Electron

S.R.L.

Design
Production &
Trading of
Educational
Equipment

A1105-C-INV
A1105-C-INVAREA BAZELOR
ELECTRICIT
ELECTRICITII

Electron S.R.L. - MERLINO - MILAN ITALY

Tel (++ 39 02) 90659200

Web www.electron.it , e-mail electron@electron.it

Fax 90659180

05/2006

CUPRINS
INTRODUCERE
NOTE PENTRU UTILIZARE

1-TEHNOLGIA CURENTULUI CONTINUU -C.C

1.1 Polaritatea tensiunilor si intensittilor n C.C
1.2 Rezistenta
1.3 Legea lui Ohm
1.4 Rezistenta non-linear: lampa incandescent
1.5 Rezistenta diferential
1.6 Termistorul NTC
1.7 Rezistorul cu coeficient de temperatura pozitiv
1.8 Rezistorul fotodependent ( termorezistena)
1.9 Caracteristicile diodei
1.10 Caracteristicile diodei Zener
1.11 Dioda fotoemitent ( electrolumuniscent) -light emiting diode- LED
2-REZISTENTE N SERIE SI PARALEL
2.1 Circuitul n serie
2.2 Circuitul n paralel
2.3 Divizorul de tensiune
2.4 Divizorul de tensiune n conditii de ncrcare
2.5
2.6 Legile lui Kirchoff
2.7 Teoremele lui Tevenin si Norton
3- MASURATORI ALE CC
3.1 Aparate de msura ale curentului direct si tensiunii
3.2 Voltmetrul
3.3Ampermetrul
3.4 Circuitele echivalente ale unui generator
3.5 Putere n curentul direct-transferul puterii
4-BATERII
4.1 Rezistenta intern a unei baterii
4.2 Baterii n serie
4.3 Baterii n paralel
5-CIRCUITE
N
CURENT
ALTERNATIV:REZISTENTA,REACTANTA,SI
PUTEREA N C.A
5.1 Retele R,L,C n C.A
5.2 Puterea n C.A
5.3 Retele C.R si R.C cu semnal sinusoidal
5.4 Circuite C.R si R.C cu semnal puls

6-REZONANTA
6.1 Masurri ale inductantei
6.2 Rezonanta LC n paralel
6.3 Rezonanta LC n serie
7-TRANSFORMATORUL
7.1 Generalitti
7.2
7.3 Rezistenta intern echivalenta a transformatorului
8-CONVERSIA C.A n C.C
INTRODUCERE
Modulul A1105-C
este o colectie cuprinztoare de
materiale de
instruire,implementate ntr-o form modular, care acoper o arie pornind de la
electro-fizic la circuite de curent continuu si alternativ, pan la aplicatii ale
electronicii generale n circuite.
Aparatul const dintr-o serie de circuite pe o plansa unic,de dimensiuni
mari.Fata PCB nclude componentele si mecanismele necesare pentru
efectuarea experimentelor,cu imprimri clare indicnd simbolul si identitatea
componentelor.
Interconexiunile blocurilor de circuite precum si conexiunile la sursa de curent si
la aparatele de msura se fac prin cabluri cu conectare direct -"plug-in".
Mrimea mare a plansei face ca aparatul s poat fi folosit de ctre profesor si
pentru experimente colective.
Aparatul include si o surs de curent proprie-"on board" - care este potrivit
pentru efectuarea experimentelor.Aparatul este de asemenea dotat cu un set
complet de accesorii si acest manual de instructiuni.
Instrumentele recomandate pentru a fi folosite cu acest aparat sunt:

Osciloscop .....
Dou multimetre de uz general n laborator
Generator de semnal de frecvent joas

OBSERVATII ASUPRA UTILIZARII

Sursa de curent proprie are urmtoarele carecteristici:
......................................................................
MASURI DE SIGURANTA
Studentul trebuie s fie informat asupra procedurilor de laborator n electronica
general nainte de a i se permite folosirea aparatului.
3

Urmtoarele reguli necesit o mentiune special:

Nu trebuie ndeprtat capacul posterior.Acest lucru expune utilizatorul la
accidente prin electrocutare.
Cnd se planific un experiment trebuie s v asigurati c nu se depseste
capacitatea componentelor si de efectuarea corect a conexiunilor.
Rezistorii suprancrcati se pot supranclzi aprnd riscul arsurilor si/sau a
incendiilor.
Capacitorii electrolitici pot s explodeze dac sunt cuplati cu polaritatile
gresite.Capacitorii mai mari ai aparatului sunt protejati de acest eveniment
prin diode asezate n paralel cu acestea. Aceste msuri ndeprteaza
riscul de explozie dar expun riscului de scurt-circuitare.
Niciodat nu se las echipamentul nesupravegheat si cu sursa de curent
pornit. ntotdeauna se deconecteaz cordonul aparatului de la sursa de
curent cnd acesta nu este folosit.
n timpul efectuarii experimentelor fiti atenti la aparitia mirosului componentelor
supranclzite sau la nclzirea anormal a oricrui component.
n aceste situatii aparatul trebuie deconectat imediat.
1- TEHNOLOGIA CURENTULUI CONTINUU
Un generator este un mecanism care poate dezvolta o tensiune ntre terminalele
sale .
Aceast proprietate a generatoarelor provine din diverse procese fizice:electrochimice, electro-mecanice, electro-termice etc.Pentru moment ne vom ocupa
doar cu utilizarea generatoarelor ca si CUTII NEGRE -"BLACK BOX" cu dou
terminale electrice ntre care se dezvolt o anumita tensiune.
Un REZISTOR este un mecanism cu dou terminale care permite trecerea
intern a curentului de la un terminal la altul sau vice-versa.
TENSIUNILE sunt msurate cu ajutorul VOLTMETRELOR care sunt aparate cu
dou terminale care sunt puse n contact cu punctele unui circuit ntre care se
doreste msurarea unei tensiuni.
INTENSITATEA curentului este msurata cu ajutorul AMPERMETRELOR ,care
sunt aparate care indica-prin miscarea unui indicator- fluxul de curent de la un
terminal la altul.

Figura 1 arat un circuit electric elementar.

Figura 2A arat acelasi circuit dar avnd conectate un voltmetru si un
ampermetru pentru a arta tensiunea generatorului respectiv intensitatea
curentului prin rezistor.

n alctuirea circuitului din fig 2A observati urmtoarele:

Folositi una dintre bateriile aparatului pe post de generator.Aceasta dezvolta
o tensiune de aproximativ 1,5V.
Setati voltmetrul pentru msurarea tensiunilor curentului continuu, indicatie
pe domeniul de 2,5 V
Setati ampermetrul la 250 mA CC pentru a msura intensitatea curentului.
Atentie: ampermetrul trebuie conectat n serie cu conductorul la nivelul cruia
se doreste msurarea intensitatii.Conectarea unui ampermetru n paralel la o
surs de tensiune este o eroare care are ca rezultat distrugerea imediat a

acestuia.
Folositi rezistorul R1-10- ca rezistor de sarcin.
Conectati instrumentele n circuit respectnd polarittile indicate n figura 2A
Acest exercitiu elementar va arta cteva principii de baza ale circuitelor
electrice:
ntre terminalele unui generator exist o tensiune si aceasta este masurabil
cu un voltmetru
Exista un flux de curent cnd generatorul este conectat la o sarcin si acesta
este msurat cu un ampermetru
1.1 Polaritatea tensiunilor si intensitatilor in CC
A se consulta fig.2A.
-cele dou terminale ale generatorului de CC se indica prin conventie cu
simbolul PLUS sau MINUS
-curentul pozitiv trece prin terminalul "+" al generatorului, iar sarcina ajunge n
terminalul "-" al generatorului
-din moment ce curentul poate fi considerat ca miscare a ncrcrilor electrice
pozitive,se poate spune c Generatorul este aparatul capabil s produc
continuu sarcini pozitive de la terminalul "-" la cel cu "+",
multumit unor
mecanisme interne pe care le ignorm pentru moment.
-n acelasi fel putem redefinim incrctura ca fiind capabil de a permite
transmiterea sarcinilor,intern,de la terminalul "+" la cel cu "-"
terminalele "+" si"-"pentru o ncrctur pozitiv sunt identificate prin polaritatea
tensiunii aplicate prin ele si stabilizate de generator prin conectarea ncrcturii.
O ncrctur pasiv precum rezistorul folsit n circuitul din figura 2.A nu are nici
un rol n determinarea sensurilor de polarizare ale tensiunii si curentului din
circuit.
Dac rezistorul are fi conectat n circuit cu terminale nu s-ar produce nici o
modificare.
Figura2.B nsumeaz cele sustinute pn acum cu privire la polaritatea
curentului si a tensiunilor n circuit

1.2 -Rezistenta Ohmic

n circuitul din fig2.A si 2.B definim ca REZISTENTA OHMICA a sarcinii ca
raportul tensiunii prin terminalele sarcinii si curentul care il traverseaza.
n circuitul din Fig2.A si 2.B,ambele variabile se obtin prin msurri
experimentale.
Cititi aceste
valori
si apoi calculati
rezistenta
Ohmica
astfel:
V
I
1.3 -Legea lui Ohm
R=

Figura 3 prezint un circuit elementar de CC care va fi folosit n acest

exeperiment
n acest circuit generatorul reprezint sursa de alimentare reglabil furnizat de
ctre CUTIILE NEGRE -"BLACK BOX"
Reglai tensiunea generatorului de la 2V la 5V n trepte de cte 1V si nregistrati
indicatiile ampermetrului la fiecare modificare.

