BAZELE PROIECTARII PODURILOR

GRILA DE EXAMEN
1. Podul este o construcie inginereasca care
a. susine o cale de transport deasupra unui obstacol, lsnd un spaiu liber pentru
asigurarea continuitii obstacolului traversat.
b. susine o cale de transport deasupra unui obstacol, lsnd un spaiu liber pe deasupra
podului pentru asigurarea blocrii totale a obstacolului traversat.
c. susine un obstacol natural sau artificial peste o cale de comunicaie, lsnd un spaiu
liber pentru asigurarea continuitii caii de comunicaie.

2. Pod de sosea este un pod

a. care susine o cale rutiera peste o cale ferata
b. care susine o cale rutiera
c. care susine o cale rutiera peste o vale adnca
3. Pod de cale ferata este un pod
a. care susine o cale ferata peste o cale rutiera
b. care susine o cale ferata
c. care susine o cale ferata peste o vale adnca
4. Pode este un pod avnd
a. deschiderea sub 5,00 m
b. deschiderea sub 4,00 m
c. deschiderea sub 6,00 m
5. Pode necat este
a. Pode situat la baza unui rambleu, care are deasupra lui o umplutura de pmnt de
minimum 50 cm
b. Pode situat la baza unui rambleu, care are deasupra lui o umplutura de pmnt de
minimum 5 m
c. Pode situat la baza unui debleu, care are sub el o umplutura de pmnt de minimum
50 cm
6. Pode deschis este
a. pode de cale ferata cu suprastructura alctuit numai din traverse aezate direct
lonjeroni si antretoaze
b. pode de sosea cu suprastructura alctuit numai din traverse aezate direct pe grinzile
de rezistenta
c. pode de cale ferata cu suprastructura alctuit numai din longrine sau din traverse
aezate direct pe grinzile de rezistenta
7. Pod mic este
a. un pode a crui deschidere este sub 5 m
b. un pod a crui deschidere este de 519 m
c. un pod a crui deschidere este de 520 m
8. Pod mare este
a. un pod a crui deschidere este de 4595 m

b. un pod a crui deschidere maxima este de 5099 m

c. un pod a crui deschidere maxima este de 51100 m
9. Pod mijlociu este
a. un pod a crui deschidere este de 2045 m
b. un pod a crui deschidere maxima este de 2150 m
c. un pod a crui deschidere maxima este de 1550 m
10. Pod foarte mare este
a. un pod a crui deschidere este de 50100 m
b. un pod avnd cel puin o deschidere peste 100 m
c. un pod a crui deschidere maxima este de 101110 m
11. Pasaj superior este
a. un pod de sosea care traverseaz o cale ferata
b. un pod de cale ferata care traverseaz o sosea
c. un pod de sosea care traverseaz o alta sosea
12. Pasaj inferior este
a. un pod de sosea care traverseaz o cale ferata
b. un pod de cale ferata care traverseaz o sosea
c. un pod de cale ferata care traverseaz o alta cale ferata
13. Pasarela este
a. pod destinat circulaiei biciclitilor
b. pod destinat circulaie persoanelor cu dizabiliti
c. pod destinat circulaiei pietonilor
14. Puntea este
a. pod destinat circulaiei pietonilor
b. pasarela care servete la trecerea unui singur sir de pietoni
c. pasarela care servete la trecerea unui singur sir de bicicliti
15. Pod combinat este
a. pod care este o combinaie intre pasarela si punte
b. pod care susinea o sosea si o cale ferata pe aceeai suprastructura
c. pod care susinea o sosea si o cale ferata pe aceeai infrastructura
16. Pod combinat juxtapus este
a. pod combinat la care cile de comunicaii de acelai fel sunt alturate
b. pod combinat la care cile de comunicaii de acelai fel sunt suprapuse
c. pod combinat la care cile de comunicaii de acelai fel sunt separate
17. Pod combinat suprapus este
a. pod combinat la care cile de comunicaii de acelai fel sunt suprapuse
b. pod combinat la care cile de comunicaii de acelai fel sunt interpuse
c. pod combinat la care cile de comunicaii de acelai fel sunt alturate
18. Pod de ncruciare este
a. pod care asigura ncruciarea la niveluri diferite a doua sau mai multor cai de
comunicaie diferite

b. pod care asigura ncruciarea la niveluri diferite a doua sau mai multor cai de
comunicaie de acelai fel
c. pod care asigura ncruciarea la niveluri diferite a doua sau mai multor cai de
comunicaie de alternative
19. Viaduct este
a. pod care traverseaz o vale adnca, nlocuind un rambleu
b. pod care traverseaz o vale adnca, nlocuind un debleu
c. pod care traverseaz o vale adnca, nlocuind un dig
20. Viaduct de acces este
a. viaduct care face legtura intre terasamente si acostamente
b. viaduct care face legtura intre terasamente si cursul de apa
c. viaduct care face legtura intre terasamente si pod
21. Pod masiv este
a. pod a crui suprastructura este din zidrie de piatra, beton, beton armat sau beton
precomprimat
b. pod a crui infrastructura este din zidrie de piatra, beton, beton armat sau beton
precomprimat
c. pod la care calea pe pod este masiva
22. Pod de lemn este
a. pod a crui suprastructura este din lemn
b. pod a crui infrastructura este din lemn
c. pod la care calea pe pod este din lemn
23. Pod metalic este
a. pod a crui infrastructura este din metal
b. pod a crui suprastructura este din metal
c. pod la care calea pe pod este din metal
24. Pod cu grinzi este
a. pod la care elementele principale de rezistenta ale infrastructurii sunt grinzi
b. pod la care elementele principale de rezistenta ale suprastructurii sunt grinzi
c. pod la care elementele principale de rezistenta ale parapetului pietonal sunt grinzi
25. Pod cu grinzi cu zabrele este
a. pod la care elementele principale de rezistenta ale infrastructurii sunt grinzi cu
zabrele
b. pod la care elementele principale de rezistenta ale suprastructurii sunt grinzi cu
zabrele
c. pod la care elementele principale de rezistenta ale parapetului pietonal sunt grinzi
cu zabrele
26. Pod cu grinzi cu inima plina este
a. pod la care elementele principale de rezistenta ale infrastructurii sunt grinzi cu inima
plina
b. pod la care elementele principale de rezistenta ale suprastructurii sunt grinzi cu
inima plina
c. pod la care elementele principale de rezistenta ale parapetului pietonal sunt grinzi
cu inima plina

