STUDIUL OBINERII PROTEZELOR ORTOPEDICE PRIN PROCEDEE DE

PROTOTIPARE RAPID
Autorul:
Ing. Radu TOMESCU, an II E.R.T.A.

ndrumtor:
. l. dr. ing. Daniel ANGHEL

Rezumat: In aceasta lucrare se prezinta avantajele care le poate presupune prototiparea rapida in obtinerea protezelor
ortopedice in detrimentul procedeelor actuale de fabricare ale acestora.
Cuvinte cheie: amputari, dizabilitati, proteze, modelare 3D, prototipare rapida, rapid manufacturing

1. INTRODUCERE
Lucrarea va incepe cu prezentaare catorva generalitati despre diferitele tipuri de proteze
ortopedice, precum si diversele probleme cu care se pot confrunta pacientii care au nevoie de o
proteza. Se va continua apoi cu emiterea ipotezei de a utiliza procedee de prototipare rapida in
scopul obtinerii anumitor proteze de configuratii complexe intr-un timp mai scurt.
Studiul de caz va fi reprezentat de proiectarea unei proteze ortopedice si simularea unui
procedeu de obtinere a acesteia prin prototipare rapida, urmand a fi prezentate concluziile asupra
rezultatelor obtinute.

2. GENERALITATI DESPRE PROTEZELE ORTOPEDICE

Protezele sunt aparate sau piese care se aplica pe corpul unui pacient in scopul de a fi
utilizate pentru inlocuirea unor parti ale corpului pierdute de exemplu, in urma unui accident, a unei
boli sau care lipsesc din nastere in vederea suplinirii, corectarii sau compensarii unui deficit.
Acestea sunt personalizate, fiind realizate pornind de la caracteristicile precise ale pacientului si
astfel putand fi utilizate doar de catre pacientul respectiv.
Totodata, proteza trebuie sa devina o parte integrata a corpului si prin urmare acceptata de
catre pacient, acesta din urma trecand printr-un adevarat proces de integrare, interiorizare si
identificare.

2.1 Tipuri de dizabilitati si proteze ortopedice

Protezele ortopedice sunt destinate, de cele mai multe ori, persoanelor ale caror membre au
fost amputate sau care lipsesc. Astfel, putem defini urmatoarele tipuri de dizabilitati, precum si
protezele care se pot utiliza:
I. Proteze destinate pacientilor cu amputatie transfemurala:
a. Proteza de coapsa modulara cu articulatie de genunchi controlata, recomandata
pacientilor cu un nivel de activitate mediu. Dispune de laba protetica C-Walk cu
intaritura de carbon, are articulatia genunchiului este hidraulica si controlata
electronic prin microprocesoare (cu doua moduri de functionare: standard si
sport), oferind siguranta in timpul mersului, o durata de functionare a bateriei de
pana la 40 de ore, posibilitatea coborarii treptelor cu pasi alternativi si un invelis
cosmetic (Figura 1.a);

Figura 1.a - Proteza de coapsa modulara cu articulatie de genunchi controlata

b. Proteza de coapsa modulara cu manson din silicon, recomandata persoanelor cu

nivel de activitate mediu si ridicat (contraindicatii: bonturi foarte scurte sau
foarte lungi, reactii alergice la silicon). Aceasta proteza dispune de laba protetica
din material plastic cu sau fara intaritura elastica din metal/carbon, articulatie de
genunchi fixa sau mobila, cupa din rasina laminata cu fibra de carbon, manson de
silicon si un adaptor ce asigura confort sporit si o buna sustinere (Figura 1.b);

Figura 1.b - Proteza de coapsa modulara cu manson din silicon

II. Proteze pentru amputatii la nivelul coapsei:

a. Proteza de coapsa modulara cu manson Thermolyn SupraSoft, este destinata
pacientilor cu nivel de activitate mediu si ridicat, cu bont de lungime medie si
fara proeminente osoase (contraindicatii: bont foarte scurt, bonturi cu
particularitati anatomico-functionale precare). Aceasta proteza are o laba
protetica din material plastic cu sau fara intaritura elastica din metal/carbon,
articulatie de genunchi fixa sau mobila, cupa externa din rasina laminata cu fibra
de carbon si manson din Thermolyn SupraSoft (permite dilatarea in urma
contractiilor musculare), precum si un invelis cosmetic (Figura 2.a);
2