Transcrieti rezultatele pe un grafic n care curentul sa fie axa orizontal iar

tensiunea cea vertical.Tabelul va reiesi precum cel din Fig.4
Observatii:
Curentul creste cu ct tensiunea este mai mare
Dac tensiunea se dubleaz,de ex de la 5V la 10V, atunci si curentul se va
dubla,de la 5mA la 10mA
Se poate spune c tensiunea si curentul sunt direct proporionale.Cu alte cuvinte
raportul lor este constant.Aceasta proportionalitate se numeste REZISTENTA,iar
simbolul rezistentei este R.
U/I=R
Legea lui ohm
Rezistenta se masoara n Ohmi.
Rzistenta de 1 Ohm este cea a unei componente care are 1Ampere care trece
cu o tensiune de 1Volt prin el.

Daca cablajul circuitului este schimbat prin nlocuirea R cu R2iar masuratorile

sunt repetate,se obtine un grafic asemntor cu cel obtinut n Fig.5.doar
nclinatia liniei se va schimba.Pentru tensiuni de 5V si 10V obtinem acum
aprox.50 si respectiv 100mA.
Modificrile n cele dou cazuri constau n componenta care am folosit-o ca
ncrctur pentru generator.Aceste dou componente au rezistente
diferite.componentele n sine sunt numite REZISTORI deoarece sunt fcute
pentru a obtine valorile raprtului U/I
Calculati n urma msurtorilor fcute rezistenta a 2 rezistori,si comparati aceste
date cu valoarea nominal pentru aceste componente.{1k si 100}.
1.4-Rezistenta neliniar:becul cu incandescent
Caracteristica U/I din Fig4 si 5 este cea a Rezistorului Liniar,un aparat care
pstreaz constant si nealterat rezistenta n orice conditie fizic.n practic
toate materialele au aceast caracteristica care este n mod intrinsec neliniar si
dependent de parametrii precum temperatura,solicitrile mecanice,varsta,etc..
N cele mai multe cazuri se doreste ca rezistorii folositi n electronic s aib
valori ct mai constante,si prin urmare aceste componentesunt fabricate din
materiale special alese n acest scop.In anumite cazuri,caracteristica neliniar
poate fi folositoare n anumite scopuri.
Vom examina unele dintre aceste aparate,ncepnd de la comunul bec cu
incandescent,care ne permite ntelegerea caracteristiciii neliniare.

Realizati graficul din fig.6

Generatorul cu tensiune variabil a aparatului este folosit ca surs pentru becul
cu incandescent.tensiunea se schimb treptat de la 0 la 12V iar curentul n bec
va fi msurat si nregistrat la fiecare schimbare.
Rezultatele apar n graficul din Fig.7
Motivul ncovoierii progresive a caracteristici se datoreaz COEFICIENTULUI
DE TEMPERATURA a materialului din care este fcut filamentul.Coeficientul de
temperatur n acest caz este Pozitiv:Dac sursa de tensiune este
mrit,filamentul primeste mai mult energie si deci temperatura
creste.Rezistenta filamentului se adapteaz temperaturii ridicate iar filamentul
transmite mai putin curent decat dac rezistenta ar fi rmas constant.
Se observ ca Coeficientul de temperatur pozitiv pentru o lamp cu
incandescenta este este benefic pentru lampa n sine;n comparatie cu
coeficientul de temperatur negativ.O crestere accidental a tensiunii liniare ar
produce o crestere a temperaturii din bec si astfel ar scdea rezistenta,fcnd
becul s consume mai mult curent.Acest lucru ar provoca o crestere si mai mare
a temperaturii din filament,reducndu-i astfel rezistenta,rezultnd ntr-un final
distrugerea ei.

10

1.5- Rezistenta diferential

DIn experimentul din paragraful anterior am putut observa cazul unei rezistente
neliniare si am inregistrat pentru aceasta caracteristicile raportului U/I precum n
fig.7,repetat n cele ce urmeaz:

Din moment ce caracteristica nu este una liniar,putem afirma c rezistenta

aparatului se schimb n fiecare punct al caracteristicii:
R=R (V)
Asadar trebuie modificat putin definitia rezistentei ca raportul dintre U si I ,prin
una dintre metodele urmatoare:
Se presupune c becul este alimentat la o anumita tensiune,de ex. 10 V.n

11

aceste conditii becul este alimentat cu 50mA.becul devine n acest moment un

rezistor de de 10/50=200.
Dac am trasa graficul pentru caracteristica U/I pentru rezistorul 200 n acelasi
grafic din Fig.7,am observa c cele doua caracterisici se intersecteaz n punctul
de coordonate 10V,50mA.{vezi fig.8}

Se presupune c becul este alimentat la 10V si intensitate de 10mA.Schimbm

tensiunea de alimentare cu 11V si msurm o nou tensiune,de exemplu,
58mA.{vezi fig.}

12

Definim

REZISTENTA

DIFERENTIALA

becului

la

10V

prin:

R=V/I
Ca un experiment va propunem s calculati rezistenta diferential a becului dvs.
la 2,4,6,8,10V.
Defintia rezistentei diferentiale poate prea stangace si nu foarte folositoare n
acest moment al cursului,dar oricum,conceptul va apare frecvent cnd vom avea
de-a face cu semnale n circuitele electronice.n acest moment este de ajuns ca
studentul s perceap ideea si principiul de functionare.
1.6-Termistorul NTC {cu coeficient de temperatur negativ}
Termistorul este un rezistor aparte,construit special pentru a avea o
caracteristic puternic dependenta de temperatur.
Acesta pot fi folosite n electronic,de exemplu pentru a stabiliza un circuit
electronic impotriva schimbarilor de temperatura ambiant,dar sunt folosite mai
ales ca senzori de temperatur n termostate,termometre etc.
Vom examina mai ntai calitativ ntrebuintarea ca senzor de tremperatur a
termistorului aparatului nostru dup cum urmeaz:
Conectati ohmmetrul la termistor dup cum se ilustreaz n figura 10,apoi tineti-l
cu dou degete pentru a-l nclzi la temperatura minii dumneavoastr.
Valoarea indicat de ohmmetru se va modifica spre valori mai mici ale
rezistentei.Cnd dati drumul termistorului ,rezistenta acestuia tinde s revina la
cea original
corespunztoare temperaturii ambientale.
Temperaturii ii va trebui nsa mai mult timp s scad dect sa creasc deoarece
transferul cldurii prin convectie n aer n timpul rcirii se face mai putin eficient
dect cel prin conductie directa de la degetele dumneavoastra.
Folosirea unui termistor NTC ntr-un circuit electric trebuie fcut cu precautie
datorita procesului de auto-nclzire a acestui aparat care poate duce la
distrugerea acestuia.
Mecanismul este urmtorul: S presupunem un termistor NTC alimentat de o
sursa de tensiune constant.Acesta tinde sa se nclzeasca si n consecint ssi scad rezistenta.Aceasta duce la trecerea unui curent de intensitate din ce n
ce mai mare pan cnd termistorul va fi avariat prin supranclzire.
Pentru folosirea n conditii de siguranta trebuie administrat o ncalzire
corespunztoare,pentru a preveni nclzirea excesiva.n mod alternatiiv,se poate
folosi o surs cu o tensiune suficient de mic,si de asemenea,un rezistor cu
limitator de curent care trebuie legat n serie cu termistorul NTC.
1.7-Rezistorul cu coeficient de temperatur pozitiv {PTC}
Rezistorul PTC este un alt exemplu de rezistorl neliniar.
Mai precis,rezistorul PTC prezint o caracterisic depndent de temperatur,si
anume ca dac temperatura aparatului creste,de asemenea va creste si
rezistenta lui.
Rezistorul PTC este folosit cu precdere n circuitele electronicepentru a
stabiliza functiunile impotriva schimbrilor de temperatura ambientale.Este de
13

asemenea folosit n msurarea temperaturii si chiar si a unor elemente cu scopul

de ntarziere,de exemplu pentru a obtine o functionare ntarziat a unui releu.
Rezistorul PTC are o rezistent nominal de 150 la o temperatur de 0C.
Asadar,la temperatura ambiental valoarea va fi usor mai mare.
Testarea aparatului se face folosind circuitul din fig.15
n prelucrarea msurtorilor, v sugeram a acorda atentie tensiunii excesive
aplicate rezistorului PTC deoarece poate provoca supranclzire si prin urmare
arderi!
A nu se folosi nicioadat schema din fig.15 n care tensiunile sa fie mai maride
15 pan la 18V.Daca se observ o supranclzire se recomand oprirea
imediat
a
sursei!
Se recomand a nu se lsa circuitul testat conectat la surs si nesupravegheat.
Testarea aparatului se va face n trepte cresctoare pentru tensiunea n CC,de
la 1V la 10V.
La fiecare pas al msuratorilor, trebuie s se astepte pan la stabilizarea
rezistorului PTC la noua temperatur,apoise pot face msurtorile pentru
tensiune si se poate calcula rezistenta.
A se observa c caracteristica U/I a rezistorului PTC nu este una general
valabil,dar va fi n mod sigur legat de conditiile din momentul executrii
experimentului {temperatura ambientului,ventilatia,etc...}.
Fig 16. prezint rezultatele care trebuie obtinute din experiment:

14

1.8 -Rezistorul dependent de lumin {LDR}

Rezistorul LDR este un element a crui rezistent se schimb n functie de
intensitatea luminii.
Rezistorul LDR este construit dintr-o plac subtire fcut din Sulfat de Cadmiu
{CdS},suprapus unei piese de ceramic,acesta fiind un material care nu
conduce curentul.
Cnd lumina se propag pe materialul din CdS,energia fotonilor genereaz
sarcini pozitive sau negative care vor influenta transmiterea curentului
electric,astfel va scdea cuplajul efectiv prin rezistent a aparatului.
Aceste componente sunt adesea folosite n industrie pentru a detecta conditiile
de lumina din timpul zilei{intreruptoarele care se activeaz la
lumin},detectoarele de flcri,etc...
Cursul cuprinde un rezistor LDR conectat la un bec cu incendescent,pentru
facilitarea testrii aparatului.
Experimentul va fi efectuat prin alimentarea becului cu o tensiuni de alimentare

15

menit s se mreasca n trepte de la 1V la 15V n CC.

