Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Norman Goodman - INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE PDF
Norman Goodman - INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE PDF
>
tR I ,.q
COLTI
GErtERfiLA
z:
"
1&1
a:
C/)
o
:z:
<C
:!E
oo
CJ
:z:
<C
:!E
ITURA LIDER
a:
o:z:
Norman Goodman
NORMAN
GOODMAN
INTRODUCERE
iN SOCIOLOGIE
Traducere:IOANA
RADULESCU
Editura LIDER
Bucure~ti
_._.._.~~
"J
Cuprins
I.S.B.N.: 973-9343-34-1
Prefata
1
CE ESTE SOClOLOGIA?
Perspective
Dezvoltarea sociologiei ,
11
11
17
2
CUM SE FACE SOCIOLOGIE: METODE DE CERCETARE
SOCIOLOGICA
Logica cercetarii
Interconexiunea teoriei ~i a cercetarii
Procesele de cercetare
Metode fundamentale de cercetare/
Probleme in efectuarea cercetarii
29
29
32
33
36
42
INTRODUCTION TO SOCIOLOGY
Copyright 1992 by HarperCollins Publishers, Inc.
Published by arragementwith Harper & Collins
Publishers, Inc.
CULTURA
Ce este cultura
Componentele culturii
~...................................................
Cultura "ideala" ~i "reala"
Diversitatea culturala
Temele culturale americane
Cultura ~i sociobiologia
48
48
51
57
58
62
63
4
STRUCTURA SOCIALA
Natura societatii
lnstitutiile sociale
Tipuri de societati
66
66
71
74
5
GRUPURlLE SOCIALE ~l ORGANIZA'fllLE
Grupurile sociale
Organizatiile formale
Organizatii ~i societati
87
87
98
106
6
SOCIALIZAREA: CUM DEVENIM FIINTA
SOCIALA
.'
Importanta experientei sociale
Perspective teoretice
Factorii de socializare
Socializarea prin cursul vieW
Socializarea ~i libertatea
108
108
112
119
122
124
7
INTERACTIUNEA SOCIALA ~I RETELELE
SOCIALE
Natura interactiunii sociale
Perspective teoretice
Constructia socialii a realitiitii
Comunic~rea ~i interactiune~ socialii
127
127
129
135
137
8
DEVIANTA ~I CONTROLUL SOCIAL
Ce este devianta
Implicatiile sociale ale deviantei
142
142
159
9
163
163
167
172
10
CLASA SOCIALA ~I MOBILITATEA SOCIALA IN STATELE
UNITE
179
Dimensiunile inegalitatii in Statele Unite
179
Sistemul de clase american
184
Semnificatia claselor sociale
188
Mobilitatea sociala
191
11
RASA ~I ETNICITATEA
Conceptele fundamentale
Modele de interllctiune etnidi ~i rasiala
Diversitatea etnica ~i rasiala in Statele Unite
Probleme contemporane in relatiile etnice ~i rasiale
198
198
203
206
214
12
220
224
230
232
233
236
13
FAMILIA
Inrudirea: concepte fundamentale
perspectiva multiculturalii
analizii teoreticii a familiei
Familia americanii contemporanii
Viitorul familiei
Comentarii finale
242
242
244
249
252
260
263
o
o
14
EDUCATIA
Educatia ~i societatea
Caracteristicile educatiei americane
Probleme curente in inviitiimintul american
265
265
272
276
15
STRATIFICAREA SOCIALA
Sisteme de stratificare
Teorii despre stratificare
Mentinerea sistemului stratificiirii
GENUL ~I STRATIFICAREADUpA
Sex ~i gen
VlRSTA
218
218
RELIGIA
Religia: 0 definitie
Tipuri de religie
Religia: 0 perspectivii functionalistii
Religia: 0 perspectivii a conflictului
Religia ~i schimbarea socialii
Organizarea religiei
Religiile majore ale lumii...
Religia in Statele Unite
283
283
284
286
288
289
292
294
300
16
POLITICA $1 STATUL
Puterea ~i autoritatea
StatuI
Sistemul politic american
Riizboiul ca politica
307
307
310
316
322
17
ECONOMIA SI LUMEA MUNCH
Ordinea economicii
Sistemeeconomice comparative
Sistemul economic american
328
328
332
337
.
.
18
MEDICINA
.
Modele sociale de sanatate ~i boaUi
Medicina ca profesie
.
Perspectivele teoretice despre sanatate ~i medicill'\ .
Sanatatea, mediulinconjurator
~i stilul de viata
personal
Prefata
1(,1
19
STII~TA SI TE~NOLOGIA
Stllnta modema
Stiinta ca proces social
Tehnologia ~i societatea
I(,!
I()1
..
172
\7X
20
POPULATIA
Dinamica populatiei
Tendintele populatiei mondiale
Tendinte ale populatiei in Statele Unite
3H4
IH4
J90
399
21
URBANIZAREA
Dezvoltarea urbana
Teorii despre dezvoltarea urbana
Viata urbana in Statele Unite
406
406
412
ill5
22
COMPORTAMENTUL COLECTIV SI MIscARILE
425
Domeniul comportamentului colectiv
Multimile
Alte'forme de comportament colectiv
Mi~carile sociale
Mi~dirilc socialc ~i schimbarca social1\
SOCIAI.E
"
425
427
431
4J5
443
23
SCHIMBAREA SOCIAL2\. ~I MODERNIZAREA
Sursele schimbarii sociale
Teoriile schimbarii sociale
Modemizarea ~i dezvoJtarea
Modemitatea ~i progresul
Glosar
".".
44H
44X
454
"
4'iX
" l(d
1()7
Norman Goodman
Stony Brook, New York
iulie, 1991
I
CE ESTE SOCIOLOGIA?
A
In
acest capitol,
vom explora
diversele
perspectivelorale
sociale,
ale sociologiei
in special,
in incerciirile
de ~tiin!elor
a explica
~i in!elege comportamentul uman. Vom examina baza ~tiin!ificii a
sociologiei, originile sale ~iforma ei prezentii ..
PERSPECTIVE
$tiintele sociale
Sociologia este 0 ramura a ~tiin!elor sociale, un ansamblu de
discipline care examineaza natura comportamentului uman ~i a
societatii umane, precum ~i produsele care rezulta din amindoua.
Pentru a aprecia cum sociologia contribuie la intelegerea vietii
sociale, este utila intelegerea perspectivelor celorlalte ~tiinte sociale.
Antropologia are doua ramuri principale. Una, antropologia
jizicii se ocupa cu fiinta umana ca un organism biologic. In studierea
radacinilor noastre biologice, a legiiturilor noastre cu alte specii ~i
a variatiilor biologice printre noi, ea se concentreaza asupra fosilelor
umane ~i a obiectelor omului primitiv. Cea de-a doua ramura,
antropologia culturalii, s-a preocupat de natura ~i evolutia societatHor care nu au cunoscut scrierea. Mai recent, antropologii culturali
~i-au indreptat atentia ~i spre societatile industriale modeme, indeosebi spre cultura (vezi Cap. 3) ~i structura sociala (vezi Cap. 4)
ale localitatilor ~i comunitatilor.
11
Perspectiva sociologica
Nu exista 0 singura perspectiva sociologica: mai degraba, in
cadrul sociologiei, exista ,,~coli de gindire" in mod clar deosebite.
Dar toate lmparta~esc opinia casociologia este studiul ~tiintific al
comportamentului social uman, al societatii umane ~ial rezultatelor
activitatilor sociale.
Premisa fundamentala a sQciologiei este cit din existenta umana
este existenta sociala. Sinteth legati unii de a1tii ~i depindem de
altii pentru existenta noastra. Influentam pe altii ~isintem influentati
de ei; intr-adevar, insu~i sensul identitatii depinde de aceasta interactiune, a~a cum se va discuta in Cap. 6. Orice incercare de a
intelege formele sociale in afara actiunii individuale este sortita
e~ecului. Sociologia ofera 0 conceptie completa a conditiei umane.
Imaginatia sociologica C. Wright Mills (1959) a folosit
expresia "imaginatie sociologica" flentru a ne atrage atentia asupra
nevoii de a ne Uirgiviziunea. Indivizii au tendinta de a vedea lumea
din punctullor de vedere, riguros ingustat, despre ei in~i~i ~idespre
cercul social imediat. Sociologia, sustine el, ar trebui sa-~i concentreze atentia asupra celor mai largi forte sociale care ii afecteaza
12
q)
1.1
s-au indragostit de
13
ea; di sotul sau sotia este singura ~iunica persoana care l-ar putea
face fericit sau fericita. Totu~i, exista ~inorme sociale care dirijeaza
aceasta decizie, care definesc un numar limitat de indivizi ca parteneri'potentiali pentru casatorie. In general, cei mai multi oameni
nu-~i dau seama de aceste forte sociale coercitive care influenteaza
ceea ce pare sa fie 0 hot;idre intima ~ipersonalii. Sociologia da la
iveala aceste influente sociale de obicei nerecunoscute.
Sociologia $i $tiinta
Sociologia este studiul ~tiintific al comportamentului social ~i
al relatiilor sociale. In timp ce in limbajul comun notiunea de ~tiintii
sugereaza.laboratoare, instrumente de masurat ~i ecuatii algebrice,
ea se refera, de fapt, la 0 cale generala prin care se obtin cuno~tinte
despre orice fenomen.
Ipotezele
:jtiintei
14
Instrumentele
:jtiintei
Sociologia ca tiinta
Soeiologia nu este eu nimie mai putin 0 ~tiinti'idecit chimia ~i
fizica. Ea ereeaza teorii pentru a expliea viata soeiali'i. Teoriile
15
generale inceardi explicatii cuprinzatoare, ca de pilda, "teoria gcnerala a actiunii", a lui Talcott Parsons (Parsons ~i Shils, 1951)
care une~te cultura, structura sociala ~ipersonalitatea. Teoriile mai
putin cuprinzatoare sau teoriile de rang mediu sint "teorii speciale
aplicabile categoriilor limitate de date" (Merton, 1957:9). Acestea
sint mai obi~nuite in sociologie astazi; de pilda, teoria grupurilor
de referinta a lui Merton.
Metoda ~tiintifica este proprie sociologiei. Studiile prezentate
'inrevistele importante de sociologie au, in general, aceea~i structura
formala ca cercetarea 'in~tiintele biologice ~ifizice. Este prezentata
o teorie generala 'impreuna cu 0 serie specifica de ipoteze ce trebuie
verificate. Datele relevante sint prezentate ~ianalizate, trag'indu-se
conc1uzii din ele despre caracterul adecvat al teoriei care a stat la
baza studiului.
Statutul !?tiintific al sociologiei In timp ce sociologia nu
este cu nimic mai putin ~tiintifica decit chimia ~iastronomia, ea nu
pare sa aibii precizia acestora. Aceasta, in parte, din cauza relativei
sale tinereti ca ~tiinta. Ea nu a avut atit de mult timp sa-~i dezvolte
nici metodologia, nici conceptele teoretice. Dar mai important, studierea comportamentului oamenilor nu'este identica cu studierea
comportamentului atomilor sau al moleculelor sau al plantelor.
Oamenii sint mai instabili, ei se schimbii chiar in timp cc s'int studiati. De asemenea, uneori darile de seama asupra rczultatclor unui
studiu determina oamenii sa-~i schimbe comportamcntul examinat
anterior. Deseori, ace~ti factori lasa sa se 'inteleaga ca sociologii nu
pot generaliza descoperirile obtinutc 'in cursul ccrccHirilor la fel de
mult ca oamenii de ~tiinta din domeniile fizicii ~ibiologici.
Sociologii se confrunili cu 0 alili dilema. In timp cc putini oameni
~tiu mult despre structura moleculara a acizilor, cci mai multi oameni se considera experti 'in faptele pe care lc studiaz~ sociologii:
criminalitatea, viata de familie, grupurile socialc ~ia~a mai dcparte.
Conceptele importante ale analizei sociologice slnt dcscori cxprimate
'in limbajul comun, de~i sensurile unor cuvintc pot fi ditcritc. De
pilda, statut are un alt 'inteles in sociologic dccl! In conversatia
obi~nuita. Aceasta confuzie 'inmaterie de cuvintc ~ibuna cunoa~tcre
a lnsa~i substantei analizei sociologice, pe care eci mai multi oameni
~i-o atribuie, fac pe multi sa creada sa sociologia pur ~i simplu studiaza ~i constata ceea ce este evident.
Sociologia !?ibunul-simt Multe pareri de ,;bun-simt" sint,
pur ~i simplu, neadevarate. De pilda, multi cred ca divortul este
mai obi~nuit printre cuplurile din clasele instarite ~i de mijloc decit
printre cuplurile din c1asele de jos sau ca cei mai multi oameni care
traiesc din ajutor social nu vor intr-adevar sa munceasca. Ambele
afirmatii s'int false. Robertson (1987:9-10) enumera douazeci de
pareri considerate intr-o mare masura de "bun-sim!", care 'inurma
cercetarilor sociologice s-au dovedit a fi false.
Problema este nu ca bunul-simt este necesarmente fals, ci ca
sociologia este 0 ~tiinta. De aceea, sociologia ~ibunul-simt nu trebuie sa fie 'in conflict. De fapt, bunul-simt poate fi 0 sursa bogata
de ipoteze pentru sociologi. Dar sociologii trec dincolo de tarimul
bunului-simt Ei deseori iau notiunile de bun-simt despre viata ~iIe
supun unei verificari riguroase care duce la confmnarea, respingerea
sau perfectionarea lor.
DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEI
Sociologia este 0 ~tiinta relativ noua. De~i unele idei sociologice
i~i au originea 'in antichitate, incercarea sistematica de a 'intelege ~i
a explica comportamentul social are mai putin de doua sute de ani.
Originile sociologiei
In general, oamenii din societatile stabile se gindesc, probabil,
mai putin la structurile sociale ale mediului lor decit oamenii din
societatile instabile. Marile transformari din Grecia, 'in secolele al
V-lea ~ial IV-lea i. Hr., ~irespectiv, din Europa, 'incepind din secolul
al XVII-lea p'ina 'in al XIX-lea, au dus la dezvoltarea filozofiei
occidentale ~i la luarea 'in considerare a naturii "ordinii sociale".
Sociologia s-a dezvoltat in prima parte a secolului al XIX-lea ca
raspuns la schimbarea conditiilor sociale.
16
17
COALA 2 INTRODlICEREfNsocIDLlY:n;
intemeietorii
sociologiei
Auguste Comte (1798-1857) Auguste Comte, filozoffrancez, este considerat intemeietorul sociologiei, dupa ce a inventat
termenul in 1838, pentru a definLo metoda speciala de a studia
societatea. Scopullui Comte era sa foloseasca aceasUi noua ~tiinta
pentru a vindeca relele sociale. EI a devenit din ce in ce mai obsedat
de acest obiectiv, iar opera lui a dobindit 0 fervoare religioasa.
Comte s-a concentrat asupra a doua aspecte specifice ale societatii:
ordinea ~i stabilitatea, pe care Ie-a numitstatica sociala ~i schimbarea sociala, pe care a numit-o dinamica sociala. Comte credea
ca acestea sint factorii care tin societatea laolaIta ~i care provoaca
schimbarea.
Comte credea ca factorul important care favorizeaza stabilitatea
il constituie totalitatea parerilor comune ale membrilor societatii.
El a vazut schimbarea sociala ca pe un proces evolutiv care duce
societatea spre stari din ce in ce mai bune. De~i ideile sale nu mai
joaca un rol semnificativ in sociologia modema, concentrarea sa
asupra schimbiirii ~i insistenta asupra unei metodologii ~tiintifice
riguroase au avut 0 influenta enorma asupra altor ginditori sociali,
asigurindu-i astfellui Comte un loc permanent in istoria sociologica.
Herbert Spencer (1820-1903) Opera lui Comte a fost continuata ~i dezvoItata de sociologul englez Herbert Spencer. El a
incercat sa explice ordinea sociala ~ischimbarea sociala comparind
societatea cu un organism viu. Folosind aceasta "analogie organicii", Spencer a vazut societatea ca pe un "sistem"compus din parti
interdependente. Dupa parerea lui, sociologia descopera structurile
sociale importante ~i studiaza modul in care acestea functioneaza
pentru a produce 0 societate stabila. in anumite privinte, el a fost
un precursor al ~colii de gindire sociologica "structural- functionalisHi", despre care se va discuta mai tirziu in acest capitol.
Spencer a fost deosebit de interesat de conceptul evolutiv al
"supravietuirii celor mai puternici" ~iI-a aplicat la studiul schimbiirii
societiitilor. Modul sau de a privi lucrurile, etichetat dreptdarwinism
social, I-a rncut sa sustina ca, daca guvemul nu ar interveni, societatea s-ar debarasa de "neputincio~i", permitindu-Ie doar celor mai
buni sa supravietuiasca ~i sa se reproduca.
18
Karl Marx (1818-1883) Filozof social ~irevolutionar de origine germana, Marx a petrecut multi ani fiidnd 0 cercetare istorica
scrupuloasa a naturii societatii.
Ca ~i Comte, Marx a fost interesat in studierea structurilor sociale ~i a proceselor sociale cu scopul de a face societatea mai
buna. Ideile lui au devenit baza pentru ~coala de sociologie a conflictului, discutata mai jos.
Marx credea ca "legile" fundamentale ale istoriei ar putea fi
gasite in structura economica a societatii. EI vedea societatea divizata in doua clase, cei care poseda mijloacele de a produce bogatie
~i cei care nu poseda nimic; in esenta, "bogatii" ~i "saracii". Marx
credea ca aceasta diviziune da na~tere, in mod inevitabil, la "conflictul de clasa". Marx considera istoria omenirii ca 0 istorie a luptei
de clasa: proprietarii de pamint impotriva iobagilor, stapinii impotriva sdavilor, capitali~tii impotriva proletariatului.
Dupa parerea lui Marx, contradictiile inerente capitalismului
provoaca crize economice care genereaza noi structuri sociale.
Aceasta conceptie, numitamaterialism dialectic, sustine ca structurile nou create vor fi mai bune dedt cele vechi, dar mai represive.
Pentru acest motiv, Marx nu vedea conflictul ca fiind un rau, ci
mai degrabii ca pe un mijloc de progreso
Influenta lui Marx asupra sociologiei este inca simtita. in timp
ce conceptia lui ca factorii economici au cele mai putemice influente
in societate este oarecum mai putin acceptata, majoritatea
sociologilor ii recunoa~te importanta in viata sociaHi.
Emile Durkheim (1858-1917) Influenta lui Durkheim asupra sociologiei nu se limiteaza la lucrarea sa asupra sinuciderii, problema discutata mai sus. Influentat de Spencer ~iComte, Durkheim
a manifestat, in mod deosebit, interes fata de ceea ce tine societatea
laolalta: problema ordinii sociale. Modul sau de abordare era functionalist; el a studiat ce functie indeplinesc diverse clemente sociale
in mentinerea coeziunii sociale. EI s-a concentrat asupra importantei
opiniilor ~ivalorilor ("con~tiinta colectiva") ~i a ritualului colectiv.
Durkheim credea ca societatea este tinuta laolaIta de forma
structurii ei sociale. in vechea societate, care era mai putin complexa
~imai putin specializatii dedt societatea din zilele noastre, oamenii
erau legati intre ei datorita asemanarilor. Majoritatea oamenilor
19
taceau lucruri asemanatoare; ei erau generali~ti 1. Aceasti"iasemanarc ii unea prin ceea ce Durkheim a numitsolidaritate mecanidi.
Pe masura ce societatea a devenit mai complexa ~i diferentiatii,
oamenii ~i-au asumat sarcini specializate care erau necesare ~iunora
~i altora. Durkheim a numit acest feI de legatura, prin sprijin mutual ~i interdependenta, solidaritate organica.
Durkheim a contribuit ~ila metodologia sociologica. 1 a sustinut
di sociologia trebuie sa studieze "faptele" sociale sau fortele care
exista in afara indivizilor ~i Ie forteaza comportamentul. 1 credea
ca oamenii incorporeaza aceste influentc socialc coercitive in idcntitatca lor, prin aceasta transfomlind "controlul social" in ,,(\utocontrol" (vczi Cap. 6).
Max Weber (1864-1920) Sociologul german Max Weber a
exercitat 0 uria~a influenta asupra sociologiei contcmporane. 1 a
contribuit aUt la dezvoltarea cuno~tintelor soeiologice, cit ~i la mctodologia sociologica.
Ideea centralii a studiului lui Wcber a fost actiunea socialii. 1 a
manifestat un deosebit interes fata de valorile, opiniile, intentiilc ~i
atitudinile care ne ciilauzese ~i ne dirijeaza comportamentul. 1 a
dezvoltat 0 mctodologie, verstehen (intclegcre sau intuitie), pentr'u
a descoperi aee~ti factori fundamcntali. Weber a plcdat pentru 0
sociologic "tara valoare", pentru eliminarea prejudecatilor ~ia preferintclor in procesul de eercetare. Intr -0 aHa ino.vatie, el a conceput
tipul ideal, crearea unui concept al unui fenomen care cuprinde
elementcle sale esentiale ~i cu care fenomenullumii reale ar putea
fi comparat.
Un aspect important al operei lui Weber este reaetia sa la problcmele ridicate de Marx. Weber a vazut elementele economice doar
ca una dintre multele influente importante asupra vietii socialc. EI
a atribuit importantil substantiala statutului social obtinut din caracteristlci personale sau stima ~i putere politiea, capacitatea de a
influenta actiunilc ahora.
Studiile lui Weber despre organizatii, indeoscbi despre birocratie,
influenteaza inca cercetarea ~i teoria in acest domeniu. El a legat
na~terea capitalismului de valorile ~iatitudinile cuprinse in teologia
IPersoana eu euno~tite ~i aptitudini multiple; opus spceialislului
meniu (n.tr.).
20
inlr-ull do-
protestantismului in dezvoltare. Cercetarea diverselor religii a contribuit la intelegerea rolului culturii ~ial structurii sociale in teologie.
Georg Simmel (1858-1918) Georg Simmel a respins analogia organica a lui Spencer. 1 vedea societatea ca pc 0 "urzeala
complicata, formata din relatii multiple intre indivizi care sint intr-o
interactitme constanta unul cu altul" (Coser, 1977: I 78). Forma pe
care 0 ia aceasta interactiune a constituit punctul central al operei
lui Simmel. Acest mod de a privi lucrurile, numitsociologie formala, putea fi folosit pentru studierea unor sfere total diferite ale vietii
sociale (e.g., interactiunea in familie, relatiile de afaceri, procesul
legislativ). Capacitatea lui Simmel de a gasi elemente comune in
structurile formale ale acestor tipuri variate de interactiune a contribuit la dezvoltarea in continmire a sociologiei.
Opera lui Simmel a dus la cercetarea "tipurilor sociale". Analiza
sa detaliata a fenomenului "strainului" a surprins subtilitatile ~i
nuantele acestui rol social. Discutiile contemporane asupra saracilor
datoreaza mult descrierii lui Simmel a acestui tip social. 1 a vazut
strainul ca fiind cineva care este implicat doar marginal intr-un
grup social, practic un membru, dar nu deplin acceptat sau integrat
in el.
21
Teoriile macronivelurilor
Perspectiva structural-functionalista Aceasta orientare
teoretica, definita in mare parte de antropologul Bronislaw Malinowski ~ide sociologii Talcott Parsons, Robert K. Merton ~iKingsley
Daves, este bine cunoscutii ~tiintelor biologice, care 0 folosesc pentru
a examina aspectele structurale ale organismelor, interrelatiile lor
~i functiile pe care Ie indeplinesc pentru organismul considerat ca
unintreg.
Premisa de baza a acestei perspective este ca diverse Jenomene
pot fi explicate, indeosebi structurile sociale, in raport cu consecinfele lor (sau cu "JuncfWe U). Malinowski (1948), de pilda, explica practica magiei printre locuitorii insulei Trobriand in raport
cu puterea pe care aceasta le-o confera asupra acelor activWiti ce
sint atit importante cit ~i nesigure, cum este pescuitul in largul
marii in comparatie cu pescuitul relativ sigur in laguna.
Un element in aceastii perspectiva este notiunea desistem, ideea
di variate Ie elemente ale societafii sint legate unul de altul intr-un
asemenea Jel, incit 0 schimbare intr-unul duce la schimbiiri in
celelalte. In cazullocuitorilor din Trobriand, Malinowski sustine
ca orice analiza a acestei societati trebuie sa ia in considerare legatura intre practica magiei ~iimpactul economic al pescuitului asupra
intregii comunitati.
Parsons (1937; Parsons ~i Shils, 1951) a fost cel mai important
analist structural-functionalist in sociologia americana. La fel ca
Parsons, cei mai multi functionali~ti contemporani gasesc analogia lui Spencer utila in concentrarea asupra elementelor structurale
ale socletiitii (e.g., institutiile sociale, organizatiile, grupurile, statutele sociale) ~iale consecintelor (functiilor) pentru societate ca un
intreg.
In conceptia lui Parsons, societatea este un sistem bine integrat
~irelativ stabil ai carui membri sint, in general, de acord in privinta
valorilor fundamentale. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibru
sau stabilitate. Intrucit orice schimbare sociala are largi efecte,
dezechilibrante, ea are tendinta de a provoca nemultumiri, daca nu
se produce destul de incet, ca sa ofere sistemului timp pentru a se
adapta.
Merton (1957) a perfectionat ~i modificat functionalismullui
Parsons. EI subliniaza ca 0 organizatie poate avea atitjimc(.ii evi22
lComunitate
23
o conceptie alternativa importanta la perspectiva structuralfunctionalista este "teoria conflictului", pe care 0 yom aborda acum.
Teoria conflictului Orientarea de baza a acestei perspective,
rezultata din opera lui Marx, se concentreaza asupra conflictului
$i a competiliei fntre diferite elemente din societate. Versiunea
marxista ia in considerare competitia intre clasele sociale. Multi
teoreticieni contemporani ai conflictului (e.g., C. Wright Mills,
1956; Ralf Dahrendorf,
1959; Randall Collins, 1974) se
concentreaza asupra conflictului intre diverse grupuri religioase,
etnice $i rasiale, precum $i asupra genului $i a conflictului de clasa.
Teoreticienii conflictului au acordat atentie operei deosebit de
importante a lui Simmel, care a aratat fortele dezbinatoare, precum
$i cele consensuale din societate. Societatile, a sustinut el, au atit
presiuni asociative
(care leaga), cit $i disociative
(care
dezintegreaza), iar valorile relative ale acestor presiuni variaza in
diferite momente.
Lewis A. Coser, un teoretician contemporan important, influentat
de Simmel, sustine nu numai ca conflictul este intrinsec in societate,
ci $i ca in anumite conditii e1 indepline$te functii foarte pozitive
(1956, 1967). Conflictul poate ajuta la c1arificarea anumitor valori
cheie, apreciaza Coser. Afiliatiile de grup multiple, pe care functionali$tii Ie vad ca slabind consensul, sint considerate de Coser drept
un mecanism pentru mentinerea unui oarecare nivel de stabilitate,
prin protejarea impotriva oricarei axe de dezbinare in societate.
Apartenenta noastra la diverse clase, la grupuri etnice, religii ~i
chiar genuri face pe fiecare dintre acestea sa se abtina de la divizarea
societatii in doua tabere reciproc exclusive ~i in continull razboi.
Structura sociala este ferita de destramare de catre fortele dezbinatoare datorita identitatilor noastre variate ~iconexe. De fapt, Coser
imbina aspecte ale analizei functionaliste cu teoria conflictului.
In timp ce functionali~tii critica schimbarea, teoreticienii conflictului au tendinta de a 0 privi cu simpatie. Daca functionali$tii vad
consecintele pozitive ale orinduirilor sociale existente, teoreticienii
conflictului ii au in vedere atit pe cei care ci~tiga cit ~ipe cci care
pierd ~ipresupun ca ambe1e categorii exista. Pe scurt, teorcticicnii
24
Teoriile micronivelurilor
In general, teoriile micronivelurilor examineaza indeaproape
interactiunea.
InteractionismuP simbolic De~i a fost influentata de Weber, aceasta ~coala de gindire i~i datoreaza, in cea mai mare parte,
existenta activitatilor intelectuale de la Universitatea din Chicago
in timpul primei treimi a acestui secol ~i,in special, gindirii sistematice a filozofului social George Herbert Mead. Interactionismul simbolic porne~te de la premisa ca interactiunea este procesul social
de baza. Aceasm interactiune se produce prin "simboluri", reprezentari care au sensuri convenite (vezi Cap. 3 ~i 6). De fapt, sensul
deriva din interactiunile fiintelor care au senzatii (gindirea, sentimentul).
Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra problemei identitatii, indeosebi asupra sentimentului de sine care, sustin ei, este
un produs social. Ei analizeaza procesul social prin care se dezvolta identitatea, cu precadere interactiunea sociala (vezi Cap. 6).
De asemenea, ei se concentreaza asupra naturii interactiunii sociale
~i cum se manifesta aceasta intr-un context de considerente ~i
intelegeri re1evante din punct de vedere social.
Totu~i, ei subliniaza ca acest fundament social este un proces
dinamic - mai degraba decit unul static ~de sensuri schimbatoare
$i emergente, care i~i au originea in experienta anterioara a particitTeorie care sustine cli procesele sociale (conflictul,
i~i au originea in interactiunea umana (n.tr.).
competitia,
cooperarea)
25
26
27
Sociologia, a~adar, are 0 mo~tenire bogata. Sociologia contemporana s-a constituit pe aceasta mo~tenire ~ia mentinut 0 divcrsitate
de curente care continua sa fie 0 sursa de maturizare continua a
disciplinei.
CUMSEFACE
SOCIOLOGIE: METODE DE
CERCETARE SOCIOLOGICA
Valoarea
depindeasocierea
nu numaiumana,
de teoriile
Ie
dezvolta sociologiei
pentru a explica
ci .Jipe
de care
modul
in care teoriile se conformeaza faptelor ce se intfmpla in lume.
Cu alte cuvinte, ca oJtiinta, sociologia se bazeaza pe cercetarea
empirica pentru a-.Jiverifica teoriile. in acest capitol, vom examina
logica cercetarii, precum oJiprocesul de coordonare a cercetarii.
Vom descrie diferite metode de cercetare, scotfnd in relief unele
probleme majore implicate in efectuarea cercetarii.
LOGICA CERCETARII
Stiinta sociologica se sprijina pe dovezi obtinute pe cale ~tiintifica. Sociologii fac rost de aceste dovezi printr-o serie de proceduri
general acceptate, 0 metodologie, care Ie dirijeaza cercetarile ~i
ofera altora 0 cale de a verifica rezultatele.
Variabilele
in Cap. 1, 0 variabila a fost definita ca 0 caracteristica sau
trasatura ce se schimba sau are valori diferite in conditii diferite.
28
29
Corelatia
,
o legatura
30
31
INTERCONEXIUNEA TEORIEI ~I A
CERCETARII
PROCESELE DE CERCETARE
Definirea problemei
Prima etapa in cercetare consta in selectarea problemei specifice
pentru a fi studiata. Obiectul principal al studiului poate fi 0 chestiune importanta in sociologie sau poate fi ceva de 0 importanta
personaIa ~i special1i pentru cercetator. Temeiul pentru alegerea
unei anumite probleme de studiat este mai putin important decit
definirea ei cu grija ~iintr-un fel care poate duce la cercetare ~tiintifica dintr-o perspectiva sociolo~a.
Documentarea
Teoria "teste/or" in cercetare
33
32
____
-....,....,._.
{'{'A'
l"rTIl;'''I'''IU'T'nr'hl
Formularea ipotezelor
Adunarea date/or
Analizarea datelor
Statistica 11ajuta pe cercetator sa analizeze datele adunate, permitindu- i sa ajunga la interpremri corecte. Informatiile trebuie analizate minutios, a~aincit concluziile sa poata rezista cercetarii atente.
In acest stadiu, datele sint deseori puse pe categorii (de pilda,
niveluri diferite de clasa sociala sau niveluri variabile de productivitate a meseriilor) ~iexaminate pen!minterrelatiile lor. Aceasta
analiza va permite confirmarea, respingerea sau modificarea primei
ipoteze.
Tragerea concluziilor
data ce prima ipoteza este confirmata sau respinsa, cercetatorul poate trage concluzii despre problemele cele mai mari care
au format cercetarea: ideile teoretice sau preocuparile practice care
au inspirat proiectul. Cercetarea poate adauga noi cuno~tinte, poate
contesta valabilitatea a ceea ce a fost acceptat anterior sau poate
modifica ceea ce anterior a fost acceptat ca adevarat. Ea poate, ~i
deseori.o face, ridica noi intrebiiri la care sa raspunda viitoarele
cercetari.
35
METODE FUNDAMENTALE DE
CERCETARE
Metoda experimentala
Metodele de cercetare se refera la caile efective prin care cercetatorii string datele. Exista patru tehnici fundamentale de cercetare:
experimentul, ancheta, observatia ~i analiza secundara.
Experimentul
Experimentul ofera modalitati de stringere a date10r in conditii
controlate, cu scopul de a stabili daca exista 0 re1atie de cauzaefect intre variabilele relevante. Aceasta metoda se inspira din metodologia ~tiintelor fizice ~ibiologice, mai ales din metodele de cercetare in laborator. In sociologie, experimentul poate fi mcut fie in
laborator, fie in mediul "natural" sau pe "teren".
Experimentul de laborator
Experimentul de laborator permite un control strict al conditiilor
care nu trebuie sa influenteze cercetarea. In laborator, cercetatorii
pot constitui situatii adecvate planurilor de cercetare. Totu~i, pentru
multe probleme sociologice, laboratorul este un cadru nefiresc; este
posibil ca rezultatele obtinute in laborator sa nu fie aplicabile cadrelor mai obi~nuite in care subiectii se gasesc in mod tipic.
Experimentul de teren
. In experimentul de teren, sociologul studiaza oamenii in imprejurari relativ obi~nuite. Dupa aceea, el presupune ca rezultate1e se
vor potrivi ~i altor indivizi in situatii similare. Intrudt cadrul este
unul "natural", cercetatorul are, oricum, un grad mic de control
asupra factorilor care pot influenta variabilele relevante in feluri
neidentificabne.
Pe scurt, experimentul de laborator asigura controlul, cu riscul
de a fi oarecum artificial; experimentul pe teren este mai aproape
de experientele subiectilor in viata reala, dar sacrifica controlul
36
22) au folosit
Efectul Hawthorne
'"
experirilentale implica parerile subiectilor despre natura cercetarii ~i cum aceste pareri Ie afecteaza comportamentul. Termenul "efectul Hawthorne" deriva de la cercetarea
mcutain anii treizeci, in Hawthorne, New Jersey, in uzina Companiei Western Electric (Roethlisberger ~iDicksons 1939). In timp ce
studiau efecte1e diverselor conditii de munca (iluminatul marit, mai
multe pauze pentru cafea, diferite metode de salarizare ~i a~a mai
departe) asupra productivitatii, cercetatorii au constatat ca productivitatea a crescut chiar dnd ei au introdus factori negativi (e.g.,
reducerea iluminatului). Ulterior, cercetatorii ~i-au dat seama ca
simpla concentrate a atentiei asupra muncitorilor uzinei i-a determinat pe ace~tia sa se simta ca un grup strins unit ~i le-a ridicat
moralul. Cre~terea productivitatii a rezultat din aceste sentimente
pozitive. Efectul Hawthorne a atras atentia cercetatorilor asupra
37
Chestionarele
Ancheta
Metoda de cercetare cea mai obi~nuita, folosita de sociologi,
este ancheta, in care oamenii ("subiectii") sint rugati sa raspunda
la 0 serie de intrebari despre caracteristicile, atitudinile, valorile,
comportamentul sau perceptiile unei situatii sau ale unor evenimente. Ancheta poate fi folosita pentm a obtine informatii (i.e.,
dti tineri sustin pedeapsa capitaH!) sau pentm a explora relatiile
intre "fapte" (e.g., dadi tinerii care se considera religio~i sint mai
putin favorabili pedepsei capitale dedt cei care nu se considera
re1igio~i).
Eljantionarea
Anchetele sint folosite, in general, pentm a da posibilitatea cercetatomlui sa faca 0 anumita afirmatie despre 0 populalie, grupul
total de oameni care 11intereseaza pe cercetator. Intmdt nu este
justificabil, nici practic, nici economic sa anchetezi 0 populatie
numeroasa, cercetatoml ~tudiaza, in schimb, un efjantion, un grup
mai mic de indivizi, care sint selectati pentm a reprezenta populatia.
Modul in care este selectat un e~antion trebuie sa garanteze ca
acesta reprezinta eu adevarat intreaga populatie. Exista multe
moduri de a asigura acest rezultat, dar tehnica cea mai obi~nuiHi
este luarea de eantioane la intimplare, ceea ce presupune ca orice
membm al populatiei are ~ansa egala de a fi selectat pentru e~antion.
Numaml de indivizi necesar pentm e~antion nu trebuie sa fie mare,
atita timp dt este reprezentativ. In mod obi~nuit, studiile bine
planificate folosesc dteva mii de subiecti pentm a prezice rezultatul
alegerilor nationale. Alte tehnici mai complicate pot garanta ca
tipurile de indivizi care formeaza 0 mica parte (e.g., studentii, handicapatii fizic) a populatiei (e.g., 0 intreaga ~coala medie) ~i care
astfel ar putea lipsi din simpla luare de e~antioane la intimplare
sint, de fapt, inc1use in e~antion. lndiferent ce proceduri tehnice
38
Interviurile
lnterviul adreseaza subiectilor intrebari generale, permitindu-Ie
sa raspunda liber cu propriile lor cuvinte. Cel care ia interviul poate
urmari raspunsulla 0 anumita intrebare, explorind-o astfel in profunzime. lnterviurile sint mai flexibile dedt chestionarele, dar sint
mai dificil de analizat, din cauza diverselor cadre de referinte, pe
care cei intervievati Ie pot folosi dnd raspund la intrebari. De asemenea, interviurile presupun directa interactiune a celui care intervieveaza cu cel care este intervievat. lnterviurile nu pot fi trimise
prin po~ta subiectilor, a~a cum pot fi trimise chestionarele, fadnd
din asta 0 tehnica mai costisitoare ~i eu 0 munca mai intensa.
39
Observatia
,
Studiul bazat pe observatie
Studiu/ bazat pe observatie este 0 modalitate de a examina actiunile indivizilor sau ale grupurilor prin urmarirea lor atenta, adesea
in mod intens, dar lara a Ie pune intrebari sau a incerca sa Ie influentezi comportamentul. De piIda, interactiunea parinte-copil poate fi
studiata prin observarea familiilor in casa (experiment pe teren)
sau din spate1e unei oglinzi false, intr-un cadru de cercetare (un
experiment de laborator).
Studiile bazate pe observatie deseori se concentreaza asupra
continutului activitatilor re1evante. Acestea ofera cercetatorilorposibilitatea de a face descrieri ample ale proceselor sociale in actiune,
a~a cum ei incearca sa inte1eaga relatiile de cauza ~i efect.
Observatia
, indirecta In observatia
, indirecta, cercetatorul
ramine in afara a ceea ce este observat. Subiectii pot chiar sa nu
~tie ca sint studiati. Raminind in afara, este improbabil ca cercetatorii sa influenteze ceea ce studiaza. Totu~i, distantarea lor Ie poate
limita capacitatea de a vedea evenimente importante care se produc.
De pilda, e posibil sa studiezi comportamentul unui grup prin observatie indirecta, dar numai comportamentul care are loc in public.
.Intllnirile secrete, planurile rucute de conducatorii grupului ~iceremoniile de initiere secrete nu sint deschise observatiei indirecte.
40
Observatia participativa Aceste limitari au dus la dezvoltarea observatiei participative, 0 metoda in care cercetatorii sint
participanti activi in grupurile sau situatiile pe care Ie studiaza.
Studiul clasic bazat pe observatie participativa este Street Corner
Society allui William Foote Whyte (Whyte, 1943), pentru care el
a "stat in preajma" unui grup de tineri din mahalalele ora~ului
Boston, observindu-le comportamentul ~i ritualurile. El a ajuns sa
ClIDoascagrupul din interior, astfel dobindind 0 bogata ~i detaliata
intelegere a ceea ce ace~tia mceau ~i de ceo De~i tinerii ~tiau ca
erau observati de un savant in domeniul ~tiintelor sociale, ei 11considerau pe Whyte membru al grupului ~i,in general, actionaunormal
in prezenta lui. Aspectul negativ al acestei metode consta in faptul
ca observatorii participanti risca sa devina mai mult participanti
decit observatori, pierzind valoarea observatiei neutre.
Observatia participativa prezinta probleme etice. Daca cerceUitorii sint sinceri cu privire la scopurile cercetarii lor; ei ar putea
influenta comportamentul grupurilor. Oricum, a nu dezvalui scopul
cercetarii lor este 0 forma de in~elaciune ~i ridica probleme etice
senoase.
Analiza secundara
Analizarea
datelor existente
dejatoate
se nume~teanaliza
secunddra.
Agentiile
guvemamentale
publica
felurile de informatii
titile
pentru analiza sociologica. Una dintre cele mai larg folosite surse
de date este recensamintul, care fumizeaza informatii asupra caracteristicilor populatiei, cum sint rata na~terilor ~i a deceselor, rata
casatoriilor, tipurile de gospodarii, compozitia de sex ~ivirsta, nivelurile de educatie, tendinta in urbanizare ~ia~a mai departe. Aceste
date s-au dovedit nepretuite in cercetarea familiei, a tipurilor comunitare, a migratiei ~i a altor probleme de interes sociologic.
De asemenea, sociologii folosesc statistici referitoare la intreprinderile economice, la orientarile clasei muncitoare, la sistemele de
sanatate ~iboala ~ila construirea de locuinte, pentru a studia organizarea sociala, schimbarile in activitatile sociale ~i "sanatatea
economidl ~i sociala" a socieUitii. Faimosul studiu allui Durkheim
asupra sinuciderii a fost realizat prin folosirea statisticilor public ate
asupra ratei sinuciderilor.
41
PROBLEME iN EFECTUAREA
CERCETARII
Cercetarea competenta in ~tiintele sociale este greu de efectuat.
Studierea comportamentului uman prezinta probleme cu care, in
mod obi~nuit, savantul din domeniul ~tiintelor fizice nu se confrunta.
Unele dintre aceste probleme caracteristice sint tehnice; altele sint
rezultatullimitarilor practice ale studierii fiintelor umane.
42
Dificultati tehnice
increderea
Daca rezultatele unui studiu trebuie sa fie acceptate de 0 comunitate ~tiintifica, cercetatorii trebuie sa creada ca, daca ei sau altii
ar trebui sa repete ,acela~i studiu, ar gasi rezultate similare. Asta Ie
dil incredere ca ceea ce a fost gas it nu a fost un accident sau un
eveniment intimplator. Aceasta consecventa se nume~te incredere.
Increderea presupune folosirea de masuri ~omparabile identice in
cercetare, a~a cum consumatorii pretind un dntar similar reglat
dnd cumpara came in zilele unnatoare.
Validitatea
Un studiu trebuie sa fie mai mult dedt demn de incredere. Variabilele in studiu, presupuse a reprezenta un anumit aspect al realitatii,
trebuie, de fapt, sa reprezinte acea realitate. Masurarea a ceea ce
trebuie masurat este numita validitate. Unii au contestat faimoasa
cercetare a lui Durkheim asupra sinuciderii, pe motivul ca i-a lipsit
validitatea adecvata. De pilda, in timp ce rata sinuciderilor pe care
a studiat-o Durkheim pare a fi demna de incredere, e posibil ca ea (
sa fi fost mai putin valabila dedt presupunea Durkheim (Pescolodi
~i Mendelsohn, 1968), deoarece raportarea deceselor ca sinucideri
poate varia in functie de coeziunea comunitatilor in care decesele
s-au produs. Durkheim nu pare sa fi luat in considerare aceasta
raportare distinctiva posibila a sinuciderilor, care poate reduce validitatea constatarilor sale.
Dificultati practice
Convingerea oamenilor sa coopereze
Sociologii au nevoie de cooperarea subiectilor lor. Participarea
la cercetarea sociala necesita timp, ceea ce oamenii nu prea au.
Mai mult, cercetarea sociala deseori implica probleme personale
sau chiar polemice ~i nu toata lumea este domica sa-~i dezvaluie
43
44
45
46
47
3
CULTURA
In
CE ESTE CULTURA?
in conversatia obi~nuita, cuv'intul cultura deseori sugereaza 0
forma de arta superioara: opera, balet, muzee. 0 persoana cu cultura
este definita ca fiind rafinata, sofisticata, av'ind cuno~tinte despre
arte ~icapacitatea de a Ie aprecia. In acest sens, cultura est~ 0 caracteristica a individului. Totu~i, sociologii ~i antropologii folosesc
termenul'intr-un sens mai largo
o definitie
,
a culturii
Cultura:
0 inventie
,
umana
INTRODUCERE
IN SOCIOLOGIE
49
50
COMPONENTELE
CULTURII
Cu/tura materia/a
Cultura materiala se refera la to ate creatiile concrete ~itangibile
ale societatii. Acestea includ obiectele principale descoperite prin
sapaturile arheologice: oale de lut, bijuterii, arme ~ialtele. De asemenea, cultura materiala include diverse obiecte, cum sint televizoarele,
avioanele, stadioanele de base-ball, imbracamintea, zgiriie-norii ~i
ma~inile de spiilat. Pe scurt, orice manifestare fizica a vietii unui
popor este 0 parte a culturii sale materiale.
Cultura materiala este transmisa generatiilor viitoare. Unele obiecte produse de om, cum sint avioanele, sint considerabil modificate;
altele, cum sint cazile de baie, suporta putine schimbari sau deloc
in structura lor de baza. Unele, cum este rigla de calcul, sint inlocuite
cu succese tehnologice; altele, ca dansul hula hoop, ajung la moda
~idispar. Fie ca se schimba substantial, fie ca nu, comportamentele
culturii materiale devin 0 parte importanta a caracterului fizic al
societatii.
Cu/tura nemateria/a
Sociologii manifesta tendinla de a se concentra asupra culturii
nemateriale, crealiile abstracte ale societalii, care sint transmise
din generalie in generalie. Acestea sint insa~i bataia de inima a
vieW sociale.
Cuno~tintele ~i opiniile
ldeile pe care Ie avem despre lume constituie un aspect important al culturii nemateriale. Aceste idei sint parte din mo~tenirea
culturala a tuturor societiitilor. Cuno~tinlele se refera la ace Ie concluzii bazate pe un anumit criteriu al evidentei empirice. De pilda,
51
Valorile
Valorile sint idei abstracte despre ceea ce 0 societate crede ca
este bun, corect ~iplacut. Valorile asigura contextul in cadrul cfuuia
nonnele sociale (vezi mai jos) sint stabilite ~i explicate. Valorile
asigura baza pe care judecam actiunea sociala, prin aceasta dind
forma alegerilor pe care Ie facem. In societatea americana, de pilda,
apreciem munca in mod deosebit, iar "etica t:puncii" ne influenteaza
comportamentul specific.
Valorile nu sint doar concepte abstracte; ele sint investite cu
semnificatie emotionala considerabila. Oamenii discuta in contradictoriu, se lupta ~i chiar mar pentru valori, cum este "libertatea".
Uneori, valorile se ciocnesc, ca atunci cind unii apreciaza steagul
american ca pe un simbol ce trebuie aparat ~i respectat, iar altii
apreciaza mai mult dreptul de a-I arde ~i a-I prof ana, in semn de
protest impotriva unor aspecte ale politicii Statelor Unite. De aceea,
o valoare nu este in mod necesar universal acceptata de 0 societate,
nici nu are totdeauna acela~i inteles in diverse societati. De pilda,
democratiile inlerpreteaza cu totul diferit "libertatea" fata de statele .
totalitare. Mai mult, valorile sint deseori limitate in cadrul unei societati. De pilda, "exprimarea libera", care este foarte apreciata de
democratii, es,te deseori limitata in timp de razboi; ~i chiar in timp
de pace, legile impotriva calomniei ~i a preocuparii de a provoca
52
Normele
o mare
53
Semnele ~i simbolurile
Semnele Semnele sint reprezentari; ele reprezinta altceva.
Exista doua feluri de semne: semne naturale ~isemne conventionale
(simboluri). Unsemn natural are 0 relatie proprie cu ceea ce repre54
56
57
DIVERSITATEA CULTURALA
Cultura difera atit intre societati, cit ~i in interiorullor.
Rapoartele antropologilor exprima diversitatea culturala cons iderabila intre societati. Societatile se deosebesc prin modurile in
care i~i organizeaza relatiile dintre membri (vezi Cap. 13). Dar
societatile se deosebesc ~i prin culturile lor. Variatiile in cultura
materiala a societatilor sint evidente in formele lor diferite de 10cuinte ~itransport. Pentru sociologie diferentele intre societati sint
relevante indeosebi in culturile lor materiale.
Societatile se deosebesc prin valorile lor ~i prin normele care
precizeaza comportamentul potrivit. Ruth Benedict (1934) a descris
doua situatii diametral opuse: 0 cultura dionisiaca, de activitate
frenetica, de sensibilitate exagerata ~i de inaltare individuala prin
competitie (KwakiutP din Insula Vancouver, Columbia Britanica)
~icultura apolonica, de discretie, sobrietate ~imoderatie, care pune
accentul pe importanta colectivitatii in raport cu individul (Zuni2
din New Mexico).
In societatile moderne vedem deosebiri similare. Accentul pus
de cultura americana pe individ difera in mod considerabil de
accentul pus pe colectiv de statele socialiste. Chiar intre statele
socialiste deosebirile culturale sint evidente. Cuba difera foarte mult
de Uniunea Sovietica din punct de vedere cultural. Ambele difera
foarte mult de Republica Populara Chineza. De asemenea, sint
evidente deosebirile culturale intre statele capitaliste, cum sint
Statele Unite, Marea Britanie ~iJaponia. Fire~te, exista asemanari
in toate societatile. Totu~i, istoria, geografia, clima ~i conditiile
sociale se combina pentru a deosebi societatile una de alta in multe
privinte. De pilda, culturile societatilor insulare, curneste Marea
Britanie, contin elemente nautice distinctive care lipsesc in tarile
inconjurate de us cat, cum este Ungaria. Culturile tarilor tropicale
IMembru al unei populatii indiene din Insula Vancouver (n. tr.).
2Membru al unui trib de indieni nord-americani din New Mexico (n. tr.).
58
Subculturile
Tiparele subculturale dau unui grup 0 savoare ~i 0 identitate ce
11deosebesc de societatea intreaga din care face parte. Identitatea
unei subculturi se poate baza pe mo~tenirea sa etnica, indiferent
daca este chineza, italiana sau poloneza. Ea ar putea deriva din
cOIiditia economica a grupului, cum este cazul saracilor din ghetou.
Subculturile unice din Noua Anglie ~i din sudulindepartat se bazeaza pe regiune ~i istorie. Subcultura drogurilor i~i are propriile
sale tipare. Pe scurt, orice grup de marime medie, care are idei
sociale, valori, norme ~istiluri de viata considerabil diferite de cele
ale societatii mai mari, poate fi considerat 0 subcultura.
Deseori, 0 subcultura are 0 limba distincta. Limba oamenilor
de ~tiinta este in esenta unjargon subcultural, a~a cum este terminologia negustorilor de droguri sau a muzicantilor de jaz. Formele
distincte de comunicare in cadrul subculturilor confera un sentiment de identitate, of era posibilitatea unei comunicari mai precise
intre membrii subgrupului ~iprotejeaza aceasta comunicare de persoanele din afara acestuia.
Mozaicul cultural creat de subculturi poate fi considerat un factor de imbogatire a societatii. Statele Unite, de pilda, deseori au
59
Contraculturile
In uncle cazuri tiparele culturalc ale unui anumit subgrup nu
sint doar diferitc, ci contrare tiparelor restului societatii. Contraculturile, cum sint numite aceste subgrupuri, intruchipeaza idei,
valori, norme ~i stiluri de viata ce sint in opozitie directa cu cele ale
societatii mai mari. In anii '60 ~i la inceputul anilor '70, de pilda,
"hippie" au sfidat valorile americane fundamentale de individualism,
competitie ~imaterialism. Mi~carea neonazista crescinda din Germania, Ku Klux Klan-ul din Statelc Unite ~i Fr~tia Musulmana
din Egipt ~i-au dezvoItat propriile lor ansambluri de tipare culturale
care ii pun in opozitie cu culturile propriilor lor societati.
Uneori, cum a fost cazul cu rni~carea "hippie" din Statele Unite,
elementele contraculturii sint absorbite de cadrul cultural mai larg,
iar distinctia dintre cele doua se estompeaza. Totu~i, cel mai adesea,
contracultura ramIne in contact putemic cu societatea mai mare,
cum este cazul cu Frlitia Musulmana din Egipt.
Relativismul cultural
Varietatea practicilor culturale atlt in interiorul societatilor, cit
~iintre ele sugereaza ca nu existli un singur tipar "cel mai bun".
astfel de concluzie constituie bazarelativismului cultural, ipoteza
Etnocentrismul
Opusul relativismului cultural este etnocentrismul, tendinta de
a considera propria cultura superioara altora din punct de vedere
moral ~i, astfel, de a judeca alteculturi dupa standardele proprii. A
fi etnocentrist inseamna a presupune ca propria societate face lucruri
doar cum este drept ~icum se cuvine (e.g., America: "Iube~te-l sau
lasa-l"). Observatorul etnocentrist este, de aceea, capabil sa perceapa practicile altor culturi sau subculturi ca derivatii, nu doar ca
deosebiri.
.
Etnocentrismului ii este mai u~or sa se mentina 'insocietliti relativ
omogene, traditionale ~i izolate. Inastfel de societati, existli probabilitatea unui contact redus cu diferite practici ~iputine posibilitati
de a Ie vedea utilitatea ~i importanta in interiorul culturii in care
acestea au loco Cind membrii acestui fel de societate sint expu~i
acestor variatii, este improbabil ca ei sa aiba gama de experiente
care le-ar permite sa suspende judecata ~i sa considere 0 variatie ca
fiind mai degraba pur ~i simplu diferitli decit gre~ita .
61
62
# sentimente
CULTURA ~I SOCIOBIOLOGIA
Intr-o provocare majora a sociologiei ~i a ideii ca cultura formeaza comportamentul uman, etnologul Edward Wilson (1975) a
introdus 0 noua disciplina,sociobiologia, studiul sistematic al bazei
biologice a comportamentului uman. Wilson prezice ca antropologia, psihologia ~i sociologia vor fi absorbite de aceasta noua
~tiinta, deoarece ea explica mai bine activitatile omene~ti, pe baza
geneticii, decit celelalte ~tiinte behavioriste, care Ie explica pe baza
culturii sau a educatiei. El crede ca tot comportamentul social,
inclusiv cel manifestat de alte specii decit cea umana, este supus
acelora~i procese de evolutie care afecteaza caracteristicile fizice
ale speciei.
Deseori, sociobiologii folosesc exemplul grijii parintilor pentru
odraslele lor, de obicei explicata pe 0 baza culturala in termeni de
"altruism", pentru a-~i dezvolta argumentul. Ei sustin ca motivul
pentru care parintii din multe specii i~i apara urma~ii nu are nimic
de-a face cu altruismul. Mai degraba, sociologii insista ca aceste
animale sint programate genetic sa actioneze in acest mod, deoarece
supravietuirea odraslelor lor mare~te ~ansa ca genele lor sa fie
mentinute in fondul de gene colectiv.
Critici ai sociobiologiei (e.g., Bock, 1981; Lewontin, Rose ~i
Kamin, 1984) spun ca analogia intre comportamentul animal ~i
cel uman (de pilda, compararea ritualurilor de imperechere ale
animalelor cu ritualurile umane de curtare) este fundamental gre~ita.
Ei sustin ca marea diversitate in comportamentul uman pledeaza
63
Aeest capitol a examinat coneeptul de eultura m mod detaliat. S-a evidenliat ca cultura este un element uman ee limiteaza libertatea fntr-o oarecare masura, dar $i extinde, m mod
considerabil, capacitatea oamenilor de a face fata mediului
fneonjurator. Au fost discutate aspectele eulturii materia Ie,
cum smt obiectele facute de oameni, precum $i dif'eritele componenete ale eulturii nemateriale - euno$tinlele $i opiniile,
valorile, normele (obieeiurile, moravurile, tabuurile $i legil!?),
semnele $i simbolurile (limbajul $i gesturile). "Ipoteza relativitalii $tiinlifiee ", care afirma ca limbajul structureaza
gmdirea, a fost analizata $i considerata ea avfnd nevoie de
modificari.
A fost descrisa deosebirea fntre cultura "ideala" $i cea
"reala ". S-a acordat atenlie diversitalii eulturale atft mtre
societali, eft $i fn interiorul acestora. Acest subiect a dus la
distinclia dintre subculturi $i contraculturi, dintre conceptele
eontrare de relativism cultural $i etnocentrism.
De asemenea, eapitolul a prezentat, fn linii generale, analiza
faeuta de Robin Williams temelor eulturale americane: a rea-
65
64
COAI.A 5
INTRODUCERE
tN SOCIOLOGIE
STRUCTURA SaC/ALA
A
/ntreaga
viala sociala
cuse
societatea,
organinasc intr-ocusocietate
zarea asocierii
umane.incepe
Fiinlele0 data
umane
care funclioneaza deja. Societatea este centrul existenlei umane;
viala sociala este viala in societate.
Nucleul acestui capitol va fi societatea in sine: ce este ea, din
ce este formata $i diferitele eiforme, precum $iperspectivele teoretice din care 0 examineaza sociologii.
NATURA SOCIETATII
,
66
Statutul
In vorbirea de fiecare zi, prin statut se intelege un nivel de prestigiu, de bogatie sau putere. Totu~i, dnd sociologii folosesc cuvintul
statut, ei se refera la pozitia unei persoane intr-o rete a de relatii
sociale. Statutul de "mama" desemneaza un membru al retelei sociale numite "familie", a~a cum desemneaza "tata" ~i ,:fiu". In
mod asemanator, "director ~colar" se refera la 0 pozitie in sistemul
de invatamint, la fel "profesor" ~i"elev". Fiecare dintre aceste etichete structurale se refera la 0 retea sociala ~i define~te 0 anumita
pozitie in cadrul acelei retele.
Unele statute sint reciproce: ,,mama" implica "copil", "profesor"
implica "elevi". Alte statute indica retele mai difuze; de exemplu,
"dulgher" se refera mai degraba la 0 pozitie in reteaua profesionala
general a a societatii decit la sugerarea unei legaturi cu un alt statut
specific.
Oamenii au multe statute sociale (setul de statute al unei persoane). Mama, fiica, instalator, catolic, elev, prieten, italo-american
~i femeie s-ar putea aplica toate unui anumit individ. Unele dintre
aceste statute sint numite statuteatribuite. Statutele atribuite sint
conjerite unei persoane de societate sau de un grup,fara contribulla concreta a individului, cel putin initial. Oamenii nu prea
pot, initial, sa-~i aleaga rasa, religia, etnia, sexul ~i chiar clasa sociala. Aceste statute sint 0 funotie a familiei in care 0 persoana se
na~te.
Exista, de asemenea, statute dobfndite, care depind de calitafi
asupra carora individul are un oarecare control. Statutul marital
67
Rolul
Statutul este un concept pozitional; el stabile~te locul unei persoane in cadrul unei retele sociale. Rolul indica doua aspecte diferite
ale activitatilor in sadrul unui statut. Ralph Linton (1935, 1945)
initial a definit rolul ca fiind toate lucrurile pe care Ie a~teptam de
68
69
Grupurile
"Grupul" este un concept cheie in sociologie (vezi Cap. 5). Cind
sociologii folosesc termenulgrup, ei au in minte doi sau mai multi
indivizi care au un sentiment comun de identitate ~i se influenteaza
reciproc pe cai organizate, pe baza unui set comun de sperante referitoare la compqrtamentul fiecaruia. Grupurile constituie 0 trasatura distinctiva a vietii sociale. Cele mai multe activitati au loc in
contextul grupurilor, fie ca acestea sint familii, echipe, grupuri
tovara~e~ti sau grupuri de munca. Grupuri se gasesc pretutindeni;
viata sociala este viatii de grup.
