Manual clasa a X a

Dup manualul de clasa a X a, Ed. Corint

CUPRINS
1. Revolutia glorioasa .................................. ............................................ p. 3
2. Epoca luminilor ................................. .................................................. p. 5
3. Organizarea statelor moderne ............................................................... p. 8
3.1. Constituirea SUA ............................................................................ p. 8
3.2. Revolutia franceza .......................................................................... p. 10
3.3. Franta napoleoniana ........................................................................ p.13
3.4. Relatiile internationale in secolul al XIX-lea .................................. p.15
4. rile Romne i problema oriental ........................................... p. 17
4.1. Secolul fanariot. Anul 1821 ........................................................... p.17
4.2. Rzboaiele ruso-austro-turce. Regulamentul organic .................... p.19
5. Anul 1848 n Europa .. ......................................................... p.21
5.1. Aspiraii liberale i naionale n Europa ......................................... p.21
5.2. 1848 n spaiul romnesc ................................................................ p.23
6. Revoluia industrial ............................................................................. p.27
6.1. tiina i tehnica ............................................................................. p.27
6.2. Economia i societatea ................................................................... p.28
7. State naionale i multinaionale n a doua jumtate a sec. XIX .......... p.30
7.1. Romnia . p.30
7.2. Germania i Austro-Ungaria .. p.33
8. Lumea la cumpna secolelor XIX XX .............................................. p.36
8.1. Civilizaiile asiatice si africane i modernitatea p.36
8.2. SUA. Sistemul de aliane .. p.37
9. Marile conflicte ale secolului XX ....................................................... p.40
9.1. Primul razboi mondial. Marea Unire ............................................. p.40
10. Tratatele de pace si relatiile internationale interbelice ...................... p.46
10.1. Tratatele de pace. Relatiile internationale interbelice .................. p.46
11. Lumea in perioada interbelica ............................................................ p.49
11.1. Economia si viata cotidiana ......................................................... p.49
11.2. Miscarea feminista si Romania in perioada interbelica ............ p.51
12. Regimuri politice in perioada interbelica .......................................... p.52
12.1. Comunismul si nazismul ............................................................. p.52
12.2. Regimuri democratice si fascismul ............................................ p.54
13. Marile conflicte ale secolului XX .................................................... p.56
13.1. Al doilea razboi mondial. Holocaustul ....................................... p.56
14. Relatii internationale postbelice ....................................................... p.62

14.1. Organizatii internationale. Razboiul rece si prabusirea

comunismului .........................................................................................................
........ p.62
15. Regimuri politice postbelice .............................................................. p.65
15.1. Regimuri politice democratice si totalitare .................................. p. 65
16. Lumea postbelica ................................................................................ p.66
16.1. Reconstructia economica. Revolutia tehnico-stiintifica. Societatea civila,
minoritatile si drepturile omului ............................................................... p.66
17. Religia in lumea contemporana .......................................................... p.69
17.1. Crestinism, Islam, Budhism. Ecumenismul religios .................... p.69
18. Romania si integrarea euroatlantica ................................................... p.71
18.1. UE si NATO ................................................................................ p.71
19. Societatea la inceputul mileniului III ................................................. p.73
19.1. Globalizare, terorism, viata cotidiana .......................................... p.73

1. ``Revolutia glorioasa``
Cauzele revolutiei engleze
Incepand cu secolul ala XVI-lea Anglia cunoaste o dezvoltare treptata a unei
economii bazate pe initiativa individuala, concurenta si profit ce permite aparitia
unei noi nobilimi, interesata in manufacturi, ferme capitaliste si comert maritim.
Impreuna cu burghezia in formare ei incep sa controleze viata economica a tarii
si doresc sa obtina si puterea politica.
Ei erau larg reprezentati in Parlament, institutie ce smulsese regelui dreptul a
aviza politica fiscala si legislativa a acestuia si incearca sa impuna libertati
conforme cu interesele lor. Pe de alta parte de bunul plac al suveranului depind
brevetele pentru infiintarea intreprinderilor comerciale si industriale, o frana in
fata cresterii productiei si schimburilor, accentuand opozitia rege-parlament.
Divergentele sunt accentuate si de situatia religioasa unde regele conducea
Biserica anglicana, iar majoritatea burgheziei si noii nobilimi era puritana.
Acestia cereau ``purificarea`` bisericii de urmele ei catolice si contestau inca o
data puterea regelui.
In 1628 Parlamentul adreseaza lui Carol I Stuart ``Petitia dreptului`` in care-i
atrageau atentia asupra limitelor puterii regale si asupra prerogativelor
parlamentare, iar regele dizolva adunarea si guverneaza singur intre 1629-1640.
Razboiul cu Scotia a epuizat resursele financiare si l-a obligat pe Carol sa
convoace Adunarea in speranta votarii unor noi impozite. Parlamentul refuza si
emite Mustrarea ce Mare in care se enumera abuzurile acestuia, se cere
demiterea si condamnarea colaboratorilor cei mai apropiati ai regelui si anularea
impozitelor adoptate in ultimii zece ani. Regele refuza si incearca sa-i aresteze
pe liderii miscarii, aparati de populatia Londrei si astfel se declanseaza razboiul
civil (1642-1649).
In prima parte cavaleria regala obtine cateva victorii in fata armatei
parlamentul, beneficiind de sprijinul marii nobilimi si liderilor bisericii. Situatia
se schimba atunci cand Thomas Fairfax si mai ales Oliver Cromwell
reorganizeaza armata dupa modelul unitatilor de elita ``coastele de fier`` si obtin
victoriile decisive de la Marston Moor, Preston si Naseby. Carol I este prins,
judecat si executat la 1649, iar parlamentul proclama republica
(Commonwealth).
Puterea reala era exercitata de armata condusa de Oliver Cromwell ce inabusa
miscarile regaliste din Scotia si Irlanda si emite Actele de navigatie (1650-1651),
lovind puternic in Olanda si flota ei comerciala. In 1653 Cromwell dizolva
parlamentul si se proclama Lord Protector cu atributii sporite ce impun practic
3

dictatura militara in Anglia. La moartea lui Cromwell (1660) armata in invita pe

fiul lui Carol I sa ocupe tronul, marcand astfel revenirea monarhilor pe tron, in
connditiile in care majoritatea dorisera desfiintarea absolutismului si nu
monarhiei.
Carol II (1660-1685) si Iacob II (1685-1688) ignora lectiile razboiului civil si
incerca sa reinstaleze absolutismul si biserica catolica. Opozitia parlamentara,
noua nobilime si burghezia il cheama la tron pe Wilhelm de Orania, ginerele lui
Iacob al II-lea, dupa ce in prealabil acesta acceptase ``Declaratia drepturilor`` in
care se precizau drepturile si datoriile poporului si regelui, infaptuind astfel
revolutia glorioasa.
EXERCITII
1. Petitia dreptului (1628) : ``1. Lorzii ecleziasticii si mireni si comunele,
intruniti in Parlament, aduc la cunostinta cu toata smerenia suveranului si
stapanului nostru, regele, ca printr-un statut intocmit sub domnia lui Eduard I ...
s-a declarat si statornicit ca Regele si mostenitorii sai nu vor impune, nici nu vor
incasa tallia sau ajutoare in acest regat fara consimtamantul arhiepiscopilor,
episcopilor, comitilor, baronilor, cavalerilor, burghezilor si altor oameni liberi
din comunele regatului ; iar prin autoritatea Parlamentului s-a declarat si stabilit
ca nimeni, in viitor, nu va putea fi constrans sa imprumute bani regelui fara voia
sa, deoarece o asemenea obligatie era contrara ratiunii si libertatilor tarii ...
3. Prin statutul numit Marea Charta a Libertatilor Angliei, s-a hotarat si
statornicit, de asemenea, ca nici un om liber nu va putea fi arestat si intemnitat,
nici lipsit de libertatile si drepturile sale, nici pus in afara legii sau exilat, nici
molestat in orice alt chip, decat in baza unei sentinte legale din partea egalilor
sai sau a legilor tarii.
10. In aceste privinte, ei se roaga cu smerenie, Prea Inalta Voastra Maiestate, ca
nimeni, in viitor, sa nu fie silit sa faca vreun dar gratuit, imprumut de bani sau
dar de bunavoie, nici de a plati vreo taxa sau impozit fara consimtamantul
comun votat de Parlament`` (p. 8 st)
a. Identificati drepturile si libertatile obtinute de-a lungul timpului.
b. Enumerati membrii Parlamentului britanic.
2. Alegeti principala cauza a revolutiei engleze.
3. De ce parlamentul revine in 1660 la forma monarhica de guvernare ?
4. ``Pentru multe generatii viitoare, revolutia din 1688-1689 a fost numita de
stramosii nostri glorioasa revolutie. Gloria ei nu a constat in vreo fapta de arme,
in vreun act exceptional de eroism din partea englezilor, nici din faptul ca o
intreaga natiune s-a dovedit mai puternica decat un rege foarte necugetat ...
Adevarata glorie a revolutiei britanice sta in faptul ca a fost facuta fara varsare
de sange, fara razboi civil, fara masacre sau proscriptii si mai presus de toate, ca
4

s-a ajuns la o reglementare prin consimtamantul mutual al diferendelor

religioase si politice, care despartisera atat de multa vreme si atat de cumplit
oamenii si partidele. Reglementarea constitutionala din 1689 a rezistat incercarii
timpului`` (G.M. Trevelyan, Istoria ilustrata a Angliei) (p. 9 dr)
a. De ce s-a adoptat denumirea de revolutia glorioasa?
b. Faceti o paralela intre conflictul rege-parlament din 1642-1649 si cel din
1689. Evidentiati diferentele!
2. Epoca luminilor
Iluminismul este marea miscare filozofica a secolului al XVIII-lea ce vedea in
ratiune, educatie si spirit inventiv mijloacele prin care se putea construi calea
spre realizarea fericirea umana.
Noi principii si valori in societate
- Credinta si fericirea omului : pe plan religios iluministii pleaca de la
premisa lui Diderot conform careia ``nu exista decat o singura datorie a
omului, aceea de a fi fericit``. Ideea era in contradictie cu cea a bisericii
catolice, ce vedea in viata o simpla trecere spre cele vesnice si nega
revelatia divina si traditiile Bisericii. Iluministii cred in existenta
Domnului, dar refuza sa accepte amestecul lui in evolutia ulterioara a
universului ce functioneaza in baza unor legi naturale, conceptie denumita
deism. Religia era acceptata doar ca un garant al ordinii sociale, necesara
oamenilor in lipsa unei educatii rationaliste.
- Un nou model de putere : Montesquieu si Voltaire sprijina monarhia
constitutionala, bazata pe separarea puterilor in stat, egalitate in fata legilor
si respectarea drepturilor cetatenesti. Republica era, in conceptia lui J.J.
Rousseau, o societate aparuta ca urmare a unui contract incheiat intre
oameni liberi si egali, contract prin care puterea era exercitata de
reprezentanti in numele poporului. In paralel, Rousseasu credea insa ca
republica si democratia sunt posibile doar in statele mici, iar proprietatea
privata este o cauza a inegalitatii intre oameni.
- Munca, sursa bogatiei : munca era considerata unica sursa a bogatiei si
progresului, chiar daca unii inclinau spre agricultura si altii spre industrie si
comert. Adam Smith sustine ca industria si comertul prospera doar atunci
cand sunt indeplinite trei conditii si anume libertate individuala,
exprimarea interesului personal si existenta cererii si ofertei pe piata.
Absolutismul luminat
Filozofia iluminista a fost adoptata de cativa monarhi absolutisti ce doreau sa
evite conflictele interne si contestarea propriei puterii prin reforme partiale care
sa imbunatateasca situatia populatiei. Frederic II al Prusiei, Iosif II al Austriei si
5

Ecaterina II a Rusiei corespondeaza cu iluministii si modernizeaza legislatia,

sprijinind eliberarea si improprietarirea taranilor, dezvoltarea comertului si
industriei, desfiintarea torturii si cenzurii, etc. Politica lor a esuat, in final,
deoarece reformele erau, prin natura lor, inutile intr-un stat unde regele, nobilii
si biserica detineau puterea, refuzand sa o imparta cu ceilalti cetateni si
respingeau evolutia economica naturala de la agricultura la industrie si comert
ca ramuri predominante.
Raspandirea si influenta iluminismului
Iluminismul se raspandeste prin intermediul cartilor, fie el brosuri sau
Enciclopedia (35 volume) editata de Diderot si D`Alembert, ziarelor, societatilor
stiintifice si culturale, saloanelor de lectura si lojilor masonice si mai ales prin
intermediul francezei, folosita de elitele Europei.
Literatura si muzica includ o serie de oameni de cultura prestigiosi cum ar fi :
- Voltaire abordeaza epopeea istorica, poemul eroi-comic si filosofic, satira,
pamfletul, tragedia clasica si romanul, dar este, in esenta, un regalist, chiar
daca unul constitutional.
- J.J. Rousseau introduce tema contemplarii melancolice si solitare a naturii
ca refugiu in fata nelinistilor umane si romanul pedagogic, bazat pe
apropierea de natura prin intermediul educatiei, instinctelor si calitatilor
morale innascute ale omului.
- Literatura engleza este reprezentata de Daniel Defoe (Robinson Crusoe) si
Jonathan Swift (Calatoriile lui Gulliver) ce critica subtil intoleranta si
prejudecatile societatii timpului.
- In plan cultural ia nastere curentul german Sturm und Drang (Furtuna si
avant) ce respinge invazia literaturii franceze si suporta cultura germana
bazata pe sublim ca valoare estetica. Sublimul este rezultatul liberului
exercitiu al emotiilor si imaginatiei, chiar daca rezultatul este suferinta,
uratenie, uimire sau groaza. Pe de alta parte, J.W. Goethe creaza Faust, un
rebel care se opune tuturor formelor de intelepciune si in special celor
obtinute prin formule matematice ori stiintifice.
- In muzica W.A. Mozart vine cu opera Don Giovanni unde eroul sfideaza
toate convenientele si regulile sociale si se ridica singur impotriva lumii in
cautarea adevarului, sfarsind, ca si Faust, prin a fi distrus.
Opinia publica
Statul modern aduce cu sine ideea separarii vietii private de viata publica, iar
probleme de interes general (economie, politica, diplomatie, finante, etc.),
discutate pana atunci doar de rege si ministrii sai, intra in dezbatere publica,
antrenand un numar din ce in ce mai mare de oameni. Astfel iau nastere idei noi,
pareri diferite de cele oficiale, uneori radical diferite, dand nastere opiniei
publice de care regele si guvernul invata sa tina seama, indiferent ca se
manifesta in biblioteci, cafenele sau cluburi.
6

Spiritul public i-a indemnat pe membrii societatii sa se reuneasca in actiuni

comune pentru binele public, creand societati de ajutorare a saracilor si celor
fara adapost, iar statul s-a implicat prin crearea unor stabilimente pentru saraci si
cersetori, considerati indivizi periculosi ce trebuiau pusi la munca fortata.
In paralel, Biserica Catolica foloseste confrerii, pelerinaje si misiuni de
binefacere pentru a-i educa pe oameni in spirit comunitar si intrajutorare.
EXERCITII
1. ``In fiecare stat exista trei feluri de puteri : puterea legislativa, puterea
executiva si puterea juridica sau judecatoreasca. Prin cea de-a treia putere,
magistratul pedepseste infractiunile sau judeca diversele conflicte dintre
cetateni. Atunci cand puterea executiva si cea legislativa se reunesc intr-o
singura persoana, nu mai exista libertate deoarece ne putem teme ca aceasta
persoana ar putea face legi tiranice si apoi sa le puna in practica abuziv. Daca
puterea juridica ar fi detinuta impreuna cu puterea legislativa, controlul asupra
vietii si libertatii cetatenilor ar fi arbitrar deoarece judecatorul ar fi si legislator.
Daca puterea juridica ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul ar putea
detine forta unui opresor`` (Montesquieu, Despre spiritul legilor) (p. 14 st)
a. Identificati principiul sustinut in organizarea statului.
b. Alegeti trei argumente in sustinerea principiului.
c. La ce principiu face aluzie documentul ?
2. Identificati in textul lectiei patru elemente care marcheaza schimbari
fundamentale in evolutia societatii.
3. ``Libertatea de care nu au parte majoritatea oamenilor ramane in Europa
idealul spre care gandirea, dar si istoria inainteaza lent. Este una din tendintele
majore politice si filosofice ale secolului al XVIII-lea. Libertate sau cautarea
egalitatii ? Napoleon credea ca francezul nu dooreste libertatea, ci egalitatea,
adica egalitatea in fata legilor, abolirea drepturilor feudale, pe scurt sfarsitul
libertatilor particulare, adica a privilegiilor`` (Fernand Braudel, Gramatica
civilizatiilor, 1963) (p. 16 st sus)
a. Ce doresc oamenii de rand libertate sau egalitate ?
b. Pentru ce militeaza iluministii libertate sau egalitate ?
4. ``Un harnic furnicar muncind senin,
De oameni liberi, pe un pamant eliberat.
Atunci da, as spune clipei :
Mai stai, acum sunt fericit`` (J.W.Goethe, Faust, 1790)
a. Analizati gandurile lui Faust si identificati sursa fericirii personajului.
5. De ce ia nastere opinia publica ?
7

3. Organizarea statelor moderne

3.1. Constituirea SUA
Nasterea SUA este considerata, simbolic, sosirea vasului Mayflower cu 102
pasageri la 1620 in regiunea devenita ulterior Noua Anglie. Treptat apar pe
coasta de est 13 colonii unite prin religia protestanta si independenta.
Cauzele razboiului de independenta
- Coloniile nu au cunoscut feudalismul si s-au concentrat pe industrie cu
muncitori salariati si mica proprietate agricola in nord si plantatii bazate pe
munca sclavilor negri in sud. Cu timpul coloniile intra in concurenta cu
metropola ce incearca sa le limiteze dezvoltarea industriala si comerciala.
- Colonistii au mostenit drepturile de cetateni englezi si si-au afirmat dorinta
de a se autoguverna deoarece nu erau reprezentati in parlamentul londonez.
Acesta ia, insa, o serie de masuri nepopulare, cum ar fi interzicera
colonizarii la vest de Muntii Alegani, taxe pentru zaharul si ceaiul
importat, redactarea actelor pe hartie timbrata (Legea timbrului, 1765),
ignorand calitatea lor de cetateni englezi.
- Refuzul de a accepta calitatea de cetateni pentru americani
Conflictul cu Anglia
Taxa asupra ceaiului din 1773 duce la un conflict direct deoarece colonistii din
Boston arunca in apa lazile cu ceai, refuzand sa accepte nouul impozit in asa
numita ``partida de ceai din Boston``. Autoritatile inchid portul si impun noi
taxe pentru intretinerea armatelor engleze, iar reprezentantii coloniilor
organizeaza primul congres la Philadelphia (1774) unde decid boicotarea
marfurilor engleze si respingerea autoritatii parlamentului. Ambele parti se
pregatesc de razboi prin recrutarea de mercenari germani (Anglia) si inarmarea
militiilor (SUA), prevestind Declaratia de Independenta (1776) redactata de
Thomas Jefferson in spiritul luptei pentru independenta si libertate.
Congresul mobilizeaza armata de voluntari si foloseste diplomati pentru a
atrage sprijinul Frantei, Spaniei si Olandei, dar initial sufera grele infrangeri in
fata armatei engleze profesioniste ce reuseste sa ameninte Philadelphia si
independenta. Situatia se modifica datorita consilierii militare franceze si
numirii ca general a lui George Washington ce obtine victoriile decisive de la
Saratoga (1777) si Yorktown (1781). Pacea se incheie la Versailles in 1783 si
recunoaste independenta SUA, devenita republica prezidentiala.
SUA
8

Anii 1783-1787 sunt definiti de lupta dintre republicanii adepti ai

independentei fiecarei colonii si federalistii, conndusi de Washington, ce doreau
un stat federativ, compus din cele 13 colonii, organizat pe principiul separarii
puterilor in stat. Federalistii au castig de cauza si elaboreaza Constitutia din
1787 pe baza urmatoarelor principii :
- Separarea puterilor in stat intre puterea legislativa (Congresul), formata din
Senat si Camera Reprezentantilor, puterea executiva (presedinte si guvern)
si puterea judecatoreasca. Senatul include doi reprezentanti din fiecare stat,
iar Camera Reprezentantilor deputati alesi in numar proportional cu
numarul locuitorilor in fiecare stat. Puterea judecatoreasca apartineCurtii
Supreme, iar presedintele exercita functiile de sef al statului si conducator
al executivului.
- Libertatea presei, dreptul de petitie si adunare
- Garantarea drepturilor cetatenesti
- Interzicerea acordarii de titluri nobiliare, onoruri ereditare si privilegii
exclusive
EXERCITII
1. ``Locuitorii coloniilor engleze din America de Nord, in temeiul legilor eterne
ale naturii, al principiilor Constitutiei engleze.. au urmatoarele drepturi :
1. Sunt indreptatiti la viata, libertate si proprietate si niciodata n-au cedat, in
favoarea nici unei puteri suverane, dreptul de a dispune de vreuna din acestea,
fara consimtamantul lor.
2. Stramosii nostri, care au intemeiat din prima data aceste colonii, erau la data
Emigrarii lor din tara mama, partasi la toate drepturile, libertatile si imunitatile
unor supusi nascuti liberi inauntrul regatului Angliei.
3. Prin emigratia lor, ei in nici un chip nu au renuntat la nici unul ... din aceste
drepturi, ci au fost atunci, la fel ca descendentii lor astazi, indreptatiti sa exercite
toate acele drepturi si sa se bucure de ele ...
4. Fundamentul libertatilor engleze si al oricarui guvern liber este dreptul
poporului de a participa la adunarea sa legislativa; intrucat colonistii englezi nu
sunt reprezentati intransa, ... urmeaza de aici ca sunt indreptatiti la libera si
exclusiva putere legislativa in cadrul diverselor lor adunari provinciale,
singurele organisme in care dreptul lor de organizare poate fi realizat`` (Din
Declaratia si Rezolutia Primului Congres Continental American din 14
octombrie 1774)
a. Identificati doua temeiuri juridice care justifica reunirea locuitorilor intr-un
congres continental.
b. Mentionati argumentele aduse in favoarea libertatii coloniilor.
c. Enumerati doua scopuri pentru care luptau americanii.