Pentru fiecare treapt rezistenta rezistorului LDR este msurat de un
ohmmetru.
Rezultatele vor fi trecute ntr-un grafic n care vor aprea intensitatea becului pe
axa orizontal si rezistenta aparatului pe cea vertical.
Alegeti
ca
puncte
de
msurare
urmtoarele:
Vbec=1,2,3,4....15V CC.
Figurile 17 si respectiv 18 arat modul de msurare si rezultatele obtinute:

1.9-Caracteristicile unei DIODE:

16

Dioda este un element cu dou terminale a carei caracteristic esential este

cea de a conduce ntr-un singur sens.ntr-un mod mai concis,caracteristica de
baza a unei diode apare n Fig.19.
Aspectele majore ale acestei caracteristici sunt urmtoarele:

Pragul de sensibilitate al tensiunii n suprafata de conducere direct{Primul

cadran din fig.19.}.Pragul obisnuit este de 0.6 pan la 0.7V pentru diodele de
siliciu si ntre 0.1 si 0.2V pentru diodele de germaniu.
O important caracteristic de conductivitate este cea c ntre acesta intervale
oscilatiile rezistentei sunt foarte mici.
Practic,caracteristica va fi una plat,pan n momentul n care ar putea avea loc
defectiuni n element.
n aceste conditii tensiunea va varia pentru diferite modele de diode pentru doar
cteva zeci de volti mergnd pan la mii de volti.
Polarizarea invers este distructiv pentru diode,fcnd exceptie doar un tip
special de diode:dioda Zener,care va studiat putin mai ncolo.
Curentul condus pentru segmentul invers,cteodat supranumit curentul de

17

scurgere,este practic independent de tensiunea invers aplicat.Curentul de

scurgere este att de insignifiant nct se poate neglija pentru marea majoritate
a calculelor.

Exercitiul propus const n nregistrarea tuturor caracteristicilor unei dioade

folosind circuitul din Fig.10
Tensiunea de alimentare se va regla n trepte pornind de la 0 la +10V pentru a
ntelege conducerea direct si de la 0 la -10V pentru a ntelege conducera
indirect.
Rezutatele vor fi trecute ntr-un grafic ,care va arta prcum cel din fig.1.

1.10-Caracteristicile diodei Zener

Dioda Zener este cea care a fost construit special pentru cderea de tensiune
invers neavnd efecte de distrugere n cazul acesteia.Caracteristicile acestui
element sunt cele prezentate n fig.22,unde cderea de tensiune invers poate fi
extins,depinznd de tipul diodelor,de la ctiva volti la ctiva zeci de volti.Dioda
Zener are o cdere de tensiune nominal, tensiunea de 4.7V.
Exercitiul propus const n nregistrarea tuturor caracteristicilor aparatului cu
aceleasi elemente folosite pentru nregistrarea caracteristicilor diodelor
obisnuite.Totusi,n acest caz,valoarea rezistorilor limitatori de curent va fi mrita
cu 1k pentru a putea opera n sigurant pentru sectorul invers al functionarii
18

diodei Zener.
Totusi,curentul din acest element nu trebuie s depseasca un maxim de
aproximativ 50mA n oricare situatie.

Figurile 10 si 21 prezint efectuarea experimentului iar fig 22. rezultatele

obtinute n urma experimentului.

19

1.11-Dioda care emite lumin ( electroluminiscent) {LED}

Diodele de tip LED nu sunt fcute din siliciu sau din germaniu precum diodele
obisnuite ,ci din Arsenid de Galiu {GaAr}. Acest material,dup procesare,prezint
o caracteristica diodelor cu un prag de sensibilitate de tensiune pentru
conducerea direct de aproximativ 1.4V.
Cnd acest model de dioda este fcut pentru a conduce curent direct,acesta
devine electro-luminescent.
Lumina emis poate fi din spectrul vizibil sau invizibil {infrarosu sau ultra-violet}
dar este concentrat n mod obisnuit pe o lungime de und
limitat.Asadar,aceast lumina emisa se numeste lumina monocromatic.
n cele mai mute cazuri,diodele sunt folosite pentru a semnala si construite
pentru a emite lumina rosie,verde sau galben.
Limitele de operare pentru diodele de tip LED sunt de obicei urmtofrele:
Curentul direct pentru emisie de lumin:
de la 5 la 10mA/min

20

Maximul de curent direct:

Maximul de tensiune inversat:

de la 40 la 60mA
de la 10 la30V CC.

Montajul recomandat n acest test pentru aparat este cel din fig23,pe cnd fig24
prezint o caracteristic U/I tipic.:

21

2 -REZISTENTE LEGATE N SERIE SI IN PARALEL

22

Cnd dou rezistente sunt legate in serie {fig.1} ele vor conduce acelasi curent.

Cderea de tensiune pe fiecare dintre rezistoare este egal cu curentul prin

rezistenta fiecarui rezistor,iar tensiunea total este: V= V1+V2+V3
Rezistenta echivalent seriei celor trei este prin urmare:
R=R1+R2+R3
Cnd dou sau mai multe rezistoare sunt legate n paralel{fig.2.} La bornele lor
exist aceeasi tensiune.

23

Curentul total este suma curentilor prin fiecare rezistor ,si anume:
V V
V
I=
+
+
....
R1 R2 R3
Rezistenta echivalent este prin urmare:
R ech=R1+R2+R3
Figura 1 prezint faptul c tensiunea total U se imparte ntre rezistoarele n
serie direct proportional cu rezistenta fiecruia.Acesta este un DIVIZOR DE
TENSIUNE.
Figura 2 prezint faptul c curentul se imparte n fiecare rezistor n paralel invers
proportional cu rezistentele fiecreia.Acesta este un DIVIZOR DE CURENT.
Exercitiul const n msurarea tensiunii si curentului
paralel si apoi calcularea rezistentei echivalente.

din circuitele serie si

2.1-Circuitul n serie
Realizati montajul din figura 1,repetat n cele ce urmeaza pentru usurint:

24

Pentru R1,R2 si R3 se admite ca sunt rezistoare de 10,100,si respectiv

1000 .Reglati tensiunea la 15V.
Msurati curentul care trece prin cele trei rezistoare n serie.{13.5mA}
Msurati tensiunea prin fiecare din cele 3 rezistoare.
Verificati dac V1+V2+V3=15V.
Cele 3 rezistoare n serie sunt asadar echivalente cu un singur rezistor care este
supus la o tensiune de 15 V la terminalele sale si prin care trece un curent de
13,5mA.Asadar rezistenta lui va fi:
Req= 15V/13,5mA=1110 ohmi
Aceasta valoare este egal cu suma celor trei rezistente:
R= R1+R2+R3
R= 10+100+1k=1,11k
Aceasta dovedeste c rezstenta echivalent a rezistoarelor legate n serie este
egal cu suma rezistentelor individuale.
2.2- Circuitul paralel
Montati echipamentul asa cum se arat n figura 3.

25

Folositi o surs de tensiune de 5V.Utilizati o tensiune mai scazut dect n cazul

precedent pentru a evita un flux de curent excesiv n rezistoarele legate n
paralel.
Msurati curentul care trece prin fiecare rezistor prin scoaterea temporar a
cordonului de alimentare si introducerea n serie a ampermetrului
Msurati intensitatea total a curentului produs de surs. Observati c:
Itot=I2+I3f
Req=5V/Itot=R2R3/(R3+R3)
2.3 Divizorul de tensiune
Fig. 4 arat un divizor de tensiune care poate fi alctuit din componentele
aparatului nostru
Calculati tensiunea asteptat V0 n functie de tensiunea de alimentare Vi si
valorile componentelor.
R1=4,7k R3=1k R4=10k

V0= {R4/(R1+R3+R4)} I
Verificati-v
rezultatele
prin
msuratorile
efetuate
echipamentlui.Aplicati pentru Vi o tensiune de 15V.

cu

ajutorul

26

2.4- Divizorul de tensiune n conditii de ncrcare

Folosind acelasi circuit ca n cazul precedent- Fig.4- setati Vi=15V si msurati

V0
Conectati un rezistor de 47K ca ncrcare la divizorul de tensiune
-Fig.5.Tensiunea rezultanta s-a modificat.Msurati si notati noua valoare.
Explicati prin calcule corectitudinea noii cifre obtinute.Folositi Fig.5 pentru a
v ajuta.Calculati nti rezistenta echivalent a circuitului paralel R4 si R2,
apoi pe cea echivalent a circuitului in serie R1,R3, (R2/R4paralel)
Calculati intensitatea curentului in circuitul in serie, apoi tensiunea la bornele
circuitului paralel R2/R4.Nu-i asa c ati obtinut cifra msurat ca tensiune
rezultant a divizorului incrcat?

27

28

2.5- Potentiometrul
Potentiometrul este un rezistor cu un mecanism de reglare intermediar mobil
(Fig.6A).