27. Pod cu grinzi mixte cu conlucrare este

a. pod cu grinzi metalice si o placa de beton armat, solidarizate astfel nct elementele
componente lucreaz in mod suprapus
b. pod cu grinzi metalice si o placa de beton armat, solidarizate astfel nct elementele
componente lucreaz in mod unitar
c. pod cu grinzi metalice si o placa de beton armat, solidarizate astfel nct elementele
componente lucreaz in mod omogen
28. Pod dalat este
a. pod al crui element principal de rezistenta al suprastructurii este o dala
b. pod al crui element principal de prindere a suprastructurii este o dala
c. pod al crui element principal de rezistenta al infrastructurii este o dala
29. Pod boltit este
a. pod al crui element principal de rezistenta al suprastructurii este bolta
b. pod al crui element principal de rezemare a suprastructurii este bolta
c. pod al crui element principal de rezemare a infrastructurii este bolta
30. Pod in arc este
a. pod al crui element principal de rezistenta al suprastructurii este arcul
b. pod al crui element principal de rezemare a suprastructurii este arcul
c. pod al crui element principal de rezemare a infrastructurii este arcul
31. Pod in cadru este
a. pod al crui element principal de rezistenta al suprastructurii este cadrul
b. pod al crui element principal de rezemare este cadrul
c. pod al crui element principal de rezemare a infrastructurii este cadrul
32. Pod hobanat este
a. pod al crui tablier este sprijinit de cabluri rectilinii oblice
b. pod al crui tablier este susinut de cabluri paralele oblice
c. pod al crui tablier este susinut de cabluri rectilinii oblice
33. Pod suspendat este
a. pod ale crui elemente principale de rezistenta sunt cablurile, tablierul fiind
suspendat de ele prin intermediul hobanelor
b. pod ale crui elemente principale de rezistenta sunt tiranii, tablierul fiind suspendat
de ele prin intermediul cablurilor
c. pod ale crui elemente principale de rezistenta sunt cablurile, tablierul fiind
suspendat de ele prin intermediul tiranilor
34. Pod cu calea jos este
a. pod a crui cale se afla la nivelul inferior al elementului principal de rezistenta al
suprastructurii
b. pod a crui cale se afla la nivelul inferior al elementului principal de rezistenta al
infrastructurii
c. pod a crui cale se afla la nivelul inferior al minii curente
35. Pod cu calea la mijloc este
a. pod a crui cale se afla aproximativ la mijlocul distantei intre nivelul inferior si cel
superior ale parapetului pietonal

b. pod a crui cale se afla aproximativ la mijlocul distantei intre nivelul inferior si cel
superior ale elementului principal de rezistenta al infrastructurii
c. pod a crui cale se afla aproximativ la mijlocul distantei intre nivelul inferior si cel
superior ale elementului principal de rezistenta al suprastructurii
36. Pod cu calea sus este
a. pod a crui cale se afla la partea superioara a parapetului de sigurana
b. pod a crui cale se afla la partea superioara a elementului principal de rezistenta al
suprastructurii
c. pod a crui cale se afla la partea superioara a elementului principal de rezistenta al
infrastructurii
37. Pod mobil este
a. un element al suprastructurii i modifica poziia in exploatare, permind obinerea
unui spaiu necesar navigaiei
b. un element al infrastructurii i modifica poziia in exploatare, permind obinerea
unui spaiu necesar navigaiei
c. un element al parapetului i modifica poziia in exploatare, permind obinerea
unui spaiu necesar navigaiei
38. Pod basculant este
a. pod la care este permisa rotirea suprastructurii in jurul unei axe verticale
b. pod la care este permisa rotirea suprastructurii in jurul unei axe orizontale
c. pod la care este permisa rotirea suprastructurii in jurul unei axe inclinate la 45 grade
39. Pod rotitor este
a. pod mobil la care suprastructura se poate roti in jurul unei axe longitudinale
b. pod mobil la care suprastructura se poate roti in jurul unei axe orizontale
c. pod mobil la care suprastructura se poate roti in jurul unei axe verticale
40. Pod glisant este
a. pod mobil la care una sau mai multe travee se pod deplasa in lungul podului
b. pod mobil la care una sau mai multe travee se pod deplasa in lungul albiei cursului
de apa
c. pod mobil la care una sau mai multe travee se pod deplasa in lungul axei transversale
41. Pod ridictor este
a. pod mobil la care o travee se poate ridica print-o micare de translaie pe verticala
b. pod mobil la care o travee se poate ridica print-o micare de translaie pe orizontala
c. pod mobil la care o travee se poate ridica print-o micare de translaie dup axa
transversala
42. Pod in aliniament este
a. pod a crui cale este in aliniament pe toata lungimea traseului caii de comunicaie
b. pod a crui cale este in aliniament pe toata lungimea pasului de proiectare
c. pod a crui cale este in aliniament pe toata lungimea podului
43. Pod in curba este
a. pod a crui cale este in curba plina la stnga
b. pod a crui cale este in curba pe ambele parte ale caii de comunicaie
c. pod a crui cale este in curba pe toata lungimea podului sau numai pe o parte a ei

