Udroiu - Dr. Penal 2013

Mihan Udroiu
Drept penal
Partea generala, Partea speciala
Editia a 4-a
La elaborarea lucrarii au fost avute in vedere ultimele modificari

ale Codului penal'aduse prin Legea Dr. 27/2012. ~i Legea nr. 63/2012 .
._ Editura C.H. Beck

Bucuresti 201!3
./
FOTOCOPtEREA
INTERZISAI
IJ~.~,
AvMd in
AVERTISMENT'!
vedere amploarea luatl de fenomenul fotocopierii lucrarilor de specialitate, mai ales in
domeniul Dreptului, atragem atentia eA, potrivit art. 14 ~i 140 din Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor ~i drepturile conexe, reprodueerea operelor sau a produselor purtatoare de
drepturi eonexe, daca respectiva reprodueere a fost efectuata ftrA autorizarea sau consimtamantul titularului drepturilor reeunoseute de legea mentionata, eonstituie infractiune ~i se
pedepseste eu inchisoare sau eu amenda, Prin reproducere, conform legii, se lntelege realizarea,
integrala sau partiala, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar
ori permanent, prin orice mijloace ~i sub orice forma,
Nu va faceti partasi la distrugerea cartii!

Editura C.H. Beck este acreditatl CNATDCU ~i este considerata editura cu prestigiu
recunoscut.
Drepf'penal. Partea generali. Partea speciali. Editia 4

Mihan Udroiu
Copyright 2010, 2011, 2013 - Editura C.H. Beck
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.
Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata tara acordul scris al Editurii C.H. Beck.
Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
UDROIU, MlHAIL
Drept penal: partea generals, partea specials /
Mihail Udroiu. - Ed. a 4-a, rev. - Bucuresti : Editura
C.H. Beck, 2013
Bibliogr.
ISBN 978-606-18-0138-1
343(498)
Editura C.H. Beck
Str. SergoNutu Ion nr. 2, sector 5, Bucuresti

Tel.:
021.410.08.47; 021.410.08.09;
021.410.08.73; 021.410.08.46
Fax:
021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro
Redactor: Oana Dimitriu
Tehnoredactor: Catalin Mantu
Cuprins
Abrevieri .......................
xv
TITLUL I. PARTEA GENE~A
...
......
h
1
Capito lui I. ApUcarea legii penale ...

:
1
Sectiunea 1. Aplicarea legii penale in spatiu
1
1. Aplicarea legii penale faptelor s!viir~ite pe teritoriul Romaniei.,
1
2. Aplicarea legii penale faptelor s!v~ite in afara teritoriului Romariiei
3
Sectiunea a 2-a. Aplicarea legii penale in timp ................................................... 7
. . 1 tiIVll4tll
Xt" 1'"
1. Prin ClplU.ac
egll pena Ie
.7
2. Principiul neretroactivitatii legii penale
10
3. Extraactivitatea legii penale
12
Capitolul ll. Infractiunea ....
~...
~....
22
Sectiunea 1. Notiunea si trAsAturileesentiale ale infractiunii..
22
1. Notiune
22
2. Tr!saturile esentiale ale infractiunii
22
Sectiunea a 2-a. Continutul infractiunii., .:;;
;
26
1. Continutulgeneric al infractiunii,
.:
:
26
2. Clasificari ale continutului infractiunii.,
41
Capitolul DI. Cauzele care inllturl earaeterul penal al faptei ..
;
~~42
Seotiunea 1. Legitima aparare
~ 42
1. Notiune
:
42
2. Conditiile legitimei aparari
43
3. Conditiile legitimei aparari prezumate
47
4. Efectele legitimei aparAri
:
:
48
Sectiunea a 2-a. Starea de necesitate ~
49
1.Netiune
~
~
:
49
2. Conditii
49
3. Efectele starii de necesitate
50
4-
Sectiunea a 3-a. Constrangerea fizica
51
1. Notiune
2. Conditii
3. Efectele eonstrangerii fizice
Sectiunea a4-a. Constrangerea moral!
1. Notiune
51
52
2. Conditii
3. Efectele constrangerii morale

Seotiunea as-a. Cazul fortuit ,:
1. Notiune
:;
2. Conditii
'
:
:,;
:..;
:.
52
53
53
53
54
56
56
56
VIII
Drept penal. Partea generala. Partea speciala
3. Efectele cazului fortuit

Sectiunea a 6-a. Iresponsabilitatea
1. Notiune
2. Conditii
3. Efectele iresponsabilitatii
~.. ~,
Sectiunea a 7-a. Betia
':
1. Notiune i feluri
:
2. Betia involuntara completa
Sectiunea a 8-a. Minoritatea faptuitorului..
1. Notiune
2. Conditii
~
3. Efectele starii de minoritate
Sectiunea a 9..a. Eroarea
1.,Notiune i clasificare
2. Eroarea de fapt principala
3. Eroarea de fapt secundara :
4. Eroarea de drept
57
58
58
58
59
59
59
60
61
61
62
62
64
64
,:
y
64
66
67
"
Capitolul IV. Formele infracpunii lntenttenate

Sectiunea 1. Acte de pregatire (preparatorii)
68
68
70
71
72
73
76
76
Sectiunea a 2-a. Tentativa

1. Modalitatile tentativei.
2. Incriminarea i pedepsirea tentativei
3. Cauze de nepedepsire a tentativei..
Sectiunea a 3-a. Infractiunea fapt consumat.
Sectiunea a 4-a. Infractiunea fapt epuizat
Capltelul v. Pluralitatea de.lnfraetor! ...
~
_
78
Sectiunea 1. Formele pluralitatii de infractori
78
Sectiunea a 2-a. Participatia penala
79
l.Felurile participatiei penale
79
2. Formele participatiei penale proprii
81
3. Pedeapsa in caz de participatie penala
90
4. Impiedicarea de catre participant a savaririi faptei
91
Capitolul VI. Unitatea de infracpune .........................
-..92
Sectiunea 1. Unitatea naturala
92
1. Infractiunea simpla
92
2. Infractiunea continua
93
3. Infractiunea deviata
94
Sectiunea a 2-a. Unitatea legala de infractiune
95
1. Infractiunea continuata
95
2. Infractiunea complexa
99
3. Infractiunea progresiva
100
4. Infractiunea de obicei
101
Capitolul VII. Pluralitatea
de lnfraetfum
Sectiunea 1. Concursul de infractiuni

1. Conditii
2. Formele concursului de infractiuni..
103
103
103
104
Cuprins
IX
3. Sanctionarea concursului de infractiuni

Sectiunea a 2-a. Recidiva.........
1. Forme ale recidivei
2. Recidiva in cazul persoanei fizice
3. Recidiva in cazul persoaneijuridice
4. Descoperirea ulterioara a starii de recidiva
Sectiunea a 3-a. Pluralitatea intermediara
l. Pluralitatea intermediara in cazul persoanei fizice
2. Pluralitatea intermediara in cazul persoanei juridice
Capitolul VIll. Rispunderea penali

Sectiunea 1. Principiile raspunderii penale
.'
106
110
111
111
121
122
123
123
124
1.
~:
125
~
Sectiunea a 2-a. inIocuirea raspunderii penale cu 'raspunderea administrativa

Capitolul IX. PedepseJe
Sectiunea 1. Pedepse principale
'.........................................................
.-
125
126
128
~
128
1. Detentiunea pe viatl
128
2. inchisoarea
130
3. Amenda penala
138
Sectiunea a 2-a. Pedepse complementare
~
139
1. Pedepse complementare aplicabile persoaneifizice
".
139
2. Pedepse complementare aplicabile persoaneijuridice
,,~.143
Sectiunea a 3-a. Pedepse accesorii
; '
147
Capitolul X. IndividuaHzarea pedepselor ...
~
150
Sectiunea 1. Notiune ~iforme de individualizare
150
Sectiunea a 2-a. Individualizarea judiciara a pedepselor
1
150
1. Notiune, criterii
;:
150
2. Circumstante atenuante ~iagravante
155
Sectiunea a 3-a. Individualizareajudiciara a executarii pedepselor
168
1. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei..
168
2. Suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei.
i
176
3. Executarea pedepsei inchisorii la locul de munca
'
182
Capitolul XI. MlsurUe de sigu,ranti ..................................................... ,.....~... 186
Sectiunea 1. Obligarea la tratament medical..
:
186
1. Notiune, conditii
186
2. Continut, executare
187
3. Durata
~
187
Sectiunea a 2-a. Intemarea medicala.i...
188
188
188
3. Durata
189
Sectiunea a 3-a. Interzicerea unei functii sau profesii..
189
189
189
3. Durata
190
4. Comparatii
190
Seetiunea a 4-a. Interzicerea de a se afla in anumite localitati
191
191
II
0'
Drept penal. Partea generala. Partea specialii
3. Durata
:
Sectiunea a 5-a. Expulzarea
3. Durata
Sectiunea a 6-a. Confiscarea special!
:
Sectiunea a 7-a. Confiscarea extinsa
Sectiunea a 8-a. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe 0 perioada
determinata
;
3. Durata
Capitolul XI'I. Minoritatea
Sectiunea 1. Regimul raepunderii penale a infractorilor minori
192
192
192
192
194
195
195
195
195
201
201
204
204
204
205
205
206
Sectiunea a 2-a. Regimul masurilor educative

1. Mustrarea
2. Libertatea supravegheata
3. Intemarea intr-un centro de reeducare
4. Intemarea intr-un institut medical-educativ
Sectiunea a 3-a. Regimul pedepselor aplicabile minorilor
1. Inchisoarea
2. Amenda
3. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului.
4. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control
206
207
207
208
210
212
213
213
215
215
215
Capitolul XIll. Cauzele care inlituri rispunderea penali. Cauze care

inlituri sau modiftcl executarea pedepselor. Cauze care inllturi
consecinteie condamnirU .................................................................................
218
1. Amnistia
2. Prescriptia raspunderii penale
3. Prescriptia executarii pedepsei
4. Lipsa plangerii prealabile. Retragerea plangerii prealabile
"
5. Impacarea
partl'1or
6. Gratierea
7. Reabilitarea
218
220
225
228
230
232
236
GRILE. DREPT PENAL. PARTEA GENERALA.
241
RA.SPUNSURI GRILE
262
,iIM,{JM..
. M,;4JllgJ4Aj"SJAlJMMM1,.$W4i4i.. J#41 .14U1;;t.,iPLG...;...ii4iti&WI,. .!4Si\&p ....t.A+NWAP.,
,-
).
.....,
Cuprins
XI
...
TITLUL D. PARTEA SPECIALA
263
Capitolul I. Infractiuni contra persoanei
263
Sectiunea 1.Infractiuni contra vietii, .integritatii corporale ~i sinAtltii..

~263
Subsectiunea 1. Omuciderea
,
'
263
1..Omorul
263
2. Omorul calificat.
,
271
3. Omorul deosebit de gray
284
4. Pruncuciderea .............................................. .:.....~;............................. 294
5. Uciderea din culpa. .............................. :
: 299
6. Determinarea sauinlesnirea sinuciderii,
304
Subsectiunea a 2-a. Lovirea ~i vatlmarea integritatii
corporale sau a sinAtatii.
306
1. Lovirea sau alte violente
'
306
2. Vltlmarea corporala
_
310
3. VAtimare.a corporals gravA
i
313
4. Lovirile sau vatimArile cauzatoare de moarte
;
319
5. Vl\tlmarea corporala din culpa
322
Subsectiunea ~,\3'-a",Avortul
, i.e: ~.""" . l.
~.;~
~
.
328
;
l.,Provocarea ilegala a avortului
328
!t..
~'J.';
.- ' .
II
II
: "eapitolul II. Infractiuni contra Iibertltu persoanei ...

~.~332
1. Lipsirea de libertate in mod ilegal

;
;
I
2. Violarea de domiciliu
;
"'
:
3. Amenintarea
4. Santajul ................................................................ '....................'
5. Violarea secretului corespondentei.,
~
6. Divulgarea secretului profesional..
<1
{l(
e .
" .'
-;
'.Capitolul IV. Infractiuni:contra
patrimoniulul
377
380
~.i
332
353
363
365
'.' .
. apitolul III. Infractiuni privitoare la viata sexuall
1. Violul
2. Actul sexual cu un minor
3. Seductia
4 Perversiunea sexual!
5. Coruptia sexuala
6. Inces.tul
7. Hartuirea sexuala
382
382
389
393
395
~: 399
401
403
405
1. Furtul ............'
' -.........................405
2. Furtul calificat
~..:
413
3. Furtul urmarit la plangerea prealabila a persoanei vatlmate
428
4. TdlhAria
432
5. Abuzul de incredere
;
445
6. Gestiunea frauduloasa
451
7.In~elaciunea
~
454
8. Delapidarea
464
9. insu~irea bunului gasit
468
10. Distrugerea
470
XII
Drept penal. Partea generald. Partea speciald
11. Distrugerea din culpa

476
12. Tulburarea de posesie
479
13. Tainuirea
483
Capitolul V. Infracpuni contra autoritltii ...................
489
1. Ultrajul
489
2. Uzurparea de calitati oficiale
494
3. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
497
4. Sustragerea de sub sechestru
500
Capitolul VI. Infraetiunf de serviciu sau tn legaturl eu serviciul .....
503
1. Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor
;
503
2. Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi
511
3. Abuzul in serviciu contra intereselor pub lice :
513
4. Neglijenta in serviciu
519
5. Purtarea abuziva
523
6. Luarea de mita
526
7. Darea de mita
535
8. Primirea de foloase necuvenite
539
9. Traficul de influenta
541
Capitolul VII. Infracpuni care impiedici tnfiptuirea justipei .........
548
1. Denuntarea calomnioasa
548
2. Marturia mincinoasa
~
551
3. Incercarea de a determina marturia mincinoasa
555
4. Nedenuntarea unor infractiuni
557
5. Omisiunea sesizarii organelor judiciare
560
6. Favorizarea infractorului
562
7. Arestarea nelegala
565
8. Cercetarea abuziva
566
9. Supunerea la rele tratamente
569
1O. Represiunea nedreapta
570
11. Evadarea
~
572
12. Inlesnirea evadarii
575
13. Nerespectarea hotararilor judecatoresti
577
14. Retinerea sau distrugerea de inscrisuri
584
Capitolul VIll. Infracpunlle de faI5
586
1. Falsificarea de monede sau alte valori
586
2. Falsificarea de timbre, marci sau bilete de transport
591
3. Detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori
593
Capitolul IX: Falsuri in inscrisuri
'...596
1. Falsul material in inscrisuri oficiale
596
2. Falsul intelectual.
'
598
3. Falsul in inscrisuri sub semnatura privata
602
4. Uzul de fals
;;
606
5. Falsul in declaratii
'
608
6. Falsul privind identitatea
..
611
I11
Cuprins
XIII
Capitolul X. Infractlun! care aduc atingere unor relatii
privind convietuirea sociall
614
1. Abandonul de familie
2. Relele tratamente aplicate minorului..
3. Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului
Capitolul XI. Alte infractiuni care aduc atingere unor relatii

privind eenvietutrea 80cI811
1. Profanarea de morminte
2. Ultrajul contra bunelor moravuri ~i tulburarea ordinii
~i lini~tiipublice
;
.-:
3. lncaierarea
,
4. Asocierea pentru sAvar~ireade infractiuni
5. Prostitutia
6. Proxenetismul
614
618
620
~ 623
623
624
628
630
633
634
GRILE. DREPT PENAL. PARTEA SPECIALA.
638
RASPUNSURI GRILE
6S0
BibHografie generali
-----------------------------------
l1li
651
Abrevieri
I. Abrevieri uzuale
= alineat (ul)
alin.
art.
B.C.
B.C.A.
C.A.
Carta
C.civ.
C.D.
C.fam.
C.muncii
C.proc.civ.
C.pen.
C.proc.pen.
C.S.J.
C.S.M.
Conventia european!
= articol (ul)
..
= Revista ,,Buletinul Casatiei"

= Revista ,,Bul~tinQlCurtilor de Apel"
= Curtea de Apel
= Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene
= Codul civil
= Culegere de decizii
= Codul familiei
= Codul muncii
= Codul de procedura civila
= Codul
penal;
= Codul de proceduri penal!
, = Curtea Supren;t4de Justitie

= Consiliul Superior al Magistraturii
= Conventia european! pentru apararea drepturilor
omului i a libertatilor fundamentale

=,Curtea Europe~i a Drepturilor Omului
= Curtea de Justitie a Uniunii Europene
= Directia de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata ~i Terorism
= Directia National! Anticoruptie
Curtea Europeanil CEDO

C,).U.E.
D.lJ.C.O.T.
D.N.A.
Dreptul
= Revista ,,Dreptul"
Ed.
I.C.C.J.
lit.
M.Of.
NCC
= Editura
N.B.
= nota bene
n.n.
= nota
nr.
O.G.
O.U.G.
op. cit.
= numir(ul)
= inalta
= litera
= Monitorul Oficial al Romaniei
= Noul Cod civil (Legea nr. 287/2009)
noastra
= Ordonanta Guvemului
= Ordonanta de urgent! a Guvemului
= opera
p.
pct.
P.R.
R.D.P.
Curte de Casatie ~i Justitie
._
citata'
=pagina
= punct(ul)
= Revista ,,Pandectele Romine"
= Revista de Drept Penal
Drept penal. Partea genera/a. Partea specialii
XVI
R.R.D.
RIL
s.a,
s.n.
Trib.
T.M.B.
Trib. Suprem
urm.
U.E.
U.N.B.R
vol.
= Revista Romana de Drept

= recurs in interesullegii
= ~ialtele/altii
= sublinierea noastra
= Tribunalul
= Tribunalul municipiului Bucuresti
= Tribunalul Suprem
= urmatoarele
= Uniunea Europeans
.
= Uniunea Nationala a Barourilor din Romania
=volum(ul)
II. Lucriri citate frecvent

BJ.2004
B.lC.P.l
1993-1997
B.J.C.P.J. 2000-2001
B.J.C.P.J. 2002
B.J.C.PJ.2002-2003
B.J.C.P.J. 2003
B.J.C.P.J. 2003
B.J.2009
B.J.2010
C.P.Ad.
C.D ....
Curtea de Apel Pitesti. Buletinul Jurisprudentei

2004, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
Curtea de Apel Ploiesti. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 1993-1997
.
Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999
Curtea de Apel Timisoara, Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practica judiciara 2000-2001,
Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002
Curtea de Apel Iasi, Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2002, Ed. Lumina
Lex, Bucuresti, 2004
Curtea de Apel Suceava. Buletinul Jurisprudentei,
Culegere "depractica judiciara semestrul 1112002i
semestrul 112003,Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003
Curtea de Apel Iasi. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina
Lex, Bucuresti, 2004
Curtea de Apel Timisoara, Buletinul Jurisprudentei, Culegere de practica judiciara 2003, Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 2004
BuletinulJurisprudentei 2009, Ed. C.H. Beck,
Bucuresti, 2010
Buletinul Jurisprudentei 2010, Ed. C.H. Beck,
Bucuresti, 2011
Codul penal- editie ingrijita ~i adnotata de
G. Bodoroncea, I. Kuglay, L. Lefterache, 1. Matei,
1. Nedelcu, F. Vasile, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,
2007
Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe
anul ...
Abrevieri
xvn
Curtea de Apel Brasov, Culegere de practicajudiciara 1996, Ed. Omnia Uni Sast, Brasov, 1997
C.PJ.P. 1990
Tribunalul Municipiului Bucuresti, Culegere de
practica judieiara in materie penala 1990, Casa de
Editura ~iPresa ,,~ansa", Bucuresti, 1991
C.P.J.P. 1993
Tribunalul Municipiului Bucuresti, Culegere de
practicajudiciara in materie penala 1993, Casa de
Editura ~iPresa ,,~ansa", Bucuresti, 1994
C.P.J.P. 1994
Curtea de Apel Bucuresti, Culegere de practicA
judiciara penala 1994, Ed. Continent XXI,
Bucuresti, 1995 .
C.PJ.P. 1998
Curtea de Apel Bucuresti. Culegere de practica
judiciara in materie penal! 1998, Ed. All Beck,
Bucuresti, 1999
C.P.J.P.2007
Curtea de Apel Bucuresti, Culegere de practica
judiciara in materie penala 2007, Ed. Wolters
Kluwer, Bucuresti, 2008
C.PJ.P.2007
Curtea de Apel Bucuresti, Culegere de practica
judiciara in materie penala 2007, Ed. Rosetti,
Bucuresti, 2001
G. Antoniu, R.D.P.
G. Antoniu, V. Brutaru, Revista de Drept Penal.
Studii ~ipractica judiciara (1994-2007), editia
a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008
C. Sima, Codul penal adnotat
C. Sima, Codul penal adnotat cu practica judiciara
1969-2000, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000
P .J.P. - vol. III
G. Antoniu, C. Bulai, Practica judiciara penala,
Volumul III - Partea specials, Ed. Academiei
Romane, Bucuresti, 1992
PJ.P.2001-2002
Curtea de Apel Bucuresti. Practicajudiciara penala
2001-2002, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2004
PJ.P.2003-2004
Curtea de Apel Bucuresti. Practica judiciara penal!
2003-2004, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2006
Probleme de drept. .. 1990-1992 V. Bogddnescu, L. Pastor, Probleme de drept din
deciziile Curtii Supreme de Justitie 1990-1992,
Ed. Orizonturi, Bucuresti, 1993
Probleme de drept ... 1990-2000 G. Ionescu, l. Ionescu, Probleme de drept din jurisprudenta Curtii Supreme de Justitie in materie
penala 1990-2000, Ed. Juris Argessis, Curtea de
Arges, 2002
Repertoriu 1969-1975
V. Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic
de practica judiciara in materie penala pe anii
1969-1975, Ed. Stiintifica ~i Enciclopedica,
Bucuresti, 1977
C.P.J. 1996
---
----------
XVIII
Drept penal. Partea genera/a. Partea speciala
V. Papadopo/, M Popovici, Repertoriu alfabetic

de pracnca judiciara in materie penala pe anii
1976-1980, Ed. ~tiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1982
V. Papadopo/, St. Danes, Repertoriu de practica
judiciara inmaterie penala pe anii 1981-1985,
Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989
III. Baze de date juridice

portal.just.ro
www.legalis.ro
www.scj.ro
Portalul instantelor- de judecata - baza de date

online apartinand Ministerului Justitiei
Biblioteca juridico-economioa on-line, Editura C.H.
Beck
Site-ul oficial allnaltei Curti de Casatie ~i Justitie
.TITLULI
..,
PARTEA' GENERALA
Capltelul I
ApliC!.area,legll. p~nale
Aplicarea legii penale reprezinta actiunea de a aplica (sau rezultatul acesteia)
dispozitiile legii penale persoanelor care au incAlcat aceste prevederi legale. Potrivit
profesorului Vintila Dongoroz, aplicarea legii penale reprezinta "convertirea
eficientei juridice virtuale a normeler de drept.tn eficienta .reala prin efectiva folosire
a acestor norme la realizarea concrete a .ordinii juridice, A aplica legea ..inseamnA,
deci, a executa (a aduce 11\indeplinire) normele de drept cuprinse in lege'", '
Legea penal! este .aplicabila tuturor persoanelor .aflate pe teritoriul Romaniei, cu
exceptia celor care se bucura .de .imunitate de jurisdictie, cum sunt reprezentantii
diplomatici ai statelor straine sau ai altor persoane care, potrivit conventiilor
internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman (art. 8 C.pen.),
respectiv a persoanelor care nu au posibilitatea de a intelege sau de: a-si manifesta
vointa (lipsite de capacitate psihofizica).
Sectlunea 1. Aplicarea legii penale in spatiu