Nu toate adunarile de indivizi sint grupuri sociale. Oamenii care
stau impreuna intr-un trennu sint necesarmente un grup. Membrii
70
INSTITUTIILE
SOCIALE
,
Multe elemente ale unei structuri sociale sint legate intre ele.
Adicii, statutele, rolurile ~i grupurile nu sint izolate unul de altul.
Intr-adevar, grupurile sint compuse din statute, iar organizatiile
sint formate dintr-o serie de statute legate intre ele sau chiar din
71
Teoria functionalista
Potrivit teoriei functionaliste, majoritatea societatilor au cinci
institutii importante. Doua dintre acestea sint economia ~ieducatia.
A treia, familia (distincta de orice familie concreUi), este 0 institutie
sociala insarcinata cu responsabilitatea de a ingriji copiii ~i de a
transmite mo~tenirea culturala a societatii prin socializare (vezi
Cap. 6 ~i 13). A patra este institutia politica, institutia raspunzatoare
de organizarea ~i repartizarea puterii printre membrii sai (vezi
72
Cap. 16). Religia este cea de-a cincea institutie; ea asigura coeziunea
s~)Cialaprin interesul ei pentru "valorile absolute" (vezi Cap. 15).
Caracteristicile institutiilor
Intrucit institutiile sint alcatuite din elemente culturale ~istructurale legate intre ele, ele au tendinta de a rezista schimMrii. De
pilda, institutia educatiei a dezMtut, cel putin un sfert de secol,
problema unui sistem voucher1, a alegerii parinte~ti ~i a ~colii de
cartier, cu putin efect important asupra structurii educatiei.
Institutiile de asemenea tind sa fie interdependente. Institutiile
importante ale societatii tind sa se bazeze pe ~i sa sustina norme ~i
valori similare, ~i sa aiM scopuri similare. De pilda, sentimentul
de individualism al americanilor (vezi Cap. 3) joaca un rol important in sistemul economic capitalist (economia) al Statelor Unite,
in checks and balances2 inglobate in sistemul politic (politica) ~iin
libertatea americanilor de a-~i alege partenerul marital (familia).
Sustinerea normelor, a valorilor ~i a scopurilor similare tinde sa
faca institutiile interdependente; cind se produce 0 schimbare intr-o
institutie, se produce, probabil, ~i in altele. Functionali~tii tind sa
se concentreze asupra aspectelor pozitive ale institutiilor sociale ~i
a modului in care institutiile ofera societatii posibilitatea de a rezolva
problemele ce apar frecvent. Pe de alta parte, teoreticienii conflictului critica institutiile, pentru ca servesc doar scopurile unor membri
ai societatii. Ei iau in considerare mai degraba problemele cauzate
de diversele institutii sociale decit cele rezolvate de acestea.
Comunitatea
73
TIPURI DE SOCIETATI,
Exista multe tipuri de societati. Totu~i societatile pot fi clasificate in cinci tipuri fundamentale, clasificare bazata pe tehnologia
pe care acestea 0 folosesc ~i pe strategia pe care 0 adopta pentru
existenta.
74
Societatile horticole
Dezvoltarea cultivarii plantelor intre zece ~i nouasprezece mii
de ani in urma a dus la schimbari sociale. Societatile horticole,
bazate pe cultivarea plantelor, au inceput, treptat, sa inlocuiasca
societatile de vinatori ~i culegatori, indeosebi in regiunile fertile
din Orientul Mijlociu ~i din Asia de Sud-Est. Societatile horticole
foloseau tehnica "doboririi ~i arderii", prin care curatau 0 bucata
de teren ~i ardeau vegetatia taiata, ca sa fadi cenu~a pentru lngra~amlnt. Dupa aceea semanau grine, folosind unelte simple, cum
erau betele pentru sapat, ~i, mai tirziu, sapele primitive. Dupa doi
sau trei ani, cind pamintul era secatuit de elementele nutritive necesare recoltelor, grupul se muta intr-o noua regiune.
Societatile horticole erau mai eficiente In asigurarea hranei ~ia
altor difuziunea
bunuri necesare,
decit
societatile inventplor,
de vinjitoria ~i
culegatori.
Prin
culturala
(rasplndirea
tehnologiilor
sau a aspectelor culturii nemateriale de la un grup socialla altul),
practicile horticole s-au raspindit pina in Europa orientala ~iChina,
creind 0 mai mare ~imai sigura cantitate de hrana. Eficienta sporitii
~iexistenta unui surplus de hrana au permis 0 oarecare diferentiere
sociala; nu mai era nevoie ca fiecare membru al societatii sa fie
implicat in activitatea de producere a hranei. Au lnceput sa aparii
statute specializate, ca ~amanul (0 persoana care practica magia ~i
vindeca oamenii) ~ime~te~ugaru1.Au inceput sa se dezvolte institp.tiile politice, unele lUlnd forma conducerii ereditare. De asemenea,
intrucit acumularea bunurilor necesare nu era uniforma unii oameni
au ajuns mai bogati ~i, astfel, mai putemici decit altii.
75
Datoritii unei anumite permanente geografice, societatile horticole au ajuns sa fie foarte diferite de societatile de vinatori ~i culegatori. Ele erau mai mari, uneori ajungind pina la citeva mii de
oameni. Ele erau formate din structuri permanente, cum erau casele
adunate intr-un sat. S-au dezvoltat legaturi comerciale intre sate.
Dar cre~terea acestor societiiti ~iinteractiunea cu cele care se deosebeau de ele deseori duceau la animozitati, uneori ajungindu-se la
certuri ~i razboaie intertribale.
Societatile pastorale
Cam in aceea~i perioada in care societatile horticole evoluau in
regiuni fertile, societatile de vinatori ~iculegatori din regiunile mai
aride evoluau in societati pastorale. Aceste societati, bazate pe
imblinzirea animalelor, produceau 0 cantitate de hrana mai stabila
dedt produceau societatile de vini'itori ~iculegatori. Ocazional, societatile combinau tehnica horticola cu cea pastorala, pentru a mari
nivelul ~i stabilitatea rezervelor de hrana.
Ca ~i horticultura, pastoritul a dus la marirea societatii. Totu~i,
cantitatea de pamint necesara pentru cre~terea animalelor a determinat scaderea densitatii populatiei. Societatile pastorale au devenit
nomade, deoareee aveau nevoie de noi pa~uni dnd cele vechi nu Ie
mai asigurau hrana adecvatii. Aceasta hoinareala a dat na~tere unor
noi contacte sporite cu alte ~cietati, avind ca rezultat comertul
intre ele. De asemenea, contaetul cu alte societati a dus la unele
ostilitati intre grupuri ~ila dezvoltarea sclaviei; prizonierii au fost
transformati in sclavi.
Tehnologia pastorala a creat un surplus de hrana. Au aparut
statute specializate, cum erau me~te~ugarii, uneori ajungindu-se la
inegalitati de statut institutionalizate (valoare inegala printre membrii societiitii). De asemenea, au aparut eonducatori puternici. Stilul
de viata pastoral pare sa fi jucat ~i un rol in dezvoltarea ideilor
religioase, bazate pe zeitati supreme care manifestau un interes
aetiv pentru afacerile omene~ti de fiecare zi. Aceste idei sint comparabile cu iudaismul batrinilor pastori evrei ~ieu religiile care i~i au
.originea in el, cre~tinismul ~i islamul.
Societatile agrare
"Revolutia agrara", care a avut loc carn aeum 5 000-6000 de
ani, a.dus la dezvoltarea societatilor agrare. Acestea se bazau pe
cultivarea pamintului pe scara mare, folosind plugul i diferite
animale de tractiune. Societatile agrare au aparut mai intii in Orientul Mijlociu, dar tehnologia lor s-a raspindit la alte societati din
lume.
Folosirea mai degraba a plugului ~ia animalelor dedt a uneltelor
de mina a fost 0 metoda mai eficienta de a face agricultura. Mai
mult, aceasta eficienta a permis oamenilor sa stea mai mult timp
intr-un locoAstfel, au inceput sa se dezvolte a~ezarile permanente.
Mai tirziu, agricultorii au invatat sa confectioneze unelte din metal,
care erau mai eficiente dedt cele din lemn ~i din piatra, pentru
aratul ~iaerisirea solului. De asemenea, uneltele din metal au permis
dezvoltarea irigatiei, atit de necesara agriculturii pe scara larga.
S-au produs mari surplusuri de hrana, ceea ee a dus la aparitia
multor statute sociale specializate ~ila ocupatii distinete. De-a lungul
timpului, banii mai degraba dedt trocul au devenit mijlocul de
schimb economic, ceea ce a facilitat dezvoltarea pietelor ~ia comertului. Comequl a dus la dezvoltarea centrelor urbane mari ~i, in
celeDiferentierea
din urma, lasociala
ora~ul ~i,mai
moderntirziu,
(veziinegalifatile
Cap. 11). sociale au devenit
mai pronuntate ~iinstitutionalizate. A aparut 0 elita politica specializata, deseori sub forma monarhiilor ereditare absolute. In mod
similar, s-au dezvoltat clasele sociale, indeosebi 0 elita economica
prospera care controla pamintul muncit de 0 mare ~i dependenta
subclasa de tarani. Religiile care s-au dezvoltat in acea epoca ~iin
urmatoarele au coneeput, din ce in ce mai mult, zeitati masculine,
marind stratificarea pe baza de sex (vezi Cap. 12).
o data cu dezvoltarea unei structuri politice, economice ~isociale
din ce in ce mai eomplexe, societatile agrare s-au deta~at calitativ de
foqnele sociale anterioare. Complexitatea acestor structuri sociale
a sporit probabilitatea proliferarii lor ~i a continuarii dezvoltarii.
Ii
76
77
Societatile
, industriale
Societatile postindustriale
illl:
78
o abordare
evolutionista
socioI
culturala: Gerhard $i Jean Lenski
o perspectiva
structuralfunctionalista:
Talcott Parsons
I
Functii
, universale
Talcott Parsons (vezi Cap. 1) vede societatea ca pe un sistem
social, un ansamblu de paTtiintr-o interdependenta structurala care
functioneaza in armonie, ca sa mentina stabilitatea unei societati.
In conceptia lui Parsons, aceste elemente structurale constituie institutiile fundamentale care exista in toate societatile. Din aceasta
perspectiva, toate societatile sint confruntate cu probleme similare.
Institutiile of era societatii posibilitatea de a gasi solutii la aceste
probleme universale. In esenta, deci, toate institutiile sociale indeplinesc functii importante.
Fiecare societate, sustine Parsons, trebuie sa-~i asigure propria
securitate ~i sa decida modul in care va distribui ~i folosi puterea
inerenta vietii colective. Aceasm functie sm la baza regimului politic,
institutia politica a unci societati. yiecare societate trebuie sa aiba
o forma de regim politic, de~i natura sa exacta po ate varia. Unele
societati sint conduse de ocapetenie ale asa care ramine in functie
toata viata; altele practica 0 forma de democratie. Indiferent ce forma adopta Parsons, fiecare societate are un sistem de guvernamint.
Parsons define~te economia ca fiind institutia sociala responsabila cu distribuirea bunurilor ~i repartizare~ serviciilor necesare
vietii colective.
Societatile trebuie sa se reproduca daca vor sa supravietuiasca.
Aceasta functie speciala, sustine Parsons, este indeplinita de institutia sociala numitafamilie. Familia asigura mijloacele aprobate
social nu numai pentru reproducerea sexuala, ci ~i,prin socializare
(impreuna cu educatia), pentru reproducerea sociala ~i culturala
(vezi Cap. 6 ~i 13). De asemenea, familia satisface nevoia umana
de relatii intime.
Parsons sustine ca alte institutii, cum sint religia ~i medicina,
indeplinesc alte functii sociale importante (vezi Cap. 13-19).
81
80
(:OJ\LJ\
h INTKO])UCEIU,
fN SOCIOLOOIE
Paradigma ARIL
Parsons crede di exista patru functii pe care toate socieHitile
trebuie sa Ie 1ndeplineasca. Aceasta idee sta la baza faimoasei sale
paradigme ARIL. Functiile slnt: adaptarea, realizarea obiectivelor,
integragea ~ilatenta (ulterior a fost numita mentinerea sistemului).
Adaptarea se refera la nevoia societatii de a se adapta la mediul
sau fizic, 1ndeosebi pentru existenta sa. Aceasta adaptare este functia
eCOnOmlel.
Realizarea obiectivelor se refera la nevoia societiitii de a 1ndeplini obiectivele importante, cum slnt supravietuirea ~ibunele relatii cu
alte societati. Aceasta responsabilitate Ii revine regimului politic.
Integrarea implica aducerea laolalta a diverselor elemente ale
societatii, a~a IncH ele sa functioneze ca un 1ntreg ce se ajutamutual
~i colaboreaza. Familia 1ndepline~te acest obiectiv unind indivizii
1ntre ei prin legaturi de rudenie.
Latenta (mentinerea sistemului) este contributia culturala la modurile generale de a glndi ~ia crede. Aceasta functie este realizata
de institutiile familiei, educatiei ~i religiei prin activitatile lor de
socializare ~iprin mcurajarea relatiilornormale ~ia valorilor comune.
Evolutia
, societatii,
Parsons vede societatea ca 0 structura sociala relativ stabila, In
care schimbarea se produce 1ncet ~i1ntr-un mod organizat. De asemenea, Parsons pune accentul pe diferentierea interna care are loc
In societate, 1ndeosebi pe specializarea cresdnda a structurilor componente ale societatii. Initial, familia era responsabila Cllcele patru
functii universale ale societiitii. Pe masura ce societatile au~evoluat,
s-au dezvoltat institutii economice ~ipolitice specializate. In societatea postindustriala din zilele noastre, diferentierea interna se extinde mult dincolo de cea a societatilor horticole ~i agrare.
Parsons considerasocietatile primitive aproximativ echivalente
cu ceea ce am descris ca fiind societatile de v1natori ~i culegatori,
~iprimele societati horticole.ln aceste ~ocietiiti,diferentierea interna
este mica, iar familia constituie institutia sociala de baza, daca nu
cumva smgura.
Societatile intermediare, aproximativ echivalente cu societatile
horticole ~i pastorale t1rzii, ~i cu cele agrare timpurii, au 1nlocuit
82
societatile primitive. Aceste societati au 0 diferentiere interna modesta const1nd 1ntr-o institutie religioasa, 0 forma de 1nceput de
conducere ~iun sistem economic. Societatile moderne, care corespund statelor industriale ~ipostindustriale, constituie stadiul final
al evohitiei, dupa parerea lui Parsons. In aceste societiiti, cele cinci
institutii sociale de baza apar ca sfere separate, de~i interdependente.
Parsons sustine ca diferentierea interna are drept rezultat sisteme
sociale mai eficiente, mtrudt institutiile specializate pot rezolva mai
bine problemele frecvente ~iserioase ale societatii. Pentru Parsons,
a~adar, diferentierea este egala cu progresul ~i schimbarea socialii;
attt timp c1t aceasta este moderata, ~i organizata, ea este de dorit.
83
Schimbarea sociala
Marx sustinea ca schimbarea sociala nu este nici u~oara, nici
nu se produce in mod automat; deseori, ea aduce greumti ~inedreptati. Dar, credea el, schimbarea sociala este inevitabila 0 data ce
clasa muncitoare recunoa~te ca este subordonata in mod inutil.
Rezultatul este revolutia sociala, care duce lasocialism, un sistem
mai uman, egalitar in care nu este exploatata nici 0 clasa. Astfel,
pentru Marx, schimbarea sociala fundamentala nu vine atit prin
procese evolutioniste, bazate pe perfectionarea tehnologica crescinda, ci prin revolutie.
o abordare
a actiunii
sociale:
I
Max Weber
Weber pune accentul pe efectul stilurilor de gindire asupra actiunii sociale. Ideile sint factorii stimulativi esentiali in viata sociala,
deoarece modul in care oamenii gindesc despre ceva Ie influenteaza
puternic felul de a se comporta.
De pilda, dupa parerea lui Weber, societatea a progresat de la 0
forma straveche in care "traditia", ideile transmise din generatie in
generatie, a fost elementul cheie in viata colectivli. Acest mod de a
vedea lucrurile consfintea trecutul ~ideseori impiedica schimbarea
sociala. Societatile moderne, pe de alta parte, manifestli 0 abordare
"rationalli" a lumii, pe care Weber 0 define~te ca 0 preocupare pentru
eficienta ~i pentru relatia intre mijloace ~i scopuri. Aceastli teorie
a~teaptli cu nerabdare viitorul, determina schimbarea ~i 0 intimpina
cu bucurie. Dupa parerea lui Weber, a~adar, ratiunea, eficienta ~i
evalulirile mijloace-scopuri sint insu~irile caracteristice ale sociemtii
moderne.
84
85
categoriile sociale sau colectivele, organizatiile, institutiile sociale .Ji comunitatea. De asemenea, aufost discutate diferitele
tipuri de societati .Ji modul cum au evoluat, de la societafile
de vinatori.Ji culegatori, societatile horticole, pina la societatile
industriale.Ji postindustriale moderne. Am examinat tehnologia
.Jiorganizarea sociala ale fiecarui tip.
Au fost explorate citeva perspective teoretice, diferite, asupra societatii, incepind cu teoria evolutionista socio-culturala
a lui Gerhard .Ji Jean Lenski. Dupa aceea am rezumat teoria
structural-functionalista a lui Talcott Parsons, care afirma ca
functia esentiala a societatii este satisfacerea nevoi/or universale fundamentale. A fost discutata teoria conflictului a lui
Karl Marx. Marx s-a pronuntat impotriva teoriei lui Parsons
ca institutiile sociale opereaza impreuna in armonie pentru
binele social. El ajirma ca societatea serve.Jte interesele clasei
conducatoare. Max Weber credea ca schimbarea ideilor duce
la schimbarea sociala. El .Ji-a ilustrat teoria analizind modul
in care ideile religioase calviniste au netezit calea pentru
dezvoltarea societatii capitaliste.
5
GRUPURILE SOCIALE $1
ORGANIZA TilLE
In
acest capitolVom
vom
explora
natura tipuri
grupurilor
socialecum
.Jias-au
01'ganizatiilor.
discuta
diferitele
de grupuri,
format, structura 101'.Jiprocesele interne. De asemenea, vom examina organizatiile70rmale, remarcind diversele forme pe care Ie
pot lua .Ji legaturile dintre organizatii. in final, vom analiza conceptul de birocratie.
GRUPURILE SOCIALE
Viata sociala este viata de grup. Indivizii traiesc in familii, in
grupuri de activitate, grupuri sociale sau de recreere ~i grupuri
~colare. 0 persoana se na~te intr-un grup social, dobinde~te primele
experiente intr-un grup social, cre~te ~i se maturizeaza in grupuri
sociale, i~i ci~tiga existenta intr-un grup social ~i,de obicei, parase~te
aceasta lume in contextul unei experiente de grup.
In Capitolul4, un grup a fost defmit ca doi sau mai multi indivizi
care au un sentiment comun de identitate ~i se influenteaza unul pe
altul in modalitati strucutrate pe baza unui ansamblu comun de
perspective referitoare la comportamentul fiecaruia. De~i aceasta
este 0 definitie generala utila, in realitate exista diverse tipuri de
grupurl.
86
87
Tipuri de grupuri
Grupuri primare ~i secundare
Urmind exemplullui Charles Horton Cooley (1902), sociologii
contemporani fac distinctie intre grupurile primare ~i secundare.
Grupurile primare sint grupuri mici in care membrii au relatii
personale, strinse ~idurabile. Fiind intime ~idurabile, aceste grupuri
sint deosebit de importante pentru individ. De fapt, Cooley a numit
aceste grupuri "primare" deoareee ele sint esentiale pentru dezvoltarea sociaHi a individului. Familia este eel mai evident exemplu de
grup primar. Membrii grupului primar in mod caracteristic petrec
o mare parte din timp impreuna, au experiente comlme ~idesfa~oara
muIte activitati in comun. Relatiile intre membri sint profunde datorim sentimentelor investite in ele. Membrii grupurilor primare deseori ~tiu foarte multe unul despre altul ~ifiecare are grija de bunastarea celuilalt.
Pe de alta parte, ungrup secundareste de cele mai multe ori un
grup cu durata determinata ~i mai mare, constituit pentru un scop
sau 0 sarcina precisa, in care relatiile sint relativ impersonale. Aceste
"relatii secundare" nu au foqa de coeziune a "relatiilor primare".
Grupurile secundare tind sa fie asocieri cu obiecte precise, cu putine
efecte de lunga duraHi asupra indivizilor care Ie compun. Investitia
afectiva in grupurile secundare este, in general, mica, iar interactiunea intre membrii tinde sa se concentreze mai degrabii asupra activitatilor care au dus la formarea grupului dedt asupra nevoilor,
dorintelor ~ipreocuparilor membrilor individuali. Deseori, membrii
grupurilor secundare au putine cuno~tinte unul despre altuI.
Unele grupuri secundare de munca, in care oamenii sint impreuna pentru perioade indelungate, pot dobindi caracteristicile unui
grup primar. Membrii ar putea sa-~i faca marturisiri unul altuia,
ar putea lua masa impreuna, ar putea aranja activitati comune in
afara muncii ~iar putea aranja intilniri intre familii. Diferenta hotaritoare intre grupurile primare ~i secundare consta in masura in
care membrii au 0 investitie afectiva in grup ~i unul in altul, au
grija unul de altul ~imentin intre ei relatii sincere ~ide lunga duram.
88
Grupurile de referinta
Oamenii nu fac totdeauna parte din grupuri care sint importante
pentru ei sau care ii influenteaza. Aceste grupuri, numite grupuri
de referinfii, sint folosite de oameni pentru a-~i exprima, compara
~i evalua propriul comportament.
Trei functii ale grupurilor de referinta Grupurile de referinta indeplinesc trei functii. Ele indeplinesc 0 functie normativii
dnd defmesc forme adecvate de comportament. Un grup de referintii
poate, de asemenea, sa indeplineasca 0 functie comparativii, prin
asigurarea fie a unui model pentru a fi imitat, fie a unui standard
dupa care sa fie judecata corectitudinea unei persoane. Grupurile
de referinta pot, de asemenea, indeplini 0 functie de public, prin
evaluarea acceptabilitatii comportamentului unei persoane.
Unele grupuri de referinta pot indeplini mai multe dintre aceste
functii. Parintii, de pilda, in mod obi~nuit indeplinesc toate trei
89
functiile: ei i~i invatii copiii ce sa faca ~ice sa nu faca (functie normati va); ei deseori servesc modele pentru ceea ce copiii vor sa fie
~i sa faca (functie comparativa); ~i ei i~i arata aprobarea sau dezaprobarea fata de comportamentul copiilor lor (functie de public).
In mod similar, deseori prietenii indeplinesc mai multe functii de
referinta.
Grupurile de referinta nu sint totdeauna grupuri in sensul sociologic al termenului. Conceptul de grup de referinta a fost folosit
pentru a descrie indivizi sau idei abstracte (de pilda, "libertate",
"egalitate"), care influenteaza modul in care ei gindesc despre ei
in~i~i. Aceasta influenta poate fi negativa sau pozitiva; adica, ea
poate ajuta oamenii sa stabileasca cum nu vor sa fie, precum ~i
cum vor sa fie. Pentru militantii anticomuni~ti, liberalii traditionali
constituie un grup de referinta negativ, pe care ii considera prea
blinzi ~i"confuzi". Ei nu vor sa actioneze in felul in care actioneaza
liberalii; dimpotrlva, deseori ei vor sa actioneze aproape exact invers.
Apropierea
Masura in care apropierea, sau cadrul geografic imediat, influenteaza implicarea unei persoane intr-un grup nu poate fi supraestimata. Noi formam grupuri tovara~e~ti cu cei din jurul nostru.
Noi intram in grupurile biserice~ti locale.
Grupurile sint formate din indivizi care se influenteaza reciproc.
Cu cit doi oameni sint mai apropiati din punct de vedere geografic,
cu atit mai mult cre~te probabilitatea de a se vedea unul cu celalalt,
de a-~i vorbi, de a se socializa. Pe scurt, apropierea fizica mare~te
probabilitatea interactiunii ~i a activitatilor in comun, care duc la
formarea grupurilor sociale.
90
Festinger, Schachter ~iBack (1950) au studiat modelul de interactiune sociala in locuintele pentru studentii casatoriti de la Institutul
de Tehnologie din Massachusetts. Ei au constatat ca apropierea in
prietenie depindea de distantii; pentru cei care locuiau in vecinatate,
probabilitatea de a se descrie unul pe celalalt drept prieteni apropiati
era mai mare decit pentru cei care locuiau mai departe, de~i pe
acela~i hol. De asemenea, prieteniile intre cei care locuiau in cladirile
vecine erau mai apropiate decit cele intre indivizii care locuiau mai
departe. Pe scurt, apropierea a dus la interactiune, ceea ce a jucat
un rol in formarea grupuriJor de prietenie.
Asemanarea
Crearea grupurilor sociale nu depinde numai de apropierea fizica
a membrifor lor.
Un alt factor
cheie in
formarea
grupurilor
este asemanareiintre
indivizi.
De regula,
oamenii
prefera
sa se asocieze
cu oameni ca ei in~i~i.Ei se simt mai confortabil in compania oamenil or cu care au interese, idei ~i valori in comun. De asemenea, ei
tind sa se asocieze cu altii care au caracteristici sociale asemanatoare, cum sint rasa, religia, etnia ~i clasa sau care se aseamana ca
vlrsta, nivel de inteligenta ~i alte caracteristici personale.
Intr-un studiu clasic despre formarea legaturilor sociale, care a
fost in intregime confirmat de-a lungul anilor, Newcomb (1961) a
studiat studentii din locuintele comune de la universitatea din Michigan. El demonstreaza in mod clar ca legaturile care s-au format
intre indivizii din studiul sau au rezultat in principal din interesele
~ivalorile lor similare existente la inceputul asocierii lor. Asemanarea este, de asemenea, un factor important in alegerea unui partener pentru casatorie, cu care sa formezi grupul social numit familie
(Belkin ~i Goodman, 1980).
Norme/e grupului
Comportamentul grupului, ca intregul comportament social, este
considerabil influentat de normele operative din grup. La fel ca in
lumea sociala, in general, activitatile in cadrul grupului nu au loc
la intimplare. Fiecare grup are 0 idee in privinta comportamentului
91
Structura grupului
Grupurile nu sint adunari intimplatoare de indivizi care fac acela~i 1ucru. Fiecare grup are 0 organizare, 0 structura a sa.
Statute ~i roluri
Nicaieri, conceptele de statut ~i de rol nu sint mai importante
dedt in studiul grupurilor sociale. Deseori, membrii unui grup au
pozitii diferite in grup (statute sociale) ~itrebuie sa se angajeze (~i,
intr-adevar, se angajeaza) in diferite activitati (valori). Spre deosebire de copii, mama (statut social) in familie (grup) trebuie sa se
angajeze (~i, intr-adevar se angajeaza) in diferite feluri de comportament. Spre deosebire de secretarul registrator al unui club social,
administratorul are responsabilitati diferite.
Pe scurt, grupurile cons tau din statute care se impletesc cu rolurile lor corespunzatoare. Statutele diferite servesc diverse aspecte
ale scopurilor generale ale grupului.
92
lerarhiile statutului
Grupurile constau din statute care se impletesc, dar nu este necesar ca aceste statute sa fie egale. Unele statute pot fi considerate
mai importante dedt altele pentru functionarea grupului. Drept
urmare, cele mai multe grupuri au 0 "ierarhie a statutelor" in care
unor statute Ii se acorda mai multa putere ~i respect dedt altora.
De pilda, multe grupuri au un ~efsuprem (pre~edinte sau alt titlu)
care are mai ~ulta putere sa stabileasca activitatile grupului dedt
aJti membri. In acest caz, ierarhia este definita prin pozitiile statutului (pre~edintele opus membrilor de rind) ~inu prin caracteristicile
personale ale membrilor.
Totu~i, in unele grupuri, diferentele in materie de putere ~i influenta nu sint legate de pozitia unei persoane in structura statutelor
formale ale grupului. Unor oameni li se acorda mai mult respect ~i
mai multa influentii dedt altora pentru ceea ce sint sau pentru ceea
ce fac. Strodtbeck, James ~iHawkins (1957), de pilda, au constatat
ca, la inceputul deliberarilor unui juriu simulat, conducerea a fost
acordata oamenilor in functie de statutullor in lumea exterioara
acestui experiment ~i in functie de prime Ie impresii pe care Ie-au
93
Granitele
,
Grupurile au granite care ii delimiteaza pe membri de nemembri.
Aceste granite servesc la intensificarea interactiunii membrilor ~i
la promovarea identitatii. Structura fixata a grupului stabile~te aceste granite.
Procesele grupului
Deopotriva de important ca granitele ~iierarhiile statutului este
interactiunea grupului. Exista trei procese centrale ale interactiunii
grupului: comunicarea, conflictul ~icoeziunea.
Comunicarea
Comunicarea este, probabil, activitatea centrala a celor mai
multe grupuri. Membrii se informeaza unul pe altul, se lini~tesc
unul pe altul, striga unulla altul, se corecteaza unul pe altul. Pe
scurt, ei comunica informatii, sentimente ~iatitudini.
Comunicarea intre membrii grupului nu se produce la intimplare.
o serie de studii s-au concentrat asupra naturii comunicarii in cadrul
grupurilor. Bales ~i colegii sai (1951) constata ca modelul de
comunicare este legat de statutul unei persoane in grup. Mai exact,
Crosbie (1975) arata cum comunicarea in cadrul unui grup (mai ales
in cadrul unui grup stabil) tinde sa aiM loc intre persoane egale ca
statut sau de la 0 persoana cu statut superior la una cu statut inferior.
Homans (1950) demonstreaza ca natura activitiit~lor unui grup
contribuie la modelele de comunicare intre membri. In situatii care
94
Conflictul
Comunicarea ~i interactiunea membrilor nu este intotdeauna
u~oara ~i placutii. Uneori membrii grupului se gasesc in conflict.
Studiind conflictul in familie, un grup mic, Letha ~iJohn Scanzoni
(1976) disting trei forme diferite pe care conflictele Ie pot lua. Un
tip de conflict poate fi eel cu rezultat zero sau cu motiv mixt. Intr-un
conflict cu rezultat zero, 0 persoana fie ci~tiga ceva, fie pierde
totul. Intr-un conflict cu motiv mixt, nici una din cele doua persoane
nu vrea sa ci~tige sau sa piarda tot.
Un alt fel de conflict este eel bazat pe personalitate sausitualional. Conflictele bazate pe personalitate sint provocate de diferentele
personale dintre indivizii implicati; conflictele situationale sint provocate de contextul social in care se afla oamenii (cum ar fi incercarea de impiirtire a unor resurse rare, cum sint banii).
In final, co~flictul poate fi fundamental sau nefundamental.
Conflictul fundamental se produce in legatura cu normele fundamentale ale situatiei, in timp ce conflictul nefundamental implica
aplicarea normelor acceptate la 0 situatie specifica. Discutia unui
grup cu privire la alegerea echipei pe care sa 0 provoace la un meci
de base-ball ar fi 0 forma de conflict nefundamental; a discuta
daca ei ar trebui sa fie inclu~i in intrecerile atletice ar reflecta un
conflict mai fundamental.
In general, conflictele cu motiv mixt, situationale ~inefundamentale se rezolva mai u~or,deoarece, deseori, este posibil sa se gaseasca
o forma de compromis. In formele alternative, se risca mult mai
mult: totul sau nimic, atribute apreciate ale personalitatii ~iaspecte
fundamentale ale grupului.
Nu orice conflict este negativ (Coser, 1956, 1967). Conflictul
poate ajuta la clarificarea scopurilor grupului ~i a granitelor. Daca
este tratat cum trebuie, el poate mari gradul de participare in grup
~icoeziunea acestuia. Cheia functionarii pozitive a conflictului este
ca el sa fie rezolvat conform normelor (adica, sa fie stabilite ~i
acceptate reguli pentru rezolvarea lui).
95
IIII
Coeziunea
Coeziunea, gradul in care membrii se simt legati unul de altul,
este, de asemenea, 0 caracteristica importanta a grupului. Cu cit
un grup este mai legat, cu atit cre~te probabilitatea ca el va fi stabil
~ica membrii se vor conforma normelor sale. Grupurile unite rezolva
problemele mai bine. In general, deci, coeziunea pare a avea mare
importanta pentru grupuri. 0 posibila consecinta a coeziunii grupurilor este tendinta grupurilor unite de a fi mai putin tolerante fata
de diferente ~ideosebiri de opinii.
asemenea, in grupurile mai mari a vorbi cu altii deseori se transforma in a vorbi altora.
~u exista 0 marime optima pentru toate grupurile. Grupurile
mai mici tind sa fie mai personale, dar mai putin stabile. Marimea
optima' a unui grup depinde de natura ~i activitatile grupului.
Conducerea
Cele mai multe grupuri au un condueator, 0 persoana care datorita personalitatii, realizarilor sau pozitiei joaca un rol important
in influentarea activitatilor grupului. 0 considerabila munca de
cercetare despre conducere in grupurile mici a identificat doua tipuri
diferite.
Conducerea instrumentata descrie conducatorii care pun grupul
in mi~care pentru indeplinirea obiectivelor grupului. Conducatorul
instrumental este orientat spre obiective ~i se concentreaza asupra
afacerii imediate. Conducerea expresiva implica crearea armoniei
~ia solidaritatii in cadrul grupului. Conducatorul expresiv este preocupat de morala grupului. Ambele feluri de conducere sint necesare
pentru grupurile stabile ~i eu succese, de~i se pare ca doi indivizi
deosebiti tind sajoace aceste doua tipuri diferite de roluri de conducere intr-un grup (Bales ~i Slater, 1955). Aparent, conducatorul
orientat spre obiectiv genereaza un grad de ostilitatc, prin imboldirea
grupului sa se ocupe de responsabilitatile sale ~i, in timp, este
improbabil sa fie considerat foarte placut.
"Stilurile" de conducere de asemenea variaza (White ~iLippitt,
1953). Unii conducatori sint democrati ~iincearca sa obtina acordul
membrilor asupra actiunii grupului. Altii sint autoritari ~idau ordine
a~teptindu-se ca acestea sa fie urmate. Un al treilea tip este conducatorullaissez-faire1, care nu face nici un efort pentru a dirija sau
organiza activitatile grupului.
Nu exista un singur stil de conducere eficient in toate situatiile,
de~i se pare ca conducerea }aissez- faire este cea mai putin eficienta
in majoritatea situatiilor. In Statele Unite, cel putin, conducerea
democrata pare a fi cea mai utila in mentinerea moralei grupului ~i
in rezolvarea obiectivelor grupului. Totu~i, conducerea autoritara
pare sa fie mai eficienta in situatii extreme, in care exista putin
IDoctrinli de neamestec in treburile altora (n. tr.).
96
97
"
ORGANIZATIlLE
FORMALE
,
Societatea moderna este 0 societate de organizatii formale.Organizatiile formale sint mari grupuri secundare, create in mod deliberat pentru a indeplini un obiectiv precis sau 0 serie de obiective.
98
Natura organizatiilor
De~i fiecare organizatie formala este unica (e.g., Divizia Vehiculelor cu Motor difera de 0 universitate publica), ele au anumite
asemanari. Aceste asemanari dezvaluie caracteristicile generale ale
tuturor organizatiilor formale.
Planificarea i ratiunea
Planificarea rationala ~ichibzuita este una dintre caracteristicile
organizatiilor formale. In unele privinte, planificarea poate fi trasatura cea mai evident definitorie a organizatiilor. Planul organizatiilor
formale comporta atentie la ratiune, un accent pe relatia intre mijloace ~i scopuri. Structurile organizatorice sint create pentru a ajuta
organizatia sa-~i indeplineasca obiectivele. Planificarea rationala
necesita 0 intelegere clara a obiectivelor organizatiei, a tipurilor de
activitati ~i a structurilor organizatorice necesare pentru atingerea
acestor obiective.
Nu toate organizatiile tdiiesc la inaltimea idealului planifidirii
rationale. Este posibil ca actorii organizatorici (persoanele care
actioneaza potrivit statutului lor organizatoric) sa nu-~i indeplineasca, pe baza unui ca1cul rational al mijloacelor adecvate, scopuri
clar stabilite.
Formalizarea
Structura formaHi a organizatiilor Ie deosebe~te de alte tipuri
de grupuri. In organizatii, relatiile intre activitati, precum ~i intre
actorii organizatorici, sint foarte bine structurate. Exista 0 descriere
precisa a indatoririlor indivizilor ~ia responsabilitatilor departamentelor. Deseori, aceste cerinte sint rezumate in documente scrise care
servesc drept statut al organizatiei.
99
Birocratia
lerarhia
Departamentele mtr-o birocratie nu numai ca au indatoririle lor
precise, dar sint ~iorganizate intr-o ierarhiein care fiecare departament este supravegheat de un departament superior in nivelul autoritatii. In organizatiile foarte mari, aceasta ierarhie are forma
unei piramide in care autoritatea mai mare este acordata celorputini
de la virf ~imai putin numarului mai mare de la nivelurile inferioare.
Cei mai multi oameni i~idau seama de ierarhia din organizatiile lor.
Reguli ~i regulamente
Cele mai multe organizatii au un ansamblu, intocmit cu grija,
~e reguli ~iregulamente care calauzesc comportamentul salariatilor.
In cea mai mare parte, aceste reguli ~i regulamente sint in forma
scrisa ~i constituie baza multor decizii organizatorice. Regulile ~i
regulamentele au scopul de a adauga un element de stabilitate ~i
predictibilitate actiunilor birocratiei.
Impersonalitatea
Birocratii trebuie sa trateze pe fiecare "client" al organizatiei
ca pe un "caz", nu ca pe un individ. Birocratul ar trebui sa fie
100
impersonal, luind masurile necesare pe baza regulilor ~i a regulamentelor stabilite ale organizatiei sau pe baza precedentelor mai
degraba dedt a sentimentelor personale. De asemenea, interactiunea
cu uh client nu ar trebui sa fie bazata pe sentimente personale, ci
pe roluloficial al birocratului.
Personalul administrativ
Deseori, organizatiile au grupuri specializate de angajati care
nu au relatii directe cu scopurile explicite ale organizatiei, ci sint
raspunzatoare de mersullini~tit al activitatii ei. De pilda, in timp
ce contabilii ~icalculatorii intr-o organizatie manufacturiera nu au
nimic direct de a face cu fabricarea produsului specific, cineva
101
Perspective
alternative
102
103
Organizatiile japoneze
De la reconstructia sa dupa eel de-al doilea razboi mondial,
Japonia a devenit 0 putere economica importanta. Unii au atribuit
acest progres economic fenomenal modelului organizatoric special
al corporatiilor japoneze, care i~i are originea intr-o lunga traditie
ce acorda prioritate grupului fata de individ. In multe corporatii
japoneze, compania ~imuncitorii i~i iau angajamente pe viata unii
104
fata de altii. Corporatia i~i asuma indatoriri importante pentru bunastarea muncitorilor sai. Promovarea ~i cre~terile salariilor sint, in
general, bazate pe vechimea in munca, iar muncitorii anticipeaza
ca1~iyor petrece intreaga cariera in aceea~i firma.
Uriitatea de responsabilitate in firmele japoneze nu este muncitorul individual, ci micul grup de munca. Randamentul grupului,
nu al individului, este oentrul evaluarii. Indivizii dobindesc diferite
deprinderi ~i experienta in decursul anilor, fiind 0 parte dintr-un
numar al acestor mici grupuri de munca. Luarea hotaririlor este
mai degraba colectiva dedt oligarhica; adica, hotaririle sint discutate
~i aprobate la toate nivelurile in organizatie, nu doar transmise de
sus injos.
Acest model de organizatie difera in mod evident de cel gasit de
obicei in Statele Unite. In rn'are parte, deosebirile in forma organizatorica deriva dintr-0 deosebire nmdamentala intre cultura traditionala a celor doua tari. Japonia a subliniat de mult timp importanta
grupului fata de individ. Indivizii se considedi strins legati de grupuri
sociale importante, iar identitatea lor este lcgata de identitatea celor
din acele grupuri. Pe de alta parte, in Statele Unite, autonomia
individuala a fost totdeauna pretuita. Americanii se considera ea
avind identitate unica, identitate ce este intrudtva deosebita de
grupurile in care funetioneaza.
Japonezii se simt lini~titi datorita sigurantei garantate de relatia
intre individ ~i corporatie. Aceasta adauga un element rlvnit, de
stabilitate ~i coeziune in viata lor. Americanii prefera libertatea
indrituita prin pastrarea muncii ~i a identitatii personale separate
~iprin posibilitatea de a-~i schimba starea materiala, dnd cred ca
situatia 0 cere.
Colectivismul
Reforma organizatorica
Un numar de mari companii experimenteaza diverse fatete aut
ale modelulu,i japonez, cit ~i ale modelului colectivist, combinind
mici gnpuri de munca intime cu autoritatea luarii deciziilor colective. In unele companii, muncitorii au un loc in comitetul de
conducere, imparta~ind astfel 0 parte din responsabilitatea pentru
politica generala corporativa. Planurile de impaqire a fondurilor
~i alti stimulenti insufla muncitorilor un mai mare angajament ~i
loialitate fata de companie. Aceste reforme sint in curs de desta~urare, dar pina acuIDnu constituie 0 provocare semnificativa a formei
traditionale a organizatiei birocratice.
ORGANIZATII ~I SOCIETATI
Organizatiile birocratice de mare amploare contribuie la libertatea umana, dar, in ace1a~i timp, 0 ~i reduc. Bazarea deciziilor ~i
indeosebi a politicii publice pe ratiune ~iprecedent decit pe capriciul
106
107
Natura
6
SOC/ALIZAREA: CUM
DEVEN/M FIINTA SaC/ALA
TOfi
intram in slabi,
lumeadependenfi
aceasta cafiinfe
sociale.biologic/?
Sintem
eminamente
de alfiipotenfial
pentru nevoile
esenJiale. FUnfa umana matura, care citete aceste cuvinte astazi,
este rezultatul unui proces social continuu de interacfiune ce i-a
dat posibilitatea sa-,yi dezvolte 0 identitate, un ansamblu de idei
i 0 gama de deprinderi ce permit 0 participare activa in societate.
Acest proces important if numim socializare. in acest capitol vom
examina acest proces social delicat i modul in care el transforma
organismul biologic, pe care il numim homo sapiens, intr-o fiinfa
sociala operativa, intr-un membru activ al societafii. Mai intU,
ne vom concentra asupra contribufiilor mo,ytenirii biologice (" natura U) ale unei persoane i ale mediului susfinator (" educafia ")
la procesul de socializare.
IMPORTANTA
, EXPERIENTEI
, SOCIALE
Natura $i educatia
Timp de aproape doua secole, savanjii au discutat daca
identitatea noastra ~i/modul in care ne purtam sint determinate de
mo~tenirea noastra biologica sau de experienjele sociale. In mod
tipic, aceasta problema a fost pusa ca "natura versus educajie".
108
Educatia
,
Punctul de vedere alternativ a fost ca comportamentul uman este
produsul mediului social. Psihologul John B. Watson (1924), care
a susjinut teoria determinista extrema a mediului, a afirmat ca ~omportamentul uman ~i identitatea pot fi mode1ate in orice fel dorit.
In esenja, Watson a zis ca, daca i s-ar da copii sanato~i ~i control
total asupra mediului in care ace~tia traiesc, i-ar putea cre~te ~i
educa sa devina persoanele dorite de el. Pe scurt, mo~tenirea lor
biologica (natura) nu era relevanta, doar lumea sociala (educajia)
Ie determina comportamentul.
Natura-educatia
,
AsHizi exista url cons ens general ea atit natura, dt ~i educajia
contribuie la dezvoltarea persoanei. Realizarile recente in ~tiinjele
viejii precizeaza ca biologia joaca un rol important in dezvoltarea
umana. Recent, biologii au izolat 0 gena care pare sa fie implicata
in alcoolism. Totu~i, nu toji oamenii care au acea gena speciala
109
modalitate de a explora contributia contextului socialla dezvoltarea unei persoane consta in studierea acelor indivizi al caror
contact social in timpul copilariei a fost inexistent sau sever limitat.
Copiii salbatici
Din dnd in dnd, apar informatii despre copiii crescuti in salbaticie de catre animale. De~i multe dintre aceste informatii deseori
nu inspira incredere, au fost dteva cazuri (e.g., Singh ~i Zingg,
1942; Malson, 1972; Lane, 1976) care, intr-o anumita masura,
s-au bazat pe adevar. In toate aceste cazuri, copiii abia au fost
recunoscuti ca fiind fiinte umane. Ei nu puteau vorbi, umblau in
patru labe sau adu~i de spate, reactionau fata de oameni cu teama
sau ostilitate ~ii~imincau hrana sfi~iind-o, cum 0 maninca animalele
salbatice.
Autorii informatiile despre ace~ti copii deseori nu au fost savanti
in domeniul ~tiintelor sociale; mai mult, nu ~tim ce fel de viata au
110
111
Aceste studii par sa arate ca dezvoltarea umana "normala" redama grija umana ~i contact uman, ocazia de a vedea ~i invata de
la altii, ~i contactul fizic, apropierea de alte fiinte umane.
PERSPECTIVE TEORETICE
Procesul de socializare a fost studiat dintr-o varietate de puncte
de vedere. Trei perspective distincte se evidentiaza ca modalitati
deosebit de interesante ~idetaliate de examinare a socializarii: psihanaliza, teoria cognitiva ~iinteractiunea simbolica. Urmeaza 0 scurta introducere la fiecare mod de abordare.
NecesitcUile
, umane fundamentale
Freud credea ca exista necesitati umane universale sau impulsuri
care ajuta la ghidarea ~imodelarea comportamentului uman. Unul
este eros, "instinctul vietii", care, credea Freud, explica nevoia oamenilor de a stabili legaturi intre ei ~ide a-~i manifesta afectiunea.
Celalalt este thanatos, "instinctul mortii". Freud a considerat acest
impuls baza inc1inatiei noastre agresive. Aceste doua impulsuri se
afla deseori in opozitie, iar drama vietii umane este 0 consecinta a
acestui conflict.
StructiJra personalihltii
In opinia lui F~eud, personalitatea este compusa din trei clemente:
id-ul (sinele), supraeul ~i eui. Cele trei au radacini ~i functii separate, dar interactiunea lor este substanta vietii mentale.
--
112
Dezvoltarea personalitatii
Personalitatea umana se dezvolta printr-o serie de stadii succesive, universale, cu substrat biologic ~ilegate de virsta, pe care Freud
Ie-a numit "stadiile dezvoltarii psiho-sexuale". Stadiile sint determinate de fixarea ("cathexis") libidoului, care este energia sexuala
derivata din instinctul vietii, pe diferite parti ale corpului. Acest
cathexis sensibilizeaza zona respectiva, rac1nd-o deosebit de placuta
la atingere, stimulare sau manipulare; zona aceea devine, deci,
centrul de interes.
Primul stadiu, care se manifesta in timpul primului an de viata,
estestadiul oral, in care sugarul cauta placere prin activitati orale,
cum este suptul ~i mu~catui.
113
""III
Stadiul senzorial-motor
Primul stadiu; stadiul senzorial-motor, se manifesta in primul
an ~ijumatate de viata. Pe parcursul acestei perioade, copiii invata
prin simturi, in special prin contactul fizic cu lumea. Ei imping,
inghiontesc, ating, lovesc cu piciorul ~imu~ca obiecte dinjurullor.
In aceasta perioada, copiii nu pot folosi simboluri sau nu se pot
angaja in gindire superioara. Lumea lor este experienta fizica directa
a mediului inconjurator.
Stadiul preoperational
Cel de-al doilea stadiu, stadiul preoperational dureaza de la
virsta de aproximativ optsprezece luni pina la ~apte ani. Acum
incepe sa se dezvolte, rapid, capacitatea de a folosi simboluri (indeosebi limbajul). Copiii incep sa inteleaga, cel putin intr-un mod
rudimentar, lucruri pe care nu Ie vad sau nu Ie ating. Ei pot, din ce
in ce mai mult, face deosebirea intre realitate ~i fantezie. Totu~i, ei
au 0 perspectiva egocentrica a lumii; Ii se pare greu sa vadii din
perspectiva altuia. A intelege ca un prieten plinge pentru ca copilul
refuza sa-i dea ~ilui 0jucarie este, pur ~isimplu, imposibil; desigur
in prima parte a acestui stadiu.
Interactiunea
simbolica:
SineIe se dezvolta din experienta sociala datorita capacitatii individului de a-~i vedea actiunile din perspectiva altora. Acest lucru
este po sibil datoriUi limbajului (un sistem de simboluri semnificative; vezi Cap. 3), care ne permite sa fim aut obiect, cit ~i subiect in
aceIa~i timp. In timp ce vorbim cu altii, auzim ce zicem, la fel cum
ne aud ei; ~i putem reactiona la acele afirmatii la fel cum reactioneaza altii. In acele situatii, noi sintem atit subiectul (persoana
care "aqioneaza"), cit ~i obiectul actiunii (una dintre persoanele
care "receptioneaza"). In esenta, Mead a sustinut ca noi dezvoWim
un sine prin "luarea rolului celuilalt" ~i prin reflectarea asupra
noastra ca obiecte. Aceasta parere despre sinepune accentul principal pe contextul social in raport cu biologia.
In contrast cu Freud ~i Piaget, Mead nu a vazut acest proces
producindu-se printr-o serie de stadii legate de virsta. Mai degraba,
el a vazut sine1e devenind din ce in ce mai complex ca rezultat al
unui cere, ce se extinde mereu, al experientei sociale. Totu~i, el a
rncut deosebirea intre dezvoltarea care are loc inainte ~i dupa folosirea efectiva a limbajului.
117
116
Dezvoltarea sinelui
Perioada preverbala
Datoriili capacitatii sale de a sintetiza punctele de vedere ale altora ~ide a Ie organiza intr-un cadru teoretic relativ coerent, George
Herbert Mead (1863 -1931) este considerat fondatorul ~colii de
gindire numite interactiunea simbo/idi. Mead a fost un filozof social
care a avut acela~i punct de vedere cu psihologul John B. Watson,
I..
~_
~~~
Perioada verbala
Pe masura ce copiii i~i dezvolta capacitatea de a intelege ~i a
folosi comunicarea simbolica (limbajul ~i gesturi1e), ei intra mai
activ in propria lor dezvoltare. In aceasta "perioada verbaHi", facultatile cognitive ale copiilor se dezvolUi din ce in ce mai mult prin
interactiunea sociala.
Joaca Mead a numit prima forma a acestei interactiunijoaca.
Prinjoaca, copiii invata sa ia rolul altuia, de~i intr-un mod relativ
simplu. Ei pot juca rolul unei marne care ofera un biberon unui
bebelu~, apoi trec la rolul bebelu~ului ~iaccepta biberonul. In acest
fel, copiii invata ca exista diferite roluri sociale, fiecare avind 0
perspectiva diferita.
Jocul organizatMead a numit pasul unnator jocul organizat.
In timpul acestui stadiu, copiii dezvolta facultatea de a intelege
legiltura intre roluri multiple ~i de a considera rolurile pe care Ie
joadi drept parte a unui sistem de roluri. Lui Mead i-a placut sa
foloseasca exempluljocului de base-ball, care Ii invata pe copii ca
pozitia pe care 0 au in joc este legati:ide alte pozitii pe teren; ~ipentru
a-~i face datoria in pozitia ce 0 au trebuie sa cunoasca ~i celelalte
pozitii.
In timp ce i~i dezvolta aceasta capacitate, copiii invata sa ia
rolul multor altora ~isa reflecteze la propriile lor actiuni din perspectiva acestui rol. Aceasta perspectiva reflectata a propriului comportament al copiluluijoaca un rol important in dezvoltarea sinelui
social.
Celalalt generalizat Mead a sugerat ca intr-un stadiu ulterior al dezvoltarii, copiii reu~esc sa se priveasca pe ei in~i~inu numai
din pozitia avantajoasa unei alte persoane sau rol, ci, de asemena,
din perspectiva "comunitatii" ca un intreg. Ca 0 consecinta, ei reu~esc sa mteleaga "regulile" care guverneaza actiunile lor ~iactiunile
altor participanti, fie ca ,Jocul" este base-ball, fie ca este viata
insa~i. In cazuljocurilor copiilor, actiunile sint guvernate de reguli
specifice. In jocul vietii, regulile sint ceea ce sociologii numesc
norme ~i valori (vezi Cap. 3).
118
Natura sinelui
Cooley (1902) a scris despre "sinele oglinda", conceptia no astra
despre noi in~ine, care i~i are originea in reactia noastra la ceea ce
credem ca sint perceptiile altora despre noi. Aceasm imagine despre
noi in~ine confirma importanta luarii rolului celuilalt in formarea
sinelui social.
Mead se gindea la "sine" ca fiind faze ce se influenteaza reciproc,
numite "mine ~ieu". Mine este faza sociala a sinelui. El este ordinea
sociala care include valori, moravuri ~inorme, ordine ce promoveaza
stabilitatea, previziunea ~i controlul social. Eullucdnd in comun
cu "mine" este faza noua, creatoare, greu previzibila a sinelui. Sinele
este, in esentii, un dialog intre "eu" ~i"mine". "Mine" este un produs
social, pe dnd "eu" are 0 relatie neclara cu experienta sociala.
Sinele, a~adar, este cu adevarat un produs al interactiunii dintre
individul unic ~icontextul social. Fiecare dintre noi percepe ~iinterpreteaza diferit contextul social. De aici, realitatea sociala a unei
persoane nu poate sa fie aceea~i cu realitatea sociala a altei persoane.
"Eu" ~i "mine" explica sinele ca subiect ("eu") ~i ca obiect
("mine"), ~ipentru importanta comuna a libertatii ("eu") ~ia controlului ("mine"), ~i a schimbarii ("eu"), ~i a stabilitatii ("mine").
FACTORII DE SOCIALIZARE
Socializarea este un proces co~plex care presupune multi indivizi, grupuri ~i .institutii sociale. Intr-un fel, aceste elemente pot
fi considerate cai prin care societatea este implicata in socializare:
ele sint, in esenta, facton ai societatii. In unniltoarele pagini yom
discuta dteva dintre personajele principale din aceasta drama continua.
119
Familia
Singurul factor cu adevarat important in socializare este familia.
Familia este prima ~i cea mai continua lume sociaIii pentru sugar
~i copil. In familie se stabilesc primele ~i cele mai durabile relatii
intime. Capacitatea comunicativa, in primul rind prin invatarea
limbii, are loc initial in familie. Tot in familie, sugarul ~i copilul
fac cuno~tinta cu elementele cheie ale culturii.
Familia este, in mare masura, intreaga lume sociaIii a sugarilor
~ia copiilor mici, arena principalii a experientei lor. Deopotriva de
importanta din punct de vedere sociologic, familia asigura identitatea sociaIii initiala a copilului in raport cu rasa, religia, clasa socialii
~i genul. ~ansele generale in viata, sanatatea, longevitatea, gradul
de educatie ~itipul de ocupatie sint putcrnic influentate de familia
in care copilul se na~te. Kohr (1963, 1969, 1976, 1977), printre
altii, a aratat ca interactiunile parinte-copil difera in functie de clasa
sociala, in parte datorita valorilor diferite pe care parintii din clasa
de mijloc ~i din c1asa muncitoare vor sa Ie insufle copiilor lor.
$coala
Aceasta institutie sociala are indatorirea directa de a insufla
individului inforrnatii, deprinderi ~ivalori pe care societatea Ie considera importante pentru viata sociaIii. Nu numai "cititul, scrisul ~i
aritmetica", ci ~i cinstea, respectarea cuvintului ~i punctualitatea
constituie 0 parte a programei de socializare a ~colii. ~coala asigura
un cadru social care este total diferit de cel al familiei.
Relatiile de familie sint intime. Oamenii i~i trateaza membrii
familiei diferit de cum trateaza pe cei care nu sint membri ai familiei. De~i parintii pot fi prieteno~i ~ibuni cu toti copiii, ei trebuie sa
aib~, ~iin general au, sentimente ~i re1atii speciale cu copiii lor.
In ~coa1ii, profesorul trebuie sa trateze toti copiii la fel. Mai
mult, actiunile profesorului sint calauzite mai degrabii de ceea ce
face copilul dedt de cine este copilul. Profesorii nu trebuie sa aibii
"relatii speciale" cu unii elevi. De~i se intirnplii, 0 asemenea atitudine
nu este corecta.
In ~coalii, copiii fac cuno~tinta cu sisteme formale de evaluari:
note ~icaracteriziiri periodice ale elevului trimise parintilor. Aceasta
120
Grupa de virsta
Inainte sa intre la ~coala, cei mai multi copii intra in lumea grupei de virsta. Aceasta arena difera in multe privinte de cea a familiei. Prin definitie, grupa de virsta este compusa din egali in
statut, adica copii de aceea~i vlrsta ~istatut social general. Pe de alta
parte, pozitia social a in familie este automata; in grupa de virsta ea
trebuie, in general, d~tigata. De asemenea, in familie(ca ~iin ~coaIii), socializareaeste, deseori, ginditii ~iplanificata; in grupa de virsta
o buna parte din socializare are loc, se pare, mra un plan gindit.
Grupa de virsta are, impreuna cu ~coala, importanta functie de
a slabi legaturile copilului cu familia, care, initial, sint atotcuprinzatoare. Atit ~coala, dt ~i grupele de virsta asigura modele sup limentare ~i, uneori, alternative pentru comportament, precum ~i
noi norme ~ivalori. Prin urmare, copiii trebuie sa invete ~i cum sa
trateze parerile contradictorii printre cele considerate a fi importante
- cele la care sociologii se refera ca "alte importante".
Mass-media
Factorii de socializare discutati mai sus sint toti implicati in
contactul interactiv ~ipersonal. Aceasta afirmatie nu este adevarata
despre mass-media, din care fac parte diverse moduri de comunicare
destinate publicului larg (e.g., radioul, te1eviziunea, filmele, ziarele,
revistele, caqile ~i,mai ales in zilele noastre, aparatele video, inregistrarile pe banda, casetele ~icornpact-discurile). Mass-media influenteaza socializarea asigurind modele suplimentare ~i alternative de roluri, precum ~i norme sociale ~i valori.
Poate cel mai influent dintre mijloacele mass-media astazi este
televiziunea. 0 opinie despre televiziune este ca ea asigura un ex-
121
Afti factori
Pe linga familie, $coala, grup pre$colar $i mass-media, socializarea se mai realizeaza prin institutii religioase, vecini, organizatii
de recreere, comunitati $ialtele. Toate acestea contribuie 1aformarea
conceptiei des pre lume a persoanei $i}a percePtiile sale a ceea ce
este un comportament dorit $i nedorit. In unele cazuri, influenta lor
poate fi importanta.
Socializarea continua
/
122
'Resocializarea
Din dnd in dnd, trec~m prin resocializare, extirparea ~irestructurarea atitudinilor, valorilor ~i identitatilor fundamentale.
Resocializarea voluntara se poate vedea in cazuri de convertire
religioasa sau in cele in care indivizii se supun in mod voluntar la
psihoterapie. in ambele cazuri, scopul persoanei este sa-~i inlocuiasca identitatea prezenta in una noua $i, dteodatii, sa-$i schimbe
valorile existente $i modurile de comportament.
