Proiect

Echipamente medicale cu radiatii

Darwish Iosef

Grupa 1444

Facultatea de Inginerie Medicala

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Profesor Coordonator: Mircea Nistor

1
Cuprinsul Proiectului
Capitolul 1: Introducere

1.1. Justificarea temei

1.2. Motivatia medicala

Capitolul 2: Stadiul actual in domeniul protezarii

2.1. Stadiul actual in brevete

2.1.1. Solutii brevete

2.2. Solutii Comercializate

Capitolul 3: Descrierea solutiei proprii

Capitolul 4: Memoriu de calcul

2
Capitolul 1. Introducere
In medicina protezele sunt aparate sau piese care inlocuiesc organe, membre, parti ale
acestora sau conducte naturale ale corpului uman sau animal.
In literatura stiintifico-fantastica si recent in cercetarea medicala se vorbeste uneori de proteze
care amplifica sau completeaza functiile unui organ sanatos. Asemenea proteze nu au intrat inca
in tehnica medicala curenta, iar moralitatea si necesitatea unor astfel de proteze este
controversata.
Primele proteze isi au originea in a5-a Dinastie Egipteana (2750-2625 i.Hr); arheologii
au descoperit in urma sapaturilor cea mai veche atela.
Prima atestare istorica a unei proteze apare in scrierile lui Herodot in care vorbeste despre un
prizonier care pentru a scapa din lanturi isi taie piciorul pe care mai tarziu il inlocuieste cu unul
de lemn. Acest picior artificial dateaza din anul 300 i.Hr si a fost descoperit in Capri, Italia.
Daca am putea clasifica evolutia protezelor le-am clasa in 3 perioade istorice distincte:
- Protetica medicala in Antichitate;
-Protetica medicala in Evul Mediu;
-Protetica medicala in prezent.

Protezele in Antichitate
Cea mai veche proteza din lume apartine unei mumii egiptene.
Mumia a fost descoperita in anul 2000, langa Loxor intr-o stare
foarte buna. Corpul a apartinut lui Tabakentenmut, fiica unei
preotese ce a trait in jurul anilor 950-710 i.Hr.
Degetul mare al piciorului drept, confectionat din lemn si piele,
constituie cea mai veche proteza descoperita pana acum. Falsul
deget a apartinut unei femei egiptene.

Protezele in Evul Mediu

In Evul Mediu protezele nu au avut o evolutie deosebita.
A existat un anumit tip de proteza numit : kneewalker peg leg –
proteza pilon. Alte evidente referitoare la tehnica protezarii in Evul
Mediu nu au fost descoperite pana azi.

3
Protezele de la Renastere pana la Revolutia Franceza

Prima proteza reprezentativa, era o proteza pentru amputatie transfemurala facuta din fier.
Ea consta dintr-un container de fier de la nivelul coapsei care avea in interior un manson din
piele, o articulatie de genunchi cu blocaj, o bara de suport acoperita cu tabla de fier, ce reprezenta
cosmetica si un picior protetic realizar dintr-o platbanca metalica, acoperit si acesta cu tabla de
fier. Intre bara de suport si piciorul protetic exista un arc care se comprima la sfarsitul fazei de
sprijin si in timpul fazei de pendulare.
Forma acestei proteze era asemanatoare cu un picior de armura. Sistemul de prindere al
protezei era din curele de piele, ascunse sub imbracaminte.

Ambroise Pare
Ambroiese Pare a introdus amputatia in lumea medicala. El este
practic considerat parintele protezarii.
In 1536, el face prima proteza de mana si cot, iar mai tarziu creaza si
alte membre artificial.
Prima proteza de membru inferior a fost facuta de el in anul 1560

4
Capitolul 2: Stadiul actual in domeniul protezarii

Pana la sfarsitul anilor 90, tratamentul cu o proteza pentru un picior amputat a fost limitat
datorita lipsei unui tratament precis.

