Sunteți pe pagina 1din 116

SE CTORUL

DE VERDE
1926 -1936

www.dacoromanica.ro

PRIMARIA
SECTORLILLII

IV VERDE

1926 -1936

TIPOGRAFIA $1 ZINCOGRAFIA ZIARULUI ,LINIVERSUL-

BUCURE$T1

www.dacoromanica.ro

CUVANT INTRODUCTIV
Am pcisit la editarea acestui volum comemorativ pentru a artita activitatea desfeisu-

rata de administratia Primeiriei Sectorului IV Verde cu ocaziunea implinirei a 10 ani


dela infiintarea Primeiriilor de Sector din Municipiul Bucuresti si pentru a da posibilitatea se" se cunoascd si sti se aprecieze aspectele si progresele edilitare realizate in ultimii ani, atcit in centrul Sectorului cat si in cartierele indepcirtate si putin cunoscute
marelui public.
Majestatea Sa REGELE CAROL II, animatorul unei activittiti al ctirei ritm este unanim
recunoscut, a binevoit a face aprecieri favorabile asupra recentelor redizeiri municipale.

Aprecierile Majesteitei Sale ne umple sufletul de bucurie si dau un puternic imbold celor chemati se" conduce" administratia Capita lei, pentru a merge si mai departe pe

drumul lung si greu al infaptuirilor, numai astfel puttind face din orasul Bucure#i o
capital(' demnd de tara si neamul nostru.
Bucurestii trdesc o epoca de renastere.
Devenit dupe" reisboi capitals a unei teiri de 17 milioane de locuitori, aspectul, constructiile si viata sa, s'au transformat si desvoltat uimitor de repede.
Desigur cei si administrarea orasului a devenit din ce in ce mai grea si mai complex?", iar cei chemati sa gospodcireascei treburile oreisenesti, au trebuit, ca pe 'tinge"
cunostintele si cultura generals, se" fie dotati si cu priceperea, autoritatea si puterea de
muncei necesare marilor conducatori.
Organizarea si coordonarea serviciilor, stabilirea si inviorarea finantelor, precum si
realizeirile edilitare, sunt cele mai importante probleme ale actualei vieti municipale.
Pentru indeplinirea Tor, primarii au nevoe de timp si de independent&
Pentru a conduce institutiune cu ramuri de activitate ated de variate, mai trebue pe
tang?" pricepere si autoritate, timp spre a le cunoaste, timp pentru a intocmi un program
de lucru si mai ales timp pentru a trece la realizarile ce trebuesc incepute din temelii.

Chiar si cei mai bine intentionati si dotati oameni, dace" nu au vreme, nu-si pot da
mdsura fortei for si se limiteazd la realizeiri sporadice, de suprafatti, lard a putea rezolva
manic si grelele probleme a cdror solutionare cere timp si perseverentei.
Marii primari ai metropolelor apusene si-au realizat programele in decurs de mai
multe decenii.
Libertatea de actiune, si independenta sunt elemente de care conduccitorii de rase
au absolute" nevoe.

Posibilitatea de a alege colaboratorii dupe" adeveirata for valoare si reglementarea


activitatii dupe" nevoile reale ale orasului, iatei libertatea pe care un primar trebue s'o aiba.

www.dacoromanica.ro

Elemente voite, independents Si bine pregiitite


magistraturd administrative actiune programaticei sustinutci, iar nu o simply voe a inteimplarilor, iata ce ar da Bucurestilor primari can vor sta cu mtindrie altituri de Hausman, Dr. Lueger sau Seitz.
Actuala echipd dela conducerea Primeiriei Capitalei, dacd a reusit sei dea roade si

sa multumeascei marele public, aceasta se datoreste in cea mai mare parte increderei
reciproce si coeziunei ce a existat, precum si faptului ca ei sunt formati la scoala lui
Vintild Brtitianu si a Dr. Costinescu qcoalci a patriotismului luminat si a muncei incordate. latei dece, cred ca au reusit in ceitiva ani de activitate datoritd silegei Municipiului
f eicutei de I. I. C. Breitianu, primar fund d-1 Dr. Costinescu, sd dea Capitalei Tani o administratie care sei poatei face fats timpurilor grele si de prefacers prin care trecem.
Inchin aceste cuvinte aducdnd respectoasele mele omagii si multumiri M. S. REGELE
CAROL II, in a ceirui activitate inteleaptei, Tara si Capitala ei, si-au pus toatei neidejdea

AL. D. MATAK
PRIMAR AL SECTORULUI IV VERDE

www.dacoromanica.ro

AL. D. MATAK
Primar al Sectorului IV Verde

Se implinesc 10 ani de cand Primaria Sectoru-

mare a razei oraselor si num5rul afacerilor ce


se pertractau acum 150 de ani in Bucuresti,
au cerut imperios ca orasul s5 fie impartit in
portiuni mai mari sau mai mici; Bucurestii sec.
XVIII -Iea au avut 5 plasi: plasa Targului, plasa

Mai tarziu aceste plasi s'au transformat in 5


vopsele cu subdiviziunile lor. Aceste vopsele,
purtau nume de culori si anume: galben, negru, rosu, albastru, verde.
Acum 10 ani, grin legea Municipiului Bucuresti din
Martie 1926, administratia orasului a fost impartita in patru sectoare, cari au
pastrat in denumirea lor, numele vechi for vopsele si anume: sectorul I Galben, sectorul II
Negru, sectorul III Albastru si sectorul IV Verde;
toate fiind puse sub conducerea unei Primarii
Centrale a Municipiului.
Pentru a intelege rostul acestei descentralizari este bine sa" vedem cum au fost conduse
trebile gospodaresti ale orasului din cele mai
vechi timpuri si cum a evoluat administra-

Gorganului, plasa Brosceni, plasa Targului-de-

tia lui.

lui IV Verde a capatat fiinta legala.


Spun legala pentruca din cele mai vechi timpuri, Bucurestii au fost impartiti in subdiviziuni:
Bucurestii secolului al XVI -Iea si chiar Bucurestii sec. XVII -Iea, nefiind intinsi si mari,
lesne se puteau gasi oamenii dup5 biserici,
dup5 casele boierilor, dupa cite un porn mare
ba-tran, sau dup5 o carciuma vestita. Impartirea
Capita lei a inceput in sec. XVII I-lea, c5nd mul-

timea strainilor, intinderea din ce in ce mai

afara si plasa Mogosoaei, care cuprindeau 67


mahalale si 6006 case, cum ne arata in catagrafia f5cuta la 1798.

Daca un Bucur, pastor sau boier din partea

Iocului a fost fondator al Bucurestilor, daca


acest nume i-a fost dat de Mircea-cel-Batran,
9

www.dacoromanica.ro

care

de bucurie a zidit Bucurescii sau daca

Bucuresciul, vechiul Tyannus al Romani lor vine


dela Bu-Curia-Dominicalis a principilor romani,
dac5 Bucurestii sat sau oral, s'au asezat I5ng5
apa Dambovitei, sau daca aceasta a fost cla-dit5
in Bucuresti, documentele strabune nu ne arata.
Un lucru este insa sigur ca Ia o anumita data

Se inteleg deci toate greuVatile pe care le-au


avut de int5mpinat conducatorii orasului, atunci
cand au inceput sa transforme acest conglomerat de mahalale intr'un oras, Capitala de Tara,
menit sa ad5posteasc5 o populatiune ce create

o suprafata peste m'asur5 de mare, avand aspectul

in dou5 secole dela 60.000 Ia mai bine de


600.000 suflete si transformarile pe cari a trebuit s5 le sufere Bucurestii, pentru ca actualii
Iui locuitori sa poata trai in conditiunile impuse timpurilor de azi.
Pozitiunea orasului, natura solului, clima si
apele sale, au fost elementele cari au dat
Bucurestilor putere de viata si au facut
ca in decursul secolelor
in urma focurilor,
a invaziunilor, a cutremurelor, a r5scoalelor, a
molimelor si a tuturor prap5durilor de care au
suferit Bucurestii, sa se reface pentru a create

cel mai detestabil al mahalalelor orientate.

apoi neincetat.

Bucurestii nu au fast intemeiati de cineva cu


un anumit stop si dup5 anumite planuri, cum
au fost creiate unele vechi cetati ale Romei,
ale Orientului sau din timpul Renasterei, ci s'au
format si au crescut singuri Ia voia intamplarii,
fara nici o regula, fara conducere, devenind Ia

un moment dat un imens sat plin de praf si


noroi, de miasme si baltoace, fara strazi, apa,
canal, cu casele rau construite si rasp5ndite pe

I STO

IC

Dupe invazia barbarilor, regele lonas al Cumanilor isi alege resedinta de vara pe marginea raului D5mbovita
pe colinele inconjurate de bogate pacluri. In aceasta epoca viitorul oral capata denumirea de Bucuresti.
Alexandru Basarab, fiul marelui Basarab Voevod descalicatorul, transforme orasul in cetate
iar Vlaicu Voda zideste biserica din padurile

Intre 1560 - 1593 fiind liniste, orasul is un


mare avant pentru a deveni o ruins sub glorioasa domnie a lui Mihai Viteazu, cand este

S5rindarului.

ban C5rnul, zideste Mitropolia si repara biserici


si manastiri, insa revolta semenilor contra boierilor aduce o nou5 urgie de jaf si incendiu
asupra Capitalei. Sub Mihnea al I l-lea Turcii
adusi de Domn, au distrus toate viile din jurul

In 1370, sub domnia lui Vladislav Basarab,


Bucurestii au avut p5rcalab pe Jupan Dragomir
Kinez intre Basarabi", reprezentant al Domnului Tarii, aparator al cetatei, stap5nitor si judeator al locuitorilor ce se aflau in ores si

imprejurul zidurilor orasului.


Vedem deci ca in sec. al XIV-lea Bucurestii
erau cetate Domneasca.

In sec. XV-lea Radu Voda al IV-lea cel Frumos, fratele Iui Vlad Tepes si fiul lui Vlad
Dracul, mute scaunul domnesc in cetatea Bucuresti Ia anul 1462.
Timp de 3 secole dela 1500-1800 Bucurestii
resedinta Domnilor, denumit in documente
minunatul Scaun al Bucurestilor", vechiul oral
al Bucurestilor" sau Catedrala Minunat5 Cetate
a Bucurestilor", este invadat de Turci, Tatari,
Poloni, Nemti sau Rusi, care darama, and si
fur5 casele si bisericele, atunci cand nu erau
pustiite chiar de domnitorii care se retrageau.

ocupat pe rand, cand de Turci, cand de Tatari,


cand de Unguri.
Sub domnia Iui Matei Basarab, Bucurestii
traesc o epoca de inflorire.
Dela 1634 [Dana la 1655 Constantin Voda Ser-

orasului.

La 1660 pe timpul lui Grigore Ghica Voda,


Bucurestii au fost invadati de Turci si Tatari
si au suferit de cium5 si foamete.
Bucurestii sunt condusi sub Duca Voda pe
Ia 1677 de Cretulescu, Hristea Vel Vistier Popescu si Constantin Aga Brancoveanu, care fac
oarecari imbunatatiri orasului.

Deasemeni se fac imbunatatiri si in timpul


domniei lui Constantin Brancoveanu, care deschide Ia 1710 Podul Mogosoaei", pentru a avea
un drum mai scurt dela palat Ia mosia sa dela
Mogosoaia.

Sub Brancoveanu Ia 1689 au fost in Bucuresti Nemtii si apoi Tatarii. La acea epoca, marii
proprietari din Bucuresti, erau bisericile si ma-

to
www.dacoromanica.ro

4a I

411

st.

PALATUL PRIMARIEI SECT. IV VERDE


din Bulevardul Banu Manta

II
www.dacoromanica.ro

nastirile, cari in afara de daniile ce le primeau


dela Domni, c'apatau mosteniri dela negustori
si

boieri.

Dupa Constantin Brincoveanu incepe epoca

fanariotilor. In 1718 yin din nou nemtii, iar la


1738 orasul este jefuit de turci.
timpul ocupatiunei rusesti tarile romane
capat'a Regulamentul Organic (1831) $i se fac
unele imbunatatiri edilitare (ex. $os. Kiseleff)
In

Dupa Unirea Principatelor, sub Voda Cuza, 1859,


Bucurestii devin Capita la Principatelor Unite, iar

importanta lor creste din ce in ce. Sub domnia


lui Vocla Carol, orasul cunoaste o lunga epoca
de liniste $i de propasire.
In timpul marelui rasboi Bucurestii cari nu mai
erau Cetatea D5mbovitei", au fost ocupati de
armatele puterilor centrale (germano - austroungare,

bulgare

$i

turcesti), dela Noembrie

1916 la Octombrie1918, ocupatie sub care cetAtenii au patimit rigori le unei sfapiniri straine,
orasul insa nu a avut de suferit.
Dupa pacea dela Versailles $i tratatul dela
Trianon in timpul Domniei Regelui Ferdinand,

se infaptuieste unirea provinciilor romanesti,


iar Bucure5tii devin Capitala Romaniei Intregite.
Dela 1919 incoace Bucurestii s'au construct si

s'au transformat vertiginos lu5nd o desvoltare


uluitoare. Trebile administrative $i particulare
viata, circulatia. marile aglomeratii $i nevoia
au facut ca in decurs de
de un trai civilizat
27 ani, orasul Capitala a unei tari de 17.000.000

locuitori, cu toate imperfectiunile lui technice,


sa devina o adevarata metropola, al Carel ritm
de viata s'o plaseze in randul marilor centre
europenesti.

G. CRISTINEL

N. GEORGESCU

Arhitecoi Palatului Primariei Sect. IV Verde.

12

www.dacoromanica.ro

,K*4

- -

,W.W.,f1ENNEargF

.4::

L.
Prof. N. TEODORESCU

Av. I. DEM. POPESCU

Ing. B. NEGOESCU

fost Ajutor de Primar

Ajutor de Primar

Consilier

Primaria
Sectorului IV Verde
Membrii Delegaliunei
Consiliului Comunal.
Av. DEM. RADULESCU
fost Primar

Av. P. LIVEZEANU
Secretar General

www.dacoromanica.ro

OCARMUIREA ORA$ULU1
Inceputurile vietii administrative rom5nesti
se pierd in umbra trecutului.
0 documentare exacta nu avem nici asupra
formelor, nici asupra fondului, decal- foarte ta'rziu

Ia finele sec. XVI-lea.


In primele vremuri, Domnul era singura autoritate care concentra in persoana sa toate
puterile. El guverna, judeca si administra ; el
aseza darile $i in folosul casei Iui infra produsul ; el ridica stile 5i hotara rasboaele.
Cu toate acestea fargurile si orasele constituiau municipalitati ce se bucurau de independents $i autonomie in administrarea intereselor
obstesti.

In functia satelor $i a oraselor erau slujitori


numiti de Domnitor ; se mai alaturau de acestia
si autoritati locale alese de obstia poporului.
Incepand din sec. XV-lea autoritatea comunala se compunea dintr'un judet, ajutat de 12
p5rgari si dteodata de preotii, batranii $i negustorii orasului.
Parcalabii, ispravnicii Scaunului Bucurestilor
in sec. XVI l-lea si vornicii judecatori in sec.
XVI I I-lea, erau organele superioare numite de
Domn $i Ia care puteau face apel cetatenii in

contra hotararilor date de judet.


Legi $i regule scrise de Odrmuire nu au fost
in acele vremuri ; bunul simt, obiceiul (Damantului si credinta, formau singurele norme de

4. de a face cercetari, cu care erau insarcinati de Domn sau de ispravnic ;


5. de a fixa birul $i toate darile ;
6. de a intari actele de vanzare ;
7. de a strange amenzile ;
8. de a face masuratoarea locurilor ;
9. de a priveghea $i intretine in buns stare
asezamintele vatafiei ;
10.

de a apara interesele orasului contra

venetici lor.

Se vede deci, ca atributiunile isvorate din


nevoi de ordin edilitar, nu aveau conducatorii
de atunci ai orasului, iar unele lucrari care
s'au efectuat sau drumuri care s'au deschis,
au fost fa-cute pentru un interes personal al
Domnului, sau al vreunui mare dregator. Dealtminteri nici casa comunala sau de judecata,
nu era, judetul $i consiliul Orgarilor lucra sau
judeca la locuinta (gazda judetului) unde se
tineau $i actele sau condicile ce reprezentau
arhiva acelei administratiuni.
Asa s'a odrmuit obstia Bucuresteana. Dela
Orcalabi, ispravdomn pogor'and din Divan
nici, vornici, judecatori, judeti, preoti, pargari,
vatafi, staroste
pans Ia mai marele peste
cei mici, staroste de calici, toti nazuiau ca
dreptatea

s5

se fad tuturor cat mai lute $i

cat mai bine. Sunt hotaCari date cu atata bun

simt si cu atata mils incat nu to poti opri


de a nu admira pe acesti judecatori primitivi,

conducere.

Aceste organizari municipale s'au injghebat

sub influenta germanilor veniti in Transilvania, dela cari s'au imprumutat chiar denumirile
functiunilor municipale cum ar fi parcalab (burg
grof) pargar (burger) soltuz (schulteiss)
Atributiunile judetului $i a pargarilor erau
,

urmatoarele :

1. de a preschimba Ia domnie actele vechi


de scutiri $i drepturile harazite de fostii Domni ;

2. de a judeca pricinile orasenilor ;


3. de a face pace intre parti ;

cari isi faceau cruce cand se asezau sa judece,


cu cruce iscaleau
tragand cu degetul sau
punand pecetia
la cruce se Ondeau and
hotarau si cruce ajute murmurau cand ispraveau de judecat.
Regulamentul organic dat in 1831 de o sta-

panire strains, elaborat insa de cele doua comisiuni care au functionat in Moldova $i Muntenia, este prima Iegiuire care reglementeaza
administratiile comunale.
El aduce separatia puterilor $i mentine ora13

www.dacoromanica.ro

selor dreptul de a administra prin consilii alese


stabilind pentru Bucuresti cinci madulare (consilieri) un presedinte si un casier.
Dupa abrogarea Regulam. Organic (1864) ,
Kogalniceanu face legea comunelor rurale si
urbane, inlocuita in 1874 cu legea lui Lascar
Catargiu, care dureaza 20 ani c5nd este si ea
inlocuita.
Legea din 1894 pe baza careia s'au condus
orasele in vechiul regat, dadea putere gospodariilor comunale, ca dupe necesifatile locale
s5-5i intocmeasa orice regulament, care prin
,

implinirea formelor de decretare,

sa

capete

putere de lege in orasele respective. Astfel s'au

creiat pentru Bucurestii din 1894 o serie de


legi speciale: legea casei lucrarilor orasului,
legea sanitar5, legea pentru m5rginirea orasului, Etc...