Figura 2.a Proteza de coapsa modulara cu manson Thermolyn SupraSoft

b. Proteza de coapsa modulara cu vacuum, destinata pacientilor cu nivel de

activitate ridicat si care tolereaza contactul total dintre bont si cupa
(contraindicatii: bont foarte scurt, particularitati anatomico-functionale precare).
Laba protetica este din material plastic cu sau fara intaritura elastica din
metal/carbon, articulatie de glezna fixa sau mobila, manson extern din rasina si
invelis cosmetic (Figura 2.b);

Figura 2.b - Proteza de coapsa modulara cu vacuum

III. Proteze pentru amputatii la nivelul gambei:

a. Proteza de gamba modulara, destinata pacientilor ce desfasoara o activitate
normala, nerecomadata celor cu bont foarte scurt. Dispune de laba protetica
flexibila din material plastic cu sau fara intaritura elastica din metal/carbon,
componente modulare si adaptor tubular din aluminiu, otel sau titan, manson
extern din rasina sau material plastic, fixare supracondiliana si/sau pe coapsa prin
genunchera si un invelis cosmetic (Figura 3.a);

Figura 3.a - Proteza de gamba modulara

b. Proteza de gamba modulara cu manson suplu din silicon, destinata pacientilor cu

activitate normala si ridicata (contraindicatii: bont foarte scurt, particularitati
anatomico-functionale precare). Are laba protetica flexibila cu sau fara intaritura
elastica din metal/carbon, componente modulare si adaptor tubular din aluminiu,
otel sau titan, manson intern din Silicon, SiliconGel sau TechnoGel (asigura un
confort sporit), manson extern din rasina in combinatie cu fibra de carbon si
invelis cosmetic (Figura 3.b);

Figura 3.b - Proteza de gamba modulara cu manson suplu din silicon

c. Proteza de gamba modulara cu vacuum Sistem Harmony, recomandata

pacientilor cu amputatie sa la nivelul gambei (doar nivel de amputatie mediu)
care desfasoara o activitate medie-crescuta si au particularitati anatomofunctionale ale bontului precare (proeminente osoase, grefe de piele, circulatie
periferica slaba, bont dureros). Nu este recomandata persoanelor cu bont scurt
sau foarte lung. Aceasta proteza este printre primele proteze de gamba care se
sutine pe bont cu ajutorul vacuumului, avand sisteme de suspensie si amortizare
a socurilor, precum si un adaptor de torsiune. De asemenea, imbunatateste
circulatia din bont, este usor de utilizat, creste proprioceptia (simtul pozitiei
relative a partilor vecine ale corpului), asigura un mers natural, nu permite
fluctuatii de volum ale bontului si are un invelis cosmetic (Figura 3.c);
4

Figura 3.c - Proteza de gamba modulara cu vacuum Sistem Harmony

d. Proteza de gamba pentru activiati acvatice, este o proteza destinata pacientilor

care desfasoara activitati acvatice (inot, dus), dar totodata au o activitate de
intensitate redusa (conditie fizica precara), fiind un inlocuitor functional si
cosmetic al membrului amputat si avand posibilitatea de a fi adaptata si la alte
nivele de activitate (contraindicatii: afectiuni vasculare la nivelul bontului).
Dispune de laba protetica cu proprietati elastice, articulatie de glezna fixa,
configuratie exoscheletala din rasina si manson din material flexibil (Figura 3.d);