2. `` Noi consideram adevaruri evidente prin sine ca toti oamenii au fost creati
egali, ca sunt inzestrati de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, ca
printre acestea se numara viata, libertatea si cautarea fericirii. Ca, pentru a
garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne, a caror justa autoritate
deriva din consimtamantul celor guvernati. Ca, ori de cate ori o forma de
guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului sa o
schimbe sau sa o abroge, instituind un nou guvern bazat pe acele principii si
organizat in acele forme care-i vor parea mai potrivite pentru a-i garanta
siguranta si fericirea ... Dar cand un lung sir de abuzuri si incalcari ale
drepturilor, toate urmarind invariabil acelasi scop, pun in evidenta planul de a-i
supune sub un despotism absolut, este dreptul lor, este datoria lor lor sa
rastoarne un asemenea guvern si sa ingrijeasca de noi garanti ai securitatii lor
viitoare.
De aici suferinta rabdatoare a acestor colonii, si tot de aici, acum, necesitatea
care le obliga sa schimbe vechiul lor sistem de guvernamant. Istoria actualului
rege al Marii Britanii este un sir de repetate nedreptati si abuzuri, toate avand ca
obiect direct statornicirea unei tiranii absolute asupra acestor state`` (Fragment
din Declaratia de Independenta a Statelor Unite al Americii, 4 iulie 1776)
a. Identificati acele drepturi naturale ale omului mentionate in text.
b. Mai sunt aceste drepturi naturale valabile si in ziua de astazi ?
3. De ce Constitutia SUA se bazeaza pe principiul separarii puterilor in stat?
3.2. Revolutia franceza
Cauzele revolutiei
- Taranimea reprezenta 85% din populatie si platea majoritatea taxelor, desi
nu avea pamant si depindea de nobilul local, Stat sau Biserica, fiind
afectata de saracie, boli si foamete.
- Starile privilegiate (nobili, cler) erau scutite de la plata taxelor si
reprezentate la curtea regala, mostenind pozitia sociala si functiile
administrative, militare, juridice si religioase.
- Burghezia este nemultumita de restrictiile impuse industriei si comertului si
doreste sa obtina putere politica pentru a-si apara interesele economice.
- Regele detine putere absoluta in teorie, impartita in realitate cu starile
privilegiate ce profita de haosul in care functionau institutiile statului.
- Exercitarea justitiei de catre mai multe instante ce apartin functionarilor
regali, seniorilor si bisericii
- Existenta vamilor interne ce gatuiesc comertul si circulatia monedei
- Cheltuielile exagerate ale Curtii regale

10

Franta cunoaste o criza puternica intre 1782-1788 ce loveste agricultura, unde

seceta afecteaza recolta si produce foamete, industria textila si comert,
incapabile sa tina pasul cu cele engleze si nivelul de trai al omului de rand ce
trebuia sa supravietuiasca cu 18 sous [moneda franceza a timpului era livra,
impartita in sous] pe zi.
Regele Ludovic al XVI-lea convoaca Adunarile Generale pentru a vota noi
impozite si le permite sa-i adreseze asa numitele ``Caiete de doleante`` unde sa
formuleze revendicari sub forma unor cereri. Cele trei clase (nobilii, clerul,
starea a treia burghezie), electrizate de posibilitatea unor schimbari, solicita
desfiintarea absolutismului, reforma fiscalitatii si justitiei si formarea unei
adunari reprezentative care sa decida asupra legilor si impozitelor.
Revolutia
Constienti ca regele nu doreste reforma, membrii starii a treia solicita votul
individual in parlament si se proclama Adunare Nationala, beneficiind de
sprijinul unei parti a clerului, la care regele raspunde chemand trupe din
provincie. Parizienii formeaza municipalitatea (comitet permanent ales) si
militia burgheza ce isi procura armele de la Hotel des Invalides si solicita
guvernatorului inchisorii Bastilia sa cedeze rezervele de praf de pusca si sa
retraga tunurile indreptate impotriva multimii. Militarii trag in multime, act
soldat cu peste 150 de morti si raniti, iar populatia ataca, cucereste si darama
Bastilia.
Ecoul luptelor din orase se face simtit si la sate unde taranii doreau o impartire
echitabila a granelor, stergerea impozitelor catre stat si desfiintarea obligatiilor
feudale. In consecinta vara lui1789 marcheaza declansarea unor rascoale ce
distrug arhivele cu datorii si incendierea a numeroase castele nobiliare.
Speriata de anarhie, Constituanta desfiinteaza pe 4 august 1789 toate
privilegiile feudale, proclamand egalitatea tuturor cetatenilor. Pe 26 august este
adoptata ``Declaratia drepturilor omului si cetateanului``, ambele acceptate de
rege sub presiunea parizienilor ce il obliga sa locuiasca in palatul Tuileries din
Paris. Anii 1789-1791 marcheaza lupta politica intre doua grupuri de
revolutionari si anume Clubul Iacobinilor (Societatea prietenilor revolutiei),
dominat de Maximilian Robespierre si Clubul Cordelierilor (Societatea amicilor
drepturilor omului si cetateanului), frecventat de Danton, Marat sau
Desmoulines, apreciat de mica burghezie, meseriasi si muncitori.
Regele decide sa fuga din Paris si este prins la Varennes, iar revolutionarii
impun Constitutia din 1791 bazata pe separarea puterilor in stat si negarea
absolutismului. La randul sau, regele negociaza pe ascuns cu Austria si Prusia ce
trimit trupe impotriva Frantei. Armata dezorganizata si prost condusa este
infranta si Parisul este asediat de armata prusaca condusa de ducele de
Brunswick. Adunarea cheama in capitala 20.000 de soldati ai garzilor nationale,
iar parizienii impun arestarea regelui pe 9-10 august 1792 si adoptarea unei serii
de decizii impotriva dusmanilor revolutiei. Pe 20 septembrie armata obtine
11

prima victorie la Valmy in fata dusmanilor si Conventia desfiinteaza monarhia si

proclama republica ce cunoste urmatoarele guvernari :
Conventia girondina (1792-1793) este obligata sa-l execute pe rege, provocand
nasterea unei coalitii (Austria, Prusia, Anglia, Rusia) ce dorea sa restaureze
vechiul regim. Republica recruteaza 300.000 soldati pentru razboi si se
confrunta cu rascoalele taranilor din Vendeea si deteriorarea situatiei economice,
ascutind conflictul cu iacobinii ce decid la 2 iunie 1793 sa-i aresteze si
ghilotineze pe girondini.
Conventia montagnarda sau iacobina (1793-1794) ajunge la putere cu sprijinul
maselor si recurge la urmatoarele masuri pentru a restabili ordinea :
- Taxarea tuturor veniturilor
- Preturi maximale pentru combaterea speculei
- Reorganizarea armatei si promovarea ofiterilor fideli revolutiei
- Executarea dusmanilor revolutiei in baza legii suspectilor, adoptata la 15
septembrie 1793, cifrati la aproape 5.000 in Paris si 1.600 in provincie
- Controlul statului asupra economiei
- Calendar si educatie laica
Pe masura ce ordinea se restabilea liderii iacobinilor intra in conflict sub
presiunea lui Robespierre ce dorea sa obtina un control absolut asupra tarii si nu
va ezita sa execute grupurile conduse de Hebert si Danton. In ciuda inaspririi
terorii, situatia econommica incepe sa se deterioreze datorita inflatiei, proastei
aprovizionari cu alimente si cresterii preturilor. La sfarsitul lui iulie 1794
Robespierre tine un nou discurs amenintator, iar soldatii Conventiei il aresteaza
si ghilotineaza, punand capat terorii.
Conventia thermidoriana (1794-1795) este formata de sustinatorii moderati ai
intereselor burgheziei, numiti dupa noua luna iulie a calendarului laic. Ei reusesc
sa respinga invaziile externe si dau o noua constitutie ce restabilea separarea
puterilor si votul cenzitar. Legislativul era alcatuit din doua Camere (Consiliul
celor 500 sute si Consiliul Batranilor), iar 5 directori constituiau executivul,
marcand sfarsitul revolutiei propriu-zise.
EXERCITII
1. Identificati principala cauza a revolutiei franceze.
2. De ce reprezentantii starii a treia refuza sa-l asculte pe rege la 1789 ?
3. `` Reprezentantii poporului francez, constituiti in Adunarea Nationala,
considerand ca ignorarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului sunt
singurle cauze ale nefericirii publice si ale coruptiei guvernelor, au hotarat sa
expuna intr-o declaratie solemna drepturile naturale, inalienabile si sacre ale
omului ...
I. Oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi.
12

II. Scopul oricarei asociatii politice este conservarea drepturilor naturale si

imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea si
rezistenta la agresiune.
III. Natiunea este sursa esenntiala a principiului oricarei suveranitati; nici o
grupare, nici un individ nu pot exercita vreo autoritate care sa nu emane de la ea.
IV. Libertatea consta in a putea face tot ceea ce nu dauneaza alltuia.
V. Legea nu are dreptul sa interzica decat actiunile vatamatoare societatii.
VI. Legea este expresia vointei generale : toti ... au dreptul sa contribuie ... la
alcatuirea ei; ea trebuie sa fie aceeasi pentru toti, fie ca apara, fie ca
pedepseste ... `` (Din Declaratia drepturilor omului si cetateanului) (p. 27 dr)
a. Cautati si definiti doi termeni cheie ai documentului.
b. Comentati, pe scurt, principalele doua idei.
c. Care sunt drepturile naturale ale omului ? Argumentati
4. Care este cea mai importanta conventie ce guverneaza Franta revolutionara ?
5. Ce anume provoaca executia liderilor girondini si iacobini ?

3.3. Franta napoleoniana

Directoratul
Teoretic Constitutia se baza pe separarea puterilor in stat, cele doua camere
erau alese liber si se garanta libertatea cuvantului, dar in realitate armata a fost
folosita pentru a elimina majoritatea regalista din Consiliul celor 500 sute la
1797, iar in 1798 s-au anulat alegerile datorita succesului previzibil al
iacobinilor. Inflatia, specula, cresterea preturilor, drumurile distruse, alimente pe
cartela, imposibilitatea platii salariilor pe care le sufereau oamenii de rand erau
in contradictie cu viata luxoasa a noilor imbogatiti, generand ample miscari
sociale.
``Conjuratia egalilor``, condusa de Gracchus Babeuf, propune o societate
egalitara si este rapid lichidata, la fel ca si miscarile regaliste, oferind prilejul
remarcarii tanarului ofiter Napoleon Bonaparte. El recucerise orasul Toulon,
ocupat de englezi si infrange miscarea regalista din Paris, motiv pentru care
Directoratul, in parte speriat de faima sa, il pune in fruntea armatei din Italia.
Desi slab dotata, armata este rapid reorganizata de Napoleon ce obtine 12
victorii in fata austriecilor timp de un an (1796-1797) si impune Tratatul de la
Campo Formio prin care Austria cedeaza malul stang al Rinului, Belgia si o
parte a Italiei.
Urmatoare expeditie il poarta in Orient unde cucereste Egiptul, desi pierde
flota si termina indecis atacul asupra Siriei si de aici in Franta, aflata intr-o
situatie critica.
13

Consulatul (1799-1804)
Cu ajutorul armatei Napoleon da o lovitura de stat pe 9 noiembrie 1799 si
impune consulatul. In fruntea tarii se aflau 3 consuli, Bonaparte avand rolul
principal, iar noua Constitutie permite amestecul executivului in treburile
legislative. Tara este impartita in departamente, conduse de prefect numiti de
prim-consul, politia cenzura activitatile politice periculoase, presa, teatrul sau
cartile, in timp ce educatia scolara interzice libertatea de gandire in favoarea
unei programe ce punea accent pe obedienta.
In paralel, Napoleon permite revenirea emigrantilor regalisti, creeaza o patura
de privilegiati ce-i datoreaza bogatia si se impaca cu Biserica Catolica al carui
papa Pius al VII-lea decide ca democratia si crestinismul sunt compatibile in
schimbul recunoasterii religiei catolice si deschiderii bisericilor.
Finantele publice se redreseaza sub coordonarea Bancii Frantei, cresc
investitiile si se dezvolta manufacturile, iar in plan juridic apar Codurile penal,
civil si comercial ce imbina drepturile democratice cu prevederi depasite ca
reintroducerea sclaviei in colonii si mentinerea autoritatii barbatului asupra
familiei.
Pozitia consulului este consolidata si de victoriile militare impotriva celei de-a
doua coalitii antifranceze (Anglia, Rusia, Austria, Imperiul Otoman), formata in
1799, la Marengo si Hohenliden. Victoriile permit incheierea pacilor de la
Luneville si Amiens ce ii recunosc dominatia asupra Belgiei si pacea cu toti
vecinii.
Imperiul (1804-1815)
Constient de forta sa, Napoleon este ales consul pe viata in 1802 si imparat in
1804, pe fondul unor conspiratii regaliste si redeschiderii conflictului cu Anglia.
Politica interna este definita de urmatoarele trasaturi :
- Controlul politienesc asupra societatii, marcat de existenta tribunalelor
speciale, reintroducerea practicii trimiterii la inchisoare fara judecata si a
arestului la domiciliu.
- Formarea unei nobilimi supuse imparatului ce primeste functii si domenii
- Reorganizarea armatei in unitati flexibile de maximum 30.000 de oameni,
dublate de corpuri de cavalerie, artilerie, geniu si Garda Imperiala. Ofiterii
sunt promovati din randul trupelor, exclusiv pe baza meritelor si priceperii,
iar Marea Armata din 1805-1806 numara 600.000 de oameni condusa de
maresali celebri ca Murat, Lannes, Ney, Soul sau Bernadotte.
Politica externa vizeaza conflictul cu cea de-a treia alianta, compusa din
Anglia, Rusia, Austria si Prusia, Desi englezii raman stapanii marilor, datorita
victoriei decisive a amiralului Nelson la Trafalgar in 21 octombrie 1805,
francezii sunt imbatabili pe uscat in luptele de la Ulm, Austerlitz, Iena, Eylau si
Friedland. Pacea de la Tilsit si alianta cu Rusia ii permit lui Napoleon sa impuna
blocada economica asupra Angliei in perspectiva unei invazii prin Canalul
Manecii. Blocada esueaza, au loc rascoale populare in Prusia, Spania, Portugalia
14

si criza economica isi arata coltii in conditiile recoltelor slabe din 1811 si lipsei
entuziasmului pentru noi conflicte a unei noi nobilimi si burghezie ce avea
nevoie de timp sa ``digere`` bogatiile aduse de imperiu.
Conflictul cu Rusia se transforma in campania nereusita din 1812-1813 in care
marea parte a armatei dispare in zapada si frigul rusesc, iar tarul Alexandru
formeaza a patra alianta ce obtine victoriile de la Leipzig (1813) si Waterloo
(1815), punand capat imperiului francez al carui lider este exilat pe insula Sf.
Elena.
EXERCITII
1. Alegeti principala masura a politicii interne din timpul consulatului.
2. De ce doreste Napoleon sa se proclame imparat ?
3. ``Adresandu-se unui apropiat in timpul campaniei din Italia, Napoleon
Bonaparte spunea urmatoarele : Ceea ce am facut pana acum nu inseamna mare
lucru. Nu sunt decat la incepuutul carierei mele. Credeti ca m-am luptat pentru
victorie in Italia pentru a aduce glorie avocatilor Directoratului? Credeti ca am
facut toate astea pentru a fonda republica?
Ce idee! O republica de 30 milioane de oameni, cu moravurile noastre, cu
viciile noastre. Este oare posibila? Este un vis de care acum francezii sunt
entuziasmati, dar care va trece ca atatea altele. Lor le trebuie glorie si
satisfacerea vanitatii. Din libertate nu inteleg nimic.`` (p. 34 st)
a. Ce doreau francezii in opinia lui Napoleon ?
b. De ce republica nu se potrivea cu Franta, in opinia sa?
4. Alegeti principala masura a politicii interne din timpul imperiului.
5. Care este cauza principala a infrangerii lui Napoleon Bonaparte ?

3.4. Relatiile internationale in secolul al XIX-lea

Revolutia franceza si razboaiele napoleoniene modifica atat harta Europei cat
si mentalitatea locuitorilor. Reformele moderne demonstreaza posibilitatea
functionarii statelor democratice, bazate pe libertate, egalitate si drepturi
cetatenesti, idei ce negau autoritatea absoluta a monarhilor si privilegiile
nobilimii si clerului.
Marile puteri sunt obligate sa limiteze pagubele produse de aceste evenimente
si idei, motiv pentru care organizeaza Congresul de la Viena (1815). Conferin
a statelor europene, desfurat la sfritul rzboaielor napoleoniene cu scopul
de a restaura ordinea conservatoare existent naintea izbucnirii Revoluiei
15

Franceze, avea drept obiective restabilirea vechilor regimuri absolutiste i

nlturarea, prin stabilirea de noi granie, urmrile ocupaiei franceze n Europa.
Preocuprile majore ale participantilor au fost :
- realizarea unui echilibru al relaiilor de fore ntre state, fr a ine seama de
particularitile lingvistice, religioase, de tradiii ale teritoriilor pe care i le
mpreau;
- favorizarea autoritii tradiionale, adic forele feudale, conservatoare i
clericale.
Cuvintele cheie ale Congresului au fost restauraie i legitimism.
Restauraia consta n readucerea pe tron a dinastiilor care fuseser ndeprtate n
urma unor revoluii sau a altor evenimente cu rezonan, iar legitimismul era o
teorie monarhic ce considera drept principiu fundamental al statului dreptul la
tron al dinastiilor legitime i puterea absolut a acestora.
Franta a fost redusa la teritoriul din 1789 si obligata sa plateasca despagubiri
de razboi, fiindu-i blocat drumul spre Anglia de crearea Regatului Unit al Tarilor
de Jos ce unea Olanda si Belgia de astazi. Prusia si Austria isi recapata teritoriile
pierdute si obtin altele in plus, Rusia ocupa 2\3 din Polonia, iar Anglia pastreaza
Gibraltar si statutul de putere navala.
Congresul de la Viena a instituit o nou ordine n care Europa era sub controlul
unui ansamblu de patru puteri: Austria, Prusia, Rusia i Anglia. Pentru a pstra
vechile regimuri dinastice, nelund n seam dorinele i aspiraiile naiunilor
care doreau s-i creeze state proprii, naionale, monarhii Prusiei, Austriei i
Rusiei creau, n 1815, Sfnta Alian, un pact de asisten mutual ntre
monarhii absolui europeni ndreptat mpotriva frmntrilor revoluionare, i
care, pn n 1823, a permis mpiedicarea tuturor micrilor liberale sau
naionale europene.
Congresul de la Viena si Sfanta Alianta s-au lovit la scurt timp de o serii de
miscari revolutionare in Spania (1819), Italia (1820 1830), Grecia (18211828), Polonia (1830-1831), Franta (1830) si tarile latino-americane (18201831). Revolutionarii doreau sa-si creeze state nationale libere, republici sau
monarhii constitutionale, bazate pe egalitatea in drepturi, libertate si reforme
moderne, respingand complet amestecul marilor puteri in treburile lor interne.
Cu exceptia Frantei, unde este instaurat regele Ludovic Filip I, Greciei
independente in 1828 si zonei sud americane, celelalte revolutii sunt infrante
datorita interventiilor militare franceze, austriece si rusesti, pregatind insa
drumul catre revolutia de la 1848.
EXERCITII
1. Ce rol avea Congresul de la Viena ?
2. De ce marile puteri doresc sa se reintoarca la situatia dinainte de revolutia
franceza ?
16

3. Pe de o parte avem nobilimea si clerul, iar pe de alta parte burghezia si noua

nobilime. Cine sprijina autoritatea traditionala si cine suporta reformele
moderne?
4. Identificati scopul principal al formarii Sfintei Aliante .
5. Ce doresc in primul rand revolutionarii ce se ridica impotriva Sfintei Aliante ?
4. rile Romne i problema oriental
4.1. Secolul fanariot. Anul 1821
Secolul fanariot marcheaz perioada cuprins ntre 1711 (Moldova)/1716
(Muntenia) i 1821 n care sultanii otomani impun domni fanarioi n locul celor
pmnteni pentru a accelera integrarea lor economic i politica la periferia
Imperiului. Problema oriental este, pe scurt, decderea treptat a Imperiului
otoman i luptele politice, diplomatice, economice i militare ntre marile puteri
pentru a obine ct mai mult din eventuala prbuire a turcilor.
Secolul fanariot este definit de urmtoarele trsturi :
- instabilitatea domniei permite celui ce ofer mai mult s cumpere tronul la 1-3
ani, motiv pentru care am avut 36 de domni n Moldova i 39 n ara
Romneasc
- origini etnice diverse ale domnilor : greci (Caragea, uu), romni (Racovi),
albanezi (Ghica), turci (Hangerli)
- dispariia armatei naionale
- cumprarea funciilor
- impunerea boierilor greci n funcii de conducere
- taxe i impozite numeroase
- putere politic, legislativ, juridic, militar, economic i fiscal absolut a
domnilor, asimilai de turci cu dregtorii otomani
n ciuda faptului c erau n slujba Imperiului turc, marile familii greceti ce
domin rile Romne se simeau mai degrab legate de tradiia bizantin i
doreau reconstituirea Bizanului ca un imperiu multinaional ortodox condus de
greci. Comportamentul, ceremonialul de la curte, luxul ostentativ i dispreul
indiferent artat localnicilor demonstreaz ct de rupi de realitate erau n
visurile lor n faa crora stteau toate marile puteri i interesele lor.
Reformele fanariote
Domnii fanarioi au dorit s modernizeze rile Romne pentru a-i exercita
mai eficient stpnirea i mai ales colectarea taxelor. De aceea, unii fanarioii i
propun modernizarea instituiilor statului i structurilor sociale.
Cel mai important reformator a fost Constantin Mavrocordat ce a obinut 6
domnii muntene i 4 moldovene pe o perioad cumulat de 25 de ani. Prima
reform a fost recensmntul populaiei (1740) pentru ca statul s poat evalua
17

precis impozitele ce urma s le strng. De asemenea, a impus un impozit fix,

anual, pe cap de locuitor i a numit doi ispravnici la conducerea fiecrui jude
care s controleze funcionarii locali.
Reforma justiiei a permis crearea unor instane de judecat la nivel local,
controlul statului asupra procedurilor i nregistrarea scris a activitilor. Cea
mai important msur rmne cea social (1746-1749), tradus prin
desfiinarea erbiei (legarea de pmnt a ranilor) ce se rscumprau cu 10
taleri pe cap de om i deveneau clcai, muncitori pe pmntul boierilor.
Alexandru Ipsilanti va iniia reforme n domeniile fiscal, judectoresc, potal i
educaie i va sprijini dezvoltarea meseriilor i comerului. La Bucureti este
construit o nou curte domneasc, ncepe regularizarea rului Dmbovia i se
construiesc primele cimele cu ap de izvor adus de la 20 km distan.
Micarea lui Tudor Vladimirescu (1821)
La nceputul secolului al XIX-lea popoarele balcanice ortodoxe (greci, bulgari,
srbi, romni) i pun speranele de independent n politica Rusiei. Imperiul
turc, blocat n corupie i birocraie, era incapabil s administreze viabil rile
Romne, iar marea boierime contest, n pamflete i brouri, prezena
elementului grec. Pe acest fond apare o revolt antiotoman condus de Eteria, o
micare greac pornit din Rusia i sprijinit indirect de ar. Ea atrage suportul
negustorilor i boierilor greci, a domnilor fanarioi i a unui mic boier din
Oltenia Tudor Vladimirescu. Intenia eteritilor, condui de Alexandru Ipsilanti,
era de a folosi rile Romne ca trambulin a operaiilor militare i de a coopera
cu trupele de panduri mpotriva turcilor. Planurile erau superficiale i prost
coordonate, n condiiile n care cei doi lideri nu aveau ncredere unul n altul.
Proclamaia de la Pade (23 ianuarie 1821), emis de Tudor, justifica aciunea
ca fiind ridicat mpotriva fanarioilor i a unei pri din nobilime, nu a turcilor.
Ajuns cu armata la Bucureti Tudor guverneaz ara dou luni n baza unui
program generos (reforme n armat, administraie i educaie ; desfiinarea
privilegiilor), dar lipsit de instituiile capabile s-l pun n aplicare. Contient de
lipsa de susinere a boierimii i dumnit de eteriti, Tudor prsete capitala i
este ucis de eteriti pe 27 mai, care la rndul lor sunt lichidai de turci.
Micarea lui Tudor a avut dou urmri importante i anume revenirea la
domniile pmntene i a atras atenia marilor puteri asupra rilor Romne.
EXERCIII
1. `` Prin secolul al XVIII-lea, o parte dintre greci obinuser un statut privilegiat
n Imperiul otoman, n comparaie nu numai cu ali cretini, dar i cu majoritatea
musulmanilor. Poziia cu adevrat privilegiat era deinut ns nu de negustorii
greci i nici mcar de nalii oficiali ai Bisericii ortodoxe, ci de un alt grup,
oligarhia fanariot, al crei centru era Constantinopolul.
18

Membrii acestui grup, al crui nume provenea de la Fanar, sau cartierul

farului, unde triau majoritatea cretinilor ortodoci i unde se afla sediul
Patriarhiei ortodoxe, erau n mare parte de naionalitate greac, dar el includea i
italieni elenizai, romni i familii de albanezi. Influena fanarioilor deriva din
marea lor bogie. Fiind cel mai bine educai dintre popoarele balcanice, grecii
au ocupat n Imperiul Otoman posturile de dragomani.
De-a lungul secolelor XIV-XVIII, Moldova, ara Romneasc i, din secolul
al XVI-lea, Transilvania nu au fost incorporate n sistemul imperial otoman, ci
au fost provincii autonome, avnd propriile lor instituii. Imperiul otoman nu
dorea s incorporeze direct aceste inuturi, ntruct avea nevoie de provincii
tampon, care s constituie un bloc eficient de aprare mpotriva puterilor
nvecinate.
Dup Tratatul de la Karlowitz, Poarta era preocupat de stabilitatea politic a
cestor provincii de grani. ntr-o perioad de retragere din faa marilor puteri
europene, ea avea nevoie de conductori pe care s se poat bizui i care s nu
conspire cu dumanii ei. Domnitorii autohtoni nu mai preau de ncredere.
Deoarece grecii fanarioi se dovediser slujitori capabili, numirea lor n cele mai
nalte poziii n Principate prea s fie acum cea mai recomandabil alegere``
(Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor) (p. 42 st)
a. Precizai cel puin trei motive pentru care turcii apeleaz la fanarioi.
b. Care a fost statutul rilor Romne n secolele XIV-XVIII ?
2. Cum explicai atitudinea reformatoare a domnilor Constantin Mavrocordat i
Alexandru Ipsilanti.
3. Care este cea mai important reform fanariot ?
4. Sunt comune scopurile Eteriei i cele ale lui Tudor Vladimirescu ?
5. Care este visul domnilor fanarioi ?
4.2. Rzboaiele ruso-austro-turce. Regulamentul organic
Rzboaiele ruso-austro-turce
nfrngerea otomanilor sub zidurile Vienei la 1683 deschide drum tendinelor
marilor puteri de a se substitui turcilor n Balcani i Orientul Apropiat. Pe de alt
parte, popoarele balcanice i manifest dorina de independen, primul succes
fiind al grecilor n 1828-1829.
Cei mai prezeni n zon au fost ruii ce lanseaz idee unirii tuturor slavilor
sub conducerea lor, urmai de austrieci ce doreau sa ajung, ca i rui, la
strmtori i Constantinopol. De aici rezult urmtoarele conflicte ce afecteaz
direct i provinciile romne :
1. 1683-1699 : Pacea ncheiata la Karlowitz n 1699 consfinea ruperea
echilibrului politico-militar din SE Europei i trecerea Transilvaniei sub control
austriac.
19