44. Pod in declivitate este

a. pod a crui cale este in declivitate pe toata lungimea pasului de proiectare
b. pod a crui cale este in declivitate pe toata lungimea traseului caii de comunicaie
c. pod a crui cale este in declivitate
45. Pod in palier este
a. pod a crui cale se afla intr-un plan orizontal pe toata lungimea pasului de proiectare
b. pod a crui cale se afla intr-un plan orizontal pe toata lungimea traseului caii de
comunicaie
c. pod a crui cale se afla intr-un plan orizontal
46. Pod in spinare de mgar este
a. pod la care cota caii pe pod creste de la capete pana la mijlocul podului
b. pod la care cota caii pe pod creste la mijlocul podului spre capete
c. pod la care cota caii pe pod creste de la trotuare pana la mijlocul podului
47. Pod normal este
a. pod ale crui elemente de infrastructura sunt perpendiculare pe axa longitudinala a
caii
b. pod ale crui elemente de infrastructura sunt paralele pe axa longitudinala a caii
c. pod ale crui elemente de infrastructura sunt perpendiculare pe axa transversala a
caii
48. Pod oblic este
a. pod ale crui elemente de infrastructura sunt oblice fata de axa obstacolului traversat
b. pod ale crui elemente de infrastructura sunt oblice fata de axa caii
c. pod ale crui elemente de infrastructura sunt oblice pe axa transversala a caii
49. Pod longitudinal este
a. pod la care axa caii este paralela cu axa longitudinala a obstacolului traversat
b. pod la care axa caii este paralela cu axa longitudinala a caii
c. pod la care axa caii este paralela cu axa longitudinala a cursului de apa
50. Pod definitiv este
a. pod destinat a rmne in serviciu 100 de ani
b. pod destinat a rmne in serviciu 50 de ani
c. pod destinat a rmne in serviciu o perioada ndelungata de timp
51. Pod provizoriu este
a. pod destinat a rmne in serviciu 10 ani
b. pod destinat a rmne in serviciu 5 ani
c. pod destinat a rmne in serviciu pe timp limitat

52. Pod de serviciu este

a. pod provizoriu destinat circulaiei pe drumuri comunale
b. pod provizoriu destinat circulaiei pe drumuri de serviciu
c. pod provizoriu destinat circulaiei pe antier
53. Pod semidefinitiv este
a. pod care are suprastructura definitiva si infrastructura provizorie
b. pod care are suprastructura provizorie si infrastructura definitiva

c. pod care are calea provizorie si infrastructura definitiva

54. Deschiderea podului este
a. proiecia pe orizontala a distantei dintre doua puncte consecutive de rezemare
teoretica a infrastructura pe teren
b. proiecia pe orizontala a distantei dintre doua puncte consecutive de rezemare
teoretica a suprastructurii pe infrastructura
c. proiecia pe orizontala a distantei dintre doua puncte consecutive de rezemare
teoretica a caii pe suprastructurii
55. Lumina unei travei a podului este
a. distanta minima pe orizontala, msurata intre fetele a doua elemente de
infrastructura consecutive
b. distanta minima pe orizontala, msurata intre fetele a doua elemente de
suprastructura consecutive
c. distanta minima pe verticala, msurata intre fetele a doua elemente de infrastructura
consecutive
56. Lumina totala a unui pod este
a. suma luminilor deschiderii centrale unui pod
b. suma luminilor deschiderilor marginale unui pod
c. suma luminilor traveelor unui pod
57. Limea podului este
a. distanta dintre fetele interioare ale bordurilor, msurata la nivelul minii curente
b. distanta dintre fetele interioare ale parapetului, msurata la nivelul grinzii
parapetului
c. distanta dintre fetele interioare ale parapetului, msurata la nivelul minii curente
58. Lungimea suprastructurii podului este
a. distanta intre punctele extreme ale suprastructurii podului msurata la fata bordurii
b. distanta intre punctele extreme ale suprastructurii podului msurata in axa caii
c. distanta intre punctele extreme ale suprastructurii podului msurata la nivelul minii
curente
59. Lungimea totala a podului este
a. lungimea msurata intre extremitile banchetelor de rezemare de pe culei
b. lungimea msurata intre extremitile zidurilor ntoarse ale culeelor
c. lungimea msurata intre extremitile zidurilor de garda ale culeelor
60. Lungimea totala a unei pasarele este
a. lungimea msurata intre extremitile scrilor de acces
b. lungimea msurata intre extremitile zidurilor ntoarse ale culeelor
c. lungimea msurata intre extremitile banchetelor de rezemare
61. Sgeata unui pod in bolta sau pe arce este
a. lungimea segmentului de dreapta orizontal dintre cheia boltii sau arcului si linia
naterilor
b. lungimea segmentului de dreapta vertical dintre cheia boltii sau arcului si cota rosie
pe pod
c. lungimea segmentului de dreapta vertical dintre cheia boltii sau arcului si linia
naterilor