1. Aplicarea legii p;enale faptelor sivir~ite pe teritoriul Rominiei
1.1.PrincipiuI teritorialitltH
- principiu potrivit caruia .normele de drept penal romane se aplica tuturor infractiunilor sav~ite pe teritoriul Romaniei; nu intereseaza cetatenia infractorului ori calitatea
de apatrid a acestuia, iar in cazul strainilor nici daca fapta este prevazuta de legea penala a
statului de origine;
- prin "savar~irea unei infractiuni" sau "comiterea unei infractiuni" se intelege
sav~~irea, oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa; precum ~i participarea la comiterea acestora ca autor, instigator
sau complice (art. 144 C.pen.);
- teritoriul reprezinta suprafata terestra cuprinsa intre frontierele statului,

apele interioare curgatoare sau statAtoare, .apele maritime interioare/, marea terito1 V. Dongoroz, Drept penal, Reeditarea editiei din 1939, Asociatia RomanA de stiinte
penale, Bucuresti, 2000, p. 94.
2 Apele maritime interioare sunt cuprinse lntre tArmulmarii ~i liniile de bazA(limitele celui
mai mare reflux de-a lungul tlirmului sau liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate
Drept penal. Partea genera/a
riala', precum si subsolul~ispatiul aerian' at acestora (art. 142C.pen.);teritoriulmisiunilor diplomaticeale Romanieiin striinitate (ambasade,consulategenerale,consulate,
consulateonorifice,misiunipennanente)nu faceparte dinteritoriul Romaniei;
- infractiunea s!v~ita pe teritoriul tarii este orice infractiune prevazuta de legea
penal! roman! comisa pe teritoriul Romaniei sau pe 0 nay! sau 0 aeronava romana;
- infractiunea se considera sivAr~iti pe teritoriul tarii ~i atunci cand pe acest
teritoriu, pe 0 nay! sau aeronava roman! sau pe 0 platform! de foraj maritim (situata
in Marea Neagra, in zona economic! exclusiva a Romaniei) s-a efectuat numai un act
de executare (inclusiv in cazul infractiunilor continue,' continuate sau de obicei),
instigare sau complicitate ori s-a produs urmarea (rezultatul material sau starea de
pericol), chiar partial!, a infractiunii; astfel, este consacrata teoria ubicuitaiti
(art. 143 C.pen.); simplele acte de pregatire neincriminate neurmate de un act de
executarepe teritoriul national nu pot atrage aplicarea legii penale romane;
- chiar daca nava sau aeronava roman! nu intra in notiunea de "teritoriu", infractiunile s!vallite pe acestea (cand nava san aeronava se afl! in strainatate) sunt considerate de lege,a fi s!v~ite pe teritoriul Romaniei; faptul c! 0 infractiune este s!vat~ita pe 0 nava sau aeronava roman! nu exclude aplicarea legii penale straine (de
pilda, in cazul in care infractiuneaeste comisa dupa ce aeronava romani a aterizat pe
teritoriul altui stat).
1.2. Exeeptil de la principiului teritorialitltll

Legea penalA romAnA nu se aplicA:
1. tnfractiunilor sawlr~ite:
a) de catre reprezentaatii diplomatici ai.statelor straine (membri ai Corpului

diplomatic~iconsular: ambasadori,atasati diplomatici,consuli etc.);
b) de alte persoane care, in conformitatecu tratatele internationale,nu sunt supuse
jurisdictiei penale a statului roman (de exemplu, prim-ministrulunui stat strain aflat
in vizita diplomatic! in Romania); astfel, este consacrata imunitatea de jurisdictie ce
decurge din imunitatea diplomatica; in cazul acestor persoane, legea penala roman!
nu poate fi aplicata nici in temeiul principiul teritorialitatii ~inici in baza principiilor
realitatii sau universalitatii.
ale trumului, inclusiv ale tlrmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajarilor hidrotehnice ~i ale altor instalatii portuare permanente) [art. 2 alin. (2) ~i art. 5 din
Legea or. 17/1990]. Apele interioare, solul ~i subsolul acestora, precum ~i spatiul aerian de
deasupra lor fac parte din teritoriul Romaniei.
1 Marea teritoriala a Romaniei cuprinde Ia~ia de mare adiacenta t!rmului ori, dupa caz,
apelor maritime interioare avand Ultimea de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la liniile
de baza, Limita exterioara a marii este linia care are fiecare punct situat la 0 distant! de
12 mile marine masura!! de la punetul eel mai apropiat alliniilor de baza, Limitele exterioare
si laterale ale marii teritoriale constituie frontiera de stat maritima a Romaniei.
2 Potrivit art. 6 din Legea or. 130/2000 pentru aprobarea 0.0. or. 29/1997 privind Codul
aerian.
Aplicarea legii penale
2. infractiunilor siivdrsite in sediile misiunilor diplomatice straine din Romania

(ambasade,consulate, reprezentante)1;
3. infractiunilor sdvdrsite de personalul armatelor straine aflate in trecere sau
stationatepe teritoriulRomdniei";
4. infractiunilorsavdrsite la bordul navelor sau aeronavelor militare sau guvernamentale straine aflate pe teritoriul Romdniei i nici infractiunilor sdvdrsite de
persoanele care fac parte din echipajul sau personalul specializat al acestor nave
sau aeronavepe timpul cat ele se ajlii in porturi ori in apele maritime interioare sau
in marea teritorialiia Romdniei, respectiv in aeroporturi din Romania (imunitate de
jurisdictie);
5. infractlunilor savdrsue la bordul unei nave strainefolosite in scopuri comerciale care treceprin marea teritoriala romdna', cu exceptia situatiilor In care:
a) infractiunea a fost savar~ita de un cetatean roman sau de 0 persoana tara
cetatenie care are domiciliul pe teritoriul Romaniei;
b) infractiunea este tndreptata impotriva intereselor Romaniei sau impotriva unui
cetatean roman ori a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei;
c) infractiunea este de natura sa tulbure ordinea ~i linistea publica in tara sau
ordinea in mare a teritoriala;
d) exercitarea jurisprudentei romane este necesara pentru reprimarea traficului
ilicit de stupefiante sau de substante psihotrope;
e) asistenta autoritatilor romane a fost ceruta, in seris, de capitanul navei ori de un
agent diplomatic sau un functionar consular din tara al carei pavilion 11arboreaza
nava.
in toate cazurileprevdzute la pet. S lit. a)-e) se va aplica legeapenald romdnd.
2. Ap6carea legii penale faptelor savar~itein afara teritoriului Romaniei

2.1. Principiul personalititii legii penale (art. 4 C.pen.)
- principiu potrivit caruia legea penala romana se aplica ~i infractiunilor savarsite
in intregime in afara teritoriului !Arii daca, la momentul savarsirii infractiunii,
1 In
cazul in care un infractor care a savar~it 0 infractiune pe teritoriul Romaniei se refugiaza in sediul unei misiuni diplomatice straine, conducatorul acesteia 11poate preda autoritatilor romane, fiind aplicabila legea penala romana potrivit regulilor teritorialitatii,
2 A se vedea, de pilda, Legea nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Romania ~i
Statele Unite ale Americii privind statutul fortelor Statelor Unite ale Americii in Romania,
semnat la Washington la 30 octombrie 2001 (M.Of. nr. 324 din 16 mai 2002); Legea
nr. 362/2004 pentru aderarea Romaniei la Acordul dintre statele parti la Tratatul Atlanticului de
Nord cu privire la statutul fortelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, si la Protocolul privind
statutul comandamentelor militare internationale, infiintate in temeiul Tratatului Atlanticului de
Nord, semnat la Paris la 28 august 1952 (M.Of. nr. 845 din 15 septembrie 2004).
3 In cazul in care 0 infractiune este savar~ita la bordul unei nave sau aeronave comerciale,
care se afla Intr-un port sau aeroport roman, iar nu in trecere prin marea teritoriala, se va
aplica legea penala romans.
-------
------
Drept penal. Partea generald
faptuitorul, persoana fizica, era cetatean roman sau daca, neavand nicio cetatenie
(apatrid), avea domiciliulin tara;
- faptuitorul poate sa participe la savar~ireainfractiunii in calitate de autor, instigator sau complice;
- persoana vatamata poate fi un cetatean strain sau roman ori un apatrid, indiferent
daca acesta se afla sau nu pe teritoriul Romaniei;
- este necesar ca infractiunea savar~ita sa fie prevazuta de legea romana, chiar
daca nu este prevazuta de legea penala a statului in care a fost savar~ital; dubla
incriminare nu reprezinta 0 conditie pentru aplicarea legii in temeiul principiului
personalitatii;
- nu este necesar ca faptuitcrul sa se afle pe teritoriul Romaniei;

-' in situatia in care, dupa savar~ireafaptei in afara tarii, infractorul dobandeste
cetatenia romana, nu se va aplica legea penala romana potrivit principiului personalitatii; chiar daca infractorul se afla pe teritoriul Romaniei si este respinsa cererea
de extradare, statuI roman poate fi obligat, la cererea statului strain care a solicitat
extradarea, sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, astfel incat sa se
poata efectua urmarirea penala ~i judecata, daca este cazul, in acest scop, statui
solicitant trebuie sa transmita gratuit Ministerului Justitiei din Romania dosarele,
informatiile si obiectele privind infractiunea, StatuI solicitant va fi informat despre
rezultatul cererii sale [art. 23 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciara internationalain materiepenala];
- potrivit art. 89 C.pen., in cazul in care infractorul a fost condamnat definitiv in
tara in care a comis infractiunea sau in alt stat ~ia executat in strainatate,in tot sau in
parte, pedeapsa astfel aplicata, nu se va retine autoritatea de lucru judecat ca
impediment la punerea in miscare a actiunii penale in Romania, insa privarea de
libertate dispusa ca masura preventiva, precum ~ipedeapsa executata in strainatate se
va deduce din pedeapsa aplicata de instantele romane; apreciem ca acest articol vine
in conflict cu prevederile art. 50 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii
Europene, care extinde aplicarea principiului ne his in idem la niveIuI U.E.,
reprezentand in esenta 0 modalitate in care statele membre i~i recunosc hotararile
definitive pronuntate in materie penala in vederea evitarii reluarii procedurilor dupa
ramanerea definitiva a hotararilor,
Ca aplicatie speciala a acestui principiu, art. 2 din O.D.O. nr. 112/2001 privind
sanctionarea unor fapte savar~ite in afara teritoriului tarii de cetateni romani sau de persoane
:tara cetatenie domiciliate in Romania (aprobata cu modificari prin Legea nr. 252/2002) prevede ca: ,,(1) Fapta cetateanului roman sau a persoanei tara cetatenie domiciliate pe teritoriul
Romaniei, care racoleaza, Indruma sau calauzeste una sau mai multe persoane in scopul
trecerii frauduloase a frontierei unui stat strain sau care organizeaza una sau mai multe dintre
aceste activitati ilegale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza ~i racolarea uneia sau mai multor persoane in
scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat strain sau organizarea unei asemenea
activitati, savar~ita pe teritoriul Romaniei de alte persoane decat cele prevazute la alin. (I).
(3) Tentativa se pedepseste",
1
_-----
Aplicarea legii pena/e
2.2. Principiul reaHtltii legiipenale' (art. 5 C.pen.)

~
.~
- principiu potrivit caruia legea p~nal~ romana se aplica:

1. infractiunilor savar~ite in lntregime in afara teritoriului Romaniei contra sigurantei statului roman (art. 155-173 Cpen.) sau infractiunilorcontra vietii sau care au
avut ca urmare moartea unui cetatean roman [art. 174-179, art. 183, art. 197 alin . .(3),
art, 211 alin. (3), art. 273 alin. (2), art. 276 alin. (4), art. 322 alin. (3) Cipen.], ori
infractiunilor prin .care s-a adus 0 vatamare grava integritatii corporale ori sanatapi
[art. 1:82, art. J84, art. 185-alin. 0), art. ~97 alin. (2) lit, c) Cpen.] unui ~etA:tean
roman (calitatea de cetatean roman trebuie ~a .~xiste atat la momentul savar~irii
infractiunii, cat ~iin momentuljudecarii cauzei);
'.
2. daca infractiunile de mal sus sunt sav~ite de 'im cetatean strain sau de un apatrid
care nu domiciliazd pe teritortul tarli; in situatia in care apatridul are domiciliul pe
teritoriul tIrii, se va ,apJi~' legea pen;ala'rolllAna in baza principiului personalitatii;
subiectul P~!v al ~tivnii
este un cetate~ .roman care are domiciliu in tara sau in
strAinata. (nu,pn apatrid sau 0 persoana juridica romana);
3. daa, tratatele sau conventiile internationale la care Romania este parte nu
contin prevederi referitoare la un alt mod de solutionare a acestor cauze;
- este necesar ca infractiunea savar~ita sa fie prevazuta de legea romana, chiar
daca nu este prevazuta 'de l~gea statului in care a fost savar~ita; nu trebuie indeplinita
conditia dublei incriminari;
- nu este necesar ca faptuitorul sa se afle pe teritoriul Romaniei;
- actiunea penala se pune in miscare numai cu autorizarea prealabila a Procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
e"
.,
- potrivit art. 89 C.pen., in cazul in care infractorul a fost condamnat definitiv in

tara in care a comis infractiunea sau in alt stat si a executat in strainatate, in tot sau in
parte, pedeapsa astfel.-aplicata, nu se va retine autoritatea de lucru judecat ca
impediment la punerea in miscare a actiunii penale in Romania, insa privarea de
libertate dis~usa ca masura preventiva, precum ~i pedeapsa executata in strA'inatatese
va deduce din pedeapsa aplicata de instantele romane; apreciem ca acest articol vine
in conflict cu prevederile art, 50 din Carta drepturilor fundamentale ate Uniunii
Europene, ,car~ extinde aplicarea principiului ne his in idem la nivelul U.E.,
reprezentand iO esenta 0 modalitate in care statele membre i~i recunosc hotararile
definitive pronuntate in materie penala in vederea evitarii reluarii procedurilor dupa
ramanerea definitiva a hotararilor.
2.3. Prtneipiul universaHtltii legii penale (art. 6 C.pen.)

- principiu potrivit caruialegea penala romana se aplica ~i infractiunilor sav~ite in
intregime in afara teritoriului tarii (altele decat cele contra sigurantei statului roman sau
contra vietii unui cetatean roman ori prin care s-a adus 0 vatamare grava integritatii
corporale sau sanatatii unui cetatean roman pentru care se aplica principiul realitatii), de
un cetatean strain sau de 0 persoana fora cetatenie care nu domiciliaza in tara daci:
Acest principiu mai este intalnit in doctrina sub denumirea "principiul protectiei reale"
sau "principiul nationalitAtii pasive".
1
1. fapta este incriminata aMt de legea penala a tarii unde a fost savar~ita, cat ~i de
legea penala romana (dubla incriminare);
2. Iaptuitorul se afla de bunavoie in Romania (nu pe 0 nava sau aeronava
romans); pentru infractiunile indreptate impotriva intereselor statului roman sau
contra unui cetatean roman, infractorul poate fi judecat ~i in cazul cand s-a obtinut
extradarea lui;
3. nu exista, potrivit legii statului strain, vreun impediment la punerea in miscare
sau exercitarea actiunii penale ori la executarea pedepsei; in situatia in care
infractorul a fost condamnat
statuI strain, potrivit principiului teritorialitatii, este
necesar ca pedeapsa aplicata sa nu fi fost executata sau considerata ca executata;
4. tratatele sau conventiile internationale Ia care Romania este parte nu dispun
altfel.
in
Natura
infractiunii
Art. 3 C.pen. -
Art. 4 C.pen. -
Art. S C.pen. -
Art. 6 C.pen. -
principiul
principiui
principiui
principiui
teritoriaHtAtH
Indiferent
personaHtAtii
Indiferent
realitltii
Infractiune
contra sigurantei
statului roman
sau contra vietii
care a avut ca
unnare moartea
unui cetatean
roman ori prin
care s-a adus 0
universalitltii
Alte infractiuni
decat cele de la
art. 5 C.pen.
vatamare grava
integrit!tii
corporale ori
sanatatii unui
cetatean roman
Indiferent
Infractiuni
Infractiuni
Infractiuni
Indiferent
Cetltenia
victimei
Indiferent
sl:lvar~ite in
intregime in
afara teritoriului
tarii
Cet!tean
strl:lin/apatrid
M domiciliu in
Romania
Cetatean romful
(ealitate care este
necesar si existe
atat la momentul
savA1lirii infractiunii, cat ~ila eel
al judecarii
cauzei)/ statuI
romful
sAvar~ite in
intregime in
afara
teritoriului tarii
Cetltenia
autorului
savar~ite in
intregime in
afara teritoriului tl:lrii
Cet!tean
roman/apatrid
cu domieiliul
inRomania
Indiferent
Locul
sivillirii
infractiunii
Cetatean
strain/apatrid
flrA domiciliu in
Romania
Indiferent
..,f,,
A
Aplicarea legit penale

Locul in care
se aftA
Indiferent
Indiferent
7
Indiferent
flptuitorul
Se aft!benevol
pe teritoriul
Rom8niei (nupe
o nava sau
Dubla
incriminare
Nu
ConditH
Nu exist! conditii
procedurale
speciale
procedurale
pentru
urm~,i
judecarea
faptei
Nu
Nuexist!
'..
conditii
procedurale '
speciale
Nu
aeronava
rom3nl)
Da
Este necesarl
Nu exista
autorizarea
Procurorului
Oeneralal
Parchetului de pe
lang! I.C.C.J.
pentru punerea in
conditii
procedurale
speciale
miscare a
actiunii ~nale
Sectlunea a 2-a. Aplicarea legii penale in timp