2. 1716-1718 : Pacea de la Passarowitz aduce Banatul i Oltenia sub autoritate

austriac.
3. 1736 1739 : Pacea de la Belgrad readuce Oltenia sub dominaie turc.
4. 1768-1774 : Pacea de la Kuciuk Kainargi aduce rile Romne sub
protectorat rusesc sub forma proteciei acordate cretinilor ortodoci i Bucovina
cade n minile Austriei.
5. 1787-1792 : Prin tratatele de pace de la itov (1791) i Iai (1792) turcii
cedeaz Rusiei teritoriul dintre Bug i Nistru.
6. 1806-1812 : Pacea de la Bucureti ofer ruilor Basarabia, desprins din
trupul Moldovei
7. 1828-1829 : Pacea de la Adrianopol consolideaz poziia de protector a
Rusiei, n timp ce turcii rmn putere suzeran.
Regulamentul organic
Ocupaia militar otoman, necesar lichidrii micrii eteriste i a pandurilor
revoluiei lui Tudor Vladimirescu i numirea de domni pmnteni a nemulumit
Rusia ce dorea s se amestece n viitorul rilor Romne. Convenia de la
Akkerman din 1826 recunotea statul de putere protectoare al Rusiei i alegerea
domnilor de ctre Divan (boieri) pe o perioad de apte ani.
Tratatul de la Adrianopol (1829) aduce ruilor i ansa unei ocupaii militare
ce le permite reorganizarea administrativ a rilor sub bagheta generalului
Kiseleff. n consecin apar Regulamentele Organice, intrate n vigoare n 1831
(ara Romneasc) i Moldova (1832) modific fundamental organizarea
intern datorit urmtoarelor prevederi :
- separarea puterilor n stat
- nfiinarea unui parlament boieresc
- reforme in administraie, justiie si educaie
- eliminarea vmilor interne
- impozit unic
Regulamentele organice au nzestrat practic Moldova i ara Romneasc cu
instituii aproape identice i au acordat cetenie comun locuitorilor lor, grbind
astfel unirea celor dou ri.
EXERCIII
1. `` Ruptura cu Estul, decis de elita secolului al XIX-lea, s-a tradus printr-o
puternic devalorizare i culpabilizare a unor popoare i culturi care pn atunci
oferiser romnilor mai curnd modele dect motive de lamentare.
Primele victime au fost grecii. Blcescu a dat tonul n articolul Romnii i
fanarioii, subliniind starea de jale la care cei din urm aduseser ara.
Eminescu are fobia grecilor : < i dac s-a stricat rndul i tocmeala acestor ri,
dac am pierdut provincii, dac am nlturat cu uurin obiceiuri bune i vechi,
20

dac au intrat corupia i laitatea n clasele vechii societi romneti, totdeauna

izvorul acestor rele se va gsi c-a fost un grec sau o mn de greci>
Nici D. Drghicescu nu se prezint mai conciliant fa de greci n ncercarea sa
de psihologie a poporului romn : < Grecii ne-au lsat ceva din duplicitatea,
ceva din perfidia dezbintoare, cu echivocul zavistnic i corupt, cu lipsa de
demnitate i cu linguirea dublat de un orgoliu bolnav cunoscut al Bizanului>
Turcii au i ei partea lor de vin n evoluia romnilor : < alvarii, nite
pantaloni, precum se tie, foarte largi, antereul cu mneci lungi i plutitoare,
peste care se punea o alt hain cu mneci despicate, sau giubeaua cu mnecile
largi i scurte, toate acestea poart pecetea unei viei de lene i trndvie>``
(Lucian Boia, Istorie i mit n contiina romneasc, 1997) (p.47 dr)
a. Formulai dou argumente pro afirmaiilor lui Eminescu i Drghicescu
cuprinse n text .
b. Formulai dou argumente contra afirmaiilor lui Eminescu i Drghicescu
cuprinse n text .
2. Ce urmreau Austria i Rusia n conflictul cu Turcia ?
3. Precizai numele documentului ce reglementeaz organizarea intern a rilor
romne.
4. Identificai principala modificare adus de Regulamentele Organice.
5. De ce Rusia dorea s se amestece n organizarea rilor Romne ?
5. Anul 1848 n Europa
5.1. Aspiraii liberale i naionale n Europa
La jumtatea secolului al XIX-lea ordinea Sfintei Aliane prea neclintit,
unicele oaze de democraie fiind Anglia, Belgia i Frana ctre care se ndreptau
sute de refugiai politici. Liberalismul i naionalismul erau ns active i se
afirm pe fondul crizei economice dintre 1845 1848 ce lovete agricultura
(recolte slabe de cereale i mbolnvirea cartofului, aliment de baz) i industria
unde se nregistreaz numeroase falimente, mari reduceri salariale, creterea
omajului i reducerea masiv a puterii de cumprare.
Frana
n februarie 1848 regele Ludovic Filip este obligat s abdice dup ce mari
manifestaii de strad sunt reprimate brutal. Republicanii constituie un guvern
provizoriu ce decreteaz vot universal i dreptul la munc, nfiinnd Atelierele
Naionale pentru angajarea omerilor. Alegerile din aprilie 1848 sunt ctigate
de moderai (500 din 900 deputai) ce desfiineaz Atelierele scond n strad
mulimile ntre 23-26iunie. Generalul Cavaignac restabilete ordinea cu preul a
3.000 de mori, 25.000 arestai i 11.000 de persoane nchise sau deportate i
21

este ales ca preedinte al republicii Ludovic Napoleon Bonaparte, sprijinit de

burghezia conservatoare, ce va deveni mprat mai trziu.
Imperiul habsburgic
Imperiul era un mozaic de popoare (cehi, romni, unguri, srbi, italieni, croai)
condus de cancelarul Metternich, creatorul Sfintei Aliane. Revolta
antiabsolutist din 13 martie 1848 l alung pe cancelar i mpratul, constrns
de micrile naionale din Ungaria i Italia, este obligat s acorde libertatea
presei i ntrunirilor i s promit o Constituie. Textul ei a nemulumit populaia
ce a ridicat sute de baricade n Viena, oblignd familia regal s se refugieze n
provincie i s accepte o Adunare Constituant aleas prin vot universal.
Succesul a generat revoluii n toate provinciile imperiului. Ungurii solicit
abolirea privilegiilor i desfiinarea caracterului oficial al Bisericii, reforme i
drepturi ceteneti, dar doreau practic s se substituie austriecilor ntr-un regat
maghiar ce nega orice drepturi romnilor din Transilvania, croailor, cehilor i
slovacilor. Romnii din Ardeal cer drepturi egale i mproprietrirea ranilor,
meninndu-i ns loialitatea fa de mprat i luptnd, n frunte cu Avram
Iancu, mpotriva armatelor ungare ce atacau provincia.
In paralel rusii si austriecii incheie o conventie militara la Varsovia ce permite
Moscovei sa trimita trupe impotriva ungurilor ce vor capitula la Komorom in
septembrie 1849. Dupa aceea, Ungaria este impartita de austrieci in 13 districte
conduse de comisari imperiali.
Germania i Italia
Programul razvratitilor germani include cereri privind libertati politice si
unitate nationala. La Berlin, regele Prusiei promite o Constitutie pe 18 martie
1848 in timp ce armata si demonstratii se confrunta dur pe strazi provocand
moartea a 200 de manifestanti. Frederic Wilhelm anunta convocarea unui
parlament ales prin vot universal, iar un grup de intelectuali propune proiectul
unei parlament care sa pregateasca unificarea statului. Parlamentul unificat de la
Frankfurt hotareste constituirea unui stat federal (Imperiul german) si ofera
coroana regelui prusac pe 28 martie 1849, fiind insa refuzati.
Congresul de la Viena a impartit Italia in sapte parti distincte conduse de
regimuri absolutiste sprijinite pe aristocratia funciara. In nord, doar regatul
Piemontului si Sardiniei, ce dispunea de o burghezie comerciala si industriala
puuternica, rezista Austriecilor. Alegerea ca papa al lui Pius al IX lea, un
liberal recunoscut, a declansat mari demonstratii antiabsolutiste si
antihabsburgice in Italia. Neapole, statul papal, Toscana si Piemont capata
constitutii, Venetia si Milano se proclama independente, iar regele piemontez
Carol Albert primeste voluntari si se pregateste de razboi.Revolutionarii sunt
insa infranti la Custozza, pierd nordul Italiei si Venetia si miscarea ia sfarsit.
EXERCITII
22

1. Identificati asemanarile dintre revolutiile europene.

2. Identificati diferentele dintre revolutiile europene.
3. ``Cetateni, fara arme ati pus in deruta o armata care se bucura de o veche
reputatie de indeletniciri razboinice si de disciplina militara . Guvernul austriac a
disparut pentru totdeauna din minunatul nostru oras; ddar trebuie luata decizia
energica de a invinge peste tot, de a dobandi emanciparea Italiei intregi, ffara de
care nu exista emancipare posibila numai pentru voi. Traiasca Italia !``
(Proclamatia Guvernului provizoriu din Milano, martie 1848) (p. 49 dr jos)
a. Formulati doua argumente prin care sa sustineti afirmatia guvernului.
b. De ce este infranta revolutia italiana ?
4. De ce esueaza revolutia ungara ?
5. Cine invinge in revolutia franceza ?
5.2. 1848 n spaiul romnesc
Revoluia Romn de la 1848 a fost parte a revoluiei europene din acelai an
i expresie a procesului de afirmare a naiunii romne i a contiinei naionale.
Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluia Francez din februarie
1848 care a avut repercusiuni asupra ntregii Europe. Deoarece Frana era un stat
naional unitar, revoluia de aici a avut un predominant caracter social, pe cnd
n celelalte ri a luat diferite forme, dup necesitile locale. Astfel c,
principiul libertilor ceteneti cerute de revoluionarii francezi a evoluat i s-a
transformat n liberti naionale pentru popoarele supuse, iar peste revendicrile
sociale s-a suprapus ideea de unitate naional.
Revoluia Romn de la 1848 s-a desfurat n condiiile n care pri din
teritoriul naional se aflau n stpnirea imperiilor vecine (Transilvania,
Bucovina), n timp ce Moldova era constrns s accepte protectoratul Rusiei
ariste, iar Muntenia, suzeranitatea Imperiului Otoman.
n Moldova, micarea revoluionar a avut un caracter panic, ea mai fiind
denumit n epoc i revolta poeilor i s-a concretizat printr-o petiie n
martie 1848 i printr-un program n august 1848. Petiia cuprindea 16 de puncte
i a fost redactat, de catre Vasile Alecsandri, la o ntrunire a tinerilor
revoluionari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iai, cu tirea
domnitorului Mihail Sturdza, n data de 27 martie. Aceasta "petiiune a boierilor
i notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorit atitudinii rezevate a
principelui Sturdza, care era presat de prezenta trupelor ruse la grani.
Simind pericolul unei micri i n Moldova, sub influena celor de afar,
domnitorul nsui le-a cerut petiia. Cu toate c memoriul lor nu cuprindea dect
reforme moderate, mai mult de ordin administrativ i cultural, n conformitate
23

cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea

capilor micrii. Acetia urmau s fie trimii n Turcia, ns au reuit s-i
cumpere pe cei care trebuiau s-i treac Dunrea, ajungnd la Brila. De aici au
reuit s plece n Transilvania, de unde au trecut n Bucovina.
n vara lui 1848 se aflau n Bucovina - i mai ales n Cernui - circa 50 de
fruntai ai tineretului revoluionar moldovean, printre care: Alexandru Ioan
Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adugat
i Mihail Koglniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. n august
1848 este redactat un program n 36 de puncte, care a fost publicat de
Koglniceanu sub titlul "Dorinele partidei naionale din Moldova". Acest
program se deosebea radical de petiia din martie, fiind mpotriva
Regulamentului organic i a protectoratului arist. Se cereau, printre altele:
egalitate politic i civil, instruciune gratuit, mproprietrirea ranilor i se
ncheia cu o dorin arztoare: unirea Moldovei cu Muntenia[4] [5].
n ara Romneasc, revoluia s-a bucurat de mai mult succes dect
n Moldova, deoarece tinerii revoluionari munteni, spre deosebire de cei
moldoveni, au ncercat traducerea ideilor n fapte. n acest scop i-au atras n
tabra lor pe intelectualii mai de seam din acea vreme, precum i o parte a
administraiei i armatei. Gheorghe Magheru, Nicolae Blcescu i Costache
Romanescu alctuiesc, n ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluionar si
decid pe 9 iunie 1848, pentru a evita conflictele militare, sa citeasca proclamaia
revoluionara la Islaz.
Sub oblduirea lui Ioan Maiorescu i Nicolae Pleoianu va fi organizat de
ctre Popa apc, o mare adunare popular la Islaz. Stiind c a pierdut sprijinul
armatei, Bibescu semneaz, la Bucureti, proclamaia de la Islaz care va deveni
noua constituie. A doua zi, ruii au protestat prin consulul lor i au ameninat c
vor invada ara. n aceste condiii, Gheorghe Bibescu abdic. Guvernul adopt
ca steag naional, tricolorul revoluionarilor. Pe 16 iunie 1848 revolu ionarii
ajung la Bucureti n frunte cu membrii guvernului provizoriu. Sunt ntmpina i
cu entuziasm de populaia Bucuretiului. De teama represiunilor celor dou
imperii se retueaz guvernul provizoriu care va cuprinde nu numai aripa
radical a revoluionarilor ci i o arip moderat. Noul guvern provizoriu va fi
condus de mitropolitul Neofit i va avea ca membri pe: Ion Heliade
Rdulescu, Nicolae Golescu, tefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe
Magheru, C.A. Rosetti, Nicolae Blcescu i Ion C. Bratianu.
Urmare a nelegerii ruso-turce, ruii vor invada Moldova iar turcii vor
ptrunde n ara Romneasc. Guvernul revoluionar trimite o delegaie la
cartierul general al comandantului trupelor turce, Soliman Paa, asigurndu-l de
relaiile cordiale ale guvernului revoluionar fa de turci. Soliman cere
dizolvarea guvernului care i schimb denumirea n locotenen domneasc
avnd n frunte pe Ion Heliade Rdulescu, Cristian Tell i Nicolae Golescu, noua
formul pstrnd membrii guvernului, dar punnd n fa trei persoane
considerate moderate pentru adormirea vigilenei turcilor. Soliman este bine
24

primit n Bucureti, nu intr cu armata, se dau reprezentanii n cinstea lui iar

acesta recunoate locotenena domneasc drept guvern legal. Urmarea acestei
recunoateri va fi recunoaterea legalitii guvernului de ctre toate guvernele
europene cu excepia ruilor. Ruii reclam mituirea lui Soliman i incapacitatea
acestuia de a pricepe ce se ntmpl n ar i cer sultanului nlocuirea lui
Soliman cu Fuad paa, omul msurilor dure.
n Transilvania micarea romneasc a avut un caracter preponderent
naional. O parte din romni au aderat la revoluia burghez maghiar. Dieta de
la Cluj a avut n componena ei i civa romni, iar apoi cea de la Debrein ceva
mai muli. Burgezia maghiar revoluionar, care a pus pe picioare o armat bine
organizat, a cutat s-i impun controlul asupra ntregului Ardeal. n acest
context au fost reprimate toate micrile de mpotrivire ale romnilor, sailor i
ungurilor rmai fideli Casei de Habsburg.
La 29 mai 1848 Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria,
fapt care a nemulumit deopotriv pri importante ale romnilor transilvani, ale
sailor i maghiarilor. nsui poetul Sandor Petfi se ridicase mpotriva hotarrii
unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentnd c n Dieta care luase decizia se
aflaser din 300 reprezentani numai 3 romni si 24 de sai. n martie 1848
izbucnise revoluia la Viena, micare care a ptruns mai apoi n Ungaria, unde
intelectualitatea liberal maghiar dorea s impun stat naional independent de
Austria.
Ideea de libertate i de unitate naional era neleas de burghezia maghiar
n sensul formrii unei naiuni civice maghiare dup modelul preconizat de
Revoluia francez, adic neinnd seama de componena etnic eterogen a
rii, ba tocmai prin asimilarea etniilor diferite de cea maghiar i omogenizarea
forat a specificului diferitelor regiuni i prin impunerea unei singure limbi
oficiale, adic maghiarizare. Liderii romnilor din Transilvania nu au mprtit
ideea crerii unui stat naional maghiar de acest tip unde romnii ardeleni,
majoritari n Ardeal, ar fi urmat s rmn mai departe fr drepturi politice
egale cu ale maghiarilor, minoritari n Transilvania i au convocat o adunare
proprie n care s discute problemele care i preocupau.
Adunarea romnilor transilvneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, fiind
cunoscut istoriografic, ca Adunarea de la Blaj. Se formeaz n Munii Apuseni
o armat de voluntari romni condus de avocatulAvram Iancu. Acetia reuesc
dou victorii importante mpotriva armatelor revoluionare maghiare,
la Abrud i Mriel. Pe lng romni, se ridicaser la lupt n Croaia i croaii,
fiindc nici ei nu doreau s fac parte din statul naional ungar, preconizat
de revoluionarii maghiari ai lui Kossuth. Nicolae Blcescu s-a dus chiar la
Budapesta pentru a ncerca aplanarea conflictului revoluionar romno-maghiar,
dar Kossuth i membrii nobilimii maghiare au refuzat n context s acorde
drepturi egale romnilor transilvani, ncercnd doar s ctige timp. n lupta de
la iria lng Arad, armatele revoluionare ungureti fur cu totul zdrobite de
25

rui, iar Ungaria i Transilvania (Ardealul) vor fi predate de rui austriecilor

potrivit prevederilor Sfintei Aliane.
EXERCITII
1. ``Natiunea romana, razimata pe principiul libertatii, egalitatii si fraternitatii,
pretinde independenta sa nationala ... Natiunea romana pretinde ca biserica
romana ... sa fie si sa ramana libera, independenta ... egala in drepturi cu
celelalte biserici din Transilvania ... Natiunea romana ... cere fara intarziere
desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire ... Natiunea romana cere infiintarea
scoalelor romane pe la toate satele si orasele ... precum si a unei Universitati.
Natiunea romana pofteste sa se faca o Constitutie noua pentru Transilvania``
(Cererile romanilor la marea adunare de la Blaj, 3/15 mai 1848)
``Pe scurt poporul roman recapituland decreta: 1. Independenta sa
administrativa si legislativa 2. Egalitatea drepturilor politice 3. Contributie
generala 4. Adunarea generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor
5. Domn responsabil, ales pe cinci ani si cautat in toate starile societatii ...
13. Emanciparea clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire ... 22.
Convocarea ... unei adunari generale ... care va fi datoare a face Constitutia
tarii`` (Proclamatia de la Islaz, 9/21 iunie 1848) (p. 50 st )
a. Cautati in texte cel putin doua programe sociale.
b. Identificati problema nationala si doua modalitati de a o rezolva.
c. Stabiliti valorile pentru care s-a luptat la 1848. Cate dintre ele sunt valabile si
astazi ?
2. ``Conceptia lui Wesselenyi Miklos despre natiunea de tip nobiliar : Daca
aristocratia noastra de astazi piere, nu-i mare paguba, pentru ca nu valoreaza
prea mult. Va veni alta in loc, dupa pricepere, bani sau mosie, care va fi desigur
mai numeroasa decat cea de acum si poate va fi, si e de crezut ca va fi mai buna,
mai inteleapta. Dar maghiara, nu ... Aici, daca s-ar pune capat importantei
materiale si juridice a nobilimii maghiare de acum, printr-o revolutie in care ar
curge fie nummai cerneala, fie sange, urmasii ei ar fi : sarbul, valahul, slovacul
si din acestia s-ar forma natiunea celor ce ar dispune de drepturi si de proprietate
... `` (Scrisoare catre Kossuth Lajos, 1 august 1846)
`` Manifestul lui Simion Barnutiu : Noi, romanii, nu vrem pan atunci despre
unirea asta cu ungurii a vorbi, pana cand nu se va pune natia romana iar la
vrednicia acea politica, de care o ati dezbracat voi, ungurii, secuii si sasii ... Fara
natie si republica e numai un despotism afurisit; stergerea iobagiei, natia romana
ca natie romana, congres national in care sa ne intelegem noi intai despre
dobandirea acestora. Afurisit sa fie in veci oricare roman va indrazni a face vreo
26

unire pana nu va fi proclamata natia romana ... `` (Dupa Istoria Romaniei in

texte) (p. 51 dr)
a. Explicati diferenta intre conceptia nationala a lui Wesselenyi Miklos si cea a
lui Simion Barnutiu.
b. De ce romanii refuza unirea Transilvaniei cu Ungaria ?
c. Care este principala cerinta a romanilor ardeleni ?
6. Revoluia industrial
6.1. tiina i tehnica
Valul nnoirii adus de revoluiile secolului al XVIII lea s-a resimit i n
economie. Civilizaia uman s-a dezvoltat prin utilizarea intensiv a forei fizice
umane sau animale i a energiei naturale (ap, vnt), situaie schimbat de
introducerea motorului cu aburi, creata de James Watt, ce transforma energia
aburului n energie mecanic continu.
Maina cu aburi a fost introdusa rapid n industria textil, minerit, metalurgie
i transporturi, provocnd dispariia manufacturilor i apariia fabricilor.
Producia de fabric necesita existena unor condiii socio-culturale, politice i
economice favorabile, regsite n Anglia secolului al XVIII-lea :
- liberalism i iniiativ individual
- resurse minerale bogate
- mn de lucru numeroas i ieftin, dislocat din mediul rural ca urmare a
apariiei fermelor i folosirii zilierilor
- sector financiar-bancar eficient i puternic
n 1815 George Stephenson introduce locomotiva, permind rspndirea
cailor ferate, iar folosirea surselor de energie specifice (crbune, ulei) a permis
rspndirea civilizaiei industriale n Frana, SUA, Belgia, Elveia i statele
germane.
A doua revoluie industrial
Industrializarea este un proces lent, marcat de prezenta unui numr mare de
mici ntreprinderi slab mecanizate i de persistena transportului animal la 1870.
Treptat, i fac apariia noi invenii :
- Mendeleev, Tabloul periodic al elementelor
- Volta, Pila electric
- Ampere, Curentul electric
- Graham Bell, Telefonul
- Marie Curie, Radioactivitate
De asemenea se impun noi surse de energie, precum petrolul, gazul natural i
energia electric. Toate acestea conduc ctre a doua revoluie industrial. Becul,
automobilul i telefonul devin imaginea tipic a nceputului de secol XX. Oelul
27

nlocuiete fierul n construcia cilor ferate, a vapoarelor sau n domeniul

construciilor. Inveniile permit transportul energiei electrice la mari distane i
folosirea sa n zona casnic, industrial i chimic ce produce primele produse
de sintez.
Creterea capacitii economice a puterilor industriale duce la o concuren
acerb pentru materii prime i piee de desfacere, naterea burselor de valori la
Londra, New York, Anvers, Lyon, Hamburg i creterea rapid a reelei de ci
ferate i drumuri. n ultimul domeniu se afirm Orient Expresul pe traseul ParisConstantinopol i Transsiberianul ce lega Moscova de Vladivostok pe 7.000 km.
EXERCITII
1. Principiul meu este s scad preurile, s extind operaiile i s
perfecionez mainile noastre. Trebuie notat c reducerea preurilor vine pe
primul loc. Nu am considerat niciodat costul de fabricaie ca un lucru
fix.... Din fericire, salariile mari au contribuit la scderea costului de
fabricaie, muncitorii au devenit din ce n ce mai industriali odat scutii
de preocupri exterioare muncii lor (Henry Ford, My life and my work,
1925)
a. Analizai principiul economic pe care s-a bazat succesul lui Henry Ford.
b. De ce primesc muncitorii salarii mai mari ?
2. Care sunt sursele de energie n prima faz a revoluiei industriale ?
3. Care sunt sursele de energie n a doua faz a revoluiei industriale ?
4. Identificai asemnrile ntre cele dou faze ?
5. Identificai deosebirile ntre cele dou faze ?
6.2. Economia i societatea
Efecte ale revoluiei industriale
Revoluia industrial i inveniile au produs modificri importante la nivel
social, economic i mintal.
Evoluiile economice sunt cele mai evidente i se circumscriu urmtoarelor
fenomene :
- Organizarea produciei : Adam Smith impune principiul diviziunii muncii,
potrivit cruia lucrtorul bun la toate este nlocuit de muncitori specializai
n realizarea unei singure operaii. De asemenea, Taylor propune nlturarea
gesturilor inutile, concretizat n banda de producie folosit n uzinele
Ford.
- Creterea produciei : progresul tehnologic i organizarea muncii duc la
creterea productivitii muncii i produciei n industria textil, minerit,
constructoare de maini i metalurgie. Creterea nu este continu, fiind
28

marcat de crize economice i politice generate de scderea preurilor la

produsele agricole i industriale, concuren acerb pentru noi piee i
diferenele ntre nivelul de dezvoltare economic. Cea de-a doua faz aduce
n prim plan industriile oelului, automobilului, transporturilor i rafinrii
petrolului, sprijinite de un sector bancar i al serviciilor n plin
expansiune.
- Concentrarea produciei : Crizele genereaz apariia marilor concerne
industriale cum ar fi US Steel, Standard Oil, Ford, General Motors (SUA),
Krupp, Siemens, I.G. Farben (Germania) sau British Petroleum i Shell
(Anglia). Multe dintre ele sunt ntreprinderi multinaionale, capitalul fiind
deinut de acionari de diferite naionaliti i avnd filiale n mai multe ri,
proces ntlnit i la nivel bancar.
- Structura economic : industria i comerul iau locul agriculturii n prima
faz, pentru ca n cea de-a doua poziiile lor s fie ameninate de servicii i
IT.
- Urbanizarea : Industrializarea determin explozia urban, deoarece oraele
atrag for de munc i capitaluri. Dominate de industrie, comer i bnci,
oraele evolueaz de la insalubritatea nceputurilor la sistematizare i
servicii publice, edificii impuntoare i centre culturale i politice.
Evoluiile sociale se mpletesc cu cele economice, influenndu-se reciproc :
- Sporul demografic rezult din introducerea medicinii moderne i educaiei
sanitare, modificrii alimentaiei i a gradului de civilizaie.
- Structura social : aristocraia i marea burghezie, implicat n special n
cultivarea pmntului, pierde teren n faa celor activi n domeniile bancar,
industrial, comercial i imobiliar i a unei pturi mijlocii unde intrau
avocai, medici, ingineri, profesori, jurnaliti i funcionari ce se conduc
dup valori proprii (individualism, progres, tiin, ascensiune social prin
munc i competen)
- Drepturi i liberti : iniial muncitorii i ranii fugii la ora muncesc 16
ore pe zi n condiii grele i sunt prost pltii, pe lng exploatarea
minorilor i lipsa oricror drepturi. Sub o puternic presiune social se
adopt legislaia muncii ce asigura repaosul duminical, ziua de munc de 8
ore i sistemul de pensii pentru boal, vrst i invaliditate. De asemenea,
cetenii se bucur de libertatea de ntrunire i asociere, acces liber la
educaie i cultur, libertatea credinei, dreptul la vot sau proprietate, etc.
EXERCIII
1. Care este principala trstur a evoluiilor economice ?
2. Care este principala trstur a evoluiilor sociale ?
3. Evoluiile economice le determin pe cele sociale sau invers ?
29