Figura 3.d - Proteza de gamba pentru activiati acvatice

IV. Proteza de sold modulara pentru amputatie de dezarticulatie de sold (contraindicatii:

hipersensibilitate tegumentara, conditii anatomo-functionale precare), este o proteza ce
dispune de laba protetica flexibila cu sau fara intaritura elastica din metal/carbon,
articulatia gleznei fixa sau mobila, componente modulare si adaptor tubular din aluminiu,
otel sau titan, articulatia genunchiului mobila, articulatia de sold mobila sau cu blocare,
manson din rasina rigida si elastica, captuseala din material textil si invelis cosmetic
(Figura 4);

Figura 4 - Proteza de sold modulara

V. Proteza partiala de picior Pirogoff este destinata pacientilor cu amputatie partiala de picior
tip Pirogoff (este o amputare a articulatiei gleznei, in care lamboul posterior al calcaneului
osul calcaiului este retinut si opus capatului taiat al tibiei) cu control in miscarea
articulatiei de glezna (contraindicatii: imposibilitatea incarcarii greutatii pe bont,
particularitati anatomo-functionale precare). Aceasta proteza are laba protetica cu
proprietati elastice, manson interior, manson exterior din rasina, fixare pe gamba, cupa cu
contact total si inchidere cu velcro (Figura 5);

Figura 5 - Proteza partiala de picior Pirogoff

VI. Proteza partiala picior Chopart este destinata pacientilor cu amputatie partiala de picior tip
Chopart (implica indepartarea chirurgicala a piciorului prin articulatia tarsului mijlociu,
dar pastrand calcaneul si celelalte parti ale tarsului), cu control in miscarea articulatiei de
glezna (contraindicatii: imposibilitatea incarcarii greutatii pe bont, particularitati anatomofunctionale precare). Aceasta proteza dispune de laba protetica cu proprietati elastice,
manson interior, manson exterior din rasina, fixare pe gamba, cupa cu contact total si
inchidere cu velcro (Figura 6);

Figura 6 - Proteza partiala de picior Chopart

VII. Proteze pentru amputatii partiale de picior tip Lisefranc (inter-tarso-metatarsiane):

a. Proteza partiala picior Lisefranc este destinata pacientilor cu articulatia de glezna
complet functionala (contraindicatii: conditii anatomo-functionale precare ale
calcaiului, hipersensibilitate tegumentara). Dispune de laba protetica cu
proprietati elastice, insertie rigida si umplutura a degetelor si asigura contactul
total intre bont si cupa interna a protezei (Figura 7.a);

Figura 7.a - Proteza partiala picior Lisefranc

b. Proteza partiala picior Lisefranc din silicon este contraindicata pacientilor cu

hipersensibilitate la silicon. Este estetica, imitand perfect piciorul existent, are
laba protetica cu proprietati elastice si confort sporit (Figura 7.b). Se executa
inainte o cupa de proba, dupa care se finalizeaza cupa definitiva din silicon.

Figura 7.b - Proteza partiala picior Lisefranc din silicon

VIII. Proteza modulara pentru dezarticulatie de genunchi, contraindicata pacientilor cu

particularitati anatomo-functionale precare. Acesta proteza are laba protetica din material
plastic cu sau fara intaritura elastica din metal/carbon, articulatie de glezna fixa sau
mobila, componente modulare si adaptor tubular din aluminiu, otel sau titan, manson
intern flexibil, manson extern din rasina, articulatie de genunchi specifica fixa sau mobila
si invelis cosmetic (Figura 8);

Figura 8 - Proteza modulara pentru dezarticulatie de genunchi

IX. Proteza pentru dezarticulatie de glezna Syme, destinata pacientilor cu amputatie de picior
la nivelul articulatiei gleznei tip Syme (dezarticulare a piciorului cu indepartarea ambelor
maleole proeminente situate in partea inferioara a tibiei si a peroneului), fiind
contraindicata celor cu particularitati anatomo-functionale precare. Aceasta dispune de
laba protetica cu proprietati elastice, manson interior flexibil, manson exterior din rasina si
fixare pe gamba cu velcro (Figura 9);