Dupa rasboi in anul 1925


s'a simtit nevoia unei legi de unificare administrative, iar
pentru o mai buns conducere a treburilor orasului Bucuresti, a carui administratie devenea
din ce in ce mai complexa, s'a facut in Febr.
1926 legea de organizare a Municipiului Bucuresti. Prin aceasta lege facuta de I. I. C. Bra-

tianu si in vederile legei de unificare, administratia orasului Bucuresti este imp5rtit5 in


patru sectoare, conduse de o primarie Centrals.
Sectoarele sunt persoane morale, au bugetele
lor pe care le intocmesc, voteaza si realizeaza
singure, dispun de autonomie locals fiind insa

tutelate de Municipiu.

Ele sunt conduse de un consiliu comunal,


care alege primarul de sector si pe cele doua
ajutoare. In virtutea acestor legi s'a infiintat
si Primaria IV Verde, a carei activitate o vom
arata mai jos.
Aceasta lege din 1926 av5nd ca principiu
o descentralizare administrative s'a aplicat p5n5
la 11 Sept. 1929 c5nd a fost inlocuita cu legea

Municipiului care este in vigoare si azi.


Prin abrogarea art. 22 din aceasta lege, prin
not legi complimentare si in fine prin legea
administrative din 27 Martie 1936
se aduc
oarecari modificari in conducerea sectoarelor
cum ar fi Bugetul unic pe intregul Municipiu
al carui consiliu iI intocmeste si voteaza
constatarea si perceperea impunerilor nu se
:

aceste servicii intrand


mai fac de sector
in atributiunile municipiului
deasemenea

incasarea cotelor aditionale dela Min. de Finante

se face tot de organele municipiului, iar primarul de sector nu mai este tinut sa indeplineasc5 conditiunile cerute unui Primar de resedinta urbana. Prin noua lege ce o va capata
Municipiul se va stabili dace sectoarele isi vor
mai pastra autonomia si autoritatea lor, sau
dace vor ram5ne simple anexe in administratia
generala a orasului trec5nd impreuna cu plasile
si vopse ele in domeniul istoric at Bucurestilor.
Pentru a cunoaste insa activitatea unui sector
in decursul celor 10 ani de existenta, voi arata
mai jos de cine a fost administrat
activitatea si cele mai importance realizari ale sectorului de verde.

14

www.dacoromanica.ro

SECTORLIL IV VERDE
Martie 1926 Municipiul Bucuresti, pentru o mai buns administratie a fost impArtit
in 4 sectoare, fiecare sector urmand a fi condus
de un consiliu comunal cuprins din : 12 consilieri alesi ; 7 consilieri de drept ; 2 consilieri
cooptati si 4 consilieri supleanti.
Rezultatul la alegeri a fost urmatorul :
La

PRIMAR : Dr. N. LUPU

Consilieri alesi

Dr. N. Lupu
A. D. Mincu
Ing. I. Condiescu

I. St. Dumitrescu
I. Mateescu-Capetineanu
M. Berceanu

Membri in

dele- j A. D. Mincu
i I. Condiescu

gatia permanents:

Consilieri delegati
in cons. general

al Municipiului

ajutori de primar

M. Berceanu
Dr. St. Anastasiu
I, Mateescu-Capetineanu

La 6 lunie 1927 di Dr. N. Lupu fiind trecut


ca secretar de Stat la Ministerul Instructiunii

C. Petrescu
Dr. I. Margescu
N. Cadioski
Toma Fratila
D. Dumitrescu

Dr. Mina Minovici.

Consilieri de drept :
I. Buzincu
V. Dumitrescu-Militari
I. Roman
Preot D. Georgescu
Arh. St. Constantinescu Roda
Dr. St. Anastasiu

D-ne consiliere cooptate :


Margareta Hera
Gabriela Duca

Consilieri supleanti :

Dr. N. LUPU

Aron Enescu
D. G5nescu
C. Stoenescu
I. C. Negoescu

fost Primar

Publice, prin decizia Nr. 117 din 4 lunie 1927,


a fost delegat ca Primar d-I A. D. Mincu pgna

la alegerea unui alt primar in locul d-lui Dr.


La 17 Martie 1926 conform convocarii Ministerului de Interne, directiunea comunal Nr.

7516 din 13 Martie 1926, publicat5 in Monitorul Oficial Nr. 61/926, s'a constituit consiliul
comunal $i s'a ales primarul $i doi nnembri in
delegatia permanents, iar rezultatul a fost urmatorul :

N. Lupu.

La 17 lunie 1927 consiliul comunal fiind


convocat pentru alegerea primarului, a fost
ales d-I A. D. Mincu.
La 17 lulie 1927 d-I Dr. St. Anastasiu a
fost ales membru in delegatia permanents (ajutor de primar), in locul d -Iui A. D. Mincu
ales primar.
15

www.dacoromanica.ro

I. Condiescu demision5nd din calitatea


de membru in delegatia permanents, consiliul
comunal in sedinta de Ia 14 Oct. 1927 a ales
in locul sau pe d-I N. Cadioski.
Prin inalt. decret regal Nr. 434 din 14 FeD-I

Dr. N. Dimitriu

Pompiliu loanitescu
G. Angelescu
I. Vasilescu-Nottara
D. Radulescu
Constantin Algiu
P. Bruteanu
Margareta Chelmegeanu
Colonel V. Tanasescu
Vintila Pantazopol
G. Tamara

C. Bunescu

N. A. Marinescu
Emanoil Dan

Maria Pilat
M. Berceanu
Dr. I. Margescu

G. M. Orleanu
Gabriel Schaffer
Alexandru Matak

La 26 Aprilie 1930 incetand din viata

G.

amara ales consilier prin decizia Ministerului

r.

de Interne Nr. 5.985 din 28 Aprilie

1930,

fost numit in locul sau d-I Alexandru Coporan,


care a candidat Ia alegeri $i nu fusese declarat
reusit neintrunind numarul de voturi cerut
de lege.
La 11 lulie 1930 din decizia Ministerului

de Interne Nr. 8732 b. din 10 lulie 1930, s'a


numit o noua comisiune interimara care s'a
lucreze in calitate de consiliu, compusa din
20 membri astfel :
PRE$ED1NTE: C. ALGIU

Arh. EMIL NADEJDE


Director General al Serviciilor Technice
Fost Secretar General

bruarie 1929 publicat in Monit. Oficial Nr. 37


din 15 Februarie 1929, consiliul comunal a
fost dizolvat ; s'a numit o comisie interimara
compusa din 11 membri, care a fost instalata
Ia 15 Februarie 1929 astfel
:

PRE$ED1NTE: G. ANGELESCU

Membri :

Col. V. Tanasescu
Petre Bruteanu
Alex. Orescu

Membri :
Constantin Tunescu
Margareta Chelmegeanu

Alex. Pandele
I. Bucur
G. Dumitrescu
C. $tefanescu
Al. Coporan
G. Angelescu
Florea Parvu

D. Radulescu

I. Vasilescu-Nottara
Vintila Pantazopol
Nicolae Marinescu

Dr. N. Dimitriu
N. Marinescu
C. Stefanescu
Col. V. Tanasescu.

La 20 Noembrie 1929 prin decizia Ministerului de Interne Nr. 20.964 din 18 Noembrie
1929 s'a numit o noua comisiune interimara
compusa din 9 membri :
PRE$ED1NTE : G. ANGELESCU

Membri :
P. Bruteanu,

I. Bucur

Dr. N. Dimitriu,

Aron Enescu
Alex. Orescu
Col. V. Tanasescu.

N. Marinescu,
G. Tamara,

Hie Ivanescu
D. Stanescu

I. Bucur

P. Bruteanu,
Al. Coporan,
Aron Enescu,
Al. Orescu,
G. Tamara

Membri in
delegatia
sectorului

La 25 Octombrie 1930 Ministerul de Interne prin decizia Nr. 11704/930 a convocat


consiliul comunal pentru constituire.
La 29 Octombrie 1930 a avut loc constituirea
consiliului comunal si dupa depunerea jura-

m5ntului de catre consilierii alesi in prezenta


d-lui C. Angelescu subsecretar de stat la Ministerul de Interne, s'a procedat la alegerea
primarului, ajutorului de primar si membri in
delegatia permanents si au fost alesi:
Primar : CONSTANTIN ALGIU

Ajutor de Primar : Dr. N. Dimitriu

La 14 Martie 1930 au avut

loc alegerile
comunale $i au fost proclamati consilieri co-

munali :

Membri :
I.(

16

www.dacoromanica.ro

N. Marinescu
P. Bruteanu
C. Tunescu

Consilieri:

Membri in comisia de verificare a sectorului:

Pompiliu loanitescu
G. Angelescu
I. Vasilescu-Nottara
D. Radulescu
Marg. Ghelmegeanu
Col. V. Tanasescu
Vintila Pantazopol
Alex. Coporan

Emanoil Dan

Maria Pilat
M. Berceanu

Dr. I. Margescu
G. Orleanu
Gabriel Schaffer

Alexandru Matak

Dr. I. Margescu
D. Radulescu

Prin decizia Ministerului de Interne Nr. 8778


din 30 Mai 1931 d- I C. Algiu a fost suspendat
din functiunea de primar $i in conformitate
cu disp. art. 147 din legea pentru organizarea

administratiei locale, functinnea de primar a


indeplinit-o d-I Dr. N. Dimitriu ajutor de primar, cu incepere dela
lunie 1931.

9,'

I. Vasilescu-Nottara
Vintila Pantazopol
Col. V. Tanasescu

Prin decizia Ministerului de Interne Nr. 14754


din 18 August 1931 comunicata cu adresa Mi-

nisterului de Interne Dir. administratiei locale


Nr. 14772 din 18 August inreg. Ia Nr. 22195
din 18 August 1931, s'a ridicat suspendarea
d -Iui C. Algiu $i a fost reintegrat in functiunea de Primar.

In sedinta consiliului comunal d-la 17 Septembrie 1931, d-I Const. Algiu si-a dat demisia
din demnitatea de Primar al sectorului IV
Verde, iar in locul d-sale consiliul a ales pe
d-I consilier Dr. I. Margescu.

Procesul-Verbal Nr. 11/931 incheiat cu ocazia

acestei operatiuni, a fost inaintat Ministerului


de Interne cu adresa Nr. 24955 din 19 Sep-

tembrie 1931, iar Ministerul de Interne prin


decizia Nr. 16722 din 21 Septembrie 1931

A. D. MINCU
fost Primar

Au mai fost alesi supleanti in delegatia permanents :


Alexandru Coporan
G. Orleanu

Consilieri in delegatia permanents a Municipiului:


Margareta Ghelmegeanu
G. Orleanu
17:1:

comunicata cu adresa Nr. 16726 din 21 Septembrie 1931 inregistrata Ia Nr. 25148 din 22
Septembrie 1931, a confirmat alegerea d-lui
Dr. I. Margescu ca Primar.
Instalarea ca primar a d-lui Dr. I. Margescu
s'a facut in ziva de 24 Septembrie 1931 de
catre D-I Nicu Ottescu subsecretar de stat la
Ministerul de Interne, in asistenta D-lui Dem.
Dobrescu primar al Municipiului Bucuresti $i
a consiliului comunal al Primariei Sectorului
IV Verde.

Dr. ST. ANASTASIU

D. FOPESCU

fost Ajutor de Primar

fost Secretar General

17

www.dacoromanica.ro

In sedinta consiliului comunal dela 15 lulie


1932 d-I Dr. I. Margescu si-a dat demisiunea

din demnitatea de primar al Sectorului IV


Verde, iar in locul d-sale, consiliul a ales pe
d-I consilier C. Algiu.
Procesul verbal Nr. 7/932 incheiat cu ocazia

acestei operatiuni a fost ina:ntat Ministerului


de Interne $i Municipiului Bucuresti cu adresa
Nr. 13804/15 lunie 1932, iar Ministerul de
Interne prin deciziunea Nr. 12472 din 15 lunie
1932 primita cu adr. Nr. 12476 $i inreg. la

1.1

LI

Aprilie 1933 de atre d-I

P.

Frumuzache se-

cretar general la Ministerul de Interne.


Consiliul comunal in sedinta dela 25 August
1935 a hot5r5t ca ocuparea locului ramas liber
prin decesul lui Pompiliu lonitescu sa se faca
in persoana d-lui avocat Al. Orascu, urmatorul
supleant pe lista de alegeri.
Juramantul $i instalarea s'a f5cut in aceea5i
zi in prezenta d-lui C. Caloianu subdirector
general in administratia centrals a Ministerului de Interne
Prin deciziunea Ministerului de Interne Nr.
21732 din 18 Noembrie 1933 primita cu adr.
Ministerului de Interne Nr. 21732 din 18 Nombrie 1933 inreg. la Nr. 26786 din 26 Noembrie 1933, d. primar Dem. Radulescu si d-nul
ajutor de primar Dr. N. Dimitriu, au fost suspendati din functiune in vederea cercetkilor
ce se fac de catre d-I inspector administrativ
regional D. Tanasescu.
D-nul G. Orleanu, consilier ales a fost delegat

5,7

a indeplini atributiunile de primar pe tot timpul


suspendArii titularului.
Prin decizia primarial5 Nr. 72/933, primarul
G. Orleanu a dat delegatia de ajutor de primar
d-lui consilier Dr. I. MArgescu cu incepere de
Ia 20 Noembrie 1932; aceasta deciziune a fost

confirmata de Ministerul de Interne cu adr.


Nr. 152/5 Ian. 1934, inreg. Ia Nr. 286/8 Ian.
1934, anexata la acte.
Maior GH. ANGELESCU
fost Presedinte al Comisiei Interimare

Nr. 14357 din 16 lunie 1932 a confirmat alegerea d-lui consilier C. Algiu ca primar al
Sectorului IV Verde.
In ziva de 16 lunie 1932 d-I Primar C.
Algiu a luat conducerea primariei.
In sedinta consiliului comunal dela 12 Aprilie
1933 d-I C. Algiu si-a dat demisia din demni_

r4

tatea de primar, optand pentru mandatul de


deputat, iar in locul d-sale consiliul a ales pe

ba

d-I consilier Dem. Radulescu.


Procesul Verbal Nr. 4 incheiat cu ocazia

acestei operatiuni, a fost inaintat Ministerului


de Interne cu adresa Nr. 8422 din 12 Aprilie
1933 iar Ministerul, prin decizia Nr. 8266 din
13 Aprilie 1933, primita cu adr. Nr. 8264/933
inreg. la Nr. 8795/933, a confirmat alegerea
d-lui consilier Dem. Radulescu ca primar.
Instalarea d-sale s'a

facut in ziva de 14

N. DIMITRIU
fost Ajutor de Primar

Prin deciziunile Ministernlui de Interne Nr.


2342 $i 2344 din 16 Februarie 1934 primite

cu adr. Minist. de Interne Nr. 2353 din

16

Februarie 1934, inreg. Ia NT. 3407 din 17 Februarie 1934, se mentine suspendarea din functiunea de primar a d -Iui Dem. Radulescu $i sus-

18

www.dacoromanica.ro

pendarea din functiunea de ajutor de primar


a d -Iui Dr. N. Dimitriu pans Ia complecta terminare a cercetarilor ordonate.
Prin decizia Minist. de Interne Nr. 4876 din

20 Martie 1934 primita cu adr. Ministerului


de Interne Nr. 4878 din 20 Martie 1934, inreg. Ia Nr 5783 din 21 Martie 1934, s'a numit
o comisiune interimara compusa din 9 membri,
care sa gireze afacerile comunale ale sectoruIui IV Verde, compusa din d-nii:
PRE5EDINTE ; G. ORLEANU

Vice-preedinte : I. Dem. Popescu


Membri :

La 11 lunie 1934 Ministerul de Interne cu

adresa Nr. 11796/1934 inreg. Ia Nr. 12782/934


a convocat consiliul comunal pentru constituire.
La 15 lunie 1934 a avut loc constituirea
consiliului comunal dupa depunerea juraman-

in afar
tului de catre censilierii alesi
d-I Dr. N. Lupu, care nu s'a prezentat Ia

de
se-

dinta

in prezenta d-.Iui luca, subsecretar de


Stat Ia Ministerul de Interne, s'a procedat Ia

alegerea primarului, a ajutorului de primar $i


a trei membrii in delegatia consiliului $i au
fost alesi :
PRIMAR ; AL. D. MATAK

Nicolae Teodorescu
Ing. Barbu Negoescu
Nicolae lonescu

Alex. Tihoiu

Instalarea s'a

facut in ziva de 21 Martie

Const. Dragomirescu
Th. Andreescu Rigo

1934 ora 10,30 dimineata, de catre d-I Ministru


de Interne I. Inculet.
La 30 Mai 1934 au avut loc alegerile comu

Ajutor de Primar : Nicolae Teodorescu


Membri in delegatia
consiliului

f N. Penciulescu
Barbu Negoescu
t D. Radulescu

Consilieri

Maria Pilat
G. Orleanu
I. Dem. Popescu
T. Andreescu

.t

iA

Preot D. Ceorgescu
N. Badulescu

I. Dumitrescu-Militari

Dr. N. Lupu
I. N. Vladescu
C. Algiu

Nicolae lonescu

G. Angelescu

Au mai fost alesi supleanti in delegatia consiliului :


N. Badulescu i C. Dragomirescu

Membri In delegatia consiliului general ;

I. Dumitrescu-Militari 4i I. Dem. Popescu


Membri in comisia de verificare:
Preot D. Ceorgescu
Th. Andreescu Rigo
Nicolae lonescu

C. Dragomirescu

Prin decizia Ministerului

de

C. Algiu

Interne Nr

12206 din 15 lunie 1934, primita cu adresa Nr.


12208/934 inreg. Ia Nr. 135C0/934, au fost
Avocar C. ALGIU
fost Primar

nale. $i au fost proclamati alesi urmatorii consilieri comunali :


Alexandru Matak
Maria Pilat
G. G. Orleanu
I. Dem. Popescu
I. Dumitrescu-Militari
Th. Andreescu Rigo
N. Penciulescu
N. Teodorescu
Barbu Negoescu

N. lonescu
Preot D. Ceorgescu
C. Dragomirescu
Nic. Badulescu

Dr. N. Lupu
I. N. Vladescu
C. Algiu
G. Angelescu
Dem. Radulescu

'

Av. I. IVANESCU
fost Secretar General

19

www.dacoromanica.ro

confirmati: primar, d-I D. Matak $i ajutor de


primar, d-I N. Teodorescu.
In sedinta de Ia 17 lanuarie 1936, d. consifier Niculae Teodorescu, demisionand din
functiunea de ajutor de primar, consiliul comunal a procedat Ia alegerea unui alt ajutor
de primar prin vot secret.
D. consilier I. Dem. Popescu obtinand 12
voturi (2 fiind albe), a fost proclamat ales
ajutor de primar.
Aceasta alegere a fost confirmata de Ministerul de Interne prin decizia ministeriala Nr.
1082 din 21 lanuarie 1936, primita cu adresa

11/936, se afla la dosarul sedintei consiliului


comunal de Ia 2 Martie 1936.
Acestea au fost consiliile, delegatiile permanente, comisiile interimare, primarii $i ajutorii
de primari cari s'au ocupat de trebile sectorului, dela Infiintare $i pang astazi.

