJ + 2J2 -
x = 2, x
1
= 2, x 3 = - _!_
2
~i m = -7. 77. Se
aplica relatiile lui Viete. 78. a = 3. 79. Se folosesc relatiile lui Viete ~i
se gasesc sistemele de solutii: (a= 1. b = -1, c = 1), (a= A., b = 0, c = 0},
A E R. 80. Avem urmatoarea teorema: orice polinomf= ao + a.x + ... +
+ a)e' de grad n > 1 cu coeficienti reali este un produs de polinoame de
gradul I sau II cu coeficienti reali, adica poate fi scris sub forma: f =
=an( X -a. 1
a.2 , .. ,
a.P
(x -a.PY'(X
2
R i b 1
+b1 +c1
t .: . (X
..
[ x2 x2 + x21x23 + x22x23 ]
+ 3 = -16;
b) Se calculeaza y 1 + y 2 + y 3 = - 1 2
2
_
( x1x 2x 3)
x 1x 22 + x 22x 32 + x 12x 32) + 3x 1x 2x 3 _
.
(
)2
- -16,
x1x2x3
x 12x 22 - x 22x 32 - x 12x 32 + ( x 1x 2 x 3 )2 -1
.
{
)2
= 0; dec1 ecuxix2x3
_ x 12 + x 22 + x 32
Y1Y2+ Y1Y3+ Y~3 -
Y1Y~3 =
x 12 + x 22 + x 32 -
")( 2
- .ofL
. b. I...
1 + 3y
b area d e vana 1 a x =
-y
~~
245
k-1
2
+ (k - 1) = 0. b) Se aplicii relatiile lui Viete ~i se obtffie ecuapa y 3 -_ 9y +
+ 18y + 24 = 0. ~) y 1 = 6- x;, y 2 = 6- x;, y 3 = 6- xi; y 1 + y 2 + y3 = 12;
3
2
2
2
2
. E __ x 1 +x2 +x 3 -x3
x 12 +x22 +x 32 -x12
90.
2
+
2
+
~
12y + 45y - 53 = 0.
x 12 +x 22 +x 32 -x 22
2
2
2
2
2
3 2
= P -1 + P -1 + P -1 = P - q
x2
x2
x2
q2
91. Deducem a
4
= 3b-2b
-
~1
- 2xi + 3xi - 4x3 + 1 = 0 ; x1 - 2xt + 3x; - 4x 4 + 1 = 0. Se impart egalitatile cu xl' x 2 , x 3 respectiv x4 ~i se aduna acestea, membru cu membru,
.
1
1
1
1
s iii i
dect: S3 -2S2 +3S1 -16+-+-+-+-=0; ; =x1 +x 2 +x3 +x4 .
x1 x2 x 3 x 4
Se fac calcule ~i se obtine
3
93. a) XI = 3.J2' x2 =- 3.J2' X)= ~'
s) = 2.
x3
=- ~ , =-: .
-~
3
d) x 1= 1 + 2i, x 2 - 1 - 2i, x 3
x4
= 10; e) x 1 =
.!. , x
.J2 + i,
x 2 = .J5 + J2, x 3
x2 =
J2- i, x
= -J5 + J2 ,
; c) x 1 = 6i, x 2 = -6i,
= 1, x 4 =
'
x 4 = -J5- J2,
1, x 4
_I_;
= 2, m = 23, n =
f) xi =
J5- J2,
2
x 5 = 56; g) xi = 1 +
x4 =
= 3 +J5,
2
246
1,
x3
{::;
= 2v,L,
d) x 1 = 3, x 2
= 1- i.J3,
= l + i.J3;
x6
X4
J3
x2
= -1,
x4
x5 =
x2 -
i.fi
2
=-
3+
x3 =
- i + i.J3
1-
X1
- 1 - i.J3 '
- 1+ i
2
{::;
= -2-v2;
x4
= -3 + 3i.J3 ,
e) x 1
= .Jm + 1 ,
7 .:...
iJSS ,
8
x5
e) x 1
X2
- -3 + i.J7
x3 -
x4 =
-1 - i.J3
3-
iJSS ;
8
. ~)
= -23 (1 + 1"V3
,
x3
x1 -
x3
x 4 = -2, x 5
x3
X3
= 1, X 4 = -1.
- -3 - i.J7 . b)
' x4 -
= 1,.
c) x 1
x2
'
= -1,.
= -1, x = -2,
2
= -.Jm + 1 ,
x2
1
x 3 = - - ; f) x 1
2
= -1,
x4
x2
97. a)
- -1
xl -
= -1,
x3
'
1 + i.J3
-7 + J./5
2
,
,
.~ ecuat1a
. y 3 - ( m- 1)y 2 +
= y 1 se ob tJne
- my + 2m - m
= 0 . 99. Se "1mparte
2
m =y
cu x 1 se noteaza"' x +-
se
X
2
102.
(;:
~r =1; ~: ~ = ~ + j ~
COS
SiD
=>
2kn . . 2kn
1
x +a +hi
kn .. kn
x+a
+cos--+ 1Sln-=> ----=cos-+1S1D- :::::> - - n
n =>
x + a - bi
n
n
-hi
2kn . . 2kn
1 - COS---1S1D-n
n
247
1m 2 COS 21m
- 1m
kn
2cos- + 2"ISID-COSx+a
x+a
n
n
n
n
. =>
=>
=>
.. kn
krt
. 2 kn
-bi
-bi
- 1m
- 2"ISID2 SID - - 2 ISID-COSn
n
n
n
x+a
k1l
2
. -b = 2ctg-;;. 103. (1- X)f= a 0 + (a 1 - a 0 )X + (a 2 - a 1)X + ... +(an-
- an-t)X"- anX"+t_ Dadi la.l > 1 => lf(a.)(1 - a.)l > anla.ln+l - la 0 + (a 1 - a0 ) +
+ ... + (an - an-1)a.nl > anla.ln+t - la.r (ao +at - ao + a2- at + ... +an - an-1) =
=an la.ln (la.l- 1) > 0. Deci f(a.) > 0, contradictie. 104. Fie f = Ia;Xi ,
. g =I bi xi ; presupunem dip I ac, p I al, ... , p I ak-1' p nu divide ak ~i p I bo,
p
I bl'
... , p
I bl-1'
i::-:o
A vern ck+l = aobk+1 + atbk+l-1 + + akbt + ak+1bl-t + + ah/Jo => P I ck+t =>
~ p nu divi.defg, contradictie. 105./= c{f)f'. g = c(g)g':f ', g' E Z[X] ~i
=>.c(f} = c(g} =_-1. Folosind problema 104 rezulta c(f'g') = 1 => c(fg) =
= c(f) -c(g). 106. Presupunem ca f = gh, g = b 0 + b.1X + ... + brXr, h =
= X!'- 1 + X!'-2 +
... +X+ 1;
f = XP - 1 . Se
+c:- 1
(X-t-l)P-1
X
= xp-t +
X -1
ct Xp- 2 +
P
I c; ;
g=
X 2"
+I
k=1
248
-t-
+h)< n avem g + h = 0. Decif= -g , contradictie deoarece coeficientul de grad maxim al lui f este 1. 114. Daca
f = (X- a)g cu a E Z ~i g E Z[XJ => f(a) = 0 =>a I c. Cum (a + b)c =
= impar => a + b = impar ~i c = impar => a = impar. bin egalitatea a 3 +
2
+ aa + ba + c = 0 => a(aa + b) par => aa+ b par => a + b = par,
1986
contradictie. 116. A vern 2(a 0 + a 2 + ... + a 1986) =f(l) + f{-1) = 3
+ 1.
