E. Dvoicenco Puskin Si Romania 1937 PDF

E.
DVOICENCO
PU*KIN
ROMANIA
V1ATA $1 OPERA LUI PUSKIN

IN BASARABIA SI INFLUENTA SA
ASUPRA SCRIITORILOR ROMANI
M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA

BUCURESTI
937
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
PU*KIN *I ROMANIA
VIATA SI OPERA LUI PUSKIN
IN BASARABIA SI INFLUENTA SA
\10T1-30
'3?
*ACADEMIEI*
OM
M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA

BUCURESTI
1
937
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
EXTRASE DIN REVISTA FUNDATIILOR REGALE .

Nr. 5, 8 5i ro, 1937
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
\-01IOTZe
*ACADEMIEI *
^
0 ivrps.
VIATA LUI PUSKIN IN BASARABIA

Aceasta pustie tara
E sacra sufletului de poet #
(A. S. Buskin: Lui Baratanski din Basarabia s, 1822)
Cu lira mea nordica umpland pustietatile,

Rataceam pe aci in zilele, and, pe *muffle Dun 'Aril,
Grecul generos ii evoca libertatea s.

(A. S. Puskin: s Catre Ovidiu s, i8ai) ').
Pe la 1820, Rusia traia ultimii ani intunecati ai domniei hii
Alexandru I.
Fire stranie i inconstanta Alexandru I debutase prin reforme
liberale, pentru emanciparea sociala a poporului si sfarsise cu o
reactiune din cele mai grele, asa numita aracceevsina , and
favoritul ski, General Aracceev, om putin cultivat si brutal, dispunea de toata Rusia.
Inabusirea fortelor trezite ale natiunii nu mai era cu putinta:
germenii emanciparii erau atat de puternici, incat n'au putut sa

nu dea roade, Si cu cat reactiunea era mai apasatoare, cu atat
mai intensa se anunta efervescenta produsa de spiritul nou. S'au
1) Textul rusesc:
CiR IlyCTbIHHaSI maim
Cionneinia Ansi mr11111 noaTa "
n
(A. C. rlyanunrb :
BapaTbnicHomy asa, Beccapa6ia ", 1822).
3n-bcb, manna clnepHoli IlyCTb11114 mamma,
ClorrancH ss BI, Tt HII, Rama Ha 6pera gynaH

BemwonywHbai rpewb canonry BblablBalrb ".
(A. C. ilyiumfb: Kb Oanjiio ", 1821)
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
format, dupa exemplul Apusului, societati secrete care pregateau

rascoala decembristilor dela 1825, in societate circula si era
gustata o literatura clandestina, iar spiritul critic patrundea
_ _ incetul
_
cu incetaiiiliteratura rUSa:
Pe vremea aceeafiinctiOna la Petersburg, la Ministerul de
Externe, proaspat iesit din colegiul privilegiat din Tarskoe Selo,

Alexandru Serghievici Pufkin, descendent dupa tata dintr'o familie
nobila veche, iar dupa mama, urmasul principelui african Hannibal,
adus de Petru cel Mare in Rusia.
Desi foarte tanar, Ii dobandise totusi un nume in literatura

rusa, ca autor al poemului Ruslan i Luidmila , i cei mai mari
poeti rusi contemporani recunosteau puterea geniului ski creator
de o netagaduita valoare.
Introdus in toate societatile literare, tanarul Puskin cauta sa

intre si in cele politice, dar prietenii sai, cunoscandu-i firea
sincera, incapabila de a pastra vre-un secret, il tin depaite de
aceste cercuri, vrand sa-1 fereasca de riscurile conspiratiei.
Disperat de neincrederea prietenilor, Puskin dovedeste mare
curaj, scriind o epigrama muscatoare la adresa lui Aracceev
,/
oda Libertatea ( Bonbriocm

despotismului si a robiei.
)))
protest inflacarat impotriva
Impresia produsa in cercurile inalte de actul de curaj ne mai

pomenit al tanrului poet, a fost foarte puternica.
S'a hotarit expulzarea poetului in Siberia i, numai multumita
interventiei istoricului rus Karamzin, aceasta pedeapsa fu comutata cu transferarea lui disciplinara in Sudul Rusiei.
Exilul acesta 1-a salvat, impiedecandu-1 sa participe la miscarea decembristilor, care a avut un sfarsit atat de tragic pentru
prietenii sai; iar izolarea lui silnica, de sbuciumul petrecerilor
din Petersburg, i-a fost de un folos neasteptat pentru desvoltarea
lui literara. Cu ocazia calatoriei sale in Sudul Rusiei, poetul
a avut prilejul sa parcurga tinuturile incantatoare din aceasta
parte a Rusiei, Caucazul i Crimeia. Stand, astfel, departe de conspiratiile i influentele politice din capital, a avut, in sfarsit,
posibilitatea sa se desvolte independent, ca poet si ca om.
Destinul a voit ca acest genial poet sa treaca i prin meleagurile romanesti din Basarabia, provincie care se gasea sub
dominatia rus Inca din anul 181z. Aici a fost nevoit sa poposeasca
www.dacoromanica.ro
timp de aproape trei ani. Era in perioada admiratiei sale pentru

Byron si venea aici din Caucaz i Crimeia, unde concepuse poemele
sale romantice: < Prizonierul Caucazului o i Fntana din Bahcisarai .
i cu viata ei oare cum

oriental, pentru un nordic, 1-a impresionat pe tanarul romantic
in aceeasi masura ca i celelalte provincii sudice ale Rusiei.
Basarabia, cu populatia ei impestri%at
Nu trecusera decat 8 ani de and Rusia stapanea Basa-
411J'
rabia, i spiritul aracceevsinei nu apucase Inca s patrunda si
pe meleagurile acestui tinut indepartat. In vremea aceea, Basarabia pastra Inca autonomia ei, desfiintata abia la 1828 si,
impreung cu ea, coloritul ei national romnesc.
Regiunea Basarabiei scria la 1823 vice-guvernatorul provinciei, Wieghel, are nu numai drepturi speciale, dar, asemenea
cu Regatul Poloniei si Marele Ducat Finlandez, i o existenta
politica speciala 1).
La 1820, Generalul Inzov, superiorul 8i totodata protectorul

tanarului Puskin, a fost trimis sa inlocuiasca provizoriu pe
guvernatorul suprem al Basarabiei, Generalul Bahmatiev, plecat
in strainatate sa-i ingrijeasca sanatatea. Impreuna cu seful sau,
s'a stabilit i Puskin la Chisinau.
Inzov era un om cult si erudit, original si mistic, de o bunatate fail margini. Se ocupa mai mult cu cresterea pasarilor si
cu acte de binefaceri, cleat de administratia Basarabiei, care era
lasata la voia intamplarii.
La-182o, ea a ajuns o adevarata republica , scrie Wieghel,
condusa numai de un presedinte prevazator Inzov, care guverna la adapostul unor decizii i legi 2).
Se poate usor inchipui, ce bine se simtea Puskin sub asemenea
conducere. Pe langa aceasta, tanarul, impregnat de spiritul liberal
al epocii, se bucura si de o apreciere deosebit din partea superiorului sail, care respecta in Puskin mai de graba un poet, deck
un functionar sau un exilat.
Puskin se gasea sub supravegherea si indrumarea lui
Ivan Nichitici Inzov , aminteste Alexandru Sturdza: Acestui
1) Wieghel, 3armcm (Insemnri), VI, Moscova, 1892, p. 5.
) Ibidem, p. 112.
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
batran venerabil ii era dat sa stapaneasca pornirile furtunoase ale

poetului, dandu-i de lucru ca sa-si linisteasca imaginatia inflacl-
rata. Ivan Nichitici a reusit sa-1 apropie pe poet, i-a dobandit

toata increderea i n'a jignit niciodata amorul su propriu .
In urma, Puskin, stabilit la Odesa, ori de ate ori avea ocazia,
vorbea despre Ivan Nichitici, cu o induiosare de adevarat fiu.
Aceasta constanta i rued atitudine a batranului Inzov fata de
capriciosul tanar, dovedeste adevarul netagaduit ca iubirea crestina
invinge totul 1).
Sosind la Chisinau, Puskin a locuit la inceput in casa lui Nau.
mov, pastrata pana azi; pe urma s'a mutat la Inzov, care ocupa
casa mare a boierului Donici, plecat in strainatate.
Casa aceast se afla la capatul Chisinaului vechi, pe un
deal 2), scria mai tarziu Bartenev, cercetatorul vietii lui Puskin
in Sudul Rusiei: Pe vremea aceea, ea se gasea singura pe locul
acela aproape gol, avand pe povarnisul din spate o gradina mare
plantata cu vita. Era o cladire mare cu dou etaje; sus statea Inzov,
jos doi, trei dintre functionarii sai . Puskin avea doua camere.
.
Spre gradina, prin cele 3 ferestre cu gratii, se desfaura privelistea cea mai incantatoare i mai frumoas din Chisinau 3).
Camerele lui Puskin nu erau mobilate cu mare belsug. Patul
era mereu ravasit, iar tavanul era plin cu tot felul de semne, unul
mai ciudat ca altul, provenite din exercitii de fiecare zi ale lui
Puskin, care, lungit pe pat cu fata in sus, Ii alegea atent diferite
tinte, in care tragea cu pistolul, incarcat cu cocolosi de miez
de paine sau cu bucati de ceara.
Dup marturisirea lui badea Tudor , sluga lui Inzov, Puskin
se scula ,disdedimineata si, inarmat cu un creion i un carnet,
facea plirthari fungi prin gradina sau cutreera imprejurimile

casei. Dup ce umbla o cora, doua, se aseza pe o piatra sau pe
un trunchi de copac, scria, apoi i continua plimbarea. Asta se
intampla, de obicei, vara. Iarna, poruncea sl i se Lea un foc in
soba i umbla prin camera, plesnind din papucii turcesti.
1) A. S. Sturdza, ic BoCrlohuniaHisi o H. H. HHaorrb
(0
Amintiri despre
I. N. Inzov *), Moscova, 1847, I, P. 224.

2) Astfizi n'a rmas nici o urma din aceast cask%
3) Bartenev, rly1M(11111, 13% Mama POCCill e (Puschin in Sudul Rusiei),
Moscova, 1862, p. 54.
www.dacoromanica.ro
VIATA LUI PU$K1N IN BASARABIA
Uneori era atat de preocupat de ganduri si de scris, incat nici

nu venea la masa, iar and cineva 11 intrerupea, Ii manifesta
supgrarea. Odata, un fecior trimis sa-1 cheme la masa, nici nu
apucase bine sa calce pragul odaii sale, and Puskin s'a i napustit cu pumnii stransi asupra lui i e probabil ca 1-ar fi batut,
daca acesta n'ar fi disparut la timp.
Altadata, auzind ca cineva intra la el in timp ce lucra, a
apucat hartia pe care scria, a rupt-o, a mototolit-o i i-a aruncat-o
drept in fata. Era jupaneasa lui Inzov, Caterina, femeie in varstI;
Puskin Ii ceru iertare, marturisind' ca nu mai e stapan pe sine,
and il cuprinde mania.
De aceea, Puskin 1-a rugat pe Inzov sa nu-1 mai turbure

in timpul ocupatiilor sale literare, preferand sa ramana nemancat,
cleat distras dela meditatii sau scris. De atunci, daca cineva de

al casei voia s1-1 caute pe Puskin, se furisa mai intai sub fereastr s vada ce face si dacA lucra, nimeni, nici macar servitorii,
nu mai cuteza sa-i calce pragul 1). Una din ocupatiile preferate
ale poetului era si calaria. Zile intregi nu se dadea jos de pe cal.
Odata, trecand pe una din strazile populate ale Chisinlului (Haralampievskaia), Puskin zari la o fereasta un cap frumos de femeie
si flea ca sa stea prea mult pe ganduri, dada pinteni calului,

care dintr'un sin& salt se pomeni in cerdacul casei. Fata speHata a lesinati iar parintii ei s'au plans lui Inzov, care 1-a pedepsit cu doua zile de arest acas, luandu-i i ghetele 2).
, Aventurile galante ale lui Puskin cu tinerele moldovence
au determinat pe parintii i logodnicii lor sa se planed lui
Inzov de functionarul lui usuratec. Inzov era nevoit sa-1 pedepseascl pe Puskin cel putin aparent, ca sa dea o satisfactie i sl
linisteasca pe acesti nemultumiti.
Pedeapsa era intotdeauna arestul acasa fat% ghete, care dadea
prilej unora din Moldoveni mai indrazneti s ameninte pe poet:
S vezi, conasule Pufka, cum ai s ramai iar flea' paptici ! 3).
Uneori, pedeapsa lui Inzov 11 scutea pe Puskin de urmAri

mai grave.
1) Pupa amintirile Basarabenilor in s Pyccgiii ApxllErb s (Arhiva Rush),
1899, II, P. 341.
2) Ibidem, p. 344.
3) Ibidem, p. 343.
www.dacoromanica.ro
/0
E. DVOICENCO
La Chisinau, Puskin facu cunostinta frumoasei sotii a boghtasului Inglezi, Liudmila, tiganch de originl, cumplrath de proprietarul Bodescu dela o catr de tigani, si care, dupt moartea
acestuia se chsltori cu Inglezi. Legatura ei cu Puskin ajungand
la urechile sotului gelos, acesta reusi sh prind pe amanti si
provoca pe Puskin la duel. Duelul fusese fixat pentru a doua zi
dimineata, dar Inzov, anuntat din vreme, se grabi shii pedep-
seasch favoritul cu zece zile de arest in cask iar in rastimp a

inmanat lui Inglezi permisul sh plece impreunh cu sotia in
strainatate 1).
Bietul Inzov nu reusea hist totdeauna sa-si salveze favoritul

de consecintele temperamentului sari african.
Certele dese ale lui Puskin cu Rusii si Moldovenii din Chisinau se terminau deseori, dupa obiceiul timpului, cu dueluri.
Din amintirile contemporanilor, care au asistat la cateva, gram
pant si felul de a fi al lui Puskin in astfel de clipe. Nimic nu-1
turbura. Era mandru in perseverenta, cu care tinea sa-si afirme
curajul, si astepta glontele rivalului, nephstor si cu vhdit
shnge rece. Nu arta nici o emotie. Ca si eroul din nuvela sa de
1 mai thrziu Impuscatura (BucTpt.m), asteptand sh-i vina
randul sh [raga., manca cirese; iar alai:lath indrazni sh se mhsoare
in dibAcia manuirii armelor, cu eroul cunoscut al razboiului dela
1812, colonelul Starov, care, deci manifesta consideratie pentru
poet, 1-a provocat totusi, pentru a aphra onoarea unui Orinofiter, jignit de Puckin. Acest duel, Tusk n'a avut nici un
rezultat. Desi au iesit de clout ori pe teren, intalnirile n'au fost
decisive. Se deslantuise o furtuna puternich, si gloantele erau
luate de \rant. Dupa ultimile focuri zadarnic trase, prietenii, in
cele din semi, au izbutit sl-i impace.
Ducmanii lui Puskin au cautat sh explice aceast imphcare,
invocand lipsa de curaj a poetului. Aceast versiune a ajuns si
la urechile lui Puckin si iata cum:
Printre femeile din elita Chi0naului carora Puskin le fAcea
curte, era si sotia vornicului Balc, Maria, care nu-1 respingea
pe poet. Maria avea o filch de vre-o 13 ani, pe care o lua cu ea
.
1) Vezi Tregubov, c Ilyuntim-b a .111oromna Hamm

abCTHHK% , 188o, N. 118.
www.dacoromanica.ro
in ,1 OeccRii i
ix
la toate petrecerile 0 care de asemenea reuise sa-i placa lui

Pukin. Geloas, vorniceasa cauta mereu prilej s-1 infrunte pe
poet, lovind in sensibilitatea ambitiosului tartar.
Pe atunci, in buna societate a Chisinaului se vorbea mult

despre un conflict intre doi Moldoveni, care ar fi trebuit sa se
termine printr'un duel. Duelul insa nu a mai avut loc. Liprandi,
prietenul lui Puskin, explica aceasta atitudine, spunand ca intre
Moldoveni, rivalii cauta sa evite a lua parte directa la lupta, fiecare
tocmind oameni care s dea ochi cu protivnicul. Pe Puskin ii

amuza nespiis acest mijloc de razbunare. Nu mult dup aceasta,
la o serata, intr'o conversatie cu sotia lui Balc, Puskin Ii spuse :
Ce plictiseala ! Daca m'ar angaja cineva sa-1 razbun !
Moldoveanca, simtind sageata aluziei, se aprinse dogoritor

la fata.
Mai bine lupta-te pentru dumneata, replica ea.

Dar cu cine ?
Uite, de pilda, cu Starov. Dumneata pare-se c n'ai
terminat prea bine cu el !
Puskin raspunse ea i-ar fi uor sa ia o hotarire,- daca aceasta
replica" i-ar fi fost data de sotul ei; de aceea nu-i ramane altceva
de facut, cleat sa afle, daCa 0 el impartaete aceasta parere.
Poetul, apropiindu-se de masa de carti la care juca Bals, 1-a chemat de o parte si i-a expus intamplarea.
Acesta insa, i-a aratat atata dispret, inat Puckin 1-a palmuit.
Duelul era inevitabil, ins in acelac timp, imposibil, caci
Tudor Bals facea parte din Sfatul Suprem al Basarabiei.
Inzov nu stia cum sa potoleasca furtuna, care se deslantuise
in randul boierimii moldovene, i ii inchise din nou pe Puskin
.
acas, de data aceasta pentru un timp Mai indelungat, obligandu-1

s traducl legile moldovenecti din frantuzete in rusecte.
Duelul nu a mai avut loc, insa, mult timp dup aceasta, poetul
nu indraznea sl iasa pe strazile Chisinaului neinarmat, de teama
unei razbunari neateptate 1).
Oricat de aspru am judeca conflictul lui Puskin cu Bals, nu

trebue totuci sa ne facem o parere eronata, el Puckin nu s'ar fi
implcat cu Moldovenii din Chiinau.
1) Dupii Bartenev, op. cit., p. 109-111.
www.dacoromanica.ro
12
E. DVOICENCO
Dimpotriva, el si-a manifestat, in numeroase randuri; i destul

de limpede, simpatia lui pentru acest popor. Plimbandu-se prin
Chi Onalu in zile de srbatoare, Puskin intalnea horele moldovenesti,
la care lua parte fail s se simta stingherit sub privirile publicului

numeros, care se ingramadea dinadins sa-1 vada pe tangrul poet.
Dupa ce hora, lua sfarsit, trecea din societatea jucatorilor in .
cea a spectatorilor din pItura cult, ca st le povesteasca cu entuziasm, cat de placut i vesel este jocul la sunetul cobzei moldovenesti 1):
Lui Puskin ii placea mult sa petreaca in mijlocul poporului

de rand si cauta mereu prilej sl-1 cunoasca mai de aproape.
Dintre servitorii lui Inzov, badea Tudor * se lauda ca devenise prieten intim al poetului, c o era profesorul obisnuit al lui
Puskin de limba moldoveneasck care i se pares poetului extrem
de grea. Incetul cu incetul, Puskin incepu totusi s'o inteleaga si,
peste putin timp, reusi sa compuna i un mic dictionar romdnorus, cu ajutorul caruia forma propozitiuni, care, daca n'aveau,
insa, nici un sens, dovedeau, in schimb, huna lui voint.
In clipele sale libere, and badea Tudor venea la Puskin,
acesta ii intampina cu salutul rornanesc. Ii oferea un scaun
ci apoi incepea sa-i pun intreblri in limba moldoveneasca. Poetul nota de obicei frazele sau cuvintele, care i se pareau mai
grele, i pe ulna le invata pe de rost, iar unele fraze, pe care era
nevoit sa le intrebuinteze mai des, le insemna pe peretii camerei,
ca s le alba mereu sub ochi 2).
Faptul c ajunsese s cunoasca limba i obiceiurile poporului
romanesc i-a inlesnit traducerea unora din cantecele populare,
ca *alul negru (auzit la o carciumA, dela o Moldoveanck Marioara) i Arde-mk frige-mk pe carbuni pune-ma ; el e singurul din contemporanii sai care scria in ruseste cuvantul Moldovean : MwmoBairi, , derivandu-1 din Moldova, iar nu Mon-
Amin dela Moldavia, cum faceau ceilalti Rusi 3).