Resocializarea poate sa se produca $i pe 0 baza involuntara,
cum se intimpla dnd autori!atile baga oameni in inchisoare sau in
spitale pentru boli mintale. In cazuri de resocializare involuntara,
ceea ce deseori se cere este ceea ce Goffman (1961) riume$te 0
"institutie totala". Acest cadru da persoanei posibilitatea de a 0
rupe brusc cu trecutul $i of era factorilor de resocializare control
considerabil asupra activitatilor de zi cu zi sau chiar minut de minut
al persoanei.
123
SOCIALIZAREA ~I LIBERTATEA
Natura socializani ridica intrebarea daca socializarea incununata
de succes reduce libertateaindividuala. Wrong (1961) sustine ca
124
/NTERACT/UNEA SaC/ALA
$/ RETELELE saC/ALE
/nteraetiunea
sociala
este 0 trasatura
permanenta
societatilor. Ea
este substanta
vietii sociale.
in acesta tuturor
capitol
vom examina modul in care prezenta altora afecteaza comportamentul. De asemenea, vom examina diferite perspective teoretice
asupra interactiunii sociale. Vafi, de asemenea, explorat modul
in care realitatea este construita in timpul interactiunii sociale i
rolul important jucat de comunicare. in final, vafi analizata structura interactiunii sociale i retelele sociale care rezulta.
NATURA INTERACTIUNIISOCIALE,
,
Oamenii "au de-a face" unul cu altul in fiecare zi. Ei vorbesc
unul cu altul, se imbrati~eaza unul eu altul, se ating unul de altul.
Aceasta interactiune sta la baza vietii sociale.lnterac{iunea sociala
se refera la influenta reciproca a oamenilor. Ea implica faptul ca
indivizii se iau unul pe altul in considerare in comportamentullor
zilnic, iar comportamentullor este afectat de prezenta altora. Ceilalti
i~i exercita influenta fie constituind un "auditoriu" la comportament,
fie fiind "co-actori", coparticipanti la el.
Efectele auditoriului
Insa~i prezenta altora afecteaza comportamentul. Principiul efeete/or auditoriului explica modul in care activitatea indivizilor este
afectata prin faptul ca i~i dau seama ca sint vazuti de a1tii.
126
127
Intr-un studiu de inceput, Zajonc (1965) demonstreaza ca prezenia altora tinde sa mareasca viteza cu care oamenii efectueaza 0
activitate. De asemenea, ea intensifica eel mai tipic fel de comportament pentru un individ in acea situatie. Daca oamenii invata 0
noua activitate (dactilografia, de pilda), efectul audientei va avea
ca rezultat probabil un ritm mai rapid de dactilografiere decit daca
ar fi singuri; dar, intrudt erorile sint tipice in situatii de invatare ca
aceasta, prezenta altora va cre~te ~i frecventa gre~elilor de dactilografiere. Aceste rezultate sugereaza ca oamenii ar trebui sa practice
singuri noi activitati (pentru a reduce frecventa erorilor), dar sa
repete activitati invatate in prezenta altora.
PERSPECTIVE TEORETICE
Studiile asupra interactiunii sociale examineaza comportamentul
la nivel microsocial. Ele se concentreaza asupra actiunilor lume~ti
ale oamenilor, a~a cum i~i vad de viata lor zilnica. Pentru a studia
interactiunea sociala, au fost folosite patru perspective teoretice
moderne: interactil~nea simbolica, dramaturgia, etnometodologia
~i schimbul social. In afara de dramaturgie, toate au fost tratate pe
scurt la sfir~itul Cap. 1.
Efectele co-actiunii
Oamenii nu numai actioneaza in prezenta altora, ci de asemenea,
actioneaza in comun cu altii. Principiul efectelor co-acfiunii descrie
influenta pe care 0 are comportamentul oamenilor asupra altora
dnd sint implicati intr-o actiune similara. Intr-un studiu de inceput,
Sherif (1936) demonstreaza influenta implicarii altora in activitatea
de apreciere a mi~carii aparente a unui punct de lumina ~tationar.
Aprecierile individuale au fost substantial afectate de aprecierile
publice exprimate de ceilalti coparticipanti la experiment.
Concenmndu-se asupra unei probleme mai relevante din punct
de vedere social, Darley ~iLatane (1968) au studiat lipsa de implicare a martorilor in situatii critice. Ei au demonstrat ca era mult
mai putin probabil ca subiectii in studiu sa actioneze dnd erau
confruntati cu 0 situatie potential periculoasa (e.g., fum ie~ind pe
sub u~a unei camere alaturate) dnd alti actori in situatie ( de fapt,
asistenti pregiititi) nu au reu~it sa reactioneze la problema iminenta.
Aparent, situatia a fost una in care a existat 0 difuziune a responsabilitiitii. Prezenta unor coparticipanti a dus la un sentiment de
obligatie comuna pentru orice actiune, iar dnd ceilalti nu au actionat, subiectii experimentului nu au simtit ca aveau 0 responsabilitate
speciala de a face ceva.
Pe scurt, interactiunea sociala, fie prin simpla prezenta a altora,
fie prin actiune comuna, are un efect semnificativ asupra comportamentului.
Supozitia cheie a abordarii simbolic-interactioniste este ca oamenii nu reactioneaza direct la lumea din jurullor. Mai degraba, ei
atribuie anumite sensuri aspectelor mediului lor social, apoi actioneaza asupra acestor aspecte in lumina sensurilor atribuite. De pilda,
oamenii nu reactioneaza la un scaun pur ~i simplu ca la dteva
bucati de lemn puse laolalta intr-un anumit fel, ci mai degraba
raportindu-se la un obiect pe care se ~ade. Astfel, intelesul care
organizeaza actiunile individului este elementul important in
perspectiva simbolic-interactionista.
Definirea situatiei
,
W.I. Thomas (1931) a numit acest important act de a atribui
sens in contextul social, definirea situaliei. El a subliniat ca sensurile
pe care oamenii Ie atribuie lumii din jurullor ii fac sa actioneze in
anumite feluri. De pilda, parerea de obicei gre~ita a indivizilor paranoici ca altii comploteaza impotriva lor ii face sa actioneze defensiv.
Thomas a exprimat aceasta simplu: "Daca barbatii (oamenii) definesc situatiile ca fiind reale, acestea sint rea1e in consecintele lor".
Oamenii pot alerga la supermarket ca sa cumpere multe alimente
dnd aud ca va fi 0 greva iminenta a camionagiilor care aduc alimente acestor magazine. Informatia poate fi sau nu poate fi corecta;
totu~i, daca oamenii cred ca informatia este exacta, vor lua orice
masura pe care 0 cred necesara pentru a se proteja.
129
128
COALA'J
----------------==~~---- __=__
~_C
INTROl)UCERE
IN SOCIOLOOIE
========,-;;;::"
ace~ti politiexistenta, in
fundamentade avort.
Scena i culisele
o parte
Prezentarea eului
Un element important in toata interactiunea sociala este organ izarea imaginii, prin care 0 persoana adopta 0 identitate sau asigura
identitati altora, prin aceasta influentind rezultatul interactiunii
sociale. Goffman descrie acest proces ca 0prezentare a eului, "eul"
fiind identitatea pe care 0 persoana 0 adopta ~idespre care incearca
sa d~tige acordul de la altii intr-o situatie. Prezentarea diferitelor
identitati in diferite situatii nu este 0 forma de necinste, daca persoana crede in identitatea care este prezentata. De-a lungul vietii, oamenii sint invatati sa actioneze in moduri adecvate situatiei. Indivizii
invata sa se comporte diferit in prezenta strainilor, fata de ceea ce
fac dnd sint cu prieteni apropiati sau cu membrii familiei. 0 parte
a maturizarii implica invatarea atit a diverselor aspecte ale identitatii
noastre, dt ~iale celor adecvate pentru manifestarea in diverse situatii.
Prezentarea unei anumite pareri despre "eu" deseori are efectul
limitarii cadrului de actiune al altora. De pilda, daca altii accepta
131
Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra importantei sensurilorpe care oamenii Ie atribuie lumii sociale dinjurullor. Dramaturgii adauga notiunea de sensibilitate a individului in cadrul interactiunii sociale. Etnometodologia i~i indreapta atentia spre regulile
adesea neanalizate care ghideaza structura interac!iunilor noastre
cu al!ii. Atentia acestei perspective se concentreaza asupra modalita!ilor prin care oamenii inteleg realitatea sociala. Etnometodologii
sint preocupati de in!elegerile de bun-sim! ale lumii.
Ipoteze
Toti oamenii se a~teapta la anumite lucruri de la realitatea ce-i
inconjoara. Ei se a~teapta ca ~oferii automobilelor sa opreasca la
lumina ro~ie a semaforului; ca la cinema, persoana de la cas a sa Ie
ia banii ~i sa Ie dea un bilet care sa Ie permita sa intre in cinematograf; ca atunci cind vorbesc cu cineva, persoana respectiva sa a~tepte
pina termina ei inainte de a incepe sa vorbeasca. Dupa parerea
etnometodologilor, aceste presupuneri, comune ~irecunoscute, netezesc calea interactiunii sociale ~i fac viata sociala mai u~oara. Dar
cum apar ele? Cum ajung membrii socieHi!ii sa Ie imparta~easca ~i
sa se bizuie pe ele in interactiunile lor zilnice.
Enometodologii incearca sa descopere aceste ipoteze fundamentale care formeaza baza comportamentului social. 0 modalitate
consta in examinarea a ceea ce se intimpla dnd una dintre aceste
reguli este violata. Intr-un experiment c1asic, Garfinkel (1967) i-a
pus pe studenti sa se poarte ca oaspe!i sau ca persoane care stau in
pensiune, in loc de fii sau fiice, dnd erau acasa. Studentii s-au
adresat parintilor cu domnule ~i doamna ~i au cerut politicos a
doua p0rtie de mincare la masa, ~iau dat dovada de maniere elegante
de "oaspeti". Aceste ac!iuni au avut drept rezultat 0 complem dezorientare a membrilor farniliei, care au cerut explica!ii pentru comportamentul surprinzator al copiilor lor.
133
Schimbul social:
Analiza cost/beneficiu
Schimbul social i~i are didacinile in psihologia comportamentala
~iin analiza economica. Din aceasta perspectiva, interactiunea sociala consta intr-o serie de schimburi care au atit costuri, cit ~i
beneficii. La minimum, oamenii cheltuiesc timp ~ienergie in interactiunea sociala; aces tea sint considerate costuri ale activitatii. Dupa
cite se pare, oamenii obtin ~ibeneficii din aceste schimburi reciproce,
cum ar fi bucurie, afectiune, slujbe ~i stima crescuta fata de sine.
Din punct de vedere al schimbului social, analiza unui cost/
profit este esentiala pentru intelegerea interactiunii sociale. Aceasta
presupune 0 abordare rationala a mentinerii relatiilor sociale. Exista
o supozitie ca indivizii inteleg costurile implicate in tranzactiile lor
sodale ~i beneficiile care ar putea fi obtinute. Ei sint, a~adar, in
pozitia de a aprecia daca obtin ceva "profit" (beneficii minus costuri)
din schimb. Daca nu obtin, interactiunea poate fi terminata sau se
poate renunta la ea; daca obtin, ea poate fi continuata.
CONSTRUCTIA SOCIALA
A
~
REALITATII
,
Dintr-un punct de vedere sociologic ~iindeosebi simbolic-interactionist, oamenii creeaza ~i modeleaza natura existentei sociale.
Acest proces este numit constructia sociala a realitatii. Fiecare
societate i~i construie~te propria versiune a lumii, "adevarurile" ei.
In unele societi'iti, fortele calauzitoare ale lumii sint considerate
supranaturale; in altele ele sint fortele impersonale ale naturii. Unii
indivizi i~i organizeaza viata injurul credintei intr-o zeitate personala, un zeu care le cunoa~te fiecare gind ~i actiune ~i care Ie raspunde in raport cu aceste cuno~tinte. Pentru altii nu exista 0 astfel
de fiinta suprema. Diferitele interpretari ale realitatii nu sint limitate
la problemele importante cum este religia. Ele intra in actiune in
evenimentele zilnice din viata oamenilor.
Justitia
, distributiva
Romans (1961) a prezentat conceptul de justitie distributiva,
adica oamenii se a~teapta sa primeasca beneficii in interactiunea
sociala, benefidi aproximativ proportionale cu costurile implicate.
Aceasta idee este importanta pentru modelul schimbului social.
Blau (1964) a sustinut ca oamenii au relatiile pe care Ie merita.
Daca indivizii vor sa mentina 0 relatie particulara sau sodala (pentru
ca ea of era anumite beneficii), ei trebuie sa fie gata sa of ere partenerilor lor in afacere ceea ce ei (partenerii) doresc, ca sa ramina in
continuare in afacere. Pe scurt, dadi oamenii doresc sa primeasca,
ei trebuie sa fie pregatiti sa ~i dea.
Definirea situatiei
La inceputul acestui capitol a fost discutat conceptul de definire
a situatiei formulate de Thomas. El a sustinut ca oamenii actioneaza
in functie de conceptia lor despre realitate. De pildi'i, a existat 0
vreme cind pamintul era, in general, considerat plat ~i,astfel, nimeni
nu a navigat pina la "capatul" lui. Ideea ci'ipamintul era plat a dus
la un comportament bazat pe aceasta credinta. Cuno~tintele noastre
ca pamintul nu este plat ~ica nu era plat chiar cind oamenii credeau
135
134
ca era nu sint relevante pentru intelegerea comportamentului oamenilor din vremea aceea.
Pe 0 scara mai mica, interactiunea sociala este ghidata de modul
in care oamenii definesc 0 situatie. Daca ei cred di ceilalti participanti Ie sint ostili, ei se vor comporta cu aceasta credinta in minte.
Vor crea un mini mediu inconjurator, 0 realitate sociala, care se
conformeaza definitiei date de ei situatiei.
Procesul constructiei
, sociale
Modul in care sociologii inteleg construirea realitatii sociale a
fost prezentat semnificativ de Berger ~iLuckmann (1963), care au
stabilit ca procesul are loc in trei etape.
Creatiile
, culturale devin realitate
Dupa 0 vreme, aceste creatii culturale sint considerate 0 parte
po zitiva, naturala ~i inevitabila a peisajului social. Ele sint luate
drept bune de majoritatea oamenilor; putini oameni privesc astazi
in sus uimiti dnd zboara avioane pe deasupra capului lor sau sint
surprin~i dnd vad curgind apa in toalete, acasa.
136
ca pamintul este centrul sistemului solar) a cedat conceptiei heliocentrice (soarele este centrul sistemului solar), iar conceptul ca
atomul este cea mai mica unitate de materie a cedat intelegerii mai
recente a particulelor subatomice. Chiar perceperile distantei s-au
schlrtlbat dnd tehnologia a avansat de la ambarcatiunile actionate
de pinze la cele actionate de turbine ~ide la avioane cu elice la cele
cu reactie ~ila nave cosmice. Conceptiile despre timp sint construite
social (Zeruvabel, 1981). La urma urmei, ce este "natural" despre
o "saptamina" sau 0 "ora"?
La un nivel mai intim, insa~i interactiunea sociala este 0 parte a
procesului prin care este creata ~i modelata realitatea sociala.
Fiecare participant la 0 situatie are 0 definitie speciala a ei. Prin
interactiunea sociala sint negociate aceste definitii care difera ~i se
ajunge la un acord despre natura realitatii sociale, dadi urmeaza
sa fie mentinuta interactiunea (ceea ce Goffman a nurnit ajungerea
la un consens operant) in imprejurarea re1evanta. Astfel, in compor. tamentul zilnic, indivizii construiesc ~i reconstruiesc realitatea in
care functioneaza. Etnometodologii, trebuie reamintit, i~i concentreaza atentia in mod continuu asupra acestui important proces
social.
COMUNICAREA ~I INTERACTIUNEA
~
,
SOCIALA
Comunicarea (vezi Cap. 3) este vehiculul pentru interactiunea
sociala. Oamenii vorbesc unul cu altul, i~i zimbesc unul celuilalt,
se ating unul pe altul. Interactiunea sociala trebuie sa fie negociata
printr-un procedeu, iar acest procedeu este comunicarea. Hartley
~i Hartley (1961: 16) au scris:
Ar fi greu sa se exagereze importanta comunicarii in studiul
proceselor sociale. Intrudt comunicarea este mijlocul prin
care 0 persoana 0 influenteaza pe alta ~i, la rindul ei, este
influentata de acea persoana, comunicarea este adevaratul
agent al procesului social. Ea face posibila interactiunea
[sublinierea adaugata].
137
Retelele
sociale
,
lnteractiunea sociala poate, de asemenea, duce la noi relatii sociale. Tesatura de relatii sociale a unei persoane este numita refea
socialii. Retelele sociale sint compuse din relatii de diferite grade
de intimitate ~ilegatura. Unele relatii sint relativ strinse ~iimportante
(e.g., prietenii); acestea au caracteristicile legaturilor principale.
Altele pot fi secundare (e.g., cuno~tintele); acestea implica legaturi
temporare ~i superficiale.
Tesatura
relatiilor sociale Analiza retelei
,'"
' este 0 metoda
vadit sociologica de examinare a relatiilor sociale. Ea este bazata
138
139
140
141
8
DEVIANTA $1 CONTROLUL
SOCIAL
cest
capitol
concentreaza
asupra deviantei
socialeVor
i
legale,
eft ise
asupra
diverseloratftexplicatii
pentrufiecare.
fi descrise tipurile ifrecventa infracfiunilor, componentele sistemului juridic penal i vor fi evaluate implicatiile devianfei.
CE ESTE DEVIANTA
,
Majoritatea oamenilor se conformeaza normelor societatii in
cea mai mare parte a timpului. Ei fac aceasta datorita procesului
de socializare prin care au trecut ~idatorita structurilor controlului
social (e.g., legile, politia) din societate. Dar ce se petrece cu oamenii
care nu se conformeaza? Ce Ie determina comportamentul ~i cum
ar trebui sa reactioneze societatea fata de ei?
Definitia legala
Toate societatile condamna anumite comportamente. Gmorul,
violul, incestul, tradarea de tara ~ifurtul slnt, in general, considerate
reprobabile in majoritatea societiitilor. in societiitile industriale avansate, aceste actiuni sint prohibite prin coduri legale formale ~iexistii
pedepse pentru cei care Ie cornit. Astfel de actiuni sint nurnite crime;
adica sint considerate deviante din punct de vedere legal. Pe linga
142
Definitiile
sociale
Explicatia deviantei
Explicatiile de ce oamenii se angajeaza in acte deviante s-au
situat de la cele biologice ~ipsihologice pina la cele mai sociologice.
Aceste explicatii diferite i~i au originea in diverse ipoteze nu numai
referitoare la cauzele comportamentului uman, ci ~i la modul in
care comportamentul deviant ar putea fi schimbat. De aceea, aceste
perspective diferite vor fi discutate separat.
144
145
('Ui\I,/\
Ii>
INTRODUCERE
iN SOClOLOOIE
146
Angajamentul, sa",!investitia oamenilor in societate, Ie tempereaza comportamentul. In anii '60, un strigat mobilizator al celor care
sustineau schimbarea sociala era ,,nu aveti incrcdere in nimeni peste
treizej::ide ani". Ideea fundamentala a acestui slogan era ca oamenii
peste virsta de treizeci de ani puteau avea familii, slujbe cu norma
intreaga, ceea ce ii tacea sa aiM un interes fata de sistemul existent
~i, astfel, era mai putin probabil ca ei sa doreasca sa-l schimbe.
Era mai probabil ca ei sa se conformeze valorilor ~inormelor sociale
existente decit oamenii mai tineri.
Implicarea in activitati nedeviante ~icu oameni nedevianti, afirma Hirschi, lasa mai putin timp pentru comportament delincvent.
Sistemele de credinta imparta~ite leaga laolalta membrii comunitatii ~i Ie intare~te rezistenta la actiuni deviante.
De~i teoria controlului este un supliment folositor pentru teoria
asocierii diferentiale, prin faptul ca pune accentul pe importanta
controlu~ui intern ~i a integrarii sociale a comunitatii, el este, de
asemenea, incomplet. Teoria controlului, de pilda, pare incapabila
sa explice crima gulerelor albe, activitatile criminale (e.g., delapidare) comise de oameni cu statut superior ~i,aparent, ,,respectabili",
care sint bine integrati in comunitatile lor. De asemenea, aceasta
teorie nu ajuta la explicarea comportamentului celor integrati in
subculturi deviante, in care legaturile sociale puternice ~inormele
sociale nu sint privite favorabil de societatea mai mare.
Astfel, problema nu este numai integrarea in comunitate, ci ~i
natura sistemului de credinte al acestei comunitati. Legaturile puternice ale comunitatii in cadrul unei subculturi deviante pot contribui
la comportamentul deviant. Teoria controlului nu rezolva problema
de ce oamenii se angajeaza intr-o forma de dcvianta ~inu in alta. In
final, lipsa de integrare a indivizilor in comunitatea lor poate fi
cauza sau efectul comportamentului lor deviant. Pe scurt, teoria
controlului joaca un rol in explicarea deviantei, dar nu poate sa se
mentina singura.
147
148
150
Deopotriva important pentru aceasta teorie este ca, de~i din cind
in cind toti oamenii se angajeaza in acte care sint definite de socie
tatea lor (sau grupul) ca fiind deviante, aceste acte deviante nu sint
'totdeauna observate sau, daca sint observate, ele sint considerate
comportamente gre~ite temporare. Aceasta este numita devianla
primara. Ceea ce este important pentru teoria etichetarii nu este
actul insu~i, ci devianla secundara, etichetarea publica ca deviant
~i, ca urmare, acceptarea identitatii deviante de catre persoana care
a comis actul. Aceasta acceptare poate fi considerata ca unstigmat,
un mod negativ de a vedea lucrurile, care schimba in mod substantial
con~tiinta de sine a unei persoane ~i0 duce la 0 "cariera devianta"
(Goffman, 1963). Un act de deviantl'i secundara poate, de asemenea,
duce la 0 etichetare retrospectiva a identitatii trecute a unei persoane, pentru a-I face sa se conformeze identimtii prezente.
Teoria reactiei sociale a fost folosita pentru a explica atit criminalitatea, cit ~i devianta sociala. Problema identitatii este esentiala
pentru p~rspectiva reactiei sociale, care are radacini in teoria interactiunii simbolice. Actul deviant e mai putin important decit faptul
de a fi etichetat deviant. La rindul ei, acea eticheta afecteaza sentimentUl de identitate al persoanei, care poateduce la alte acte deviante.
Teoria reacpei sociale leaga modurile micro ~imacro de abordare
a deviantei. Defmitiile deviantei rezida in definitiile culturale (macro).
Dar aplicatiile acestor definitii au loc prin interactiunea personala
cu altii ~ijoaca un rol semnificativ in identitatea individuala (micro).
Aceasta teorie este utila in prezentarea deviantei ca un proces social mai degraba decit un proces moral- uncle persoane au puterea
de a impune altora punctele de vedere asupra comportamentului
cuvenit. De asemenea, ea constituie 0 modalitate utila de a privi
comportamentele definite ca violari atit ale normelor legale, cit ~i
ale celorsociale.
Teoria reactiei sociale are citeva limitari. Cercetarea aram ca unii
criminali se angajeaza in practici criminale (e.g., furturi din magazine) chiar daca nu sint prin~i ~iniciodata expu~i unci identitati
bazate pc devianta secundara (Gove, 1980). Pentru unii, faptul de
afi etichetat deviant este un stimulent putemic de a-~i schimba mai
degraba comportamentul decit de a-I continua. In final, exista oameni in inchisori (e.g., violatori, uciga~i platiti) ~i in diverse tipuri
151
Crima
Crimele slnt violari ale codurilor legale. Unele slnt mai grave
dedt altele. Unele actiuni, definite ca crime Intr-o societate, pot sa
nu fie definite ca ata~e In alta societate. In Statele Unite, ceea ce
este considerat comportament criminal ar putea varia de la stat la
stat. Totu~i, este posibila 0 clasificare a crime lor dupa metode care
permit analiza crimei In diverse locuri ~ila momente diferite.
Tipuri de infractiuni
Slnt multe modalitati de a clasifica comportamentul criminal.
De pilda, Biroul Federal de Investigatii (FBI) folose~te un index al
crimelor, pentru a examina frecventa ~i repartitia crimelor grave,
In publicatia sa anuala Uniform Crime Reports for the United
States. Cele ~apte categorii de crime din index slnt: omorul, violul,
atacul cu violenta fizica, tllharia, efractia, hotia ~i furtul de automobile. Evident, un numar important de crime (e.g., detinerea de
drof:,'Uri,manipularea actiunilor) nu apar In rapoartele FBI-ului.
Drept urmare, sociologii au tendinta de a folosi 0 schema care
urmare~te sa descrie In mod teoretic diferitele tipuri de crime.
Crime impotriva persoanei {crime cu violenta) Acestea
slnt crimele care implica violenta sau amenintarea cu violenta a
persoanelor. Ele slnt crimele care contribuie la nelini~tea crescinda
din societatea americana, sentimentul multora ca nu slnt In siguranta
pe strazi sau In propriul camino
Crimele violente includ: omuciderea ("uciderea intentionata a
unei fiinte umane de catre 0 alta"), atac cu violen/a exagerata
("un atac ilegal asupra unei persoane, de catre alta persoana, cu scopul
de a-i provoca vatamari corporale grave"), viol cufor/a~i tflharia.
Crime impotriva proprietalii Unele crime implidi luarea a
ceva de valoare care apartine altcuiva. Aceste crime includ: ho/ia
~ifurtul ("luarea ilegala, purtarea, conducerea sau transportul cu
152
Statistica criminalitatii,
Acumularea statistica de informatii despre criminalitate a fost
foarte utila pentru clarificarea caracteristicilor criminalilor. De asemenea, ea a permis criminologilor examinarea tipurilor ~ia frecventei actelor criminale In decursul timpului ~iIn diverse locuri.
Caracteristicile criminalilor Este surprinzator de dificil sa
identifici tipurile de persoane care comit crime. Multe crime ramln
nelnregistrate, deseori pentru ca victimele nu slnt identificate sau
nu figureaza In rapoartele birocratiei. De fapt, Departamentul de
Justitie al Statelor Unite estimeaza ca ar putea fi de treiorimai.
153
Frecventa
persoanei
11102600
87340
18980
1327440
6926400
1102900
497870
725250
3073300
Numarul raportat
Efraetie
Omueidere
~i omucidere din neglijenta
Sursa: Biroul Federal de Investigatic al Statelor Unite, Uniform Reports for the
United States, 1985, Washington, D.C.: U.S.G.P.O., 1986, Tabell, p. 41.
155
154
_1111111
__
""C
156
157
158
trebuie sa se prezinte in mod regulat la ofiteri supraveghetori. Actiunile carevioleaza conditiile eliberarii pe cuvint de onoare vor
trimite pe cel eliberat inapoi la inchisoare pentru a-~i executa sentinta
inftialij. Teoretic, detinutii sint selectati pentru eliberarea pe cuvrntul
de orioare, daca ace~tia nu par, dupa to ate probabilitatile, sa mai
comita crime dupa eliberare.
IMPLICA TilLE
SOCIALE ALE
,
DEVIANTEI
.
stat, noi numim violarea lor "crima". Alte definitii sociale formulate mai putin clar deseori fac ca diferite forme de comportament
sa fie considerate "ciudate", "excentrice", "deosebite" sau "trasnite". Aceste comportamente deseori ii fac pe oameni sa evite persoana
asociata cu ele sau sa insiste ca actiunile persoanei ofen sato are sa
fie limitate in vreun fel.
"
Stigmatul social
Un numar de forme de comportament deviant necriminal poam
cu ele un stigmat social, 0 identitate negativa convingatoare. in societatea noastra, boala mintala poarta un asemenea stigmat, a~a
cum poam handicapul fizic, invaliditatea ~ichiar bolile fizice (e.g.,
SIDA). Comportamentul forjat, fie ca implica jocurile de noroc,
folosirea drogurilor sau mincatul, este deseori definit deviant ~ide
aceea stigmatizeaza persoana care se angajeaza in el. Pe scurt, oamenii
neconventionali sint considerati devianti. Definirea oamenilor neconventionali mai degraba ca "devianti" decit "deosebiti" afecteaza
serios modul in care altii trateaza astfel de indivizi ~i, inevitabil, modul in care persoanele astfel definite ajung sa se considere ele insele.
Au existat numeroase explicatii ale deviantei. Au fostprezentate explicatii biologice ~ipsihologice de catre Lombroso, iar
mai recent de catre Sheldon ~isotii Glueck. Ei sustin ca anumite
caracteristici fizice smt asociate cu criminalitatea, uneori direct
(Lombroso ~i Sheldon) ~i alteori indirect (sotiz"Glueck), prin
reactia altorafata de persoana. Astazi, se acorda putina crezare
teoriilor care fmbrati~eaza orice legatura directa fntre fizic ~i
crima, iar dovada legaturii sale indirecte este fndi subiect de
disputa.
Explicatiile sociologice ale deviantei se concentreaza atft
asupra micronivelurilor eft ~i a macronivelurilor. La micronivel, teoria asocierii diferenfiale se concentreaza asupra interactiunii unei persoane cu devianti ~i asupra acestei consecinte,
socializarea la valorile, normele ~i comportamentele deviante.
Teoria controlului evidentiaza /ipsa mecanismelor adecvate
de control din partea individului ~i a societatii, pentru a ajuta
oamenii sa evite ocaziile favorabile pentru comportament criminal. Aufost explorate solidaritatea ~i limitari/e acestor teorii.
Teoria tensiunii structurale se ocupa de macronivel. Ea
sugereaza ca absenta articulatiei fntre scopurile culturale ~i
mijloacele structurale disponibile pentru a atinge aceste
scopuri duce la diverse forme de devianta: inovatia, ritualismul,
Devianta $i societatea
Durkheim (1938; original, 1895) precizeaza ca devianta exista
in to ate societatile. El afirma ca, departe de a fi anormala, devianta
este 0 tr1isaturanecesara tuturor societatilor ~iindepline~te citeva functii importante. Definitiile sociale ale deviantei marcheazagranitele
comportamentului permisiv, astfel clarificind ceea ce societatea
considera ca este 0 actiune corecta ~ipotrivita. Etichetarea actelor
ca deviante mtare~te forta morala a comportamentului considerat
acceptabil de societate. De asemenea, reactia societatii la comportamentul deviant deseorimare~te solidaritatea sociala, unind oamenii
in spatele acelei reactii.
Devianta poate servi societatea, ducind la schimbarea sociala.
Devianta prezinta alternative la normele ~i valorile existente. De
pilda, potrivit lui Merton, inovatia este 0 forma de devianta care
161
160
('U1\I,1\
II
INTIWDUCERE
IN SOCIOLOGIE
162
9
STRATIF/CAREA saC/ALA
problema
fundamentala
In toateAcest
societatile
constituie
modul
de repartizare
a resurselor.
subiect, 0
repartizarea
resurselor societatii - stratificarea sociala - formeaza preocuparea
principala a acestui capitol. Vom discuta diversele forme ~i teorii
ale stratificarii. in final, ne vom concentra asupra institutiilor
stratificarii unei societati.
SISTEME DE STRATIFICARE
Fiecare societate i~i repartizeaza resursele in mod inegal. 0
persoana poate avea mai multa bogatie sau putere decit alta. Aceste
diferente intre indivizi reflectiiinegalitatea sociala ~ipot rezulta din
faptul ca 0 persoana lucreaza mai mult decit alta sau i~i alege 0
slujba ori caried care exercita mai muWi putere decit alta.
Deosebirile intre categorii sociale mai curind decit intre indivizi
constituie ceea ce se nume~te dtferentiere sociala. Cind oamenii
din aceste categorii sociale diferite sint rinduiti intr-o oarecare ordine
ierarhica, ce Ie permite accesul diferit la resursele sociale, rezultatul
este stratificarea sociala.
De fapt, categoriile sociale rinduite in mod diferit constituie
"straturi" ale societatii, a~a cum straturile geologice fomleaza crusta
pamintului. Cei din straturi similare au ~anse similare in viata,
cum sint nivelul de educatie pe care il pot atinge, nivelul de sanatate
de care se pot bucura ~i nivelul de trai pe care il pot avea.
Stratificarea sociala este 0 caracteristica a societiitii, nu a membrilor sai individuali. De~i forma ei poate varia, toate societatile,
163
Casta
Un sistem bazat pe caste este un sistem de stratificare "inchis",
in care pozitia este determinata de familia in care persoana se na~te;
de obicei, schimbarea pozitiei nu este posibila. Statutele atribuite
(cele luate de persoane la na~tere- e.g., rasa, sexul- ~i asupra carora
ele nu au un control) determina pozitia in casta a persoanei.
Deseori, pozitia intr-0 casta comporta 0 anumita ocupatie. Membrii unei caste ar putea fi pantofari, membrii alteia ar putea fi macelari. Aceste ocupatii sint inradacinate in casta ~i sint transmise generatiilor urmatoare prin familie. DatoriHi acestei transmiteri din
generatie in generatie a statutului, oamenii au tendinta de a se casatori cu cei de acela~i nivel social. Acest proces este nmnit endogqmie
(vezi Cap. 13). Ideologia care sustine un sistem bazat pe caste
deseori deriva din idei religioase, care ii asigura 0 baza puternica.
Dc fapt, in unele societati aceasta baza religioasa a dus la ideea ca
contactul intre membrii diferitelor caste poate provoca 0 poluare
rituala sau 0 aducere in stare de "prihana" a unui membru dintr-o
casta superioara, din cauza relatiilor cu un membru dintr-o casta
inferioara.
De~i numarul societatilor cu sisteme bazate pe caste s-a mic~orat,
doua importante exemple - India ~iAfrica de Sud - se evidentiaza.
India
India are patru caste principale ~i citeva mii de subcaste. In
ciuda incercarii britanicilor de a lichida sistemul castelor in timpul
dominatiei asupra Indiei, ei nu au reu~it. Chiar daca sistemul castelor
a fost abolit oficial in 1949, doi ani dupa ce India a devenit independenta, el este inca 0 foqa puternica in societatea indiana, indeosebi
in zonele rurale. Ocupatiile ~ioportunitatile maritale in India rurala
sint aproape exclusiv legate de casta. Anonimatul, asigurat de numa-
164
rul mare de oameni in zonele urbane, slabe~te casta ca factor in relatiile sociale, de~i ea inca joaca un rol important.
I\!rica de Sud
Sistemul apartheidului din Africa de Sud este 0 alta forma de
casta. In esenta, exista patru caste: albii, negrii, "coloratii" (oameni
de rasa mixUi) ~i asiaticii. Prin na~tere, persoanele sint atribuite
uneia sau alteia dintre aceste patru caste. Din acest moment, ~ansele
vietii lor sint determinate. Locul unde oamenii .e.0ttrai ~i munci ~i
pe cine pot vota sint to ate functiuni ale castei. In prezent, sint in
curs negocieri pentru a solutiona sistemul apartheidului.
Clasa
Un sistem bazat pe clase este 0 forma "deschisa" de stratificare,
~ncare pozitia primita de 0 persoana prin na~tere poate fi schimbata.
In esenta, pozitia unui individ intr-o clasa este bazata pe statutul
dobindit (e.g., statutul marital ~i profesional), la care se ajunge,
cel putin in parte, prin eforturile ~i deciziile acestuia mai curind
decit prin na~tere ..
Deschiderea sistemului bazat pe clase duce la mobilitate sociala
(vezi Cap. 10), mi~carea indivizilor i:i1-sus~i injos in structura de
clasa. Datorita mobilitatii sociale, clasele nu sint atit de strict delimitate cum sint castele. Granitele dintre clase sint oarecum estompate
~i chiar numarul claselor nu este totdeauna claroDe asemenea, criteriile care determina apartenenta oamenilor la 0 clasa ~inu la alta
sint flexibile.
Ca ~icasta, clasa influenteaza putemic ~ansele vieW individului.
Cei din clasele de sus au, in general, un mai mare acces la resursele
societatii, cum sint educatia, profesiunile ~i asistenta medicala. Totu~i, prin mobilitatea sociala ~ansele vieW unei persoane la na~tere
pot fi schimbate.
Clasa este multidimensionala; adicii, exista mai multi factori
care contribuie la ea, cum sint bogatia, puterea ~iprestigiul social.
Intr-o structura de clasa complexa' e posibil ca un individ sa nu
posede toate atributele unei anumite clase. De pilda, 0 persoana
care se bucura de unprestigiu deosebit (e.g., un artist sau un atlet
165
Marea Britanie
Unul dintre exemplele de societate cu clase cel mai frecvent
citate este Marea Britanie. In aceasta tara, exista 0 clasa superioara
conturata compusa din indivizi ale caror familii au, de mai multe
generatii, bogatie ~i, din dnd in dnd, putere. De asemenea, mai
exista 0 clasa de mij lac, relativ mare ~ivariata, formata din indivizi
care au d~tigat 0 bogatie modesta din afaceri ~i profesiuni libere,
iar, lanivelul inferior, din gulere albe (e.g., contabili) sau functionari
in servicii (e.g., vinzatori). Sub aceasta se aflamarea clasa muncitoare ai carei membri deseori i~i d~tiga e~istenta in profesiuni manuale (e.g., lucratori in mine de carbuni). Inca ~imai jos in ierarhie
este clasa de jos, formata din indivizi care fie nu muncesc deloc,
fie din indivizi ale caror venituri sint suplimentate de guvem.
Sistemul claselor joaca un rol important in societatea britanica.
Relatiile sociale, accesulla slujbe, intrarea in universitati sint deseori
influentate de apartenenta la 0 c1asaa unei persoane. Chiar accentele
diferite ale limbii britanice reflecta pozitia de c1asa. Puterea sistemului de clasa in Marea Britanie este, in parte, rezultatul trecutului
ei feudal, dnd tot pamintul era, practic, sH'ipinitde nobilime (care
constituia clasa superioara) ~iera lucrat de tarani. Revolutia industrialii a schimbat Marea Britanie dintr-o societate agrara, in care
statutul se baza pe proprietatea pamintului, intr-o societate industrializata, in care cei angajati in comect au strins mari bogatii ~i
putere. Dezvoltarea me~te~ugurilor ~ia profesiunilor a dus la separarea clasei nobiliare bogate de tarani ~i de masa cresdnda a muncitorilor din fabrici ~idin mine. Ace~tia au constituit clasa mijlocie.
Statomicia traditiei britanice ajuta la mentinerea acestor deosebiri
de clasa, oridt de subtile ar putea fi uneori.
166
Davis
i Wilbert Moore
Teoria functionalista a lui Davis ~i Moore a fost elaborata in
1945; ea sustine ca 0 oarecare forma de stratificare este inevitabila
~inecesara in societate. Conform acestei teorii, societatea este compusa dintr-un sistem complex de statute ~i roluri. Daca societatea
vrea sa functioneze bine, ace Ie statute trebuie sa fie ocupate de cei
mai calificati oameni. Pozitiile cele mai importante deseori reclama
pregatire grea ~iintensa (e.g., sa devii doctor). Prin urmare, putini
oameni vor dori sa-~i cheltuiasca timpul, banii ~i munca necesare
acestui efort. In acest caz, societatea trebuie sa dezvolte un sistem
de recompense inegale pentro a-i incuraja pe cei cu talent pentro a
trece prin pregatirea necesara.
Acest sistem de recompense inegale este exact ceea ce vrea sa
insemne stratificarea sociala. Daca cineva din societate ar putea
167
indeplini orice pozitie, atunci nu ar fi necesar un sistem de recompense inegale. Dar Davis ~i Moore sustin di nu este cazul. Talentele ~iaptitudinile nu sint distribuite in mod egal in societate. Nici
toate pozitiile nu sint dorite in mod egal. Astfel, un sistem de stratificare serve~te la motivan~a celor cu aptitudini necesare pentru a
ocupa statutele corespunzatoare ~ia satisface in mod adecvat cerintele acelor pozitii.
Teoria originala Davis- Moore (care a fost modificata ~iperfectionaHi de la prezentarea ei in 1945) prezinta explicatia functionala
fundamentala de ce este necesar ~i aproape universal un sistem de
stratificare. Totu~i, teoria nu a ramas necriticata. Tumin (1953)
afirma ca este greu sa stabile~ti importanta functionala a oridirei
pozitii in societate. Cu cit este mai important pentru societate un
medic dedt un gunoier? Mai mult dedt diferenta dintre veniturile
lor medii? $i cum ar determina aceasta 0 societate?
Tmnin mai sustine ca, indiferent care ar fi fost dndva justificarea
pentru stratificare, sistemele bazate pe stratificare tind sa se perpetueze pina la punctulla care devin contraproductive. Cei in pozitii
superioare tind sa Ie transmit a pozitiile copiilor lor, astfel refuzindu-le celor din alte categorii sociale, dar cu talent egal sau superior,
~ansa de a concura pcntru pozitii mai inaltc. 0 ascmenea situatie
afccteaza atit indivizii carora Ii sc refuza accesul, dt ~i societatea,
privind-o de persoana cea mai talentata pentru 0 anumita pozitie.
Pc scurt, Tumin afirma ca teoria Davis-Moore ce afirma di societatea este 0 meritocratie, in care exism 0 re1atie intre calitatile indivizilor ~irecompensa pe care ace~tia 0 primesc, nu reflecta realitatea.
Succesul (sau lipsa lui) in obtinerea recompenselor sociale intr-o
generatie este transmis generatiilor viitoare prin familii. Limitind
prin aceasta 0 combinatie libera a talentului ~ia rccompense1or necesare intr-o societate democrata ~i eficienta.
o teorie a conflictului:
Karl Marx
Marx a sustinut ca in societate exism doar doua cIase fundamentale: cei care poseda mijloacele de productie (nobilimea in sociemtile
feudale ~icapitali~tii sau burghezia in societatile industriale) ~icei
care nu poseda mijloace de productie (~erbii sau tiiranii in sociemtile
168
o teorie dimensionala:
Max Weber
Cel mai important atac impotriva teoriei lui Marx asupra stratificarii sociale a venit de la Max Weber (1946). Weber a crezut ca
analiza stratificarii sociale a lui Marx, bazata pe inegalitatea economic a (clasa sociala), este prea limitativa. Stratificarea, sustine
Weber, este un concept multidimensional. Exism trei sfere separate
~i distincte in care oamenii pot fi diferentiati: sfera economica,
169
sociali:i~ipoliticii. 0 persoanii poate avea un rang malt intr-o dimensiune ~iunul inferior sau intermediar in una sau amindouii din celelalte.
Totu~i, in general, chiar ~icriticile lui Weber accepta natura multidimensionaHi a,stratificarii. A baza apreciereastatutului socioeconomic (SSE) al oamenilor pe 0 combinatie de factori, inc1usiv pe
bogatie, putere ~i prestigiu a devenit c~va banal in sociologie. In
felul'icesta, este inte1easa varietatea elementelor care formeaza
pozitia unei persoane.
o incercare
de sinteza:
Gerhard $i Jean Lenski
In ciuda criticilor prezentate mai sus, ath teoria functionalista,
dt ~i cea a conflictului contribuie la intelegerea stratificarii sociale.
Gerhard ~i Jean Lenski (Lenski, 1966; Lenski ~i Lenski, 1987)
~i-au folosit analiza evolutiei societiitii (vezi Cap. 4) pentru a incerca
sa combine teoriile functionalista ~i cea a conflictului intr-o singura
teorie unificata a stratifidirii sociale.
In conceptia lor, lipsa surplusului de hrana in socieHitile de vinatori ~iculegatori face virtual imposibil ca un segment al populatiei
sa acumuleze mai multe resurse dedt altul. Se consuma tot ce este
produs. Astfel, repartizarea inegalii a resurselor societiitii este improbabila. Totu~i, pe masura ce societatne evolueaza datorita imbunatatirii tehnologiei (vezi Cap. 4), resurselesuplimentare disponibile
sint deseori repartizate in mod inegal. Aceasta repartizare inegala
duce la stratificare, care este consolidata prin puterea ce se acumuleaza la cei ce "au", ~ieste transrnisa generatiilor viitoare prin familii.
Pe miisura ce tehnologia se dezvolta ~i societatile devin mai
industriale, pot rezulta surplusuri mari. Tendinta este ca aceste
surplusuri sa fie repartizate unui segment mai mare al populatiei.
In felul acesta, in societatile mai avansate din punct de vedere industrial, efectele stratificarii tind sa se reduca. Totu~i, este adevarat
ca, in societiitile moderne mari, efectele stratificarii pot fi accentuate
in zonele urbane mari, din cauza factorilor care VOl' fi discutati in
Cap. 11.De asemenea, criteriile pentru apartenenta la clasele sociale
devin mai complexe, estompind mtr-o oarecare miisura deosebirile
dintre ele.
170
171
~
alte atribute personale, precum ~iresursele societatii, nu pot fi distribuite in mod egal. Totu~i,nu toate societatile sint stratificate deopotriva. Natura unei anumite societ~lti are un oarecare efect asupra
gradului sau de stratificare. Societatile deosebit de industrializate
~icele tara amenintari exteme serioase pot fi mai putin stratificate
dedt alte tipuri. Sotii Lenski mai sugereaza ca societatile ale caror
valori culturale accentueaza importanta "liberului arbitru" pot fi
extrem de strati fieate ~i ca natura conducerii societatii poate influenta sistemul stratificarii.
MENTINEREA
SISTEMULUI
,
v
STRATIFICARII
Sistemele bazate pe stratificare continua sa existe. Sistemul castelor din India a supravietuit dominatiei britanicc ~icontinua astazi,
in ciuda faptului ca a fost abolit oticial dnd India ~i-a d~tigat independenta. Sistemele bazate pe clase au existat in societatile socialiste, in ciuda unei ideologii contrare. Persistenta sistemelor bazate
pe stratificare rezulta din influenta institutiilor sociale ~ia proceselor
sociale.
Institutiile
, sociale
Citeva institupi ale societatii servesc la sustinerea sistemului stratificarii. In esenta, aceste institutii tind sa legitimeze grupurile dominante.
Economia
Strati'ficarea se bazeaza pe repartizarea inegala a resurselor societiitii, foarte frecvent acestea presupun bunuri economice ~i servicii. In multe societati, banii constituie mijlocul de schimb care
permite oamenilor sa))btina bunurile ~iserviciile necesare. Repartizarea diferentiatii a acestor resurse define~te ~icontribuie la stratificarea sociala. Cind resursele economice inegale sint transmise
172
Ffimilia
Mecanismul prin care repartizarea diferentiata a resurselor societatii se transmite generatiilor urmatoare este, foarte probabil, familia
(vezi Cap. 13). Cei mai multi oameni inteleg ca cineva cu numele
de Rockefeller este un membru al acelei familii de elita ~i ca a
mo~tenit 0 parte din resursele economice, din puterea politica ~idin
prestigiul social care se leaga de nume. Familiile, indeosebi cele cu
resurse considerabile, aranjeaza sa treaca acele resurse generatiilor
urmatoare.
o forma mai putin evidenta de mentinere a sistemului de stratificare existent implica efectele socializarii asupra celor din clase
sociale diferite. Clasele sociale diferite tind sa-~i creasca copiii sa
actioneze ~isa gindeasca diferit, sa aiM niveluri ~ifeluri de educatie
deosebite ~isa aiM tipuri de slujbe ~icariere diferite. Kohn ~icolegii
sai (e.g., Kohn, 1969; Kohn ~iSchooler, 1983) sustin ca socializarea
diferentiata in clasa de mijloc ~icea muncitoare duce la tipuri diferite
de personalitati, care smt legate.de ocupatiile bazate pe clasa. FamiIiiIe, a~adar, i~i transmit pozftia de ,clasa direct prin transmiterea
bogatiei ~ia proprietatii ~i,indirect, pri~..practicile lor de socializare.
De asemenea, socializarea duce la dezvoltarea unui ansamblu
de valori ~i idei care deseori sustine sistemul de stratificare existent. Aceasta "ideologie" este 0 forta puternica pentru conformitate.
Religia ~i ideologia
A~a cum s-a mentionat in discutia despre sistemul castel or indiene, stratificarea este deseori msotita de un ansamblu de idei religioase sau ideologice care 0 justifica ~i 0 sustin. In trecut, in Europa
Occidentala, monarhiile feudale i~i consolidau puterea afirmlnd
"dreptul divin al reg~lor", ideea ca regele (~i sistemul de stratificare
monarhic) a fost creat ~ibinecuvintat de divinitate. Sistemul castelor
este sustinut de credinta in inferioritatea morala innascuta a castelor
inferioa~e. In societatiie industriale modeme, ideologia sustinatoare
se concentreaza asupra meritului, a muncii intense, a talentului superior ~i a egalitatii ~anselor persoanei.
173
Ordinea politica
StatuI de asemenea ajuta la mentinerea sistemului de stratificare
existent. El face aceasta prin controlul sau asupra sistemului legal,
asigurind valoarea ~iaplicarea legilor care sustin un sistem existent
de repartizare inegala a resurselor. De pilda, legile pot fi folosite sa
incurajeze sau sa descurajeze, sa ceara sau sa interzica transmiterea
unor cantitiiti substantialAede bogatie mo~tenitii de indivizi ~ifamilii
generatiilor urmatoare. In general, legile importante sint tacute de
cei care beneficiaza de sistemul de clasa existent; astfel ca este
improbabil ca ei sa permita legislatiei sa schimbe situatia.
De asemenea, statuI are monopolul asupra puterii ~iconstringerii
care poate fi folosit la mentinerea sistemului de stratificare existent.
Mentinerea apartheidului in Africa de Sud este un exemplu clar de
folosire a puterii coercitive a armatei ~i a politiei ca sa pastreze
orinduirea de casta dorita.
Deseori, folosirea sistemului legal merge mina in mina cu puterea
coercitiva a statului, folositii pentru a mentine statu-quo-ul, orinduirea existenta. Totu~i, in societatile mari ~icomplexe, puterea poate
fi suficient de dispersata, ca sa permita schimbari (vezi Cap. 16).
Procesele sociale
Suportul structural pentru sistemul de stratificare existent este,
deseori, insotit de procese sociale selective.
Cooptarea
Cooptarea implica aducerea oamenilor intr-un sistem, ceea ce
i-arputea ameninta continuitatea existentei. Dindu-le "un fragment
al activitatii", speranta este ca ei nu VOl'actiona, citu~i de putin, ca
114
175
ba. Marea Britanie este un exemplu de aceasta forma de stratificare. Afost explorata problema daca ar putea exista 0 societate fara clase i s-a sugerat ca pare improbabil.
. Au fost analizate efteva explicafii teoretice diferite ale stratifi'carii. Teoria funcfionalista a lui Davis i Moore afirma ca,
intrueft societatea are nevoie Sa umple pozifiile cheie cu oameni
care au pregatirea i aptitudinile necesare, resursele sociale
vorfi totdeauna repartizate in mod inegal. De aceea, 0 oarecare
forma de stratificare vafi inevitabila i socialmente necesara.
Teoreticienii conjlictului susfin ca sint doar doua clasefundamentale: cei care poseda mijloacele de producfie i cei care
nu Ie poseda. Membrii primului grup controleaza societatea
i fi repartizeaza resursele spre beneficiullor. Au fost prezentate
criticile atit ale teoriei funcfionaliste eft i ale teoriei conjlictului i afost dezvoltata teoria multidimensionala alui Weber.
EI susfine ca exista trei baze ale stratificarii sociale - bogafia
economica, prestigiul social i puterea politica - i ca toate
trebuie sa intre in orice analiza a stratificarii. Solii Lenski incearca Sa sintetizeze teoriafuncfionalista i teoria conjlictului
cu privire la stratificare. Ei cred ca stratificarea trebuie examinata in raport cu evolutia societafii. Ei suslin ca un anume
grad de stratificare este iifeyitabil in toate societafile, darforma
ei i proporliile sint injluenlate dl?,na~ura societalii lnsai.
Instituliile sociale servesc, in general, la menfinerea sistemului de stratificare existent. Economia este una dintre bazele
principale ale stratificarii. Deseori, repartizarea deja inegala
a resurselor economice ale unei familii date este transmisa
generaliilorviitoare. in acest sens, economia ifamilia lucreaza
impreuna. De asemenea,familiile reproduc sistemul stratificarii prin modul in care ii socializeaza copiii prin valorile, atitudinile i carierele adecvate. Religia i ideologia tind Sa susfina
sistemul existent, indeosebi in sistemul castelor. Ordinea politica este deseori injluenfata de ordinea economica ifolosete
puterea legislativa sau coercitiva a statului ca sa menfina sistemul stratificarii.
Nu numai instituliile sociale, ci i procesele acfioneaza in
sensul suslinerii sistemului de stratificare existent. Au fost discutate doua procese importante. Indivizii care ar putea ame-
176
177
COALA
12 INTRODUCE~E
IN StX:loUX,JE
ninja sistemul - in special liderii grupurilor din opozijie sint deseori cooptaji sau adu$i in sistem pe ciii care lor Ie
aduc beneficii $i Ie reduc opozijia. Celalalt proces este eel al
avantajului cumulativ, ceea ce Merton a numit " efectul Matei U.
Cei care beneficiaza de stratificare deseori reU$escsafoloseasca acele beneficii pentru avantaje suplimentare, prin aceasta
marind repartizarea inegala a resurselor societajii.
10
CLASA saC/ALA $/
MOBIL/TATEA saC/ALA
iN STATELE UN/TE
'"
In
capitol
vomexamina
concentradimensiunile
asupra naturii
clasei
inacest
Statele
Unite.neVom
diverse
alesociale
clasei
sociale, precum $i metodele de identificare ale diferitelor clase
sociale. Vorfi prezentate scurte portrete ale claselor sociale $i va
fi examinata semnificajia clasei sociale in viala americanilor. in
final, va fi rezolvata problema mobilitalii sociale.
DIMENSIUNILE INEGALITATII
, iN
STATELE UNITE
Weber sustine di concentrarea lui Marx asupra factorilor economici a dus la 0 explicatie incompletii a inegalitiitii sociale (vezi
Cap. 9). Weber insistii cii puterea politicii ~i prestigiul social sint
alte douii dimensiuni ale diferentierii sociale ~i ale stratificiirii.
Aceastii teorie mai complexii este, in mod evident, potrivitii pentru
orice situatie a stratificiirii sociale in Statele Unite.
Resursele economice
Resursele economice ale populatiei americane sint formate din
doua elemente: venitul ~ibogiitia.
178
179
Venitul
Termenul venit se refera la salarii ~ila ci~tigurile din investitii.
In Statele Unite, venitul este repartizat populatiei in mod inegal. In
1986 venitul mediu pe familie (punctulla care jumatate din familii
au venituri sub aceasta suma ~ijumatate, deasupra acesteia) a fost
de 29460 de dolari (Biroul de Recensamint al Statelor Unite,
1987a). Totu~i, in acela~i an cele mai bogate 20% din familiile
americane au primit 43,7% din tot venitul sau mai mult dedt dublu
dt ar avea, daca venitul ar fi fost repartizat in mod egal. Prin contrast, cele mai sarace 20% familii au primit 4,6% din venitul total
al Statelor Unite sau mai putin de un sfert din cantitatea bazata pe
o repartitie egala. Cele 5% din virful familiilor obtin un venit la fel
de mare ca cei 40% de la nivelul cel mai de jos.
Dupa toate probabilitatile, cele mai mari venituri sint obtinute
din investitii mai degraba dedt din salarii. In 1985, 17 000 de americani au declarat venituri de peste 1 milion de dolari; doar 16%
din acest venit provenea din salarii. Restul provenea din ci~tiguri
bazate pe profituri din afaceri, actiuni, obligatiuni ~i alte investitii
care produc venit din inchirieri, dobinzi, dividende, prime ~id~tiguri
din vinzarea averilor creditorilor insolvabili sau a firmelor falite. De
pilda, in 1984, pre~edintele de la NCR (0 corporatie importanta)
avea un salariu de baza de peste 1 milion de dolari ~i mai obtinea
un venit suplimentar de 12milioane de dolari pentru diverse activitiiti.
Efectul Matei (vezi Cap. 9) pare sa se aplice repartizarii veniturilor, precum ~ireputatiei ~tiintifice. Celor care au Ii se va da mai
mult. Veniturile mari asigura capital excedent care poate fi investit
pentru a produce ~imai mult capital. Cei cu venituri mici au putine
fonduri disponibile ca sa faca investitii, astfel depinzind aproape
exclusiv de salarii.
Diferenta intre veniturile bogatilor ~i ale saracilor a crescut in
ultimul deceniu. Schimbarile in materie de impozite, care au intrat
in vigoare in timpul administratiei Reagan, au dus la 0 pierdere
anuala medie de aproximativ 400 de dolari pentru cei cu venituri ~i
un ci~tig anual mediu pina la 10 000 de dolari ~iun cWig anual de
8 300 de dolari pentru cei cu venituri peste 80 000 de dolari (Sawhill
~i Palmer, 1984).
180
Bogatia
Diferenta intre veniturile celor bogati ~i ale celor saraci este
m~ca atunci dnd este comparata cu diferenta dintre bogatia lor,
care,e~te definita ca valoare totala a banilor ~i a bunurilor, valoare
pe care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza. Aceste averi indud
actiuni, obligatiuni ~i proprietati personale ca: bunuri imobiliare,
automobile ~i ambarcatiuni. S-a calculat di cele 12% din virful
familiilor americane controleaza cam 38% din bogatiile tiirii (Biroul
de Recensamint al Statelor Unite, 1986).
Inechitatea este chiar mai mare dedt sugereaza cifrele de mai
sus, deoarece bunurile posedate de saraci constau in cea mai mare
masura din automobile care, in timp, tind sa scada ca valoare, pe
dnd bunurile celor bogati (cum sint proprietatile imobiliare ~i actiunile) dupa toate probabilitatile, cresc in valoare in timp. De fapt,
cele 20% familii din cele mai de jos pe scara repartizarii bogatiei
au cu putin mai multe obligatii financiare dedt bunuri, dindu-le 0
va10are negativa.
Bogatia in Statele Unite este foarte concentrata. Cam 20% din
familiile americane controleaza peste 75% din bogatia tarii. Cele
5% de la virf, uneori numite "superbogatii" poseda cam 0 jumatate
din bogatia americana. Un stt.?iuHwbe; (1987) al celor mai bogati
400 de americani a aratat ca cei mai bo,gati trei indivizi au impreuna
la fel de multii bogatie (aproximativ 15 miliarde) cam dt au 500 000
de membri "mijlocii" ai populatiei.
Un factor important al decalajului intre venituri dintre cei bogati
~i cei saraci este mo~tenirea familiala. In 1986, toate cele 90 de familii cu averi peste 500 de milioane ~i 168 dintre cei 400 de indivizi
cu valori de peste 180 de milioane au mo~tenit fie toata, fie 0 parte
din bogatia lor (Forbes, 1987). Disparitatea intre averile posedate
de bogati ~i saraci este mentinuta prin capacitatea bogati1or de a-~i
transmite generatiilor viitoare averile acumulate.
Puterea politica
Resursele economice nu sint singurele lucruri repartizate populatiei in mod inegal. Puterea, capacitatea de a influenta actiunile
181
182
care ci~tiga peste 200 000 de dolari. Totu~i, aceasta situatie pare
sa se schimb,e rapid, deoarece mai multe femei ~imembri ai grupurilor minoritare sint ale~i sau numiti in posturi ale puterii politice.
