Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSIDERATII GENERALE
PRIVIND PROCESUL DE MASURARE
Subiecte
1.1. Definirea notiunii de masurare
1.2. Marimi si unitati de masura
1.3. Mijloace si metode de masurare
1.4. Erori
1.4.1. Erori aleatoare
1.4.2. Erori sistematice
1.4.3. Prelucrarea rezultatelor la masurarile indirecte
1.5. Semnale si perturbatii
1.6. Esantionarea semnalelor
1.7.Cuantizarea semnalelor
Evaluare: 1. Raspunsuri la ntrebarile si problemele finale
2. Discutie pe tema: Erori si incertitudini de masurare
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
1.4. Erori
n practica se constata ca rezultatul unei masurari nu depin de
numai de valoarea masurandului, el putnd fi influentat de o serie de
factori de natura obiectiva (mijloc de masurare, metoda de masurare,
factori exteriori procesului de masurare etc.) sau de natura subiectiva.
Pentru caracterizarea rezultatelor obtinute n procesul de masurare se
definesc urmatoarele valori:
Valoarea adevarata (reala), Xa a unei marimi este valoarea
exacta a marimii respective n conditiile existente la un moment dat. De
obicei, valoarea adevarata a unei marimi nu poate fi determinata
experimental, ea nlocuindu-se cu o valoare conventional adevarata, X
care se obtine cu ajutorul unor mijloace de masurare deosebit de
precise; practic, se considera ca diferenta dintre valoarea adevarata si
valoarea conventional adevarata este neglijabila si deci, cele doua
notiuni sunt echivalente.
Rezultatul unei masurari individuale, x care se obtine cu ajutorul
unor mijloace de masurare obisnuite, reprezinta valoarea masurata .
Abaterea valorii masurate fata de valoarea adevarata a
masurandului constituie eroarea de masurare.
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
Diferenta neglijabila
x Valoare masurata
)(
0
X Valoare conventional adevarata
Incertitudine de msurare
= x X.
(1.1)
(1.2)
.
X
x
(1.3)
.
Xc
(1.4)
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
c. p. =
max
xmax xmin
100 .
(1.5)
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
x=
x
i =1
(1.7)
s=
( xi x) 2
i =1
n 1
(1.8)
( x ) 2
1
exp
,
2 2
2
(1.9)
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
y(x)
1
Aria =1
2 > 1
P( t ) =
exp(
2 0
x
unde : z =
.
z2
)dz ,
2
(1.10)
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
= 2A + 2B ,
(1.12)
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
(1.13)
10
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
+ c 2 2 + ... + c n n .
x1
x2
xn
= c1
(1.14)
i
/
xi
y x i
,
xi y
(1.15)
de unde rezulta:
y =
f xi
i .
i y
x
i =1
(1.16)
11
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
Vm =
1
f (t )dt ;
T 0
(1.17)
'
m
1
= f (t ) dt ;
T 0
(1.18)
12
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
1
Vef =
f 2 (t )dt .
T0
(1.19)
2
ief
(1.20)
(1.21)
(1.22)
(1.23)
U 22 + U 32 +...
=
,
U1
U 12 + U 22 + U 32 +....
(1.24)
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
t
a)
t
b)
t
c)
t
d)
14
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
-fm
fm
f0
2f0
fT
(1.25)
Rezultatul dat de relatia (1.25), cunoscut ca teorema WienerShannon-Hincin sau teorema esantionarii, indica faptul ca pentru a
putea reconstitui un semnal din esantioanele sale este necesar ca
frecventa de esantionare sa fie de cel putin doua ori mai mare ca
frecventa ma xima continuta n semnal.
Conditiile prezentate mai sus corespund esantionarii ideale; n
practica apar o serie de abateri fata de cazul ideal. Prima problema a
esantionarii o reprezinta stabilirea momentului n care are loc acest
proces, ceea ce permite si stabilirea amplitudinii esantionului; o decalare
a momentului de esantionare atrage dupa sine o modificare a
amplitudinii, fenomen ce poarta denumirea de efect de jitter.
Nerespectarea conditiei impuse de teorema Wiener - Hincin
conduce la suprapunerea spectrelor adiacente, dnd nastere erorilor de
tip alias (n cinematografie acestea sunt vizibile n cazul filmarii rotilor
de la caruta, care, la proiectare, se rotesc invers).
Daca frecventa de taiere a filtrului este mai mica dect frecventa
maxima continuta n semnal, apar erori de trunchiere care se manifesta
prin pierderea detaliilor fine.
15
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
(1.26)
(1.27)
unde: k(t) este un numar ntreg, iar (t) este o functie ce poate apartine
intervalelor [0,1], [-1,0] sau[-0,5,+0,5], ea depinznd de modul n care
se face aproximarea.
Dispozitivul care realizeaza cuantizarea se numeste cuantizor.
Caracteristica de transfer a unui cuantizor este prezentata n figura 1.6
mpreuna cu eroarea de cuantizare numita si zgomot de cuantizare.
Deoarece zgomotul de cuantizare are o repartitie de probabilitate
echiprobabila, eroarea media patratica, care are semnificatia valorii
efective a zgomotului, are valoarea:
16
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
sc
3
2
q
1
+q/2
-q/2
Fig.1.6. Caracteristica de transfer a unui
cuantizor.
sef ==
q
.
12
(1.28)
17
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
Rezumat
Procesul de masurare implica existenta masurandului,
adica a unei anumite proprietati a obiectului supus masurarii, a
unui mijloc de masurare, care sa preia informatia de masurare si
sa o transforme ntr-o marime utilizabila operatorului, a unei
metode de masurare si de regula, a unui etalon.
Sistemul de marimi fizice este format din marimi
fundamentale , alese arbitrar si marimi derivate, definite pe baza
legilor din fizica si a marimilor fundamentale.
Ansamblul de unitati de masura asociat sistemului de
marimi fizice formeaza sistemul de unitati de masura. n
prezent, n majoritatea tarilor din lume, se foloseste Sistemul
international SI.
Abaterea valorii masurate fata de valoarea adevarata
ca marime si semn se numeste eroare, n timp ce estimarea
unui interval, n interiorul caruia se gaseste cu o anumita
probabilitate valoarea adevarata, se numeste incertitudine.
Dupa modul de reprezentare, erorile pot fi: absolute,
relative sau raportate; dupa modul de manifestare la repetarea
masurarilor, erorile pot fi: aleatoare, sistematice sau grosolane.
Semnalele deterministe pot fi caracterizate n domeniul
timp sau n domeniul frecvente; semnalele aleatoare se
caracterizeaza prin legi statistice.
Cele mai importante procedee de prelucrare a
semnalelor pentru tehnica masurarilor sunt: esantionarea
operatie de discretizare n timp si cuantizarea operatie ce
presupune discretizarea semnalelor n amplitudine.
18
Modulul 1
Consideratii generale privind procesul de masurare
NTREBARI SI PROBLEME
1. Cum se defineste masurarea?
2. Care sunt unitatile de masura fundamentale din SI?
3. Care este diferenta dintremasuri si masurari?
4. Ce semnificatie are semnul de la eroarea absoluta si
relativa?
5. Din ce cauza se considera ca erorile ntmp latoare au o
distributie de probabilitate normala?
6. Cnd se aleatorizeaza e rorile sistematice ?
7. La masurarea volt-ampermetrica a unei rezistente s -au
obtinut valorile U = 5 V 2% si I = 2 mA 1,5%; care este
valoarea rezistentei si cu ce eroare a fost dete rminata?
8. Prin ce metode se poate obtine valoarea medie, valoarea de
vrf si valoarea efectiva a unui semnal?
9. Care dintre cele doua relatii de calcul pentru distorsiunile
de neliniarite se poate mai usor implementa n practica si de
ce?
10. Care este rolul filtrului trece-jos la refacerea semnalului
esantionat?
11. n cazul prelucrarii numerice a unui semnal care operatie
se executa mai nti: esantionarea sau cuantizarea si de ce?
12. Ce semnificatie fizica are zgomotul de cuantizare?
19
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare
2.1. Generalitati
Procesul de masurare presupune un fenomen de preluare a
informatiei de la masurand sub forma unei energii, transmiterea
acesteia la o unitate de prelucrare ce stabileste valoarea marimii
masurate prin comparatie cu un etalon sau cu o scara si care o aplica
unui bloc de iesire care poate avea si rol de indicator.
Marimile pot fi active, daca sunt purtatoare de energie (forta,
curentul electric etc.) sau pasiv e, daca informatia este continuta n
structura masurandului (masa, rezistivitatea etc).