(i
117. Se verifica prin calcul direct. 118. a) Se determina mai intai An;
apoi din egalitateaf-
Afn = A/
se obtine a 2
= )('
-1
~.a.m. d.
~i
inlocuie~te
se obtine a 1; a poi se
An_
X cu a 1
~i
~i
obtinem
inlocuie~te
..
in final
X cu a 3
.
i=I
1- X;
J' (1)
- -/(1)
= C!
= C!
= 0 pentru k > m
obtinemh(m) E Z
~i
decif(m) E Z.
Capitolul XIV
PERMUTARI
2. a) a
2Jc
= e, a
2k+ 1
=a; b) a
2Jc
= e, cr
4k+1
145
=( 1
2
3 4
3 4). 3. x = e
21
3 4)
100
151
651
. 5. cr - = e, cr = cr = cr; 6. a) m(cr) = 2,
2 1
l;
~(cr)
.
=
7, ~(cr) = -1;
= -1. 7. Cum
1, ~(u) = -1;
2 3 4
) i
4 1 3
1 2 3 4
J.11.i=5,j=2.12.i=5,j=6.13.m(cr)=n(n-1)si
3 1 4 2
.
2 3 4 5
cr este intotdeauna para; 14. e. a, cr , cr , cr , cr . 15. 4! (1 + 2 + 4 + 5 +
4
3
2 + 6)(10 + 10 + 10 + 10 + 1) = 4799952. 16. al 112-lea. 17. Obtinem
4
2!_ = 60 numere distincte, suma lor este ' (1 + 2 + 4 + 5 + 5)(104+ 103+
2!
2!
2
+ 10 + 10 + 1) = 2266644. 18. Fie cr E Sn pentru care Pa este maxim.
x=(
Fie i, j
-r
E {
-r
-r;r Avem
= (ij) i permutarea
-rii
Cum P-c
n(a;
k=~.
k:t:I,J
+ }
aa(kJ
.(a~' + a:(i)1 J (a~' + -a~(i)1-J atunci, din P-c ~ Pa prln simplificare se obtine
1
1
1
a~+
J
(a~
+J
<
(a;+
}
J
(a;+
J de unde obtinem
( a:(i) a:(i)
s
(a;
Qa(i)
-a;)(a:(i) -a~(i))<o
::::>
a:(i) >a~(i)
Qa(j)
::::> cr(i)
250
b)
a=(~
n-l ...
:::
~]
< aka1 =:::> a,.ai < akai =:::> j < k =:::> a1aa(J) < akaa(J.:) =:::> a1ak < aka1
=:::> j < I =:::> j < i, contradictie. Analog daca j < .; ne duce Ia o contradictie.
Deci I -:t: i ~i deci I~ { i, j, k}. Daca notam m = cr(l), ca mai sus, se arata
ca m ~ {i, j, k, I}. Continuand procedeul obtinem o infinitate de numere
{ i, j, k, I, m, ... }, contradiqie. 23. Sunt permutarile de forma: a) exista
J < i,j < i + 1 astfel incat cr(i) = i +1, cr(i + 1) = i, cr(J) =j + 2, cr(j + 1) =
= j ~i cr(k) =kin toate celelalte cazuri; b) exista un 1 < i < n astfel incat
cr(i) = i + 1, cr(i + 1) = i + 2, -cr(i + 2) = i ~i cr(k) = kin toate celelalte
cazuri; c) exista 1 < i < n astfel-incat cr(i) = i + 2, cr(i + 1) = i, cr(i + 2) =
= i + 1 ~i cr(k) =kin toate celelalte cazuri. Numarul tuturor pennutarilor
.. .
. .
(n - 2)( n + 1)
cu doua tnversturu este
. 24. Grice pennutare cr E S este
<nkaa(k) =:::> a,.ai
Capitolul XV MATRICE
3
= (- 1
_gJ ; f(A
+ B)
6 12 10 . 2. f(A) + f(B)
1. f(A) =
-2
16
11
251
-8 15
ac
0
0
An=O,daca n>3.5.
a n-1 c+ ( n-=- 1)a n-2
1
na +- n( n - 1)
2
1
n
. 7. A"= A, daca n este impar i A"=,
1 n
6. 0
0
1 0
1 e -2x
0 0
dacli
(-1)" +2"+ 1
9.
(a+b)"
( -1)"- 2"
(-1)"-2"
( -1)" + 2"+ 1
(-1)"-2"
( -1)"- 2"
(:--1)" + 2"+ 1
.10. A" -
n b +_!_n(n -1)
a (a" -1)
n
a 2
a-1
.11. IAk =
1
n
1 n
=an 0
1-(2x)"
x-..!.....-.!:......
1-2x
n
12. LAic=
k=1
lc=1
1-(2x)"
b-1
(b"-1)
1-(2x)"
x-..!.....-.!-
1-2x
1- y"
1-y
0
. 13. x = 2, y = 3, sau x =
1-(2x)"
x-~-
1-2x
1- 2x
= 2, y = -3. 14. u = .5, v = a, a E C. 15. A" = (2a)"- 1A, deci (2a)"- 1 = 1,
2
2
a= .!.(cos /ar. + isin
k = 0, 1, 2, ..... , n - 2. 16.
2
n-1
/rn) ,
n-1
252
sau A_
-
+-_!_(~2-J2
-J2+J2J sau
2- J2
~A_+~(
J2+J2
-
J2-.fiJ.,
2 + J2
.J2 + .fi .J
- 2 -.J2- J2 .J
A=+~(~2-J2 -J2+J2JsauA=+i1(~2+../2 -~2
- 2
2 ~2+J2
2.fi ~2:_.fi
J2-J2
..fiJ.