4. `` Treizeci-patruzeci de fabrici se nal ... n jurul acestora sunt presrate la

ntmplare locuinele fragile ale sracilor. ... Strzile ... prezint imaginea unei
lucrri ... incomplete. ... Unele din acestea sunt pavate, dar cele mai multe sunt
denivelate i noroioase, nghind piciorul trectorului sau crua cltorului.
Grmezi de murdrie, drmturi de cldiri, ochiuri de ap sttut i ru
mirositoare se ivesc din loc n loc ...
Ridicai-v privirile i de jur mprejurul acestei piee vei vedea nlndu-se
imensele palate ale industriei. Vei auzi zgomotul furnalelor, uierul aburului.
Aceste cldiri uriae mpiedic ptrunderea aerului i a luminii n locuine ...,
nvluindu-le ntr-o venic cea. ... Un fum des i ntunecat acoper oraul.
Printr-nsul, soarele se vede ca un disc fr raze. n mijlocul acestei zile
nemplinite se zbat fr rgaz 300.000 de fiine omeneti ...`` (Oraul
Manchester descris de Alexis de Tocqville, 1835) (p. 57 dr)
a. Evaluai calitatea vieii urbane la nceputurile epocii industriale i decidei
dac aceasta reprezint un progres fa de epoca anterioar.
b. Comparai imaginea oraului de acum o sut de ani cu cel de astzi.
Menionai trei deosebiri; argumentai-v punctul de vedere.
c. Ce factori economici i sociali contribuie la imaginea prezentat n text.
7. State naionale i multinaionale n a doua jumtate a sec. XIX
7.1. Romnia
Unirea Principatelor Romne a avut loc la jumtatea secolului al XIX-lea i
reprezint unificarea vechilor state Moldova i ara Romneasc. Unirea este
strns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza i de alegerea sa ca
domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 n Moldova i la 24 ianuarie
1859 n ara Romneasc.
Dup Convenia de la Paris din 1858, marile puteri au lsat guvernul fiecrui
principat n grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, pn la
alegerea domnitorilor. Principala atribuie a comisiilor era aceea de a
supraveghea alegerea noilor adunri elective. Campania electoral din Moldova
a dus la alegerea unei adunri favorabile unirii. Unionitii moldoveni au putut
impune cu uurin candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza,
care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea
alegerii domnului moldovean i la Bucureti a fost oficial sugerat muntenilor
de ctre delegaia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anuna
rezultatul alegerii de la Iai. n ara Romneasc, adunarea a fost dominat de
conservatori, care erau ns scindai.
Neputndu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii
munteni au sfrit prin a se ralia candidatului Partidei Naionale care a fost ales
la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al rii Romneti. Astfel, romnii au
30

realizat de facto unirea, punnd la 24 ianuarie 1859, bazele statului naional

modern romn. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea
opoziiei Turciei i a Austriei fa de dubla alegere, astfel c la 1/13 aprilie 1859
Conferina de la Paris a puterilor garante ddea recunoaterea oficiala a faptului
mplinit de la 24 ianuarie 1859.
Pentru a asigura modernizarea rii, A.I. Cuza i Mihail Koglniceanu
iniiaz o serie de reforme:
a. Secularizarea averilor mnstireti - n timpul lui Cuza unele mnstiri i
schituri au fost desfiinate total sau transformate n biserici de mir i se instituie
un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mnstirilor, bisericilor, anumitor
seminarii, centre de asisten social etc. Legea secularizrii a fost adoptat n
1863 cu scopul de a confisca averile pe care le aveau unele mnstiri din
Sfntul Munte Athos i pe care le-au primit cu mult timp nainte de la ali
domnitori (tefan cel Mare, Mihai Viteazul etc,) pentru ca monahii din Sfntul
Munte s se roage pentru bunstarea domniilor lor.
b. Reforma fiscal - Reforma fiscal a fost materializat prin instituirea
impozitului personal i a contribuiei pentru drumuri, generalizat asupra tuturor
brbailor majori, printr-o nou lege a patentelor, prin instituirea impozitului
funciar i alte msuri care au fcut ca la sfritul anului 1861, n preajma
deplinei lor unificri administrativ-politice, Principatele Unite Romne s fie
dotate cu un sistem fiscal modern.
c. Reforma agrar - Din momentul n care conducerea guvernului a fost
preluat de Mihail Koglniceanu, aducerea din nou n dezbatere a reformei
agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict ntre guvern i majoritatea
adunrii. A urmat dizolvarea adunrii, pe calea loviturii de stat. Aceasta din
urm a sporit puterea domnitorului Cuza, i totodat a nlturat monopolul
politic al conservatorilor asupra majoritii n adunare. Sanciunea poporului
prin plebiscit i recunoaterea noii stri de lucruri de ctre puterea suzeran i
puterile garante au creat posibilitatea decretrii Legii rurale n sensul
programului paoptist, desfiinndu-se relaiile feudale n agricultur i
procedndu-se la o mproprietrire a rnimii clcae.
Prin Legea rural din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de rani
au fost mproprietrite cu loturi de teren agricol, iar aproape ali 60.000 de steni
au primit locuri de cas i de grdin. Reforma agrar din 1864, a crei aplicare
s-a ncheiat n linii mari n 1865, a satisfcut n parte dorina de pmnt a
ranilor, a desfiinat servituile i relaiile feudale, dnd un impuls nsemnat
dezvoltrii capitalismului.
Monarhia strin
Cuza este obligat s abdice n 1866, n urma alianei mpotriva sa
dintre conservatori i liberali. Dup exilarea lui Alexandru Ioan Cuza ara era
n plin haos. Alegerea lui Cuza ca domnitor n ambele principate fusese singurul
motiv pentru care puterile europene permiseser unirea principatelor Moldovei
31

i rii Romneti, iar acum ara risca s ajung la dizolvarea acestei uniri.
Tnrul Carol a trebuit s cltoreasc incognito (pe traseu a fost nevoit s
apeleze la experiena dobndit de Brtianu i Rosetti pe parcursul revoluiei
paoptiste; astfel el, practic, s-a deghizat), sub numele de Karl Hettingen, cu
trenul pe ruta Dsseldorf - Bonn - Freiburg - Zrich - Viena - Budapesta,
datorit conflictului care exista ntre ara sa i Imperiul Austriac. Pe 10 mai
1866, Carol a intrat n Bucureti. Vestea sosirii sale fusese transmis prin
telegraf i a fost ntmpinat de o mulime entuziast de oameni, dornici s
cunoasc noul conductor. La Bneasa i s-a nmnat cheia oraului. i-a rostit
jurmntul n limba francez: "Jur s pzesc legile Romniei, s-i apr drepturile
i integritatea teritorial".
Domnia lui Carol I a nceput, de fapt, n aprilie 1866, odat cu intrarea sa n
ar. Proclamat domnitor al Principatelor Romne n ziua de 10 mai 1866,
rmne cu acest titlu pn n 26 martie 1881, cnd este proclamat rege, devenind
astfel primul rege al Romniei. A fost primul monarh din dinastia HohenzollernSigmaringen, al crei nume se transform, ncepnd cu Regele Ferdinand I, n
Casa Regal de Romnia, dinastie care va conduce ara pn la proclamarea
Republicii Populare Romne n 1947.
Peste 10 ani se declaneaz o nou criz oriental i un nou rzboi
ruso turc, devenit pentru romni rzboiul de independen (1877-1878). n
a doua jumtate a anului 1876, pe msur ce relaiile dintre Imperiul Rus i
Imperiul Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea rzboiului, guvernul
romn a apreciat c era imperios necesar s se ajung la o nelegere cu cel
dinti. Cu toate insistenele Domnitorului Carol i ale marelui om politic Ion C.
Brtianu de a ncheia un tratat general care s cuprind nu numai probleme
militare, ci care s asigure i recunoaterea independenei Romniei i s
garanteze integritatea tuturor fruntariilor rii, dorina Rusiei a fost de a semna
doar un tratat limitat care s evite chestiunile politice i s permit armatei
ariste s traverseze teritoriul Romniei, ceea ce a dus la ncheierea Convenia
din 4/16 aprilie 1877, care obliga guvernul imperial s respecte integritatea
existent i drepturile politice ale Romniei.
La 9 mai Adunarea Deputailor a votat actul Independenei, iar a doua zi, la
10 mai 1877, aceasta a fost proclamat prin sancionarea de ctre domnitor i
promulgarea n Monitorul Oficial. n urma btliilor de la Plevna, Vidim,
Rahova etc. independena este recunoscut prin tratatele internaionale
ncheiate la San Stefano i Berlin.
EXERCIII
1. Eu ns, credincios misiunii ce mi-ai dat i cunoscnd statornica voin
a romnilor de a rmne pururea unii, am proclamat, att naintea
domniilor voastre, ct i naintea rii, Unirea definitiv a Principatelor.
32

V-am zis, ea va fi precum Romnia o va dori i o va simi. Nu m

ndoiesc, domnilor, c nici nalta Poart, nici puterile garante nu vor cugeta
a desfiina n viitor Unirea ce au recunoscut-o att de necesar pentru
fericirea Principatelor (Discursul lui A.I. Cuza n faa Adunrii legislative
a Romniei, 1862)
a. Prezentai dou msuri prin care Cuza a realizat unirea definitiv a
Principatelor
b. De ce doreau romnii s fie unii ?
2. De ce doresc romnii unirea ?
3. Precizai dou consecine ale reformei agrare emis de A.I. Cuza.
4. Alegei principala reform aplicat de A.I. Cuza.
5. Ce anume ofer independena Romniei ?
7.2. Germania i Austro-Ungaria
Germania
Constituia Regatului Prusia din 1850, editat de Frederic Wilhelm III, a dus la
formarea unei monarhii constituionale i la creerea unui parlament bicameral:
Landtag, ales de pltitorii de taxe i Herrenhaus ("Camera Lorzilor"), numit de
rege. Regele era singura autoritate executiv iar minitrii erau responsabili doar
n faa acestuia.
Mai tarziu imparatul Wilhelm I si cancelarul Bismarck actioneaza pentru a
crea un imperiu autoritar, excluzand Austria. Argumentele lor se bazau pe
economia in crestere, industria grea, comertul, caile ferate si uniunea vamala cu
celelalte state germane. Bismarck va cheltuie sume importante pentru armata,
necesara celor trei razboaie considerate esentiale in atingerea scopulrilor :
- Pentru a gasi un pretext de cearta cu Austria, Bismarck deschide chestiunea
``ducatelor daneze`` si se aliaza cu Viena impotriva Danemarcei (1864),
obtinand Holstein si Schleswig prin Conventia de la Gastein din 1865.
- Ulterior,Bismarck si-a acuzat partenerii ca nu au administrat cum trebuie
ducatele daneze si a invadat Austria (1866). Prusia, aliaii din nordul
Germaniei si Italia au zdrobit coaliia Austriei la Sadova. O serie de state au
fost anexate de Prusia: Hanovra, Schleswig-Holstein, Hessa, HessaKassel, Nassau i Frankfurt. Acest lucru a permis realizarea continuitii
teritoriale dintre Renania i restul regatului, ajungnd astfel la ntinderea
maxim a regatului. De asemenea Confederaia German a fost dizolvat
iar n jurul Prusiei s-a format o nou federaie, Confederaia German de
Nord n 1867. Constituia acesteia, redactat de Bismark a pus bazele
viitorului Imperiu German. Aceasta a creat postul de preedinte al
confederaiei, deinut ereditar de regele Prusiei si postul de cancelar, deinut
de prim-ministrul Prusiei. A creat de asemenea un parlament bicameral
33

format din Reichstag, ai crei membri erau alei prin sufragiu universal
masculin, i Bundesrat ai crei membrii erau numii de guvernele statelor
componente.
- Razboiul cu Franta era necesar pentru a anexa statele din sud, in special
Bavaria, ce vedeau in imparatul francez protectorul lor. Francezii au
reactionat violent la provocarile germane si au fost invinsi intre 1870-1871,
pierzand 5 miliarde marci aur si provinciile Alsacia si Lorena. Pe 18
ianuarie 1871, in ``Sala oglinzilor`` din Versailles, se proclama Imperiul
german, principalul rival al Angliei la dominatia continentala.
Dupa 1890 Wilhelm II il inlatura pe Bismarck si actioneaza pe trei directii
pentru a contracara influenta engleza :
- Sprijina o crestere economica bazata pe resursele bazinului minier Ruhr,
industrie si comert.
- Formeaza un imperiu colonial in Africa si Asia
- Isi extinde influenta in Balcani, Turcia si Orientul Apropiat
Pentru a stpni clasa muncitoare i pontru a slbi influena grupurilor
socialiste, crearea de ctre Bismark a unui stat cu sistem de ajutor social gratuit
a atras clasa muncitoare de partea naionalismului german. Sistemul asigurrilor
sociale iniiat de Bismark asigurrile de sntate n 1883, asigurrile de
accidente n 1884, asigurrile de invaliditate i de pensie n 1889 au fost cele
mai avansate din lume la vremea respectiv i continu s existe i n ziua de azi
n Germania.
Austro-Ungaria
Dupa revolutia din 1848 a fost restabilit absolutismul ce permite imparatului
sa numeasca ministri, inalti functionari, guvernatori de provincie, sa instituie
starea de urgenta si sa respinga legile ce contraveneau intereselor statului.
Puterea sa era sprijinita de armata, birocratie, biserica si politie, dar era mereu
contestata de burghezia liberala si natiunile ce doreau libertate sau drepturi.
Pe fondul infrangerilor cu Franta (1859) si Prusia (1866), imparatul introduce
un regim liberal (1860-1866) definit de alegeri libere si autonomie culturala.
Constient de problemele interne, noul imparat Franz Iosif se aliaza cu nobilimea
maghiara pentru a tine sub control restul natiunilor, dand nastere Imperiul
Austro-Ungar. Din punct de vedere economic, imperiul este inegal dezvoltat,
deoarece industria era avansata in Austria si Cehia, iar restul provinciilor sunt
dominate de agricultura si mari proprietari.
Ungaria incorpora si teritorii locuite majoritar de slavi, italieni si romanii din
Transilvania si Banat. Puterea era detinuta de aristocratie si doua camere ale
parlamentului (magnati si deputati), ultimii alesi prin vot cenzitar.
Romanii din Transilvania au protestat impotriva incorporarii la Ungaria (mai
1868) si vor sprijini Partidul National Roman din Transilvania (1881), adeptul
pasivismului in politica [refuzul acceptarii autoritatii maghiare si participarii la
alegeri]. In 1892 o delegatie PNR aduce in fata imparatului un Memorandum
34

unde solicita drepturi egale si incetarea exploatarii, iar liderii partidului vor
primi ani grei de inchisoare. In 1895, regele Carol I al Romaniei si aliat cu
Austria , solicita imparatului gratierea liderilor miscarii.
Mai complicate sun relatiile cu slavii din imperiu, ``protejati`` de Rusia. Tarul
acceptase, in schimbul neutralitatii Austriei in razboiul ruso-turc din 1877-1878,
sa cedeze Bosnia-Hertegovina, greseala la care se adauga relatiile proaste cu
Serbia.
EXERCITII
1. ``Viziunea lui Bismarck asupra unificarii : Prusia trebuia sa-si adune fortele si
sa le mentina in vederea unui moment favorabil, care a fost lasat pana acum sa
treaca de cateva ori ... Marile chestiuni ale epocii noastre nu se vor rezolva prin
discursuri sau hotarari ale majoritatii, cum gresit s-a facut in 1848-1849, ci se
vor decide prin fier si sange ... O unificare mai puternica a majoritatii germanilor
nu se poate realiza decat prin violenta sau, in cazul in care ar exista o primejdie
comuna ... printr-un razboi national impotriva poporului vecin care era secularul
nostru agresor ... Admitem ca absolut sigura ... necesitatea de a face razboi
impotriva Frantei ... Nu m-am indoit niciodata ca restabilirea imperiului german
trebuia precedata de o victorie impotriva Frantei`` (Otto von Bismarck, Ganduri
si amintiri, 1878) (p. 63 dr.)
a. Comentati opiniile lui Bismarck asupra unificarii.
b. Precizati doua cauze care-l impingeau spre razboiul cu Franta.
c. Numiti cel putin o consecinta a unificarii Germaniei.
2. ``Germanii si-au facut o regula din a multumi toate gusturile clientilor lor.
Putin ii intereseaza daca acestea sunt barbare, inexplicabile sau irationale : se
vor supune intotdeauna oricarei cereri. Ei au plata pentru orice marfa trimitand-o fara alte cheltuieli la domiciliul cumparatorului, fara a solicita altceva nimic
pentru plata cumparatorului, in moneda tarii respective si la cursul pietii. El
menajeaza buzunarul tuturor, se deranjeaza pentru cea mai mica comanda, incep
cu mici afaceri si mici profituri, coboara preturile pe masura beneficiilor, inceara
so ofere fiecaruia ceea ce acesta poate plati`` (Dupa V. Derald, Anglia si
imperialismul, 1901) (p. 64 I st)
a. Identificati cel putin trei aspecte ale unei noi atitudini in comertul
international.
b. Cautatii trei cuvinnte prin care sunt definite unele reguli ale comertului
exterior impuse de negustorii germani.
3. ``Procesul memorandistilor : Fata de toti acuzatii condamnati, (se constata)
caracterul periculos al delictului de agitatie, atacandu-se valabilitatea puterii
obligatorii a uneia din cele mai cardinale legi fundamentale ale Ungariei, a legii
numita Legea Uniunii, prin care s-a decretat unirea vechiului Ardeal cu Ungaria
35

propriu-zisa ... Instanta a gasit ca pedeapsa aplicata acuzatiilor este in

consonanta cu gravitatea infractiunii comise`` (Sentinta de condamnare a
fruntasilor Partidului National Roman, 25 mai 1894) (p. 65 dr)
a. Formulati doua argumente prin care sa sustineti ca Memorandumul era un atac
la Legii Uniunii.
b. Ce doreau romanii din Transilvania ?
8. Lumea la cumpna secolelor XIX XX
8.1. Civilizaiile asiatice si africane i modernitatea
rile i popoarele din Asia i Africa au suferit n a doua jumtate a secolului
al XIX-lea efectele colonialismului, vzut de europeni ca un mijloc de a aduce
progresul indigenilor. Societile asiatice sunt profund bulversate de rapiditatea
cu care creste influena europeana, n special dup cucerirea Indiei (1757-1857)
de ctre Anglia.
Civilizaiile asiatice
India
Introducerea tehnologiei moderne i exploatarea sistematic a Indiei strnete
nemulumirea ranilor, nobililor, soldailor i a unor regi ca prinesa Rani
Lakshmibai ce se implic n rscoala ipailor dintre 1857-1859. Dup
nfrngerea ipailor, India este declarat posesiune a Coroanei Britanice i
guvernat de un vicerege n numele reginei Victoria. Noua guvernare ia msuri
de modernizare a administraiei i cilor de comunicare, construiete 50.000 de
km de drumuri i ci ferate i ridic numeroase coli, colegii i cinci universiti.
Agricultura este eficientizat prin lucrri de irigaie i introducerea unor noi
culturi (gru, bumbac, iut, orez). Se fac progrese n domeniul metalurgiei,
minerit i produciei de iut, bumbac i hrtie.
Modernizarea parial contribuie la apariia burgheziei naionale i a Partidului
Congresului Indian (1885) ce lupt pentru independena Indiei sub conducerea
lui Rabindranath Tagore i Mahatma Gandhi.
China
China a fost mult vreme nchis ``barbarilor`` europeni, unicele schimburi
avnd loc prin porturile Macao i Canton. n urma rzboaielor opiumului (18401842, 1856-1860) Anglia obine Hong Kong, principala sa baz militar i
comercial i cinci porturi pentru schimburi. Doi ani mai trziu, SUA, Frana i
Rusia obin concesiuni asemntoare, la care se adaug dup 1861 o politic
vamal favorabil, scutiri de taxe i impozite i drepturi de concesiuni ce
transform ara ntr-o semicolonie.
36

Ameninat, guvernul chinez recurge la reforme economice si militare.

Numeroi tineri sunt trimii la studii n Europa i SUA, se construiesc
ntreprinderi moderne sau la rscumprarea unor mine i ci ferate. Naterea
burgheziei naionale va permite doctorului Sun Yat-Sen s declaneze revoluia
burghez din 1911-1913 ce proclam republica.
Japonia
Japonia evit regimul dominaiei strine printr-o transformare politic i
economic rapid. mpratul i armatele sale moderne nfrng trupele
ogunatului, instaurnd Era Meiji la 1868, caracterizat de urmtoarele aciuni :
- modernizarea legislaiei dup model francez i german
- prefecii nlocuiesc vechea administraie feudal i rspund direct n faa
guvernului
- nvmnt obligatoriu (1871)
- fondarea de ntreprinderi industriale i comerciale noi i moderne n
ramurile minier, metalurgic, armament, ci ferate i textil, cedate
ulterior particularilor.
- serviciu militar obligatoriu i o armat modern, bine instruit i dotat
- construirea de arsenale i antiere navale necesare fabricrii cuirasatelor
Modernizarea a transformat Japonia ntr-o mare putere ce declaneaz
rzboaie victorioase cu China (1875-1894) i Rusia (1904-1905).
Civilizaiile africane
Pn n secolul al XIX-lea prezena european se reduce la comerul cu sclavi
ce cost continentul 150 milioane oameni, fragmentarea sau dispariia unor state
cu excepia unor etnii mai avansate (bantu, zulu, ashanti, benin, sokoto). La
1900 existau doar dou state independente (Etiopia, Liberia), cele mai multe
colonii aparinnd Angliei, Franei, Germaniei i Belgiei.
Metropolele impun o exploatare economic sistematic a resurselor, bazate pe
tehnologia modern folosit n agricultur, mine de diamante (Congo,
Rhodesia), ci ferate i drumuri, navigaie fluvial i construcia Canalului Suez
(1859-1869).
EXERCIII
1. Identificai asemnri n procesul de modernizare a Indiei i Chinei
2. Identificai deosebiri n procesul de modernizare a Indiei i Chinei
3. Care este principala trstur a Indiei sub dominaia englez ?
4. Care este principala trstur a Chinei n secolul al XIX-lea ?
5. Identificai motivele pentru care Japonia rezist presiunii europene ?
6. Ce asemnri exist ntre situaia civilizaiilor asiatice i africane ?
7. Care este principala trstur a Africii n secolul al XIX-lea ?
37

8.2. SUA. Sistemul de aliane european

SUA
SUA devine o mare putere la 1918 datorit urmtoarelor fenomene :
Expansiunea teritorial se desfoar pe parcursul anilor 18031903 i
implic : - cumprarea de teritorii, cum ar fi Louisiana (Frana), Florida
(Spania), Oregon (Anglia) i Alaska (Rusia)
- alungarea triburilor indiene n rezervaii, n ciuda rezistenei militare a
triburilor sioux (Btlia de la Little Bighorn, 1876) i a apailor condui de
Geronimo.
- rzboaie cu Mexicul (1846-1848) i Spania (1898) n urma crora se obin
California, Noul Mexic i Texas, respectiv Filipine, Puerto Rico, Guam i
Hawai.
Emigrarea masiv a europenilor permite creterea populaiei de la 4 milioane
(1790) la 100 milioane (1914). Majoritatea erau englezi, irlandezi, germani i
scandinavi, la care se adaug chinezi, romni, indieni, evrei, etc. Atrai de
pmntul distribuit gratuit sau febra aurului din California (1848) ei mping
triburile indiene spre apus.
Doctrina Monroe, formulat de preedintele Monroe n faa Congresului la
1823 dorea s mpiedice revenirea europenilor n America i descurajarea
aciunilor Sfintei Aliane.
Dezvoltare economic exploziv, datorat resurselor de materii prime, forei de
munc ieftin, rezultat al emigraiei i concentrrii capitalului n firme mari ca
Standard Oil, fondat de John Rockefeller, ce controleaz 90% din producia
petrolifer i Carnegie Steel Company, ce deinea monopolul produciei de oel.
n agricultur creterea produciei a permis ca imense cantiti de cereale
americane s invadeze lumea, provocnd crize n rile agrare.
Rzboiul de Secesiune (1861-1865) este declanat de prezena sclavilor negri
n special n sudul SUA. n statele nordice, favorabile desfiinrii sclaviei, se
dezvolt o larg micare aboliionist [micare pentru desfiinarea sclaviei]
susinut prin pres, literatur, discursuri i o micare clandestin ce transporta
sclavi pe ascuns spre libertate. Alegerea ca preedinte a lui Abraham Lincoln,
adversar declarat al sclaviei, va duce la secesiunea statelor sudice ce formeaz
Statele Confederate ale Americii cu capitala la Richmond.
Folosind raidurile de cavalerie suditii obin unele succese la nceput, dar
superioritatea uman i material a nordului i spune cuvntul. Flota nordist
blocheaz eficient porturile sudiste, iar armata obine victoriile de la Gettysburg
i Vicksburg (1863) i asediaz Atlanta i Richmond, obligndu-i pe rebeli s
capituleze n 1865. Rzboiul provoac moartea a sute de mii de oameni i ca are
ca efecte abolirea sclaviei, transformarea plantaiilor n ferme i mproprietrirea
soldailor gratuit n Vest.
38