1. Principiul activitltll legii penale
- principiu potrivit caruia orice lege penala este activa, adica se aplica tuturor
infractiunilor saviIlite intre momentul intrarii in vigoare a legii ~i momentul iesirii
sale din vigoare (art. 10 C.pen.);
- principiul activitatii Iegii penale decurge din principiul legalitatii incriminarii
(art. 1C'pen.);
- in situatia in care legiuitorul decide ca prin legea noua sa incrimineze unele

forme de ilicit nepenale (i~criminatio ex novo)"legea noua se va aplica numai pentru
viitor, in baza principiului activitatii [de pilda, vatamarea fatului in timpul nasterii,
care a cauzat ulterior copilului 0 vatamare corporala, nu este incriminata in Codul
penalactualca inftactiunecontrapersoanei,fiindinsa prevlzuta ca infractiunein art. 202
alin. (2) NCP; aceasta noua infraetiune se va aplica numai faptelor comise dupa
intrareainvigoare a NCP];
- in principiu, legea penala nu este nici retroactive (neretroactivitatea legii
penale), adica nu se aplica faptelor comise inainte de intrarea sa in vigoare, ~i nici
ultraactiva (nonultraacttvuatea legitpenale)1, adica nu se aplica faptelor sava~ite cat
timp era in vigoare, dar urmarite saujudecate dupa iesirea sa din vigoare;
in doctrina (G. Antoniu, Aplicarea legii penale in timp ~i spatiu, R.D.P: nr. 4/2001, p. 24)
s-a aratat cAultraactivitatea este posibila numai intr-o form! improprie, in cazul in care legea
veche continua sl se aplice, dar numai cu privire la faptele eomise inainte de iesirea ei din
vigoare.
1
Drept penal. Partea generala
- pentru aplicarea legii penale in temeiul principiului activitatii prezinta importanta stabilirea datei savarsirii infractiunii, precum si a legii in vigoare la aceasta
data;
Data savar,irii mfractlunll se analizeaza prin raportare la momentul comiterii
faptei de autor, neprezentand importanta data cand au fost efectuate actele de
instigare sau complicitate; astfel, in cazul infractiunilor comisive, se va aplica legea
de la data la care a fost comisa actiunea infractionala, in vreme ce in cazul infractiunilor omisive se va aplica legea in vigoare la data care faptuitorul trebuia sa actioneze
potrivit obligatiilor legale pe care acesta Ie avea.
- in cazul infractiunii continue, continuate sau de obicei, in functie de momentul
epuizarii se determina: legea penala aplicabila (legea in vigoare la momentul epuizarii), incidenta unei legi de amnistie sau gratiere antecondamnatorii;
~
In cazul infractiunii continue, incepute sub legea veche mai favorabila
~i consumata sub legea noua mai nefavorabila, se aplica legea noua, prevederile
art. 13 C.pen. nefiind aplicabile. Inculpatul a fost condamnat la 100.000 de lei
amenda pentru savarsirea infractiunii de furt prevazuta in art. 208 alin. (1) si (2),
cu aplicarea art. 13 C.pen. Instanta a retinut ca, in luna noiembrie 1996,
inculpatul a facut modificari la tabloul electric exterior si la contor, astfel ca
energia consumata sa nu poata fi inregistrata in perioada noiembrie 1996 martie 1997. Potrivit art. 10 si art. 13 C.pen., legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare, iar in cazul in care de la
savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau
mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila. Aplicarea legii penale
mai favorabile, in cazul succesiunii de legi penale in timp, presupune existenta
unei activitati infractionale savarsite pana in momentul intrarii in vigoare a noii
legi. Cand activitatea ilicita a infractorului inceputa sub legea veche s-a
prelungit in timp ~i sub legea noua, avand caracterul unei infractiuni continue,
momentul consumarii infractiunii este acela al epuizarii activitatii materiale.
Infractiunea de furt prevazuta in art. 208 alin. (1) ~i (2) C.pen. se pedepsea,
anterior modificarii prin Legea nr. 140/1996 cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amenda, iar dupa modificare cu inchisoare de la un an la 12 ani. In cauza
s-a stabilit ca inculpatul a sustras energie electrica in perioada noiembrie 1996 martie 1997, furtul constituind 0 infractiune continua. Intre momentul inceperii
activitatii infractionale - noiembrie 1996 - ~i momentul consumarii acesteia martie 1997 - a intervenit Legea nr. 140 din 14 noiembrie 1996. Intrucat infractiunea s-a consumat dupa modificarea limitelor speciale ale pedepsei, in speta nu
are semnificatie succesiunea in timp a legilor penale, prevederile art. 13 C.pen.
nefiind incidente, furtului savar~it de inculpat aplicandu-i-se legea noua care
prevede numai pedeapsa mchisorii, nealternativa cu amenda (C.S.J., sectia
penala, deeizia nr. 251411999, in G. Antoniu, R.D.P., p. 128).
- in cazul infractiunii progresive, legea aplicabila este cea in vigoare la momentul
comiterii activitatii infractionale, iar nu cea de la momentul producerii rezultatului
mai gray;
-~.,---
.~.
Intrarea in vigoare a legii penale. Legile se publica in Monitorul Oficial al

Romaniei ~i intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii (termen calculat pe zile
calendaristice, care incepe la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei ~i
expira la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare; de exemplu, 0 lege publicata
pe data de 1 ianuarie 2013 va intra in vigoare pe 4 ianuarie 2013 ora 0,00) sau la 0
data ulterioara prevazuta in textul ei (voeatio legis). Spre deosebire de legi, ordonantele de urgenta ale Guvemului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera Parlamentului
competent! sa fie sesizata, daca in cuprinsullor n11"
este prevazuta 0 data ulterioara1.
- pana la momentul intrarii in vigoare a legii publicate in Monitorul Oficial,
aceasta nu produce niciun efectjuridic, neputand fi avuta in vedere la stabilirea legii
penale mai favorabile;
Iesirea din vigoare a legii penale, Efectele legii ori ale ordonantei de urgenta a
Guvemului sau ale unei dispozitii a acesteia inceteaza: in cazul in care legea sau
dispozitia acesteia este abrogata sau modificata ori in cazul in care Parlamentul sau
Guvemul, dupa caz, nu pun de acord prevederile declarate neconstitutionale cu
dispozitiile Constitutiei, in termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii
Constitutionalein Monitorul Oficial al Romanier'.
- legile temporare sau exceptionale ies din vigoare prin abrogarea expresa (inainte
de ajungerea Ia termen), prin ajungerea la termen ori ca urmare a tncetarii conditiilor
exceptionale care au condus 1aadoptarea lor;
- abrogarea legii penale semnifica iesirea din vigoare a intregii 1egi (abrogare
totaM) ori a uneia sau a mai multor dispozitii ale acesteia (abrogare parJiala). Abrogarea nu poate fi consecinta desuetudinii, indiferent cat timp a trecut de la neaplicarea legii penale in practica,
Abrogarea este:
1. expresi - cand in legea sau ordonanta de urgenta noua se prevede explicit ca
o anumita lege anterioara sau 0 dispozitie dintr-o lege anterioara este abrogata.
Poate fi asimilata cu abrogarea express a unei ordonante de urgenta a Guvemului ~i
respingerea acesteia de catre Parlament. Abrogarea expresa poate fi concreto cand
se prevede ce lege sau dispozitie a acesteia va iesi din vigoare, sau genericd, atune;
cand se prevede abrogarea tuturor dispozitiilor contrare. Desi, in general, prin
abrogarea expresa se dezincrimineaza 0 fapta, abrogarea nu echivaleaza in toate
eazurile eu dezineriminarea, fapta putand fi incriminatade 0 alta norma penala, fie sub
o a1t!denumiremarginala,fie ca variant! agravatasau atenuantaa altei infractiuni,fie
intr-o lege penala generala(in cazul abrogariiincriminariidin legeapenala specialasau
din legeanepenalacare cuprindedispozitiipenale);
2. taciti (impliciti) - cand legea noua, reglementandaceeasi materie, este incompatibila cu reglementarea anterioara, pe care 0 inHituraimplicit.
1 Art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind nonnele de tehnica legislativa pentru elaborarea
actelor nonnative, republicata (M.Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010). Legea a fost modificata
ulterior prin Legea nr. 29/2011.
2 Pe durata tennenului de 45 de zile dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt
suspendate de drept.
-----
--_
...
10
- legea de abrogare intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul

Oficial al Romaniei sau la 0 data ulterioara prevazuta in textul ei; astfel, intre data
publicarii legii de abrogare in Monitorul Oficial si data intrarii in vigoare, dispozitiile
legii vechi sunt inca in vigoare;
- nu reprezinta 0 abrogare a legii penale sau a unei dispozitii a acesteia aparitia
unei noi legi ori a unei noi norme penale care disciplineaza aceeasi materie ca ~i
legea, respectiv norma anterioara;
,
- existenta concursului de legi penale cu privire la aceeasi fapta (aceeasi fapta este
incriminata ~i intr-o lege cu caracter general, dar si in alta ce are caracter special) nu
echivaleaza cu dezincriminarea faptei prevazute de legea generals; in aceasta ipoteza se
vor aplica intotdeauna dispozitiile legii speciale (de exemplu, se va retine infractiunea
prevazuta de legislatia speciala, iar nu cea prevazuta in cadrul legii generale - Codul
penal, partea speciala); abrogarea legii speciale nu conduce la dezincriminarea faptei,
aceasta ramandnd incriminata inlegea generala;
- in cazul normelor tn alb (cadru) , abrogarea normei completatoare nu
echivaleaza cu abrogarea normei in alb, aceasta fiind tnsa inaplicabila (fapta fiind, pe
cale de consecinta, dezincriminata) pana la data intrarii in vigoare a unei noi norme
completatoare; de pilda, in cazul infractiunii de exercitare tara drept a unei profesii
sau activitati prevazute de art. 281 C.pen., abrogarea normei completatoare din legea
specials (de pilda, art. 113 din Legea nr. 5111995 pentru organizarea ~i exercitarea
profesiei de avocat) nu conduce si la abrogarea infractiunii prevazute de art. 281
C.pen., fapta fiind insa dezincriminata pana la aparitia unei noi norme completatoare;
- in mod exceptional, unele dispozitii ale legii abrogate pot subzista ~i dupa
iesirea legii din vigoare. Exista 0 astfel de situatie atunci cand legea abrogatoare
contine dispozitii tranzitorii, care permit aplicarea in continuare a unor prevederi ale
legii abrogate. Tot astfel, in cazul normelor de trimitere', modificarea sau abrogarea
,,normei imprumutate", nu produce niciun efect cu privire la norma de trimitere in
corpul careia va subzista "norma imprumutata" asa cum era ea prevazuta de lege la
momentul intrarii in vigoare a normei de trimitere.
2. Principiul neretroacttvltatil legii penale

- principiu potrivit caruia legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au
fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni;
- decurge din principiul legalitatii ~i are ca scop protectia libertatii persoanei;
Norma de trimitere este norma in continutul careia este absorbita dispozitia si/sau
sanctiunea unei alte norme (norma imprumutata) la care se face trimitere; modificarile ulterioare ale normei imprumutate nu se reflecta in norma de trimitere ce are caracter independent
fata de aceasta [de pilda, art. 65 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului ~i a publicitatii
imobiliare prevede ca degradarea sau distrugerea bomelor, reperelor, marcilor de nivelment ~i
a semnalelor din reteaua geodezica nationala, amplasate in subsol, pe sol ori pe constructii,
sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri constituie infractiunea de
distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 C.pen.].
I
11
- interdictia aplicarii retroactive a legii penale a fost extinsa de Curtea Europeana

~i cu privire la interdictia aplicarii retroactive a reverirnentelor jurisprudentiale
imprevizibile ce produc efecte in malam parte. In acelasi sens, Curtea Europeana a
constatat 0 incalcarea a prevederilor art. 7 in cauza Dragotoniu st Militaru-Pidhorni
contra Ramdniei, prin incalcarea interdictiei de interpretare extensiva a legii penale,
in absenta unei minime interpretari jurisprudentiale', Instanta european! a ararat cd
din aplicarea extensiva a legii penale reiese cd, in absenta unei minirne interpretari
jurisprudentiale .accesibile i previzibile, exigentele art. 7 nu ar putea fi considerate
respectate in privinta unui acuzat, Or, in cauza, lipsa unei jurisprudente prealabile in
materia asimilarii faptelor de coruptie pasiva (luare de mita) ale angajatilor unei
banci cu cele ale ,.functionarilor" i "altor salariati" ai institutiilor prevazute la
art. 145 C.pen. rezulta din faptul c! Guvemul nu a oferit precedente in acest sens. Tot
astfel, s-a considerat c! actiunea doctrinei de a interpreta liber un text de lege nu
poate inlocui existenta unei jurisprudente, tntrucat a rationa altfel ar insemna sd se
aduca atingere obieetului i scopului unei dispozitii legale, care are in vedere ca
nimeni s! nu fie condamnat in mod arbitrar', In consecinta, Curtea Europeana a
apreciat c! i in calitate de profesionisti care se puteau inconjura de consilierea unor
juristi, era greu, chiar imposibil pentru reclamanti, s! prevada schimbarea brusca i
total! de jurisprudent! a Inaltei Curti de Casatie si Justitie i deci s! stie, la rnomentul
actiunilor lor, cd acestea puteau antrena 0 sanctiune penala;
- face exceptie de la acest principiu legea penala ce cuprinde dispozitii mai favorabile infractorului (mitior lex), care retroactiveaza; potrivit Curtii Europene,
aplicarea imediata i retroactiva a legii penale mai favorabile a devenit un principiu
fundamental al dreptului penal" (cauza Scoppola contra Italiei nr. 2, hotararea din 17
septembrie 2009);
_- prin Legea nr. 27/2012 pentru modificarea ~i completareaCodului penal al
Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal s-a prevazut un caz de
retroactivitate a legii penale noi mai severe; astfel, art. 121 alin. (3) C.pen. (asa cum a
fost modificat prin noua lege) prevede ca prescriptia raspunderii penale incepura
anterior Legii nr. 27/2012 nu inldturd raspunderea penal! in cazul infractiunilor de
omor, ornor calificat, ornor deosebit de gray, precum si infractiunile prin care se
produce cu praeterintentie moartea unei persoane (care au fost declarate
imprescriptibile) daca nu s-a implinit termenul de prescriptie, general! sau speciala,
la data intrarii in vigoare a noii legi; aceasta prevedere este in contradictie cu
dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie i art. 7 din Conventia europeana.
A se vedea CEDO, hotararea din 24 mai 2007, in eauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni

contra Romdniei, parage 43-44.
2 In cauza Guvemul nu a oferit niciun exemplu de interpretare doctrinara in materia
raspunderii penale a angajatilor de banci pentru fapte de luare de mita,
3 Pe cale de consecinta, este eronat a se reline drept principiu al dreptului penal retroactivitatea legii penale, in realitate dispozitia eu carater de regula general! fiind cea referitoare la
neretroactivitatea legii penale (art. 7 parag. 1 din Conventia europeana) ~icea referitoare la
retroactivitatea legii penale mai favorabile,
1
12
3. Extraactivitatea legii penale

- extraactivitatea este acea situatie in care legea penala poate fi aplicata ~i unor
fapte care au fost savarsite inainte de intrarea sa in vigoare (retroactivitate) ori unor
fapte ce sunt urmarite saujudecate dupa iesirea sa din vigoare (ultraactivitate).
3.1. Retroactivitatea
legii penale
Constituie exeeptil de la principiul neretroactivitatii
legii penale:
1. legea interpretativi mai favorabili; nu se poate ajunge ca urmare a aplicarii

retroactive a interpretarii la 0 situatie mai grea pentru taptuitor (interpretare retroactivd
inpeius);
2. legea penala mai favorabili;
3. legile de amnistie, precum ~i legile sau decretele de gratlere; acestea se vor
aplica infractiunilor savar~ite anterior intrarii lor in vigoare, fiind intotdeauna
retroactive.
4. legea de dezincriminare, adica legea noua care nu mai incrimineaza
fapta, prevazuta ca infractiune in legea veche.
anumita
- pentru a fi in prezenta unei legi de dezincriminare este necesara 0 analiza in

concreto din care sa rezulte ca fapta prevazuta de legea veche nu i~i mai gaseste sub
nicio forma corespondent in legea noua; abrogarea unei norme de incriminare nu
echivaleaza in toate cazurile cu dezincriminarea, fapta putand fi incriminata de 0 alta
norma din Codul penal sau din legi speciale;
- vom fi in prezenta unei legi de dezincriminare si atunci cand prin legea noua
este limitat domeniul de aplicare a unei infractiuni [de pilda, in cazul infractiunii de
luare de mita, varianta alternativa a elementului material constand in "nerespingerea
unei promisiuni" prevazuta de art. 254 alin. (I) C.pen. nu se mai regaseste intre
faptele tipice prevazute de art. 289 alin. (1) NCP, noul Cod neincriminand 0
asemenea fapta; tot astfel, fata de dispozitiile art. 196 alin. (1) NCP ~i art. 184 C.pen.,
se va retine dezincriminarea faptelor de vatamare corporala din culpa care au avut ca
urmare producerea de leziuni ce necesita pentru ingrijire eel mult 90 de zile de
ingrijire medicala, daca nu au fost comise de 0 persoana aflata sub influenta
bauturilor alcoolice ori a substantelor psihoactive, ori in desfasurarea unei activitati
ce constituie ea insa~i infractiune];
ipoteza noua de dezincriminare generata de succesiunea in timp a celor doua
coduri rezulta din analiza comparativa a dispozitiilor art. 19 alin. (3) C.pen., potrivit
caruia fapta care consta dintr-o inactiune constituie infractiune fie ca este savar~ita cu
intentie.jie din culpa, afara de cazul in care legea sanctioneazd numai savdrsirea cu
intentie a acelei fapte, # a dispozitiilor art. 16 alin. (6) teza a II-a NCP, potrivit
caruia inactiunea comisd din culpa este infractiune numai atunci cdnd in lege se
prevede in mod expres aceasta. Prin urmare, Noul Cod penal dezincrimineaza
inactiunile pentru care legea nu prevede expres ca sunt infractiuni si atunci cand sunt
comise din culpa [de pilda, infractiunea de nedenuntare comisa din culpa era incrimi-0
13
DatA til art. 262 C.pen. raportat la art. 19 alin. (3) C.pen., in vreme ce art 266NCP nu
incrimineaza comiterea denuntarii din culpa];

- legea noua de dezincriminare se va aplica ~i faptelor savar~ite sub legea veche
(aplicare retroacttvai, insa efectele sale se vor produce numai pentru viitor;
Daca /egea de dezincriminare ,intervine:
a) inainte de inceperea urmaririi penale, se va dispune
solutie de neincepere a
nrmaririi penale;
b) dupa inceperea urmaririi penale, se va dispune scoaterea de sub urmarire
penaUl;
..
c) in faza de judecata, se va dispune achitarea;
, d) dupa ramanerea definitiva a hotararii 'judecatoresti, executarea pedepselor
(prlncipale, accesorii ori complementare), a masurilor de siguranta ~i a masurilor
educative, pronuntate in baza legii vechi, precum ~i toate consecintele penale ale
HotArarilor judecatoresti privitoare la aceste fapte (interdictiile, incapacitatile ~i
decaderile) tnceteaza prln intrarea in vigoare a legii noi;
e) in ceea ce priveste pedeapsa complementara a degradarii militare care se executA la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, legea de dezincriminare
nu are ca efect redobandirea gradului militar pierdut; de asemenea, legea de
deziriCriminare intervenita dupa rairi~nerea definitiva a hotararii nu produce efecte
hid cu privire la bunurile care prin efectul confiscarii au' trecut in patrimoniului
statului la data ramanerii definitive a hotararii ~i nici cu privire la amenda penala deja
platita, care nu se restituie; persoana eondamnata pentru 0 infraetiune care a fost
ulteriordezincriminata nu are dreptul de a obtine repararea prejudieiului suferit prin
faptul ca a fost supus unor 'sanctiuni penale ea urmare a comiterii faptei ce a fost
dezincriminata .
...'daca infractiunea care nu mai este prevazuta in legea noua ~ipentru care a fost
aplicata 0 pedeapsa este concurenta cu alte infractiuni pentru care s-a dispus de
asemenea condamnarea, se va proceda la descontopirea pedepselor, urmand ca pentru
aplicarea pedepsei rezultante sa fie Inlaturata pedeapsa pentru fapta. dezmcriininata,
putand eventual sa se reduca ori sa se inlature sporul aplicat (de pilda, in ipoteza in
care 0 persoana a fost condamnata pentru doua infractiuni aflate in concurs, iar
pentru ultima infractiune a intervenit ulterior ramanerii definitive a hotararii 0 lege
care dezincrimineaza fapta, eondamnatul va executa .numai pedeapsa stabilita pentru
prima infractiune, sporul urmand.a fi tnlaturat ca urmarea inexistentei concursului de
infractiuni);
- in situatia in care pedeapsa aplicata in temeiullegii vechi a fost deja executata la
data intrarii in vigoare a legii de dezineriminare, efectul acesteia se va produce nnmai
cu privire la interdictiile, incapacitatile ~i decaderile ce rezulta din condamnare, care
vor inceta, legea de dezincriminare neconstituind temei pentru restabiIirea situatiei
anterioare condamnarii; astfel, condamnarea veche nu va mai constitui prim termen
al recidivei sau impediment Ia obtinerea in viitor a unei solutii de suspendare
conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei;
14
- in ipoteza in care, dupa dezincriminarea unei fapte, intervine 0 noua lege care
reincrimineaza fapta, nu se va putea proceda la tragerea la raspundere penala a
persoanei care a savar~it fapta prevazuta de legea penala anterior dezincriminarii.
3.2. Ultraactivitatea
legii penale
Se va retlne ultraactivitatea
legii penale in cazul:
1. legii penale tempo rare