~2+.fi
18. Luam b =a+ r, c =a+ 2r~ d =a+ 3r ~i, din ipoteza, rezulta m- I=
= 2ar+ r2 , p - m = 2ar+ 3r2 , p- q = 2ar+ 5r2 ~i se observa ca 2{p- m) =
1 2 -1
1 -1 2
= m-l+p-q. 19. { (
:) Ia, b
C} .20. X
1 1 0
0 1
2 ;Y = 1
3 0
1 1 2
2 -1
3
1 .
1
1 2
0 0 0
0 0
0 0
23. Fie L 1, L2, 4, L4 liniile matricei cautate L 1 = (0, 6, 0), sau L 1 = (1, 1, 0);
L2 = (1, 0, 1) sau L2 = (0, 12, 0) sau L2 = (2, 2, 0); L 3 = (0, 0, 1) sau L3 =
2
-
~) , avem
e R, b 1:= 0, A-
= -(A
28. Fie A=
(ac db)
punem D = (
, B=
(a'c'
b'd'J . Daca D =
[A, B) = AB - BA
~i
253
+ 8) + (a8 - ~y)/2
- (a
=0
~ D
= (~y -
- a8) / 2 => [[A, B] , C] = [D , C] = [(~y- a8) / 2, C] = (~y- a8)C- (~y- a8)C = 0. 29. Notam E 1).. matricea
de otdinul n care are Ia intersectia
1
i, j = 1, 2, .. .n, rezulta
Ezt
(m
(01
a 12E 12
l)(n
1)
OJ ,
0
u~or
~i
a 21 E 21
(00
deci Tr(AB)
= ( O1 0)
o),
I)
a 22E 22 .
a 21
at2J
a 22
E 12
= (QO OlJ
A =
aitEtt
B=(b.):~~~:
atunci Tr(AB) =
E 11 , E 12 , E 21' E 22 .
~(ta,ibij)
32. 3) A_
(aii )t~i.:s:n ,
lsJsn
i Tr(BA) =
~(tba)
2 3 .~. n
= n!.
6. det A =
aES,
= LE(cr)a1G(t)a 2(j( 2)..... a 5a(s) . Fiecare tennen contine on factor care este
aESs
254
tul are o linie (coloana) nula ~i deci este nul. 10. Se obtine ecuatia (x 2
3
- 1)(4x + 4x + 5a. - 4a. 2) = 0 care are .3 radacini reale. 11. -cos 2x.
3
2
12. Se obtine ecuatia x - 4x - 2x + 5 = 0 care are o xadacina x = 1.
13. Determinan~ul din membrul stang se poate scrie ca suma a doi determinanti. 14. Avem .J1 +cos x
.J1 -sin x
= -sin x +cos~,
2
=2 cos x2 ,
pentru x e
.J1 +sin x
=.sin~+
cos x ,
2
2
treia coloana a doua, dam factor comun pe 2J2 ~ Ia coloana a doua adunam coloana intai inmultita cu (-1 ), rezulta di, coloana a doua este egala
cu coloana a treia ~i deci determinantul este nul. 15. -4(a - b) (b - c) (c - a).
16. Linia (n - 1) - a se scade din linia n - a; linia (n - 2) - a se scade din
linia (n - 1) - a; linia intai se scade din linia a doua. Se dezvolta dupa
2
linia intai. 17. Se inmulte~te coloana 2 cu 10, coloana 3 cu 10 ~.a.m.d.
coloana n cu 1on-l i se aduna toate elementele la coloana 1. 18.
Radacinile sunt x 1 = al' x 2 = a 2 , .. xn-l = an_ 1. 19. Se scade linia p din
linia p + 1, linia p - 1 din linia p ~.a.m.d., linia 1 din linia 2 ~i se
dezvolta. dupa coloana 1; se obtine un determinant de ac~ai forma cu
eel initial in care p se inlocuiete cu p - 1 (aici se folosete identitatea
20. Se aduna liniile 2, 3, ..... n Ia prima linie ~i se tine
1 = c:~~
cont ca x 1 + x 2 + .... + xn = 0. 21. Dezvoltand dupa ultima linie avem
relatia de recurenta Dn = aDn _1 - bcDn _2, n = 3, 4, ..... 22; Se p.oate folosi
rela!ia de recurenta de Ia problema precedenta. 24. a ha = b hb = c he.
25. AB = In => det(AB) = det A det B = 1 => A, B inversabile i B
inversa lui A => BA =ln. 27. Rezulta imediat din formula Binet-Cauchy.
c:. -c:_
28. Dadi A
).
c 12 ) ,
c22
. b1b2 .. bn
c21
2
2
2
b2
unde ell = al + ... +an' c22 = bl + ... + n' c12 = c21 = albl + ... + anbn.
Se aplica apoi formula Binet-Cauchy. 29. Se aplica formula Binet-
255
30.
Cauchy.
det B =
Se , pomete
L g( cr)bl<r(l)b2G(2)" ....
de
bnG(n)
a~
Ia
definitia
determinantului
L g( cr)ala(l)a2a(2) .....
anG(n)
a~
= det A
L g( cr)ala(l)a2<r(2) .....
anG(n)
= det A
a~
31. det (A + B ) = det [(A + iB) (A - iB)] = det (A + iB) ,det (A - iB) =
::::: d d > 0, unde d = det (A+ iB). 32. DSe verifidi prin calcul; II) Ak = 0 =>
=> det A= 0 =>ad- be= 0. Din egalitatea I), A2 =(a+ d)A => Ak = (a+
+ d)k-t A. Dadi A* 0 =>(a+ d)k-I = 0 =>a+ d = 0 => A2 = 0. DadLA =
2
= 0 =>A = o. 34. Dadi A (respectiv B ) este matricea patratidi de tip
(m, n) care se obtine din A (respecti v B) prin adaugarea a m - n coloane
(respectiv linii) care au toate elementele egale cu 0, avem AB = AB.
Atunci det (AB) = det (AB) = det(A) det (B)= 0. 35. Fie E = A1 u A2 u
(
u ... u A,. ~i E
= {el' e 2,
... ,
M(n, p, R),
1 daca ej E~
B = (b ..) cu 1 < i < n ~i 1 < j <: p unde bij =
..
. Se arata ca
{ 0 data e. ~ ~ ,
''
J
I
A BB ~i se aplica problemele 29 ~i 34. 36. det N = k. 37. det A = n(-1)"- 1 38. det A = 1. 39. det A = (- lf- i 2"1). 40. a) Paritatea
rezulta din faptul ca toti termenii determinantului sunt numerele 1 ~i -1
~i ei eventual se reduc doi cate doi; b) Valoarea maxima este 4, de
1 1 -1
\n -
-1
1 0
1 0
~a
toate celelalte
256
Capitolul XVII
RANGUL UNEI MATRICE. MATRICE INVERSABILE.