Prestigiul
A treia dimensiune a stratificarii in analiza lui Weber este prestigiul, pozitia socialii a oamenilor sau c~titatea de "onoare sociala",
de stima sau respect ce Ie este acordata. In Statele Unite, deosebirile
de prestigiu sint mai putin extreme decit deosebirile de avere, venit
~iputere politica. Americanii sint, in mod deosebit, mai neformali
~imai putin con~tienti de statut decit oamenii in majoritatea celorlalte tari. Cu exceptia fortelor armate, exista putin respect automat
din partea cuiva considerat inferior din punct de vedere ~ocial fata
de cineva considerat superior din punct de vedere social. In contrast
cu britanicii, de pilda, americanii nu se inc1ina sau nu fac reverente
in fata ~efului statului lor.
Prestigiul profesional
Profesia este importanti;i.,pentru venitul pe care 11asigura. Dar
ea de asemenea joaca un rol~rnpormnt in determinarea atit a pozitiei
sociale, cit ~ia celei economice. Ceroetarea prestigiului diverselor
profesiuni a fost un subiect principal'al sociologie americane in
cea mai mare parte a acestui secol. In mod logic, anumite profesiuni
(e.g., medicina, avocatura, finantele, predarea in colegii) sint deosebit de stimate de majoritatea americanilor. Aceste profesiuni deseori necesita aptitudini considerabile, talent ~ipregatire. Totu~i, ele
nu se afla printre pozitiile cel mai bine platite din lumea profesionala.
Administratorii firmelor ci~tiga mult mai mult decit profesorii de
colegii sau functionarii de la banci, dar ei nu se bucura de acela~i
inalt nivel de prestigiu. Atletii vedete ~iarti~tii au un inalt prestigiu
~i un venit mare, dar aeestea rar pot fi traduse in putere politicii.
In general, profesiile eelor eu gu/ere a/be - cele care implieii
mai multa activitate mentalii decit munca manualii ~i sint relativ
seutite de 0 supraveghere atenta (e.g., arhiteetura sau clerul) - se
bueurii de un prestigiu mai mare decit profesiile eelor cu gu/ere a/bastre - eei care sint implieati in munei manuale importante ~i,
183
Educatia
, formala
Pe linga faptul ca nu sint manu ale ;>ica implica mai putina supraveghere, profesiile cele mai prestigioase de asemenea tind sa
solicite un mare aport de educatie formala. Nivelurile superioare
de educatie duc indivizii la pozitii profesionale superioare ;>iIe formeaza un fe! de a gindi ;>iun stil de viata care deseori sint deosebit
de stimate. In State Ie Unite, in 1987, cam un sfert din populatie
avea mai putin decit 0 educatie de ;>coaIamedie, in timp ce aproape
40% nu depa;>eau;>coalamedie. Aproximativ 36% aveau 0 educatie
de colegiu sau universitate, in timp ce putin mai mult de jumatate
din ace;>tiai;>iterminau cel putin colegiul, unii continuind pina la
absolvire sau mergind la ;>coIiprofesionale. Cu cit indivizii urca
mai sus pe scara educationala, cu atit cre;>teprobabilitatea de a Ii
se acorda 0 mai mare stima. Educatia are ;>iefecte profesionale
specifice (vezi Cap. 14 pentru mai multe informatii despre educatie).
184
185
186
Clasa muncitoare
In general, membrii acestei clase (aproximativ 40% din populatie) au profesiuni de gulere albastre sau salariati in servicii, sau
functionari de nivel inferior, cu venituri anuale intre 15 000 de dolari
~i25 000 de dolari. Venitulle face situatia economica foarte vulnerabila; ei sint afectati cmar de fluctuatii economice minore. 0 u~oara
scadere a activitatii economice, boli sau ~omaj produc clasei muncitoare 0 tensiune considerabila. Membrii acestei clase sint mai putin
educati decit membrii claselor de "deasupra" lor, deseori frecventind
doar ~coala medie sau mai putin. Eitind sa traiasca in cartiere mai
putin dorite ~iau mai putina influen!ii asupra evenimentelor care ii
<l;fecteazadecit membrii claselor mijlocie ~i de sus.
187
Clasa de jos
Uneori numiti "saraci", membrii acestei clase constituie 20%
din populatie ~i au venituri anuale mai putin de 15 000 de dolari.
Contrar opiniei cunoscute, cei mai multi saraci din State1e Unite
sint albi. Alti membri ai clasei de jos sint americani africani, hispanici ~i alte grupuri "minoritare". Apartin acestei clase muncitorii
necalificati, ~omerii, cei tara locuinta, cei dependenti de ajutorul
social ~icei care locuiesc in cartierele urbane ce se deterioreaza sau
in comunitatile rurale. Deseori, saracii sint perceputi ca unii care
~i-au provocat singuri starea de saracie fie prin lene, fie din cauza
lipsei de aptitudini sau ambitie. Considerati "drojdia" societatii,
deseori multi accepta aceasta descriere ~i se cufunda mai mult in
activitati (sau lipsa de activitati) ce au dus la aceasta perceptie.
Aceste diferente provin din mai multi factori. Exista 0 mai mare
probabilitate ca saracii sa trliiasca intr-un mediu mai putin sigur ~i
mai putin sanatos. Ei au mai putine posibilitati ca sa-~i permita
tiPllLde nutritie care mentine sanatatea sau calitatea ~i frecventa
ingtij1rii medicale necesare pentru 0 sanatate buna.
Statutul socioeconomic este, de asemenea, legat de problemele
de sanatate mentala. Cei de la capatul de jos al scarii socioeconomice
sint expu~i unui stres considerabil. Mai important, in general, acestora Ie lipse~te controlul asupra mediului social, care le-ar permite .
sa rezolve eficient acest stres (Kessler ~iCleary, 1980). Prin urmare,
probabilitatea ca ei sa sufere de probleme emotionale este mai mare,
~iposibilitatea ca ei sa Ie solutioneze - mai mica.
Longevitatea
SEMNIFICATIA
, CLASELOR SOCIALE
Daca pozitiile claselor sociale ale oamenilor ar fi, pur ~isimplu,
categorii utile pentru scopuri statistice sau de cercetare, conceptul
ar fi important doar pentru oamenii de ~tiinta in domeniul social ~i
pentru agentiile guvernamentale. Totu~i, pozitia clasei sociale are
un efect impoftant asupra stilului de viata ~i asupra ~anselor vietii
ale fiecarei persoane. Clasa socialli are legatura cu cit de bogati
sint indivizii, cu ce durata de viata au, cu tipurile de educatie pe
care Ie primesc ~i cu ce fel de viata de familie due.
Sanatate $i longevitate
Sanatatea
Existli 0 legaturli directli intre statutul socioeconomic ~isanatate.
Cam de doua ori mai multi indivizi din clasa de mijloc ~icea de sus
i~i declara sanatatea ca fiind excelenta, in comparatie cu cd din
clasa de jos; cam de cinci ori mai multi indivizi din clasa de jos i~i
apreciaza sanatatea ca fiind precara sau nesatistacatoare (Centrul
National pentru Statistica Sanatatii, 1987).
188
Indivizii din clasa de mijloc ~i cea de sus traiesc mai mult decit
cei din clasa urmatoare ~i cea de jos. Dc fapt, diferenta se vede
imediat: este mai probabil ca 50% din copiii nascuti in saracie sa
moara in primul an de viata decit cei nascuti in familii mai bogate.
Conditiile care duc la longevitate diferentiata sint acelea~i care duc
la sanatate fizica ~i mentaladiferentiate.
li
'
Viata de familie
Familiile din clasele de jos tind sa aiM mai multi copii decit
'camiliile din clasa de mijloc; cuplurile casatorite din aceasta clasa
au ~i 0 rata de divort mai ridicata. Viata de familie in clasa de jos
este, astfel, mai agitata ~i mai putin stabila decit este in clasa de
sus ~i in cea de mijloc.
De asemenea modelul vietii de familie difera dupa clasa sociala.
In clasa de jos ~iin cea muncitoare exista 0 separare mai precisa ~i
mai traditionala intre rolOOlebarbatilor ~icele ale femeilor. In ciuda
importantelor schimbari, mai existli inca deosebiri substantiale intre
rolurile genului in to ate clasele sociale (vezi Cap. 12).
Este mai probabil ca modurile de disciplinare ale copiilor din
familiile ce apartin clasei de jos ~i celei muncitoare sa implice 0
oarecare forma de pedeapsa fizica. In clasa mijlocie, in mod mai
189
Educatia
Nivelul de educatie reflecta ~icontribuie la pozitia de clasa (vezi
Cap. 14). Cu cit indivizii au mai multa educatie, cu atit e mai
probabil ca ei vor ajunge la un statut de c1asa superior. Cu cit
statutul de c1asa al indivizilor este mai inalt, cu atit e mai probabil
ca copiii lor vor dobindi niveluri de educatie superioare.
La'inceput, educatia intr-un colegiu sau universitate era apanajul
exclusiv al bogatilor. Mai recent, educatia a ajuns sa fie considerata
necesara pentru ridicarea pozitiei sociale (vezi Cap. 14).
i~
MOBILITATEA SOCIALA
tinuitatii ~i, atit ei, cit ~icei din c1asa mijlocie, imparta~esc 0 orientare spre viitor, intrucit i~i dau seama ca au capacitate a de a-I influenta. Liberalismul social al c1asei mijlocii ~i cea de sus este un
produs al tipului de educatie primita, in timp ce conservatorismul
190
191
devine administrator comercial; el demonstreaza 0 mobilitate verticala ascendenta. Pe de alta parte, functionarul unei banci care este
concediat ~idevine agent de asigurari este un exemplu de mobilitate
verticala descendenta.
Mobilitatea sociala orizontala se refera la mi~carea dintr-o pozitie sociala in alta cu un statut aproximativ egal. Casierul unei banci
care devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate sociala orizontaHi. Diferenta de statut intre aceste doua pozitii este minima.
lji
Factori individuali
Majoritatea studiilor tacute asupra factorilor care influenteaza
mobilitatea sociala se concenteaza asupra mobilitatii intergenerationale. Unul dintre cele mai importante din aceste studii examineaza
modelul de dobfndire al statutului (Blau ~i Duncan, 1967). Inscris
in cadrul traditiei functionaliste, studiulscoate in re1ieffactorii individuali care contribuie la mobilitatea sociala a unei persoane. Concentrarea asupra factorilor individuali cum sint educatia ~iprofesia
minimalizeaza irnportanta factorilor structurali in mobilitatea sociala.
192
Clasa social a
Cu cit clasa sociala a parintilor este mai sus, cu atit cre~te probabilit1lteaca indivizii sa ajunga intr-o clasa mai sus. Evident, familiile
transihl\ bogatie, nive1uri de educatie, valori ~iatitudini care afecteaza pozitia de clasa a copiilor.
Educatia
,
Educatia asigura oamenilor calificarile, valorile, atitudinile ~i
relatiile necesare pentru a obtine ace1e slujbe care Ie definesc statutul
social ~i carierele care semnifica 0 mobilitate sociala ascendenta.
Ocupatia
Ocupatiile pe care indivizii Ie au Ie determina salariile, locul in
care vor trai, oportunitatile pentru avansare ~i relatii importante
pentru slujbele viitoare. Ocupatiile afecteaza activitatile libere ale
oamenilor, asigurindu-le oportunitati suplimentare pentru dezvoltarea acelor interese, valori ~irelatii care sint utile pentru urcarea in
ierarhia sociala.
Genul
Femeilor Ii s-a limitat in mod asemanator mobilitatea din cauza
atitudinilor ~ipracticilor discriminatorii (vezi Cap. 12). Chiar cind
Ii s-a permis accesul la ocupatii traditional masculine, deseori
193
Alti. factori
Au fost prezentati citiva factori persona1i care sint asociati cu
mobilitatea sociala. Farmecul fizic, relatiile interpersonale, sanatatea, inteligenta ~ichiar inaltimea ~i greutatea joaca un rolin mobilitatea sociala. Norocul, fiind la locul potrivit in momentul potrivit,
este, de asemenea, deseori implicat.
Tendinte
recente in mobilitatea socia/a
I
in State/e Unite
De-a lungul celei mai mari parti a istoriei lor, Statele Unite s-au
bucurat de 0 expansiune geografica ~ieconomica ce au u~urat mobilitatea sociala. Insa~i marea depresiune din anii treizeci a avut doar
un efect temporar asupra mobilitatii sociale larg raspindite. Totu~i,
recent, cre~terea economicil s-a incetinit considerabil. Nu nurnai
ca locurile de munca nu au sporit in acela~i ritm ca in trecut, ci ~i
195
196
197
1.1
RASA $1 ETNICITATEA
A
In
acest capitol
vom Vom
examina
rasamodelul
~i etnicitatea
ca baza a
a
inegalitalii
sociale.
explora
de interacliune
grupurilor rasiale ~i etnice importante ~i vomface scurte descrieri
ale mai multor grupuri minoritare din societatea americana. Vor
fi explorate problemele contemporane ale acliunilor de ajirmare
a identitalii ~i efectele rasismului ~i ale clasei sociale asupra discriminarii.
CONCEPTELE FUNDAMENTALE
Rasa ~ietnicitatea sint cuvinte puternice in societatea americana
~i in multe alte societati. Sensurile lor deseori difera in functie de
cine Ie folose~te.
Rasa
Printre biologi ~i antropologi, deseori prin rasa s.:.ainteles un
grup de oameni care au 0 mo~tenire biologica comuna ~ipe care 0
transmit generatiilor urmatoare. In acest sens, rasa este deseori
. defmita in functie de un ansamblu de caracteristici fizice (e.g., culoarea pielii, structura parului, forma nasului) care a rezultat din
adaptarile evolutive ale diverselor populatii la mediullor fizic.
Categoriile rasiale
De~i numarul raselor ~i subraselor definit in termeni biologici
este foarte mare, intr-o vreme antropologii au incercat sa faca 0
198
Etnicitatea
In timp ce rasa se refera la caracteristidle fizice, etnicitatea se
concentreaza asupra elementelor culturale. Membrii unuigrup etnic
imparta~esc 0 mo~tenire culturala comuna care ii define~te ca fiind
deosebiti. Aceste trasaturi culturale deseori includ originea nationala, limba, religia, practicile ~ipreferintele culinare, ~iun sentiment
al unei mo~teniri istorice comune.
A~a cum este evident, caracteristicile etnice difera de caracteristicile rasiale prin faptul ca sint inva!ate ~itransmise din generatie
in generatie prin socializare. Rasa, pe de alta parte, este indexata
biologic ~itransmisa genetic. De~i cele doua sint diferiteconceptual,
deseori ele sint legate. De pilda, americanii asiatici sint considerati
nu numai ca un grup rasial datorita trasaturilor lor distinctive, ci ~i
ca un grup etnic daca i~imentin caracteristicile culturale traditionale.
Etnicitatea poate fi schimbata mai u~or decit caracteristicile
fizice distinctive ale rasei. Oamenilor le este mai u~or sa evite etichetare a cu identitatea unui grup etnic decit cu 0 identitate rasiala. In
199
mod tipic, copiii imigranti10r adopta cu1tura noii lor tan ~iincearca
sa evite etichetarea ca membri ai grupu1ui etnic a1.parintilor.
Grupurile minoritare
In societatile omogene, in care cei mai multi, daca nu toti membrii, au 0 origine comuna (cum se intimpla in mici1e societati preindustria1e), nu se ridica problema grupurilor minoritare. Totu~i, in
societatea moderna eterogena (diferita din punct de vedere cultural), conceptul de grup minoritar a devenit din ce in ce mairelevant.
Un grup minoritar este format din oameni care imparta~esc un
ansamblu de caracteristici fizice sau culturale comune, care ii definesc ca fiind deosebiti de grupul dominant ~i pentru care deseori
indura dezavantaje socia1e.
La fel ca in cazul rasei ~i etnicitatii, apartenenta la un grup
minoritar este un statut atribuit. Uneori estc posibila schimbarea,
dar nu este totdeauna u~oara. Mai mult, statutu1 de grup minoritar
incurajeaza 0 puternidl identificare cu grupul, con~tiinta apartenentei la un grup distinct, in special dnd membrii sai sint supu~i unui
tratament inegal.
Nu toate grupurile minoritare sint mai mici dedt grupu1 dominant. De pilda, in Africa de Sud grupul alb, cel mai mic, a dominat
complet, timp de decenii, populatia neagra, mult mai mare ca numar,
refuzindu-i accesul1a bogatie, educatie ~iputere politica; din punct
de vedere sociologic, populatia neagra formeaza, "grupul minoritar". Chiar in Statele Unite, femeile, care constituie putin mai mult
de jumatate din populatie, au unele dintre caracteristicile unui grup
minoritar.
Nu toate grupurile minoritare indura, in mod automat, discriminarea. In une1e societati (e.g., E1vetia), drepturile grupurilor minoritare sint scrupu10s protejate. E1e sint prevazute in lege ~irespectate
in practica.
Sursele
prejudecatii
Prejudecata
Prejudecata este 0 genera1izare nesustinuta, 0 opinie fbrmu1ata
:fara0 cercetare serioasa, despre un grup sau 0 categorie de oameni.
201
200
.:iI..
Discriminarea
Prejudecata se refera la atitudinile ~iideile oamenilor, discrim6narea, la comportamentul lor. Pe scurt, discriminarea consta in
tratamentul inegal al oamenilor, bazat pe apartenenta lor la un
grup sau categorie sociala. Traditional, discriminarea se refera la
comportamentul care vatama obiectul (obiectele) discriminarii.
Oiscriminarea pozitiva
Recent, tennenul discriminare pozitivii a fost folosit pentru referirea la asigurarea unor avantaje speciale indivizilor doar pentru
faptul ca apartin unor categorii sociale. Acest concept, care va fi
discutat mai tlrziu in acest capitol, are implicatE politice ~i ramine
controversat. Termenul discriminare in aceasta carte este folosit in
sensul sau traditional.
Relatia intre prejudecata ~idiscriminare este complexa. Oamenii
pot avea prejudecati, tara sa faca discriminari impotriva unui grup
minoritar, din cauza temerii de constringerile legale, din cauza presiunii sociale sau a propriului lor sentiment de dreptate sociala. Un
exemplu de acest fel este membrul unui club suburban caruia ii
displac hispanicii, dar voteaza pentru primirea lor ca membri din
sentimentul ca discriminarea este gre~ita. Altii pot face discriminiiri
rara sa aiM prejudediti, cum este cazul patronilor care e posibil sa
nu angajeze femei in pozitii importante de teama sa nujigneasca
pe unii clienti importanti care au prejudecati (e.g., concernul Mobil
Oil pentru operatiile sale in Arabia Saudita).
Oiscriminarea institutionala
MODELE DE INTERACTIUNE
ETNICA
,~
$1 RASIALA
Interactiunea intre grupuri etnice ~irasiale poate 1uaforme variate. Simpson ~iYinger (198.5) au identificat ~ase modele nmdamentale.fl'
.
..
",
...
Asimilarea
Cind un grup minoritar i~i modifica modurile de viatii ~icaracteristicile distinctive, pentru a se conforma mode1u1ui grupului dominmit, sociologii se refera la acest model caasimilare. Cel mai adesea,
aceasta schimbare este voluntara ~iimplica vorbirea limbii cu1turii
dominante, schimbarea fe1u1uide a se imbraca ~i chiar a numelor
de familie. Acest model este caracteristic copiilor imigranti10r.
Totu~i, uneori, asimilarea unui grup este Ia.cuta fortat. De pilda,
recent Bulgaria a incercat sa elimine identitatea etnica a cetatenilor
de origine turca, minoritate ce reprezinta 12% din populatie, fortindu-i sa-~i schimbe numele islamice in unele slave ~ieliminind orice
referiri la ei din cartile de istorie bulgare~ti.
Statele Unite au un model mixt. Pe de 0 parte, ele scot in evidenta
t<:>lullor de "creuzet", asimillnd diversele ~i variatele culturi ale
203
Pluralismul
Modelul in care toate grupurile etl}ice ~irasiale i~i mentin identitatile distinctive ~ise bucura de 0 pozitie sociala relativ egala este
numitpluralism. Societatea americana prezinta unele caracteristici
ale pluralismului. Cele mai multe ora~e mari au cartiere distincte
care reflecta natura pluralista a cetatenilor lor. Pina la un punct,
legea apara drepturile diferitelor grupuri etnice ~i rasiale. Totu~i,
refuzul de a p~rmite mormonilor sa practice poligamia (casatoria
cu mai multe femci; vezi Cap. 13) este 0 demonstratie a limite10r
pluralismului in Statele Unite.
Poate cel mai reu~it exemplu de pluralism se gase~te in Elvetia.
Acolo, grupurile etnice mari de francezi, germani ~iitalieni traiesc
in relativa armonie ~iegalitate. Cei mai multi elvetieni vorbesc eel
putin doua dintre cele patru limbi nationale ale tarii; astfel, toti
reu~esc sa comunice unut cu altul. De asemenea, mica sa intindere
~irelativa stabilitate economica au contribuit la realizarea pluralismului in Elvetia.
Segregatia
Segregatia implica separarea fizica ~i sociala a diferite10r grupuri rasiale ~i etnice. Segregatia poate fi voluntara sau involuntara.
204
Dominatia
In modelul social numitdominatie, grupul dominant i~i folose~te
puterea ca sa mentina controlul asupra grupurilor minoritare, acordindu-Ie putere mica ~i libertate putina. Acest model este evident
in indelungata dominatie sovietica a statelor baltice, Estonia, Letonia
~i Lituania cu toate ca acesta se schimba in prezent. De~i acest
exemplu special de dominatie nu implica segregatie, cele doua
deseori merg mina in mina (e.g., Africa de Sud). Din ce in ce mai
mult, opinia mondiala face dificila mentinerea dominatiei fati~e ~i
a represiunii minoritatilor culturale ..
205
Transferul populatiei
Anihilarea
In mod clar, modelul extrem de relatii intre diferite grupuri rasiaIe ~ietnice este ca unul, eel dominant, sa-l anihileze sau elimine pe
celiilalt, pe eel minoritar. Genocidul consta in exterminarea unei
c1ase de oameni de catre alta; aceasta a fost "solutia finala" a nazi~tilor la problema evrei10r din Germania. Oribila exterminare a
~ase milioane de evrei in Europa in timpul celui de-al doilea razboi
mare parte din colonizarea
mondial nu este singurul exemplu.
Americii Latine ~i a Africii de catre puterile europene, incepind
din secolu1 al XVI-lea, s-a bazat pe eliminare~ populatiilor autohtone ~i pe acapararea resurselor ~i a tarii lor. In timpul secolului al
XIX -lea, in Statele Unite, multe ziare au cerut anihilarea unor triburi
intregi de americani autohtoni.
206
Americanii africani
In afara de citeva tari africane, Statele Unite au cea mai mare
populatie de "negri" din lume. Negrii formeaza aproximativ 12%
din populatie ~i, in ultimii ani, au fost grupu1 minoritar cel mai
protestatar.
Primii negri au fost adu~i in Statele Unite de olandezi in 1619. Ei
erau fie sclavi, fie servitori cu contract carora Ii se cerea sa lucreze
o anumita perioada de timp ca sa-~i plateasca costul transportului.
Prima lege care a legalizat sclavia a fost votatii in Virginia in
1661 ~i a fost abolita oficial pe plan national prin Proclamatia de
dezrobire a lui Lincoln din 1863 ~i votarea Amendamentului al
treisprezecelea in 1865, de~i statele din Nord au inceput sa 0 scoatii
in afara legii incepind cu 1780. Totu~i, legile "Jim Crow" din Sud
au pastrat segregatia rasiala ~icetiitenia clasa a doua pentru americanii africani pina in anii~~izeci. Segregarea rasiala informalii
mai persista ~i astazi.
'
Cei mai multi americani africani ati"tr~it in Sudul rural pioo la
primul razboi mondial, cind multi au migrat in ora~ele din Nord,
in cautare de slujbe. In ace1a~i ti~p, un mare numar de imigranti
europeni proaspat sositi concurau pentru acelea~i slujbe. Acest
conflict economic a dus la 0 continua discriminare impotriva americanilor africani, de data aceasta :tarasprijinullegal de care se bucura
in Sud, dar la fel de demoralizanta ~i distructiva.
De~iBrown Versus Ministerul Educaliei, cazul Curtii Supreme
din 1954 care a dus la desegregarea formala a educatiei publice,a
fost un eveniment important in istoria relatiilor rasiale din Statele
Unite, anii '60 au f<;lstpunctu1 real de cotitura. In timpul acestui
deceniu, mi~carea pentru drepturile civile a ajutat atit la infringerea
legi10r segregationale din Sud, cit ~i la votarea legi10r drepturilor
civile, care reduceau discriminarea fiiti~a la slujbe ~i la accesulla
facilitatile publice. Legea drepturilor de vot a dus 1a alegerea mai
multor americani africani in posturi politice importante.
0
207
Americanii hispanici
Americanii hispanici sint foarte variati in etnicitate ~i cultura.
De~i multi i~i au riidacinile in cultura spaniola, cei mai multi au
origine spaniola, africana ~iamericana autohtona. Americanii hispanici constituie cel putin 6% din populatia Statelor Unite. Cifra lor
exacta este nesigura, din cauza numarului mare de "straini lara
acte", cunoscuti ca imigranti ilegali.
Populatia americanilor hispanici cre~te foarte repede, din doua
motive: (1) numarul mare de femei americane hispanice de virsta
potrivita pentru a ramine insarcinate ~i(2) rata ridicata de imigranti
legali ~i ilegali, determinata de apropierea tarilor latino-americane
de Statele Unite, ~ide multele familii americano-hispanice care i~i
incurajeaza prietenii ~irudele sa imigreze, in acela~i timp netezind
calea pentru cei nou-veniti. Este foarte probabil, avind in vedere
faptul ca numarullor cre~te, ca in urmatoarele decenii americanii
hispanici sa depa~easca numarul americanilor africani, ajungind
cel mai mare grup minoritar din tara.
Portoricanii
Insula Porto Rico a fost cedata Statelor Unite in 1898 dupa
razboiul americano-spaniol, iar portoricanilor Ii s-a acordat cetatenia Statelor Unite in 1917. Cam jumatate din cele 2 milioane de
porto:ican~ din aceastii tar~ ~e':li~sc i? barrios-~i~e din ,~H_a~lem'::1l
Spamol" dm New York CIty. 'S1 eI ifil mcercat sa-~l mentma Identltatea etnica ~i limba, care, cup late 6J,I.pie1ea lor tipic inchisa la
culoare, au determinat prejudecati considerabile ~i discriminare
impotriva lor.
Multi portoricani nu 0 duc bine in Statele Unite. Venitullor
mediu pe familie este cam jumatate din cel al americanilor in
ansamblu. Multi din cei care se intorc in Porto Rico dupa 0 perioada
de ~edere in Statele Unite intentioneaza sa revina in viitor.
Americanii cubanezi
Americanii cubanezi formeaza al treilea mare grup de americani
hispanici din Statele Unite; sint camjumatate din numarul americanilor portoricani. Majoritatea americanilor cubanezi au venit in
Statele Unite ca rezultat al revolutiei cubaneze din 1959 condusa
de Fidel Castro. Cei mai multi s-au stabilit in Miami, aproape de
casa. Spre deosebire de celelalte doua grupuri de americani hispa209
208
COALA
14
INTRODUCERE
fN SOCIOLOGIE
rudenii. Oricum, aceste retele au descurajat asimilarea ~ii-au incurajat pe chinezi sa-~i pastreze limba ~i identitatea etnica.
Al doilea razboi mondial a insemnat 0 schimbare importanta
pe.ntru americanii chinezi. Datorita lipsei fortei de mundi, ei au
reu~i1>saobtina slujbe mai bune, astfel incepind dilatoria asimilarii
in cultura americana. Fara restrictiile initiale, care, in general, Ie
dadeau dreptul sa lucreze in spalatorii ~irestaurante, chinezii americani au inceput sa se bucure de 0 mobilitate sociala considerabilii.
Totu~i, multi americani chinezi nu au atins acela~i grad de succes
ca grupulin ansamblu ~iramin prin~i in ghetourile cartierelor chineze~ti. Recenta izbucnire a luptelor intre bande ~i a violentei din
cartierul chinezesc al New York-ului evidentiaza schimbarea calitiitii
vietii in cadrul comunitatii americane chineze.
Americanii japonezi
Americanii asiatici
De~i numeric un grup foarte mic, aproximativ 5 milioane de
oameni (2% din populatie), americanii asiatici s-au descurcat foarte
bine din punct de vedere economic. Atit nivelullor educational
mediu, cit ~ivenitullor mediu sint mai ridicate decit cele ale americanilor in ansamblu. Ei formeaza grupul minoritar care se dezvoltii
cel mai rapid in Statele Unite In prezent. Grupul este format, aproximativ in cifre egale, din oameni de origine chineza, japoneza ~i
filipineza. Lor Ii se alatura din ce in ce mai multi coreeni ~ivietnamezl.
Americanii chinezi
Primii imigranti asiatici au sosit In Statele Unite cam pe vremea
goanei dupa aur in California, in 1849. Avind tendinta de a se
stabili pe Coasta de Vest, ai au constituit forta de ~unca ieftina ~i
rentabila pentru americanii care s-au dus in Vest. In partea a doua
a secolului al XIX-lea, 0 depresiune grava i-a determinat pe imigranti ~ipe americani deopotriva sa concureze pentru slujbe putine.
Bucurindu-se de 0 slaba protectie legala, imigrantii au dus-o rau.
Pentru a combate efectele discriminarii, americanii chinezi din
zonele urbane au infiintat organizatii de autoajutorare ~i retele de
210
Japonezii au imigrat in Statele Unite putin mai tir~iu decit chinezii ~i au ramas in mare masura pe Coasta de Vest. Intrucit japonezii au avut un mai intens contact anterior cu americanii decit au
avut imigrantii chinezi, ei au reu~it sa se asimileze mai u~or. De
asemenea, ei au avut posibilitiiti mai mari sa se angajeze in agricultura, in loc sa alerge dupa sh,1>'ein ora~e. Totu~i, ostilitatea a rezultat
din incercarea lor de a cumpata: ter;nuri arabile ~ia dus la impunerea
unor restrictii legale impotriva lor. '''',.; .
Cel mai devastator pentru americanii japonezi a fost tratamentul
ce Ii s-a aplicat de Statele Unite dupa ce Japonia a bombardat
Pearl Harbor in 7 decembrie 1941. Peste 90% din toti americanii
japonezi au fost "striimutati" in lagare de internare militare, inconjurate cu garduri din sirma ghimpatii ~icu paznici inarmati. Guvernul
Statelor Unite ajustificat aceste actiuni sustinind ca ace~ti americani
japonezi ar putea fi agenti acoperiti pentru Japonia. Multi recunosc
acum ca stramutarea fortatii a americanilor japonezi a fost un act
indreptat impotriva unei intregi categorii de oameni ~ica, probabil,
a fost motivata mai mult de rasism decit de considerente serioase
de securitate.
Dupa al doilea razboi mondial, americaniijaponezi au inceput
sa prospere. Insistenta lor traditionala asupra educatiei ~ia muncii
intense a dat roade. Ei au avut un nivel de educatie mai ridicat decit
211
vaste resurse de petrol, apa ~iminereuri. Multe comunitati de americani ba~tina~i sint presate din interior sa reziste asimilarii ~i sa -~i
pastreze culturile traditionale. Rena~terea interesului fata de cultura
a1J.lericanaba~tina~a, pretutindeni in Statele Unite, poate ajuta acest
efor('"
Americanii filipinezi
Filipinezii au fost considerati supu~i americani din 1898, dnd
Insulele Filipine au devenit posesiune americana, pina in 1935,
dnd ~i-au d~tigat independenta. Multi filipinezi au inceput sa imigreze in Statele Unite in anii douazeci, ca sa satisfaca cererea de
forta de munca ieftina a pomicultorilor din California. Schimbarile
intervenite in legile de imigrare in 1965 au dus la 0 dublare a populatiei americane filipineze in deceniul unnator. Aceasta rata a cre~terii sugereaza ca ei ar putea deveni in curind grupul cel mai mare
de americani asiatici. Cei mai multi sint bine educati ~is-au stabilit
in zone urbane, unde i~i pot folosi cu succes considerabilele abiIitati profesionale.
Etnicii a/bi
Termenul "etnicii albi" a fost folosit recent pentru a-i numi pe
americanii albi a caror origine este in alte zone europene dedt in
Marea Britanie. Ei sint "ne- WASP-ii". Etnicii albi constituie 0 populatie diversa. Printre ei se afla italieni, polonezi, scandinavi, germani,
armeni, greci, irlandezi ~i multe alte neamuri. Ei tind sa se stringa
in comunitati separate sau in cartiere ora~ene~ti. Exemple sint sudul
Bostonului, care, in mare masura, este format din americani irlandezi, ~i partea de nord a Bostonului, care este dens populata cu
americani italieni. Americanii polonezi sint concentrati in Chicago
~iinjurullui, americanii scandinavi, in Minnesota, iar americanii
germani, in Pennsylvania. De~i grupurile etnice albe au fost totdeauna caracterizate printr-un sentiment de coeziune, ele au trecut
printr-o mi~care puternica ~e trezire etnica ~i mindrie, dupa alte
grupuri minoritare, in specll'\l"cel*'al americanilor neao~i. Ele au
inceput sa se bucure de d~tiguri politi({t)'~i.sociale, ca un rezultat al
mi~carii pentru drepturile civile din anii ~aizeci. La unii oameni,
aceasta mindrie etnica a reprezentat 0 forma de reactie brusca,
determinata de tratamentul preferential de care au inceput sa se
bucure americanii africani ~i americanii hispanici la vremea aceea.
La altii, mindria etnica pur ~isimplu a reprezentat un interes reinnoit
pentru identitatea etnica ~i pentru cultura etnica. Pentru a intelege
prezenta puternica a mindriei etnice in viata americana, este nevoie
doar sa luam in considerare numarul de grupuri etnice care organizeaza anual parazi importante in New York ~i in multe alte ora~e
mari. Multe grupuri simt ca mindria lor este justificata de progresul
substantial pe care I-au ~cut,trecind din fabricile ~imagazinele de
dulciuri, locurile de munca ale parintilor ~i bunicilor lor, la slujbe
cu un statut superior, mai stabile ~i mai bine pIatite.
Multi imigranti au sosit pe aceste tarmuri spre sflf~itul secolului
al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea. Multi dintre ace~ti
213
212
________________________________________
.Hi"
PROBLEME CONTEMPORANE iN
RELA TilLE ETNICE ~I RASIALE
Rasismul
Rasismul consm in ideea ca 0 categorie rasialaeste inerent superioara alteia. Ideologia rasismului ofera baza morala pentru discriminare. Istoria colonialismului vestic se bazeaza pe rasism. Populatiile
zonelor colonizate, deseori percepute ca fiind la un stadiu inferior
de dezvoltare, au fost considerate inferioare din punct de vedere
biologic. Drept urmare, nu se considera necesar sa Ie trateze cu
amabilitatea obi~nuita, ceruta intre egali.
Filozofia politica a lui Adolf Hitler s-a concentrat injurul pretinsei superioritati a rasei "ariene" (prin supozitie, compusa din caucazieni de origine neiudaica, dintre care Mrbatul inalt, blond, cu pie1ea
deschisa la culoare ~iochii alba~tri era considerat idealul) ~ia dreptului ei de a conduce lumea. Notiunea de rasa pura "ariana" este 0
fictiune biologica; nu exista 0 asemenea rasa. (Hitler insu~i era
scund, cu pielea de culoare inchisa ~i cu parul negru).
Rasismul a jucat un rol important in istoria Statelor Unite. Africanii au fost adu~i aici ca sclavi ~itratati ca fiinte inerent inferioare.
.. Cind in tara au venit multi asiatici, ei au intimpinat atitudini similare.
Americanii M~tina~i erau tratati in mod obi~nuit ca fiind inferiori.
Toate aceste cazuri de rasism par sa fie bazate pe factori economici.
Se pare ca rasismul deseori a servit interese1e economice ale populatiei dominante. Celor considerati inferiori Ii se puteau da (sau, ca
in cazul sclaviei, foqati sa lucreze) slujbe prost platite ~iumile, pe
care, daca ar exista posibilitatea alegerii, cei mai multi oameni nu
ar fi dispu~i sa Ie accepte. Ideologia rasismului - inferioritatea ine-
214
Actiunea
afirmativa
Reactia sociemtii la rasismul personal ~iinstitutional a fost dezvoltarea unei politici de actiune afirmativa, care consm in practica
stabilirii de obiective ~iprograme pentru rnarirea numarului membrilor grupurilor minoritare in organizatii ca: afaceri comerciale,
posturi guvemamentale i?iinstitutii educationale. In ciuda parerii
unora ca actiunea afirmativa duce la angajarea indivizilor mai putin
calificati sau subcalificati, actiunea afrrmativa nu pretinde 0 asemenea actiune ~i nici nu duce tn mod obi~nuit la a~a ceva; ea vrea sa
se asigure ca cei exclu~i in~ecut:.gint acum inclu~i in cursul general al vietii economice, sociale ~i ~uc<;1tionale. Forma exacta a
actiunii afimlative necesare se schimoa dupa imprejurari.
Nu toti oamenii accepta conceptul de actiune afirmativa. Unii
au vazut in actiunea afrrmativa 0discriminare pozitivii sau 0 actiune
daunatoare intereselor oamenilor albi care, poate, nu au un trecut
de prejudecati ~idiscriminare rasiaIa. Aparatorii actiunii afirmative
sustin ca guvemul are dreptul ~iindatorirea de a actiona impotriva
rasismului institutional ~ia discriminarii cu mijloace institutionale .
Dezbaterea continua ~iin prezent.
illlill
217
12
GENUL $1 STRATIFICAREA
DupA ViRSTA
sociala
in toatesint
societatile.
acest capitol
vom stratificarea
discuta relaexul i virsta
reperele inuniversale
pentru
tia intre conceptul biologic de sex i conceptul sociologic de gen.
Vom examina deosebirile intre barbati ifemei i sursa acestor
deosebiri. De asemenea, i se va acorda atentie problemei sexismului, precum i reactiilor fata de sexism.
Vafi analizat rolul virstei in societatea americana. Vafi explorata inegalitatea virstelor, ca 0 replica la sexism i rasism. Vorfi
discutate aspectele biologice i psihologice, precum i cele sociale i culturale ale imbiitrinirii.
SEX ~I GEN
In toate societatile, femeile ~ibiirbatii sint tratati diferit. A~teptarile societatii in privinta comportamentului variaza dupa sex. Oar
care este aceasta caracteristidi pe care se bazeaza aceste deosebiri?
Sexul:
0 denumire bio/ogica
Genul:
0 denumire sociala
218
~~-----
Dovezi psiho/ogice
220
Dovezi multiculturale
o alta
diverse societati. Daca deosebirile de gen sint doar 0 functie a deosebirilor biologice de sex, ar trebui sa nu existe nici 0 variatie in
rolurile genului in diverse societati, modelele de comportament,
drepturi ~i obligatii fiind definite ca potrivite pentro fiecare sex.
Daca exista deosebiri substantiale in rolurile genului, aceasta sugereaza ca ele sint determinate mai mult de cultura dedt de biologie.
ROLURILE GENURILOR
conceptie functionalista Pozitia initiala a functionali~tilor este ca, daca toate sau cele mai multe societati prezinta un
model de dominanta masculina, atunci acesta este, probabil, functional ~i avantajos, cel putin intr-o oarecare masura. Repartizarea
diverselor sarcini diferitelor roluri, 0 diviziune a muncii, este considerata deosebit de eficienta (vezi Birocratia; Cap. 5). Intrucit diferentele biologice de sex ii deosebesc deja pe barbati de femei, cele
mai multe societati i~i fac un capital din aceasta.
Intrucit nou-na'scutii sint neputincio~i, ei trebuie sa fie ingrijiti
o vreme. Inainte de aparitia laptelui cu adaus~ri ~i a biberoanelor,
alaptarea era esentiala pentru supravietuire. Insu~i actul alaptarii
este un act de educatie ~i sprijinire care cere ca mama sa stea cu
copilul, deseori aproape de casa. Astfel, sustin functionali~tii (e.g.,
Zelditch, 1955) este eficient ca mama sa se ocupe de copil ~i de
casa, lasindu-l pe sot sa se ocupe de lumea exterioara.
Functionali~tii sustin ca aceasta diviziune a muncii este inca
eficienta (Parsons ~iBales, 1ff55).F41miliaare nevoie de speciali~ti:
un lider expresiv, care se preocupa de fJ?latiile ei interne, ~iun lider
instrumental care pune familia in lega:tura cu lumea exterioara.
De~i nu este necesar ca femeile sa fie conducatori expresivi ~ibarbatii lideri instrumentali, diviziunea muncii de mai inainte, care i~i
avea originea in biologie, era un sistem eficient ~i astfel, u~or de
continuat. Deopotriva de importante, cele doua sfere - casa ~ilumea
exterioara - ~i-au impus, traditional, diferite grade de prestigiu,
prima neinsuflind la fel de mult respect ca a doua. Astfel, barbatilor
care au rol instrumental Ii se acorda mai mult prestigiu ~iautoritate
decit femeilor care joaca rolul expresiv.
Aceasta conceptie a fost, in general, acceptata pina recent, cind
criticii au inceput sa 0 atace ca este demodata. Date fiind inlesnirile
moderne, limitele de virsta mai mari ~inumarol mai mic de copii,
printre alte schimbari, femeile nu mai trebuie sa-~i dedice viata
relatiilor interne, expresive in cadrul farniliei. De asemenea, schimbarea climatului social ~i economic pledeaza impotriva rolurilor
inflexibile fie pentro barbati, fie pentru femei.
224
225
('Oi\Li\
15 INTROlJUCERE
fN S<X:IOLCX,IE
o conceplie
Munca
In ultimii ani, a existat 0 schimbare remarcabila in baza economica a inegalitatii intre genuri. In timp ce in 1900 doar 20% dintre
femei lucrau mafaracasei, in 1987 cifra erainjur de 55% ~iaproxi-
226
mativ trei sferturi lucrau toata ziua. Mai mult de jumatate dintre
femeile disatorite fac parte din forta de munca. Cam doua treimi
din femeile casatorite, cu copii de ~coala ~i mai putin de jumatate
cu pre~colari, lucreaza; cifrele sint considerabil mai mari pentru
femeile divoqate.
Totu~i, barbatii ~i femeile continua sa dea dovada de deosebiri
in privinta tipurilor de slujbe pe care Ie detin. Femeile predomina
in slujbe au fost considerate "feminine": functionari, comert ~i
servicii. Barbatii ocupa profesiuni, pozitii manageriale ~i munci
calificate. De~i situatia se schimba, segregatia traditionala pe baza
de Sex este destul de obi~nuita in lumea profesiilor. Iar femeile
ci~tiga mai putin de doua treimi din venitul barbatilor in slujbe
comparabile, de~i deosebirea se reduce.
Educatia
,
Colegiile ~iuniversitatile erau exclusiv pentru barbati. Aceasta
situatie de asemenea s-a schimbat. Din ce in ce mai multe femei
intra in institutii de invatamint superior; de fapt, in zilele noastre
mai multe femei decit barbati frecventeaza aceste institutii. Acela~i
lucru este adevarat, intr-o oareC(aremasura, pentru educatia postuniversitara. Mai multe femei dicit bWbati i~i iau licenta, de~i e mai
probabil ca barbatii sa ia doctoratul in [tlozo:f1e,care este considerat
un mijloc de a ajunge la profesiuni supefioare. Aceasta situatie de
asemenea se schimba destul de rapid.
Prezenta crescuta a femeilor in forta de munca nu a pus capat
segregatiei sexuale in acest domeniu, ~iacela~i lucru este adevarat
pentru institutiile de invatarnint superior. Femeile urmeaza inca
~coli diferite de barbati. E mai putin probabil ca ele sa urmeze
programe in domeniul ~tiintei ~i al ingineriei ~imai probabil sa se
concentreze asupra disciplinelor umaniste ~i a ~tiintelor sociale.
Chiar daca din ce in ce mai multe femei se inroleaza in programe
comerciale, cele mai multe diplome in acest domeniu Ie iau barbatii.
Politica
In Statele Unite, femeile au primit dreptul de vot doar in 1920.
Pina de curind, putine fcmei detineau 0 functie importanta electiva
sau prin nurnire. Si aceasta situatie s-a schimbat, dar mai rapid la
227
Gospodaria
Din ce in ce mai multi soti participa la indatoririle gospodare~ti.
Totu~i, caminul este inca considerat, in primul rind, domeniul ~i
responsabilitatea femeilor. Sarcinile gospodare~ti ale sotului tind
sa se concentreze asupra ma~inii familiei, asupra finantelor, a gazonului ~i a reparatiilor. De~i multe sotii ~i soti i~i impart sarcinile
gospodare~ti, deseori participarea nu este absolut egala, ~i multe
femei se pomenesc ca trebuie sa aiba cel mai mult grija de copii, sa
gateasca, sa faca gospodarie ~i sa mearga ~ila serviciu. Hochschild
(1989) a numit aceasta "schimbul al doilea".
Totu~i, efectul complet al naturii schimbiUoare a rolurilor genurilor trebuie inca studiat. in mod evident, barbatii participa din ce
in ce mai mult, alaturi de sotiile lor, la ingrijirea copiilor ~ila treburile gospodare~ti. Transmiterea noilor conceptii despre rolurile genurilor prin socializare (vezi Cap. 6) va duce, probabil, la 0 cre~tere
a numarului barbatilor care sint dispu~i sa accepte responsabilitati
casnice in viitor.
copilariei (lnainte de virsta de zece ani ~iin primii ani ai adolescentei), deseeri baietii se angajeaza in activitati de echipa, cum sint
sporturile, in care competitia ~iregulile sint extrem de importante.
Pe. qe aHa parte, fetele se implica adesea cu mai putine colege in
actl~itati mai putin organizate ~i mai spontane, care au reguli mai
putin stringente (e.g., saritul corzii, statuI de yorba ~i cintatul).
Aceasta deosebire se reduce spre sfir~itul copilariei ~iin adolescentii.
~colile Pina destul de recent, manualele de ~coala de obicei
prezentau baieti ~ifete in rolurile specifice ale genurilor. De pilda,
baietii din povestiri erau activi, iar fetele, pasive; fetele se jucau cu
papu~i, baietii cu camioane ~i soldati. Femeile ~ibarbatii erau prezentati in rolurile parinte~ti caracteristice. Con~tientizarea cresdnda
a industriei editoriale ~i a presiunii crescinde asupra ei au dus la 0
schimbare considerabila a portretizarii rolurilor genurilor in manualele ~colare ~iin materialele didactice.
Programele ~coli1or secundare au reflectat, in general, rolurile
traditiollale ale genurilor. Baietii urmau comequl ~i ~tiillta, fetele
economia casnica ~i literatura. Din nou, 0 mai mare con~tientizare
~i 0 mai mare presiune sociala au dus la schimbare. Profesorii ~i
indmmatorii profesionali, in,numar din ce in ce mai mare, 1isflituiesc
pe elevi sa unneze cursuri ~reii intereseaza ~icare Ie vor fi folositoare, indiferent de particulaiitati'ie genurilor.
Mass-media Mass-media - filtrl'ele, cartile, reviste1e ~i,in special, te1eviziunea - sint agenti importanti ai socializarii (vezi Cap. 6).
Nicaieri nu au fost mai consolidate tipurile traditionale ale rolurilor
genurilor decit in mass-media (Busby, 1975). Pina foarte recent,
barbatii erau, de obicei, prezentati ca reprezentanti ai legii, duri ~i
neinfricati, oameni de ~tiinta straluciti, doctori speciali~ti ~iavocati
dibaci. Ei i~i asumau raspunderi in afara de propriul dmin, unde
erau incurcati de provocari simple, cum ar fi ma~ina de spalat vase
~i pregatirea unui sandvi~ cu brinza la gratar. Femeile, pe de alta
parte, erau, in general, pur ~isirnplu decorative. Erau dragute, supuse
barbatilor ~ideseori tintele comediei. Activitatile lor se concentrau
in juml caminului.
Aceste p0l1retizari stereotipe au illceput sa se schimbe spre sfir~itul anilor '80, femeile fiind prezentate din ce ill ce mai mult in
pozitii cu responsabilitati, ca factori activi in viata, in loc de spectatoare pasive ~i atragatoare.
228
229
SEXISMUL
Ideologia
Schimbarile In rolurile traditionale ale genurilor nu s-au produs
tara lupta. Practicile initiale au reflectat ceea ce a ajuns sa fie numit
sexism, ideea ca un sex (de obicei eel feminin) este, inerent, inferior
celuilalt. Sexismul este similar rasismului prin aceea ca se refera
la 0 1ntreaga categorie de indivizi, se bazeaza pe atribute fizice ~i
reduce probabilitiitile economice ~isociale ale indivizilor respectivi.
Ideologia sexismului l~i are originea In parerea ca barbatii slnt,
In mod natural, superiori femeilor. Sistemele de credinta ale majoritatii religiilor importante ale lumii sustin aceasta idee, deoarece
In Vechiul Testament ("Binecuv1ntat e~tiTu, 0, Stiip1neDumnezeul
nostru, Rege al Universului, ca nu m-am nascut femeie"), In Noul
Testament ("Barbatul este imaginea lui Dumnezeu ~ireflecta. gloria
lui Durnnezeu; dar femeia este reflectarea gloriei barbatului"), iar
In Coran ("Barbatii slnt superiori femeilor datoriHi caliti'ltilor prin
care Dumnezeu le-a dat superioritate").
Sexismul institutional
Sexismul se aseamana cu rasismul ~i prin aceea ca are doua
manifestari: cea personala (individuala) ~iceainstitutionala. Cu alte
cuvinte, credinta In superioritatea inerenta a barbatilor este urzita
In structura sociala ~iafecteaza posibilitatile economice ~i sociale
ale femeilor fie ca are sau nu scopuri personale.
Unii considera sexismul institutional mai distructiv dcdt sexismul ca atitudine personala. Indivizii care au prejudecati 1mpotriva
femeilor ~i au atitudini discriminatorii fata de ele pot fi 1nfruntati,
iariQeile ~iactiunile lor pot fi schimbate. Dar sexismul institutional,
ca~i rasismul institutional, este mai patrunzator ~i mai greu de
rezolvat ca eel individual. De pilda, politia ~i sectiile de pompieri
au exclus, In mod traditional, femeile din rindurile lor, de~i unele
femei slnt, tara 1ndoiala, capabile de a 1ndeplini aceste slujbe. Programele guvemamentale de actiune afirmativa care se adreseaza
rasismului (vezi Cap. 11) 1ncearca, de asemenea, sa remedieze rezultatele practicilor sexiste de angajare.
Sexismul este intrat ad1nc In 1nsa~i limba societatii noastre. De
pilda, dnd genul este necunoscut sau neimportant, este folosita
forma masculina. Practicile lingvistice ca aceasta arata elt de
patrunzator, dar subtil este sexismul. De dtiva ani, scriitori ~i
publici~ti cauta diferite modalitati de a elimina sexismul din limba.
Reactiile la sexism
Feminismul
;;",
.'
reactie la sexism a fost na~ter~~le~inismului, 0 mi~care sociaIa (vezi Cap. 22) organizata pentru a elimina atitudinile sexiste
fata de femei. Feminismul ataca ideea ca conceptiile traditionale
despre rolurile genurilor slnt naturale ~inecesare unei societati eficiente. Femini~tii suspn ca stratificarea dupa gen reduce posibilitatile
profesionale ~ieducationale a peste jumatate din populatie ~iaccentueaza ca aceasta nu este doar discriminatorie, ea este disfunctionaIa
pentru societate, care are nevoie de elt mai multi oameni educati ~i
calificati fie ca slnt barbati sau femei, ca sa duca la 1ndeplinire
sarcinile necesare.
De asemenea, femini~tii lupta 1mpotriva hartuielii, oriunde are
loco Femeile relateaza, cu 0 oarecare frecventa, avansuri sexuale
nedorite, In special din partea celor care au autoritate la locul de
munca sau In ~coala. Violul comis de un biirbat cunoscut de victima
(acql(aintance rape) sau angajat 1ntr-o activitate sociala, cum ar fi
o 1ntllnire cu victima, constituie 0 preocupare cresdnda. Femini~tii
230
231
Rezistenta, la feminism
Feminismului i se opun cei care imbrati~eaza conceptia traditionala a rolurilor specializate pentru barbati ~ifemei. Unii barbati se
opun feminismului pentru ca Ie ameninta influenta ~i controlul. Si
unele femei se opun feminismului, indeosebi ce1e care au introdus
conceptia traditionala a rolurilor genurilor in propriullor comportament al rolului genului ~i obtin satisfactie din aceasta. Altele se
opun feminismului din parerea gre~ita ca toate sustinatoarele acestuia urasc barbatii ~iincearca sa-i atite pe ace~tia impotriva femeilor
~ipe femei impotriva lor. A1tii nu se opun feminismului, dar critica
practicile "sexiste" care ii dezavantajeaza pe barbati (e.g., frecventa
prezumtie ca, in caz de divort, copiii ar trebui sa fie dati mamei).
Sustinatorii feminismului au crescut ca numar ~i influenta in decursul anilor.
viRSTA $1 SOCIETATEA
La fel ca ~i sexul, virsta este 0 componenta universal a pentru
atribuirea sarcinilor in societate. Fiecare societate acorda diferite
niveluri de prestigiu ~i acces variat la resursele bazate pe v1rsta.
Stratificarea dupa virsta este de aceea la fel de obi~nuita ca ~i stratificarea dupa sex.
incaruntirea
societatii
State/or Unite
J
J
In timpul acestui secol, s-a produs 0 schimbare semnificativa1n
structura v1rstelor societatii americane. In 1900,jumatate din americani erau sub virsta de douazeci ~itrei de ani (v1rsta medie) ~imai
putin de 5% erau mai batrini de ~aizeci ~i cinci de ani. In 1990,
procentajul americanilor peste vifsta de ~aizeci ~i cinci de ani a
fost mai mare dedt dublu fata de anul1990 (aproximativ 12%),
iar v1rsta medie a sarit zece ani, la treizeci ~i trei.
232
iMBATRiNIREA
Schimbarile bi%gice
Citeva dintre schimbarile fizice asociate cu procesul de imbatrinire slnt pierderea greutatii ~i a 1naltimii, 1ncaruntirea parului ~i
zbircirea pielii. Oasele devin oarecum mai fragile ~i se rup mai
u~or in accidente, iar artrita (~i deseori infirmitatea) este obi~nuita.
Tulburari care ameninta viata, cum sint problemele cardiace, crize1e
(de apoplexie sau paralizie) ~i cancerul, devin mai probabile pe
masura imbatrinirii. Recent, a crescut preocuparea pentru boala
ltIi Alzheimer (0 tulburare serioasa care ducela pierderea cresdndii.
233
Schimbarile psiho/ogice
S-a crezut ca virstnicii sufera aproape totdeauna de deteriorari
mentale ~iintelectuale progresive ~iimportante, 0 data cu ~ubrezirea
sanatatii. Dovezile actuale sugereaza ca ~iaceasta situatie este foarte
variabila. Pina recent, de pilda, se presupunea ca puterile intelectuale
scad incepind cu virsta de douazeci ~icinci de ani. Acum pare c1ar
ca nu exista 0 asemenea deterioare universala; de fapt, unele dimensiuni ale inteligentei pot chiar cre~te 0 data cu virsta. Acele aspecte
ale inteligentei care necesita 0 coordonare fizica sau invatarea unor
materiale noi vadesc un oarecare dec1in la batrinete (Schaie, 1980).
Totu~i, etaloanele care verifica folosirea cuno~tintelor existente nu
vadesc aceasta; capacitatea verbala ~i abilitatile numerice par, de
fapt, sa creasca 0 data cu virsta (Baltes ~i Schaie, 1974)
De asemenea, contrar parerii generale, aparent, personalitatea
se schimba putin 0 data cu virsta (Neugarten, 1977). Totu~i, virstnicii par sa devina mai introspectivi ~imai preocupati de propriile
ginduri ~i sentimente decit inainte. Dar se pare canu se produc in
mod universal sch~mbari dramatice ale personalitatii.
"~~sursele
economice limitate
Munca i pensionarea
Pentru multi, virsta duce la pensionare, ceea ce inseamna 0 retragere dramatica din activitatea care le-a dat vietii 0 directie ~i un
sens. Totu~i, pentru unii, problema este mai putin pensionarea decit
234
Maltratarea batrinilor
In ultimii ani, s-a acordat 0 atentie deosebita violentei in familie
(vezi Cap. 13). Una dintre problemele care a aparut a fost maltra235
tarea batdnilar (elder abuse) de dltre membrii familiei. Acest campartament abuziv paate Iua forma vialentei verbale sau fizice, forma
explaatarii financiare sau a neglijarii. StudiiIe recente sugereaza
ca aproximativ patru procente dintre v'irstnici s'int maltratati, ~i
aceasta este prababil a subestimare, deaarece persaanele care sint
tratate diu refuza sa discute a problema atlt de jenanta cu cercetatarii
sau cu autariHitile (Clark, 1986).
Tratamentul abuziv pare sa fie mai abi~nuit in familiile in care
batrinii stau prast cu sanatatea. Unii aameni, incarcati cu grija
parintilor, gasesc ca aceasta pavara financiara ~ipsihalagica, adaugata la indataririle lar fata de prapria satie ~i cap ii, duce la a frustrare considerabila, care este apai desdircata pe parintii batrini.
Discriminarea vfrstelor
Are la baza justificarea tratamentului inegal prin ideea ca a
categarie de virsta este inerent inferiaara altar categarii de virsta.
Asemenea rasismului ~i sexismului, fundamentul pentru aceasta
farma de discriminare i~i gase~te ariginea in caracteristicile fizice.
Descansiderarea batrinilar se bazeaza pe stereatipuri. Termenul
biitrm este folasit pentru a descrie a categorie de aameni mai dcgraba dedt indivizi. Se face a mica distinctie intre biitr'inii care sint
sanata~i fizic ~imental ~icei care nu sint. Deseari, aceste stereatipuri
sint subtile. De pildii, mass-media deseari prezintii daar persaane
tinere ~i siinataase in reclame. C'ind 'in mass-media s'int prezentati
aamenii virstnici, ace~tia vind un pradus celar din categaria larin general, ceva pentru ameliararea sanatatii. Punind accentul pe
tinerete ~ivitalitate, mass-media sugereaza cii batrinetea ~ibatrinii
nu sint dariti. Aceasta partretizare negativa a oamenilar batrini se
ameliareaza incet.
236
o teorie functionalista
,
'.. Unii sacialagi au cansiderat ca inegalitatea intre virste i~i are
arigmea in schimbarile praduse de industrializare. Aceste schimbari
au acardat a mai mare valaare adultilar tineri datarita puterii ~i
energiei lar. Batdnii au fast cansiderati mai putin utili sacietatii
industriale.
Un exemplu al acestei conceptii este teoria retragerii (disengagement theory), farmulata de Cummings ~i Henry (1961), care
sustine nevaia ca batrinii sa se retraga treptat din pazitiile de respansabilitate saciala. Intrucit tati aamenii mar, este avantajas ca ei sa
fie inlacuiti dupa a metada bine dnduita, ca sacietatea sa-~i paata
cantinua mersul in mad lini~tit. In felul acesta, statutele ~iralurile
in sacietate pat persista chiar cind acupantii ~i actarii lar pier.