Preluarea informatiei de la masurand se face de catre traductor,
un dispozitiv care, pe baza unei legi fizice, realizeaza transformarea
unei marimi fizice n alta sau aceeasi marime fizica, diferita de prima
calitativ sau cantitativ. Traductorul care transforma marimea de
masurat provenita de la masurand ntr-o alta marime, adecvata unei
prelucrari ulterioare, se numeste traductor de intrare sau senzor, iar
traductorul care transforma semnalul prelucrat, purtator de informatie
de masurare, ntr-un semnal ce poate fi folosit la locul de utilizare, se
numeste traductor de iesire.
ntre traductorul de intrare si cel de iesire pot exista
traductoare intermediare si de asemenea, blocuri de prelucrare si/sau
modificare a semnalelor (blocuri de conditionare a semnalelor).
20
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare
ymax
ymin
y min
xmin
xmax
a).
xmax
xmin
b).
Sr =
y / y
.
x / x
(2.2)
21
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare
+
Repetabilitate
=
Justete
Precizie
23
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare
24
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare
Aplicatie
Un ampermetru are intervalul de masurare 0-5 A si clasa de precizie
1. Sa se reprezinte grafic variatia erorii relative (eroarea tolerata) n
functie de valoarea masurata.
Solutie : Conform definitiei clasei de precizie rezulta ca eroarea
absoluta maxima n modul, pe care poate sa o comita ampermetrul,
este:
X
X min
max = c max
,
100
de unde rezulta ca eroarea relativa de masurare a marimii x va avea
un caracter de eroare limita maxima:
X
X min
limmax = max 100 = c max
[%];
x
x
Prin urmare, deoarece clasa de precizie este definita pe baza
erorii absolute maxime, n modul, care poate sa apara n oricare
punct al intervalului de masurare, rezulta ca eroarea relativa limita
maxima are un caracter de incertitudine de masurare si reprezinta
practic un interval n interiorul caruia se gaseste, cu o anumita
probabilitate, eroarea relativa de masurare (vezi figura 2.3).
25
Modulul 2
Caracteristici generale ale mijloacelor electronice de masurare
Aplicatie continuare
I[A]
REZUMAT
Din punct de vedere energetic marimile pot fi active sau
pasive.
Principalele caracteristici metrologice care rezulta pe baza
caracteristicii de transfer statice sunt: rezolutia,
sensibilitatea (inclusiv sensibilitatea relativa ) si pragul de
sensibilitate.
Evidentierea efectului erorilor ce apar n procesul de
masurare se realizeaza prin caracteristicile: repetabilitate si
justete, caracteristici care mpreuna reprezinta precizia .
Clasa de precizie este o caracteristica metrologica ale
mijloacelor de masurare care reprezinta , de regula
simbolic, eroarea tolerata (eroarea instrumentala).
Dintre caracteristicile constructive se pot mentiona:
capacitatea de suprasarcina, protectia climatica, influenta
perturbatiilor de natura electrica (compatibilitatea
e lectromagnetica).
26
Modulul 2
NTREBARI SI PROBLEME
1. Care sunt marimileactive si respectiv, pasive din
electrotehnica?
2. Din ce cauza la masurarea marimilor pasive este
necesara o sursa suplimentara de energie ?
3. Explicati cum poate fi crescuta rezolutia la un mijloc de
masurare cu ac indicator; dar pragul de sensibilitate ?
4. Din ce cauza se recomanda ca masurarea cu aparatele
electrice indicatoare sa se faca astfel nct indicatia sa fie
n ultima treime a scarii gradate?
5. Un multimetru are domeniile de tensiune de 1, 3 si 10 V;
sa se reprezinte grafic dependenta erorii relative n
functie de valoarea masurata n cazul cel mai favorabil,
6. Ce importanta practica are capacitatea de suprasarcina ?
7. Cum se justifica faptul ca semnalele numerice pot fi
transmise la distante orict de mari fara a fi afectate de
perturbatii?
8. La masurarea stofe i cu ajutorul unei rigle gradateapar
erori de fidelitate sau de justete?
9. Ce criterii trebuie sa avem n vedere la alegerea clasei de
precizie a mijlocului de masurare ?
10. Care este unitatea de masura a constantei unui mijloc de
masurare si la ce poate fi folosita?
27
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
d2
d
+A
+ D = M ,
2
dt
dt
(3.1)
unde: reprezinta unghiul de rotire al echipajului mobil, J momentul de inertie, A - factorul de amortizare, D - cuplul antagonist
specific, iar M - cuplul activ care depinde de marimea mas urata si
uneori de unghiul de rotatie.
Din ecuatia (1) rezulta ca dispozitivele indicatoare
electromecanice sunt sisteme mecanice de ordinul II (oscilatoare);
deviatia permanenta p, pentru cazul D 0 si A 0 va fi:
p =
M
.
D
(3.2)
28
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
1
6
2
I
8
29
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
(3.3)
(3.4)
BSNI
.
D
(3.5)
p
I
BSN
.
D
(3.6)
30
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
(3.7)
ntrefier
neunifor
B1
B2
Fig.3.2. Logometru magnetoelectric.
Pentru ca indicatia sa fie dependenta de unghiul de deviatie ,
este necesar ca inductia n ntrefier sa fie variabila , adica:
B=B(),
de unde rezulta:
I1 S 2 N2
=
f ( ) ,
I 2 S 1 N1
(3.8)
(3.9)
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
IA
IB
7
2
9
Fig.3.3. Dispozitivul electrodinamic.
Constructiv (figura 3.3), dispozitivul electrodinamic este
realizat dintr-o bobina fixa sectionata, 1, parcursa de curentul IA, n
interiorul careia se deplaseaza o bobina mobila, 2, parcusa de curentul
IB; curentul este adus prin intermediul a doua resoarte spirale, 3, care
realizeaza si cuplul antagonist. Pe bobina mobila este prins solidar un
ac indicator, 4 care se deplaseaza de -a lungul unei scari gradate, 5.
Pentru asigurarea amortizarii miscarii echipajului mobil se foloseste un
dispozitiv de amortizare pneumatic format dintr-o tija, 6, de care se
prinde un piston, 7, ce se deplaseaza ntr-un cilindru, 8. n vederea
echilibrarii echipajului mobil se folosesc doua tije pe care se pot
deplasa contragreutatile, 9.
Energia de interactiune, W dintre cele doua bobine este:
W = I A I B L AB. ,
(3.10)
L
W
| I = ct = I A I B AB .
(3.11)
32
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
L AB
.
(3.12)
1
L
1
m(t )dt = AB i Ai B dt ,
T 0
T 0
T
M=
(3.13)
M=
LAB I A I B
cos .
(3.14)
L AB
I I
| = p A B cos ,
de unde:
p =
I I
1 L AB
| = p A B cos .
D
2
(3.15)
33
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
Circuit magnetic
IA
IB
Fig.3.4. Dispozitivul ferodinamic.
34
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
35
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
36
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
REZUMAT
Principiul de functionare al dispozitivelor electromecanice
indicatoare are la baza producerea unor forte sau momente de
catre marimile electrice care se masoara.
Dispozitivele electromecanice indicatoare sunt, din punct de
vedere al echipajului mobil, sisteme de ordinul II, deviatia
permanenta a acestora obtinndu-se la egalitatea dintre
momentul activ, creat de marimea masurata si
momentul/cuplul antagonist.
Functionarea dispozitivului magnetoelectric se bazeaza pe
interactiunea ce are loc ntre un conductor parcurs de
curentul de masurat si cmpul magnetic produs de catre un
magnet permanent.
Functionarea dispozitivului electrodinamic se bazeaza pe
interactiunea produsa ntre doua conductoare parcurse de
curenti electrici.
Dispozitivele indicatoare electro-optice si anume, cele de afisare
alfa numerica, convertesc informatia de masurare ntr-o
informatie de natura luminoasa.
Dispozitivele indicatoare de afisare alfa numerica realizeaza
caracterele fie direct, fie prin sintetizarea caracterelor, care
poate fi cu segmente sau matriciala .
37
Modulul 3
Dispozitive electrice indicatoare
NTREBARI FINALE
1. De ce dispozitivele electromecanice sunt considerate ca
sisteme de ordinul II?
2. Cum se poate transforma dispozitivul magnetoelectric n
dispozitiv ferodinamic?
3. Din ce cauza dispozitivele electromecanice cu bobina mobila
au capacitatea de suprasarcina redusa?
4. Cum se modifica scara unui dispozitiv magnetoelectric daca
ntrefierul este neuniform ?
5. Cum se aduce curentul n bobinele logometrului?
6. De ce nu se foloseste s i la dispozitivul electrodinamic acelasi
sistem de amortizare ca la dispozitivul magnetoelectric?
7. Cum se poate folosi dispozitivul electrodinamic pentru
analiza armonica a unui semnal?