1. a) 3; b) 4; c) 4; d) 4. 2. a) Pentru a.= -3 sau a.= 3 rangul este 3, iar
dadi a.* -3
~i a.* 3 rangul
este 4; b) 4; c) Pentru a.=
.
_!_
= S.
?
~i ~ =
1 rangul
* ,
1 [2-t_6+4
biHi, in versa fiind - a. +8
4 - a.
rl:
i
versa este
-l
-l
-l
-l
63
4-6a.
b) Pentru a.
-6
1
8a.
* 0 matri-
2a. - 4
lCX.
-Ia.
3a.
. 7. a) Daca a.;
a. I
matricea este inversabila, inversa fiind
o\
0
a.2
; b) Daca
1
(X.n
a..I
0, pentru once
l,
257
0
0
an+l
...
1
a"
at
d) Da. Inversa este:
1
-a
a2
-a3
-a.
a2
(-1)"-lan-1
(- 1)"-2an-2
0
-0
-a
(-1)"-3an-3
(- 1)"-4an~4
1
1
2
9. A vern (I- A)(I +A+ A + ... + Ak-t) =I- Ak =I. 10. A vern I= I = (AA- Y=
l C (1 2)
0
1)
3
, B (2 -V,
3
3 2
6 2
=
1
1
Daca A este nesingulara, atunci AB = AC :::::> A- AB = A- AC => B = C.
12. Coloanele matricei AH sunt combinatii liniare de coloanele matricei
A, iar liniile matricei AB sunt combinatii liniare de liniile matricei B. In
continuare se aplica Kronecker de caracterizare a rangului unei matrici.
13. a) (2B -
J/
= 4B
4B
2
+2A+I )=..!._(A+ I).
= _!_(A
"
2
"
4
+ I.
= I.; b)
[~(A+I.)r =
"
1
En)=
n-1
1
1
1
E" + n En = In .
I" - En =
E" +
n-1
n-1
n-1
n-1
"
n
15. a) Rezulta direct din propoqionalitatea oridiror linii ale unei matrice
=I
E;
- E -
b1
b2
de rang 1. b) A
(c1
c2
258
c n)
. 16.
Fie A
= XY
ca Ia
....
11
Atunci a.
... , X
11
+ xv2 + ... +
x 1y 1
XnYn
b)
2
~
1
'
1 ) (
1 )
A = I A (I" + A) = I + A A =I .
(I" + A) ( I a.+l
a.+1
a.+1
fl
fl
fl
fl
In
a.
Y(A-tX)
a.+1
(
A- 1 x) (YA-
~+1.
1
)
A-tx
a.+1
A-t8A-1
a.+1
)I
1
g
A-1
= A-1 1
20. a) X=
1
1.
~(:3
..
=J;
b)
X=(~ ~);
0 7 .5
1 1 1J
c) X= (
; d) X=
; e) Nu are solutii; f) X= (1 1 1);
1 1 0 -1 0
0 -3 g) X= (-3 11i 3+9i -1+7i); h) Rezulta:
259
-1
-1
-1
-1
1
1
1
-1
Se obtine
"1I1
-1
-1
-1
~I
n-1
~i
final X - I n
inversa
n-1
n2
Capitolul XVIII
SISTEME DE ECUATII LINIARE
91a
-39a
1. a) x 1 = 0, x 2 = - - , x 3 =
; b) x 1 = a, x 2 = 2a, x 3 = 3a, x 4 =
19
19
= 5a. 2. a) Sistemul are solutii nenule pentru orice A E R. Dadi A :t 0 ~i
A :t -1, x =-a, y = z = 0, t =a~ a fiind un numar oarecare. Daca A= 0,
x = ~. y = -(~ + y) , z = 0, t = y; ~. y fiind numere oarecare. Daca A = -1,
x = u, y = 0, z = -(u + v), t = v, u, v fiind numere oarecare; b) Pentru 'A :t
:t 1 ~i A :t -2, sistemul are solutii nenule. Pentru A= 1. x =-(a + ~). y =
= a, z = ~~ a, ~ fiind numere oarecate. Pentru A = -2, x = y = z = y~ y
fiind un numar
oar~care;
~ . In
3
acest caz, x = 34a, y = -18a, z = 40a, t = a~ a fiind un numar oarecare.
3. a) Sistemul este incompatibil; b Sistemul este compatibil, solutiile
260
8
- a. z = - a. , unde a. E R; c) Sistemul este
8 '
2
8
compatibil nedeterminat: x 1 = -2A. y = A + 1, z = A, A fiind un numar
= Sa.
sale sunt: x
y =
x =-A+
~ + 1. y =
= A,
z= 9 -
~a.-1
Daca a.= 1,
~= ~
= A.,
~a.-1
.....
x]
= 1, p =t:-
compatibil. Daca
~~
sistemul
X2
a.
=;:.
- 2~
are
solutie
a.- p
(a.- I){ a.+ 2) .
unica;
x 1 -= --=.----=-----
a.p + p - 2
a. - p
D ..
= ~(a. _ )(a. + ) , x 3 = (a. _ )(a. + ) . aca a.=
1
1
2
2
compatibil:
xi
= 1-
a. :I= I
A
1-'
1 .
I
= , ststemu este
numar arbitrar.
...
x4
-7~
a. + 22 '
x2
=;
(a.+ 8)~
.
a. + 22 '
x3
~i a
=t:-
-22,
= (a.+ l)P .
a. + 22
= (a.+ 1 )~ . Daca a. =
~
arbitrare. Daca a.= -22 i ~ =t:- 0 sistemul este incompatibil, iar dadi ex.=
= -22 i ~ = 0 sistemul este compatibil. 6. In ambele cazuri o conditie
necesara i suficienta este ca sistemul sa fie omogen. 7. 0 conditie
necesara i suficienta_este ca sun1a coeficientilor combinatiei liniare date
261
a1
a2
a3
...
rang
a.
b.
a2
b2
=rang
a.
b.
c.
a2
b2
c2
bl
a
a2
a3
- rang
b2
b3
c.
c2
c3
bl
b2
b3
b)
an bn
an bn en
blema precedenta. 10. Cel putin doua dintre numereie a, b, c, d, e sunt
b
c
a
egaie cu -1; daca nici unul nu este egal cu -1, atunci
+ -- +
+
a+1 b+1 c+1
d + e
d+1 e+1
= 1.
11. ex. = be + cf + ad = 0.
.
I
'"* -1 +2 .J5 ststemu
4m - 3
y =
2(m 2 + m -
I .
. ...
are so utte umca
.
x =
12~
a) Daca m :;:. 1,
(4m - 3)(2m - 1)
2( m - 1)(m 2 + m - 1}
--'--~--~
1}
+5
z = 6m - 12m
2( m - 1)(m 2 + m -
::>
C>
1) '
('A/n- A)x
b) m e
= 0.