Cei care sustin aceasta tearie arata ca retragerea este avantajoasa
~ipentru batrini. Pe masura ce capacitatile lar se diminueaza, muncitarii care imbatrinesc, in special in societatile industriale cum sint
Statele Unite, ar primi tara indaiala cu bucurie ~ansa de a scapa de
unele presiuni pe care prafesiunile lar Ie creeaza. Atunci, ei ar
putea participa la activitatil,tplac~te ale pensianarilor. Criticii arata
ell multi aameni batr'ini sinf.faarte fericiti sa lucreze ~i nu var sa
renunte la acest ral, indeasebi dadi acesta tanstituie elementul fentral al vieth lar. Pentru unii, dezavantajele ecanamice ale lipsei
tatale de acupatie sint, pur ~i simplu, prea mari, ~i unele profesii
permit a retragere paqiala.
o teorie a conflictului
Teoreticienii conflictului au opiirere cu tatul diferitii. Ei considerii inegalitatea intre virste un alt exemplu de discriminare impotriva unui grup min,aritar. Cei in putere, tinerii ~i adultii de virstii
mijlacie, incearcii sii-~i mentina avantajul. Sacietatile industriale
maderne se canfrunta frecvent cu ~amajul, iar discriminarea vlrstelor
permite ca anumite categarii de virstii (batrinii ~i cei faarte tineri)
sii fie tinute in afara pietei fartei de munca, astfel aferind tinerilar
~i adultilar de virsta mijlacie a mai mare ~ansa de a gasi slujbe. De
237
o teorie a interactiunii
,
.
simbolice
238
239
iiillllll!1
240
241
Familia
13
FAMILIA
Familia
estetendinla
instituliafundamentala
in toate infamilii,
societalile. ne
intrueft avem
sa fim atit de cufundafi
este
u$or sa Ie consideram drept bune. Procedind astfel, riscam sa nu
Ie inlelegem pe deplin importanla. Totu$i, cfnd este ameninlata
existenlafamiliei, devenim mai con$tienli de ea. Acesta este cazul
in zilele noastre, cfnd utilitatea familiei ca 0 institulie sociala
cheie este pusa sub semnul indoielii $i abunda preziceri infrico$atoare despre decesul ei.
Ce este aceasta institulie sociala care creeaza 0 ingrijorare
atit de profunda? Cft este de universala? Este ea, intr-adevar,
funcfionala, fie pentru societate ca un fntreg, fie pentru indivizii
care 0 compun? Ce generalizari putemface desprefamilia americana contemporana $i despre viitorul ei? in acest capitol vom
raspunde la aceste intrebari in lumina cuno$tinlelor contemporane
despre familie.
iNRUDIREA: CONCEPTE
FUNDAMENTALE
inrudirea este "un sistem organizat de relatii, in care indivizii
sint legati unul de altul prin legaturi complexe, intretesute ~i cu
ramificatii" (Murdock, 1942: 2). in esenta, inrudirea define~te 0
retea sociala. Elementul cheie alinrudirii este familia.
242
Familia nucleu
Familia nucleu (nucleadi) consta din doi adulti de sex opus care
intretin 0 relatie sexuala aprobata de societate, impreuna cu proprii
lor copii sau adoptati (Murdock, 1949). Astazi, predominanta acestei forme de relatie este pusa in discutie de recunoa~terea cr~scinda
a familiilor cu un singur parinte, a familiilor lara copii ~ia "asocierii
conjugale" a cuplurilor de homosexuali ~ilesbienein relatii ce sint
echivalente functionale ale casatoriei.
De asemenea, exista doua tipuri de familie nucleu. Unul este
familia nucleara de orientare, familia in care ne na~tem ~i in care
ocupam statutul de copil. Prin membrii acestei familii dobindim
orientarea initiala in viata;'de aici ~i numele ei. Un alt tip este
familia nucleu de procreal!;famitia pe care 0 cream prin disatorie
~i in care detinem statutul de adult.~.veseori, aceasta familie este
numita familia "conjugala" datorita pozitiei centrale a legaturii
maritale. intrucit familia poate fi privita din aceste doua perspective, se poate spune ca fiecare familie este compusa din doua familii
nucleare.
De aceea, cei mai multi oameni sint membri a doua familii
nucleu. intrucit aceste doua grupuri sociale of era experiente oarecum diferite, oamenii sint expu~i la doua categorii de perspective
~i indatoriri. in mod obi~nuit, acestea nu sint in conflict. Totu~i,
uneori, ele pot intra in conflict, de pilda, dnd adultii incearca sa-~i
imparta indatoririle cu copiii ~icu piirintii batrini. Ambele reclama
timp, energie ~iresurse. Echilibrarea acestor indatoriri a devenit 0
problema sociala din ce in ce mai mare, in special din cauza duratei
de viata crescute a populatiei. Noul termen generalia sandvi$ Ii
descrie pe acei adulti maturi care sint prin~i din ce in cemai mult
intre nevoile parintilor care imbatrinesc ~i ale copiilor care cresco
.
243
intemeierea fami/ii/or
Familia extinsa
Familia extinsaconsta din doua sau mai multe familii nucleare
unite prin legatura parinte-copil, care include legaturile intre frati
~isurori. De pilda, voi, parintii vo~tri ~ibunicii constituiti 0 familie
extinsa. Veriga in acest lant sint parintii vo~tri, care sint legati de
bunicii vo~tri in calitate de copii, iar de voi, ca parinti. Familia
extinsa este, uneori, numita familia "cosangvina" datorita legaturilor
de "singe" care ii unesco
Familia poligama
Un tip de familie nepermisa legal in societatea Statelor Unite
(cu exceptia mormonilor, la inceput) este familia poligama, care
consta din doua sau mai multe familii nuclcare unite prin legaturi
maritale. In unele societati 0 persoana poate avea mai multe sotii
sau soti. Cind 0 femeie poate avea doi sau mai multi soti, vorbim
despre poliandrie. Cind un barbat poate avea doua sau mai multe
sotii, vorbim desprepoligenie. Familia compusa dintr-o persoana,
sotii sau sotiile sale ~icopiii lor se nume~te familie poligama (termenul general denotind atit mai multe sotii cit ~i mai multi soti).
Casatoria
In timp ce familia se rcfera la un grup social, casatoria se refera
la aranjamentul, aprobat de societate, prin care se creeaza 0 familie.
In esenta, casatoria constituie un ansamblu de obiceiuri, idei ~i
norme care definesc social modul prin care barbatii ~i femeile se
pot uni ca sa creeze 0 familie. Deseori, casatoria atrage dupa sine
o serie de obligatii socia1e, economice ~i sexuale pentru parteneri.
o PERSPECTIVA
MULTICULTURALA
244
De~i modurile in care se intemeiaza familiile difera de la 0 societate)a alta, exista citeva reguli universale, care limiteaza a1egerea
unhi'partener, ~i anumite practici tipice pe care oamenii Ie respecta
dnd i~i aleg un partener.
245
Tipuri de casatorie
Exista doua tipuri fundamentale de aranjamente maritale: monogamia ~i poligamia.
Monogamia
Monogamia, casatoria intre un barbat ~i 0 femeie la un moment dat, este aranjamentul pe care 11cunoa~tem eel mai bine. Ea
se potrive~te bine cu numarul relativ egal al barbatilor ~i femeilor
de "virsta casatoriei" in majoritatea socieHitilor ~ide aceea permite
fiecarei persoane un partener marital potential. Data fiind rata
246
p:,oligamia
Mai inainte am pomenit poligamia sau casatoriile multiple ~i
doua din formele ei: poliandria, casatoria unei femei cu doi sau
mai multi barbati; ~ipoliginia, !:asatoria unui barb at cu doua sau
mai multe femei. Exista 0 a treia forma relativ neobi~nuita: casatoria in grup, in care doi sau mai multi barbati sint casatoriti colectiv
cu doua sau mai multe femei. Une1e aranjamente maritale organizate
in comuniUiti in anii '60 ~i '70 s-au apropiat de aceasta forma.
De~i monogamia este forma de casatorie cea mai practica, ea
nu este forma cea mai preferata din lume; aceasta fiind poliginia
(Murdock, 1949). Totu~i, intrucit poliginia deseori presupune mare
bogatie ~i statut social, doar putini 0 pot practica, in societatile
care 0 permit. Dat fiind numarul relativ egal de barbati ~i femei in
majoritatea societatilor ~i re1ativ putini indivizi care pot intretine
gospodarii multiple, cele mai multe casatorii sint monogame.
Modele de
de~~elidenta
,
Descendenta, uniliniara
Descendenla uniliniara stabile~te descendenta doar pe 0 linie
parinteq.sca. Descendenla patriliniara, cea mai frecventa forma in
lume, se stabile~te doar pe linie masculina. Descendenla matriliniara stabile~te mo~tenirea doar pe linie feminina. Proprietatea,
numele ~ibunurile de diferite feluri sint transmise fie de la tata la
fiu, fie de la mama la fiica. Descendenta patriliniara era mai raspmdita in societatile agrare ~ipastorale preindustriale, deoarece barbatii
asigurau 0 mai mare parte din bunurile necesare familiei. In societa-
247
tile horticole, in care femeile asigurau 0 mai mare parte din bunurile necesare familiei, era mai raspindita descendenta matriliniara.
tina seama de locuintele familiilor nucleu. Acest model reduce posibilitatile ajutorului economic ~iale securitatii, dar spore~te posibilitatile stabilirii unui grad de independenta.
Descendenta, neuniliniara
Descendenta neuniliniara stabi1e~temo~tenirea atit pe linia masculina a familiei, cit ~ipe cea feminina. Sistemul existent in Statele
Unite (~i in cele mai multe societati industriale) este numitdescendenta bilaterala care stabile~te descendenta in mod egal atit pe
linia barbatilor ~ia femeilor din partea tatalui, cit ~ipe linia barbatilor ~i a femeilor din partea mamei. Un alt sistem de descendenta
neuniliniara, descendenta dub la, este 0 combinatie liniara justa a
sistemelor de descendenta matriliniara ~ipatriliniara. Mo~tenirea
este stabilitii prin barbatii (nu femeile) din partea tatei ~iprin femeile
(nu barbatii) din partea mamei.
Obir~ia este importanta in majoritatea societatilor. Deseori, ea
determina partenerii maritali care pot fi ale~i, pre cum ~idistribuirea
proprietatii ~i a altor resurse.
Modele de autoritate
Modul in care puterea ~i autoritatea sint repartizate in familie
de asemenea variaza. Modelul eel mai comun estepatriarhatul, in
care autoritatea in familie 1iapaqine barbatului. Cind aceasta autolitate ii revine femeii, modelul este numitmatriarhat. Cind autoritatea morala ~i legala apartine atit barbatului cit ~i feme ii, avem un
sistem egalitar.
Sistemul matriarhal se gase~te in putine societati. Barbatii au
avut tendinta de a domina familia. Totu~i, modelele se schimba in
multe societati, indeosebi in Statele Unite, ca urmare a cre~terii
numarului femeilor care muncesc ~ia femeilor singure sau divoqate
care sint capi de familie.
Modelele de casatorie ~i familie sint doar 0 parte din cultura
unei societati. Societatea americana pune mare accent pe importanta
individului, poate eel mai bine demonstrat prin Dec1aratia drepturilor omului. Data fiind a~asta j)nportanta valoare culturala, nu
este surprinzator faptul ca mode1ele d@c~satorie ~ifamilie din Statele
Unite atribuie importanta indivizilot'iniplicati.
In alte societati,
importanta grupului poate lasa in umbra nevoile individului, i~r
mode1ele lor de familie ~i casatorie reflecta aceasta importanta. In
timp ce modelele altor socieUiti ne pot parea ciudate uneori, unele
dintre modelele noastre Ie pot parea la fel de ciudate lor. Pe scurt,
modelele de familie ~i casatorie reflecta ~i influenteaza valorile
generale ale societatii.
o ANALiZA
TEORETICA A FAMILIEI
Familia a fost centrul unei analize intense. Structural- functionali~tii au studiat functiile pozitive ale familiei. Teoreticienii conflictului, pe de aWi parte, au avut tendinta de a se concentra asupra
disfunctiilor familiei.
249
Functii
, universale ale familiei:
teorie functionalista
Socializarea
Familia este factorul nu numai pentru reproducerea biologic a,
ci ~ipentru reproducerea sociala (socializarea). Prin familie, societatea i~i reproduce, cu 0 continuitate t:ezonabila, mo~tenirea sociaHi
~i culturala. De~i mai exista ~i alti factori implicati in procesul de
socializare, nici unul nu este mai puternic sau cu influenta mai
constanta decit familia.
Plasarea sociala
Familia asigura fieciirui individ 0 identitate sociala initiala. Aceste statute derivate din familie dau persoanei 0 situatie legitima in
societate, 0 pozitie care influenteaza semnificativ experientele de
viata de mai tirziu.
250
Intimitate ~i societate
Familia asigura atit contextele sociale initiale, cit ~i cele cont~nue, in care sint satis:tacute nevoile umane de afectiune, caldura
~ieqwcatie. Natura intima a vietii de familie este deosebit de potrivita
pentru asigurarea sprijinului afectiv-necesar.
Disfunctiile familiei:
a conflictului
0 perspectiva
Subordonarea femeilor
Friedrich Engels, colaborator allui Karl Marx, a sustinut ca
familia a subordonat femeile prin transformarea sotiilor in proprietatea sotilor. Prin na~tere ~~rin c~e~terea copiilor, femeile au fost
tinute in casa, in timp ce barba-tii erau liberi sa organizeze societatea
~i sa participe la deciziile sociale imp'ortante.
Violenta
, in familie
Teoreticienii conflictului observa ca in familie are loc 0 semnificativa cre~tere a violentei. Ei se refera nu numai la nivelul crescind
al violentei in familie, cum ar fi maltratarea sotiei ~i a copiilor in
societatea contemporana, ci ~ila statisticile din trecut care arata ca
o parte importanta din omucideri in Statele Unite a fost comisa de
membrii familiei, de obicei un sot.
canflictului sugereaza ca, poo perpetuarea sistemului existent, familia inabu~a schimbarile care s-ar putea produce prin mabilitate
saciala nelimitaUi. Familiile din clasa de sus ~icea mijlacie tind sa
dabindeasca mai multa educatie, sa abtina slujbe mai bune, sa aiM
venituri mai mari, sa fie mai sanata~i ~i sa traiasca mai mult dedt
capiii din familiile clasei muncitaare.
FAMILIA AMERICANA
CONTEMPORANA
Nu exista nici a indo.iala ca familia amerieana eo.ntempo.rana
difera co.nsiderabil de cea eu a generatie in urma. Aeum ne into.arcern la familia din zilele naastre, din Statele Unite.
Caracteristici generale
Familia americana este mano.gama; no.i ne easatarim a data
daar cu a perso.ana. De~i astazi exista mai multe easato.rii mixte ~i,
cu siguranta, mai multa to.leranta deeit inainte in cea mai mare
252
253
romantica de iubirea parintilor, a prietenilor, a libertatii, a lui Dumnezeu ~i chiar a unei inghetate eu fructe este pasiunea ~i 0 forma a
grijii (Turner ~i Helms, 1988). Pasiunea se refera la "fascinatia"
pe care indragostitii 0 au unul pentru celalalt, atentia unuia fata de
celalalt ~iun sentiment de "exclusivitate" care face ca relatia lor sa
aiM priori tate fata de alte relatii. De asemenea, existii un element
de "dorinta sexuala", dorinta intimitatii fizice in doi. Grija se refera
la dorinta de a da totul celuilalt, de ate sacrifica pentru celalalt ~i
de a fi aparatorul celuilalt.
De ce este iubirea romantica atlt de importanta? Goode (1959)
scrie ca ea asigura un sprijin afectiv important. Iubirea ajuta cuplurile tinere sa slabeasca legaturile cu parintii. Ea ofera un motiv
pentru casatorie, forma aprobata de societate pentru satisfacerea
nevoilor sexuale ~iafective.
De~i iubirea este un produs cultural, celor mai multi ea Ii se
pare un fenomen natural. Iubirea este elementul central al cartilor,
al pieselor de teatru, al filmelor, al spectacolelor de televiziune ~ial
muzicii. De~i exista consideratii pragmatice care afecteaza atit decizia de a se casatori, dt ~i succesul casatoriei, cei mai multi americani nu pot concepe casatoria mra iubire romantica.
Calitatea de parinte
Una dintre cele mai mari probleme ale casatoriei este calitatea
de parinte. Totu~i, cei mai multi americani afirma ca vor sa aiM
copii ~i majoritatea dintre ace~tia ar prefera sa aiM doi copii
(N.O.R.C., 1987: 234). Copiii schimM natura relatiilor maritale,
transformind casatoria intr-o familie. Cei mai multi dintre noii parinti nu au primit 0 adevarata pregatire pentru aceasta importanta
responsabilitate, de~i aceasta se schimba. Un numar din ce in ce
mai mare de tineri urmeaza cursuri la ~coala secundara ~i colegiu
despre viata de familie. Aceste cursuri au un continut pragmatic,
familiarizindu-i pe elevi ~istudenti cu nevoile specifice unui parinte.
In zilele noastre, exista 0 schimbare importanta in ce prive~te
calitatea de parinte, 0 tendinta spre 0 mai mare responsabilitate a
ambilor parinti. Mai multi ta!i impart mai multe responsabilitiiti
ale cre~terii copiilor cu sotia dedt in trecut. In parte, aceasta se da-
254
255
Violenta in familie
Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. 0 parte din
aceasta cre~tere este rezultatul acceptarii oamenilor de a raporta
autoritatilor astfel de cazuri. Totu~i, se pare ca existii 0 cre~tere
reala a vio1entei in familie in zilele noastre.
Tipic, maltratarea a fost considerata un fenomen caracteristic
clasei muncitoare. De fapt, maltratarea partenerului ~i a copiilor
are loc in toate clasele sociale, de~i posibilitatea maltratarii cre~te
o data cu problemele financiare ~icu ~omaju1.Cele mai multe, de~i
nu toate, dintre victimele maltratarii intre soti ~i sotii sint femeile.
In fiecare an sint maltratate cam doua milioane de femei. Istoric,
femeile au avut putine alternative de a ramine cu sotii violenti.
Deseori, copiii erau cei care puteau fi in pericol din cauza sotului
violent, dad victima pleca. Mai mult, unele femei nu aveau nici 0
alternativa economica. In trecut, ~i chiar in zile1e noastre in multe
locuri, sistemul penal ezita sa se imp lice in ceca ce era considerata
o disputa domestic a sau 0 chestiune privata a familiei.
In prezent, numarul din ce in ce mai mare de grupuri de sprijin,
o mai mare sensibilitate din partea politiei ~i a tribunalelor, ~icon~tiinta publica crescutii ofera sotiilor sau sotilor maltratati mai multe
alternative. Acum exista adaposturi care ofera camin temporar
victimelor pina i~i gasesc 0 locuinta mai stabilii pentru ele ~ipentru
copii. Mai multe sisteme politiene~ti au institliit 0 strategic "proarrest", prin care trateaza maltratareasotiei sau a sotului ca orice
alt fel de act de violenta.
'
S-au inmultit ~i cazurile de maltratare a copiilor. In fiecare an
sint maltratati cam doua milioane de copii. Ca ~iin cazul maltratarii
unuia dintre soti, smt responsabili mai ales barbatii. In multe Gazuri,
cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuind
un ciclu de violenta. Tribunalele recurg din ce in ce mai mult la
programe de tratament pentru a intrerupe acest ciclu.
256
Cine divorteazal:'
f.,
;",
257
258
259
VIITORUL FAMILIEI
Concubinajul
Concubinajul se refera la impaqirea unei gospodarii de catre
un cuplu necasatorit. Aceasta practica nu este noua, dar frecventa
ei a crescut repede, intrucit se bucura de acceptare sociala. Numarul
celor care traiesc in concubinaj a crescut de la aproximativ jumatate
de milion in 1970, la aproximativ douamilioane ~ijumatate in zilele
noastre, 0 cre~tere de cinci ori. Totn~i,cuplurile concubine reprezinta
injur de 5% din familiile americane.
Concubinajul este deosebit de frecvent printre tineri, indeosebi
printre stndentii de la colegii ~iin zonele metropolitane importante.
Este mai putin obi~nuit printre cei care dec1ara ca sint pro fund re1igio~i. Cele mai multe cupluri care traiesc in concubinaj nu au
copii. Unele se casatoresc in cele din urma, de~i nu necesarmente
cu prima persoana cu care coabiteaza. De~i initial concubinajul a
fost considerat 0 alternativa la casatorie, astazi el este, deseori,
considerat 0 etapa de curt are ce duce la casatorie.
260
Celibatul
De~i Statele Unite au rata cea mai ridicata a casatoriilor din lume,
un numar din ce in ce mai mare de oameni prcfera ceca ce Peter
Stein (1976) nume~te "celibat creator". Cam un sfert din toate
familiile consta din oameni care locuiesc singuri sau cu persoane
care nu Ie sint rude. Pentru multi, celibatul este 0 etapa temporara
pe drumul spre ciisatorie sau recasatoric. Totu~i, pentru unii acesta
este un stil de viata preferat.
alta categorie de celibatari este formata din vaduvi/vaduve
sau persoane divoqate care nu se mai casatoresc. Majoritatea acestora este formata din femei virstnice. De~i unii sint burlaci prin alegere, unii sint mra partener din cauza factorilor demografici: exista
;;;'
261
I
mai multe cupluri homosexuale ~ilesbiene experimenteazii bucuriile
~iobligatiile parinte~ti .
Controversa avortului
Putine probleme de familie au cauzat mai multa dezbinare in
Statele Unite dedt problema avortului. Avortul a fost ilegal in Statele
Unite pina in 1973, cu exceptia unor conditii foarte limitate. In
Roe Versus Wade, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca
femeile au un drept constitutional la avort. Acest drept nu este
absolut ~i, pe masura ce tatul se dezvolta, statului i se acorda un
rol din ce in ce mai mare in decizia de a avorta.
Decizia Cuqii Supreme nu a pus capat controversei de lunga
durata asupra avortului. Multe grupuri, care se declara "pro-life"1,
s-au organizat ca sa se opuna avortului. Sustinatorii dreptului la
avort de asemenea s-au organizat, alaturindu-li-se ~icei care, de~i
ar putea considera avortul gre~it din punct de vedere moral, cred
di decizia de a avorta ar trebui sa fie lasata femeii, care actioneaza
pe baza sfatului primit de la medicul sau.
Aceasta alianta s-a autodefinit mi~carea "pro-choice"2. Cele
doua grupuri tind sa atraga diverse feluri de activi~ti (Luker, 1985).
Cei implicati in mi~carea "pro-life" tind sa aiba educatie mai putina
~i venituri mai mici, iar probabilitatea de a se casatori sau de a
avea copii este mai mica, in timp ce aceea de a avea 0 conceptie
1Pentru viata (n. tr.).
2Pentru alegere (n. tr.).
262
COMENTARII FINALE
Familia nucleara traditionala, formam dintr-un sot care munce~te
in afara casei, 0 sotie care are grija de familie ~i copii dependenti,
nu mai este modelul. Mai mult, familia nu mai indepline~te multe
dintre functiile pe care Ie indeplinea dndva.
Asta inseamna ca familia este 0 institutie muribunda? Probabil,
nu. De~i familia viitorului s-ar putea sa nu mai semene cu familia
nucleu traditionala, ea va fi recognoscibila. Probabil, va fi mai
mica, rolurile in familie votJi mai flexibile, chiar inter~anjabile, ~i
vor fi mai multe familii cu'tp. si~r parinte. Dar ea inca va consta
dintr-unul sau mai multi adulti ~i diQ eel putin un copil ~i va continua sa fie raspunzatoare de socializaTea tinerilor ~ide satisfacerea
nevoii umane de intimitate ~i companie. In aceste privinte, familia
va continua sa fie baza societatii modeme.
in acest capitol a fost examinatii natura familiei. A fost
explorat conceptul de inrudire, in special diferitele tipuri de
familie:familiile nucleu de orientare ~iprocreare,familia extinsii $iformele de familie poligamii (poliandrii $i poliginii).
Au fost descrise endogamia ,Ji exogamia, ca reglementiiri
ce ghideazii alegerea partenerului pentru ciisiitoria aprobatii
de societate; de asemenea, aufost discutate diversele practici
folosite pentru dobindirea unui partener marital: ciisiitoria
prin rapt, ciisiitoria prin cumpiirare, ciisiitoria prin aranjament
# forma practicatii in Statele Unite, ciisiitoria prin cons ens
(prin curtea conjugatii).
263
EDUCATIA
A
In
EDUCATIA $1 SOCIETATEA
Educatia joaca un rol (eie iIsocietate. Func!ionali~tii 0 considera utila in repartizarea rolurilor ~ciaJe ~i in favorizarea schimbiirii. Teoreticienii conflictului, pe ae alta parte, 0 considera un
mijloc de perpetuare a sistemului stratifidirii nedrepte, existent.
Vom examina ambele teorii intrucitva detaliat.
Functiile educatiei:
teorie functionalista
Socializarea
In societatea modema, educatia formala completeazii rolul familiei in procesul de socializare a tinerilor. Complexitatea societatilor
264
265
Integrarea sociala
$colile servesc ca un creuzet pentm deosebirile individuale. Ele
joaca un rol important in asimilarea imigrantilor (vezi Cap. 11). In
~coli, imigrantii - in special, copiii lor - inva!ii limba, indeletnicirile
tehnice ~inormele_sociale necesaie pentru u~urarea intriirii in noua
societate.
266
Plasarea sociala
Inviitiimintul, impreuna cu familia, serve~te drept cale principala
de intra~e in structura societiitii. In contrast cu stipulatia initiala a
familiei de statut atribuit, multe statuturi dobindite (indeosebi ocupatia) depind, eel putin in parte, de pregatirea educationala a persoan~i..De fapt, ~~o~il~servesc; plas.<rreaindivizilor in statutele dispo{.,;;,t
mblle ale socletatll.
Functionali~tii considera educatia-4;'ept un riispuns la specializarea profesionalii crescinda care rezultii din industrializare. Sistemul
~colar este crucial in satisfacerea cererilor economiei cu muncitori
calificati. Sistemul ~colar asigurii indivizilor deprinderi tehnice ~i
sociale de care au nevoie ca sa-~i indeplineascii indatoririle profesionale in mod satis:Iaciitor, fie ca vor ajunge muncitori in fabrici,
vinzatori, avoca!i sau pilo!i ai liniilor aeriene.
De asemenea, educatia asigura mobilitate sociala (vez~Cap. 10).
Educatia poate ajuta 0 persoanii sa urce pe scara sociala. In aceastii
privintii, educatia a permis expansiunea c1asei mijlocii in ultimul
secol.
Inovatia
, culturala
In masura in care sistemul educational i~i face datoria, el spore~te
numarul indivizilor inteligenti ~ieducati din societate. Ace~ti indivizi
pot asigura inovatia necesara pentm ca progresul social sa aibii loco
267
Functii
, latente
Sistemul educational de asemenea indepline~te mai multe functii
latente (adica, neplanificate sau necunoscute), dar importante. Multe
dintre relatiile celor de aceea~i virsta, dezvoltate in ~coli, au devenit
baza unor prietenii durabile. Legaturile in domeniul carierelor ~ial
slujbelor deseori i~i au originea in re1atiilc din anumite ~coli sau cu
anumite ~coli. $i multe casatorii rezulta din rclatii incepute i!: ~coli.
$coala joaca un rol important ~i in ingrijirea copiilor. Inainte
de dezvoltarea programelor pre~colare, multe femei care doreau sa
munceasca nu puteau pina cind copiii lor incepeau sa frecventeze
~coala, deoarece nu ~tiau sau nu i~i puteau permite sa lase copiii cu
cincva. Din momentulin care copiii incepeau sa mearga la ~coala,
ele puteau sa i~i ia 0 slujba, sa urmeze cursuri sau sa-~i urmareasca
o varietate de interese sociale, intelectuale ~irecreative.
Intr-o alta privinta, adolescentii care merg la ~coala nu sint pe
piata locurilor de munca, reducind astfel competitia pentru slujbe.
o perspectiva
alternativa:
teoria conflictului
268
269
Controlul social
Dezvoltarea importanta a educatiei publice americane s-a produs
spre sfir~itul secolului al XIX-lea, 0 data cu dezvoltarea industriaHi
~i cu cre~terea considerabila a imigratiei. Bowles ~i Gintis (1976)
sustin ca ace~tifactori Silltcorelap-.Capitalismul american avea nevoie
de 0 forta de munca mare, supusa, moderata ~i,relativ, bine educaHi. Imigrantii constituiau tocmai rezerva de muncitori potentiali
necesari, iar legile care impuneau frecventa ~colara erau folosite
ca sa-i atraga in sistemul educational. Acest punct de vedere sustine
ca educatia nu a fost un mecanism util ~i salutar, destinat sa-i ajute
pe oameni sa urce pe scara sociala, ci sa satisfaca nevoile sistemului
economic capitalist (vezi Cap. 17).
Sistemul diplomelor
Teoreticienii conflictului au avut tendinta de a considera educatia, indeosebi educatia superioara, mai mult 0 necesitate socialii
dedt educationala. Ei folosesc termenul "scrisori de acreditare"
(sistemul diplomelor) pentru a arata ca, deseori, dovada unui anurnit
nivel de educatie este 0 conditie necesara pentro 0 slujba, indiferent
daca deprinderile dobindite prin acea educatie sint necesare sau nu
pentro a indeplini slujba bine. Collins (1979) se refera la Statele
Unite ca la 0 "societate bazata pe incredere"; cu alte cuvinte, diplomele sint necesare pentru a certifica nivelurile de abilitate.
Sistemul diplomelor (al scrisorilor de acreditare) ar putea fi un
factor de democratizare, minimalizind originea familiei in favoarea
rea1izarii personale. Totu~i, acest sistem a servit, pur ~i simplu, drept
indicator al originii farniliei. Diplomele reclama nu numai inteligentii
270
Controversa testar,ii
"'-
Testarea cuno~tintelor invtt!ate fa un anumit curs nu este controversata. Totu~i, ceea ce a generat 0 i~ijorare
considerabilii este
folosirea diverselor forme de teste de inteligenta ~iaptitudini fie ca
masuratori ale "abilitatii native", fie ca 0 modalitate de selectie
pentro co1egii ~iuniversitati.
Testele de inte1igenta au fost dezvoltate 1ainceputu1 seco1ului al
XX-lea ~i au fost folosite intens in domeniul educatiei. Initial, s-a
presupus ca testele de inteligenta trebuiau sa masoare capacitatile
intelectuale fundamentale ale oamenilor. Totu~i, a devenit cIar ca
ele se bizuie pe 0 cunoa~tere relativ detaliata a culturii dominante.
Multe dintre intrebari folosesc limba clasei mijlocii albe, de la ora~
~i se inspira din experientele acesteia. Recent, folosirea Testului
Scolastic de Aptitudini (TSA), ca 0 modalitate de selectie pentro
intrarea in ~coli de educatie superioara, a fost atacat pe motivul
bine precizat ca el nu masoara inteligenta fundamentala, ci favorizeaza, in dauna altora, tineretul din clasa de mijloc alba, de la ora~.
De asemenea, se sustine ca inteligenta este doar un element impor-
271
tant imp Iicat In educatie ~iIn viata sociaUl ~i di aceste teste ignora
sau minimalizeaza creativitatea, intuitia ~i abilitatea artistica sau
muzicala.
Educatia
de masa
272
Orientarea pragmatica
Societatea americana a considerat, totdeauna, educatia un instrument care serve~te atlt scopurile sociale, dt ~ipe cele personale.
Pentru fondatori a fost clar ca un stat liber ~i democratic, cum slnt
Statele Unite, are nevoie de cetateni bine educati. Astfel, chiar de
la Inceput, educatia a avut scopul practic important de a educa oamenii pentru democratie.
Mai Inainte, am mentionat ca ~co1ile Ii ajuHi pe imigranti sa se
asimileze In cultura americal}a. De asemenea, am notat utilitatea
educatiei In pregatirea irnigf(ptiloll<ia altora cu deprinderile necesare Intr-o societate industriaJa. Ace~tii <;1ccentuarepragmatica a
educatiei continua ~iasmzi. Scolile asigtrra programc pentru educatia conducatorilor auto, pentru viata de familie i sexualitatea umana, ~i pentru combaterea consumului de droguri. Multe state cer
elevilor sa frecventeze aceste cursuri, precum ~ialtele cu orientare
pragmatid1. Din nefericire, parerea generala ca ~colile sin~re pot
rezolva multe probleme sociale ale societatii este, probabil;"gre~im.
Multe dintre problemele atribuite ~colilor (e.g., abuzul de droguri
~i sexualitatea premaritala) l~i au originea In alte aspecte ale societatii ~inu se supun " Indreptarii rapide", cum se a~teapta unii de la
~coli.
273
274
-----------------------------------_._--~
invatamintul superior
275
All,!
PROBLEME CURENTE iN
iNVATAMiNTUL
AMERICAN
,
Disciplina i violenta
Numiirul de rapoarte despre elevii care folosesc violenta impotriva altor elevi ~i impotriva profesorilor cre~te. Elevii din zonele
interioare ale marilor ora~e uneori aduc pistoale, cutite ~ialte arme
276
Eficacitatea
Problema
Depllngerea ~idenuntarea orga~atiilor ~ia institutiilor constituie 0 distractie americana favorita. Totu~i, in ultima decadii examinarea serioasa a sistemului ~colar american a declan~at un numar
de alarme. Intr-o expresie memorabiUi, raportul din 1~83, natiune
la rise, al Comisiei Nationale pentru Perfectiune in Invatamint se
referea la 0 "cre~tere a mediocritatii" in ~co1ile americane. Intr-un
raport mai recent asupra~~colilor din marile ora~e, Fundatia Car~
wegie pentru Progresul Invatamintului (1988) a constatat ca sint
slabe din punct de vedere educational.
Una dintre bazele acestor aprecieri descurajatoare aJe inviitamintului american este sdiderea continua al randamentului la testele
standardizate de absolvirea ~icre~terea analfabetismului functional,
lipsa deprinderilor de a citi ~ia scrie necesare pentru a rezolva problemeIe fundamentale ale vietii de fiecare zi. Analfabetismului fimctional este, de asemenea, demonstrat de sumele mari pe care multe
intreprinderi ~iservicii militare Ie cheltuiesc, ca sa asigure recrutilor
277
Solutii propuse
Drept rezultat al unui studiu extins asupra ~colilor americane,
Coleman (Coleman ~i colab., 1966) concluzioneaza ca ~colile au
un efect redus asupra succesului elevilor. Mai importanta, sustine
Coleman, este originea sociaHi a copilului. Acest punct de vedere
este sustinut de Jencks (Jencks ~icolab., 1972) care afirma di inegalitatile intre originile socialc ale elevilor sint mai importante dedt
ceea ce se intimpla in ~coli. Totu~i, acest punct de vedere este atacat
de Rutter (Rutter ~i colab., 1979) care a studiat ~colile secundare
din Londra, ~i de Winn (1981), care a studiat ~colile americane.
Aceste doua puncte de vedere nu sint necesarmente in opozitie.
Luate impreuna, ele sustin di atit mediul social exterior ~colii, cit
~i ~coala insa~i influent~aza calitatea educatiei. In opera sa de mai
tirziu, Coleman (Coleman, Hoffer ~iKilgore, 1982) arata ca ~colile
pot avea importanta in realizarea academica.
Toate cercetarile arata ca climatu1 ~colar (disciplina ~i accentul
pe realizare), profesorii buni, rechizitele ~ifacilitatile adecvate, toate
sint importante pentru realizarea academidi. Obiectivele educationale clare sint esentiale, a~a cum sint ordinea ~idisciplina. 0 relatie
solida ~ibazata pe sprijin cu comunitatea eontribuie de asemenea
la succesul unei ~coli in educarea elevilor sai.
Gestiunea bazata pe /jcoala- in care cadrele didactice coopereaza cu administratia in luarea deciziilor referitoare la planul de invatiimint, la reguli, la rechizite ~ila alte1e - poate ajuta la imbunatatirea
calitatii ~colilor, dindu-le profesorilor mai multa responsabilitate
profesionala. Acest mod de a vedea lucrurile este sustinut de profesori ~ide sindicatullor, dar nu a d~tigat bunavointa administratorilor
sau a sindicatului lor. Dupa cite se pare, acest mod a fost incercat,
eu succes, in mai multe sisteme ~colare ~i,in prezent, este adoptat
de altele.
Sistemul cupoaneloreste 0 aWl solutie propusa. In acest sistem,
parintilor Ii se ofera cupoane pe care Ie pot folosi pentru costul
278
279
inteligentei. Daca acesta este adevarul, atunci diferentele educationale dintre albi ~i americanii africani pot sa nu aiba nici 0 legatura
cu calitatea invatamintului, ci mai degraba sa fie 0 functie a factorilor ereditari asociata cu rasa.
Cercetarile recente par sa dezminta aceste argumente. S-a demonstrat ca testele standardizate se bazeaza pe cultura clasei mijlocii
albe, de aici discriminarea impotriva celor care nu apartin acestui
grup. De altfel, grupurile minoritare cu rezultate scazute la aceste
teste la inceputul acestui secol (e.g., evreii), acum obtin un punctaj
la nivelurile nationale sau deasupra lor (Sowell, 1977). In mod
clar, mo~tenirea genetica a acestor grupuri nu s-a schimbat in aceasta scurta perioada de timp, dar s-a schimbat mediullor social ~i,
probabil, acesta este factorul determinant.
Statele Unite inca se contrunta cu problema rasiala ~i etnica in
domeniul educatiei. De~i Curtea Suprema a desegregat ~colile americane in 1954, mai ramin multe din ele segregate, din cauza modelelor rezidentiale -indeosebi in interiorul ora~elor mari, dupa exodul
spre suburbii a multor albi din clasa mijlocie. $colile din interiorul
ora~elor mari nu sint doar segregate, ci ~i subfinantate ~i, asemeni
comunitatilorin cartierele in care se afla, se contrunta cu problemele
crimei ~iale drogurilor. Segregatia bazata pe modelele rezidentiale
constituie 0 problema greu de rezolvat. Transportul cu autobuzul
opereaza in sensul realizarii unui echilibru rasial, dar interesul pentru
el ~i legalitatea lui sint limitate la zone in care copiii vor sa piarda
mult timp cu transportul.
Pe scurt, Statele Unite inca nu au rezolvat problema asigurarii
unei bune educatii tuturor copiilor, indiferent de rasa ~iclasa. De~i
s-a produs deja 0 considerabila desegregare in ~coli, mai sint inca
multe de mcut. Cercetarile arata ca performanta academic a a elevii or minoritari in ~colile segregate tinde sa se imbunatateasca
(Daniels, 1983). De aceea, sarcina este schimbarea acelor conditii
sociale care promoveaza segregatia atit in comunitati, dt ~iin ~colile
lor.
Funcfionalitii considera ca sistemul educalional completeaza roluljamiliei inprocesul de socializare al tinerilor. fjcolile
fi invala pe copii nu numai deprinderi necesare pentru afunc-
280
281
ii
15
RELIGIA
A
In
acest clteva
capitolforme
vom descrie,
maiei.intii,
este religia
~i vom
discuta
diferite ale
Dupace aceea
vom examina
perspectiva funcfionalista care susfine ca religia ofera sens in
viafa sociala. De asemenea, vom examina religia din perspectiva
teoriei conflictului, care 0 considera 0 for/a sociala distructiva.
Vafi, de asemenea, explorata relatia religiei cu schimbarea sociala
~i modul in care religia este organizata in societate. Vorfiprezentate scurte descrieri a cltorva dintre religiile importante ale lumii,
impreuna cu 0 analiza a r;oJuluireligiei in societatea americana
ii","",
contemporana.
RELIGIA: 0 DEFINITIE
,
Intrucit re1igia ia mu1te forme, este greu sa 0 define~ti intr-un
mod care respecta diferite1e tipuri. Durkheim (1954; original, 1912)
of era un exemp1u in discutia sa despre sacru ~iprofan. Sacru1 implica tot ceea ce este considerat supranatura1, dinco10 de obi~nuit.
Grice obiect sau eveniment poate fi investit cu aura sacru1ui, un
anumit animal, 0 anumita stinca, luna, 0 cruce. Pe de alta parte,
profanul este tot ceea ce este considerat comun ~i obi~nuit. Stinci1e
sint stinci, iar un animal nu este nimic special; in acest caz aceste
obiecte sint considerate 0 parte a profanu1ui mai degraba decit
1umea sacra. (Retine ca Durkheim nu folose~te termenu1profan in
sensu11ui obi~nuit deceva insultator ~ivulgar).
282
283
TIPURI DE RELIGIE
In masura in care se po ate stabili, 0 forma oarecare de religie a
existat In toate societatile cunoscute. Dar formele pe care le-a luat
au variat In mod considerabil. Diferiti oameni au adorat toate felurile
de obiecte ~i fiinte ~i s-au angajat Intr-o ordine de comportament
"religios".
TeismuJ
Teismul este credinta in existenta unor zei despre care se presupune ca sint putemici ~i interesati de activitatile fiinteior umane.
Ace~ti zei trebuie sa fie venerati ~i cinstiti Intr-un fei oarecare.
Exista doua forme majore de teism.
Politeismul
Cea mai obi~nuita forma de teism este politeismul, credinta in
existenta mai multor zei. Deseori, un zeu este considerat mai puternic decit ceilalti, un zeu al zeilor.
Monoteismul
Supranaturalismul
Supranaturalismul este 0 forma de religie care presupune existenta unor forte In afara lumii obi~nuite, In supranatural, care influenteaza evenimentele umane atit in bine cit ~iin rau. Nu este implicat
un anumit zeu sau spirit, doar forte supranaturale impersonale. De~i,
In general, un element al societatilor preindustriale, unele aspecte
ale supranaturalismului pot fi vazute In practica contemporana de
a purta laba unui iepure sau de a crede In noroc.
Animismul
De asemenea, re1igia poate lua forma animismului, 0 credinta
in activitatea "spiritelor" in lume. Aceste spirite pot exista in oameni
sau In orice fiinte din lumea naturalii, cum sint arborii ~ianimalele.
Aceste forte spirituale pot fi folositoare sau daunatoare fiintelor
284
4'
;>' ~~'
*"
A doua forma de teism este credi~ajntr-un zeu. De~i monoteismulnu este la fei de obi~nuit ca politei"smul, cele trei religii monoteiste - iudaismul, cre~tinismul ~i islamismul - au, laolalta, mai
multi membri decit orice alta forma de religie.
JdealismuJtranscendent
ldealismul transcendent nu implica venerarea nici unui zeu,
spirit sau forta supranaturala; el se bazeaza pe principii sacre de
idei ~i actiuni. Scopul sau este sa dea fiintelor umane posibilitatea
de a atinge cel mai Inalt potential. Forme de idealism transcendent
se gasesc Indeosebi In Asia; budismul este un exemplu.
285
RELIGIA: 0 PERSPECTIV A
FUNCTIONALISTA
,
In general, functionali~tii considera re1igia 0 foqa pozitiva in
societate. Ea indepline~te functii sociale importante ~i, ca atare;
exista intr-o oarecare forma in toate societatile.
Functiile religiei
Coeziunea sociala
Religia actioneaza ca 0 foqa unificatoare in societate, asigurind
un ansamblu imparta~it de idei, valori ~i norme in jurul caruia
oamenii pot forma 0 identitate comuna. Religia devine un unificator,
o modalitate de a stabili un limbaj comun; ea este liantul care leaga
un grup laolaltli, oferindu-i un ansamblu comun de valori. De pilda,
evreii, raspinditi pe glob in diferite culturi timp de secoIe, ~i-au
mentinut identitatea caracteristica in mare masura prin ideile ~i
practicile religioase comune.
S-a sustinut, totu~i, di aspecte1e unificatoare ale religiei sint mai
aparente in societatile care au doar 0 religie. Acesta a fost deseori
cazul in societatile preindustriale; la aceste socieUiti se referea
Durkheim dnd a scos in evidenta aspectul unificator al religiei.
Controlul social
Normele societatii sint, deseori, bazate pe un ansamblu de idei
religioase. Cele mai muIte dintrc cele mai importante legi din
286
Sprijinul psihologic
Religia ofera multor oameni sprijinul afectiv ~i psihologic de
care au nevoie ca sa supravietuiasca intr-o lume complexa ~inesigura. Ea este deosebit de utila in vremuri de criza, cum este moartea
cuiva apropiat. Ea sugereaza un oarecare scop in a muri ~i ofera
un ansamblu de practici rituale pentru doliu ("priveghiul" la cre~tini
sau ,,~iva" la evrei, de pilda) care u~ureaza suferinta supravietuitorilor.
287
II
RELIGIA: 0 PERSPECTIVA A
CONFLICTULUI
Teoretieienii eonflietului nu eonsidera religia institutia sociala
pozitiva deserisa de funetionali~ti. Ei prezinta cite va earaeteristici
negative ale societatii care i~i au originea direct in religie sau sint
aparate de ea.
Religia i inegalitatea
Stabilitatea ~i coeziunea pe care religia Ie asigura sint considerate, de teoreticienii conflictului, exemple ale naturii sale distructive.
Dedt sa se imp ace cu inegalitatile despre care teoreticienii conflictului cred ca exista in toate societatile moderne, oamenii eon~tienti
social, cu simtul istoriei, ar trebui sa lupte ea sa Ie elimine. Dar
religia deseori asigura legitimitatea morala pentru aceste inechi:tati,
descurajind schimbarea sociala. Regii domnese ~ii~i oprima poporul
in virtute a unui drept divil1 ~i, astfel, sint imuni fata de critica. Mai
general, eonditiile economiee existente, pe care Marx ~iteoreticienii
conflictului Ie considera f0rtele fundamentale in societate, influen288
teaza forma, directia ~irolul religiei in societate. Altfel spus, structufa economica ~i sociaUi da forma sistemelor de idei ~i valori,
inclusiv religiei.
'\Religia, din perspectiva conflictului, este 0 forta conservatoare
in lume. Ea deriva din statu-quo ~ipastreaza ordinea sociala existenta ~i descurajeaza schimbarea sociala. Sa ne amintim discutia
de mai inainte despre baza religioasa a sistemului castelor (vezi
Cap. 9). Un alt exemplu, cele mai multe religii sint orientate spre
barbati ~i dominate de barbati, adica, patriarhale in forma (vezi
Cap. 13). Chiar astazi, multe dintre religiile importante au rezistat,
in diferite grade, la puterea ~i autoritatea din ce in ce mai mari ale
femeilor in ierarhiile lor.
Calvinismul
Aceasta noua abordare, arata Weber, a fost oferita de primii
calvini.Jti, protestanti care i~i bazeaza credinta pe ideile lui John
Calvin. Calvini~tii cred inpredestinare, actul prin care Dumnezeu
predestineaza ca anumite suflete vor fi osindite, iar altele vor fi
mintuite, ~i ell nimic din ceea ce ele pot face in aceasta lume nu va
afecta decizia lui Dumnezeu. Sarcina paminteasca a calvini~tilor
este sa fie ascetici (sa se abtina de la placerile lume~ti) ~isa lucreze
pentru gloria lui Dmnnezeu. De~i decizia lui Dmnnezeu pentru des-
290
Alte religii
Alte religii nu au oferit aceea~i baza pentru dezvoltarea capitalismului. Catolicismul ~i-a incurajat adeptii sa-~i caute rasp lata in
viata viitoare mai degrabli dedt in aceasta. Religiile asiatice (e.g.,
hinduismu1) au descurajat activitatile care ar duce la progresul personal, au descurajat tipul de munca grea necesar pentru dezvoltarea
capitalismului (e.g., islamul) sau au pus accentul mai degrabli pe
viata de apoi dedt pe implicarea in aceasta lume (e.g., budismul ~i
taoismul).
. D~pendenJa. c~pitalis~l!llui modern de sistemul
pnmllor CalVInl~t1este mi,exerrrplu, credea Weber,
care ideile ~iparerile formeaza ~idillijeaza societatea.
nismul a produs capita1ismul, in m~d cert el a fost
esential.
de credint~ ~l
al modulm In
De~i nu calviun ingredient
Revolutia
is/amica: reafirmarea
traditiei
Ultimul deceniu, sau ultimele doua, a fost martorul unei dezvoltari considerabile a fundamentalismului, 0 aderare dirza la ideile
~ipracticile religioase traditionale, printre musulmani (cei ce cred
In Islam). Fundamentalismul Islamic a contribuit la asasinarea pre~edintelui Anwar Sadat al Egiptului ~ila distumarea ~ahului Iraoului,
care a incercat sa "occidentalizeze" tara.
In multe tari islamice din Orientui Mijlociu, fundamentalismul
pretinde ca femeile sa fie supuse. In Iran, femeilor Ii se cere sa-~i
29
acopere paml ~icea mai mare parte a fetei cu val. In Arabia Sauditii
femeile nu au voie sa conduca ma~ini neinsotite. Fundamentalismul
islamic este evident in Iran, unde este modul absolut de viata pentru
multi oameni. El constituie un ansamblu de idei raspindit peste tot,
care stabile~te comportamentul adecvat in, practic, toate zonele
vietii sociale ~ipersonale. A fost 0 presiune considerabila ca legea
islamica sa devina legea tarii, iar cleml sa fie autorizat sa interpreteze ~i sa imparta dreptatea in conformitate cu ea.
Fundamentalismul pare sa-~i faca aparitia in vremuri de schimbari sociale, dnd confuzia ~i evenimentele tulburatoare erodeaza
intoarcere la ideile fundamentale
normele ~i valorile obi~nuite.
ofera stabilitate ~iintimitate, 0 modalitate de a face fata dezordinii
~iefecte10r dezorganizatoare ale schimbarii. Ideile ~ipracticile traditionale sint inteligibile ~ilini~titoare. Prin reafirmarea trecutului ~i
reinstituirea traditiei, religia poate redirectiona schimbarea sociala
dinspre viitor spre trecut. De~i aceasta parte a expunerii s-a concentrat asupra fundamentalismului islamic, concluziile vor fi, deopotriva, aplicabile unei analize a fundamentalismului cre~tin.
Bisericile tind sa fie conservatoare. Deseori, ele accepta obiectivele majore ale societiitii ~ise opun schimbarii. Acest sept este evident, de pilda, in opozitia Vaticanului, sediul autoritatii Bisericii Catolice, fata de eliberarea teologiei, care i~i are originea in ideologia
ma'1xistii.Preotii 1atino-americani care subscriu 1aaceastii ideologie
se dedica promovarii salvarii spirituale, dar ~iameliorarii conditiilor materiale ale saracilor, prin schimbari economice ~i sociale.
Secta
In unele privinte, sectele se aseamana cu biserica. La fel ca biserica, sectele pretind singura legitimitate pentru adevarul religios,
dar ele nu se incadreaza la fel de confortabil in cultura majoritatii.
Ele tind sa fie mici ~iexclusiviste, deseori resping normele ~ivalorile
cuIturii dominante. Deseori, sectele se fonneaza dupa ce un mic
numar de indivizi se desprinde dintr-o biseridi mai mare ~i mai
bine constituita.
Sectele sint organizate mai putin formal decit biserica. Conducerea este, deseori, bazata pe charisma, calitati personale extraordinare care atrag ~itin adeptii. In timp ce biseri~a tinde sa se concentreze asupra ritualurilor ~lJlIale., sectele pun accentul pe experienta
personala. Practicile religioase in cadrul sectelor tind sa fie mai
emotionale decit cele din biserica. II1"fina1,secte1e deseori reprezintii
o forma de schisma impotriva vreunui aspect al culturii mai mari
sau impotriva bisericii mai traditionale. De pilda, anabapti~tii reformei (mi~carea din secolul al XVI-lea care a dus la instituirea protestantismului) aunegat validitatea botezului copiilor ~i au practicat
botezul adultilor.
,,/':-
ORGANIZAREA RELIGIEI
Pe linga ansamblul de credinte ~i ritualuri, religia, ca ~i aIte
institutii sociale, are 0 structura organizatorica ce ia diverse forme.
Ce1emai obi~nuite patru forme de organizare re1igioasa sint descrise
maijos.
Biserica
Confesiunea
Biserica este 0 organizatie religioasa stabila care este integrata
bine in societate ~icare pretinde ca este singura cale spre adevarul
religios. Deseori, ea are 0 ierarhie de functionari bine definita ~i0
oarecare forma de organizare birocratica. Ace~ti functionari se ocupa de ritualurile religioase relevante. Printre religiile lurnii, romanocatolicismul, de pilda, are una dintre ce1emai ierarhice ~ibirocratice
structuri.
292
;,iiil'lIlilllllllUlllllllIllllIIUlilllilllllllll
_lllllillll!IIUUlll~l!!Iii,
III
Cultul
II
II
"~I
1'1
i\11
II
II
!II.'
!II
REllGIiLE
Exista mii de diverse religii in lume. In aceasta parte a capitolului, yom descrie, pe scurt, caracteristicile esentiale a ~ase dintre
cele mai mari religii, aproximativ in ordinea marimii lor.
II""
bezvoltarea
Cre~tinismul s-a dezvoltat din iudaism. In secolul al XI-lea, 0
sciziune religioasa a dus la infiintarea a doua organizatii cre~tine
majore: Biserica Romano-Catolidi ~iBiserica Ortodoxa de la Constantinopol (astazi, Istanbul). In secolul al XVI-lea, Reforma a dus
Ia 0 ruptura de Roma; rezultatul a fost intemeierea protestantismului. Pluralismul religios al Reformei din Europa a avut drept rezultat
dezvoltarea a numeroase confesiuni in cadrul protestantismului,
dezvoltare care continua pina in zilele noastre.
Ideile cretine
Biblia este cea mai importanta sursa de idei pentru cre~tini. Ea
este considerata ca fiind de inspiratie divina, iar unii oameni cred
ca ea contine cuvintullui Dumnezeu. Cre~tinii lliauda pe Dumnezeu
prin ritual ~irugaciune, ii l}ducmultumiri pentru ceea ce le-a dat ~i
ii cer ajutor pentru satis~erea.nevoilor
importante. Rastignirea
lui Christos a tacut din cru~e prfucipalul simbol al cre~tinismului.
Pentru cre~tini, invierea lui Christos-'dinmoqi este 0 dovada a divinita!ii Sale.
Cei mai multi cre~tini traiesc in Europa ~iin America. Numeroasele populatii cre~tine din Asia ~iAfrica i~i au originea in colonizarea
acestor zone de catre europenii cre~tini. La fel ca in majoritatea
religiilor, ~iin ciuda venerarii Mariei, na~terea Iui Christos dintr-o
mama paminteana virgina, barbatii au rolul predominant in cre~tinism. Recent, unele confesiuni au permis femeilor un mai mare rol
in rituaiurile bisericii ~iin conduccre.
Cre!jtinismul
Cre~tinismul este cea mai larg practicatii religie din lume. Cam
un miliard de oameni, aproximativ 20% din populatia lumii, se
identifica drept cre~tini; mai mult de jumatate dintre ei sint catolici.
Ideea principala a cre~tinismului consta in divinitatea lui Iisus
Christos, care este considerat singurul copil al lui Dumnezeu,
![
1I1[!
.1
294
Islamul
Islamul, derivat in parte din vechiul iudaism, este a doua mare
religie din lume, cu aproximativ 500 de milioane de adepti. Islamul
este cea mai populara religie in nordul Africii, in Orientul Mijlociu
295
II
1lIIII1~""ifl'iill/lll".i
~iin unele paqi din Asia (e.g., Indonezia). Islamul a fost fondat de
profetul Mahomed in secolul al VII-lea. Spre deosebire de Iisus
Christos, el nu este considerat 0 divinitate, dar se crede ca este
mesagerullui Allah (lui Dumnezeu) in lume; el a transmis oamenilor
cuvintullui Allah.
Locurile sfinte
Centrol geografic al islamului este ora~ulMecca, in Arabia Saudita, locul de na~tere allui Mahomed. Doua dintre cele mai sfinte
loca~uri religioase ale islamului, numite moschei, se gasesc in ora~ele
Mecca ~i Medina din Arabia Saudita.
Ritualurile islamice
Echivalent al Bibliei cre~tine, Coranul contine scrierile sacre
ale lui Mahomed, care sint considerate drept cuvintullui Dumnezeu.
Coranul predica pacea interioara prin supunere la vointa lui Allah.
Ritualul musulman cere rogaciune de cinci ori pe zi ~iun pelerinaj
la Mecca cel putin 0 data in viata unei persoane. Ca in majoritatea
religiilor, femeile islamicc sint subordonate barbatilor.
Hinduismul
in lume sint earn tot atitia hindu~i cit musulmani. Hinduismul,
care a inceput in valea Indului, India, cu peste 4 000 de ani in
urma, s-a limitat in mare masura la subcontinentul indian. Spre
deosebire de cre~tinism ~iislam, intemeierea lui nu este legata de 0
anumita persoana, nici nu are 0 carte sfinta sanctionata oficial, ca
Biblia ~i Coranul.
Dharma ~i karma
De~i credintele ~ipracticile hinduse difera in mare masura, ele
au citeva elemente comune. Hindu~ii cred ca exista 0 forta moralii
in societate care pretinde acceptarea anumitor responsabilitati, numite dharma. De asemenea, ei cred in karma, progresul spiritual
296
,Reincarnarea
Hindu~ii cred in refncamare, rena~terea intr -un corp diferit dupa
moarte ~i in aceea~i stare spirituala pe care persoana a dobindit-o
in ultima viata. Prin perfectionarea sufletului in fiecare noua viata,
persoana ajunge in cele din urma, nirvana, 0 stare de perfectiune
spirituala total a care face ca reincamarea sa nu mai fie necesara.
Pe linga ritualurile personale, hinduismul intruchipeaza ritualuri
pub lice, ca Kumbh Meba, in care milioane de hindu~i fac un pelerinaj la fiecare doisprezece ani, ca sa se scalde in apele ritual purificatoare ale fluviului sfint Gange.
Hinduismul este un exemplu clar al naturii conservatoare a religiei. El sustine sistemul stratificarii existente in India, oferind legimitate moral a deosebirilor dintre caste (vezi Cap. 9).
Budismul
,-
It. :."
Budismul a fost fonda! in India de Siddhartha Gautama, un
reformator numit Buddha (care insdihma "eel de~teptat"), in secolul
al VI-lea i.Hr. Charisma sa personala a atras multi adepti care
~i-au dispindit ideile pina in Asia Centrala ~i de Sud-Est, in China,
Coreea ~i Japonia. Astazi, budismul are earn 250 de milioane de
adepti.
297
Budismul
~i hinduismul
Asemanarea budismului eu hinduismul este clara. Totu~i, budismul, spre deosebire de hinduism, nu sustine, in mod automat, sistemul castel or. Atit in budism, cit ~iin hinduism, actiunea de a face
lucruri bune ~i de a construi comunitati spirituale este deschisa
deopotriva barbatilor ~ifemeilor. De asemenea, budismul imparta~e~te cu hinduismullipsa unui Dumnezeu personificat ~i a unei
origini intr-un conduditor charismatic.
Confucianismul
Confucianismul a fost fondat in secolul al V-lea
1. Hr.
de ditre
Jen
Confucius a imparta~it preocuparea lui Buddha pentru suferinta
saracilor. El a predicat importanta dobindirii mintuirii personale
prin actiune corecta.Jen, sa fii milostiv, constituie conceptul central al confucianismului, potrivit diruia moralitatea ~i loialitatea
fata de altii ar trebui sa predomine interesul personal. In aceasta
conceptie exista putina preocupare pentru supranatural, sugerind
unora ca nu ar trebui confucianismul sa fie considerat religie. Dar,
intrucit el are un corp de credinte ~i practici, este tratat ca religie
de multi oameni.
mintui
Inccput acum cite va mii de ani ca rcligie animista, iudaisrnul a
dcvcnit
rcligie monoteista a lurnii. Dm1'.nezeul iudaismului,
lchova, a stabilit un legamfnt sau 0 relatic specialii cu poporul evreu
AVTmlrn,fondatorul religiei. Evreii Uffila sa devina "poporul
ales" care sa-I duca cuvintul popoarelor lurnii; in schirnb, El avea
sa aiba 0 grijil deosebita de ei.