62. Sgeata elastica a unu pod este

a. deplasarea verticala a unui punct al structurii podului, care se produce drept
consecin a deformrii elastice a structurii sub aciunea unui sistem oarecare de ncrcri
b. deplasarea orizontala a unui punct al structurii podului, care se produce drept
consecin a deformrii elastice a structurii sub aciunea unui sistem oarecare de ncrcri
c. deplasarea verticala a unui punct al structurii podului, care se produce drept
consecin a deformrii elastice a terenului de fundaie sub aciunea unui sistem oarecare de ncrcri
63. Contrasgeata unui pod este
a. deplasarea pe verticala data iniial punctelor unui element principal de rezistenta,
suprapusa peste deformaiilor provocate de ncrcrile care l acioneaz
b. deplasarea pe orizontala data iniial punctelor unui element principal de rezistenta,
in sens invers deformaiilor provocate de ncrcrile care l acioneaz
c. deplasarea pe verticala data iniial punctelor unui element principal de rezistenta, in
sens invers deformaiilor provocate de ncrcrile care l acioneaz
64. Cota caii pe pod este
a. cota din profilul in lung a caii de comunicaie in seciunea considerata
b. cota din seciunea transversala a podului in seciunea considerata
c. cota din profilul in lung a caii de comunicaie in seciunea centrala a podului
65. nlimea de construcie este
a. diferena de nivel intre partea cea mai ridicata a caii si partea cea mai joasa a
infrastructurii in stare de deformaie maxima
b. diferena de nivel intre partea cea mai ridicata a caii si partea cea mai joasa a
suprastructurii in stare de deformaie maxima
c. diferena de nivel intre partea cea mai ridicata a caii si partea cea mai joasa a
banchetei de rezemare in stare de deformaie maxima
66. nlimea de libera trecere pe pod este
a. diferena intre nivelul cel mai cobort al caii pe pod si nivelul cel mai de sus al
elementelor constructive transversale de la partea superioara a podului, in seciunea considerata
b. diferena intre nivelul cel mai ridicat al caii pe pod si nivelul cel mai de jos al
elementelor constructive transversale de la partea superioara a podului, in seciunea considerata
c. diferena intre nivelul cel mai ridicat al caii pe pod si nivelul cel mai de jos al
elementelor constructive transversale de la partea inferioara a podului, in seciunea considerata
67. Gabaritul de libera trecere este
a. conturul geometric transversal limita, in plan orizontal paralel cu axa caii, in
interiorul cruia, cu excepia mijloacelor de transport pe calea respectiva, nu se admite sa ptrund
nici o parte a construciei
b. conturul geometric transversal limita, in plan vertical perpendicular pe axa caii, in
interiorul cruia, cu excepia mijloacelor de transport pe calea respectiva, nu se admite sa ptrund
nici o parte a construciei
c. conturul geometric transversal limita, in plan vertical perpendicular pe axa caii, in
exteriorul cruia, cu excepia mijloacelor de transport pe calea respectiva, nu se admite sa ptrund
nici o parte a construciei
68. Gabarit de navigaie este
a. conturul geometric care limiteaz spaiul necesar navigaiei, in interiorul cruia nu
trebuie sa ptrund nici un element de construcie al infrastructurii sau suprastructurii podului

b. conturul geometric care limiteaz spaiul necesar navigaiei, in interiorul cruia

trebuie sa ptrund elementele de construcie ale infrastructurii sau suprastructurii podului
c. conturul geometric care limiteaz spaiul necesar navigaiei, in exteriorul cruia nu
trebuie sa ptrund nici un element de construcie al infrastructurii sau suprastructurii podului
69. nlimea de libera trecere pe sub pod este
a. diferena intre nivelul cel mai cobort al apelor sau obstacolului traversat si nivelul
cel mai ridicat al suprastructurii, in stare de deformare maxima
b. diferena intre nivelul cel mai ridicat al apelor sau obstacolului traversat si nivelul
cel mai de jos al infrastructurii, in stare de deformare maxima
c. diferena intre nivelul cel mai ridicat al apelor sau obstacolului traversat si nivelul
cel mai de jos al suprastructurii, in stare de deformare maxima
70. Infrastructura unui pod este
a. Parte a podului care susine suprastructura si transmite ncrcrile la terenul de
fundaie
b. Parte a podului care susine suprastructura si transmite ncrcrile la fundaia
podului
c. Parte a podului care susine suprastructura si transmite ncrcrile la aparatele de
reazem
71. Culeea unui pod este
a. Element de infrastructura care susine traveea centrala si sprijin suprastructura de
la capetele podului
b. Element de infrastructura care susine traveea de capt si sprijin terasamentele de
la capetele podului
c. Element de suprastructura care susine traveea de capt si sprijin terasamentele de
la capetele podului
72. Pila unui pod este
a. Element intermediar al infrastructurii unui pod, din alt material dect lemnul
b. Element central al infrastructurii unui pod, din alt material dect metalul
c. Element de capt al infrastructurii unui pod, din alt material dect betonul
73. Paleea unui pod este
a. Element definitiv al infrastructurii unui pod, alctuita din lemn sau metal
b. Element de capt si provizoriu al infrastructurii unui pod, alctuita din beton
c. Element intermediar si provizoriu al infrastructurii unui pod, alctuita din lemn sau
metal
74. Arierbec este
a. partea dinspre amonte a unei pile de pod
b. partea dinspre aval a unei pile de pod
c. partea dinspre bancheta de rezemare a unei pile de pod

75. Avanbec este

a. partea dinspre amonte a unei pile de pod
b. partea dinspre aval a unei pile de pod
c. partea dinspre bancheta de rezemare a unei pile de pod
76. Sparghe este

a. element de construcie care sparge sloiurile de gheata si dirijeaz flotanii ctre