- legea temporara este legea penala care prevede data iesirii ei din vigoare (legea
temporarii proprie) sau a carei aplicare este limitata.prin natura temporara a situatiei
care a impus adoptarea sa (legea temporarii improprie);
lege penala care nu se incadreaza in aceste doua categorii nu poate fi considerata lege temporara chiar daca a fost in vigoare 0 scurta perioada de timp, fiind
ulterior abrogata sau inlocuita de 0 alta lege;
-0
- durata pentru care legea penala temporara este activa este data de chiar termenul
prevazut de lege, in cazul legii temporare proprii, respectiv de incetarea situatiei
exceptionale ce a generat edictarea legii, in cazullegii temporare improprii;
- legea temporara se va aplica in mod obligatoriu infractiunii savar~ite in timpul
cand era in vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acest interval
de timp; astfel, chiar daca legea in vigoare la momentul judecatii este mai favorabila
decat legea temporara, instanta va trebui sa aplice dispozitiile acesteia din urma, care
va ultraactiva;
- legea temporara va ultraactiva ~i in ipoteza in care dupa iesirea ei din vigoare
fapta nu mai este incriminata, in acest caz nefiind aplicate principiile prezentate la
legea de dezincriminare;
- in cazul in care legea temporara este mai favorabila decat legea veche sub
imperiul careia a fost savar~ita infractiunea, se vor aplica regulile referitoare la legea
penala mai favorabila, in acest caz legea temporara aplicandu-se retroactiv.
Legea temporard are acest caracter numai daca limitarea ei in timp
rezulta tara echivoc din insu~i textul ei, prevazandu-se data iesirii din vigoare,
sau daca aplicarea este limitata prin natura situatiei temporare care a impus-o
~
(1.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 300/2005, www.legalis.ro).
2. legii pen ale mal favorabile, ce se va aplica si infractiunilor savarstte in timpul

cat era in vigoare ~i care nu au fost definitiv judecate pana la data iesirii ei din
vigoare.
3.3. Legea penals mai favorabila
- legea penald mai favorabila (mitior lex) este legea ce cuprinde dispozitii mai
favorabile infractorului, in cazul succesiunii legilor penale in timp.
In legatura cu aplicarea legii penale mai favorabile, trebuie distins intre urmatoarele doua situatii:
15
3.3.1 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul faptelor pentru care nu a
intervenit 0 condamnare definltiva
1
_ in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei

au intervenit una sau mai multe legi penale care incrimineaza fapta savar~ita, prevazfind insa conditii de incriminare sau de sanctionare diferite'', se va aplica legea cea
mai favorabila (art. 13 C.pen.);
- daca legea noua este mai favorabila va retroactiva, iar daca legea veche este mai
favorabila va ultraactiva;
- in ipoteza infractiunii continue, continuate sau de obicei, legea penala aplicabila se
stabileste in functie de momentul epuizarii; astfel, daca intre momentul consumarii
infractiunii si momentul epuizarii au intervenit mai multe legi penale, nu se vor aplica
regulile legii penale mai favorabile, ci legea in vigoare la momentul epuizarii infractiunii;
in situatia in care dupa momentul epuizarii si pana la judecarea definitiva a canzei au
intervenit mat multe legi penale, se va analiza aplicarea dispozitiilor art. 13 C.pen.;
- aplicarea dispozitiilor art. 13 c.pen. se va realiza si in ipoteza infractiunii
progresive, daca intre momentul comiterii activitatii infractionale si eel al producerii
rezultatului mai grav au intervenit mai multe legi penale;
Criteriile in baza carora se stabileste Iegea penala mai favorabila si care VOl' fi
apreciate in concreto sunt:
a) continutul infractiunii (vor fi avute in vedere elementul material al infractiunii
forma de baza, variantele agravate, elementele circumstantiale agrav ante , existenta
unor conditii suplimentare de ineriminare etc.);
b) existenta unor impedimente fa punerea in miscare sau exercitarea actiunii
penale (de pilda, punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a
persoanei vatamate, impacarea partilor etc.) sau a unor cauze de nepedepsire [de
exemplu, retragerea marturiei mincinoase in conditiile prevazute in art. 260 alin. (2)
C.pen., inlaturarea rezultatului infractiunii de nerespeetare a regimului de ocrotire a
unor bunuri in conditiile prevazute in art. 2801 alin. (3) C.pen., savarsirea tainuirii sau a
favorizarii infractorului de catre sot sau 0 ruda apropiata prevazuta de art. 221 alin. (2)
C.pen., respectiv, art. 264 alin. (4) C.pen.];
c) pedeapsa (natura si limitele acesteia);
Ipoteze:
(i) legea veche prevede pedeapsa detentiunii de viata altemativ eu pedeapsa inchisorii: va fi mai favorabila legea noua care prevede numai pedeapsa inchisorii;
In situatia In care 0 hotarare definitiva este desfiintata ca urmare a exercitarii caii extraordinare de atae a revizuirii sau a contestatiei In anulare, procesul se va relua in vederea pronun!arii unei hotarari legale ~i temeiniee definitive; in aeeste imprejurari, daca dupa ramanerea
definitiva a primei hotarari a intervenit 0 lege penala mai favorabila, care este in vigoare la
data rejudecarii ca urmare a admiterii caii extraordinare de atae, este obligatorie aplicarea legii
penale mai favorabile; 0 solutie similara trebuie adoptata si in ipoteza rejudecarii unei eauze
ca urmare a pronuntarii unei hotarari de condamnare in absentia.
2 In situatia in care legea noua este similara ell cea veehe sub aspectul continutului constitutiv $1pedepsei, se va aplica legea noua in vigoare la momentul pronuntarii hotararii in cauza,
I
16
Drept penal. Partea generalii
(ii) legea veche prevede pedeapsa inchisorii si aplicarea obligatorie a unei

pedepse complementare: va fi mai favorabila legea noua care prevede numai
pedeapsa inchisorii;
(iii) legea veche prevede numai pedeapsa inchisorii: va fi mai favorabila legea
noua care prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu pedeapsa amenzii;
(iv) atat legea veche, cat ~i cea noua prevad acelasi minim special al pedepsei: va
fi mai favorabila legea care prevede un maxim special mai redus;
(v) atdt legea veche, cat si cea noua prevad acelasi maxim special al pedepsei: va
fi mai favorabila legea care prevede un minim special mai redus;
(vi) in cazul in care legile penale succesive prevad limite speciale diferite de
pedeapsa (pedepse asimetriee), va fi mai favorabila legea care prevede un minim
special mai redus daca instanta, in procesul de individualizare judiciara a pedepsei,
urmeaza a aplica 0 pedeapsa orientata catre minimul special, respectiv cea care
prevede un maxim special mai redus daca instanta va aplica 0 pedeapsa orientata
catre maximul special;
(vii) daca atdt legea penala veche, cat ~i cea noua prevad aceleasi limite de
pedeapsa, va fi mai favorabila cea care nu prevede aplicarea obligatorie a pedepselor
complementare sau cea care are conditii mai favorabile pentru dispunerea suspendarii
conditionate sau sub supraveghere a executarii pedepsei.
d) termenul de prescriptie; va fi mai favorabila legea care prevede un termen de
prescriptie a raspunderii penale mai redus; tot astfel, va fi mai favorabila legea care
cuprinde un termen special de prescriptie (cand prescriptia i~i va produce efectele
indiferent de numarul intreruperilor survenite) decat cea care prevede numai un
termen general de prescriptie (cand orice cauza de intrerupere va face sa curga un
nou termen prescriptie, indiferent de numarul intreruperilor) sau cea care stipuleaza
un termen special de prescriptie mai redus.
~
In ipoteza in care dupa compararea tuturor legilor succesive nu se va
putea identifica vreuna din ele ca fiind, prin aplicare concreta, mai favorabila
infractorului in cazul dat, judecatorul va face aplicatia legii in vigoare la data
judecatii, aceasta legitimandu-si incidenta in virtutea principiului general al
activitatii legii penale (C.S.J., sectia penala, deeizia nr. 251411999,disponibila
in programullegislativ Lege 4).
- este interzisa eombinarea dtspozitiilor diferitelor legi sueeesive pentru determinarea legii penale mai favorabile, intrucdt s-ar erea astfel 0 lex tertia, fiind incalcat
principiul legalitatii incriminarii (de exemplu, preluarea minimului special mai redus
din legea veche si maximul special mai favorabil din legea noua);
- cand instanta apreciaza ca in cauza trebuie retinute circumstante atenuante, va
realiza 0 analiza globala a legilor succesive pentru determinarea legii penale mai
favorabile (prin raportare la toate criteriile de mai sus, dar ~i la efectele circumstantelor atenuante); nu se va putea stabili incadrarea juridica ~i implicit pedeapsa potrivit
legii vechi apreciate ca fiind mai favorabile, iar apoi stabili aplicarea circumstantelor
atenuante prevazute de legea noua considerata mai favorabila sub acest aspect;
deopotriva, nu se va putea stabili incadrarea juridica si implicit pedeapsa potrivit unei
legi apreciate ca fiind mai favorabile (avandu-se in vedere si 0 anume circumstanta
Aplicarealegiipenale
17
atenuanta existenta numai in aceasta lege), iar apoi aplica efectele circumstantelor
atenuante dintr-o alta lege considerata mai favorabila sub acest aspect;
- nu se va considera ca se creeaza
lex tertia daca:
1. dupa stabilirea incadrarii juri dice a faptei si aplicarea pedepsei potrivit legii vechi
mai favorabile sub care au fost savarsite infractiunile, aplicarea dispozitiilor referitoare
la tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni (institutie juridica autonoma
fata de incadrarea juridica si tratamentul sanctionator al faptei) se realizeaza potrivit
legii noi care este mai favorabila sub acest aspect la momentul judecatii;
- cand legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al concursului de
infractiuni fata de legea veche, iar prima infractiune a fost comisa sub imperiul legii
vechi, iar ce-a dea doua infractiune a fost comisa sub imperiul legii noi, tratamentul
sanctionator al concursului de infractiuni va fi stabilit potrivit legii noi mai grele sub
acest aspect, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni se
poate retine nasterea concursului de infractiuni; avand in vedere momentul la care se
poate vorbi de 0 pluralitate de infractiuni, nu se poate considera ca tratamentul
sanctionator agravat al concursului prevazut de legea noua se va aplica retroactiv; un
rationarnent similar poate fi aplicat si in ipoteza in care infractiunea ce constituie eel
de-al doilea termen al recidivei sau al pluralitatii intermediare a fost comisa dupa
intrarea in vigoare a legii noi, care prevede un tratament sanctionator agravat pentru
aceste forme ale pluralitatii de infractiuni, fata de momentul de la care se poate vorbi
de existenta starii de recidiva sau de pluralitate intermediara.
2. stabilirea incadrarii juridice a faptei se realizeaza potrivit legii vechi mai
favorabile, iar analiza prescriptiei raspunderii penale sau a reabilitarii se realizeaza in
temeiullegii noi mai favorabile sub acest aspect;
3. stabilirea incadrarii juridice a faptei si aplicarea pedepsei se realizeaza potrivit
legii vechi mai favorabile, iar analiza suspendarii conditionate sau sub supraveghere
ori a executarii pedepsei la locul de munca se realizeaza in temeiul legii noi mai
favorabile sub acest aspect;
4. dupa condamnarea in baza legii vechi, fractia din pedeapsa ce trebuie executata
pentru ca persoana condamnata sa fie propozabila pentru liberare conditionata se
stabileste in temeiullegii noi mai favorabile sub acest aspect.
- in vederea respectarii dispozitiilor art. 7 din Conventia europeans, anumite
precizari trebuie facute in privinta pedepselor complementare; in cazul in care pedeapsa
principala a fost stabilita potrivit legii vechi mai favorabile, instanta poate aplica pe
langa aceasta pedepsele complementare care au corespondent in legea noua in
continutul si limitele prevazute de aceasta, numai daca legea noua este mai favorabila
sub acest aspect; in cazul in care pedepsele complementare prevazute de legea veche
nu mai au corespondent in legea noua, nu se vor mai aplica, fiind nelegala aplicarea lor
in continutul si limiteIe prevazute de legea veche; nu se vor aplica nici pedepsele
complementare care au corespondent in legea noua mai defavorabila,
Regulile aplicarii legii penale mai favorabile sunt incidente si in cazul actelor
normative ori prevederilor din aces tea dec/arate neconstitutionale, precum si
ordonantelor de urgenta aprobate de Parlament cu modificdri sau completari or;
18
respinse, daca in timpul cand acestea s-au aflat in vigoare au cuprins dispozitii penale
mai favorabile; avand in vedere ca efectele Deciziei Curtii Constitutionale ~i ale legii
de aprobare/respingere a ordonantei de urgenta se produc numai pentru viitor ~ica de
la momentul savarsirii infractiunii ~i pana la judecarea ei definitiva aceste legi sau
ordonante de urgenta (ori dispozitii penale ale acestora), care sunt mai favorabile, au
fost in vigoare, vor trebui retinute urmatoarele doua situatii:
a) aplicarea legii penale mai favorabile potrivit art. 13 C.pen., in cazul in care
prin actul normativ dec1arat neconstitutional ori prin ordonanta de urgenta aprobata
(cu sau tara modificari), respectiv prin ordonanta de urgenta respinsa au fost realizate
modificari ale normei de' incriminare sau au fost prevazute alte dispozitii penale (de
pilda, au fost prevazute cauze legale de reducere a pedepselor, cauze de nepedepsire
etc.); 0 astfel de situatie intalnim in practica in privinta dispozitiilor art. 741 C.pen.
care au fost declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr.
573/2011. Intrucat aceste prevederi cuprindeau, in esenta, 0 cauza legala de reducere
a pedepselor, precum ~i 0 cauza de nepedepsire, acestea vor continua sa se aplice in
baza principiului aplicarii legii penale mai favorabile faptelor care au fost comise
inainte de publicarea in Monitorul Oficial a deciziei instantei de contencios
constitutional (3 mai 2011);
b) aplicarea legii de dezincriminare in cazul in care: (i) prin ordonanta de
urgenta respinsa, respectiv prin legea sau ordonanta de urgenta declarate neconstitutionale a fost dezincriminata 0 anumita fapta, fie prin abrogarea normei incriminatoare, fie prin prevederea faptei drept contraventie; (ii) prin legea de aprobare a
ordonantei de urgenta nu a fost acceptata dispozitia de abrogare a unei norme de
incriminare sau cea de contraventionalizare a faptei ce constituia anterior infractiune;
(iii) prin ordonanta de urgenta respinsa, respectiv prin legea sau ordonanta de urgenta
declarate neconstitutionale au fost incriminate fapte care anterior nu erau prevazute
de lege ca infractiuni,
~
Prin art. 23 alin. (12) din Constitutia Romaniei, republicata, se
prevede, cu valoare de principiu ce garanteaza inviolabilitatea libertatii individuale, ca .Nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile ~i
in temeiul legii", iar in eonformitate eu art. 73 alin. (3) lit. h) din aceeasi lege
fundamentala, infractiunile, pedepsele ~i regimul executarii acestora se
reglementeaza prin lege organica, Mai este de subliniat ca tot prin Constitutia
Romaniei, republicata, la art. 61 alin. (1), s-a prevazut ca .Parlamentul este (...)
uniea autoritate legiuitoare a tarii". Pe de alta parte, este de observat ca, in raport
eu reglementarea de la art. 7 alin. (1) din Conventia pentru apararea drepturilor
omului ~i a libertatilor fundamentale, "nimeni nu poate fi eondamnat pentru 0
actiune sau 0 omisiune care, in momentul in care a fost savar~ita,nu eonstituia 0
infractiune, potrivit dreptului national sau international". Referindu-se la
notiunea de "drept", utilizata in acest text din Conventie, Curtea Europeana a
explicat di 0 atare notiune cuprinde in primul rand normele de ordin legislativ,
care trebuie sa indeplineasca anumite conditii de aeeesibilitate si previzibilitate.
S-a considerat in acest sens ea, pentru a fi indeplinita conditia privind accesibilitatea pentru cetateni, este sufieient ea legea sa fie publicata ~i previzibila sub
aspectul continutului, adica modul in care este formulata, termenii folositi si
19
conditiile impuse a fi respectate sa permita oricarei persoane sa-i poata anticipa

toate efectele. Or, din moment ce, dupa abrogarea dispozitiilor art. 205, 206 ~i
207 C.pen. prin art. I pet, 56 din Legea nr. 278/2006, faptele de insulta si de
calomnie nu au mai fost reincriminate, este evident ca, in ansamblul lor,
persoanele carora li se adreseaza legea nu au posibilitatea sa cunoasca reintrarea
acelor fapte in sfers ilicitului penal, pentru a-si adapta in mod corespunzator
conduita, spre a nu intra sub incidenta raspunderii penale. Este semnificativ ca
prin ins~i dispozitiile preliminare ale actualului Cod penal, reglementandu-se
principiul legalitatii incriminarii, s-a inscris la art. 2 ca .Jegea prevede care fapte
constituie infractiuni, pedepsele ce se aplica Infractiunilor ~imasurile ce se pot
lua in cazul savar~irii acestor fapte". De aceea, cata vreme faptele de insulta ~i
de calomnie, dezincriminate prin art. Ipet. 56 din Legea nr. 278/2006, nu au mai
fost reincriminate de puterea legiuitoare, singura abilitata intr-un stat de drept sa
o faca, nu se poate considera ca faptele respective ar constitui infractiuni ~i ca
textele de lege abrogate in care erau incriminate ar fi reintrat in vigoare. Prin
urmare, neexercitarea de catre Parlament a prerogativei de a reexamina textul de
lege, considerat neconstitutional, nu poate conduce univoc la solutia de suplinire
a acestei puteri esentiale in cadrul statului de drept ~i la emiterea in numele ei,
de catre 0 alta autoritate, a unei dispozitii de abrogare, un asemenea procedeu
fiind inadmisibil si in raport cu prevederea inscrisa in art. 64 alin. (3) din Legea
nr. 24/2000, republicata, prin care s-a stabilit, cu valoare de neinlaturat pentru
tehnica legislativa, ca ,,nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare
anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial". In consecinta, urmeaza a
se stabili ca au incetat sa mai fie in vigoare normele de incriminare a insultei ~i
ca:lomnieicuprinse in art. 205 ~i 206 C.pen., precum ~iprevederile art. 207 din
acelasi cod privind proba veritatii, abrogate prin dispozitiile art. I pet, 56 din
Legea nr. 278/2006, dispozitii declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 62 din
18 ianuarie 2007 a Curtii Constitutionale (I.C.C.J., Sectiile Unite, Decizia
nr. 812010,www.legalis.ro).
1. Dispozitiile art. 741 C.pen., referitoare la reducerea pedepsei sau

aplicarea unei sanctiuni administrative in cazul anumitor infractiuni, introduse
prin art. :xx pet. 2 din Legea nr. 202/2010 si declarate neconstitutionale prin
Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 a Curtii Constitutionale (M.Of. nr. 363 din
25 mai 2011), constituie 0 lege penala mai favorabila;
2. Dispozitiile art. 741 C.pen. sunt aplicabile, ca lege penala mai favorabila,
infractiunilor economice prevazute in legi speciale, cum este infractiunea de
evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (I) lit. b) din Legea nr. 241/2005, prin
care s-a pricinuit 0 paguba numai daca, in cursul urmaririi penale sau al judecatii
pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera
integral prejudiciul cauzat. Prin urmare, in cazul infractiunii de evaziune fiscala
prevazute in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24112005,dispozitiile art. 741
C.pen. nu sunt aplicabile, ca lege penala mai favorabila, daca inculpatul a acoperit
numai paguba efectiva (lucrum cessans) constand in obligatiile fiscale, iar nu ~i
beneficiul nerealizat (damnum emergens), reprezentat de majorarile de intarziere
calculate conform Codului de procedura fiscala, intrucat nu a acoperit integral
prejudiciul cauzat (1.G.G.J.,sectia penala, decizia nr. 4144/2011,www.scj.ro).
20
Dreptpenal. Parteagenerald
3.3.2. Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul faptelor pentru care a
intervenit 0 condamnare definitivi in temeiullegii vechi
a) ApHcarea obHgatorie a legii penale mai favorabile (art. 14 C.pen.)
- vizeaza atat pedepsele care au fost executate sau sunt considerate ca executate,
cat si pe cele pentru care nu Seainceput executarea, ori a fost suspendata executarea
(inainte de implinirea termenului de incercare), sau care se afla in curs de executare
(inclusiv in ipoteza in care Seadispus liberarea conditionata);
- nu intereseaza pentru aplicarea legii penale mai favorabile intervenita dupa 0
condamnare definitiva faptul ca legea noua prevede mai multe forme atenuate ale
infractiunii, sau efecte mai extinse in cazul retinerii circumstantelor atenuante, ori
faptul ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate si/sau lmpacerea partilor inlatura raspunderea penala, sau faptul ca prin
legea noua se permite 0 alta modalitate de individualizare a executarii pedepsei (de
pilda, in cazul in care legea veche in baza careia Seadispus condamnarea nu permitea
dispunerea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, iar legea noua permite 0
astfel de modalitate de individualizare, in procesul de aplicare a legii penale mai
favorabile nu se poate proceda ~i la 0 noua individualizare a executarii pedepsei);
- in cazul in care. de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detentiunea pe viatA si pana la executarea ei a intervenit 0 lege care prevede pentru aceeasi
fapta numai pedeapsa inchisorii (nu pedeapsa inchisorii altemativ cu cea a detentiunii pe viata), pedeapsa cu detentiunea pe viata se va inlocui cu maximul special al
inchisorii prevazut de legea noua pentru acea infractiune;
- daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii
sau a amenzii si pana la executarea completa a acesteia a intervenit 0 lege care prevede 0 pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata conform legii vechi, daca depaseste
maximul special al pedepsei prevazut de legea noua pentru infractiunea savar~ita, se
va reduce la acest maxim;
- daca legea noua prevede pentru infractiunea savar~ita numai pedeapsa amenzii,
se va aplica in locul pedepsei eu inchisoarea, dispusa in baza legii vechi, pedeapsa
amenzii individualizata intre minimul si maximul special prevazut de legea noua;
pedeapsa amenzii astfel determinate poate fi inlaturata in tot sau in parte, avandu-se
in vedere partea executata din pedeapsa inchisorii;
- pedepsele complementare, masurile de siguranta, precum ~i masurile educative
neexecutate ~i neprevazute in legea noua nu se vor mai executa, iar cele care au
corespondent in legea noua mai favorabila se vor executa in continutul si limite Ie
prevazute de aceasta lege, daca este mai favorabila si sub acest aspect;
- in cazul in care pedepsele aplicate in temeiullegii vechi au fost executate sau sunt
considerate executate (ca urmare a gratierii totale sau a restului de pedeapsa) pana la
data intrarii in vigoare a legii noi mai favorabile, aeestea vor fi reduse sau inlocuite
potrivit regulilor aratate de mai sus; redueerea sau inloeuirea pedepsei executate
potrivit art. 14 alin, (5) C.pen. prezinta importanta ex nunc pentru stabilirea existentei
recidivei, calculul termenului de reabilitare (care se va calcula de la data executarii
pedepsei reduse sau inlocuite in conditiile art. 14 C.pen., iar nu de la data la care in
concreto pedeapsa a fost executata), interventia prescriptiei executarii pedepsei etc.
Aplicarea legiipenale
21
b) Aplicarea/acultativd a legii penale mai favorabile (art. 15 C.pen.)