Protezele de gamba, ajuta pacientii sa revina la o viata normala, isi pot continua
activitatiile la locul de munca, nu va avea nevoie de sprijin suplimentar pentru deplasare.

Descrierea protezei de gamba:

Alcatuirea tehnica :

 structura tubulara (endoscheletica) din duraluminiu, otel-inox si/sau titan

 partea estetica din spuma poliuretan (burete) modelata anatomic si ciorap estetic
 articulatie de glezna monoaxiala, biaxiala, SACH sau dinamica din otel-inox sau
titan
 picior protetic monoaxial, biaxial, SACH sau dinamic cu arc lamelar din carbon
 cupa din rasina si/sau polietilena cu ramforsari din fibra de sticla sau fibra de
carbon, cu diverse tehnologii moderne de a asigura suspendabilitatea protezei de
bont
 sistem de suspendare cu aripi supracondiliene si manson moale, amovibil de bont
din spuma de polietilena, durabil si usor de curatat
 sistem de stabilizare cu maneta de coapsa din piele.

Functia protezei:

 asigura mersul pacientului cu sau fara sprijin suplimentar si cu un efort scazut;

 proteza de gamba va fi realizata unic pentru fiecare pacient in parte;
 va avea aproape acelasi forma ca o gamba sanatoasa mai ales ca forma piciorului
va fi identic ca unul sanatos astfel putand folosi orice incaltaminte;

5
2.1.1. Solutii brevete

Proteza inferioara a genunchiului US5728170A

O proteza sub genunchi cu un arbore exterior rigid, in forma de casta, avand un capat
distal inchis si cu un arbore interior flexibil care este montat intr-o maniera detasabila si care are
de asemenea un capat distal inchis si o camera de aer care poate fi umflata printr-o supapa.
Pentru a imbunatati confortul de uzura

a) arborele interior este proiectat ca un arbore de silicon moale, care poate fi rulat peste ciocanul
utilizatorului de proteza si care inconjoara complet ciocanul si il poarta;

b) camera de aer a arborelui interior inconjoara complet capatul distal al ciocului si se extinde
numai pe o lungime mica partiala a arborelui interior;

c) un dop de conector este fixat pe capatul distal al arborelui interior si comunica cu camera de
aer printr-o gaura pentru a permite schimbul de aer;

d) in capatul distal al arborelui exterior este prevazut un orificiu de introducere adaptat la dopul
conectorului si care il primeste intr-o maniera detasabila;

e) un tub flexibil este conectat la orificiul de introducere, iar capatul tubului sau ghidat in
exterior este conectat la o supapa de evacuare si la o pompa

6
2.2 Solutii comercializate

Proteza modulara de gamba - Ortotech

Caracteristici:
Manson facut la comanda din material termoformabil sau rasina, la care sunt atasate mai
multe componente distale. Structura modulara este in mod normal, formata din pilon (tub) din
aliaj usor sau de titan sau otel, la care se conecteaza celelalte module, cum ar fi articulatia
gleznei, piciorul. Exista o gama larga de componente alternative, disponibile de la producatori
diferiti. Cosmetica se face din spuma poliuretanica, prelucrata pentru a se potrivi cu membrul
controlateral, acolo unde este posibil.

Aceasta proteza este utilizata pentru amputatii sau absente congenitale ale gambei.

7
Proteza de gamba – geriatrica

Caracteristici:
Picior flexibil din material elastic, cu intaritura din lemn sau fibra de carbon, articulatie
de glezna fixa sau mobila, componente modulare si tubulatura din duraluminiu, otel sau titan;
Manson intern din multiform si extern din material plastic termoformabil sau rasina artificiala;
Imbracaminte cosmetica (imita forma membrului pierdut).

8
Capitolul 3: Descrierea solutiei proprii

O solutie care ar trebui sa fie implementata in cazul protezelor de gamba este aceea de a
oferi pacientiilor pe langa reabilitarea estetica in societate, si capacitatea de a-si recapata
simturile pierdute o data cu amputarea zonei.