Ritualuri
('lleva dintre ritualurile iudaismului includ rugaciune de doua
ori pc zi, sarbatorirea zilelor sfinte, care rnarcheaza evenimente
majoll' dill istoria evreilor, ~irespectarea unui ansamblu de practici
culin;III' 1I11111ile
ka$rut (a "tine cu~er"). Ca ~i in cre~tinism, ~i in
iudaisllI~; ;1I1111( ,tillS dezbinari din cauza deosebirilorin interpretarea
.religio;,~;;,
298
299
i
_ .....
_-~~-~--~
_._~.~
Religiozitatea
Motenirea iudeo-cretina
I'
Valorile culturale americane se incadreaza in mod elar in contextul iudaismului ~icre~tinismului. Primii coloni~tidin Europa au adus
cu ei ideile lor cre~tine, care i~i aveau originea in iudaism. Cele
Zece Porunci au influentat valorile americane ~i sistemullegal.
I,
r
il
!I
,II
~I
,!
:1
!
Afilierea religioasa
In Statele Unite nu exista 0 religie oficiala de stat. De fapt,
Primul amendament la Constitutie cere separarea Bisericii de stat.
Totu~i, in ciuda acestui fapt, mo~tenirea iudeo-cre~tina constituie
o influenta majora asupra culturii americane. Cam 90% dintre americani se identifica cu una sau cu alta dintre aceste re1igii; un numar
mai mic, earn 70%, apartine de fapt unei anumite organizatii religioase (Gallup, 1984; Biroul de Recensamint al U.S., 1985).
In Statele Unite, protestantii fomleaza majoritatea clara. Dintre
cei care indica 0 afiliere religioasa, 65% sint protestanti; cea mai
mare confesiune protestanta, bapti~tii, constituie aproximativ 0
treime din aceasta categorie ~i este de doua ori mai mare decit
oricare dintre celelalte confesiuni protestante. Catolicii constituie
cam 24% dintre americanii afiliati religios, iar ceva mai mult de
un procent sint evrei (Consiliul National pentru Cercetarea Opiniei,
1987).
Afilierea la 0 biseridi variaza dupa regiunile Statelor Unite.
Cei mai multi catolici sint concentrati in Noua Anglie, in sud-vest
~iin zonele urbane din vestul mij1ociu. Statele din sud sint, in principal, baptiste, iar in statele de cimpie din nord traiesc cei mai
multi luterani. Evreii sint concentrati, in principal, in centrele urbane de pe Coasta de Est ~i Coasta de Vest.
300
Clasa sociala
in Statele Unite, de~i membri ai tuturor religiilor pot fi gasiti in
fiecare clasa sociala, existii 0 relatie masurabila intre religie ~ic1asa
sociala. Evreii au cea mai inalta pozitie de clasa, urmati de protes-
301
Etnicitatea
!ji
ra.sa
Atitudinile politice
Membrii unor confesiuni protestante au 0 pozitie de c1asrl SlI-
vedere politic. Traditional, protestantii au sustinut Partidul Republican, iar catolicii, Partidul Democrat. De asemenea, printre protestanti exista 0 relatie pozitiva intre a fi conservator ~ireligiozitatea
rituaii,sta; adica, oamenii conservatori frecventeaza mai des biserica.
Traditiol1al, evreii au fost foarte liberali din punct de vedere politic.
Ei sint sustinatori fermi ai Partidului Democrat, indeosebi ai aripii
liberale.
In prezent, exista multi factori care determina atitudinile politice.
Religia influenteaza, dar nu determina atitudinile politice.
In anii din ~rma, religia ~i politica s-au impletit mai mult in
societatea americana. De~i monedele Statelor Unite au purtat mult
timp inscriptia "Noi avem incredere in Dumnezeu", doar relativ
recent Angajamentul de Loialitate a fost amendat sa includa expresia
"legat prin Dumnezeu". Grupurile religioase au fost foarte active
in mi~carea antirazboinica in anii '60 ~i '70. Astiizi, batalia politica
in privinta avortului (vezi Cap. 13) are nuante religioase. Biserica
catolica este, categoric, impotriva avortului ~iin favoarea rugaciunii
in ~coala, in timp ce celelalte doua religii majore sint dezbinate in
privinta orientarii conservatoare ~iliberale a aderentilor lor. Imbinarea religiei cu politica duce la ascutirea deosebirilor politice, deseori
radnd compromisul- substantapoliticii - virtual imposibil.
If
.~ 4;;'
.iJIf
Rena!jterea religioasa
Ultimele citeva decenii au fost martorele unui declin general al
afilierii religioase ~i, categoric, al diverselor forme de religiozitate.
Totu~i,exism 0 exceptie. Fundamentalismul protestant s-a dezvoltat,
devenind mai viguros ~idivers. Cre~te numarul sectelor fundamentaliste. Expresia "cre~tin nascut din nou" a intrat in vocabularul
american. In mare parte, aceasta cre~tere a fost determinata de
televiziune, indeosebi de televiziunea prin cablu, care este folosita
sa transmita mesaje religioase, deseori fundamentaliste, unei audiente numeroase. Rezultatul a fost dezvoltarea a ceea ce se nume~te
biserica electronidi (Hadden ~i Swain, 1981). Se estimeaza ca
aproximativ 60 milioane de americani urmaresc eel putin 0 data
pe luna programele religioase ~icirca 15 milioane Ie urmaresc zilnic
(Gallup, 1982). Ca 0 COllsecinta, Oral Roberts, Billy Graham, Pat
Robertson, Jimmy Swaggart ~i,pina recent, Jim ~iTammy Bakker
au ci~tigat un nivel de atentie nationala neobi~nuit printre derici.
303
302
305
16
POLITICA $ISTATUL
olitica
se ocupacude
putere,baze
careale
vaji
examinataVorfi
In acest
capitol, Impreuna
diverse
autorita{ii.
explorate
idei/e teoriei functionaliste !ji ale teoriei conflictului, precum !ji
diferite forme de guvernamfnt. Vorfi discutate unele aspecte ale
sistemului politic american !jivor fi analizate diverse teorii despre
putere In Statele Unite. Un studiu al exercitiului puterii polWce
prin razboi, terorism !ji revolu{ie va In,cheia acest capitol.
PUTEREA ~tAUTORITATEA
.
4" ..
'"
Po1itica se preocupa de put~re. Ea este institutia sociala raspunzatoare de modu1in care este dobindim, r~zam
~ifo1osita puterea.
Puterea
Toate discutii1e despre putere lncep cu definitia 1uiWeber (1978;
original, 1921). Puterea, a zis e1,este capacitatea de a atinge scopuri,
In ciuda opozitiei a1tora. Puterea poate proveni din mai multe surse.
Ea poate proveni din simp1a f0l1a fizica sau din fo1osirea resurse10r
economice. Asemenea ca1itati persona1e, care slnt utile ~ieficiente,
pot conferi putere. Unii socio1ogi fac deosebirea lntre puterea 1egitima ~i ne1egitima.
Puterea legitima
Fo1osirea puterii de catr~ cei socotiti ca aVlnd dreptu11a ea este
consideratiiputere legitima. Intr-o democratie, se considera di func-
306
307
Putere nelegitima
Puterea care se bazeaza pe constringere, care consta in folosirea
fortei sau amenintarea cu forta, pentru a obliga la consimtamint
este considerataputere nelegitima. Celor care exercita putcrea nclegitima nu Ii se acorda dreptul de a folosi forta de catre cei impotriva
carora ace~tia 0 folosesc. Exemple de putere nelegitima au loc cind,
de pilda, patronii foloscsc amenintarea cu concedierea pentru a
obtine favoruri sexuale ~i dnd hotii forteaza victimele sa renunte
la obiectelc lor de valoare.
Bazele autoritatii
Inca 0 data, Weber (1978; original, 1921) ofera analiza cheie a
bazelor puterii legitime sau a autoritatii. El considera di autoritatea
deriva din trei surse posibile.
Autoritatea traditionala
,
Probabil, cea mai veche baza a justificarii puterii este traditia.
Autoritatea traditionalii se bazcaza pe datina sau pc traditii culturaIe instituitc de mult timp. Monarhii domnesc, mo~tenind acest drept
prin familiile lor, pe baza unor practici stravechi ~irespectate. Chiar
daca un anumit rege este considerat crud ~i nepotrivit pentru a
dO~Illlli~i este fortat sa abdice, sistemul este, de obicei, mentinut
datorita traditiei.
308
i
I
A~toritatea rational-Iegala
---~------_.;
309
STATUL
Statul este principala autoritate politic a organizata in societate.
StatuI modem a aparut In Europa in timpul secolului al XVI-lea.
Functionali~tii ~iteoreticienii conflictului vad statuI cu totul diferit.
o perspectiva
functionalista
Aplicarea normelor
Normele constituie 0 parte importanta a liantului social care
tine societatea laolalta. In societatile traditionale mici, ele erau sus-
310
Rezolvarea conflictelor
Din cind in cind, apar conflicte cu privire la repartizarea resurselor societatii. StatuI are responsabilitatea de a rezolva orice conflicte de acest gen. El trebuie sa actioneze ca un mediator impartial
sau arbitru intre partile in conflict ~i sa stabileasca mecanismele
adecvate pentru rezolvarea acestor dispute. EI va avea succes in
masura in care este considerat corect ~i nepartinitor.
Planificarea ~i coordonarea
Societatile modeme sint complexe. Ele necesita 0 planificare ~i
coordonare sistematice ale repartizarii resurselor societatii. Traficul
aerian, protectia mediului iI,f6njurator ~iconstruirea ~oselelor sint
citeva dintre sarcinile care nu"pot fl'rezolvate eu u~urinta de autoritatile locale. Ele necesita un oarecare..gtad de planificare ~i coordonare la nivel national; adica, functia statului
Coordonarea relatiilor
cu alte societati,
,
Daca indivizii ~idiversele autoritati locale ar putea incheia conventii ~i stabili relatii aparente cu alte natiuni, s-ar ajunge la un
haos. Politica extema, economia intemationala ~i strategia apararii
ar fi complexe, confuze ~i,posibil, contradictorii. Aliantele ~ieonventiile intre natiuni sint posibile doar fiindca fiecare este reprezentata de 0 singura autoritate politica ce poate vorbi pentru ea.
o perspectiva
a conflictului
311
Coercitia
statului
312
Marxi$tii instrumentali
$; structurali
Forme de guvernamint
De~i fiecare societate are 0 structura politic a, unguvern, forma
sa variaza. 0 modalitate de a analiza diferitele tipuri de structuri
guvernamentale este aceea de a lua in considerare relatia intre conducatori ~icei pe care ace~tia Ii conduc ~imodulin care este dobindita conducerea.
Monarhia
Una dintre cele mai vechi forme de guvernamint este monarhia,
in care puterea de a conduce este trecuta de la 0 generatie la alta in
313
Autoritarismul
In autoritarism, poporul este exclus de la 0 participare serioasa
in viata politica, iar conducatorul (conducatorii) nu poate, in general, fi indepartat din functie prin mijloace legale. Dietatura, in
care puterea este obtinuta ~iexercitata de un singur individ, este un
tip de autoritarism. Papa Doc (~i mai tirziu fiul sau, Baby Doc)
Duvalier in Haiti, Juan Peron in Argentina ~iFerdinand Marcos in
Filipine au fost dictatori in sensul cIasic al termenului. (Saddam
Husein din Iraq este un exemplu contemporan). 0 junta este 0
dictatura militara care rezulta din rasturnarea unui regim cu ajutorul
fortelor militare care, dupa aceea, i~i pun propriullor conducator
la putere (e.g., pina recent, hunta militara condusa de generalul
Pinochet in Chile).
Totalitarismul
Un guvem autoritar care nu recunoa~te absolut nici 0 limita a
autoritatii sale ~icauta sa intervina ~i sa reglemeteze, practic, orice
aspect al vietii sociale este un exemplu de totalitarism. De~i autoritarismul exista de mult timp, totalitarismul pare sa fie 0 inventie a
secolului trecut. Doar recent au fost create mijloacele tehnologice
care permit unui guvem sa incerce sa reglementeze in mod rigid ~i
sistematic viata cetatenilor sai. Germania nazista ~iRusia stanilista
sint, deseori, prezentate ca regimuri totalitare. Aspectele ~ocante
ale totalitarismului nu sint nicaieri mai cIar descrise decit in romanul
1984 allui George Orwell.
314
Democratia
,
,
316
egal de reprezentanti din partea fiecarui stat, ~i 0 camera a reprezentantilor, in care numarul membrilor din fiecare stat se bazeaza
pe,populatia statului), Constitutia ~i corpul de legi. Aceasta parte
a dlpitolului prezinta 0 examinare detaliaUi a mai multor elemente
majore ale sistemului politic al Statelor Unite.
Partidele politice
Constitutia Statelor Unite nu face nici 0 referire lapartide politice (organizatii formate din oamcni care au 0 filozofic politica),
totu~i problema partidelor politice a fost dezbatuta cu inflacarare
de cei care au scris Constitutia. Unii au sustinut ca partidele politice
ar putea asigura ca puterea sa nu ajunga concentrata, in permanenta,
lntr-un grup, in timp ce altii s-au opus, sustinind ca partidcle vor
genera conflicte dezbinatoare care vor fi distructive pentru tara.
Dupa cite se pare, nici 0 parte nu a convins-o pe cealalta ~iintreaga
problema a fost omisa din Constitutie.
Functiile partidel~J.'politice
In Statele Unite, partidel~i1politite slnt considerate utile din mai
multe motive.
Pluralismul politic este favorizat de partidele politice. Diferitele
partide duc la diferite centre de putere, reducind probabilitatea ca
prea multa putere sa se concentreze in miinile partidului. In Rusia
stalinista, era recunoscut doar partidul comunist ~iel detinea toata
puterea politica. Schimbarea politica din Uniunea Sovietica ~irecenta prabu~ire a regimurilor est-europene au dus la infiintarea unor
noi partide politice (e.g., in Cehoslovacia ~i Polonia).
Implicarea politica crescuta a publicului rezuIta deseori din
activitatile partidelor politice, deoarece prezentarea pozitiilor lor
politice ii ajuta pe americani sa-~i clarifice interesele ~i modul in
care sa ~i Ie urmareasca. De asemenea, partidele politice ajuta la
implicarea directa a oamenilor in procesul politic prin organizarea
de activitati cum este propaganda de inregistrare a alegatorilor ~i
trimiterea punctelor de vedere ale cetatenilor direct la conducatorii
politici.
317
318
opuna pozitiilor democratilor in privinta problemelor sociale mentionate mai sus. E mai probabil ca ei sa provina din clasa de sus ~i din
.c1asamijlocie de sus.
Lobbismul
.,
319
Socia/izarea politica
Oamenii invata despre sistemul politic ~ii~i dezvolta atitudinile
politice in cursul socializarii. In ~coli se invata normele ~ivalorile
eulturii dominante, care deseori inc1ud natura ~iavantajele sistemului politic al societatii. Orele de istorie ~i de educatie cetateneasca
din ~coli ~ieursurile de ~tiinte politice ~iistorie din colegii ~iuniversitati deseori prezinta 0 introdueere in struetura fundamentala a
sistemului politic al Statelor Unite.
Totu~i, cind este yorba de atitudinile politice, familia are, tara
indoiala, influenta cea mai puternica. Copiii se identifica eu partidul
politic al parintilor inca din ~eoala elementara. Ei invatasa imparUi~easea atitudinile politiee ale parintilor, precum ~iafilierile aeestora.
Data fiind segregatia rezidentiala dupa c1asain societate americana,
este probabil ca grupele de virsta sa sustina ideile politice pe care
copiii Ie adopta de la parintii lor. lar efectele mijloacelor massmedia sint, in general, intelese ~iinterpretate prin prisma atitudinilor
politice deja existente. Analiza reactiei telespectatorilor la dezbaterea
televizata din 1960 dintre John F. Kennedy ~i Richard M. Nixon
(Lang ~i Lang, 1968) a aratat ca, in general, sustinatorii lui Nixon
320
arme $i armata, ~i a influentei acestuia in deciziile de politica nationala. Pe de alta parte, chiar Domhoff (1984), un sustinator fervent'aLacestui model, arata ca elita nu actioneaza totdeauna de
sine statatoare.
Modelul pluralist
Modelul elitei puterii este disputat de multi savanti in domeniul
social (e.g., Dahl, 1961). Ei sustin ca puterea politic a in Statele
Unite nu este concentraHi intr-o elita, ci este larg dispersata intre
grupuri mari de interese. Fiecare grup cauta mai degraba sa influenteze decit sa domine procesul politic. In plus, exista 0 considerabila
diversitate de interese chiar printre cei puternici. 0 actiune guvernamentala care ar putea fi rentabila pentru 0 corporatie importanta
poate fi daunatoare pentru alta: Astfel, marele numar de interese
concurente ~idiversitatea lor servesc la controlarea lor reciproca ~i
asigura protectia impotriva dominatiei unei elite a puterii.
cercetare empirica relevanta asigura oarecare sprijin pentru
acest punct de vedere (Dahl, 1961; 1981). De asemenea, legislatia
antitrust demonstreaza ca elita economica, dadi exista, nu controleaza procesele politice. Urmarirea judiciara a unor furnizori ai
Ministerului Apararii pentru frauda de asemenea sugereaza absenta
unei elite atotputernice.
In concluzie, ambele modele par oarecum simpliste, dar ofera 0
modalitate utila de a examina folosirea puterii in societati. In mod
clar, nu exista nici 0 mica elita dominanta care controleaza tara.
Totu~i, a crede ca toti indivizii ~iorganizatiile au influentii egala in
procesul politic ar fi 0 naivitate .
RAzSOIUL CA POLITICA
Razboiul
Purtarea unui razboi este expresia ultima a puterii politice a
statului. S-a afirmat ca generalul prusac Karl von Klausewitz ar fi
spus ca "razboiul este continuarea politicii prin alte mijloace". Raz322
Terorismul
Recent, lumea a fost martora unei intensificari a terorismului,
folosirea violentei sau amenintarea eu ea, pentru atingerea scopurilor
politice. De pilda, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, (OEP)
a incercat sa-~i promoveze scopul politic de a distruge statuI Israel
prin masacrarea atletilor israelieni la Olimpiada de la Munchen, in
1972. In mod aseminator, ~ata
Republicana Irlandeza (IRA) a
asasinat un membru ill Parlmri'entulti'i britanic, pentru a-~i promova
obiectivul sau politic de a-i convinge ~.britanici sa se retraga din
lrlanda de Nord.
Terorismul a fost inlesnit de dezvoltarea pe scara mare a tuturor
tipurilor de arme ~ide repartizarea lor pe scara relativ larga. Bombele de plastic au ajuns foarte obi~nuite, la fel ca pistoalele de
plastic care pot scapa detectarii dispozitivelor de securitate. Lan.satoarele de rachete portative ~i armele atomice mici ~i"murdare"
(cu efecte radioactive masive asupra populatiilor) au sporit ingrijorarea fata de terorism. Mass-media a ajutat, din neglijenta ~itara
sa vrea, terorismul, oferindu-Ie terori$tilor expunere publica de care
deseori au nevoie pentru a-~i realiza scopurile politice.
Terorismul de stat
Cind statele folosesc terorismul pentru a-~i controla cetiitenii
sau pentru a intimida alte state, ele practica terorismul de stat. Regimurile totalitare folosesc, in mod frecvent, teroarea pentru a-~i
323
Revolutia
Revolulia politidi consta in rasturnarea sistemului politic existent, in speranta instituirii unui sistem nou. Revolutia politica difera
de incercarile de reforma politica, actiune prin care se incearca
schimbarea sistemului din interior, ~i de lovitura de stat, care urmare~te sa inlocuiasca doar conduciitorul (conducatorii) unui sistem
politic. Au fost identificate dteva elemente comune la revolutii1e
politice.
Sperante de revolta
Istoricul Crane Brinton (1965) noteaza ca, contrar supozitiilor
obi~nuite, revolutiile nu se pro due in conditiijalnice. Dimpotriva,
e mai probabil ca ele sa se produca atunci dnd conditiile sociale se
imbunatatesc, dar nu suficient ca sa satisfaca cererea crescinda
pentru conditii ~i mai bune.
324
326
~.
...
327
1'7
ECONOMIA
$1 LUMEA MUNCII
A
]n economie.
capitolel~In anterioare
facut, Invafi
modexaminata
frecvent, In
referiri
la
acestcapitols-au
economia
detaliu.
Vafi explorata natura economiei In evolutia societatilor $i vor fi
comparate diverse sisteme economice. VOl'fi discutate detaliile
sistemului economic american, precum $i natura inuncii $i a profesiunilor In Statele Unite. Acestea VOl'forma fondul unei scurte
discujii despre economia mondiala.
Industriile manufacturiere
In etapele mai tirzii ale societatilor agrare, activitatea economica
a luat, in mare masura, forma industrii/or manufacturiere. Bunurile
erau produse in familie apoi vindute, in mod obi~nuit, in piete.
Productia in cadrul familiei implica nu numai membrii familiei, ci
~imuncitorii straini ~iucenicii (cei care invatau meseria) care locuiau in gospodarie. Industrializarea a schimbat to ate acestea.
Revolutia
industriala
ORDINEA ECONOMICA
Fiecare societate trebuie sa asigure existenta resurselor necesare
pentru supravietuirea umana. Pentru a rezolva aceasta problema,
fiecare societate are 0 economie, 0 structura sociala institutionalizam
pentru achizitionarea, producerea, distribuirea ~ivinzarea bunurilor
~iserviciilor necesare (vezi Cap. 4). Structura economica a societatii
s-a schimbat pe masura ce societatile au evoluat de la forma lor
preindustrial a pina in prezent.
Ordinea preindustriala
Inaintea revolutiei industriale, economiile depindeau fie de vinatoare ~i cules, fie de 0 oarecare forma de agricultura. Initial, productia era limitata la ceea ce oamenii aveau nevoie ca sa traiasea;
nu existau surplusuri care sa fie distribuite. Inventia plugului ~ifolo328
,~
329
Societatea postindustriala
Dezvoltarea rapida a societatii a avut loc in secolul al XIX -lea
~i, indeosebi, in al XX-lea. Tehnologia s-a dezvoltat intr-un ritm
din ce in cemaiintens.asigurind surse de energie ~imai mari pentru
productie ~i repartitie. In aceasta situatie, aparitia societatii postindustriale, in care activitatea economica principala este productia
de informatii ~iservicii mai degraba decit de bunuri materiale (vezi
Cap. 4), a transformat economia din nOli.
Cind fabricile au inceput sa decada, a inceput sa scada ~iimportanta marilor ora~e in care erau situate. Industria informatiilor ~i
cea a serviciilor au fost mai flexibile in privinta locurilor unde puteau fi plasate. Indeosebi in Statele Unite, multe dintre aceste industrii s-au mutat in zone suburbane ~i s-au deplasat din nord-estul
urban in zona soarelui din sud ~i sud-vest.
care transforma lemnulin mobila, cele care construiesc automobile ~i cele care, prin rafinare, transforma titeiulin petrol pentm
iQcalzire fac parte din acest sector. Economii1e societatilor industrial~>sint dominate de acest sector, care include cam 0 treime din
foqa de munca americana.
Sectorul tertiar
,
Sectoml teqiar este parte a economiei care asigura servicii mai
degraba decit bunuri. Medicina ~i invatiimintul sint exemple ale
acestor activitati. Sectoml teqiar se dezvolta peste tot in procesul
industrializarii ~idevine sectoml economic dominant in societatea
postindustriala. In Statele Unite, aproximativ 60% din foqa de
mundi este cuprinsa in acest sector.
Economia dubla
Sectoarele economiei moderne
Economiile modeme sint institutii complexe. In general, ele
implica trei sectoare diferite, fiecare fiind definit prin activitatea sa
principala. Nici un sector nu este, in mod inerent, mai important
decit celalalt. Fiecare este necesar pentm economie, de~i fiecare
este mai important in diferite etape ale dezvoltarii societatii.
Sectorul primar
1,111
I
I!
Sectorulsecundar
Sectorul secundar este partea economiei implicata in producerea
bunurilor din materiile prime generate de sectoml primar. Fabricile
330
,~
Sectorul central
Sectorul central cuprinde organizatiile economice foarte mari;
ele au multi salariati, muite bunuri, ramuri care sint dispersate pe
scara larga ~iprofituri foarte mati. Ele folosesc tehnologie avansata
~idomina pietele. MariIe companii de automobile, IBM ~iKellogg
sint exemple de firme din sectoml central. Sindicalismul este, uneori,
bine dezvoltat, salariile sint mari, iar concurenta este oarecum limitata. Muncitorii din acest sector sint, deseori, numiti piata forfei
de mund] primare.
Sectorul periferic
Sectoml periferic include firme relativ mici, de obicei plasate
intr-o regiune geografica. Acestea au capital mai mic, sint expuse
unei concurente substantiale ~i sint, in general, mai putin productive decit firmele din sectoml primar. In acest sector se gasesc fir-
.. 331
Sectorul de stat
Sectorul de stat se refera la producatorii de bunuri ~i servicii,
cum slnt agenJiile guvemamentale ~i companiile care au contract
cu guvemul. In acest sector productivitatea este, in general, mai
mica dedt in celelalte doua. Sindicatele nu slnt, In general, putemice
in acest sector, iar salariile moderate sint acceptate pe seama unei
sigurante mai indelungate ~ia unor planuri de pensionare adecvate.
Incetinirile recente din economie au dus la 0 reducere a fortei de
munca in acest sector.
o economie
de piata: capitalismul
Maximizarea profitului
Urmarirea profitului maxim este putemic incurajata intr-o societate capitalista.
asemenea actiune este considerata profitabila atlt pentro indivizi, dt ~ipentro societate. Pent~ indivizi, cre~terea profitului permite acumularea de bogatie, ~e pOiiJ,te:fifolosita pentro placerile
individuale, pentru investitii, pentru ext41derea afacerilor sau pentru
oricare combinatie a acestora. Pentro sod~'tate, acumularea de capital aduce beneficii pentro intreaga comunitate, prin asigurarea resurselor necesare pentro extinderea ~i 1mbunaHitirea afacerilor.
incurajarea concurentei
In capitalism, concurenta nelimitata intre intreprinderile economice trebuie sa.duca la eficienta in economie, prin autoreglare de
catre f0rtele pietei. Guvemul poate doar sa tulbure aceste forte "naturale" daca intervine.
Consumatorii slnt lntr -0 pozitie mai buna dedt statuI in a decide
ce ar trebui sa produca ~i la ce pret. Daca un produs este inferior
sau pretul acestuia este prea mare, consumatorii 11vor evita cit
timp exista 0 alternativa concurentiaIa. In aceasta situatie, primul
producator fie va ie~i din afaceri, fie va face modifidirile necesare
ale produsului sau ale pretului, ca sa atraga cumparatori de la con-
333
Economiile centralizate:
socialismul $i comunismul
In economiile centralizate statuI joaca un rol major in luarea
deciziilor economice. Exista doua forme majore de astfel de economii: socialismul ~icomunismul.
Socialismul
In socialism, resursele naturale, mijloacele de productie ~imijloacele de repartitie sint dctinute colectiv, iar economia este reglementata central de catre stat. Accentul este pus mai degrabii pc
urmiirirea seopurilor colective decit pc a celor individuale. 0 data
cu instaurarea proprietatii colective, motivul profitului este absent.
Astfel, trasaturile definitorii ale acestei forme economice sintreversuI celor ale capitalismului. Socialismul neaga valabilitatea afirmatiei lui Adam Smith ca atunci dnd oamenii i~i urmaresc propriile
lor interese, inguste ~iindividualiste, in mod automat acestea aduc
beneficii intregii societati. Socialismul insisHi ca trebuie sa fie 0
mina caliiuzitoare pentru economic, una care sa vegheze la binele
colectiv. Din acest punet de vedere, consumatorilor deseori Ie lipsesc
informatiile necesare pentru a lua decizii economice care sa asigure
eficienta economica. Capitali~tii manipuleaza cererea prin rec1ama
falsa; ei cautii sa mareasca profitul, nu sa satisfaca nevoile sociale.
De~i deseori (pina recent) considerate state comuniste (vezi mai
jos), Uniunea Sovietica ~ifostele tari satelite din Europa rasariteana,
impreuna cu China, au fost principalele exemple ale societatii socialiste. Dar exista citeva societati in lume - in Asia, Africa, Europa
~i America Latina - care sint socialiste in forma.
Comunismul
Socialismul nu era ultimul stadiu pe care Marx 11preconiza in
evall;!lia socieHitii. EI a numit ultimul stadiu comunism, evolutia
socialismului - cu orientarea ~i structura sa colectivista - intr-o
societate a egalitatii sociale, politice ~ieconomice. Marx a considerat
socialismul doar 0 forma tranzitorie. In socialism, proprietatea privata va fi abolita, iar inegalitatile bazate pe ea vor disparea. Astfel,
statuI nu va mai fi necesar. Societatea va evolua, intr-un mod paradoxal, intr-un cerc complet de la inceputurile sale, la "comunismul
primitiv" (vezi Cap. 16), de~i la un nivel superior de progres social
~itehnologic.
Nici 0 societate nu a atins inca nivelul comunismului prevazut
de Marx. De fapt, chiar Marx a fost neclar in privinta modului in
care va functiona comunismul. Descrierea comunismului mcuta
de el a servit ca un tip ideal, definind un obiectiv spre care oamenii
ar trebui sa se straduiasca ~i pe care l-ar putea atinge.
Economiile hibf;,ide:
socialismul deitJoclatic
"',."
Economiile hibride sint acelea care combina trasaturile controlului pietei cu reglementarea centralii a guvemului.
Socialismul
democratic
334
~~:.:",_..."_,_,.,:.~:.:
..,:~:
..-"_..:c'='::,,,::.", ..L."
.. "';"""""'iw"'
335
r""
~~~=~_~"_'
--------------------------------~--
Suedia este un exemplu excelent de societate socialista democratica ~i, intr-un grad mai mic, la fel sint Italia ~i Franta. Margaret Thatcher, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a fost hotarita
sa trans forme tara din forma sa anterioara socialist democratica,
sub guvernele laburiste; ea a vindut un numar de intreprinderi guvernamentale (e.g., compania aeriana) sectorului privat. In ciuda intenselor sale eforturi, Marea Britanie inca are 0 economie hibrida,
indeosebi asistenta sociala.
Productivitatea
Capitalismul pretinde ca este un sistem economic mai eficient
~imai productiv dedt socialismul. Aceasta superioritate este garantata prin faptul ca i se permite pietei sa reglementeze activitatile
economice. Intre societatea capitalista ~icea socialista exista 0 variabilitate considerabila in privinta productivitatii. De pilda, printre
societatile predominant capitaliste, Statele Unite au eel mai mare
Produs National Brut (PNB) per capita- un grad de productivitate
acceptat. PNB pe locuitor este valoarea totala a tuturor bunurilor
produse ~i a serviciilor asigurate in societate, impartite la numiirul
de oameni din societate (Administratia pentru Controlul Armarnentului ~i Dezarmare a Statelor Unite, 1986). Totu~i, Grecia, 0 alta
tara predominant capitalista, are doar aproximativ 23% PNB pe
locuitor din cel al Statelor Unite. In mod similar, fosta Germanie
de Est avea cel mai mare PNB pe locuitor dintre tarile predominant socialiste, iar Jugoslavia avea aproximativ 21% din acest nivel.
Egalitatea veniturilor
Unul dintre obiectivele socialismului este acela de a reduce inegalitatea economica. In societatile capitaliste, pe de aha parte,
piata determina venitul. Orice inegalitate este perceputa ca 0 consecinta inevitabila a talentului ~ia priceperii individuale, ~i se considera ca statuI nu ar trebui sa joace nici un rol in reglementarea
acestui efect.
o modalitate de a explora aceasta problema este luarea in considerare a diferentei intre veniturile medii ale oamenilor de la virful
~i baza repartitiei veniturilor. Cu dt diferenta este mai mare, cu
atlt mai mare este inegalitatea veniturilor. 0 examinare a unor dovezi
accesibile
ca inejalitatea veniturilor
carn
de doua,
trei
ori maidemonstreaza
mare in societatire:'capi~liste
decit ineste
cele
socialiste,
inc1usiv tarile socialiste democratice cum jtste Suedia (Wiles, 1977).
De~i cea mai productiva societate capitalistii, Statele Unite prezintii
cel mai mare grad de inegalitate a veniturilor.
Pe scurt, este c1ar ca societatile capitaliste sint mai productive
economic dedt societatile socialiste. Totu~i, unul dintre obiectivele
cheie ale socialismului este acela de a reduce inegalitatea veniturilor
existenta in societatile capitaliste. Acestea demonstreaza un grad
considerabil de succes in atingerea acestui obiectiv.
337
336
=~--~~~--,--------------~------------~-
"::::r'~=======-=----"""""""""""""""""""""'~~"'=-
inegalitate a veniturilor. Ne intoarcem acum la dteva dintre trasaturile definitorii importante ale sistemului economic american.
Capitalismul corporatist
Capitalismul individual din societatea americana este umbrit
de capitalismul corporatist, in care mai multe zeci de foarte mari
corporatii domina economia. Corporatiile sint organizatii formale
(vezi Cap. 5) care au 0 existenta legala, putere ~iindatoriri separate
de proprietarii sau managerii lor; ele dispun de 0 putere considerabila in societate. Companiile petroliere majore, cum este Mobil, ~i
fabricantii de automobile, cum este Ford, sint exemple de corporatii
uria~e care domina eonomia americana.
Conglomeratele, corporatii mamut formate dintr-un numar de
corporatii de dimensiuni medii ~i mari, constituie 0 alta influenta
majora asupra economiei americane. RJR Nabisco, ale carui pachet
de actiuni inc1udeau, la un moment dat, Delmonte Foods, Doctor
Pepper, Kentucky Fried Chicken ~i Bear Creek Mail Order Company, este un astfel de conglomerat. Marimea i organizarea conglomeratelor Ie confera 0 mare influentii asupra economiei americane.
Controlul corporatist
Corporatiile au ajuns predominante spre sfir~itul secolului al
XIX-lea. A fost nevoie de un anumit mecanism care sa asigure sumele uria~e de bani necesare pentru a construi tara la vremea aceea,
iar corporatia a satisrncut aceasta nevoie. Corporatia permite oamenilor sa i~i investeasca banii ~i sa obtina actiuni intr-o companie.
Teoretic, aceasta ofera investitorilorun rol in determinarea politicii
companiei, prin dreptullor de a alege un consiliu de directori sau
de a vota direct ill anumite probleme de orientare. Totu~i,in practica,
actionarii individuali au, in general, control redus asupra unei corporatii, de~i actionarii institutionali (e.g., fondurile pentru pensii ale
sindicatelor) deseori 11au.
Controlul corporatiei este impartit intre actionari, consiliul directorilor ~imanageri, persoane angajate pentru a lua deciziile zilnice
338
necesare sa tina compania in functiune. Pentru majoritatea actionarilor, responsabilitatea majora a administratiei, daca nu singura,
este marimea profiturilor ~i,in consecintii, asigurarea unor dividende
bUI'1:~::l\au
darea de seama asupra investitiilor.
. Preluarile corporatiilor
In anii recenti, a existat o'!}ctivitate economica intensa, dar nu
pentru producerea bunurilor '"pentr:w servicii, ci pentru marirea profiturilor pe alte ciii. Gestiunea creato~edy a profita de legile care
schimbii impozitele ~i,uneori, de a influenta legile impozitelor prin
puterea economica este in cre~tere. La fel este ~ipreluarea controlului asupra altor corporatii, pentru a pune mina pe bunurile acestora
~iapoi a Ie vinde altora cu profit sau a Ie dezmembra dupa ce retin
partile productive.
Exista multe practici asociate cu preluarile. Una este numita
greenmail (po~ta verde), dnd un investitor ostil (individ sau corporatie) dobinde~te 0 mare parte din actiunile corporatiei ~iamenintii
sa preia controlul da~a actiunile nu sint rascumparate la un pret
alta practica este
mai ridicat dedt pretul de cumparare initial.
poison pill (pilula cu otrava), care este 0 situatie defensiva (dnd
exista datorii mari), ce face dintr-o corporatie 0 tintii neatdigatoare
pentru 0 preluare. Alta este golden parachute (para~uta de aur), un
acord pentru a plati functionarilor superiori un salariu substantial in
eventualitatea unei preluari.
339
Toate aceste practici au servit la indepartarea resurselor economice de eficienpl :;;icapacitate productiva. Aceste practici se concentreaza asupra unor obiective pe termen scurt, pe seama investitiilor
:;;ia planifidirii pe termen lung. S-a considerat ca aceasta strategie
a contribuit la reducerea dominatiei economice a Statelor Unite in
lume, indeosebi in comparatie cu Japonia.
Corporatiile multinationale
Unul dintre efectele majore ale progreselor tehnologice in transporturi:;;i comunicatii in secolul XX a fost dezvoltareacorporatiei
multinationale, care i:;;iare sediul intr-o tara, dar opereaza in alte
tari prin firme pe care Ie detine direct sau Ie controleaza. Companiile
petroliere importante (e.g., Mobil), producatorii de automobile (e.g.,
Ford) :;;icompaniile de telecomunicatii (e.g., IBM) sint exemple de
corporatii multinationale cu baza in America.
Corporatiile multinationale exercita influenta economiea :;;ipolitica enorma. General Motors, de pi Ida, este activ in aproape patruzeci de tari :;;ivinde produse in valoare de peste 80 de miliarde de
dolari in fiecare an. In mod clar, aceasta suma face din General
Motors 0 parte importanta a economiei in multe dintre aceste tari.
Multe dintre cele mai mari corporatii multinationale i:;;iau sediile
in Statele Unite. Importanta economica a Statelor Unite :;;isimpla
marime a resurselor economiee proprii dau companiilor multinationale cu sediul aici 0 enorma influenta in afacerilc economice mondiale. Puterea economiea a corporatiilor multinationale poate sa
nu lucreze totdeauna in avantajul tarilor gazda. Multe dintre aceste
corporatii au fost aeuzate ca incearca sa submineze guveme (e.g.,
in Iran in 1953) :;;isa mituiasca functionari publici (e.g., in Japonia
in anii optzeci). Pe de alta parte, ele deseori asigura resurse utile :;;i
tehnologie pentru dezvoltarea tarilor care, altfel, nu ar fi accesibile.
Firmele mici
In Statele Unite nu se gasesc doar conglomerate :;;icorporatii
ml}ltjnationale. De fapt, aproape jumatate din foqa de munca este
folosita in firme mici de 100 de angajati sau mai putini. Aici intra
340
Guvernul
$; afacerile
MUNCA ~I PROFESIUNllE
iN STATELE UNITE
Semnificatia muncii
Munca este activitatea centrala a multor indivizi. Ea nu Ie asigura
doar venitul necesar, ci, de asemenea, este importantii pentru conceptullor despre sine. De~i acest lucru a fost, traditional, adevarat
pentru barbati, cre~terea substantiala a numarului femeilor in cadrul
fortei de munca (vezi Cap. 12 ~i mai jos) a eliminat, in general,
orice deosebire de gen, in aceasta privinta.
Ocupatiile pe care oamenii Ie au sint indicatori importanti ai
c1asei lor sociale: astfel, ocupatiilc Ie influenteaza ~ansele vietii ~i
experientele de viata (vezi Cap. 9). De asemenea, ocupatiile lor
joaca un rol in modul in care altii ii definesc $i interactioneaza cu
ei. Oamenii au conceptii diferite despre fermieri ~i fizicieni ~i
interactioneaza diferit cu ei.
Ocupatiile of era celor mai multi oameni satisfactii importante.
Gradul de satisfactie este, deseori, asociat cu caracteristicile ocupatiei. Ocupatiile care rec1ama 0 mai mare indeminare ~i cele care
permit 0 mai mare autonomie sint, deseori, considerate mai satisrn-,
catoare. Oamenii care lucreaza in meserii obi~nuite, sub supraveghere severa, au mai putine satisfactii, profesionale, de~i relatiile
interpersonale cu colegii de munca Ie ofera 0 calc alternativa pentm
satisfactii profesionale. Marxi~tii sustin ca munca trebuie sa aiba
sens ~i semnificatie, sa fie 0 activitate creatoare ~i nu de rutina.
Totu~i, in sondajul Gallup din 1985, 70% dintre subiectii anchetati
au dec1arat ca sint multumiti de ocupatiile lor ~i cam tot atitia au
aratat ca ar continua sa lucreze chiar daca ar ci$tiga bani suficienti
ca sa-~i asigure, financiar, viata. Astfel, munca este importanta
pentm cei mai multi americani.
Profesiunile
Unele ocupatii sint mai importante decit altele (vezi Cap. 9).
Un exemplu este profesiunea, 0 ocupatie cu prestigiu social mare
343
342
I
ll,............,
care necesita 0 educatie formala ~i cuno~tinte vaste. Doctorii, avocatii ~ipsihologii sint exemple de ocupatii profesionale. In general,
o~enii cu profesiuni i~i controleaza situatia propriei munci; ei
sint;:{f1r,supravegheati de aproape. Ei trebuie sa fie mai interesati
in a asigura serviciul necesar decit in profitul personal sau interesul
personal ingust.
Intrucit 0 profesiune are 0 pozitie sociala superioara, ocupatiile
deseori incerdi sa se trans forme in profesiuni. Ele i~i redefinesc
titlurile (e.g., din instalator in inginer sanitar), formeaza asociatii
profesionale care certifica un anumit nivel de indeminare (e.g., comitetele medicale), adopta un cod de etica pentru definirea comportamentului profesional adecvat ~icauta sa limiteze, prin regulamente
legale, practicarea profesiunii la membrii asociatiei profesionale.
-.
Piata
fortei de munca
Distinctia gulere albe/ gulere albastre poate fi privim intr-un alt
feI. Pietele bratelor de mundi pot fi definite dupa tipul ~ibeneficiile
asigurate muncitorilor mai degraba decit dupa tipul de ocupatie
implicat.
Pietele
, secundare ale fortei
, de munca
Piala secundara afortei de munca se refera la ocupatiile care
asigura beneficii minimale salariatilor. Venitullor ~isiguranta ocupatiei sint scazute. Acestea of era posibilitati mici pentro avansare
~ieste improbabil sa fie organizate in sindicate. Acest nivel include
gulerele albastre eel mai putin calificate ~ipozitiile functionare~ti
de mvel inferior. In general, existii probabilitatea ca piata secundara
a bratelor de munca sa fie populaHi de femei ~imembri ai grupurilor
minoritare.
Profesiunile libere
Statele Unite au fost, esentialmente, 0 tara a profesiunilor libere,
inainte ca urbanizarea ~i industrializarea sa transforme peisajul
profesionaI. Astiizi, doar 7% dintre americani sint liber-profesioni~ti
- ~i cei mai multi dintre ace~tia sint in agricultura (Biroul de Sta344
~omajul
Toate societatile sint confruntate cu un oarecare grad de ~omaj.
Totu~i, progrelese tehnologice in societatea modema tind sa mareasca rata ~omajului, pe masura ce muncitorii sint inlocuiti cu
ma~ini care pot indeplini, mai bine, mai complet ~imai ieftin, multe
operatiuni. In societatile socialiste, guvemul i~i asuma obligatia de
a crea locuri de munca, reducind substantial rata ~omajului. In
tarile capitaliste, ~omajul tinde sa se incadreze intre 5 ~i 10%. In
Statele Unite, 0 rata a ~omajului de 5% este considerata "folosire
deplina", 0 recunoa~tere ca 'lSista un numar ireductibil de oameni
care vor ramine ~omeri.
In Statele Unite, ~omajul a variat.1l(;.eamai ridicata rata a ~omajului, de la marea depresiune din anii treizeci, a avut loc in 1982,
cuprinzind aproape 10% din foqa de munca. In 1988, aproximativ
7 milioane de oameni (2% din foqa de munca) au fost ~omeri.
$omajul nu afecteaza populatia in mod egaI. EI tinde sa fie mai
ridicat pe piata secundara a foqei de munca unde exista 0 mare
concentrare de femei, adolescenti ~imembri ai grupurilor minoritare.
De fapt, rata recenm a !?omajului pentru americanii africani este de
peste doua ori mai mare decit cea pentm albi.
Rata oficiala tinde sa subestimeze !?omajuI. Rata aceasta se
bazeaza pe oarnenii care cauta de lucro in mod activ; multi oameni
se descurajeaza, inceteaza sa mai caute ~i nu mai sint inscri!?i in
evidente. De asemenea, multi ~omeri iau slujbe care cer mai putina
calificare ~i aduc mai putini bani decit ocupatiile lor anterioare.
Astfel, de~i tehnic angajati, ei au, de fapt, ocupatii paqiale sau
neconforme eu pregatirea lor.
<;
.l>'
345
Ordinea economidi a societatilor preindustriale afost schimbata dramatic prin inventia plugului, prin folosirea puterii
animale ~i, mdeosebi, prin progresele tehnologice in domeniul
energiei, asigurate de revolutiaindustriala.
Drept urmare,
accesul economiei s-a schimbat de la producerea materiilor
prime la prelucrarea lor in produse utilizabile ~i, mai tirziu,
in producerea informatiilor ~i asigurarea serviciilor.
Societatea moderna se compune dintr-un sector primar care
asigura resursele prime ~i dintr-un sector secundar care transforma aceste resurse in produse finite. Sectorul terfiar ofera
serviciile necesare economiei. Privite lucrurile intr-o alta perspectiva, in sfera privata exista 0 economie duala: un sector
central al marilor organizatii, cu profituri ridicate, care domina
piata, ~i un sector periferic alfirmelor mai mici, care sint mai
localizate ~i mai precare din punct de vedere economic. Pe
lfnga aceasta economie duala privata, exista un sector de stat
controlat de guvern; de obicei, el este mai pulin productiv decit
sectoml privat.
Au fost analizate, in termeni ideali, doua tipuri majore de
sisteme economice. Capitalismul este oeconomie de piata, cu
o interventie redusa din partea statului. El pune accentul pe
346
347
18
MEDICINA
A
/ntr-un
scurt,fjidomeniul
medicinii
ajunsexplora
0 institutie
sociala timp
complexa
vitala. in acest
capitola vom
in;titutia medicala, indeosebi modelele de sanatate fji boala, deosebirile in reactia la boala fji medicina ca profesiune. Sanatatea .;'Ii
medicina vor fi examinate din perspectivafunctionalista,
din cea
a teoriei conflictului fji din perspectiva interactionista.
discutie
despre legatura intre sanatate, mediul ambiant $i stilul de viata
va completa capitolul.
.~
$1 BOAL,p..
..
Sanatatea $i conceptele sale inrudite
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) define~te sanatatea
ca ,,0 situatie de bunastare fizica, mentala ~i sociala, nu, pur ~i
simplu, absenta bolii sau a infirmitatii". Indispozitia este 0 parere
personala, un sentiment ca nu te simti bine. Boala indica 0 stare
patologica diagnosticata medical ce poate fi cauza indispozitiei.
Termenul repulsie se refera la un statut social care afecteaza modul
in care oamenii sint tratati fiindca sint considerati ca au 0 boala,
348
___________________________________
""JiL,lmIfIl1miJIHiWii
Modele diferentiale
de sanatate in
Statele Unite
Epidemio/ogia
Sociologii sint interesati de modelele de sanatate ale populatiilor
~i de structurile sociale imaginate pentru mentinerea sanatatii.
Epidemiologia studiaza originea, repartitia ~itransmiterea bolilor
in cadrul unei populatii. La inceput, epidemiologia s-a concentrat in
principal asupra originii ~i repartitiei bolilor. Astazi, ea are 0 preocuparemailarga.maisociala;
ea urmare~te legatura intre modelele
de sanatate, pe de 0 parte, ~imediul social ~ifizic, pe de alta parte.
351
350
lUl
mWI';;li
MEDICINA CA PROFESIE
Deosebirile culturale in explicarea
star;; de boala
Oamenii reactioneaza diferit la boli. Unele dintre aceste diferente
se datoreaza fondului cultural ~i subcultural. Durerea pe care 0
persoana 0 simte ar putea fi atribuita unei boli, dupa parerea cuiva
352
Medicii se bucura de un statut social superior in societatea americana. Acest fapt se datoreaza nu numai progreselor ~tintifice in
domeniul medicinei, ci ~i incercarilor organizate ale medicilor de
a-~i promova propriile interese. Ei au reaIizat aceasta transformind
medicina intr-o profesiune (vezi Cap. 17).
353
Profesionalizarea
In trecut, medicii nu aveau nevoie de calificari formale pentru a
practica medicina. Oricine putea sa recurga la 0 practica medicala
~i sa-~i faca rec1ama pentru serviciile sale. Astfel, existau mulji
practicieni necalificaji, precum ~i medici instruiji ~i devotaji. In
anu11846, un grup de medici a format Asociajia Medicala Americana (AMA). Ei au intervenit pe linga guvemele statelor ca sa
objina autorizare ~i atestare pentru cei care ofera sfaturi medicale
~itratament. Facultiijile de medicina erau inchise daca nu atingeau
.standardele satisrncatoare. Aceasta a redus numarul medicilor ~ia
dat celor care au ramas un mai mare control economic asupra unei
pieje care se extindea. Pe la inceputul secolului al XX-lea, AMA
controla procesul de ate stare ~i s-a constituit ca forja dominanta in
medicina americana.
Constituirea medicinei ca profesiune ce rec1ama instruire riguroasa ~icuno~tinje specializate a consolidatpozijia sociala a medicilor ~i le-a sporit veniturile. De asemenea, aceasta le-a dat 0 putere
considerabila in domeniul medical. Ei nu erau supraveghea!i, nici
raspunzatori pentru acjiunile lor in faja nimanui, doar fajii de colegii
lor. Orice plingere impotriva incompeten!ei trebuia sa fie validata
de al!i medici, rncind improbabila susjinerea unei astfel de acuzajii
pe baza unei reexaminiiri. Deseori, medicina a servit ca model pentru
alte ocupajii care doreau sa-~i ci~tige independenja ~iprestigiu ca
profesiune.
Totu~i, in anii din urma, birocratizarea societajii americane a
atins chiar ~i profesiunea medicala (Starr, 1982). Costul din ce in
ce mai mare al pregatirii medicale, al cercetarii ~ial echipamentului
rec1ama ajutorul guvemului ~i al industriei, ale diror metode ~i
practici influenjeaza activitiijile medicilor ~iale altor speciali~ti in
domeniul medicinei. In plus, costurile din ce in ce mai ridicate ale
sistemelor de ingrijire medicala au permis guvemului, sindicatelor
n;tuncitore~ti, corporajiilor ~igrupurilor de consumatori sa patrunda
in arena medicala. Fiecare cauta sa gaseasca modalitaji de a limita
cre~ter9 costurilor, ~imulte dintre acjiunile lor reduc lipsa de supraveghere de care medicii s-au bucurat in trecut (Light, 1991).
354
Socializarea medicala
Pregatirea medicala este indelungata, riguroasa ~icostisitoare.
In"cQ1l;~ecinjii,
cei care merg la facultatea de medicina sint, in principal, Barbaji albi din familiile bogate. Ace~tia nu numai ca au resursele
necesare sa pliiteasca pentru facultatea de medicina, ci sint ~isocializaji ca sa-~i amine placerea imediata in interesul unor obiective
pe termen mai lung (vezi Cap. 9), De asemenea, emai probabil ca
ei sa aibii medici in familie, care Ie servesc atit ca modele ale rolului,
cit ~i ca surse importante de relajii profesionale. Recent, din ce in
ce mai multe femei ~i grupuri l)1inoritare au intrat la facultajile de
medicina.
Becker ~i colegii sai (1961) au constatat ca cei care urmeaza
facultatea de medicina i~i incep pregatirea cu pareri idealiste despre
aceasta profesiune ~i despre capacitatea lor de a-i servi pe aljii. Ei
sint entuzia~ti in a invaja tot ceea ce le-ar putea fi necesar sa ~tie ca
medici. Totu~i, ei considera facultatea de medicina 0 experien!a
cople~itoare. Intrucit trebuie sa inveje mai mult decit cred ca este
po sibil, i~i reduc treptat obiectivele educajionale ~i ajung sa fie
muljumiji doar ca i~i iau exa11l~nele.Studenjii la medicina dezvolta
o oarecare distanja emojion~ de oorpul omenesc ~ide boaHi, ceea
ce Ie permite sa se ocupe de aspectele,qificile ale ambelor. Ei devin
din ce in ce mai con~tien!i de lacunele' din cuno~tinjele lor ~i de
gradul de incertitudine care exista in medicina. Ei ajung sa injeleaga
nevoia de a se ocupa de aceste incertitudini ~i de ignoran!a lor in
anumite zone, folosind presupuneri bazate pe pregatirea lor; de
asemenea, ei invajii sa spere ~i sa tolereze erori. Viitorii medici invajii normele profesionale privitoare la relajiile cu pacienjii: legaturile emojionale, sexuale ~i financiare sint considerate nepotrivite.
Pe scurt, ei dezvolta, treptat, 0 injelegere mai realista atit a posibilitajilor, cit ~i a limitarilor medicinei modeme.
Socializarea medicala continua 9i dupa terminarea facultajii de
medicina. Intrucit cei mai mulji medici tind sa ajunga speciali~ti,
ei deseori i~i continua instruirea. Ei trebuie sa fie la curent cu practica ~i tehnologia medicaIa care se schimbii rapid; unii fac aceasta
prin programe de instruire continua, oferite de spitale ~i comitete
medicale.
355
Medicalizarea societatii
Dezvoltarea profesiunii medicale a sporit, in mod corespunzator,
impactul ei asupra societatii, ducind la ceea ce unii au numitmedicalizarea societatii, extindcrea medicinei ~i a modelului medical
la zo~e nemedicale ale vietii sociale (e.g., Freidson, 1970; Zoila,
1972). Mai multi factori atesta validitatea acestui punct de vedere.
Dezvoltarea medicinei
Cre~terea fenomenala a numamlui medicilor practicanti ~i al
spitalelor, impreuna cu dezvoltarea masiva a industriei farmaceutice
~i a celei de asistenta sanitara, a dat medicinei un rol din ce in ce
mai mare in economic. Cheltuielile pentm sanatate constituie carn
10% din produsul national bmt (PNB) al Statelor Unite, iar aproximativ 7% din foqa de munca este asociata cu domeniul medicinei.
356
Medicalizarea deviante
, ..i
Poate nicaieri nu este vazuta mai clar influenta din ce in ce mai
mare a medicinei decit in zona deviantei (vezi Cap. 8). Actele de
devianta sint, din ce in ce mai mult, explicate ca fiind, mai degraba,
tulburari fizice sau mentale decit pacate, imoralitate sau criminalitate, cum erau considerate in trecut.
"Bolnav" a inlocuit "rau", ca 0 descriere a deviantului. Acest
lucru este clar vazut in cazul toxicomanilor, care sint considerati
dependenti ~i,de aceea, iresponsabili pentru "conditia" lor. Psihiatrii
(medicii specializap in tulburiirile mentale) participa in mod obi~nuit
la multe procese; ei deseori confirma boala ~igradul de rcsponsabiIitate al celor acuzati de acte criminale.
,
I;f~'
~
357
cal, a crescut in ultimii ani. De pilda, mai multe grupuri s-au organizat ca sa conteste rolul putemic al medicilor in a decide folosirea
sau nefolosirea tehnologiei de mentinere a vietii (problemadreptului
de a muri demn). De asemenea, comitetele de analiza care certifica
corespondenta tehnica ~ietica adecvata a cercetarii medicale finantate de guvemul federal, care este, in cea mai mare parte, 0 astfel
de cercetare, acum includ indivizi dinafara profesiunilor medicale
~i~tiintifice.
Totu~i, cele mai virulente atacuri au venit din Insu~i cadrul profesiunii medicale. Szasz (1970), un psihiatru, ~i altii (e.g., Torrey,
1974) sustin ca medicina, in general, ~ipsihiatria, in particular, se
extind in zone nepotrivite vietii sociale, in care pot face putin, dar
aduc confuzie.
P.ERSPECTIVELE TEORETICE
DESPRE SANATATE $1 MEDICINA
o perspectiva
functionalista
Functiile
, medicinei
Functionali~tii vad cre~terea importantei institutiei medicinei in
raport cu trei functii: mentinerea sanatatii, cercetarea ~iasigurarea
unui tratament innoitor ~i controlul social.
Men{inerea sanata{ii popula{iei, functia centrala a medicinei,
este evident esentiala pentru orice societate. In lumea modema,
multi indivizi nu pot face rost de tot ce au nevoie pentru a fi sanato~i,
deoarece Ie lipsesc cuno~tintele tehnice sau resursele adecvate, sau
ambele. Profesiunea medicala presupune indatorirea de a tine oamenii s3.nato~i.Aceasta profesiune nu incearca doar sa redea sanatate celor bolnavi, prin tratament adecvat, ci ~isa incurajeze acele
358
activitati care, in primul rind vor preveni boala: nutritie buna, practici pentru sanatate buna, controale regulate ~i masuri necesare
pentru sanatatea publica.
\;q,.~rcetareamedicala ~tiin{ifica ~i tratamentul fnnoitor sint realizatt::"deprofesiunea medicala. Cercetarea indispozitiei ~i a bolii ~i
modalitatile de a Ie trata pot fi realizate doar de cei cu cuno~tinte
medicale. Cercetarea medicala ~i farmaceutica este, indeosebi, mcuta in universitati, in spitalele afiliate universitatilor ~iin laboratoarele guvemamentale ~i ale corporatiilor. Progresele recente in
biotehnologie ~iIn ingineria genetica au dus la 0 cre~tere a numarului
companiilor specializate care efectueaza cercetari in aceste domenii.
Functia de control social al societatii (vezi Cap. 8) deseori reclama participarea medicilor practicanti, carora Ii se cere, in mod
frecvent, sa certifice sanatatea oamenilor ~i, astfel, disponibilitatea
lor pentru anumite indatoriri ce se incadreaza de la munca In fabrica
pina la serviciul militar. De asemenea, medicii certifica sanatatea
celor inscri~i in programele de asigurare a sanatatii ~i duc la
indeplinire dispozitiile politicii sanata!ii pub lice (e.g., asigurarea
vaccinarilor).
"
Rolurile cheie
Functionali~tii prezinta doua roltrN.cheie care au de-a face cu
sanatatea ~i boala: rolul bolnavului ~i rolul medicului.
Rolul bolnavului implica sperante care permit variatii de la
comportamentul tipic, din cauza bolii. Interpretarea rolului de
bolnav permite indivizilor sa evite responsabilitatile obi~nuite ~isa
li se acorde anumite privilegii (Parsons, 1951). Ei pot absenta de la
ocupatiile lor sau de la ~coala, de pilda. In general, oamenii nu sint
tra~i la raspundere pentru ca sint bolnavi, de~i se spera ca ei vor sa
se insanato~easca ~i ca incearca sa caute asistenta adecvata, de
obicei de la doctori, pentru a-~i recapata sanatatea.
Criticii abordarii functionaliste a medicinei (e.g., Arlnke ~icolab.,
1979) au afirmat ca discutia functionalista este potrivita mai degraba pentru experienta comuna ~imai frecventa a bolii temporare. De
asemenea, ea tinde sa se concentreze mai degraba asupra tratamentului decit a prevenirii ~i exagereaza nevoia ingrijirii medicale
profesionale in contrast cu alte forme de a trata boala (e.g., ignorarea
359
o perspectiva
a conflictului
360
Motivul profitului"
medicina
In ciuda asertiunilor idealiste ale p"r&fesiuniimedicale, teoreticienii conflictului sustin ca medicina este doar 0 alta intreprindere
comerciala mare. Impreuna, industriile medicala ~i farmaceutica
produc sute de miliarde de dolari in fiecare an. Teoreticicnii conflictului sustin ca obiectivul principal al medicinei este mai degraba
lirmarirea profitului decit tratarea bolii. Acesta ii face pe medici sa
prescrie mai multe medicamente, sa ceara mai multe analize ~i sa
faea mai multa ehimrgie decit este necesar din punct de vedere
medical.
