Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raport La Studiul de Evaluare Romstar
Raport La Studiul de Evaluare Romstar
Denumire obiectiv:
Coninut volum:
7/ 2011
Faza:
Acord de mediu
Evaluator principal
S.C. LAIG SERV S.R.L
RESPONSABILI TEMA:
martie 2011
Evaluator principal
Evaluator mediu
Inginer hidrotehnist
MOLDOVEANU MARIANA
Inginer constructor
ROMAN NICOLAE
Tehnoredactare,
culegere text:
2
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE
1.1. BENEFICIAR
1.2. ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI
1.4. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI
1.5.1. Descrierea situaiei actuale
1.5.2. Descrierea solutiei proiectate
1.5.2.1. Descrierea constructiei-arhitectura
1.5.2.2. Descrierea structurii
1.5.2.3. Instalatii interioare, retele apa si canalizare
1.5.2.3.1. Instalatii interioare
1.5.2.3.2. Retele exterioare exterioare
1.5.2.4. Alimentarea cu energie electrica
1.5.2.5. Drumuri, platforme si imprejmuire
1.5.2.5.1. Drumuri si platforme,spatii verzi, amenajari pentru protectia mediului
1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE
1.7. INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE
N SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURRII PRODUCIEI
1.7.1. Mijloace de intervenie n caz de incendiu
1.8. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL
1.8.1. Sursele i protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor n perioada de execuie
1.8.2. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrarilor
1.8.3. Surse de poluare sonor i de vibraii n perioada de funcionare
1.8.3.1. Surse de zgomot i de vibraii in perioada de functionare
1.8.3.2. Msuri de reducere a polurii sonore
1.8.4. Surse de radiaie electromagnetic, radiaie ionizat, poluare biologic
1.9. ALTE TIPURI DE POLUARE BIOLOGIC
1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL
PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE
1.11. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND
PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLSAMENTULUI PROIECTULUI
2 PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE
2.1.1. Categorii de lucrri
2.1.2. Determinarea emisiilor produse in amplasament
2.2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL STAIEI DE DISTRIBUIE
CARBURANI SI STATIEI GPL
2.2.1. Descrierea procesului tehnologic din cadrul staiei de distribuie carburani
2.2.2. Descriere instalaia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC
2.2.3. Fluxul tehnologic i modul de operare al instalaiei G.P.L. tip Skid
2.3 Activitati de dezafectare
3 DEEURI
3.1. PERIOADA DE EXECUIE A LUCRARILOR
3.1.1. Deeuri inerte i nepericuloase
3.1.2. Deseuri toxice si periculoase
3.2.
PERIOADA DE EXPLOATARE
3.2.1. Deeuri inerte i nepericuloase
6
6
6
6
6
7
7
7
7
11
11
11
13
14
15
15
15
16
18
21
21
23
24
24
24
24
24
24
26
27
27
27
29
30
30
32
34
35
35
35
35
36
36
36
3
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
36
37
37
39
40
40
40
40
41
42
42
42
42
43
43
44
45
45
46
46
46
46
46
46
47
48
48
48
48
49
54
55
55
56
56
56
57
58
59
59
59
59
59
60
60
61
61
61
61
61
4
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
62
63
64
64
64
64
65
65
65
65
65
65
66
66
66
66
66
66
66
67
67
67
67
68
68
68
68
68
69
70
70
70
71
72
73
73
75
75
75
75
81
84
84
86
88
5
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului
Chim dr. MOATER Elena Irina
Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului
6
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital
privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu
reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti.
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI
1.5.1. Descrierea situatiei actuale
Prin proiectul evaluat S.C ROM STAR S.R.L doreste construirea unei statii de distributie
carburanti cu spalatorie auto si statie GPL , in com. Lunguletu, sat Lunguletu, pe D.N. 7 Pitesti Bucuresti, jud. Dambovita, care s funcioneze in regim non stop, n condiii de siguranta pentru
desfasurarea activitilor specifice.
Terenul care fac obiectul studiului se afl n proprietatea SC ROM STAR SRL, conform contract de
vanzare cumparare nr. 2346 din 04.12.2009, si incheiere nr. 4779 din 01.02.2011 si are o suprafata de
1300 mp.
Terenul are urmatoarele vecinatati:
La nord:
La sud:
constructii
La est:
La vest :
D.N. 7
Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita , Ariciu marilena - teren liber de
Matei Ilie - teren liber de constructii
teren administrat de primarie - teren liber de constructii
La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan , curti constructii.
Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie
GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita , a fost emis certificatul de urbanism nr. 2 din
14.01.2011, de catre Primaria Lunguletu, jud. Dambovita ( anexa la studiu) .
7
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
- parcare 4 locuri
- platforma de deseuri
- elemente de semnalistica (totem)
Date tehnice
- suprafata terenului 1300 mp;
- categoria de importanta -C
- clasa de importanta " III"
- suprafata construita cabina ( magazin) - 112,00 mp;
- suprafata construita copertina pompe - 135,00 mp;
- suprafata construita spalatorie auto - 12,00 mp.
-suprafata desfasurata propusa 259,00 mp
-suprafata spatii verzi 250,00 mp
P.O.T= 19,92%
C.U.T.= 0,19
Factorii de risc
- gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II
- gradul de rezistenta la foc al copertinei -II
- risc de incendiu global - mare
Nr. crt
.
1.
Destinatia incaperii
Suprafata ( mp)
Magazin
73,20
8
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
2.
10,45
3.
4,70
4.
w.c. personal
2,17
5.
w.c. clienti
3,85
6.
Hol
5,15
7.
Magazie
5,20
Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton
armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile
interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu
invelitoare din tabla cutata.
Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi
vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm.
Finisajele interioare vor fi urmatoarele :
pardoseli - placi de gresie de trafic;
tavane- armstrong 60x60 cm
pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ;
- faianta pana la cota +2,05 m , la wc-uri si dus.
Tamplaria exterioara va fi realizata din profil de aluminiu cu geam termopan Low-E ( k=1,1
w/mp*K) de culoare alba.
b) Copertina
Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe
structura metalica ( stalpi si ferme). Structura metalica va fi inchisa perimetral cu un atic luminos din
plexiglas conform semnalistici statiei si firmei respective. Acoperisul copertinei va fi realizat din tabla
cutata. Tavanul (intradosul) copertinei va fi realizat din lamele de aluminiu suspendate prin intermediul
sinelor de montaj de structura metalica a copertinei.
Inaltimea libera sub copertina va fi de 5,00 m.
Structura metalica va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.
c) Spalatoria auto
Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 3,00x4,00 m, avand capacitatea pentru un singur
autoturism. Sistemul constructiv al boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi). Structura metalica
9
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
va fi inchisa perimetral cu tabla cutata , iar acoperisul va fi realizat din tabla cutata. Structura metalica
va fi finisata prin grunduire si vopsire cu vopsea email culoare gri-argintiu.
d) Pompele de distributie carburanti - cu recuperare de vapori
Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie anexat. Pompele vor
fi de tip multiprodus, iar una dintre ele va alimenta si autovehicule cu gabarit mare.
e) Rezervoare subterane , guri de descarcare si aerisire
Rezervoarele subterane vor fi amplasate in zona verde din partea posterioara a incintei. Rezervoarele a
pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de semnalizare in caz de avarie. Rezervoarele au urmatoarele
capacitati :
- un rezervor uni-compartimentat de 50 m3, - rezervor cilindric orizontal cu fund drept si pereti dubli, cu
lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900 mm.
- un rezervor tri -compartimentat de 50 m3, - 1- 10 m3, 2-30 m3 , 3-10 m3, rezervor cilindric orizontal cu
fund drept si pereti dubli, cu lungimea exterioara de 8000 mm si diametru interior de 2900mm.
Umplerea rezervoarelor din cisterne se va face prin intermediul unor guri de descarcare cu sisteme de
recuperare a vaporilor. Gurile de aerisire ale rezervoarelor vor fi deasemenea prevazute cu sisteme de
recuperare a vaporilor.
*Anexa- schema tehnologica a statiei de carburanti
10
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
11
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m
x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).
In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul
pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi
realizat de catre regia locala de apa.
Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea
superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului.
Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria.
La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din
spalatorie.
In functie de debitul necesar s-a facut dimensionarea instalatiei interioare de apa rece, alegerea
diametrelor.
Dimensionarea conductelor de alimentare cu apa rece s-a facut pe baza echivalentilor conform
STAS 1478/90 tabel 6.1.
Distributia apei reci se realizeaza ingropat, in sapasi in pereti.
Din conductele de distributie se creaza legaturi pana la consumatorii de apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip
polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se
va face echivalarea diametrelor).
Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare
a acestora fiind functie de dimetrul tevilor.
Imbinarea tevilor de apa rece se va face cu fitinguri specifice tipului de conducta ales.
Trecerea conductelor prin pereti se va proteja cu tuburi de PVC avand Diametrul interior cu 10,00
mm mai mare dacat diametrul exterior al tevilor.
Spatiul liber intre teava si tub se va completa cu spuma poliuretanica.
Se va executa proba de etanseitate la presiune - presiunea de incercare a instalatiei de apa rece
este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar nu mai putin de 6 atm. Durata incercarii va fi de minim 20
minute.
Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori.
b) alimentarea cu apa calda menajera
Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu
acumulare cu volumul de 45 litri.
Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta
prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de
apa rece.
Inainte de punerea in functiune se va face verificarea rezistentei la cald a instalatiei de alimentare
cu apa calda la presiunea de regim, la o temperatura de (55-60)C.
Inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte
de consum, se va realiza incercarea de etanseitate a instalatiei de alimentre cu apa rece si apa calda.
12
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
13
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Conductele se vor monta cu panta de minim 2 spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe
un pat de nisip de minim 30 cm grosime.
Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire Vmin=0,7 m/s si sa
depaseasca viteza maxima admisa Vmax=3 m/s.
La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de
trecere Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii
verticale a terenului.
1.5.2.4. Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua de
distributie zonala a S.C Electrica S.A.
Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de puterea
disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare eliberat pentru
punctul de consum, la solicitarea beneficiarului.
Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia lucrarilor de
racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C. ELECTRICA S.A.
Parametri energetici estimati:
- tensiune nominala de alimentare:
trifazata, 3x400/230 v, frecventa 50 Hz
- mod de protectie:
legare la nul de protectie in sistem TN-C-S
- putere instalata:
60 kW
- putere absorbita:
45 kW
TDG se livreaza si monteaza odata cu cladirea statiei; el contine aparatajul de control, protectie
si semnalizare necesare pentru functionalitatea consumatorilor din cadrul statiei.
Acest echipament va respecta conditiile impuse de urmatoarele reglementari romanesti in
vigoare:
- I 7/2002, cu referire la capitolul 4 "Protectii si masuri de protectie";
- STAS 2612 "Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise;
- STAS 12604, 12604/4, 12604/5 "Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. Instalatii
electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare."
Distributia energiei electrice
Schema de distributie din punct de vedere a legaturii la pamant va fi de tip TN-S, in care
conductorul de protectie este distribuit pentru intreaga schema, de la punctulde delimitare pana la ultimul
consumator.
Alimentarea TDG se va face de la BMPT, ingropat sau aerian, solutie stabilita in avizul de
racordare.
Iluminat interior
La proiectarea sistemului de iluminat s-a luat in considerare pentru fiecare spatiu design-ul si
utilitatea spatiului, respectiv potentialul de utilizare a luminii naturale (gradul de vitrare);
Majoritatea spatiilor fiind destinate activitatii intelectuale, proiectarea sistemului de iluminat a tinut
seama de cerintele acestui tip de activitate, astfel:
- nivelul mediu de iluminare, necesar in conformitate cu prevederile codului CIE,
s-a
considerat de 400 lx.
- distributia fluxului luminos s- realizat prin prevederea in toate spatiile a unei
componente
de flux superior pentru ridicarea confortului din punctul de vedere al
distributiei echilibrate
a
luminantelor.
- distributia luminantelor in campul vizual si pe suprafata de lucru s-a realizat in asa fel incat sa
se evite orbirea directa (s-au folosit aparate de iluminat cu sisteme difuzate);
Iluminatul va fi rezolvat cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente si sisteme dispersor,
asigurandu-se nivelele de iluminare necesare, dar si o economie de energie si o redare fidela a culorilor.
14
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Toate corpurile de iluminat vor fi de clasa de protectie I impotriva electrocutarii, de grad de protectie
impotriva electrocutarii, de grad de protectie IP44 in grupurile sanitare si IP 40 in rest.
Sursele de lumina folosite vor fi, din punct de vedere calitativ, de clasa de culoare 1B, de preferat
fiind cele cu temperatura de culoare sub 3000K (ca lde).
Instalatia de iluminat de siguranta cuprinde iluminatul de evacuare.
Iluminatul de siguranta de evacuare si marcare hidranti se realizeaza cu lampi fluorescente
comutare la disparitia tensiunii de alimentare de maxim 0,5 secunde.