8. Care este rolul tijelor cu contragreutati?
9. Comparati avantajele si dezavantajele sistemelor de afisare
cu LED-uri si respectiv, cu cristale lichide.
10. De cine considerati ca depinde dimensiunea caracterelor
alfa-numerice ce trebuie sa fie afisate?
38
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
4.1. Generalitati
Folosirea circuitelor electronice ca blocuri componente ale
aparatelor electronice de masurat creeaza o serie de avantaje n ceea ce
prives te modalitatile de prelucrare a semnalelor, mbunatatirea
performantelor si cresterea nivelului de precizie, n conditiile unei
fiabilitati si sigurante n functionare ridicate si a unui pret de cost
scazut.
Extinderea gamei de masurare, n special spre valorile mici ale
marimilor masurate, nu se poate concepe fara folosirea unor
amplificatoare cu performante deosebite; cresterea preciziei de
masurare presupune utilizarea unor circuite speciale care sa
mbunatateasca raportul semnal- zgomot, ca de exemplu, filtrele sau
detectia sincrona. Folosirea pe scara tot mai larga a sistemelor
complexe de masurare, conducerea proceselor industriale asistata de
calculator, nu poate fi conceputa fara utilizarea unor circuite
electronice adecvate prin care sa se asigure interfatarea acestora n
punctele de intrare si iesire, precum si prelucrarea optima a
semnalelor.
39
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
A=
U2
U
sau A = 20 log 2 [dB].
U1
U1
(4.1)
40
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
Umax
Uemin
Ui
Uimin
I
Uimax
II
III
e =
U
100 % .
U max
(4.2)
41
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
=
sau:
| A |max
100
A0
[%]
(4.2)
(4.3)
A
[dB]
A 0+A
A0
A0-A
f
fmin
fmax
Uinmin
f
fmin
fmax
42
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
AD
U+
U2
Up
U-
U'2
U '2
=
.
U+ + U
Uu
Up +
2
2
(4.5)
43
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
U '2
.
(4.6)
Up
Pentru a caracteriza insensibilitatea la semnalele perturbatoare
se defineste factorul de rejectie a modului comun R ca raportul dintre
amplificarea diferentiala si amplificarea pe modul comun:
AM C =
R=
Ad
A
sau R[dB] = 20 lg d .
AMC
AMC
(4.7)
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
Ue
Ur
Ue
;
U
Ur
; U = U i U e .
Ue
Ue
Ue
A
.
=
=
Ui U + U r 1 + A
(4.8)
45
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
1
,
(4.9)
Ar
1
A
A
=
.
Ar 1 + A A 1 + A
(4.10)
46
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
Aplicatie:
Un amplifificator cu reactie este compus dintr -un amplificator avnd
amplificarea A=60 dB si (/) = 10% si un circuit de reactie
negativa al carui coeficient de reactie poate fi cunoscut cu o eroare
(/) = 1%. Sa se determine valoarea coeficient ului de reactie
pentru ca amplificatorul cu reactie sa aiba o amplificare de 50; Cu ce
eroare relativa este cunoscuta amplificarea amplificatorului cu
reactie ?
Solutie: Amplificarea amplificatorului de baza ca raport este:
A[dB ]
60
A = 10 20 = 10 20 = 1000 .
Pentru amplificatorul cu reactie pot fi scrise relatiile:
A
si
Ar =
1 + A
Ar
A
1
A
=
.
Ar
1 + A A 1 + A
nlocuind valorile cunoscute n relatiile de mai sus, din prima
ecuatie se obtine: =0,019 .
Deoarece A=1000 >>1, daca se calculeaza cu formula aproximativa,
se obtine: =0,02
Din cea de-a doua ecuatie, rezulta:
(/)=0,05.10+0,95.1=1,45.
Se observa ca ponderea variatiei amplificarii amplificatorului de
baza este redusa,n timp ce eroarea retelei de reactie este introdusa
aproape integral.
47
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
+E A
+
ZMC
U1
U
ZMD
AMC
U1 + U2
2
Z0
A 0 U
Z'MC
U0
U2 _
-E A
Fig.4.6. Schema echivalenta a AO.
Schema echivalenta a iesirii amplificatorului contine:
- un generator de tensiune corespunzator amplificarii modului
diferential, A0 U;
- un generator de tensiune corespunzator amplificarii pe modul
comun, A MC(U1 +U2)/2 ;
- impendanta de iesire, Z0.
Pentru un amplificator real, impedanta diferentiala de intrare
este de ordinul sutelor de M, iar impendantele de mod comun sunt de
ordinul M sau zecilor de M. Amplificarea diferentiala este de
ordinul zecilor sau sutelor de mii, n timp ce amplificarea de mod
comun este cel mult de ordinul unitatilor; impedanta de iesire poate
avea valori de ordinul zecilor de ohmi.
Tinnd seama de datele de mai sus se poate considera ca
amplificatorul operational este un amplificator ideal pentru cele mai
multe aplicatii, avnd:
- impedanta de intrare infinita;
- amplificare diferentiala infinita;
- amplificare pe mod comun nula;
- impedanta de iesire nula.
48
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
U1
AO
+
Ue
Rm
Fig.4.7. Amplificatorul inversor.
a) Amplificatorul inversor are schema din figura.4.7.
Considernd AO ideal, Zin, Zout0, A 0, rezulta ca tensiunea de
intrare este foarte mica (U0) si prin rezistenta Rm nu circula curent
(I+=I-=0 deoarece Z in). n aceste conditii, borna inversoare a
amplificatorului, M are potentialul nul, ea reprezentnd un punct de
masa virtual. Daca n nodul M punctul de masa virtual - se aplica
teorema I a lui Kirchhoff si se tine seama ca I-=0, se poate scrie:
I1 + I0 =
U1 U e
+
= 0,
R1 R r
de unde rezulta:
A=
Ue
R
= r .
U1
R1
(4.11)
R1 Rr
.
R1 + R r
(4.12)
u1 (t )
du (t )
+ C 2 = 0,
R1
dt
(4.13)
49
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
C
Ui
R1
AO
U1
Ue
t0
Ue
R
t0
a)
b)
Fig.4.8. Integratorul Miller: a) schema de principiu, b) varia tia n
timp a tensiunii de iesire functie de un semnal treapta la intrare.
De unde rezulta:
ue =
1
ui dt
RC
(4.14)
Rr
R2
U1
U2
R3
U3
AO
+
Ue
R
R
U e = r U 1 + r U 2 + ... + r U n .
R2
Rn
R1
(4.15)
50
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
Rr
(U 1 + U 2 + ... + U n ) .
R
(4.16)
A=
Ue
R
=1 + r .
U1
R1
(4.17)
AO
Ue
Rr
R1
AO
Ue
51
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
AO
Ue
U2
Rm
Fig.4.12. Amplificatorul diferential.
A=
Ue
U
R
= e = r.
U 2 U1 U d R1
(4.18)
U1
strobe
R1
U1
U
+
U2 R 2
AO
strobe
Ue
Ue
t
a)
b)
52
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
4.3. Filtre
Prin filtru se ntelege acel circuit care are rolul de a prelucra n
mod diferentiat semnalele dintr-o banda de frecvente n comparatie cu
cele din afara benzii. De regula, filtrele "lasa sa treaca" sau "opresc"
semnalele dintr-o banda de frecvente, "oprind" sau "lasnd sa treaca"
semnalele din afara benzii.
Clasificarea filtrelor dupa banda de frecvente este urmatoarea:
a) filtrul trece jos, FTJ are caracteristica de frecvente
prezentata n figura 4.14.a, din care rezulta ca toate semnalele avnd
frecventa mai mica dect f 1 , numita frecventa de taiere a filtrului, sunt
prezente la iesire neatenuate, n timp ce semnalele cu frecventa mai
mare dect f1 sunt blocate. n realitate, caracteristica reala a filtrului,
prezinta o zona de tranzitie n regiunea frecventei de taie re, separarea
celor doua benzi nefiind neta ca n caracteristica ideala;
A
f1
f2
b)
a)
A
f1
f2
c)
f1
f2
d)
Fig.4.14. Diferite tipuri de filtre: a) filtrul trece jos, b) filtrul trece sus,
c) filtrul trece banda, d) filtrul opreste banda.
53
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
54
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
+
AO
Ui
Um
i = C ( ri + rc ) .
(4.19)
55
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
REZUMAT
Pentru amplificatoare se poate defini amlificarea, ca
raport ntre marimea de iesire si marimea de intrare.
Amplificarea poate fi n tensiune, n curent sau n putere,
prima fiind cea mai des utilizata.
Dintre caracteristicile amplificatoarelor de masurare pot fi
evidentiate:
1. caracteristica de transfer statica , la care pot fi evidentiate
zonele: de semnal mic, de lucru si de semnal mare,
2. caracteristica amplificare frecventa , pe baza careia se
stabileste banda de frecvente ,
3. insensibilitatea la semnalele perturbatoare etc.