deschiderea centrala
b. element de construcie care sparge sloiurile de gheata si dirijeaz flotanii ctre
deschiderile adiacente
c. element de construcie care sparge sloiurile de gheata si blocheaz trecerea
flotanilor
77. Bancheta cuzineilor este
a. Partea laterala a culeelor sau pilelor, in care se nglobeaz cuzineii
b. Partea inferioara a culeelor sau pilelor, in care se nglobeaz cuzineii
c. Partea superioara a culeelor sau pilelor, in care se nglobeaz cuzineii
78. Zidul de garda este
a. element al unei culei, aezat la nivel cu bancheta cuzineilor, care oprete umplutura
din spatele culeei sa cada pe bancheta cuzineilor
b. element al unei culei, sub fata superioara a banchetei cuzineilor, care oprete
umplutura din spatele culeei sa cada de pe bancheta cuzineilor
c. element al unei culei, aezat deasupra fetei superioare a banchetei cuzineilor, care
oprete umplutura din spatele culeei sa cada pe bancheta cuzineilor
79. Zidul ntors este
a. zid construit in prelungirea culeei perpendicular caii, pe fundaii proprii sau scos in
consola din culee, care servete la sprijinirea terasamentelor
b. zid construit in prelungirea culeei in lungul caii, pe fundaii proprii sau scos in
consola din culee, care servete la sprijinirea terasamentelor
c. zid construit in fata culeei in lungul caii, pe fundaii proprii sau scos in consola din
culee, care servete la sprijinirea terasamentelor
80. Aripa este
a. zid de sprijin amplasat lateral culeelor, care asigura sprijinirea si racordarea
terasamentelor la capetele podului
b. zid de sprijin amplasat in spatele culeelor, care asigura sprijinirea si racordarea
terasamentelor la capetele podului
c. zid de sprijin amplasat in fata culeelor, care asigura sprijinirea si racordarea
terasamentelor la capetele podului
81. Sfertul de con este
a. umplutura de pmnt ce realizeaz racordarea terasamentelor de la captul podului
cu spatele culeelor
b. umplutura de pmnt ce realizeaz racordarea terasamentelor de la captul podului
cu fetele laterale ale culeelor
c. umplutura de pmnt ce realizeaz racordarea terasamentelor de la captul podului
cu fetele culeelor
82. Dala de racordare este
a. placa de beton armat care asigura racordarea suprastructurilor adiacente pe pile
b. placa de beton armat care asigura racordarea caii pe culei
c. placa de beton armat care asigura racordarea caii de pe pod cu terasamentele
83. Aparatul de reazem este
a. element prin care se realizeaz transmiterea ncrcrilor de la infrastructura la
terenul de fundaie, cu asigurarea mobilitii conform scheme structurii statice

b. element prin care se realizeaz transmiterea ncrcrilor de la suprastructura la

infrastructura, cu asigurarea mobilitii conform scheme structurii statice
c. element prin care se realizeaz transmiterea ncrcrilor de la suprastructura la
infrastructura, cu blocarea mobilitii conform scheme structurii statice
84. Aparatul de reazem fix este
a. aparat de reazem care permite numai deplasri relative ale suprastructurii fata de
elementul de infrastructura pe care este amplasat
b. aparat de reazem care permite numai rotiri relative ale suprastructurii fata de
elementul de infrastructura pe care este amplasat
c. aparat de reazem care permite numai rotiri relative ale infrastructurii fata de captul
podului pe care este amplasat
85. Aparatul de reazem mobil este
a. Aparat de reazem care permite deplasri si rotiri relative ale suprastructurii fata de
elementul de infrastructura pe care este amplasat
b. Aparat de reazem care permite numai rotiri relative ale suprastructurii fata de
elementul de infrastructura pe care este amplasat
c. Aparat de reazem care blocheaz deplasri si rotiri relative ale suprastructurii fata
de elementul de infrastructura pe care este amplasat
86. Cuzinetul este
a. parte a unui element de construcie din beton, armata in vederea prelurii unor
ntinderi locale foarte mari, situata in zonele de rezemare sau ancorare
b. parte a unui element de construcie din beton, armata in vederea prelurii unor
compresiuni locale foarte mari, situata in zonele superioare ale suprastructurii
c. parte a unui element de construcie din beton, armata in vederea prelurii unor
compresiuni locale foarte mari, situata in zonele de rezemare sau ancorare
87. Baba este
a. element de rezemare din lemn, aezat transversal podului din lemn, deasupra
piloilor
b. element de rezemare din beton precomprimat, aezat longitudinal podului din beton,
deasupra piloilor
c. element de rezemare din lemn, aezat transversal podului din lemn, deasupra
piloilor
88. Subursul este
a. grinda de lemn scurte, in sens transversal podului, deasupra paleelor, pilelor sau
culeelor, pe care se reazem grinzile principale
b. grinda de lemn scurte, in sens longitudinal podului, deasupra paleelor, pilelor sau
culeelor, pe care se reazem grinzile principale
c. grinda de lemn scurte, in sens longitudinal podului, deasupra paleelor, pilelor sau
culeelor, pe care se reazem parapetul podului
89. Suprastructura podului este
a. partea din pod care conine calea si infrastructura ce reprezint elementul principal
de rezistenta
b. partea din pod care conine calea si structura ce reprezint elementul principal de
rezistenta
c. partea din pod care conine elementul principal de rezistenta

90. Traveea podului este

a. poriune de pod intre doua elemente nvecinate ale infrastructurii
b. poriune de pod intre doua elemente de capt ale infrastructurii
c. poriune de pod intre doua elemente nvecinate ale suprastructurii

91. Grinda principala este

a. element principal de rezistenta care preia ncrcrile suprastructurii si le transmite
la antretoaze
b. element principal de rezistenta care preia ncrcrile de la nivelul caii si le transmite
la aparatele de reazem
c. element principal de rezistenta care preia ncrcrile suprastructurii si le transmite
la aparatele de reazem
92. Urs este
a. grinda de lemn folosit ca grinda principala
b. grinda de lemn folosit ca grinda secundara
c. grinda de lemn folosit ca grinda dreapta
93. Pachet de ursi este
a. ursi juxtapui si solidarizai
b. ursi suprapui si solidarizai
c. ursi paraleli si solidarizai
94. Tablierul unui pod este
a. suprastructura unui pod pe lungimea grinzilor principale
b. infrastructura unui pod pe lungimea grinzilor principale
c. suprastructura unui pod pe lungimea antretoazelor
95. Antretoaza unui pod este
a. element al suprastructurii unui pod amplasat transversal fata de axa caii pe pod si
care transmite sau repartizeaz ncrcrile la aparatele de reazem
b. element al suprastructurii unui pod amplasat longitudinal fata de axa caii pe pod si
care transmite sau repartizeaz ncrcrile la grinzile principale
c. element al suprastructurii unui pod amplasat transversal fata de axa caii pe pod si
care transmite sau repartizeaz ncrcrile la grinzile principale
96. Lonjeronul unui pod este
a. grinda longitudinala din suprastructura unui pod, care reazem pe antretoaze
b. grinda transversala din suprastructura unui pod, care reazem pe grinzile principale
c. grinda longitudinala din suprastructura unui pod, care reazem pe grinzile principale
97. Grinzile caii la un pod sunt
a. antretoazele si lonjeronii unui pod
b. antretoazele si grinzile principale ale unui pod
c. grinzile principale si lonjeronii unui pod
98. Contravntuirile unui pod sunt
a. elemente de construcie alctuite din bare destinate sa asigure elasticitatea
longitudinala sau transversala a unui pod
b. elemente de construcie alctuite din bare destinate sa asigure rigiditatea
longitudinala sau transversala a unui pod