Iluminatul exterior
Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica
Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica luminoasa cuprinde alimentarea cu energie
electrica a stalpilor de iluminat exterior, iluminat copertina si al panoului informativ cu logoul firmei;
panoul luminos este prefabricat si se livreaza odata cu alte elemente constructive preuzinate.
Instalatia de iluminat exterior este formata din stalpi de iluminat cu inaltimea de h=6 m, executati
din teava de otel, prevazuti cu corpuri de iluminat etanse IP 54 si echipate cu lampi cu vapori de Hg de
75 W.
Circuitele de iluminat exterior se vor alimenta monofazat din TDG, prin intermediul cablurilor
subterane armate, de tip CYAbY 5x5,5 mm2.
Comanda iluminatului exterior se face automat, prin celule fotoelectrice, cu posibilitatea interventiei
manulae de la panoul frontal al TDG.
1.5.2.5. Drumuri, platforme i mprejmuire
1.5.2.5.1. Drumuri i platforme, spatii verzi, amenajari pentru protectia mediului
Betonarea parcrilor i drumurilor din incinta statiei de distributie carburant
asigurarea circulaiei pietonale i auto n cadrul incintei acestei uniti.
Prin proiectul tehnic sunt prinse amenajari pentru protectia mediului:
- plantarea de plante n zonele adiacente spaiilor de parcare.
- lucrari de semanare gazon. ( 1 kg la 100 m2).
se execut pentru
15
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Construcia (magazinul) va avea regimul de nlime parter, iar inaltimea libera sub copertina va fi de
5,00 m.
Prin analiza efectuata consideram c durata de funcionare a obiectivului la care ne referim va fie ntre
20- 35 ani.
1.7. INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE N
SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURRII PRODUCIEI
Pe baza estimrii volumelor de lucrri proiectate pentru realizarea investitiei, in tabelul 1.1 prezentm
informatii privind productia si necesarul resurselor energetice.
Tabelul 1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice.
Denumire
Producia
Cantitate anuala
*Beton de ciment
*Bitum
Armatura in
suprastructura
Lemn
*Tabla cutata
Piatra sparta , balast
transport rutier al
materialelor cu
autobasculanta pe
dist. 10 km
transportul rutier al
materialelor usoare cu
autocamionul pe dist.
= 10 km.
Autopompa hidraulica
178 mc
1 mc
3,15 t
8,40 mc
Enegie
100 W
Agenti autorizati
206,75 mp
75 mc
Energie
Energie
5 mW
5 mW
Agenti autorizati
Agenti autorizati
Motorina
1500 litri
Petrom
sau
agenti autorizati
3500 tone
2000 tone
alti
20 ore
16
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
1000 ore de
functionare
Motorina
Benzina
2074 litri
Petrom
sau
agenti autorizati
alti
Consumuri totale
Agregate naturale
Ciment
Aditivi beton
Motorina
Beton de ciment
Piatra sparta si balast
Sapa de mortar
Otel beton
Tuburi pvc
Conductori , cabluri
alimentare
Lemn cofraje
Materiale pentru finisaje
vopseluri
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Fraze de risc
242,26 mc
56 t
118kg
3574 l l
178mc
75 mc
7 mc
3,15 t
112 ml
238 ml
N
N
P
N
N
N
N
N
N
H3B
-
intarit
inflamabil, toxic
Intarit
Intarit
Intarit
-
100 mc
375 kg
N
P
H3B
Inflamabila, toxic
Tabel 3. Informaii despre materiile prime i despre substanele sau preparatele chimice
(estimari) pentru perioada de functionare
Materia prima
Cantitatea
maxima care se
poate stoca
fraze de risc/
Inflamabil,
toxic
Inflamabil,
toxic
Inflamabil
toxic R12
Benzina
40 mc
H3B
Motorina
60 mc
H3B
3880 l
H3B
Benzine
0,75 kg/mc
Motorin
0,833 kg/mc
Propan
0,504 kg/mc
17
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Vapori ( aer=1)
3-4 kg/mc
0
Temperatura C
Inflamabiliate
-42
fierbere
37-200 0C
aprindere
232 0C
Concentraia maxim admisibil
CMA mg/mc
700
Limita de explozie
Inferioara
Superioar
Grupa de explozie
Clasa de temperatura
Solubilitatea in ap
Ageni de stingere
7,0 kg/mc
1,50 kg/ mc
Peste 55
182-338 0C
220 0C
-42 0C
490 0C
1300
1,4
0,6
7,6
6,5
IIA
IIA
T3
T3
nu
nu
Gaz inert, praf CO2, Ap, Gaz inert, praf
spum chimic spum CO2, spum chimic
aeromecanic.
spum
aeromecanic.
Limita de expunere
800 ppm
0,6
6,5
IIA
T3
nu
Ap, Gaz inert, praf
CO2, spum chimic
spum aeromecanic
Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie
carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.
Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente
metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul
rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului
critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute).
Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul
cuprinde doar instalatii tehnologice.
Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4.
Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea
sunt:
- sursele de aprindere cu flacara
- surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele termice,
efectul termic al curentului, tigara).
- sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu)
- arson;
LIMITAREA PROPAGARII INCENDIULUI LA VECINATATI
18
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din
componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6
din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de
distributie a carburantilor la autovehicule , indicativ NP 004/2003.
a. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si
constructiile vecine
Nr.
crt.
Pompe
distributie
de Chesoul gurilor de
descarcare
Distanta
normata(m)/
distanta proiectata (m)
Distanta
normata(m)/
distanta proiectata (m)
Distanta
normata(m)/
distanta proiectata (m)
Drum national
5m/32 m
5 m/27,50 m
8,00/35,50 m
10 m / 22 m
10 m/ 16 m
15 m/ 22 m
Locuinta individuala
b. Instalatia GPL
Proiectul tehnic evaluat respecta distantele minime fata de vecinatati , prevazute in tab. 3 din Normativul
NP 037/99.
Stationarea cisternei pe timpul alimentarii permite evacuarea imediata din zona a autovehiculului in caz
de eveniment. comportatea la foc este determinata de contributia la foc a gazelor petroliere stocate, in
raport cu rezistenta la foc asigurata de recipiente prin constructie si potrivit calculului prevazut de
tehnolog. Contributia la foc s-a estimat prin potentialul caloric al sarcinii termice si reprezinta energia
calorica degajata prin arderea completa a gazului petrolier lichefiat din rezervor cu capacitatea de 4850 l.
Intr-un recipient de 4850 l se poate stoca 3880 l propan ( grad maxim de umplere 80%), ceea ce
reprezinta o masa de 1940 kg propan /recipient. Prin arderea a 1940 kg propan cu puterea calorica de
46,10 kj/kg, rezulta o energie calorica de 88512 Mj. Aceasta energie calorica poate aparea numai in caz
de explozie volumetrica in interioarul recipientelor sau in cazul unei ruperi mecanice si arderii intregii
cantitati de produs stocat. In caz de incendiu datorat aprinderii scaparilor de vapori pe la armaturi sau
eventuale fisuri, energiile calorice sunt mult mai mici, in functie de cantitatea de gaz scapata,
dimensiunea defectului si presiunea gazului. SKID-ul se amplaseaza la urmatoarele distante fata de
obiectivele din cadrul limitei de proprietate si constructiile invecinate.
b. Distantele minime de siguranta intre obiectele din componenta statiei de distributie carburanti si
constructiile vecine
Nr.
crt.
Obiectiv
Distanta
(m)
8,00
15,50
10,00
12,50
Drum national
8,00
10,00
Locuinta unifamiliara
20,00
Nu este cazul
19
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
si
Deoarece benzinaria este amplasata in localitate unde exista retea publica de apa aceasta va fii
echipata cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5 l/s, asigurandu-se minim un hidrant
exterior dispus la maxim 120 m distanta fata de obiectele incintei, precum si dotarea cu accesorile
necesare ( hidrant portativ, furtunuri C, tevi de refulare etc).
-b. statia GPL
- stingatoare portabile cu pulbere tip P6 ( 6 buc) , stingatoare portabile cu spuma sau aerosoli de 6kg
fiecare( 6 buc) , stingatoare transportabile cu spuma de 90 kg fiecare ( 3 buc).
Pe perioada de execuie a lucrrilor se vor lua msurile de protecie a muncii specificate in
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii MLPAT 1993, aplicarea acestora fiind
obligatorie pentru executant.
Se vor respecta:
Normativ P 118 Normativ pentru protecia la foc a construciilor;
Normativ C 300 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii
lucrarilor de construcii i instalaii aferente acestora.
La execuia lucrrilor, constructorul va lua toate msurile pentru respectarea normelor i normativelor n
vigoare privind protecia muncii i tehnica securitii.
-
20
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Toate echipamentele trebuiesc mentinute intr-o calitate corespunztoare si vor fi supune unor
verificri tehnice periodice ori de cate ori se constat un defect care poate periclita siguranta n
exploatare a acestora;
Fumatul sau focul deschis sunt interzise in locurile in care sunt depozitai transportai, manipulai sau
utilizai combustibilii lichizi (motorin) solventi inflamabili, sau alte materialele cu fraza de risc,
precum si in toate locurile in care exist pericol de incendiu sau explozie;
Spaiile de depozitare pentru lubrifianti, materiale , solventii inflamabili si/sau ambaje provenite de la
acestea, trebuiesc construite din materiale rezistente la foc si ventilate (daca este cazul) dotate cu
mijloace de prevenire, sesizare si stingerea incendiilor necesare unei intervenii operative in caz de
incendiu.
21
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Cnd aveam de-a face cu zgomot continuu, msurarea puterii acustice constituie determinarea
esenial privind zgomotul la surs. Pentru cunoaterea modului de repartizare a acestei puteri acustice
n spaiu, se pot aduga acestei valori indicaii privind directivitatea.
Este important c msurarea puterii acustice a diferitelor utilaje s se efectueze n condiii de
funcionare real, deoarece acest factor este influenat de numeroi factori, neputnd caracteriza un utilaj
printr-o valoare a puterii acustice.
Cnd zgomotul este tranzitoriu se efectueaz o msurare a nivelului acustic de expunere sau a
factorului de emisie unitar.
b. n cazul zgomotului n cmp apropiat, ca nivel de observare, se ine seama c fiecare utilaj
este amplasat ntr-o ambian ce-i poate schimba caracteristicile acustice.
Intereseaz n acest caz acustic obinut la distane cuprinse ntre civa metri i cteva zeci de
metri fa de surs.
Pentru a avea sens, este necesar ca valoarea nivelului de presiune acustic s fie nsoit de
distana la care s-a efectuat msurarea.
Fa de distana n care sunt ndeplinite condiiile de cmp liber, acest nivel de presiune acustic
poate fi amplificat n vecintatea sursei sau atenuat prin prezena de ecrane naturale sau artificiale ntre
surs i punctul de msur.
Deoarece msurtorile n cmp apropiat sunt efectuate la o anumit distan de utilaje, este
evident c, n majoritatea situaiilor, zgomotul n cmp apropiat reprezint, de fapt, zgomotul unui grup
de utilaje i mai rar al unui utilaj izolat.
c. Daca in cazul primelor dou niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strns legate
de natura utilajelor i de dispunerea lor, zgomotul in cmp indepartat, adic la cteva sute de metri de
surs, depinde in mare msur de factori externi suplimentari cum ar fi:
Fenomene meteorologice i n particular: viteza i directia vntului, gradientul de temperatur i
de vnt;
Absorbia mai mult sau mai puin importanta a undelor acustice de ctre sol, fenomen denumit
efect de sol;
Absorbia n aer, dependent de presiune, temperatur, umiditatea relativ, componenta
spectrala zgomotului
Topografia terenului;
Vegetaia.
La acest nivel de observare constatrile privind zgomotul se refer, n general, la ntregul obiectiv
analizat.
Din cele de mai sus rezult o anumit dificultate in aprecierea polurii sonore in zona unui front de lucru.
Totui pornind de la valorile nivelurilor de putere acustic ale principalelor utilaje folosite i
numrul acestora ntr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot i
distanele la care acestea se nregistreaz.
Utilajele folosite i puteri acustice asociate:
incarcatoare Wolla Lw 112 dB(A)
excavatoare Lw 115 dB(A)
screpere Lw 110 dB(A)
autogredere Lw 110 dB(A)
compactoare Lw 105 dB(A)
finisoare Lw 115 dB(A)
basculante Lw 75-95 dB(A)
betonier Lw= 75-95 dB (A)
troliou Lw= 90-110 dB (A)
compresor pentru drumuri Lw= 75-95 dB (A)
camion Lw= 70-80 dB (A)
22
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcie, cu mase proprii mari, prin deplasrile lor
sau prin activitatea in punctul de lucru, constituie surse de vibraii.
A doua surs principal de zgomot i vibraii este reprezentata de circulaia mijloacelor de transport.