SERVICI ILE COMUNALE


Ca orice organizare administrative nou creiata
si Primaria de Verde a evoluat $i s'a inchegat

in decursul anilor.
Dace existenta ei nu ar fi necesara, desigur

ca serviciile si activitatea ei ar fi tanjit si s'ar


fi mentinut in forma embrionara a inceputului ;
dar raspunzand unei acute necesitati locale,
serviciile si localurile comunale au capatat in
scurt timp o mare desvoltare. Astfel in anul
1926 administratia avea 65 functionari impartiti
in urmatoarele servicii:

R
a

1. Serv. Secretariat-Personal si Administrativ


2.
Financiar
3.

2,

Autorizatii-Cadastru

si

Cai de Co-

municatii.

4.
5.

Starei Civile
Salubritatei

Rana Ia

lanuarie 1927 Primaria nu a avut

un buget propriu. Veniturile se incasau de

Municipiu, care da sectoarelor avansuri pentru


cheltueli.
Toate aparatele necesare salubritatei erau
Inca la Municipiu. Local propriu nu exista, iar
arhiva administrative ca si toate celelalte ser-

Dr. I. MARGESCU
fost Primar

Nr. 1084 din 21 lanuarie 1936 anexata la dosarul sedintei consiliului comunal dela 17 lanuarie 1936.

vicii, erau in stare de formatiune.


Intreaga Primarie a functionat in localul din
Calea Grivitei Nr. 217 unde s'a inchiriat un

In ziva de 18 Februarie 1936 a Incetat din


viata consilierul G. Orleanu.
In ziva de 2 Martie 1936 consiliul comunal
a hotarat ca locul ramas liber prin decesul
fostului consilier G. Orleanu, s fie ocupat de
d-I Vasile Manolescu, urmatorul candidat pe
lista.

Instalarea $i juramantul s'au facut in aceiasi


zi, in prezenta d -Iui C. Caloianu, director general in Ministerul de Interne $1 asistenta S. S.
Preot Vintilescu, care i-a luat legiuitul juramant.

Juramantul, delegatia d-lui director general


Caloianu, raportul catre consiliu si decizia Nr.

G. ORLEANU

fost Pres. Corn. Interimara

20

www.dacoromanica.ro

etaj compus din 6 camere $i ni$te culoare, in


care s'au instalat birouri. Intrarea era pe o
scary de serviciu neluminata, iar intreaga activitate era foarte redusa".
Tot in acel an s'a simtit nevoia $i s'a
inchiriat parterul aceluia$ imobil instalandu-se

financiar.
Pentru imobil se platea d-nei Florian chiria
de lei 960.000 anual.
In acel an s'a trasat primul program ce avea
de infaptuit Prim'aria $i de care ne vom ocupa
la capitolele respective.
serviciul technic, casieria

Fresce din Sala de Consiliu.


(Pictor Olga Greceanu)

aS
3,1

I
I

Jr

$i

serv.

1/

TS 1
:.r

ara,
to:

21

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL ADM I N I STRATIV


Dela 1927-35 nurna'rul $i sumele cheltuite
cu functionarii, au fost urmatoarele:

Anul

Personalul bugetar

1927
1928
1929
1930

120
139

1931

202
213
214
225
212

1932
1933
1934
1935

151

170

Salariul
12.242.218.12.586.027.13.339.162.16.560.301.16.580.525,16.583.559.12.180.430.12.536.925.-

9.527.921.

Salariul mediu primit de functionarii bugetari ai Primariei Sect. IV Verde a variat dela
8.400 lei lunar in 1927 la 3.800 lei lunar in
1935.

Intruc5t operatiunile legale necesare numirilor $i avansarilor se fa-ceau de comisiunile de

la Municipiu, situatiunea functionarilor $i a


serviciului, a avut mult de suferit.
Daca acest sector ar fi avut o comisiune de

Sumele cheltuite cu retributiunea primarilor


ajut. de primari, delegatia consiliului $i consilieri comunali, dela 1927-1935:

Anul
1927
1928
1929
1930
1931

1932
1933
1934
1935

uma

650.655.958.000.960.000.2.296.259.1.840.000.1.679.000.2.844.855.2.912.103.2.912.103.

numiri proprie, recrutarea, incadrarea $i avansarea personalului s'ar fi fa-cut mai usor, iar
indeplinirea formalifatilor legate nu ar mai fi
permis acele prea dese schimbari in functiuni,
cl5nd in acelas Limp $i functionarilor garantia
existentei.
Marea majoritate a functionarilor nu au nici
azi clarificata situatiunea lor in slujbele pe
care le ocup6.

22

www.dacoromanica.ro

F 1 NANTELE SECTORULU I

Am ar5tat ca sectorul a avut primul s5u buget in anul 1927, iar totalul incasarilor $i
cheltuelilor, a variat in modul urmator:

tin de 200 milioane lei, iar Sectorul IV a primit


dela 1930 urmatoarele cote:
1930

Lei

1931

Anul

Total buget

Incas5ri

Cheltueli

1927
1928
1929
1930

49.604.000.
99.406.000.
117.814.000.
176.480.000.
193.485.000.
149.581.875.
137.235.000.
107.543.200.
135.800.000.

53.981.769.
95.862.118.
108.369.800.
138.175.811.

45.229.958.97.577.363.111.344.204.144.149.946.169.431.761.
86.551.277.90.799.158.84.402.646.116.957.795.

1931

1932
1933
1934
1935

153.097.194.=

91.767.382.
88.023.958.
84.732.013.

118.564 082.

Veniturile sectorulului provin din sumele


incasate prin Ministerul de Finante
fond comunal, cote aditionale etc. $i din sumele Incasate direct prin perc. 8-a $i a 9-a comuna15.
Veniturile incasate prin Ministerul de Finante
au mers in regres caci Ia un total de cc. 6
miliarde anual, cat incaseasa Ministerul de Finante in Bucuresti, comuna primeste mai pu-

1932
1933
1934
1935

74.775.070.
94.114.165.
41.660.869.
25.565.887.
24.044.419.
37.826.236.

Dac5 aceste venituri ar fi constatate si incasate prin perceptiile sectorului, ar trebui sa


se m5reasc5 considerabil, caci pe deoparte intreaga cots s'ar incasa numai de comuna, iar
controlul, stabilirea impozitelor $i al incasarilor,

s'ar putea face direct de primar, ajutor de


primar, consilierii comunali, etc.... lucru pe
care Ministerul de Finante nu-I poate face.
Asa se explic5 cum, mai cu seams in ultimii
ani, datorita acestui control debitele incasarilor
fa-cute de organele comunale, au fost realizate
in proportii cari au ajuns [Dana' Ia 100% din
prevederi.

Prin noua lege care centralizeaza stabilirea


impunerilor $i incasarea lor, primariile de sector

vor mai exercita controlul asupra acestor servicii


ele urmand a primi ca si
in 1926 sume de Ia Municinu-si

piu.
1,L'

-'-

"TIMMI/F.'

=NW

Cladirea Administratiei Financiare a

Sect. IV Verde din Str. Vladoianu


6:,-;,

23

www.dacoromanica.ro

CAI DE COMUNICATII
In cuprinsul sectorului sunt 375 strazi.
Lungimea totals este de c. c. 150 Km.
Suprafata lor este de c. c. 2.150.000 m. p.
In vertiginoasa crestere a orasului, lucrarile
edilitare nu au putut tine pas Intinderei sale
asa ca la descentralizare, cartiere Intregi erau
nepavate, iar pe vechile artere caldar5murile
erau stricate.
In 9 ani s'au executat in Sector urmatoarele
lucrari de pavaje:
Anul
1927
1928
1929
1930
1931

1932
1933
1934
1935

Piatra
64.436 m. p.

94.739
211.508
148.348
168.666

Valoa rea

Asf a I t

14.187.091.40.544.665.36.981.434.76.066.504.71.925.912.3.349.944.8.911.911.13.206.025.

9.456 m. p.

33.305
13.570
58.869
80.185

56.991

93.061
86.270

7.830
20.944
40.300

Tota 1 1.003.784

264.459

79.165

Lei :

32.202.400.
296.375.886.

Chiar pe strazile unde nu s'au putut face pa-

vaje noui, s'au efectuat mici reparatiuniastupari de gropi, etc.


cu materialul existent.
Pentru cartierele centrale unde circulatia
mecanica $i marile aglomeratii au cerut pavaje
de etanseitate, cat mai perfecta, s'a Intrebuintat
asfaltul pe un strat de beton sau beton armat;
asa s'a facut strazile:

B-dul Banu Manta


Str. $tirbey Vocla
Brezoianu
Campineanu

Str. Elefterescu
Vladoianu
$os. Giulesti
Str. Berzei

Sf. Ionics

$i multe altele.

Pentru arterele cu circulatia foarte grea s'a


intrebuintat pavaj de granit pe o fundatie de

beton care d5 un pavaj mai rezistent, iar pentru

strazile cartierelor periferice unde terenul nu


este destul de tasat, s'au facut pavaje din bolovani de rau asezati pe nisip. Actualmente
nu mai sunt in sector strazi nepavate dec5t
acolo unde nu sunt locuinte. Se Intelege ca
pavajul bun a atras dupa sine tramvaiul $i
autobuzul. Acest din urrna sistem de transport

a facut in ultimii ani progrese foarte repezi.


In prezent exists in sector 31 Km. linii de
tramvai $i 53 Km. trasee de autobuze.
Lipsa de lucrari subterane a fost totdeauna
o cauz5 pentru care orasul nu a avut pavaje
chiar $i cele
bune, cad in fiecare an strazile
au fost desfacute pentru instanou pavate
Iatiile de apa, canal, electricitate, gaz sau
telefoane.

Sectorul a propus Inca din anul

1931

ca

()data cu pavajul s se construiasca $i niste


incapatoare galerii subterane in care apoi s
se monteze toate instalatiunile.
Studiul lor fiind stabilit de comun acord cu
Societatea de Gaz $i Electricirate, Societatea
de Telefoane $i U. C. B., orice alte conducte
subterane cum ar fi gazul natural, s'ar putea
monta cu multa usurinta prin aceste canale.
Costul lor neintrec5nd 30% din valoarea pava-

jului, s'ar putea amortiza foarte usor $i ar fi


un mare avantaj, atat pentru comuna cat $i
pentru societal-He ce le-ar folosi
Din nefericire propunerea nu

fost reali-

zata.

Tot in legatura cu arterele de circulatie,


trebue s amintesc ceva despre exproprieri.
0 statistics facuta Inainte de noul plan de
sistematrzare, arata a in Sector sunt necesare exproprieri in valoare de 300.000.000 lei.
Din 1927 Primaria de Verde a facut exproprieri $i achizitionari de terenuri a caror valoare este:

24

www.dacoromanica.ro

Perceptia IX-a Fiscala


din Soseaua Giulesti.
Arh. S. Ciortan

tn
eman11111.0

VILi

""*"&"!4:444,,,"--.Z1

Anul

1927
1928
1929
1930
1931

1932
1933
1934
1935

doi ani, iar celelate in 15 ani. Se va studia


cu timpul posibilitatea $i modalitatea de plata.

Achizitionari

Exproprieri

495.132.
1.775.801.

20.500.000.10.900.000.-

3.599.304.3.303.704.6.900.416.8.116.595.8.898.358.11.855.228.

Sectorul a $i infiintat registre de evidenta aces-

tor exproprieri $i termenele c5nd urmeaza a


se efectua.

EDIFICI I COMUNALE
Una din cele mai importante laturi de activitate a Sectorului, a fost aceea a constructiunilor $i intretinerei imobilelor.

7.711.943.

Noua lege administrative prevede ca terenuri le


ce cad in expropriere totals sa fie platite in

Din tabloul de mai jos se poate vedea ce s'a


facut $i cat s'a cheltuit in decursul anilor
pentru fiecare local in parte.

i11

Strada Stirbei-Voda.

Pavaj cu Asfalt.

tl
mss;
--

25

www.dacoromanica.ro

MUNICIPIUL BUCURE$T1
PRIMARIA SECTORULUI IV VERDE
SERV. LUCRARI NOI

TABLOU
DE LUCRARILE EXECUTATE DE PRIMARIA SECTORULUI IV VERDE IN ANII 1927, 1928, 1929, 1930. 1931, 1932, 1933, 1934, 1935
421

LUCRARI EXECUTATE

;.1
C.)
&:1

1927

1928

1929

1930

1931

1932

1933

1934

1 935

z
1

2
3

4
5

6
7
8
9

10
11
12
13

14
15
16
17
18
19

20
21
22
23

24
25
26
27

Reparatii imobilelor comunei


si intretinerea scoalelor primare
biserici
1)
Imprejmuiri

Constructii hale si piete


Constr. scoalei Nr. 16 Fete
)7

Lic. Voevod Mihai

.......

42.825
265.762
196.840
31.432

Colonia Tekirghiol dif. mat.


Bis. Sf. Imp. Constantin si Elena

Constr. Bisericei Sf, Maria ....


Caminului Maturatorilor
Scoala Sf. Maria
Hala Grivita
Strandul Ciurel
Palatul Comunal
Scoala Florilor
Scoala Tabla Butii-Ciovica
Vila Predeal
Subventie Scoala Grivita
Amenajaraa teren Procopoaia
Constr. Scoala Costeasca
Scoala Militari ( constr:)
Grilaj Liceul Carmen Sylva
Amenajarea Stadion Sector
Judecatoria Ocol 8
Solariul Giulesti .
Lucrari Corn. Rosu si Scoala Militari

...

..

.....

531.072
209.580
34.527
3.999.316
2.620.921
481.313
507.010
150.000
5.512.403
459.241
3.392.177
7.604.438
2.149.059
4.073.469
1.348.146

49.822
1. 796.167
137.111

1.215.880
5.935.545

234.191
2.046.111
1.590.005
13.899.808
219.536
6.254.381
2.771.977

856.048

200.000
1.500.000
100.000
10.000
700.000

222.621
1.646.870
115.115

249.502
1.024.105
89.011

1.368.581
49.000

1.974.872

876.945
396.693
571.860
497.179

994.450
94.319
5.349.671
122.302

1.250.002

814.294

400,000

100.000

1.998.846
98.543

678.849
194.876

100.000

1.312.366

6.488.205

1.073.837

3.620.162

2.000.000

5.500.000

183.420

300.000

6.000.000
150.000

200.000

200.000

2.000.000
360.260
143.200

6.000.000
130.000
200.006

7.573.008

20.890.000

169.336
460.775
285.585
164.511

794.530

198.290
100.000

604.965

482.470
178.542
200.000
225.665
213.000

......
Lei

536.859

33.092.672

36.906.532

6.828.968

16.635.206

5.996.846

6.719.366

Total general 134.378.457

27

26

www.dacoromanica.ro

,-A

" 41,

,
17 .
V,

C.

raP

- ,-....

el., -;
,..,.

,-

1..s.

let 5.,
.

----

.,

__,,,,...

, .-.:

A ! 1. le 1

.fiti Irwit;'rl:r 4 a ti
..

i'

....

...,

Al..
.

,
r
. 0 S,zr .4,. ,laIr. 9. --r

-.

'...-

. ,- -

,..,

4iEi L

g .`' f 1 ,

s..A

, ,,

4a.......

?,*

r.

viv

.,.

-, t

.44".fr'''sillipac4"4111.4"--...

'

" tflsortie:'

filit4
.

a.

qjd

ag

grit lilt...!

',I.

"

:\
.. 21re.s.

Ur')

Administratia Financiara a Sect. IV


Verde si Perceptia
XI-a Fiscala Vazute
din Turn ul Palatului
Primariei Sect. Verde

7,1=

..t4

1411k

Perceptia XI-a Fiscala


din str. Vladoianu
Arh. S. Ciortan

VIN'Ato.

28

www.dacoromanica.ro

AM

-041'fr

Cuptoarele de Topit Asfalt


la Pavarea unei Strazi.

7
--7.4171?-2k-,

PRIMARIA
In anal 1927 s'a cumparat in B-dul Banu
Manta .un teren in suprafata de 19.201 m. p.
pe pretul de lei 17.500.000.

Fiscala Nr. 11, Primaria de Verde formeaza un


important ansamblu administrativ.

Pe acest teren, in anul 1928 s'a construit


liceul Marele Voevod Mihai" si s'a inceput

Alt centru pe care Primaria I'a construit in


ultimii ani, este acelea da pe fostele gropi ale
lui Oatu" celebre Inca $i astazi, care au fost

Palatul Comunal ; lucrarile acestui palat au durat

transformate in grading publics.

In jurul acestui parcdenumit Sf. Maria

9 ani si au costat cc. 35 milioane lei.

din temelie in acest stop. Localul are 50 birouri, o sala mare de marmora pentru consilii
si festivitati, iar turnul primariei care masoara
56 m., este cel mai Inalt edificiu din oral.

s'a construit: biserica, scoala primara cu acelas


nume, s'a amena:at un dispensar $i un centru
de distribuire a laptelui, ce functioneaza sub
conducerea Fundatiunei Rockfeller; s'a pus in
functiune un solariu pentru copii in str. Ca-

Impreuna cu Liceul de Baieti si $coala Primara


Nr. 28, cu Administratia Financiara si Perceptia

raiman, se va mai construi un azil de batrani


si un mare dispensar model.

Este singura Primarie cl:n Bucuresti construita

llo

Pavarea cu Asfalt a Strazii


Stirbey-Voda.

Se vede in fund vechea


Judecatorie

29

www.dacoromanica.ro

BISERICA SF. MARIA


Inceputa in anul 1928 si terminate in anul
1935, a fost executata dupe planurile vechilor
biserici romanesti din secolul X1V-lea. Asupra
picturei interioare, voiu cita parerea cunoscutului profesor Louis Reau, directorul Institutului Francez din Viena, specialist in bizantinologie:

Remarcabilul ciclu de fresco executat in


Biserica Sf. Maria, de d-na si d-I pictor Braescu

biserica din Arges, dar $i de frescele dela Muntele Athos.