Mecanismul de reglare-Cursor- poate fi miscat de la un capt la altul al

rezistorului si deci poate crea un divizor de tensiune reglabil, n care cei doi
rezistori variaz n acelasi timp.
Exista potentiometre construite sub diferite forme( tipul cu rotatie sau tipul cu
alunecare liniar), folosind tehnici diferite (bobinaj, strat conductor pe un substrat
izolator) si cu diverse relaii pozitie/rezistenta: linear,logaritmic etc.
Potentiometrul pe care il vom studia este unul rotativ liniar.
Puterea sa nominal este 0,4W si o rezistent de 10k.
Pozitionati echipamentul ca n Fig 6B

29

Ajustati Sursa de curent la Vi=10V

Notnd indicatia butonului de reglare,plasati potentiometrul n pozitiile
intermediare 0,10,20,30...100%, apoi msurati pentru fiecare pozitie
tensiunea de iesire V0.
Verificati relatia liniar ntre unghiuri si tensiuni.
Figura 7 arat o alta metoda de a folosi un potentiometru, si anume ca un
rezistor variabil.

Observati ca atunci cnd potentiometrele sunt folosite de aceast manier,

intensitatea curentului ajunge la maxim atunci cnd cursorul potentiometrului
este setat la o rezistenta minim-adic spre captul inferior al potentiometrului
din figura 7.
Puterea potentiometrului: 0,4 W
Valoarea rezistentei: 10k
P = 0.4W = RI2; deci Imax = 6.3mA
P=0,4W=V2/R=V2/10kohmi ; deci Vmax=63,2V
Cu circuitul setat ca n figura 7, intensitatea maxim a curentului n RT is
Vi/RT.Aceast valoare trebuie s fie mai mic dect 6,3 mA pentru a evita
defectarea potentiometrului.
Ajustati generatorul la 10V si folositi ca RT rezistorul R4=10k.Msurati si
notati functia tensiune de iesire versus unghi.
2.6 Puntea de msurat Wheatstone
Modulul nostru include facilittile necesare pentru a experimenta propriettile

30

puntii Wheatstone.
Figura 8 reprezinta Puntea.

Puntea este considerata ECHILIBRATA atunci cnd VA=VB,adica:

VA=VR2/(R1+R2)=VB=VR4/(R3+R4)
De aici,prin cteva calcule matematice obtinem conditia pentru o punte
echilibrat:
R1/R2=R3/R4
Ecuatia ne arat urmtoarele:
Odat stabilit conditia de echilibru (VA-B=0) aceasta se mentine indiferent
de tensiunea sursei-Vsupply.Schimbri sau erori n tensiunea sursei nu
vor afecta rezultatelesi msurtorile efectuate ntr-o punte echilibrat
Dac unul din cei patru rezistori ai puntii echilibrate este necunoscut,acesta
poate fi calculat cunoscnd valoarea UNUIA dintre ceilalti rezistori si
RAPORTUL celorlalte dou.
Multumit propriettilor mai sus mentionate,Puntea Wheatstone, care apare ntro varietate infinit de forme,este probabil unul dintre cele mai folosite circuite n
electronica.
n acest experiment vom investiga n mod practic aceste proprietti.

Creati un circuit precum cel din figura 9

31

Vom folosi rezistorii R2=100,R3=1k si potentiometrul P1=10k.

Reglati sursa de curent variabil la o valoare initiala de 10V.Conectati

voltmetrul la terminalele A si B ale puntii.

Reglati P1 pentru a echilibra puntea,adic la o valoare de 0V artat de

voltmetru.Observati c atunci cnd valoarea de zero este depsita,
voltmetrul tinde s dea o indicatie negativ.

Odat puntea echilibrat,mutati butonul tensiunii ajustabile a sursei

-Vsupply la 5V, apoi la 15V si observati ca echilibrul se mentine indiferent
de valoarea tensiunii sursei.

S presupunem c R2 este necunoscut.P1 este un potentiometru liniar cu

o scal calibrat la 0 n pozitie CCW si la 10 n pozitie CW.
Dac R4 reprezint valoarea scalei la echilibru, R5=10-R4 este rezistenta de
functionare a potentiometrului.
Rezistorul necunoscut va fi calculat dup cum urmeaz:
R2=R4R3/R5=R4R3/(10-R4)
Comparati-v rezultatele cu valoarea nominal a lui R2(100).

Schimbati pozitiile R2 si R3 n cadrul puntii si repetati calculele.Care este

noul rezultat?

nlocuiti R2 cu un alt rezistor al aparatului si repetati msurtorile asa cum

sunt descrise mai sus.
2.7 Legile lui Kirchhoff
Analizati circuitul din Fig.10.Vam folosi acest montaj practic pentru a verifica cele
dou legi ale lui Kirchoff si pentru a a le putea folosi n continuare pentru calculul
retelelor electrice.

32

Legea I a lui Kirchhoff:

Punctele A si B din fig.10. se numesc Noduri.n fiecare retea de noduri,suma
algebric a curentilor tuturor ramurilor este zero.
Pentru nodul A: IA1+IA2+IA3 = 0
Pentru nodul B:IB1+IB2+IB3 = 0
Experimentul se va desfsura prin inserarea unui Ampermetru pe fiecare dintre
ramurile concurente si apoi msurarea curentului.
Fiecrui curent ii trebuie atribuit un semn:vom atribui semnul + pentru curentii
care intr in nod ier semnul - pentru cei care ies din nod.
Pentru nodul A datele voastre n urma msurtorilor trebuie s fie urmtoarele:
IA1 = 1.07mA; IA2 = -0.19mA; IA3 = -0.88mA
Pentru ca:: 1.07-0.19-0.88 = 0
Repetati pentru nodul B.

33

Legea a II-a lui Kirchhoff:

34

Analizati fig.11.n aceast retea electric putem defini 3 bucle,fiind indicate prin
literele A,B,C.
A II-a lege a lui Kirchoff sustine c n fiecare bucl a retelei,suma algebric a
tuturor tensiunilor prin bucla este egal cu zero.
Pentru bucla A:VA+VB+VC+VD = 0.
Experimentul const n msurarea tensiunilor VA. VD cu ajutorul unui
voltmetru si verificarea faptului dac suma mai sus mentionat este zero.
Fiecrei tensiuni ii va fi atribuit semnul "+" dac captul sgetii reprezentnd
tensiunea din fig.11. este mai pozitiv dect cellalt capt iar n caz contrar se va
atribui -
Pentru
bucla
A
vom
VA = +15V; VB = -5,057; VC = -1,076V; VD = -8,867

msura:

pentru c:+15-5.057-1.076-8.867 = 0.
Repetati pentru buclele B ci C.

35

2.8 - Teoremele lui Norton si Thevenin

Semnificatia si posibilittile oferite de aceste teoreme n analiza circuitelor va fi
studiat cu ajutorul unui exemplu de problem.
Analizati fig.12. n care este prezentat un circuit electric.S presupunem c
suntem interesati sa aflm tensiunile si curentii prin R2 pentru mai multe valori
diferite ale acestui rezistor de sarcin.
Putem rezolva acesta problem prin analiza obisnuit a circuitului{Legile lui
Kirchhoff} pentru fiecare valoare a lui R2 sau putem folosi o metod mult mai
eficient si anume:
Linia punctata din fig.12. delimiteaz elementele circuitului care rman
neschimbate n timpul n care R2 ia diferite valori.

36

R2 apare ca fiind conectat la retea prin terminalele A si B ale retelei.

Teorema lui Thevenin
Teorema lui Thevenin sustine c n anumite conditii{consultati manualul de
teorii} reteaua din Fig 12. este echivalent cu un generator de tensiune
ideal.UAB0 n serie cu o rezistent interna R1.Vezi Fig 13.
UAB0 este tensiunea dintre A si B cnd prin circiut curentul este zero.
R1 poate fi calculat cu usurint prin raportul dintre U AB0 i curentul de
scurtcircuit dintre A si B.
S continum cu partea practic:
Deconectati R2 si msurati UAB cu un voltmetru de CC.
Asezati un ampermetru intre A si B si msurati curentul de scurt-circuit.
OBSERVATIE:A produce un scurt n circuitele electrice este,n cele mai multe

37

cazuri,o procedur foarte nesigur.

Curentii nalti implicati n mod obisnuit pot avaria componentele si pot fi
duntoare chiar si pentru om.
Aici putem ns continua experimentul deoarece stim continutul cutiei noastre
negre:curentul de scurt circuit poate fi limitat prin prezenta lui R1 si R3 legate n
serie la generator.
Amintiti-v, oricum,c acest fapt nu e valabil n toate cazurile.
Intorcndu-ne la calculele noastre:
VABO
RI =
IS
unde Is= curentul de scurt circuit.
Rezultatele msurtorilor si calculelor vor fi aproximativ urmtoarele:
UAB0=9.55V; Isc=2.63mA
RI =

9.55
= 3.63Kohm
2.63

Reteaua initial {fig.12.} devine echivalentul celei din fig.13.,care permite o

previziune simpl a tensiunii si curentului pe oricare ncrctur ar fi R2
aplicat.

38

S presupunem c aplicm o sarcin de R2=47k.Printr-un simplu calcul vom

ajunge la:
VR2 =
IR2 =

VAB0
.R2 = 9.55V
Ri + R2
VR2
= 0,18mA
R2

39

Verificati prin msurtori dac aceste valori sunt corecte.