Pentru transportul materialelor (pmnt, balast, beton, asfalt, materiale de construcii etc.) se
folosesc basculante / autovehicule grele, cu sarcina cuprins intre cteva tone i nu mai mult de 35
tone.
Pentru evaluarea valorilor traficului de antier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a
vehiculelor de maxim 25 t. Traficul maxim zilnic in antier a rezultat de 4 vehicule grele. Aceste valori
trebuie considerate orientative, ipotezele de calcul presupunnd o activitate uniforma pe lungimea
fiecarei etape de lucru. Este evident c, funcie de evoluia lucrrilor , valorile de trafic ce se vor realiza
vor fi substanial diferite de cele medii menionate mai sus.
A treia surs principal de zgomot este reprezentat de funcionarea staiilor de betoane si a statiilor
de asfalt (chiar dac nu sunt amplasate in zona de lucru).
Efectele surselor de zgomot i vibraii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in
prezent de circulaia din zona pe de o parte i de activitatea din vecinatatea construciei proiectate, pe
de alt parte.
Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limit de expunere la zgomot este de
87dB. Pentru a nu fi depite valorile limit la expunere a angajailor la zgomot se recomand: alegerea
unor echipamente de munc adecvate, care s emit, innd seama de natura activitii desfurate, cel
mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziia lucrtorilor echipamente
care respect cerinele legale al cror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot;
informarea i formarea adecvat a lucrtorilor privind utilizarea corect a echipamentelor de munc, n
scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; programe adecvate de ntreinere a
echipamentelor de munc, a locului de munc i a sistemelor de la locul de munc; organizarea muncii
astfel nct s se reduc zgomotul prin limitarea duratei i intensitii expunerii i stabilirea unor pauze
suficiente de odihn n timpul programului de lucru.
Traficul mijoacelor de transport prin localitati de asemenea trebuie sa respecte valorile impuse prin
STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasita aceasta valoare se impune
evitarea pe cat posibil a traficului mijloacelor de transport in perioadele aglomerate, precum si
ealonarea numrului trecerilor acestor mijloace de transport.
1.8.2. Msuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrrilor
Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele menionate anterior i pentru a fi respectate nivelele
de zgomot, conform legislaiei n vigoare, sunt recomandate msuri de protecie mpotriva zgomotului i
anume:
n vederea atenurii zgomotelor i vibraiilor provenite de la utilajele n funciune i mijloacele de
transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine spus,
folosirea de utilaje i mijloace de transport silenioase.
Pentru a nu se depi limitele de toleran admise, n perioada de execuie, utilajele i mijloacele de
transport folosite vor fi verificate periodic pentru meninerea performanelor tehnice.
ntreinerea i funcionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru, precum
i verificarea periodic a strii de funcionare a acestora, astfel nct s fie atenuat impactul sonor.
23
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
DE
TITULARUL
Proiectul evaluat are in vedere 2 componente lucrri de construcii dotari pentru cabina statiei (
magazin) i achiziie echipamente pentru statia de distributie carburanti , statia GPL si
spalatoria auto.
24
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Analiza multicriterial s-a facut pentru componenta majora echipamente statie de distributie carburant,
statie GPL si spalatorie auto , lund n considerare aspectele relevante din punct de vedere constructiv,
tehnic, exploatare si utilizare.
Etapele care au stat la baza alegerii soluiei constructive optime corespunznd criteriilor tehnice i
economice impuse obiectivelor cu acest tip de destinaie au fost stabilirea criteriilor, determinarea
ponderii fiecarui criteriu, identificarea tuturor variantelor, acordarea unei note (N), calcularea produselor
dintre notele (N) si coeficientii de pondere (matricea consecintelor), descrierea variantei finale.
I. Stabilirea criteriilor
1. criteriul tehnic
Fiind vorba de amenajarea unor spaii destinate distributiei de carburanti sau gaze petroliere lichefiate la
care particip mai muli actori n acelai timp, acestea trebuie sa corespund cerinelor domeniului,
siguranta, structural i mecanic. Un nivel ridicat al parametrilor tehnici ai construciilor este o necesitate
impus de practica.
Parmetrii tehnici
a. rezistena mecanic i stabilitate tehnic
b. sigurana n exploatare tehnic
c. sigurana la foc - tehnic
2. criteriul economic
Caracteristicile economice sunt direct legate de caracteristicile tehnice. Pentru a asigura un nivel nalt de
competitivitate se impune coordonarea aspectelor de natur tehnic cu cele de natur economic.
In cazul de fa, costul include: preul materialelor de constructie, manopera aferent, consumul de
energie, costurile de ntreinere, alte costuri.
3. criteriul social
Aspectul social se refer la rspunderea fa de personal, fata de utilizatorii statiei i influena pe care
utilizarea produselor o poate avea asupra mediului ambiant. Igiena exprima un aspect al cerintei mai
generale de siguranta n raport cu condiiile de munc i bolile profesionale sau curente ale utilizatorilor,
dar nu se poate cere tuturor constructiilor sa asigure refacerea si protectia mediului acest rol revenind
doar constructiilor special destinate acestui scop.
4. criteriul de exploatare i utilizare
Al patrulea criteriu este cel legat de caracteristicile de exploatare sau de utilizare care depind de
calitatea n construcii si anume, de exigentele esentiale. Sub rezerva unei mentenane normale a
constructiilor si echipamentelor din dotare aceste exigente trebuie respectate pe timpul unei durate de
via rezonabile din punct de vedere economic. .
Rezistenta si stabilitatea sunt dou proprieti de comportament al oricarei constructii, care apar si
dispar odat cu constructia si se manifesta ca atare, in situ, ca performante; ori, pentru ca o proprietate
de comportament/performanta sa poata fi considerata ca o calitate pentru constructia data, ea trebuie sa
satisfaca anumite conditii de utilitate/calitate derivate din cerintele beneficiarului si destinatia functionala
a constructiei.
Cu alte cuvinte, rezistenta si stabilitatea unei constructii apar n mod automat, odata cu constructia, fara
a fi necesara respectarea obligatorie a unei cerinte anume si fara ca prezenta acestor performante sa
garanteze obtinerea unor constructii de calitate.
Siguranta n exploatare, astfel formulata, induce o interpretare clasica cu referire tot la rezistenta si
stabilitate, cnd de fapt este vorba de siguranta utilizarii constructiei. Siguranta la foc este practic legata
de rezistenta si stabilitatea la foc a componentelor obiectivului.
25
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
1.11.
INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE /REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND
PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI
Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat
Suprafaa de 1300 mp. este proprietatea SC ROM STAR SRL din com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud.
dambovita , conform actelor de proprietate anexate la studiu.
Terenul are urmatoarele vecinatati:
La nord:
La sud:
constructii
La est:
La vest :
D.N. 7
Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita , Ariciu marilena - teren liber de
Matei Ilie - teren liber de constructii
teren administatie primarie - teren liber de constructii
La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan , curti constructii.
26
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
2 PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE
2.1.1. Categorii de lucrri
Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului vor fi luate in considerare urmtoarele
obiecte i grupe de lucrri cuprinse in proiect:
A. Lucrri de baz
Infrastructura si suprastructura
- decopertare strat vegetal ;
- trasarea general ;
- executare sptur;
- executare umpluturi pamant, balast i compactarea acestora;
- turnare beton ;
- executare armare in infrastructura si suprastructura;
- executare cofraje;
- executare hidroizolatii ;
- executare radier general;
Lucrri de arhitectur i instalaii
- execuia lucrrilor de arhitectur : inchideri i compartimentri, pardoseli, tencuieli , gleturi ,
zugraveli vopsitorii , marcaje, tmplrie etc.
- executare sarpanta si invelitoare
- concomitent cu lucrrile de arhitectur , executarea instalaiilor interioare : sanitare , electrice,
gaze etc.
- Executarea lucrarilor aferente retelelor exterioare apa-canal, bransament electric, bransament
alimentare cu gaze.
- Executie lucrari drumuri, platforme , imprejmuiri
B. Lucrri auxiliare
I. Racorduri la reeaua de drumuri existent in zon.
II. Ambientare, semnalizri , spaii verzi
C. Organizarea de antier
Pentru realizarea investitiei se prezint n continuare grupat urmtoarele categorii de procese
tehnologice cu sistemele de maini necesare i cu alternativele ce se pot lua in considerare.
a. Lucrri pregtitoare
Lucrrile pregtitoare constau din curirea terenului de iarb i buruieni, pichetarea incintei i a cldirii,
i executarea gropilor de stabilire a adncimii de excavare a pmntului de lama buldozerului.
b. Terasamente i micarea pmntului
Terasamentele constau din spturi, transporturi i compactri pentru realizarea profilului n lung i a
celor transversale ale incintei.
Spturile de pmnt se vor realiza mecanizat si parial manual, cu Buldoexcavator (180 CP) sau aute
utilaje specifice.
Volumul de spturi este de cca 900 m3 la care se adaug 40 m3 spturi manuale.
Cantitatea de beton folosita pentru toate obiectivele de pe amplasament este de cca 178 m3.
27
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Excavaii care dup importanta si specificitate se pot realiza cu urmatoarele tipuri de utilaje:
o Buldozere cu pneuri pentru scarificare, sapaturi superficiale cu si fara transport de terasament;
nivelare depozite de pamant si cu alte materiale, nivelare propriu zisa. Tiposeria lor se intinde de
la 60 CP pana la 300 C.P.;
o Buldoexcavatoare cu pneuri echipate cu lingura dreapta, inversa, sau cupa trasa, draglina
pentru excavatii in front, in transee, prelucrarea sau incarcare in mijloacele de transport.
Tiposeria lor cuprinde utilaje intre 65 C.P. pana la 200 C.P.;
o Autobasculante utilaje specializate pentru transport pamant si materiale granulare care au o
structura ce rezista drumurilor de santier dar cu o viteza de deplasare mai redusa folosite in
interiorul santierului
Precizam ca toata aceasta gama de utilaje se pot folosi si pentru transportul sau punerea in opera si
a altor materiale de masa mai mult sau mai putin pulverulente cum ar fi: agregatele minerale, balast,
betonul vartos etc.
Infrastructura cabinei statiei de distributie este de tipul fundatiilor izolate F1 1,15x1,15 si F2 1,5x1,5 cu
adancimea de -1,15 . Perimetral , fundatiile F1 sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare 30x40
fundata la cota -0,65 .
Suprastructura este realizata din cadre din beton armat ( stalpi si grinzi ) si planseu din beton armat .
Volum sapaturi :
Decopertari : 37 mc
Fundatii izolate : 11,51 mc
Fundatii continue : 2,25 mc
Infrastructura spalatoriei auto este de tipul fundatiilor izolate F1 0,6x0,6 cu adancimea de -1,00 . La
partea superioara sunt ancorate printr-o grinda continua 25x35 fundata la cota -0,6 .
Sistemul constructiv ( suprastructura ) va fi pe structura metalica .
Volum sapaturi :
Decopertari : 4,0 mc
Fundatii izolate : 1,0 mc
Fundatii continue : 0,5 mc
Pentru bazinul vidanjabil se va executa o sapatura in taluz, dislocandu-se un volum de pamant de : 201
mc.
Se va realiza ingroparea celor 2 rezervoare dupa executarea sapaturii pana la cota -4,65 m , sapatura
ce se obtine prin taluzare pe doua laturi si sapatura verticala cu sprijiniri pe celelalte doua . Pe fundul
sapaturii se va asterne o umplutura de balast de 20 cm , dupa care se va turna un beton de egalizare de
5 cm . Peste acesta din urma se va realiza radierul de 25 cm grosime din beton C12/15 armat cu plasa
sudata 10/15 sus si jos urmand ca apoi sa se vina cu 40 de cm de beton lestare C8/10 .
Volum de pamant dislocate : 620 mc
28
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
e. Excavaii speciale: utilaje pentru cum ar fi: motocompresoare de aer, pickhamere si perforatoare.
f. Montaje diverse
Folosirea de utilaje pentru urcare, manevrare si montare elemente de constructie.
g. Transporturi diferite
Dat fiind volumul mare si diferit de materiale, semifabricate si prefabricate ce se va transporta si
gama de mijloace de transport este diversa:
o autobasculante de diferite capacitati in general de peste 16 tone, autocisterne;
o autobetoniere si pompele de beton ce le insotesc de obicei;
o autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald.
o trailere sau sa pentru transportul utilajelor, a elementelor de constructii si a altor piese grele.
29
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
30
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
31
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
n caz de incendiu sau alt accident, oprirea pompelor se poate realiza de la un ntreruptor
general al TGD.
Pompele de livrare a produselor petroliere sunt de o construcie special fiind prevzute cu un
compresor de gaze cu turaie variabil. Turaia compresorului este reglat automat n funcie de debitul
de livrare al pompei, asigurnd un debit de aspiraie gaze egal cu debitul de alimentare al
autovehicolului.
Sistemul utilizat nu necesit o etanare special a pistolului la gura rezervorului autovehicolului.
