Sunteți pe pagina 1din 4

REFLEXELE ELEMENTARE

Reflexul fiziologic este reacia unui organism printr-o aciune automat


involuntar neuromuscular declanat printr-un anumit stimul (excita ie).
Reflexele pot sub forma unui simplu arc reflex sau cu forme mult mai
complexe.
Reflexele sunt de mai multe feluri ca de exemplu:
-Reflexe dobndite care apar n cursul vieii dup natere
-Reflexe nnscute sau motenite
Care la rndul lor se mpart n:
-Reflexe condiionate
-Reflexe necondiionate
Reflexele ajut organismele vii s reacioneze mai prompt stereotip ntr-um
mediu constant, astfel la ajungerea maturit ii sexuale prin reflexele
sexuale se realizeaz reproducia i perpetuarea speciei prin urma i.
Condiia formrii unui reflex este determinat de starea organismului, care
este capabil de a recepiona excitantul, reflexul fiind realizat prin
cooperarea organelor de sim, nervilor i muchilor.
Cu ajutorul reflexelor dobndite reuete un organism s se adapteze unor
condiii anumite de mediu i aceast adaptare asigur supravie uirea
speciei.
Forme de reflexe:
1.Reflexe necondiionate sau nnscute acestea apar sau imediat la
natere sau n cursul dezvoltrii organismului dup na tere pn la
maturitate, acestea sunt tipice fiecrei specii, care la stimuli asemntori
declaneaz automat reflexul, a crui vitez i intensitate variaz dup
individ.
2.Reflexe condiionate sau coordonate sunt reflexe care se formeaz prin
nvarea lor n cursul vieii fiind numite i reflexe dobndite '.
Procesul de nvare poate apare i n cazul reflexelor viscerale (sistemul
nervos vegetativ) cu studiul lor s-a ocupat n mod deosebit fiziologul
rus Ivan Pavlov (1849 - 1936) a devenit renumit experiena lui cu
cinele care saliveaz fr s primeasc hran, numai la auzul

clopoelului, dup formarea reflexului condiionat, pe care cinele l-a


asociat n timpul experienei cu administrarea hranei.
3.Reflexe proprii sunt acele reflexe care la un excitant anumit ntr-un
anumit loc declaneaz ntotdeauna acelai reflex, ca de exemplu reflexul
tibio-rotulian, reflex controlat n mod frecvent de medici.
4. Reflexe strine cnd reflexul n raport cu excitantul apare ntr-o alt
parte a corpului, ca de exemplul reflexul cornean, cnd un curent de aer
atinge faa pleopele se nchid automat.
5.Reflexe coordonate, reflexe mobile aceast categorie de reflexe se
refer, la fenomenul cnd un exitant determin o reac ie reflex a unui
muchi sau a unei grupe de muchi, ca reflexul suptului sau de apucare la
sugari.
Se mai poate aminti: reflexele primitive sau reflexe atavice cu care nu se
ocup ramura cu studiul comportamentului din cadrul fizilologiei, putnd
apare la copii, fiind o form de regresie.
In functie de substratul morfo-functional, se disting reflexele
osteotendinoase.
Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT):
Arc reflex: fus neuromuscular, receptori Golgi -;> fibre groase
proprioceptive,colaterale -;> neuroni somatomotori-;> axoni -;>sinapsa
neuromusculara -;> contractie.
-pragul de stimulare al fusurilor neuromusculare este coborat->o intindere
mai mica de 0.25 mm declanseaza reflexul
-percutarea tendonului muschiului determina intinderea fibrelor musculare>ROT
-orice lezare duce la modificarea pana la abolire a reflexului ce poate indica
localizarea procesului patologic
Influente:
- spinale
- supraspinale:
Piramidale: efect inhibitor pe motoneuronul spinal (periferic), deci ROT
sunt exagerate, vii, in afectiunile sistemului piramidal. ROT pot fi inhibate

voluntar, pe aceasta cale.


Cerebeloase: efect facilitator pe motoneuronul periferic a mic si arc reflex
tonigen; leziunile determina hipotonie musculara, iar ROT devin pendulare.
-tehnica de examinare:
temperatura camerei de aprox.20 grade
bolnav linistit iar segmentul examinat relaxat
zona percutata trebuie sa aiba integritate anatomica a tesuturilor
examinare simetrica si sistematica
manevre de facilitare ce urmaresc distragerea atentiei bolnavului si
inlaturarea unor influente exercitate de la nivele superioare
manevra Jendrassik->bolnavul isi inclesteaza mainile,trage cu putere in
momentul percutiei
strangerea pumnului
tuse

Exemple de ROT:
A) Bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determina
flexia antebratului, precum si o usoara supinatie.
B) Tricipital (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determina
extensia antebratului.
C) Deltoid (C5-C6): percutia laterala a tendonului deltoidului (pe fata
laterala a bratului) determina abductia bratului.
D) Patelar (rotulian, L2-L4): percutarea tendonului cvadricepsului determina
extensia gambei pe coapsa
E) Achilean (L5-S2): percutia tendonului achilean determina flexia plantara
a piciorului prin contractia tricepsului sural
F) Medioplantar (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determina flexia
plantara a piciorului.
G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul tine gura
usor intredeschisa; percutia metonului (eventual indirecta, prin aplicarea
prealabila a unui deget la acest nivel) determina o miscare rapida de
ridicare a mandibulei.