Figura 9 - Proteza pentru dezarticulatie de glezna Syme

2.2 Probleme cu care se pot confrunta pacientii

I. Probleme ale pacientilor
Asteptarile pacientilor difera in functie de varsta fiecarei categorii de amputat. Astfel, cei
tineri vor sa stie daca mai pot alerga, pe cand cei in varsta vor sa stie daca vor mai fi in stare sa se
ridice de pe scaunul cu rotile si sa indeplineasca activitati utile in mod independent.
8

Un numar mare de posibile probleme este dat si de capacitatea fiecarui pacient de a utiliza
proteza. Astfel, capacitatea acestuia de a invata este importanta si acest lucru poate fi stabilit cu
usurinta in activitatea de zi cu zi impreuna cu terapeutul. Daca un pacient a suferit traume, este
important de a stabili un nivel general de capacitate fizica, cum ar fi toleranta la sezut sau in
picioare, stabilind in acest mod un nivel de activitate in concordanta cu pregatirea protetica.
Echilibrul si anduranta sunt de asemenea doua arii care ar trebui sa intereseze intr-un program de
protetica.
Mai mult, rezerva respiratorie si cardiaca a pacientului este importanta. Infarcturile
miocardice precedente, hipertensiunea, sau bolile de inima pot limita toleranta la exercitii a
pacientilor si, implicit, abilitatea acestora de a urma programul protetic. Chiar daca pacientul este
considerat apt, asemenea trecut poate influenta viteza de progres a programului.
II. Probleme cu bontul
Este important de a revizui inainte cu chirurgul lungimea planificata a bontului pentru a
determina daca este necesar sau nu de a incorpora in proteza o articulatie interna, cum ar fi un
genunchi, astfel incat sa poata fi integrata cu usurinta alaturi de celelalte articulatii. In cazul
copiilor, potentiala crestere a bontului trebuie luata in considerare chiar si cu pretul de a planifica o
revizie dupa maturitatea scheletala.
Functia articulatiei, mai ales in cazul unei amputari traumatice, trebuie luata foarte atent in
considerare. O fractura a articulatiei din care rezulta compromiterea acesteia si un bont scurt si plin
de cicatrici poate avea mai multe dezavantaje decat avantaje in anumite situatii.
Bandajarea si tehnicile de micsorare ale bontului sunt importante pentru a da forma optima a
acestuia. O bandajare incorecta duce la un contur incorect al bontului si astfel apar dificultati in
montajul protezei. Din posturile de odihna precare si lipsa unui program de fizioterapie vor rezulta
contractii la flexiunea genunchiului si a soldului. Aceste complicatii pot fi usor evitate.
Urme neobisnuite ale purtarii pe bont, precum si infectii cronice ale pielii sunt probleme
locale care necesita educatie si atentie din partea medicului, a specialistului in proteze si a
pacientului. Pielea curata, evitarea lotiunilor si o proteza montata corespunzator minimalizeaza
aceste probleme. Pentru acei pacienti care transpira excesiv, o schimbare regulata a sosetei bontului
in timpul zilei micsoreaza iritarea pielii.
III. Probleme cu functionarea
Abilitatea unui pacient de a pune si a scoate piciorul rapid este important in confortul si
siguranta in utilizare. Stabilitatea trebuie asigurata pentru mersul pe teren neregulat, precum si
pentru a permite urcarea scarilor. Chiar si echipamentele asistive ambulatorii trebuiesc luate in
calcul. Un baston este, de obicei, indeajuns pentru a oferi balans si siguranta. Utilizatorii de proteze
pot alege carjele ca dispozitive asistive atunci cand au dureri de bont sau spate.
IV. Probleme cu proteza
Exista cateva observatii generale in legatura cu insasi proteza. Sincronizarea montajului
initial al protezei trebuie luat in considerare alaturi de conditia pacientului si a bontului. Bontul
trebuie micsorat si adus la o forma care permite indentificarea corecta ale contururilor anatomice.
Pentru a obtine acest rezultat sunt necesare, de obicei, intre doua si trei saptamani de bandajare. In
acest moment se poate face un manson de prim-montaj, iar pacientului va avea un avantaj dublu: va
putea merge si va putea micsora bontul in functie de manson.
Copiii ce prezinta potential de crestere trebuiesc monitorizati regulat intrucat au tendinta de
a creste mai mari decat mansonul. Ajustarea mansonului este o activitate care consuma timp si bani,
trebuind planificata din timp.
Lungimea unei proteze ortopedice poate fi de asemenea o problema practica. De obicei,
pacientii cu amputare sub genunchi au lungimea protezei facuta dupa celalalt picior. Pe amputarile
deasupra genunchiului, datorita dificultatii de a degaja degetul de la picior, se pot monta proteze
mai scurte cu 1.3, sau 2.5 cm, depinzand de agilitate, tipul de picior pe care il au, precum si de tipul
de teren pe care se va deplasa pacientul. Inegalitatea intre picioare poate conduce la un mers greoi si
dureri de spate cronice.