Amplasarea pompelor de livrare permite o uoar supreveghere a activitii acestora de la
punctul de comanda din cabina staiei.
Comanda de pornire i oprire a pompelor se poate face local, prin ridicarea i introducerea
pistolului n lcaul su, dup apsarea unui buton amplasat la pomp, plata fcndu-se la casierul ce
circul n zona pompelor sau la operatorul din cabin.
Un panou de comand amplasat n cabina staiei permite pornirea livrrii de ctre operatorul aflat
n cabin i programarea calculatorului pentru oprirea alimentrii la livrarea cantitilor prestabilite sau de
o valoare prestabilit, plata fcndu-se la operatorul din cabin.
La cerere, calculatorul emite un bon coninnd produsul, cantitatea, costul, T.V.A., ora, minutul i
data livrrii.
Un dispozitiv special montat la pistolul de alimentare, permite nchiderea automat a livrrii n
caz de umplere a rezervorului autovehicolului, evitndu-se astfel deversrile i ptrunderea lichidului n
compresor.
Furtunele sunt prevzute cu dispozitive speciale pentru retractarea lor n corpul pompei, la finele
operaiilor de livrare, avand culoarea cauciucului corespunztoare culorii convenionale a produsului.
2.2.2. Descriere instalaia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC
Instalaia de alimentare G.P.L la autovehicule tip SKID MONOBLOC este certificat CE.
Schema instalaia de alimentare GPL la autovehicule tip SKID MONOBLOC are urmtoarele
componente principale:
un recipient metalic de stocare GPL, cilindric, orizontal, suprateran cu o capacitate de 5000 litri
(volum de ap). Acest rezervor este echipat cu racorduri pentru aparatura de msur i control,
ventile i armturi de siguran.
pompa centrifug antrenat de un motor electric de 4 KW de construcie;
o pomp de distribuie GPL echipat cu aparatur de control al debitului distribuit, furtun cu pistol de
alimentare i aparatur de control;
instalaia electric executat pentru mediu;
instalaia pneumatic pentru nchiderea ventilului pneumatic de la distan.
Toate echipamentele sunt montate pe un cadru metalic fixate pe o fundaie din beton armat.
Instalaia va fii inertizat cu gaz neutru (azot sau CO2) naintea operaiunii de umplere cu GPL conform
Normativului NP 037/1999 pct. 5.47.
1. Recipientul de stocare:
Recipientul are o capacitate de 5000 litri (volum ap).
Recipientul este prevzut cu urmtoarele racorduri:
Racord pentru alimentarea cu GPL n autocistern
Racord pentru conducta de aspiraie a pompei centrifuge
Racord pentru supapa de siguran
Racord pentru indicatorul de nivel
Racord pentru returul fazei lichide i a fazei de gaz
Racord pentru manometru.
Pe racordul de alimentare cu G.P.L. se monteaz gura de culare cu pistolul autocisternei. Gura de
cuplare este prevzut cu o supap de siguran care se deschide la presiune dup pornirea pompei de
32
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
pe autocistern. Volumul de stocare gaz petroler lichefiat este maxim 80% din capacitatea acestuia. Pe
racordul de aspiraie se monteaz o conduct care face legtur ntre bazinul de stocare i pompa
centrifug. Pe aceast conduct se monteaz un ventil manual pentru nchidere i un ventil pneumatic
de nchidere cu acionare de la distan.
Recipientul de stocare este protejat mpotriva supratensiunilor interne cu o supap pneumatic
cu arc care se deschide n atmosfer la depirea parametrilor stabilii de productor (18 Kg.f/cm2
17,65 bar). Supapa de siguran este prevzut cu o contrasupap care se menine n poziia deschis
permanent. Rolul acesteia este de a se bloca odat cu scoaterea supapei de siguran pentru verificare.
Supapa de siguran va fi verificat anual pe standuri autorizate ISCIR i sigilat cu sigiliul
verificatorului.
Pe racordul de indicator de nivel se monteaz un dispozitiv cu plutitor care indic existentul de
G.P.L n procente din rezervor.
Pe racordul fazei gaz se monteaz conducta de retur (by pass) a fazei gaz care este prevzut cu
supap de suprapresiune i un robinet manual cu rol de a prelua surplusul de faz lichid dinspre
pompa centrifug n recipient.
Pe recipient se monteaz un manometru care indic permanent presiunea de vapori din interiorul
rezervorului.
Recipientul este protejat mpotriva radiaiilor solare cu vopsea alb pentru reflectarea razelor
solare. Pentru protecie mai mic 1.00 ohm, Conform normativului NP 037/1999 pct. 2.12 i 2.13
recipientul este marcat cu o band portocalie pe care scrie GAZ PETROLIER LICHEFIAT cu culoare
alb.
2. Pompa centrifug
Pentru vehicularea fazei lichide a gazului dinspre recipient spre pompa de distribuie la
autovehicule este prevzut o pomp centrifug. Aceasta este activ de un motor electric de 4 kW.
Pe conduct de legtur dintre recipient i pompa centrifug sunt montate urmtoarele elemente:
Un robinet de nchidere cu acionare manual
O supap de siguran
Un filtru de reinere a impuritilor
Un robinet pneumatic de nchidere rapid cu acionare pneumatic
care este n poziia normal nchis cnd nu este acionat
Acionarea pompei centrifuge (pornire i oprire) se face dintr-o manet amplasat pe pompa de
distribuie. Oprirea n caz de urgen se face dintr-un buton montat pe tablou electric. Acest buton are
rolul de a opri curentul care intr n instalaie i totodat evacueaz aerul sub presiune oblignd robinetul
pneumatic s nchid aspiraia GPL din recipient spre pompa centrifug.
3. Pompa de distribuie GPL la autovehicule
Pentru distribuia GPL la autovehicule pe pompa de distribuie sunt montate urmtoarele
elemente:
Filtru fin de intrare n distribuitor;
Separator de faz;
Contor volumetric cu traductor de impulsuri
Calculator electronic cu afiaj electronic al preului i cantitii livrate;
Supape i valv diferenial pe faza lichid i gazoas;
Aparatur de msur i control;
Furtun flexibil prevzut cu pistol de alimentare i cuplaj de nchidere automat n cazul smulgerii
accidentale a furtunului. Pistolul de alimentare este realizat nct s permit circulaia fluidului
prin el numai dup ce a fost cuplat la instalaia de alimentare a autovehiculului.
Caracteristicile tehnice ale pompei de distribuie:
Debit minim:
5 l/min;
Debit maxim
50 l/min;
Cantitate minim livrat
5 l;
33
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
25 bar;
5%;
DN 25(1);
DN 25(3/4);
150W;
220V,50Hz (alimentare general)
220V, 50Hz (iluminare)
34
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
3 DEEURI
Deeurile produse ca urmare a realizrii i exploatrii obiectivului Construire statie de distributie
carburanti, spalatorie auto si statie GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita, se
estimeaz separat pe cele dou etape astfel:
o
o
35
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind
prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
Activitile din bazele de utilaje, statiile de beton si statiile de asfalt vor fi monitorizate din punct de
vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
36
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
3.2.3
- motorina Euro Diesel 5 (rezervor de 50 mc) , benzin fara Plumb 95 (rezervor de 30 mc); benzin
super 98 (rezervor de 10 mc) si motorina top diesel ( rezervor de 10 cm) .
- gaz lichid lichefiat folosit in alimentarea autovehiculelor este un amestec de butan si propan. Acest
amestec este facut de productor funcie de anotimpul cnd acesta este consumat. Cantitatea
maxim care poate fi stocat in instalaie este de 4000l.
Beneficiarul va detine fise de securitate a fiecrui produs.
3.3. Modul de gospodrire, msurile dotarile si amenajrile pentru protecia mediului
a). Produsele petroliere, n special benzinele, sunt produse cu un grad ridicat de inflamabilitate,
ce produc vapori inflamabili chiar la temperaturi foarte sczute.
Vaporii degajai, atunci, cnd se amestec n anumit proporie, formeaz o atmosfer inflamabil,
care arde sau face explozie n prezena unei surse de foc.
Exist o atmosfer inflamabil atunci cnd proporia vaporilor de carburani n aer este ntre
aproximativ 1 % (limita inferioar de explozie) i 8% (limita superioar de explozie).
Vaporii de produse petroliere sunt mai grei dect aerul i n general nu pot fi dispersai uor de
ctre curenii de aer. Vaporii tind s curg ctre poriunile de teren joase, acumulndu-se n rezervoare,
canalizri, cmine i alte construcii subterane.
Produsele petroliere plutesc pe suprafaa apei, i de accea, pot produce i crea pericole de
incendiu i explozie la mari distane de punctele lor de deversare.
O atmosfer inflamabil poate s fie prezent n spaiile de vapori ale rezervoarelor coninnd
produse petroliere, chiar dup ce acestea au fost ndeprtate.
De asemenea, o atmosfer inflamabil poate s apar atunci cnd mbrcmintea personalului
de operare a fost contaminat cu produse petroliere.
Transportul carburanilor se realizeaz cu cisterne auto, iar descrcarea se face gravitaional prin
furtune. La realizarea legturilor ntre cisterne, i rezervoare ca si la descrcarea acetor legturi se pot
forma amestecuri explozive carburantr-aer. Astfel de amestecuri se pot forma si la gurile de aerisire ale
rezervoarelor.
Din aceste motive gurile de descrcare si ale aerisirilor sunt amplaste in afara zonelor de
circulaie normal , iar gurile de aerisire sunt ridicate la 4m deasupra solului si prevzute cu opritoare de
flcri. De asemenea pentru limitarea la maxim a posibilitii de formare a amestecurilor explozive este
prevzut recuperarea vaporilor de carburani din rezervoarele supuse umplerii.
b) Pentru instalaia G.P.L. productorul a prevzut eventualele defeciuni poare pot aprea n
timpul exploatrii acesteia. Pe tabloul de comand exist un buton care poate fi activat si izolez toate
elemenetele instalaiei (ntrerupe curentul electric, nchide calculatorul , nchide pneumatic ventilul pentru
izolarea bazinului de stocare).
In perioada de operare se impun urmatoarele masuri pentru prevenirea si reducerea cantitatii de
deseuri toxice si periculoase:
Educarea, constientizarea si instruirea personalului din statia peco privind modul corect de
gestionare, depozitare si eliminare a deseurilor toxice si periculoase.
Instituirea personalului administrativ care sa monitorizeze starea de curatenie a incintei, si
obiectivelor din cadrul statiei si spatiilor de depozitare a carburantilor si substantelor chimice si
care sa aplice sanctiuni in caz de nerespectare a regulilor impuse
Administratorul cladirii trebuie sa incheie contracte cu unitati specializate care sa asigure
neutralizarea, eliminarea si tranportului deseurilor toxice si periculoase.
37
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Organizare de
santier
Tip deseu
Menajer sau
asimilabile
(inclusiv
resturi de la
prepararea
hranei)
Deseuri metalice
Deseuri materiale
de constructii
Slamuri petroliere
Organizare de
Santier si
Front de lucru
Deseuri lemn
Acumulatori uzati
Anvelope uzate
Hartie si deseuri
specifice
activitatii de birou
OBSERVATII
Se vor pastra evidente stricte
privind datele calendaristice,
cantitatile eliminate si
identificatorii mijloacelor de
transport utilizate.
38
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor;
Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale
reciclabile;
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor,
Legea nr. 360/2003 completat cu Legea nr. 263/2005 privind regimul substanelor i preparatelor
chimice periculoase.
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje,
HG. Nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deeurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd
deeurile, inclusiv deeurile periculoase;
HG 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori.
HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
H.G. Nr. 441/2002 - pentru modificarea si completarea Hotrrii Guvernului Nr. 662/2001 privind
gestionarea uleiurilor uzate;
39
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia locala si personalul muncitor, in
general mai violent si care va fi destul de numeros in timpul executiei lucrarilor.
4.1. APA
4.1.1. Date privind amplasamentul
Pe amplasamentul evaluat s-a remarcat la cota natural a terenului un strat de pmnt vegetal cu
grosimea de 0,30 m, urmat cu un strat cu grosimea cuprins ntre 0,30-4,50 m- argila galben-cafenie,
prafoasa, plastic consistenta spre vartoasa, slab nisipoasa, 4,00-4,50 m pietris marunt cu nisip si liant
argilos.
Concluzii i recomandri ale studiului geotehnic
Din corelarea datelor funizate de cartarea geologo-tehnica de suprafata cu datele obtinute din forajele
geotehnice executate, s-au concluzionat urmatoarele
1. Terenul destinat viitorului obiectiv este plan, stabil , lot mobilat la data efectuarii cartarii de
suprafata , fara fenomenele fizico-geologice de instabilitate sau de degradare a terenului;
2. Stratul acvifer freatic superficial este situat la cca. -6,00-6,50 m de la cota terenului natural;
4.1.2. Alimentarea cu ap
4.1.2.1. Alimentarea cu ap n perioada de construcie
In perioada de construcie, punctul de lucru va fi alimentat cu apa potabila prin peturi si bidoane de apa
plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasament.
Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de construcie se prezint in tabelul 6.
40
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Consum
menajer
Constructii
Sursa de
apa
Consum
total de
apa
mc/an
Surse din
zona
2300
Apa recirculata
total
Consum
menajer/
tehnolog
ic
Apa
subterana
Apa de
suprafata
Pentru
compenasrea
pierderilor in
sistemele cu
circuit inchis
100
100
100
2200
2200
Apa de
la
propriu
obiectiv
Apa de la
late
obiective
2200
Necesarul de ap in perioada de execuie este determinat prin consumurile din fluxul tehnologic:
prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii umpluturilor in vederea
compactarii, asigurarea prepararii amestecurilor pe baza de apa: mortare pentru tencuieli si zidarie,
gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umiditatii betoanelor dupa turnare plansee, precum si
consumul menajer.
4.1.2.2. Alimentarea cu ap pe perioada folosinei
Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de
inalta densitate avand un diametru de 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona
respectiva.
La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m
x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).
In prezentul proiect sunt prinse instalatiile de la caminul apometric, pana la cladire, proiectul
pentru alimentare de la retea pana la caminul apometric va fi cuprins in cadrul taxei de racordare si va fi
realizat de catre regia locala de apa.
Bransamentul de apa rece intra in cladire prin fundatie, la cota - 0,80 m (cota la generatoarea
superioara a conductei), fata de cota terenului amenajat, pentru evitarea inghetului.
Inainte de intrarea in cladire se executa o ramificatie care alimenteaza cu apa rece spalatoria.
La intrarea in spalatorie se executa un camin de beton unde se poate face golirea instalatiei din
spalatorie.
Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de folosinta a statiei se prezint in tabelul 7.
Tabelul 7 . Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de folosinta
Ape prelevate din surse
Categoria
de
folosinta
Apa
potabila si
menajera
Consum
spalatorie
auto si
intretinere
incinta
Sursa
de apa
Retea
proprie
Consum
total de
Apa
(mc/an)
total
Consum
potabil
si
menajer
800
800
Apa
subterana
Apa de
suprafata
800
Apa recirculata
Pentru
compenasrea
pierderilor in
sistemele cu
circuit inchis
Apa de
la
propriu
obiectiv
Apa de
la late
obiective
2000
1200
1200
1200
41
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm.
La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m
x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).
Conducta de apa se va monta ingropata intr-un strat de nisip de 20 cm la adancimea de minim
80 cm fata de cota teren amenajat pentru evitarea inghetului.
Deasupra la distanta de 30 cm se monteaza o banda avertzoare de culoare albastra.
In conformitate cu prevederile art.7.2. din NP 004-2003, deoarece benzinaria este amplasata in
localitatea in care exista retea publica de apa aceasta se va echipa cu instalatie de hidranti exteriori cu
debit de minim 5l/s, asigurandu-se minim un hidrant exterior dispus la maxim 120 m fata de obiectele
incintei statiei si dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei ( hidrant portativ, furtunuri tip C, tevi de
refulare, chei, etc.)
Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu exista
unul la distanta aceasta.
Stingerea din exterior a unui eventual incendiu va fi asigurata si prin accesul masinii de pompierii
din drumul de acces.
Executia terasamentelor si sapaturilor se vor face obligatoriu folosind: sprijiniri, parapeti de-a
lungul santurilor si podete de trecere.
4.1.3. Evacuarea apelor uzate
4.1.3.1.
Reele de canalizare
42
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai apropiata statie
de epurare oraseneasca.
Conductele de canalizare prevazute vor fi din conducte de PVC - KG - SN 4, cu garnitura, cu
diametrele de 110,00 mm si DN 200,00 mm, caminele de canalizare sunt din beton.
Conductele se vor monta cu panta de minim 2 spre bazinul vidanjabil, se monteaza ingropat pe
un pat de nisip de minim 30 cm grosime.
Panta a fost astfel aleasa incat sa asigure o viteza minima de autocuratire Vmin=0,7 m/s si sa
depaseasca viteza maxima admisa Vmax=3 m/s.
La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si podete de
trecere. Dirijarea apelor pluviale la caninele de canalizare se va face prin realizarea sistematizarii
verticale a terenului.
In vederea pre-epurarii apelor pluviale de pe suprafetele betonate potential contaminate cu hidrocarburi
se va amplasa un separator de hidrocarburi si grasimi.
Pentru acumularea apelor uzate se va realiza un bazin din beton amplasat subteran, cu dimensiunea in
plan de 4,00x4,00 m si cu adancimea de 3,50 m, prevazut cu gura de vizitare si vidanjare, protejata cu
un capac metalic.
43
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incrcate cu
particule de ciment, aditivi si parte fin din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 5% din cantitatea
de ap tehnologic.
Apele meteorice spal suprafeele betonate, padocurile cu anrocamente si agregate, antreneaz
particulele solide, pulberile si eventualii poluani provenii din pierderile de la utilaje, constituind in felul
acesta o surs de poluare a mediului.
Apele uzate meteorice generate in perioada de execuie au fost estimate la 380 m3/an.
Apele uzate generate in perioada de execuie a constructiilor nu se refolosesc.
Nevoi igienico
sanitare magazin
Acoperisuri
cladiri
Bazin vidanjabil
Alei, platforme
betonate
Spalatoria auto
Separator
de
namol si hidrocarburi
Separator grasimi
Canalizare
pluviala
Bazin vidanjabil
44
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
In acest
obiectiv
Sursa
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
Catre alte
obiective
mc/an
Pluviale
mc/zi
menajera
11
12
13
14
Grupuri sanitare
1,75
640
4,00
640
Spalatoria auti,
Spalare
platforme ,
pardoseli,
acoperisuri, alei
7,63
2810
2,63
960
1825
45
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
In ceea ce priveste organizarile de santier trebuie acordata o atentie sporita protectiei mediului in
aceste locatii.
Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport sunt
surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane.
Organizarile de santier, functie de complexitatea activitatii acestora, trebuie, de asemenea,
avizate si controlate din punct de vedere al protectiei mediului.
In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala
rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne ce transporta substante
periculoase.
4.1.5.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare
Surse de impurificare a apelor in perioada de functionare sunt date de:
o evacuarea de ape uzate menajere in reteaua de canalizare incarcate cu poluanti peste limitele
prevzute de Normativul NTPA 002/2005
privind condiiile de evacuare a apelor uzate n
reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.
o Evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si a apelor pluviale care spala
acoperisul si platformele betonate ale parcrii incarcate cu poluanti peste limitele prevzute de
Normativul NTPA 002/2005
privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de
canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.
Prin masurile proiectate privind retele de canalizare ape menajere si ape pluviale, se apreciaza ca
vor fi respectate limitele prevzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiiile de evacuare a
apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.
46
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Tehnologia de executie
- terasamentele si fundatiile se vor executa conform graficului de executie urmarindu-se ca
executarea infrastructurii si suprastructurii sa se faca destul de rapid , astfel incat ploaia sa nu le
surprinda deschise prea mult timp ;
- se recomanda ca executia lucrarilor de infrastructura sa nu se inceapa decat daca se asigura
continuarea executiei la structura propriu-zisa .
Activitatea umana
- deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta
santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina prin serviciul de salubritate local;
- se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata poate
contamina atat solul, cat si apa de suprafata; vor mari turbiditatea acesteia.
Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. Se
va urmari:
- manipularea cu atentie a utilajelor;
- respectarea cailor de acces pentru utilaje;
- respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport;
- respectarea tehnologiei de executie;
- manipularea materialelor de constructii numai in spatiul destinat lucrarilor;
Activitatea umana
In fapt ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring si
eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare.
Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe platformele
incintei, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune.
47
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
4.2.
AERUL
4.2.1.
Date generale
48
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
sapatura mecanizata
executarea lucrarilor aferente realizarii constructiei : infrastructura , suprastructura , arhitectura si
finisaje
executarea retelelor apa canal, electrice, si gaze
amenajari drumuri, platforme si imprejmuiri
Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor materiale de constructii si
materiale minerale (balast, nisip, asfalt) in cadrul operatiunilor de construire a celor doua corpuri de
cladire.
Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate in aceasta perioada, fiind vorba despre utilajele
angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast , pamant, beton,
asfalt etc.
In faza de exploatare:
Aferent celor doua perioade caracteristice privind implementarea proiectului amenajarea facilitatilor
lucrari de constructii si exploatarea curenta a acestora), vor fi detaliate in sectiunile urmatoare
caracteristicile si parametrii surselor de poluare.
4.2.2.2.
Eroziune eoliana.
49
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a
prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care pot fi
bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de constructie. Aceste particularitati
le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ
stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.
Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in considerare
volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari (vezi tabelul 9) si suprafetele de sol
afectate de lucrari.
Tabelul 9. Volumele de materiale manevrate
Etapa
Sapatura mecanizata (mc)
Cantitate
(m3/an )
840
Umplutura/nivelare (mc)
100
Valorile prezentate in tabelul de mai sus reprezinta un volumul total de operatiuni de excavare si
umpluturi care a fost estimat, pentru 12 luni , avand in vedere executia lucarilor in etape echilibrate din
punct de vedere al ariei construite.
Tabelul 10 prezinta centralizatorul lucrarilor de terasamente, schema de masini propusa (si utilizata in
evaluare) pentru efectuarea acestor operatii.
Tabelul 10. Centralizator lucrari de executie, schema de masini propusa
Volum
de
lucru
(mc)
Operatia, faza si
procesele de lucru
Decopertare si sapatura
Sapatura
Utilaje folosite
Productivita
te
orara (mc/h)
Numar
utilaje
Volum
Manevrat
(mc)
Consm
total de
carburanti
l/h
840
Buldoexcavator
(180 CP)
50
840
8,4
881
Buldozere (180
CP)
50
881
8,8
881
Autobasculanta
(200CP)
50
881
8,8
incarcare, manevrare
pamant
transport auto
Sapatura manuala
41
2640
manual
3 curse/h/
9m/cursa
41
2640
Fundatii si umpluturi
turnare beton
98
transport/descarcare
98
25
18
Autobetoniera
Autobasculanta
(200CP) 1
cursa/h
Autobasculanta
1 cursa/h
Cilindru
compactor
30
1080
50
98
50
25
0,5
150
18
0,20
50
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
4,70
1200
10
240
Transport auto
materiale de constructii
structura, arhitectura,
instalatii, finisaje
Eroziune
3 tone
Autobasculanta
(200CP)
120
1000
Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie eferente unei
etape de lucru, sunt prezentate in tabelul 15.
Valorile se refera la emisiile de particule (debite masice maxime orare) aferente categoriilor de
lucrari previzionate a se desfasura in perioada de executie a constructiei. Calculele au fost efectuate
pentru ipoteza concomitentei tuturor operatiilor, la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in
functiune, pe ora. Aria amplasamentului fiind de 1300 mp.
Tabelul 11. Debite masice de particule
Nr
crt
Denumirea sursei
1
2
d 15 m
d 10 m
d 2,5 m
Sapaturi
163,25
123,45
121,10
6,02
Incarcare auto
21,34
18,78
18,81
0,94
SAPATURI
184,84
142,28
139,91
6,96
Descarcare
12,45
6,48
4,86
0,26
Imprastiere
43,06
25,32
18,99
1,02
Compactare
2,39
1,40
1,05
0,05
UMPLUTURI
56,48
33,22
24,91
1,34
EROZIUNE
4,61
3,00
2,30
0,69
Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situatia cea mai defavorabila din punct de
vedere al impactului asupra calitatii atmosferei si anume, cel mai mare volum de lucrari executate in
unitatea de timp si functionarea simultana a tuturor utilajelor, situatie in care se emit cele mai mari debite
masice orare de poluanti.
Datele care au stat la baza efectuarii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate de
mijloacele de transport si utilaje la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in functiune pe ora si o
arie a amplasamentului de 1300 mp sunt:
CANTITATE DE CARBURANT
23,56
Timp de functionare
4 h/zi
Aria amplsamentului
1300 mp
Viteza vantului
2,40 m/s
kg/h
51
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Denumirea sursei
Mijloace de transport si
utilaje in lucru
CO2
1778,4
359,10
68,40
1145,70
Centrala termica
Centrala termic va produce ap cald 80/60C pentru a alimenta radiatoare dar si pentru a asigura apa
calda de consum.
Centrala termic va avea n componena i urmtoarele echipamente:
Instalaia este protejat la suprapresiune prin supapele de siguran i termostatele de siguran ale
cazanului. Termostatele actioneaz prin intermediul tabloului de comand al cazanului asupra
arztorului i pompei de recirculaie. De asemenea, n regim de avarie, cazanul este scos automat din
funciune prin ntreruperea circuitului de alimentare cu gaz natural al arzatorului.