Romania poseda gratie lor, un ansamblu de

decoratie neo-bizantina, care nu pot fi considerate mai prejos de frescele lui Vastetsov
din Kiev".

Tamplaria, stranele si amvonul tculptate in


nuc, sunt remarcabile atat in ceeace priveste
arhitectura, cat $i executia lor.

par a fi una din cele mai fericite incercari

care s'au facut vreodata in Wile de religie


ortodoxa, pentru renasterea decoratiunei in stil
bizantin.
Autorii acestor opere considerabile, care a
necesitat mai- multi ani de munca incordata,
s'au inspirat cu gust si cu multa pricepere nu
numai din frumoasele modele pe care le furniza

KOALA SF. MARIA


Aceasta scoala construita in parcul cu acelas

nume, este una dintre cele mai marl din Bucuresti. In ea functioneaza o scoala de baeti
$i una de fete cu o populatiune de 937 copii.
$coala primary din str. Arad, Hala Grivita $i

1.
.1=1121itikkff".':

r
r-,..._

,,

.
1

FM
E

11

.17., 44,11',t ..ss&4______t_r_ck II!

,',.

HE

MI6 iii
, t

l! I

1.

Arl 273-=:',if

lira- in
k

4)

.0,

1J

t
Fri_ . My:4k

Vedere perspective : Scoala si Biserica Sf. Maria.

30

www.dacoromanica.ro

19L., a

rtts,

. "g:,2111.frt:

Z.1

t'^

''

"Mgeri*AlW' ^ ;

,),

;,

*.

:et

'

'A

. J:1111144'0'..
.

Parcul si Biserica
Sf. Maria.

HatiritheVefft:24,

AitglEminswas.r.

Interior din Biserica


Sf. Maria.
Pictor D. Braescu

31

www.dacoromanica.ro

U21

el

Mow

Biserica Sf. Maria


Interior.

C5minul pentru m5turatori, incheie prima serie


de constructii realizate de Sector, pe baza

programului initial intocmit in anul 1926.


Potrivit traditiunei creiata in cei 8 ani de
existents $i de nevoile Sectorului, in anul 1934
s'a intocmit un nou program de lucru pe baza
caruia s'au executat:

JUDECATORIA OCOL. VIII


( STR. ST I RBEY-VODA )

GH. PADURARU
Prqedintele Judecatoriei Ocolului VIII

Vechiul local devenise insalubru asa inc5t a


fost clar5mat. In locul lui a fost construit un
nou local care se va inaugura in cursul Iunei
lunie 1936 ;
ocupa o suprafafa de 1000
m. p. $i are trei caturi la strada $i patru inspre

grajdurile comunale. Acest edificiu cuprinde

32

www.dacoromanica.ro

Id

0,14,1 1:

Biserica Sf. Maria

'1.

,
a fit.

interior.

sali largi si birouri bine luminate $i este conceput astfel inc5t s poata rezista aglomeratiilor

ce se produc Ia o judecatorie. Pardosit cu piatra $i linoleum, peretii acoperiti cu marmora


$i lambriuri de stejar, mobilierul masiv $i foarte

rezistent, localul a fost inzestrat cu inc5Izire


de aer conditionat $i este prev5zut cu toate
instalatiunile ce ne sunt puse Ia dispozitie de
technica modern5.

Vechile tablouri de procese au fost inlocuite


cu semnalizatoare electrice, care arat5 num5rul
procesului ce se judeca ; apelul martorilor se
face printr'un haut-parleur prin care grefierul

cheama singur impricinatii, iar in salile importante a fost instalat c5te un teas electric.
Pe langa judecatorie, localul mai are dou5
apartamente pentru magistrati, doug pentru
grefieri si incaperile necesare personalului de
serviciu.

In ceeace priveste aspectul s'a cautat a se


intrebuinta o arhitectura sobra, adequata unui
local de judecatorie iar pe fatada edificiului

s'a prev5zut o friz5 sculptata in baso-relief


inalta de 1,30 m. $i lungs de 10 m., reprezentand simboluri de justitie, lucrare ce este units
in felul ei $i care da imobilului o reala valoare
33

www.dacoromanica.ro

Biserica Sf. Maria interior.


Pictor D. Braescu

$COALA PRIMARA $1 GRADINA DE COPI I


(STR. TABLA BUTI I)

artistica. Costul intregei lucrari in care se cuprinde $i mobilierul, este de 12 milioane lei.

Cartierul Giulesti are o singura scoala cu totul insuficienta pentru populatiunea scolara.

In anul 1935, s'a inceput construirea unui


nou local,

KOALA PRIMARA DE BAETI


(B-DUL BASARAB)

Construita pe un teren donat de Elena Colonel

Ciovica, aceasta scoala model, va cuprinde 7


sali de class, o sala de gimnastica, o sala de
serbari, un muzeu, 3 ateliere, p sala de lectura,
sail $i culoare largi $i bine luminate pentru
recreatie, sali pentru cursuri in aer liber, dispensar medical, cancelarii, locuinta pentru director si pentru medic, etc...
Acest local se va inzestra cu Coate instalatiunile moderne de incalzire, aerisire, dusuri, etc.
Lucrarea va costa cc. 15 milioane lei $i va

fi terminata in lunie 1937.

conceput dupa plant.4(ile ce for-

meaza o inovatiune in materie de scoli primare in Bucuresti si care cuprinde, pe langa


salile de class, sali marl de recreatie $i terase
pentru copii mici.
Aceasta scoala ce se va inaugura data cu
primaria $i judecatoria; fiind o constructie ceva mai mica, va costa 4,500.000 lei.
Pe langa aceste importante edificii, destul
de costisitoare, s'au mai rtalizat: imbunatatiri
la colonia dela Predeal, un Strand pentru copii
langa scoala primara din Giulesti $i nenumarate

lucrari mai mici de intretinere.


Sunt proectate pentru vii tor urmatoarele constructiuni : o colonie scolara maritima cu o ca-

pacitate de 500 copii ; o casa de odihna

34

www.dacoromanica.ro

la

o;
iln

1#1\14

77"
;

,..,..

,,.

i,
4i

Vs

IgV11.
t

cc.

III ThSi

Its 11% O.

!It

17TVIT,

A 61.111T titi

A-_ jpirliul'AM RAJA =Iry tan csrann,11


T1411,V si AL .'.1.01c

'"'L

Li
1111

,111

1111111111.S1711

Attsrnit nitt

e1G fill tmtn

IMILT Iii UrinliA

At SitinRIOT

A11111154,5.11 )1111Tir

carman

'f ,
.

44/1t1/111.01%, Wm

51

maws

SY

&inn al

lit-vinsi hniA OtISOTIMISLA AC5STYI trim' liAS , t1Otlninis


In..

trtrrimspir mum

Inn Tiff WInifilti mini

1).1.111. NIN1 IT.

1141

3.A

oast Ofitff Lim

vst

4CTW

akilicnasti

7c

cr

11111e111116 fritr

.r.votr----

rut *Within.% tifIlf In- ,,In nityitt M. g ALt

in PM Wfir4K GAlh91.

am:141i, fililar:In Y11/11SrAY 4L l41SU

iii.

Ilia

clad)* cg ,

1.1inuf, imiiiirri ., iravan,, lis.t.Atittnipt rInusTririnstlarcriviii gauss. flimflam nititsnit ;yam, iir:111M

at. 11411i41111 AL.

[011tilf,

pnnsit AL ticstic4 11'Iva-a 11.1MANCY, N ft

mite

nine ;ins slip% gOnliffii, PRIM nnsmiills. con;


.

Firm

.,.

Ac sr roman, mt. AfUtlrfAC

von vtni

isn

VOW,

51 PILM

. noceco....S75t.
T.:
16 kalif 1)4.

'
t

Vtlibie; '

47):4144:44-1.7<i-

Al

S.. 17.1"....

I lal4 G..

e5/41444,..4
044,i4,

acts,

ce,

(71/171a::
-11;

"4044. A,

.41

4-J

4-t
17

S.

Actul de sfintire al bisericei Sf. Maria.

...T. .1" .,

Interior din biserica Sf.


Maria.
Pictor D. Brciescu

'. .1

I'S---

1,...

Ji---agisle.,.i.....-------- --..nt.

....

'.r,
.

-:-....-.Atv..4.:--77...:.;

..
MN

:.9.

35

www.dacoromanica.ro

0,,

AR H ITECTU RA SECTORULU I

own 3Q3U0Itlati 317)'.i

TOATA FIRER WEER SC h

Dela infiintarea sectorului $i pana azi, Primaria a eliberat urmatoarele autorizatii de constructii :

9 MUT

ox

1927
1928
1929
1930
1931

IS

758
836
741

655
549

1932
1933
1934
1935
1936

480
551

586
472

12 pana la

Mai.

In ceeace priveste arhitectura, aceste constructiuni care dau orasului aspectul caracteristic, diferentele si disproportiile precum i
felul lor, este atat de variat inc5t ar trebui sa

le impartim in mai multe categorii.


In cartierele centrale in ultimii ani s'au construit aproape numai imobile de raport. Vechile case cu unul sau doua caturi construite
inainte de rasboi, au fost daramate $i in locul lor,

s'au inaltat noui edificii cu cinci [Dana la noua


Tht

Interior din Biserica Sf. Maria


Pictor S. Brdescu

Predeal pentru functionari ; un grup de pravalii


moderne iri piata Banu Manta $i unul mai mo-

dest in punctul denumit Putul lui Craciun",


la intersectia Bd. Col. Mihail Ghika cu Calea
Grivitei; un dispensar pentru batr3ni in parcul
Sf. Maria; un camin pentru saraci in apropiere
de Cara de Nord, precum $i toate constructiile
necesare Serv. Salubritatei, care se va muta in
$os. Grozavesti.

Chestiunea locuintelor pentru functionari $i


at5t de des discutata de
pentru muncitori
nu poate fi solutionata numai de
sector
acesta, La rezolvarea acestei probleme se va
putea pasi numai atunci c5nd creditul se va
inviora iar capitalurile straine sau rom5nesti vor
cauta plasament sigur in constructiuni, platibile in anuitati, pe un numar mai mare de ani.
Din cele aratate mai sus, se vede a in decurs de noua ani
1927- 1936 Primaria Sectorului IV Verde a cheltuit pentru pavaje, constructiuni, lucrari edilitare $i amenajeri, in total
lei 551.990.843: din totalul veniturilor de
lei 932.584.127. ceeace reprezinta o medie
de 60 milioane anual, sau 60% din totalul cheltueliilor.

etaje impartite intr'un foarte mare numar de


locuinte $i birouri.
Camerele marl $i inalte, curtile si gradinile
unei epoci de o oarecare bogatie, aproape au
disparut.

Acolo unde locuia inainte vreme o singura


familie, astazi se inghesuiesc 50-60, sau functioneaza nenumarate birouri.
Terenul a fost utilizat la maximum, iar preturile au crescut vertiginos. In str. Brezoianu
de ex.

metrul patrat costa in anul 1910,

80 lei iar acum se vinde cu 10.000 lei.


Se vede deci ce plus valuta au capatat terenurile in 36 de ani, diferenta care se datoreaza in primul rand multiplelor imbunatatiri
edilitare facute de Primarie si cat este aceasta
de indrituita sa pretinda, pentru acoperirea
importantelor cheltueli facute.
Proprietatea unui astfel de imobil este de
obicei divizata intre locatari $i se administreaza
de un consiliu.
Cresterea vertiginoasa a densitatei populatiei

a creiat o criza de locuinte, iar

realizarea

acestor imense blocuri se datoreste progreselor

facute de stiinta arhitectonica.


Toate aceste marl imobiie sunt construite
din fier si beton armat, sunt incalzite cu calorifere automate si prevazute cu toate instaelectrica, frigorifer, apa
latiunile moderne
calda, a'scens:r etc... Asa c din punct de ve-

36

www.dacoromanica.ro

I' 4 Ill tsillrrh

t:

i111

txt t,ffSI1,1

slit(

fe

Biserica Sf. Maria


Altarul.

dere higienic viata in aceste blocuri prezinfa


un netagaduit progres. Realizarea lor dator:indu-se progreselor stiintei aplicate, desigur ca
si arhitectura lor este rezultatul acestor aplicatiuni.
Frumosul in arhitectura care inainte vreme
se rezuma in bogatia ornamentelor, azi aproape
a disparut.

Materialul $i utilul a creiat un gust nou, mai


sobru dar mai grandios. Daca in primele incercall ale acestui gen de arhitectura s'a cautat
a se intrebuinta pentru efecte decorative ve-

chile elemente arhitectonice, coloane, strasini,

frizuri, profile, etc... astazi ele au disparut


aproape complect.

Noua arhitectura este expresiunea unei corecte intrebuintari a materialelor de constructie,

fara nimic artificial, frumusetea edificiilor rezumandu-se numai la armonia liniilor si a proporti i lor.

S'a spus ca arhitectura acestor imobile este

imprumutata si constructorii nostri s'ar fi rezumat numai a copia modelele straine. Cred
ca este o acuzatiune nedreapta caci daca" tech-

37

www.dacoromanica.ro

My

'

qc

-.

6.4

".,

-:.-- -s_i......

*."-:_

: , . .1..-it

...

ra

::--.

--'-'s".0 n*'-''

;--..-"4"..... -7 '

.....;,::....,-,...,...-,_,...,:___

it" :.7

Catedrala Catolica Sf.


Iosif din Str. G-ral
Berthelot.

--,--

Interior din Biserica


Sf. Maria.
Pictor D. Brciescu

38

www.dacoromanica.ro

fa

t-

:-,

7
Q.
"

ot-ti(ef&iii;

Biserica Calving
din Str. Luterana.

nica constructiei creiaza $i impune 0 noua este-

tica, nu se poate contesta ca arhitectii nostri


au $tiut sa intocmeasca in mod fericit, atat

planul de disrributie cerut de viata

acestui

oras, cat $i sa dea nouei arhitecturi o not


caracteristica personals, care in ambianta ei sa
formeze culoarea locals, pe care geniul romanesc a dat-o tuturor productiunilor de arta, chiar
atunci cand Ia creatiunea lor s'au intrebuintat
$i elemente de influent5 strains.
In Sectorul de Verde, unele din aceste imo-

bile sunt de foarte bun gust $i au contribuit


Ia ridicarea nivelului arhitectonic

al

orasului.

Biserica Sf. Gheorghe


din Ca lea Grivitei
Cartierul Steaua.

39

www.dacoromanica.ro

I.

1,

- 4.4 1.

*.

z,

1111111,111E 11311i1.1!!!'

b
launaid ra1rD uw,
uos!rtuiuhi Eppas!g

cd)

Biserica Malmaison

din Cates Plevnei.

Biserica

din Str. Brezoianu.

40

www.dacoromanica.ro

02 '

".

p
.

..

..t.

,.. ;.;A:oilfxj.F.,,*,...

..,..,-0-i
.

..

,_

,.. .1,1;e ...;,5,7,,.

7 '1 '`.,t4 4.5 e

.... .------.,_,,s,

4:.1.3 1 >,K. ..','. j,,'' 1.1;4...,4Al'I

szr V..'
. g i:,. .:,' ...1.-

.f

.-

,2....

1,b--=;::-.ro::ttifi

p P.

-'---- -7-----

--

.m----r'r;
-...'

,--:[

It

''' I '

.0..

7-;412V3.

1-

Al

.6

7,----.

..4

sal

nr,

jr.

21'

Irs,

dyw

Biserica Sf. Voevozi


din Ca lea Grivitei.

w.
-

.t. -

Daca" arhitectura particulars a facut un atat


de mare progres datorita faptului ca in ultimii
ani plasamentul in constructiuni a fost cel mai
rentabil $i mai sigur, arhitectura oficial5 nu
s'a putut desvolta in acelas ritm.
Aceasta nu se datoreaza lipsei de interes, ci

numai lipsei de fonduri care a facut ca institutiunile s construiasca putin, s5 repare $i sa


complecteze vechile imobile sau sa se multumeasca pentru nevoile lor, cu simple case particulare inchiriate sau cumparate.
Nu putem incheia acest capitol Para a vorbi
ceva $i despre arhitectura cartierelor mai indepartate.
Daca legile $i regulamentele au impus ca
numai arhitectii s5 intocmeasca planuri in acest

oras, obiceiul pam5ntului, incetineala cu care


se civilizeaza viata Ia mahalale $i, in special

'

saracia in care tra-esc muncitorii $i mica functionarime, au facut ca in afara de centrul orasului $i de arterele de o oarecare importanta,
in cartierele periferice de locuinte sa" nu poata
fi vorba de o arhitectura, de un sti I sau de vreo
preocupare de ordin estetic. Cele mai multe case

sunt compuse dintr'un antreu $i dou5 odAite.


iar planurile lor asa numitele case vagon, sunt
intocmite pe acelas calapod de vreo doi - trei
mesteri autorizati. Se vede deci cu cite greutati va avea de luptat Primaria pentru ridicarea
acestor cartiere; avem insa credinta ca datorita
marelui plan de sistematizare, regulamentului
de constructiuni ce se intocmeste acum $i in
special deosebitului interes pe care il depune comuna Ia rezolvarea problemei locuintelor muncitoresti, aceste periferii ale orasului se vor
transforma in putini ani, in frumoase $i agreabile
41

www.dacoromanica.ro

Biserica Luterana
din Str. Luterana.

is
o

A
,'NiiilP191.11i1111;;
1

centre cu populatiune aleasa cu imobile estetice

inconjurate de gradini si parcuri care sa faca


viata mai placuta, chiar decat in centrul orasului.
In orice caz trebue s constatam ca mai bine
de 80"/,, din mahalale au facut enorme progrese

edilitare de cand Primaria a pavat strazile, a


introdus apa, canal si electricitate.
Din alaturatele fotografii se poate vedea aspectul pe care-I au astazi cartierele de locuinte
eftine construite de Societatea Comunala, precum si uncle strazi asanate de Primarie.

Bisericile, m5nastirile si preotii au jucat un


mare rol in viata Bucurestilor $i in viata oricarui roman.
La nastere, la cununie, Ia inmorm5ntare, Ia
judecata, Ia v5nzari, Ia cumparari, la impacare
Ia

Europa orasul ce ar fi putut rivaliza cu Bucurestii

in privinta proprietatilor de m5nastiri, de biserici $i de schituri. In t5rgul dinauntru $i de


sus, pe ulitele cele negustoresti $i deci in IAtaia t5rgului, nici boierii, nici negustorii nu
erau atat de marl proprietari, cat erau manastirile $i bisericile.
In Sec. XVII I -lea toate aceste bogatii au intrat

BISERICI

$i

Multumita daniilor si legatelor, pe langa importanta lor socials, numeroase egumenii devenisera Ia un moment dat, cei mai marl
proprietari ai orasului.
Afars de Roma Papala, nu stiu care ar fi in

orice act insemnat din viata omului,

preotul bisericei unde cetatenii erau enoriasi,


trebuia sa fie fats.

pe m5na grecilor, care cu toate jafurile pe care


le-au facut, au lasat bisericile $i chiliile in cea
mai desavarsita parasire. Totusi lumea venea Ia
biserica in numar foarte mare. Bucurestenii au

fost religiosi $i bisericosi chiar cand in multe


din stranele bisericilor se canta greceste.
In urma secularizarei averilor manastiresti,
acestea au pierdut din importanta pentru a
ajunge in zilele noastre chiar foarte sarace.