- in cazul in care dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare ~ipana la
executarea completa a pedepsei inchisorii a intervenit 0 lege care prevede 0
pedeapsa cu inchisoarea mai usoara, iar pedeapsa aplicatii este mai mica sau eel
mult egalii cu maximul special al pedepsei inchisorii prevazut de legea noua,
instanta de judecata poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei,
avandu-se in vedere urmatoarele criterii: infractiunea savar~ita, persoana condamnatului, conduita acestuia dupa pronuntarea hotararii sau in timpul executarii
pedepsei ~i timpul cat a executat din pedeapsa;"
- nu va opera aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile, in conditiile art. 15
C.pen., daca pedeapsa aplicata in temeiullegii vechi mai grea este amenda penala;
~
Instanta, investita in baza art. 461 alin. (1) lit. d) penultima teza
C.proc.pen., in cadrul contestatiei la executare in care se invoca modificarea
Intelesului notiunii de "consecinte deosebit de grave", potrivit art. 146 C.pen.,
nu poate schimba incadrarea juridica data faptei prin hotararea judecatoreasca
ramasa definitiva si, apoi, reduce pedeapsa aplicata in cauza, intrueat modificarea intelesului notiunii de consecinte deosebit de grave, prevazutii de textul
sus-mentionat, nu este identicd cu cerinta de a fi intervenit 0 lege care prevede 0
pedeapsa rna; usoara, la care se refera textele art. 14 ~iart. 15 C.pen., pentru a fi
incidente dispozitiile art. 458 si, respectiv, art. 461 alin. (1) lit. d) penultima teza
C.proc.pen. (l.CtCsl'; Sectiile Unite;Decizia nr. 712007, www.legalis.ro).
~
Pentru a reduce pedeapsa definitiva in temeiul art. 15 alin. (1) C.pen.
nu este suficient sa se constate ca in timpul detentiei condamnatul a avut 0 buna
comportare, ci trebuie sa se tina seama si de infractiunea savar~ita,precum ~i de
persoana condamnatului. Astfel, in cazul in care condamnatul este un recidivist
care a savar~it, in forma continuata, 35 de furturi calificate in decurs de un an,
sustragand din locuinte bunuri in valoare de aproape 400 de milioane de lei,
reducerea pedepsei de 12 ani inchisoare nu se justifica (l.c.c.J., sectia penala,
decizia nr. 206912002, www.legalis.ro).
Limita aplicarii facultative a legii noi mai favorabile: pedeapsa aplicata nu poate
fi coborata sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proportional cu
micsorarea maximului special prevazut de legea noua pentru infractiunea savar~ita.
- in cazul in care pedeapsa inchisorii aplicate in temeiul legii vechi a fost executata sau este considerata ca executata (ca urmare a gratierii totale sau a restului de
pedeapsa) pana la data intrarii in vigoare a legii noi mai favorabile, poate fi redusa,
potrivit art. 15 C.pen., avand in vedere criteriile enumerate mai sus, cu 0 treime [desi
reducerea este facultativa, daca instanta apreciaza ca dispozitiile art. 15 alin. (2)
C.pen. pot fi aplicate, reducerea are un cuantum fix de 0 treime]; reducerea pedepsei
executate potrivit art. 15 alin. (2) C.pen. prezinta importanta ex nunc pentru stabilirea
existentei recidivei, calculul termenului de reabilitare (se va calcula de la data
executarii pedepsei reduse in conditiile art. 15 C.pen., .iar nu de la data la care in
concreto pedeapsa a fost executata), interventia prescriptiei executarii pedepsei etc.
----------------
------
Capitolul II
Infractiunea
Sectiunea 1. Nctiunea ~itrisiturile esentlale ale lnfractlunh
1. Notlune
Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savar~ita cu vinovatie ~i
prevazuta de legea penala. Institutia infractiunii este intim legata de institutia
raspunderii penaIe, art. 17 alin. (2) C.pen. prevazand ca .Jnfractiunea este singurul
temei al raspunderii penale". Tot astfeI, institutia raspunderii penale se aflli in
legliturli cu cea a sanctiunilor penale (pedepse sau masuri educative), care nu pot fi
aplicate decat daca a fost savar~ita 0 infractiune, iar faptuitorul raspunde penal.
2. Trisaturile esentlaleale Jnfractiunh

Din insli~i definitia infractiunii rezulta cele trei trasaturi esentiale ale acesteia
(comune tuturor infractiunilor):
2.1. Prevederea faptei in legea penala (tipicitatea)

- rezulta din principiul legalitatii incriminarii ~i presupune corespondenta dintre
fapta concreta slivar~ita de faptuitor si elementele stabilite de legiuitor in mode lui
abstract (tip) prevazut de norma de incriminare; fapta tipica nu constituie intotdeauna
o infractiune, fiind necesar sa fie intrunite ~i celelalte trasaturi esentiale;
,..notiunea de "fapta prevazuta de legea penala" nu se confunda cu cea de .Jlicit
penal" (fapta penala sau infractiune), prevederea in legea penala fiind numai una
dintre trasaturile esentiale ale infractiunii;
- modelul abstract (tip) este prevazut in legi organice sau in ordonante de urgenta
ale Guvemului.
2.2. Vinovapa
- ca trasatura generala a infractiunii nu este susceptibila de forme ca vinovatiaelement constitutiv al infractiunii (intentie, culpa, praeterintentie), organele judiciare
putand constata fie existenta, fie inexistenta ei, iar nu diferite modalitati ale acesteia;
- pentru a se retine ca 0 persoana a savarsit 0 infractiune, organele judiciare
trebuie sa stabileasca in ce masura fapta prevazuta de legea penala este imputabila
faptuitorului (principiul raspunderii subiective);
- pentru a putea imputa savarsirea unei infractiuni este in primul rand necesar ca
faptuitorul sa fie responsabil, adica sa aiba aptitudinea psiho-fizica de a intelege
Infractiunea
23
semnificatia actiunilor sau a inactiunilor sale, ori a urmarilor acestora (factorul

intelectiv) ~i de a fi stapina pe ele (factorul volitiv); cu toate acestea, chiar ~i in cazul
in care faptuitorul este responsabil, nu se va putea reline imputabilitatea unei fapte
tipice ~i nejustificate decat daca acesta a cunoscut la momentul comiterii faptei
starile, situatiile sau imprejurarile de care depinde caracterul ilicit al activitatii sale ~i
daca acesta avea posibilitatea de a se conforma preceptului normei de incriminare; cu
aite cuvinte, retinerea responsabilitatii faptuitorului nu este suficienta per se pentru a
se constata imputabilitatea faptei, ei este neeesar ea acesta sA.nu fi actionat din eroare
ori sub imperiul unui caz fortuit, respeetiv al unei constrangeri (fiziee sau morale), in
stare de minoritate sau de betie;
..
- atat factorul inteleetiv, cat ~ieel volitiv trebuie sa existe la momentul savar~irii
faptei prevazute de legea penala pentru a se retine existenta vinovatiei;
- vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii nu trebuie confundata cu vinovatia
ca element subiectiv al infractiunii ce consta in atitudinea psihica (intentie,
praeterintentie sau culpa) pe care legea prevede ca trebuie sa 0 aiba taptuitorul pentru
ca 0 fapt! prevazuta de norma de incriminare sa fie infractiune;
- poate sa existe vinovatie ca trasatura esentiala a infractiunii, dar nu ~i ca element
subiectiv al acesteia in cazul in care este sava~itA '0' fapta'din culpa, pe care'insa
legea 0' incrimineaza numai atunci cant! este savar~ita cu intentie (de pilda, patrunderea din culpa in domiciliul unei persoane este 0 fapta sav3.rita cu vinosatie ca
trasA.turA.esentiala a infractiunii, dar nu cu vinovatia prevazuta de lege pentru retinerea savar~irii infractiunii de violare de domiciliu, respectiv intentia), sau poate sa
existe vinovatia ca element subiectiv tarA.sa existe ca trasatura esentiala a infractiunii
(de exemplu, savar~irea unei fapte prevazute de legea penala cu intentie, insa sub
imperiul unei constrangeri fizice sau psihice);
- in cazul in care se constat! lipsa vinovatiei ca trasatura esentiala a infractiunii,
procurorul va dispune neinceperea urmaririi penale ori scoaterea de sub urmarire
penala, iar instanta achitarea prin raportare la temeiul prevazut de art. 10 alin. (1)
lit. e) C.proc.pen.
2.3. Perleelal social

- consta in aptitudinea unei actiuni sau inactiuni prevazute de legea penala de a
aduce atingere valorilor sociale protejate de norma penala;
.
Fapta care prezinta pericol social este orice actiune sau inactiune umana prin care
se aduce atingere uneia dintre valorile sociale prevazute in art. 1 C.pen. si pentru
sanctionarea careia este necesara aplicarea unei sanctiuni penale.
.
Felurile pericolului social:
1. pericolul social generic ilprezinta, in abstracto, toate categoriile de infractiuni;
este evaluat de legiuitor in momentul incriminarii unei fapte ca infractiune ~i'al

stabilirii sanctiunii penale ee poate fi aplicata pentru aeeasta; legiuitorul poate
considera eli anumite fapte nu prezinta pericol social, lipsind astfel 0 tr~tur,~
esentiala a infractiunii, cand sunt savar~ite in anumite forme sau modalitati [de,pil<iJt
savarsirea unei fapte din culpa, in cazul in care legiuitorul incrimineaza I)1,IlXUli
fap~
intentionata (vatamarea corporala din culpa care a produs leziuni traumatice ~nf;11:l;.,@;
24
caror vindecare sunt necesare mai putin de 10 zile de ingrijiri medicale), sau tentativa
in cazul in care aceasta este posibila, dar neincriminata (de exemplu, tentativa la
infractiunea de violare de domiciliu)];
2. pericolul social concret 11prezinta 0 anumita fapta concreta savar~ita de 0
persoana determinata; procurorul sau instanta de judecata va evalua gradul de pericol
. social pe care n prezinta 0 fapta concreta prevazuta de legea penala, iar nu existenta
sau inexistenta pericolului social.
Procurorul sau instanta poate constata ca 0 fapta concreta, chiar daca este prevazuta de legea penala (indiferent de forma acesteiar tentativa, fapta consumata/epuizata) nu constituie infractiune deoarece nu prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni atunci cand:
.
a) in concreto aduce
0 atingere
minima uneia dintre valorile sociale aparate de lege;
b) este in mod vadit lipsita de importanta,

Organele judiciare pot constata ca fapta comisa de 0 persoana juridica prezinta
pericolul social al unei infractiuni, in vreme ce fapta persoanei fizice (organ de
conducere, prepus sau mandatar, persoana interpusa) nu constituie infractiune,
lipsindu-i trasatura esentiala a pericolului social.
- se poate constata ca lipseste pericolul social concret atat in cazul infractiunilor
de rezultat, cat si in situatia celor de pericol concret sau de pericol abstract;
Evaluarea gradului de pericol social concret se realizeaza prin raportare la
urmatoarele criterii:
1. modul i mijloacele de savdrsire afaptei (de pilda, pregatirea savarsirii infractiunii, modul de operare, instrumentele folosite etc.);
2. scopul urmarit de ftiptuitor in comiterea faptei (de exemplu, procurarea hranei,
obtinerea unui profit pe nedrept, producerea unui sentiment de panica in societate etc.);
3. imprejurdrile in care fapta a fost comisa (locul si timpul savarsirii infractiunii:
in public, in timpul noptii, in timpul unei calamitati etc.);
4. urmarea produsd sau care s-ar .fi putut produce - este consecinta efectiv
produsa prin savarsirea infractiunii sau alta eventuala repercusiune a faptei (de pilda,
valoarea prejudiciului produs prin infractiune, posibilitatea ca fapta sa puna in pericol
sanatatea publica sau mediul inconjurator etc.);
5. persoana # conduita fiiptuitorului, fiind avute toate elementele de circumstantiere: loc de munca, educatie, comportament anterior in societate, atitudinea dupa
savar~irea faptei; acestea pot fi obtinute prin efectuarea unui referat de evaluare de
catre Serviciul de probatiune, dar si prin orice alte mijloace de proba; existenta unor
antecedente penale nu exclude de plano posibilitatea constatarii ca faptei concrete li
Iipseste pericolul social al unei infractiuni,
- prin Legea nr. 202/2010 a fost completat alin. (2) al art. is' C.pen., prevazandu-se
ca: "La stabilirea in concret a gradului de pericolsocial se tine seama de: ( ... )
persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscuf'. Astfel, legiuitorul a oferit
posibilitatea procurorului de a aprecia pericolul social al faptei ehiar ~i in eauzele eu
autor necunoscut cand, daca fapta savar~ita este lipsita de peri colui social concret al
Infractiunea
25
unei infractiuni prin raportare la celelalte criterii, se va putea dispune neinceperea

urmaririi penale (de pilda, in cazul in care persoana vatamata sesizeaza organele
judiciare cu 0 plangere penala prin care se arata ca 0 persoana necunoscuta i-a sustras
o funie de ceapa pe care 0 pusese pe gardul casei sale).
Niciunul dintre criteriile de mai sus nu are 0 valoare prestabilita,
Prin Legea nr. 202/2010 a fost modificat si alin. (3) al art. is' C.pen., fiind
tnlaturat caracterul obligatoriu al aplicarii unei sanctiuni administrative in cazul in
care se constata lipsa pericolului social concret al faptei. Astfel, aplicarea unei sanetiuni administrative a devenit facultative. Procurorul sau instanta trebuie sa aprecieze
In functie de particularitatile cauzei daca aplicarea unei sanctiuni administrative
:faptuitorului cunoscut, invinuitului sau inculpatului oestenecesara si proportional a cu
scopul urmarit, in situatia in care fapta nu prezinta pericolul social concret al unei
infractiuni.
Consecinta a modificarilor operate prin Legea nr. 202/2010 eu privire la art. 181
alin. (2) C.pen., procurorul care apreciaza ea fapta este in mod concret lipsita de
pericolui social al unei infractiuni va putea dispune neinceperea urmaririi penale in
rem, chiar daca autorul ramane necunoscut. Tot ca efect al acestei interventii
legislative, procurorul poate dispune neinceperea urmaririi penale si in situatia in
care din actele prernergatoare rezulta ca fapta savar~ita de 0 anumita persoana este
lipsita in concret de pericol social.
Daca procurorul constata dupa inceperea urmaririi penale in personam ca faptei Ii
lipseste gradul de pericol social al unei infractiuni, dispune, prin ordonanta, scoaterea
de sub urmarire penala a invinuitului sau inculpatului, putdndu-i aplica si una dintre
urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea, mustrarea cu avertisment
sau amenda de la 10 lei la 1.000 lei [art. 18 alin. (3) C.pen. raportat la art. 91 c.pen.];
in ipoteza in care urmarirea penal a a fost inceputa in rem, iar din actele efectuate in
cauza rezulta ca fapta nu prezinta pericolul social concret al unei infractiuni si nu
exista invinuit in cauza, procurorul va putea dispune clasarea.
Instanta de judecata care constata ca fapta pentru care inculpatul a fost trimis in
judecata nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni va dispune achitarea,
putand aplica si una dintre urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea,
mustrarea cu avertisment sau amenda de la 10 lei la 1.000 lei [art. 18 alin. (3) C.pen.
raportat la art. 91 C.pen.]; de asemenea, este posibila aplicarea unor masuri de
siguranta (de pilda, confiscarea).
In eazuI savarsirii de catre aceeasi persoana a unor fapte concurente care nu
prezinta (fiecare in parte) gradul de pericoI social al unor infractiuni, se va putea
aplica 0 singura sanctiune cu caracter administrativ, nefiind aplicabile regulile
eumulului aritmetic specific sanctiunilor contraventionale.
In cazul in care apreciaza ca fapta inculpatului exista, a fost savar~ita cu vinovatie
si prezinta pericolul social al unei infractiuni, procurorul dispune trimiterea in
judecata, intocmind rechizitoriu, iar instanta condamna pe inculpat la 0 pedeapsa sau
masura educativa.
Lipsa vreuneia dintre trasaturile esentiale ale infractiunii face ca fapta prevazuta
de legea penala sa isi piarda caracterul penal, procurorul dispunand neinceperea
urmaririi penale ori scoaterea de sub urmarire penala, iar instanta achitarea.
--~~----
--------_---
-_-----
26
Sectiunea a 2-a. Continutul Infractiunli

Continutul infractiunii reprezinta ansamblul conditiilor prevazute de norma de
incriminare pentru ca 0 fapta sa constituie infractiune,
1. Continutul generic al Infractlunll

Continutul generic al infracttunii consta in ansamblul conditiilor comune tuturor
continuturilor specifice ale infractiunilor, respectiv:
1.1. Obiectul Infractiunil

- in analiza obiectului infractiunii trebuie distins intre obiectul juridic ~i obiectul
material.
1.1.1. Obiectul juridic

- este valoarea sociala si relatiile formate in jurul acesteia, protejate prin norma de
incriminare, carora Ii se aduce atingere prin savarsirea infractiunii (de pilda, patrimoniul, in cazul infractiunii de furt, sau relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a
raporturilor de serviciu in cazul infractiunii de luare de mita);
- nu exista infractiuni tara obiect juridic;
- in functie de obiectul juridic, poate fi determinat subiectul pasiv at infractiunii,
care este titularul valorii lezate.
Categorii de obiect juridic al infractiunii:
a) obiect juridic generic - este obiectul juridic comun unei categorii de infractiuni
(de pilda, al infractiunilor contra patrimoniului); structurarea infractiunilor in partea
speciala a Codului penal este realizata in functie de obiectul juridic generic;
b) obiect juridic special - este obiectul juridic specific unei anumite infractiuni
sau grup de infractiuni (de exemplu, infractiuni contra libertatii persoanei);
c) obiect juridic principal - consta in relatiile sociale ocrotite de legea penala ce
sunt vatamate sau periclitate prin actiunea principals a unei infractiuni complexe;
d) obiect juridic secundar - consta in relatiile sociale ocrotite de legea penala ce
sunt vatamate sau periclitate prin actiunea secundara a unei infractiuni complexe (de
exemplu, in cazul infractiunii de talharie, obiectul juridic principal il constituie
patrimoniul, iar obiectul juridic secundar viata, sanatatea, integritatea sau libertatea
persoanei); obiectul juridic secundar al unei infractiuni complexe poate consta fie in
valori juridice de aceeasi natura cu cele care constituie obiectul juridic principal (de
pilda, in cazul lipsirii de libertate in mod ilegal savar~itii in forma calificata prin
solicitarea unui folos material sau a oricarui alt avantaj in schimbul eliberarii, care
absoarbe santajul), fie in valori juridice de natura diferita de cele care constituie
obiectul juridic principal (de exemplu, in cazul infractiunii de tftlharie).
Infractiunea
27
1.1.2. Obiectul material

- este lucrul sau fiinta vatamatJa sau pus/a in pericol in mod nemijlocit prin
actiunea prevazuta de norma de incriminare (de pildA, lucrul sustras prin sAvar~irea
infractiunii de furt, corpul persoanei in cazul infractiunilor contra vietii ~i integritatii
corporale);
- nu toate infractiunile au obiect material [de pilda, unele infractiuni de pericol:
infractiunea de marturie mincinoasa, evadare etc.; exista insa ~i infractiuni de pericol
care au obiect material (de exemplu, distrugerea ~i semnalizarea falsa prevazuta de
art. 276 alin. (1) C.pen.)];
- in cazul infractiunilor de rezultat, lipsa obiectului material face ca, in principiu,
fapta sa nu fie infractiune;
- in cazul infractiunilor complexe, poate exista un obiect material principal ~i unul
secundar (de pilda, in cazul infractiunii de talharie,' obiectul material principal este
bunul mobil corporal aflat in proprietatea, posesia sau detentia altuia, iar obiectul
material secundar poate fi corpul persoanei talhArite);
- existenta unor infractiuni este strans legata de anumite particularitati ale
obiectului material; de pilda, in cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de
inscrisuri prevazute de art. 242 C.pen. este necesar ca obiectul material sa constea
tntr-un dosar, registru, document sau alt inscris aflat in pastrarea sau detinerea unei
institutii publice; distrugerea altor categorii de inscrisuri va fi analizata din
perspectiva infractiunii de distrugere;
- obiectul material al infractiunii nu constituie produsul infractiunii; de pilda, in
ipoteza falsificarii unui inscris oficial prin contrafacere, inscrisul falsificat va
reprezenta produsul infractiunii, iar nu obiectul material al infractiunii (infractiune de
rezultat tara obiect material); daca falsificarea se realizeaza prin alterare, inscrisul
preexistent alterarii reprezinta obiectul material al infractiunii;
- mijloacele de sava.r~ire a unei infractiuni nu trebuie confundate cu obiectul
material al acesteia (de exemplu, in cazul furtului savar~it prin efractie, obiectul cu
care se forteaza incuietoarea nu reprezinta obiectul material al infractiunii, ci
mijlocul folosit la savarsirea acesteia);
- in cazul in care, desi executarea actiunii infractionale a fost complet efectuata,
urmarea socialmente periculoasa (urmarita sau acceptata de faptuitor) nu s-a produs
datorita lipsei obiectului material din locul unde faptuitorul credea ca se afla, se va
retine savarsirea unei tentative relativ improprii la infractiune,
1.2. Subiectil Iufractlunf!