52
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Evacuarea gazelor de ardere se realizeaz prin tiraj natural, prin intermediul unui co de fum metalic, cu
un diametru interior de 500 mm, izolat i protejat, echipat cu toate elementele necesare bunei funcionri
i care va depi cota terasei cu cca.1 m. Detaliile corespunzatoare pentru execuia coului i
elementele componente vor fi cele date de furnizor. Racordarea cazanelor la cos se va face prin
intermediul unei tubulaturi din tabl de oel inoxidabil cu diametrul de 250 mm; racordul va avea panta
spre cazan. La baza coului se va prevedea un racord pentru colectarea i evacuarea condensului.
In tabelul 13 sunt centralizate rezultatele Sursele stationare generatoare de poluanti, caracteristicile
fizice ale acestora si parametrii gazelor evacuate.
VO02 =
0,5 COi + 0,5 H2i + 1,5 H2 S i + m + Cm Hni O2i [m3N / mN3 c. g. um]
100
4
in care: COi [%] , reprezinta componentele combustibile raportate la starea umeda (initiala);
Volumul teoretic de aer uscat:
n
VN02
1
COi + CO2i + H2 S i + mCm Hni
100
- volumul teoretic de gaze biatomice (azot):
0
VRO
=
2
N 2i
[mN3 / mN3 c. g . um] ;
100
1 i
n
100
2
54
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Nr
Etapa
de
analiza
Motivul alegerii
1
Anul
2011
Dupa
2011
Perioada de exploatare a
obiectivului
4.2.3.1.
Calculul dispersiei
4.2.3.1.1. Scurt descriere a modelului de calcul utilizat
Evaluarea impactului asupra calitatii aerului a poluantilor emisi in atmosfera de sursele aferente
lucarilor de executie a statiei de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in comuna
Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei cu ajutorul
modelului climatologic Martin si Tikvart.
Modelul serveste la estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung si mediere pentru surse
continue punctiforme sau de suprafata.
Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor
se face dupa formula gaussiana a penei.
Concentratia medie Ca intr-un receptor aflat la distanta de o sursa de suprafata si la inaltimea z
de sol este data de relatia:
Ca = 16/ { [ q k () ( k , l, m) S (, z, u1, Pm ) ]d}
unde:
k = indice pentru sectorul directiei vantului
qk() = Q (,) d pentru sectorul k
Q (,) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata
= distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala
= unghiul in coordonate polare centrat pe receptor
I = indice pentru clasa de viteza a vantului
m = indice pentru clasa de stabilitate
(k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice
S (,z;u1,Pm) = functia care defineste dispersia
z = inaltimea receptorului deasupra solului
u1 = viteza vantului reprezentativa
55
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Pm = clasa de stabilitate
Pentru surse punctiforme, concentratia medie Cp datorita a n surse, este data de relatia:
Datele de intrare in modelul de calcul au tinut cont de scenariile descrise mai sus. Acestea sunt:
datele meteo orare: generate intr-un format specific in urma rularii preprocesorului meteo;
datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-cosuri) sau dimensiuni
geometrice-lungime latime - inaltime in cazul surselor de suprafata;
date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare;
timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse
in model: punctuale sau de suprafata;
date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor intr-un sistem de coordonate
sferic sau rectangular.
4.2.3.2.
Rezultatele dispersiei
56
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Cmax
3
[g/m ]
14,88 g/m
Perioada de
mediere 1 h
Particule in
suspensie
Concentraia maxim
Prag de alert
Valoare limita=
3
[g/m ]
prag de
intervenie
3
[g/m ]
3
50 g/m
Perioada de
mediere 24 h
(Ord.592/2002)
Observatii
Debit
(g/s/m2)
Concentratia
maxima in
imisie (la 101
m de sursa)
(g/mc)
Concentratia
in imisie (200
m de sursa)
(g/mc)
Concentrati
a in imisie
(500 m de
sursa)
(g/mc)
1778,4
6,36106E-05
290,8
119,4
12,72
SO2
666,9
2,3854E-05
109,1
44,79
4,77
NOx
359,1
1,28445E-05
58,72
24,11
2,56
trafic auto
aldehide
68,4
2,44656E-06
11,18
4,59
0,4891
in faza de
hidrocarb
uri
nearse
1145,7
4,09799E-05
187,3
76,92
8,193
Denumirea
sursei
Debite
maxime
(g/h)
CO2
Poluant
Utilaje in
functiune si
executie
57
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza intr-o
anumita perioada de timp.
aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de lucru;
Poluant
Debit masic
(g/s)
Centrale termice
NOx
CO
N2O
Particule
SO2
Metan
COVnm
0,26766
0,6687
0,00531
0,0601
0,00481
0,01908
0,0448
58
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
4.2.4.
Desi, asa cum a fost pus in evidenta in sectiunea anterioara, activitatile desfasurate pe amplasamentul
analizat nu au un impact potential asupra atmosferei, exista solutii tehnice atat pentru limitarea emisiilor,
cat si pentru controlul gazelor emise.
o
o
o
4.3. SOLUL
4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta
Din punct de vedere geomorfologic zona studiata apartine Campiei Romane, ce se caracterizeaza
printr-un relief relativ plan, cu o usoara panta catre sud. Aspectul plan al campiei este intrerupt de
cursurile de apa domoale.
Perimetrul studiat apartine Platformei Valahe. Specificul structural al Platformei valahe il constituie in
baza solul rigid format din cristalin metamorfic si roci magmatice peste care s-au depus cicluri de
sedimente pana in Cretacic inclusiv. Stiva de roci sedimentara impreuna cu ciclu, formeaza
fundamentalul platformei peste care repauzeaza depozitele sedimen
Romanianul inferior si mediu este alcatuit din nisipuri si argile cu intercalatii subtiri de carbune.
Cuaternarul constituie depozitele regiunii, fiind reprezentat prin depozitele holocenului superior depuse
in conurile de dejectie si depozite marnoase si nisipoase urmate de depuneri loessoide.
Cursurile de apa sunt foarte meandrate , cu numeroase grinduri si albii vechi colmatate datorita pantei
hidraulice reduse.
4.3.2 Surse de poluare a solurilor
Principalii factori care pot afecta solul sunt:
4.3.2.1.
Activitile din antier implica manipularea unor cantitatea importante de substane potenial
poluatoare pentru sol si subsol. In categoria acestor substane trebuiesc inclui carburanii, combustibilii,
vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezint activitati
potenial poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.
59
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
O alta sursa poteniala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de activitatea
utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defeciunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei.
Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezint surse de poluare a solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului mpiedica dezvoltarea vegetaiei pe suprafeele afectate.
n sintez, principalii poluani ai solului provenii din activitile de construcie sunt grupai dup cum
urmeaz:
o Poluani direci, reprezentai in special de pierderile de produse petroliere care apar n timpul
alimentrii cu carburani, a reparaiilor, a funcionrii defectuoase a utilajelor, etc.
o La acestea se adaug pulberile rezultate in procesele de excavare, ncrcare, transport, descrcare
a materialelor.
o Poluani ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluanilor din
aer, provenii din circulaia mijloacelor de transport, funcionarea utilajelor de construcii, etc.
o Poluanii accidentali, rezultai in urma unor deversri accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cilor
de acces.
o Poluani sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.
Substanele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului
sunt SO2, NOx si metalele grele.
Trebuie menionat si faptul c lucrrile de terasamente si excavaii dei nu sunt poluante, conduc la
degradarea solului si induc modificri structurale in profilul de sol.
Poluanii emii in timpul perioadei de execuie se regsesc n marea lor majoritate in solurile din
vecintatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfoar activiti n perioada de execuie.
4.3.2.2 Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de functionare
Asupra factorul de mediu ,,sol" se rsfrng direct sau indirect efectele polurii celorlali factori de
mediu, modificndu-i compoziia si proprietile bio-fizico-chimice iniiale, ngreunnd ritmul de
regenerare a acestuia.
Aceste efecte pot fi determinate de:
- aciunea apelor rezultate din igienizarea incintelor;
- actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii din statie
- aciunea deeurilor menajere depozitate necorespunztor;
scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor care vor
tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de ctre apele pluviale;
- aciunea poluanilor atmosferici, prezeni in aer, care pot fi antrenai de apele pluviale sau care se pot
depune prin sedimentare gravitaionala pe sol;
Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului face ca efectul asupra solului
din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ.
4.3.3
Prognozarea impactului
Pentru realizarea investitiei respectiv ingroparea bazinelor cu pereti dubli, solul va fi excavat
pana la o adancime medie de -4,50 m. Solutia de fundare proiectata, este in concordanta cu datele
existente asupra morfologiei terenului de fundare.
Solul excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, o parte din el fiind refolosit, iar restul va
fi dus in locatii stabilite prin contract intre constructor si beneficiar sau Primaria comunei
Lunguletu.
60
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin decopertare,
excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului.
Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0, posibilitatea afectarii
solului pe terenurile limitrofe.
61
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Sursele de poluare a solului n cadrul activitii din cadrul staiei de distribuie carburani
Pierderile de produse petroliere prin activitatea curent care se desfoar n cadrul staiei; la
alimentare si livrare carburani;
Pulberile sedimentabile din praful care apare in timpul curirii, manevrrii sau transportul
autovehiculelor;
Apele meteorice provenite de pe platforma betonata din incinta staiei de distribuie carburani care
se pot infitra in sol;
Apele de splare incinta zona pompe, in amestec cu produse petroliere, evacuate necontrolot fara
trecere prin separator de hidrocarburi.
Activitile auxiliare ale procesului de producie pot constitui si ele alte surse de poluare, cum ar fi:
depozitarea deseurilor menajere, in afara zonei amenajete cu containere;
depozitarea recipientilor de la uleiurilor sau lubrefianii folositi , in afara zonei special amenajat
de depozitare/colectare, prin scurgeri accidentale;
pierderile de produse petroliere care pot apare atat in timpul procesului de incarcare a
rezervoarelor, cat si in timpul procesului de exploatare ct si datorit reparaiilor necesare, in
timpul alimentrii cu carburani, si altele situai;
62
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
g. Pentru incarcarea rezervoarelor se nchid gurile de vizitare ale cisternei i se cuplaz cele dou
furtune ale cisternei, prima dat la tuul de preluarea vaporilor COV i apoi la tuul de descrcare a
carburantului/pe faza lichid.
h. tuul de preluare a vaporilor de COV este prevzut cu o valv ce se deschide automat dup
cuplarea furtunului, iar ambele tuuri (att faza gazoas, ct i faza lichid) sunt prevzute cu cuple
rapide i capace etane de dimensiuni corespunztoare.
i. Utilajele si instalatiile trebuiesc mentinute n conformitate cu fiele tehnice de securitate aferente
fiecrui produs si verificate periodic.
j. Reparaiile la autovehicule si schimburile de ulei sunt interzese in zona de alimentare carburanti,
zona pompelor , dar si in alte zone invecinate.
k. Alimentarea cu combustibili se realizeaz pe platforme betonate amenajate special pentru limitarea
mprtierii uleiului sau carburanilor prevzute cu rigole de captare;
l. Existenta unor scurgeri de produse petroliere pe platformele betonate din zona pompelor unde se
recomand folosirea mai frevcent a unor materialelor biodegradabile.
m. Suspensiile produse din praful de diferite dimensiuni, antrenat prin aer si ap, produse de circulatia
auto, nu prezint un potenial de poluare asupra solului, retrgndu-se cu rapiditate in mod in
circuitul natural al materiilor anorganice.
n. Deeurile menajere sunt depozitate in containere cu capac special destinate acestui scop.
Evacuarea deseurilor se efectueaz periodic de o firma de autorizat.
Pierderile de combustibil lichid, uleiuri, eventual alte materiale lichide sau prfoase folosite sunt
in cantiti mici , restrnse numai in zonele din incinta pompelor de alimentare respectiv in stricta
vecintate a pompelor de alimentare carburanti, pe platforma betonata prevzute cu rigole pentru
capatarea scurgerilor.
O mare atenie trebuie acordat unui program de curatire a platformelor de produse petroliere si
a separatorului de namol si hidrocarburi, prin tratarea acestora cu substante biodegradabile.
In zona evaluata urmele de elemente chimice in sol trebuie s se incadreze in valori normale conform
Ordinului 756/1997 privind aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.
In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor subterane geologice
este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor privind executia lucrarilor.
Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea sau chiar
eliminarea impactului direct asupra componentelor subterane geologice.
4.4.3. Protectia subsolului
Pentru realizarea lucrarilor de terasamente si a fundatiilor se vor executa urmatoarele lucrari:
Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este necesar ca suprafata terenului a fie curatata si
nivelata cu pante de scurgere pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii;
Toate lucrarile infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat mai scurt
pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ in timpul executiei;
Trotuarul din jurul constructiilor ca avea latimea minima de 1,00 m. Se va aseza pe un strat de
pamant stabilizat in grosime de 20 cm prevazut cu panta de 5% spre exterior. El trebuie sa fie
etans, putand a fi confectionat din asfalt turnat sau din dale de piatra sau beton rostuite cu mortar
de ciment sau mastic bituminos.