Reactia negativa permite obtine rea unor performante
superioare, dintre care cele mai importante sunt :
constanta amplificarii si cresterea benzii de frecvente.
Amplificatorul operationaleste un amplificator diferential
care n cazul ideal are amplificarea pe modul diferential
infinita, zero pe modul comun, impedanta de intrare
infinita si valoare nula pentru impedanta de iesire.
Conexiunile de baza ale amplificatorului operational sunt:
amplificator inversor, cu cazurile particulare de
integrator si respectiv, sumator ponderat, amplificator
neinversor, cu cazurile particulare: amplificator repetor
si amplificatorul diferential.
Filtrele pot fi , dupa banda de frecvente de trecere, de
urmatoarele tipuri: trece jos, trece sus, trece banda sau
opreste banda. Dupa modul de realizare pot fi: pasive,
active si numerice.
Circuitele de esantionare si memorare, folosite la
masurarile numerice au rolul de a preleva si pastra n
timp valoarea amplitudinii semnalului din momentul
aparitiei unei comenzi.
56
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
NTREBARI SI PROBLEME
1. Dati exemple de semnale care trebuie sa fie amplificate.
Care este ordinul de marime al amplificarii necesare pentru
aceste semnale ?
2. Care sunt limitarile pentru care amplificarea are sens ?
3. Aparatele electronice care preiau semnalul prin cabluri
coaxiale au intrare diferentiala?
4. Att la reactia n amplificatoare, ct si la aplicatiile AO,
amplificatoarele au fost considerate ca black box (cutie
neagra); n ce masura, n aceste cazuri, se reduce
generalitatea problemei?
5. Cu un amplificator operational avnd amplificarea de
100dB 26dB se realizeaza un amplificator cu reactie
avnd amplificarea de 100 1%. Care sunt parametrii
retelei de reactie ?
6. Care este legatura dintre AO ideal si punctul de masa
virtual?
7. Proiectati un amplificator cu AO n regim inversor,
neinversor si diferential care sa aiba amplificarea 20, stiind
ca rezistenta conectata la masa, n toate cele trei cazuri,
este de 10k.
8. Ce se ntmpla daca i se introduce unui circuit comparator
o reactie (negativa) ?
9. Dati exemple de aplicatii care necesita FTJ, FTS, FTB si
FOB.
10. n cazul prelucrarii numerice a semnalelor este posibil sa
nu se foloseasca esantionarea si memorarea semnalelor?
57
Modulul 4
Circuite electronice anologice folosite n aparatele electronice de masurat
R1
R2
AO1
R3
_
Rg
AO 3
+
Ue
R3
_
R
R1
R2
AO 2
+
U2
58
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
5.1. Generalitati
Extinderea masurarilor numerice este strns legata de cresterea
preciziei de masurare, ct si de posibilitatile de prelucrare numerica a
semnalelor si a fost posibila ca urmare a progreselor nregistrate n
tehnica de realizare a circuitelor integrate care ofera:
- cresterea complexitatii si fiabilitatii circuitelor;
- realizarea unor componente cu parametri foarte apropiati
(pentru rezistente, diferente mai mici de 1% , pentru condensatoare,
diferente mai mici de 0,1% , iar pentru tranzistoarele bipolare, diferente
ale tensiunilor baza -emitor mai mici de 1 mV etc.);
- masurarea timpului (a frecventei) cu o incertitudine de
ordinul 10-6 etc.
Masurarile numerice sunt strns legate de esantionare si
cuantizare - procedee de prelucrare a semnalelor prezentate n
Modulul 1 - concluziile referitoare la aceste procedee aplicndu-se n
totalitate, att pentru realizarea unor precizii ridicate, ct si pentru
reconstituirea semnalelor masurate. n figura 5.1 este prezentata
caracteristica de transfer statica si erorile caracteristice ale unui
cuantizor a) - ideal si b) - real, de unde rezulta urmatoarele tipuri de
erori:
- eroare de decalaj (off -set), de natura aditiva (caracteristica 1);
- eroarea de proportionalitate (amplificare), cu caracter
multiplicativ (caracteristica 2);
- eroarea de neliniaritate (caracteristica 3).
59
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
Ue
Caaracteristica
ideala
Ui
Fig. 5.1. Caracteristica de transfer statica si
eroarea de cuantizare pentru un cuantizor.
Pentru asigurarea monotoniei este necesar ca eroarea de
neliniaritate sa fie mai mica dect o cuanta. Se constata ca eroarea de
cuantizare nu este corelata cu semnalul, are o distributie de
probabilitate uniforma n cazul ideal, de la care se abate din cauza
erorilor prezentate mai sus.
n masurarile numerice informatia se prezinta, de obicei, n
forma binara sau un cod binar (BCD, complementul lui doi sau unu
etc.).
Dispozitivul care realizeaza conversia unei marimi analogice
ntr -un numar sau invers, se numeste convertor.
Convertorul analog-numeric (CAN) transforma informatia
analogica ntr-un numar, n timp ce convertorul numeric-analogic
(CNA) transforma un numar ntr-un semnal analogic proportional cu
numarul considerat.
Forma caracteristicii de transfer statica este similara cu cea a
cuantizorului att pentru convertoarele analog-numerice ct si pentru
cele numeric -analogice. n continuare, se presupune ca numarul N<1
este reprezentat n cod binar:
n
N = a1 2 1 + a 2 2 2 + ...+ a n 2 n = a i 2 i ,
(5.1)
i =1
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
I/4 R
I/2
I/4
I/8
2R
2R
2R
I/8 R
2R
61
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
R I/2
1
Ur
I/2n-1 I/2n
R I/4
n-1
2R
2R
2R
2R
I/2
K1
I/4
K2
I/8
K3
I/2n-1
K n-1
2R
2R
I/2n
Kn
R
AO
+
Ue
(5.2)
62
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
Ur
i
iR =
Ur,
(n + 1)R
n +1
(3)
C0
Semn.
depasire
a1
C1
R
R
.
.
.
a2
C2
.
.
.
Decodor
Cn
.
.
.
an-1
a
63
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
Ux
CAN
CNA
CAN
CNA
64
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
u
U
8V
+
C
U x=6,23 V
n=01100011
U r =16 V
BLCT
6V
a2
a1
a3
. .
4V
an
CNA
a1 =0 a2 =1 a3 =1 a4 =0 a5=0 a6 =0 a7 =1 a8=1
Ur
a)
b)
Fig. 5.6. a - CAN cu aproximatii succesive; b - Diagrama de tensiuni.
La aparitia primului impuls de tact dat de oscilatorul pilot OP,
sistemul de logica de comanda si transfer BLCT, activeaza bitul cel
mai semnificativ - MSB, care produce la iesirea CNA tensiunea
U CNA(1)=1/2 Ur, cu care se compara U x; daca Ux > UCNA(1) ; a 1 - MSB,
ramne cu nivelul "1" logic si "0" logic n caz contrar. Urmatorul
impuls de tact activeaza cel de-al doilea bit, determinnd la iesirea
acestuia tensiunea UCNA(2) = (a1 2-1+2 -2)Ur , cu care se compara din nou
U x. n functie de iesirea comparatorului, n BLCT se ia decizia
referitoare la valoarea celui de-al doilea bit a 2. Procesul continua pna
la epuizarea tuturor bitilor corespunzatori CNA.
Precizia convertorului este data de erorile CNA si ale
comparatorului C, timpul de conversie fiind proportional cu numarul
de biti (T0=nT0, unde T0 reprezinta perioada semnalului de tact). n
65
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
Ux2> Ux1
OP
Um
Ux
+U r
-U r
C0
_
K
AO
+
Ux1
T0
T1
T2
a)
b)
Fig. 5.7. a - CAN cu dubla integrare; b - Diagrama de tensiuni.
66
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
1
uc =
C0
T1
Ux
RC
dt =
Ux
T1 ,
RC 0
(5.4)
uc =
1
C0
T2 +T1
T1
UR
U
U
dt = x T1 + R T 2 = 0 ,
R
RC 0
RC 0
(5.5)
de unde:
Ux =
UR
UR
T2 =
Nx .
T1
T1 f e
(5.6)
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
EM
CAN
DC
Fig. 5.8. SAD monocanal.
Semnalul s(t), provenit de la mas urand n mod direct sau prin
intermediul unui traductor, este aplicat unui bloc de conditionare a
68
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
69
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
s 1(t)
BC1
EM1
CAN1
MN
s n(t)
BCn
EMn
CANn
D
Fig. 5.9. SAD multicanal cu multiplexare numerica.