1) Dupa amintirile Basarabenilor, op. cit., P. 344.
2) Ibidem, p. 342.
3) A. Iatmirski: Pymb1HCitifl napannelut B OVE.IBRII 131. WEIWTOpbtrb
npoloseilenivirb nyulguna (Paralele romaneti la unele opere ale lui Puskin), Varsovia, 1902, p. 2.
www.dacoromanica.ro
VIATA LUI RUSKIN TN BASARABIA
13
Puskin avea prieteni si in societatea romaneasca cult din

Chisinau.
Dintre boierii bastinasi se imprietenise mai ales cu familia

Rali i, in special, cu unul dintre fratii Rali, Constantin (tatal
lui Zamfir Arbore). Impreun cu acesta cutreera plaiurile basara-
bene i petrece cateva zile intr'o tabara tiganeasca, unde, se indragosteste de o tiganca, pe care o va canta mai tarziu in minunatuld
sail poem Tiganii .
rata cum ne reda aceasta intamplare Zamfir Arbore, dupl

spusele matusii sale, Ecaterina Stamo, prietena lui Puskin din
Basarabia :
< Odata tatal tau , spunea ea, a trebuit sa viziteze
una din mosiile parintesti, Dolna. Intre aceasta mosie i alta,

Iurceni, se gasea intr'o padure un sat de Tigani. Tiganii erau robii
tatalui tau. Puskin a vrut si el sa se duck' acolo. Dela Dolna la Iurceni au trecut prin padure i, bineinteles, au vizitat pe Tigani.
Tabara aceasta era condus de un bulibase batran, care avea o

fata frumoasa, Zamfira. Era inaltd, cu ochi man i negri, cu cozile
lungi incretite. Se imbraca barbateste : purta salvari colorati, o
cusma i o camasa taraneasca brodata in rauri. Ca mice tiganca,
fuma din pipa; iar salba cu arginti i galbeni ce inconjura gatul
acestei frumoase salbatece, nu era, flea indoiala, darul numai al

unuia din admiratorii ei 1).
Puskin fusese atat de impresionat de frumusetea tigancii,

incat 1-a rugat pe Constantin Rali sa mai ramana cateva zile la
Iurceni, in care timp nu s'au mai vazut. Plecase cu tabara liganeasca
la Varzaresti. Constantin Rali povestea surorii sale, ca Puskin se

instalase in satra bulibasei, i zile intregi de-a-randul, impreuna
cu Zamfira, cutreera imprejurimile din apropierea taberei, tinan-
du-se de mana. Zamfira nu stia ruseste, iar Puskin, fireste, nu

vorbea tiganeste. Totusi se intelegeau, din ochi. Aceasta idila a
avut un sfarsit cu totul neasteptat : Intr'o buna dimineata Puskin
se trezi singur in satra bulibasei. Zamfira disparuse. Abia la
Odesa afla poetul de sfarsitul ei tragic : fusese ucisa de amantul
ei tigan.
1) Z. Ralli-Arbore, Hal, cemell'Hurb BocnoMlfHaHia 06% A. C. Ilyunana #
o 1908, Nr. 7,
(Din amintirile familiei despre Puskin), in Minlynwie roAhl

4(
PI% 2 3.
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
14
Legenda despre convietuirea lui Puskin cu Tiganii din

apropierea Dolnei, circula si acum (dupa cum ne asigura d.
Gh. Chicu intr'un articol al sail: Legenda sau adevar 1),
printre localnicii acestui sat. Autorul articolului ar fi auzit ca

intre Tiganii din satul vecin, Bursuc, sunt unii, care pretind ca
sunt 4 ceva rude cu Puskin . Se pronunca chiar numele tiganului
Iacob Zorila, care ar semana cu poetul.
Dupa alta versiune, pastrata in Basarabia, Puskin schitase

inceputul poemului sat' Tiganii ceva mai inainte, la Chisinau,
cand, speriat de o ceata de Tigani, care s'a repezit la el cerand

de pomana, s'a refugiat in casa unui alt prieten al sat', scriitorul
Constantin Stamati, caruia ii solicita condei, cerneala si hartie
si asternu primele strofe ale poemului:
Tiganii 'n ceata sgomotoasa
/I
. . .
Cunostinta lui Puskin cu Stamati, pe care am' consemnat-o

prima data in lucrarea mea Influenta literaturii ruse asupra
scriitorului C. Stamati 2), o intaresc din nou cu noi marturisiri
ale contemporanilor, iesite la iveala acum, and il comemoram pe
poet. Astfel, de curand s'au publicat pagini inedite din Amintirile * lui Liprandi 3), care, dupa cum stim, ii intalnea pe Puskin
si Stamati in familia Rali, si din ele aflam amanunte interesante
privitoare la scriitorul C. Stamati, care, dupa cum spunea Liprandi
se socotea clasic si regeneratorul poeziei moldovenesti 4).
De o importanca deosebit sunt si amintirile sublocotenentului
rus Lughinin 5), trimis in Basarabia la 1822 pentru a face lucrari
topografice. Una din primele cunostinte ale tanarului ofiter la
Chisinau a fost familia ospitaliera a scriitorului C. Stamati, unde
deseori il intalneste si pe Puskin.
1)
Vieuta Basarabiei, 1937, Nr. 1-2, pp 46-49.
2) Publican in a Revista Istorica 5, 1929, Nr. 7-9, p. 7.

3)
II3runuawb.
Ammo! rocyikapcTsetworo Atm Myna s (Puskin.
Cronica muzeului de literature de Stat), Moscova, 1936.
4) Inca de pe atunci traducea in romaneste pe Voltaire si Racine.

Liprandi precizeaza cunostinta lui Puskin cu Stamati, care cauta sa dovedeasca poetului rus aimonia limbii moldovenesti, recitandu-i talmacirea
Fedrei .
5) Publicate in a IhrrepaTypHoe aacneAcTso s (Mostenirea literara), Moscova, 1934 (16-18), p. 666 i urm.
www.dacoromanica.ro
VIATA LUI .PUSKIN tN BASARABIA
15
Stamati imprumuta lui Lughinin carti, foarte caracteristice

pentru gustul literar al acelei vremi: Atala a lui Chateaubriand, Ars amandi a lui Ovidiu in traducere frantuzeascd, Voyage du jeune Anacharsis en Grece a lui Barthlemy i operele lui Kotzebue. Probabil aceluiasi Stamati, ii datoreste ofiterul rus cunostintele despre origina i istoria Romanilor,
pe care le noteaza cu grija in jurnalul sail intim, si poate sub influenta poetului moldovean &este in aceasta expunere note calde
de simpatie pentru poporul romanesc i trecutul sau.
De atmosfera cult din casa lui Stamati trebue sa fi fost ini Puskin, care incepu sa se intereseze si el mai de
aproape de viata Moldovei, insemnand traditiile ei in nuvelele
fluentat
sale Duca si Dafna i Dabija , ramase in manuscris, i folosindu-se de izvoarele romanesti pentru unele din operele sale.
Sper Ca in curand va fi publicata i corespondenta dintre Stamati i Puskin, din care unele fragmente au inceput sa iasa la
iveal. De altfel, insusi Puskin insemnase numele lui Stamati

pe lista cunostintelor sale din Chisinau, descoperit i publicata
de curand 1).
.
,
Poetul rus avea si alt prieten literat in cercurile culte moldovenesti din Basarabia, anume pe tandrul Costache Negruzzi,
care prin Puskin a inceput sa pretuiasca poezia, ascultand pe

marele poet recitandu-si i talmacindu-si poeziile in casa curtezanei Calipso.
Puskin ma iubea , ii aminteste Negruzzi in nuvela s%),
Calipso , i gasea mare placere de a-mi indrepta gresalile ce 1
faceam vorbind cu el frantuzeste. Cateodata venea i ne asculta \
ore intregi pe mine si pe Calipso vorbind greceste. Apoi incepea a-mi recita niscai versuri de ale lui, pe care mi le traducea 2).
Lui Puskin ii placea mult sa viziteze casele boieresti din Chisinau, dintre care, mai ales casa ospitaliera a boierului Varfolomeu
era renumit pentru petrecerile i balurile ei.

')
ily1111111Ha.
Heco6pamble a HenyGmwoBarmble Te1CTb1 0 (Cu
mfina lui Puskin. Textele inedite). Editia Academia , Moscova-Leningrad,

1935, p. 296.
2) C. Negruzi, Pficatele tineretilor , Bucurqti, 1872, pp. 217-220.
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
16
Ii placea sa danseze i dansa mult , scrie Bartenev : Era
atras si de societatea impestritata a ChisinAului, unde turbanul

turcesc i dolmanul unguresc apAreau alaturi de toaletele cele
mai alese, aduse dela Viena. Pe vremea aceea, erau vestiti in Chi-
sinAu lautarii de casa ai boierului Varfolomeu, si la mai toate

seratele era chemat taraful acesta de Tigani . Despre el ne vorbeste mai amanuntit prietenul lui Puskin, Gorciacov:
Dupa fiecare dans, Tiganii cantau, acompaniindu-se cu
viorile, cobzele si un fel de fluiere, pe care, cu drept cuvant, Puskin
le spune flaute, cIci inteadevar semanau cu cele pe care noi ne-am
deprins s le intalnim in pictura i sculptura ... Pe Puskin il

, ifpreocupa
in deosebi cunoscutul cantec moldovenesc: Te iubesc
peste mdsurd, c cu o atentie si mai mare asculta un alt cantec:
i
Arde-md, frige-md, pe care noi 1-am cunoscut in minunata lui

r\imitatie din poemul Tiganii >>: >Km mem, pbn Mem. Il interesa i. mititica, un dans cu cantece, dar in deosebi asa zisa
sdrbd
Varfolomeu avea o flick' frumoas, Pulherita, care-i placea mult
lui Puskin. Poetul i-a dedicat ateva poezii. Admira ins si pe

frumoasa Maria Rali i pe tanara Rosetti, fiica dragomanului
Bibica-Rosetti, ale carei picioruse mici le va canta mai tarziu in
opera sa de capetenie Eugen Onieghin .
Dar mai mult deck toate femeile din Chisinau, ii inflacara
imaginatia, grecoaica Calipso, care venise in Basarabia, din Iasi,
dupa izbucnirea rascoalei grecesti, impreun cu mama ei, Polihronia. Se soptea c'd tanara fath cunoscuse tainele dragostei in
bratele lui Byron, pe atunci idolul lui Puskin. Statea retrasa si
primea numai unii prieteni devotati, dintre care si pe tnrul
Costache Negruzzi, pribeag si el in Basarabia, in 1821.
Nu vii cumva pe la Chisinau , scria Puskin din Basarabia
ce"
prietenului ski Viazemski: Iti voi prezenta pe eroii dela Sculeni
si Secu, combatantii lui Iordachi, si pe Grecoaica, care se siesta
cu Byron 2).
s --a-.
1) Gorciacov, Ilyuntmrb B13 '<liniment .(Puskin la Chisinfiu), Pyccxiii

Apx. 1900, vol. I, p. 403. Dupa I. Halippa, l'opoxib KHLIIHHeWb Bpemem,
mass WI. Hews nyunanta (Orasul Chisinfiu in timpul sederii acolo a lui
Puskin), Chisinfiu, 2899, p. 21.
2) Scrisoarea lui Puskin calve Viazemski din 1823, 5 Aprilie.
www.dacoromanica.ro
17
Frumoasa grecoaica a inspirat mai multe poezii lui Puskin,

iar Negruzzi a descris-o intr'una din nuvelele sale, povestind
sfarsitul ei romantic, in chilia Manastirii Neamtului:
Intr'o seara a lunii Noemvrie 1824 era viscol i ploaie
la poarta Manastirii Neamtu ajunse un june om, care cerea voie
sa intre. Hainele lui erau strabatute de ap, si el semana obosit
de osteneal. Portarul II primi i 11 &dui pand a doua zi, and,
dup cererea sa, Ii conduse dinaintea staretului. El arata ca, fiind
un tnar strain i orfan, voieste a se calugari. Staretul ii randui
spre ascultare la un batran sehastru ce locuia afara de manastire,
in munte, unde el petrecu trei ani in cea mai mare cucerire si

umilinta.
Intr'o dimineata, chemand sehastrul pe ucenicul din chilioara de alaturi, i vazand c nu-i raspunde, se duse ca sa vada
ce face, dar 11 gasi dormind somnul cel vesnic.
Cand erau sa-1 ingroape, se gasi pe pieptul lui o hartie in

care scria acestea : Grefit-am, Doamne ! Pdcdtuit-am, Doamne !
Si nu sdnt vrednicd a md uita la cer ; dar covdrfascd indurerarea
Ta multimea fdrd-de-legilor mele ! Doamne ! miluefte i iartd pre
pdatoasa Calipso ! Tidva Grecei cei frumoase, am vazut-o in

catacombele manastirii 1).
In afara de Calipso, erau in Basarabia, i alti refugiati de pe

urma miscarei eteriste. Puskin ii cunoscu pe toti.
Ii placeau in deosebi conversatille cu invatatul Iakovachi

i cu postelnicul Ion Schina, bun cunoscator al litera-
Rizo
turii franceze.
E interesanta cunostinta lui Puskin cu Mihai utu, Domnul
Moldovei, care de asemenea fusese gonit de Eterie si se opri
la Chisinau, in drumul sau spre Italia.

Numele lui Mihai i.rtu in legatura cu Puskin este pomenit
intr'o adres a Printului Volkonski catre Generalul Inzov:
S'a adus la cunostinta Mariei Sale, Imparatul , scria el,
ca in Basarabia s'au infiintat sau se infiinteaza loji masonice sub
conducerea: la Izmail a Generalului Tucicov, iar la Chisinau a

Principelui utzu, care a sosit din Moldova ...
1) C. Negruzzi, op. cit., pp. 219 -220.
2
www.dacoromanica.ro
E. IDVOICENCO
Pe langa cel de al doilea trebue sa fie si Puskin, care se afla
pe langa Domnia Voastra si a carui purtare vi s'a poruncit s'o

aveti sub cea mai stricta supraveghere * 1).
Poetul se intalni de mai multe ori cu Domnul Moldovei, nu

numai la Chisinau, dar si mai tarziu, la Petersburg, unde Mihai
Sutu se afla si in anul mortii lui Puskin, in calitate de ambasador
4 al Greciei.
\7z
0 stransa prietenie il leaga pe Puskin si de membrii Eteriei.