Pentru a realiza acest lucru putem sa introducem in constructia protezei de gamba,

anumiti senzori cum ar fii: senzori de temperatura pentru a simti temperatura prin intermediul
protezei, senzori aplicabili pe proteza de gamba, care sa transmita un semnal dureros la nivelul
muschiilor in cazul in care proteza este lovita sau deteriorata, astfel putem sa ii oferim
pacientului care poarta proteza capabilitatea de a retrai senzatiile percepute dinainte de amputare.

Totodata trebuie sa avem in vedere si faptul ca proteza trebuie sa fie confectionata din
material cat mai usor si durabil, aceasta trebuie sa fie estetica, acceptabila din punct de vedere
cosmetic, sa fie usor de intretinut si usor de montat si demontat, corect si rapid, fara a necesita un
efort deosebit din partea pacientului.

Senzor de temperatura Senzor de perceptie a durerii

9
Capitolul 4: Memoriu de calcul
a. Masurile necesare
Dupa recuperarea completa a gambei poate sa inceapa confectionarea protezei. Se va stabili
forma bontului, starea articulatiei genunchiului, daca este blocata fixa sau mobila, si se stabileste
cate grade are pozitia genunchiului si daca este picior in forma de „X” (varum sau valgum).

Se stabileste constitutia bontului daca este flasc, normal sau tonic, si gradul de activitate a
pacientului daca locuieste doar acasa, daca are activitate acasa si in jurul casei, daca merge si la
locul de munca sau daca face sport inclusiv deplasare la locul de munca.

Se va lua in considerare si alti factori cum ar fi anomalii ale bontului (de ex. rezultatul
operatiei), gravitatea leziunii obtinuta in urma accidentelor la locul de munca si circulatie.

In continuare se vor stabili parametri piciorului existent, inaltimea de la axa genunchiului

pana la calcaneu. Se masoara circumferinta gambei si a gleznei inclusiv lungimea talpii. La bont
se va stabili lungimea capului acestuia pana la axa genunchiului. Circumferinta bontului va fi
masurata din 3 in 3 cm. Vor fi marcate zonele sensibile ale bontului, capatul tibiei si capatul
fibulei dupa operatie de la caz la caz.

Va fi luat in considerare cauza amputarii daca a fost din cauza diabetului sau din cauza
unei traumatisme arteriale.

b. Procedura de fabricatie
Dupa ce s-a obtinut toate informatiile necesare de la pacient se incepe fabricarea efectiva
a mulajului.

Materialele folosite : - fasa gipsata

- folie alimentara

- perlon

Uneltele utilizate: - panglica de masurat

- creion chimic

- foarfeca pentru taierea gipsului

- ruleta

- fisier de 2 milimetri

- bisturiu

10
 Se fasoara bontul cu folei alimentara pentru a evita patrunderea gipsului in rana, dupa
care vine perlonul pe care vor fi marchate punctele sensibile si circumferintele. Fasa gipsata se
pune in apa se toarca usor si se aseaza treptat pe bont incepand de la 10 cm peste rotula pana la
capatul bontului, ajungand la 3 pana la 5 straturi, depinzand de volumul piciorului. Inainte ca
fasa gipsata sa se intareasca se va apasa usor in patela si langa tibia modeland usor pana jos.
Dupa intarirea gipsului se va scoate mulajul de pe bont. In unele cazuri circumferinta de
jos este mai mare decat circumferinta de sus la rotula. Acest mulaj fiind doar un negativ,
procesul de elaborare va fi facuta in atelier.

In partea de sus a mulajului se pune 3 straturi de fasa de 10 cm lungime.