Teorema lui Norton
Teorema lui Norton sustine c n anumite conditii {a se consulta Manualul de
teorie} reteaua din fig.12. este echivalent cu un generator de curent ideal IS cu
o conductant intern in paralel.Vezi fig.14.
IS este curentul de scurtcircuit dintre A si B.
GI este raportul dintre curentul de scurtcircuit IS la tensiunea de mers n gol
dintre A si B.
Atat IS ct si UAB0 sunt cunoscute din msurtorile fcute n cazul anterior
{teorema lui Thevenin}.Dac datele nu ar fi aceleasi,ar putea fi msurate n
acelasi fel.
Precum n cazul precedent,putem s ncrcm circuitul nostru echivalent cu o
sarcin obisnuit,spre exemplu R2=47k.
Apoi putem calcula tensiunea si curentul,iar n final s comparm datele cu
msurtorile.
Totul va fi executat exact ca n cazul teoremei lui Thevenn.De fapt,cele dou
teoreme sunt formulri diferite ale aceleasi ,si anume cum s se realizeze
Circuitul Echivalent pentru o structur oarecare.
3- Msurtori n CC
3.1-Curentul si tensiunea n CC
Instrumentele de baz pentru msurtori n CC sunt o bobin de srm plasat
ntr-un camp magnetic ale crui linii de flux sunt date ntr-un model geometric
adecvat.
Cnd curentul trece n bobin,este exercitat o miscare mecanic,care tinde s
maximizeze fluxul interceptat de bobin.
Forta mecanic este contrat de un element elastic si miscarea bobinei indic
intensitatea curentului.
Instrumentul de baz este construit ntr-o multitudine de forme dar principiul lui
este acelasi,si,cel mai important pentru noi ca obiect de studiu,este acela c
instrumentul este un MICROampermetru.
Instrumentele standardizate din industrie sunt construite n mod normal cu o
scar de deviatie de 10,20,50,100A.

3.2-Voltmetrul
40

Pentru a transforma un microampermetru n voltmetru,este nevoie de a fi

adugate n serie mai multe rezistoare..
n acest experiment vom msura mai nti rezistenta intern a unui voltmetru si
apoi vom nvta s lrgim aria de msurare a unui voltmetru.
Pentru fig.1A.

n acest experiment,dispozitivul de testare al aparatului nostru este setat pentru

a msura tensiunea n curent continuu {V DC}, 2,5V CC, fiind conectat la sursa
tensiune variabil.Aceasta din urm este setat la o deviatie pe scal de 250
unitti.
Voltmetrul apare schematizat ca un instrument de tip A plus o rezistent n
serie,nc necunoscut.Urmariti figura 1B.

41

n figura urmtoare-Fig.2, un rezistor de 100k este conectat n serie cu

voltmetrul si valorea initial indicat de instrument scade de la 250 de unitti la
K unitti.

42

Putem s scriem:
2,5V/Ri=250 unitti
2,5V/(Ri+Rs)= K unitti
Si deci:
Ri/(Ri+Rs)=K/250
de unde calculm:
Ri=Rs/{1-K/250}
Exercitiul const deci n urmtorii pasi:

Setati dispozitivul de testare la 2,5 V si plasati-l la sursa de tensiune

variabil

Reglati-o pe aceasta din urm pentru o deviatie complet

Adugati un rezistor de 100k n serie {disponibil n cadrul aparatului

nostru}

Cititi noua indicatie {K "unititi"}

Introduceti aceste valori, 100k pentru Rs si K pentru K n formula pentru

Ri
Partea a doua a exercitiului:
Calculati care ar trebui s fie valoarea rezistentei n serie care ar trebui
adugat instumentului de 2,5V CC pentru a-i extinde domeniul de msurare la
15V
3.3 Ampermetrul
Ampermetrul este un instrument pentru msurarea curentilor. S-a explicat deja
n alte parti ale manualului c pentru ca un ampermetru s functioneze,curentul
de msurat trebuie s treac prin acesta.
Ampermetrul trebuie deci s fie plasat N SERIE cu conductorul la nivelul cruia
dorim s msurm intensitatea curentului.
S-a explicat de asemenea si faptul c ampermetrele sunt initial create ca si
microampermetre. Extensia scalei de msurare se realizeaz prin plasarea unor
rezistori de anumite valori n PARALEL cu ampermetrul, astfel c doar o
fractiune din curentul de msurat trece prin instrument.
n acest exercitiu vom exersa principiul suntrii curentului de msurat si al
extinderii scalei de msuratori a unui ampermetru.
Priviti figura 3.

43

Unul dintre dispozitivele de testare portabile oferite odat cu aparatul nostru este
presetat pentru a msura un curent de 10mA CC. Presupunem c ignorm
rezistenta intern a instrumentului Ri.
Ampermetrul de 10 mA este plasat n serie cu un rezistor de 1k, a crui functie
este cea de a limita curentul maxim si de a proteja instrumentul.
Sursa variabil de tensiune este reglat pentru o indicatie la scala maxim de
10mA.
n acest moment un rezistor de 10 { disponibil n cadrul modulului nostru} este
conectat n paralel cu instrumentul {priviti Fig.4}.

44

Indicatia acestuia din urm scade la valoarea K [mA]

Notnd valoarea K si cu ajutorul unor calcule,vom obtine rezistenta intern a
ampermetrului nostru de 10mA.

S incepem observnd c rezistorul de 10 nu schimb practic curentul

furnizat de sursa de tensiune,care este:

I= Vsursei/1kohm

n unul din cazuri,tot acest curent trece prin aparatul de masura.n al

doilea caz {Fig.4}, intensitatea curentului se imparte invers proportional cu
rezistentele.S notm cu Im intensitatea curentului n aparatul de msur:
Ri Im= Rp {I-Im}
I este cunoscut(Vsursa/1k).
Im se citeste pe instrument.
Rp este cunoscut(10).
Ri poate deci fi usor calculat.
Partea a doua a exercitiului:
Odata Ri cunoscut, vom putea calcula Rp pentru orice extindere a scalei
aparatului pe care o dorim utiliznd ultima formul de mai sus.
Ca exercitiu, calculati Rp pentru a avea o deviatie maxim a scalei de 10 mA
cnd intensitatea curentului este de 500 mA.
Folositi formula RiIm = Rp(I-Im) unde Ri este cunoscut din exercitiul precedent

45

Im este10mA.
I este 500mA
3.4 Circuitul echivalent al unui generator
Un GENERATOR DE TENSIUNE este un aparat ideal capabil s mentin o
tensiune constant ntre terminalele sale, oricare ar fi intensitatea curentului pe
care il produce.
Un GENERATOR DE INTENSITATE este un aparat ideal capabil s mentin un
flux de curent nuntrul sau n afara terminalelor sale, oricare ar fi sarcina care
se conecteaz la acesta.
Ambele dispozitive sunt ideale,n sensul c nu pot exista n realitate.V puteti
imagina un generator de tensiune ideal care s produc un curent de o
intensitate infinit pentru o rezistent de zero ohmi, sau un generator de curent
fr ncrcare care s produc o tensiune infinit?
n practic generatoarele pot fi construite astfel nct s se comporte
asemntor cu un tip sau altul din aceste generatoare ntr-un anumit domeniu
de operare.
n practic orice surs de curent electric poate fi presupus pentru scop
didactic , ca fiind compus dintr-un generator de tensiune ideal n serie cu o
rezistent sau un generator de intensitate ideal n paralel cu o rezistent.
Scopul acestui exercitiu este de exersa cu aceste dou modalitati de a
schematiza generatoarele reale.
Priviti Fig.5

46

S ignoram pentru moment toate elementele incluse n caseta cu linie

punctata.Putem presupune c A si B sunt terminalele unei surse de curent
electric{generator real}. Vom studia aceast surs de curent.
nti vom msura tensiunea ntre A si B fr ncrcare.
Apoi vom msura curentul de scurt-circuit al sursei,adic cel care circul
ntre A si B scurt-circuitate.
Nota: Acest procedeu este foarte periculos de efectuat n orice conditii
practice cu exceptia situatiei cnd suntem siguri c avem de-a face cu putere
sczut si c nu vor aprea nici un fel de avarii la scurt-circuitarea celor dou
terminale.

Punem cele dou valori ntr-un grafic ca cel din Fig. 6 dup care tragem o
linie intre cele dou puncte. Acestea sunt caracteristicile generatorului
nostru real.

47

Asemenea caracteristici pot fi atribuite si circuitelor din figurile 7 si 8.

Acestea dou sunt circuite echivalente cu sursa noastr si vom putea
utiliza aceste dou schematizri n orice calcul privind componentele
circuitului.

48

Continuati cu aplicatia practic montnd un circuit ca n Fig.5, apoi msurati

tensiunea circuitului deschis si intensitatea de scurt-circuit.
Puneti valorile ntr-un grafic ca cel din Fig.6, apoi calculati Rezistenta Intern
Echivalent a sursei folosind raportul Vdeschis/Iscurt-circuit
Vom face acum dou verificri pentru a vedea dac modelele noastre

49

functioneaz.
Prima verificare:
Conectati o sarcin ntre A si B asa cum se arat n Fig.9.
Msurati tensiunea si intensitatea si verificati daca s-ar obtine aceleasi valori prin
calcul efectuat n circuitele prezentate in figurile 10 si 11.
Trasati n graficul Fig.6 punctul de lucru al generatorului cu ncrcare. Verificati
dac acest punct poate fi obtinut prin desenarea separat,pe acelasi grafic a
caracteristicilor generatorului si a sarcinii.{Fig.12}

A doua verificare:
Priviti din nou figura 5. n cursul de teorie ati fost nvtati ca impedanta intern a
sursei este:
Rs=R2+ {R3R4/(R3+R4)}
Sa facem calculele, apoi s vedem dac rezultatele obtinute se potrivesc cu
figura pentru Rs obtinut din msuratorile noastre anterioare.
3.5- PUTEREA N CC- TRANSFERUL PUTERII
Faptul c un curent trece ntr-un circuit sau o portiune a unui circuit implic faptul
c exist un transfer de energie de la o portiune a circuitului la alta. Priviti cazul
simplu prezentat n figura13
n acest caz generatorul furnizeaz energie sau putere sarcinii RL
Puterea care trece de la generator la sarcin prin sectiunea AB este egal cu
produsul tensiunii A-B ori intensitatea curentului prin conductorul A sau
conductorul B.
Observati c puterea generat de surs este egal cu cea preluat de sarcin.
n circuitul din Fig.13 msurati VAB si calculati puterea preluat de rezistorul
sarcin .
Mai departe,s presupunem c nlocuim sarcina fixa RL=1K cu una variabil. n
practic acest lucru poate fi realizat nlocuind RL cu un potentiometru de 10k
disponibil n cadrul modulului nostru.Priviti figura 14.
Pentru orice setare a potentiometrului vom avea o valoare diferit a puterii
transferate sarcinii.