Cunoscu pe fratii Cantacuzino, Alexandru si Gheorghe, despre
care va pomeni pe urma in povestirea sa Kirdjali , si pe fratii
Ipsilanti, Alexandru, Dimitrie si Nicolae, care aparusera in buna
societate a Chisinaului in drumul lor spre Moldova 2).
Iata cum descrie vizita fratilor Ipsilanti la Chisinau, Weltman,
unul din prietenii lui Puskin :
( La sffirsitul anului 1820 si la inceputul anului 1821, iarna
se scurgea foarte vesel la Chisinau. Imi amintesc ca in acest an
nici n'a fost iarna. Lunile de iarna se asemanau cu timpul frumos
din Septemvrie. Nu cazuse nici un fulg de zapada.
Ne petreceam timpul la seratele si balurile, date de guvernator, unde se aduna toata elita Chisinaului, iar cateodata in casa
lui;Alexandru Cantacuzino si a altora.
IIn timpul acela, in Valahia izbucnise rascoala, condusa de
un oarecare Tudor Vladimirescu, fostul sef de panduri din
razboiul ruso-turc. Scopul acestei rascoale a fost emanciparea de
sub stapanirea Fanariotilor, pe atunci domnitori ai Moldovei si
ai Valahiei. In vreme ce, dupa moartea lui Alexandru Sutu, Poarta
numea pe Kalimachi domn al Valahiei, Vladimirescu ocupase toata Valahia Mica. Nimeni n'a putut prevedea ca scanteia
aceasta a fost inceputul Eteriei . . . si ca va avea acele urmari,
care s'au desfasurat pe urma sub ochii nostri.
Iata ca la balul guvernatorului apare o figura nou : un

impunator general rus de cavalerie. Mana lui dreapta era bandajata si legata cu o batista neagra 3).
1) a Pyccxag Crrapma 6 2883, vol. 40, P. 654.
2) Vizitand, probabil, pe sora lor, Ecaterina, care statea la Chiinau, i era
casatorita cu guvernatorul civil al Basarabiei, Anton Katakazi.
3) Alexandru Ipsilanti a pierdut mana dreapta, rupta de o schill de obuz
in lupta dela Drezda (15 Aprilie 1813) in timpul retragerii armatei ruse.
www.dacoromanica.ro
VIATA LUI PUSKIN tN I3ASARADIA
19
Nu mi-as fi indreptat atentia asupra lui, daca n'ar fi inceput

sa danseze mazurca.
,
Cine-i acesta ? intrebai eu.
Printul Alexandra Ipsilanti, mi s'a raspuns. Raspunsul
acesta m'a multumit.
Peste cateva zile era bal la printul Cantacuzino i iarasi nu

m'am gandit ca in multimea vesela se aflau doug personalitati
istorice ce proiectau noua soarta a Greciei. Rezemat de o masuta, sta-
tea ingandurat un aghiotant uscativ. Nu-mi amintesc daca mi-a

facut cineva cunostinta cu dansul sau daca, ocazional, a inceput
intre noi o conversatie, dar am schimbat cateva cuvinte : Tin minte
numai ca m'a uimit slabiciunea lui. Fata tras, nasul putin

aquilin, aproape chel, ingust la umeri, picioarele lungi i subtiri,
stranse de pantalonii ingusti cu lampas nu preziceau de loc
in el pe viitorul conducator al armatelor Greciei, Dimitrie Ipsilanti.
Din conversatia cu dansul, am fost intrerupt de cateva voci
feminine insistente :
Monsieur le prince, dansez done ! Dansez, Nicolas, au
Is.
moins une seule figure !
.
Un ofiter de garda refuza. Cu greu totusi 1-au convins sa facd
o figura. El ceda rugamintilor. Frumos i sprinten, intrecu pe toti
Polonezii, in iscusinta de a dansa mazurca.
Cine e ? intrebai pe principesa Cantacuzino.
C'est le prince Nicolas Ipsilanti. Ah, comme il danse !
Cei trei frati Ipsilanti erau in concediu. Dar n'au trecut deck
cateva zile, cand am aflat ca au si plecat in taina spre Moldova.
In scurt timp, intentiile lor s'au ldmurit. La zz Februarie

182,i, printul Alexandru Ipsilanti incepu operatiunile militare,
trecand Prutul in Moldova. Manifestul, lansat de dansul, a influentat foarte mult pe .Grecii din Rusia. Din Odesa veneau spre
Moldova o multime de Greci prin Tiraspol, Tighina i Chisinau.
Pretutindeni si in taina, agentii Eteriei le inlesneau drumul. Inca
de pe atunci, cantau frumosul cantec al noilor Greci :
efire, amidst rein, E224vwv!.
/ Odata cu sosirea primaverii, granita noastra rasuna de sgomotul luptelor intre Eteristi i Turci. Deplasarea regimentelor
corpului VI, facuta pentru intarirea pentru orice eventualitate
0.
www.dacoromanica.ro
20
E. DVOICENCO
a frontierelor noastre, inspira atunci o simpatie fall de
Greci 0 de0epta dorinta unui razboi cu Turcii ').

Spiritul razboinic cuprinse 0 pe tinerii ofiteri ruci din Chiinau, in societatea carora petrecea Puskin. Ei nutreau sperante
ca razboiul va incepe cel mai tarziu in August.
Cu trei coloane vom trece peste Prut , scrie in jurnalul
sau Lughinin: Turcii de sigur ca vor bate in retragere 0 nu ne
vor opri deck dincolo de Dunare. Ne vom intari pe linia Prutului 0 in cetatile : Hotin, Ismail, Chilia. Patrunzand mai departe
in Turcia, ne vom abate, poate, 0 in Egipt .
, La Chisinau pant 0 lumea civila nu vorbea decat de Eterie.
Majoritatea n'avea incredere in reusita ei. Insasi societatea
greceasca de acolo privea cu disperare desf4urarea evenimentelor.
Puckin ins era entuziasmat de aceast rascoala 0 avea credinta
va termina cu un succes deplin.

X ferma caAmea sevorbit
despre Ipsilanti , noteaza el in jurnalul ski
intim din 2 Aprilie 1821: Printre cei cinci Greci, numai eu

vorbeam ca un Grec. TO isi pierdusera speranta in reusita
intreprinderii Eteriei. Eu ins sunt convins ca Grecia va invinge
0 ca 2.500.000 de Turci vor lasa tara infloritoare a Eladei, mostenitorilor legitimi ai lui Homer 0 Thernistocle .
Scrisorile poetului din aceasta perioada sunt pline de acelaci
entuziasm pentru Eteria.
Intr'una din ele, adresata prietenului ski, Raewski, Puskin

descrie amanuntit evenimentele acestei miKari, care , spune el,
vor avea consecinte importante, nu numai pentru provincia noastra, dar 0 pentru Europa intreaga ." Ce va face Rusia ? intreaba
el nerabdator : Vom ocupa, oare, Moldova 0 Valahia sub cuvantul
unor mijlocitori pacinici, sau vom trece peste Dunare ca aliati ai
Grecilor 0 ca ducmani ai adversarilor lor ? . Daca e vorba de
razboi , scrie el intealt scrisoare, atunci, pentru Dumnezeu,
lasati-ma in Basarabia . Si se grabeste sl scrie lui Ipsilanti prin-
tr'un tank- francez, care pleca sa lupte in randurile armatei grecesti (Jurnalul intim, 1821, 7 Mai).
1) Weltman:
Beccapa6cRi5i BocnoriumaHiq r, (Amintiri basarabene). Citat
dupa I. Halippa, op. cit., pp. 37-39.
www.dacoromanica.ro
21
In Rusia s'a i rAspandit svonul ca poetul fugise in ajutorul

Grecilor, imitand gestul lui Byron. In tot cazul, se pregatea serios
pentru aceast expeditie, incep and s studieze limba tura. In liartiile lui, s'au *trot urmele unui mic dictionar turco-rus i turcofrancez, pe care-1 intocmise in timpul sederii lui in Basarabia 1). Tot
in manuscrisele lui Puskin s'au gAsit de curand fragmentele unui

poem inedit al cArui erou principal e Ipsilanti, despre care pomeneste si in povestea sa Kirdjali , si in nuvela Impuscatura . f
In general, Eteria a lAsat urme adanci in opera lui Puskin, de
care ne vom ocupa intr'un articol viitor.
Consecintele triste ale rAscoalei eteriste nu intarzie s se manifeste. lath' cum priveste Puskin cauzele nereusitei acestei revolte :
Alexandru Ipsilanti era din fire viteaz, hist n'avea calit- I.
tile necesare pentru rolul pe care si-1 insusise, cu atata patim
neprevedere. Nu tia s se impuna oamenilor, pe care trebuia s-i
conduca. Ei n'aveau fat de dansul nici respect, nici incredere.
Dunt nenorocita batAlie, in care pieri floarea tineretului grec, 4
Iordache Olimpiotul ii sftui pe Ipsilanti sa." se retrag, si el ii lug
locul. Ipsilanti lu drumul spre granita Austriei si de acolo trimise
afurisenia sa asupra oamenilor, pe care ii numea rlzvatitori, fricosi i nemernici. Acesti frier* i nemernici au pierit in mare parte
sub zidurile mfingstirii Secu i pe malurile Prutului, aparandu-se
cu desnadejde impotriva protivnicului, inzecit de puternic.
Kirdjaliul se afla in ceata lui Gheorghe Cantacuzino, despre
care se poate spune ceea ce s'a spus i despre Ipsilanti. In ajunul
atacului dela Sculeni, Cantacuzino ceru voie comandamentului
rus sl intre in carantina noastral. Trupa rAmase lath conduchor 2).
Puskin a scris aceste randuri dupa plecarea sa din Basarabia,
and entuziasmul pe care-1 manifestase pentru Eterie fAcuse loc
unei amare deceptii, in ce priveste posibilitile poporului grec.
Intr'o scrisoare a lui din Odesa catre DavAdov, vorbind despre
trupele eteri0ilor, le numea timides, voleurs et vagabonds qui I
n'ont pu mme soutenir le premier feu de la mauvaise mousquetterie turque. . . Les officiers. . . sont pires que les soldats. Nous
avons vu les nouveaux Leonidas dans les rues d'Odessa et de

1) Tomasewski: I 1431, nyanamcnix% pyRonmeii n (Din manuscrisele lui
Puskin), in Jhrr. tiacn. I, p. 316.
<,
2) Puskin,
Kirdjali s.
1.0Tzo
www.dacoromanica.ro
*ACADENIE1*
.1-?OlvIAIA1)
22
E. DVOICENCO
Kichenev, plusieurs nous sont personnellement connus, nous cer-
tifions leur complete nullite. Aucune idee de l'art militaire, nul
point d'honneur, nul enthousiasme. Ils ont trouve l'art d'etre
insipides meme au moment oa leur conversation devoit interesser tout Europeen. Les Franais et les Russes, qui se trouvent ici,
leur marquent un mepris, dont ils ne sont que trop dignes. Ils
supportent tout, meme les coups de baton, avec un sang froid
digne de Themistocle. Je ne suis ni un barbare, ni un aptre de
l'Alcoran, la cause de la Grece m'interesse vivement, c'est pour
cela meme que je m'indigne en voyant ces misrables revetus du
ministere sacre des defenseurs de la liberte 1).
Din randurile acestea, poate nu tocmai indreptatite i oare-
cum patimase, reese clar ca Puskin fusese deceptionat nu de

ideea eteristd, ci de incapacitatea initiatorilor Eteriei.
Cauza greceasca, insa, ii intereseaza si mai departe. Dovezi
despre aceast nu ne lipsesc. Din Odesa scria prietenului su

Liprandi, la Chisinau, rugandu-1 s-1 tina in curent cu soarta
fostilor sai prieteni eteristi i sa-i trimeata imnurile lor nationale
in traducere ruseasca 2); iar in biblioteca lui, datorit aceluiasi
interes, ni s'a pastrat un volum din Histoire de la Revolution
Grecque 3), scrisa de Alexandru Sutu, in care se afla i portretul
lui Ipsilanti.
In Decemvrie 1821, Puskin a intreprins, impreuna cu prietenul
sau, Liprandi, o calatorie arheologica prin Basarabia. A vizitat
Cetatea Alba, Tatar-Bunar, Izmail i Leovo. Sudul Basarabiei
ii interesa pe tanarul poet, crez and ca acolo fusese exilat Ovidiu.
Acest lucru era stabilit, dupa spusele lui Liprandi, de poetul

moldovean C. Stamati si de cercetatorul rus Svinin, Inca de la
1816, in timpul calatoriei lor arheologice prin Basarabia.
1) Conceptul scrisorii lui Puskin catre Davficlov (Odesa, 1824).
2) Tot dupa povestirea eteristilor (Vasilie Caravia, Const. Duca si Pendadeca) Puskin a notat dont traditii moldovenesti, Duca si o Dafna si
Dabija o, care au fost primele lui incercari in proz, i, ceea ce este interesant
pentru istoria literaturii romfine, primul inceput de nuvel istoric cu
subiect luat din trecutul Moldovei. Prin aceste nuvele, rAmase in manuscris si
concise printre hartiile lui, Puskin iar nu Alexandru Hasdeu, dupa cum se
socotea, este initiatorul nuvelet istorice romanesti in ruseste, stabilindu-se
o dat noua pentru acest Inceput: anul 1823 in loc de 1830.
3) Paris, 1829.
www.dacoromanica.ro
23
Intorcandu-se in Basarabia, la 1824, Puskin a vizitat aka regiune

a ei, trecand prin Tighina i Cdusani, cautand urmele mormantului
lui Mazepa.
oricum, monotona din Basarabia face

ca Puskin sa se plictiseasca de moarte aici. Inca dela inceputul
exilului sau, poetul simte dureros izolarea de fostii sai prieteni
Viata provinciala
i,
si lipsa societatii de odinioara.
La 1821 scrie din Basarabia prietenului su, Ceaadaev :

Imi lipsesc prietenii. . . Privesc trist
Azurul cerului strain si Wile de miazazi.
Nici muzele, nici munca, nici bucuria libertatii
Nimic nu-mi inlocueste singurul prieten. . . * ').
Sunt singur in Moldova, pustie pentru mine , scrie el
fratelui sau la 182o, i acelasi chin de instrinare strabate i alt
scrisoare din 1822.
Inchipueste-ti, cd in singuratatea mea nu ajunge nici o voce
prieteneasca, ea prietenii mei parca dinadins au hotarit sa justifice
mizantropia mea elegiaca, i aceasta situatie mi-e insuportabila 2).
'
La 1824 cere sa fie mutat la Odesa, unde se simte atras de

mare si de opera italiana.
Sanatatea mea de mult cerea &di de mare , scrie el fratelui ski din Odesa : Cu mare greutate am reusit s induplec pe
Inzov s ma lase la Odesa. Am parasit Moldova mea si am venit
in Europa. Restaurantele si opera italiang mi-au rdscolit trecutul
ce sa-ti spun, mi-au reinnoit sufletul. . . S'ar parea c totul
merge bine. Dar o tristete noud a inceput sa ma apese : mi s'a
fdcut dor de lanturile parasite.
Intorcandu-ma la Chisinau pentru cateva zile, le-am petrecut
nespus de poetic si, plecand de acolo pentru totdeauna, am
suspinat dupa Chisinau .
9 (I Ka, tlamaeHy (CAtre Ceaadaev), 1821.
Textul rusesc:
Ho ilppK6b1 litT'b CO MHOil
negamsitbirt,
zany
.11aayps 4pHHrb He6em, nongHeeHme Kpasi;

HH My3b1, H11 Tpy1,1, RH paHocTH Tocyra,
Hiurro He sultanas eiunicTHeHHaro Hpyra ".

2) Scrisoarea lui Puskin cases fratele su Leon, din 24 Ianuarie 1822.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
OPERA LUI PUSKIN IN BASARABIA

a In singurAtate, geniul meu capricios
A cunoscut munca linitit i setea cugetrii.
Stapfin pe ziva mea; mintea-mi se imprieteneste cu
rfinduiala,
Ma deprind s retin atentiunea cugetrilor lungi,

Si in cultur, sA fiu la nivelul secolului meu s.
(Puskin: a CAtre Ceaadaev s, 1821).
a In pustietatea Moldovei intristate

Muza mea rtiicea pe la colibele simple
Ale neamurilor vagabonde,
Si printre ele s'a salbatficit,
Uitand pentru graiurile sArace i stranii
Si pentru cfintecele stepei, drage mie,
Limba zeilor I n
(Puskin: 5 Eugeniu Onieghin , cap. 8).
Cum putem judeca un om in felul de a fi i de a gandi dupl

manifestarile lui exterioare ? spunea Pukin in articolul sau despre Byron. El poate
ia masca fatarnica a vitiului sau a vir-
tutii, dup cum vrea. Adeseori, din cauza unui capriciu, poate
arata multimii, nu calitatile cele mai frumoase ale vietii sale morale; adesea poate sa orbeasca prostimea nurnai prin simple ciudatenii 1).
Ace.ste cuvinte ale lui Pukin despre Byron i se potrivesc de

minune, in perioada ederii sale in Basarabia. I se cunowe viata
1) P. Bartenev, Hymnal, WE, Ithgnoil Poccin" (Puskin in Sudul Rusiei),
Moscova, 186z si in S Arhiva Etna s, 1866.
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
26
aventuroasa, plina de petreceri, scandaluri
i dueluri, pe care
o ducea la Chisinau 1). Insa, sub masca romantica a unui tanar
neastamparat i desfranat, se ascundea un suflet curat, o minte
agera i un geniu creator de o netagaduita valoare.
Inzov i alte cateva persoane din Chisinau , aminteste cercetatorul vietii lui in Sudul Rusiei, Bartenev, ii iertau lur
Puskin toate nazdravaniile, fiindca, in afara de viata dezordonata ce o ducea, de firea-i nepotolita si de cutezanta vorbelor
sale, ei intrezareau in el o inteligenta sclipitoare i un talent
exceptional. Inca de atunci se pronunta in tanarul poet o debit
personalitate; era o evidenta contrazicere intre viata lui de toate
zilele i activitatea lui artistica, intre om si poet. El insusi ii
dadea bine seama de acest caracter dublu al firii sale, care
uneori 11 chinuia grozav. De aici poate el provine acea melancolie
a poeziei sale, acea adanca tristete care se remarca in mai toate

scrierile lui : Puskin era cu mult mai bun deck parea 1 chiar de
cum se arata in scrierile sale. Cu drept cuvant afirmau prietenii
sai intimi ea i discutiile lui pretuiau tot atat cat i creatiunile sale
scrise, ca era greu sa-1 cunosti mai deaproape i sa nu-1 iubesti .
Dar dintr'o pornire sufleteasca greu de inteles, pe care un

observator superficial ar fi considerat-o simplu capriciu, Puskin
parca nici nu se straduia s inlature aceasta contrazicere, ci, dim-
potriva, cauta sa par un scandalagiu, un vitios i un infocat

liber-cugetafor 2).
In articolul nostru amintit, am mai arltat eg, printre numeroasele sale aventuri i petreceri in Basarabia, tanarul Puskin
Ii gasea totusi destul timp pentru ocupatii mult mai serioase.

La aceasta 11 ajuta de sigur i mediul cult, pe care 1-a intalnit
la Chisinau, printre prietenii sai rusi, greci i romani. Sub influenta lor, tanarul poet incepe s se ocupe in mod insistent
de istoria si de etnografia provinciei in care ii petrecea exilul.
In vremea aceea, in Chisinau era unul din nucleele asa
\ I/ zisei Aliante a Prosperarii (Colon, B.naroAericnisi) ale Dex-
cembristilor din Sudul Rusiei.

') Vezi Viata lui Pattie tra Basarabia in R. F. R., Aprilie 1937.
2) P. Bartenev, op. cit.
www.dacoromanica.ro
27
Printre acestia, VI. Raewski, supranumit pe urma primul

decembrist , se distingea in deosebi in cercul prietenilor lui
Puskin din Chisinau, el insusi poet si om de cultura vasta,
mai ales in domeniul istoriei. Tfinrul poet il intalnea din
and in and la alt prieten al sal, Liprandi, i acesta istoric erudit,
in casa caruia se aduna o societate aleas.
La mine nu se -thisnuiau dansuri si joc de carti , aminteste
Liprandi in jurnalul sail; dar se injgheba din and in and

ate o discutie zgomotoasa i totdeauna cu privire la o chestiune
importanta, mai ales intre Puskin i Raewski. Dupa parerea mea,
Raewski a fost acela care 1-a determinat pe Puskin sa se preocupe
in mod serios de istorie 0, mai ales, de geografie.