42

www.dacoromanica.ro

Scoala Ciovica din


Bd. Basarab.
Proect

Casa

coalelor
din

str. G-ral Berthelot.

43

www.dacoromanica.ro

;&-.14a.

.;

TN oil i
fi7,p1
'L"'?

y
...

N
-,

-4

-.

,1

'

Scoala Sf. Maria


vazuta din pridvorul bisericei cu acelas nume.

44

www.dacoromanica.ro

3 1-

Fig4 ;444 4-5a .s'Ai

1*-.

ti

iNEN.

1.11"INA

Al
AtI

.; rte
WI.
it.

'amfrt

; EMADEIK

het fla)

Un Coridor al Scoalei
Ciovica.
Proect

Scoala Primara

din str. Arad,


neterminata.
Ad,. M. Popovici.

erg-

V_ -44:-..r.1.541

.--"ate....a

.
45

www.dacoromanica.ro

Scoala Primary si gradinica de copii din Str.


Tab la Butii.
Arh. Nddejde f I Cuscenco.

vR.

tniant.4/4/...,40

"

"0

4,

,
4..

,1.1

glt4,1

Scoala Cuibul cu Barth'

din Str. Stirbey Voda.


ff

h..

JO:

It

siK.,
"C

;-

..

..".

cry L

.o a

21.
f.... ,

.4

...t.
IIIT_ ....x....a...4

- -.........-___

Facultatea de Medicina
din Bd. Regele Carol II.

EAr
',-Tre'
.

46

www.dacoromanica.ro

4'

rr4P'i

1.

-I? .

.-_ 'rEt-'6161-t.1.1;:tt,;:i

-,....

,;.,.. ,../,

..,

,-

Liceul Carmen Sylva


din Str. Stirbey Voda.

2.92.21t

Cele mai de seams biserici ale ora$ului nu


se gasesc in Sectorul IV Verde. care totusi numara 19 biserici $i anume :
Biserica Sf, Maria

Biserica Miron Cristea


Sf. Gheorghe (C. F. R.)
Buna Vestire
Brezoianu

Caramidarii de Sus
Malmaison
Sf. Constantin $i Elena
Sf. Stefan Cuibul cu Barza

Sf. Ionics
Stejar

99

Schitu Magureanu
Popa Tatu
Manea Brutaru
Sf. Voevozi

11

,1

Sf. Vineri Noua


Sf. Hie Grand
Sf- Nicolae-Buze$ti
Sf. Imparatii Const.

II

De intretinerea bisericilor se ocupa enoriasii

$i Elena

k.

ZAttir#,-4

1.o.

coala Primary
din oseaua Giulesti.

ig ;I

vk

fit

et ri

1.

Ti44\V/M:t141,,

i'111111 wig
114,

har

11110111p
,

ill

III

1 @ 4.

47

www.dacoromanica.ro

ti

Scoala Ciovica

Sala de Gimnastici.
Arh. Nddejde fi Cufcenco.

care dispun insa de fonduri foarte reduse si


Primaria, care cu toate ca nu are o obligatiune
legala, a cheltuit in ultimii ani sume foarte
importante in acest scop. Pe 15nga vechile biserici s'au construit in cuprinsul sectorului in
ultimii ani, marea biserica Sf. Maria de care
am pomenit mai sus
biserica cailor ferate
din cartierul Steaua $i biserica Podeanu, pentru
a carei terminare a depus ravna preotul paroh.

Populatiunea a ramas

azi credincioasa

mai cu seams in zilele de sarbatori, bisericile


devin neincapatoare.

Importanta lor insa in viata si chiar in estetica orasului, este din ce in ce mai mica, iar
vechile bisericute ale secolul al XVII-lea 5i
al XVIII-lea, ajung sa se piarda in umbra marilor constructiuni moderne.

.7

Localul Liceului
Mare le V oevod Mihai"

..gr-evirirl....744'
a,

,
:

din str. N. Vladoianu.


V:0

48

www.dacoromanica.ro

v
444,9.

$COL1
Daca importanta bisericilor a scazut simtitor,
nu se poate spune acelas lucru despre scoli.
Cresterea vertiginoas5 a populatiei 5i nevoia
de cultura, au facut ca numai in Sectorul de

Verde in anul 1935, s5 avem pentru scolile


primare un numar de 7.700 copii.
Exists in cuprinsul sectorului, 22 de scoli
primare $i 10 gradini de copii :

TABLOU
de colile
Nr.

primare si gradinile de copii din Sect. IV Verde intretinute de Primarie

DENUMIREA SCOALEI

Scoala de Baeti Nr.


/7

77

77

77

4
5
6
7
8
9

10
11
12
13
14
15

16
17
18

ft

I/

17

11

7I

fl

ff

ff

If

77

ft

7P

97

7/

/f

PP

fI

fl

It

/1

.,
.,

11

,,

Fete
,.
.,

77

II

17

/7

.,

/7

Pf

11

fl

1f

II

..

't

IP

PP

tf

77

If

/I

ft

fl

77

77

19

20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32

.fl

11

PP

S. Maria

4
1.7

27
28
29
38
41
42
33
16
4
16
17

27
28
29
38
41
42
3

45

Gradina de Copii No. 16


P

.7f

Str. Stirbei Vodb, 101


Calea Grivitei 55

OBSERVATIUNI

Local propriu

Str. Zoe Grand


Calea Grivitei 199
Str. Iordache Golescu 2
Sos. Grozavesti 11
Calea Grivitei 472
Sos. Giulesti 14
Str. M. L'aptaru
Str. Gen. Angelescu 116
tirbey-Voda 101
Gen. Angelescu 116
Polizu 19
Sos. Giulesti 1
Str. Elefterescu 12
Calea Grivitei 232
Sos. Groza.vesti 11
Str. Arad
pos. Giulesti 14
Calea Grivitei 362

Piata Sf. Maria

PY

J1

,,

,,
,,

11

11

11

ff

,
,,

,,

1,

Y1

If

77

ff

If

ff

77

.97

77

If

Local inchiriat
Local propriu
7/

),

Funct. in loc. sc. baeti Nr. 42


Local inchiriat

Str. Tabla Butii

de Fete

,,

ADRESA

ft

//

77

27

"

'',

"

,.

JP

Y1

IP

ff

PI

ff

Jt

f/

PI

7/

ft

YY

ff

ff

IP

7/

.7

17
35
28
33
41
42
43
40

Bihor 31
Varnali 4

Gen. Cernat 28
,. Oct. Cocordscu 3
Const. Grand 9
Prelung. Bul. M. Ghica 56
Sos Giulesti 16
Str. Miliiiita
Bd. Col.

M. Ghica 56

Str. Eroului

Asupra Iuminei, aeratiei, dimensiunei claselor,


atelierelor, asupra dusurilor, salilor de gimnastica, de recreatie, a salilor de serbari, asupra
curtilor si claselor in aer liber, lucruri necunoscute pedagogiei ce se facea in vechile localuri de acum 50 de ani nu voi insista, ele
formand un capitol de specialitate ce trebue

Local inchiriat
If

)f

If

fp

,,

77

.,

7P

77

77

,,

/7

If

.,

ft

If

Local propriu

preocupe in special Ministerul Intsructiunei.


Din araturatele fotografii se poate constata
insa grija pe care comuna a depus-o la intocmirea proectelor dup5 care se executa scolile
ce vor inlocui cu timpul toate vechile $i improsa

priile localuri, azi inc 5 in fiinta.

49

www.dacoromanica.ro

It
L

I
I

ti

11

Spitalul Filantropia
Bd. Colonel Mihail

-_ : _

: ..-

Ghica.

----

__,...
.L.:-..---

_711....A"..--;;'...

Arh. P. Smiirandescu

1111
' iL I kF

---

-___.._,!,_--,___
.--.... , - F : ..1 z ,.; .4.: :

___,___,..--7 ---..--------.. ..,

_tetr_

;..

::!1. ',__-.. ''S!--. ._,..:^.:.1 - ...A.,. _..' k_

JUDECATORI I
Daca vechii judeti (Primari) ai orasului erau
$i judecAtori fara s alba Ins o casa de judecatA, actualii primari nu mai sunt judecatori
in schimb au grije $i construiesc in acest scop
judecatorii.
In Sectorul de Verde, pentru intreaga po-

pulatie exists un singur local de judeatorie


de ocol, plasat in str. $tirbey Voda No. 115
construit din nou dela 1934-1936.
La alt capitol am facut descrierea acestui
imobil, care credem ca" este cel mai reusit din
intregul oral.

Judecatoria Ocol. VIII


Fresca.
V

17 "'

50

www.dacoromanica.ro

Pictor Julieta Orafeanu

coala Tabla Butii


Proect.
Arh. E. Nadejde p
E. Cuscenco.

( 'L.++
maNNNWINEM

Li

MINNNENIONII

NENEMININN

4.ri IIHIFI
ai:
0

::I U ::

1411
1

NUMMI SIMI
INSMESESEE
MMEMMINOMM

irmson r

Cwo

M
M

la

11111111
maw

il

EMU

VANUMM1
11111111NBIllallt
NUM allr111101111
Ell
ni
11111111P2M11 TIOSI11

1111111111111111111111111MM

Ill

11111111

an

-t---1-1-,

nnommomomom
,
I

4- 1

4.- -

+---

ninensmons w

U..
nom

no 1

ill
an

a
N
n
n

MT

la

is

nos
noon

Scoala Tabla Butii


Planul Parterului.

buxe

t....,t,. Z4PRZY-Alitr, .7

.
'

(4101rWirVAA..41414
milt.. bablInAtes.
!Swoon

(en.puzat Etuaraa:"

if

0 casi Comunala de Adapost

,untir.clio

Pentru Bitrani
Planul Parterului.

---

: ;:"f '..--...<

Arh. E. Nadejde fi E. Cuscenco.

,,..

..
A...A. ;LI. 2...

,.

k,t,.... -

,-..-' qq- - .r, -"*".'.74,-.4_.---:

.
.,
...i,W,;,?,,,,... .

.-

,-

ono""---- ;,

,.
-rf
A.A.1,j.,i1X-Ai...,:__% ',..; .,.. ,,.......
...

,7:

...

..

_LC -Kri,cfic ae....-....4.,N

..

51

www.dacoromanica.ro

GRADINI $1 PARCURI
Bucurestii au fost numiti pe drept cuvant
orasul gr5dinilor" din cauza numeroaselor
plantatii si copacilor rasp5nditi in tot orasul,
lui intindere permit5nd existenta pe
lang5 fiecare casa a unei gradini.
marea

'eh. b...

coala Primara Ciovica


Bd. Basarab.

Plan Parter.
Ark E. Mark.

E. Cuscenco.

Vazut de sus, orasul are un aspect foarte


frumos, datorit5 copacilor $i gradinilor presarate printre cladiri.
Ritmul viu in care se construeste de c5tiva
ani in Bucuresti, pare ca va face sa dispara
aceste gradinite si palcuri de pomi. In locuri le
lor, se ridic5 azi blocuri imense de case. Oficialitatea insa va proceda Ia fel cu marile metropole, care au sacrificat arborii at5t de necesari primenirei aerului, imb5csit de aglomerarile marl de persoane $i activit5tile industriale, asezand gradini sau parcuri, in care cetatenii s5 alba putinta unei recreeri in timpul
liber. Aceste gradini sau parcuri ar deveni
gradini colective in locul acelora ce existau
inainte pe 15nga fiecare cas5.
lar marea centura de plantatie prevazuta in
planul de sistematizare, lath' de 300 m., va men-

tine numele atat de frumos, de oras al gradinilor".


In sectorul IV Verde se gasesc cele mai
frumoase gr5dini : Cismigiul, Gradina Botanica,

Parcul S-ta Maria $i Padurea Grand, care pot


rivaliza cu orice grading din Occident.
Daca prima este prea bine cunoscuta, a doua

abia incepe sa fie vizitata, amenajarea $i punerea ei Ia dispozitia marelui public, fiind de
data recenta.

0 ti!).1101iFA 31.lOPP.
ttae,a

TA:15b..

Proectul Cladirei unei


Gradinite de Copii
Ad,. E. Nddejde fi
E. Cuscenco.
1.114* se

52

www.dacoromanica.ro

-`

i--

-.A
v

Z'N

Frith sculptata
Judecatoria Ocol. VIII.
Sculptor Wife, Patrateu

Judecatoria Ocol. VIII.


Sculptor Milita Para,

53

www.dacoromanica.ro

FS.

A
1.
.

)1

....._i

Tr,.

Friza sculptata
la Judecatoria Ocol. 8.

Arh. Niidejde ; sculptor Milita Patrascu.

,..--, ,,,,,-ta:..,..%_:

In spatele cimitirului Sf. Vineri, se gaseste


parcul Sf. Maria, ridicat pe fostele

gropi

ale Iui Ouatu", ce se gaseau altadata la marginea orasului care acum le-a depasit cu mull.
In cartierul Grant exists un alt part, fost pe
vremuri al familiei Grant, cu copaci batr,ini in

.
I

'
-

intele in vecinState.

In general, fiecare colt de teren este amenajat $i semanat cu iarba, 'Dana la o intrebuintare mai de seams.

Ai-.
4.

,_.....___ "

care gasesc clipe de reculegere functionarii


C. A. M-ului $i al C. F. R-ului ce-si au locu-

'

..Z.1

--.:-

.-

Friza sculptata
la Judecatoria Ocol. 8.
Ark Ncidejde ; sculptor Milila Patrascu.

54

www.dacoromanica.ro

--A

., ---

. nu-r,

="r-r" -....4,..

A IMICIPIOL MICMAC/ I

PLAT DIRECTOR

OE

REORDER CERTRALA

7;1'11P

MANIA Ikr 32

-...--

,/ '-- _t,
).

, .
*-

..., ,,

...........,\

,.....
7:-,..^. -____...

..-./'/\11

L.-,-. .:

\ ,,,'

-..,.:

.,

--gi:...:JL1117

e....-

Yt

t,,,,'Y'''::

v--

-.,-

---,. :.7. _

--_

'

4 _.....

I14..

t.
/..

..,--

kip; t........-.

''...

1-

A.,

-----;

I;L,---*
tt

:,

...,,

-..-,..-........-,Ji.

,.

>-------------'--

7 t7

ir:74. WU!

''...

-\\

i,i,,, 1,-- -c

=.,......".'
- ------

1-7-77t*,-,
LpLy \i'...

\,,,

:.,-------

"'"'" ',
'k

_it-

......,

.f. .

.... ,... \

...e,

Ni,

......

1.1

"

,.._

:------"--.

al

;.";.Q.,...,, .,

2-

/..-

tti
II

;*..--

\*Not,::,
._. .

//

':-

...
''k,

N.,

,.

.._____,_...,..,______,

./-, --- --- W___


,,..

4,.
s,,,S

....,

k\,

SCAN& itj1711111t

';`.

,
,,,

DRUM

14 L.

..,...
1

IL
......'

.---,--7i

ii^\\

-J
N\

UMW

*W.A.

14

Penal Estrum!
mirror aaritlini Luton;

UMW

e.

'AM..,

Rant arrsc&H nikaravis, Sr; Mom


1141111141.....
traN
1. *ma...

relleTTAIT

111118Wili

4.

CIRCULATIE

k:,:fl. it

OW

11111111TEARATINAKE

MERE PRINCInLE

): 4/ /

: t,

rt

l'.. :

7,7 7.",,,,.. ',.

tz carmrry
MAY iresircum

LAWN VIM allillOrn


-=10 Mr11fPWSCIAre
4,4

Atielst......t

Planul de Sistematizare al Capitalei.

55

www.dacoromanica.ro

..,

Ea

.7,

-s '

'' k,-X-?, -.

j v '.
,
p..9.

F.

'

'''

li1.Q

,,,,-

_,'"

;-,

....Aoki;

1....._

1,0

it

4-.4

'';

'','

1..

.1

0 4,12
A-, 4

:F1

;1-,N
.4

..4',..7.....

..

f a '. ''..

'

I.

... -.

4.,40-

'2'

.4'.,

':

: -,,,k

,...
,...,..4 .

.14-

'

.'.,

rqq.-1,1P1r.,'ff

1: ... t-:.: 5 '.

:-. "

7".

:g"! k..

(1_e..

'

:14.---,-

1_ Sg--: --" '-'

rj

....

4,2 W:i-,..,,

0,,

'c.t.

-4 -a

it '

'' ''.:"

gl

-5k',.4 45 4 n-.
41s, '

...

;0.

.',

,...

4..., :0

.- ""'

-.,

oli),

'et: .'

CI

M, ...37;41:,,

P':-.4.

7.11:

..

P),,,

'

&,

..
.,,

......9

- w" fi

n.

,. 7,

4,t

Z.

Xr?Zekei

;ft:*

'411

f'req,)1-1

. t;,e,

Vs,

.1;

--..

Pa;

7.: P&L.

&Q.

, t...,- -7
.

'
,..----

loTair-uowisa..

:.

2.

,I

.,7 0

' -". r. .

,Vis "...; :

....i.1
,, 11.14s s-;

IV
i
'
% n4, J Z !',i..-, .1 ',VA; ' 6r,;:, .nr;
cal6'

'";

, A:el tr..
!' r

it
."iA%.,, r

J. -

t'1

..i.

r,

-4.64,''-o, Al'''.

'', 4,r"
,..,,- '-,

tr_,

# i ,Ai

,
V,;

,'

.11.4.111`4.

1-

.4-.

13

'- 't,
-

,.e-,4:

Y.

L.WI'
.,.. '':.- -MIgr'-'itS

.:-...::-in7:-'''..

.-.,.?.,-4--..
kif - "--.. '

';

r''

'

r*

rjfiov- r. :.:. t!

it
r...At;
7 .r.- ;.;. ,:-..-11. q _.
'.'-'./.

ir,

4 gl

p.

_,4
-.11

e e L .......

. M.77-27'.."-------."9-....-a- =

r's;4` ;
1.1,

t' .4.'',.;,
IX,

W;,r`

4:

.:

..-44D

41,..L.,-,

,..41.-.4

,.'14-.7kg."0-t.A,

.t;

'.