Cre~terea rolului societatilor de asigurare a dus la cre~terea
cererilor de reducere a costurilor ingrijirii medicale ~i, 0 data cu
aceasta, a profiturilor inc1use. Darile de seama asupra deciziilor
medicale ~i chimrgieale, prezentate de comitetele de analiza profesionale (CAP), ~i stabilirea ratelor prin "grupul inmdit din punct
de vedere al diagnosticului" [diagnostically related group (DRG)]
sint pa~i in aceasta directie.
361
,J!
o perspectiva
interactionista
Perceptiile
sanatatii
,
,
Interactioni~tii precizeaza ca perceperea sanatatii ~i a bolii este,
deseori, subiectiva. Oamenii au "simptome" de boala: tu~esc, Ie
curge nasul, au dureri; totu~i, ei nu decid totdeauna di au nevoie de
ingrijire medicaUi. Traducerea senzatiilor de disconfort sau durere
in perceperea bolii este un proces social care este asociat cu conceptiile culturale sau subculturale despre boala (Zola, 1966). Hispanicii
din sud-vest, de pilda, trateaza diarea ca un eveniment zilnic; de~i
frecventa durerilor de burta este aproximativ egala la ambele grupuri, americanii de origine sud-europeana prezinta 0 mai mare probabilitate de a cere ajutor medical pentru aceasta problema dedt
cei de origine est-europeana.
Definitiile
, socia Ie ale bolii
Diferite culturi au definitii diferite ale bolii. Doar recent, tulburiirile psihosomatice au fost considerate boli psihice reale, cauzate
sau agravate de starea de spirit a unei persoane. De pilda, unele
forme de astm prezinta aceasta calitate, la fel ca une1e boli asociate
cu stresul.
Eticheta pe care societatea 0 pune pe un ansamblu de simptome
are un efect putemic asupra oamenilor. Multi oameni sint ingroziti
de cancer. De~i multe forme de cancer sint vindecabile, indeosebi
daca sint diagnostic ate devreme, eticheta provoaca teroare in inima
ce10r mai multi oameni ~i un sentiment de resemnare fatalista in
fata inevitabilitatii moqii. Aeticheta pe cineva ca are SIDA inseamna identificarea cuiva ca deviant: homosexual sau dependent
de droguri. Totu~i, persoana cu cancer nu este facuta responsabila
pentru boala; persoana cu SIDA este. Reactiile noastre fata de cei
doi oameni vor fi, probabil, foarte diferite, independent de problema
caracterului contagios al bolii.
Uneori, factorii sociali ~ipoliticijoaca un rolin definirea unei
conditii ca boala. Cu ani in urma, in Uniunea Sovietica, disidentii
362
SANATATEA, M.EDIUL
iNCONJURATOR $1 STILUL DE VIATA
PERSONAL
Cuno~tintele medicale ~i tehnologia medicala s-au dezvoltat
grozav de mult in timpul acestui secol. Cu toate acestea, nu s-a
produs nici 0 schimbare sernnificativa a ratei generale a mortalitatii
in State1eUnite ~iin majoritatea societatilor industriale, drept consecinta. Ce1emai dramatice imbunatatiri in domeniul asistentei sociale
au avut loc inaintea acestor progrese, in mare masura datorita imbunatatirilor in practicile nutritive ~iin politicile de asistenta sociala.
Progresele medicale au fost mai eficiente ill tratarea suferintelor
fizice dedt in prevenirea lor. In societatile modeme, probabilitatea
ca moartea sa rezulte din raspindirea unei boli infectioase este mai
mica dedt in trecut - exceptie face SIDA. Este mai probabil ca
364
365
Teoreticienii conjlictului subliniaza accesulla asisten!a medicala. Saracii deseori nu iipot permite costurile din ce in ce
mai mari ale ingrijirii medicale, in ciuda dezvoltarii programelor de asigurare a sanata!ii i a programelor guvernamentale Medicare i Medicaid Ei traiesc in condi!ii care nu sint
favorabile une; bune sanata!i i, in mod tipie, nu fipot permite
ingrijire preventiva adecvata sau programe de tratament. De
asemenea, teoreticienii conflictului arata ca, departe de afi 0
profesiune idealista, medicina este 0 mare afacere care urmarete profitul.
Interac!ionitii amta ca perce perea starii de sanatate !ji a
boW este deseori subiectiva. Aceasta percepere este influen!ata
pe baza culturala !ji subculturala i de defini!iile date de societate boW.
in final, s-a aratat ca factorii ambian!i !ji stilul de via!a
afecteaza sanatatea. Stresulla serviciu, poluarea mediului ambiantJumatul !ji obiceiul de a !jc1aagresiv, toate contribuie la
deteriorarea sanata!ii !ji la scurtarea vie!ei.
19
$TIINTA $1 TEHNOLOGIA
As'
C" tiin!a
{ionalii
i atehnologiajoaca
societa!ii mod erne.
roluri
Vomexamina
centrale indezvoltarea
structura institu!jtiin!ei
moderne i vom privi tiin!a cape un proces social. Vorfi discutate
normele care guverneaza !jtiin!a, abaterea de la aceste norme i
modurile de progres tiin!ific. Vorfi explorate relafia tehnologiei
cu societatea moderna, injluen!a ei in schimbarea socia/a !jipolitica publica referitoare la tehnologie.
~TIINTtMODERNA
,
"'~4'
Una dintre caracteristicile socieUitii contemporane este mlul important pe care iljoadi ~tiinta ~i tehnologia in structura sa institutionali'i. ~tiinta este urmarirea sistematica a cuno~tintelor sigure
despre lumea fizica ~i sociala, prin observatie empiric a (folosind
toate simturile umane). Cu ajutorul ~tiintei, putem ajunge la 0 intelegere detaliam a naturii ~ifunctioniirii fenomenelor fizice ~isociale.
Tehnologia, de~i foarte apropiata, este deosebita de ~tiinta; ea se
refera la aplicarea formelor ~tiintifice de cunoa~tcre sau a altor
forme de cunoa~tere la rezolvarea problemelor practice.
Tehnologia este mai veche decit ~tiinta. Primii oameni au construit unelte, adaposturi ~i arme, prin incercari succesive ~i erori,
inainte sa dobindeasca cuno~tinte ~tiintifice detaliate. Chiar ~iastiizi,
multi oameni folosesc tehnologia modema rara sa-i inteleaga, necesarmente, baza ~tiintifica. De pilda, nu toti oamenii care calatoresc
cu avioanele inteleg de ce avioanele se ridica ~i stau in aer; putini
367
366
368
Perioada moderna
In secolul al XIX-lea, Germania a creat un important sistem
uni,ersitar, cu 0 oarecare orientare spre ~tiinta de laborator; de
fap("pfimullaborator
de psihologie a fost infiintat de Wilhelm
Wundt in 1879, la Universitatea din Leipzig. Multi oameni de ~tiinta
americani din vremea aceea au studiat in Europa, i'ndeosebi in Germania; universitatea germana a devenit modelul pentru dezvoltarea
sistemului de invatamint superior din Statele Unite. Pe la sfir~itul
secolului al XIX-lea cuno~tintele ~tiintifice ajunsesera la punctul
in care au putut servi drept baza pentru inventarea luminii electrice
de catre Thomas Edison ~i a telefonului de catre Alexander Graham Bell.
Institutionalizarea $tiintei
~tiinta ca institutie
~tiinta a devenit 0 institutie sociala (vezi Cap. 4). Ea are structuri
organizate (e. g, societati p~esionale, comitete de analiza, surse
de finantare), domenii de actiVl.tateti un ansamblu de norme (discutate mai jos). Majoritatea oamenilor d~~iinta lucreaza in echipe in
universiHiti sau in laboratoare ale guvemului sau ale corporatiilor.
Deseori, ace~tia lucreaza impreuna in centre de cercetare sau institutii, ceea ce Ie face mai u~oara imparta~irea ideilor ~ia rezultatelor.
Omul de ~tiinta solitar este un eveniment rar astazi.
distinctie conceptuala poate fi mcuta intre cercetarea fundamentala ~i cea aplicaHi. Cercetarea $tiintijica fundamentala cauta
sa produca noi cuno~tinte, mra sa tina seama de vreo folosire practica ce poate fi recunoscuta imediat. Incercarile de a intelege cum
are loc diviziunea celulei umane constituie un exemplu de cercetare
fundamentala. Cercetarea $tiintijica aplicata, pe de alta parte, se
concentreaza asupra dezvoltarii de noi cuno~tinte pentru vreun scop
identificabil sau asupra modului de folosire a cuno~tintelor existente.
Modele profesionale
Oamenii de ~tiintiise bucurii de un inalt prestigiu social in societatea americana ~i in alte societiiti industriale. Dintre oamenii de
~tiinta, cei care se bucura de cel mai inalt prestigiu sint cei care
lucreazii in programe de cercetare ~ii~i publicii descoperirile (Cole
~i Cole, 1973). Proportia oamenilor de ~tiinta care lucreazii in
diversele institutii de cercetare a riimas relativ constanta in ultimul
sfert de seco!. Aproximativ trei sfertliri dintre toti oamenii de ~tiintii
~iinginerii din C&D sint folositi de industrie. Din rest, aproximativ
15% au posturi 1acolegii ~iuniversitati, 8% lucreazii pentm guvern
~ia1ti4% sint folositi in centre de cercetare ~iinstitute independente.
Perspectiva functionalista
Furictionali~tii considerii ~tiinta un instrument util pentru intelegerea lumii fizice ~isociale ~i,astfel, pentru rezolvarea prohlemelor
cu care se confruntii societatea. ~tiinta oferii un ansamblu de cuno~tinte sigure pe care sii se bazeze deciziile sociale. Prin ~tiin!ii,sustin
. functionali~tii, pot fi rezolvate, in mod adecvat, problemele referitoare la originea ~isoarta universului; sau, mai aproape de noi, societatea determinii, prin ~tiintii(sub forma recensamintului), schimbarea
numarului ~i a compozitiei populatiei, precum ~i repartizarea
necesara a resurselor economice, politice ~isociale.
370
371
~tiinta nu este, pur ~isimplu, 0 metoda de dobindire a cuno~tin!elor sau de acumulare a datelor verificabile. Ea este un proces
social care poate fi examinat.
Normele tiintei
Adoptind 0 perspectiva functionalista, Merton (1957) descrie
patru norme importante, necesare pentru continuarea progresului
~tiintific. Ele constituie insa~i esen!a ~tiintei ca proces social neintrerupt.
Universalismul
Cercetarea ~tiintifica trebuie evaluata doar prin meritul sau
tehnic, nu pe baza celor care 0 fac. ~tiinta are obligatia de a aprecia
contributia tuturor oamenilor de ~tiinta, indiferent de rasa, religia,
etnicitatea, genul, religia ~i notorietatea lor. propunere pentru
cercetare ~tiintifica este supusa unei analize tacute de altii din acela~i
domeniu sau dintr-U!l domeniu comparabil, tara informatii despre
autorul propunerii. In acest fel, valoarea tehnica a cercetarii, nu
caracteristicile propunatorului, devine baza pentru acceptarea sau
respingerea unui anumit proiect pentru finan!are.
Colectivismul
Cuno~tintele ~tiintei constituie proprietatea fiecaruia. Ele sint
stapinite in comun ~i chiar cei al carar nume este dat anumitor
principii ~ilegi (e.g., teoria relativitatii a lui Einstein) nu pot pretinde
proprietate privata exclusiva asupra lor. Pe de alta parte, 0 inventie
tehnologidi poate fi brevetata in numele unui individ, care apoi
poate sa detina singurele drepturi legale pentru folosul sau.
~tiinta este comuna mtr-un alt sens. Se presupune ca toate informatiile ~tiintifice sint publice. Secretul nu este considerat a fi in
interesul ~tiin!ei ~i al progresului ~tiintific. Activitatea ~tiintifiea
tr~1wie sa fie imparta~ita total ~i liber eu altii care sint interesati de
subiect. Norma aceasta provoaca, uneori, confliete, cind oamenii
372
, interesului personal
.Absenta
,-"~
Scepticismul organizat
E greu sa multume~ti oamenii de ~tiinta. Ei examineaza orice
dovada cu atentie. Ei trebuie sa fie sceptici, sa nu faca aprecieri
pina dnd nu au toate datele relevante. Chiar ~iatunci, ei deseori i~i
expun rezultatele cercetarii unei serii de explicatii alternative. Pe
scurt, ~tiinta este 0 cautare. Datorita statutului superior pe care
societatea 11acorda "adevarului" ~tiintific, toate pretentiile de acest
fel trebuie sa fie examinate cu atentie. Nici 0 teorie ~inici un om de
nu se aflaeste
in afara
unsiasemenea
evaluari.
Teoria
relativitatii
a~tiinta
lui Einstein
supus:;'1nca
ltnor teste
continue
pentru
a i se
confirma valabilitatea, in ciuda stiIYl"f(i
de care el se bucura, examinarii intense a diferitelor aspecte ale predictiilor derivate din ea.
Necesitatea ca dovezile ~tiintifice sa fie analizate inainte de a fi
publicate intr-o revista care se bucura de reputatie deriva din aceasta
norma. Mai mult, msu~i actul de publicare a cerceUirii ~tiintifice are
ca scop realizarea unei examinari chiar mai informate. Astfel, publicarea este tot atlt de importanta pentru ~tiinta cum este pentru
reputatia omului de ~tiinta ca individ.
Devianla in tiinla
Devierile de la normele
~tiintifice
373
Frauda ~tiinlifica
Une1e practici depa~esc abaterea de la normele stabilite; e1econstituie un adevarat comportament fraudulos, implidnd falsificarea
de1iberata sau nascocirea datelor.
De pilda, activitatea lui sir Cyril Burt, un sprijin important In
cercetarea psihologica a prob1emei "natura m comparatie cu educatia" In inteligenta umana, a fost considerata 0 frauda (Kamin, 1974).
pe Hnga inconsecventele din date Ie raportate, anchetatorii au descoperit ca Burt, chipurile, crease dovezi ca sa-~i sustina punctele
de vedere. Dupa aceea, a publicat aceste date sub nume1e inventate
a doi cercetatori inexistenti ~ia folosit aceastii sursa " independentii"
ca sa-~i sustina teoria dominatiei genetice asupra factori10r culturali
In inteligenta. Mai recent, au ie~it la lumina alte exemple de folosire
a datelor frauduloase In cercetarea medicala (Broad ~iWade, 1982).
De~i aceste exemple de frauda ~tiintifica slnt dramatice, comportamentu1 deviant In ~tiinta este re1ativ neobi~nuit (Zuckerman,
1977). Socializarea profesionala la care oamenii de ~tiinta slnt
supu~i pune accentul pe importanta cinstei ~ieste 0 contraforta la
dorinta de a pacali. De asemenea, nevoia de a supune descoperirile
cercetiirii contro1u1uipublic ~ial altor savanti bine informati serve~te
drept factor descurajator In materie de frauda. De~i aceste mecanis-
374
Dezvoltarea $tiintifica
Thomas Kuhn (1962) a studiat procesul inovatiei ~tiintifice In
multe domenii. El a ajuns la conc1uzia ca exista doua tipuri diferite
de inovatie: ~tiinta normaJ>i
(' schimbari1e paradigmei.
,:;,.
~tiinta normala
'lo,
Intrudt ~tiinta este un proces social, ea progreseaza pe ciii perceptibile. 0 descoperire ~tiintifica rareori apare "din senin". In general, ~tiinta construie~te pe cuno~tinte anterioare. Deseori, aceste
cuno~tinte anterioare constituie munca reunita a multor oameni,
fiecare adauglnd piese diferite la puzzle plna dnd, In cele'din urma,
este rezolvat. Caracteristicile ~tiintei este ca aceste informatii slnt
rezultatul unei cercetiiri sistematice ~i,deseori, ele slnt legate mtr-un
mod organizat. Dezvoltarea ~tiintifica este, de asemenea, un produs
al timpului sau. Attt baza conceptuala, dt ~icea tehnologica trebuie
sa fie prezente ca ~tiinta sa continue. Watson ~iCrick nu ar fi putut
descoperi ADN-ulln secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea (sau chiar
In prima jumatate a secolului XX), deoarece nu existau nici concePtia necesara a acizilor nuc1eici ~i cea a structurii genetice, nici
instrumente1e de laborator adecvate.
375
Revolutia
paradigmei
~tiintifica:
schimbarea
376
Cunoaterea tiintifica,
sociala
o constructie
,
ii'
377
TEHNOLOGIA ~I SOCIETATEA
378
Controlul tehnologiei
In ciuda aparentelor, telmologia are constringeri. De~i telmologia
influenteaza schimbarea sociala, eanu 0 determina (vezi Cap. 23).
Factorii sociali, politici, economici ~ichiar cei etici joaca un rol In
crearea climatului pentru dezvoltarea tehnologica ~iactioneaza ca
o f0rta de fdnare. Revolutia curenta in domeniul calculatoarelor a
stirnit temeri cu privire la crearea unor dosare personale centralizate
ale tuturor cetiitenilor. Recent, exista un ansamblu de legi care interzic conectarea diverselor surse de informatii dcspre indivizi lntr-o
astfel de retea centralizata.
Telmologia, ca ~i alte institutii sociale, nu opereaza intr-un vid
~oci.al.~iv:rsitatea de f~rte"ciale fa~e, virtual, imposibil ca vreo
msbtutle sa opereze fara vre6 restfictle.
.~ .
4.
379
genetice, rezultat din progresele in biologia moleculadi, are implicatii enorme pentru viitorul vieP.iumane. Unele schimbari in fiintele
umane, care, poate, au necesitat 0 evolutie de milioane de ani ca sa
se produca, pot, potential, fi realizate aproape imediat prin ingineria
genetica. Aceste noi put~ri sint, in mare masura, in miinile expertilor
din domeniul geneticii. In mod asemanator, problemele dezarmarii
militare sint, in mare masura, incredintate expertilor militari ~i~tiintifici, care ii sra.tuiesc pe expertii din sfera politica.
Complexitatea ~tiintei ~i cea a tehnologiei modeme au sporit
influenta asupra politicii publice a expertilor importanti. De pilda,
dnd 0 lege din Arkansas, care proclama un "tratament echilibrat"
al evolutiei ~i al ,,~tiintei creatiei" (care sustine punctul de vedere
biblic ca lumea a fost creata de Dumnezeu la un anumit moment),
a fost contestata in tribunale, oamenii de ~tiintain domeniul biologiei
au sustinut cu succes ca nu exista nici un fundament ~tiintific pentru
,,~tiinta creatiei"; de fapt, ei au sustinut ca, in realitate, aceasta nu
exista deloc, ci, pur ~i simplu, este rcligie imbdicata ca ~tiinta.
Cuno~tintele lor tehnice remarcabile au avut 0 mare influenta asupra
hotaririi tribunalului.
fn societatea
$tiinfa Dezvoltarea
i tehnologia{!linfei
.jj}acapoate
un rolfi important
moderna.
urmarita pf1:zala
grecii
antici, la arabi i mayai, ale ca'JllQr
realizari au fost luate i
amplificate Tn timpul Renaterii ;uropene din secolele al
XVI-lea i al XVII-lea. in timpul acestei perioade, tiinfa avea
pufine roluri specializate i era, fn general, facuta de cf!iva
indivizi fnstarifi. in secolul al XIX-lea, tiinfa a devenit 0 parte
mai importanta a planurilor de fnvafamfnt ale universitafilor
europene, fn special ale celor germane, i aceasta i-a acce/erat
dezvoltarea.
381
382
383
20
"
POPULATIA
opulalia
unei sale
societali
este~iunal element
important
al
structurii
sociale
culturii.dejinitoriu
Acest capitol
se va
concentra asupra demograjiei, care studiaza cre~terea, mi~carea,
declinul ~i compozilia populafiei. Vorji explorate tendinlele populaliei mondiale, impreuna cu diverse explicalii ale acestor tendinle
~ipoliticile populaliei. Dupa aceea, atenJia va ji indreptata ::''jJre
populatia State/or Unite, tendintele ei prezente ~i viitoare.
DINAMICA POPULATIEI
,
Demografia
Populatiile nu sint statice; ele cresc, decad ~i se muta dintr-un
loc in altul. Ele au 0 structura care, de asemenea, se schimba. Demograjia este studiul tendintelor populatiei. Ea implica mai mult
decit caIcularea numarului na~terilor, al deceselor ~i al celor care
se muta. Demografia pune intrebari referitoare la consecintele
schimbarilor in cadrul populatiei ~i la modul in care acestea afecteaza calitatea vietii umane. Trebuie luati in considerare factorii
sociali, culturali ~iambietali care influenteaza schimbarile in cadrul
populatiei, dintre care nu sint toate cunoscute in mod precis. Demografia este 0 ~tiinta complexa. Demografii cauta sa inteleaga
schimbarile in cadrul populatiei, prin folosirea unui ansamblu de
instrumente conceptuale importante.
384
\,"'~
fertilitatea
Mortalitatea
Populatiile se schimba ~ipentru ca oamenii mor; adica din cauza
mortalitatii. Rata globala a mortalitatii, numarul deceselor, in orice
an dat, la 1 000 de membri ai populatiei, este un indiciu al mortalitatii. In 1986, rata globala a mortalitatii pentru Statele Unite a
fost 8,7.
Rata mortalitatii infantile, numarul deceselor in primul an de
viata, pentru fiecare 1 000 de copii nascuti vii intr-un an dat, este
un alt indice al mortalitatii. In 1986, rata mortalitatii infantile in
385
Statele
ar fi de
masura
nascuti
Migratia
Populatiile se schimba nu numai pentru ca oamenii se nasc ~i
mor, ci ~ipentru ca se muta dintr-un loc in altul. Migratia se refera
la deplasarea oamenilor dintr-o zona geografica intr-alta, cu scopul
de a-~i stabili un nou domiciliu.
asemenea deplasare are loc atit
in cadrul societatilor (migrafie interna), cit ~iintre societati (migratie internationala). Rata migratiei unei societati este diferenta
anuala intre numarul oamenilor care intra in societate (imigrantii)
~i numarul oamenilor care pleaca din societate (emigrantii).
Oamenii emigreaza voluntar pentru doua motive fundamentale,
deseori numite factori push-pull (presiune-atractie). Intr-un caz,
noulloc exercita 0 atracfie (pull) care Ii convinge sa vina. Promisiunea libertatii religioase sau a avalltajelor economice sint exemple
de factori de atractie care duc la migratie. De asemenea, oamenii
migreaza din cauza presiunii (push) exercitate de zona pe care 0
parasesc, unde nu se bucura de ospitalitate. Foametea, razboiul ~i
ciuma sint exemple de factori de presiune. Deseori, migratia implica
atit factori de presiune, dt ~i de atractie.
Cre$terea populatiei
~ata naturala a cre~terii
Populatiile cresc datorita cre~terii fertilitatii, mortalitatii sci'izute
~iimigratiei ridicate, de~i primii doi factori deseori sint mai importanti dedt ultimul. In masurarea cre~terii populatiei, a~adar, demografii examineaza rata naturala a crefjterii, care este rata globala
a mortalitatii intr-un anumit an, sdizuta din rata globala a nataliti:itii
in acela~i an.
In 1986, 0 rata globala a mortalitatii de 8,7, scazuta dintr-o
rata globala a natalitatii de 15,3, a dus la 0 rata naturala a cre~terii
de 6,6%, in Statele Unite. In contrast, rata natural a medie a cre~terii
in lume, in acel timp, era mai mare dedt dubla fata de cea din
Statele Unite. Rata cre~terii in tarile industrializate este, in mod
tipic, sub 1%, in timp ce, deseori, in tarile mai putin dezvoltate este
peste 2%. In tarile mai putin dezvoltate deseori lipsesc resursele
necesare pentru a asigura un nivel de trai adecvat populatiei lor;
rata ridicata a cre~terii constituie problema.
~.'
;;"
Timpul de dublare
..
~ ..
De~i 0 cre~tere a ratei de chiar 2% pare mica, efectul sau cumulativ este substantial. Daca 0 societate mentine 0 rata a cre~terii de
2% timp de treizeci ~i cinci de ani, ea se vadublainmarime. Acest
timp de dublare, numarul de ani necesar unei populatii ca sa se
dubleze, poate plme 0 povara uluitoare pe resursele societatii. (Ca
sa aflam timpul de dublare al oricarei populatii, pur ~isimplu impartim ~aptezeci, numarul de ani necesar unei populatii, cu 0 rata de
cre~tere de 1%, ca sa se dubleze, la rata de cre~tere a acelei populatii).
386
387
/,
femei
barbati
85+
80-84
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
Compozitia populatiei
25-29
20-24
15-19
10-14
5-9
0-4
L
15
10
10
15
milioane
duJfa virsta
.,.,..
Piramidele populatiei
Deseori, demografii folosesc 0 piramida a populatiei care arata
atit virsta, cit ~i categoriile sexuale, pentru a ilustra configuratia
populatiei (Fig. 20.1). Categoriile de virsta sint aranjate de-a lungul
axei verticale ascendente; procentul populatiei care face parte din
fiecare dintre acestea este dat de-a lungul axei orizontale de la baza.
"Piramida" care rezuM este impiiftitii, a~a incit 0 parte arata cifrele
relevante pentru masculi, iar cealalta parte arata cele pentru femele.
Valoarea unor astfel de piramide ale populatiei consta in aceea ca
ele permit 0 comparatie vizuala clara a compozitiei dupa virsta a
389
388
5
80
85
65
70
55
40
20
25
30
10
35
15
75
45
ulatiei
0510
5
10
50
A.
Banglade~
90
60
'--'--'
B.C.Singapore
Elvetia
clffi
~~
Cauzele
TENDINTELE
POPULATIEI
,
, MONDIALE
Creterea populafiei
Populatia lumii a crescut in mod constant de~i incet, de la inceputul istoriei scrise. S-a estimat ca acum aproximativ 40 000 de ani,
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
.:! 30-34
~ 25-29
'> 20-24
15-19
10-14
5-9
0-4
In mare masura, rata cre~terii, stabila timp indelungat, s-a datorat ratei relativ ridicate a natalitatii ~iratei relativ ridicate a mortalitatii. In societatile preindustriale rata ridicata a mortalitatii aparent
provoca 0 rata ridicatii a natalitatii; multe familii sperau sa faca
destui copii ca cel putin citiva dintre ei sa supraviejuiasca. Totu~i,
in multe paqi ale lumii, rata mortalitatii a sci'izut dramatic (de~i
SIDA amenintii sa schimbe aceastii tendintii in multe zone, indeosebi
in unele paqi ale Africii), iar aceasta a dus la 0 cre~tere intensa a
populatiei. Populatia actuala a lumii se cifreaza la putin peste 5 miliarde de oameni. S-a estimat ca la rata anuala a cre~terii actuale
de
1,7%, populatia
lumii
s,.$Nadublavapina
la peste
10 mult
miliarde
pina
in anu12031,
iar pina
in iflu121QO
ajunge
la mai
de 30
de
miliarde.
Consecintele
,
Aceastii cre~tere intensa a populatiei va avea consecinte majore
pentru societatile lumii, indeosebi pentru cele mai putin dezvoltate,
cu 0 rata ridicata a natalitatii. Se va pune ~i mai mult accentul pe
economia lor, intrucit ele incearca sa asigure locuri de munca, precum ~i bunuri ~i servicii care in prezent nu sint suficiente nici in
privinta cantitatii, nici a calitiitii. Aceste schimbari ameninta sa
mareasca deosebirea intre societatile dezvoltate ~i cele in curs de
dezvoltare, marind diferentele economice intre cei care "au" ~i cei
care "nu au".
Aceasta economie mondiala, cu doua straturi din ce in ce mai
bine conturate, ameninta nu numai stabilitatea economica, ci ~i
cea politica. Saracia crescinda ~i marimea numarului populatiei
390
391
,~
Reactia
, marxista
Karl Marx nu a fost de acord cu Malthus dintr-un punct de vedere diferit. EI credea ca excesul de populatie este mai putin 0
problema de rezerva limitata de hrana dedt de oportunitati economice limitate, indeosebi pentru clasa muncitoare. Marx a sustinut
ca Malthus traia in mijlocul revolutiei industriale ~i vedea, mai
degraba, problemele formelor capitaliste de organizare dedt legile
"naturii umane". "Excesul" de populatie insemna ca existau mai
multi muncitori decit erau ceruti de sistemul capitalist din acea
vreme, nu ca erau prea multi oameni in lume. Un sistem economic
mai eficient ar reu~i sa foloseasca mai bine populatia disponibila.
In economia colectivista pe care el 0 prevedea (vezi Cap. 17), Marx
sustinea ca cre~terea populatiei ar fi considerata un avantaj social
care ar duce la 0 mai mare productie economica ~i la prosperitate.
Marx ~iMalthus s-au deosebit intr-un alt mod in orientarea lor
spre un tip de solutie necesar. Malthus s-a concentrat asupra capacitatii individului de a-~i impune restrictii morale. Marx, pe de alta
parte, a subliniat importanta acpunii colective pentru a efectua schimbarea structurii fundamentale, economice ~i sociale, a societatii.
Dezbaterea Malthus-Marx continua ~i astazi. Ehrlich (1968) a
avansat 0 versiune a argumentului malthusian cu privire la consecintele devastatoare ale cre~terii necontrolate a populatiei. Acest punct
de vedere a primit sprijin de la un raport influent al Clubului de la
Roma (Meadows ~icolab., 1972), The Limits to Growth. Argumentul
contemporan "ce este mic este frumos" reflecm aceasm pozitie. Simon
(1986) respinge notiunea de resurse limitate, neinlocuibile. EI sustine
ca pamintul are spatiu ~iresurse ample pentru a mtretine 0 populatie
extrem de mare; dificuItatile sint politice, nu biologice.
pozitie intermediara a aparut intr-o analiza a Consiliului National pentru Cercetare (Holden, 1986). In aceasta perspectiva, resursele pamintului vor reu~i, probabil, sa intretina 0 populatie enorm
394
395
396
Politici populationale
"'Reducerea
fertilitatii'
~~
In mod evident, 0 strategie majora de a rezolva cre~terea rapida
a populatiei consta in reducerea directa a ratei de cre~tere. Programele de "planificare familiaIa" formeaza 0 parte majora a unei
astfel de politici. Aceste programe pomesc de la oferirea de informatii asupra reproductiei umane ~i a sexualitatii umane ~i merg
pina la distribuirea de contraceptive oamenilor. Deseori, aceste programe intra in conflict cu credinta adinc inradiicinatii despre copiii
care sint 0 polita de asigurare pentm batrinete ~i ca nu ar trebui sa
se depuna nici un efort pentm a Ie reduce numaml. De asemenea,
deseori trebuie infrinte credintele religioase despre mijloacele anticonceptionale ~iignoranta in privinta adevaratului proces al reproductiei umane. Comportamentul personal, sistematic ~i organizat,
pe care contraceptia efectiva 11implica este neobi~nuit in muIte tari
mai putin dezvoltate, punind probleme formidabile pentru programde de planificare familiaIa.
societiiti merg
de programele
planificare
familialaUnele
educationala.
Ele sedin9Plo
aifgajeaza
in diverse de
forme
de coercitie.
In India, de pilda, guvemul din anii '10..~initiat un program de sterilizare fortata. Iar in anii recenti, China a instituit un program
vast de control al populatiei, pedepsind familiile care au mai muIt
de un copil. Familiile care au mai muIt de un copil sint expuse
batjocurii sociale. Parintii sint amendati ~i i~i pot pierde slujba ~i
anumite beneficii sociale. Asupra femeilor care au deja copii se
exercita presiuni ca sa fad avort.
Dezvoltarea economica
Strategiile deliberate pentru I'mbunatiitirea conditiilor economice
fac, deseori, parte dintr-o I'ncercare general a de a reduce cre~terea
populatiei. Imbunatiitirea economica spore~te ~ansele mic~orarii
ratei mortalitiitii, astfel invalidind pretentia unei rate ridicate a mortalitatii, pentru a mentine familia. De asemenea, exista muIte dovezi
ca cre~terea economic a duce la aprobarea sociala a familiilor mai
397
TENDINTE
, ALE POPULATIEI
, iN
STATELE UNITE
~.
Fertilitatea ~i cre~terea ..
..
Populatia din Statele Unite cre~te in mod constant, in prezent
depa~ind 200 de milioane de oameni. In ciuda acestei cre~teri, rata
natalitatii este scazuta ~i scade de la mijlocul secolului al XIX-lea
cind era aproximativ de 55 la 1000 de oameni. Rata natalitatii a
atins nivelul eel mai scazut, 17la 1 000, in timpul marii depresiuni
din anii treizeci. Urmatoarea schimbare majora a venit dupa eel
de-a1 doilea razoi mondial; "baby boom" (cre~terea natalitatii), care
a rezultat din casatorii tardive, a inceput cam prin 1946 ~i a durat
pina la inceputul anilor '60. Aceasta a dus la 0 rata a natalitatii care
s-a ridicat la aproximativ 25%0, inainte de a scadea la 15%0 in
1970. De~i de atunci rata natalitatii s-a stabilizat la putin sub 16%0,
rata natalitatii copiilor cclor nascuti intre 1946 ~iinceputul anilor ' 60
("baby boom echo") va duce probabil, la 0 rata mai ridicata a natalitatii decit a parintilor lor.
399
Mortalitatea
Rata mortalitatii este favorabila pentru majoritatea am~ricanilor.
Rata mortalitatii este foarte scazuta, aproximativ 9%0. In acela~i
timp, speranta de viata a celor mai multi americani este extrem de
ridicata, de aproximativ 75 de ani, de~i aceasta variaza dupa caracteristici sociale, indeosebi dupa sex ~irasa. Pentru femei, speranta
de viata me die este de 78,5 pentru albe ~i 73 pentru americancele
africane; pentru barbati, ea este 71,1 pentru albi ~imult mai scazuta,
64,4, pentru americanii africani.
Recent, Statele Unite au cunoscut 0 imbatrinire a populatiei
(vezi Cap. 12). Virsta mediana este aproximativ treizeci ~iunu de
ani, oarecum mai mare decit in multe alte tiiri ~i chiar decit mai
inainte in Statele Unite. Aceasta imbatrinire este datorata, in parte,
reducerii ratei mortalitatii ~i scaderii fertilitatii. Acestea au marit
numarul virstnicilor ea proportie a populatiei.
Imigratia
Statele Unite au fost numite 0 tara a imigrantilor. Initial, tara a
fost transformata de imigrantii europeni, iar mai tirziu a devenit un
loc de refugiu pentru toti - din intreaga lume - cei care cautau 0
situatie economica ~ipolitica mai buna. Imigratia a fost foarte ridicata pina la adoptarea legilor de imigrare restrictive de la ineeputul
~i mijlocul anilor '20. Imigratia a erescut dupa cel de-al doilea
razboi mondial, in esenta dublindu-se in ultimul sfert de seco!. In
Factori economici
De~i, deseori, oamenii apeleaza la eonsecintele marii depresiuni
pentru a explica istorica scadere a ratei natalitatii in Statele Unite,
rata natalitatii scadea deja ~icontinua sa scada dupa refacerea economica. Conditiile economice obiective nu pot numai ele sa explice,
pe deplin, rata na~terii.
400
alta modalitate de a examina efectele economiei asupra fertilita!ii consta in intelegerea importantei sperantelor. Importante nu
s~t atit conditiile economice existente, ci mai degraba sperantele
~i s'tihdardele pe care cuplurile ~iIe fixeaza pentru viata. De pilda,
potrivit acestui punct de vedere, "putinatatea na~terilor" de dupa
baby boom a fost determinata de nivelul de viatii ridicat din anii ' 60
~i '70, care a facut cuplurile sa-~i reduca numarul de copii, ca sa-~i
mentina nivelul de trai. Astfel, conditiile economice ~i sperante1e
pe care aces tea Ie creeaza influenteaza rata fertilitatii.
'Ilo;.
Controlul na~terilor
Progresele tehnologice in domeniul mijloacelor contraceptive a
jucat un rol major in reducerea fertilitatii. Ele au oferit mijloacele
tehnice pentru adaptarea la noile idei despre marimea familiei care
a rezultat din noile valori ~istiluri de viatii. Pilulele anticoncePtionale
~i steriletul se gasesc din abundenta in comerJ:, la un pre! aecesibil.
Numarul femeilor disatorite care folosesc mijloace anticonceptio-
401
na1e aproape s-a dub1at in ultimii ani, ducind atit 1a mai putini
copii, cit ~i la 0 mai atenta programare.
Avortu1, care a devenit legal in 1973, de asemenea contribuie 1a
o scadere a ratei natalitatii (vezi Cap. 13). In ciuda atentlei pe care
forte1e proavort ~i antiavort 0 dau fo1osirii lui de catre cei necasatoriti, un mare numar de femei casatorite fo1osesc avortu1 pentru
a-~i reg1ementa fertilitatea.
Tendinte de viitor
1111
II
Ij
~.
403
~~--~~-~---~._~=~-=~~~~~~~-~-------------,_'"
restrictii. El credea ca doar razboiul, boala ~ifoametea (opreli~tile pozitive) vor reu~i sa tina sub control cre~terea excesiva
a populatiei. Malthus a subestimat schimbarile sociale ~i
culturale care, impreuna cu progresele tehnologice in aomeniul
mijloacelor anticonceptionale, vor reduce cre~terea populatiei.
De asemenea, el nu a reu$it sa anticipeze inovatiile tehnologice
dramatice ce au loc in agricultura (revolu{ia verde) care vor
mari serios rezerva de hrana disponibila.
Marx nu afost de acord cu punctul de vedere allui Malthus
ca rezerva de hrana este limitata. El sustinea ca baza economica insuficienta a epocii lui Malthus afost mai mult 0 reflectare a oportunitatilor economice limitate, cauzate de formele
de Glrganizare capitaliste.
econumie colectivista ar rezolva
aceasta problema, credea Marx. Dezbaterea Marx-Malthus
continua astazi cu discutii despre limitele cre$terii $i despre
notiunea ca "ce e mic este frumos ".
Schimbarea ratei de cre$tere a populatiei in societatile industriale este explicata prin referire la 0 tranzitie demografica
in trei etape. in prima etapa, populatia a fost relativ stabila
datorita ratei natalitatii $i a ratei mortalitatii simultan ridicate.
in a doua etapa, populatiile au crescut dramatic datorita unei
rate mereu ridicate a natalitatii $i unei rate sever reduse a
mortalitatii, rezultata din imbunatatirea nutritiei, a sistemului
sanitar, a asistentei medicale $i a nivelului de trai. Etapafinala
(" stabilitatea populatiei, cu 0 cre$tere lenta ") s-a realizat cind
tehnologia i schimbarea normelor sociale au dus la scaderea
ratei natalitatii produefnd 0 populatie relativ stabila, cu 0
cretere inceata.
De$i teoria tranzi{iei demografice a fost propusa ca un
model potrivit pentru tarile contemporane mai putin dezvoltate,
s-a sustinut ca structura populatiei i conditiile economice
ale aces tor tari se deosebesc substantial de cele ale Europei
din secolele al XVIII-lea $i al XIX-lea. Pe scurt, nu este clar
ca tarile mai putin dezvoltate pot sau trebuie sa urmeze acelai
model de dezvoltare economica $i aceea$i dinamica a societiitii.
Controlul direct al cre$terii populatiei prin politici guvernamentale este obi$nuit. Au fost folosite patru stategii diferite.
Multe tari mai putin dezvoltate au adoptat 0forma a politicilor
404
405
21
URBANIZAREA
Ora$ul preindustrial
Urbanizarea
fnsu~irea
caracteristidi
societalilor
moderne. Acesteste
capitol
va urmari
dezvoltareaa ora~elor
din timpurile preindustriale pina in prezent. De asemenea, el va examina
trei teorii majore care au fast elaborate pentru a explica dezvoltarea urbana. Viala urbana contemporana din Statele Unite vafi
explorata printr-o comparalie fntre viala urbana ~i viala rurala.
Vorfi discutate problemele Americii urbane, inc/usiv erima, drogurile ~i dificultalile financiare, fmpreuna cu fncercarile recente
de planificare ralionala a ora~elor ~i a dezvoltarii.
DEZVOLTAREA URBANA
Fiintele umane au aparut intre 5 ~i 15 milioane de ani in urma,
in forma actuala (homo sapiens) dezvoltindu-se acum 50 000 pina
la 60 000 de ani. Pe scara timpului, urbanizarea, concentrarea
populatiilor intr -0 arie limitata, numita ora~, este un fenomen extrem
de recent; ora~ele au inceput sa apara carn acum 6 000 de ani.
Acest interval de timp intre dezvoltarea umana ~idezvoltarea urbana
a rezultat din nevoia societatilor de a atinge un anumit nivel de
dezvoltare sociala ~itehnologica inainte de a putea crea ~imentine
ora~e (Reissmar, 1964).
Ora~ele sint concentrari permanente de un numar relativ mare
de oameni care nu i~iproduc propria hrana. Ele au aparut in Orientul
Mijlociu, in "semiluna fertila" dintre fluviile Tigru ~i Eufrat, din
Iraq, ca 0 consecinta a schimbarilor climatice ~iprogreselor tehnologice. Cind ghetarii s-au topit, curentul de apa din anumite zone a
406
Oraele antice
Cam pe la anul 4000 i. Hr., s-au dezvoltat ora~e de-a lungul
fluviului Ind, in zonele in care acum se afla Pakistanul ~i citeva
locuri din China. Cam 1 000 de ani mai tirziu, au evoluat ora~e in
America Centrala ~i America de Sud, iar cercetarile recente arata
ca exista 0 dezvoltare urbana importanta in America de Nord.
Aceste prime ora~e erau foarte mici, dupa standardele de azi.
Ele aveau mai putin de 10000 de locuitori (Gist ~i Fava, 1974).
Ora~ele
dezvoltat
in pgioada
clasica;
Atenaavea
aveaputin
150 sub
000 un
de
locuitori s-au
in timpul
epocii~
de aur,
iar Roma
milion. Dupa caderea Imperiului RQ.{llan,in secolul al V-lea, timp
de citeva secole ora~ele au decazut. T'6tu~i,unul dintre rezultatele
cruciadelor a fost inceperea comertului cu Orientul Mijlociu, care
a renascut viata urbana in sudul Europei; indeosebi in Florenta ~i
Venetia. Ritmul urbanizarii a crescut, iar pina in secolul al XIV -lea
multe parti din Europa, pre cum ~idin Orientul Mijlociu ~idin Asia,
incepusera sa se urbanizeze.
Ora~ele din vremea aceea au ramas relativ mici, deoarece
transportul era limitat ~i incet. De asemenea, conflictele frecvente
intre ora~e ~i zonele rurale inconjuratoare amenintau stabilitatea
rezervei de hrana urbane. Conditiile medicale ~isanitare erau primitive ~i nu puteau satisface populatii numeroase ~i dispersate.
Oraele medievale
Ora~ul tipic medieval era imprejmuit cu un zid pentru protectie
impotriva invadatorilor, iar diversele cartiere din interior nu erau
407
separate. Strazile erau inguste, cotite ~imurdare. Ele erau frecventate de oameni din toate categoriile sociale, de la negustori ambulanti, comercianti ~ime~te~ugari pina la preoti, nobili ~i servitori.
Exista 0 eterogenitate sociala considerabila, cu modele clare de
stratificare intre diversele ocupatii. Aceste ora~e erau dominate de
biserica cre~tina. Femeile ~iminoritatile aveau putine drepturi, iar
minoritatile deseori traiau izolate in anumite zone ale ora~ului
numite ghetouri.
Ritmul vietii in ora~ul medieval era mai rapid dedI in zonele
rurale, dar considerabil mai lent decit in ora~ele din zilele noastre.
Natura relativ compacta a ora~e1or a dus la 0 interactiune sociala
considerabila. Cei mai multi oameni ~tiau cite ceva unii despre
altii, daca nu cumva erau cuno~tinte directe. Controlul social era
mai personal decit in ora~ul modem.
Ora!jul industrial
Ora~ul european
Revolutia industriala din secolul al XVIII -lea a accelerat ritmul
urbanizarii. Noile surse de energie au permis dezvoltarea fabricilor,
ceea ce a dus la 0 productie sporita. Pentru a se completa locurile
de munca dintr-o fabrica, era nevoie de oameni adu~i din diverse
locuri. Aceste fabrici erau situate in centrele urbane, unde se gasea
deja 0 rezerva serioasa de brate de munea. Succesul acestei noi
forme economice a atras oameni din zone Ie rurale la ora~. Drept
rezultat, intre anii 1790 ~i 1800 cele mai muIte ora~e europene au
crescut substantial; unele, ca Viena, ~i-au dublat numarul de locuitori. Intre 1800 ~i 1900 ora~e1e au crescut din nou rapid. Cea mai
mica cre~tere a fost inregistrata de Lisabona, cu mai mult de 50%
cre~terea populatiei; Londra a crescut cel mai mult, de aproape opt
ori fata de marimea ei initiala (Chandler ~i Fox, 1974).
Multe dintre primele a~ezari urbane au devenit "ora~e-state",
ca Atena ~i Roma. (Mai urziu, multe dintre ele au servit ca nuclee
pentru crearea natiunilor). Centre1e urbane au devenit focare1e vietii
econornice ~ipolitice. Modelul haotic de inceput, cu striizile inguste
408
II
ill
Ora~ul american
Primele a~ezari europene in Statele Unite au fost intemeiate de
spanioli in St. Augustine, Florida, in 1565, iar de englezi in Jamestown, Virginia, in 1607. Priqa zona urbana majora a fost infiintata
de olandezi in New Amstefdam '(New York) in 1624; aceasta a
fost, curind, urmata de Boston, carel'1q.fost intemeiat de puritanii
engleziln 1630.
In esenta, aceste a~ezari erau sate mici al caror model era luat
de la ora~e1eeuropene anterioare industrializarii. (Organizarea dezordonata de atunci a strazilor mai exista ~i astazi in sudul Manhattan-ului ~iin unele zone centrale din Boston). Cea mai mare cxtindere urbana a avut loc in secolul al XIX-lea, la fel cum s-a intimplat
in Europa. Construirea ciiilor ferate a asigurat transportul necesar,
care a deschis atit expansiunea spre vest, eft ~i dezvoltarea urbana
in est.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, aproximativ 0 treime din
americani locuiau in zone suburbane. Ora~uljuca un rol din ce in
ce mai mare in viata economica, politica ~i sociala. Deosebirile
intre zonele urbane ~i rurale au devenit mai pronuntate, indeosebi
in stilurile de viatii. De asemenea, s-au marit deosebirile intre Sudul
in mare masura rural ~i Nordul din ee in ee mai urban.
409
Metropola
Unele ora~e mari au ajuns ~imai mari, devenind mai importante
pentru societate. Ele s-au transformat in metropole, zone urbane
formate dintr-un mare ora~ central, cu suburbiile inconjuratoare ~i
ora~ele sate1it asociate. Exemple sint: New York City, Chicago,
Londra, Paris, Mexico City ~iTokyo. Metropolele formeaza unitati
economice ~i geografice relativ integrate. Dezvoltarea majora a
regiuni10r metropolitane a avut loc cam de la jumatatea secolului
al XIX-lea pina la mijlocul secolului XX. De pilda, in 1860 New
York City avea sub un milion de locuitori; in 1900 avea injur de
4 milioane, iar in 1950 populatia ajunsese la aproape 8 milioane.
De atunci, dezvoltarea metropolelor a fost mai inceata (unele au
cunoscut chiar 0 u~oara sdidere a populatiei), din cauza dezvoltarii
suburbiilor (vezi mai jos).
Dezvoltarea metropolitana a fost posibila datorita progreselor
tehnologice, indeosebi folosirii sporite a energiei electrice, comunicatiilor imbunatatite ~imodalitatilor de transport modeme. Electricitatea a facut posibila constmirea marilor zgiriie-nori care constituie
elementul caracteristic al metropolei. Existenta telefoanelor, a ma~inilor ~i a transportului in comun a permis ora~ului sa se intinda,
dar sa mentina, cu u~urinta, legatura intre zonele centrale ~i sectoareleperiferice.
410
1:1
Megalopolisul
Metropolele s-au intins intr-o a~a masura, incit au fuzionat cu
alte metropole. Coridoruldin nord-estul State10r Unite, de la Boston pina la Washington, D.C., este un astfel de megalopolis. Importanta acestor megalopolisuri, unul pentm celalalt, este evidenta din
sistemul de transport care s-a dezvoltat intre ete. Trenul ~inavetele
aeriene care leaga ora~ul Boston de New York City ~i New York
City de Washington, D.C. sint dovezi ale relatiei economice intre
aceste regiuni metropolitane.
Suburbii/e
Unul dintre cele mai dramatice ev~imente de lajumatatea secolului XX, I-a constituit dezvoltarea suburbiilor, care sint zone urbane relativ mici ce inconjoara un ora~. Numarul mare de automobile ~i de dii ferate, la care s-au adaugat autostrazile construite cu
fonduri mari de la guvemul federal, a facut posibila dezvoltarea
suburbiilor.
Dezvoltarea suburbiilor a creat navetistul, persoana care poate
locui intr-un 10c ~i poate lucra la 0 distanta considerabila. Astfel,
comunitati1e suburbane au inceput sa inconjoare ora~e1ecentrale.
Oamenii au inceput sa se mute din ora~e in suburb ii, unde deseori
i~i pot permite sa aiM case proprii ~i unde spera sa scape de problemele vietii urbane. Numarullocuitorilor din suburbiile Statelor
Unite s-a dub1at intre 1940 ~i 1980; acum, suburbiile adapostesc
aproximativ 40% din populatie.
Dezvoltarea suburbana a contribuit la descentralizarea urbana.
Mari1e firme au inceput sa-~i stabileasca filiale in suburbii ~i au
411
412
Modelul sector
Analiza dezvoltarii urbane intr-un mai mare numar de ora~e I-a
facut pe Hoyt (1939), un ecolog urban, sa vada un model diferit.
El credea ca ora~ele se dezvolta in sectoare in forma de pana, de la
centru ora~ului spre exterior, deseori de-a lungul unei cai de transport (de pilda, cai ferate sau cai navigabile). Pamintul din fiecare
sector
esteindustrial,
folosit pentru
scop.llP diferite; exista
sector
rezidential,
un
sector
un secto'f<;omercial
centralun~iun
sector
suburban. Totu~i, Hoyt a inteles ca topogratt~ specifica - rlurile ~i de alurile, de pilda - va modela dezvoltarea fiecarui ora~ill moduri unice.
Forma de pana sau de felie de tort a unui sector atesta coexistenta
diverselor modele de folosire a pamilltului. Unele parti ale sectorului
rezidential se invecineaza cu sectorul industrial; acestea ar fi, probabil, cartierele clasei muncitoare. Pe de alta parte, cele mai rlvnite
cartiere rezidentiale nu trebuie sa fie departe de zona comerciala
centrala, a~a cum este evident in cazul cartierului Nob Hill din San
Francisco.
413
Analiza
"
_ A
VIATA
URBANA IN SJATELE
UNITE
,
*
zonelor sociale
abordare
globala
Gemeinschaft
Toennies
und Gesellschaft:
Ferdinand
415
putemice, pe tradipe ~ipe relapi personale, ~iGesellschcift, 0 "asociatie" de oameni cu legaturi sociale slabe, care rezuM dintr-o
diversitate sociala considerabiIa ~i este caracterizatcl prin relapi
impersonale. Prima, arata el, descrie mai mult viata rurala, in timp
ce a doua caracterizeaza ora~ul.
In comunitatile Gemeinschaji, oamenii se cunosc intre ei, au
interese comune ~isint orientati spre interesele colective ale comunitatii. Ei au un sentiment putemic de destin comun ~ide identitate
imparta~ita. Legaturile de familie sint putemice, iar viata deseori
se concentreaza in jurul acestor legaturi. Gesellschcift, pe de alta
parte, descrie comunitati in care oamenii sint, in mare masura,
motivati de interesul personal ~i au putine valori comune sau identitati imparta~ite. Traditia ~i cutuma nu mai sint forte de legatura.
II
Ii
416
417
'II
I
II
418
Problemele ora!jului
Crima ~i drogurile
Ora~ele sint centre pentru activitate criminal a ~iconsum de droguri. Concentrarea oamenilor in ora~ face din acesta un teren natural propice pentru amindoua. Chiar daca rata crimei ar fi relativ
scazuta, este prohabil ca simplul numar de oameni din ora~e sa
duca la cifre ridicate de crime comise. De asemenea, amestecul de
bogatie ~i saracie din ora~e ii aduce foarte aproape pe cei care au ~i
pe cei care nu au, sporind atit motivatia, cit ~i oportunitatea pentru
crimealimpotriva
proprietatiivezi
Cap. 8).deGradul
relativ
de anonimat
ora~ului ofera
0 maiiiare Qcazie
a comite
crime,
:tara a
fi descoperite.
"'"
Cre~terea intensa a consumului de aroguri a agravat problema
crimei. De~i drogurile sint consumate atit in zonele urbane, cit ~iin
cele rurale, ele sint asociate eu crima, in principal in zonele interioare
ale ora~elor, unde disperarea generata de saracie a transformat consumul de droguri in epidemie, iar traficul de droguri intr-o industrie
urbana importanta. Luptele intre magnatii drogurilor pentru zonele
de influenta au devenit din ce in ce mai violente. Crimele marunte,
comise pe strada in scopul obtinerii de bani pentru consumul de
droguri, au devenit, de asemenea, 0 parte din peisajul urban.
Problemele
fiscale
419
Transportul
,Ii
I
'I
I
II
420
Alte probleme
Poluarea mediului este 0 problema urbana din ce in ce mai
mare. La fel este ~ipierderea populatiei, care duce la 0 reducere a
fon'dttrilor federale ~i a locurilor in Congres. Deteriorarea conductelor de apa, a retelelor de gaz ~i electricitate ~i a echipamentului
de transport agraveaza problemele vietii urbane. Capacitatea ora~elor de a rezolva aceste probleme este limitatli prin subordonarea
lor politica ~i economica fata de state ~i guvernul federal.
Planificarea urbana
De~i planificarea urbana a inceput 0 data cu grecii antici, in
general ea a fost fragmentata ~i inconstanta ~i, de obicei, limitata
la zonele ora~ului care erau considerate reprezentative, simbolice.
Cladirile publice din centrul ora~ului Washington, D.C. au fost
gindite atit ca functionalitate, cit ~i ca estetica, dar planul pentru
restul ora~ului nu s-a bucurat de acela~i fel de efort ~i atentie.
Rena~terea urbaa.a
o considerabiIa
421
422
423
COMPORTAMENTUL
COLECTIV $1 MI$CARILE
SOCIALE
Comportamentul
colectiv
este un
subdomeniu
important
al
analizei sociologice.
in acest
capitol
vom examina
cueva
dintre formele tipice ale comportamentului colectiv. Acestea VOl'
include multimile, zvonul, opinia publica, teribilismele ~i moda,
panica ~i isteria colectiva. Vafi acordata 0 atentie speciala diverselor tipuri, caracteristici # explicatU ale mi~carilor sociale - 0
forma mai organizata ~i mal!ejura4ilii a comportamentului colectiv.
DOMENIUL COMPORTAMENTULUI
COLECTIV
Intr-un sens, orice forma de comportament "colectiv" este subiectul analizei sociologice. Totu~i, exista 0 deosebire illtre actiunile
care definesc subdomeniul special al "comportamentului colectiv"
~iformele de actiune colectiva care, pilla acum, au constituit miezul
acestei caqi. Comportamentul colectiv se refera la actiunile sociale
oarecum spontane ~i de scurta durata ale unui numar relativ mare
de oameni, in situatii ambigue. 0 mare demonstratie impotriva
razboiului ~i activitatile publicului la un concert rock sint exemple
de tipuri de "multimi" care sint analizate de cei care studiaza comportamentul colectiv. La fel sint cele mai recente excentricitati in
materie de nonconformism ~imoda, schimbarile in "opinia publica",
424
425
MULTIMILE
,
Tipurile de mulfimi
Cea mai importanta ~i mai dramatica forma de comportament
colectiv este multimea, 0 adunare temporara ~i neorganizata de indivizi foarte aproape unul de altul care au un centru comun. Bhumer
(1969) a identificat patru tipuri diferite de multime.
Multimile intimplatoare
o mulfime fntfmplatoare este 0 adunare de indivizi care se formeaza in mod spontan, deoarece un oarecare eveniment obi~nuit Ie
atrage atentia, dar care se angajeaza putin, daca se angajeaza, in
interactiune unul cu altul. Multimea intimplatoare este exemplificatii
de trecatorii care se opresc sa priveasca la un accident de ma~ina.
Devalma~ia lor este neplanificata ~inu-i duce la actiune colectiva.
Multimile conventionale
Multimile expresive
Mulfimile expresive se dezvolta in jurul unor evenimente cu
incarcatura emotionala. Participantii la anualul Mardi Gras 1 din
New Orleans, Festivalul Woodstock de la New York in 1969 ~i sarbatorirea anuala a Revelionului in Times Square sint exemple de
multimi expresive. Aceasta forma este mai putin organizata decit
multimea conventionala. Nivelul emotiilor exprimate de acest tip
de multime este, deseori, inacceptabilin conditii obi~nuite.
lUltima zi lnainte de postul Pa~telui (n. tr.).
427
Multimile
active
,
Poate forma care s-a bucurat de cea mai mare atentie din partea
sociologilor ~i a publicului obi~nuit este multimea activa (gloata),
o adunare agitata ~iemotionala de indivizi care, deseori, i~i revarsa
emotia prin actiune violenta ~i distructiva. Multimea activa cauta
nu numai sa-~i descarce emotiile puternice care s-au acumulat, d,
de asemenea, sa actioneze impotriva a ceva considerat rau. Violenta
suporterilor unei echipe care pierde la un meci de fotbal european
~iactiunile unei gloate care lin~eaza sint exemple de comportament
al unei multimi active.
Teoriile convergentei
Multimile protestatare
Recent, McPhail ~iWohlstein (1983) au sugerat un al cincilea
tip de multime, multimea pro testa tara, care are elemente atit ale
multimii conventionale, dt ~i ale multimii active. Aceasta forma
este organizata moderat, ca multimea conventionala, dar distructiva,
ca multimea activa. McPhail ~i Wohlstein arata ca violenta care
intervine in timpul dispute lor de munca este un exemplu de comportament al multimii protestatare.
Intr-o abordare psihologica, teoriileconvergente explica comportamentul multimii ca fiind actiunile unor indivizi cu aceea~i stare
de spirit care sint atra~i intr-o situatie ~i apoi actioneaza in comun
datorita asemanarilor existente ale personalitatii. Primii teoreticieni
ai convergentei (e.g., Martin, 1920) sustin ca multimea elibereaza
impulsurile emotionale primitive, cum este ura, de constringerile
sociale care le-a tinut sub control. Altii (e.g., Allport, 1924) insista
mul
ca "u~urinta
major care
sociala"
duce mai
la com'f)ortamentul
deli-aha dedt contagiunea
multimii. este mecanisTeoriile convergentei au dificultati~ explicarea comportamentului multimii, deoarece ele se bazeaza f'oarte mult pe factori (cum
sint caracteristicile preexistente ale personalitatii) independenti de
situatie. De asemenea, aceasta teorie nu poate explica de ce anumite
impulsuri (teama ~i ura) sint eliberate in situatii de multime mai
degraha dedt altele (dragostea ~iafectiunea). I~ final, deii teoriile
convergentei presupun ca situatiile specifice determina care predispozitii ale personalitii!ii vor fi eliberate, ~iin ciuda faptului eli modul
in care situatia este considerata depinde de definitia sa colectiva,
ele nu rezolva problema.