Sunt cu atata mai convins de aceasta, cu cat observasem c
Pukin, dupa astfel de discutii, imprumuta din biblioteca mea
carti care se refereau la chestiunile discutate. Oriat de usor era
Puskin la manie, totusi nu numai ca tolera observatiunile lui
Raewski, uneori destul de aspre, dar auta, cu tot dinadinsul,
prilej sa asculte vorba vie si aprinsa a acestuia 1).
In afara de Raewski, Puskin are si alti prieteni rusi, mai
toti cu inclinatii liberale, dintre care colonelul Pestel, cunoscutul
decembrist i conducatorul Uniunii Sudice a revolutionarilor,
fusese trimis In Basarabia sa cerceteze rascoala eteristilor, despre
care a facut (lucru ciudat i neasteptat dela un revolutionar)
un raport nefavorabil cauzei grecesti, infatisand-o Imparatului
Alexandru I ca o anexa a carbonarismului. Colonelul Pestel a
fost prezentat la Chisinau domnitorului Moldovei Mihai Sutu

de Puskin 2). <Este una din mintile cele mai originale, pe care
le cunosc , spune Puskin despre el 3).
Miscarile liberale erau pe vremea aceea stans legate de francniasonerie. Pe langa nucleele decembristilor se infiinteaza la
Chisinau i ateva loji masonice, insusi guvernatorul militar al
Basarabiei, Ivan Nichitici Inzov, seful 1i ocrotitorul lui Puskin,

fiind mason, initiat in loja Globul de aur din Hamburg. In
articolul citat am amintit despre o loj masonic din Chisinau
1) I. Liprandi, Jurnalul intim (Arhiva Rusd, 1866).
2) Jurnalul lui Pukin, 1833, 24 Noemvrie.
3) Ibidem, 182r, 9 Aprilie.
www.dacoromanica.ro
28
E. DVOICENCO
sub conducerea domnitorului Mihai Sutu, la care se crede c

participa i Puskin.
Am fost initiat mason , noteaza' poetul in jurnalul ski din
1821, 4 Mai, iar la 1826 scrie lui Jucovski: Am fost mason
in loja din Chisinau, din pricina careia au fost desfiintate toate
lojile masonice din Rusia .
Nu s'a putut afla clack' loja lui Mihai Sutu i cunoscuta loja din
Chisinau Ovidiu Nr. 25 sunt una si aceeasi. Se stie numai ca
loja Ovidiu >> a fost infiintata la 1821 in casa lui Mihai Catachi,
venerabilul ei fiind prietenul lui Puskin, generalul Pavel Puscin,
comandantul brigazii de infanterie din ChisinAu, aruia poetul

ii dedica urmatoarele versuri:
Curnd, curand vor inceta
Robie, nedreptate,
Si cu ciocanu 'n mana ta '
Vei spune: Libertate I
Marire tie, frate drept,
Mason prea venerabil I
Fii vesel, Chisinau destept,
Oras prea mizerabil I ')
In legatura cu activitatea francmasonica din Chisinau, Liprandi
ne povesteste urmatorul episod:
Dintre emigratii atrasi in loja masonica, facea parte si un
arhimandrit bulgar, Efrem .
') Traducerea lui Pan. Halippa (Citat din Viala Basarabiei 1937,
.
Nr. 3-4, P. 149).

Textun rusesc:
I4 cgopo, cgopo anomie), 6paHb

Cpeab pa6caaro Hapoaa
TbI MOBOTOltb sawmill, BO wain,
H soaaosewb : cao6oaa I "
Miami) Te65, o atpablii 6parb,
0 RaMeHbIIIIIIcb nowreaablil I
0 Ratamewb, o TeMHbIrl rpaivb!

migyra, ahvb npourbaexamil ".
(Ilaa. Cepr. flyway, 1821 r.)
www.dacoromanica.ro
29
Casa lui CatAchi se afla in partea de jos_ a orasului, nu departe

de catedrala veche, intr'o piata frecventata de Bulgari i Arnauti,
care observau ca arhimandritul lor, dup ce a intrat in curtea

casei, a expediat, contrar obiceiului, trasura. Acest fapt neobisnuit
a atras spre ograda o seama de curiosi, mai ales ca in popor circula zvonul ca in aceasta cask' s'ar fi aflAnd un tribunal al diavolului . Cand insa' au vazut, dupd ce s'a deschis usa casei, iesind
printre altii, i pe arhimandritul lor, legat la ochi i condus de
cloud persoane, care au coborit in pivnit, incuind usa dupa ei,
Bulgarii si-au inchipuit ca arhimandritul se afla in pericol. Sfa-
tuiti de Arnauti (care insa nu se miscau), au dat navala in

curte, au spart usa pivnitei, i dupa un sfert de ora au aparut
dupa cum Ii inchipuiau ; dupa aceea, unul dupa altul se grabea sa-i ceara binetriumfatori cu arhimandritul lor, salvat
cuvntare 1).
Influenta Chisinaului mistic si liberal din aceasta epoca s'a

oglindit si in opera lui Puskin. Masoneria I-a inclinat spre subiectele mistice, cum va fi de pilda poezia sa Profetul , iar
discutiile continue cu prietenii mai liberali I-au impins la cercetari serioase in domeniul istoriei. In notita istorica a marelui
poet despre secolul al XVIII-lea, scris la Chisinau, e evidenta
influenta ideilor liberale ale prietenilor si, i tot de aici purcede
nazuinta lui de a fi de folos Greciei subjugate, luand parte la
rascoala ei din 1821 impotriva Turcilor.
Razboi ! In fine s'au inaltat
falfae steagurile cinstei ostmti !
,exclama el in poezia sa Razboiul , scris in acelasi an si dedicata Eteriei:
Voi vedea sange, voi privi al razbunrii praznic,

Va suera in juru-mi glontul ucigas I
$i ce impresii vii, zguduitoare
Va sorbi sufletul meu insetat:
Avantul cetelor si a lagarului alarma,
.
1)
I. Liprandi, op. cit.
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
30
Al otelului groaznic znganit,

'n focul pieritor al razboirii
Al ostasilor si al voevozilor sfarsit ! 1)
Visul poetului de a participa la acest razboi nu a putut fi

realizat; cu toate aceasta Eteria a ldsat urme adanci in uncle
din operele sale. In afara de poezia < Razboiul , a mai scris la
1830 alta, dedicata tot Greciei:
Rascoala-te, o Grecie, rascoal-te ! In afara de aceasta a
descris miscarea eteristilor in scrisorile sale si in povestirea
i Kirdjali , iar in nuvela sa Impuscatura 1-a pomenit pe
\,Alexandru Ispilanti.
De curnd s'a gasit intre hrtiile lui Puskin Inca o notita
inedit despre Ipsilanti, care dovedeste intentia poetului de a
compune un lung poem, dedicat rascoalei grecesti. Dupa caracterul scrisului, notita se refera la epoca sederii lui Puskin in
Chisinau. Iata planul ei in proza:
Doi Arnauti vor s omoare pe A. I.... Iordachi face cu.
noscut Arnautilor fuga lui ... El ia comanda i se retrage in munti
urmarit de Turci ...

Restul notitei e rupt si se vad numai urmele unor versuri
sterse, din care se poate distinge un inceput epic cu peisajul romantic obisnuit: .
1)
Textul rusesc:
Balm !.. noxiarm Hamotiewb,

myhtsirb stiametia 6paHHoli geend
YBInKy xposb, peony npasiumicb mecTly ;
3acmmicem mcpyrb Mewl IlTOHTellbHbIrl awnings.
14 maniac CHJILHhIXb snmia-nrhxiii
Ansi mamiurgeil apes noel:

CTpehtneHbe 6ypHbIrb onamiefflii,
Tpesorki cram, sterns Mega,

14 B'b poKommvb omit cpaxceMil
IlmeHbe carmen, H enamel I u
(A. C. Hymnals: Balm ", 1821)
www.dacoromanica.ro
OPERA LUI PU$K1N tN BASARABIA
31
Cmpii i munti cuprinde noaptea.
In codru, sub a copacilor umbra
...
Ipsilanti doarme 1).
Nu se stie din ce cauza, poemul n'a fost sfarsit. Puskin

descris aceste evenimente mult mai tarziu, multumindu-se
cu schitarea lor in proza, la inceputul povestirii sale Kirdjali .
Dar si aceasta povestire era conceputd in proportii mai mari
decat a fost realizata. In manuscrisele inedite ale lui Puskin
s'a pastrat planul initial al ei, care arata intentiunea poetului
de a furniza mai multe amanunte despre emigratii eteristi din
a
'
Basarabia:
Kirdjali
Emigratii... Stenka ... Batalia dela Sculeni...

Cantacuzen pendu ... Horcievski... Navrotchi... Batalia... Ar-
nautii la Chisinau ... * 2).

Desi Kirdjali fusese scris dupa plecarea lui
Puskin
din Chisinau, povestirea poarta o pecete vadit a influentelor basarabene. Motivele haiducesti , atat de frecvente in
literatura romaneasca populara, sunt in deosebi gustate si din
belsug intrebuintate in Basarabia. Povestirile i cantecele populare despre hoti i haiduci s'au pastrat acolo pana in zilele noastre.
Cercetatorii trecutului basarabean, A. Zasiuk 3) si A. Iatimirski 4),
ne vorbesc de vastul material, strans din gura bastinasilor cu

privire la haiduci.
In povestirile i cantecele populare, hotul e totdeauna
prezentat sub un aspect atragator. E inzestrat cu toate calitatile
posibile: frumos, voinic, marinimos, darz aparator al tuturor

nu furand bani dela bogatasi, spre a-i
imparti nevoiasilor, i razbunand pe cei umili i nedreptatiti.
\-.prigomI
prigonitilor, luand
1) Textul rusesc:
Uwisi It ropm HIM o6-bemerb.

,
...
B-b ntcy 1101Vb c-htlito Ape Bens
lincanaim Ape/A./ler!, ".
(Tomasevski: Harb nyununmairb pyxoniiceli". (Din manuscrisele lui

Puskin) in TInT. Ham " M. 1934, m. 26-28, cTp. 274).
2) Citat din Viata Basarabiei, 1937, Nr. 2-2, p. 79.
Beccapa6cgaa o6nacrr, ", S. Peterburg, 1862.
3)
4;
Paa6oilinum Beccapa6hi Wb paacRaaarb o tomb " (Hotii din Basarabia in legendele despre ei) in 3Taorpa4im 06oap.", 2892.
I 0 TB0
www.dacoromanica.ro
*ACADEMIEI
411)07vr^p.-1)
E. DVOICENCO
32
In vremea sederii lui Puskin in Basarabia, nu numai ca aceste

povesti circulau din belsug, dar i hotii misunau prin padurile
basarabene 1). Astfel, pe vremea lui Puskin, a fost prins gi
executat la Chisinau vestitul hot Ursul, care a dat prilej lui Wkman, scriitor i prieten al lui Puskin, sa compuna o intreaga poveste, luand ca subiect viata acestui haiduc. Kirdjali, eroul povestei
,
,
is
lui Puskin, a fost contemporan cu Ursul. Iata cum il descrie

C. Negruzzi intr'o nota la traducerea sa din poetul rus: Kirjaliul, creat de Puskin a fi un talhar a la Salvator Rosa, a fost
dimpotriva un hot foarte nepoetic. Daca a cerut cinci mii lei
(de care ma indoesc) si care mai ales de i s'au dat (care nu crez),
nu stiu
Stiu atat ca groaznicul Kirjaliul, care scapase de teapa
turceasca, nu scapa de spanzuratoarea moldoveneasca, unde se
sfarsi foarte prozaiceste la 1824 2).
Kirdjali i-a mai inspirat lui Puskin un poem cu acelasi titlu,
din care insa n'a rarnas dealt un fragment.

Istoria vietii acestui haiduc a mai fost redata 0 de scriitorul
-
polonez Czajkowski in romanul Kirdjali (Paris, 1859) 3).
Motivul haiducesc persista si in alt poem basarabean al

lui Puskin: Fratii hoti , care, desi i-a fost sugerat de o intamplare adevirat171r-are" fusese martor in Ecaterinoslav, poarta
totusi 0 ea trasaturile caracteristice ale influentelor haiducesti
basarabene.
Dar, in deosebi, vestita nuvela a lui Puskin Dubrowski e

plina de reminiscence haiducesti . Eroul ei este prezentat
in aceleasi colori favorabile ca i hotii cantecelor populare din
Basarabia. Ca si ceilalti haiduci, Dubrowski ajunsese hot din
1) Motivele haiducesti in Basarabia acestor vremuri erau atfit de tisp Andite, That au Nitrous si in operele ctiincifice. Astfel, prietenul lui Puskin,
scriitorul basarabean C. Stamati, in articolul su despre ceatile vechi ale
Basarabiei, caut s dovedeasca provenienta denumirii Hotinului dela cucants! s hot, sustinand cl in antichitate Hotinul purta numele greco-dac
Klepti-dava o (dela grecescul xibcrix = hot), care pe urm'a ar fi fost tradus
in romaneste (Mem. Soc. de Inst. fi Ant. din Odesa, 1848, vol. III, p. 807
si A. Iatimirski, op. cit.).
2) C. Negruzzi, Kirdjaliul (in Curier de ambe sexe, editia din 1862,
P. 444).
31 A. Iatimirski,, op. cit.
www.dacoromanica.ro
OPERA LU1 PUSKIN TN BASARAMA
33
pricina
nedreptatilor_sociale si luptd pentru apyarea celor obij__----
duiti.
Influenta motivului haiducesc pare sa persiste si in primele
incercari in proza ale lui Puskin, scrise in Basarabia la 1823, dupa
naratiunea unora dintre eteristii tradati de Ipsilanti: Vasilie Caravia,
.
Constantin Duca si Pendadeca, care frecventau des casa lui

Liprandi.
Puskin se intalnea cu ei deseori la mine, si ii Ikea mare

placere sa vorbeasca si sa glumeasca cu ei , scrie Liprandi in
jurnalul ski 1). Dela ei a imprumutat doua legende, pe care le-a
notat in cateva randuri si totdeauna pe niste file speciale.
Apoi a plecat la Odesa.
Dupa putin timp 1-am urmat si eu acolo, pentru cateva zile,
si, ca de obicei, am tras la casa clubului lui Oton, unde se instalase si Puskin. El mi-a aratat povestile compuse, dar cateva
pasaje din ele ii pareau neclare, dat fiind ca. pierduse cateva
file ; de aceea m'a rugat sa-i pun pe Duca si Pendadeca sa mi le
mai povesteasca din nou, si sa-i comunic datele, privitoare la persoane, pe care povestitorii nu le cunosteau 2).
Cu proza curata incurcatura , imi spuse el,

:
Vreau sa fac aceasta prima incercare !
I-am implinit rugamintea, cu o completare in plus dela Scufo
(tot unul din cei tradati de Ipsilanti), care in acest timp venise
la mine, si in curand i-am si inmanat lui Puskin insemnarile mele.
Dou luni dupa aceasta aflandu-ma in Odesa, Puskin imi

spuse ca povestile sunt gata, dar nefiind multumit, le-a dat
spre citire unui bun prieten (pare-se lui V. I. Tumanski). Mi-a
fagaduit sa le ia dela prietenul sau ca sa mi le arate, ceea ce a si
facut a doua zi. Mi le-a citit si m'a rugat sa fac observatiile mele,
daca povestirea pe alocuri n'ar fi exacta sau ceva ar fi incurcat.
Dupa cat imi amintesc, n'a fost nevoie s corectez nimic

din cele auzite, cu atat mai mult cu cat nu m'am aflat de fata tot-
deauna, and i se povesteau legendele. Se intelege, gasisem ca

totul e bine.
') Liprandi, op. cit., pp. 1408-1411.
2) Liprandi se interesa in deosebi de istoria popoarelor balcanice. Puskin

avea mare incredere in cunostintele lui istorice.
3
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
34
Subiectul povestilor nu ma interesa de fel, neintrand in sfera

cercetarilor mele ; cu toate acestea, pentru a-1 maguli pe Puskin,
i-am cerut voie sa le copiez, si am si trimis dupa copist.

Pe manuscrisul poetului se gaseau o multime de indreptari,
facute de alt mana. Puskin imi spuse ca intentioneaza s dea
in aceeasi seara manuscrisul la o nou examinare, intrucat el
singur nu era prea multumit. Nu stiu ce a urmat dup aceea,
I ins mi-au limas copiile amintite, din care una vea titlul: Duca,
legendd moldoveneascd din secolul al XVI-lea si a doua: Dafna
1
fi Dabija, legendd moldoveneascd din 1662 .
Din pacate, nici originalul poetului, nici macar copiile lui

Liprandi n'au fost conservate posteritatii.
Nefiind multumit de aceasta prima incercare in proza, dupa
toate probabilitatile, Puskin a ars-o, cum a procedat si cu materialul strans pentru Fratii hoti # si multe altele din incercarile
sale basarabene. Dar copiile lui Liprandi trebuie odata sl iasa la
iveal.
Marturisirile acestui contemporan si prieten al lui Puskin ne

inspir toga increderea. E destul sa observam exactitatea datelor si titlurilor pe care ni le da in pasajul citat despre nuvelele
romanesti ale lui Puskin.
Afara de aceasta, avem si alta marturie:
P. Bartenev, cercetatorul vietii lui Puskin in Sudul Rusiei
si editorul Arhivei ruse , in care au aparut amintirile lui Liprandi,
adaoga la cele spuse de Liprandi nota urmatoare:

Aici Puskin n'a pus nimic dela sine , adica nu adaogase
nimic la legendele povestite lui de cei trei eteristi.
Nota lui Bartenev ne arata ca si el vazuse manuscrisul povestilor lui Puskin, probabil cele copiate de Liprandi.
Unde se gsesc acuma aceste copii ?
Manuscrisul jurnalului lui Liprandi se afla in Muzeul lui Rumianizew, din Moscova 1), dar, dup cum ne asigura unul din
cercetatorii lui Puskin, Lerner, aceste prime incercari in proza

ale poetului rus nu s'au gasit printre hartiile lui Liprandi.
Cercetatorii istoriei literaturii ruse nu pierd totusi speranta
de a le gasi candva in vre-o arhiva uitata. Descoperirea va
') In prezent acest muzeu pouts numele lui Lenin.
www.dacoromanica.ro
OPERA LUI PU$KIN IN BASARABIA
35
fi de o mare importanta nu numai pentru o mai buna cunoastere a operei lui Puskin, dar i pentru completarea studiului
nuvelei istorice romanesti.
Pana acum, primul autor de nuvele istorice romanesti in ruseste
era socotit Alexandru Hasdeu, tatal lui B. P. Hasdeu, care la

1830 publicase in ruseste nuvela cu subiect imprumutat din viata
vechii Moldove: Duca Voda i apoi, intre 1830-1840: Dabija-Voda s. a. 1). Pare a fi insa, oricum, semnificativ faptul ca
tocmai subiectul care atrasese atentia lui Puskin la 1823 fusese intrebuintat si de A. Hasdeu la 1830.
Neavand insa posibilitatea sa comparam textul lui A. Hasdeu
cu acela al lui Puskin, nu ne putem pronunta in aceasta privinta.
Totusi, dup marturisirea lui Liprandi, rezultd ca nu A.
Hasdeu, ci Puskin este de fapt acela care a_ scris cea dintai,
nuyeallsti
ore _roman" easca_ in ruseste, stabilind o data nou
1 pentru acest inceput: anul 1823 in lo-C de 1830.
1
0 data nou stabileste Puskin i pentru inceputul folklorului

romanesc in ruseste, dobandind si in acest
de
a fi socotit un premergator.
Nu e lard interes , zice N. Iorga, sa se pomeneasca
aparitia Inca dela 1830, in revista ruseasca Vestnicul Europei ,
a celor dintai poezii populare romanesti cu subiectul istoric,
publicate de basarabeanul Alexandru sau Alecu Hajdau ..., prie-
tenul bun al poetului C. Stamati. Deci, dupa strangerea antecelor pe care Obranovici le dadu lui Asachi, pe care acesta nu
le publica si care se pierdura in focul din 1827, vine la rand,
indata, acest inceput de folkloristica, flea' alte scopuri, fireste,
cleat ale frumusetii i patriotismului, care se face de un Roman
rusificat intr'o mare foaie din Rusia 2).
.
1) Vezi Dacia Literard, I, 1840, P. 479; ed. II, v. I, PP. 348-349.