Interiorul se spala cu apa cu sapun pentru a obtine un strat izolator apoi se aseaza o
teava de cca. 50 cm lungime in jurul caruia se toarna un modelaj de ipsos
amestecat cu apa. Se asteapta intarirea mulajului dupa care se va incepe procesul
de sculptare.
Uneltele necesare : - panglica de masurat

- pila rotunda, semi rotunda si plat

- creion chimic

- fisa de masurare

- cutit

- spakli, castron

Se taie gipsul (negativul) din jurul mulajului de ipsos. Se ia masurarile de pe bontul pe

care s-a obtinut de la pacient si se incepe modelarea protezei. Se corecteaza presiunea de sub
rotula pe langa tibie si pe langa tesut in toata lungimea. Se va face un amestec de gips cu apa si
gips modelat ca sa se umple zonele sensibile la tibie si la capatul bontului cu cca. 2 cm de
material. Cand aceasta se intareste se slefueaza ca sa se obtina o suprafata neteda

S-a terminat sculptatul acuma urmeaza confectionarea mansonului.

Se masoara circumferinta pozitivului ambelor capete si lungimea totala, se va lasa 5 cm

lungime dupa care se va taia multiformul in forma de trapez. Se slefuieaza captele si marginile
multiformului ca sa fie netede apoi se lipeste cu prenadez formand un con.

In interiorul conului multiform se pune pudra dupa care se va incalzi intr-un cuptor
electric la temperatura de 95 C timp de 10 min. Dupa ce sa incalzit se prinde cu o manusa
termoizolanta se trage peste forma gipsata a bontului si se lasa sa se raceasca. Multiformul racit

11
va lua forma bontului de gips pe care se va pune si capatul dupa care se incepe slefuirea
uniforma.

La proteza provizorie se pozitioneaza adaptorul in partea de jos al cupei. Peste multiform

si adaptor se va aseza o bucata de polipropilena taiata pe dimensiunea necesara si inclazita la
200C.

Dupa care se va extrage aerul prin vacuumare, ramas intre polipropilena si pozitivul
protezei, apoi la un vacuum constant se lasa sa se raceasca timp de cateva ore. Se marcheaza
marginea de sus al cupei, se taie la dimensiunea necesara, se slefuieste si se incepe asamblarea.
Se fixeaza adaptorul pe care vine teava, articulatia gleznei si laba protezei si pe urma se regleza
inaltimea.

Proteza finalizata

12
Capitolul 5: Concluzii si dezvoltari ulterioare
Cum zice si motto-ul ”Pune piciorul pe primul loc, previne amputatia”, dar cand omul
ajunge la un stadiu avansat in boala sau are un traumatism cauzat de alte mijloace necontrolate
de el, pentru sanatatea sa trebuie recurs neaparat la amputatie. In acest caz, doctorii fac tot ce pot
pentru a salva cat mai mult din picior. Dar oricat de grava ar fi amputatia, in ziua de astazi se pot
fabrica proteze pentru toate tipurile de amputatii, pe toate tipurile de bont

In majoritatea centrelor unde se fabrica proteza pentru pacient, ar trebui sa existe si o sala
echipata perfomant, pentru a ajuta pacientul in procesul de reabilitare. Este foarte important
pentru ca pacientii sa primeasca ajutorul si sprijinul necesar, pentru a se putea obisnui cu noul
„picior”. Pacientii executa foarte multe exercitii pentru a intari si tonifia musculatura, ei de fapt
invata din nou sa mearga, si au nevoie de a isi echilibra din nou puterile, pentru ca de-acum
centrul de greutate se schimba, si piciorul sanatos este solicitat si mai mult. Motiv pentru care,
trebuie intariti muschii piciorului sanatos, si nu numai. Cu pacientii se lucreaza si in
grup/impreuna, asta pentru ca ajuta la refacerea atat fizica, dar mai ales psihica. O astfel de
proteza ajuta pacientii la reintegrare atat in familie, cat si in viata sociala. Ii va ajuta sa traiasca o
viata completa!

13