Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe tema:
Materiale Conductoare
Guu Mihai
, depaseste valoarea de
cu conductivitate electronica;
cu conductivitate ionica.
Din prima categorie fac parte metalele, grafitul etc., iar din a doua electrolitii (solutii ale
acizilor, hidratilor si sarurilor etc.). Conductivitatea celor din urma este mult mai mica decat a
primelor.
Dupa starea de agregare:
-
conductoare solide;
conductoare obisnuite;
supraconductoare.
La inceput miscarea electronilor este uniform accelerata, dar in scurt timp se ajunge la
viteza de saturatie egala cu viteza de drift. Limitarea vitezei dirijate este produsa de ciocnirile
electronilor mobili cu atomii ficsi ai retelei cristaline a metalului. Modelarea matematica a
conductiei este descrisa in continuare.
(2)
unde
sarcina sa electrica.
(3)
Viteza medie (viteza de drift) este:
(4)
Din (1) si din (4) se obtine mobilitatea electronilor:
(5)
Densitatea de curent de conductie este:
(6)
unde
Conductivitaea electrica
(respectiv rezistivitatea,
(7)
Valoarea medie a timpului dintre doua ciocniri se poate considera, intr-o prima
aproximatie, ca timp de relaxare,
(8)
O descriere mai precisa a fenomenului conductiei in metale precum si dependenta lui
temperatura se gasesc in [1].
de
Din cauza agitatiei termice a atomilor, distanta medie dintre doua ciocniri succesive
scade, timpul mediu de relaxare scade, viteza de drift si conductivitatea scad. Cresterea
rezistivitatii cu temperatura se poate exprima simplu printr-o relatie de forma:
(9)
Unde
Tabelul 1
Metal
Na
Cu
Ag
Ca
Al
Cr
Fe
Ni
Pt
[10-8m]
4.75
1.70
1.61
3.60
74
19
5.3
9.8
7.0
10.4
Dependenta rezistivitatii de temperatura ese mai complexa decat ecuatia (9) si se poate
evidentia grafic in fig. 1.
Se pot evidentia 5 zone de dependenta a rezistivitatii cu temperatura.
Zona I este zona de supraconductibilitate specifica temperaturilor foarte coborate. Unele
metale au zona de supraconductibilitate continua pana la 0K (linia punctata) altele, cele
supraconductoare au rezistivitate practic nula incepand de la o temperatura TC.
(10)
Unde h este constanta lui Plank iar k constanta lui Boltzman.
Principalele materiale conductoare sunt: Cu, Ag, Au, Al, Cr si aliajele lor. Aliajele si
impuritatile inrautatesc proprietatile electrice, dar le imbunatatesc pe cele mecanice. Cele mai
cunoscute aliaje ale Cu sunt cu Zn (alama), cu Sn (bronz), cu Al, Cd, Ag, Ti. Aluminiul si aliajele
sale cu Cu, Si, Mg, Zn, Cr se folosesc cu succes ca inlocuitor al cuprului.
2. Functia de control si limitare a curentului foloseste proprietatea unor materiale simple
sau compuse de a se opune trecerii curentului electric, adica de a prezenta rezistenta electrica.
Pentru aceasta, materialul trebuie sa indeplineasca unele cerinte:
-
Dispozitivele folosite pentru controlul curentului sunt rezistoarele realizate din aliaje
metalice in proportii bine definite.
Tabelul 2
Materialul
compozitie
10-5
Coeficient de
Temperatura Tensiune
termoelectro-
Densitate
Manganin
Cu 84%
temperatura
maxima, K
motoare, V/K
kg/dm3
4.2
15
400
1.5
8.4
-5-25
700
43
8.9
11.5
130
1300
8.4
4.2
230
-25
8.7
Mg 12%
Ni 4%
Constantan
Cu 55%
Ni 45%
Nicrne
Ni 75%
Cr 20%
Fe 5%
Nichelina
Ni 26%
Cu 54%
Zn 20
duritate mare;
Tabelul 3
Metal
Densitate
Rezistivitate
Temperatura
de topire, K
Conductivitate
termica, Wm-1K-1
Duritate
Kgdm-3
10-5 m
Ag
10.5
16
1234
414
246
Au
19.3
23
1336
293
181
Pt
21.4
105
2043
71.2
490
19.2
54
3653
167
3440
Mo
10.2
57
2893
151
1570
Cr
8.6
76
594
92
196
contacte pentru comutatie care trebuie sa reziste unui numar mare de comutari.
contacte permanente;
microcontacte.
La nivelul contactelor apar in mod frecvent pelicule de contact cu caracter izolator, care
deterioreaza proprietatile contactului, in special eroziunea suprafetelor de contact. Aceasta
deteriorare produce, printre altele, zgomote de contact de urmatoarele tipuri:
(11)
unde A este constanta lui Richardson si depinde de material
EA este energia de activare reprezentand valoarea necesara a energiei unui electron pentru
a parasi materialul si a deveni electron liber. Se mai numeste si lucru de extractie.
Pt
Cs
LaB6
A [Acm-2K-2]
32
60
162
25
5.32
4.2
1.8
EA [eV]
Cea mai mica energie de activare o are cesiul, dar temperatura sa de topire este foarte
redusa si nu se utilizeza in stare pura pentru realizarea catozilor.
Efectul Hall
Efectul Hall consta in aparitia unei tensiuni electrice (tensiune Hall, VH) intr-un material
conductor parcurs de un curent electric si aflat intr-un camp magnetic.
Electronii de conductie care formeaza curentul I vor fi deviati de camul magnetic H prin
forta Lorentz pe directia y. Prin urmare, suprafata xz va fi incarcata pozitiv iar fata opusa pe
directia y va deveni negativa. Diferenta de potential creata este tensiunea Hall, VH:
(12)
unde
este costanta Hall, n este concentratia de electroni, q sarcina
electronului, Acs aria in planul xz si d grosimea in directia y.
Efectul termoelectric
Efectul termoelectric consta in aparitia unei diferente de potential intre doua conductoare
metalice aflate la temperaturi diferite. Dispozitivele care functioneaza pe baza acestui efect se
numesc termocuple.
Tensiune electrica ce apare in cazul unui termocuplu aflat la o diferenta de temperatura
T este:
(13)
unde Ks este coeficientul Seebeck.
Explicatie fenomenului consta in energia medie diferita a electronilor din cele doua
metale, energie exprimata prin nivelul Fermi.
Aplicatiile uzuale ale termocuplelor sunt legate de masurarea temperaturii. Termocuplul
consta in doua jonctiuni A-B si B-A dintre doua metale diferite, plasate la temperaturi diferite T f
si Tr:
(14)
unde