Sistemul de aliane european

n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, Europa era un continent divers,
unde coexistau regimuri liberale n Anglia i Frana cu imperii absolutiste gen
Rusia, Austro-Ungaria i Germania. Diversitatea politic este dublat de una
economic, deoarece continentul era mprit ntre zona industrial, bogat i
dominant din nord i centru i cea srac, predominant agrar, n sud i est.
Marea Britanie pierde ntietatea economic n faa Germaniei, dar continu s
domine din punct de vedere naval i colonial lumea. Frana republican dorea
s-i ia revana n faa Germaniei dup nfrngerea de la 1871, n timp ce
Germania cunoate un progres economic, militar i politic rapid. Populaia
german crete de la 41 milioane la 1871 la 70 milioane n 1913, iar industria
ajunge pe locul doi n lume dup SUA, la care se adaug influena din Balcani i
coloniile africane i asiatice ce ofereau o parte a resurselor necesare.
Austro-Ungaria se confrunt cu probleme naionale, iar Rusia arist i reia
expansiunea spre Balcani i Extremul orient, chiar dac rmne o ar feudal i
agricol. Italia se implic n cursa pentru colonii n Africa, n timp ce Imperiul
otoman rezist cu greu micrilor naionale sau atacurilor ruse i austriece.
n acest context se formeaz dou aliane politice i militare. Ameninate de
Rusia, Germania i Austro-Ungaria semneaz un tratat de alian ce prevedea
ajutor reciproc n cazul unui atac rusesc (1879). La 1882 intr n alian Italia,
urmat de Romnia (1883) n ceea ce se va numi Tripla Alian.
O prim reacie la aceast alian o reprezint acordurile dintre Frana i Rusia,
semnate la 1891-1893, prin care cele dou i promit ajutor n cazul unui atac al
Triplei Aliane (Puterile Centrale). Nemulumit de creterea potenialului
economic i militar german, Anglia i Frana formeaz Antanta Cordial (1904)
la care ader n 1907 i Rusia.
Cele dou aliane provoac alocarea unor mari sume de bani pentru narmare
de care profit mari companii (Krupp, Vickers, Skoda, Schneider-Creusot) ce
lanseaz pe pia tunurile cu tragere rapid, mitraliera, submarinul, tancul i
diferite tipuri de blindaje. arul Nicolae al II-lea ia iniiativa organizrii a dou
conferine la Haga n 1899 i 1907 unde se propune umanizarea rzboiului prin
respectarea drepturilor prizonierilor i interzicerea fabricrii i folosirii gazelor
toxice.
EXERCIII
1. `` Valurile de emigrani se scurgeau fr ncetare pe marile artere ce duceau
spre pmnturile fabuloase de dincolo de Ohio n vest. Cu puca n mn,
emigrantul se afunda n pdurile fr sfrit; ridica o colib, defria civa acri,
fcea ceva semnturi, hrnindu-se aproape numai din vnat i pescuit. Cel mai
adesea era fr titlu de proprietate, pe care l va cumpra mai trziu, dac l
va cumpra. Cnd vnatul se rrea i vindea drepturile i i relua drumul spre
Vest`` (Al. Vianu, Istoria SUA) (P. 74 st)
39

a. Precizai cteva etape din viaa de emigrant.

b. La ce fenomen al istoriei SUA se refer documentul ?
2. Analizai textul leciei i identificai zona dezvoltat economic i dominant a
Europei.
3. Analizai textul leciei i identificai zona srac i dominat a Europei.
4. Stabilii cauzele ce au dus la formarea Triplei Aliane.
5. Stabilii cauzele ce au dus la formarea Antantei.
6. Care este caracteristica relaiilor internaionale dup 1871 ?
9. Marile conflicte ale secolului XX
9.1. Primul rzboi mondial. Marea Unire
Primul rzboi mondial un nou tip de rzboi
Planurile strategice ale marilor puteri erau adaptate unui razboi scurt ce
presupunea mijloace umane si materiale uriase aruncate asupra inamicului
pentru a-l distruge.
Planul strategic german, elaborat de generalul Alfred von Schlieffen, avea in
vedere razboiul pe doua fronturi impotriva Frantei si Rusiei. O parte a fortelor
urmau sa-i blocheze pe rusi, in intarziere cu mobilizarea, iar grosul fortelor
atacau prin invaluire Franta prin Belgia si dupa victorie toate rezervele erau
aruncate pentru o victorie decisiva asupra rusilor.
Francezii prevedeau o puternica ofensiva in Lorena, cu ruperea rezistentei
germane intr-o mare batalie si inaintarea rapida spre Berlin, in timp ce rusii
planuiau pentru un conflict simultan cu germanii in Prusia Occidentala si
austriecii in Carpati. Marea Britanie luase in calcul debarcarea pe coastele
Iutlandei, in vederea atacarii Germaniei dinspre nord, decizie schimbata ulterior
pentru o debarcare apropiata de frontul de vest.
Razboi total
Primul razboi mondial a fost un nou tip de conflict deoarece tarile angajate isi
vor folosi toate resursele economice si umane disponibile.
Mobilizarea intregii populatii devenise un factor indispensabil in obtinerea
victoriei. Femeile si adolescentii preiau locul de munca al barbatilor plecati pe
front, fiind integrati in industrie, agricultura si birouri, iar muncitorii din tarile
neutre si colonii devin din ce in ce mai numerosi pe fondul utilizarii efective a
prizonierilor de razboi in diferite activitati.
Propaganda de razboi (presa, afise, carti postale, filme) urmarea cresterea
moralului si a capacitatii de rezistenta, iar cei cu talent in aceasta directie erau
mobilizati sa stimuleze sentimentele patriotice. O data cu reducerea resurselor,
tot populatia din spatele fronturilor era cea care suporta rationalizarea bunurilor
de consum si rechizitie. Tot statul intervine si in cenzurarea informatiilor, vestile
40

rele sunt suprimate, comunicatele militare redactate pe un ton entuziast, iar

atrocitatile inamicului exagerate.
Interventia statului in economie va determina existenta unui razboi industrial
in spatele frontului. Economia este adaptata pentru a produce exclusiv pentru
razboi : cercetarea stiintifica producea arme noi, fluxul fortei de munca era
asigurat printr-un control permanent ce includea integrarea in productie a
ranitilor si mutilatilor, trecuti prin scoli profesionale, sunt fixate preturile
produselor de prima necesitate (zahar, grau, carne, faina), era controlata
aprovizionarea cu materii prime si organizate restrictiile si rationalizarile.
Razboiul economic este o alta forma de slabire a capacitatii de lupta a
adversarului. Antanta, superioara naval si ca numar de colonii, avea resursele
necesare unui razboi economic eficient. Ea realizeaza blocada maritima a
Germaniei, cu sprijinul Italiei si SUA, blocand importurile acesteia. Puterile
Centrale vor fi obligate sa raspunda prin razboiul submarin, iar pe uscat prin
demontarea si transferul instalatiilor industriale din teritoriile ocupate.
Razboiul naval urmarea distrugerea convoaielor de nave ce aduceau materii
prime, de obicei apartinand Antantei, prin razboiul submarin, la care Anglia
raspunde prin baraje de mine si controale navale in Marea Manecii si Marea
Nordului.
Conflictele militare
Progresele n tehnologia militar au nclinat balana pe cmpul de lupt n
favoarea aprrii, cauznd un numr enorm de pagube, deoarece tacticile
contemporane deveniser arhaice n noile circumstane. Srma ghimpat a fost
utilizat ntr-un mod eficient, pentru a ncetini atacurile infanteriei; artileria, care
devenise mai eficient dect n deceniul 8 al secolului XIX 18701880,
mpreun cu mitralierele i arma chimic, aveau un efect extrem de distructiv
mpotriva infanteriei, pe un teren neted. Muli din ofierii rilor europene
ignoraser nvturile rzboiului civil american i erau de acord s accepte
pierderi mari.
Dup succesul lor iniial n Prima btlie de la Marne, Antanta i forele
Puterilor Centrale au nceput o serie de manevre de ncercuire, pentru a fora
inamicul s se retrag, n aa numita "ntrecerea la mare". Forele franceze i
britanice au descoperit rapid poziiile defensive germane, care se ntindeau de la
Lorraine pn n Flandra. Marea Britanie i Frana au ncercat s treac la
ofensiv, pe cnd Germania apra teritoriile ocupate. Traneele germane erau
construite mai bine dect cele ale dumanilor si: traneele anglo-franceze erau
concepute doar ca bariere "temporare" pn cnd forele lor o s treac prin
liniile germane. Unii sperau c situaia incert va lua sfrit cu ajutorul
tehnologiei.
n aprilie 1915, germanii au realizat, pentru prima oar, o bre de ase
kilometri n liniile Aliailor, cnd soldaii francezi s-au retras. Aceast bre a
fost acoperit de soldai canadieni, la Ypres. Nici unul din oponeni nu a fost
41

capabil s iniieze un atac hotrtor, cu toate c aciunea german n Btlia de

la Verdun, n 1916, i eecul Antantei n Btlia de pe rul Somme, din vara
anului 1916, aproape au distrus armata francez. ncercrile zadarnice ale
francezilor de a lansa atacuri puternice i directe contra liniilor germane s-au
terminat cu pierderi enorme pentru infanteria francez i au cauzat acte de
insubordonare, care au pus n pericol integritatea frontului francez
dup Ofensiva Nivelle, n primvara anului 1917.
Noutatea revoluiei ruse, Revoluia Rus din 1917, a intensificat sentimentele
socialiste. Steaguri roii au fost ridicate i, cu mai multe ocazii, a fost cntat
"Internaionala". Pn la sfritul rebeliunii, au participat la aceasta ntre 30.000
i 40.000 de soldai francezi. Pe parcursul perioadei 1915-1917, Imperiul
Britanic i Frana au suferit cu mult mai multe pierderi dect Germania, ns
ambele pri au pierdut milioane de soldai din cauza rnilor i a bolilor.
Romnia n primul rzboi mondial
Neutralitatea (1914-1916). Inca de la inceputul ostilitatilor, Germania si
Austro-Ungaria au cerut Romaniei sa intre in conflict, onorand alianta incheiata
in 1883, dar majoritatea politicienilor si populatia respinge ideea, obligandu-l pe
regele Carol I sa proclame neutralitatea. In timpul neutralitatii Antanta ne ofera
provinciile romane din Austria, iar Puterile Centrale Basarabia, folosindu-se si
de serviciile politicienilor germanofili (Constantin Stere, Titu Maiorescu, Petre
P. Carp, Alexandru Marghiloman) sau antantofili (Nicolae Iorga, Octavian Goga,
Nicolae Filipescu.
Guvernul romn a semnat un tratat cu Aliaii pe 17 august 1916, dup care a
declarat rzboi Puterilor Centrale pe 27 august. Armata romn era destul de
mare 500.000 de militari, organizai n 23 divizii. Din pcate, era ncadrat cu
puini ofieri profesioniti, slab pregtit, iar dotarea era insuficient.
Operatiuni militare (1916-1917). Pe 27 august 1916, trei armate romne au
trecut la atac traversnd Carpaii Meridionali, dup care au intrat n
Transilvania. Primele atacuri au fost ncununate de succes, obligndu-i pe
austro-ungari s se retrag, dar, la mijlocul lui septembrie, germanii au transferat
pe frontul transilvnean patru divizii, avansarea romnilor fiind oprit. Ruii au
deplasat la rndul lor n ajutorul romnilor trei divizii, dar aceti militari nu au
fost aprovizionai corespunztor.
Primul contraatac al Puterilor Centrale a fost organizat de generalul August
von Mackensen, care a coordonat o armat multinaional format din trupe
germane, bulgare i otomane. Atacul a fost declanat din Bulgaria pe direcia
nord pe 1 septembrie. Atacul a fost ndreptat dinspre poziiile de
pe Dunre spre Constana. Garnizoana de la Turtucaia, mpresurat de trupele
bulgaro-germane, s-a predat pe 6 septembrie
Pe 15 septembrie, Consiliul romn de rzboi a hotrt s suspende ofensiva n
Transilvania i s se concentreze pe distrugerea grupului de armate Mackensen
n schimb. Planul, cunoscut sub numele de Ofensiva Flmnda, presupunea
42

atacarea forelor Puterilor Centrale printr-o lovitur de flanc i spate, dup

traversarea Dunrii pe la Flmnda, n timp ce, pe linia principal a frontului,
trupele romno-ruse trebuiau s lanseze o ofensiv spre Cobadin i Kurtbunar.
Pe 1 octombrie, 2 divizii romneti au forat cursul Dunrii la Flmnda i au
creat un cap de pod lat de 14 kilometri i adnc de 4 kilometri. n aceea i zi,
diviziile romno-ruse au declanat ofensiva pe frontul dobrogean, atac care a
nregistrat succese limitate. Eecul incercrii de spargere a frontului germanobulgar din Dobrogea, combinat cu furtuna puternic din noaptea de 1/2
octombrie, care a avariat puternic podul de pontoane de peste Dunre, l-a fcut
pe Averescu s anuleze ntreaga operaiune. Consecinele acestui eec au fost
uriae pentru tot restul campaniei.
Generalul rus Andrei Medardovici Zaioncikovski i trupele sale au sosit n
grab pentru a ntri frontul aliat romno-rus, n ncercarea de oprire a armatei
lui Mackensen mai nainte ca acestea s cucereasc calea
ferat Bucureti Constana. Au urmat lupte grele, cu atacuri i contraatacuri
viguroase pn pe 21 septembrie.
Comanda trupelor germano-austriece din Transilvania era acum asigurat
de Falkenhayn (demis din fucia de ef al Statului Major). El a declanat propria
ofensiv pe 18 septembrie. Primul atac a fost declanat mpotriva Armatei I
romn lng oraul Haeg. Atacul a oprit avansarea romnilor. Dup opt zile,
dou divizii de vntori de munte germani aproape c au reuit s taie coloanele
romne n mar lng Sibiu. Trupele romne au fost nevoite s se retrag n
muni, iar germanii au reuit s ocupe Pasul Turnu Rou. Pe 4 octombrie,
Armata a II-a romn a atacat forele germane la Braov, dar a fost respins,
fiind nevoit s se retrag. Armata a 4-a, care aciona n nordul rii s-a retras n
condiiile n care armata austriac exercita o presiunele moderate asupra sa,
astfel c, pe 25 octombrie, armata romn se afla cu toate efectivele napoi n
interiorul granielor naionale.
n Dobrogea, generalul Mackensen a lansat o nou ofensiv pe 20 octombrie,
dup o lun de pregtiri atente, i a trupele amestecate de sub comanda sa au
reuit s nving pe cele ruse. Ruii au fost forai s se retrag din
Constana spre Delta Dunrii. Armata rus era nu doar demoralizat, dar i cu
proviziile pe sfrite. Mackensen a ales s transfere n mare secret o jumate din
armata sa lng oraul Svitov(Sistova) din Bulgaria, pregtindu-se s foreze
cursul Dunrii.
Romanii pierd Muntenia si capitala (6 decembrie 1916) in urma bataliilor de la
Neajlov si Arges, iar regele, armata si parlamentul se refugiaza in Moldova unde
se stabilizeaza si frontul. Cu ajutorul specialistilor militari francezi, armata
romana este reorganizata si obtine o serii de victorii in 1917 la Marasti,
Marasesti si Oituz, fara a putea profita datorita iesirii Rusiei din razboi. In
consecinta Romania incheie Pacea de la Buftea Bucuresti (7 mai 1918) unde
pierde Dobrogea si crestele Carpatilor, iar economia era infeudata pentru 90 de
ani Germaniei. Tratatul nu este sanctionat de regele Ferdinand I, iar in conditiile
43

victoriilor aliatilor din 1918, Romania intra din nou in razboi si denunta pacea
de la Bucuresti la sfarsitul lunii octombrie.
Marea Unire
ntre 1917 i 1918 romnii, n ciuda rzboiului i nfrngerilor, reuesc, pe
fondul prbuirii marilor imperii, s-i asigure independena i unirea cu
provinciile aflate sub stpnire strin.
a. Basarabia - Declanarea revoluiei ruse din februarie 1917 a nsemnat i
nceputul destrmrii Imperiului, naionalitile ne-ruse revendicnd autonomia.
Lovitura de stat din octombrie 1917 cnd partidul bolevic a preluat totalitatea
putereii n Rusia, mulumit nelegerii dintre comuniti i germani, a dus la
armistiiul i apoi pacea de la Brest-Litovsk, prin care Lenin le ceda germanilor
rile baltice, Bielorusia i Ucraina. n acest context, liderii din Sfatul rii nu
mai puteau conta, pentru a garanta pacea civil i recoltele n Basarabia, dect
pe armata romn, care, rmas singur pe frontul de est dup retragerea
Ruilor, fusese i ea nevoit n cele din urm s accepte armistiiul cu germanii
la 9 decembrie 1917.
Aflat n retragere prin Basarabia, armata rus a nceput s jefuiasc, s
violeze i s omoare populaia civil btina, fruntaii basarabeni fiind
asasinai de ctre organizaiile comuniste. n aceste condiii la 22 decembrie
1917, Sfatul rii a cerut guvernului romn aflat la Iai s trimit armata s
restabileasc ordinea. Trupele aliate, conduse de generalii Broteanu (romn) i
Berthelot (francez) au trecut Prutul n ziua de 10 ianuarie 1918 reuind
eliberarea Chiinului de jefuitori la 9-16 Ianuarie 1918 pentru ca n cteva zile
s elibereze complet Basarabia.
La 24 ianuarie 1918, Sfatul rii proclam independena Republicii
Democratice Moldoveneti. Dar n lunile ce urmeaz, pe lng atacurile
bolevice venite din teritoriul de peste Nistru controlat de germani, apar i
pretenii teritoriale din partea Ucrainei, i ea proclamat independent. Sfatul
rii ncepe atunci s manifeste intenii de unire cu Romnia, care sunt
exprimate i prin "moiuni de unire votate de diferite judee (Soroca, Bli)".
Pn la urm, unirea cu Romnia a fost hotrt de Sfatul rii la 27 martie
1918 prin 86 de voturi contra 36 (pentru meninerea independenei) i 3 abineri.
b. Bucovina - Dup prbuirea monarhiei austro-ungare, Consiliul Naional al
Bucovinei, ntrunit la 28 noiembrie 1918, hotrte n majoritate unirea cu
Romnia. Voturile majoritare au venit din partea romnilor, germanilor, evreilor
i polonezilor, iar cele mpotriv, doar din partea minoritii ucrainiene. Trupele
romne intr n teritoriu, consfinind actul i zdrnicind manevrele militare ale
Galiiei ucrainiene. Unirea Bucovinei cu Romnia este astfel recunoscut oficial,
n 1919, prin tratatul de la Saint Germain.
c. Transilvania - La ncheierea Primului Rzboi Mondial, n contextul
prbuirii Dublei Monarhii, Ungaria i proclam independena, incluznd n
teritoriul su i Transilvania. n aceste condiii, fruntaii Partidului Naional
44

Romn i romnii din Partidul Social Democrat nfiineaz Consiliul Naional

Romn la Arad la data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la
Belgrad, guvernul Ungariei semneaz armistiiul cu Antanta, fixnd o linie de
demarcaie, care lsa sub controlul Ungariei nordul i centrul Transilvaniei, iar
Banatul sub controlul Serbiei.
n aceste condiii, romnii organizeaz la data de 18 noiembrie / 1 decembrie
1918 o Adunare Naional la Alba Iulia la care desemneaz 1228 delegai. La
adunarea au aprticipat aproximativ 100.000 de persoane i s-a desfurat ntr-o
atmosfer decent si festiv. Adunarea Naional hotrte unirea cu Romnia a
teritoriilor locuite de romni. Dup unirea din 1918 cu Romnia, timp de un an
i jumtate, Transilvania rmne autonom n cadrul statului roman, fiind
condus de un Consiliu Dirigent.
Hotrrea Adunrii este transmis Regelui Ferdinand care la data de 11/24
decembrie sancioneaz unirea cu Romnia a "inuturilor cuprinse n hotrrea
Adunrii Naionale de la Alba Iulia." Cu toate acestea, autoritile romne nu
exercit controlul asupra tuturor teritoriilor respective. Armata romn se oprise
pe linia Mureului, iar la nord de aceasta nici Consiliul Dirigent, nici cu att mai
puin Regatul Romniei nu exercitau o autoritate efectiv. Puterile Antantei
ordonaser ncetarea oricror operaiuni militare n vederea negocierii pcii cu
Ungaria.
EXERCIII
Analizand planurile strategice ale marilor puteri, stabiliti urmatoarele :
1. Pentru ce fel de razboi erau elaborate aceste planuri ?
2. Care dintre ele prevedeau un razboi pe doua fronturi ?
3. Care dintre fronturi credeti ca era mai important ?
Pornind de la textul lectiei, formulati cateva argumente prin care sa sustineti
urmatoarele :
4. Mobilizarea barbatilor in armata perturba economia tarilor beligerante
5. Acest nou tip de conflict avea consecinte asupra populatiei din spatele
fronturilor.
6. Mentionati 5 domenii economice in care statul intervine pentru a face fata
razboiului.
7. De ce recurg cele doua aliante la razboiul economic ?
8. Precizati prin ce mijloace au pus in practica razboiul economic.
9. Comentati metodele utilizate in razboiul naval.
10. De ce Romania se declara neutra la 1914 ?
11. Care sunt motivele infrangerii Romaniei la 1916 ?