.2 .'.4 ; ' ....",, L, 'It, Ii..4; ',

4," ..C.'

.L

If

d'

-..''..:'

, ;.7

'

-...
/

:-z-,..n, ,,'

. 4 '"-- '

" k=
';7:1-7.-

'''.:-.7''

....,

,1'

're`

'/7-:;"=3"-'

q) ,

F.'. 3:

'

,r

Thrt'

..,- .1.

01.

1
4

ev

'

Judecatoria Ocolului VIII Urban.

f...

,'

, . A1 cp

'

,I, ....3".;=n,

_7._"z-,--.?f--

.,- "----------..

--

..,..

.
.
...

Judecatoria Ocolului VIII Urban.


Arh. E. Midejde A E. Curcenco.

56

www.dacoromanica.ro

-:*:r'

Judecatoria Ocolului VIII din Str. Stirbey Voda.

0 sala de sedinte.

Arh. E. Nddejde fi E. Cuscenco.

57

www.dacoromanica.ro

j -7--f,

---Z-7-----------. ------

-------- - -

-....;----Z------....W--

.,"

1,,,,e4.-b-.

.a

ili"mlIlIlNmlN1II.Mmiriiu-

.F

er

L.

..,?

...'

/
?

."

.4-

.5,*

//

.:.-

-/

re f
S

e-g_:-:":,::::-7Z-

Iii

14

'k

1,

..:

tt

1 ---......--,-......

""
Thz
r'

11

*sax. a

04....

1111111ilillilil

,1,;
1, 6.1

h,
.,:

4t:

di

I.

4,

g ;I

tr-

J' A

ard

'

,
.

7.1*
'7"'

L
Judecatoria Oco lului VIII, din Str. Stirbey Voda

Interior

58

www.dacoromanica.ro

Sala Pailor Pierduti

-77,77.7277-1440(.77.--...-.rtr,`,Z7-"4:0"`V-TI

dad komputa.hirciT
ntria. 8).11Wit.
95

Ilvnuz

-=

str

t. 1-1,-

..t

14.x

Casa de Adapost

Pentru Batrani.
Planul etajului I.

..
=

,
,..
L.

er.,'

[4:

STRANDURI-SOLARI I

,:.ktvw

In timpul caldurilor, locuitorii Capita lei se


refugiau pe malul apelor din jurul ei, spre a
se racori. Nu era vara in care sa nu se inregistreze un mare numar de inecuri in lacurile

kwiL Alf2,3roit

bucurestene.
De cand s'au construit stranduri

cum sunt,
cel dela $os. Kiseleff, Ciurel, etc.
un mare
numar de cet5teni $i mai ales aceia cari nu -$i

pot permite deplasari in statiunile climaterice


din cauza ocupatiunilor sau a cheltuelilor, pot

face cu un pret mai mic, bai racoritoare

$i

bai de soare (helioterapie).


Primaria neput5nd trimite in coloniile sale
de la munte sau mare, pe toti copiii nevoiasi
din sector, a luat m5sura de a construi inspre
periferii, solarii unde sunt amenajate $i bazine
cu apa. Aci numerosi copii, supraveghiati, fac
bai de soare at5t de binefacatoare organismului, parintii lor nemai avand grija lor, ca sunt
pe strad5 unde pot fi calcati de vehicule sau
la garle de unde se poate sa nu mai ving.

Judecatoria Ocol. VIII


Planul Parterului.

59

www.dacoromanica.ro

II.
J
:

,F

ror,

Palatul Primariei
Sectorului Verde
Un Coridor.

Proectul Pietei
Cetatei Universitare.
Arh. P. Antonescu.

6o

www.dacoromanica.ro

/
_9

MMTNIONVINA

ktE

. 670.,9:1, :,g, .. t ..7'3.7:i!--ipiiiii

illPri; a

,...
..---'&?,, ,.......,
A

g tf' at' ,,.

-,

-g'2' ''''111.'
It

12-:-,Piti

zn ':: .,iii),I..'''21:411-:.,&;-

.:,M21

rarigra

......=1,

.0...

-.1.7--,44-,C

7i

..41

.1

Ili

"Z

I,

8!M=--

'[11

,,
ll'i.

ii
.
!

i..I

's'',

i ba i

.ni

mr.................. ,

---..,.......

OMEN IN

._

.4.,....^1%.,

' ,

IN

4,_

e
1

.----1 -.1.--- ::-

'ti
tr. ,,-.---,...,

e....-.

111

1-

''''

..a
I"....'

=.

,I

,....11011=1100110

..

11:)61rfc

11,---eb.T.:MI[430E ft mi. c. curet nco ^-

,Iri,

II

g7..rs-.1

ni '''

oommIsPOIN1111111141115.-

Judecatoria Ocolului VIII din Str. Stirbey Voda.

Sala Mare de Sedinte.

Arh. E. Nddejde fi E. Cuscenco.

Cetatea Universitara.
Arh. P.

Antonescu.

6r

www.dacoromanica.ro

Cimitirul Sf. Vineri

Aleea Principals.

CIMITIRE
Numarul crescand al locuitorilor Capita lei, a
facut-o sa-$i intincla enorm marginile. Cimitirele care se gaseau in afara razei orasului $i
care trebuesc sa fie cat mai departe de aglomerarile omenesti, din motive de higiena, cult,
lini$te,... au fost $i ele depasite $i se gasesc

azi in plin oras.

Sf. Vineri este cel mai mare $i frumos cimitir din Sectorul IV Verde, unde se mai gasesc: un cimitir in $os. Crangas, unul calvin
in $os. Giulesti $i altul in Sos. Mihail Ghica
(israelit). In str. Sevastopol, vechiul cimitir
mozaic a fost inchis, ocupand un mare loc in
plin centru, acest rit oprind desgroparea mortilor.

62

www.dacoromanica.ro

NriiA111111

1)

fe; 994(t

'41

20, jtPUVRit 1955 in .ktis rA 41.okjfA* niVt1 Wita A 4.1,11ocuil Oti411-,

tilk nitio ix . iNfuippi,-*N.


ik N. is AMU 'inh PAM tqtEAL ai . it. ui) ittccv,
T tin Tintiic,314ilitfi ft iac% atjtC)
t* IN nt vgniumh in 111.,) Ait

rcui

ini1tt1* fl.
qInt DO J'

Mitt tiatulo
ii ki 0411/tV Ifati Mina

oar& A

eon% 1301111111 ca_zo AST


_Si: Tomtit.

Actul de Fundatiune
al Scoalei Primare
din Str. Tab la Butii.

tank101 I

1IfTTh Pain+
nt MALMO .LA

L.

114

awl HT

mu* twill Wink

DIAB.,5; CIVIAC

at,

ag% os StnitiTA bliACAR ne tittlits;


fi

--2

Jr. 14-4,a,
,

..

tr

doridsill;

4.

4- vr-

"
1

g;i
4

gem-----

-;

'e'

'

-'"'

.,
,2...L------.=....--i-...

4..1 V

1-.

.
.

--:-...-. :

-";---, '

....,
we.

...... _ .i

4.

":"Ar

te

,,,,-...

VI

iL

.- -- -

::g.

_,

....--,-- --,3;443-7.' '---....".1.--`--,--

-::

tic

4-1 r-g
gilIt47

4' .-`1:..

-.,
4,

,, ;

...A=4

Proectul Cetatei Universitare.


Arh. P. Antonescu.

63

www.dacoromanica.ro

1--

f
l''..I.W-1

\
.

,' .,

+4'ii 110

11

...

:LILA l.i..,:1,.,..to y _va.

'

11111111

TAI111,4

41LE.4

'

Cuutzis

t11/4.

....

'-

.."

."
.

cCAtC.P 1 C., .A.

.. -.."-

H HICION

NM n 111111111111111i

1111PONIM II MUM
f

INIMMII
MINERM II MIME

111FMENNI

o casi de raport.

Arhitect, E. Nidejde.

-"frrto

11,1111111r
1,1

11111114111111

Tr

11111111111.

II it IN

Atelier al C. F. R.
din Calea Grivitei.

64

www.dacoromanica.ro

-77r1

korn.rg;

6v.,,

isuoscirL. LTit

r4Z )
1

e1
ITr4:777

'

,L.

I'
4

.-111""

);!-

Imobil de raport.
Arh. Nadeide

11. -A.I.
`-'1:.-,.
40.00r
0 IVA

"'-.-.,..,

Om
-....:.0:-..-

iikiwZoisr*:.-;:,,ril

.1--.

:441.

...':,;A---- irl-x---

or
1

I.

rIVILI

..._-.----.

'-

olL

VC.....,.,

;;
i
....,............_ ,;,14--110GUER.ei ,- '

L-- -IN, y

1l

WU-

:L

Casa din
Str. Brezoianu.
Arh. S. Balc

65

www.dacoromanica.ro

Ae

a
1

Ti

NE".40

T;t

Proect de Amenajare a

Pietei Garei de Nord.


Plan de Situatie.

I,VM11 a mute

,;1

Arh. T. Popescu.

66

www.dacoromanica.ro

['till

%i11

:f

t.tt

Li/4

<!z

Proectul Amenajarei

Pietei Garei de Nord,

Plan de Sian*.
b4rattgatt-`"t4

Arh. E. Nadeide rj E. Culcenco.

67

www.dacoromanica.ro

Vedere Perspective Pentru AmenaProect

ro"

ow.
imp WM

11111

IN ia war

'-

nua.u.surnimmior7::1
s'

10161,

jarea Pietei Garei


de Nord.
Arh. T. Popescu.

`NIIIONIIIIMER.rdc,

_j!

rawrky.tithilA

)!%41..

EE

m1

=7,7z141-

i1

MOI

mem

.1. ARti nYOi2D

VIDEILE IPEDIALIEVA

3.

Proect Pentru Amenajarea Pietei Garei.


de Nord.
Arh. T. Popescu.

Piata Cetatei Universitare.

Div
r

Arh. P. Antonescu.

.="7".

68

www.dacoromanica.ro

(CE-sk:TEs

UsuPizantifk.

Enza.:E Irks aL

1,1a,

Mat
flA /RE 311

,,p, ...4.

......

4w...Arals+ ion_
awswow-....
waw+- ,
..useset
Awn',
...

1..

11

e.. a.. .......-........


awil --.....

A 0.4fni

011atP.

11.

1.01/..

12,7 ............

41*, Ay .......

.411: liss!

.7.__AN DE SMJATIE

scum :dm

-fisorfrv,'

Cetatea Universitara Regele Carol II.


Arh. P. Antonescu.

-,t1p

01Z

Instalatie Industrials
a Societatii
Petrolul Bucuresti".

69

www.dacoromanica.ro

...

.^

'
:

..

Casa Karmitz
-

Casa Meitani
din Str. Campineanu
Arh. P. Smcirchidercu.

7o

www.dacoromanica.ro

din Str. Sf.

Tunica.

0 Casa
din str. Stirbey voda.
Arh. S(ivulescu.

ir

.J rj

..6.
,

11,

,.

ItavaL

11111111 111111111111i1111111111111

111

Cladirea Serviciului

Geografic al Armatei
din B-dul Col.
Mihail Ghica,

71

www.dacoromanica.ro

Imobil de Raport
din str. Renasterei.
Arh. Duiliu Marcu.

Inj tt
rri
j

I.
--r"""

Imobil de Raport
din str. Brezoianu.
Arh. State Balofin.

72

www.dacoromanica.ro

Imobil de Raport,
str.

tirbey-Vodi.
Arh. Duiliu Marcu.

mri

LI

Imobil de Raport,
str. Brezoianu.

,.:..2-01,/,

ar

Arh. Niga
.,,

.:
4t/d.H' n

fir
''.

'

.11'7'

'""

.."-

PR i

11114

.3'1

ins` Nam I.,'


i 22.7

=I

,I ,-----''

73

www.dacoromanica.ro

0 Casa din Intrarea


Nordului.

i l'-I
.

il:.11/
k

q I 0--

-111---,-Allilli

11J41

0410
101111

1111

1!-1110101Pi
1

40IFF

Nit4411t SPLENDID pip.

7:-,-

Hotelul si Gradina
Splendid Parc,
str. Stirbey Voda.
Arh. A. Culina.

0-

d..1-

74

www.dacoromanica.ro

14

Imobil de Raport
din str. Brezoianu.

HARD

'

.. ,

Un Atelier al C. F. R.
Ca lea Crivitei.
iliut Aim

Arh. M. Cotescu.

rug
e,

...,.....

..

r1,4

--..,-

it

;lir AM

I HIC4

,:,;d 11.1"

iY

_:.,,-,,,,,.....!"-:- ,::-.

14.6.13.67i
Irr"-;....__:.*Itd.72

....;;,,,,,,

...., 0'1' .,.,


..:-.-

..

, ....
"";,10. r Pt

is.1....- 11-C"r" * - 2

"

'f -'''.

fVit_

75

www.dacoromanica.ro

-. -7

-11

r:
2

`1.1=,...._
I

j-1.
ierr.

%Neu- 4..s7sf

Muzeul Municipal din


str. Stirbey-Voda.

AT, I,

Arh. P. Antonescu.

.r

11

Mic Imobil de Raport,

str. Putu cu Plopi.


Arh. Nridejde.

76

www.dacoromanica.ro

PO

S.
L

11-

If

[2.3
61:11;lam

Postul de Radio-Difuziune,
str. G-1 Berthelot.

:4;;;i1i41:1ft

AR11(otE

r,.
.

.,, .

r`,

il Ai,. - Cff;41'..1" ''''


l':),50,-7.

Al . AlP4.

it

.' `'
.T

...

sor""

IIN-1*-44..-

'4' ? -. ,.4.

4,......,....`

0%'

4,.'s,''

7-

Imobil in str. Brezoianu.

77

www.dacoromanica.ro

)N-kL,v4

1;

'N

!vajkla

'

gink

Lr.

UrS,f-'

MI2,'
...-,...
,.., 5 ...-- .7. ^ i- -"---

r.

.-

...

::, .,,

;....f.,,

_....

.. ,...

.,,

..

f(,

(K"rn

01.7-4
.-,

,,

Ira

::

.N.

.......

i-osta Piata Banu Manta.

PIETE $1 HALE
Pentru hrana populatiei, in afara precupepetilor si magazinelor care scumpesc alimentele, mai sunt si piete de unde se poate cumpara direct.

Cea mai mare piata din Sectorul de Verde


este piata Dr. Botescu, vine apoi Banu Manta
recent caramata", in locul careia se va construi

un grup de pravalii cu un aspect mai civilizat


decat a vechei magazii insalubre, ce astazi nu
mai exists.

La fel se va proceda $i cu piata Putul Iui


Craciun" de la intersectia Sos. Col. M. Ghika
cu Ca lea Grivitei.

Mai exists o piata in $os. Crangasi, una in


Filantropia $i un grup de pravalii in piata Creteanu.

Toate acestea sunt susceptibile de a fi modificate ti amenajate.


Ha la GriPrimaria a construit o mare halavita
vis-a-vis de Atelierele C. F. R.

kilt.,

41

41 ;C:-a
.

.di
.
L

..,411Agn

-1

+um. La.:

6IJ

A.AAnci

Proectul Pietei Banu Manta, Fatada.


78

www.dacoromanica.ro

iminho

Ha la Dr. Botescu.

lilth

I
i

fE

.11

RY

0.04 at

't

Hala Grivita.

FR;

L.
-4',

Impartirea Alimentelor la

Someri in Hala Grivita.

Nit

ay..
.

13101=23
,444

79

www.dacoromanica.ro

Spitalul Casei Muncei C. F. R.


din str. Witting.

tA

Scoala Tab la Butii, Santier.

Uzina Electrica
din B-dul Dinicu Golescu.
Arh. I. Davidescu.

8o

www.dacoromanica.ro

IP, ,t

4 ioe
Er-. _;

.... ---ar,
,.

..
,

q, . 1. E

--1

7-__:;,,,,_
no!...

_-__ 2w.,11,1

is.,_r pm..

%.
,

'

Ir.

,.

1. o

1I

, .1

il

-4

nr-

i'

.:

Stavilarul dela
Intrarea Darnbovitei
in Bucuresti.

.
1111-11

0t

ice

MP'

Irmktf..7?-41. p

"..! .7 .4

irf.; ,

'e

0 Strada Periferica.

j':-

-2

81

www.dacoromanica.ro

P:
,

Gara de Nord.
r?="'

.);.

Sosire.

Imobil de Raport
str. Stirbey Voda.
=

Arh. Dui lilt Marcu.

82

www.dacoromanica.ro

jc
Fi

Gara de Nord
Plecare

Na

Truvoieti

`1".

.,

-cc.,

'

ti

0 Strada din Cartierul


de Locuinte Eftine,
Filantropia.

83

www.dacoromanica.ro

"'t

f:

. -r-

.1. -

4.it...&

7-... .., or .
0 ','da.."

:,

...

....--; ick
'a

I.

Ift o

,.,

- '-?

0- -111,"7-. f'n....

:-.

.;

'-'''

.It-Q,
q

..

S.

'''

......

.
0

,.....t

I, .

,- a.

'a

4.

/k-

7'

11115

-ililt. ". '

-at ...i

,t1
'

.'''

' '''

tat

_1_,.

.iil

-4

44,

-40: ..

,c-

,-"2 LT"`"rGtettn-7-77,7F7.

wl

'

--

--

.11?!.

r=

0
.

'' I

i .-,

.. ..

,-44...
I

. l'"-.7.

nil

a.

r-

,rt

0[

'

i,,'

La

.
-

rrii

,14

144.

JP

ni
1 r,

Ittimmin
1111111a

11111111

JIM

rTh

iblu
owl
wpm.
111111111
=Ian

MB IMO*

flint/11E

maim
Noma 'NG

Enti

AMIE

Atelierele Fabricei de
Imbricaminte Cehoslovaca" Str. Berzei.
-

Arh. R. Bolomey

84

www.dacoromanica.ro

Bulevardul Basarab la
Intersectia cu Bulevardul Banu Manta.

RR

,'

"..14"

rr

r,

me

1!.;
,:twea MT4.

qire:71:21"

1-

11

+,.
-:.'
.

Arr .

: ._,

au

[Tr

71

Ir.:, -t 44.

j
r.., /
Et

..'

tr -!.7...
?ro

-.101;.'

;
"0:.;

ie I
tk
40

, Eh

trir
MegF.

...

-ts,,:ge.. In

41"

ra.V.
1141;'"r4.41111'

r7-.

"

rbr!

n'
ct

A 9'

;a

L.rrr'

Ankm_.
:

.31

-e n

.44; ye

N..