- persoana (fizica sau juridica) care a sava~it sau a participat la savarsirea infractiunii, precum ~i persoana asupra careia se rasfrange urmarea infractiunii.
1. Subiectul activ al infracpunii este persoana (fizica sau juridica) care a
savar~it nemijlocit sau a participat la savarsirea infractiunii; prin urmare, va fi subiect
activ al infractiunii nu numai autorul acesteia, ci ~i coautorii, complicii ori instigatorii
(autorul este subiect activ al infractiunii, insa nu orice subiect activ este ~i autor al
infractiunii) ;
~-----
-_.
-~-----
28
a) Persoana fIzica, subiect activ al infraetiunli, trebuie sa aiba aptitudinea

psiho-fizica de a intelege semnificatia actiunilor sau a inactiunilor sale, ori a urmarilor acestora (factorul intelectiv) ~i de a fi stapana pe ele (factorul volitiv), urmand a
fi avute in vedere urmatoarele aspecte:
- minorul cu varsta sub 14 ani care a comis 0 fapta prevazuta de legea penal a este
prezumat absolut ca nu are discernamant', fapta sa neconstituind infractiune, ca
urmare a interventiei cauzei care inlatura caracterul penal al faptei prevazute de
art. 50 C.pen. (impediment la.punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale);
- minorul cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani este prezumat ca nu are discernamant, legiuitorul permitand rastumarea acestei prezumtii relative prin administrarea
probei expertizei medico-legale psihiatrice prin care sa se stabileasca daca la momentul savarsirii faptei a actionat cu discernamant; in ipoteza in care se constata, in urma
efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice, ca minorul a actionat tara discernamant, fapta sa nu constituie infractiune ca urmare a interventiei cauzei care mlatura
caracterul penal al faptei prevazute de art. 50 C.pen. (impediment la punerea in
miscare sau exercitarea actiunii penale);
- minorii sub 14 ani care nu raspund penal, precum si cei cu varsta intre 14 si 16
ani care au actionat tara discemamant pot fi supusi masurilor speciale de protectie
prevazute de Legea nr. 272/2004: supravegherea specializata, respectiv plasamentul;
- minorul cu varsta peste 16 ani este prezumat relativ ca raspunde penal; in
ipoteza in care se constata, in urma efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice, ca
minorul cu varsta peste 16 ani a actionat tara discernamant, fapta sa nu constituie
infractiune ca urmare a interventiei iresponsabilitatii ce constituie 0 cauza care
lnlatura caracterul penal al faptei prevazute de art. 48 C.pen. (impediment la punerea
in miscare sau exercitarea actiunii penale);
- iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho- fizica a persoanei care, fie din
cauza alienatiei mintale (de pilda, schizofrenia paranoids), fie din alte cauze (de
exemplu, somnambulismul), este lipsita de capacitatea de a-si da seama de actiunile
sau inactiunile sale sau de urmarile acestora, ori de capacitatea de a fi stapana pe ele
(factorul volitiv); incapacitatea psiho-fizica trebuie sa existe in momentul savarsirii
faptei prevazute de legea penala si se stabileste pe baza unui raport de expertiza
medico-legala psihiatrica, In situatia in care existenta starii de iresponsabilitate este
constatata in faza actelor premergatoare, procurorul dispune neinceperea urmaririi
penale, iar daca aceasta constatare se realizeaza in cursul urmaririi penale, procurorul
dispune scoaterea de sub urmarire penala; in cursul judecatii instanta de judecata care
constata existenta starii de iresponsabilitate dispune achitarea. Persoana iresponsabila, in calitate de subiect de drept penal, poate fi supusa masurii de siguranta a
intemarii medicale;
Discernamdntul este 0 functie a capacitatii psihice a unei persoane, constand in aptitudinea acesteia de a-si da seama de caracterul, continutul ~iurmarile faptei pe care 0 savar~e~te.
I
Irfraqiunea
29
_ factorul volitiv lipseste ~i in cazul retinerii savarsirii faptei ca urmare a constrangerii fizice sau morale (cauze ce inUitura caracterul penal al faptei).
b) Persoana juridici poate fi subiect activ al infracpunii daca sunt indeplinite
urmatoarele condltli;
{i) sa existe 0 entitate care are personalitate juridica;
- conditiile in care 0 entitate dobandeste sau pierde personalitatea juridica ori cele
referitoare la reorganizarea persoanei juridice sunt guvemate de regulile Noului Cod
civil! sau de alte legi civilecu caracter special;
- aceste entitati pot fi persoane juridice de drept privat, cu sau fora scop lucrativ
(de pilda, 0 societate comerciala, 0 asociatie ori fundatie, un sindicat etc.), sau
persoane juridice de drept public (legea prevazand in privinta acestora din urma
unele imunitati de jurisdictie);
- societatea comerciala dizolvata si aflata in procedura de lichidare tsi pastreaza
personalitatea juridica, putand fi subiect activ al infractiunii;
- nu pot fi subiecti activi ai infractiunii entitatile aflate in curs de constituire ca
persoane juridice, societatile simple (daca nu s-a dispus altfel prin actul de
modificare a contractului de societate)', asocierile in participatiune';
(ii) persoana juridicii sa nu fie exceptata de lege de la riispunderea penala
(imunitatea dejurisdictie penala a persoanei juridtce);
- nu sunt subiecti activi ai infractiunii: statui, autoritatile pub lice (Parlamentul,
Guvemul, organele administratiei publice centrale sau locale, instantele, parchetele,
Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Curtea .Constimtionala,
Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Consiliul Superior de Aparare al Tarii) si
institutiile publice care desfiisoara 0 activitate ce nu poate face obiectul domeniului
1 Potrivit art. 1889 NCC: ,,(1) Prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociatii
pot conveni constituirea unei societati cu personalitate juridica, cu respectarea conditiilor
prevazute de lege. In acest caz, raspunderea lor pentru datoriile sociale este subsidiara, nelimitata
~i solidara, daca prin lege nu se dispune altfel. (2) Daca, potrivit vointei asociatilor, societatea
urmeaza sa aiba personalitate juridica, indiferent de obiectul de activitate, ea poate fi constituita
numai in forma ~i conditiile prevazute de legea special! care ii confera personalitate juridica,
(3) Societatea dobandeste personalitate juridica prin ~i de la data inmatricularii in registrul
comertului, daca prin lege nu se dispune altfel. (4) Pana la data dobandirii personalitatii juridice,
raporturile dintre asociati sunt guvernate de regulile aplicabile societatii simple".
2 Potrivit art. 1892 NCC: ,,(1) Societatea simpla nu are personalitate juridica. (2) Daca
asociatii doresc dobandirea personalitatii juridice, prin actul de modificare a contractului de
societate vor indica, in mod expres, forma juridica a acesteia si vor pune de acord toate
clauzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societatii nou-infiintate. (3) In cazul prevazut la
alin. (2) dobandirea personalitatii juridice se face :tara a se dispune dizolvarea societatii
simple. Asociatii ~i societatea nou-infiintata raspund solidar ~i indivizibil pentru toate datoriile
societatii nascute inainte de dobandirea personalitatii juridice".
3 Potrivit art. 1949 NCe: "Contractul de asociere in participatie este contractul prin care 0
persoana acorda uneia sau mat multor persoane 0 participatie la beneficiile si pierderile uneia
sau mai multor operatiuni pe care Ie intreprinde.", iar conform art. 1951 NCC: .Asocierea in
participatie nu poate dobandi personalitate juridica si nu constituie falli de terti 0 persoana
distincta de persoana asociatilor",
30
privat (de pilda, Banca Nationals a Romaniei); este reglementata astfel 0 imunitate
penald generald si absolutd cu privire Ia toate infractiunile savarsite de acesti subiecti;
- in ceea ce priveste institutiile publice, daca prin actul de infiintare Ie este
conferita acestora posibilitatea de a desfasura 0 activitate ce nu poate face obiectul
domeniului privat, alaturi de alte activitati care pot face obiectul acestui domeniu,
imunitatea penala a persoanei juri dice este generals, iar nu limitata la actiunile sau
inactiunile savarsite in exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului privat; institutia publica nu va raspunde penal pentru infractiunile savarsite in
exercitarea unei activitati ce face obiectul domeniului privat, pe care 0 poate desfasura in mod legal alaturi de activitatile ce nu pot face parte din domeniul privat;
- pot fi subiecti activi, nefacand parte din categoria institutiilor pub lice care desfasoara 0 activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat: spitalele, unitatile de
invatamant de stat, regiile autonome, sindicatele, fundatiile etc.;
(iii) sa se fi savdrstt 0 infractiune: 1. tn realizarea obiectului de activitate al
persoanei juridice (infractiunea trebuie sa se afle in legatura directa cu activitatile
desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice) sau 2. in
interesul persoanei juridice (infractiunea trebuie savar~ita pentru obtinerea unui
beneficiu ori pentru a fi evitata 0 pierdere sau un alt efect negativ, profitand astfel
persoanei juridice), chiar daca fapta nu este comisa in realizarea obiectului de activitate (de pilda, 0 societate comerciala savar~e~te 0 infractiune de cumparare de
influenta in vederea obtinerii unor foloase materiale) ori 3. tn numele persoanei
juridice, chiar daca faptele nu sunt savarsite in realizarea obiectului de activitate al
persoanei juridice sau nu sunt susceptibile de a aduce un profit acesteia (de pilda, de
un prepus, reprezentant ori mandatar al acesteia);
- este posibil ca infractiunea sa fie savar~ita atdt tn realizarea obiectului de
activitate, cat # tn interesul persoanei juridice;
- este posibil ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angajata si de
activitatea infractionala a unei persoane care nu exercita formal vointa societara (de
pilda, un administrator de fapt sau 0 persoana care actioneaza din umbra in favoarea
persoanei juridice condusa oficial de un interpus al acesteia).
~
Potrivit art. 191 C.pen.: .Persoanele juridice,' cu exceptia statului, a
autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara 0 activitate ce nu
poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile
siivdrsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele
persoanei juridice, daca fapta a fost savar~ita cu forma de vinovatie prevazuta
de legea penala. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni". Rezultd, astfel, ca legea nu prevede ca si conditie a rdspunderii penale a persoanei juridice comiterea infractiunti de cdtre 0 persoand care
exercita vointa societara. De asemenea, existenta unui angajament de fidelitate
intre inculpatul T.M i SC T.C. C. SRL nu exonereaza societatea comerciala de
raspundere penala, intocmirea respectivului angajament putand avea chiar acest
scop, nefiind insa posibil ca raspunderea penala sa fie stabilita prin acte cu
Irfractiunea
31
caracter privat. Curtea apreciaza ca nerelevanta si imprejurarea ca activitatea de

transport era coordonata de 0 alta persoana decat inculpatii, respectiv martorul
C.I. Dimpotriva, prin probele administrate s-a dovedit ca, desi nu aveau atributii
concrete referitor la transportul efectuat de inculpatul T.M., inculpatii C. si D. au
manifestat un interes deosebit pentru respectivul transport, iar cei trei inculpati
erau angajati ai societatii comerciale ~i s-au folosit de existents acesteia pentru
efectuarea transportului de droguri, care s-a realizat din dispozitia lui C.V.,
administratorul societatii. Asa cum rezulta din dispozitiile art. 191 C.pen. mai
sus enuntate, legea nu prevede, ca ~i conditie de tragere a raspunderii penale a
unei persoane juridice, ca infractiunea sa fiecomisa doar in folosul societatii
comerciale, ci si in realizarea scopului pentru care societatea comerciala a fost
fnfiin/ata. In speta, sunt indeplinite toate acesfe conditii, caci cu ocazia desfasurani activitatii SC TCC SRL in eonformitate cu obiectul sau de activitate, cei
trei inculpati au urmarit livrarea unei importante cantitati de droguri in
strainatate, transportul de marfuri realizat prin intermediul SC TCC SRL fiind
mijlocul utilizat de inculpati pentru comiterea infractiunii, transportul de marta
fiind folosit drept acoperire pentru transportul heroinei. Relevanta in acest sens
este si diferenta de valoare intre marfa transportata de la SC RW catre 0
destinatie din Franta ~i valoarea drogurilor care, potrivit Raportului de evaluare
intocmit pe anul 2007 de catre Agentia Nationala Antidrog, era de circa
1.665.000 - 2.220.000 euro. In plus, prin cele ce preced s-a dovedit ca cei trei
inculpati au actionat eu vinovatia prevazuta de legea penala (CA. Bucuresti,
sectia a Il-a penala, decizia nr. 381/2011, nepublicata).
~
Prin emiterea unor file cec si bilete la ordin :tara a exista provizia
necesara, pentru achitarea mai multor marfuri comandate in temeiul unor
contracte comerciale incheiate de societate, precum ~i prin nedeclararea unor
sume de bani in vederea calcularii impozitului datorat bugetului de stat,
persoana juridica a savarsit infractiunile de inselaciune ~i evaziune fiscala in
realizarea obiectului ei de activitate, care includea constructiile de cladiri, de
instalatii electrice, de tamplarie, comertul cu ridicata al diverselor materiale
(Trib. Buzau, sectia penala, sentinta nr. 123/2009, nepublicatii),
(iv) infractiunea sa fie comisii de persoana juridicd urmare a unei hotaran adoptate in cadrul acesteia sau a neglijentei acesteia; se va avea in vedere comportamentul
organelor de conducere (inclusiv cele de fapt) ale persoaneijuridice.
- persoana juridica are 0 raspundere penala generald (pentru orice infractiune la
care poate participa in calitate de autor, coautor, complice sau instigator), directa,
pentru fapta proprie, iar nu pentru fapta altei persoane;
- exists insa ~i infractiuni care nu pot fi savdrsite In calitatea de autor de ciitre

persoana juridicd datorita unor particularitati ale elementului material sau ale
subiectului activ nemijlocit al infractiunii (de pilda, marturia mincinoasa, represiunea
nedreapta, cercetarea abuziva, evadarea, bigamia etc.); aceasta nu exclude posibilitatea participatiei penale a persoanei juridice la aceste infractiuni in calitate de instigator sau complice (de pilda, 0 persoana juridica poate fi instigator la infractiunea de
marturie mincinoasa);
32
- raspunderea penala a persoanei juridice nu este conditionata de identificarea

persoanei fizice care a angajat persoana juridica ~i nici nu exclude raspunderea
penala a persoanei fizice care a contribuit,In orice mod, la savarsirea aceleiasi fapte.
Nu este Insa necesar ca infractiunea de care este acuzata persoana juridica sa fie
aceeasi eu eea pentru care este acuzata persoana fizica (de piIda, persoana fizica
poate fi acuzata de omor savar~it eu intentie indirecta, iar persoana juridica de
ucidere din culpa); tot astfel, In acest caz nu se va putea retine intotdeauna existenta
unei participatii penaIe, existand 0 raspundere penala a persoanei fizice distincta de
cea a persoaneijuridice;
- Codul penal nu contine nicio mentiune cu privire la sfera persoanelor fizice
care prin faptele concrete savarsite angajeaza raspunderea penala a persoanei juridice, acestea putand fi administratori sau gestionari de fapt, prepusi, reprezentanti
etc. Nu este exclusa tragerea la raspundere penala a unei persoane juridice pentru
faptele concrete comise de 0 alta persoana juridica (de pilda, cand infractiunea este
comisa de 0 persoana juridica ce actioneaza ca mandatar in interesul unei alte
persoane juridice).
Categorii de sublectl activi:
a) subiect activ calificat (subiect propriu) - este subiectul pentru care legea
impune indeplinirea unei anumite calitati (de pilda, calitatea de functionar pentru
savarsirea infractiunii de luare de mita, calitatea de administratorsau gestionar pentru
savarsirea infractiuniide delapidare etc.);
b) subiect activ unic - este subiectul infractiunilor ce nu pot fi comise, in calitate
de autor, decat de 0 singura persoana - in persona propria (de pilda, in cazul infractiunii de pruncucidere, este subiect activ unic mama aflata intr-o stare de tuiburare
pricinuita de nastere, care ucide copilul nou-nascut,imediat dupa nastere);
c) subiecti activi plurali - subiecti ai infractiunilor ce nu pot fi comise decat de
doua sau mai multe persoane (de pilda, incest, bigamie etc.).
2. Subiectul pasiv al Infractlunll este persoana titulara a valorii sociale ocrotite
penal, impotriva careia s-a indreptat infractiunea si asupra careia se rasfrange
urmarea socialmente periculoasa a infractiunii; poate fi subiect pasiv al infractiunii
persoana fizica, persoanajuridica de drept public sau privat, statuI, in masura in care
sunt titularii valorii juridice protejate; chiar si 0 persoana conceputa, dar nenascuta
poate fi subiect pasiv al infractiunii (de pilda, in cazul infractiunii de provocare
ilegala a avortului).
- nu exista infractiuni lara subiect pasiv;
- notiunea de .subiect pasiv al infractiunii" nu este identica cu aceea de "persoana
prejudiciata prin infractiune", fiind posibil ca paguba rezultata din comiterea unei
infractiunii sa fie cauzata unei alte persoane decat subiectul pasiv (de pilda, in cazul
in care in urma unei accident rutier se produce decesul unei persoane, prejudiciul
material poate fi localizat in patrimoniul persoanelor aflate in intretinerea celui
decedat, care nu sunt si subiecti pasivi ai infractiunii);
- nu poate fi subiect pasiv al infractiunii 0 persoana decedata (de pilda, in cazul
infractiunii de profanare de morminte) sau un animal.
Irfractiunea
33
Categorii de sublecti pasivi:

a) subiect pasiv general (mediat) este statuI ca reprezentant al societatii;
b) subiect pasiv special (imediat) este persoana vatamata direct prin infractiune
(de pilda, proprietarul bunului furat);
c) subiect pasiv calificat este subiectul pasiv pentru care legea impune indeplinirea unei anumite calitati (de pilda, functionarul care exercita atributii ce implica
exercitiul autoritatii de stat in cazul infractiunii de ultraj sau copilul nou-nascut in
cazul infractiunii de pruncucidere);
d) subiect pasiv principal este persoana ale carei interese sunt ocrotite, in principal, prin norma de incriminare (de pilda, statuI in cazul infractiunii de ultraj);
e) subiect pasiv secundar este persoana ale carei interese sunt ocrotite, in subsidiar, prin norma de incriminare (de pilda, functionarul in cazul infractiunii de ultraj).
1.3. Locul ~itimpul savir~irii Infractiunil

- in principiu, locul ~i timpul infractiunii nu conditioneaza existenta acesteia, cu
exceptia situatiei in care:
1. sunt elemente constitutive ale infractiunii (de pilda, pentru existenta infractiunii
de conducere a unui vehicul neinmatriculat este necesar ca fapta sa fie savar~ita pe
drumurile pub lice; sau pentru existenta infractiunii de tradare prin ajutarea inamicului, este necesar ca fapta sa fie savar~ita tn timp de riizboi);
2. sunt elemente circumstantiale agravante sau atenuante (de pilda, talharia savar~ita intr-o Iocuinta sau dependinte ale acesteia ori furtul savar~it in timpul noptii sau
intr-un mijloc de transport in comun).
1.4. Sltuatia premlsa

- presupune existenta unei situatii de fapt sau de drept, prealabila savarsirii actului
prevazut de norma de incriminare si pe care acest act se grefeaza (de pilda, existenta
unui raport prealabil de detentie in cazul infractiunii de abuz de incredere; existenta
unei persoane in viata pentru savarsirea infractiunii de omor sau existenta unei
obligatii legale de intretinere in cazul infractiunii de abandon de familie);
- nu toate 'infractiunile au
0 situatie
premisa,
1.5. Centinutul constitutiv al fnfractluml