45

12.Pe temeiul dreptului firesc, c fiecare naiune poate dispune, hotr

singur i liber de soarta ei, - un drept care este acum recunoscut i de
ctre guvernul ungar prin propunerea de armistiiu a monarhiei, - naiunea
romn din Ungaria i Ardeal dorete acum s fac uz de acest drept i
reclam n consecin i pentru ea dreptul, ca liber de orice nrurire
strin s hotrasc singur plasarea ei printre naiunile libere, precum i
stabilirea legturii de coordonare a ei cu celelalte naiuni libere
(Declaraia Comitetului executiv al Partidului Naional Romn, 29
septembrie 1918)
a. Analizai principiile care au fost invocate n realizarea Marii Uniri
b. Prezentai organismele reprezentative ce au realizat Unirea

46

10. Tratatele de pace i relaiile internaionale interbelice

10.1. Tratatele de pace. Relatiile internationale interbelice
Conferinta de pace de la Paris (1919-1920) a reunit peste 1.000 delegati din 27
tari, fiecare grup avand sute de colaboratori (militari, diplomati, juristi, istorici,
oameni de stiinta si tehnicieni). Nu au fost invitati reprezentanti ai tarilor invinse
sau ai Rusiei comuniste, Conferinta fiind gandita si organizata de ``Consiliul
celor zece``, format din sefii de guvern si ministrii de externe ai celor 5 puteri
(SUA, Marea Britanie, Franta, Italia, Japonia). Organul de decizie principal era
insa ``Consiliul celor patru``, format din Woodrow Wilson, presedintele SUA,
Georges Clemenceau, presedintele guvernului francez, Lloyd George, primul
ministru britanic si Vittorio Emanuele Orlando, presedintele guvernului italian.
Conferinta este rezultatul duelului dintre Clemenceau si Wilson, politicieni cu
vederi diferite. Tratatele de pace au pornit de la Cele 14 puncte emise de Wilson,
interesat ca popoarele sa aiba libertatea de a-si alege soarta si crearea unei Ligi a
natiunilor. Clemenceau dorea ca securitatea Frantei sa fie asigurata, motiv
penntru care cere ca Germania sa plateasca despagubiri de razboi si sa fie adusa
in situatia de a nu mai putea provoca un nou razboi, in timp ce Lloyd se temea
de cresterea influentei franceze, iar Orlando era preocupat doar de interesele
Italiei.
In consecinta se incheie tratatele de pace cu Germania (Versailles), Austria
(Saint Germain), Bulgaria (Neuilly), Ungaria (Trianon) si Turcia (Sevres). Cel
mai important, semnat cu Germania pe 28 iunie 1919, prevedea urmatoarele :
- restituirea Alsaciei si Lorenei catre Franta, cedarea a doua districte Belgiei
si a Schleswig-ului de nord catre Danemarca, in urma unui plebicist.
- cedarea provinciilor poloneze ale Prusiei si a orasului Danzig catre Polonia
- regiunea miniera Saar era incredintata spre administrare Frantei pentru 15
ani sub egida Societatii Natiunilor.
- Preluarea tuturor coloniilor de catre puterile invingatoare sub mandat al
Societatii Natiunilor.
- Suprimarea serviciului militar obligatoriu si interdictia de a mai avea
artilerie grea, tancuri, submarine, aviatie militara sau marina de razboi
- Despagubiri in valoare de 132 miliarde marci aur
Ca rezultat al celorlalte trate dispar imperiile austriac, rus si otoman, fapt ce
permite aparitia sau cresterea teritoriala a mai multor state nationale cum ar fi
Romania, Cehoslovacia, Yugoslavia, Polonia, Italia, Estonia, Letonia, Finlanda,
etc. Rusia sovietica nu a fost recunoscuta datorita revolutiei comuniste din 1917
si primejdiei ce o reprezenta pentru democratie, iar Turcia pierde teritoriile din
Orientul apropiat, puse sub mandat francez (Liban, Siria) si engglez (Palestina,
Iordania, Irak). Bulgaria cedeaza o parte din Macedonia Yugoslaviei si Tracia
Occidentala catre greci, pierzand accesul la Marea Egee.
47

Prin tratatele cu Austria si Ungaria, Romaniei i se recunosc drepturile asupra

provinciilor Transilvania, Bucovina si Banat, la care se adauga judetele Caliacra
si Durostor in pacea cu Bulgaria si, independent de pretentiile Rusiei, unirea
Basarabiei cu tara mama.
Relatiile internationale interbelice
Pacea de la Paris era, in ansamblu, un compromis ce nu multumea pe nimeni
in final. Franta era dezamagita de esecul stabilirii frontierei pe Rin, Italia nu
obtinuse Istria, Dalmatia si alte teritorii promise la 1915, iar SUA se izoleaza
pentru a nu fi atrasa din nou in probleme europene si refuza sa semneze tratatele.
Germanii din Cehoslovacia si croatii din Yugoslavia se adapteaza cu greu in
noile state unde erau doar niste simple minoritati, iar Germania si Rusia nu se
vor impaca cu pierderile umane si teritoriale uriase aduse de razboi si tratatele
de la Paris. In consecinta isi face aparitia revizionismul, sprijinit de Germania si
satelitii sai, ce urmarea modificarea sau anularea tratatelor. Germanii vor incalca
prevederile pacii de la Versailles una cate una, profitand de conflictele dintre
marile puteri, incapabile sa sesizeze ascensiunea si pericolul reprezentat de
nazism si Adolf Hitler.
Societatea Natiunilor si politica securitatii colective
Societatea, fondata in cadrul Conferintei de pace, avea misiunea de a dezvolta
colaborarea dintre state si promovarea pacii si securitatii internationale. Noul for
includea Adunarea generala, organ de conducere format din reprezentantii
tuturor membrilor si care se intrunea in sesiuni anuale, Consiliul, organ executiv
ce se intrunea de 3-4 ori pe an si Secretariatul, condus de un secretar ggeneral pe
10 ani.
Statele mici si mijlocii puteau participa in conditii de egalitate la dezbaterile
politice si diplomatice importante, dar organizatia nu dispunea de mijloace
practice cu ajutorul carora sa impuna pacea. Sanctiunile morale si economice
erau insuficiente in conditiile in care SUA nu este membru, Germania, Italia si
Japonia se retrag, iar URSS vroia doar sa promoveze propriile interese. In plus,
marile puteri obtin in 1932 paritate in domeniul armamentului, ignorand cererile
de dezarmare sau limitare a inarmarii ale tarilor mici. De aceea, Societatea nu a
putut opri agresiunile Japoniei in China (1931), a Italiei in Etiopia (1936) sau
anexarea Austriei de catre Germania (1938).
Securitatea colectiva a cazut in seama unor aliante regionale si de protectie.
Franta, interesata in izolarea Germaniei si URSS-ului, incheie pacte cu Polonia
(1921), Cehoslovacia (1924), Romania (1926) si Yugoslavia (1927). La randul
lor Romania, Yugoslavia si Cehoslovacia incheie Mica Intelegere in 1921,
indreptata impotriva pretentiilor ungare, iar Intelegerea Balcanica din 1934
(Romania, Yugoslavia, Turcia, Grecia) urma sa oofere ajutor reciproc impotriva
Rusiei, Bulgariei si Ungariei. Apogeul securitatii colective l-a reprezentat Pactul
Briand-Kellogg (1928) prin care statele semnatare se angajau sa nu recurga la
48

razboi in relatiile dintre ele, chiar daca nu prevedea masuri concrete impotriva
celor ce nu-si respectau angajamentele.
EXERCITII
1. Cum a fost organizata Conferinta de la Paris ?
2. Precizati care erau opiniile celor patru conducatori ai conferintei referitor la
organizarea pacii.
3. Ce obtine Romania in urma semnarii tratatelor de pace ?
4. ``... Inaltele parti contractante, considerand ca, pentru a dezvolta cooperarea
intre natiuni, pentru a le garanta pacea si siguranta, este necesar sa se accepte
anumite obligatiuni, de a nu recurge la razboi, sa se respecte la lumina zilei
relatii internationale bazate pe justitie si onoare, sa se observe riguros
prescriptiile dreptului international, recunoscute de aici inainte ca regulile de
conducere efectiva a guvernelor, sa se faca sa domneasca dreptatea si sa se
respecte cu sfintenie toate obligatiile tratatelor, in raporturile mutuale dintre
popoarele organizate. Adopta prezentul pact, care instituie Societatea
Natiunilor`` (p. 88 st sus)
a. Identificati scopul constituirii Societatii Natiunilor
b. Identificati 5 principii de baza care trebuiau sa actioneze in relatiile
internationale.
5. Precizati doua cauze ale politicii revansarde germane
6. Din ce motive recurg noile state europene la securitatea colectiva ?
7. Numiti acordul international ce exclude razboiiul din rezolvarea problemelor
intre tari.
8. Care era aliantele de tip regional ? Ce scop aveau ?
9. De ce esueaza Societatea Natiunilor in apararea scopurilor proprii ?

49

11. Lumea n perioada interbelic

11.1. Economia i viata cotidian
Economia
Primul razboi mondial a ruinat economia multor state beligerante, adaugand la
pierderile materiale 20 milioane de morti, raniti, disparuti si mutilati. Inflatia
creste constant, fortand tarile europene sa sprijine exportul pe fondul indatorarii
fata de SUA si pierderii unor piete de pe alte continente. Criza anilor 1918-1921
a lovit puternic micii proprietari, obligand statele sa intervina in economie, sa
creeze noi locuri de munca si sa asigure conditii minime de existenta victimelor
razboiului.
Era prosperitatii americane
Situatia economica a SUA era incomparabil mai buna deoarece au intrat in
razboi de-abia in 1917 si nu au suferit pierderi materiale pe teritoriul propriu.
SUA devine prima economie a lumii, cel mai mare exportator industrial, de
produse agricole si capital, datorita urmmatoarelor cauze :
- Concentrarea productiei in intreprinderi gigantice
- Masinism si folosirea bandei de productie
- Salarii bune si preturi reduse
- Standard ridicat de viata
- Credite ieftine pe termen indelungat
SUA, interesata in depasirea crizei, investeste in tarile occidentale, iar la
Geneva se decide in 1922 convertibilitatea monetara cu aurul si devizele
puternice (dolar). In Germania iau nastere ``konzernuri`` in siderurgie si
inndustria chimica, iar la nivelul continentului se extinde standardizarea si
gestiunea americana, pubblicitatea, lucrul pe banda. In paralel, tarile agricole din
centrul si estul Europei au ramas departe de prosperitatea occidentala datorita
preturilor scazute la produsele agricole.
Marea criza
``Joia Neagra`` din 24 octombrie 1924 aduce cu sine crahul bursei americane
din New York, partial datorita cresterii numarului de credite neperformante, ce
provoaca micsorarea brutala a cantitatii de bani lichizi si paralizia
productiei/consumului. Automat, dau faliment zeci de mii de banci si fabrici si
sute de mii de ferme provocand aparitia a 17 milioane someri in SUA, 5,5
milioane in Germania si 2-3 milioane in Anglia si Franta, respectiv 100.000 de
mii in Romania.
In consecinta statele folosesc politica de dirijare a economistului britanic
Keynes expusa in Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a
50

banilor (1936). Presedintele american Roosevelt (1933-1945) pune in aplicare

urmatoarele masuri drastice :
- Devalorizarea monedei pentru a stimula exporturile
- Crearea unor mari santiere publice care sa absoarba forta de munca
- Asigurari sociale si pensii pentru pensionari, invalizi si saraci
- Desfiintarea bancilor si fabricilor neviabile
In 1937 economia SUA isi revine, producand mai mult decat in 1929, iar
europenii preiau ideile lui Keynes cu succese diferite de la tara la tara.
Viata cotidian
Supravietuitorii intorsi de pe front erau decisi sa schimbe lumea, intrand in
conflict cu autoritatile si vechile sisteme politice. Taranii, avantajati de cresterea
veniturilor de pe urma improprietaririlor masive din estul si centrul Europei, nu
si-au modificat modul de viata, dar au fost implicati de partide diferite in
politica.
Clasa muncitoare includea categorii sociale diferite, de la simpli meseriasi si
lucratori calificati pana la muncitorii specializati, angajati in fabrici noi dupa
model american. Burghezia a ramas legata de vechile idealuri de ascensiune
sociala si intregire a averii mostenite. Totusi, primul deceniu de dupa razboi
marcheaza o sete de viata tradusa prin distractii ce includ teatru bulevardier,
baruri, jocuri de noroc, pictura avangardista si petreceri in lumea buna.
Tehnologia modifica radical viata de zi cu zi odata ce automobilul, trenul,
avionul, telefonul, radioul devine lucruri comune. Orasele isi maresc suprafata,
casa cu 5-6 camere, confortabila si dotata cu apa curenta si electricitate devine
preferata clasei de mijloc, iar numarul analfabetilor si a bolilor mortale scade
datorita raspandirii educatiei si medicamentelor moderne.
EXERCITII
1. `` Germania dupa razboi : La 9 noiembrie 1918, Germania, privata de o mana
ferma si de orice vointa, care-si pierduse printul, se prabusea ca un castel de
nisip. Tot pentru ceea ce noi traisem si varsasem sangele nostru timp de patru
lungi ani disparuse. Nu mai aveam o patrie de care sa fim mandri. Ordinea
publica si ordinea sociala erau spulberate. Orice autoritate disparuse. Haosul,
bolsevismul si terorismul, aceste lucruri straine Germaniei de fapt si de drept, au
intrat in patria germana`` (E. Ludendorff, Amintiri din razboi)
`` Germania in anii relansarii economice : In 1933-1934, circa cinci miliarde
de marci s-au cheltuit pentru lucrari publice : constructii de drumuri, de
autostrazi, regularizarea si ameliorarea retelei navigabile, intretinerea retelei
ferate, ameliorari funciare. Pana in 1936, aceste cheltuieli au continuat sa
creasca, pe urma au trecu pe planul doi. Din 1936, comenzile de armament au
contribuit la relansarea siderurgiei ; ele erau din ce in ce mai mari, atingand 15
51

miliarde in 1937-1938, 18 miliarde in anul urmator, adica 25% din venitul

national`` (C. Bettelheim, Economia germana sub nazism) (p. 90 st)
a. Stabiliti 3 aspecte ale crizei Germaniei in primul text.
b. Stabiliti cauza revenirii economice a Germaniei conform celui de-al doilea
text.
c. Precizati doua directii in care s-a realizat relansarea economica a Germaniei
conform celui de-al doilea text.
2. Caracterizati situatia economica din Europa in primul deceniu interbelic.
3. Precizati o cauza si o consecinta a stabilizarii economiei pe continent.
4. Stabiliti doua metode de iesire din marea criza si consecintele lor.
5. Stabiliti douua motive pentru care saracia a regresat in SUA interbelica.
11.2. Miscarea feminista si Romnia in perioada interbelica
Miscarea feminista
Miscarea feminista ia nastere la sfarsitul secolului al XVIII lea, actionand in
plan social-familial si mai ales politic unde lupta pentru integrarea in viata
publica, egalitate cu barbatii si dreptul la vot. Dupa 1919 femeile intra in viata
politica si legislatia le recunoaste drepturi egale la munca egala. Feministele
occidentale ii considerau pe barbati dusmani si refuzau feminitatea ca pe un
handicap, dar militantele din Romania isi asuma diferenta, considerand
feminitatea un motiv de mandrie. Feminismul romanesc se remarca in lumea
artistica unde se afirma Elena Vacarescu, membru de onoare a Academiei
Romane , implicata in protectia familiei si copiilor si pictorita Cecilia Cutescu
Storck, membru al ``Asociatiei pentru emancipare civila si politica a femeilor
romane`` (Iasi, 1918).
Romnia in perioada interbelica
In 1918 Romania se uneste cu provinciile istorice aflate sub dominatie straina,
iar economia avea sanse mari de dezvoltare datorita resurselor suplimentare si
fortei de munca calificata capabila sa le valorifice.
Romania a cunoscut criza postbelica, scurta refacere de la mijlocul anilor `20
si marea criza din 1929 ce a lovit taranimea si exporturile de cereale. In perioada
1918 1930 tara a fost condusa de un monarh constitutional si o regenta ce
mentin cu dificultate regimul democratic. Odata cu 1930 revine pe tron Carol II,
adept al monarhiei autoritare, ce foloseste partidele extremiste pentru a pune
presiune asupra partidelor istorice si a-si consolida puterea. In 1938 el da o
lovitura de stat, legalizata printr-o noua Constitutie ce desfiinta partidele politice
si ii permitea sa se amestece in atributiile parlamentului.
Primul an al monarhiei autoritare coincide cu o crestere economica
semnificativa. In agricultura Romania era al patrulea producator de porumb din
52

lume si al treilea din Europa, aducand, imppreuna cu silvicultura, 38,6% din

venitul statului. Interventia directa in domeniul industriei extractive (petrol, gaze
naturale, minereuri) si prelucratoare (metalurgie, electrotehnica, chimica) a facut
ca peste 78% din necesarul de produse industriale sa fie satisfacut pe plan intern.
Consumul de petrol si gaze naturale era asigurat integral pe plan intern (unde
ocupam locul 6 in lume si primul in Europa, respectiv al doilea) si eram pe locul
2 pe continent la productia de aur. Totusi, putine intreprinderi (Malaxa, IAR,
Resita, Titan-Nadrag-Calan) dispuneau de utilaje moderne, iar exportul se baza
pe cereale si petrol. Noua situatie consolideaza pozitiile burgheziei, permitand
cresterea ponderii celei aflate in zona mica si mijlocie.
EXERCITII
1. ``Prin educatie si scoala se constituie stereotipurile feminitatii, ale idealului
feminin. <Oare tipul vechi de fata, asa-zis bine crescuta, va mai dura inca multa
vreme ? Domnisoara care surade, care serveste ceaiul in salonul mamei ei, aceea
care citeste romane neinteresante si false, crezand ca ele oglindesc viata
adevarata ... ca sa placa barbatilor care au bunavointa sa o aleaga ? Eu i-as spune
acestui tip de domnisoara mori ! Caci nu este decat o fiinta artificiala, un
manechin nedemn de sexul nostru`` (Cecilia Cutescu Storck)
a. Descrieti stereotipurile (prejudecatile) feminitatii prezente in document.
b. Caracterizati femeia zilelor noastre in 3 aspecte pe care le considerati
esentiale.
2. De ce femeile romane isi accepta feminitatea ?
3. Explicati motivul pentru care feministele straine isi resping feminitatea.
4. Identificati principala trasatura a economiei sub regele Carol II.
12. Regimuri politice in perioada interbelica
12.1. Comunismul si nazismul
Secolele al XIX lea i al XX lea marcheaz apariia i dezvoltarea
unor idei i regimuri politice ce vor influena decisiv lumea. Unele se
nscriu n categoria democraiei (conservatorismul, liberalismul, socialismul),
iar celelalte n lumea dictaturilor (comunismul, nazismul, fascismul).
Comunismul este inventat de Marx i Engels n lucrarea Capital i
pervertit, ca idee, de Lenin i Stalin n Rusia. Marx visa la o societate
viitoare urban, condus de muncitori i la o mprire echitabil a
bunurilor.
Ulterior, bolevitii rui vd n comunism un tip de societate egalitarist n
care nu exist proprietate privat i nici clase sociale. n comunism toate
53

bunurile aparin societii ca ntreg, i toi membrii acesteia se bucur de acelai

statut social i economic. De asemeni dezvolt "concepia determinismului",
potrivit creia fiecare individ dintr-o clas are un gen de comportament indus, nu
de gndirea acelui individ ci de clasa la care aparine, i de aceea el trebuie
reeducat n lumina noii societi comuniste. Acest concept determinist este cel
care a folosit la justificarea lagrelor de reeducare, n care au murit milioane de
oameni n decursul secolului XX, n Rusia sovietic a lui Stalin, China, Romnia
i n celelalte "state freti". Statul comunist rus era definit de urmtoarele
trsturi :
- societate egalitarist
- reeducarea celor ce refuz comunismul
- colectivizare i industrializare masiv
- pedepsirea opozanilor (arestri, execuii, deportri)
- supravegherea populaiei (informatori, miliie, poliie secret)
- subordonarea individului fa de stat
- partid unic partidul comunist
Nazismul se formeaz ca ideologie n secolul al XIX lea, sub impactul
rzboaielor napoleoniene, dezvoltrii industriale germane i formrii
imperiului la 1871. Intelectuali ca Nietszche, Chamberlain i alii vin cu
ideea unei rase ariene, superioare, identificat n rasa alb. Pe acest fond,
Adolf Hitler public lucrarea Mein Kampf (1924) unde susine urmtoarele:
- omenirea este alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu
reprezint nimic altceva decat supravieuirea celor adaptabili. Credea ca
darwinismul social are nevoie de lupta intre rase, ntocmai cum animalele se
lupta pentru hrana si pentru mentinerea puritatii rasei, astfel incat cei puternici
de sangele celor slabi.
- Poporul de stapani (Herrenvolk) era de rasa ariana, alcatuit fiind din
populatiile Europei de Nord. La baza piramidei rasiale Hitler plaseaza: negrii,
slavii, tiganii si evreii, pentru acestia din urma avand sentimente de ura
exacerbata.
- socotea rasa evreiasca un cancer ce roade trupul Germaniei, o boala ce
trebuie tratata.
- nu exista nici o alternativa realista la guvernarea dictatoriala. Inca din timpul
anilor petrecui la Viena el considerase democraia parlamentara slaba si
ineficienta. Aceasta se opunea tradiiilor istorice germane bazate pe militarism si
absolutism si, mai mult, ncuraja rspndirea unui ru si mai mare: comunismul.
- extinderea teritoriului prin diplomaie i rzboi
- transformarea cetenilor n instrumente ale statului

54

EXERCIII
1. Iar dictatura proletariatului, adic organizarea avangrzii celor asuprii
n clas dominant pentru reprimarea asupritorilor, nu poate da natere
numai unei simple lrgiri a democraiei. Alturi de o uria lrgire a
democratismului, care devine pentru prima oar un democratism pentru cei
sraci, un democratism pentru popor i nu un democratism pentru cei
bogai, dictatura proletariatului aduce, totodat, o serie de ngrdiri ale
libertii pentru asupritori, exploatatori, capitaliti. Pe acetia trebuie s-i
reprimm pentru a elibera omenirea de robia salariat, mpotrivirea lor
trebuie s-o sfrmm prin for i este limpede c acolo unde exist
reprimare, unde exist violen, nu exist libertate, nu exist democraie
Democraie pentru imensa majoritate a poporului i reprimarea prin for,
adic excluderea de la democraie, a exploatatorilor i a asupritorilor
poporului, iat n ce const schimbarea pe care o sufer democraia n
perioada de trecere de la capitalism la comunism (Lenin, Statul i
revoluia)
a. Care este neajunsul democraiei liberale n concepia lui Lenin ?
b. Prezentai dou caracteristici ale dictaturii proletariatului
c. n ce moment istoric ar funciona, dup Lenin, dictatura proletariatului ?
d. n ce s-a transformat, n realitate, dictatura proletariatului ?
2. Tot ceea ce avem astzi n faa noastr ca civilizaie uman, ca
producii ale artei, tiinei i tehnicii este aproape exclusiv rodul activitii
creatoare a arienilor. Acest fapt permite s conchidem prin reciproc, i nu
fr temei, c ei au fost singurii ntemeietori ai unei omeniri superioare
i, prin urmare, c ei reprezint tipul primitiv a ceea ce nelegem prin
cuvntul om. Arianul este Prometeul omenirii; scnteia divin a geniului a
nit din toate timpurile din fruntea sa luminoas Dac el ar disprea,
pe pmnt s-ar lsa ntunericul de neptruns; n cteva secole, civilizaia
omeneasc ar disprea i lumea ar deveni un deert Nu ntmpltor
primele civilizaii s-au nscut acolo unde arianul a ntlnit popoare
inferioare, le-a subjugat i le-a supus voinei lui. Ele au constituit primul
instrument tehnic n slujba unei civilizaii n devenire Nu, evreul nu
posed nici cea mai redus capacitate de a crea o civilizaie Inteligena
sa nu-i va servi niciodat s construiasc, ci s distrug Orice progres al
omenirii se realizeaz nu prin el, ci n ciuda lui (Adolf Hitler, Mein
Kampf)
a. Argumentai lipsa de temei a ideologiei naziste n ceea ce privete
inegalitatea ntre naiuni
55

b. Argumentai
democraia.

pro/contra afirmaia: dictatura este mai eficient dect

12.2. Regimuri democratice si fascismul

Conservatorismul, bazat pe reforme lente i pstrarea puterii n minile
unei elite (nobilii), devine lipsit de importan odat cu sfritul primului
rzboi mondial. Locul su este luat de alte dou curente:
Liberalismul pune accent pe intervenia minim a statului i proclam
principiul libertii politice i economice a indivizilor, fiind mpotriva tuturor
ideilor politice care pun interesele societii, statului sau naiunii naintea
individului. Concepte fundamentale:
1. Libertatea individual este definit ca fiind dreptul de a aciona fr nici o
constrngere impus din exterior, cu condiia s nu afecteze drepturile i
libertile legitime ale celorlali indivizi.
2. Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activitilor
sale, de bunurile care-i aparin. Proprietatea include dreptul la via i cel de a
dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate i rezisten la
opresiune deriv din acestea.
3. Principiul responsabilitii individuale proclam individul ca singur
rspunztor pentru aciunile sale proprii.
4. Egalitatea n faa legii deriv din principiul responsabilitii individuale:
fiecare individ rspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex,
naionalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.
Socialismul susine ideea unui stat ce intervine masiv pentru a susine
economia i se implic n redistribuirea semnificativ a veniturilor i
sprijinirea categoriilor defavorizate. Prin socialism se mai nelege ansamblul
doctrinelor social-politice care combat individualismul, apar noiunile de
egalitate i solidaritate i constituie un proiect att economic (colectivism
economic, autogestiune, economie mixt), ct i social (egalitate in drepturi,
egalitate de anse) i politic (democraie).
Fascismul , aparent o creaie a liderului italian Mussolini, este n fapt
rezultatul unui lung proces de fermentaie cultural i naional n Italia
sec. XIX XX unde numeroi politicieni i oameni de cultur doreau s
renvie gloria Romei antice. Statul fascist este o dictatur care promoveaz cel
mai adesea idei naionaliste duse la extrem; pe lng idealizarea propriei naiuni
i preamrirea trecutului glorios, se manifest intolerana fa de alte
naiuni/rase/ideologii.
Fascismul se manifest prin distrugerea oricror structuri democratice,
controlul mediilor de mase, subordonarea total a individului fa de stat i
56

crearea unei situaii de continu terorizare a populaiei civile. Relativa priz a

ideologiilor fasciste la unele populaii n anumite momente istorice s-a datorat
unor lideri carismatici, discursului naionalist i conjuncturii politice i
economice. S-a constatat c ideologiile de extrem dreapt reuesc s se impun
n perioadele de recesiune economic i pe fondul nemulumirii populaiei fa
de ineficiena guvernrii.
EXERCIII
1. Isaiah Berlin despre cele dou tipuri de libertate: Libertatea are dou
sensuri, unul pozitiv i latul negativ. Una dintre ntrebri este: Cte pori
mi sunt deschise ? Cealalt ntrebare este: Cine este stpnul sau cine
controleaz ?. Prima ntrebare atrage dup sine altele: Ce obstacole se afl
n calea mea ? Ce anume m mpiedic s fac semenii mei n chip
deliberat sau n mod indirect prin funcionarea unor instituii ? Cealalt
ntrebare este: Cine m guverneaz ? Alii m guverneaz sau m conduc
eu nsumi ? Dac alii m guverneaz, cu ce drept o fac ? Cu ce
autoritate ? Dac dispun de un drept la autonomie, oare l i pot pierde ?
Cine stabilete legile ? Cine le aplic ? Sunt consultat n aceast privin ?
Cine guverneaz majoritatea ? Dumnezeu ? Partidul ? .... rspunsurile pe care
le dm determin natura unei societi: liberal sau autoritar, democratic
sau despotic, laic sau teocratic, individualist sau comunitar (I. Berlin,
Patru eseuri despre libertate, apud C. Preda, Mic dicionar de gndire
politic liberal)
a. Ce obstacole se afl n calea mea ? Ce anume m mpiedic s fac
semenii mei n chip deliberat sau n mod indirect prin funcionarea unor
instituii ?
b. Cine m guverneaz ? Alii m guverneaz sau m conduc eu nsumi ?
c. Dac alii m guverneaz, cu ce drept o fac ? Cu ce autoritate ?
d. Cine stabilete legile ? Cine le aplic ? Sunt consultat n aceast privin ?
e. Cine guverneaz majoritatea ? Dumnezeu ? Partidul ?
2. Seminele regimurilor totalitare sunt hrnite de mizerie i lipsuri. Ele
cresc i se nmulesc n solul arid al srciei i al dezordinii i ajung la
maturitate atunci cnd sperana unui popor ntr-o via mai bun a murit.
Aceast speran, noi trebuie s o meninem n via ( Cuvntarea
preedintelui Truman n Congresul american, martie 1947)
a. Construii o explicaie a apariiei regimurilor totalitare
b. Ce msuri trebuie luate pentru a menine sperana ?
13. Marile conflicte ale secolului XX
57