Se va asigura evacuarea apelor superficiale
Evacuarea apelor de pe acoperis, platforme, terasa, se va face prin rigole de colectre, special
prevazute cu debusee asigurate in reteau de canalizare pluviala.
63
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in containere sau
pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop.
Deseurile propriu-zise
Neprelucrarea ritmica a deseurilor descarcate in publele exterioare poate creea probleme mari
deoarece spatiul destinat depozitarii temporare poate deveni insuficient si deversarea deseurilor in afara
lui poate perturba accesul autovehiculelor si desfasurarea normala a activitatii.
Asigurarea vidanjarii periodice a bazinului vidanjabil precum si intretinerea sepatratoarelor de grasimi si
hidrocarburi.
o
Aria de servicii
cai de acces , platforme si echipamente intretinute corespunzator
parcari
zone verzi, plantatii de protectie
4.5. BIODIVERSITATEA
4.5.1. Informaii despre vegetaia i fauna local
Speciile ntlnite in zona sunt tipice ecosistemelor urbane dar exist i specii care au reuit s se
aclimatizeze ce pot fi admirate n curile oamenilor.n lipsa unui studiu tiinific privind flora i fauna din
zona studiata nu se cunoate cu precizie numrul speciilor, dar plante slbatice ntlnim n special la
periferie, pe terenurile cu destinaie agricol.
4.5.2. Impactul prognozat
n constelaia ecosistemelor terestre, n mare msur efectele antropice sunt dependente de
raportul dintre resursele naturale, de creterea demografic i de nivelele de dezvoltare socioeconomic, difereniate de la o zona la alta.
Dupa cum s-a menionat n cap. anterior, pe traseele de circulaie ale mijloacelor de transport, n
fronturile de lucru ale utilajelor, n bazele de aprovizionare cu materiale, concentraiile de particule n aer
pot depi unori valorile limit admise. Aceste situaii se manifest n perioade secetoase i pe suprafee
limitate ca extindere.
Metoda de sistematizare a terenului, gestionarea corespunzatoare a materialor de constructii si utilajelor
de lucru precum si depozitare controlata a deseurilor, toate pot asigura ca impactul asupra vegetatie
din zona sa fie diminuat la maxim.
64
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
In faza operationala
delimitarea stricta a zonei active
amenajrea de zone inierbate , gazonate
rigole de colectare a apelor pluviale
pastrarea curateniei in incinta.
4.6. PEISAJUL
4.6.1. ncadrarea n regiune, diversitatea acestuia
Arhitectura noilor construcii se va incadra n arhitectura local i nu va afecta peisajul actual.
Suprafaa total de teren ce constituie incinta este de 1300 mp i este situat n intravilanul com.
Lunguletu, sat Lunguletu , cu un POT = 19,92%, iar CUT =0,19.
Sc nou = 112,00 +135,00+12,00 = 259,00 mp.
Spaiile plantate sunt de 250 mp.
4.6.2. Impactul prognozat
Proiectul propune dezvoltarea unui amplasament in vederea construirii unei statii de distributie
carburanti, spalatorie auto si statie GPL, care sa ajute la dezvoltarea activitatii societatii ROM STAR SRL
, dar si la creeare de noi locuri de munca si posibilitatea de alimentare cu carburant a celor care
tranziteaza D.N. 7 Bucuresti Pitesti.
Masurile impuse in perioada operationala contribuie la schimbarea in bine a peisajului in zona studiata.
Principalele interventii se refera la:
sistematizarea zonei;
65
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Pentru evitarea unor dezagremente din punct de vedere peisagistic, s-au luat urmatoarele masuri:
se amenajeaza platforme betonate corect dimensinate si dotate cu constructiile hidrotehnice
necesare unei bune exploatari, indiferent de conditiile atmosferice;
cladirea are un aspect arhitectural placut ;
zona va fi inconjurata cu spatii verzi;
pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri.
66
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR
Analiza alternativelor in conceptia, proiectarea, executia, exploatarea si monitorizarea unei
investitii din punct de vedere al Protectiei Mediului se poate referi la urmatoarele elemente:
Alegerea amplasamentului.
Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie , inclusiv a utilajelor, materiilor prime, in
final al ciclului de viata al obiectivului.
Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si materialelor.
Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru.
Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele.
Soluia constructiv aleas de proiectant este cea optim, corespunznd criteriilor tehnice i economice
impuse cldirilor cu acest tip de destinaie, dar se pot lua n discuie diverse varinte de finisri i
amenajri interioare. Acestea influeneaz n mare msur costul cldirii.
In cazul noii cladiri , alternativele specifice studiate si detaliate in studiu de fezabilitate sunt:
modul de sistematizare si utilizare al terenului;
specialitatea arhitectura si rezistenta pentru imobilul proiectat
stabilirea regimului de inaltime
modul de proiectare al retelelor
tehnologiile, utilajele si materiale folosite in executie
nivelul de confort si utilitate oferit viitorilor utilizatori
perioadele de executie
Solutiile tehnice propuse sunt moderne si au inut cont de:
utilitatea publica a investitiei
condiiile de mediu;
tipul si natura lucrrilor existente in zona ;
67
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
6 MONITORIZAREA
Monitorizarea este necesar in vederea cuantificrii impactului privind investitia Construire
statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud.
Dambovita asupra factorilor de mediu, in vederea adoptrii msurilor de protecie care se impun.
Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze atat in perioada de execuie a lucrarilor
cat si in perioada de exploatare a obiectivului.
6.1.
STAS 10813/76
2.
Anual
SR ISO 8186/97
3.
Anual
SR ISO 4221/00
4.
Anual
STAS 10329/75
Metan (CH4 )
Anual
STAS
10
*Decizia finala privin frecvena de monitorizare precum si indicatorul monitorizat aparine autoritii competente de
protecia mediului;
6.2.2. APA
o
Indicatorii de calitate ai apelor evacuate (ape de splare, ape menajere si ape pluviale) trebuie s se
incadreze in valorile limit admise a Indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate n reelele de
canalizare ale localitilor, conform NTPA 002/2005 aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile
de descarcare in retelele de canalizare sau direct in statiile de epurare, modificata si completata de HG
nr. 352/2005.
68
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Tabelul 20: Principalii indicatori ce trebuie monitorizai pentru factorul de mediu - ap menajera si
pluvial la evacuare
Nr. crt.
Indicatorul de calitate
Frecventa
Metoda de analiza
1.
pH
2.
Materii in suspensie
3.
4.
5.
6.
Azot amoniacal
7.
Fosfor total
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Cr
6+
Zinc (Znr )
2+
Cupru (Cu )
2+
Nichel (Ni )
Sulfati
*Decizia finala privin frecvena de monitorizare precum si indicatorul monitorizat aparine autoritii competente de
protecia mediului;
6.2.3. Deeuri
Evidena desurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va conine urmtoarele
informaii: tipul deseului, codul deseului, intalaia productoare, cantitatea produs, data evacurii
deseului din instalaie, modul de stocare, data predrii/ eliminari/ valorificrii deeului, cantitate eliminat/
predat/valorificat.
Tabelul 21: Principalele tipuri de deseuri care trebuiesc monitorizate
Deseuri menajere
Unitate de
masura
tone
Deseuri chimice
Kg
Parametru
Punct de emisie
Utilizatorii parcarii/
clientii si
Personalul angajat
Namolul colectat
Frecventa de Metoda
de
monitorizare*
monitorizare
Trimestrial
Raportare la APM
Semestrial
Raportare la APM
*Decizia finala privin frecvena de monitorizare precum si tipurile de deseuri monitorizate aparine autoritii
competente de protecia mediului;
69
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu,
prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate,
descrise in standardele de prelevare si analiza specifice, daca autoritatea competenta de protectia
mediului solicita;
sa asigure intreinerea i reviziile periodice ale instaliilor, utilajelor i echipamentelor tehnologice din
dotare;
sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii,
rezultatele monitorizrii, trebuiesc raportate n forma adecvat, stabilit de autoritatea de protecie a
mediului si la termenele solicitate de acesta.
la cererea autoritii de protecie a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau ncetarea
activitii poluatoare, dup caz, a factorilor de mediu.
7 SITUAII DE RISC
7.1. Riscuri naturale
Cldirea proiectata este o cldire nou i are urmtoarele caracteristici:
-
70
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Accidente
71
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Riscul de incendiu
Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia de distributie
carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se incadreaza la categoria " A" pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie volumetrica si risc foarte mare de incendiu.
Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii unor elemente
metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul lichid din interiorul
rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului, intirziind atingerea punctului
critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute).
Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la foc, obiectivul
cuprinde doar instalatii tehnologice.
Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective sunt de tip P4.
Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea
sunt:
- sursele de aprindere cu flacara
- surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de aparetele
termice, efectul termic al curentului, tigara).
- sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu)
- arson;
Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele din
componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5 respectiv tab. 4.6
din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si postutilizarea statiilor de
distributie a carburantilor la autovehicule , indicativ NP 004/2003.
7.3. Msuri de prevenire a accidentelor
o
In faza de executie
In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot da nastere factorilor de risc
mai sus amintiti, se recomanda urmatoarele:
-
In faza de exploatare
72
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Riscuri de mediu:
Riscuri financiare:
Riscuri institutionale:
73
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Riscuri legale:
Riscuri externe
Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legatura cu mediul socio-economic si cel politic,
precum si cu conditiile de mediu, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus:
Riscuri tehnice:
Riscuri de mediu:
Riscuri financiare:
Riscuri institutionale:
Riscuri legale:
In timp ce riscurile interne pot fi atenuate/prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa
cum ar fi: selectarea adecvata a companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict,
selectarea unui Inginer cu experienta in domeniu si cu o reputatie excelenta etc. riscurile externe sunt
dificil de anihilat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul
de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.
Pentru fiecare dintre aceste riscuri a fost realizata o analiza calitativa, care a presupus cuantificarea
impactului producerii acestor riscuri asupra variabilelor cheie, precum si probabilitatea de aparitie a
riscurilor rspective. Totodata, prin proiectul tehnic s-au propus masuri de prevenire, respectiv diminuare
a efectelor riscurilor identificate.
74
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
8 DESCRIEREA DIFICULTILOR
8.1. DIFICULTII TEHNICE
La efectuarea Studiului de impact asupra mediului si in special la redactarea Raportului s-au
intampinat urmatoarele dificultati:
o Elaborarea Raportului in paralel cu Proiectul tehnic din motive impuse de calendarul de realizare a
documentatiei/lucrarilor uneori nu poate pune la dispozitia celor ce il elaboreaza toate informatiile
necesare.
Astfel datele privind dotarile de santier sunt estimate, acestea intrand in sarcina Constructorului.
Dealtfel trebuie remarcat ca inca de la inceputul procedurii prin Memoriul de prezentare (Memoriul
tehnic) se cer informatii cum ar fi: lucrari de refacere a amplasamentului, prevederi pentru monitorizarea
mediului, pe care titularul proiectului nu le detine in aceasta faza.
Urgenta impusa redactarii Raportului poate a condus la omiterea unor informatii ce sunt
prevazute a fi cuprinse in Procesul verbal de Control si in Tabelul de Control ce se elaboreaza de A.P.M.
in faza de dupa analiza Memoriului tehnic. Asteptarea acestor informatii conduce in toate cazurile la
mari intarzieri in programul investitiilor si in folosirea fondurilor.
Procedura nu atat de complicata, cat de durata privind avizarea Proiectului Tehnic ca si obtinerea
in paralel a altor numeroase acorduri si avize, poate conduce la eventualitatea unor modificrii asupra
unora din informaiile necesare studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
8.2. DIFICULTI PRACTICE
Avnd in vedere faptul c, de cele mai multe ori, constructorul nu este interesat de
recomandrile studiilor de impact, precum si faptul c beneficiarul nu impune intotdeauna in caietele de
sarcini un plan de management al mediului, devine imperios necesar impunerea acestuia dar si a
msurilor prezentate prin proiectul tehnic si recomandarile din prezentul studiu.
In capitolele precedente a fost analizat in detaliu potentialul impact datorat activitilor prevzute a se
realiza prin proiect, au fost identificate si s-a estimat amplitudinea acestora si deasemenea au fost
indicate msurile de minimizare considerate ca necesare.
La nord:
La sud:
constructii
La est:
La vest :
D.N. 7
Marinescu Ionel, Marinescu Gheorghita , Ariciu marilena - teren liber de
Matei Ilie - teren liber de constructii
teren administrat de primarie - teren liber de constructii
La momentul studiului terenul este liber de sarcini si se incadreaza ca teren intravilan , curti constructii.