O schema mai economica, care are performante mai reduse din
punctul de vedere al vitezei de lucru si al preciziei este cea prezentata
n figura 5.10, care reprezinta un sistem de achizitii de date cu
multiplexare analogica.
s1(t)
s2(t)
.
.
.
sn(t)
MA
BC
EM
CAN
DC
Fig. 5.10. SAD multicanal cu multiplexare analoaga.
n cadrul acestei scheme, se realizeaza o multiplexare analogica
a semnalelor de la intrare cu ajutorul multiplexorului analogic, MA. n
functie de comanda primita de la dispozitivul de comanda
multiplexorul analogic selecteaza unul dintre semnalele de la intrare sil aplica unui SAD monocanal.
Desi schema este cu mult mai economica dect cea precedenta,
apar limitari datorate multiplexorului analogic si a convertorului
analog -numeric, ce afecteaza precizia si n special viteza de lucru a
sistemului de achizitii de date.
70
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
CNA1 s1(t)
RTn
CNAn
I+DC
sn(t)
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
REZUMAT
Convertoarele analog -num erice transforma un semnal
analogic ntr-un numar, iar convertoarele numericanalogice transforma un numar ntr-un semnal
analogic.
Functionarea CNA cu retea R-2R se bazeaza pe
proprietatea retelei R-2R de a diviza curentii care ies din
fiecare nod cu doi.
CAN de tip paralel realizeaza comparatia simultana a
tensiunii necunoscute cu o scara de tensiuni furnizata
de un divizor de tensiune format din rezistente egale.
CAN de tip serie-paralel este format dintr-o serie de
celule ce contin CAN paralel si CAN, inclusiv schema de
procesare a semnalelor de diferenta, n scopul
simplificarii constructive a CAN paralel pentru acelasi
numar de biti.
CAN cu aproximatii succesive realizeaza testarea
fiecarui bit, ncepnd cu cel mai semnificativ, urmnd
ca n blocul de decizie si transfer sa se stabileasca
valoarea fiecarui bit testat.
CAN cu dubla integrare realizeaza integrarea tensiunii
necunoscute o perioada de timp bine determinata,
urmata de o descarcare a tensiunii de la bornele
condensatorului din integrator, cu panta constanta;
intervalul de timp corespunzator descarcarii, este
proportional cu tensiunea necunoscuta.
Sistemele de achizitii de date , realizate n varianta
monocanal sau cu mai multe canale, cu multiplexare
analogica sau numerica, au rolul de a prelua, procesa si
converti numeric semnalele ce provin de la unul sau mai
multi masuranzi.
Sistemele de distributie a datelor servesc la
transformarea datelor numerice n semnale analogice.
72
Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
ntrebari si probleme
1. Ct este eroarea de cuantizare la CAN paralel, cu
aproximatii succesive si cu dubla integrare?
2. Desenati o schema de decodor pentru un CAN paralel de 3
biti.
3. Daca ntr-un SAD se foloseste un CAN paralel, de ce nu
mai este necesar circuitul de esantionare si memorare?
4. Din ce cauza la CAN serie-paralel se folosesc CAN de tip
paralel si nu alte tipuri de CAN?
5. Ct este timpul de conversie al CAN cu aproximatii
succesive?
6. Sa se determine rezultatul conversiei si sa se deseneze
diagrama temporala pentru un CAN cu aproximatii
succesive de 8 biti, daca Ux=12,84 V, iar UR= 16 V.
7. n ce s-ar transforma un CAN cu dubla integrare daca se
inverseaza locurile pentru sursa de tensiune necunoscuta
si sursa de referinta?
8. Cum trebuie sa fie numarul continut n numarator , pentru
ca eroarea de conversie a CAN cu dubla integrare sa fie
ct mai mica?
9. Care este rolul circuitului de esantionare si memorare ntrun SAD?
10. Exemplificati cteva aplicatii practice ale SDD.
73
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Ra
+
E
Ra
,
R + Ra
(6.1)
74
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
D2
D1
A
I
Imed
t
b)
a)
I med =
1
T
T /2
I ef 2 sin t dt =
2
I ef ,
(6.2)
75
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Rs =
Ra
,
n 1
(6.3)
Ia
I
Rs
Is
Rv
mV
I
BI BU
Rs
BU
BI
Ip
Is
(6.4)
unde: Ip reprezinta curentul din primarul transformatorului, iar Is curentul din secundarul transformatorului.
Schema de conectare a unui ampermetru cu transformator de
curent, este prezentata n figura 6.5. Pentru ca erorile introduse de
76
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Ip
E
Is
A
R
I1
I
I
, n2 = 2 , n3 = 3 .
I0
I0
I0
Rezolvnd sistemul de mai sus se obtine: Rs1= 40 , R s2= 4 ,
Rs3= 0,44 ,
unde : n1 =
I0
Rs3
Ra
A
Rs1
Rs2
I3
I2
I1
77
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
ri
+
E
=
_
V
Rv
p =
BSNI BSNU
=
= kU .
D
DR 0
Rv
(6.6)
Ra
V
U0
U
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Ra = Rv (n 1) ,
(6.7)
unde n=U/U0.
Aplicatia 2
Se considera un dispozitiv magnetoelectric care are curentul
nominal I0= 50 A si rezistenta interioara R0= 400 ; sa se
dimensioneze un voltmetru avnd domeniile de masurare: U1= 1 V,
U2= 10 V si U3= 100 V.
Solutie: Tensiunea nominala a dispozitivului este:
U 0 = I 0 R0 = 0,02 V.
Daca se considera rezistentele aditionale nseriate, se poate scrie:
1
Ra 1 = R 0 (m1 1) = 400
1 = 19 ,6 k .
0,02
10
Ra 2 = R0 (m2 1) R a1 = 400
1 R a 1 = 180 k .
0,02
100
Ra 3 = R 0 (m 2 1) R a 1 R a 2 = 400
1 R a 1 R a 2 = 1,8 M.
0,02
Observatie: Pentru primul domeniu de masurare se poate scrie:
U 1 = I 0 (R 0 + R a1 ), de unde
1
R a1 = U 1 R 0 ;
I0
Marimea (1/I0 ) este o constanta a voltmetrului si se numeste
numarul de ohmi/volt.
79
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
U ef
1
=
u 2 (t )d t .
T 0
(6.8)
D
V
Rv
U med =
1
T
T /2
U
0
ef
2 sin tdt =
2
U ef .
(6.9)
80
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
D
+
u
Um
V
Rv
uc (t)
C
B
u(t)
b)
a)
(6.10)
81
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
R1
C1
R2
C2
U1
U2
U2
=
U1
R0
1 + jC0 R0
R0
R1
+
1 + j C 0 R0 1 + jC1 R1
(6.11)
R0 C 0 = R1 C1 ,
(6.12)
U2
R0
=
,
U1 R0 + R1
(6.13)
82
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Aplicatia 3
Sa se proiecteze un divizor de tensiune cu raportul de divizare 1:10
pentru un osciloscop (sonda cu divizor), stiind ca impedanta de
intrare n osciloscop este formata dintr-o rezistenta R 0= 1M n
paralel cu o capacitate C0= 30 pF, iar capacitatea cablului coaxial
este C p= 70 pF. Care este impedanta de intrare a sondei n acest
caz?
Solutie: Conform relatiilor (6.12) si (6.13) se poate scrie:
R0 (C 0 + C p ) = R1 C1 ,
U2
R0
=
.
U1 R 0 + R1
Dupa nlocuire se obtine: R1 = 9 M si C1= 11,1 pF.
Impedanta de intrare va fi formata dintr-o rezistenta:
Rin = R1 + R 0 = 10 M ,
n paralel cu un condensator echivalent capacitatilor C1 nseriat cu
C0 n paralel cu Cp :
C (C + C p )
Cin = 1 0
= 10 pF.
C1 + (C0 + C p )
83
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
r
IN
EX
Rx
EN
r
= EN ,
R
R
(6.14)
84
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Ecran
Y1
X1
F
K
-EA
GW A1 A2
Y2
X2
Apa
Luminofor
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
86
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Uy
CI
Az
Px
Int
Sincro
CS
Ext
Py
GW
Uz
Ux
BT
Ax
Fig. 6.14. Schema bloc a osciloscopului.
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
UBT
Cursa
directa
Cursa
inversa
TBT
Fig. 6.15. Tensiunea generata de baza de timp.
Aceasta tensiune este furnizata de baza de timp, BT a
osciloscopului. Ea este formata dintr-o tensiune liniar crescatoare cu o
buna liniaritate, pe durata careia se realizeaza cursa directa, adica
baleierea ec ranului de la stnga la dreapta si dintr-o tensiune, de obicei
avnd forma exponentiala, care formeaza cursa inversa, pe durata
careia se realizeaza ntoarcerea spotului din partea stnga n partea
dreapta a ecranului. Pe durata cursei inverse, baza de tim p transmite un
impuls negativ pe grila Wehnelt care blocheaza fasciculul de electroni,
astfel nct spotul sa nu se observe.