13.1. Al doilea razboi mondial. Holocaustul

Al doilea razboi mondial
Fortele agresoare erau grupate inca din 1937 in Axa Roma-Berlin-Tokyo si
razboiul incepe cu invazia germana in Polonia (septembrie 1939). In primii doi
ani de conflict razboiul fulger, bazat pe bombardamente masive si asaltul
diviziilor de tancuri, permite cucerirea rapida a Poloniei, impartita cu URSS,
Danemarcei si Norvegiei ale caror fiorduri erau greu de depasit de armatele
aliate si dadeau acces la fierul suedez indispensabil masinii naziste de razboi.
La 10 mai 1940, Germania reia ofensiva in vest conform planului Manstein si
supune rapid Belgia, Olanda si Franta, obligandu-l pe maresalul Petain sa
solicite armistitiul dupa ocuparea Parisului. Anglia ramane singura, chiar daca
generalul de Gaulle isi cheama compatriotii francezi sa lupte in numele miscarii
de rezistenta. Caderea Frantei pune automat in aplicare pactul RibbentropMolotov, incheiat in 1939, permitand Rusiei sa ocupe Tarile Baltice, Basarabia,
Bucovina si Herta. In paralel Ungaria ia NV Transilvaniei si Bulgaria judetele
Caliacra si Durostor, obligandu-l pe regele Carol II sa abdice in favoarea fiului
sau Mihai I, puterea reala apartinand insa maresalului Antonescu.
Anul 1941 marcheaza atacurile germane in Balcani, Africa si mai ales Rusia
comunista, in timp ce japonezii distrug baza navala americana de la Pearl
Harbour. In replica presedintele Roosevelt si premierul britanic Churchill
semneaza Carta Atlanticului si ofera ajutor militar si financiar URSS-ului. In
1942 26 de state aliate cu SUA semneaza Declaratia Natiunilor Unite, prin care
se angajeaza ca nu vor semna pace separata cu Germania, iar americanii pun la
dispozitie uriase resurse materiale si umane. In Asia flota americana se impune
in fata Japoniei la Midway, iar trupele germane conduse de generalul Rommel
sunt oprite in Egipt. Ulterior, aliatii cuceresc Libia si debarca in Maroc si
Algeria, iar rusii obtin victoriile decisive de la Stalingrad, Harkov si Kursk.
Anii 1943-1944 aduc debarcarile anglo-americane in Sicilia si Normandia,
eliberarea Italiei si Frantei si ofensiva de neoprit a rusilor ce ajung in august
1944 la granita Romaniei. Regele Mihai I, aliat cu partidele istorice si PCR,
ordona arestarea maresalului Antonescu si Romania intoarce armele impotriva
Germaniei. Trupele aliate poarta lupte sangeroase in Cehoslovacia, Ungaria,
Austria si Franta, obligandu-l pe Hitler sa se sinucida in momentul ocuparii
Berlinului in mai 1945.
Pierderile umane masive in Asia a determinat guvernul american sa decida
folosirea bombelor atomice la Hiroshima si Nagasaki, soldate cu moartea a
200.000 de oameni si multe alte victime ale radiatilor si capitularea imparatului
in septembrie 1945.
Prima reuniune a liderilor Aliantei are loc la Potsdam (17 iulie-2 august) si
aduce in discutie soarta Germaniei postbelice, a Poloniei si nemultumirile
americane fata de expansiunea comunista in lume.
58

Holocaustul
Cnd regimul nazist a ajuns la putere n Germania n ianuarie 1933, acesta a
trecut imediat la adoptarea unor msuri antisemite sistematice. Un prim decret a
reprezentat nsi definiia termenului evreu. Rolul crucial l avea religia
bunicilor unei persoane. Oricine avea trei sau patru bunici evrei era considerat
automat de aceeai confesiune, indiferent de apartenena la comunitatea
evreiasc. Cei pe jumtate evrei deveneau evrei numai dac aveau aceeai religie
sau dac erau cstorii cu o persoan cu aceast religie. Toi ceilali jumtateevrei i persoanele cu un singur bunic evreu erau denumii Mischlinge (corcituri,
hibrizi). Evreii i Mischlinge erau non-arieni. n doctrina nazist o astfel de
subliniere a descendenei era privit ca o confirmare a rasei, dar scopul
principal al acestor categorisiri era de fapt delimitarea unei inte a legilor i
directivelor discriminatorii.
Obiectivul declarat al regimului nazist era emigrarea evreilor. n noaptea de 9
noiembrie 1938, dup asasinarea unui diplomat german la Paris de ctre un tnr
evreu, toate sinagogile din Germania au fost incendiate, geamurile magazinelor
evreieti au fost sparte i 20.000 de oameni arestai. Aceast Kristallnacht
(Noapte de cristal) a reprezentat un semnal pentru evreii din Germania i
Austria s plece ct mai curnd posibil. Cteva sute de mii de oameni au reuit
s se refugieze n alte ri, dar tot atia, printre care muli btrni i sraci, au
rmas s nfrunte o soart nesigur.
La nceperea celui de-al doilea rzboi mondial n septembrie 1939, armata
nazist a ocupat jumtatea vestic a Poloniei adugnd aproape 2 milioane de
evrei la sfera de putere german. Restriciile impuse asupra evreimii poloneze
erau mult mai dure dect cele din Germania. Evreii polonezi au fost forai s se
mute n ghetouri nconjurate de ziduri i srm ghimpat. Acestea erau asemenea
unor orae-stat captive. Fiecare avea un consiliu evreiesc care era responsabil cu
gzduirea, cu salubritatea i cu producia. Mncare i crbune urmau s fie aduse
n interior iar bunurile produse trebuiau trimise spre exterior.
Aprovizionarea cu hran permis de germani, totui, consta mai ales n cereale
i legume ca napii, morcovii i sfecla. n ghetoul Varovia raia oficial abia
asigura 1200 de calorii pentru fiecare locuitor. Mncarea de pe piaa neagr
introdus n ghetouri era vndut la preuri ridicate, dar omajul i srcia erau
larg rspndite. Locuinele erau supraaglomerate, cu ase sau apte persoane
ntr-o singur camer, iar tifosul i fcea apariia.
n timpul introducerii ghetourilor n Polonia o aciune mult mai drastic era
lansat mai la est. n iunie 1941 armatele germane au invadat URSS-ul i n
acelai timp SS-ul a desfurat 3000 de oameni n uniti speciale pe noile
teritorii ocupate pentru a ucide pe loc toi evreii. Aceste detaamente mobile,
cunoscute ca Einsatzgruppen (trupe de aciune), au trecut n curnd la execuii
continue. Masacrele aveau loc de obicei n anuri sau rpe din apropierea
oraelor. Din cnd n cnd la acestea asistau soldai sau localnici. n curnd
zvonuri despre ucideri au nceput s ajung n capitalele lumii.
59

La o lun dup nceperea operaiunilor mobile n URSS-ul ocupat, Herman

Gring, omul numrul doi de la conducerea Germaniei naziste, a trimis o
directiv ctre eful Serviciului de Securitate al Reich-ului (Sicherheitsdienst SD), Reinhard Heydrich, prin care acesta era nsrcinat cu organizarea soluiei
finale la problema evreiasc n toat Europa aflat sub ocupaie german. Pn
n septembrie 1941 evreii din Germania au fost forai s poarte insigne sau
banderole marcate cu o stea galben steaua lui David. n lunile urmtoare
zeci de mii de oameni au fost deportai n ghetourile din Polonia i n oraele
capturate din URSS. Pe cnd aceast operaiune era n plin desfurare, o alt
oroare era pregtit: lagrul morii.
n toat Europa deportrile au generat foarte multe probleme politice i
administrative. Numai n Germania s-au purtat discuii intense despre
Mischlinge, care pn la urm au fost scutii. n rile aliate cu Germania, cum ar
fi Slovacia i Croaia, s-au dus negocieri diplomatice pentru a se putea ajunge la
deportri. Guvernul Vichy din Frana, care i extinsese deja legile antisemite, a
nceput s nchid evrei nainte de primirea unei cereri n aceast direcie din
partea Germaniei. Guvernul fascist italian a refuzat s coopereze cu Germania
nazist pn la ocuparea de ctre forele militare ale acesteia n septembrie 1943,
iar guvernul ungar a refuzat de asemenea predarea evreilor pn la ptrunderea
trupelor germane n martie 1944. Dei guvernul romn s-a fcut vinovat de
cteva masacre ale evreilor n URSS, Romnia a refuzat de asemenea predarea
evreilor ctre germani. Mii de evrei din Danemarca s-au salvat de la moarte prin
fuga cu ajutorul unor brci mici n Suedia, ar neutr.
De oriunde era posibil se adunau bunurile deportailor. n Germania, conturile
din bnci i apartamentele acestora erau confiscate, iar din Frana, Belgia i
Olanda era adus mobil pentru a fi distribuit persoanelor care fuseser afectate
de bombardamente.
Transportarea victimelor ctre lagre se fcea n general cu trenul, poliia
trebuind s plteasc cilor ferate germane cte un bilet de pasager la clasa a
treia pentru fiecare deportat. Cnd ntr-un tren se ncrcau 1000 de persoane, era
permis achitarea unei taxe de grup la jumtatea tarifului normal. Trenurile,
alctuite din vagoane de marf, se deplasau ncet cu un orar special ctre
destinaia lor. Adesea cei bolnavi i btrni mureau pe drum.
Punctele de sosire din Polonia erau Kulmhof (Chemno), Beec, Sobibr,
Treblinka, Majdanek (Lublin), i Auschwitz (Owicim). Kulmhof, aflat la nordvest de ghetoul d, era aprovizionat cu gaz, aici avnd s moar 150.000 de
oameni. Beec avea camere de gazare cu monoxid de carbon n care au fost
omori circa 600.000 de evrei. La Sobibr au murit 250.000 de oameni, iar la
Treblinka ntre 700.000 i 800.000. La Majdanek circa 50.000 au fost gazai sau
mpucai; la Auschwitz numrul morilor a depit 1 milion.
Auschwitz Birkenau era cel mai mare lagr de concentrare. Spre deosebire de
celelalte, aici se folosea acidul cianhidric (cu un efect mult mai rapid) pentru
gazri. Victimele de la Auschwitz veneau din toat Europa: Norvegia, Frana,
60

rile de Jos, Italia, Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Iugoslavia i

Grecia. Mare parte din deinui, fie c erau evrei sau nu, erau folosii la munca n
industrie; unii prizonieri au fost supui unor experimente medicale, n special
sterilizrilor.
Dei numai evreii i iganii erau gazai regulat, alte cteva sute de mii de
deinui de la Auschwitz au murit din cauza nfometrii, a bolilor sau prin
mpucare. Pentru a se terge urmele crimelor din cele 4 camere de gazare, au
fost construite crematorii uriae n care cadavrele s poat fi incinerate. n 1944
lagrul a fost fotografiat de un avion de recunoatere al aliailor care cuta inte
industriale; au fost bombardate fabricile, dar camerele de gazare au rmas.
Pn la sfritul rzboiului au fost construite 22 de lagre de concentrare, n
care au fost nchii ntre 7 i 8 milioane de oameni, n marea lor majoritate evrei.
La sfritul rzboiului milioane de evrei, slavi, igani, homosexuali, martori ai
lui Jehova i alte categorii considerate inte ale nazitilor muriser n Holocaust.
Numrul evreilor mori depea 5 milioane: circa 3 milioane n lagre, 1,4
milioane n execuii prin mpucare i peste 600.000 n ghetouri. Unele estimri
depesc chiar suma de 6 milioane de oameni.
EXERCITII
1. ``Pana in 1941, Hitler si Stalin urmarisera scopuri netraditionale folosindu-se
de metode traditionale. Stalin astepta ziua in care lumea devenita comunista
avea sa fie condusa dintre zidurile Kremlinului. Hitler isi conturase deja
viziunea deplasata a unui imperiu pur din punct de vedere rasial si guvernat de
rasa superioara a germanilor ...
Pentru o perioada de timp, interesul lor comun de desfiintare a Poloniei s-a
plasat deasupra diferentelor ideologice. Cand in cele din urma pactul lor a fost
dezvaluit in 1941, a izbucnnit cel mai mare razboi de uscat din istoria omenirii si
totul din vointa unui singur om. Este o mare ironie aceea ca in secolul 20 era
vointei colective ... cele mai mari calamitati de pe durata lui ar fi putut fi evitate
prin eliminarea unei singure persoane``(H. Kissinger, Diplomatia) (p. 104 I st)
a. Stabiliti care erau obiectivele politice ale celor doi dictatori, Hitler si Stalin.
b. Prezentati doua motive pentru care interesele generale ale Germaniei si URSS
se legau de desfiintarea Poloniei.
c. Formulati doua argumente care sa-l acuze pe Hitler de declansarea celui de-al
doilea razboi mondial.
2. ``Rusul este o fiinta inferioara. Armata nu are comandant ... In primavara
(1941), nivelul nostru (comandament, material, trupe) va fi cu certitudine foarte
ridicat, iar cel al rusilor foarte scazut. O data armata rusa invinsa, dezastrul va fi
imposibil de oprit ... Daca rusii sunt atacati in mai multe puncte cu lovituri
viguroase, se va ajunge intr-un anumit moment, la fel ca si in Polonia, ca
mijloacele de comunicare, trasporturile etc. sa se prabuseasca pentru a face loc
61

unei dezorganizari complete`` (Hitler, Directive de razboi, dupa Istoria lumii in

texte)
``Acest razboi ne-a fost impus si tara noastra trebuie sa lupte pana la moarte
impotriva inamicului sau cel mai nefast, cel mai perfid : fascismul german.
Inamicul este crud si fara mila ... El vrea sa restaureze puterea marilor
proprietari funciari, sa restabileasca tarismul, sa distruga cultura nationala a
popoarelor Uniunii Sovietice si sa faca din acesteea sclavi ai printilor si
baronilor germani. Trebuie sa punem imediat productia noastra pe picior de
razboi, totul pentru front`` (Discursul lui Stalin din 3 iulie 1941, dupa Istoria
lumii in texte) (p. 105 dr)
a. Stabiliti mesajele pe care le transmit directivele lui Hitler si Stalin
b. Identificati cel putin doua formulari din care sa rezulte dispretul unei tabere
fata de cealalta.
3. Care este principalul motiv al infrangerii Germaniei in razboi ?
4. `` O alt trstur distinct a fost efectuarea, la scar larg, a experien elor
medicale pe deinui. Medici germani au efectuat astfel de experimente n
lagrele de concentrare de
la Auschwitz, Dachau, Buchenwald,
Ravensbrck, Sachsenhausen i Natzweiler .
Cel mai celebru dintre aceti medici a fost dr. Josef Mengele, care a lucrat la
Auschwitz. Printre experimentele sale se numrau punerea subiecilor n camere
cu presiune, testarea de medicamente pe ei, supunerea la degerturi, tentative de
schimbare a culorii ochilor prin injectarea de substane chimice n ochii copiilor,
diverse amputri i alte operaii brutale.
Activitatea sa nu va fi niciodat cunoscut integral, deoarece majoritatea
documentelor expediate de Mengele medicului Otmar von Verschuer la Institutul
Kaiser Wilhelm (mpratul Wilhelm) au fost distruse de acesta . Dup
terminarea experienelor coordonate de Mengele, subiecii supravieuitori erau
aproape ntotdeauna ucii i supui unei autopsii. Se pare c lui Mengele i
plcea s lucreze cu copiii romi. Le ddea dulciuri i jucrii i i ducea personal
la camera de gazare. Ei i se adresau cu nenea Mengele ("Onkel Mengele").
Vera Alexander a fost o deinut evreic la Auschwitz i a avut grij de peste
50 de perechi de gemeni romi:< mi amintesc n mod deosebit o pereche de
gemeni: Guido i Ina, care aveau cam patru ani. ntr-o zi, Mengele i-a luat. Cnd
s-au ntors, erau ntr-o stare groaznic: fuseser cusui unul de altul, spate n
spate, ca nite gemeni siamezi. Rnile le erau infectate i din ele curgea puroi.
ipau zi i noapte. Apoi prinii lor - mi amintesc c pe mam o chema Stella au reuit s fac rost de morfin i i-au omort copiii ca s le curme
suferina>`` (www.wikipedia.ro)
a. Cum explicati torturile comise de nazisti ?
b. De ce evreii si rromii sunt principalele tinte ale Holocaustului ?
62

14. Relatii internationale postbelice

14.1. Organizatii internationale. Razboiul rece si prabusirea comunismului
O.N.U.
In 1941 Roosevelt si Churchill semneaza Carta Atlanticului unde se pune in
discutie crearea unei organizatii internationale care sa asigure mentinerea pacii
si securitatii in lumea postbelica. Pasul decisiv este facut la San Francisco in
1945 cand 51 de state semneaza pactul, dand nastere unei organizatii formata din
:
- Adunarea Generala este forumul de conducere formata din 1 reprezentant
al fiecarui membru.
- Consiliul de Securitate, esential functionarii optime a ONU, este format
din 5 membrii permanenti (SUA, URSS-Rusia, Anglia, Franta, China) si
10 membrii nepermanenti, alesi o data la 2 ani. Membrii permanenti
beneficiaza de dreptul de veto, putandu-se opune oricarei initiative a
Consiliului, fapt ce neaga ideea egalitatii.
De la infiintare ONU s-a implicat in prevenirea si controlarea coonflictelor
pe glob, folosind trupe sub egida proprie.
Razboiul rece
SUA propunea lumii modelul democratiei occidentale si egalitate intre natiuni,
iar URSS dorea sa previna o noua invazie prin crearea unei centuri de securitate
formate din statele cucerite in timpul razboiului. In consecinta, profitand de
hotararile Conferintei de la Ialta si prezenta propriilor armate pe teritorii
strainne, Moscova refuza sa accepte alegeri libere in zona sa de influenta si
imooune comunismul in Romania, Yugoslavia, Cehoslovacia, RDG, Albania,
etc.
In replica, presedintele american Truman lanseaza in 1947 doctrina indiguirii
prin care statele europene primeau sprijin economic si financiar american in
cadrul Planului Marshall, iar Stalin constituie Kominform pentru a consolida
dominatia rusa asupra partidelor comuniste din lume si interzice comunicarea
terestra intre zona sovietica si cele anglo-americane din Germania.
In 1949 SUA si aliatii sai formeaza NATO, o alianta militara menita sa-i
protejeze de URSS ce creaza, la randul ei, o organizatie similara denumita
Tratatul de la Varsovia (1955). Dupa victoria comunismului in China (1949),
razboiul rece se extinde si in Asia. Primul conflict ia nastere in Coreea, impartita
63

la 1945 intre sovietici si americani. Nordul comunist ataca in 1950, ofensiva

oprita de americani si conflictul, marcat si de prezenta trupelor chineze, dureaza
trei ani.
Al doilea conflict se declanseaza in Vietnam, impartit similar la 1954, unde
gherile comuniste din sud ataca cu sprijinul nordului, dizlocand trupele franceze
din zona. Conflictul se acutizeaza odata cu interventia masiva a americanilor
(1964-1973), ce pierd cca 58.000 de oameni si 30 miliarde dolari pe an, starnind
largi miscari de protest ce vor duce la retragerea lor.
Momentul de varf al razboiului rece l-a constituit criza rachetelor cubaneze. In
complicitate cu Fidel Castro, Nikita Hrusciov instaleaza pe ascuns rachete
nucleare in Cuba, fapt ce atrage ultimatumul SUA si o intelegere secreta de
evitare a unor situatii asemanatoare. Anii 1950-1979 sunt martorii conflictului
indirect dintre blocurile capitalist si comunist. Rusii inabusa revolutiile din
Ungaria (1956) si Cehoslovacia (1968) si folosesc CEKA si KGB pentru a
controla populatia si distruge opozantii. La randul lor, americanii declanseaza, la
inceputul anilor 50, o ``vanatoare de vrajitoare`` impotriva comunistilor,
adevarati sau suspectati, careia ii cad victima numerosi liberali si luptatori
pentru pace.
Pericolul razboiului nuclear, cheltuielile militare uriase si presiunea opiniei
publice obliga cele doua tabere sa ajunga la o intelegere. In 1963 se instaleaza o
linie telefonica directa intre cei doi lideri si in 1972 se semneaza un acord de
limitare a armamentului nuclear (SALT1), apogeul destinderii fiind atins la
Conferinta de la Helsinki (1975) unde se recunosc frontierele stabilite la sfarsitul
razboiului si posibilitatea comertului si respectarii drepturilor omului.
Destinderea nu este insa lipsita de probleme, generate de rachete nucleare
moderne ruse SS20, sprijinul oferit de Moscova regimurilor comuniste din Asia
si Africa si invazia rusa in Afganistan (1979-1989). Infrangerea in Afganistan si
imposibilitatea de a raspunde eficient programului american spatial ``Razboiul
stelelor`` il obliga pe presedintele Gorbaciov sa accepte distrugerea rachetelor
SS20 si sa initieze o reforma a sistemului comunist.
Prabusirea comunismului in Europa
Gorbaciov lanseaza perestroika (reconstructia economica) si glasnost
(transparenta politica) ce permitea, in teorie, tuturor tarilor comuniste sa decida
asupra propriei forme de guvernamant. Anul 1989 aduce revolutiile din tot
blocul comunist si demolarea zidului Berlinului.
In Polonia initiativa apartine sindicatului Solidaritatea, sprijinit de Biserica
Catolica, ce organizeaza mari demonstratii si greve ce paralizeaza activitatea
sociala si economica. Alegerile din 1989 dau castig de cauza fortele democratice
si este ales ca presedinte Lech Walesa. In Ungaria regimul capituleaza si accepta
deschiderea granitei cu Austria, iar de aici revolutia se muta in Republica
Democratica Germana unde sute de mii de germani trec granita, Bulgaria sau
64

Romania. In 1990 devin libere tarile baltice, iar anul urmator Gorbaciov
demisioneaza si este ales Boris Eltin, ce pune capat existentei fostei URSS.
EXERCITII
1. ``Art. 1 Scopurile Natiunilor Unite sunt :
1. Sa mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop : sa ia masuri
colective eficiente pentru a impiedica amenintarile la adresa pacii ... si sa aduca
prin mijloace pasnice ... rezolvarea disputelor internationale sau a situatiilor care
ar putea viola pacea.
2.Sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni bazate pe respectul principiilor
drepturilor egale si autodeterminarii popoarelor.
3. Sa obtina cooperarea internationala in rezolvarea problemelor internationale
economice, sociale, culturale sau cu caracter umanitar ...
4. Sa fie un centru pentru armonizarea actiunilor natiunilor in atingerea acestor
finalitati comune.
Art.2. Principii ...
1. Organizatia se bazeaza pe principiile suveranitatii si egalitatii.
2. Toate statele se vor abtine in relatiile internationale de la amenintare sau
folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau a independentei politice a
oricarui stat ...`` (Carta Natiunilor Unite) (p. 112 st)
a. Mentionati principalul scop al ONU.
b. Explicati motivele pentru care ONU s-a propus aceste scopuri.
c. Comparati scopurile ONU cu cele ale Societatii Natiunilor
d. Identificati mijloacele prin care ONU isi propune sa-si atinga scopurile.
e. Comparati aceste mijloace cu cele ale ale Societatii Natiunilor.
2. ``Politica Statelor Unite trebuie sa fie aceea de a sustine popoarele libere
ccare rezista tentativelor de aservire venite din partea minoritatilor inarmate si a
presiunii externe ... Cred ca ajutorul nostru trebuie sa se concentreze in special
pe sustinerea economica si financiara indispensabila stabilitatii economice si
unei vieti politice coerente ...
Am declarat in fata Congresului ca fiecare natiune se gaseste astazi in fata unei
alegeri decisive intre doua moduri de viata opuse. Unul din acesta se bazeaza pe
vointa majoritatii si este caracterizat de institutii libere, guvern reprezentativ,
alegeri libere, garantii ce asigura libertatea individuala, libertatea cuvantului si
religiei, precum si absenta oricarei represiuni politice.
Celalalt ... se sprijina pe teroare si opresiune, pe controlul presei si al
radioului, pe alegeri trucate si pe suprimarea libertatii personale. Semintele
regimurilor totalitare sunt hranite de mizerie si lipsuri`` (Doctrina Truman,
1947) (p. 113 I dr)
a. Precizati care erau minoritatile inarmate si presiunile externe de ccare
vorbeste presedintele Truman.
65

b. Identificati mijloacele preconizate pentru limitarea influentei sovietice.