I. Vulcan, Panteonul Roman, Pesta, 1869, pp. 133-136.
N. Iorga, Ist. lit. rom. in sec. al XIX-lea, Buc., 1907, vol. II, PP. 41-42.
Se pare ca tocmai aceste nuvele fuseser pe toms publicate in traducere
romfineascA de fiul autorului, B. P. Hasdeu, sub titlul: Domnia Arndutului
in Columna lui Traian, 1871, Nr. 16/78 i urm.
2) N. Iorga, op. cit., p. 40.
3'
www.dacoromanica.ro
4-di
E. DVOICENCO
36
Interesul pentru folklorul basarabean se trezea tocmai in

vremea aceea in aceasta provincie.
Faptul ca in Basarabia si in reviste rusesti, se publica primele articole despre poezia noastra poporana, acelea ale lui A.
Hasdeu, e caracteristic, pe de o parte pentru gradul la care ajun.
sese acolo interesul pentru poezia poporana, pe de alta parte,

pentru ca ilustreaza un adevar ce merit s fie retinut: acolo unde
un neam a fost mai periclitat, in secolul al XIX-lea ca element

etnic, atentia carturarilor s'a indreptat in chip instinctiv catre
literatura poporana , spune D. Caracostea 1), atragand atentia
( si asupra influentei pe care a exercitat-o Puskin asupra acestor
; preocupari folklorice in Basarabia:
Un centru de interes folkloric in Basarabia a fost acela din
......
juru
rus Alexandru Puskin 2).
._
Si, intr'adevar, tocmai in vremea sederii lui Puskin in Basarabia tatal lui A. Hasdeu, Tadeu Hasdeu, inseamna in limba
polona legendele populare despre -Dragomir, Dragos, Traian si
despre Papura-Voda mancat
Dochia,
Cheile
Bacului
povestirea
de soareci si legenda despre amazoane 3); C. Stamati incepe
si el sa_ se intereseze de temele folklorice, iar contactul lui
Puskin cu tanarul Negruzzi il indeamna pe acesta
spre roman- _.....--,....:...;____
tism
sub indoit aspect: istoric si folkloric 4).
__
Puskin debuteaza in folkloristica cu hora tiganeasca: Arde-ma,
frige--7--naT3Y,--a-uzita---dc-:a_la curtea- bOie-rului Varfolomeu dela
niSte tigain=latrrati, pe care o traduce din romneste in ruseste

si o publica pentru prima data in
poem Tik
'13-eiiWerfifiriali
revista MOCKOBCKiii Tenerpacin (Telegraful din Moscova), la
1825, impreuna cu partitura acestei melodii salbatece , cum
a calificat-o redactia revistei, prezentand-o publicului rusesc.
Cantecul a avut un succes neasteptat.

!
Ma bucur de soarta cantecului meu Taie-ma , scrie Puskin

1 prietenului sail Viazemski. E o traducere foarte fidel. Iti trimit
1) D. Caracostea, Balada poporand romdnd. Curs tinut in anul 1932-33,
PP. 77-78.
2) Ibidem, p. 78.
2) Ms. rom. al Academiei Romne, Nr. 90, p. 62.

4) D. Caracostea, op. cit., p. 79.
2) ',Place metur, sore Metut ..." (Taie-mA, arde-mA).
www.dacoromanica.ro
37
aceasta melodie salbateca in original. Motivul pare a fi foarte

t
reusit .
Originalul romanesc al acestui cantec fusese publicat pentru

Doniei,
care, traducand
la 1837
plima datade
.--.... -..-,
.........1.7....................
eriganii
intercaleaza, in loc s retraduca' textul rusesc. 0
7t- varianta a acestui cantec ne-o dd Vasile Alecsandri in Poe-
ziile populare ale Romanilor 1), apoi A. Iatimirski 2) j, in sfarsit,
IuTIe noastre il culege in Sudul Basarabiei Teodor Inculet 3).

Acesta, i nu dunoscutul < Cantec moldovenesc (Salul negru),
scris de PuSkin la 1820, constitue inceputul folklorului romanese in ruseste, dat fiind ca <alul negru , avand o evidenta
origine carturareasca, dupa cum s'a aratat de curand 4), nu poate
fi considerat ca un cantec popular. Salul negru nu e cleat o romanta de dragoste, compusa de un
----.anonim intr'un mediu cult, pe
Ia sfarsituf secolului al XVIII-lea sau inceputul secolului al XIX-lea
si
trecuta pe urma in gura lautarilor si a poporului de jos, de
unde a cules-o Puskin, care a auzit-o dela servitoarea Marioara,

_ _ la
carciuma Verde * din Chisinau, dupa cum asigura in amintirile
sale, un prieten al lui Puskin, Tepliakov 5).

t
,
t
Cu toate c poezia apare publicata pentru prima data la 1821 4),
era cunoscuta publicului din Chisinau dela 182o, circuland in

manuscris.
. In dimineata aceasta s'a vorbit mult despre Salul negru ,
de curand scris de Puskin . . ., aminteste in jurnalul sau, .la in
. .
ceputul lui Noemvrie 182o, prietenul lui Puskin, Gorciakov 7):

L-am rugat pe Puskin sa-mi citeasca cantecul moldovenesc ...
1) Pg. 334; XI: Hora tiggneasci.
2) Mom 3ahuliapm Wb Iliarailarb" A. Ilyuntaaa ii wAraacxag xopa ".
(Cantecul Zamfirei din pOemul lui Puskin Tiganii i hora OgAneasca)
in Jim oTa. pyccx. 513. H tr10130HHOCTI4 1414n. Ax. Harm", 1899, vol. IV.
3) Vezi articolul lui Negovschi, Elementul romdnesc in opera lui Pufkin
in Viata Basarabiei, 1937, Nr. 2-2, p. 75.

4) Al. David, Contributii la vechea liricd romdneascd in Viata Basara- .
biei, 1934, Nr. i i 2.
5) ',ammo' Terumoaa" (Insemogrile lui Tepliakov) in 06ukeaaluihtaTenbab1ii BUTHHICb ", 1857, Nr. 6.
) In revista Cum, areqema" (Fiul Patriei) din Petersburg (Nr. 5).

MOCKBH7, BbIgepxow 1131, HHeatIHRH" (Fragmente din jurnal) in
TAHHH1. " 1850, Nr. 2.
www.dacoromanica.ro
38
E. DVOICENCO
Puskin incepu sa-1 recite cu mult insufletire. Fiecare rand il

preocupa si se parea ca era pe deplin multumit de opera sa nounascuta .
Originalul romanesc al Salului negru fusese cules la 1899

de A. Iatimirski 1), iar un fragment dintr'o alt varianta a fost
publicat de N. Iorga in Istoria literaturii romane din secolul
al XIX-lea 2).
Unii din cercetatorii lui Puskin afirma ca Salul negru>> ar
fi prototipul poemului sau Tiganii , de vreme ce motivul e
acelasi.
Sunt i alte versiuni referitoare la originea acestui poem,

dintre care cea mai rasp andita este traditia despre contactul direct al tanarului poet cu Tiganii, fie in imprejurimile Chisinaului,
fie la mosia prietenului sau Rali, fie in Sudul Basarabiei, in timpul
calatoriei lui arheologice cu Liprandi.
Poemul fusese scris la 1823-24 si publicat la 1827. Unul

din primele manuscrise poarta ca epigraf un fragment dintr'un
cantec moldovenesc : Suntem oameni simpli, fetelor noastre
le place libertatea, ce cauti pe la noi ? Originalul romanesc
nu s'a gasit Inca.
Un alt element romanesc in acest poem al lui Puskin e traditia populara despre Ovidiu, pe care Puskin o pune in gura
batranului tigan:
Printre noi traeste o legenda:
Candva de un imparat a fost exilat pe la noi,
Un locuitor din Sud.
(Ii cunosteam odata numele lui ciudat,
Pe care insa acum I-am uitat).
Era batran in ani,
Dar sufletul lui era nevinovat, voios i tank%
Avea darul divin al cantecelor,
Si glasul lui 'Area murmurul apei.
1) Llepitag Wain," ilyunonia a pym. Wham" ( a1u1 negru* al lui
Puskin i antecul romtmesc) in I43a. OTA. Pyc. SM. a cacm." 1899,
p. 301.
2) Bucureti, 2907; vol. I, P 248.
www.dacoromanica.ro
4F
Si era de toti iubit,

Si traia pe malurile Dunarii,
Nesuprand pe nimeni,
Fermecand lumea cu basmele sale.
Nu se pricepea la nimic
Si era slab si timid ca un copil.

Altii pentru el
Vanau i pescuiau;
Cum ingheta fluviul cel repede
Si incepea sa urle viforul iernii,
Tot ei ii acopereau cu Mani moi i calduroase
Pe batranul divin;
Dar el niciodata n'a putut sa se desprinda

Cu grijile unei vieti grace;
Uscativ i palid, ratacea doar
Spunand ca mania lui Dumnezeu
Ii pedepseste pentru gresala lui,
-
asthma: veni-va oare izbavirea ?

Si, colindand malurile Dunarii,
Tot suspina saracul,
Varsand amare lacrimi
La amintirea oraului sau parasit.
Si ultima lui dorinta fu:
Sa-i duel in Patrie tarana,

Un oaspete nelinistit
Al tarmurilor straine
1) Textul rusesc:
MOIR% Ham' ecTr, OAHO npeaaHbe:
Ilapeivrb Horaa-To cocnaHs 61,urb

HonyHHH Hurrear. WL Hawk. Bb HariaaHhe
(51 apewire sawn., HO noaaaurb

Ero myapeHoe HponaHhe).
OWL 6b1A1 ysHe Aram cTawb,
Ho hump:, H 11(11B1, Ayala Heano6Hoil;
Theta, OWL laces,
AHRHblit 7;ap-},
H ronoc%, 'flyby Hops noao6HIA.
14 nomo6m4 act ero,

14 mum. owl. Ha 6perarb Arias!,
He o6HwaH 'mom,
Jhoaeil paacHaaamH rurbms.
www.dacoromanica.ro
39
40
E. DVOICENCO
E interesant ca aceeasi traditie o gasim si la prietenul lui
Puskin, C. Stamati, in articolul ski Despre cetatile Basarabiei ,

saris la 1848:
A venit din Roma un om deosebit, care era nevinovat ca
un copil si bun ca un tata. Omul acesta suspina mereu i uneori
vorbea cu sine insusi; cand insa povestea ceva, atunci parea ca
din gura lui curge miere 1).
Cunoscand metoda lui Stamati, se poate presupune ca aceasta
traditie veche e culeasa de el, nu din gura moldovenilor, ci din

Tiganii lui Puskin , sustine G. Lozinski in articolul sdu: Home
murbAosaHie o Cm/Am), (0 cercetare noua despre Stamati) 2).
Credem ins cd mai degraba Puskin a auzit-o dela Stamati sau
dela alti romani, in timpul sederii sale in Basarabia, interesandu-se de traditiile populare romanesti, mai ales de cele care se
He pasymt)rb ore miners,
H cna61, H po6owb bore, Halls ours ;
4pgie moon aa Hero
313-bperl H pb1613 BOBH.110 131, CtTH;
Rawl, mepana 6bIcTpaH p-hEa

H 3HMHH snaps 63rineHann,
HyunicTora Howell II0HpbIBHJIH
OHM CHHToro cTapHxa;
Ho OH% 1(73 senoras.. WH3HH 6tHHOil
IlpIlBbIKHyTb HHHOFAH He MOT'b ;
CHHTWICH OH% H3COXIIIiii,
alumna,
0111, roHopFurb, MTO rHtBHbltil Borb
Ero Hapax!, aa npecTynneHbe,

OH% moan, npmerb-n HH6aHneHbe?
H Bce Hec4acTimni TocKoHawb
Spoon no 6eperahn, 4yHag,

[(a ropbxH cream npanHaa.rrb,
CHoli puma rpaa% HocrioprtHHaH.
H aawlniiajri, ore, pupae,

'hones Ha 'orb nepeHeum
Ero Taurean's KOCTH,
4pHikort cat arouse
H crdevrbio
HeyenolzoeHuble rocTH ".
(A. C. Hymnist: IlbwaHM").

1) Op. cit., p. 809.
2) Recenzia carpi mele, Vista # opera lui C. Stamati, Bucuresti, 1933
(in 7,13ciptu", Paris, 1934, Iunie, pg. 274).
www.dacoromanica.ro
OPERA LUI PUSKIN IN BASARAB1A
41
refereau la Ovidiu, al carui mormant ii cauta poetul rus cu atata

r Avila .
Ace lasi lucru Ii preocupa i pe C. Stamati.

Inca inainte de sosirea lui Puskin in Basarabia, poetul mol-
dovean facuse o calatorie de studii, insotind pe invatatul rus

Svinin, primul cercetator al Basarabiei 1). Rezultatul acestei calatorii a fost stabilirea locului unde fusese exilat Ovidiu i anume:
Cetatea-Alba 2).
Peste cativa ani ii vedem i pe Puskin vizitand acest oras,

unde a petrecut o noapte intr'un turn antic vorbind cu umbra
lui Ovidiu > 3), a carui soared ii parea atat de asemanatoare
cu a lui.
1
Ca si tine resemnat in fata soartei vitrege,

Ma aseman tie, nu prin glorie, ci prin destin 4),
spune el in poezia sa Catre Ovidiu , .pe care-1 pomeneste

deseori si in alte poezii scrise in Basarabia.
Inspiratiile basarabene ale lui Puskin nu se marginesc la
operele scrise de el in timpul sederii lui in aceasta provincie.
In afarl de prea cm)c)sc.__12Dftay.estire-41Airdjali , ele strabat
IltcHn aanaimarb unfit% (Cantecele Slavilor Apuseni) 5) si
se oglindesc din and in and in opera lui de capetenie Eugeniu
Onieghin inceputa in aceasta provincie.
Moldova trista , cum ii spunea Puskin Basarabiei, a lasat
urme adanci in opera si in sufletul sau.

1) Svinin a intocmit o descriere amnuntita a Basarabiei din toate punctele de vedere. E prima lucrare de acest fel in rusete, care a servit drept
izvor pentru toate descrierile ulterioare ale acestei provincii.
2) Memoriile inedite ale lui Liprandi in AtTomicx rocy. Myaen"
(flyunaarb) Moscova, 1936.
9 N. Nadejdin: Ilporynga no Beccapa6in" (CAlAtoria prin Basarabia)
in 0/AeCCHiri AmmaHara" 1840, p 332.
4) Textul rusesc:
Kara TM, apancgrOlnea I101t0pCTBySI cyas6t,
He canal, riacTmo l paBeirb 6bura Te6t ".

(A. C. Hymnal,: Ki, Omaha ", 1821).
-
5) A. Iatimirski: Pyrasniada napanneaa a OTrIMBRII ff2. wkwyroptara

npoilaaeaexiara Hyunania " (Paralele romfine in unele opere ale lui Puskin), Varovia, 1902, p. 16.
AC,i).01,10TE0.1
-4/
www.dacoromanica.ro
*ADEMIEI*
-X?rvnir tit SA
E. DVOICENCO
42
La curtea Tarului, in atmosfera rece, plina de neintelegere,

care-I inconjura, nu o data i aducea el aminte de plaiurile basarabene 1initite, unde a petrecut primavara creatiei sale poetice.
Nu-ti pot exprima in destul sentimentele care m'au co-
tropit cand ti-am citit scrisoarea , raspundea el din nordul Rusiei

unui prieten din Chisinau. Dragul meu, m'ai redat Basarabiei !
Sunt din nou in camera mea intunecoas, langa fereastra cu

zabrele, sau in casuta ta luminoasa i curata !
Si cu toate ea Puskin, dupa parerea unora, n'a dat destuld
atentie elementului autohton din aceasta provincie, preocupandu-se de viata nomazilor, cu toate ca n'a fost izbit de robia
basarabenilor, nu s'a inspirat de romantismul vietii dela tara 1)
n'a cantat nici o moldoveanca 2), totusi a adus si el prinosul

sat' cat de modest culturii romanesti, fiind primul ei propagandist in Rusia i stabilind date importante pentru istoria literaturii
romane : pentru inceputul nuvelei istorice romanesti si al folklorului romanesc in ruseste.
gi.
1)
Pt. Ciobanu despre Puskin
Bararabia (in Gazeta Basarabiei 1937,
16 Ianuarie, p. 2.)
2) (, Se pare c'd iubea fetele noastre, dar cfinta numai
tiganci, i n'a
Meat nici un cantec in cinstea moldovencelor noastre ! (A. Hasdeu, Mol-
dovencei in c HeI131011Hb1u CTIOCOTBOpeHiSI " (poeziile inedite), Chiin5u, 1930).
www.dacoromanica.ro
j.
INFLUENTA LUI PUSKIN

a Nu, nu voi muri in intregime. Sufle-
tu-mi in lira sand

Va supravietti trupului i nu va putrezi,
Si voi fi celebru, cat timp in lumea

aceasta
Vre-un poet va mai trai I a

(Puskin: Exegi monumentum, 1836). 1)
.Se_ pare chi Romania a fost..cea dintai din tarile Sud-Est europene, care a inceput
sa traduca pe Puskin,
chiar inaintea Sr_
bi1ori Bulgarilor, care se aflau sub influenta culturii ruse
-----------
ll
inaintea
Romanilor 2).
,.......:._
La 1837 anul mortii poetului apar in tipografia lui
Eliad Tiganii in traducerea_lui Alexandru Donici, iar in Cu(
rierul de amTe sexe
aIu1 negrii i si <<Kirdjii , talmacite
de Costache Negruzzi.
..........._
_
') Textul rusesc:

fitrb, BeCb SI He ympy ! gywa Wb 3aWhTHOrl mipt
Mori ripax-h nepemomerb H T.ThHbH y611o1r-E..
14 cnaBeich 6ygy q, Acntonb Wb nognymomi mipt
Winn. 6yAerb XOTb comm. niari.1"
(113runallrb : a Exegi monumentum , 1836)
2) Vezi A. C. fIymiaa- Ri, 0)1O10-CJIHM1HCIOIX73 aqTepaTyparb" (A. S.