c. elemente de construcie alctuite din bare destinate sa asigure plasticizarea

longitudinala sau transversala a unui pod
99. Tirantul este
a. element de construcie rigid, solicitat numai la ntindere
b. element de construcie nerigid, solicitat numai la ntindere
c. element de construcie nerigid, solicitat numai la compresiune
100. Platelajul unui pod este
a. element de construcie al podului care realizeaz o suprafaa de susinere a
antretoazelor si transmite aciunile la reeaua de grinzi ale caii sau direct la grinzile principale
b. element de construcie al podului care realizeaz o suprafaa de susinere a
lonjeroanelor
si transmite aciunile la reeaua de grinzi ale caii sau direct la grinzile principale
c. element de construcie al podului care realizeaz o suprafaa de susinere a caii si
transmite aciunile la reeaua de grinzi ale caii sau direct la grinzile principale
101. Rost de deformaie a unui pod este
a. ntreruperea continuiti unor elemente de construcie a podului pentru asigurarea
stabilitii podului
b. ntreruperea continuiti unor elemente de construcie a podului pentru asigurarea
deformabilitilor conform schemei statice
c. ntreruperea continuiti unor elemente de construcie a podului pentru asigurarea
rigiditii podului
102. Sapa sau hidroizolaia podului este
a. element de protecie care asigura infiltraiei apei
b. element de protecie mpotriva vaporizrii apei
c. element de protecie mpotriva infiltraiei apei
103. Gura de scurgere este
a. dispozitiv prin care se asigura evacuarea apelor de precipitaie de la sapa sau de pe
calea podului
b. dispozitiv prin care se asigura infiltrarea apelor de precipitaie de la sapa sau de pe
calea podului
c. dispozitiv prin care mpiedica evacuarea apelor de precipitaie de la sapa sau de pe
calea podului
104. Portalul la un pod este
a. cadru nchis, montat la intrarea si ieirea pe pod
b. cadru nchis, montat la mijlocul unui pod
c. cadru nchis, la treimea superioara a unui pod
105. Timpanul este
a. zid vertical, paralel cu axa longitudinala a unui pod boltit, construit deasupra boltii,
care susine umplutura dintre bolta si fundaie
b. zid vertical, paralel cu axa transversala a unui pod boltit, construit deasupra boltii,
care susine umplutura dintre bolta si cale
c. zid vertical, paralel cu axa longitudinala a unui pod boltit, construit deasupra boltii,
care susine umplutura dintre bolta si cale
106. Lisa podului este

a. piesa din lemn in sens transversal podului, care mrginete trotuarul la interior
b. piesa din lemn in lungul podului, care mrginete trotuarul la exterior
c. piesa din lemn in lungul podului, care mrginete trotuarul la interior
107. Moaza sau clete la un pod de lemn este
a. element de solidarizare a doua sau mai multe piese de lemn aflate in acelai plan,
alctuit dintr-un lemn rotund, semirotund sau ecarisat aezat deasupra pieselor solidarizate si strns
cu buloane
b. element de solidarizare a doua sau mai multe piese de lemn aflate in acelai plan,
alctuit din doua lemne rotunde, semirotunde sau ecarisate aezate de ambele pri ale pieselor
solidarizate si strnse cu buloane
c. element de solidarizare a doua sau mai multe piese de lemn aflate in acelai plan,
alctuit din patru lemne rotunde, semirotunde sau ecarisate aezate deasupra pieselor solidarizate si
strnse cu buloane
108. Contraina de deraiere la un pod de cale ferata este
a. element de construcie longitudinal caii ferate, cu rolul de a ghida eventuale vehicule
de cale ferata deraiate pe pod
b. element de construcie transversal caii ferate, cu rolul de a ghida eventuale
autovehicule rutiere deviate pe pod
c. element de construcie longitudinal caii rutiere, cu rolul de a ghida eventuale
vehicule de cale ferata deraiate pe pod
109. mbrcmintea caii pe pod este
a. partea inferioara a sistemului rutier, alctuit din trei straturi, rezistenta la uzura,
care suporta direct aciunea traficului si a agenilor atmosferici
b. partea superioara a sistemului rutier, alctuit din patru straturi, rezistenta la uzura,
care suporta indirect aciunea traficului si a agenilor atmosferici
c. partea superioara a sistemului rutier, alctuit din unul sau doua straturi, rezistenta
la uzura, care suporta direct aciunea traficului si a agenilor atmosferici
110. Podina unui pod de lemn este
a. platelaj de lemn aezat sub grinzile unui pod de lemn sau metalic, pe care se circula
direct sau pe care se aaz o mbrcminte rutiera
b. platelaj de lemn aezat deasupra grinzilor unui pod de lemn sau metalic, pe care se
circula direct sau pe care se aaz o mbrcminte rutiera
c. platelaj de lemn aezat la acelai nivel cu grinzile unui pod de lemn sau metalic, pe
care se circula direct sau pe care se aaz o mbrcminte rutiera
111. Longrina apar-roata sau grinda apar-roata este
a. longrina la marginea prii carosabila a podurilor de lemn, de sosea, care protejeaz
trotuarul de eventuale aciuni de izbire a roilor vehiculelor, delimitnd partea carosabila
b. longrina la mijlocul prii carosabila a podurilor de lemn, de cale ferata, care
protejeaz trotuarul de eventuale aciuni de izbire a roilor vehiculelor, delimitnd partea carosabila
c. longrina deasupra prii carosabila a podurilor de lemn, de sosea, care protejeaz
partea carosabila de eventuale aciuni de izbire a roilor vehiculelor, delimitnd trotuarul pietonal
112. Parapet de sigurana a circulaiei vehiculelor sau glisiera este
a. element de construcie longitudinal, amplasat pe zona centrala a benzilor de
circulaie a podurilor de sosea
b. element de construcie longitudinal, amplasat la marginea benzilor de circulaie a
podurilor de sosea