- reprezinta ansamblul conditiilor prevazute de legea penala cu privire la actul de
conduits incriminat;
- intra in continutul constitutiv al infractiunii:
1.5.1. Latura oblectlva ce cuprinde:

a) Elementul material (verbum regens) ce consta in actiunea sau inactiunea
interzisa prin norma de incriminare;
.- actiunea poate consta rntr-un singur act de executare, dar si intr-o pluralitate de
asemenea acte (de exemplu, elementul material al infractiunii de furt consta in luarea
-_
_-_
....
...
_---------
34
unui bun mobil din posesia sau detentia altuia; aceasta se poate realiza prin unul sau
mai multe acte de executare comise in aceeasi imprejurare);
- inactiunea poate constitui element material al unei infractiuni doar in situatia in
care exista 0 obligatie legala sau conventionala, generala ori cu caracter special, de a nu
ramane in pasivitate (de pilda, in cazul nedenuntarii unor infractiuni prevazuta de
art. 262 C.pen. exista 0 obligatie generala de denuntare pentru anumite infractiuni, in
vreme ce in cazul savarsirii infractiunii de omisiunea sesizarii organelor judiciare,
prevazuta de art. 263 C.pen., obligatia de a denunta este speciala ~i incumba numai
functionarului);
- elementul material al infractiunii poate fi prevazut de legiuitor in forma unica (0
singura actiune sau inactiune; de pilda in cazul infractiunii de omor elementul material consta in uciderea unei persoane) sau in forma altemativii (mai multe actiuni sau
inactiuni; de exemplu, in cazul infractiunii de distrugere, elementul material consta in
distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun); in cazul formei alternative, realizarea mai multora dintre variantele elementului material nu conduce la retinerea unui concurs de infractiuni, unitatea de infractiune mentinandu-se,
in functie de modalitatea elementului material, infractiunile pot fi clasificate in:
- comisive, constand in savar~irea unei fapte interzise de norma de incriminare (de
exemplu, furtul, violul);
- omisive proprii, constand in omisiunea de a efectua 0 actiune impusa de norma
de incriminare (de pilda, omisiunea sesizarii organelor judiciare);
- omisive improprii (comisive prin omisiune), constand in omisiunea de a impiedica
producerea unui rezultat socialmente periculos, pe care faptuitorul avea obligatia de a-l
impiedica (de pilda, fapta asistentei medicale dintr-o maternitate care nu ia masurile
necesare pentru tratamentul unui nou-nascut, producandu-se astfel moartea acestuia);
- infractiunea comisiva care presupune producerea unui rezultat (infractiuni
materiale) se considerd savar$ita si prin omisiune cdnd':
a) existd 0 obligatie legala sau contractuala de a actiona;
- obligatia poate fi de rezultat, dar poate fi si una de mijloace;
-in doctrina' s-a aratat, in mod intemeiat, ca obligatia legala sau contractuala de a
actiona poate decurge din 0 legatura naturald (in cazul membrilor de familie, intre
care exista obligatia reciproca de a evita producerea unor urmari vatamatoare pentru
viata sau integritatea corporala; de pilda, obligatia mamei de a asigura hrana nou-nascutului), sau din 0 legdturii strdnsd de comunitate (fie "comunitatea de viata", fie
"comunitatea de rise", de pilda), ori din asumarea voluntarii a obligatiei de protectie
(de pilda, obligatia medicului de a-si trata pacientul ori obligatia bodyguardului de a
proteja persoana cu care a incheiat un contract de paza si protectie etc.).
b) autorul omisiunii, printr-o actiune sau inactiune anterioard, a creat pentru
valoarea sociala protejatd 0 stare de pericol care a inlesnit producerea rezultatului.
I Lipsa unei prevederi legale in acest domeniu a fost acoperita in Noul Cod penal prin
dispozitiile art. 17.
2 A se vedea F. Streteanu, Tratat de Drept penal. Partea Generala, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 399-400.
Irfractiunea
35
actiunea sau inactiunea anterioara poate sa fie licita sau ilicita (de pilda, 0 persoana
decide sa faca un foe de tabara in curtea casei cu prilejul zilei sale de nastere; dupa
aprinderea focului, aceasta illasa nesupravegheat si paraseste locuinta pentru a iesi in
oras cu prietenii; focul nesupravegheat se extinde la 0 dependinta a locuintei sale, iar
apoi la 0 locuinta invecinata producand distrugerea acesteia).
Legiuitorul poate prevedea unele cerinte esentiale ale elementului material, cum
ar fi modul de realizare a acestuia [de exemplu, la infractiunea de tulburare de
posesie prevazuta de art. 220 alin. (2) C.pen., actiunea de ocupare trebuie sa fie
realizata prin violenta sau amen in/are], intervalul de timp in care trebuie realizata
activitatea infractionala (de pilda, in cazul infractiunii de pruncucidere, fapta trebuie
sav~ita imediat dupa nasterei, mijloacele folosite etc.
b) U rmarea imediata consta in urmarea actiunii sau inactiunii, respectiv fie
lntr-o stare de pericol pentru valoarea protejata de lege, fie intr-o modificare fizica a
realitatii inconjuratoare;
In functie de urmarea imediata, infractiunile pot fi clasificate in:
(i) infractiuni de rezultat (materiale) a caror unnare imediata consta intr-o modificare
fizica a realitatii inconjuratoare (rezultat material). De exemplu, vatamarea corporala
grava poate avea drept urmare producerea unor leziuni traumatice unei persoane, pentru a
carer vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de cel putin 61 de zile;
(ii) infractiuni de pericol (formale), a carer urmare imediata consta intr-o stare de
pericol pentru valoarea protejata de lege (de exemplu, conflictul de interese). Infractiunile de pericol pot fi clasificate la randul lor in:
I. infractiuni de pericol abstract, cand starea de pericol pentru valoarea protejata
este prezumata de legiuitor ca exista prin insa~i incriminarea faptei (de exemplu,
marturia mincinoasa, denuntarea calomnioasa);
2. infractiuni de pericol concret, cand norma de incriminare prevede cerinta ca
infractiunea sa produca efectiv 0 stare de pericol pentru valoarea protejata de lege (de
exemplu, conflictul de interese, atentatul care pune in pericol siguranta statului); in
acest ultim caz, starea de pericol trebuie dovedita de organele de urmarire penala.
c) Legatura
consta in raportul cauza-efect ce trebuie sa existe

lntre actiunea sau inactiunea prevazuta de norma de incriminare care constituie elementul material al infractiunii ~iurmarea imediata a acesteia.
- in cazul infractiunilor de rezultat trebuie dovedita legatura de cauzalitate, in
vreme ce in cazul infractiunilor de pericol, in general, legatura de cauzalitate rezulta
din materialitatea faptei (ex re).
de cauzalitate
1.5.2. Latura subiectivl consta in formele ~i modalitatile vinovatiei cu care se

savar~e~te infractiunea; la anumite infractiuni poate cuprinde ~i unele cerinte esentiale referitoare la mobilul sau scopul urmarit de infractor.
a) Vinovltia in cazul persoanei flzlee
(i) Intentia
- este acea forma a vinovatiei ce consta in prevederea rezultatului faptei infractionale si urmarirea sau acceptarea producerii lui (intentie simpld, generalif);
36
M odalitiiJile intentiei:
1. directd, cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale ~i urmareste producerea lui;
- in structura intentiei directe se remarca atat un element intelectiv (faptuitorul
prevede elementele ce tin de tipicitatea obiectiva a faptei sale' la momentul comiterii
acesteia), cat si un element volitiv (faptuitorul urmareste producerea rezultatului prin
comiterea faptei);
- nu prezinta importanta pentru retinerea intentiei directe dad! producerea rezultatului este probabila sau certa, ci numai ca aceasta sa fi fost urmarita de faptuitor (de
pilda, 0 persoana dorind sa o raneasca pe alta arunca cu pietre dupa aceasta; faptul ca
pietrele sa 0 loveasca pe aceasta constituie 0 certitudine daca victima se afla chiar
langa agresor, dar poate constitui si 0 probabilitate, daca victima se departase in
alergare de faptuitor);
.
- aspectele ce tin de elementul intelectiv al intentiei urmeaza a fi evaluate in
functie de profilul personal al faptuitorului, avandu-se in vedere pregatirea profesionala, varsta, experienta, aptitudinile acestuia etc.
2. indirectd (eventuald), cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu i1
urmareste, dar accepta posibilitatea producerii lui.
- in structura intentiei indirecte intra atat un element inteleetiv (faptuitorul prevede
elementele ce tin de tipicitatea obiectiva a faptei sale, la momentul comiterii
acesteia), cat ~i un element volitiv (faptuitorul nu urmareste producerea rezultatului,
dar accepta producerea lui);
- in acest caz, pe de 0 parte, faptuitorul prevede 0 urmare (infractionala sau nu),
pe care 0 doreste, iar, pe de alta parte, prevede 0 urmare stipulata de legea penala, pe
care nu 0 doreste, dar 0 accepta; este important ca cea de-a doua urmare sa fie eventuala (posibila), iar nu inevitabila ori sa prezinte un grad ridicat de probabilitate de a
se produce, deoarece in aceasta ipoteza intentia va fi directa, iar nu indirecta,
~
Fapta ineulpatului de a asmuti cainii asupra victimei, eu consecinta
decesului, ca urmare a multiplelor plagi muscate, este savar~ita cu intentie
indirecta si, prin unnare, constituie infractiunea de omor, iar nu de ucidere din
culpa (1.C.CiL, sectia penala, decizia nr. 1671/2004, www.legalis.ro).
~.
Lovirea unei persoane cu gatul taios al unei sticle, eu urmarea unor
plagi care, dupa suturare, au necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale si care,
potrivit actelor medico-legale, nu au pus in primejdie viata vietimei constituie
tentativa la infractiunea de omor, iar nu infractiunea de lovire sau alte violente,
deoarece intr-o atare situatie numai datorita intamplarii rezultatul letal sau
periculos pentru viata nu s-a produs. Fata de natura obiectului folosit in
agresiune, zona corporala vizata si intensitatea loviturii care a produs eele doua
plagi, nu se poate sustine ca inculpatul nu a prevazut posibilitatea producerii
decesului victimei, rezultat pe care eel putin l-a acceptat si care a fost evitat
numai datorita intamplarii (1.C.c.J., sectia penala, deeizia nr. 357012005, in
Dreptul nr. 812006, p. 233).
De pilda, faptuitorul poate sa i~i reprezinte: actiunea sau inactiunea pe care vrea s-o
intreprinda, subiectul pasiv impotriva caruia se indreapta sau 0 anumita calitate a acestuia,
locul unde va fi savar~itafapta, timpul comiterii(pe timp de noapte).
1
Infractiunea
37
~
Lovirea eu intensitate a vietimei eu briceagul in zona inghinala, cu
consecinta sectionarii arterei ~i venei femurale, leziuni ce au dus la deces,
constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de loviri cauzatoare de moarte,
tinand seama ca lovitura viza abdomenul, zona continand organe a carer lezare
prin taiere sau intepare duce, de regula, la moartea victimei, ca obiectul
vulnerant este apt pentru uciderea unei persoane, iar lovitura a fost aplicata cu
intensitate deosebita (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 17/1987, in C.D.
1987, p. 286).
Alte modalitati ale intentiei:

- calificatd, cand faptuitorul care actioneaza cu intentie directa urmareste realizarea
scopului special prevazut de norma de incriminare ca element al infractiunii (de pilda, in
cazul infractiunii de furt, luarea trebuie sa urmareasca insusirea pe nedrept a lucrului);
- determinatd, cand faptuitorul are reprezentarea unui anumit rezultat al faptei sale;
- altemativa, cand faptuitorul ii reprezinta mai multe rezultate ale faptei sale care
s-ar putea produce altemativ;
- initiald, cand faptuitorul prevede rezultatul faptei chiar in momentul lnceperii

savar~irii acesteia;
- premeditata, cand hotararea de a savari fapta prevazuta de norma de incriminare este pusa in executare dupa un interval de timp de la luarea hotararii infractionale; nu implica in mod necesar existenta unui scop ori a unui mobil special; poate
reprezenta 0 cauza de agravare a raspunderii penale;
~
Pentru existenta premeditarii este necesara indeplinirea, cumulativa, a
eel putin doua conditii, si anume: luarea rezolutiei infractionale sa preceada cu
un anumit interval de timp actiunea agresiva,' iar hotararea mai dinainte luata sa
se concretizeze in anumite activitati de pregatire a infractiunii, cum ar fi
obtinerea de informatii in legatura cu victima, pandirea acesteia, procurarea de
mijloace ori cautarea de complici. Prima cerinta presupune trecerea unui interval
sufieient de timp de la luarea hotararii infractionale i exteriorizarea acesteia
pentru a reflecta asupra savarsirii faptei si a lua hotararea in acest scop, preeum
si 0 pregatire in vederea eomiterii infractiunii. Or, din imprejurarea ca inculpatul, dupa ce s-a certat cu vietima, a amenintat-o, iar dupa aproximativ 10
minute a revenit inarmat cu un cutit, nu se poate retine ca el a eomis omorul eu
premeditare, intervalul de timp fiind insufieient pentru pregatirea omorului si
exclude ipoteza ea inculpatul ar fi meditat eu privire la savarsirea faptei (C.S.J.,
sectia penala, decizia nr. 101411993, www.legalis.ro).
- spontand (repentina), cand hotararea de a savari fapta prevazuta de norma de

incriminare este pusa in executare de indata sau intr-un interval extrem de scurt de
timp de la luarea hotararii; poate reprezenta 0 cauza de atenuare a raspunderii penale;
nu este incompatibila cu retinerea provocarii;
- supravenita, cand faptuitorul li reprezinta rezultatul faptei pe parcursul comiterii acesteia (nu dupa savarsirea faptei), in cazul in care initial prevazuse un alt
rezultat; poate fi retinuta in cazul concursului ideal de infractiuni,
38
(ii) Culpa
- este acea forma de vinovatie ce consta in atitudinea usuratica a faptuitorului fata

de rezultatul socialmente periculos al faptei sale sau in neprevederea acestui rezultat
de catre faptuitor; aceasta poate fi retinuta atat in cazul infractiunilor de pericol, cat si
al celor de rezultat.
Modalitiifile culpei:
1. cu prevedere (usuriruii) - este acea forma a vinovatiei faptuitorului care, incalcand obligatia de diligenta ce-i revenea, a prevazut rezultatul socialmente periculos al
faptei sale, lnsa nu I-a acceptat, considerand rara un temei suficient ca acesta nu se
poate produce in concret;
- faptuitcrul prevede doua urmari: una dorita (licita sau ilicita) ~i alta neurmarita
sau acceptata (care este intotdeauna ilicita);
- aprecierea se realizeaza in functie de experienta, pregatirea ori dezvoltarea
psihica a faptuitorului (de exemplu, conducatorul auto care se deplaseaza in localitate
cu 0 viteza excesiva prevede ca este posibil ca 0 persoana sa traverseze strada pe
trecerea de pietoni, dar considers rara temei ea in coneret acest lucru nu este posibil,
accidentand un pieton); spre deosebire de intentia indirecta, in cazul culpei cu
prevedere faptuitorul nu accepta urmarea eventuala, ci considers, in baza anumitor
temeiuri obiective, evaluate in mod eronat, ca poate preveni sau evita urmarea; in
situatia in care aprecierea faptuitorului are la baza sansa, intamplarea, alea, iar nu
temeiuri obiective rezonabile, se va retine ca acesta a comis infractiunea acceptand
rezultatul actiunii sau inactiunii sale, deci cu intentie indirecta.
2. lara prevedere (simpla, greseala) - este acea forma a vinovatiei fapturtorului
care nu a prevazut rezultatul faptei sale, desi trebuia (criteriu obiectiv, prin raportare
la un bonus pater familias, altfel se retine cazul fortuit) o$i putea sa-l prevadd (criteriu
subiectiv, prin raportare la imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta,
educatia, experienta profesionala a faptuitorului). De exemplu, farmacistul care lasa
nesupravegheata 0 sticla cu eticheta de sirop de tuse in care se afla de fapt substante
toxice, ce sunt consumate de un tert care ulterior decedeaza),
~
Fapta unui ostas de a efectua, in prezenta altuia, manevre repetate de
introdueere si expulzare a cartuselor pe teava pistolului mitraliera indreptata spre
acesta din urma ~i apasarea pe tragaci cu consecinta impuscarii mortale a
victimei, nu eonstituie, in sine, temei sufieient pentru incadrarea faptei in
infractiunea de omor. Daca se dovedeste ca manevrarea pistolului s-a facut in
joaca, inculpatul apasand pe tragaci crezand ea parghia este asigurata, iar dupa
impuscarea victimei a avut manifestari de disperare, fiind in bune relatii cu
aceasta, nu se poate retine existenta intentiei indirecte de a ucide; pozitia sa
subiectiva caracterizandu-se prin culpa, incadrarea corecta a faptei este In
infractiunea de ucidere din culpa (C.s.J., completul de 7 judecatori, decizia
nr. 2911991, in Probleme de drept ... 1990-2000, p. 754).
Irfractiunea
39
Alte modalitati ale culpei:

- in agendo - este culpa ce se refers la 0 actiune;
- in omitendo - este culpa ce se refera la 0 omisiune;
- comund - cand rezultatul este urmarea activitatii culpabile amt a faptuitorului,
cat ~i a persoanei vatamate (pietonul care traverseaza strada printr-un loc nepermis
este accidentat gray de catre un conducator auto neglijent care circula cu viteza
excesiva);
- concurentii - cand rezultatul se datoreaza- activitatii culpabile a mai multor

persoane.
(iii) Praeterintentia (intemia depd~itd)
- este acea forma a vinovatiei ce se retine cand rezultatul efectiv produs de
activitatea infractionala este mai gray decat eel urmarit sau acceptat de faptuitor;
- in structura praeterintentiei va exista: intentia (directa sau indirecta) in raport cu
rezultatul urmarit sau acceptat si culpa (cu sau tara prevedere) in raport cu rezultatul
mai gray, efectiv produs;
- este necesar ca actiunea sau inactiunea intentionata sa fie prevazuta de legea
penala, altfel se va retine savarsirea faptei numai din culpa; rezultatul mai gray este
doar prevazut, insa nu ~i acceptat de faptuitor;
- in cazul in care rezultatul mai gray este acceptat de faptuitor, se va retine
savarsirea faptei cu intentie indirecta, iar nu cu intentie depa~ita.
~
Furtul savar~it prin intrebuintarea de violente sau amenintari, precum
~i furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru ca faptuitorul
sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu mchisoare de la 7 la 20 de ani cand
consecinta a fost moartea victimei. Rezulta, in continutul art. 211 alin. (3)
C.pen., cit talharia care a avut ca urmare moartea este 0 infractiune complexa,
praeterintentionata,
Intervenind in ajutorul rudelor sale care incercau sa
paraseasca teritoriul fermei cu caruta incarcata cu produsele sustrase, pentru a Ie
asigura scaparea, inculpatul, avand un par in mana, s-a apropiat de membrii
echipei de control, injurand si amenintand. Cu acel par a lovit peste mana
inarmata cu pistolul pe subofiterul de politie; urmare acestei lovituri pistolul s-a
descarcat, glontele producand moartea unui martor care se afla la mica distanta.
Lovirea subofiterului de politie s-a comis cu intentie, urmarea mai grava,
moartea victimei, fiind consecinta culpei, inculpatul neprevazand rezultatul
faptei, desi putea ~i trebuia s3.-1prevada, Lovirea, descarcarea pistolului ~i
moartea victimei sunt legate cauzal, condamnarea inculpatului pentru infractiunea de tlharie urmata de moartea victimei fiind legala (C.S,)., sectia penald,
decizia nr. 43111995,www.legalis.ro).

- in cazul in care norma de incriminare nu face referire expresa la forma de
vinovatie cu care se comite fapta ce consta intr-o actiune, latura subiectiva a infractiunii va fi numai intentie directa sau indirecta (de exemplu, furtul calificat, al carui
element material consta in luarea unui bun mobil al altuia);
40
- fapta ce consta intr-a actiune savar~ita din culpa este infractiune numai atunci
cand in lege se prevede in mod expres aceasta (de pilda, uciderea din culpa, cand
activitatea infractionala consta intr-o actiune);
- fapta ce consta intr-o inactiune este infractiune fie ca este savar~ita cu intentie,
fie din culpa, afara de cazul cand legea sanctioneaza in mod explicit numai savarsirea
ei cu intentie (de exemplu, in cazul infractiunii de abandon de familie, este necesar ca
neplata pensiei de intretinere stabilita printr-o hotarare judecatoreasca sa fie realizata
cu rea-credinta).
b) Vinovatia in cazul persoanei juridice
- persoanele juridice nu au 0 raspundere obiectiva, ci raspund penal daca fapta a

fost savar~ita cu forma de vinovatie prevazuta de lege; astfel, persoana juridica poate
comite 0 infractiune fie cu intentie, fie din culpa ori cu praeterintentie;
- vinovatia persoanei juridice este distincta de cea a persoanei fizice care a comis
activitatea infractionala, raspunderea penala a persoanei juridice fiind una directs,
pentru fapta proprie, iar nu pentru fapta altuia;
- pentru determinarea vinovatiei persoanei juridice trebuie avuta in vedere
atitudinea subiectiva a organelor de conducere (de fapt sau de drept) ale acesteia, atat
cu privire la faptele comise de acestea, cat si cu privire la faptele prepusilor ori ale
mandatarilor (intentie, neglijenta, acceptarea ori tolerarea unor practici ilicite etc.);
- vinovdtia persoanei juridice nu este fntotdeauna aceeasi cu cea a persoanei
jizice care realizeaza in concret activitatea infractionala; astfel, este posibil ca:
(i) atdt persoana juridica, cat $i persoana fizica sa aqioneze numai cu intentie ori
numai din culpa (de exemplu, organele de conducere ale persoanei juridice decid ca 0
alta societate trebuie indusa ill eroare illvederea producerii unui prejudiciu; ill continuare
actele de executare ale infractiunii de inselaciune sunt realizate cu intentie de un angajat
al societatii. Tot astfel, ill cazul in care un angajat al persoanei juridice, care nu fusese
instruit ill manevrarea unei freze pe care 0 folosea la desfasurarea activitatii, provoaca,
din greseala, vatamarea corporala a unui coleg de munca, se poate retine amt culpa
persoaneijuridice, cat si cea a angajatului care lucreaza pentru aceasta);
(ii) persoana juridicd actioneazd din culpa, iar persoana fizica cu intentie (de
pilda, angajatii unei persoane juridice care produce mezeluri, pentru a acoperi
sustragerile de produse din came, pe care le realizasera, introduc in continutul
alimentelor 0 substanta vatamatoare sanatatii. In cazul in care societatea, desi a dat
dispozitie sa fie respectata reteta produselor, nu a verificat, din neglijenta, modul in
care sunt produse alimentele, iar acestea din urma au condus la vatamarea sanatatii
unor persoane, se va retine ca fapta societatii este savar~ita din culpa, iar cea a
angajatilor cu intentie);
(iii) persoana juridicd actioneaza cu intentie, iar persoana fizicd din culpa (de
exemplu, in situatia in care persoana juridica decide sa savarseasca infractiunea de
distrugere, iar angajatul 0 pune in executare din culpa).
c) Mobilul ~iscopul
- mobilul infractiunii consta in impulsul ce l-a determinat pe faptuitor sa comita
infractiunea (lipsa oricarui mobil poate fi un indiciu al starii de iresponsabilitate a
Infractiunea
41
taptuitorului). Mobilul este prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al

injrac/iunii [de pilda, in cazul infractiunii de abuz in serviciu prin ingradirea unor
drepturi (art. 247 C.pen.), este prevazuta cerinta ca faptuitorul sa actioneze abuziv pe
temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie,
apartenenta politica, convingeri, avere, origine socials, varsta, dizabilitate, boala
cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA], fie ca element al formei agravate a
injrac/iunii [de exemplu, omorul calificat savar~it din interes material prevazut de
art. 174 C.pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. b) C.pen.];
- scopul urmarit prin infractiune consta in finalitatea urmarita prin comiterea

faptei prevazute de legea penala; nu prezinta importanta daca scopul urmarit a fost
atins sau nu prin savarsirea activitatii infractionale; in aceste cazuri, infractiunea este
savar~ita cu intentie calificata, Scopul este prevazut de legiuitor fie ca element
constitutival infractiunii [de pilda, in cazul infractiunii de furt, prevazute de art. 208
alin. (1) C.pen., scopul este insusirea pe nedrept a bunului sustras],fie ca element al
formei agravate a tnfractiunii [de exemplu, omorul calificat savar~it pentru a se
sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea
unei pedepse, prevazut de art. 174 C.pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. g) C.pen.].
2. Clasiflcari ale continutulul Infractfunii