50

VAB =

E
RL
Rs + RL

ILOAD =

VAB
RL

P = VAB ILOAD = VAB

VAB V2 AB
E2RL
=
=
RL
RL
(RS + RL )2

Se poate demonstra usor matematic faptul c puterea maxim transferat de la

generator la sarcin apare la o valoare a sarcinii de RL=RS.n acest caz transferul
de putere devine:
PMAX =

E2
4RL

Experimemtul const n montarea unui circuit precum cel din Fig.14 n care un
rezistor de 4K simuleaz rezistenta in serie a unui generator ideal E.
Pentru diverse valori ale P (= diverse valori ale lui RL), msurati intensitatea si
tensiunea sarcinii si calculati puterea acesteia.
Asezati ntr-un grafic puterea sarcinii versus valorile R L pentru a obtine un grafic
ca cel din Fig. 15. Verificati faptul c transferul maxim de putere se face cnd RL
= 4K7.

51

4- BATERII
Bateriile sunt mijloace obisnuite de stocare a energiei.Baza functionarii bateriilor
este un proces electro-chimic.Cnd aceste procese sunt reversibile,bateria este
de tip rencrcabil. Exemple: baterii de masin de tip plumb-acid. n alte cazuri
bateria nu este rencrcabil. Exemple: bateriile carbon/zinc ale echipamentelor
electronice portabile.
Energia nmagazinat ntr-o baterie este produsul dintre tensiunea nominal si
sarcina nmagazinat.
Sarcina este n mod normal exprimat n Coulombi, dar cnd avem de-a face cu
baterii ea este exprimat ca produsul dintre intensitatea nominal a curentului

52

dezvoltat si durata de timp, adica Amper x Ora (Ah saur mAh).

O baterie poate fi considerat ca fiind un generator de tensiune cu o rezistent
intern. Atat tensiunea ct si rezistenta intern sunt dependente de starea de
ncrcare a bateriei: tensiunea unei baterii obisnuite rmane relativ constant
pe durata a 90% din intervalul de descrcare dup care scade rapid.Rezistenta
intern are o variatie de sens opus raportat la timp.Creste usor,liniar pan la
punctul de descrcare dup care creste brusc.
Rezistenta intern a unei baterii este considerat ca fiind unul dintre cei mai
fideli indicatori al statusului bateriei.
n plus fat de starea de descrcare a bateriei, tensiunea si rezistenta intern a
acesteia mai depind si de tempertura si modul de folosire al bateriei.O baterie
care furnizeaz un curent constant si de o intensitate moderata, are o durat
mai mare,msurat n Ah, fat de una care furnizeaz aceeasi sarcin dar n
valuri de intensitate mare.
4.1- Rezistenta intern a unei baterii
Aparatul nostru include dou baterii de tipul frecvent folosit n aparatele
electronice portabile.
Vom msura rezistenta intern a unueia dintre ele.
Principiul msurtorii este de a incrca o baterie cu un rezistor prin care trece u
curent corespunztor mrimii bateriei .n cazul nostru un rezistor de 10 este
potrivit, deoarece tenisiunea nominal a bateriei este de 1,5 V si deci
intensitatea curentului va fi de aproximativ 150mA.
(n mod evident lucrurile ar fi altfel dac am msura rezistenta unei baterii maride camion)
Modul de lucru pentru acest experiment este ilustrat n Fig. 1 si 2:

53

Msurati tensiunea bateriei fr sarcina (E).

Conectati sarcina.Msurati intensitatea (I) si noua tensiune la terminalele
bateriei (VL).
Scderea de tensiune E-VL e egal cu produsul dintre intensitate si
rezistenta intern:

E-VL = RiI.
Aceast ecuatie poate fi folosit pentru calcularea Ri.
4.2-Baterii n serie
Conectnd bateriile n serie va duce la cresterea tensiunii.Fiecare baterie are un
circuit echivalent care const ntr-un generator de tensiune cu o rezistent
intern n serie.Vezi Fig.3.

54

Montajul rezultat este echivalent cu un generator a crui tensiune n circuitul

deschis este egal cu suma algebric dintre generatorul individual si rezistenta
intern egal cu suma rezistentelor generatorului.
Aceast afirmatie poate fi experimentat cu ajutorul unui voltmetru pentru
tensiunea rezutat si aceeasi procedur pentru rezistent.ca n experimentul
precedent.

4.3-Baterii legate n paralel

Analizati configuratia prezentat n fig.4.

55

Ca regul bateriile nu trebuie niciodat legate n paralel.

Dou baterii,chiar dac au acelasi fabricant,sunt de acelasi tip,au acelasi
trecut,etc,nu sunt niciodat identice.Au ntotdeauna o mic diferent de
tensiune..cnd sunt legate n paralel,un curent va circula limitat doar de
rezistenta ntern,care este n mod obisnuit mica.
E1 - E2
R1+ R2
Curentul poate lua usor valori suficient de mari nct s distrug n timp scurt
ambele baterii.
Situatia este ns una diferit n cazul n care cele doua baterii legate n paralel
sunt ncrcate cu o ncrctur care genereaza un curent suficient de mare.

I=

n acest caz ambele baterii au contribuit n a genera curent.Aceast conditie

56

poate fi calculat matematic folosind legile obisnuite ale circuitului pentru a

obtine curentii furnizati de cele dou baterii.
5-Circuite n CA:REZISTENTA,REACTANTA SI PUTREA N CA
n
acest
experiment
vom.cerceta
comportamentul
componentelor
rezistive,inductive,capacitive cnd sunt folosite n circuite n CA.Figurile 1,2,3
prezint trei circuite elementare,fiecare continnd un generator si o ncrctur
rezistiv,inductiv sau capacitiv.Cele trei circuite de testare for fi montate
folosind componentele specificate de curs.

57

Sursa de semnal va fi folosit ca un generator de joas frecvent cu oscilatie

sinusoidal,ajustabil ntre intervalele 10Hz-100kHz si de la 0 la 10Vpp.
Pentru fiecare dintre montajele pentru fig1,2,3 generatorul va fi ajustat
secvential pentru urmtoarele frecvente:
50, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200, 6400 Hz, 12.8KHz, 25.6KHz, 51.2KHz
Amplitudinea VA FI MENTINUTA LA 10 Vpp,reajustat la fiecare schimbare
necesar.
La fiecare trept de modificare nregistrati intensitatea
n final treceti rezultatele ntr-un grafic care va trebui s arate precum cele din
fig4,5,6.Folositi pentru axa orizontal {cea a frecventei} o scar logaritmic.

58

Calculati capacitatea C si inductanta L la 100 Hz cu ajutorul formulei urmtoare:

XL=JL;

XC= 1 / JC unde =2 f si J = 1

59

Repetati pentru,de exemplu,10KHz...Observati c n timp ce valorile lui C

calculate la 100Hz si 10 KHz sunt foarte asemntoare,valorile calculate pentru
L sunt destul de diferite. Acest fapt duce la caracteristicile dependente de
frecvent ale materialelor magnetice.

5.1-Retele RLC n CA
Figurile 7,9,11,13 prezint patru exemple de retele elementare n CA care vor fi
studiate n acest experiment.Acest lucru va fi realizat folosind componentele
oferite de ctre curs.Pentru inductana L este indicat folosirea valorii obtinute
din exercitiul din paragraful anterior. Valorile lui L pot s difere de la aparat la

60

aparat datorit variatiilor mari ale conditiilor de constructie a acestor

componente.
Urmati urmtorii pasi:
Pasul I:
Pentru circuitul din Fig 7.reglati generatorul la{de exemplu} 1kHz si 10Vpp.

Msurati VR,VL,VG si apoi trasati o diagram vectorial precum cea din fig.8.si
verificati prin calcul dac:
VR2 + VL2 = VG 2

Msurati cu ajutorul unui ampermetru de CA curentul din nod,apoi verificati dac

VR=R.I
Prelund rezultatele din exercitiul anterior,cititi din graficul reactantei inductive
Vs frecventa {Fig .5.}valorile lui XL la 1KhZ.
Apoi verificati dac:
VL-=I.XL

Pasul 2
Repetati procedura

precedent pentru circuitul din fig.9.,cu modificrile de

61

rigoare.
Diagrama vectorial va trebui s arate precum cea din fig.10.

Pasul 3.
Pentru circuitul din Fig .11. msurati VR,VL,VC
vectorial {Fig 12.} apoi faceti verificarea:

si apoi construiti diagrama

62

(VL-VC)2 + VR2 = VG2

Msurati cu ajutorul unui ampermetru de CA curentul din nod si apoi verificati

dac:
VL = XL. I; VC = XC. I; VR = R. I
Observati ca XL si XC pot fi trasate folosind graficul alctuit n exercitiul
precedent.{Fig 5,si 6.}.

63

Pasul 4
Pentru circuitul din Fig 13. Msurati curentul si tensiunea din generator.apoi
curentul din fiecare dintre cele trei ramuri.

Realizati diagrama vectoriala care ar trebui s arate precum cea din Fig.14.

Verificati dac toate datele corespund cu valorile lui XL,

msurate n

64

exercitiul precedent.{figurile 5 si 6}.