c. element de construcie longitudinal, amplasat la marginea benzilor de circulaie a

podurilor de cale ferata
113. Parapet de sigurana a pietonilor este
a. element de construcie longitudinal, dispus la marginea trotuarului, pentru protecia
pietonilor
b. element de construcie longitudinal, dispus la marginea trotuarului, pentru protecia
circulaiei rutiere
c. element de construcie longitudinal, dispus la marginea trotuarului, pentru protecia
circulaiei feroviare
114. Stlpul parapetului pietonal este
a. element vertical de rezistenta al parapetului pietonal
b. element orizontal de rezistenta al parapetului pietonal
c. element perpendicular de rezistenta al parapetului pietonal
115. Umplutura parapetului este
a. element constructiv dispus intre stlpii parapetului, pentru a mari interspaiile libere,
in vederea creterii siguranei circulaiei pietonilor pe trotuarul podului
b. element constructiv dispus sub stlpii parapetului, pentru a micora interspaiile
libere, in vederea creterii siguranei circulaiei autovehiculelor pe pod
c. element constructiv dispus intre stlpii parapetului, pentru a micora interspaiile
libere, in vederea creterii siguranei circulaiei pietonilor pe trotuarul podului
116. Mana curenta a parapetului pietonal este
a. element liniar de tip bara al parapetului de sigurana a pietonilor, situat in partea lui
superioara, ndeplinind funcia de element de sprijin al minii
b. element liniar de tip bara al parapetului de sigurana a pietonilor, situat in partea lui
inferioara, ndeplinind funcia de element de sprijin al minii
c. element liniar de tip curb al parapetului de sigurana a pietonilor, situat in partea lui
mediana, ndeplinind funcia de element de sprijin al minii
117. Cintru este
a. construcie auxiliara de rezistenta care in timpul execuiei susine grinzile principale
b. construcie auxiliara de rezistenta care in timpul execuiei susine arce sau bolti
c. construcie auxiliara de rezistenta care in timpul execuiei susine calea pe pod
118. Eafodajul este
a. construcie auxiliara de rezistenta, care susine in timpul execuiei arce sau bolti
b. construcie auxiliara de rezistenta, care susine in timpul execuiei grinzi sau cadre
c. construcie auxiliara de rezistenta, care susine in timpul execuiei caii pe pod
119. Descintrarea este
a. operaie de sprijinire a cintrului sau a eafodajului de construciei pe care a susinuto in timpul exploatrii podului
b. operaie de mpingere a cintrului sau a eafodajului de construciei pe care a susinuto in timpul exploatrii podului
c. operaie de desprindere a cintrului sau a eafodajului de construciei pe care a
susinut-o in timpul execuiei
120. Lansare este

a. operaie de deplasare a unei grinzi sau a unui tablier in lungul axei transversale a
caii
b. operaie de deplasare a unei grinzi sau a unui tablier in lungul axei verticale a caii
c. operaie de deplasare a unei grinzi sau a unui tablier in lungul axei longitudinale a
caii
121. Riparea este
a. operaie de deplasare transversala a unui element de pod sau a unui tablier
b. operaie de deplasare verticala a unui element de pod sau a unui tablier
c. operaie de deplasare laterala a unui element de pod sau a unui tablier
122. Nivelul apelor extraordinare sau nivel istoric este
a. cel mai ridicat nivel al apelor, cunoscut in ultimii 50 de ani
b. cel mai ridicat nivel al apelor, cunoscut in ultimii 100 de ani
c. cel mai ridicat nivel al apelor, cunoscut vreodat
123. Nivelul apelor mari este
a. Nivelul maxim al apelor cunoscut in ultimii zece ani
b. Nivelul maxim al apelor cunoscut in ultimii cinci ani
c. Nivelul maxim al apelor cunoscut in ultimii cincisprezece ani
124. Nivelul apelor mici este
a. Nivelul minim al apelor cunoscut in ultimii zece ani
b. Nivelul minim al apelor cunoscut in ultimii cinci ani
c. Nivelul minim al apelor cunoscut in ultimii cincisprezece ani
125. Etiajul este
a. nivelul mediu al celor mai sczute ape considerate pe o perioada lunga de timp, 10
30 ani, in funcie de importanta podului
b. nivelul maxim al celor mai ridicate ape considerate pe o perioada lunga de timp, 10
30 ani, in funcie de importanta podului
c. nivelul minim al celor mai sczute ape considerate pe o perioada lunga de timp, 10
30 ani, in funcie de importanta podului
126. Debitul de aluviuni sau debitul solid este
a. cantitatea de material solid transportat de apa care trece timp de o sptmna pe sub
pod
b. cantitatea de material solid transportat de apa care trece timp de o zi pe sub pod
c. cantitatea de material solid transportat de apa care trece in unitatea de timp pe sub
pod
127. Debitul de calcul este
a. debitul considerat in calculul luminii podului
b. debitul considerat in calculul lungimii podului
c. debitul considerat in calculul limii podului
128. Debitul apelor extraordinare este
a. debitul corespunztor nivelului apelor excepionale
b. debitul corespunztor nivelului apelor extraordinare
c. debitul corespunztor nivelului apelor maxime
129. Debueul podului este