3. ``Vom plati orice pret, vom suporta orice dificultate, vom infrunta orice
suferinta, vom sustine orice prieten, ne vom opune oricarui dusman pentru a
asigura supravietuirea si succesul libertatii`` (Presedintele J.F. Kennedy, 1961)
``America nu poate si nu va imagina toate planurile, construi toate programele,
executa toate deciziile si prelua apararea natiunilor libere ale lumii``
(Presedintele Nixon, 1972) (p. 115 dr sus)
a. Explicati diferenta dintre pozitiile celor doi presedinti.
b. Reprezinta pozitia presedintelui Nixon o abandonare a principiilor libertatii si
democratiei ?
c. Ce rol joaca astazi SUA in lume ?
4. Identificati principala cauza a prabusirii comunismului.
15. Regimuri politice postbelice
15.1. Regimuri politice democratice si totalitare
Regimuri politice democratice
Regimurile politice din SUA si statele occidentale au fost regimuri
constitutionale, democrat-liberale, intemeiate pe principiile suveranitatii
poporului, separarii puterilor in stat si respectarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti. Ele respectau libertatile individuale, politice si economice. Un stat in
care democratia este stabila si complet este capabil sa organizeze alegeri libere
si corecte, partidele ce participa la alegeri sunt democrate, guvernele respecta
legea si isi asuma responsabilitatea si institutiile civile sunt active si
independente. Pe de alta parte, acceste regimuri sunt capabile sa creeze o cultura
pluralista, bazata pe comunicare, dialog, diversitate si schimbare.
SUA cunoaste o forma de guvernare republicana, la fel ca si Germania sau
Franta, in timp ce Anglia dezvolta un regim politic bazat pe traditie si
democratie. Planul Marshall, insumand 13 miliarde dolari, a salvat economic si
politic tarile occidentale, ce formeaza mai tarziu U.E. si intra in competitie cu
SUA si URSS.
Regimuri politice totalitare comunismul
La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial URSS-ul avea 27 milioane morti,
30% din bogatiile naturale pierdute si 70.000 de sate, 1700 orase, 65.000 km
cale ferata si 1135 mine distruse. In paralel, rusii executa ofiterii polonezi la
Katin, 380.000 germani pe Volga, 124.000 kalmuci, 408.000 ceceni, 92.000
66

ingusi si 300.000 tatari in timpul razboiului si impun cu forta comunismul in

tarile ocupate.
Trasaturi generale ale regimurilor comuniste
- Partidele comuniste se infiltreaza in structurile de putere ale statului
pentru a elimina celelalte partide politice si prelua controlul
- Concentrarea puterii in mana unei singure persoane ce controla tara si
partidul
- Nationalizarea industriei, bancilor, transporturilor si surselor de energie si
colectivizarea agriculturii
- Limitarea si incalcarea drepturilor cetatenesti
- Supravegherea populatiei
- Torturarea, executarea si deportarea dusmanilor de clasa (anticomunisti),
printre care se numara taranii, burghezia si intelectualitatea
- Desfiintarea organizatiilor publice (sindicate, partide, asociatii
profesionale, culturale si religioase)
- Eradicarea religiei si a Bisericii, in anumite limite
- Deculturalizarea minoritatilor etnice
- Amestecul in viata de familie (interdictia avortului, ingreunarea
procedurii de divort, ruperea legaturii intre generatii)
- Construirea omului nou prin intermediul propagandei la toate nivelele, om
ce accepta ideile comuniste si calitatea sa de instrument.
EXERCITII
1. Care este principala trasatura a regimurilor democratice ?
2. Care este principala trasatura a regimurilor totalitare ?
3. De ce sunt cele doua regimuri in conflict ?
4. Identificati principalele asemanari intre cele doua regimuri ?
5. Identificati principalele deosebiri intre cele doua regimuri ?

16. Lumea postbelica

16.1. Reconstructia economica. Revolutia tehnico-stiintifica. Societatea civila,
minoritatile si drepturile omului
Reconstructia economica si revolutia tehnico-stiintifica
Dupa al doilea razboi mondial Europa occidentala avea sa cunoasca o
renastere economica si politica datorata urmatoarelor cauze :
- Ajutorul economic de 13 miliarde oferit de SUA prin planul Marshall
67

- Politicile economice neoliberale, bazate pe implicarea statului in blocarea

crizelor si planificare a directiilor, sunt folosite de toate tarile capitaliste
- Apelul la R&D (Cercetare si dezvoltare) si punerea inventiilor in practica.
La inceputul anilor `70 SUA avea 1.000 de cercetatori la 1 milion
locuitori, fapt ce provoaca a treia revolutie industriala si trecere in
productia de masa a unor obiecte considerate de lux (automobil, masina
de spalat, frigiderul, telefonul). Industria chimica aduce pe piata masele
plastice (nylon, polistiren, polietilena), radarul, energia atomica, motorul
cu injector, etc. sunt transferate in uzul civil si apar internetul calculatorul,
laserele ce imprima ideea innoirii bunurilor de larg consum, ca un reflex
al bogatiei si necesitatii de a pastra productia continuua.
La inceputul anilor `70 expansiunea economica genereaza o inflatie
masiva, agravata de decizia tarilor arabe producatoare de petrol, grupate
in OPEC, de a creste pretul, fapt ce a aruncat lumea occidentala intr-o s
serie de crize ciclice. Un produs secundar al cresterii economice il
reprezinta poluarea mediului si deteriorarea ecologica prin folosirea
combustibililor fosili (carbune, gaze naturale) si nasterea unei miscari
ecologice ce atrage atentia asupra cantitatilor uriase de dioxid de carbon
eliberate in atmosfera si modul in care clorofluorcarbonul afecteaza stratul
de ozon.
Economia comunista
Sistemul socialist era unul izolat economic si politic. Intemeiat pe
proprietatea de stat si planificarea centralizata, sistemul trece la
industrializarea fortata si a construirii infrastructurii necesare, dar nu este
capabil sa tina pasul cu piata occidentala datorita lipsei initiativei si
imposibilitatii reglarii fine in conditiile in care liderii comunisti erau
incompetenti economic.
Economia tarilor din lumea a treia
Africa,Asia si America Latina au o majoritate de tari agricole, slab
industrializate, afectate de lovituri de stat si revolutii ce viseaza la sisteme
comuniste sau socialiste de guvernare. Toate esueaza, dupa un timp, in
lipsa specialistilor calificati, a administratorilor in economie,
analfabetismului masiv, coruptiei si crimei organizate.
Drepturile omului
Al doilea razboi mondial a adus Holocaustul si bomba atomica,
exterminarea pe criterii biologice, politice sau sociale, umilirea si
batjocorirea fiintei umane. In 1948 Adunarea Generala a ONU adopta
Declaratia Universala a Drepturilor Omului ce va fi integrata in
constitutiile multor tari.
68

Peste doi ani Consiliul Europei va adopta Conventia Europeana a

Drepturilor Omului, un tratat dotat cu un mecanism de control al
drepturilor garantate de statele semnatare si anume CEDO.
Pe plan international a fost adoptata ``Conventia cadru pentru protectia
minoritatilor nationale`` ce promoveaza :
Egalitatea in fata legii
Pastrarea si dezvoltarea culturii si identitatii minoritatilor, religiei si
traditiilor
Acces la mass media
Relatii transfrontaliere libere si pasnice

Societatea civila
O democratie se bazeaza pe suprematia legii, societatea civila, alegeri libere si
responsabilitatea guvernantilor fata de guvernati. O calitate esentiala este gradul
de independenta a societatii civile fata de autoritati. Societatea civila include
toate grupurile organizate ce isi promoveaza interesele (sindicate, asociatii
profesionale si de afaceri, corpuri academice, biserici, fundatii, etc) si se implica
la viata publica si politica. Cooperarea civica ofera sansa unui rezultat pozitiv in
relatiile cu guvernul, iar SUA si Anglia au dezvoltat un sistem ce permite
indivizilor sa influenteze luarea deciziilor. Factorii ce au favorizat cooperarea
civica sunt libertatea de comunicare si increderea in comportamentul generos al
concetatenilor.
In statele comuniste statul urmarea distrugerea societatii civile si anihilarea
deciziei individuale a cetatenilor. Orice initiativa civica era etichetata amenintare
la adresa sistemului, iar oamenii raspund creand sindicate (Solidaritatea,
Polonia), grupuri disidente (Charta `77, Cehoslovacia) sau mici grupuri ce
protesteaza prin diferite metode si in care se remarca Vaclav Havel
(Cehoslovacia), Adam Michnik (Polonia), Janos Kis (Ungaria) sau Gheorghe
Ursu (Romania).
EXERCITII
1. ``Patru lucruri pareau clare pentru oamenii care luau decizii in domeniul
economic. Catastrofa interbelica (marea criza economica) se datorase in mare
masura prabusirii comertului global si a sistemului financiar si fragmentarii
ulterioare a lumii in economii nationale asa zis autarhice sau imperii. Sistemul
global fusese candva stabilizat de hegemonia sau cel putin centralizarea
economiei britanice si de moneda sa, lira sterlina.
In perioada interbelica, Marea Britanie si lira nu mai erau suficient de
puternice pentru a duce aceasta greutate, care acum putea fi preluata numai de
Statele Unite si de dolar. In al treilea rand, Marea Criza se datorase esecului
pietii libere fara restrictii. De aici inainte, piata va trebui sa fie suplimentata sau
sa functioneze in cadrul planificarii publice si al managementului economic. Si,
69

in sfarsit, din motive sociale si politice, somajul in masa nu are voie sa revina``
(Eric Hobsbawm, O istorie a secolului XX, 1999)
a. Identificati cele patru elemente de poilitica economica pe care le-au avut in
vedere factorii de decizie.
b. Pe ce se bazeaza strategia economica libertate neingradita sau restrictii
limitate ?
2. Identificati, in viata cotidiana, surse ale poluarii si masuri luate de autoritati.
3. Identificati principala cauza a dezvoltarii economice postbelice.
4. Identificati principala cauza ce genereaza crize economice ciclice.
5. Care este principiul de baza in tratarea minoritatilor ?
6. Ce rol joaca societatea civila ?
17. Religia in lumea contemporana
17.1. Crestinism, Islam, Budhism.
Crestinismul
Biserica Romano-Catolica incearca sa se apropie de lumea moderna sub
pontificatele lui Pius XI (1922-1939), Ioan XXIII (1958-1963), Paul VI (19631978) si Ioan Paul II (1978-2005). Concordatul de la Lateran, semnat la 1929 cu
guvernul Italiei, marcheaza nasterea statului Vatican, iar papa Ioan XXIII
promoveaza asa numitul ``aggiornamento`` (aducerea la zi) si convoaca al doilea
conciliu (1962-1965) pentru a se apropia de lume si celelalte culte. Conciliul
admite tinerea Missei Catolice in limbile nationale si ridica, laolalta cu
patriarhul Athenagoras, excomunicarile reciproce din 1054.
Ioan Paul II s-a implicat direct in prabusirea comunismului si relatii bune cu
ortodoxia, fiind primul papa ce a vizitat o tara majoritar ortodoxa in 9 secole
(Romania, 1999), urmata de Grecia si Ucraina. Catolicismul are peste 970
milioane credinciosi, cele mai mari fiind in Brazilia (132 milioane), Mexic (89
milioane), SUA si Italia (54 milioane(, Filipine, etc.
Biserica ortodoxa este formata din biserici nationale independente ce au
organizat sapte conferinte incepand cu 1923 (Constantinopol). Incepand cu 1924
ortodocsii au trecut la noul calendar, cu exceptia rusilor si sarbilor, deoarece
vechiul calendar iullian ramasese cu 13 zile in urma fata de cel civil.
Liderii bisericilor se intalnesc la Constantinopol (1992), Patmos (1995) si
Ierusalim (2000) pentru a analiza integrarea europeana, relatiile cu alte biserici
crestine si atitudinile nationaliste din sanul unor biserici, ce au fost combatute.
Intre 1945-1989 biserica ortodoxa a fost confruntata cu regimurile atee
comuniste ce au i-au interzis activitatile sociale, caritabile si educationale in
paralel cu arestarea preotilor si darmarea edificiilor religioase.
70

Confesiunea protestanta intra intr-un proces de unificare deoarece bisericile

calvine si reformate formeaza Alianta Mondiala Reformata si Federatia Luterana
Mondiala. In paralel, apar lucrarile lui K. Barth, R. Bultmann si P. Tilich care
afirma ca religia sta la baza oricarei culturi.
Neoprotestantii, desprinsi din cele trei ramuri ale reformei (reformati, calvini,
anglicani) includ o serie de culte cum ar fi :
- Quakerii (tremuratorii) isi datoreaza numele faptului ca, in adunari, cei
cuprinsi de Duhul Sfant incep sa tremure si sa predice, oficial numindu-se
Societatea prietenilor si pot fi regasiti printre intemeietorii coloniei
Pennsylvania (SUA).
- Baptismul (botezatorii) practica botezul prin imersiune si fiecare Biserica
locala este autonoma si suverana, singura autoritate recunoscuta fiind cea
a Bibliei. Este o religie importanta in SUA, printre membrii numarandu-se
Martin Luther King (premiul Nobel pentru pace, 1964), Jimmy Carter si
Bill Clinton, doi fosti presedinti. Astazi, Alianta Baptista Mondiala, cu
sediul in SUA, grupeaza 30 milioane membri.
- Metodismul practica o moralitate severa in toate imprejurarile si actele
vietii. Pornind din Anglia se raspandeste in tarile anglofone si are circa 50
milioane adepti, fiind printre suporterii desfiintarii sclaviei in SUA.
- Adventismul de ziua a saptea, numit asa pentru ca respecta cu strictete
sambata ca zi de odihna. A fost intemeiat de Ellen Gould White (18271915) ce sustinea ca a primit de la Dumnezeu explicarea textelor sfinte.
Adeptii practica botezul adultilor si sunt preocupati de igiena, alimentatie
echilibrata, abtinere de la alcool si tutun.
- Penticostalii sunt preocupati de importanta botezului cu Sfantul Duh, prin
care Dumnezeu acorda omului o serie de daruri : vorbirea in diferite
limbi, puterea de a vindeca bolnavii, de a profetiza si predica in fata
comunitatii.
Islamul
Majoritatea credinciosilor se afla in tari asiatice precum Indonezia, India,
Pakistan, Bangladesh si in Africa Neagra. Totusi, fiecare musulman isi recita
rugaciunile in limba araba si pleaca in pelerinaj la Mecca.
Tendinta de adaptare la nevoile lumii moderne in ultimul secol a generat
numeroase dispute intre traditionalisti si modernisti, ce ia uneori forma unor
conflicte grave. Opozantii reformelor laice se grupeaza intr-o miscare ce
urmareste intoarcerea la Coran si vechile traditii musulmane. Devierea
islamului spre teluri politice a fost marcata de instalarea unor regimuri
dictatoriale in Liban si Sudan si a unei republici islamice in Iran (1979). O
noua faza, evidenta in ultimile patru decenii, este cea a islamului militar,
dovedit de actiunile gruparilor Hamas, Hezbollah si Jihadul islamic.
Budismul
71

Cunoaste o rasunatoare revenire in ultimile 5 decenii datorita adaptarii la

problemele spirituale cu care se confrunta lumea si misionarilor ce ridica
manastiri, centre budiste si biblioteci. Conducatorul budismului este Dalai
Lama, a carui conducere a fost afectat de persecutiile si masacrele din China,
Mongolia si alte tari asiatice. Dar a reusit sa creze institutii de studii unde sunt
formati calugari si se publica carti si tratate de arta si arheologie budista. De
asemenea, exista societati budiste active in lumea occidentala in Olanda, belgia,
Finlanda sau SUA.
EXERCITII
1. Identificati principala trasatura a bisericii catolice.
2. De ce comunistii persecuta biserica ?
3. Care este principala problema a bisericii ortodoxe ?
4. Care este principala problema a islamului ?
5. Cum explicati dezvoltarea budismului ?
18. Romania si integrarea euroatlantica
18.1. UE si NATO
Formarea UE
Dup Al Doilea Rzboi Mondial, micarea integrrii europene a fost vzut de
muli ca o scpare din formele extreme de naionalism care au devastat
continentul de dou ori n acelai secol. Una din aceste ncercri de a-i uni pe
europeni a fost Comunitatea European a Crbunelui i Oelului care a fost
declarat drept primul pas ctre o Europ federal, pornind cu dorina de a
elimina orice posibilitate pentru rzboaie viitoare ntre statele membre prin
intermediul schimburilor intre industriile grele naionale. Membrii fondatori ai
Comunitii au fost Belgia, Frana, Italia, Luxemburg, rile de Jos i Germania
de Vest.
n 1957, ase state au semnat Tratatul de la Roma, care extinde cooperarea
anterioar din cadrul Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului i
creeaz Comunitatea Economic European, nfiinnd o uniune vamal
i Comunitatea European a Energiei Atomice pentru cooperarea n dezvoltarea
energiei nucleare. Tratatul a intrat n vigoare n 1958. n 1979 au avut loc
primele alegeri democratice pentru Parlamentul European. In1985, Acordul de
la Schengen a dus la spaiul fr controale vamale ntre cele mai multe state
membre i cteva state non-membre. n 1986, steagul european a nceput s fie
folosit de Comuniti, iar Actul Unic European a fost semnat.
Uniunea European a fost nfiinat formal cnd Tratatul de la Maastricht a
intrat n vigoare, pe 1 noiembrie 1993, pentru ca in 2002, bancnotele i
monedele euro au nlocuit monedele naionale din 12 state membre.
72

Intrarea Romaniei in UE
Cererea oficiala de aderare la UE a Romaniei a fost inaintata la 22 iunie 1995,
impreuna cu Strategia Nationala de Pregatirea a Aderarii Romaniei la UE. In
acelasi an isi depun cererea si Bulgaria, Slovacia, Estonia, Letonia si Lituania.
La 30 martie 1998, ministrul roman al afacerilor externe primeste primul
Parteneriat pentru Aderare. Parteneriatul pentru Aderare coordoneaza asistenta
financiara
acordata
de
UE
Romaniei.
In iunie 1999, Romania inainteaza Comisiei Programul National de Aderare
la Uniunea Europeana. La 10-11 dec. 1999, Consiliul European de la Helsinki
decide deschiderea negocierilor de aderare cu Romania alaturi de alte 5 state
candidate. Astfel in primul an de negocieri, Romania a deschis negocierile
pentru 9 capirole si a inchis provizoriu negocierile pentru 6 capitole. Dupa
instalarea noului guvern , strategia de negociere s-a indreptat catre abordarea
unor capitole ceva mai dificile, cu impact social si economic ridicat. Pentru a
contribui la structurarea functionala a economiei de piata au fost elaborate de
catre Delegatia Nationala , documente de pozitie la celelalte capitole referitoare
la piata unica, principalele ramuri economice si coeziunea economica si sociala.
Pana la sfarsitul anului 2002 fusesera deschise toate capitolele de negociere,
insa nu fusesera inchise decat 16. Tot in 2002 Comisia Europeana mentioneaza
in Raportul de Tara pentru prima oara 2007 ca data estimativa pentru aderarea
Romaniei si a Bulgariei. Un an mai tarziu, la Consiliul European de la Bruxelles
(dec. 2003) a fost stability calendarul de aderare a Romaniei la UE.Acesta
prevedea finalizarea negocierilor in 2004, semnarea Tratatului de Aderare cat
mai curand posibil, in 2005, si aderarea efectiva la UE in 2007.
Intrarea Romaniei in NATO
Cooperarea cu NATO
Aceasta noua etapa, relevanta pentru drumul parcurs de Romania, isi are
inceputul in ianuarie 1994 cand tara noastra semneaza Programul Parteneriatul
pentru Pace (PfP). Initiativa lansata de NATO a reprezentat pentru Romania o
noua oportunitate in vederea extinderii directiilor de apropiere de Alianta. Acest
program viza nu numai cunoasterea reciproca, ci si dezvoltarea increderii intre
state, realizarea primelor elemente de interoperabilitate cu structurile NATO si,
nu in ultimul rand, derularea unor programe de asistenta in domeniul apararii.
Prin semnarea Documentului de Prezentare, Romania intra intr-o noua faza in
care strategia de reforma interna beneficiaza de un sprijin puternic si de noi
impulsuri pe linia restructurarii armatei. Bilantul celor 10 ani de prezenta in
cadrul PfP este impresionant prin miile de activitati si exercitiile la care
Romania participa, precum si prin impactul deosebit in sfera transferului de
experienta dinspre Alianta spre structurile nationale.
73

Parteneriatul pentru Pace a mai avut si o alta menire, aceea de a intari decizia
interna ca integrarea in NATO este singura alternativa viabila de securitate a
Romaniei. Incepand chiar cu anul 1995, Romania devine cu adevarat o tara
candidata la integrarea in structurile euroatlantice. In urmatorii doi ani, va face
eforturi deosebite, propunandu-si ca obiectiv invitarea sa in 1997 de a deveni
tara membra NATO in primul val de extindere din perioada post-Razboi Rece.
Romania si etapele largirii NATO
Summit-ul NATO de la Madrid din 1997 nu reprezinta pentru Romania si
momentul consfintirii unui nou statut international. In ciuda acestei decizii,
eforturile de indeplinire a criteriilor pentru integrarea in Alianta vor fi apreciate
de statele membre. Evidentierea progresului facut de Romania va duce la noi
efecte benefice pentru reforma pe plan intern. Astfel, in acelasi an, va fi lansat
Parteneriatul Strategic Romania-SUA, decizie importanta atat in plan bilateral
cat si pentru relatia noastra cu comunitatea transatlantica. O data cu lansarea
acestui parteneriat, Romania devine, membru de facto al NATO.
Acest nou concept avand un rol central in strategia de securitate presupunea
cel putin doua aspecte importante. Primul vizeaza internalizarea si asumarea
unor obligatii si angajamente aproape similare cu ale unor tari membre NATO.
In al doilea rand, Romania sprijinea strategia NATO atat pe linie politica, cat si
militara. Statutul de membru de facto va fi afirmat cu putere o data cu
declansarea ostilitatilor din provincia sarba Kosovo si derularea evenimentelor
asociate interventiei NATO in zona.
Anul 2001 a fost decisiv pentru schimbarea calitativa a Planului National de
Aderare prin asumarea unor obiective cu un impact deosebit pentru reforma in
armata. Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au reprezentat un moment in
care Romania a dat un raspuns clar de solidaritate cu comunitatea internationala,
cu Statele Unite ale Americii si coalitia tarilor conduse de ele, cu politica NATO
fata de acest eveniment foarte grav. Romania era astfel mult mai favorabil
perceputa de statele NATO, ceea ce a marit considerabil sansele integrarii, ale
invitarii tarii noastre alaturi de alte 6 state la summit-ul de la Praga, pentru
inceperea negocierilor de aderare, sfarsind prin a adera in 2004.
EXERCITII
1. Care este scopul infiintarii UE ?
2. Identificati principal etapa in aderarea Romaniei la UE.
3. Identificati principalul moment in aderarea Romaniei la UE.
19. Societatea la inceputul mileniului III
19.1. Globalizare, terorism, viata cotidiana
74

Globalizarea
Este un fenomen economic ce marcheaza transferul de marfuri, capitaluri si
informatii la nivel mondial, fara sa tina seama de barierele de timp si spatiu sau
granite. Rezultatul principal a fost cresterea interdependentelor dintre statele si
regiunile lumii, organizatii nonguvernamentale si transnationale. Instrumentele
globalizarii sunt marele companii gen Coca-Ccola, McDonald, IBM, Apple,
Boeing, etc.
Beneficiile globalizarii :
- Noi oportunitati de afaceri
- Alocarea mai eficienta a resurselor
- Rata ridicata a profitabilitatii si productivitatii
- Raspandirea rapida a inovatiei (biologie, genetica, informatica)
- Acces rapid la pietele de capital
- Respectul fata de lege si minoritati
- Cresterea nivelului de trai
Problemele globalizarii :
- Marginalizarea unor grupuri sau popoare ce nu vor\pot sa se adapteze
- Crize economice globale ciclice
- Raspandirea virusilor si a altor boli contagioase (SIDA, Ebola, SARS,
``vaca nebuna``, gripa porcina, etc) datorita turismului global si emigratiei
masive
- Insecuritate culturala pe fondul patrunderii unor ideii si valori straine
- Globalizarea grupurilor infractionale
- Terorismul
Viata cotidiana
In tarile dezvoltate oamenii traiesc intr-un mediu inconjurator inteligent
ce foloseste serviciile calculatorului, robotilor, retelelor de comunicare
video-audio pentru a controla serviciile publice, aparatele casnice, apa,
electricitatea.
Momentele de relaxare si timpul liber presupun jocuri on-line, turism
virtual, vizitarea unor muzee si spatii de cultura, televiziune,
cinematograf, iar serviciile sunt accesate electronic.
Terorismul
Conflictul comunism-capitalism a declansat nasterea terorismului ce a
imbracat forme asa zis revolutionare, sprijinite de rusi sau de stat in cazul
americanilor, interesati in pastrarea unor regimuri dictatoriale. Pe acest
fond isi face aparitia terorismul modern. In 1972, cu ocazia Jocurilor
Olimpice de la Munchen, mai multi sportivi israelieni au fost rapiti si
75

executati de un comando palestinian. In aceasta etapa, actiunile teroriste

palestiniene au un caracter nationalist si de-abia mai tarziu apar grupurile
islamice (Hamas, Hezbollah, Jihadul Islamic).
Din haosul rezultat dupa infrangerea rusilor in Afganistan de ccatre
mujahedinii afgani, sprijiniti de americani, apare gruparea islamica
extremista Taliban, aliati cu Osama Bin Laden.
In zilele noastre motivele terorismului islamic sunt sustinerea Israelului
de catre SUA, prezenta militara americana in tarile arabe si refuzul unor
regimuri laice de a acepta fundamentalismul islamic.
Exista si alte organizatii teroriste cu scop nationalist, cum ar fi IRA
(Irlanda), ETA (Tara Bascilor, Spania) sau PKK (Kurdistan, Turcia-Irak)
Formele de terorism se suprapun peste cele criminale (rapiri de
persoane, jafuri de banci, santajarea sau cererea unor taxe de protectie,
traficul de droguri si persoane) , la care se adauga asasinate, atentate si
atacuri cibernetice.
EXERCITII
1. Care este principala consecinta pozitiva a globalizarii ?
2. Care este principala consecinta negativa a globalizarii ?
3. Identificati trasatura principala a vietii cotidiene.
4. De ce au aparut organizatiile teroriste ?

76