5.2 Puterea n CA
Observatie:pentru executia urmtorului experiment din acest paragraf este
necesar folosirea unui inductor L al aparatului,a carui inductant nu are o
valoare declarat de ctre fabricant datorit varatiilor n procesul de constructie
pentru aceast component..
Valoare lui L pentru acest curs ar trebui msurat prin procedura prezentat n
primul exercitiu din capitolul 7..
Cazul 1
Fig 15. Reprezint un circuit elementar care const ntr-un rezistor conectat ca o
sarcin a unui generator de CA.Acest circuit poate fi nstalat folosind o trecere
n CA a sursei modulului nostru.Tensiunea nominal emis este cuprins n
intervalul de15 si 18VAC depinznd de versiunea echipamentului.Verificati
aceasta valoare cu ajutorul unui multimetru
Folositi ca rezistor de sarcin,de exemplu R1=1k..
Generatorul emite o und sinusoidal la frecventa principal n CA {50 la 60
Hz}.Multimetrul indic tensiune EFECTIVA emis sau ROOT MAIN SQUARE
{RMS}.Valoarea este egal cu maximul undei sinusoidale imprtit la 2.
Se obisnuieste ca pentru circuitele n CA s se exprime tensiunile si curentii cu
valoarea lor efectiv.ncrctura R1 fiind pur rezistiv, atat curentul ct si
tensiunea sunt n faz,asa cum este prezentat n fig16.Toat puterea emis de
generator intr n sarcin.Puterea este una ACTIVA si este dat de relatia:
P=V.I
Exercitiu practic:msurati I,U si calculati puterea activ P:

65

Cazul 2
Fig .17. reprezint un alt circuit elementar.Folositi G ca fiind sursa in CA de.{15
sau 18VAC n orice caz}.

Observati c circuitul din Fig.17 nu contine elemente rezistive si ,prin urmare

exist o mai mic pierdere ideal.Generatorul nu emite nicio putere activ.
n timpul unei jumtti de ciclu aceast putere este alimentat de la inductor la
generator.
Fig.18.prezint diagrama fazorial.
Produsul Q=V.I este numit PUTERE REACTIVA si reprezint puterea transmis
nante si napoi la fiecare jumtate de ciclu.
Exercitiu practic::msurati V si I si calculati Puterea Reactiv.
Cazul 3
Figura 1. Prezint un alt circuit elementar iar figura 20 diagrama vectorial
relevant.Cazul este similar cu cel din cazul 2 cu exceptia faptului c unghiul de
defazaj dintre curenti este de 90 grade n avans,n timp ce n cazul 2 era cu 90
de grade ntarziat.
Realizati circuitl urmator
nostru.

folosind pentru C 100pF condensatorul modulului

66

Exercitiu practic:msurati V,I si calculati puterea reactiv.

Cazul IV
Figura 21 reprezint circuitul studiat iar fig 22. Diagrama vectorial asociat.

Realizati circuitul folosind:

R = 1K
C= 100pF
L=urmeaz a fi msurat.
n acest circuit,curentii reactivi se scad si rezultatul este IL-IC, care apare decalat
cu o ntrziere de 90 fat de VG.
Curentul activ IR si cel reactiv (IL-IC) au ca rezultat curentul total IG
Puterea activ dezvoltat de sarcin este:
P=IR.VG
Puterea net reactiv este:
Q=(IL-IC).VG

67

Exist o putere reactiv ntre C si L care nu are legatur cu generatorul si care

este egal cu IC.VG.
Puterea aparent a generatorului este:
PA = IG. VG =

P2 + Q 2

Odat definit unghiul de faz ca n Fig.F, P si Q pot fi scrise ca:

P = PA cos
Q = PA sin

= P tang

n circuitul de studiat msurati intensittile si tensiunile,apoi calculati P, Q, PA.

68

5.3 Retele CR si RC cu semnale sinusoidale.

Figurile 23 si 24arat circuitul de studiat.

Lucrarea practic este reprezentat de nregistrarea caracteristicilor amplitudinii

celor dou celule n zona de frecventa 10Hz-100kHz.
Asezati rezultatele ntr-un grafic avnd axa frecventei reprezentat sub forma de
logaritm si marcati pe acesta frecventele de tiere.
Pentru a continua ,luati n considerare urmtoarele observatii:
- Efectuati msuratorile pentru frecvente situate convenabil n intervalul 10 Hz
+ 100 kHz, de exemplu:
100, 200, 300, 400, 600, 800Hz, 1KHz, 2K, 3K, 4K, 6K, 8K, 10K, 20K, 30K, 40K,
60K, 80K, 100KHz
- Mentineti constant amplitudinea tensiunii,de exemplu 10Vpp,pentru a face

69

mai simple calculele care urmeaz. Ajustati generatorul la fiecare pas dac
este necesar pentru a mentine amplitudinea constant.
Odat ce ati obtinut rezultatele, calculati Atenuarea la fiecare punct de
msurare prin formula:

V
A = 20 log10 u
Vi
Apoi asezati datele ntru-n grafic semi-logaritmic {cu logaritmul pe axa
orizontal), graficele trebuind s arate ca cele din Fig 25 si 26

Frecventa de tiere este cea la care amplitudinea se reduce cu un factor

de
Marcati aceste puncte pe grafic.

1
.
2

5.4- Circuite CR si RC cu semnale puls

70

Figurile 27 si 28 arat circuitele de studiat.

Un generator de und ptrta creaza impulsuri n circuitul de studiat iar forma

undelor rezultante este analizat cu ajutorul osciloscopului.Cnd efectuati
experimentul,observati urmatoarele:
- Frecventa repetrii impulsului indicat ca fiind 1kHz trebuie reglat pentru a
afisa forma complet a undei care ar trebui s apar ca n Fig 29 si 30.

Alegeti o amplitudine de cel putin 5V pentru und ptrat.

Schitati la scar forma undelor observate. Calculati constanta de timp T=RC,
apoi verificati dac T este egal cu timpul necesar semnalului de ajunge de la
valoarea original pan la 63,2% din amplitudine.

71

Notati pe schita fcut pentru forma undelor timpii de crestere si scdere,

definiti ca fiind timpii necesari semnalului pentru a ajunge de la 10% la 90%
din amplitudinea final.

6- REZONANTA
6.1- Msurarea inductantei
Acest experiment initial nu face parte strict din planul pentru studiul rezonantei,
dar rezultatele msurtorilor efectuate n acest experiment vor fi necesare
pentru cele care urmeaz.
Inductorul aparatului nostru const dintr-o bobin cu un miez de fier laminat.
O bres a fost creat n circuitul magnetic prin interpunerea unui material
izolator ntre dou trunchiuri. Aceasta impiedic inductorul s ajung la saturatie
pan la o valoare de cel putin 10Vpp AC a semnalului aplicat.
Deoarece are un miez feromagnetic,inductorul are o inductant (L) dependent
n mare msur de frecventa curentului magnetizant.Scopul acestui experiment
este de a msura inductanta n intervalul 50Hz- 3kHz, care reprezint un
interval de interes special la utilizarea acestor componenete n experimentele ce
urmeaz.
Folositi montajul din Fig.1

72

Aplicati o und sinusoidal de amplitudine constant ,la frecvente de 50, 100,

200, 500, 1000, 1500, 2000, 2500, 3000Hz.La fiecare msurtoare notati V 0,si
apoi calculati XL dup cum urmeaz:
Vi
XL = V0 ;
R + XL

XL =

V0 R
Vi - V0

De aici calculati inductanta folosind formula:

L=

XL
X
= L
2f

Asezati valorile lui L obtinute intr-un grafic avnd frecventa pe axa orizontal.

6.2- Circuitul rezonant n paralel LC

Figura 2 arat schema circuitului de studiat. Acest circuit poate fi montat cu
ajutorul componentelor aparatului nostru.

Obiectivul este de a nregistra curba de rezonant, msurarea frecventei de

rezonant, ltimea de band si factorul de calitate.

73

Din teorie stim c n circuitul din Fig.2 rezonanta apare atunci cnd reactantele
de inductie si capacitant au amplitudini egale. n aceast situatie, deoarece
cele dou reactante sunt de semne opuse, acestea se anuleaz si sarcina
generatorului apare ca fiind pur rezistiv si egal cu R1:

n circuitul nostru de test valorile componentelor sunt:

L1= vezi paragraful 1 al acestui capitol
C1 = 10kpF
R2 = 10k
R1 = 1k
Calculati valoare asteptat a frecventei de rezonant.
Alegeti un interval de msurare cu 10 sub si peste frecventa de rezonant f0,
apoi alegeti 10 valori convenabile a le frecventei n cadrul acestui interval
pentru a efectua aceste msurtori.
- Fiecare msurtoare const n reglarea generatorului la frecventa aleas si
la o amplitudine constant de 10Vpp pe durata ntregului experiment.
Tensiunea de iesire V0 este notat la fiecare pas al msuratorii.
- Treceti rezultatele ntr-un grafic ce ar trebui s arate ca cel din Fig.3
Pe acesta notati frecventa la amplitudine maxim si comparati aceste valori cu
cele asteptate pentru f0.
Vmax
Pe acelasi grafic trasati o linie la
nltimea
-

Intervalul de frecvent f2-f1 reprezinta BANDA DE TRECERE

B= f2-f1
Raportul dintre frecventa de rezonant si banda de trecere reprezint
FACTORUL DE CALITATE:

74

Q = f0/B

6.3- Circuitul rezonant LC n serie

Figura 4 arat schema circuitului de studiat.
Obiectivul este de a nregistra curba rezonantei,msurarea frecventei de
rezonant ,a ltimii de band si a factorului de calitate.

75

Din teorie stim c n circuitul din Fig.4 rezonanta apare atunci cnd reactantele
de inductie si capacitant au amplitudini egale. n aceast situatie, deoarece
cele dou reactante sunt de semne opuse, acestea se anuleaz si sarcina
generatorului apare ca fiind pur rezistiv si egal cu R2
Observati c la rezonant, curentul de rezonant creaz o bucl n L1,C2,R1.