a. capacitatea de scurgere a apelor pe sub pod, astfel nct sa asigure scurgerea

flotanilor, a gheurilor si dup caz navigaia
b. capacitatea de scurgere a apelor pe sub pod, astfel nct sa blocheze scurgerea
flotanilor, a gheurilor si dup caz navigaia
c. capacitatea de scurgere a apelor pe sub pod, astfel nct sa ncetineasc scurgerea
flotanilor, a gheurilor si dup caz navigaia
130. Afuierea este
a. aciunea de ridicare a fundului albiei de ctre curentul unei ape curgtoare
b. aciunea de umplere a fundului albiei de ctre curentul unei ape curgtoare
c. aciunea de erodare a fundului albiei de ctre curentul unei ape curgtoare
131. Profil transversal al albiei la pod este
a. seciunea transversala prin albie in amonte de pod
b. seciunea transversala prin albie in dreptul podului
c. seciunea transversala prin albie in aval de pod
132. Aciunile la poduri se clasifica in urmtoarele categorii
a. aciuni permanente, temporare si excepionale
b. aciuni permanente, temporare de lunga durata si excepionale
c. aciuni permanente, temporare de scurta durata si excepionale
133. Aciunile permanente la poduri
a. se aplica cu o intensitate practic constanta in raport cu timpul, pe toata durata de
construcie a podului
b. se aplica cu o intensitate practic constanta in raport cu spaiul, pe toata durata de
reparaie a podului
c. se aplica cu o intensitate practic constanta in raport cu timpul, pe toata durata de
exploatare a podului
134. Aciunile temporare se clasifica in urmtoarele categorii
a. aciuni temporare de scurta durata si aciuni temporare de lunga durata
b. aciuni temporare variabile si aciuni temporare invariabile
c. aciuni temporare excepionale si aciuni temporare normale
135. Aciunile temporare de lunga durata
a. au intensiti constante pe durate de timp scurte, dar mai mari dect durata de
exploatare a podului
b. au intensiti constante pe durate de timp ndelungate, dar mai mici dect durata de
exploatare a podului
c. au intensiti variabile pe durate de timp ndelungate, dar mai lungi dect durata de
exploatare a podului
136. Aciunile temporare de scurta durata
a. au intensiti variabile, intensitile maxime aplicandu-se pe durate reduse, sau au
intensiti practic constante care se aplica pe durate reduse
b. au intensiti variabile, intensitile maxime aplicandu-se pe durate ndelungate de
timp, sau au intensiti practic constante care se aplica pe durate reduse
c. au intensiti variabile, intensitile maxime aplicandu-se pe durate ndelungate, sau
au intensiti maxime care se aplica pe durate reduse
137. Aciunile excepionale

a. intervin foarte des sau sptmnal pe durata de exploatare a podului

a. niciodat nu intervin pe durata de exploatare a podului
a. intervin foarte rar sau niciodat pe durata de exploatare a podului
138. Aciunile se grupeaz in
a. gruparea I fundamental, gruparea II fundamentala suplimentata si gruparea III
speciala
b. gruparea I speciala, gruparea II suplimentata si gruparea III extraordinar
c. gruparea I variabila, gruparea II invariabila si gruparea III speciala
139. Greutatea caii podurilor de sosea cuprinde
a. greutatea sistemului rutier, a caii, a elementelor de trotuar si a parapetului
b. greutatea caii, a bordurilor, a elementelor de trotuar si a parapetului
c. greutatea sistemului rutier, a sapei hidroizolante, a bordurilor, a elementelor de
trotuar si a parapetului
140. Greutatea caii podurilor de cale ferata cuprinde
a. greutatea inelor si a contrainelor, a traverselor, a balastului, si a podinii de trotuar
b. greutatea inelor, a materialului mrunt de cale, a contrainelor, a traverselor, a
balastului, a podinii de trotuar si a sapei hidrofuge
c. a materialului mrunt de cale, a traverselor, a balastului, a podinii de trotuar si a
sapei hidrofuge
141. Greutatea caii se calculeaz
a. innd seama de greutile tehnice ale elementelor din care este alctuit
b. innd seama de dimensiunile elementelor din care este alctuit
c. innd seama de volumul elementelor din care este alctuit
142. Convoaiele tip la podurile de sosea se clasifica in
a. convoaie normale si convoaie anormale
b. convoaie scurte si convoaie lungi
c. convoaie normale si convoaie excepionale
143. Convoaiele normale la podurile de sosea sunt alctuite din
a. convoaie din autocamioane, convoaie din vehicule speciale pe roti sau pe senile si
convoaie din tramvaie electrice
b. convoaie din autocamioane, convoaie de metrouri si convoaie din tramvaie electrice
c. convoaie din camioane excepionale, convoaie din vehicule speciale si convoaie din
tramvaie electrice
144. Convoaiele din autocamioane sunt de trei tipuri
a. convoaie A30, A13 si A10
b. convoaie V80, A10 si S60
c. convoaie A30, V80 si S40
145. Convoaiele din vehicule speciale sunt de trei tipuri
a. convoiul din vehicule speciale pe roti A30, convoiul din vehicule speciale pe senile
S60 sau S40
b. convoiul din vehicule speciale pe roti A80, convoiul din vehicule speciale pe senile
V60 sau S40

c. convoiul din vehicule speciale pe roti V80, convoiul din vehicule speciale pe senile
S60 sau S40
146. Gabaritul de libera trecere reprezint
a. conturul geometric transversal limita, cuprins in plan orizontal, perpendicular pe axa
longitudinala a caii de comunicaie, in interiorul cruia nu trebuie sa ptrund nici un element al
infrastructurii si suprastructurii podului.
b. conturul geometric transversal limita, cuprins in plan vertical, perpendicular pe axa
longitudinala a caii de comunicaie, in interiorul cruia nu trebuie sa ptrund nici un element al
infrastructurii si suprastructurii podului.
c. conturul geometric transversal limita, cuprins in plan vertical, paralel pe axa
longitudinala a caii de comunicaie, in interiorul cruia nu trebuie sa ptrund nici un element al
infrastructurii si suprastructurii podului.