Costul protezei poate fi un factor limitativ in indicatiile protezei. Partea sociala este cea care
determina solicitarea cel mai frecvent a protezelor clasice fata de cele sofisticate care sunt solicitate
in special de sportivi. Astfel, in tabelul 1 sunt prezentate cateva preturi ale unui centru de protezare
din Romania.
Nr
crt.

Denumire dispozitiv

Proteza partiala de picior

Proteza pentru dezarticulatie de glezna

Proteza de gamba

Proteza pentru dezarticulatie de genunchi

Tabel nr. 1 Lista de preturi pentru proteze ortopedice

Pret de referinta
Tip dispozitiv
(RON)
Lisefranc
1763,06
Chopart

1821,72

Pirogoff

1975,27

Syme

2151,56

Convetionala din material plastic cu contact total

2467,33

Modulara

2460,06

Proteza de coapsa

Modulara

5402,79

Din plastic

2837,99

Cu vacuum

3429,61

Modulara

4526,22

Modulara cu vacuum

4662,37

Proteza de sold

Modulara

7539,82

Proteza partiala de bazin hemipelvectomie

Modulara

7668,69

Un alt factor important este dat si de timpul de realizare si de livrare al unei proteze, acesta
fiind de cel putin o saptamana.

3. IPOTEZA: PROTOTIPARE RAPIDA PENTRU OBTINEREA UNOR

PROTEZE IN TIMP SCURT SI DE CONFIGURATII COMPLEXE
3.1 Generalitati despre prototiparea rapida
Prototiparea rapida (Rapid prototyping) este o metoda de construire automata a obiectelor
fizice folosind tehnologia de fabricare cu ajutorul aditivilor. Primele tehnici de prototipare rapida au
fost utilizate in jurul anului 1980, fiind folosite pentru producerea de modele si piese prototip.
Totusi, in ultimul deceniu aparut un nou concept de prototipare rapida fizica, numit fabricare
stratificata sau fabricare solida. Aceasta activitate isi are inceputurile de abia vreo 12 ani, cu aparitia
sistemului de stereolitografiere, proces ce a avut un impact foarte mare, mai ales in partea de
design. Acesta se baza pe un model CAD 3D si a fost anuntat ca fiind un proces magic, implicand
surse necunoscute ca UV sau polimeri fotosensibili. In mod clar, activitatea de creare rapida a
prototipului nu era noua: chiar si un proiectant putea crea un model 3D fizic cu mainile lui
(bazandu-se pe desenele 2D) mai rapid decat orice sistem de prototipare. Multi autori folosesc totusi
definitii limitate, iar unii includ tehnologiile de creare ale prototipului prin depunere in straturi
subtiri de material (ca si sistemul de stereolitografiere). Aspectul important al acestui procesul ca si
cutie neagra este dat de translatia automata a modelului CAD catre modelul fizic, tehnologia
folosita neavand importanta prea mare.
Ideea cheie a acestei noi tehnologii de prototipare rapida este bazata pe descompunerea 3D
in straturi subtiri de sectiune transversala, urmate de formare fizica a straturilor si stivuirea lor strat
cu strat. Crearea obiectelor 3D in dispunere stratificata este o idee aproape la fel de veche ca si
civilizatia umana (piramidele egiptene au fost de asemenea construite bloc cu bloc si strat cu strat).
Asezarea in stive a straturilor de materiale in forma individuala are o veche traditie in randul
aplicatiilor de fabricatie la fel ca turnarea pieselor sau ca si topirea piesei. Ceva mai mult de un
10