Valoarea intensittii este limitat de rezistenta n bucl, adica de R1 +

rezistentele parazite n serie cu L1 si C2.
Cu ct R1 este mai mic, cu atat varful rezonantei este mai mare.
R1 nu poate fi ns prea mic pentru a nu ncrca excesiv generatorul care
alimenteaz circuitul de rezonant.
Din aceleasi motive, semnalul de iesire pentru a detecta rezonanta nu este
trecut prin R1 {aici semnalul este prea sczut) ci prin C2. Curba standard sub
form de clopot va aprea deci ca avnd o forma precum in Fig.5.
Acum continuati cu experimentul:
Calculati frecventa de rezonant asteptat.
Alegeti un interval de msurare cu 10 sub si 10 deasupra valorii asteptate a
frecventei de rezonant f0, apoi selectati 10 frecvente convenabile n cadrul
acestui interval pentru care sa faceti msurtorile.
- Fiecare msurtoare const n reglarea generatorului la frecventa aleas si
la o amplitudine constant de 10Vpp pe durata ntregului experiment.
Tensiunea de iesire V0 este notat la fiecare pas al msurtorii.
- Treceti rezultatele ntr-un grafic ce ar trebui sa arata ca cel din Fig.5
Pe acesta notati frecventa la amplitudine maxim si comparati aceste valori cu
cele asteptate pentru f0.
Vmax
Pe acelasi grafic trasati o linie la
nltimea
-

Intervalul de frecvent f2-f1 reprezint BANDA DE TRECERE

B= f2-f1

76

Raportul dintre frecventa de rezonant si banda de trecere reprezint

FACTORUL DE CALITATE:
Q = f0/B

7- TRANSFORMATORUL
7.1- Generalitti
n aparatul nostru este inclus un transformator AC ncorporat, Acesta furnizeaz
alimentare secundar de tensiune joas pentru:
Un convertor AC/CC, pentru a produce un CC reglabil, asa cum este necesar
pentru experimente.
- Dou surse de tensiune nominale de 14 V pentru experimentele care
necesit AC
Figura 1 arat schema unui transformator ale crui caracteristici tehnice sunt
urmtoarele:
- Bobina primar 250V nominal
- Prima bobin secundar 17V,0,5A max.
- A doua bobin secundar 14V, 0,5A max.
- A treia bobin secundar 14V,0,5A max.
{Cele trei intensitti maxime nu sunt permise simultan)
- Putere total:10VA
- Frecventa de operare:50-60Hz
-

77

7.2 Conexiunea n serie/ paralel a bobinelor secundare

Transformatorul aparatului nostru are dou bobine secundare identice de 14V
nominal, disponibile pentru experimente. Cele dou bobine au ternminale notate
cu S1, E1 si S2, E2 {S=start, E=sfarsit)
Cele doua bobine pot fi asezate n serie pentru o alimentare de 28V.Pentru a
face acest lucru,conectati E1 cu S2 si asezati voltmetrul ntre S1 si E2 astfel
nct s indice o tensiune de aproximativ 28V.
Observati c dac cele doua bobine sunt conectate cu terminalele

opuse,rezultatul este acelasi.Conectati S1 cu E2 si msurati 28V ntre E1 si S2.

Dac bobinele ar fi asezate n serie cu faze opuse, tensiunea rezultant nu ar fi
egal cu suma lor ci cu diferenta dintre acestea.Testati acest lucru conectnd S1
si S2, apoi msurnd ntre E1 si E2.
Acelasi lucru se ntampla si dac E1 si E2 sunt conectate ntre ele si voltmetrul
este asezat ntre S1 si S2.
n ceea ce priveste asezarea n paralel a bobinelor transformatorului, sa ne
amintim c aceasta este echivalent cu asezarea n paralel a dou generatoare
de tensiune. Dac tensiunile celor dou nu sunt absolut egale,va exista un flux
de curent de la un generator la altul.Intensitatea acestui curent poate fi foarte
mare si deci periculoas deoarece este limitat doar de rezistenta intern a
generatoarelor.
Deci,ca o regul, transformatoarele secundare nu sunt niciodata asezate n
paralel,cu exceptia unor situatii speciale de transformatoare construite n acest
scop

78

7.3 Rezistenta intern echivalent a transformatorului.

Transformatorul,vzut din perspectiva bobinelor secundare, este un generator
AC cu impedant intern.
Aceast impedant este n esent rezistiv.Cu alte cuvinte, pentru majoritatea
ntrebuintrilor practice termenul reactiv poate fi neglijat.
Circuitul echivalent al transformatorului, pentru cele secundare, este cel din
Fig.7.

Rezistenta intern echivalent este rezultatul pierderilor combinate n cupru

{rezistivitate) , n miez { pierderi magnetice si curenti paraziti) si n aer { pierdere
de flux).
Pentru a msura Rezistenta Intern Echivalent procedati n felul urmtor:
-

Msurati tensiunea secundar fr sarcin a transformatorului

ncrcati transformatoarele secundare la un punct egal cu valoarea nominal
a curentului {3VA)
Msurati cderea de tensiune la secundare si calculati Rezistenta
Echivalent Intern a transformatorului.

79

8 CONVERSIA AC/CC
Toate experimentele descrise n acest capitol folosesc sursele de AC disponibile
de la sursa de curent oferit de aparatul nostru.Acestea au o tensiune nominal
de 14V.
8.1 Redresorul semiund
Figura 1 arat un redresor semiund simplu pentru experiment.

Tensiunea produs de un asemenea circuit{Fig.2) este pulsatil astfel nct

pentru multe aplicatii electronice aceasta nu este acceptabil.

80

Figura 3 arat acelasi circuit, dotat cu un condensator de netezire.

Nota:
Condensatorii electrolitici vor fi conectati n circuit respectnd polarittile corecte.
Condensatorii electrolitici pot fi distrusi rapid si pot exploda dac sunt utilizati
incorect.Din acest motiv, condensatorii mari ai aparatului nostru {C6 si C7) au
diode de protectie conectate n paralel care ns nu ndeprteaz complet
riscurile. O inversiune a polaritatii ar avea ca rezultat un scurt-circuit n punctul
de conectare al condensatorului.
Figura 4 arat forma undei rezultante, mult imbunattit fat de cea din Fig.2,
dar care contine nc o component ondulant numit tensiune PULSATORIE.
Functia condensatorului este de a se ncrca la valoril maxime de tensiune n
cursul semiundelor pozitive si a se decrca assupra sarcinii n intervalul de timp
dintre o semiund si ce cre o urmeaz.
Este clar faptul c tensiunea pulsatil poate fi redus prin cresterea
condensatorului de netezire. Condensatorul trebuie sa fie ncrcat de ctre
curentul din diod n timpul fractiunilor mici ale ciclului iar o valoare mai mare a

81

condensatorului nseamn mai mult curent de ncrcare in timp mai scurt. Dioda
trebuie s fie deci de dimensiuni corespunztoare.

8.2- Redresorul dubl alternant

8.2.1-Redresorul dubl aternant cu transformator cu priz median
Figura 5 arat circuitul de studiat.

Comparat cu circuitul din figura 1, acesta apare dublat astfel c fiecare diod
contribuie alternativ cu cte o semiund a undei rezultante. Acest lucru este

82

indicat n Fig.6.
Un dezavantaj al acestui circuit n utilizarile sale practice este acela c necesita
un transformator special cu bobine secundare identice cu priz median.

8.2.2- Redresorul cu dubl alternant de tip punte

Figura 7 arat circuitul de studiat. Forma undei rezultante este aceeasi ca n
Fig.6

8.2.3 Redresorul cu dubl alternant cu condensator de netezire

Figura 8 arata un condensator de netezire conectat la redresor.n acest caz este
utilizat redresorul n punte dar experimentul nu s-ar schimba cu nimic daca s-ar
folosi n schimb redresorul centrat.

83

Figura 9 arat forma undei rezultante.

Msurtorile de efectuat pentru unda rezultant includ valoare tensiunii medii si

a tensiunii pulsatile.
Not: Pentru a msura tensiunea pulsatil rezultant, setati osciloscopul pentru
curent alternativ folosind o scal vertical de 100mV/cm
8.2.4- Redresorul dubl alternant cu celul de filtrare LC
Circuitul de studiat este ilustrat n Fig.10
Celula de filtrare LC, asezata ntre redresor si sarcina, actioneaz de fapt ca un
filtru ltrece jos, suprimnd oscilatia suprapus pe curentul continuu. Acesta din
urm apare ca fiind deosebit de plan.

84

8.3- Dublorul de tensiune

Figura 11 arat circuitul de studiat.
Tensiunea sinusoidal este aplicat ntre A si B. n timpul semiundelor negative,
D1 conduce si C6 se ncarc la tensiunea sinusoidal maxim.
Dioda D2 redreseaz acest semnal si ncarc C7 la valoarea maxim egala cu
2VM.
Tensiunea ntre punctele C si B va aprea deci ca cea ilustrat n Fig. 12.

Pentru a studia circuitul,montati-l asa cum se arat n Fig.11, apoi studiati cu

osciloscopul forma undelor n diferite puncte si msurati tensiunile.
n cele din urm deconectati rezistenta de sarcin R10. Condensatorul C7 nu
mai este deci descrcat ntre fiecare ciclu de und, si tensiunea rezultant apare
ca fiind curent continuu, a carei valoare este de dou ori valoarea tensiunii
maxime sinusoidale. (2 x 14V x 1.41 = 39.48Vpentru cazul n care tensiunea de
alimentare VG este 14V AC).

85

86

87