75
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie
GPL, in com. Lunguletu, sat Lunguletu, jud. Dambovita , a fost emis certificatul de urbanism nr. 2 din
14.01.2011, de catre Primaria Lunguletu, jud. Dambovita ( anexa la studiu) .
76
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
C.U.T.= 0,19
Factorii de risc
- gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II
- gradul de rezistenta la foc al copertinei -II
- risc de incendiu global - mare
Destinatia incaperii
Suprafata ( mp)
8.
Magazin
73,20
9.
10,45
4,70
2,17
3,85
13. Hol
5,15
14. Magazie
5,20
Sistemul constructiv al cabinei -statiei va fi cu cadre din beton armat (stalpi si grinzi), planseu din beton
armat, cu compartimentari exterioare din BCA tip GBN de 25 cm grosime, iar compartimentarile
interioare din gipscarton RB si RBI pe structura metalica ( profile CW 75, UW 75), sarpanta de lemn cu
invelitoare din tabla cutata.
Finisajul exterior pe doua laturi perete-cortina din aluminiu si geam termorezistent si celelalte doua laturi
vopsea decorativa aplicata pe termosistem de 5 cm.
Finisajele interioare vor fi urmatoarele :
pardoseli - placi de gresie de trafic;
tavane- armstrong 60x60 cm
pereti - glet zugravit cu vopsele lavabile ;
77
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
78
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
- o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare, ventile,
armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica.
- un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta ,
rezistent la actiunea focului.
- trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa;
- un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge;
- cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor.
In vederea semnalizarii si reclamei specifice, se va amplasa in zona verde a incintei un totem - cu
structura metalica cu fete din tabla si plexiglas, cu H=9,00 m de la cota terenului amenajat.
a) Alimentarea cu apa rece
Alimentarea cu apa rece a cladirii se face prin realizarea unui bransament din polietilena de inalta
densitate avand un diametru de 25,00 mm, de la reteaua de apa existenta pe strada in zona
respectiva.
La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2m
x 1,2m x 1,2m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).
Conductele prin care se face alimentarea cu apa rece s-au proiectat din tevi multistrat, tip
polipropilena random PP - R avand diametrele DN 20 si DN 25 (daca se folosesc astfel de conducte se
va face echivalarea diametrelor).
Pentru sustinerea conductelor de apa rece vor fi pravazute bratari de sustinere, distantele de amplasare
a acestora fiind functie de dimetrul tevilor.
Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati interiori.
b) Alimentarea cu apa calda menajera
Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu boiler cu
acumulare cu volumul de 45 litri.
Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de conducta
prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj ca la conductele de
apa rece.
c) Canalizare menajera - interioara
Apele uzate menajere rezultate de la consumatorii din cladire se vor colecta prin colane
orizontale montate ingropat sub pardoseala parterului si partial in sapa.
Conductele de canalizare menajera se vor executa din tuburi de polipropilena ignifuga si vor
avea diametre de 40 x 1,80 mm, 50 x 1,80 mm si 110 x 2,70 mm.
Au fost prevazute sifoane de pardoseala pentru preluarea eventualelor scurgeri in grupurile
sanitare.
d) Retele exterioare de apa
Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face printr-un bransament de la reteaua stradala
existenta in zona.
Se propune realizarea unui bransament din polietilena de inalta densitate PN 10, cu DN 25 mm.
La limita de proprietate se va amplasa un camin apometric din beton armat cu dimensiunile 1,2 m
x 1,2 m x 1,2 m (poate sa fie si prefabricat din material plastic).
79
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
se execut pentru
80
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
1.2. Elementele constructive ale instalaiilor au fost dimensionate i verificate folosind tehnici ingineresti
adecvate i standardizate n Romania (rezistenta, arhitectura, sistemul de alimentare cu apa i
canalizare, sistemul de alimentare cu curent electric, sistemul de alimentare cu gaze naturale etc.)
1.3. Evaluarea cantitilor de poluanti (ape uzate, emisii n atmosfer etc) s-a facut prin calcule analitice
folosind modele matematice si programe de calcul:
1.4. Msurile propuse n proiect limiteaz efectele pe care poluantii produi in timpul execuiei si
exploatrii le au asupra factorilor de mediu.
1.5. Chiar dac soluiile propuse au fost riguros analizate si dimensionate, o proasta administrare a
instalaiilor poate avea efecte nedorite asupra factorilor de mediu analizai.
1.6. Pe tot parcursul implementrii proiectului este necesar s se respecte prevederile proiectului cu
maxima rigurozitate, personalul de execuie, exploatare i monitorizare s fie calificat si selecionat
astfel nct erorile umane s fie reduse la minim.
81
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
3.1. Nivelul freatic va fi monitorizat permanent, daca este posibil, cu precizarea cantitilor de
precipitaii cazute n perioada monitorizrii.
3.2. Cota de spatura va fi atent monitorizata, abaterile fa de cota proiectata nefiind admise mai
mari de +/- 5 cm.
3.3. Sapaturile si umpluturile se vor efectua in perioade recunoscute ca umede in orice caz, cu
cantitati mici de precipitaii.
3.4. Materialele de constructie procurate vor trebui in mod obligatoriu s fie nsoite de certificate de
calitate, din care s rezulte c au caracteristicile impuse prin proiect.
3.5. Proiectantul va stabili fazele determinante, dar se recomand ca obligatoriu nainte de asternerea
turnarea fundaiilor s se efectueze o receptie a terasamentelor la care s participe si
reprezentantul local al Inspectiei de Stat in Constructii. Receptia lucrrilor de construcii trebuie
nsuita i de ctre constructor.
3.6. Realizarea sudurilor va fi efectuat cu ritmicitatea prevazut in caietele de sarcini de ctre
proiectant i utiliznd metodele specificate n acestea.
3.7. Beneficiarul poate apela la un consultant de specialitate care sa verifice conformitatea lucrarilor
executate cu proiectul.
3.8. Antreprenorii angajai pentru execuie trebuie s faca dovada experienei in lucrri similare, dar si
a implementrii sistemului de calitate ISO 9001, ceea ce confera un grad sporit de siguran ca
se vor realiza lucrari de calitate.
3.9. La executie se va respecta graficul si ordinea de executie a lucrarilor, stabilt de proiectant.
3.10. In perioada operaional este important sa fie respectat Regulamentul de exploatare, care va
avea seciuni i prevederi speciale pentru fiecare tip de activitate.
3.11. Lucratorii vor fi dotai cu echipamente specifice de protecie a muncii: salopete, mnui, mti
pentru praf (unde este cazul) etc.
4. Concluzii privind limitarea efectelor asupra calitii apei de suprafa
4.1. Din punct de vedere hidrologic, in zona analizata au loc cderi masive de precipitaii, pe timp de
vara, cu caracter torenial, de scurta durata, urmate de cderi sczute.
sistem de canalizare pentru colectarea apelor pluviale , care sunt conduse mai departe la
reteaua de canalizare din incinta.
drumurile de acces betonate, spatii verzi
82
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
83
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Activitatea propus n timpul lucrrilor de execuie, va duce la modificri calitative ale aerului i la
creterea nivelului de zgomot, dar aceste modificri vor fi strict locale (localizate strict n zona de
lucru), reversibile i temporare i nu vor determina disconfort receptorilor poteniali.
In perioada de executie a investiiei factorul de mediu apa nu va fi poluat, avnd n vedere modul
organizat n care se va asigura evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale.
Factorul de mediu sol va fi afectat, dar prin activitatea proiectat nu se va conduce la modificri ale
calitii solului i subsolului, datorit modului organizat de folosire a terenurilor precum i modului
organizat de colectare a deeurilor.
84
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
n condiiile n care sunt respectate detaliile din proiectul tehnic de execuie i ansamblul
de msuri de protecie a mediului prezentate, se poate aprecia ca prin realizarea obiectivului
Construire statie de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPLin com. Lunguletu , sat
Lunguletu, jud. Dambovita MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE
ADMISIBILE".
Colectivul de elaborare,
S.C. LAIG SERV S.R.L
ef de proiect. Chim. dr. MOATER ELENA IRINA
Beneficiar
S.C.ROM STAR S.R.L.
85
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului , publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, Legea nr. 265/ 2006 privind Protecia Mediului.
Hotrrea Guvernului nr. 445 din 13 iulie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra
mediului
Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului supra mediului
pentru proiecte publice si private
Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului
Ordin nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n context
transfrontier i de participare a publicului la luarea deciziei n cazul proiectelor cu impact transfrontier
Legislaie naional privind transpunerea i punerea n aplicare a prevederilor DIRECTIVEI 94/63/CE privind controlul
emisiilor de compui organici volatili (COV) rezultai din depozitarea benzinei i transportul acesteia de la terminale la
staiile de benzin
H.G nr. 568/2001 privind stabilirea cerinelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din
depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin, Republicat
O.M nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind msurarea i analiza emisiilor de compui organici
volatili rezultai din depozitarea i distribuia benzinei la terminale.
O.M nr.122/2005 privind nlocuirea anexei la O.M nr.337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecia tehnic a
instalaiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii emisiilor de compui organici volatili rezultai din
depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin
O.M nr. 2035/ 2009 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei i comerului nr. 468/2005 privind
desemnarea organismelor de inspecie a instalaiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii
emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la
terminale i la staiile de benzin
O.M nr.716/2005 i O.M nr.92/2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecia tehnic a containerelor mobile
utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o staie de benzin, la alt depozit sau terminal, n scopul limitrii
emisiilor de compui organici volatili rezultai din operaiile de ncrcare, transport, descrcare i distribuie a benzinei
la terminale i la staiile de benzin
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protecia atmosferei (publicat n Monitorul Oficial cu
numrul 633/6.12.2000)
Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 243/2000 privind protecia
atmosferei (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 773/4.12.2001)
Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru
evaluarea calitii aerului n Romnia (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 739/9.10.2002)
Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i
a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie
(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor (publicat n Monitorul
Oficial cu numrul 765/21.10.2002)
Hotrrea Guvernului nr. 543/07.04.2004 privind elaborarea i punerea n aplicare a planurilor i programelor de
gestionare a calitii aerului (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 393/4.05.2004)
Hotrrea Guvernului nr. 586/15.04.2004 privind nfiinarea i organizarea Sistemului naional de evaluare i
gestionare integrat a calitii aerului (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 389/3.05.2004)
HG. Nr. 352/2005 - privind modificarea si completarea HG. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind Condiiile
de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate;
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile completata si modificata cu Legea nr. 311/2004.
HG. (MO partea I nr. 669/2004) privind Normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei
potabile;
Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobat cu modificri
i completri prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificat i completat prin Ordonana de Urgen nr. 61/2006,
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);
H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrog HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007)
86
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
23. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completat prin HG nr.
210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul
proteciei mediului;
24. Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie
2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 1101
din 7 decembrie 2005);
25. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la
depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie
2005);
26. HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori
27. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase
28. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor
chimice periculoase
29. HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substanelor periculoase
30. Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituional n domeniul managementului substanelor chimice
31. Hotrrea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i
ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotrrea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea i completarea
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotrrea
Guvernului nr. 92/2003
32. STAS 12574/1987 privind Condiiile de calitate a aerului in zonele protejate;
33. STAS 10009/1998 - Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot;
87
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
11. ANEXE
a. ATESTATE
Piese desenate
Plansa nr.1. -Plan de incadrare in zona
Plansa nr. 2. - Plan de situatie scara 1 : 200
Plansa nr. 3- Plan de situatie zonare statie
Plansa nr. 4- Plan de situatie retele tehnologice
Plansa nr. 5- plan parter cabina statie
Plansa nr. 7- sectiunea A-A cabina statie
Plansa nr. 12 Plan copertina copertina pompe
Plansa nr. 14- sectiunea A-A copertina pompe
Plansa nr. 15- plan spalatorie , plan invelitoare, sectiune si fatade
Plan parter instalatii sanitare
Plan parter instalatii termice si ventilatii
Plan parter instalatii electrice
Plan retele exterioare apa-canalizare
Plan retele exterioare instalatii electrice
Plan rezervoare carburanti plan de sapatura
Schema tehnologica de montaj
88
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.
An
3
Timp
de
lucru
anual
(ore)
Poluanti
generati
4.032
NOx (ca
NO2)
CO
N2O
Particul
totale
SO2
Metan
COVnm
Poluanti,
coduri,
dupa caz
Cantitati
de
poluanti
generati
(t/an)
2,095
5,2337
0,0418
0,4704
0,0388
0,150
0,3592
Denumire
8
Centrala termica
Denumire
permanent
Arderea gazului
metan
Centrala termica
Denumirea
activitatii,
sectorului,
procesului
tehnologic,
codul activitatii*
Inaltime
Diametrul
interior
la varf al
cosului
(mm)
Viteza
(m/s)
10
11
Temperatura
0
( C)
Debit
masic
(g/s)
12
13
0,26766
0,6687
0,00531
14 m
500 mm
**
80
0,0601
0,00481
0,01908
0,0448