(. -1 -
.J5
1
-
JU
C>
A este radacina a
polinomuiui P(x). 14. a) 'A 1 = -ai, 'A 2 = ai. Vectorii proprii pentru 'A 1 = -ai
sunt de forma (ex.. ia.)', a.:;:. 0; pentru A2 =ainu are vectori proprii. b) A1=
= A2 = 3;
6~;
5cx. -
3~;
-6cx. + 3~)'. unde ex. :;:. 0 sa.u ~ :;:. 0. Pentiu A _6, vectorii proprii sunt (a.;
ex.; -3cx.)', unde ex.:;:. 0; c) At = A2 = 3, 'A 3 = 6. Vectorii proprii pentru 'A= 3
sunt de forma (0; ex.; -ex.)\ ex. :;:. 0; pentru A = 6 sunt de forma (3a.; 4a.; -2a.l,
ex. :;:. 0; d) A1 = A2 = 0, A3 = A4 = 2. Vectorii proprii pentru A = 0 sunt de
forma (2cx. + 3~; -a.; 0; -~)\ unde ex.:;:. 0 sau ~:;:. 0. Vectorii proprii pentru
A= 2 sunt de forma (ex.; -ex.; p; a.)\ unde ex. ~ 0 sau ~ :;:. 0; e) 'At = A.2 = 'A3 =
= 'A4 = 3. Vectorii proprii sunt de forma (a.; 0; ~; -cx.)t, unde ex.~ 0 sau ~ ~
n
:;:. 0. 15.-PA(X) = det (Xln- A)= (-1f det (A- Xln) = fl(X-'A;}. Fie
i=l
262
f(X)
= a 0 f1 (X- x;)
unde xl'
x2,
. ,
x,
i=l
k
Rezultaf(A)
= a0 f1(A-xJ,) ~i
= a 0 (-lfkiTf(xi) =
deci det(f(A))
i=1
k
j=l
i=l
i=-1
i=l
~i Pi-A.)=
i=l
" 2
= (-lf IT
(A- - A.:}, oricare ar fi A.
e C. Dar A
~ 1, =
(A - AI,) (A
i=l
dar. PA 2 (A.)
= IT (A-2 -
i=l
= IT (X- A.~} . Deci valorile proprii ale matricei A 2 sunt A.~, A.;, ..... A.~ ~
i=l
= IT(A- XgJ,)
.. ,
gk sunt radacinile
i=1
263
Capitolul XIX
LEGI DE COMPOZITIE. GRUPURI
1. Elementul neutru e = 0. Elementele x
=t=
x-1
=t
=t
+ . ~- a) Nu este cox-1
J5 .
A.
x+y.
xz
y+z
1+ yz
1+-
')
a2
=> (x - y { 1 - ; :)
a~
1
2
3
4
1
1
1
1
1
2
2
4
3
1
3
3
4
2
1
4
4
I
4
1
b) Nu este comutativa, nu este asociativa (de exemplu (4 * 2) * 3 =t 4 *
* (2 * 3); nu are element neutru. 9. a) ax = b => are solutia x = a/1: .dadi
ax= ay = b => ab = x ~i ab = y => x = y; b) Fie a E A ~i A = {a 1, a 2 ..
an}. Functia cra: A
daca
cra(\')
=I=
X.
~1ultimea
A -
264
ai > o.
A > 0. Yi >
0.
J.: n
n
r
~i
i=l
m T n
= fl P;max.( min;)
13.
i=l
'
1
1
n(n- ) +
z E c* =>
*.
In (C*,
sunt comutative
"*
-.!..
~i
"*
x' E
neutru. D aca. .
zE
=> z
z
= --.
.
I"'
este tnversu
sau.
1-z
i b i o i o i o i = 5 - 4i. i o i o i o i o i o i o i = -(7 + 8i). 20. Legea .l
este comutativa, asociativa, 0 este elementul neutru. Daca x E A => x' =
-
'
265
= 3 - 2x este tnversu
xy
1
. lnversul elementului
( 0 O')
1)
(x
4
+ y
- 2y
2
X -
y ) este
4y
(x-
2y
2
- y )
X + 4y
(~ ~)
sau matricea (
~~ ~J, (V) A
e G. Deci, dadi A, B e
2 2
2 2
G ~ A B = B A . Deci exista grupuri necomutative avand proprietatea x 2y 2 = y 2x 2 30. Din b 1ab = a 1 ~ ab = ba- 1 ~ a 2b2 = aba- 1b. Tinand
cont ca a 1ba = b" 1 ~ a 1b = b 1a 1 => a 2b2 =abb" 1a 1=e. Din a 1ba = b- 1 =>
=> ba = ab -r => b2a 2 = bab-1a. Cum b-1ab = a -1 ~ b-t a = a-t b-1 1. deCI. b2a 2=
=ba, a -1 b-1 =e. Cum a'-lba =b-1 => b =a-1 b-1 a = b-1 ab b-1a= b-1 a2 => b2 =a 2 .
4
4
22
2 2
2
2
2
Din a b = e i a = b => a = b =e. 31. (ab) = a b => abab = a(ab)a =>
3
3
-~ ba = ab. Exist\ grupuri necomutative cu proprietatea (a * b = a * b (a
se vedea problema 39, cap. XX). 32. a) Operatiile T i j_ sunt
comutative, asociative, au element neutru: (0, 1) este element _neutru
pentru prima, i (1, 0) pentru a doua~ b) Elementele simetrizabile fata de
legea , T '' sunt de forma (a, b) cu a E Z i b E Q - {0}; elementele
simetrizabile fata de legea j_ sunt de forma (a, b) co a E { -1, 1} i b E
E Q; c) Legea j_ no este distributiva fata de T. 33. Legea * este
comutativa, asociativa dar no are element neutru. 36. Functiaf: Z--) M,
E
f( n) =(~
266
12,
1: 13, 1:23,
crI' cr2 }
/(e)=
1 0
0 0
f('tn)
f('t23) = 0
0
1 0 '
1 0 0
1 0
1 0
1 0
1 0
1 '
1 0
f(ry1) =
1 0
0
0 '
1 0
1 0
f(cr 2 ) = 0
1 0 0
arata ca A 5.t = /5 , A 5k+ 1 =A, A 5k+ 2 = A 2 , A 5k+J = A3, A 5k+ 4 = A 4 (V) k eN;
b) In versa lui A este A ; c) Se define~te f : G ~ H; f(A .t) =
2
2
=cos /ac + isin kn (V)k. 1 < k < 5; f este un izomorfism de grupuri.