Puskin, in literatura Slavilor de Sud). C6opaHH-b craTeil HOTVb pen. grim
(Culegere de articole sub ingrijirea lui Jagi6).
0.
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
44
Astfel, in anul acesta, cand se comemoreazA poetul rus, se

i centenarul primelor traduceri din operele sale in
implineste
romane0e.
In istoria literaturii romane persist legenda c Donici debutase cu traducerea poeziei lui Puskin Caruta postei , traducere
care ins n'a apArut niciodata, i nici nu stim clack' se afl undeva
in manuscris. De aceea e greu de stabilit anume care poezie a
lui Puskin fusese tAlmAcit, de vreme ce nu exist nici o poezie a poetului rus cu acest titlu i subiect. Puskin e autorul unei scurte poezii
lirice Caruta vietii , sexist in timpul sederii lui in Basarabia,

dar ea nu descrie cAruta moldoveneascA astfel cum e redat in
CAruta postei * a lui Donici, dup cum afirma Sion.
Puskin in Basarabia &tuts distractiuni , mrturiseste Sion,
spre a sparge uritul exilului. Dar ce fel de distractiuni ? Cea mai
mare placere a lui era de a cutreera tam in lung si in larg, calatorind
insa totdeauna cu primitiva caruta de post moldoveneasca. Fuga
cailor iuti ai Basarabiei, scartiitura roatelor exagoane i neunse,
dar mai ales racnetele originale ale surugiilor, pentru dansul constituiau deliciul cel mai viu. Aceasta placere intr'o zi Ii dadu subiectul pentru o frumoasa elegie (sic !), intitulat : CAruta postei .
El o arata lui Donici la prima intalnirea Acesta se simti atat

fericit vazand pe un poet rus ca trateaza un subiect national
romariesc, incat, in exaltatiunea sai voi cu orice pre; s'o faca cunoscut amicilor sai dela Iasi ; se apuca indat de o traduse, dar,
in aceast lucrare, versificarea ii veni pe nesimtite; 0, in fine, reusi
a face cele mai bune versuri ! Capillurara repede din mana

peste_ Prut i chiar peste Milcov ;Jautarii_ completara a popula-
riza cu cel mai mare succes cntarea aceasta, care se ascultd

cu placere
'Ana asfazi. Acest debut fu pentru Donici un ade\
' varat succes. El primi
felicitri i ovatiuni la care nici se
N
astepta 2).
1)
Donici
nu s'au intAlnit niciodatA in Basarabia. S'a dovedit
cA Donici lipsea din Bibia tocmai inthijii1 d Buskin
acolo.
(Vezi A. Epure: Influenta fabulistului rus Crdlov asupra fabuliftilor nowt

A. Donici fi C. Stantati, Iai, 1915).
1) Sion, Alexandru Donici ( Viala i operele sale). Discurs in sedinta XXVIII
a Soc. Acad. Rom. din 6 Septemvrie 1870. (An. Soc. Ac. Rom., Seria I; f.
IX. Buc., 1878, p. 57).
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA LUI RUSKIN ASUPRA SCRIITORILOR ROMANI
45
Din cele spuse de Sion, rezult ca ar fi existat o elegie CAruta

postei , scrisa de Puskin in timpul sederii lui in Basarabia, care
a ramas insa necunoscuta literaturii ruse. 0 descriere a carutei
moldovenesti de catre Puskin exista, dar numai in cateva randuri I
de- proza in povestirea Kirdjali scrisa de Puskin dupa ple-t
carea lui din Basarabia.
Poate ca dumneavoastra nu stiti ce inseamna o cdrutd 5, se adreseaza el
cetitorului. 0 E o telega joasa, cu loitre de nuiele impletite, la care, Inca nu
de mult, se inhamau, de obicei, dela vase Ora la opt martoage. Un moldovean mustacios, cu o cuing de oaie in cap, stand calare pe una, deodata
racnea i pocnea din bici, i martoagele sale porneau intr'un treapad destul
de intins. Daca una din ele incepea sa se lase pe tanjal, o deshama, afurisind-o groaznic, i o lasa in drum fara nici o grija de soarta ei.
La intoarcere, era sigur cS o va gasi pe acelasi loc, pascand tihnit pe cam-
pul verde. Deseori se intampla, ca drumetul, plecand dintr'o static cu opt

cai, sosea la cea urmatoare cu o pereche. Astfel era acum cinsprezece ani in
urma. Astazi, in Basarabia rusificata s'a imitat inhamarea ruseasca .
Poate tocmai aceste randuri sa fi fost versificate in romaneste

de Donici ?
TradUcerea aceasta insa n'a parvenit posteritatii, si de aceea

nu poate fi comparata i analizata.
Ramane o alta traducere
a lui Donici din Puskin: Tiganii ,
_
pe care inca din 1835 o semnala Alexandru Hasdeu in articolul sail
scriitorii basarabeni, publicat- in- revista ruseasca Te_
lescop *1).
In poemul su, Puskin intercalase o mica poezie despre PaArica lui Dumnezeu , care s'a publicat i separat, i ajunsese atat .
de populara in Rusia, incat nu exista copil care sa nu o stie

pe de rost.
Traducerea acestor randuri de clue Donici s'a bucurat de
_
.....,........,...
_
acelasi succes in Romania, fiind adoptata in cartile de citire penincepatoare ale scoalei primare, filed specificarea nurneluiautorului si al traclucatorului. Fara sa-si dea seama de
_
1)
Anemcatigirb Ximgey : BeccapaOcide-nuTepaTopm" (Literatii basara-
beni)
in TenecRoni", 1835, partea 25, Nr. 41, p. 610-614. Tradus in
romaneste de L. Marian, in Contributiile la istoria literaturii romdne din veacul
al XIX-lea. Chisinau, t927, p. 29-33.
www.dacoromanica.ro
. 46
E. DVOICENCO
riginea poeziei mii de coyii ronaani repent stihurile lui Puskin

tra
use acum o suta de am de
Donici
: ,
01.,....................0.070.-__0.-00..00.
-0...T..
Pasarica mica
Tu nu stii de eau,
Nimenea nu-0 strica
Cuibusorul tau.
Pe crenguca cresti,
Soarele rasare,
Iar tu cu cantare
Lumea veselesti.
Primavara trece,
Vine toamna rece,
Oamenii urasc,
Oamenii jalesc.
Pasarica dulce
,
La loc cald se duce,

$ade 'n alta tara
Pan' de primavara )) 1).
Poezia aceasta, mai mult imitata cleat tradusa fidel de Donici,

e pbi1 cea mai raspandita din tot
ce a s-cris- poetul moldovean.
-------._:___
Aici, ca i in restul Tiganilor , Donici aratase maestria sa de
traducator, neintrecuta de nimeni pana astazi, cu toate nenumd-
\\ ratele traduceri ale Tiganilor din zilele noastre 2).

1)
Textul lui Puskin

,y11Ta4ga &Duds He seam,
HH seem., Ha Tpyga;
XaOHOTIII4B0 He calmer",
ACUIrcarbtmaro mama.
B'b gonry H0III3 Ha Harriet gperdnem.
Corinne !Tame B3OrtueT'1,,
Livonia. macy Bora sHemneT-b,
BcTpenexeTcs a noerb.
3a BecHori, Icpacoii npHpogm,
.1aTo moilHoe npofigem

14 Tymairb, H Henorogm
Ocean IMAMS! Hecerb:

Mount, carom, IIIOUSIM'b rope; _ Memo B1 PAMIR cTpagbi
Bi TeHabill Kpag, aa cane mope
KgemeTl, go swim".
2) Traducerea d-lor A. Bortkievici si C. Iordachescu (in Adevdru Liter,
1924, dela 30 Martie, p. 4); Ion Buzdugan, in Gdndirea, 1935, Nr. 6, pp.
295-299 ; Nr. 7, pp. 371-374; C. Popovici, Chisinau, 1933. Dintre
acestea, cea mai buna e aceea a d-lui Ion Buzdugan.
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA LUI PU$KIN ASUPRA SCRIITORILOR ROMANI
47
omisiunile, criticate atat de aspru

de A. Epure 1) nu ne impiedica sa gustarn atmosfera redata de
Puskin mai bine deck in traducerile posterioare :
Schimbrile, inlocuirile
lath, de pilda, pasajul dela inceput :

Donici :
Cu atrele din loc in loc
Tiganii prin Bugeac se poarta,
Neprihanind al lor noroc
Sau nestatornica sa soarta ;
Ei astazi iata au ramas
La mal de apa pentru mas.
Cu toluri rupte, afumate,
Carutele le invalesc
Pe deasupra pana la roate ;
Apoi femeile gatesc
Mancare proasta i se pun
Buluci pe langa ceaun.
In departare se privede
Cum caii pasc la iarba verde,
Iar dupa etre, deslegati,
Sad urii bine invatati.
Galcevi i vorbe i strigare
Amestecate cu cantare
$i sunetul de fierarii
Asurda locul in campii s.
Bortkievici ci Iorddchescu :
Prin Basarabia gonesc
Tigani 'n laie sgomotoasa.
Acuma, iata-i poposesc
Pe-un tarm, in corturi sdrenturoase.

Sub coviltirile de tol,
Si printre roate ferecate,
Popasul, somnul lor domol,
Sunt dulci ca sfanta libertate.
Batranii cina fierb, umbland
In jurul focului din vatra ;
Ciuii pasc, iar ursul bland
Intins e alene langa para.
1) A. Epure, Poema s riganii tradusd de Donici in comparatie cu originalul rusesc. (Arhiva, 5935, XXXVIII, Nr. 2, 3, 4 ; PP. 107-140).
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
48
In stepe, totu-i viu acum :

Si pasul iute, grijuliu
Al celor pururea pe drum,
Cantari, a pruncilor scanceal,
$i zanganit de nicovala a.
Ion Buzdugan :
e
Tigani in tabere, cu larma,
Prin Basarabia colinda,

Azi poposesc, la rail, s doarma,
Sub sdrente atra sa-i cuprinda.
Voios i vesel e 'n campie
Popasul lor in libertate,
Cand somnul duke ii imbie

Sub coviltire afumate.
In jurul focului, la vatra,

Fac de mancare anevoie,
Pe camp pasc caii. Dupa sera
Un pui de urs se joaca 'n vole.
Frumoasa-i noaptea in campii ;
Foiesc tiganii grijulii,
aci mani, cu Cord, iar pe cale,

In cant de danci, plans de copii
$i zanganit de nicovala a 1).
Sims artistic a dovedit Donici i cand a introdus in traducerea

sa
a
if Tiganilor , originalul cantecului popular Arde-ma, fri-
i,
') Textul lui Puskin :

ghwaHe ;aroma TOJMOrl
Ho Beccapa6ix Homporb.
OHH ceramist Hawh pbioii
131, waTparb HaoApaHmarb Compton.,
Rain. BOJThHOCTh Becen-b Hrb Holinerb
14 winpm,111 COWb noxb HetecarAH.
MewHy xonecam rentra.

bony aawhinaHHbux1, Impala;
ropHrb-Cor0116; cembH swam.
rOTOMITI, palms.; Wb sacrum, nont
Rage. KOMI ; aa maTpowb
Praia memErhAb semis, Ha Bent.
Bce Hume nocpeim cTeneil.
3a60Tb1 MHpHM5I seta,
FOTOBLIXI, C'b Trpowb
B13
'WU, HeHanbaiii,
14 ntcHH wetrb, H gpag-b xhTeri,

14 UGH% HMCO/MOH HalCorlailbHH."
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA LUI PUSKIN ASUPRA SCRIITORILOR ROMANI
49
ge-ma
cantec transpus de Puskin din romaneste in ruseste,
in poemul sau asa cum se mai gasea in gura poporului, lard
sa-1 mai retraduca din ruseste, cum au facut alti talmacitori.
Anume acest cantec, Puskin in a sa alcatuire 1-au prefacut
in limba Rossieneasca , spune Donici in nota explicativa, dandu-ne aceast prima varianta a cantecului Arde-ma, frige-ma *,
de care s'au ocupat mai tarziu : V. Alecsandri 1), A. Iatimirschi 2)
si T. Inculet 3).
_
Iata textul lui Donici:

Arde-ma, frige-ma
In foc yank pune-ma.

De m'ei frige pe carbune,
Ibovnicu nu-ti voi spune,
Ca el este tinerel,
Drg1a i frumusel;
Iar pe tine, barbat rau,
Eu de acum nu te mai vreu,
$i tu macar pan la moarte
De m'ai bate, de m'ai arde
$i bucati de m'ai taia,
Tot voi face cum voi vrea 4).
1) Vasile Alecsandri, Poeziile populare ale Romdnilor, Bucuresti, 1866,
P. 334. XI, Hora tiganeasca.
2) A. Iatimirschi : IFECHH 3am4mpbl WE, IlhwaHarb" A. Ilyunuma H
HbiraHcHaH xopa" (Cfintecul Zamfirei din poemul lui Buskin Tiganii i
hora tiganeasca), in MB. OTH. pyccH. Ha. 11 C110B. line. AR. Haywb"
1899, vol. IV.
3) Vezi Negovschi, Elementul romdnesc in opera lui Puskin, in Viata Basarabiei , 1937, Nr. 1-2, P. 75.
4) Textul lui Puskin.
Orapmil Cyan., rpoaHmii Agars,
Ptwb mewl, writ meHH:
51 Taepaa, He 6010Cb
HH 'Iowa H11 OrHH.
HeHaamy Te6H;
Opeanpato Te6H;
51 Apyroro nro6.1no,
Ymnpato moan.
PIHm mewl, writ meHH;
He cHawy HHgero;
GrapEart
grin,
rpoandri ritywb,
4
www.dacoromanica.ro
50
E. DVOICENCO
Traducerea Tiganilor a avut rasunet nu numai in Principate, dar si in Basarabia : Al. Hasdeu vorbeste despre ea in
articolul ski din Telescop , iar un alt basarabean, Iacob Hinculov
(Hancu), lector de limba romana la Universitatea din Petersburg,
alcatuind o crestomatie moldoveneasca pentru elevii sai 1), intro-
duce, printre textele culese din Asachi, Stamati i Negruzzi

alaturi de fabulele lui Donici trei fragmente din traducerea
a Tiganilor . Iar romancierul basarabean Radul Curalescu, publicand in acelasi an povestirea sa despre hotul Tundza 2), intersi
caleaza in textul rusesc, cantecul romanesc Arde-ma punandu-1

in gura tigancei Stesea 2).
Cu traducerile din Puskin debuteaza i un alt scriitor roman,
desi nu basarabean, dar legat intru catva de aceasta provincie,

prin mosii si rude.
.
E vorba de Costache Negruzzi, care a avut ocazie sa-1 cunoasca

persona e marele poet rus, in timpul sederii acestuia in Basara-
bia, la T. 8z I., cand tanaru Nezzi, silit, din ailia ErefieVa ia

drumul pribegiei, se afla si el impreun cu tatal sau in aceasta
//
provincie.
La Chisinau, 11 intalnea pe Puskin in gradina publica si la

curtezana Calipso.
Pukin ma iubea *, ii aminteste Negruzzi in nuvela sa a Calipso ,
si gasea mare placere de a-mi indrepta gresalile ce faceam vorbind cu el
He yeomen ero.
OH% Ante Beano,
WHIM Jrbrugro Aug;
ICU% OH% M0.110A% H ottirb,
Kawb OW}, modal, MeHA
Kawb nacKana ero

51 II% HOIIHOK THIIIHHt
gain, chitHnuch TOTAH
Mb1 moat chi:mit!"

1) I. Hinculov : Xpecromwrise (Co6panie coluffleuili H nepeboAorb 13%
CTIDCarb H npoak Ansi ynpamaieuis 13% BaJIHRO-MONIaBCROM% 518b1WL).
(Crestomatie. 0 culegere de opere i traduceri in poezie si in proza pentru

.exercitii in limba Valaho-Moldoveneasca). S. Petersburg, 1840.
2) ,,O,Reccidil Anromatiarb Ha1840 roan" (Almanahul din Odesa pentru
anul 840), pp. 66-67.
3) A. Iapmirschi, op. cit., p. 302.
www.dacoromanica.ro
iNPLUENTA LUI PUSKIN ASUPRA SoRnTORILOR ROMAN I
5I
frantuzeste. Cateodat venea i ne asculta ore intregi pe mine si pe Calipso

vorbind greceste. Apoi incepea a-mi recita niscai versuri de ale lui, pe cari
mi le traducea. Dar dupa o luna, m'am dus din ChisinAu, qi, in prinAvara
anului 1823, m'am inturnat in Moldavia, flat sa mai vAd pre Puskin, i tars
sa mai aud de greaca cea frumoas. CAteodat in* cdnd citeam poeziile marelui poet rus, i mai ales o Salul negru , aceste versuri ce sunt un poem intreg
acute inadins pentru tfinAra fatA, imi aduceam amirite de acea femeie cu chip
ingeresc, i doream s tiu ce se facuse *1-).
/I
La 1837, Negruzzi afl de sfarsitul tragic al poetului rus,
pen tru care avea atata admiratie si, in acelasi an, debuteazd in
Curierul de ambe sexe cu traducerea alului negru.
Debutul ace-aa- i-a adus lui Negruzzi atAt succes, incat a fa1
/1
,
mas pentru contemporanii sal, nu numai prozatorul clasic pe

care-1 cunoastem cu totii, dar si o poetul jalnic si emotionant, a
cgrui poesie La falul negru era pe toate buzele 2).
Despre traducerea si originea Salului negru s'a scris 0 s'a
discutat mult, in ultimul timp. Se .tie el aceasta poezie a lui Puskin
nu e altceva decat traducerea unui cantec moldovenesc 3), auzit
de poetul rus dela o moldoveancd, servitoare la carciuma Verde
din Chisinau 4), sau, dupa cum afirma prietenul lui Puskin, Li-
prandi 5) 0 A. Iatimirschi 2) . dela lautari, in casa boierului

Varfolomeu. S'a dovedit ca. acest cantec este de origine carturareasck
o romanta de dragoste, compusa de un anonim intr'un
mediu cult, pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea sau inceputul

secolului al XIX-lea, 0 trecuta pe urma in gura lautarilor si a
poporului de jos 7).
S'au gasit insa unii care sustin cd subiectul Salului negru ,

0 extrem de sangeros si crud, nu cadreaza cu sufletul blajinului
1) C. Negruzzi, Pdcatele tineretilor, Bucuresti, 1872, pp. 218-219.
2) G. Panu, Amintiri dela Yunimea din Iasi, Bucuresti, 1908, vol. I, p. 276.
3) La inceput titlul poeziei era: MongascKasi ntcmi,". (Cdntec moldovenesc).
4) Senecas Terrmixosa" (Insemnarile lui Tepliakov), in 06waammacentaur. BtCTIMIrbu, 1857, Nr. 6.