Deoarece semnalul furnizat de baza de timp a osciloscopului
este destul de mic, el este amplificat de amplificatorul pe orizontala Ax
pna la o tensiune suficient de mare, necesara pentru comanda placilor
de deflexie pe orizontala P x; amplificatorul pe orizontala este prevazut
cu iesire simetrica pentru comanda placilor de deflexie pe orizontala.
Acest amplificator are si rolul de a amplifica semnalele aplicate la
intrarea Ux n cazul vizualizarii unui semnal n functie de un alt
semnal.
Pentru ca imaginea sa fie stationara pe ecranul osciloscopului
este necesar ca ntre perioada si faza semnalului de vizualizat si
perioada si faza bazei de timp sa existe o buna corelatie, adica raportul
perioadelor sa poata fi exprimat prin numere ntregi, iar diferenta de
faza sa fie constanta. Aceasta cerinta este asigurata de blocul de
sincronizare, BS care primeste semnalul de comanda fie din exterior,
fie din interior, de la canalul Y, n functie de pozitia comutatorului
K 1. n cadrul acestui bloc se produce un semnal de comanda a
declansarii bazei de timp astfel nct sa se obtina o imagine stationara
si de asemenea, se stabileste frontul semnalului pe care are loc
declansarea bazei de timp.
Semnalul de intrare, U y care urmeaza a fi vizualizat, este aplicat
unui circuit de intrare, CI care este un divizor de tensiune compensat
n frecventa , ce are rolul de a asigura o impedanta de intrare mare si
constanta (valori tipice - rezistenta de intrare: 1 M n paralel cu o
capacitate de intrare de 30 pF) si un raport de atenuare constant,
independent de frecventa.
88
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
89
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
(6.15)
1
T
p (t )d t =
1
u idt .
T 0
(6.16)
P = UI cos = I 2 R ,
(6.17)
o putere reactiva:
Q = UI sin = I 2 X ,
(6.18)
90
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
si o putere aparenta:
S = UI = I 2 Z ,
(6.19)
= CI A I B cos =
C
U I cos = KP ,
RB
(6.20)
91
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
CW =
I nUn cosn
,
amax
(6.21)
*
W
V
R
U
U
a)
b)
92
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
Rezumat
Masurarea
curentului
electric
necesita
conectarea
ampermetrului n serie cu sarcina, iar pentru ca erorile de
masurare sa fie ct mai reduse este necesar ca rezistenta
interioara a ampermetrului sa fie ct mai mic a.
Masurarea tensiunii electrice necesita conectarea voltmetrului
n paralel cu sarcina, iar pentru ca erorile de masurare sa fie
ct mai reduse este necesar ca rezistenta interioara a
voltmetrului sa fie ct mai mare.
Masurarea valorii efective a curentului si a tensiunii se face, de
obicei, cu aparate de masurat de curent continuu prevazute cu
redresor sau detector si care sunt etalonate n valori efective
numai pentru forme de unda sinusoidal.
Extinderea domeniului de masurare pentru ampermetre si
voltmetre se realizeaza cu sunturi si respectiv, cu rezistente
aditionale ; n curent alternativ, daca consumurile sunt prea
mari, se folosesc transformatoarele de masurare de curent si
respectiv, de tensiune.
Pentru ca raportul de divizare al divizoarelor re zistive de
tensiune sa nu depinda de frecventa se realizeaza compensarea
cu frecventa a raportului de divizare.
Metodele de compensare sunt metode de zero si permit
masurarea cu precizie ridicata a tensiunii electromotoare,
independent de valoarea reziste ntei interioare a sursei de
tensiune masurata.
Osciloscopul catodic permite vizualizarea unui semnal n
functie de timp sau n functie de un alt semnal; masurarile cu
osciloscopul analogic se fac asupra imaginii geometrice de pe
ecranul osciloscopului.
n tehnica predomina masurarea puterii electrice active, care n
circuitele de joasa frecventa se face cu ajutorul wattmetrului,
iar n circuitele de frecventa ridicata, cu ajutorul unor metode
indirecte, de obicei, folosind o sarcina artificiala .
93
Modulul 6
Masurarea marimilor electrice active
ntrebari si probleme
1. Ce se ntelege prin rezistenta interioara mica la
ampermetre si respectiv, rezistenta interioara mare la
voltmetre?
2. Din ce cauza aparatele electrice de masurat cu redresor
masoara corect numai valoarea efectiva a semnalelor
sinusoidale?
3. Cum explicati faptul ca pentru semnalele de frecventa
ridicata se folosesc numai voltmetrele de vrf?
4. Un dispozitiv magnetoelectric are curentul nominal de
50A si rezistenta interioara de 500 .
a) Sa se dimensioneze un sunt multiplu pentru extinderea
domeniului de masurare la 1, 3 si 10 mA.
b) Sa se dimensioneze rezistentele aditionale pentru
extinderea domeniului de masurare la 1, 3 si 10 V.
c) Aceeasi problema pentru masurarea unor marimi
sinusoidale.
5. Evaluati eroarea introdusa n procesul de masurare de
indicatorul de nul al compensatorului.
6. Sa se deduca expresia sensibilitatii tubului catodic.
7. Stiind ca n timpul cursei inverse se produce descarcarea
unui condensator, care este motivul pentru care durata
acestei curse nu trebuie sa fie foarte mica?
8. Din ce cauza la vizualizarea unui semnal dreptunghiular
portiunile orizontale ale imaginii sunt intense, iar cele
verticale, cu stralucire redusa si ce importanta are
grosimea spotului?
9. Desenati schema de masurare a puterii cu extinderea
domeniilor de masurare pentru circuitul de tensiune
cu rezistente aditionale, iar pentru circuitul de curent
cu transformator de masurare de curent.
10. Stiind ca unitatea de masura dBV se defineste cu
relatia: L = 20 lg (U 1 V) , sa se determine puterea
consumata de o rezistenta de 50 , la bornele careia se
masoara un nivel de 26 dBV.
94
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
95
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
FI
OE
SI
AF
DF
T
= T fx .
Tx
(7.1)
N = T f x 1 ,
de unde se poate obtine eroarea relativa de masurare:
N T
1
1
=
= OE
Nx
T
T fx
Nx
(7.2)
96
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
N0 =
fx
r.
fy
(7.3)
FI
SI
AF
OE
Fig.7.2. Masurarea numerica a perioadei.
Formatorul de impulsuri, FI genereaza cte un impuls pentru
fiecare perioada T 0 a semnalului x(t), rezultnd ca poarta SI este
deschisa pe durata unei perioade, permitnd trecerea impulsurilor date
de oscilatorul etalon spre numaratorul N.
Daca Nx este numarul continut n numaratorul N, corespunzator
trecerii impulsurilor cu frecventa f e generate de oscilatorul etalon n
perioada T0 a semnalului, se poate scrie:
97
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
N x = T0 f e .
(7.4)
= T 0 +
1
+ basc .
Nx
(7.5)
98
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
Aplicatie - continuare
Presupunnd ca semnalul de masurat este sinusoidal (Usint)
si aproximnd functia sin, la trecerea prin zero, cu o dreapta, rezulta
ca o tensiune de zgomot cu amplitudinea Uzg poate sa produca, n
situatia cea mai dezavantajoasa, o decalare a momentului de trecere
prin zero cu:
2
U zg =
T.
T
Deoarece ntr-o perioada aceasta eroare poate sa apara de doua ori,
rezulta ca eroarea de basculare va fi:
40
2 T 1 U zg 1
basc =
=
= 10 20 = 0,3 %.
T
U
Z = R + jX ,
(7.6)
1
= G + jB ,
(7.7)
Z
unde: G reprezinta conductanta electrica, iar B - susceptanta electrica.
Y=
99
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
7.3.1. Ohmmetre
Principiul de functionare al ohmmetrelor deriva din metodele
volt-ampermetrice de masurare a rezistentelor, metode ce au la baza
legea lui Ohm. Ideea de baza la constructia ohmmetrelor consta n
faptul ca pentru unele elemente galvanice, cum sunt bateriile de tip
Leclanche, tensiunea electromotoare ramne aproximativ constanta,
consumul si respectiv, mbatrnirea bateriei conducnd, n special, la
cresterea rezistentei interioare.
Dupa modul de conectare al sursei de tensiune, al
ampermetrului si al rezistentei necunoscute, ohmmetrele pot fi; serie
sau paralel.