5
5
39.ln grupul (R, *), 0 este element neutru, inversullui x fata de operatia
4
* este -x.
f
40- Definimf: G 1
~G
1(~ ~) = 1, 1(~ ~J = i,
1
astfel:
'
g : G2
g(i) = (
(1 2 3 4J ,
2
1 4
3 4
1 2 3 4
) , g(-i) = (
213 4
12 4 3
1 2
J; g este un izomorfism de
Q=
{na
In
q) = 1. Putem
p
= ma = m- => q = (q + 1)mp => q + 1 I q,
q+1
q
contradictie. 45. Presupunem ca exista un ~morfism f
267
I
I
: {Q,
+)
(R. + ).
Fie
.J2, 1 e
a:;:. 0 ~
= f(nb) ::::::> mf(a) = nf(b) ::::::> m .J2 = n 1 =>, J2 = !!.__ => .J2 E Q,
m
=x ('i)x E
n ori
de aici ca rp este o bijectie. 53. a) Se veri fica prin calcul; b) Fief: Q ---).
~ Q un omomorfism de grupuri. N'otam q = /(1). Daca n e Z ::::::> f(n) =
= nq. Daca x = m
n
::::::> f(n) =
: Q ~ Z un omomorfism de
f: zn
z un omomorfism
~i
= k
Zn. Cum nx = nk
=0
::::::> f(nx)
/\)
1\
= g ( 1 . Daca x = a
268
A (A)
(A)
qJ(/)
= 1( ~ = a
269
de forma {ail)a
e G
i=t
69. I)
i=t
Fie mulpmea {e, a, a 2 , .. , a", ... }. Cum c este finit, exista k, j cu k < j
astfel incat ale = d. Rezulta ca d- k = e; II) Fie ord(a) = n; scriem m =
= nq + r cu 0 < r < n. Deci e =am= a"q + r = (ajq ar = ar => ar = e, ceea
ce contrazice alegerea lui n; III) Se arata prin calcul direct; IV) Se apfica
1\.
1\.
1\.
1\.
teorema lui Lagrange. 70. ord 25 = 24; ord 30 = 4, ord 45 = 24, ord 45 =
1\.
'*
'*
'* {
'*
'*
'*
'*
'*
xEG
cate 2, elementele X
G pentru c;are x
'* e. Deci
fiX
xEG
fi y . 7 4. ConyEG
/=G
sideram~grupul G = Z, - {0} cu operatia de inmultire. In acest grup
/\
1\
fix
= - 1
=>
xEG
1\. 1\. 1\.
1\.
1\.
grupul G = ZP- {0} cu operatia de inmultire. 76. Clar (ab)mn =e. Presupunem (3) k, 0 < k < mn, cu (abl = e => akblc = e => a~ = b-k => (akf =
= (b"rJc = (b-")/c = e =>am = e => m I kn => m I k (deoarec.e (m, n) = 1).
Analog se arata ca n I k. Deci mn I k => mn < k, contradictie. 77. Prin
: Z mn -4 Z m x Z n ,
calcul se arata .ca (Zm x Zn , +) este un_ grup comutati v. Fie en
T
270
'P( X) =
1\
/\
=y
I x- y
==:> m
~i
'C
~i
in
(y. ~)
n I x - y. Deci mn I x- y adidi
Z m x Z n , au
acela~i
'C
x= y
=>x =
Y:
surjectiv. Deci q> este un izomorfism. 78. ~ie a E G, a :t: e. Din teorema
lui Lagrange obtffiem ca ord(a) I ord G ==:> ord(a) I p ==:> p ord (a) ==:> G =
= {e, a, a2,
k) = a
Se arata ca q> este un izomorfism. 79. Dadi n = ord(xy) ==:> (xyf = e ==:>
==:> e.= xy. xy.. .... xy ==:> e = x(yxf- ty :::::::::> (yxf- t =tit = (yxrt ==:> (yxf =
0
n ori
= e ==:> ord(yx) < n. Invers, se arata ca daca m = ord(xy), atunci ord(xy) < m.
Deci ord(xy) = ord(yx). 80. I) Se verifidi prin calcul. II} Fie a E G. Daca
ord(a)
= 4 ==:>
=G ==:> G = {e, a, a
(a}
}.
Capitolul XX
INELE SI
... CORPURI
:r ,
/\
Atunci xm
/\'
/\
=0
/\
i xm
/\I
xm
=x
=0
=0
~i
= M.
{a}
{b}
{a}
{a}
{b}
1
I
. {h}
{a}
{b}
{b}
{a}
0
1
{a}
{b)
{b}-
{a}
1
0
0
0
{a}
{b)
1
0
0
0
0
{a}
0
0
{b}
{a}
{b}
{a}
{b}
= 1,
Q. 7 Daca"' a"
Z n este lDVersa
b'l
"'
1 , eXISta
1\b
CU
n
Deci ab 1 (mod n), adica exista k E Z cu ab- I = kn, sau ab + (-k)n =
= 1. Aceasta relatie spune ca (a, n) = 1. Reciproc, este clar deoarece
toate implicatiile de mai sus sunt echi valente. 8. Elementul neutru al
legii l. este 0. Daca y E A este inversul lui 1 - x in inelul A. atunci 1 - y
este simetricul lui x fata de legea l.. 9. Daca se con~idera A = M 2 (C) ~i
matricele x
~) . atunci (x * y) * z n
* (y * z).
u~or
tiile <p : Z [
~] ~ I
*d
~i
~ ) = (:;: :)
este un izo-
272
= 1, rezultaf(a) = n. oricare ar fi
= f(d)
n.Jt;i )
,.
Ix,xjxk
+ ........... +
l:SJ<jYJ
15.
- y)
I (x
1\
1\
I (x- y)
-
~i
c:p este injectiv. Dacii c:p(x,) = c:p(x2), atunci ( ~ ,, x,) = ( ~2, x2) , de
1\
1\
X1
L.
11
acela~i
1\
= m a pentru Vm
z._ Mai
zn astfel incatf(m)
1\
1\
E
273
zn cu a
= f(llf(l)
1\
=' a 2_.
1\
q>a: Z ~ Z", q>a (y) = .ia este un omomorfism de inele. 18. Fief: Zm ~ Zn
Zn,
un
omom~rfism
Z, astfel
1\
= b d.
= d. Atunci x =
1\
1\
= ub este o solope a ecuapei. Atunci = + kn k = 0, 1, 2, ..., d- 1,
sunt d solutii' distincte ale ecuatiei. 20. Observam ca ux - uy = u(x - y) ~i
(ux)(uy) = u xy = uxy pentru orice x, y E A, deci A este subinel alloi A.