5) I. Liprandi, Yurnalul intim, in Pycmciii Aprawa", 1866.
8) A. Iatimirschi: tlepim warn, Hyman. H pym. Whom ($alul negru a
lui Puskin ci cfintecul romnesc) in 14313. OT,E(. Pyc. Ha. H cn.", 2899, p. 301.
7) Al. David, Contributii la vechea liricd romlineascd, in o Viata Basarabiei ,
1934, Nr.
1-2.
4*
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
52
Moldovean, ci, neindoios ca apartine unor colonisti basarabeni

de origine balcanica, bine cunoscuti in literatura populara dobrogeana, tocmai prin ferocitatea actiunilor care ii inspira 1),
sau c acest cantec ar fi de origine greceasca 2). Oricum ar fi,
era raspandit in societatea moldoveneasca de pe atunci.
Cititorii piosi ai vechii literaturi moldovenesti , spune d. N.
Iorga, stiu pe de rost acel inceput puternic :
La salul cel negru ma uit in tacere
Si al mieu suflet rece e nemangaiat,
Pentruca, de jale, de chin si durere
El e sfaramat 5).
La 1899, invatatul rus A. Iatimirschi culesese la Iai o alt

varialitaa acestui cantec
mai apropiata de textul lui Puskin
cleat traducerea lui Negruzzi, care de fapt e o imitatie cu adaosuri
personale i amplificari greoaie.
Faptul ca traducerea lui Negruzzi se departeaza de original

a facut pe unii sa creada ca. Negruzzi nu stia bine ruseste, ci tradusese *alul negru dupa o traducere frantuzeasca 5) sau ii
va fi prelucrat direct din romaneste 6). 0 aka dovadd a necunoasterii limbii ruse ar fi ca Negruzzi nu traduce din Puskin
decat cloud buceiti : *alul negru i > Kirdjali tocmai bu<c
t catile pe care Puskin le tradusese din roma'nefte 7).

Dar daca acest lucru este sigur in ce priveste o Salul negru , altfel
stau lucrurile cu Kirdjali , pe care Puskin nu o tradusese din

romcinege, ci o auzise dela un functionar rus, martorul intamplarii,
9iii adaogise multe amintiri i reflexii personale cum sunt, de
I pilda, cele despre Eterie.

In afara de aceasta, sunt i alte imitatii ale lui Negruzzi din
Puskin, socotite printre poeziile lui originale. E vorba de Gelozia (1893), prelucrata dupa o elegie a lui Puskin : Ilpocrillub-
1) Mih. Pricopie, in Convorbiri Literare 1, 1933, OctomvrieNoemvrie, p. 851

2) Stefan Ciobanu.
3) N. Iorga, Istoria Literaturii Romdne a secolulu al XIX-lea, Bucuresti,
1907, vol. I, p. 248.
4) A. Iatimirschi, op. cit., p. 301.

5) Dupa Le Glaneur moldo-valaque, 1841, pp. 82-83.
6) Al. David, op. cit., p. 81.
7) Ibidem.
www.dacoromanica.ro
Jill
53
zarb pestnismg mane (Mi-ai ierta tu visul meu gelos),
La
scrisji8z3, i de o alt bucata lirica a lui Negruzzi....-
Maria (1839), imitata dupa o poezie a lui Puskin farl titlu, scrisd
Basarabia la 1821 si dedicata probabil aceleasi Calipso.
Ea incepe cu urrnatoarele cuvinte :
Draga mea, sunt uitate urmele anilor trecuti 1),
ci contine acelasi subiect ca si la Negruzzi : poetul se adreseaza"
iubitei, cu rugamintea sa nu-1 intrebe de trecutul ski si de cauza
tristetii lui, ci s'a se multumeascd cu dragostea lui pentru ea.
De ce vrei s asculti a nebuniilor si a patimilor
Poveste neatrgatoare ? 2) scrie Puskin,
De ce voiesti sa afli cumplitul meu necaz ? , exclama
Negruzzi.
Pufkin: Nu ma intreba de lucruri ce nu mai sunt 3).

Negruzzi: Nu 'ntreba pricina ce darm' a mea junie .
< Nu gust pe deplin placerile lumecti 4), se plange Puskin.
Petrec, lipsit de toate placerile lumesti , repeta poetul
moldovean.
Imitnd pe Puskin, Negruzzi &este totdeauna necesar sa adaoge
multe reflexiuni proprii i repetari impovaratoare. Prin aceasta, imitatiile lui pierd sobrietatea, armonia, vigoarea, care disting originalul.
Cu toate acestea, prima din aceste imitatii, a1ul negru , a
avut o mare raspAndire in publicul romnesc, gasind i imitatori.
Astfel, la 188o, Duiliu Zamfirescu debuteaza in Literatorul
cu prelucrarea aceluiasi motiv in Levante. si Kalavryta , dezvolVaud actiunea, pe care o ransporta in Grecia, i schimband nationalitatea unora din personaje : Armeanul din *alul negru
devine Englez, iar eroul povestirii, Moldovean frumosul levantin. Finalul povestei de asemenea este modificat : Levante
impusca (nu taie ca in *alul negru ) pe rivalul &au, %sand pe
iubita lui in viata, iar el innebuneste. Pare-se ca strofa originala
a a1u1ui negru * al lui Negruzzi e intrebuintata de Alecsandri
in
poezia sa Groza=10 continutul fiind, de altfel, cu totul diferit.
MN,
) Mort Apyrb, 2a6brrbl MHOg cirt,gm MHHyBILIHXI Aire".
Rs tlemy Te6t stuman, 6e3yMCTBH H CTpaCTeri
2)
HeaaHHMaTellbHyl0 nowbeTh?"
2) He crammer mean 0 Tome, Hero yam trErb !"

4) Hycraii a pagocTH HH3rula10 He Hnonwh..."
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
54
Prietenia
lui Alecsandri cu Costache Negruzzi i Alecu Donici
Ai..
1.2.a.smplaitaie_e1 de marele poet rus: C
iganii , pe
care, zice-se, ca Alecsandri insusi Ii tradusese in frantuzeste 1),
gasind i. o alta versiune la cantecul popular Arde-ma 2).
_
Al treilea scriitor care are meritul de a fi facut cunoscut pe

Puskin Romanilor, prin traduceri, este basarabeanul C. Stamati,
care si el cunoscuse personal pe marele poet rUs, in timpul exilului
acestuia in Basarabia.
Dupa o versiune, pastrata in Basarabia, Puskin schitase inceputul poemului sau Tiganii in casa poetului moldovean, unde
se refugiase, speriat de o ceata de tigani care s'ar fi repezit la el

cersindu-i pomana. Amandoi poetii, dupa marturisirea lui Liprandi,
adesea in casa boierulurVili a generalului rus Bologovski, caruia ii placea sa intruneasca la el persoane din toate
straturil sociale din Chisinau 3). Liprandi recta cOnversatiile lui
Puskin cu Stamati, care recita talmacirile sale din Fedra , vrand
sLazatepoetului rus armonia limbii moldovenesti.
Se zice c ar fi pastrat i corespondenta lui Stamati cu Puskin.
De altfel, s'a publicat de curand un autograf a lui Puskin, continand lista cunoscutilor sal din Basarabia, in care figureaza si
s
numele poetului moldovean 4).
Influenta lui Puskin asupra lui Stamati s'a manifestat, in primul rand, in traducerea poemului
Prizonierul din Caucaz
..... ,
(Romansch rurbffinucb) sub titlul : Prizonierul la Cerchezi ,
scris de poetul rus in timpul sederii lui in Basarabia la 1821.

Felul in care poetul roman a tradus acest poem, a fost studiat
de d. P. V. Hanes in lucrarea sa Scriitorii basarabeni :
5 Ca s judecam munca scriitorului basarabean 5, spune autorul, s trebue
s tinem seama ca limba literara de atunci din Basarabia nu-i oferea atAtea cuvinte, expresiuni i constructii, ca s redea bogatia limbii rusesti i, in deosebi
1) L. Marian, op. cit., p. 85. N'am putut insA gasi nicAieri aceasta traducare a lui Alecsandri, care, de altfel, citeazA numeroase fragmente din s Tiganii 0 lui Donici in opera sa Istoria unui galben. Influenta lui Puskin asupra
lui Alecsandri pare a fi studiatA de curAnd intr'o lucrare de seminar, de
d-soara Tatiana Poncet.
2) V. Alecsandri, op. cit.
3) Liprandi, op. cit., i Memoriile inedite, in Ilymmirb. neiromicb
rocyA. Jlwr. Myaeg" (Cronica muzeului de lit. de Stat), Moscova, 1936.
4) Pylon Hyunuma. Heco6pamun H Heony6mincoaamude resent".

(Cu mans lui Puskin. Textele inedite). Editia Academia, MoscovaLeningrad, 1935, p. 296.
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA LU I PUSKIN ASUPRA SCRI1TORILOR ROMANI
55
din vremea romantismului. Apoi sufletul insusi al lui Stamati nu cuprindea

atata poezie, Meat sg sima toate nuantele i modulatiunile sentimentelor lui
Puskin. $i, in sffirsit, originalul era ceva trait, ca si Child Harold al lui Byron...
Intre sufletul lui Stamati ins i intre fondul poemei era mult mai puting
legatura. Basarabeanul era omul linitit, asezat, mgsurat in toate i necunoscgtor
al vietii aventuroase si al patimilor bolravicioase. Nu putea deci simti atata

povestirea lui Puskin i deci Inca o pricing pentru care nu s'a ridicat la frumusetile i avantul originalului *1).
Totusi Stamati reuseste uneori sa' se apropie intrucAtva de fru-
musetile stilistice ale lui Puskin, mai cu seama in descrieri de

peisaje si povestiri de lupta. In orice caz a adus mari servicii
limbii noastre literare in Basarabia, supunand-o la un exercitiu
de mare folos pentru mersul ei inainte >> 2).
Stamati nu numai traduce din Puskin,

..,....,.. dar se si inspir din
.
el imprumutalithitinatele subiecte. Astfel, in Roman din Vrancea

...2.
_
se simte o oarecare influenta a Tiganilor , Gafita blesternata

a"e-7T-iritTTa-re.la fi imitat dupii Postarul ,(Cramdombdi
moTpinenb), iar oda lui Stamati Napoleon a izvorit din corn-
binatia odei luilikin cu altele dedicate lui Napoleon de scriiafir mg- ' si frau cezi,..3.).
Foarte multe elemente : scene, descrieri i chiar subiecte, le
..,
imprumuta Stamati dela

Puskin si in poemele sale Ciuba!..---,--------,......---Vod * i pra-gosT
.......,=..L ry-yzo
...-Thoemul (,Cii.....112:ar-Vodal >>, fiind socotit un Orlando Furioso '

moldovenesc 4), seaman,/ mai ales cu poemul lui Puskin Ruslan
si Liudmila , Care, la randul ski, trece drept un Orlando.
INirio761177rc7 Pentru prima datA in Rusia, Puskin introduce
populare rusesti, pe care i le povestise bain
fost si el
poet moldovean
I tran*,..0_,..tica; Stamati a
Amaritei
turturele
, Ienalita
Muntenia'
cntaretul
jalei
(in
Va_c:essliliap.- ucase inainte), la care._se simte influenta poeziei
populare. 5), si care introduce in,... Ciubar-Voda
basmele romr.
!
.----
t nqi-i, pe care i le povestise batrOirChelar.
1) P. V. Hanes, Scriitorii basarabeni, Bucuresti, 1920, pp.214-215.

2) Ibidem, p. 217.
3) E. Dvoicenco, Viata si opera lui C. Stamati, Bucuresti (1933), P. 24.

4) Ch. Drouhet, Cavalerul Stamati (in a Viata Romineascg )), 1921, Noemvrie, p. 180.
5) Ibidem, p. 198.
www.dacoromanica.ro
E. DVOICENCO
56
Influenta lui Puskin asupra poemei lui Stamati CiubarVoda a fost analizata de d. P. V. Hanes, care indica episoadele
din operele lui Puskin, asemanatoare cu acelea din CiubarVoda ( Povestea Povestelor ).
# Ici si colo scrie d. P. V. Hanes, o gasim asemnri cu poetul rus
Puskin, care a scris si el povesti ca : o Ruslan si Liudmila , Basmul cu
regele Saltan , Basmul cu regina moarta s, 0 Basmul cu cocosul de aur ,
41 Basmul cu pescarul si pestele * s. a. In o Ruslan si Liudmila s, unul din

eroi, Ratmir, plecat in cautarea Liudmilei furate de smeu, intfilneste in
cale un palat fermecat, la poarta canna ii ies inainte zanele. In Povestea Povestelor Bogdan da si el de un palat fermecat, e primit si el la
poarta de zane; si descrierea primirii se face in linii generale de Stamati
la fel ca la Puskin. In lipsa lui Ruslan, Chievul este atacat de Pecenegi!
lipsa lui Bogdan, Moldovenii sunt atacati de Mari. Ruslan scapa
Chievul, sosind tocmai in toiul luptei. Bogdan Scapa pe Moldoveni in
imprejurai asemanatoare. In Basmul cu regina moarta al lui Puskin,
Elysei, eroul principal, intreaba soarele despre iubita sa, ca si Bogdan in
o Povestea Povestelor Soarele il trimite la lurid, aceasta la v ant. Acelasi
lucru cu Bogdan. Scena cu bdtr Ana Tiganca aducand un mar frumos

la prisack la zana lui Bogdan, se gaseste si in o Basmul cu regina
moarta . In amandoua povestile apare in scena aceasta si cainele credincios, care moare muscand din marul fru mos si otravit. Episodul cu
oglinda vorbitoare se gaseste de asemenea in amandoua povestile 1).
i tot in ele, as adaoga, intervine aceeasi coliba din padure,

in care isi gsesc adapost si zana lui Bogdan, la Stamati, si regina
din basmul lui Puskin.
.
La comparatiile d-lui P. V. Hanes imi mai famine sa adaog

Inca un mic episod, care corespunde cu unul identic la Puskin,
in poezia sa Sora si fratii . Eroul lui Puskin leaga pe sotia sa
rea de cozile unei perechi de cai, carora le da drumul peste rapi
I si stanci. Acelasi lucru il face si Bogdan cu sotia lui, tiganca, in
Ciubar-Voda * a lui Stamati.

Influenta lui Ruslan si Liudmila D poate fi simtit si in poe-
mul lui Stamati Dragos , subiectele fiind inrudite: si aici si

acolo, mireasa este rapitil de un vrajitor eau si salvata de mirele
ei de sub stapanirea si vraja farmecelor vraciului.
i, dup cum Puskin introduce actiunea in epoca intemeierii
--
1 Rus-i-a,-631 asa si StamAti alege, pentru poemul sail, epoca inte-
meierii Principatelor.
It1
1) P. V. Hanes, op. cit., p. 242.
www.dacoromanica.ro
57
Dela acesti primi traduckori ai lui Puskin : Donici, Negruzzi

i pana la aparitia basarabeanului B. P. Hasdeu, se
pare ea nici unul dintre scriitorii romani nuss'a inspirat din Puskin.
E drept c la 1854 apare in Calendariul pentru ducatul Bucosi Stamati
vinei , tiparit la Lemberg, o nuvela sub titlul Ratacire. 0 poveste
din veacul trecut , care, dupa cum a stabilit d. L. Marian, nu

este altceva deck o prelucrare dupa Viforul (MaTenb) lui Puskin,
dar povestirea nu este semnata, cu toate ca autorul ei pare a fi

un prozator de talent , care, dupa spusele d-lui Marian, in
imprejurari mai prielnice s'ar fi putut ridica poate pana la inaltimea unui Costache Negruzzi 1).
Hasdeu crescut in Rusia tocmai in vremea cand influenta lui
Puskin in literathra rusa ajunsese sa fie covarsitoare, fusese;
irnpieuna cu tatal sau, Alexandru Hasdeu poet si el - unul
din cei mai mari- adnairatori ai genialului poet. Il imit foarte
fidel in inceputurile lui literare in ruseste, mai ales in Domnita
-
Voichita , plina de reminiscente din Pultava , Ruslan si ,

Liudmila- z, a Eugenia Onieghin i Fntana din Bahcisarai .
lath una din reminiscentele autobiografice din Domnita
Voichita , unde autorul, vorbind de moartea ostasilor pe campul

de lupta, isi..doreste si lui aceeasi moarte, fiindca :
Un astfel de sfar*it... e mai bun ca viata
Fara de tel, fail de deertaciunile lumeti,
ii In cercul pizmailor vicleni,
In mijlocul prietenilor tradatori.
Printre rivalii de nimic,
1
Printre nesimtitori far' de recunotinta
\s,
Si oameni neincrezatori 2).
L. Marian, op. cit., p. 92.
2 Textul rusesc.
... Tamil xoHett....nrune MMHG!