429
interactiunea participantilor'intr-un eveniment colectiv. Aceasta explicatie este numiHi teoria normei emergente.
Turner arata cum studiile atente ale diverselor tipuri de multime
dezvaluie ca participantii nu sint sinceri; ei difera considerabilin
privinta motive1or lor, a atitudinilor ~ia comportamentului, precum
~iIn privinta angajamentului fata de ceea ce se intimpUi. De asemenea, intrudt conformismul comportamentalin prezenta altora
este un fapt bine stabilit (vezi Cap. 5 ~i 7), nu trebuie invocat nici
un mecanism special, cum este contagiunea. Singm:'adeosebire intre
comportamentulin multimi ~iin alte situatii sociale, sustin Turner
~i Killian, este ca in multimi normele adecvate apar din situatie
mai degraba dedt ii siut impuse. Aceste norme emergente ghideaza,
dupa aceea, comportamentul participantilor.
Zvonul
Normele sint comunicate prin interactiunea participantilor. Ocazional, comunicarea ia fonnazvonului, 0 informatie ireaHidinsurse
anonime, care este raspinditli informal. Zvonurile pot fi adevarate
sau false, dar originea ~i validitatea lor sint greu de stabilit. Ele
infloresc in situatii de ambiguitate ~iin absenta unor canale oficiale
~ide incredere pentru raspindirea informatiilor.
Zvonurile sint incerdiri de a intelege 0 situatie nec1ara. Deseori,
zvonurile se schimba pe masura ce se rasplndesc, a~a cum se intlmpIa cu 0 informatie injocul de-a "telefonul tara fir". Povestea finala
transmisa prin zvon deseori este cu totul deosebita de cea originaHi.
data incepute, zvonurile sint greu de oprit.
Zvonurile pot initia comportamentul multimii sau ii pot dirija
actiunea 0 data formatii Comportamentul unei gloate care lin~eaza
este un exemplu de comportament de multime in care zvonul poate
juca ambele roluri.
Zvonurile sint, uneori, mijloacele de infomare principale sau
chiar singurele in situatii ambigue; ele rezulta dintr-un efort colectiv
de a lamuri ce se intimpla. Shibutani (1966) arata ca acest proces
colectiv include diverse contributii. Unii participanti smt ,,mesageri"
care transmit zvonurile. Altii servesc ca "interpreti", incerdnd sa
asigure un context adecvat pentru informatie ~ipentru examinarea
430
IIIiI
implicatiilor ei. Unii sint "protagoni~ti", care sustin 0 anumita interpretare ~i mai sint altii, "cei care iau decizii", care inceardi sa
i(titieze 0 oarecare forma de actiune pe baza zvonurilor. Totu~i,
maioritatea participantilor constituie 0 parte a "publicului" pentru
zvonuri. Acest efort colectiv poate, uneori, clarifica situatia stabilind
validitatea informatiei transmise ca zvon.
(j;
Opinia publica
>
~;.
431
Teribilismele
Liderii de opinie
Idei1e unui public sint, deseori, influentate de liderii de opinie,
indivizi cu statut superior care joacii un ro1 important in formarea
idei10r unui public. Uneori, acest rol se bazeaza pe 0 cunoa~tere
prezumata: oamenii de ~tiinta, de exemplu, influenteaza formarea
opiniei pub lice asupra dezarmarii ~i a preocuparilor referitoare la
mediul ambiant. In alte situatii, influenta se bazeaza in principal
pe statutul social; nenumarate cercetari au demonstrat influenta
sotilor-tatilor asupra ideilor politice ale sotiilor ~i copiilor. In final,
persoanele in pozitiile cheie din mass-media de asemenea servesc
ca lideri de opinie. Comentatorii de televiziune, ca David Brinkley,
Walter Cronkite ~iJohn Chancellor - precum ~iautorii proeminenti
de editoriale, ca William Safire, Evans ~i Novak, George Will ~i
Tom Wicker - influenteaza opinia publica in mod semnificativ.
Propaganda
Multi oameni incearca sa influenteze opinia politica, inclusiv
pe politicieni, pe lobby~ti ~iorganizatiile de interes special. In timp
ce fac aceasta, ei pot folosi propaganda, informatii sau puncte de
vedere care incearca, in mod de1iberat, sa influenteze ~isa modeleze
opinia publica. Reclamele comerciale, discursurile politice ~ipublicitatea mcuta de unele organizatii slnt, intr-o oarecare masura, forme
de propaganda.
Propaganda nu este necesarmente falsa; totu~i, ea nu este informatie neutra. Scopul ei este sa sustina un anumit punct de vedere ~i
astfel sa convinga oamenii de corectitudinea opiniei dorite. Propaganda devine 0 problema dnd este definita ca fiind informationala
sau educationala; dnd agenda sa clara de a convinge mai degraba
dedt de a lamuri nu este recunoscuta.
Moda
~
.
Moda este un stil special de compO'rtament sau intati~are, in
yoga intr-o anumita perioada. Insu~i cuvintul moda imp1ica ceva
temporar, de~i, de obicei, moda dureaza mai mult dedt teribilismele.
Modele sint un produs al accentului pe schimbare al societatii
modeme. Stabilitatea societatilor traditionale a tacut moda inutila
~i chiar de nedorit.
Deseori, modele sint create din ratiuni comerciale: ele vind
produsele. Noile stiluri de imbracaminte cer ca oamenii sa se debaraseze de hainele prezente ~isa cumpere ultimele mode. Noi1estiluri
de ingrijire personala de asemenea necesita folosirea produselor
sau a serviciilor (cum sint coaforii ~ifrizerii) pentru realizarea "noii
intati~ari".
Nu toate modele au un scop sau efect economic. Unele deriva
din preocuparile statutului. Angajarea in cea mai recenta forma de
comportament (de pi Ida, adoptarea stilu1ui special de vorbire a
433
432
Pan;ca
; ;ster;a in masa
Panica
Panica este fuga dezorganizata de un perieol real sau perceput.
Ea se produce cind oamenii incearca un sentiment de teama cople~itoare care Ie reduce capacitatea de a diuta solutii rezonabile. Perspicacitatea lor se ingusteaza, iar caile alternative de actiune tree
nerecunoscute. Comportamentul in astfel de situatii tinde sa fie
irational, egocentric ~i,deseori, contraproductiv. Strigatele, tipetele
~iconfuzia generala sint obi~nuite in situatii de panica. Exista putine
hnii clare de comunicare prin care pot fi asigurate informatii
adecvate despre cursuri de actiune posibile. In nenumarate ca~ri
de panica, provocate de incendii in locuri aglomerate, cele mai
multe decese au rezultat din ingramactirea oamenilor la 0 singura
ie~ire sau din saritul prematur pe ferestre.
Isteria in masa
Isteria in masa implica raspindirea rapida a fricii ~i a activiiatii
violente, ca reactie la perceperea amenintarii unei forte puternice.
Aceste pericole percepute sint comlmicate altora, care, in mod similar, reactioneaza ell aceea~i fervoare. Spaimain legiitura cu vrajitoarele din Salem, Massachusetts, in 1692 ofed un exemplu elocvent
de isterie in masa (Erikson, 1966). "Spaima ro~ie", care a implicat
434
MI~cARILE SOCIALE
o
,1
Ideologia
Toate mi~dirile sociale au 0 ideo logie, un ansamblu de idei
care justifica 0 anumita organizare sociaIa sau actiune. Aceste idei
definesc, tipic, situatia pe care mi~carea dore~te sa 0 influenteze ~i
consecintele are, probabil, vor aparea daca mi~carea nu va avea
succes. De~i ideologia deseori este vagii, ea serve~te ca 0 modalitate
de a recruta membri pentru mi~care. Manifestul Comunist (Marx
~i Engels, 1955; original, 1848) a schitat ideologia comunismului
ca 0 mi~care sociala revolutionarii.
sive.
437
)1
. Organizarea
Mi~cari1e sociale sint mai organizate dedt aIte forme de comportament colectiv. Deseori, ele au un mic grup de conducatori ~i un
grup mai mare de membri devotati. In afadi de ace~tia, in mod
frecvent exista un grup mai mare de sustinatori care sint plini de
simpatie fata de scopurile mi~carii ~ipe care deseori se poate conta
pentru sprijin financiar ~imoral. Mi~carile care au succes pot ajunge
atit de bine organizate, incit se transforma in organizatii formale
(vezi Cap. 5). Partidul Comunist din Uniunea Sovietica a inceput
ca 0 mi~care sociala revolutionara; dupa rastumarea tarului ea a
devenit 0 structura guvemamentala formala.
MariIe mi~cari sociale deseori implica un numar de organizatii.
Mi~carea pentru mediul inconjuditor, de pildii, include organizatii
cum sint Clubul Sierra, Prietenii Pamintului ~i Societatea De~ertului. Astfel, problema organiziirii devine mai complicata, deoarece
trebuie coordonate nu numai activitatile membrilor unei anumite
organizatii din mi~care, ci, de asemenea, trebuie combinate, in mod
util, activitatea fiedireia dintre diversele organizatii fonnale relevante daca ele vor sa-~i atinga scopul comun.
Tactica
Toate rni~carile sociale se angajeaza intr-o tactica, activitati precise prin care se urmare~te atingerea unui anumit scop. Deseori,
tactica are mai muIte scopuri precise ~ideosebite. Ca scopurile mi~carii sa fie indeplinite, este folositii tactica pentru mobilizarea sprijinului simpatizantilor, nu a celor direct implicati in rni~care. Tactica
este, de asemenea, importanHi pentru incercarea de a schimba
atitudinile celor care nu sprijina eforturile mi~carii. De pilda, tactica
mi~carii pentru mediul inconjurator este de a convinge mai multi
oameni sa separe diferite forme de de~euri; sa incurajeze reciclarea
hirtiilor, a sticlelor ~ia cutiilor de conserve; sa promoveze 0 legislatie
adecvata la nivelurile local, statal ~i federal.
Tactica variaza dupa tipul de mi~care. Este improbabil ca
mi~carile utopice sa foloseasca violenta ca tactica, pe dnd rni~carile
revolutiQnare ar putea ~i, deseori, 0 folosesc. Mi~carile care sint
bine organizate ~iau acces relativ u~or la procesul politic (rni~carea
consumatorilor, de pildii), vor falosi, probabil, mai putin demonstra-
438
440
~!
Aceasta teorie este valoroasa pentru ca evidentiaza caracteristicile oamenilor care, probabil, pot intra intr -0 mi~care sociala. Totu~i,
ea este subminata oarecum de cercetarca empirica, cercetare care
arata ca multe mi~cari sociale au atras oameni avind legaturi puternice cu comunitatea (e.g., Tilly, Tilly ~i Tilly, 1975).
441
mai multi dintre ace~ti factori sint prezenti, cu atit mai mare este
probabilitatea ca 0 mi~care sociaUi sa se dezvolte.
Utilitatea structurala se refera la anumite modele sociale care,
probabil, duc la probleme sociale semnificative. Mi~carea ecologica
s-a dezvoltat din cauza amenintarii percepute la adresa mediului ~i
a efectului rezultat asupra calitatii vietH umane.
Tensiunea structuralii este 0 conditie sociala pricinuita de tensiuni in cadrul societatii. Acestea pot fi cauzate de modele de conflict
din cadrul societatii. De pilda, rrii~carea pentru drepturi civile s-a
dezvoltat din tensiunea cresdnda a conflictului rasial din Sud.
Dezvoltarea ~iraspfndirea unei explicatii a sursei unei probleme
sociale ~i a unui program special pentru remedierea ei poate transforma un tumult de nemultumire dezorganizat intr-o mi~care sociala
organizata. Mi~carea din anii ' 60 impotriva razboiului a oferit analize politice ale implicatiilor concentrarii militare masive ~ia escaladarii razboiului din Vietnam; de asemenea, ea a dezvoltat 0 strategie
a protestului masiv pe care a comunicat-o multor tineri din universitati.
Factorii precipitan{i, sau scinteile speciale, deseori servesc ca
sa-i convinga pe indivizi sa se angajeze intr-o actiune colectiva.
De~i este posibil ca oamenii sa fi sesizat 0 problema ~isa fi inceput
sa se gindeasdi la 0 actiune pentru a 0 rezolva, deseori este nevoie
de un eveniment dramatic care sa cristalizeze lucrurile. Refuzul
Rosei Parks de a sta pe un loc in spatele autobuzului din Montgomery, Alabama, a fost evenimentul dramatic necesar care a declan~at mi~carea pentm drepturile civile.
Mobilizarea pentru ac{iune este necesara ca 0 mi~care sociala
sa ia avint. Aceasta activitate grea ~i, deseori, neatragatoare include stringerea de fonduri, intocmirea scrisorilor, mobilizarea oamenilor ~i organizarea mitingurilor sau a demonstratiilor.
Lipsa controlului social asupra unei mi~cari sociale care se
dezvolta, din partea autoritatilor responsabile, ii poate permite acesteia sa creasca impetuos. Pe de alta parte, reprimarea severa poate
sa-i submineze existenta sau, cel putin, sa-i slabeasca efectul pentm
o vreme. Acesta a fost cazul dnd guvemul sud-african i-a bagat in
inchisoare pe conducatorii principali ai Congresului National
African, cum a fast Nelson Mandela.
442
443
444
diversitate a aCfiunilor, motivafiilor:ji angajamentelor participanfilor la mulfimi decft cellalte doua teorii.
Zvonurile sint formate din informafii neintemeiate de la
s'urS[!anonime, care se raspindesc pe cai informale. Ele smt
in&rcari de a clarijica situafii ambigue:ji pot duce laformarea
mulfimilor. in fabrica de zvonur-i, oamenii participa ca mesageri, interprefi, protagoni:jti, cafactori de decizie sau capublic.
Opinia publica este parerea colectiva a unui public, un
numar de indivizi care au un interes comunintr-o problema in
care opinia este imparfita. Liderii de opinie, oameni cu statut
superior, joaca un rol important in formarea opiniei publice.
Propaganda este informafia care este folosita in mod deliberat
pentru injluenfarea opiniei pub lice.
Teribilismele :ji moda se refera la forme de comportament
de scurta durata. Teribilismele sint, deseori, urmate cu entuziasm 0 perioada scurta de timp, apoi dispar. Moda este un
stil special de haine, de comportament care, de:ji dureaza mai
mult decft teribilismele, este in voga 0 anumitii perioada de
timp. Ea rezulta din accentul pus de societate pe schimbare.
Panica :ji isteria in masa apar cfnd oamenii smt cople:jifi
de teama ameninfarii :ji~ista putine canale de comunicafie
pentru a stabili gradul depericol sau a sugera cursuri de acfiune alternative. in astfel de imp;ejurari, oamenii tind sa se
comporte in moduri irafionale :ji contra productive.
Mi:jcarile sociale constituie 0 forma mai organizata :ji mai
stabila de comportament colectiv. Unele mi:jciiri sociale incearca sa schimbe comportamentul indivizilor. Doua tipuri de
mi:jcari sociale sint mi:jcari alternative, cele care urmaresc 0
schimbare limitata a comportamentului; :ji mi:jcarile salvatoare, care urmaresc 0 schimbare cuprinzatoare :ji radicala.
Alte mi:jcari sociale se concentreaza asupra schimbarii societalii. Mi:jcarile regresive vor sa intoarca ceasul progresului.
Mi:jcarile reformiste urmaresc 0 schimbare limitata din interiorul unui sistem care in alte privinfe este fundamental satisfacator. Mi:jcarile revolulionare, pe de alta parte, incearca 0
restructurare radicala a ceea ce este perceput afi 0 societate
nesatisfacatoare. Afi:jcarile utopice sint calauzite de un ideal
445
II;,
<
aparitia unei mi:jcari socia Ie. Un factor este utilitatea structurala, existenta unor modele sociale care duce la problerne
sociale semnificative pe care 0 mi:jcare vrea sa Ie rezolve. Tensiunea structurala implica stres :jimodele de conflict in cadrul
societatii, care dau na:jtere unei mi:jcari. Dezvoltarea :jiraspindirea unei explicatii pentru 0 anumita problema sociala a unui
446
447
imediat de societate, cum slnt programele de imbunatatire a asistcntei medicale. Totu;;i, cele mai multe slnt cel putin u;;or controversatc
(cum este eazulineercarilor
feministe de a aduce la aeela~i nivel
puterea intrc barbati ~i femei), fiindca schimbarea rastoama modele
confortabile ~i familiare.
Schimbarea nu se intimpla, pur ~i simplu. La schimbarca sociala
contribuie mai multi factori. Citcva dintre celc mai importante cauze
ale schimbarii sociale siut rJi;;:~llhtemaijos.
23
SCHlftABltREA SaC/ALA
$1 MOLJERNIZtlREA
IViediul fizic
Socictatile ~i mediullor fizic sint strins legate. De pildiI, socictatile situate linga mari intindcri de
(de cxemplu, Marco. Britanie)
devm
navigatoare, pc dnd ccle inconjurate de pamint, nu.
10. fascruci
riuri.ITC
A~cz3rile urbane au
eatori montane, oecane ~i mari.
0uralorcstc 0 sursa mJporta
In mod asemanator, filed iul
a sehimbarii soeiale. Epoca rctragcrii ghctii, acum 13 000 de am, a
dus 10. cre:;;terea piidurilor ~i Ja dezvoltarea diversclor fomle de animale care au int1uentat evolutia
tipuri de sociclil!i In
prezent, exista 0 dezbatere i~ortaJ1,ta
efectuJ de sera - 0
ere:;;tere a temperaturii
medii in lumc, cre:;;terc ce remiti'! din
emisiunile de bioxid de carbon ale ma~iiiiJor, de la multelc fabrici
:;;ide la freonul din refrigeratoare.
Exista dcosebiri de pareri in
legatura cu gradul :;;ieosiul sehimbarii sociaJe necesare pcntru rcdueerea amenintarii pe care aeest efect 0 prezintil pentnl
umana. Inealzirea globului poate topi calotelc de ghea~,-i polara in
oareeare masura, provocind 0 ridieare a nivclului mf',fii. Aecastii
sehimbare, impreuna eu sehimbarile de
enlturfl, poatc faria
unele comunWiti sa se mute (departe de mareele Ynahc can: SI: 'lor
produce de-a lungul unor coaste), iar pc altcle Ie
schimbe modelele de agrieultura.
estc un element
consianl in
sociala.
Toate
soCiCtil~ijc cunoscschimbarea
0 modificarc semnificativa
in modcldc cuh-urii :;;i in stmerun S~
care sc
in comporsociaL U nclc
n!ln :;int triburile mici din partile
.; de :';ud,
schimha
cum slnt
directii
sc SdWllh:i In:li rapid.
a:\;a c/1 ',in lMnlp cc~ntr-i)
"ve;) 10c' i Id HI ;ill liU'." pol ilicil, in aita
(;:;tc China) poate
avca be 0
',ill",11
l'I>ll1l1il
~ Ii 'k :;chi!llh;lIi :;ocialc ;;lnt planificatl:',
:!lIII:!'
indli::lcid
r;l/,hoililil .I,
Silk
\1".1,
,'.111'
11''.'
illll,
1'1
'111''I'II'i\' I '"II!:
I,
,I'I"
1.11'
:Ii,
I
1111111.11.1
1'PT,II'1l1cn!caza
Procesele culturale
,tI'IIIII'.illlOti
!;:IIII",klllll,'1
,.l<"t'I,1<
;;:11 I,
1"''1'
111.1111
,11,1,
I
I
449
__ ~f~
perin~a
Aducerea la lumina a unci idei sau a 11llui principiu existent
este numit
accst proces de inovatic
cste
gasit ceva nOlI.
cstc 0 descoperire; el a cxistat
tot timpul, da! la un anumit moment in decursul timpu!ui oamcnii
de ~tiinta au rcu~it sa inteleaga ce este ~i cum actioneaza. in mod
similar, intdegerca ca une1e clemente chimicc sint supusc
dezintegdirii radioactive a fost 0 dc:scoperirc,
Inventia.
,
Noua folosire sau noua eombinatie a cuno~tintdor existente este
numita inven/ie. Automobilul a fost 0 inventie; el a [010sit euno~tintele existente despre combustia contmlata ~idcspre ang:renaj, printre
alte lucruri, ea sa produciJ.ceva nou. Acroplanele, calculatoarele ~i
zgiriie-norii sint exemple de inven~ii materialc. Totu~i, aspectele
nemateriale ale unei eulturi pot ti, de ascmenea, "inventate". Alfabetul, de pilda, este 0 astfel de inventic culturala; la fel smt biroeratia,
normele socialc ~itoate institutiile socialc.
Inventia este, rareori, rezultatul unui singur act creator. Tipic,
inventiile apar dupa 0 perioada de timp, ca urmare a acumularii de
cuno~tintc. De asemenea, inventiiIe due la alte inventii.
Cu cit numarul invcntiilor existente este mai,marc, eu atit este
mai rapidi'i dezvoltarca unoI' noi inventii.
Difuzh.mea
Pc linga descoperiri ~iinventii, societatile se schimba prindifuziunea culturala -- raspindirea Insu~irilor culturale de la 0 societate
la alta. Difuziunea se produce datorita migratiei, comeqului ~icalatoriilor intre societiiti. De asemcnea, ea mai apare cind 0 societate
cucere~te alta. In lumea moderna, difuziunea poate rezulta din
450
Structura sociala
Uneori sursa sehimbiirii se afla in stmctura sociala. Marx a
insistat ca relatiile structurale intre clasele sociale VOl' duce inevitabil
la schimbare soeiala. Aceasta sursa de schimbare de asemenea provine din aIte feluri de inegaliHlti. Deosebirile intre grupurile rasiale,
etnice ~ireligioase sint, de asemenea, agenti potentiali ai schimbiirii
sodale, a~a cum sint deosebirile intre genuri. Uneori, eoneurenta
intre segmente ale economiei, precum ~iin cadrul segmentelor, promoveaza schimbarea sociaHi, cum se intimpla dnd politica comerciala a unei tari este fonnulata ca sa ajute 0 industrie (textila) pe
seama alteia (a zahamlui).
(f.
1
Populatia
Exista probabilitatea ca schimbarile in cadrul populatiei sa produd], schimbare sociala. Populatii1e care cresc rapid solicim resursele
societatii ~inecesim unele adopmri la practicile existente. Ele de asemenea impun schimbiiri in modelelc vietii sociale. Cre~terea populatiei urbane a schimbat ritmullent al interactiunii sociale din ora~ele
mid in ritmul palpitant al vietii urbane modeme (vezi Cap. 21).
Explozia demografica ce a inceput in anii patruzeci a dus la
extinderea facilitatilor educationale. Cre~terea prea lenta a populatiei, pe de alta parte, poate ameninta viabilitatea pe termen lung
a unci sociemti; pot fi prea putini muncitori care sa produca resursele
necesare.
Schimbiirile dramatice in cadrul populatiei de asemenea duc la
schimbare sociala. Migratia din nordul friguros in sudul eu soare a
451
pe de aWi
care au ca
a rcvolu-
452
oamcni [sic] ai istoriei", care sustine ca aCliunile indivizilor imporcreeaZ2 istorie. Ei prezinHi oamem ca Iisus Christos, luJius
Karl
!\dolf
Albert
im;tein,
altii. Cd
indivizi uniei ale caror
au schimbat istoria. Daca
barbati nu s-ar fi nascut, afirma aceasta tearie, lumea ar fi eu
alta.
$tiinta i tehno/ogia
Cuno~tintele ~tiintifice due Ja progresc tdmologice
rezultat schiIl1barca sociala. Dczvoltarea automobilului
Activitatile indi.viduale ~i colective ale multor indivizi de ascmenea produc schimbari sociale.
recunosc
In general, 0 pozitic
cJar:-i adusa iSlorici de indivizii lIT!p()rt:ll11t-;,
453
Act/unea
colectiva
Schimbarea
sociala
cstc deseori
rezultatul
acliunilor
multor
schirnbarii
s-a
sociale
au
TEORUL,E, SCHIMBARU
SOCIALE
Teoriile evolutioniste
Gindirea socioJogidi de inceput s-a conceniTal asupra progre~i asupra problemci cxistentei un or legi fundamentale
ale schimbarii socialc (vezi Cap. 1 ~i 4). Spencer, de pilda" considcra
di schirnbarca progreseaza totdeauna de la forme mai simple 13
unde
complexe. Adoptind tcoriile evolutioniste ale lui Charles
s11111isocial
guvcmamentaJ.a
social
o versiune
oarccum
nu presupune incvitabilitatea
"progresului" (vezi Cap. 4). Ei ered
ca foqa motrice in schimbarca sociala este schimbarea tchnologici,
care duce la schimbari In productia economica, in orgal1izarea 80ciaHi ;;i In comp01tamentul
unor legi fundamentale ale schimbarii sociale, dar ele pot fi gasite
in actiunile concrete din contextul sociocultural al societatilor. De
asemenea, ace~ti sociologi au considerat schimbarea ,,multiliniara",
prod).lcindu-se In sfere sociale diferite, ill ritmuri ~i ill directii diferite.
Tearille ciclice
Unii teoreticieni ai schimbarii sociale pe scara larga au cons iderat-o ciclica. Spengler (1926), de pilda, sustinea di, asemenea organismului uman, societatile se nasc, se dezvoWi ~i apoi decad. Ciclul
este inevitabil. Vigoarea dezvoWirii initiale scade in perioada de
mijloc. Atunci, societatea devine mai materialista
~i, In cele din
urma, Incepe sa decada. Toynbee (1946), pe de alta parte, afirma
ca societatile pot invata din experienta istoriei. Decaderea nu este
inevitabila, dar societatile trebuie sa ia masuri concrete ca sa 0
opreasca. Civilizatiile se dezvolta ca reactie la provocarile care
apar din mediul ambiant (conditiile geografice ~i climatice) sau
din actiunea umana (amenintarea
cu razboiul de catre 0 societate
vecina). Societatile prospera daca provocarile slnt relativ bllnde
sau daca societatile iau masuri adecvate ~i Infiinteaza institutii eficiente pentru a Ie face fata. (
,
Recent, acest punct de vedere a fost sustinut in mod viguros de
Kennedy (1987). EI observase ca marife"puteri tind sa se extinda
cit mai mult In scopuri militare ~i, astfel, l~i slabesc baza economica.
Structura lor economica saracita duce 1aun declin general al societatii. Kennedy considera ca Statele Unite contemporane
se gasesc
tocmai Intr-o astfel de situatie.
Teoria functionalista
455
454
o sinteza propusa
erea ~i integrarea
Crnd schimbarea cste reCtillOscuta,aceasta cstc dintr-o pcrspcctiva evolutionist.i. Socictatilc se dczvolta printr-un proccs dedi{eren(iere, creator de difcritc institutii sociale care sa 5e ocupe de problcmele frecvcnte ale societatii, ~i printr-un proces de integrare san
de relativa coordonare a activitatilor acestor institutii. Stabilitatea
~i schimbarea se produc imprcuna, dar traditionali~tii tind Sri puna
accentul pe prima. Totu~i, unii tlmctionali~ti
dirijeaza atcntia
sprc problema schimbarii sociale (Cancian, 1960) ~i spre modulln
care aceasta cstc stimulata de tensiuniJe interne ale societati!
(Merton, 1968).
457
456
- - -- - -- - -- -----------------------------------------------------
'l""
I(~
("
,~.,.
'.',
l~""'A'"""'"E'
"."
",1!l
N
~
"'<O',.~ I,,,.
~",,=1J2lf%J,.
Teoria rrlOdernizarii
Acest model i~i conccntrcaza
aten!ia asupra inodernizarii, un
proces cultural, economic ~i social care transforma 0 societate preindustriala intr-una industriaHi. Aceste schimbari au fost cauzate
in mare masma de progresele tehnologice care au sporit productivitatea economica ~i au modificat, foarte mult, stiiul de viatu 50ciaJa. Impreuna, ace~ti factori sint raspunziitori penLm soci~tati1e
industria1e rnoderne ale Statclor Unite, ale Europei Occidentale ~i
Japonici ~i, intro mai midi ma.sura, a Uniunii Sovietice.
In accasta tC~)ric, socieHitilc modeme au dczvoltat strueturi economicc care promoveaza dezvoltarca, incurajeaza inovatia ~i 1'010sese
ca sa imbunaHiteasca
~i productivitatca.
~jlntcreate
bancare
tnlHSp!mt ~i comuni
in ce 111aiInarc in
lax
~i sint
sa amine
unOI obiective personale pc term en mai lung. Ei au un maimare
sentiment al controlului asupra proprici victi ~i 0 extrem de dezvol
taU'! etidl a muncii. In contrast,
rei din t~ri1e Lumii a Treia sint
considc:rati fatali~ti, erezlnd ca nu i~i controleaza propria soarta.
Ei Slnt orientati sprc prezent ~i Ie lipse~te ambitia mobilizatoare
care caracterizeaza modemitatea.
i aTrel~
Modernitatea
lumii.
458
';>C
459
Teoria convergentei
intr-o varianta a teoriei modernizarii, teoria convergen!ei sugereaza ca societalile care se modernizeaza devin din ce in ce mai
asemanatoare ca urmare a acestui proces (Rostow, 1960; 1962).
Ele au un nivel asemanator de dezvoltare tehnologica ~i0 structura
similara a foqei de munca ~ia instituliilor politice. Aceste societali
"converg" treptat injuml unui model general de societate moderna.
Tarile din Lumea a Treia se straduiesc sa imite societi'ililemai
dezvoltate, fie ca acest lucm este oportun sau nu. Aceasta teorie
subapreciaza masura in care legaturile reciproce ale lumii moderne
imping societalile din Lumea a Treia in aceastii direclie. Tarile dezvoltate au fondurile de capital ~i cuno~tinlele tehnologice de care
larile mai pulin dezvoltate au nevoie, iar transferul ambelor implica
acceptarea, din partea celor din urma, a schimbarilor economice ~i
politice fixate de larile dezvoltate, chiar daca acestea ar putea sa
nu fie potrivite pentru cultura lor sau pentru condiliile sociale.
460
Teoria dependentei
Mulli savanli, nemultumili de supoziliile modernizarii ~ide teoriile convergenlei, suslin ca larile mai pulin dezvoltate se afla intr-o
lu~"dominata de larile dezvoltate (Frank, 1969). Ei au formulat 0
explicalie diferita, teoria dependen{i, care arata ca motivul pentm care larile Lumii a Treia nu s-au modernizat a fost ca ele au
fost dependente de larile mai dezvoltate, pentru care au fost utile
din punct de vedere economic ~i politic. Naliunile industrializate
au considerat util sa menlina larile din Lumea a Treia ca furnizoare
de materii prime de care aveau nevoie ~i piele de desfacere unde
sa-~i vinda produsele finite. Ele nu mai aveau nevoie de concurenli
industriali intr-o lume deja extrem de competitiva.
De obicei, 1iirilemai pulin dezvoltate au 0 recolta majora (zahar
sau cafea) sau 0 materie prima (cositor sau cauciuc) care este centrul
economiei lor. Aceste tari deseori nu au resurse economice sau tehnologice necesare pentru imbunatalirea acestei situalii. Prin urmare,
aceste resurse trebuie sa vina din exterior - de la societiilile mai moderne sau de la agenlii internalionale dominate de naliunile occidentale (e.g., Fondul Monetar Internalional sau Banca Mondiala) de
care devin dupa aceea depe~ente;
Teoria dependenlei susline ca farile din Lumea a Treia nu pot,
pur ~i simplu, sa urmeze procesul de ihQdernizare allarilor dezvoltate, deoarece nevoile lor economice ~i tehnologice sint legate de
statutul dependent intr-o economie mondiala. Totu~i, teoria dependenlei nu a definit, in mod adecvat, un model mai potrivit care sa
imbunataleasca situalia larilor din Lumea a Treia. Inilial, aceasta
teorie a sugerat me~ode socialiste ca mecanism adecvat pentru imbunatalirea calitalii educaliei ~i a asistenlei medicale in larile din
Lumea a Treia. Totu~i, a devenit evident ca, de~i economiile socialiste pot asigura 0 mai buna educalie ~i0 mai buna asistenla medicala, ele sint mai pulin productive dedt economiile capitaliste
(vezi Cap. 17). Dificultalile economice ~ipolitice din Uniunea Sovietica ~ilarile socialiste din Europa Rasariteana au pus sub semnul
indoielii prescriplia pentru schimbare oferita de teoria dependenlei.
461
462
MODERNITATEA ~I PROGRESUL
In general, americanii pun semnul egalitatii intre modernitate ~i
progresul social. De~i este c1ar ca modernizarea a adus beneficii
mai buna
enorme multor oameni, ea a avut partea sa negativa.
sanatate, 0 mai bUllanutritie ~idrepturile omului sint printre muItele
progrese :Iacute posibile de modernizare. Dar de e1enu beneficiaza
toti oamenii, chiar'in cele mai moderne societati. Saracia, saniHatea
precara ~imortalitatea infantila inca exista in Statele Unite - probabil cea mai bogata, cea mai puternica ~icea mai modrerna societate de pe piimint.
463
464
Ilele nu ar trebui sa intervina in acest proces natural de schimbare $i progreso Teoriile critice explica schimbarea sociala
prin analogie cu ciclul de viata umana de na$tere, maturitate
$i moarte. Unii teoreticieni ai ciclului sustin ca declinul nu
\.'este inevitabil daca societatea fnvata din istorie $i ia masuri
concrete $i eficiente pentru aface fata provocarilor cu care se
confrunta. Teoriilefunctionaliste vad societatile cafiind sisteme
sociale stabile care sint rasturnate prin schimbarea sociala.
Schimbarea este un factor deinstabi!i,tate, iar adaptarile la
ea permit societatii sa revina la 0 stare de echilibru. Cfnd
societatile se schimba, institutiile lor devin mai diferen{iate
(distincte $i separate) $i necesita 0 mai strinsa integrare $i
coordonare. Teoriile conflictului considera ca schimbarea
apare din tensiunile interne ale societatii.
Teoriile evolutioniste ~i ciclice ofera un cadru util i un
punct de plecare pentru intelegerea schimbarii sociale. Teoriile
conflictului eviden{iaza tensiunile interne care pot cauza schimbarea socialii; teoriafunc{ionalista arata caileprin care societatile reactioneaza la schimbare, ca sa-$i pastreze echilibrul.
Modernitatea nu s-a produs in mod uniform pe tot globul.
Societatile din Lumea a Treia au un nivel de trai mai scazut,
condi{ii de sanatate ~j proaste, 0 speranta de viata mai mica
~i 0 rata a instructiei mai scazu({! decft tarile dezvoltate. Patru
teorii incewca sa explice aceasta variatie a modernitatii fn
lume. Teoria modernizarii pune accentul pe dezvoltarea tehnologica ce a dus la un progres economic extraordinar. Aceasta
teorie sugereaza ca tarile din Lumea a Treia trebuie doar sa
urmeze modelul Statelor Unite, al majoritatii Europei Occidentale $i al Japoniei, pentru a ajunge la acela$i nivel de modernizare. Teoria convergentei, 0 varianta a teoriei modernizarii,
pune accentul pe convergenta sau pe similitudinea crescfnda
a tuturor statelor industriale.
Teoria dependentei, pe de alta parte, sustine ca teoria modernizarii $i cea a convergentei subestimeaza natura schimbata
a lumii; ele insista, fn special, pe dominarea economiei mondiale de catre societatile industriale dezvoltate. Modelul de
schimbare al societatilor dezvoltate este considerat nepotrivit
pentru tarile din Lumea a Treia, din cauza circumstantelor
465
Glosar
abordare dramaturgica
abordare ecologica
o perspeetiva
aqiune afirmativa
aminarea placerii
analfabetism functional
analiza secundara
o abordare
ancheta
o adunare
animism
o cre~ll
anomie
o situalie
ascetic
asimilare
asociere diferentiala
automatizare
autoritarism
466
467
autoritate ralional-Iegala
autoritate traditionala
autoritatea birocratica
autoritatea charismatica
Autoritatea ee deriva din ealitalile personale extraordinare alc eondudltorului care inspira angajament ~i pretinde supunere.
charisma Calitalile personale extraordinare ale unei anumitc persoane carc atrage adePli.
chestionar
boala
o organizalie
o situalie
care apare clnd 0 stare patologica diagnosticata medical este considerata eauza bolii.
pc care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza.
capcana datoriilor
capitalismul corporatist
Un sistem economic in care clteva zeci de eorporalii foarte mari domina economia.
clasadejos
clasa mijlocie
lndivizii cu 0 avere modesta, din afaeeri ~i profesiuni, ~i chiar fune~onari cu gulcre albe sau din
domcniul serviciilor.
clasa muncitoare
clasii superioara
lndivizi ale earor familii au avutbogalie ~iprestigiu, ~i cltcodata putere, de-a lungul mai multor
generatii.
(t.
comitet de ac~iune politi~fi (CAP)
complex militar-industrial
comportament colectiv
o situalie
o organizatie
politic de promovare
a obiectivclor
cOlTfportament de masii
comunism
comunitate
Un grup social eare, pc l1nga faptul ca are 0 identitate comuna ~i un model organizat de interacliune, arc ~i un teritoriu geografic comun.
concubinaj
o relalie
casatorie in grup Doi sau mai multi barbati slnt easatoriti colectiv
eu doua sau m~i multe 'femci.
'
cercetare tiintifica aplicata Se conCentreaza asupra dezvoltarii de noi euno~tinte sau a modului in care sa fie folosite euno~tinlele existente, pentru un seop identifieabil.
468
caracteristici sexuale secundare Atributcle fiziee deosebite ale masculilor ~ifemecaracterul instabil al statului
o tehnica
biserica
469
conducere instrumentala
confesiune
0 organizatie asemanatoare biserieii care, in general, este intcgrata in societatc, dar nu pretinde
legitimitate exc\usiva pentru sistemul sau de credintc.
credinte
creljterea zero a populatiei
Idei carc inca nu au ci~tigat suficient sprijin empiric ca sa fie, rara cchivoc, adevarate.
0 rata medie a fertilitatii de 2, I copii per femde.
crima
intrc indi-
Activitati criminale comise de oameni aparent respectabili, cu statut superior, bine integrati in eomunita!ile lor.
cult
cultura
Mo~tenirea, transmisa social ~iinvatata, a obieetelor, cuno~tintelor, eredintelor, valorilor ~i sperantelor normative care of era membrilor unci
anu'mite soeieta!i instrumentele pentru rezolvarea problemelor frecvente.
cultura materiala
cultura nemateriala
cunoljtinte
conflict fundamental
conflict nefundamental
conflict situational
conflictul rolului
0 situatie in care prcscriptiile rolului pentru performanta unci persoane au continuturi contradictorii.
conglomerate
date
consilii de administratie
Re!cle sociale de indivizi care fac parte din eonsiliile de administratie a mai multor corporatii.
definirea situatiei
constructia
sociala a realitatii
contracultura
controale
cooptare
corelatie
corelatia neautentica
470
corelatie negativa
Cind valoarea unci variabile cre~te (sau descre~te), iar valoarea ccleilalte descre~te (sau ere~te).
corelatie pozitiva
Clnd valoarea unei variabile cre~te (sau descre~te), daea cre~te (sau descre~te) ccalalt1i variabil1i.
corporatii
Organizatii formale care au 0 existcntii legala, putere ~i obliga!ii separate de proprietarii ~i managerii lor ~idelin putere considerabiJa in societate.
corporatii multinationale
Corporatii care i~i au sediul intr-o tara, dar opereaza in alte tari, direct prin firmele proprii sau
prin control.
delincventa~venil~
<
.'
democratie
democratie participativa
democratie reprezentativa
demografie
dependente de export
descendenti
bilaterala
descendenta dubla
descendenti
matriliniara
Urmare~te descendenta in mod egal aut prin barbatH, clt ~i prin femeile din partca tatalui ~i atit
barbatii, cit ~i femeile din partea mamei.
o combina!ie
471
descendentii
neuniliniarii
patriliniarii
descendentii uniliniarii
descoperire
descurajare
descendentii
disfunctii
Conseeinle negative.
Cetalalt (alter) este prezentat (distribuit in) cu 0
anumita identitate care ii va limita comportamentu!.
distributie alter
dominatie
dublarea timpului
deviantii primarii
echivalente functionale
deviantii secundara
economie
deviantii sociala
economie de piata
dharma
in soeictatca hindusa, crcdinta ca in socictatc exista 0 forta moraIa earc rcclama acceptarea anumitor rcsponsabilitali.
dictatura
efectele c,ctiunH,
diferentiere
diferentiere sociala
difuziune
difuziune culturala
difuziunea responsabilitatii
dinamicii socialii
4;2
discriminare institutionalii
Actiuni care, poate, nu au fost, intentionat, discriminatorii, dar au, eu toate aeestea, aeest efect.
discriminare
Tratament inegal al oamenilor datorita apmtenentei lor la un grup sau categoric soeiala.
discriminare inversii
discriminarea virstei
Credinla ea 0 categoric de virsta este inerent inferioara altoreategorii de virsta ~i,astfel tratamentul ilegal este justifieat.
ecosistem
efectele auditoriului
-:.'
..
efectul Matei
egalitar
ego
elita puterii
emigranti
endogamie
epidemiologie
eros
473
e~antion
e~antionare
intimplatoare
etichetare retrospectiva
etnocentrism
etnometodologie
feminism
functii evidente
functii latente
fundamentalism
Gemeinschaft
gen
genocid
Gese/schaft
Consecintc pozitive
cxprcsiv al
exogamie
gesturi
experimente
grup
familie
familie combinata
familie extinsa
familie nucleara
familie poligama
familie reconstituita
474
fecunditate
grup deiontrOI>- Un grup carc este idcntic cu un "grup experimental", doar ea nu este supus variabilci expcrimen1l)t!\
grup de referinta
grup etnic
grup experimental
,
grup intern
grup minoritar
grup primar
grup secundar
Un grup tcmporar, formatpentru un scop sau sarcina precisa, in care relaliile sint, relativ, impcrsonale.
475
e~antion
e~antionareintimplatoare
etichetare retrospectiva
etnocentrism
etnometodologie
feminism
functii evidente
functii latente
fundamentalism
Gemeinschaft
gen
genocid
Geselschaft
Conseeinte pozitive
Forme temporare de eomportament
masclor.
expresiv al
exogamie
gesturi
experimente
grup
familie
familie combinata
familie extinsa
familie nucleara
familie poligama
familie reconstituita
474
fecunditate
grup deiontrol'-
Un grup carc este identic cu un "grup experimental", doar ea nu este supus variabilei experimen-
~~.
grup de referinta
grupetnic
~rup experimental
grupintern
grup minoritar
grupprimar
grup secundar
475
grupuri externe
Aliantc ~iorganizatii dc oamcni cu un intcrcs similar care inccarca sa influcnlezc procesul politic
in numclc acclui interes.
incarcerare
intirziere culturala
jen
id in teoria psihoanalitidi,
depozitul impulsurilor
biologice universale, care, deseori, cer satisfacere imediata.
idealism transcendent
ideologie
Un ansamblu de idei pentru justificarea unui anumit aranjament social sau a unci acliuni.
imigranti
indispozitie
industrie manufacturiera
inovatie
Ointerpretare
simlibine.
junte
justitie distributiva
karma
ea nu te
legislatura bicamerala
Iideri de opinie
Iimba
interactiune sociala
interviu
o teorie
o tehnica
inventie
ipoteze
Afirmalii despre cum doua sau mai multe variabile sint legate sau despre cum una sau mai
multe variabile se schimba sau nu clnd sint modificate anumite condilii prevazute.
isterie de masa
476
despre a
management
create
~bYS"1
lovitura de stat
bazat pe
~coala
marginalizare
set de intrebari generale la care subieclii pot raspunde libcr cu propriile lor cuvinte.
KumbhMela
personala, sentimentul
o metoda
matriarhat
o practica
medicalizarea societatii
megalopolis
meritocratie
o soeietate
metoda autoplasarii
o tehniea
477
---------
metoda obiectivi
a tehnica de masurare a c1asei sociale ca 0 categorie statistica, in care oamcnii sint plasati de
catrc ccrcetiitorul bazat pe anumiti indicatori
obiectivi, propu~i a reflccta pozWa clasei.
modi
model de sector
metoda reputatiei
metodologie
metropole
migratie
mine
in tcoria intcractiunii simbolice, faza sociala a sinclui carc estc ordinca sociala inelusa care promovcaza stabilitatea.
miljcare socia
miciri reformiste
a forma a mi~carii soeiale care, dc~i fundamental multumitii de societatea cxistenta, urmare~te
schimbari limitate in anumite zone.
tI,
mbnarhte
a forma a mi~carii sociale care urmare~te sa reziste sehimbarii sociale ~i sa intoarca societatea
la starea anterioara.
miciri regresive
a forma a mi~carii sociale care sc n~te din nemultumirea putemica fata dc societatea existenta ~i
urmare~te 0 schimbare radicala in conformitate
cu programul ideologic concret de a modifica
practicile sau structura fundamentala a societii!ii.
miciri revolutionare
miciri salvatoare
miciri utopice
indivizilor
Ii Mi~carea
deelasa.
mobilitate sociala
intergenerationali
mobilitate sociali
intragenerationali
478
monarhii absolute
monarhli constitutionale
monogamie
monoteism
moravuri
multime
a adunatura de indivizi, temporara ~i neorganizatii, foarte aproape unul de altul, care au un obiectivcomun.
mobilitate socia
multlme conventionali
479
mu1time intimplatoare
multime protestatara
0 forma a mullimii care arc aut clemente ale mullimii convenlionale, c1t ~i ale mullimii active.
multimi active
Un ansamblu general, Imparta~it, de piireri, concepte ~i metode referitoare la 0 anum ita zonii de
experienlii umanii.
parauta de aur
partide politice
multimi expresive
patriarhat
Organizalii ale cclor cu atitudini ~i interese similare, care Incearcii sii el~tige eontrolul autoritiilii
politiee.
Autoritatea In familie revine barbatului.
pedeapsa
o opinie
negocierea pedepsei
performanta rolului
nirvana
personalitatile
norme
perspectiva structural-functionala
observatie indirecta
,
observatie participativa
ocupatii cu guler albastru
oligarhie
opinie publica
orae
organizatie
organizatii formale
orientare profesionala
panica
480
paradigma
autoritare
piata
piata primara a fortei de munca
piata secundara a fortei de ",fnca
1<
pilula cu otrava
pluralism
poliandrie
politeism
politica de incurajare a natalitatii
Comportamentul
anumitrol.
efectlv al deliniitorului
unui
o si~alie
defensiva (cum ar fi existenla unor datorii uria~e) care face'dinlr-o eorporalie 0 lintii
neatriigiitoare pentru prcluare.
sii Ineurajeze
natalitatea.
poluare rituala
populatie
potaverde
Ameninlarea unui investitor ostil (individ sau eorporalie) cii va aehiziliona 0 marc parte din aeliunile eorpora(iei ~i va prclua controlul, dacii nu
vor fi riiscumparate aeliunile la un nivcl mai ridicat dedt prc(ullor inilial de cumpiirare.
481
pozitia rolului
predestinare
prejudecata
prescriptiile rolului
prestigiu
prezentarea sine!ui
privatiune relativa
produsul National Brut
per capita (PNB)
profan
profesiune
proletariat
propaganda
public
Rata globala a mortalitatii Intr-un anumit an seazuta din rata global a a natalita\ii din aeela~i an.
Numarul de deeese Intr-un anumit an pentru fiecare I 000 de oameni din populatie.
rata migratiei
rationalitate
reabilitare
a generalizare
482
reform a p~ica
regim politic
reincarnare
relativism cultural
putere legitima
putere nelegitima
sexe
rebeliune
a ocupatie
putere
Categoric de oameni care considera ea se ascamana, deoareee Impiirta~ese uncle atribute fiziee
eomune.
rasism institutional
raportintre
rasa
religie
religiozitate intelectuala
religiozitate rituala
religiozitatea ideologica
a Ineereare
religiozitatea pragmatica
religiozitatea subsidiara
483
resocializare
re~edin~ii bilocalii
re~edin~ii matrilocalii
re~edin~ii patrilocalii
o regula
care eerc ea un cuplu nou sa-~i stabileasca re~edin(a aproape de rc~edinla barbatului
sau in re~edinla acesluia.
sector secundar
Partca eeonomiei implicata in produeerea bunurilor din materiilc prime gencrate dc seetorul primar.
sector te~iar
re~easocia Iii Relalii sociale legale intre cle ~i avind grade dife-
rite de intimitate.
revolutie politicii
de domeniul saerului.
ritualism
rolurile genului
o forma
Modelele de eomporlamenl, drepturile ~i obligaliile definite ea fiind potrivite penlru fieeare sex.
simboluri
Reprezentari create in mod arbitrar, cum sint euvinte, gesturi, obieete, imagini vizuale, ce dobindesc inleles prin eonvenlie sociaJa.
o eoneeplie
sinele oglindii
siiniitate
schimbare socialii
sectii
sector central
1/f:
o situalie
sistemul diplomelor
sistemullegal adversarial
socialism democratic
Sint folosite atit clemente ale pielei, eil ~i ale eeonomiei eentralizate, pentru a reduce inegalitali
soeiale. (Vezi ~i statui cu sistem de ajutorsocial.)
sector periferic
484
...
mediul natural.
485
socialism
socializare continua
societate postindustriala
societati agrare
societati de vinatori
,i culegatori
societa~i horticole
statica sociala
statut
statut atribuit
statut dobindit
Statui care dcpinde dc calitatile asupra earora individul are un oarccare control.
statut principal
Un statut eheic care are mare greutatc in interactiunile sociaic ~j in identitatea socialii.
statut socioeconomic
486
societati pastorale
sociobiologie
sociologie
solidaritate mecanica
solidaritate organica
sondaje de opinie
speranta de viata
stat
state centrale
state periferice
In teoria sistemelor mondiale, soeictiilile care furnizeaza materiile prime necesare ccntrului industrializat ~i sint subordonate accstuia.
state semiperiferice
stereotip
stigmat
stratificare sociala
E~alonarea diverse lor eategorii socialc intr-o ordine ierarhica ec duce la aecesul diferit la resurscle soeiale.
structura sociala
0 modalitate de examinare a aeliunilor sau gru,. purilor prin cercetarea lor atentii, deseori in mod
i~nsiv.
Modele culturalc carc difera de ccle ale socictalii
in general, din care aces tea fac parte ~i carc au
o savoare ~i 0 identitate distinctive.
suburbii
supraeu
supranaturaiismul
Presupune cxistenta unor forte in afara domeniului obi~nuit, in supranatural, care influcnteaza
evenimcntele umane atit in bine, cit ~i in rau.
,tiinta
tiintii normalil
tabuul incestului
tabuuri
487
tactici
tehnologie
teoria privatiunii
Aplicarca cuno~tintclor ~tiintificc sau a altor formc dc cuno~tinlc pcntm solu\ionarca problcmelor practicc.
teism
teoria retragerii
temeinicie
tensiune structurala
0 teorie a maeronivelurilor care exploreaza relalia Intre larile dezvoltate ~i eeIc mai putin dezvoltate In eontextul faetorilor eeonomici, geografici, istorici ~i politici.
tensiunea rolului
teologia eliberarii
teoria conflictului
teoria contagiunii
0 explica\ie a eomportamcntului mul\imii ea rczultat al unci "min\i colective", pierderea identim\ii individuale ea rezllitat al raspindirii "contagioase" a emotiilor stlrnite de situatie.
teoria controlului
teoria dependentei
teoria normeloremergente
488
teorii
(/~
teorii generale
Forme de eomportament care slnt urmate cu entuziasm de mulli oameni 0 perioada dc timp
rclativ scurta.
teoriile convergentei
0 cxpliealie a comportamentului mul\imii In raport cu indivizi cu acelea~i idei, care slnt atra~i
Intr-o situalie ~lapoi ae\ioncaza In comun datorim asemanarilorcxistente ale personalimtii. Explica\ie de asemenea folosita ca sa sngereze ca
sociemlile In curs de modemizare devin din ce
In ce mai asemanatoare, ca rezultat al proeesului
de modemizare.
teoriile macronivelurilor
1.
teoriile micronivelurilor
terorism
asupra unitalilor la
489
transferul populatiei
tranzitie demograficii
o schimbare
tulburiiri psihosomatice
~apispiil}itor
validitate
variabila
o trasiitura
variabilii dependenta
o variabila
biIii.
zona statisticii
metropolitanii (ZSM)
Rc1alii sexuale fortate de cincva carc estc cunoscut sau angajat 1ntr-o activitate sociaIii, cum ar
fi 0 lnti1nirc cu victima.
o zona urbana
zona statisticii metropolitanii o zona urbana cu 0 populalie de cel pulin un miconsolidatii (ZSMC) lion, carc corcspunde altor c1torva critcrii.
zvon lnformatic nclntemeiata, din surse anonime, care
este rasplnditii informal.
490
IMPORTANT!
CLUBUL CARTH ORIZONTURI - LIDER
Bucure~ti, B-dul Libertafii nr. 4, ht 117, et. III, ap. 7 sector 4, Tel:
337.22.10,337.48.81;
Fax: 337.48.22 cod 761061
Din rindul membrilor aeestui club poate face parte orice persoana care
solicita eel putin~treicaqi din listele de aparitii ale celor doua edituri. Membrii
CLUBULUI CARTH ORIZONTURI- LIDER benefieiaza de urmatoarele
facilitati:
,
1. Editu~ile suporta cheltuielile de expeditie prin po~ta a dirlilor
comandate. In termen de 0 saptamina de la data comenzii solicitantul va
primi prin po~ta, la domicili u1sau, cartile dorite (comanda de minimum trei
exemplare) cu plataramburs.
2. Reducerea pretului de vinzare cu 10% pentru fiecare comandii de
mininum trei carti, 12% pentru comenzile ce depa~esc cinci ciirti, 15% la
comenzile de cel putinzece ciirti.
3. Livrarea eartilor cu priori tate.
4. Rezervarea cartilor in curs de aparitie.
5. Asigurarea materialelorinformative: cataloage ~iliste de aparitii.
Nota: Pentru cititorii din Bucure~ti, livrarea ciirtilor nu se face prin
pO$ta, ci direct, de la punctele de vinzare ale editurii: depozitul din B-dul
Dinicu Golescu43, bI. 7, sc. 1, ap. 3, tel: 638.98.38 ~idepozitulAMIT
str.
Sabinelor 8, Tel: 335.05.45 UI") 79. 1
~
La sfir~itul fiecarui an, CLUBUL CARTH ORIZONTURI - LIDER
acordii importante premii de fidelitifil.cititorilor care au comandat cele
mai multe caqi publicate de Editurile ORIZONTURI ~i LillER in anul
respectiv.
Danielle Steel
CINCI
ORIZONTURI ~i LIDER
I. SERIA CULTURA GENERALA
A.N. Kun
Philippe Gaudin
Npin & Braunstein
Tudor Vianu
Jrving Stone
Lion Feuchtwanger
Arthur F. Jones
Alex Hellemans
John R. Barber
Peter K. McJnerney
Colectiv
Larousse
LEGENDELE
~I MITURILE GRECIEI ANTICE
(544pag. / 19500 lei)
MARILE RELIGII
(464pag. / 15000 lei)
GHID DE CULTURA GENERALA
(368 pag. / 29500 lei)
ESTETICA
(464 pag. / 9950lei)
ARTA PROZATORILOR
ROMANI
(480pag. /9900 lei)
TURNUL
NEBUNILOR-Viala
lui Freud - vol. [
(480 pag. / 17000 lei)
PARIA - vol. II (448 pag. /16000 lei)
GOY A (544 pagJI9000
lei)
INTRODUCERE
iN ARTA (336 pag./18500 lei)
ISTORIA DESCOPERIRILOR
~TIINTIFICE
(592 pagJ34800
lei)
ISTORIA EUROPEI
MODERNE
(560 pag./29800 lei)
INTRODUCERE
iN FILOZOFIE
(304 pag./18900 lei)
CONCEPTELE
UMANITATII
istorie a ideilor
(368 pag./19900
lei)
CRONOLOGIA
UNIVERSALA
(608 pagJ34500
lei)
Delia Fiallo
Erin Piney
,.Harold Robbins
Howard Fast
Jacqueline Susann
Jacqueline Briskin
LEXICOGRAFICE
DlCpONAR
GERMAN-ROMAN;
(630 pag. /25000 lei)
DICTIONAR
ENGLEZ-ROMAN;
(472 pag. / ]2000 lei)
DICTIONAR
LATIN-ROMAN
ROMAN-GERMAN
ROMAN-ENGLEZ
James ClaveII
Jean Marsh
Judith Krantz
Justin Scott
Kenneth Royce
Lawrence Sanders
Maria Barrett
Michael Bar-Zohar
Madeleine Brent
Paull Simons
Philippe Van Rjndt
Phyllis A. Whitney
ULTIMULUI DECENIU
DOAMNA CU GAROAFE
(272 pag. / ]2000 lei)
AFACEREA
(400 pag. / 19500 lei)
AMAGIRE
(448 pag. /21500 lei)
GLASUL INIMH (1.1]6 pag / 10000 lei)
PRETUL SUCCESULUI
(vol. I-II! 19500 lei)
PASTREAZA
VISUL
(vol. I-II! 18500 lei)
SA FII CEL MAl BUN (576 pag. / 9000 lei)
IUBIRI VINOVATE
(368 pag / 12500 lei)
CHElA TRECUTULUl
(368 pag.! ]5900 lei)
PUTEREA UNEI FEMEI
(368 pag.! 19500 lei)
Barbara Vine CASA CU TREPTE
(416 pag. /7700 lei)
Co/{een Mc. Cullough TIM (352 pag. / 12000 lei)
PASAREA SPIN
(608 pag. / 16000 iei)
DESTINULUI
LA PARIS
(384pag.
(304pag.
KASSANDRA
(528 pag. /17000
DESTINE (496 pag. /21500 lei)
/ 9900 lei)
/ 12500 lei)
/ 17900 lei)
lei)
RIVALH
(464 pag. /12000 lei)
MIRAJUL
PUTERII (432 pag. /19500 lei)
TARiMUL SPERANTEI
(448 pag. /16000
lei)
JOSEPHINE
(256 pag. / 8000 lei)
SEDUCATORUL
(576 pag. / 12000 lei)
CEALALTA
FATA
IUBlRII
ZILE
SUB POVARA
Robert Ludlum
Sidney Sheldon
Susan Howatch
Sandra Brawn
Winston Graham
THRUMP-O-MOTO-Ucenicul
Vrajitor
(96 pag. / 11000 lei)
CELE MAl FRUMOASE BASME (304 pag. / 14500 lei)
Clavell
Petre Ispirescu
Julia Grice
Sanda Marin
VII. COLECTIA
....
=
....
:"t
~
2:
ROMANTICA
Mary Jo Putney
Jennifer Blake
00 'I
\t:I
Henry
Miller
Anton
""".J
William Faulkner
.....
.....
.....
(368 pag.
! 29800 lei)
Hart
Erie Hobsbawm
Colectiv
XIV. MEDICINA
DlCTIONAR
MEDICAL ILUSTRAT-HARPERCOLLINS
!
.~_.J
.....
$l.l
$l.l
tT1
Q'?
.....
I
Michel
,.....
'0
>
(")
C/l
0..
,-! _. .....
~(1:::~~trJ
~
~>0.. ~
I'
0
$l.l
gJ
~ Ii' I
"" 8.
;;:.fj
eo
~~ I
~Q\
Ii
t1)
Berejkov
-.' I I
'""I
..~II.0
hj ~
~
~II III
~:
=
Volkogonov
LENIN noua biografie (576 pag. / 18000 lei)
E. V. Tarle NAPOLEON (528 pag. / 17000 lei)
JoachimsthalerSFiR1>ITUL
LUI HITLER (400 pag.ll9500 lei)
Valentin
...
....
....
~I
~
<;
~