1
Fie, de asemenea, u, v
Z astfel incat au + nv
xk
1 ,
1 ,
- u ~ {0, 1) ~i (1 - u)(l
mai de sus di A 2 este un subinel allui A; c)
~i
3x + 2y = 1
{~LX+ y = 0
A
x+y=1
x+y=1
274
<::::>
1\
= 11
1\
y=2
b) Deoa-
/\
~i
n~J .
(~ ~}
b)
(~0
23. a)
(~ ~J . (~ ~ . (~ ~ . (~ ~J . (~ ~) .
(~ ~) (~ D (~ ~) (~ ~) (~ ~) (~ D (~ ~)
(~ ~ , (~ ~ . 24. Dacli a, bE A, avern eli a
a, b
b, (a+
~)2 - (a+
2
,_
,.
z - m + n 1 7=unde a.,
. ~- m+ni _ mm'+nn'
tunc1
z'
Q. Alegem u, v
m'+n'i
E
m' 2 +n' 2
-mn'+m'n. _
A'
1a.
+
p1,
m' 2 +n' 2
~i I~
- vi < _!_
],
-mn'+m'n. r;:;
-z = m +niJ2 = mm'+2nn'
+
1-v 2L.
2
2
2
2
m' +n'iJ2
z'
m' +2n'
m' +2n'
A"
7=r;:;
= a. + ...,1 -v2
0. Atunci
unde a. ...,
'
<
'
~ ~i Jv ~~ < ~
Q. Alegem q
<
J2 . Luand r = z- qz', obtinem ca <p(r) < c.p(z'). 28. a), b), c).
2
275
Z[ J2
] un
<
Analog
element
.J2
).
~i
*0
avem succes1v:
- 1
a
----=-----:::=- - _ _ _ _ _____:.;:___--:----:--3
a+ b 3" r;:;2
L. + c " f74
'+
b 3 ,-;:; b 3 Ti' ( c b
1+-;;v2
+ 2 ;;v4 + - - 2
a
a
a a
Jv4.
3 [7
~(~-:vz)
-
276
daca a
+ c v;;!
I a,
36. c) Aplicatia
f : Q( Jd)
un
~i
exista x 'e K, x
f~O)
=_I_=
ftx)
-1
=- 1. Cumf este injectiva rezulta x = -x, adica 2x = 0. Deci (2 1K)x = 0
1=
oricare y E K. A vern 1 = .f(O) = f(2 1) = ({(1)) . Dar ({(1)) - 1 = ({(1)- It= 0. Deci.f(l)- 1 = 0, adidif(1) = 1. Cwnf este injectiva, rezulta 1 = 0,
contradictie. 38. Elementul unitate este (1, 0). Daca (a, b) :t:- (0, 0),
")
br
atunci (a,
= ( ,., a 2
a-+b
solutia x
= (0,
1). Fie K
e N. Sa
x-
p-1
= (x )2 = (-1)21 + 1 = -1.
2
contradictie. 39. Daca ct.= 1 , rangul matricei este 2. Daca ex. :F. 1 , rangul este 3. 40. Matricea este inversabila numai pentru ex.= 0, inversa, in
2 0 0
acest caz, fiind
0 0
ex.
"
"
.....
E {
...
1, 4 }, un minor
3
Fermat, x
=
1 6
1 pentru
'
z7'
Daca a
* 0.
= 0.
atunci pentru
.....
Deci pentru a
-:~=
= at.
0. poli-
...
=Lb;Xi
i=O
.f, =f-an)(' este de asemenea inversabil ~i, ca mai inainte, rezulta ca an_ 1
este nilpotent ~.a.m. d. 53. Daca
f = La; Xi
i=O
A[X], fie g
= ,Lb;Xi un
i=O
polinomul Jt + X +
i este
Capitolul XXI
PROBLEME PENTRU CONCURSURI DE MATEMATICA
1. Daca toate aplicatiile !,.(n > 1) sunt surjective, afirmatia este
evidenta. Pentru cazul general, se noteaza pentru fiecare k > 0 multimile
Bk. 1 = ift +1 o fk +2 ...... o h + ,)(Ak +,) oricare t > 1. A vern ~irul descendent
A* :::::~ Bk. 1 :::::~ Bk. 2 :::::~ ..... :::::~ Bk. t :::::~ .... Cum A* este finita, exista un t 0 astfel
incat B* t 0 = B* t 0+1 = .... Notam BL = BL t 0 Avem BL ;;; 0. In continuare
I<
...
I<
279
o .... .of)( a)
= (n + 1)ex.. Pentru
non
n suficient de mare avem (n + 1)cx. > 1, ceea ce contrazice faptul ca.ftx) < 1,
oricare x E [0, 1]. Deci ex.= 0, caz analizat mai inainte. Func!ia g: [0, 1) --->
0, 0 <X<~
---> [0, 1], definita prin g(x) = {
, unde ~ E (0, 1) satisface
1, ~<X< 1
Avern
~i
an
= ~ag + n
. daca
= 0 se obtine
{JP},
~irul
unde p este
-:1=
in care toate elementele sale sunt numere irationale. 5. Se araHi mai intai
ca .J4n+1
?' 0 <=>a
'
~;-
+ c- + 2(ab- ac-
-be)> 0 => - + 2(ab- ac- be)> 0 => 2(ac +be- ab) < -
- ab <
2.J3
6
I
< 1. 9. Sa presupunem ca
2
=> ac +be-
<
..,
J7- m > 0
3 I ( 1)
> m 2+ > - 2 m +n
n
m
.
sau -vr;:;
7 > -m +n- . Egalitatea'are
loc pentru m =
1mn
2
= 1, dar in acest caz se vede ca
> 2 > . 11. A vern a 1 + a 2 +... +ak <
n
k
J7
280
<
+ ak+1
<=> (a 1 +
k+l
a1
+ a 2 +. .. +a k
k
<
a2
( 1
k
+ ... +
ak) - -
ak +
.
1
+ a2 +... +a* , aceasta este crescatoare ~i deci pentru k < n a vern S(k)
k
< S(n), adica inegalitatea din. stanga. Pentru cealalta inegalitate consideram
0 1
~trul
(-an)+... +(-ak+ 1)
-a 1 ~~ avem
1' ... ,
S = ~(~max{i, k)
l?~ntru m
= n,
scriem S =
II
I I
m-l m
m (m
12
1 + 3n + 3n).
max(i,
k) +I max(m, k) . Dar,- de
i=1 k=1
inainte, se obtine.
<
(-an)+..+( -al)
nn
2
2 2
4
2 2
4
4
2
12. Inegalitatea se scrie .0 ~ (n - 3)(x + y + z ) + (x - y ) + (y - z ) +
2
+ (i - x 2 ) Rezulta n = 3. 13. Pentru m < n, scriem suma
-an, -an_
mai
k=1
max(i, k) =
m(m -1)(4m + 1)
12
4
1
Imax(m, k) = n/; deci S = m 2 + m(m -l)( m + )
12
k=l
..