Bem gt..7111, 6e3b cyerb mipmanub,
B'b xpyry samarium.", itosapHba-b,

Cpervi H3MI3HMI4BbIrb Apyaeii,
TO.THA comprimtcorb 6e3gapHba-1,

Be3myBCTBeHHblrb, He6narogapinarb
H He/lOBtpillBbIrb .11k0Aeri !..."
131.
(B. P. Hasdeu, Domni(a Voichita, in i( Inceputurile literare ale lui B P

Hasdeu , Bucureti, 1936, pp. 15c-152).
www.dacoromanica.ro
-
P1
I
1
58
E. DVOICENCO
seamand cu strofele lui Puskin in Eugeniu Onieghin , in care

si acesta se plange de viata searbada :
Printre inchipuiti all de suflet,
$i oamenii de o prOstie strAlucitoare,
Printre sireti i lasi,
Nebuni ca niste copii stricati,
Printre acei ridicoli, rAi, searbazi, etc...
if
1)
Descrierea tristetei lui *tefan din Domnita Voichita , ingandurat dupa ce a prins-o pe Voichita, incepe aproape cu aceleasi
cuvinte ca i descrierea tristetei lui Ghirai, dupa ce a luat in captivitate pe Maria, in Fantana din Bahcisarai a lui Puskin, cu
intrebarea :
la B. P. Hasdeu:
Ce putea dori mai mult ?
La ce se Ondete din nou ?..
... De ce e trist ? 2)
la Puskin:
Ce turbur acest suflet mandru ?
o
Ce gand II preocupi ? 3).
Iar Voichita, inlacramata inaintea sfintei icoane, in t( mnita ei,

se deosebeste foarte putin de eroina lui Puskin, Maria., din Filny
tat
1) Textul rus-sc.
Cpejui 6e3Ayuntb1rb
ropenowb,
Cpea0 6.I1ICTaTeabHbIr1 , l'Hy1100Wb,
Congo nyxasbnc-b, manoiwwirrarb,

lEaribriba-b, 6ariosamibucl, AtTerl,
arm/A-Leal, H ChrhallHbIX1, 0 Carlliblrb... etc.. ."
2
Eug. Onieghin , ed. I, cap. IV).

Textul rusesc.
tlero-we 6onbuie OH% weriaerrs ?
0 gem% 0117s. cHoBa nommumerb ?...
11
..0 gem:. rp3rentrb ?"

, Domnita Voichita e, in op. cit., p. 152).
3) Textul rusesc.
HTO mongers ropirmo ;gawk)?

RaK010 MACAW() MEET,
?"
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA LUI PURNIN AROMA SCRI1TORILOR ROMANI
..
59
Cana din Bahcisarai , care si ea, in captivitate, e trista.si plange

inaintea icoanei Sfintei Fecioare 1).
Comoaratia lui *fan cu tunetul i fulgerul e facuta de B. P.

Hasdeu probaM tot sub influenta lui Puskin, care, descriind in
Pultava pe Petru cel Mare, spune:
E frumos ! E ca o furtuna dumnezeiasca ! 2). Tot asemanatoare e c i descrierea calului lui Stefan si a calului lui Petru cel
din Pultava .
ii MareInfluenta
lui Puskin se simte si in unele pasaje din Domnita
ruseasc6), unde monologul lui Vasile Lupu

seamana cu cele din Boris Godunov si Cavalerul
avar ale
_
lui Pu,skira
Hasdeu nu-1 uita pe marele poet rus nici dupa ce paraseste
Rusia si se stabileste in Romania.
E curios, cum, la Iasi, fiind invinuit de atentat la bunele moravuri pentru nuvela si <<Duduca n,...Apauca (mai tarziu, intitulata
11/lic,114, Hasdeu, raspunzand la atacurile acuzatorilor, intrebuinteaza aceeasi arma de care s'a slujit odata Puskin, and a dat
o replica unor critici ce-1 acuzau de lipsa de moralitate in Contele nilin . Si Puskin Si Hasdeu evoca, in sprijinul lor, operele
licentioase ale poetilor antici i contemporani, numai ca Hasdeu
inlocueste pe scriitorii rusi: Fonvizin, Dimitriev i Crylov, invocati de Puskin, prin scriitorii romani: Conachi, Beldiman, Bolintineanu s. a.
i Vidra a urmele
Cercetarea atenta poate gasi i
iRfluentii lui Puskin (si.Boris Godunov ), motivul din a Ursita
pare a fi suggerat de Cntecul despre nazdravanul Oleo (I Bulb
o abate., arierb") a lui Puskin, iar poezia lui Hasdeu: Adevadespre merurea
si soarta poetului, in cateva poesii dedicate acestui subiect: Poet
ratuleste de randurile lui

sigliZtrr(floarb H tleprib") s.
1) Textul rusesc.
a.
Mapisi mamma, 0 rpycrirm...

Hpe
2) Textul rusesc.
JIHROMI, gtBm flpecawroil !"
....Owb ripexpaceirb,
0117, secs, mica Bowls! rpoaa!"
www.dacoromanica.ro
6o
E. DVOICENCO
Nici la batranete nu-1 uita Hasdeu pe marele poet rus, tiparind in Sic o gito * autograful spiritului lui Puskin in ruseste.
Terminand cu poetii romani, basarabeni de origing, sau cu
legaturi stranse cu Basarabia, cum era Costache Negruzzi, ramane
sa cercetam opera a doi mari ganditori romani, din Principate,

la care nu intentionam sa stabilim o influenta directa a lui Puskin,
ci doar sa relevam atitudinea lor fata de operele marelui poet rus.
E vorba de Mihail Eminescu i Vasile Conta. Amandoi, din
curiozitate, iau in mina volumul cu poeziile lui Puskin, unul in

timpul sederii sale la Odesa, trimis acolo
prietenii sal ieseni
pentru o cura in stabilimentul Doctorului Iakiiiovici 1), altul rdsfoind o traducere frantuzeasca din marele poet rus.
Si amandoi se minuneaza: unul de spontaneitatea, fragezimea
i sublima cugetare , ce ascund
si inspiratia , altul de Toezia
operele lirice ale lui Puskin.

o De trei zile frunzaresc poeziile lui Peskin o, scrie Eminescu profesorului
Novleanu la Iasi, fard nici o sfortare i cu o placere care ma face sA uit de
plicliseala ucigatoare de aici. Acum, sa-ti spun drept nu ma mai simt aa
de sigur, mi-am gatit un tovarA, un mare tovara, care, desi imi grgete
intr'o limba pe care nu o pot gusta Inca, dar ii banuesc minunata lui creatiune
poetica s 8).
Si Eminescu, cu ajutorul dictionarului i capacitatilor sale lin-
guistice, ajunge atat de repede sa inteleaga textul rusesc a lui

Puskin, incat uimeste pe profesorii sai improvizati de limba rusk
doctorul Iakimovici Si fiica acestuia.
Nu tii ce sa admiri in lirica lui Puskin, spontana ci plina de fragezime i de inspiratie *, exclama marele poet roman. Te cuprinde un fior
de multumire i deodata nervii se linictesc. Sunt coplesit de versurile lui,
izvor de apa vie, de n3bila visare, sau, cum o spune dansul : sange sAlbatec
de negru in vinele unui mare visator *3).
Si traducand in romaneste un fragment din oda lui Puskin

Catre Ovidiu , Eminescu 11 trimite prietenilor sai la Iai ca o
1) Octav Minar, Pigkin i EtWnescu, in o Cele trei Crisuri *, 1936, Nr.
1-2, p. 21.
2) Ibiden.
3
lb:den, p. 22.
www.dacoromanica.ro
6.1
dovada de admiratia lui Laid de (< acest romantic desavarsit ,

cum il........
califica pe poetul rus. .----.
r------
i
i
'
Poi sa-i citesti lui Burla o, scrie el mai departe, # traducerea libera si
imperfecta, pe care o trimit (sa nu rAdeti de mine, caci ma coc in glod de
30 grade Raumur i totusi imi arde de poezie). Vedeti, asa dar, cA prietenul
Puskin (poetii se imprietenesc i dincolo de mormant) a avut grozava putere
sa ma sileasca sa uit de neplacerile boalei si a timpului nefavorabil care ma
disperase.
Iata documentul, pe care m'am caznit sA-1 traduc pentru voi, incultilor :
0 Alandu-ma aicea, te recitesc 1)
Din nou si caut ca privelistele zugravite de tine sa le intfilnesc,
Asa cum odata cfintat-ai in elegii .
Dar nicairi n'am intfilnit pe intinsele cfimpii
Tristeta ta, salbateci oameni dimpotriva veselii.
Poate, obisnuit cu frigul i zapada imaculata,
Ma simt in acest surghiun mai bine ca niciodata.
Un cer de peruzea i ierni foarte putine,
.
1
Nectar ce te 'nfioara din vita de vie

Verde, adusa din Scytia
Sud fierbinte si albastru.

In stepele rusesti Decemvrie e posomorit de nor
Cfind e zapada multa.
Aici e un soare arzator,
E primavara, flori multe,
Pe lunci o iarba demi, taranul
E voios, de timpuriu cu plugul in bdtatura,
$i lacuri linistite ; poezie, aleanul
'
'
Incet te flied 2).
1) In aceasta poezie, Puskin se adreseaza lui Ovidiu, pe care-1 socotea

atunci exilat in Basarabia.
2) Textul lui Puskin.
.
3/A1sCa, 0)RHBITEIrb T060ii Metabl H006pmeHbH,

rioriTopHn% TBOR, OBsspii, ritcHorrhilbsi,
17
H Hrb rietianblibot RapTHHM notrhpsurb;

Ho stops o6maHyrbinia. AiewraHbmi-b Hanitiburb.
Hormone THoe H.ThHHno ATOMS 01114,
11111113bliallig Irb mitres., yrpiomoil 110.71yHOMR.
3Atcb nonro CATIITCR senoritas

3n-hcis HpaTHo Hapcniyerb 3Recroxocrh 311MHHX-b 6ypb.
Ha CRII8CRII3C% doper.. riepeceneHewb Ronal,
Cunt lora, HHHorpanrb 6JuicTaem HypHypoemil,

Yost riocmypHbdi AeHa6pb Ha pyccide nyra
ClIORMII paacninwrb nyunicrble cHtra;
v;LIOTze
www.dacoromanica.ro
*ACADEMIEI*
<q)
/it
1
E. DVOICENCO
62
.
Iar filosoful roman Vasile Conta, citind cunoscuta poezie

a lui Puskin Profetul (flpopoich), exclama :
Nu credeam ca Rusii sa cugete atat de adanc in scrierile lor!
Cata poezie si ce sublima cugetare adumbreste aceste randuri!
i Vasile Conta traduce astfel, din frantuzeste, cuprinsul
poeziei:
i stors de oboseall
M'am dus intr'un desert intunecos,
CrezAnd ca acolo voi regasi izvorul &alter de viat.
In drum mi-a aping un serafim
Cu aripile intinse.
M'a privit, i cu degetele sale subtiri
Insetat
Atingandu-mi ochii,
Ei recapatara umezeala i vederea patrunzatoare a vulturului.
Atingandu-mi urechile,
Ele se umplurA de sgomot i glasuri neintelese.
In clipa aceea, am zArit palatul etern a lui Dumnezeu
Cu ingerii, care sburau in juru-i,

Impratiind din cadelnite de aur mirezme imbatatoare.
Apoi m'am cufundat cu privirea
In adancul oceanelor,
Unde monstrii ingrozitori domneau peste miriade de leghioane,
Tot atAt de ingrozitoare ca i dansii.
Inspaimfintat, cAzui la pamint.
Serafimul se apleca', imi scoate limba pAcAtoasa i clevetitoare
Si mi-o strapunge cu o sulitA inveninatA.
Apoi cu sabia dela brAu imi deschise pieptul

$i in locul inimei a pus
Un carbune mai strAlucitor dealt soarele.
Eram sa-mi dau duhul,
CAnd auzii o voce divina :
Scoala-te, profetule, priveste,
AscultA i inspira-te de vointa m ea,
"
..
StrAbate parnantul,
Bona Ablwana Tawb; a ci, Beumeti TeIGIOT010

Betas confine game ganirmcb Limo MHWO ;
MJIH,4010 aenelibto necTptlrb yBslAwirt nyrb;
CBo6ogHbIB HOAR Bailsman's pleb paBmil nnyrb ;
gym wham, BtTepowb, poly% renew', xonogtsi;

Eikaa npoapavxmil next., um% oaepows Tyclarkg,
RpHcTannowb noxpbman-b HeABIORIMISI cnyvi.
51 13CHOMHH.Trb CIIIMTb1
Recm-bnble Tame.
(E'b Oattikito", 1821)
www.dacoromanica.ro
63
$i cu vorba ta inflAclreaza inimile oamenilor,

Insetati ca si tine de adevAr i dreptate 1).
1
a Sub inspiratia lui Puskin , incheie Vasile Conta, s m'am dus cu mintea
in vremile trecute, unde profetii cei mari erau omoriti cu pietre de multime.
Azi vremile s'au schimbat. Critica i invidia contemporan nu unload, dar
i ofilesc, desgusta i fac dintr'o viatS ideal un calvar 2).
1i
Cuvintele lui Conta parch" se refer anume la autorul Profe,1 tului , care, dura' cum se stie, a murit urmArit tocmai de critici
i invidia contemporan.
1; /
,
-
..
') Textul lui Puskin.

Ryx0mloii suamcgolo TOMHM-b,
nycTburb mpatmoli R :mammon,

14 utecnnt MJIbIH cepatimiws
131,
Ha nepenymll hurt sanmest.

IlepcTama tiergatsin, gain. corm,
Molars atHHIVE. Comma Ofrb:
OTHerlaMich
3tHHHbI,
RaK13 y itcnyramoii opnanbs;

Mona. yuteli KOCHTICH OWE.,
14 Mt% HHHOJIH1411% wpm H 3BOH'b :
14 BRAM% 51 Reba cogporaime,
14
14
roman aHrenowb nonerb,

rant mopcxurb nopm,aablii XO,Wb,
H Tkaturatert /1031,1 npo3st6aHbe.
14 OH% Icb yeTabrb MOM% npannt('ls,

14 mamma% rptUlHblii MOrt H3b1WI.,
14 npaaroioctiainbtra H nyvaablii,
H >Kano triyapm51
anta
Bb yc'ra aameparisi MOH

B.110HOU113 Tkecnu4eto gpoaaaoli.
14 OH'b mirk rpyab paactim memohrb,

14 cepage Tpenenioe Bumpy,
14 yrnb, nbuiatou.kiii omen's,
Bo rpyab oTseperyto Botnuntyrb.
Malt% Tpyirb 131, ElyCTb1Hrk ss neutatrb.
14 Bora nuaci, KO MH"h BOMB.,

BORCTRHI,, npopott-b, H Binstat, H BHeMnii,
Hcnomtuch Boner() /well,

14, 06X0A51 110.7151 11 sebum,
nuaronowb matt cepAna nro/wri l"

2) V. - Conta, Poezii Fi cugetori postume, Bucuresti (tot 0), F. 45.
1,101tb
www.dacoromanica.ro
x-ACADEMIEI
2,
A
<2
.1
www.dacoromanica.ro

E. Dvoicenco Puskin Si Romania 1937 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E. Dvoicenco Puskin Si Romania 1937 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E.

V1ATA $1 OPERA LUI PUSKIN

M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA

M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA

EXTRASE DIN REVISTA FUNDATIILOR REGALE .

VIATA LUI PUSKIN IN BASARABIA

Cu lira mea nordica umpland pustietatile,

Grecul generos ii evoca libertatea s.

Pe la 1820, Rusia traia ultimii ani intunecati ai domniei hii

germenii emanciparii erau atat de puternici, incat n'au putut sa

BapaTbnicHomy asa, Beccapa6ia ", 1822).

3n-bcb, manna clnepHoli IlyCTb11114 mamma,

ClorrancH ss BI, Tt HII, Rama Ha 6pera gynaH

format, dupa exemplul Apusului, societati secrete care pregateau

Externe, proaspat iesit din colegiul privilegiat din Tarskoe Selo,

Desi foarte tanar, Ii dobandise totusi un nume in literatura

Introdus in toate societatile literare, tanarul Puskin cauta sa

oda Libertatea ( Bonbriocm

protest inflacarat impotriva

Impresia produsa in cercurile inalte de actul de curaj ne mai

VIATA LUI PUSKIN IN BASARABIA

timp de aproape trei ani. Era in perioada admiratiei sale pentru

i cu viata ei oare cum

Nu trecusera decat 8 ani de and Rusia stapanea Basa-

rabia, i spiritul aracceevsinei nu apucase Inca s patrunda si

politica speciala 1).

La 1820, Generalul Inzov, superiorul 8i totodata protectorul

batran venerabil ii era dat sa stapaneasca pornirile furtunoase ale

rata. Ivan Nichitici a reusit sa-1 apropie pe poet, i-a dobandit

facea plirthari fungi prin gradina sau cutreera imprejurimile

I. N. Inzov *), Moscova, 1847, I, P. 224.

Moscova, 1862, p. 54.

VIATA LUI PU$K1N IN BASARABIA

Uneori era atat de preocupat de ganduri si de scris, incat nici

De aceea, Puskin 1-a rugat pe Inzov sa nu-1 mai turbure

cleat distras dela meditatii sau scris. De atunci, daca cineva de

si flea ca sa stea prea mult pe ganduri, dada pinteni calului,

Uneori, pedeapsa lui Inzov 11 scutea pe Puskin de urmAri

seasch favoritul cu zece zile de arest in cask iar in rastimp a

Bietul Inzov nu reusea hist totdeauna sa-si salveze favoritul

1) Vezi Tregubov, c Ilyuntim-b a .111oromna Hamm

VIATA LUI PU$K1N IN BASARABIA

la toate petrecerile 0 care de asemenea reuise sa-i placa lui

Pe atunci, in buna societate a Chisinaului se vorbea mult

tocmind oameni care s dea ochi cu protivnicul. Pe Puskin ii

Moldoveanca, simtind sageata aluziei, se aprinse dogoritor

Mai bine lupta-te pentru dumneata, replica ea.

acas, de data aceasta pentru un timp Mai indelungat, obligandu-1

Oricat de aspru am judeca conflictul lui Puskin cu Bals, nu

Dimpotriva, el si-a manifestat, in numeroase randuri; i destul

la care lua parte fail s se simta stingherit sub privirile publicului

Lui Puskin ii placea mult sa petreaca in mijlocul poporului

Amin dela Moldavia, cum faceau ceilalti Rusi 3).

VIATA LUI RUSKIN TN BASARABIA

Puskin avea prieteni si in societatea romaneasca cult din

Dintre boierii bastinasi se imprietenise mai ales cu familia

sail poem Tiganii .

rata cum ne reda aceasta intamplare Zamfir Arbore, dupl

< Odata tatal tau , spunea ea, a trebuit sa viziteze

una din mosiile parintesti, Dolna. Intre aceasta mosie i alta,

Tabara aceasta era condus de un bulibase batran, care avea o

acestei frumoase salbatece, nu era, flea indoiala, darul numai al

Puskin fusese atat de impresionat de frumusetea tigancii,