Partea Sud-Estici a Sectorului Vazuta din Turnul Palatului Primariei.

1'

Afr-4
I

:10

Fabrica de Tigari C. A. M.
c:is.

Basarab.

:altitt17-t:z&

mar

Aaw,

85

www.dacoromanica.ro

Igo' ,.;ail61.t
*",

...1.

...--...

.37,

'oiutio

4.,,,C51.151%-

tr7.31/....,
--"----

'DJ

"0

1164ro..-1=4
-:-. tZ..,_,_
. -.

i-

,,,

',iv-4;17 :
.... .

0 Sala a Fabricei de
Paine Herdan.

...cl...i

Sos. Grozavesti.

Moara Herdan,
Sala cu Masini
Pentru Lucrarea Fainei.
Sos. Grozavesti.

86

www.dacoromanica.ro

Moara Herdan
din Sos. Grozavesti.

-,31'

i"z-__"

Soc. Petrol Bucuresti,

0 Sala de Marini.
din Ca lea Grivitei

87

www.dacoromanica.ro

..,

13

'9- 1
. .

7.4;

Casa Boereasca

=
,

Dinainte de Rizboi
str. Barbu Catargiu.

R..000lt-.7;._ 'mom_ .......n-7_6 s - 1.7,

Arh. Ghica- BudeFti.

4..

4 ,rrr Ati
4
,6

rrr

44e-

.2rifr

EIT

ni II
.

'
-

r
%

Imobil de Raport
str. G-1 Anghelescu.

88

www.dacoromanica.ro

Ca lea

Grivitei

in

Fata Cimitirului
Sf. Vineri.

Aleea Carmen Sylva.

89

www.dacoromanica.ro

Vedere de Ansamblu

a unui Cartier de

'1'

Locuinte Eftine.

',X73,*;71,14.14,"' '

:,

4r1,0Wilrrigif

cky

';

I-

4,-.

qt fit!

..7.1

.111

Vedere de Ansamblu
:.

-^

.41

fr
- .1'

WCt&'.

.4
11.

a unui Cartier de
Locuinte Eftine.

portwo

,W.Fe j ,52.4Eras.14,1'

'"?..44-

#i=
'sr.-443e

"ra-`11-

.-'

,41.111k. 1;

Vedere de Ansamblu

a unui Cartier de
Locuinte Eftine. ,

90

www.dacoromanica.ro

Ca lea Grivitei, dincolo de


Cimitirul Sf. Vineri.

Vederea Sos. Cotroceni

in Dreptul Palatului
Cotroceni".

If,
.viot.

7e!4(

1.4.;

0,,

ZNIi.

Vederea Sos. Cotroceni

xilleT,ffrauz-:,
AL-

in Dreptul Gradinii

.-"-*!,M,
o

Botanice.

91

www.dacoromanica.ro

Noul Bulevard din

fata Garei de Nord


si Hotelul Dinu.

I
. .
Al

.-

-141.

rlir4"-`

''.
..

10

61
-.:

1
1

_.z. -:,

Scoala Politechnica
str. Polizu.

92

www.dacoromanica.ro

to-

Ns1:/"....,

Ns

!ark

't%4% s

kcIg

'!.r.1 /:-.?..
'i1:41111,..

'.1

mft:

..,,

..

*
49 MY SWIM* ,
--,.
s-

.
0-6

...S'

V*:
-1:V''
r*.7

ks

7 ..

'''

s.

A.

c.4i;

...us

:4...

1. ..f .4)^ ..7 ''''isf,:

';', .--

:51 4..**,;

s.

'`I

r'.

1-,j6., 11ri t1.110..."YLA 41111A

A*

o.

3/4',

rikN

nbs

W.:1.0;..t01

s.

00. rit tgA," *"

s' 's.s.
.

.....

tL

!, ogi =:,..

IMBIENOPMENISOrdzi ogx

I.

Vedre din Gradina Botanica, ysos. Cotroceni.

SPORTURI $1 DISTRACTII
Viata in aer liber a luat in ultima vreme un
mare avant. Conducatorii Primariei de Verde
au inteles din vreme marele rol ce-I au sporturi le

in desvoltarea unui popor si au incurajat societatile sportive din cuprinsul sectorului.


Astfel, inceputul a fost facut in 1929, c5nd
Primaria de Verde a cedat clubului Venus"
fost de cinci on tampion national la football,
un teren de circa 30.000 m. p. pe
splaiul Independentei colt cu str. Stirbey-Vocla
pe care acest club sportiv a amenajat un teren
acoperit cu sgura, care permite disputarea jocuri lor $i pe timp ploios, inconjurat cu tribune

$i peluze in care incap un numar de 18.000


spectatori. Aceste tribune vor fi marite p5na
la capacitatea de 25.000 oameni fiind dupa
O.N.E.F., cea mai incapatoare arena din tars.
In fiecare an s'au acordat subventii pentru gruparile sportive Venus, Belvedere azi A.S.C.A.M
(Asociatia. Sportiva a C. A. M.) care deasemeni
poseda o pitoreasca arena in Cartierul Grant.

Amandoua aceste terenuri au pe langa ele


terenuri de tennis, care apartin Soc. Doherty,
Politechnica, Ascam.
In vecinatatea fostei arene de foot-ball Romin locul careia se ridica acum Faculcomit
93

www.dacoromanica.ro

tor r
41f,

Ups

'er2: 4
).10 tk.

-=N

.rFiS3
4

'!* e ,

_t A,
Jk.

tte,

17-1W.A

--

-.,

77-7714.
.

Nt7;

,.0;Wn
#

V1.4,.;.. VIA

0.4

kaMMIMdZt..L.L.-.0,.ft
*M.

en,

+"-

LI

.1'141.9144.4314:
_

'.41ter'

44t

It'

Iarna in Cipnigiu.

tatea de Drept din cadrul Cetatei Universitare

In sector se gasesc 11 sail de cinematograf,

se gasesc $i terenurile de tennis ale Asoc. Spor-

dintre care unele foarte frumoase ca aspect

tive Sportul Studentesc".


0 alts mare arena se construeste in prezent

$i

de catre Asoc. Sportiva C. F. R. pe terenul propriu din $os. Giulesti.


Pe 15nga desvoltarea pe care au luat-o spor-

turile trebue sa constatam ca $i celelalte distractiuni publice, cum ar fi: cinematografele,


teatrele, gradinile de vara, restaurantele, salile
de dans, etc... nu s'au lasat mai prejos.

instalatie.

Sunt trei sali de teatru, nenumarate gradini


atat de cautate de
de vara $i restaurante
fie in centrul sectorului unde
bucuresteni
gasim elegantul Splendid-Parc", fie la periferie unde tarafuri de lautari inveselesc populatia.

94

www.dacoromanica.ro

tie4PC

-;t

Iarna in Cismigiu.
in

Vedere din
Gradina Botanica.

95

www.dacoromanica.ro

onte Car t
t. r,n

Alta

.114

..

1.7"..v.

It

...

Ili-.

.4:ts''t ,:
N.

:.14!..}441..,,,,

...7;''.

. c,

..4," '.,

2.44.,

'.f t Nr ,.

11e4,

(.5

. .;!'"

n'ill41.#

4 .t.

'

IT

gtee,
;9'

If'

,,,r-&#

0.

,,111411,

''cp

`-,;

'

!"`"

I JL,

411...02IC 10.04.1.0
IL,

Restaurantul Monte Carlo


din Cismigiu.

-'

""r",. -"T 1::;::......7: -,, -

r:',

' .:"
;

- -.I' .;..

47,

,,.
.

- --

--....-

-9_

--

'IN

.
ku

-1-

...

......:.4."-bi

.`

.
.

'0
..,4-

'

i
c.

1,
.4.11e.,

'

..

4r.

41:3,

.4,

1a

'

- 4 is

"-

4*;
r

1..

ea

Vedere din Parcul Grant

.-.-

96

www.dacoromanica.ro

t.

1,0

if

4.

'' tr

Kt1".

V ,,,,,,TiV (..!'4

i-k,,,,;,....
Tr'...: '-.

'1

g:

E....

4 t ........,,
..

,-;
,,,.#7.-,..- te
..,, -71..:?.
.5:: ),N.,,,,;

'
,N

,:::p...

.t.:,..

.
.

",..

..

C..

.i.?1

..NA*4,s,,,,-',
..
1,
.,.."..- .,,,,QC.6,*1-;-.
,6 le
...,',51.6
v-.... '.,:,.; '1. -.,',.....

1.

.:7-;:i

7:'%;

..."` .

'

T,..s,. ''';.

-.,:.....'..-:-e*-.'"'..'.';',.&:,:4-04 '-*;

-,'.-51,74,<

..

-:

.7

'':te...:

,- ,'?

;k...

.,"

.c.'"'.

<,

-^1.00
r

-r

Art.'"

te,

IL, rt.

re,
7.

.0,, ,,:.,

...,

l',..."

4.

....

.!.

..!....

.!..././.404, ,..
.

-.

..--

:: 4

Vedere din Gradina Cismigiu.

Th.g."

g.4"

El

Restaurantul din Gradina


Botanici.

97

www.dacoromanica.ro

c'
12

2.4. 41*

rgt tcy-4

. 02:
14! 1 sicV

1`1,%*

o' Tti

10)4/q'

')Lch
.1.

_.

-:

-.1?,...,-.c.,,...---eaate1"
.

.?

Boschete din Parcul Sf. Maria

kk,

0. ' I

7,2

1.117.

r" 7: ;-..
A...,

) :1X4f .:il S
-1""

"!.'

".

k.

-.
-'.." ".P, #g.;;;417.414 '

, re' ''

)r

,-.

r rr'

..

ke-7-%. . r mcs tz,... it


'1.:4E,.

.1

'

.7_,..,' 'lel : - .1

/A
.e

' ." ijil rill'...:-..1.


,

.....,,

, f'....1.4,

..........,, ..

4',-41.-.1

..

"r,

4....2.*i
--,

..,: .
IA*.

,-E
ftw,..: '1 '')

:a,

..:

.-,-,,

.7.

41

j-.

:As 1 , ,
.

'iiz- :k

6.r-

fl

k-nt

c4
ilk'; ... : 4:
.,

.K.

As
'V .1-B AO :

'

Lk

k:

fi.71'1-

14, la

'' t.

s;

171'

I,,
-:

e.:' ::i`fa& ort"

V LarrVEP.

r...Cdt !ZINO...

Oi

fl

Vedere din Gradina Cismigiu.

98

www.dacoromanica.ro

Un Brat al Dambovitei
Trecind prin Strandul Ciurel.

'
"mloct.4.01.4111.4.11.11atz

Terenul de Foot-ball Venus",


in Timpul Unui
Match International.

99

www.dacoromanica.ro

p.

Dusurile Solariului
din Str. Caraiman.

"4.t..;.-

Vedere din Strandul Ciurel.

100

www.dacoromanica.ro

isiamisma

,...,

f .1',.'4,,..,
4 ,p7.

'4'

'APli

PI

A
.fr...

Li A

Bazinul Solariului
din Str. Caraiman.

44;',:lrh
i.2

mm....

rA r 1,-14'.,

?,_

Li/

nVaiAL,

".;

r'

mr-"

1771

.xf=

,-Vo,

:.

...

Vederea Plajei qi Cabinelor


din Strandul Ciurel.

""14917

IO I

www.dacoromanica.ro

ke;
a

-B

La Solariul din Str. Caraiman,


Portia de lapte.

lat

014fv."--t

tel

IMO., I

GAL---

ei

ae

Ar-aisrazwrip...,

Pitoreasca Arena de Foot-ball


Belvedere, din Cartierul Grant.

rt
5

'1.1104

*r=1
(7-*.*

:it,

-1111Trrr'

t _444

II

'11

sitiiiI6411Nrs
,

41:1.1

Solariul

din Sos. Giulesti.

102

www.dacoromanica.ro

t.

'

-s7

Jr.

,-

till

11,
t.?

Jr

Vila Primariei de
Verde, dela Predeal.

D-1 Al. Donescu Primar G-I,


insotit de D-nii Al. Matak
Primar al Sect. IV, I. Dem.
Popescu Ajutor de Primar si

Arh. E. Nadejde in vizita la


Colonia Predeal.

103

www.dacoromanica.ro

ASISTENTA
Cu cat Iocuitorii unui oral sunt mai lipsiti
de mijloace, cu atSt asistenta socials gaseste

un teren mai vast de activitate. Statul, Comuna, institutiile de stat $i societatile particulare, au astazi in Sector, 4 spitale si anume:
Spitalul Militar Reg. Elisabeta, Filantropia, at
Casei Muncii C. F. R. si al Casei Centrale a
Asig. Sociale; mai munte dispensare in cartie-

Din tabloul de mai jos se vede ca pe 15nga


asistenta medicala, Primaria s'a mai ocupat cu
asiduitate si de copiii din Sector, carora le-a
organizat Pomi de Craciun cu daruri si i-a trimis in timpul verei Ia coloniile sale dela mare
si de Ia munte.
Colonia scolara dela Predeal cumparata in
1928 si amenajata in decursul anilor, are o
capacitate de aproape 200 de copii si prin curatenia sa exemplars, organizatia, pozitia si

rele periferice si cateva sanatorii particulare.


In acest ansamblu de asistenta, Primaria
Sectorului a contribuit dela 1927, pans astazi
asistand populatia prin ajutoare in natura, in
bani, colonii, burse, bai scolare, asistenta medicala, ajutoare de inmormantare, maternitati,
etc... cheltuind sumele care se pot vedea in

tabloul descriptiv de mai jos:

a Functionarilor Comunali si Oficiul National


de Educatie Fizica isi gasesc adapost in aceasta
vita, in timpul cand practica sporturile de iarna.

si in cur'and se vor
Primaria a proectat
incepe lucrarile
unei colonii de vara Ia mare,
cu o capacitate de 500 de copii.
Nu putem incheia acest articol fara a aduce
elogiile noastre fundatiunei Rockefeller, care
in ultimii ani si-a ales un centru de activitate
pe taramul asistentei sociale in Bucuresti $i in

TABLOU DE ACTIVITATEA SERVICIULUI ASISTENTEI DELA 1926-1936

Felui asistentei

Ia) ajutoare in bani


in naturd
b)
c) mile lunare . .
.

1) Asistenta familiei

......

i
I

a) burse
b) bdi scolare
c) ajutoare inmormantare saraci .
a) dispensare-maternitati

1934
713.480

397.040

148.563

144.800

493.219

1.093.573

243.628

90.630

361.804

398.421

80.000

79.818

99.924

78.942

132.637

193.500

11.160

223.683

127.389

1.234.443

454.272

301.066

359.254

57.740

66.388

101.250

100.250

43.850

49.750

143.500

19.625

240.000

120.000

654.185

644.000

373.604

377.807

155.657

325.429

57.809

61.425

60.000

150.000

112.500

80.904

88.400

65.950

103.800

96.300

50.000

195.000

21.512

15.000

447.470

988.992

1.182.627

1.747.511

30.000

370.000

20.000

129.450

3.805.470

155.450

2.573.984

90.000

1.799.624

780.693

si initiativele particulare contribuind Ia intre-

tinerea localurilor si a functionarei dispensarelor, maternitatilor, cantinelor etc... infiintate


de Soc. Principele Mircea, Crucea Rosie, Crucea Albastra, Asociatia Tinerelor Fete si altele.

gradinile sale, a ajuns s fie una din cele mai


frumoase realizari ale Sectorului.
Patru sute de copii sunt trimisi anual la
munte, iar in timpul iernei Societatea Sportiva

I 04

16.000

642.219
158.355

68.250

50.000

3.275

8.908

98.050

130.000

457.675

354.881

3.285.976

2.985.967
18.817 358

Total general

In total Primaria Sectorului a cheltuit in


noua ani suma de lei 18.817.358 in acest scop.
Pe langa asistenta proprie, Primaria a ajutat

1935V1936

509.000

147.500

1933

351.386

14.895

31.520

1932

1.163.200

1931

229.450

1930

285.990

300.000

1929

128.330

e) asistenta medicaid
f) ajutoare peatru someuri
a) imbracaminte
b) carti si premii
c) asistenta medicaid
d) colonii de yard (si solarii)
e) cantine scolare

2) Asistenta scolard

4) Subventii soc. de binefacere

1928

d) procurare de lucru la domiciliu (bazare)


[

3) Alte sisteme de asistenta

1927

Felui ajutoarelor

special in Sectorul de Verde.


Asupra activitatei acestei fundatiuni, publicam urmatoarea dare de seams.

I05

www.dacoromanica.ro

Plecarea unei Colonii de Bieti

din Gara de Nord.

CENTRUL DE SANATATE
rorilor care urmeaza scoala de surori de ocrotire;

Fundatia Rockefeller din New-York, care are


inscrisa in programul ei imbunatatirea conditiilor
sociale $i sanitare a popoarelor, indiferent de
rasa, religie sau continent $i care si-a oferit
serviciile ei Statului Roman Inca din anul 1924

b) sa constitue un model de organizare

medicinei preventive ce ar urma sa fie adoptata


pe viitor de organizarea sanitara a tarii ;

sa fie un laborator experimental pentru


orice metoda noua ce urmeaza a fi introdusa
in administratia sanitara a tarii.
Centrul de sanatate si-a Inceput activitatea
la
lulie 1935, iar la lanuarie 1936 s'a mutat
Intr'un local anume amenajat pentru aceasta.
Acest Centru este o organizatie de sanatate
c)

a Incheiat in 1933 o conventie cu Ministerul


Sanatatii, potrivit careia urma sa is fiinta,
in Bucuresti, un Centru de Sanatate" (Centru
d'hygiene") care sa indeplineasca un intreit rol

$i anume ;
a) sa serveasca drept teren de lucru practic

medicilor care urmeaza cursurile lnstitutului

publica complecta.
El are urmatorul program:

de Igiena $i Sanatate publica din Bucuresti $i su-

CAW ;5;

-414,
.

'

'

.A.VP

P-mo

..4. -

"
.

7",A

neir

'
10

e;

-e-

Cm'
0I
S.

,",

mege.."

13

111

Colonia dela Predeal, 1935


j

F!

4' I

2,4'..z_t_:-";

Io6

www.dacoromanica.ro

rchail7.7&":0.5,kitztl

"2.

IL

Program de activitate

1.