Rv
A, Ra
Ex , r i
Rx
E
.
ri + R v + R a + R x
(7.8)
100
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
Ex , r i
A, Ra
Rx
Ix =
E
Rx
.
ri + Rv + R a R x Ra + R x
(7.9)
101
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
Z1
Z3
E1
E2
IN
Z2
Z4
Z2
Z4
.
E2
Z1 + Z2
Z3 + Z4
(7.10)
Z3
IN
Z4
Z2
B
U
102
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
Z2
Z4
Z2 Z 3 Z1Z 4
) = E(
).
Z1 + Z2 Z 3 + Z4
( Z 1 + Z 2 )(Z 3 + Z 4 )
(7.11)
Z2 Z 3 Z1Z 4 = 0 ,
(7.12)
Z2
Z3 .
Z4
(7.13)
1
,
Z4
(7.14)
103
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
Z i ( j) =| Z i | e j i = Ri + jX i ,
(7.15)
| Z 1 | e j 1 | Z 4 | e j 4 =| Z 2 | e j 2 | Z 3 | e j 3
(7.16.a)
sau:
( R1 + jX1 )( R4 + jX 4 ) = ( R2 + jX 2 )( R3 + jX 3 ) .
(7.16.b)
| Z 1 | | Z 4 |=| Z 2 | | Z 3 |
1 + 4 = 2 + 3
(7.17)
R1 R 4 X 1 X 4 = R2 R 3 X 2 X 3
.
R1 X 4 + X 1 R4 = R 2 X 3 + X 2 R3
(7.18)
sau:
IX
*
E
IN
U2
IR
Ze
Fig. 7.7. Punte cu transformator.
104
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
U2 U2
=
.
Zx Z2
(7.19)
Zx =
N1
Z2 ,
N2
(7.20)
U BA
Z 1
(7.21)
Sr =
U BA / E
.
Z 1 / Z 1
(7.22)
Z 1 U BA Z 1
E Z 1 Z 4
F
=
.
E Z 1
E Z 1 ( Z1 + Z 3 ) (Z 2 + Z 4 ) (1 + F ) 2
(7.23)
S r
1/4
-1
+1
Re{F}
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
1
Rx +
R4 = R2 +
R3 ,
j C x
j C2
de unde rezulta:
R2R3
R4
Rx =
= 20 ; C x =
C 2 = 100 nF.
R4
R3
Rx
R3
Cx
U
C2
R4
R2
U
106
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
R1
A
B
IN
R2
R4
I
D
E
Fig. 7.10. Punte de curent continuu.
R1 R4 R2 R3
.
( R1 + R 3 )( R2 + R4 )
(7.24.a)
(7.24.b)
punti este necesar un singur
R
.
2 ( 2 R + R )
(7.25)
R
R
(1
).
4R
2R
(7.26)
107
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
U AB
E R
.
4 R
(7.27)
R1 R4 R2 R 3
.
R1 + R2 + R3 + R4
(7.28)
R R
.
4R + R
(7.29)
U AB = I
R
R
(1
),
4
4R
(7.30)
kR
R
1
,
2
(1 + k ) R k (1 + k )
(7.31)
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
Rezumat
Masurarea numerica a frecventei si perioadei are la baza
stabilirera raportului a doua intervale de timp, dintre care
unul este un interval de timp etalon.
ntruct principiul de masurare este acelasi, n practica se
folosescnumaratoare universale, la care, printr-o alegere
convenabila a schemei de masurare, se poate masura
frecventa, perioada, raportul a doua frecvente etc.
Impedanta electrica este o marime pasiva care poate fi pusa
n evidenta numai cu ajutorul unor surse suplimentare de
energie.
Metodele de masurare a impedantei au la baza fie metodele
voltampermetrice - mijlocul de masurare cel mai
reprezentativ fiind ohmmetrul -, fie proprietatile circuitelor
electrice, ca n cazul metodelor n punte, a Q-metrului etc.
Ohmmetrele se folosesc la masurarea rezistentelor electrice
si pot fi realizate n varianta serie sau paralel; scara este
neliniara, iar precizia de masurare este redusa.
Masurarea impedantelor cu ajutorul puntilor are la baza
proprietatea acestora de a putea fi aduse la echilibru, fapt
ce se poate constata masurnd tensiunea sau curentul din
diagonala de masurare; la echilibru, ntre impedantele din
punte se stabileste relatia ca produsele impedantelor din
laturile opuse sunt egale , conditie independenta de sursa de
alimentare.
Puntile pot fi alimentate n curent continuu, cnd se pot
masura numai rezistentele sau n curent alternativ ; pentru
ultimul caz, schemele se aleg astfel nct n conditia de
echilibru sa nu intervina frecventa .
Pentru unele aplicatii, n special la masurarea electrica a
marimilor neelectrice, puntile se folosesc n regim
dezechilibrat, tensiunea de dezechilibru fiind proportionala
cu variatia unei impedante fata de valoarea acesteia la
echilibru; pentru obtinerea unei sensibilitati maxime este
necesar ca toate impedantele din punte sa fie egale.
Efectuarea echilibrarii puntilor de curent alternativ
presupune doua elemente reglabile independente, n timp
ce pentru puntile de curent continuu, este necesar numai un
element reglabil.
109
Modulul 7
Masurarea marimilor electrice pasive
ntrebari si probleme
1. Ce definitii se folosesc pentru masurarea numerica a frecventei
si perioadei?
2. Daca s-ar corela faza secventei de masurare cu
frecventa/perioada ce se masoara, ct ar fi eroarea de
numarare?
3. Din ce cauza n formatorul de impulsuri pentru masurarea
perioadei exista un divizor de frecventa cu doi?
4. Cum poate fi folosit un circuit serie R, L , C pentru masurarea
frecventei? Dar pentru masurarea impedantelor (Q -metru)?
5. Demonstrati ca eroarea de masurare la ohmmetre este minima
la mijlocul scarii gradate.
6. Concepeti o schema de masurare numerica a rezistentei; de
cine depinde rezolutia si care este valoarea maxima a
rezistentei masurate?
7. De ce se doreste ca n conditia de echilibru a puntilor sa nu
intervina frecventa?
8. Pentru masurarea rezistentelor foarte mici se folosesc punti
speciale (puntea dubla); care sunt problemele ce apar la
masurarea rezistentelor foarte mici pentru puntea Weatstone?
9. Explicati convergenta puntilor cu ajutorul diagramei fazoriale.
10. Se considera puntea Maxwell-Wien cu schema din figura 7. 11
la care echilibrul se obtine pentru R2= 1 k, R 3= 10 k , R 4=
30 k si C4= 25 nF. Sa se determine parametrii bobinei
masurate.
R3
Lx, Rx
U
R4
R2
C4
U
Fig.7.11. Puntea Maxwell-Wien
110
Cursor
Pist de
contact
Suport
izolator
Bobinaj
rezistiv
R
l
S
Dac se consider conductorul rotund de diametru d, variaia seciunii are loc
prin intermediul diametrului, care depinde de variaia lungimii conform relaiei:
d
l
=
(8.2)
d
l
unde este coeficientul lui Poisson avnd valoarea cuprins ntre 0,2 i 0,4. Termenul
/ reprezint fenomenul piezorezistiv i este proporional cu variaia volumului:
V
,
(8.3)
=c
V
unde c este constanta lui Bridgman, aproximativ egal cu unitatea pentru metale, cu
+100 pentru semiconductoarele de tip "p" i - 100 pentru semiconductoarele de tip "n".
Dac se ine seama c: V = d 2 l/4, nlocuind toi termenii din relaia (8.1) n funcie
de l/l se obine:
R
l
l
= [1 + 2 + c(1 2 )] = K
,
(8.4)
R
l
l
unde s-a notat cu K sensibilitatea relativ a traductorului. Pentru valorile lui i c
date, rezult c pentru traductoarele metalice K2, iar pentru cele semiconductoare
K100, semnul fiind dat de tipul semiconductorului.
n ceea ce privete influena temperaturii, au loc concomitent trei fenomene:
dilatarea piesei, dilatarea firului traductorului i modificarea rezistenei traductorului.
n principiu, printr-o alegere convenabil a materialelor, este posibil compensarea
efectelor amintite, condiie greu de realizat n practic; se prefer compensarea erorilor
cu temperatura folosind montaje difereniale sau montaje compensate termic. Mai
suprtor este faptul c modificrile de temperatur produc o deformaie aparent (de
exemplu, pentru o pies de oel i un traductor din karma (l/l)aparent =10-5/ C),
deformaie ce trebuie compensat prin mijloace electronice. Pentru traductoarele
tensometrice ce funcioneaz n regim dinamic, nu este necesar compensarea la
variaia de temperatur a mediului ambiant.
n ceea ce privete traductoarele tensometrice semiconductoare, sensibilitatea
acestora este dat n primul rnd de efectul piezoelectric, efect ce depinde de
concentraia de impuriti a semiconductorului; la creterea concentraiei impuritilor
scade sensibilitatea relativ a traductorului, dar crete liniaritatea i stabilitatea termic.
