Sunteți pe pagina 1din 3

Povestea imparatiei ramasa fara gradinar

A fost odata ca nicodata o imparatie minunata, al


carei imparat se numea "Imparatul cel Intelept". Se
numea astfel pentru ca toti oamenii din imparatie erau
foarte multumiti de felul in care imparatul gasea de
fiecare data cea mai buna rezolvare pentru problemele
lor. Imparatia era minunata pentru ca fiecare persoana se
straduia sa faca cu placere munca pe care o avea de
facut. Imparatul era mndru de supusii lui, in special de
gradinarul de la palat, care era un adevarat magician.
Toate florile din gradina palatului isi deschideau petalele
cnd gradinarul le vorbea si le mngia frunzele. Iarba
din aceasta imparatie era mai verde si mai proaspata
parca, iar arborii mai puternici si mai vigurosi.
Nu e de mirare ca o vrajitoare invidioasa pe
frumusetea imparatiei si pe linistea ce domnea acolo s-a
gndit sa faca o vraja pentru a strica echilibrul locurilor.
Asa ca intr-o dimineata Imparatul cel Intelept, pe cnd se
plimba prin minunata-i gradina a vazut ca gradinarul lui
preaiubit era de negasit. In zadar l-a cautat in toate
colturile palatului si apoi ale imparatiei: gradinarul intrase
parca in pamnt. Intr-un trziu un batrn dintr-un sat
indepartat a dat de veste cum, la rasaritul lunii,
vrajitoarea l-a luat pe destoinicul gradinar pe matura sa
si, dusi au fost... Imparatul cel Intelept si-a adunat
sfetnicii si de indata au hotart sa porneasa cu oaste
mare sa-l salveze pe gradinar. In zadar s-au straduit zile
bune: vraja era prea puternica. Se parea ca alta e solutia
ce avea sa rezolve problema. Dupa attea zile, insa,

copacii, iarba si florile din imparatie incepusera sa se


usuce, copacii isi aplecau crengile uscate, florile ofilite isi
aplecau cu tristete capusoarele. Le trebuia de indata un
gradinar. Si atunci imparatul a dat de veste in intreaga
imparatie ca are mare nevoie de un gradinar. Toata lumea
era, insa, pea ocupata cu meseriile lor importante si nu
aveau vreme pentru un lucru att de neinsemnat ca a fi
gradinar. Tuturor li se parea ca aceasta este o meserie
fara de importanta si ca meseriile lor erau ceea ce intradevar era de folos imparatiei. Imparatul nostru era tot
mai trist, pe masura ce minunata lui gradina intra in
paragina si vraja nu putea fi rupta cu nici un chip. Ba mai
mult, incet, incet toti oamenii din imparatie au devenit
mai tristi: nu mai aveau copacii vigurosi care sa-i
adaposteasca de soare, nu mai aveau florile gingase care
sa le infrumuseteze parcurile, casele, gradinile. Iarba era
uscata si multi scaieti si multe buruiene ii impiedicau sa
mai stea pe iarba ca altadata. Erau asa de tristi inct nu
mai reuseau sa-si faca cu placere meseriile lor
importante.
Intr-una din zile, un tnar ucenic de la un atelier
de cizmarie i-a multumit profesorului sau pentru
bunavointa si invataminte, si-a luat cteva lucruri in
traista si a pornit spre palatul Imparatului Cel Intelept.
Ajuns acolo s-a infatisat imparatului si i-a spus:
- Imparate Luminate, te rog din inima sa ma lasi
sa fiu gradinar! Nu stiu multe lucruri despre gradinarit,
dar trag nadejde ca dragostea pentru semenii mei
intristati de paragina in care se afla Imparatia si mai ales
dragostea pentru natura ma vor ajuta sa fiu un gradinar
destoinic. Du-ma de indata la atelierul preaiubitului
gradinar sa incep munca!
- Dar tu nu ai o meserie? De ce vrei sa te faci
gradinar? l-a intrebat cu mirare imparatul.

-Luminate Imparate, eu cuget cu mintea mea de


om simplu ca orice munca e importanta si frumoasa daca
e facuta cu placere si cu responsabilitate.
Multumit de raspunsul tnarului, Imparatul l-a dus
de indata sa-i dea tot ce avea nevoie pentru a-si incepe
munca. Dar mare le-a fost mirarea cnd, ajunsi la
atelierul gradinarului, l-au gasit pe acesta acolo.
"Fiecare meserie e importanta!" s-a auzit din nori
vocea vrajitoarei. Am crezut ca nu o sa intelegeti
niciodata lucrul acesta si ca vraja nu va fi rupta nicicnd!
a mai spus ea, si s-a pierdut inspre apus.
De indata cei doi, tnarul si gradinarul, s-au pus
pe munca si in curnd toti oamenii din imparatie se
puteau bucura din nou de frumusetile naturii. In plus, de
data aceasta, stiau ca munca tuturor este importanta si
utila si respectau fiecare meserie pe care o imbratisa
cineva din imparatie.
In tara voastra care e meseria cea mai
importanta?