Este clar ca
i=lk=l
2
.
avem
(.Jk] = m .
14. Observam ca
22 -1
Scriem S
I[.Jk] +
k=l
i-1
+ ~[
2
n -1
k=2
k=(n-1)
"
n(n -1)
. 15. Se
2
3
2
face schimbarea y =x - 2 ~i se ob!ine inegalitatea (m - 1)y + (3m - 1)y +
+ 2m - 6 > 0, care trebuie sa fie adevarata pentru orice y. > 0. 16. Scriem
2
2
1-x
1+x
ex- bx +a= c(x - 1) +(a+ b +c)
+(a.- b- c)
. 17. a=
= -2c, b
= c , c > 0.
2
18. a :;; 0, b
~ )~ (- ~ , - ~ , ... , - ~ ). 20. Se logaritmeaza ambii membri. ~i grupand termenii se obtine (a2 - aJ(lg a2 - lg aJ + ... + (an- 1 - an)(lg an- 1 - lg a") > 0. Dar ak _ 1 - ak ~i lg ak _ 1 - lg ak au acela~i semn ~i deci totul
rezulta. 21. Dadi X > 1, atunci
=k +
ex.
[log~]
~i
deci
= k.
[log~]
Deci 0 <
= 2k 2a., k
= k.
log~
1
a1a2
ata2
a3a4
. A vern 2s = - - +
a2n-1a2n
<'
a 2n-2 a 2n-1
+...... +
...,
+ ...... +
1
+ - - + .... +
a3a4
<
a2n-1a2n
n
Deci s < - - . Analog, se demonstreaza cealalta inegalitate. 23. Pentru
aoa2n
<
"
= C22"-1
2"-2
- C211 _1
282
E + 2 2 n- 1
c2
2"-l
de cu
11-2 (
1(2"- -1)
1
1
2(2"- -2)
2"I c211-l
J se d"
.
1Vl-
1( 2 n-I1 - 1
2
+... +
)J
+ (2 n- 2 - 1)(2 n- 2 + 1 este
).27. 5
..[6
<6
..[5
<=> 5
< 6 <=>
10
+ 10 5 +
a = (
~-
11
Me
101
1
101
10
= C~ + C~ +... + c;.
= a + (
. A vern
J26 - 5) 101 =
a, 0 0 0 ... 0 1 (a
'--v---'
100 ori
a +
Z).
observam cl S0 + S" _1 = S 1 +
33. Presupunem prin absurd, ca exista n I 2" - 1. Fie p eel mai mic numar
1
prim care divide pe n, iar k eel mai mic numar natural astfel incat p I (2 - 1).
Avem p I (2*- 1) i p I (2P- 1- 1) (conform micii teoreme a lui Fermat).
Deci k'l (p- 1). Darn I (2"- 1) ~i pIn implica kIn. Aadar k este un divizor allui n mai mic dedit p, contradictie. 34. Nume~ele de forma nk =
= (p- 1)(pk + 1), k e N, au proprietatea ceruta. 35. A vern 5 I (2" --3) <=>
<=> 4 I (n - 3) i 13 I (2" - 3) <=> 12 I (n - 4). Se arata ca nu exista nici un
numar natural n care sa satisfaca in acelai timp conditiile 4 I (n - 3) i
12 I (n - 4 ). 36. Observam mai intai ca daca 3 nu divide a, atunci 3 I (a +
3
3
+ 1) sau 3 I (a- 1), de unde 9 I (a + 1) sau 9 I (a - 1). Aadar, daca 3 nu
. .de met
. . unu1 d'1ntre numere1e a, b , c, d , e, atunc1. a 3 + b3 + c3 +a~ + e3 =
dIVI
= 9k + 1 + 1 + 1 + 1 + 1, care nu este multiplu de 9, contradic{ie. 37. a) Numerele nk = 1 -a+ k(a- b), k E N. au proprietatea ceruta. b) Se folosete
punctul a). 39. (7, 7, 7, 7, 7, 7. 7, 7. 7); (8, 8, 7, 6, 6, 6, 6, 6, 6); (8, 8, 7,
7, 6, 6, 6, 6, 6); (8, 7, 7, 7, 7, 7, 6, 6, 6) i permutarile acestora. 40. Se
283
11+1
I xrt
=grad
L:(-1)m(cr)tn(cr)
crES,
cr(2(cr(l)
L( _1}m(cr)+1
P.
49.
L( -1)m(cr) m( cr)
L:(-1)m(cr)m(a.)=- L:(-1)m_(cr)m(cr)
tjES,
crES,
cr (I) .--cr (2)
crES,
cr(l)<cr(2)
L (-1) m(cr )+
1(
m( cr) + 1)
crES,.
cr(l)<cr( 2)
crES,.
cr(l)<crc 2)
mutare para (impara) cu conditia cr(1) < cr(2) o permutare impara (para)
cu aceea~i conditie cr(1) < cr(2). Deci ultima suma este zero. Deci
'2:(-l)m(cr)m(cr) = 0 pentru n > 4. Se verifica u~or ca pentru n =_2 ~in=
-1. 51. T 1
13 . 102 + 1
13 . 111
13. 223
13331
13321+1
13123
13132
13104
13131+1
. Folosind propri1 0
unde k
Z. Deci det A
-:t
1 0 = 13k + 1,
0
112
= b, de unde bn
2
-
)k = (a ba. )k=
2
3
= a 2bka -2 = a 2(a ba'1}a-2 = a 3ba -3 => bk = a 3ba-3 . ~-m genera}, bkm = amba m = b
=0
si b + c + d
= 1.
-
70. Dacii A
= (:
~) ,
= 0, de unde rezulta
6
afirmatia i). Din afirmatia i) rezulta afirmatia ii). 71. Din x = x i (-x) 6 =
din M/C). Se arata ca Tr [(A, B)]
= Tr (AB
- BA)
285
BIBLIOGRAFIE
Rlll~m
aceasta
caa:~uo1e coresptiDd
din manua}elc& algebrl pen\ru claacoperinclbl,.ga program! de liti respectind gradarea din punct de vedere
-xn.
al dificu1tatil.
Luaarea se adreseazl elevilor de liceu,.:candidaplor Ia examenele de bacalaureat i adidlWre i n facultati, celor care doresc sa participe Ja:
concursurile Colare. De asemenea, poate fi utilizata i de catre profesorii de matematica in
activitatea lor.
in aceasta editie lucrarea a fost completati
cu probleme i exercitii date la examene I concursuri in ultimii ani.