De reinut c traductoarele cu semiconductoare de tip "p" sunt mai liniare la traciune,
n timp ce traductoarele cu semiconductoare de tip "n" sunt mai liniare la compresiune.
Numrul de cicluri la care pot fi supuse timbrele tensometrice depinde de
natura materialului din care sunt confecionate i scade o dat cu creterea amplitudinii
deformaiei; de exemplu, pentru o deformaie de 210-3, limita de oboseal este de 104
cicluri pentru traductoarele din constantan i 108 cicluri pentru traductoarele din
Flan
cu borne
Teac de
protecie
nfurare
neinductiv
Suport
izolator
a)
b)
Fig. 8.6. Termorezistor metalic.
-1
-6
-2
R(T)
3 >2 >1
Pdmax
Pd=0
2
3
a)
b)
Fig. 8.8. Caracteristici ale termistoarelor NTC.
N2
L= =
i Rm
,
(8.19)
1
dl , l1 i l2 fiind limitele conturului ntre
L1 S
care se definete Rm, iar - permeabilitatea magnetic a mediului dintre cele dou
limite, circuitul magnetic avnd seciunea S.
unde: reluctana magnetic este Rm =
l2
unde: SFe reprezint seciunea miezului, iar lFe lungimea circuitului magnetic.
Din graficul reprezentat n figura 8.8.b se constat c variaia inductivitii n
funcie de deplasare este neliniar, iar sensibilitatea traductorului depinde de ntrefierul
iniial; n cazul n care se dorete obinerea unei sensibiliti mari, ntrefierul iniial
trebuie s fie mic (sub 1 mm) , ceea ce reduce domeniul de msurare la maximum (0,10,5)mm. Liniarizarea caracteristicii traductorului se poate face prin utilizarea variantei
difereniale cu dou traductoare identice care folosesc aceeai armtur mobil.
L(x)
Lmax
L(x)
N spire
Lmin
a)
b)
Fig.8.8. Traductor inductiv cu armtur mobil.
reprezinte (0,2-0,8) din lungimea bobinei; pentru a avea o bun liniaritate, excursia
miezului se limiteaz la (0,1-0,4) din lungimea acestuia.
Forele de acionare pentru traductoarele inductive pot fi determinate cu relaia:
F=
1 2 dL
I ef
,
2
dx
(8.21)
(8.33)
S ef
C
C + Cp
C
=
= Sr
.
x
C + Cp
x
(8.34)
2.
C ( x) = 0
xb
x
3.
C ( x) = C 0 1 + ( r 1)
a
ab
C0 = 0
d
C ( x) =
C0
x
1 + ( r 1)
a
ab
C0 = 0
d
Q = dFx ,
(8.36)
n cazul n care se acioneaz dup direcia yy' cu fora Fy, cantitatea de sarcin
obinut este:
Q=d
Fy ,
(8.37)
2880
,
l
(8.38)
(8.49)
unde: a,b,c sunt constante, iar T1 i T2 reprezint temperaturile celor dou jonciuni.
Explicaia fizic a fenomenului termoelectric const n faptul c o dat cu
creterea temperaturii, crete n mod diferit mobilitatea purttorilor de sarcin liberi n
cele dou conductoare, conducnd la un fenomen de migrare a purttorilor de sarcin
de la zonele mai calde spre zonele mai reci. Trebuie amintit i fenomenul invers efectul Peltier: dac un termocuplu este parcurs de un curent injectat din exterior de o
anumit polaritate, are loc un fenomen de transport de cldur de la jonciunea mai
rece la jonciunea mai cald (pomp de cldur), fenomen ce i gsete aplicaii la
realizarea minifrigiderelor.
Att construcia ct i utilizarea traductoarelor termogeneratoare se realizeaz
pe baza urmtoarelor legi:
1. Legea circuitului omogen (Thomson): ntr-un circuit format dintr-un
material omogen nu apare tensiune termoelectromotoare indiferent de diferena de
temperatur care exist ntre punctele sale. Aceast lege permite utilizarea unor
conductoare de legtur (cabluri de extensie) ntre termocuplu i circuitul de msurare.
2. Legea metalelor intermediare (Volta): ntr-un circuit izoterm nu se
genereaz tensiune termoelectromotoare, indiferent de natura elementelor care
formeaz circuitul. Consecinele imediate ale acestei legi sunt:
- termocuplurile nu au tensiune de offset (dac T 0 i E 0);
- lipirea conductoarelor ce formeaz jonciunea se poate face cu ajutorul
oricrui material;
- jonciunea "rece" poate fi format i din circuitul de msurare cu condiia ca
toate elementele acestuia s aib aceeai temperatur.
3. Legea metalelor succesive (n paralel): tensiunea termoelectromotoare
generat de un termocuplu format din conductoarele A i B este egal cu diferena
tensiunilor termoelectromotoare generate de termocuplurile formate din conductoarele
A i C, i, respectiv, din conductoarele C i B, dac diferena de temperatur dintre
jonciuni este aceeai.
Pe baza acestei legi se poate face etalonarea termocuplurilor lundu-se, de
obicei, ca material de referin plumbul sau platina.
4. Legea temperaturilor intermediare: tensiunea termoelectromotoare
echivalent diferenei de temperatur T2 - T1 este egal cu suma tensiunilor
T1
M1
T1
M2
M1
T2
M3
T2
Termocuplu
Fire de extensie
Circuit de msurare
a)
b)
Fig. 8.28. a) Schema de principiu a termocuplului; b) schema folosit n
Materialele folosite la construcia termocuplurilor pot fi conductoare sau
semiconductoare; ele trebuie s asigure o sensibilitate ridicat i s aib stabilitate n
timp i la aciunea agenilor exteriori. Realizarea jonciunii se face prin rsucire, sudur
sau lipire, eventual, folosind cel de-al treilea material.
Pentru confecionarea termocuplurilor se folosesc perechi de metale care
produc tensiuni termoelectromotoare mari.
Termocuplul realizat din aliajul Pt 90% + 10% Rh cu platin este un
termocuplu etalon avnd o bun stabilitate i reproductibilitate. El poate fi folosit la
msurarea temperaturilor pn la 1300 0C n regim de durat. Sensibilitatea lui nu este
constant, variind ntre 6 V/K, la 25 0C i 11,5 V/K, la 1000 0C. Pentru temperaturi
mai mari se folosesc termocupluri din iridiu, rheniu i aliaje pe baz de wolfram cu
care pot fi msurate temperaturi pn la 3000 0C.
Termocuplul realizat din aliajele chromel (90 % Ni + 10 % Cr) i alumel (94 %
Ni + 3 % Mo +
2 %Al + 1 % Si) se poate folosi ntre 50C i 1000C, cu o sensibilitate medie de
circa 40 V/K. Pentru temperaturi de pn la 800C se pot folosi termocupluri
fier/constantan cu o sensibilitate de 50 V/K; la temperaturi mai joase, cuprinse ntre
200C i 350C se folosesc termocupluri cupru/constantan avnd sensibiliti cuprinse
ntre 15 V/K, la 200C i 60 V/K, la 350C.
Termocuplurile se protejeaz n carcase de oel sau ceramici speciale,
prevzute cu cutii de borne unde se realizeaz legturile la schema de msurare.
Rezult c termocuplurile prezint o anumit inerie termic, care este de obicei de
ordinul minutelor. Utilizarea corect a termocuplurilor presupune meninerea
terminalelor libere ale termocuplului la temperatur constant, de obicei, la 0C sau
20C, n caz contrar rezultnd erori sistematice. n vederea eliminrii acestor erori se
pot realiza scheme de compensare a temperaturii sudurii reci. Circuitele de msurare
ale termocuplurilor pot fi milivoltmetre, compensatoare de curent continuu sau sisteme
de achiziie de date (cu circuite de condiionare corespunztoare).
Msurarea electric a temperaturii prezint importan nu numai n ceea ce
privete mrimile termice, indirect putnd fi folosit la msurarea debitelor, a
presiunilor joase, a valorii efective a tensiunilor i a curenilor.
Msurarea temperaturii n tehnic se face ntr-o gam larg de valori, de la
zecimi de kelvin pn la mii sau zeci de mii de kelvini, msurrile curente fiind situate,
de regul, n intervalul 70 - 4000 K.
Trebuie observat c n majoritatea cazurilor temperatura de msurat nu este
identic cu temperatura msurat din cauza efecturii unor schimburi de cldur ntre
mediu i traductor. Evaluarea erorii de msurare se face prin calculul rspunsului
traductoarelor de temperatur folosind analogiile electrice.