Igiena sarcinei (prenatala)

2. Igiena materna

Realizat prin

Personalul intrebuintat

Consultatii prenatale

Medic prenatal

Asistenta facerilor Ia domiciliu

Moase functionate

sau parti-

culare

3. Igiena infantile (puericultura)


$i igiena pre$colara

Consultatii de copii (sanato$i $i bolnavi)


(bucataria de lapte)

Medic puericultor

4. Igiena $colara (in gradinite $i


$coli primare)

Supravegherea $i examenul periodic al ele-

2 medici $colari

vilor de scoala
Igiena localurilor de $coala

Consultatii de ochi
,
nas, gat, urechi
.. dentistica
I)
Teren de jocuri $i recreatie

3 medici de specialitate ai policlinicei $colare

Consultatii, diagnostic $i indrumare

Medic de tuberculoza

6. Combaterea bolilor venerice

Consultatii, diagnostic, indrumare $i tratament

Medic de boli venerice

7. Igiena mintala

(Inca nu e organizata)

8. Salubritatea

Controlul alimentelor
Igiena locuintelor
Indepartarea resturilor menagere. Controlul sanitar al intreprinderilor cornerciale $i industriale

Medicul sanitar ai circ. 25


Agentul sanitar

9. Controlul bolilor contagioase

Declararea, izolarea $i desinfectia

Serviciul special al municipiului

Imunizari

Surori de ocrotire

5. Combaterea $i profilaxia tuber-

Conducatoare dela 0. N. E. F.

culozei

contactilor
izolati Ia domiciliu

Supravegherea

10. Prim ajutor $i medicine generala urgenta pentru populatia

$i

bolnavilor

Consultatii medicale gratuite

Medicul sanitar al circ. 25

11, Educatie igienica

Vizite in familie, instructia mamelor, demonstratii practice

9 surori de ocrotire

12. Asistenta socials

Anchete in familii $i asistenta prin ser-

saraca

asistenta socials

viciul de asistenta comunal

13. Instructia medici lor, urmand


cursurile Institutului de Igiena

Stagiu practic pe teren

Medicul director ajutat de personalul Centrului

14. Instructia elevelor dela 5colile


de surori de ocrotire

Stagiu practic in dispensar $i in familie

Sora $efa de ocrotire

15. Instructia $i stagiul absolventelor $coalei superioare de

Stagiu practic pe teren

Asistenta socials

asistenta

107

www.dacoromanica.ro

4-p.
1:

ei..r.Z.::=,71171.1111=ti

Un Dormitor din Vila

11..15114111

41C1111111100. Mre I III ,,o;oviallip

-ais-

rir

dela Predeal.

41011111ir,,,e1

11111111110

k
'

a) Consultatiile se dau Ia Dispensarul Centrului de S'an'alate instalat provizoriu in str.


Vasile Gherghel 54, intrio cl5dire inchiriat5 $i
amenajat5 anume: Iocalul propriu urmeaz5 a
se construi in anul acesta, pe un teren oferit
de catre Prim aria Sectorului IV Verde si cu o
sums pus5 Ia dispozitie de Ministerul Svan'atatii
(3.000.000 lei) Ia care se adauga contributia

Fundatiei Rockefeller (1.500.000 lei).

b) Lucrul pe teren al surorilor consta din


vizite.in familiile cu femei gravide, cu mame
cu copii sanatosi sau bolnavi, cu elevi de scoala,
cu bolnavi de tuberculoza sau boll venerice,
etc., care s'au prezentat sau nu Ia consultatiile

Plecarea unei Colonii


la Mare, 1935.

dispensarului. Surorile de ocrotire, in num5r de

9, lucreaza 8 ore pe zi; dimineata 4 ore in


familie, iar dup5 amiaza 4 ore in dispensar.
Ele fac opera de educare a familiilor, prin sfaturi, indrumari practice, demonstratii, etc.
c) Terenul de jocuri si recreatie, din str.
Caraiman 35, a fost pus in functiune Ia Iulie
1935 $i a functionat 'Dana- Ia 15 Septembrie
1935 (75 zile), cu aproximativ 300 copii intre
6-12 ani, elevi de scoala ; programul zilnic dura
dela 8-11 dim. si dela 4-6 p. m.; el consta in
1

vizita sanitara, exercitii, spalarea Ia dusuri, baie


in basin, gustarea Iaptelui (oferit de Primaria

IV Verde), jocurGetc.

108

www.dacoromanica.ro

Ji

Sala de Mese din


Vila dela Predeal, 1935.

.&t. Azato4Loiax7r,=:.*-

d) Bucataria de lapte instalata in str. V.


Gherghel 54, are rolul sa prepare un lapte igienic

$i gratuit, copiilor sugari ce nu pot fi alimentati Ia san, precum $ copiilor sub 4 ani etate.
Are o capacitate de a prelucra 300 litri lapte
in 24 ore. Pentru un moment beneficiaza de
lapte sterlizat in aceasta instalatie model numai 50 copii sub 4 ani etate.
e) Asistenta socials consta in anchete la
domiciliu $i prin deferirea cazurilor de asistenta
Ia Primaria Municipiului sau Ia a Sectorului IV
Verde de unde se dau ajutoare, intrucat Centrul de Sanatate nu dispune de resurse materiale pentru aceasta.

f) In anul curent se va organiza un subcentru in Bucurestii-Noui, compus din: 1 medic


$i 3 surori de ocrotire, care se vor ocupa de
populatia acelei localitati (12.000 suflete).
Centrul de sanatate face, in rezumat o opera
exclusiv de medicine preventive $i de igiena,
pe deoparte prin medicii de specialitate pe
de alta prin surorile de ocrotire; ingrijirea bolnavilor este deferita spitalelor $i institutiilor
de medicine curative (spitalele Eforiei, Spitalul
I. 0. V. dispensariile antivenerice, etc.).
Bugetul Centrului se ridica anual Ia 2.000.000
lei salarii personal $i 1.000.000 lei materiale;

din aceste 3.000.000 lei, Ministerul Sanatatii

o .1

Plecarea unei Colonii


'1/4,1' \

la Predeal.

109

www.dacoromanica.ro

Colonia de Fete
dela Predeal, 1935

contribue cu 2.400.000 lei, iar Fundatia Rocke-

fats de aproximativ 1/3 parte din suprafata

feller cu 600.000 lei.


Contributia Fundatiei Rockefeller va dura
timp de 5 ani, dupe care toata organizatia va
trece in sarcina Ministerului San'atatii.
Centrul de sanatate se ocupa de o populatie
de circa 50.000 suflete, cuprinsa pe o supra-

Sectorului IV Verde Bucuresti.


El este incadrat in Serviciul Sanitar al Municipiului Bucuresti; autoritatea administrative,
tutelars este deci medicul sef al Municipiului,
iar conducerea technics o are Institutul de
Igien6 si Sginatate publics din Bucuresti.

AO-

1--

6-A

In Curtea Vilei
dela Predeal.

II0
www.dacoromanica.ro

1.r.-:'''.7.' 7'azA, r
I".

A'

)) in

i
,

.1:1111!

-tit .V:

...:....T...,002;.,.

...r..._

tor

i,

..

?,,..,7,..

p.,

q..
T.''

.21..
24- ' -3 .-..!

I ,, '3,

_,

- ,..

...f- /

17d14-4% jii

+-11".^41

Azilul de Batrini Elena Oteteleseanu


din Calea Grivitei.

f
.

tt
,

oi

k..';?

Pi1[111111

.1011.'1101i

0- ''
,

ri

si

,q

'...4 ii

,-,,,,

Poarta de Intrare si Clopotnita


Cimitirului Sf. Vineri
din Calea Grivitei.

III
www.dacoromanica.ro

*-"

Tfi

.,:4'

.c.

,li'

*rt., "k"....I'?-ii.
4- jtiIm
t 4,,,tIe.

-qii

.-.1

.
r

:r.,. _Kg
Ivo

.,

ilc..1.1-

4.

' ...1k.,.., -.., . . .., '.-P.,


r '..1.- "'It-144%,..,...,-....21.,^0
I
,..., tio,
.44.-. 0
, .. ,.... -7,41,
,
:-",r, - .
"
=
'.
".:T
-

.,

Ar

-,---,=

-;. _

.1,,..

iitil:17?..:t,,-,*'%-'-`z," :, ,:-.
it

A.

tr-

"

- 34
- ."""
- --_4'r
,bd,;:.-... . .

,...

4.(4 -.' ,
t

I.

..:,'t

::r

Monumentul Eroilor Sanitari


din coltul Splaiului Independentei,
cu Bulevardul Regele Carol II.

112

www.dacoromanica.ro

a.

.4i

0-

:or

63;'.1

'

13

,.#
.

-.1

'

GEORGE PANU
Z4Z )91:
SEHANA

Gradina Cismigiu

3E 13E1

04

CH FEJ

Bustul lui George Panu.

113

www.dacoromanica.ro

,.%1

Id/

"911"."

H. BOTESCLI

ili

80Crafi

1.f

C1

1 Li

I ,

1."-

1..V; r

).

!pia
,9 c

-i

./

1,4,1

4(s
TVA

14

AAR; r

74.1,
'.`i, 1,x,:ai;

,.

*..iII:1

I?

1r

.111/
.., .-.

I;,

vre,j.-i**.

is

.5*'"rg
7;411
,... --i-

: -,:,..,?: r `;:.1 tr../.1neii, ,- "Y.-, ,,.

.,,a1-,,,,t,.. ,,., ie!. .. ... ,


rte.

Bustul D-rului H. Botescu din Piata Botescu.

I14

www.dacoromanica.ro

te
1110
.0.

:...
wl
.,

'....i,

"

-"17 F-"'""

e.-

11__

42.431

111 MM.., II
I Iry coo /01

,.
"

*1'2

44.rt.vAugV.--

:ttei74
;.

tr

ma

t4

#.

'

..:

Monumentul din Ca lea Grivitei, colt cu str. G-ral Angelescu.

SALUBRITATE
Una din problemele comunale este salubritatea Sectorului. Mentinerea curateniei strazilor
ridicarea gunoaelor, amenajarea rampelor $i
a depozitelor permanente sau semipermanente,
nu se poate face dec5t cu o organizatie vasta
$i perfecta, cu un personal numeros si o buns
$i

utilare a serviciului.
La descentralizare in anul 1926, zestrea in
materiale $i personal cu care Sectorul si-a ince-

put activitatea a fost aproape inexistenta.

Astazi insa serviciul si-a cladit un camin


pentru maturatori, a amenajat rampe pentru
descarcarea gunoaelor, a organizat ateliere $i
depozite pentru materiale, a cumparat cai si
si a
in special in ultimii doi ani
complectat utilajul modern necesar, care se

unelte

compune din automobile stropitori, tractoare,


remorci, peril, tomberouri, cotigi, etc...
S'au cheltuit dela 1926 p5na la 1935 pentru
salubritate urmatoarele sume:

115

www.dacoromanica.ro

,. . .
,.

,s,

. ft. ''' 'a


,1

,,.... op
,.......vi,..

44,....-.....4;:.

...,

----,;.

,4.-

.,, ,

,..v,,

1.1.

;eriL+,'"at. Aiii ''''

'a, -r-e' ...

, +,

..;!..

',.i..

1.
11

*\ ... .it:' 3
.

Ili,:

01,74,.. .:02;4k,

_,,or...,

--,Is

*,.

i
.

,.,
;f..i.'

/".. ,.,.. .
N+s
-- .
... - s

N4

, -;;;;.*:

';' !''' ..wr

.-

A...,,27
n,
,:t.,.; .V.:, *-.y.......-..4.1....

1?-

' ,t ,1:...,

'-.J.' .al i
i ' .,
.T .A.4 f'''feif -6r:
., .1 . Ye ....;

.A ....
E

,;,.,11; . ; .-q).

.-

.111
- -.._:IP

..i4. ",,!7:-.'
:

1. 'ii4zlk. ..7'

... i _

-:;., , - ,;_r;.te
'..' 4.?-'-' ,4?-04,_ .

''

t-

:,1 .

'`!'

-",`-'--: Liegt4li

.1. ---- ____.---77--.. --

:.

....4-.YN44IL- '..... ..i .6. k.---,----lrr-g.'.1- y4


, :. ist .
6'.

fti e.;
n=3.

.,.%.

*.:-.' ,...:

A.A. l
. '." `,"i,
' .,
.

A'

ti

of_

,.

r:.1:1!..,5:-..:,. .y.e, .2 ,
*+''''A:-L Y.

7 o:

A':

'

,,,..

'IX" cil . .

...

..

rig:-'AP: .
NC" ....

9 ', "%r":7- +

ip. BA 's

vIAT' 1W;

.14]
4.4

...

0.1

.1.

4.143

1,

Graclina Cismigiu :

Monumentul Eroilor Francezi cazuti in Romania.

I16

www.dacoromanica.ro

.:.i.

nim

14

7. 4.

0,

'

.10,9tt2144.4"'

4,41

-1

Statuia lui Dinicu Golescu.

Total: 34.385.000. lei pentru material si


prevazut instalarea de grajduri, depozite, remize
ateliere $i locuinte pe terenul comunal din
sos. Grozavesti.

ani. Este insa absolut necesara, intruc5t nu se


mai poate concepe ca in mijiocul Bucurestilor
pe strada Berzei $i Plevnei sa mai fiinteze Inca,
ateliere, grajduri $i remize cu toate instalatiunile lor care produc sgomot $i cu toate inconvenientele de ordin higienic $i sanitar. Nu se

Aceasta lucrare se va executa in mai multi

mai poate admite ca de patru on pe zi toate

87.301.333. lei pentru personal.


In programul de lucrari al acestui an, s'a

117

www.dacoromanica.ro

r....9

rr irrnekeriti

i
up al L..171 T 1 /117.177111TITITIT
ITIMI.
0

ju .

.-:-......._1

.r

,eirlr,4

1:,.

, r4

s 71'1-

.i

rn I

_112.14.'

r...'; -4. (.
. (, t

fet

014104,

,,

...:1

r.

*t.::

PIL.

.1.

:.

i'
4

.... .j,

'.;--

.-z-_-

`,

Ca

Iii

a Wairliiidllifig.

,..

'

i.

ntLiii
am f

ONINIIN/0211.

L-...

..

IN I%

,..e......
..

gi ...,

. ,4......7..

.--?.

I IN

%I

'_.

'
'zi,44filf:4=1:ta,,,ein''
,........,.,.........,_-...,.............1g24, vo. , -7.

Statuia Dr. Davilla din fata Facultacii de Medicina.

c.....

' 7,17162rULAIRMSXML/. HIM.

..

'
i.j

ballb it I rd El lb'
.

As

iMmi .
=.--..........,...-.
mi=11
I VI rt ' , III

,- 4.:1

la

:I
41W-I IMO./ WWII.. INIBOI.

40W,

a2

ill I.

..."(14.......

OWN

01 r
0-.- 0"-,atis 0' ..l SaL,

i ir

1.111101.110111.0*

Milli

e -,

0.

.;114111t21;'.
S

311,:. :6
r327:111021i-ii

I
A ,;

Oli

..

'

C.

M..

IX Wil X

... ..

.19 -

-.-

4,- .M. ..u.....

. ,____

131.11

WO elle.

f ...,

C4

; et' t :

'.

.!

L. 0.

.4r.

,-,

-1

.,,, iiii:.

.ca .

01111(

4.%

. .'

-A

1:IP

F_

,..

1,

=r;:.

':1:5-

J8

www.dacoromanica.ro

U
_

-'

K.

Monumentul din Piata Garei de Nord.

vechiculele

Primaries,

tomberouri, camioane,

peril si cotigi cu cai sa vina in acest centru,


pentru ca apoi sa" se rasp5ndeasa din nou
'Dana la marginile orasului.
Serviciul Salubritatei isi datoreaza reorganizarea lui, in special activitatei depusa in acest
stop de catre Primarul Sectorului.
Din cele ailtate 'Dana acum se poate vedea

cum s'a desvoltat administratia comunara si


care a fost in linii marl activitatea $i cele mai
importante realizari.
In ultimii doi ani dela 1934 si pan5 in prezentcu toata criza economics $i financiara,
multumita neobositei activitati a D-Iui Primar

Al. Matak si datorita faptului ca toate serviciile au fost reorganizate, Sectorul pe langa
administratia propriu zisa, a reusit sa fats si urmatoarele investitiuni si lucrki mai importante.

LUCRAREA

VALOAREA

300.000.
3.500.000.
500.000.

Reparatii imobile comunale


si intretin. scoli primare .
biserici

.....

Palat Corn. terminarea lucrarilor incepute in anul 1928


Scoala Tab la Butii inceputa in 1935
terminate in 1936
Co Ionia Predeal amenajari
coala Prim. Corn. Rosu si Miiitari . .

14.000.000.

5.000.000.
500.000.
600.000.

Judecatoria Ocol. VIII inceputa in

12.000.000.

1934 terminate in 1936

Solariul pentru copii Gluiest-

500.000.

Scoala Ciovica (Bd. Basarab) fundatii


si stalpi de beton, lucrare In curs,
1.000.000.
.
se va termina in Iunie 1937
.
. 190.000 m. p.(
( Piatra .
50.000.000.
Pavaje ( Asfalt .
(
75.000
50.000.000.
.
.
.
Exproprieri
3.863.016.
.
.
Aparate si vechicule pt. salubritate
145.400.000.
Total general .
.

.... ... .
.

119

www.dacoromanica.ro

Se vede ca aproape 150 milioane lei s'au


intrebuintat in scopuri edili tare in acest rastimp,
cu toate ca valoarea incas5rilor $i a bugetelor

comunale a fost redus5 Ia circa 100 milioane


lei anual.

Am Cicut aceast5 modesta dare de seams

pe care le-am g5sit in lucr5rile valorosilor nostri istorici.


Am ar5tat $i mersul treburilor gospodaresti
in ultimii 10 ani $i al inf5ptuirilor realizate
de Primaria de Verde, cu speranta de a aduce

o cat de mica contributie, documentary, de

Planul Sectorului IV Verde

asupra activit5tii unei Prim aril de Sector, cu oca-

ziunea jubileului ski de 10 ani, dintr'o convingere pe care o am, c5 multi dintre cet5tenii
Bucurestilor, nu cunosc frumusetile $i progresul
recent realizat in viata acestui colt de oras.
Am dat $i cateva elemente din trecutul
istoric al Capita lei, f5r5 a face cercet5ri speciale, ci rezumandu-m5 numai Ia elementele

care se vor putea folosi aceia care vor pune


bazele viitoarei legi de administrare a Municipiului Bucuresti.
Dac5 statisticile

$i

textul de mai sus nu

pot interesa pe multi, fotografiile prezentate


cred c5 vor face ca acest volum s5 fie cercetat
cu placere de oricine.
EMIL NADEJDE
Arhitect.

Directorul Serviciilor Technice din Primaria Sect. IV Verde

120

www.dacoromanica.ro

TIPARUL $1 ZINCOGRAFIA

ZIARULUI cUNIVERSULz

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și