deceniu arta constructiei de obiecte 3D cu straturi a fost avansata semnificativ de 3D System Inc., o
companie americana din sudul Californiei. Disponibilitatea modelelor 3D computerizate a fost
cruciala in realizarea conceptului de creare a obiectelor stratificate, dar alte tehnologii precum
sistemele laser si computere puternice au ajutat la definirea acestei tehnologii numite
stereolitografie. Aceasta tehnologie este capabila sa produca structuri 3D foarte complexe cu o
foarte mica sau chiar deloc contributie umana. Aparand aproape in paralel cu progresul,
stereolitografia a fost sistemul alternativ pentru fabricarea stratificata oferita de mai multe companii
americane. Sunt incluse sisteme care construiesc obiecte stratificate prin laminarea straturilor de
materiale (Helisys) si prin fuziunea stratificata sau legarea materialelor pulverulente (DTM,
Soligen) sau extrudarea firelor de sarma (Stratosys). Progresele au adaugat un sir de materiale noi
care sunt mai bune decat polimerii utilizati in stereolitografie. Avantajele fabricarii stratificate sunt
majoritatea derivate din abilitatile sale de a crea rapid modele fizice, indiferent de complexitatea
formei.
Putem defini astfel prototiparea rapida ca o tehnica ce permite constructia fizica a unui
obiect 3D plecand de la un fisier CAD. Prototipul obtinut este fidel modelului, indiferent de
complexitatea acestuia.

Figura 10 Reprezentarea 3D a unei piese in CATIA

Prototipul este utilizat pentru a reprezenta, a testa si a corecta anumite concepte de

proiectare. Principalul sau scop este de a servi ca suport pentru testarea anumitor aspecte sau
caracteristici ale sistemului dorit, fara a reclama costuri si durate mari. Prototipul serveste si ca
suport pentru medierea alternativelor de proiectarea ce apar mai ales n cadrul unei echipe
multidisciplinare de studiu. El nu va fi dezvoltat ntr-un produs final, dar furnizeaza informatii
necesare proiectarii iterative, evaluarii performantelor, constructiei de noi cunostinte etc.

3.2 Principiile de functionare ale unei masini de prototipare rapida

Pentru a realiza un prototip, am ales ca exemplu piesa din figura 10. Astfel, sunt necesare:
Un calculator personal;
Un soft ce permite reprezentarea piesei in 3D;
O masina de prototipare rapida;
Materiale necesare realizarii prototipului.
Calculatorul utilizat pentru realizarea acestei lucrari poate fi un calculator obisnuit, cu
performante medii, de tipul desktop sau laptop.
Softul utilizat pentru reprezentarea 3D a prototipurilor poate fi Catia V5 R19, dar pot fi
utilizate si alte softuri capabile sa realizeze constructii 3D si fisiere *. stl.

11

Masina de prototipare prezentata este ZCorp 310 plus (figura 11).

Masina de prototipare este ZCorp 310 plus

Desprafuitorul aferent masinii

Figura 11 Masina si desprafuitorul aferent

Aceasta masina realizeaza prototiparea strat cu strat prin depunerea succesiva a unui strat
de liant si a unui strat de pulbere si are urmatoarele caracteristici:
Marimea cuvei in care se va realiza piesa 203 x 254 x 203 mm;
Grosimea stratului: ajustabila de catre utilizator in momentul imprimarii intre 0.089 - 0.203
mm;
Materialul: compozit, elastomer;
Modelul monocrom;
Procedeu rapid;
Viteza de imprimare: 12 mm/h dupa axa Z;
Soft ZPrint.
Daca prototipul ce trebuie realizat depaseste dimensiunile 203 x 254 x 203 mm el poate fi
impartit in mai multe parti si apoi asamblat prin lipire cu liant.
Masina lucreaza prin pargugerea urmatoarelor etape:
Se va prelua un desen 3D al unui prototip si se va transfera softului masinii (Figura 12);

Figura 12 Prototip reprezentat in 3D de catre softul masinii

12

Desenul prototipului va fi discretizat prin sectionarea acestuia cu un numar de plane egal cu

raportul dintre dimensiunea acestuia dupa axa Z si grosimea stratului imprimat;
Se va realiza o simulare a functionarii masinii prin parcurgerea tuturor straturilor ce
formeaza prototipul pentru a intelege modul de realizare a acestora si pentru a verifica
functionarea corecta a masinii (Figura 13);

Figura 13 Exemplu de sectiuni in modelul virtual al prototipului

Se va realiza o estimare a timpului si a consumului de pulbere (Figura 14);

Figura 14 Raportul generat de softul ZPrint

Se pregateste masina:
o platanul din partea stanga (rezervorul) va fi coborat cu o inaltime mai mare cu cativa
centimetri fata de marimea piesei;
o platanul din partea dreapta va fi adus in pozitia superioara;
o masina va fi setata pe on-line;
Se trece la realizarea propriu-zisa a prototipului (Figura 15);

13

Figura 15 Realizarea unui prototip de catre masina ZCorp 310 plus

Dupa terminarea imprimarii prototipului, acesta se va lasa o perioada de timp (in medie o ora)
pentru a se solidifica liantul impreuna cu pulberea de compozit;
Se va deschide capacul masinii si se va extrage cu grija prototipul realizat din masa de pulbere
continuta in cuva din partea dreapta (Figura 16);

Figura 16 Extragerea prototipului din cuva masinii ZCorp 310 plus

Prototipul se va introduce in desprafuitor pentru a se indeparta excesul de pulbere ce adera

la suprafata acestuia, prin suflarea unui jet puternic de aer (Figura 17);

Figura 17 Desprafuirea cu jet de aer a prototipului

14

In vederea cresterii rezistentei mecanice a prototipului acesta se va impregna cu un lac

epoxidic;

Figura 18 Prototipul final

Se vor face masuratori dimensionale si de pozitie ale prototipului si se vor compara cu cele
ale modelului 3D, pentru a vedea daca sunt conforme;
Se va examina calitatea suprafetelor cat si integritatea acestora;

Astfel, se poate spune ca un prototip permite obtinerea, pe parcursul ciclului de dezvoltare al

unui produs, intr-o perioada foarte scurta de timp, cu un cost minim si cu un minimum de scule, a
unui model ce serveste la validarea conceptiei din punct de vedere estetic, geometric, functional si
tehnologic.
Prototiparea rapida este caracterizata printr-o reducere considerabila a duratei de obtinere a
prototipului la un pret de cost redus al acestuia.

Prototiparea rapida are o serie de avantaje:

Detectarea anumitor probleme de proiectare;
Testarea solutiilor alternative;
Validarea fezabilitatii industriale;
Optimizarea formei piesei;
Reducerea costului cu sculele necesare prelucrarii piesei;
Realizarea testelor mecanice, termice, ergonomice etc.

4. STUDIU DE CAZ
In cadrul procesului de realizare al unei proteze, primul pas este dat de masuratorile bontului
si de mulajul necesar obtinerii produsului finit. Cum a fost prezentat anterior, din cauza anumitor
factori, bontul, dar mai ales forma si procedurile de obtinere ale acestuia pot suferi complicatii. Ca
si urmare a acestor complicatii, cea mai importanta poate fi considerata realizarea unei proteze care
nu corespunde pacientului.
Astfel, putem discuta de posibilitatea de a utiliza procedee de prototipare rapida in vederea
diminuarii la maxim a posibilelor erori ce pot aparea in productia unei proteze. Pentru acest lucru,
vom considera necesara realizarea unei proteze partiale de picior simpla pentru amputatii Lisefranc,
marimea 40, pentru piciorul stang. Dupa masurarea bontului, precum si a celuilat picior, utilizand
tehnici de proiectare pe suprafete dupa schite la scara (Figura 19), a fost proiectata versiunea
bruta a acesteia in softul CATIA V5R19 (Figura 20).

15

Figura 19 Proiectarea de suprafete dupa schite

Figura 20 Forma bruta a protezei

Forma exterioara nu intereseaza foarte mult in acest moment, intrucat prototipul va fi creat
strict cu scopul de a testa potrivirea pe bont, precum si pentru a crea o idee despre cum va arata
produsul finit. Dupa salvarea fisierului in format .stl, se trece la simularea prototiparii rapide a
protezei. Avand in vedere faptul ca inaltimea totala a prototipului este de 98.1 mm, putem alege
grosimea fiecarui strat ca fiind de 0.2 mm, ceea ce va duce la un numar de aproximativ 490 de
straturi. Timpul de realizare va fi de aproximativ 8 ore.
16

In figurile 21, 22 si 23 sunt prezentate cateva sectiuni din timpul simularii prototiparii
modelului virtual la straturile 60, 200, respectiv 450, alaturi de inaltimea pe care o are produsul in
acel moment.

Figura 21 Stratul 60, inaltime 12 mm

Figura 22 Stratul 200, inaltime 40 mm

Figura 23 - Stratul 450, inaltime 90 mm

In urma simularii realizate, obtinem proteza in forma finala (Figura 24).

17

Figura 24 Rezultatul simularii

5. CONCLUZII SI PERSPECTIVE
In cazul protezelor, luand in calcul faptul ca majoritatea sunt unicate si produse dupa
specificatiile fiecarui pacient, realizarea unui prototip ofera, in primul rand, avantajul de a avea o
perspectiva mai clara asupra satisfacerii nevoilor pacientului.
Astfel, se pot face teste de montaj si ajustari inca dinainte de a avea produsul final, in acest
mod eliminandu-se eventualele erori sau probleme ce pot aparea, cum ar fi modificarea bontului din
cauza unei bandajari incorecte sau a eventualelor complicatii post-operatorii. Tot in aceasta faza, se
poate ajusta lungimea talpii (anumiti pacienti prefera o talpa mai scurta) sau a adancimii protezei, a
marginilor cupei, sau chiar a modalitatii de fixare.
In acest fel, nu se va mai pierde cel putin o saptamana pentru realizarea unui produs care
poate fi neconform si al carui pret este mare, iar in momentul in care proteza finala va fi produsa,
aceasta va raspunde intocmai la nevoile pacientului.
Totodata, timpul de fabricatie se reduce semnificativ, intrucat proteza se va face dupa un
tipar bine definit, specific si corect din punct de vedere al formei, putand astfel sa raspunda in
totalitate exigentelor fiecarui pacient in parte.
In final putem afirma faptul ca utilizarea procedeelor de prototipare rapida in cadrul
obtinerii protezelor ortopedice reprezinta un avantaj enorm pentru calitatea lucrarii, reducerea
costurilor si al timpului de executie, precum si din punct de vedere al satisfacerii nevoilor fiecarui
pacient.

18

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Anghel, D. (2009). Rapid prototyping in iterative design, using CATIA V5 and Zprinter 310 plus. Scientific
Bulletin, Automotive series, year XV, no. 19, vol. A, Pitesti: Editura Universitatii din Pitesti.
Ghionea, I. (2009). CATIA V5. Aplicatii n inginerie mecanica. Bucuresti: Editura Bren.
Murray, D. (1989). Problems in prosthetics. CAN. FAM. PHYSICIAN VOL. 35, 309-312.
Stan, M. (2012). Echipamente si Tehnologii Asistive, Suport de curs, Pitesti.
<www.theranova.ro> accesat la 09.05.2013.
<www.rosal-ortopedic.ro> accesat la 10.05.2013.

19