- continutul unic al tnfractiunii consta in conditiile necesare pentru existenta
infractiunii lntr-o singura modalitate normativa, adica 0 singura actiune sau inactiune, un singur rezuItat, 0 singura forma de vinovatie (de exemplu, omorul);
- continutul complex al infractiunii consta in conditiile necesare pentru existenta a
doua sau mai multe modalitati normative ale aceleiasi infractiuni, adica mai multe
actiuni, rezultate sau forme de vinovatie (de pilda, talharia urmata de moartea victimei);
- continutul alternativ al infractiunii consta in diferitele variante alternative ale
continutului aceleiasi infractiuni (de exemplu, la infractiunea de trafic de influenta
continutul alternativ cuprinde: pretinderea, primirea de bani sau alte foloase, sau
acceptarea de promisiuni). In situatia in care 0 persoana realizeaza mai multe variante
alternative ale continutului unei infractiuni, nu se va retine savarsirea mai multor
infractiuni in concurs, ci numai a unei infractiuni;
- continutul de baza (tipic) al infractiunii consta in ansamblul conditiilor necesare
pentru existenta unei anumite infractiuni in forma ei tipica (de pilda, furtul, prevazut
de art. 208 C.pen.);
- continutul agravat al infractiunii consta in continutul de baza al infractiunii la

care se adauga unul sau mai multe elemente circumstantiale agravante [de exemplu,
furtul calificat savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna, prevazut de art.
208 alin. (1) C.pen. raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) C.pen.];
- continutul atenuat al infractiunii consta in continutul de baza al infractiunii la

care se adauga 0 conditie -ce determina un grad de pericol social mai redus al
infractiunii (de exemplu, pruncuciderea ce reprezinta 0 ucidere savar~ita de mama a
copilului nou-nascut in anumite conditii),
Capitolul III
Cauzele care inHUura caracterul penal al faptei
- caracterul penal al faptei este particularitatea unei fapte antisociale care intruneste urmatoarele trei trasaturi esentiale: este prevazuta de legea penala, este
savar~ita cu vinovatie si prezinta un grad de pericol social concret, care face necesara
aplicarea sanctiunilor de drept penal;
- cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt irnprejurari prevazute de lege
care inlatura una dintre cele trei trasaturi esentiale ale infractiunii; nu se confunda cu
cauzele care inlatura raspunderea penala, cu inlocuirea raspunderii penale cu
raspunderea administrativa sau cu cauzele de nepedepsire;
- pot avea caracter general, fiind aplicabile tuturor infractiunilor (dezincriminarea, lipsa pericolului social, legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea
fizica ~i constrangerea morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, starea de betie involuntara completa, minoritatea, eroarea de fapt), sau caracter special, fiind aplicabile
numai in cazurile strict si limitativ prevazute de lege [de pilda, constrangerea
mituitorului prevazuta de art. 255 alin. (2) C.pen.];
- in situatia in care faptei Ii Iipseste una dintre cele trei trasaturi esentiale, organele
judiciare sunt obligate sa constate existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al
faptei si, ca urmare a retinerii unui impediment la punerea in miscare sau la exercitarea
actiunii penale, sa dispuna neinceperea urmaririi penale, ori in cursul urmaririi penale .
clasarea sau scoaterea de sub urmarire penala, sau in cursul judecatii achitarea.
Sectfunea 1. Legitima aparare

1. Notnme
- este cauza care inlatura caracterul penal al faptei ce consta in apararea realizata
prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, pentru a impiedica un atac
material, direct, imediat si injust indreptat impotriva celui care se apara, a altuia sau
impotriva unui interes obstesc, si care pune in pericol gray persoana sau drepturile
celui atacat ori interesul obstesc;
- legea instituie 0 prezumtie relativa de legitima aparare in cazul in care atacul
consta in fapta unei persoane de a patrunde tara drept prin violenta, viclenie, efractie
sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, tncapere, dependinta sau loc
imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare, iar apararea prezumata legitima este
comisa printr-o fapta prevazuta de legea penala pentru a respinge patrunderea lara
drept, necesara pentru inlaturarea atacului si proportionala eu gravitatea acestuia;
Cauzele care inlatura caracterul penal alfaptei
43
_ exista legitima aparare si in cazul excesului justificat de aparare, cand faptuitorul, din eauza tulburarii sau temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu
gravitatea perieolului si eu imprejurarile in care s-a produs atacul.
2. Conditiile legitimei apararl

2.1. Condltii privind atacul
a) sa existe un atac material
- atacul sa fie exereitat prin violenta fizica sau prin mijloace care pun in pericol
fizic valoarea sociala protejata;
- poate eonsta fie intr-o fapta comisiva, fie intr-o fapta omisiva proprie ori improprie (comisiva prin omisiune) in ipoteza in care prin omisiune se aduce atingere
valorii sociale protejate de norma penala;
- nu este necesar ca atacul sa se materializeze intotdeauna intr-o infractiune;
- nu eonstituie atae material eel exercitat prin violente verbale sau scrise (amen intari, injurii) sau existenta unei stari conflictuale anterioare.
b) atacul sa fie direct

- actiunile sau inactiunile sa creeze un perieol care ameninta direct persoana si
drepturile aeesteia sau un interes obstesc;
- nu este necesara existenta unui contact fizic nemijlocit intre agresor si victima
sau valoarea ocrotita prin legea penala, tnsa nici nu trebuie sa existe intre acestea un
obstacol pe care agresorul nu 11poate depasi.
c) atacul sa fie imediat

- atacul sa fie actual (In curs de desfasurare) sau iminent (dar desfasurarea acestuia este 0 certitudine, nu 0 eventualitate);
- daca atacul consta in savarsirea unei infractiuni, in principiu acesta i~i pierde
caracterul imediat odata cu consumarea ori epuizarea infractiunii; ca exceptie, acest
caracter poate sa dispara si atunci cand a fost realizata numai 0 tentativa la
infractiune (de pilda, in eazul tentativei imperfecte la savarsirea infractiunii de omor,
cand activitatea infractionala a fost intrerupta de interventia strigatului public); pot
exista insa ~i situatii In care caracterul imediat al atacului sa persiste si in intervalul
de timp situat imediat dupa consumarea infractiunii, cum este cazul infractiunilor cu
rezultat reversibil (de pilda, in situatia in care victima, imediat dupa ce a fost
talharita, exercita violente asupra infractorului pentru a-si recupera bunul de care a
fost deposedata),
De esenta legitimei aparari este existenta unei agresiuni, a unui atac
care pune In pericol gray persoana sau drepturile aeesteia ori un interes obstesc ~i
care creeaza necesitateaunei actiunide aparare imediata,adica de inlaturarea atacului inainte ca acesta sa vatame valorile amenintate.Potrivit legii,pentru ea atacul sa
legitimeze 0 actiune de aparare, acesta trebuie sa fie un atae material. direct.
-_._---
44
imediat si injust, sa fie indreptat impotriva unei persoane ori unui interes obstesc
si sa Ie puna in pericol grav. De asemenea, si fapta savar~itain stare de legitima
aparare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, respectiv sa fi fost necesara
pentru inldturarea ataeului si sa fie proportionald cu gravitatea ataeului.
Or, in cauza, se constata ca nu sunt indeplinite nici conditiile referitoare la atac
si nici cele referitoare la aparare. Astfel, la momentulla care inculpatul a inceput
sa exercite actiuni violente cu cutitul asupra victimelor, nu exista un atae actual
sau iminent din partea vreunei persoane din grupul advers asupra sa sau asupra
vreunei alte persoane din grupul care il insotea, iar intre vatamarea martorului
G.A. si violentele exercitate de inculpat s-a scurs un interval de timp, existand
posibilitatea inlaturarii atacului prin alte mijloace, nu prin savarsirea unor fapte
prevazute de legea penala. In momentele in care inculpatul a aplicat loviturile cu
cutitul asupra celor doua victime, atacul nu era in curs de executare si nici pe
punctul de a se declansa. Infractiunile au fost comise dupa ce grupul din care
faceau parte victimele incerca sa paraseasca in fuga zona, fiind urmarit de grupul
inculpatului. In aceste momente, in care victima P.M. fugea, inculpatul i-a aplicat
acestuia 0 lovitura de cutit in spate, dupa care l-a abandonat, intrucat observase ca
victima T.A. se impiedicase ~i cazuse, momente in care, profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara, i-a aplicat 0 lovitura de cutit in partea stanga a
toracelui, urmata si de alte violente cu pumnul si manerul cutitului in cap.
Actiunile vatamatoare ale inculpatului au fost plasate in timp si in afara
intervalului in care atacul putea fi iminent si a momentului in care acesta putea fi
consumat, astfel ca cerinta necesitatii nu a fost indeplinita, intrucat actul pe care
l-a invocat recurentul inculpat nu era nici iminent si nici nu mai era actual
(J.c.c.J., sectia penalii, decizia nr. 94512009, www.legalis.ro).
d) atacul sa fie injust

- atacul sa fie exercitat de 0 persoana responsabila si nu trebuie sa fie permis de
lege; nu se poate vorbi de caracterul injust al atacului unui animal, cu exceptia situatiei in care animalul a fost determinat sa actioneze astfel de 0 persoana responsabila;
- nu este necesar ca atacul sa constea intotdeauna intr-o fapta prevazuta de legea
penala ~i nici ea aeesta sa fie savarsit eu intentie, putandu-se reline existenta legitimei
aparari si in situatia unui atac injust comis din culpa;
- in cazul in care initial exista 0 justificare legala pentru a actiona, atacul trebuie
sa ramana in limite legale pentru a nu deveni injust;
- pentru a se reline legitima aparare in situatia atacului venit din partea unei persoane iresponsabile este necesar ca eel care se apara sa nu cunoasca starea de iresponsabilitate a agresorului, in caz contrar urmand a se analiza daca sunt indeplinite
conditiile starii de necesitate; daca apararea este efectuata de un iresponsabil impotriva
atacului unei persoane responsabile, se va retine iresponsabilitatea drept cauza care
inlatura caracterul penal al faptei (cauza de neimputabilitate) numai daca nu sunt
intrunite conditiile legitimei aparari, care, fiind 0 cauza justificativa, are intaietate,
e) atacul sa fie indreptat impotriva celui care se apiri,

persoane ori a unui interes obstesc
impotriva altei
Cauzele care inldturd caracterul penal al faptei
45.
t) atacul sa puna in pericol gray persoana sau drepturile celui atacat ori tate-
resul obstesc
- atacul trebuie sa prezinte 0 anumita gravitate, apreciata de la caz la caz de
organelejudiciare (de pilda, producerea unui rau ireparabil);
- interesul obstesc trebuie raportat la aspecte ce tin de securitatea statului sau de
bunuri ce apartin domeniuluipublic.
Auzindu-si fiiea tipand in timpul unei altercatii cu ginerele sau,
inculpataa intratin cameraIn care se aflaucei doi ~ia lovit vietimaeu toporul
in cap. Fapta inculpatei nu s-a savar~itin stare de legitima aparare deoarece
cearta dintrecei doi nu prezentaun pericolgravpentrupersoanafiicei sale ori a
sa (cearta provocata de victima nu justifies riposta inculpatei) (c.S.J., sectia
penala, decizia nr. 33511999, in Dreptu/ nr. 212000,p. 185).
~
2.2. Condltf! privind apararea

a) apararea trebuie sa constituie
0 fapta
prevazuta de legea penala
- fapta poate ramane in forma tentativei sau poate fi consumata;

- fapta prevazuta de legea penala poate fi savar~itacu intentie, praeterintentie sau
din culpa (pentru aceasta ultima ipoteza se poate imagina urmatoarea situatie:
victima, atacata de doua persoane, fuge pentru a scapa; agresorii 0 urmaresc si, la un
moment dat, in vederea prinderii acesteia, care se indrepta spre scara unui bloc, agresorii se despart pentru a 0 tncercui; se va retine legitima aparare ~i in cazul in care
victima urmarita de unul dintre agresori loveste, din culpa, cu usa de la intrare din
bloc, pe eel de-al doilea care 0 astepta in scara blocului pentru a 0 prinde);
- fapta ce constituie apararea poate fi savar~ita fie de eel impotriva caruia se
indreapta ataeul, fie de 0 alta persoana; este necesar ca eel care se apara sau eel care
apara pe altul sau interesul obstesc sa fie constient de existenta atacului si de implicatiile faptei sale;
- este posibil ca fapta prevazuta de legea penala comisa de persoana fizica sa
constituie si 0 fapta tipica savar~itade persoana juridica in numele ori in interesul
careia actioneaza persoana fizica (de pilda, pentru a impiedica intrarea lntr-un bar a
unui grup de clienti recalcitranti care vroiau sa devasteze localul, eonducerea societatii comerciale decide sa foloseasca prin intermediul unor angajati arme cu gaze
lacrimogene,care produc vatamari corporale).
b) apararea sa fie necesara pentru respingerea atacului
- apararea trebuie sa fie realizata intre momentul in care atacul a devenit iminent
~i momentul in care s-a consumat; apararea nu trebuie sa fie prematura (inainte ca
atacul sa fie iminent) ~inici tardiva (dupa incetarea atacului);
- trebuie ca apararea sa aiba caracter idoneu, adica sa fie apta a conduce la respingerea atacului;
- nu este necesar ca savarsirea faptei prevazute de legea penala sa fie singura cale
de inlaturare a atacului.
46
Dreptpenal. Parteagenerala
c) apararea trebuie sl fie mdrepteta impotriva agresorului

_ persoana care se apara trebuie sa savarseasca fapta impotriva agresorului, nu a
unui tert ori a bunurilor agresorului; in cazul in care exista victime colaterale ca
urmare a actelor de aparare indreptate asupra agresorului, raspunderea penal a a celui
care se apara ar putea fi inlaturata daca sunt intrunite conditiile starii de necesitate ori
ale erorii de fapt;
- in cazul in care agresorul savarseste atacul prin intermediul unui caine/animal
periculos, apararea poate consta si in savarsirea unei fapte penale indreptate impotriva unui bun al agresorului (de pilda, omorarea animalului periculos).
d) apararea sa fie precedata de atac

e) apararea sa fie proporttonala cu atacul
- apararea sa fie realizata prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala a
carei gravitate este mai mica decat cea a atacului ori apropiata de acesta;
~
Nu exista legitima aparare in situatia in care inculpatul, aflat intr-o
discoteca unde partea vatamata, fiind sub influenta bauturilor alcoolice, l-a stropit
cu bere ~i a incercat sa n tranteasca, a reactionat lovind victima eu capul in fata,
fracturandu-i doi dinti (C.A. Constan/a, sectia penald, decizia nr. 8112001, in
c.P.J. 1999-2002,p. 318).
- excesul de aparare este asimilat legitimei aparari daca este justificat cand faptuitorul, din cauza tulburarii sau temerii, a depasit, voluntar ori involuntar, limite Ie unei
aparari proportionale cu gravitatea pericolului ~i cu imprejurarile in care s-a produs
atacul; nu se va putea retine excesul justificat daca apararea este vadit si semnificativ
disproportionata in raport cu atacul;
- daca depasirea limitelor unei aparari proportionale este determinata de alte
cauze, se va retine excesul scuzabil, ce reprezinta 0 circumstanta atenuanta legala pe
care instanta 0 va avea in vedere la individualizarea pedepsei;
~
Legitima aparare propriu-zisa este reglementata in art. 44 alin. (2)
C.pen. si are ca principala caracteristica faptul ca apararea este proportionala cu
gravitatea pericolului ~i cu Imprejurlirilein care s-a produs atacul.
In art. 44 alin. (3) C.pen. este reglementat "excesul de aparare" sau "excesul
justificat", caz frecvent de depasire a limitelor legitimei aparari si asimilat cu
legitima aparare, care are ca principala caracteristica depasirea limitei unei
aparari proportionale, pe fondul tulburarii sau temerii de care a fost stapanit eel
care a savar~itfapta pentru a inlatura atacul.
In sfarsit, legea a tinut seama si de existenta altor situatii decat cele doua mentionate anterior, si anume ca in cazul depasirii limitelor apararii cauza acestei
depasiri este, de cele mai multe ori, datorata imprejurarii ca eel atacat nu i~i
poate da seama exact de natura atacului, de iminenta acestuia, de gravitatea pericolului, asa incdt, tinand seama si de conditia psihica in care a actionat, depasirea apararii este oarecum explicabila, in toate cazurile vina primara a acestei
Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei
47
depa~iri revenind agresorului care, in mod firesc, va suferi 0 parte din riscurile
comportarii sale.
Legea a socotit excesul de aparare, atunei cand nu este datorat tulburarii sau
temerii si nu este deci asimilat eu legitima aparare, ca 0 circumstanta atenuanta
legala, cunoscuta ea "exees seuzabil", prevazuta in art. 73 lit. a) C.pen.
Exeesul seuzabil desemneaza acea riposta exagerata eare nu este determinata de
starea de tulburare sau temere provocata de atae, ci eventual de sentimentul de
indignare, de manie, de revolts in fata violentei nejustifieate (1 C. c.J., sectia
penald, decizia nr. 68612008,www.legalis.ro).
_ alinierea dreptului internjurisprudentei Curtii Europene' in materia dreptului la
viatA [art. 2 parag. 2 lit. a) din Conventia europeana]: numai 0 persoana aflata in fata
unui atac material, direct, imediat, injust indreptat impotriva sa sau a altei persoane
prin eare se pune in peri col gray numai viata, integritatea, sdnatatea sau libertatea
persoanei, iar nu drepturile acesteia ce au alt obiect decat protectia persoanei sau un
interes public, poate invoca legitima aparare atunci cand apararea proportionala are
ea efect suprimarea vietii atacatorului.
3. Conditllle legitimei aparari prezumate

3.1. Conditii privind atacul
- ataeul sa constea intr-o actiune de patrundere efectiva sau 0 incercare de patrundere tara drept intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat
prin semne de marcare, savar~i1Aprin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, realizata de 0 persoana responsabila;
- trebuie sa fie yorba de 0 lncercare de patrundere sau de 0 patrundere efectiva in
aceste spatii; aceasta patrundere nu echivaleaza intotdeauna cu 0 violare de domieiliu, neexistand similitudine intre aceste spatii ~i notiunea de "domiciliu" prevazuta
la art. 192 C.pen.;
- incercarea de patrundere sau patrunderea nu trebuie sa aiba vreun temei legal;
- nu este necesar ca locurile imprejmuite sau delimitate prin semne de marc are sa
tina de 0 locuinta, incapere, dependinta (de pilda, se poate retine legitima aparare
prezumata si atunci cand patrunderea sau incercarea de patrundere vizeaza un teren
situat in extravilan care a fost imprejmuit de proprietar);
- cand patrunderea sau incercarea de patrundere este savar~ita in timpul noptii este
intotdeauna necesar pentru retinerea legitimei aparari prezumate ca aceasta sa fi fost
savar~ita prin violenta, vic1enie, efractie sau prin alte asemenea mijloace;
- echivaleaza cu 0 prezumtie relativa de indeplinire a conditiilor generate ale atacului;

organelor de urmarire penala le revine sarcina de a proba neindeplinirea acestor conditii,
1 A se vedea: CEDO, hotararea din 28 martie 2006, in cauza Perk s.a. contra Turciei,
CEDO, hotarareadin 27 septembrie1995,in cauza McCann contra Marii Britanii.
48
~
Lovirea repetata, eu urmari mortale, a unei persoane care a patruns in
locuinta fapniitorului noaptea,prin esealadare~iefractie, si a lovit eu batul in cap pe
eel aflat in lncapere eonstituie un act de legitima aparare, potrivit art. 44 alin, (2')
C.pen. Faptul ca vietima a fost Jovita ~i pe cand ineerca sa se retraga ~i dupa ce
scapase batul din mana este irelevant, de vreme ee pericolul nu a incetat, ea
putandu-se inarma din nou eu unul din parii aflati la indemana (lc.c.J., completul
de 9judecatori, decizia nr. 429/2003, www.legalis.ro).
3.2. Condipi prlvind apararea
a) aplrarea prin care se respinge pltrunderea sau incercarea de pltrundere
sl constituie 0 faptl prevlzuta de legea penall
- poate fi sav~ita de orice persoana care urmareste sa opreasca patrunderea sau
sa-l determine pe autorul atacului sa paraseasca spatiul in care a patruns,
b) aplrarea sl fie necesarl pentru respingerea atacului
c) aplrarea sl fie proportionall cu atacul
4. Efectele legitimei aparari
- tnlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in legitima aparare;
- produce efecte in rem, care se rasfrang ~i asupra participantilor;
- excesul justificat produce efecte in personam care nu se rasfrang ~iasupra participantilor;
- in situatia in care existenta legitimei aparari este constatata in faza actelor premergatoare (urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, iar
daca legitima aparare se retine in cursu I urmaririi penale, procurorul dispune
scoaterea de sub urmarire penala, in cursul judecatii, instanta care constata existenta
legitimei aparari dispune achitarea;
- in toate cazurile nu este posibila aplicarea unei sanctiuni penale (de pilda, a unei
masuri de siguranta);
- retinerea legitimei aparari inlatura raspunderea delictuala a faptuirorului, intrucat
actiunea sau inactiunea sa nu constituie fapta ilicita; astfel, art. 1360 NCC prevede
ca: ,,nu datoreaza despagubire eel care, fiind in legitima aparare, a cauzat agresorului
un prejudiciu";
- in cazul in care limite le legitimei aparari sunt depasite in conditiile excesului
justificat, raspunderea delictuala nu este inlaturata, faptuitorul putand fi obligat la
plata unei indemnizatii adecvate si echitabile [art. 1360 alin. (2) NCC].
Cauzele care inlaturii caracterul penal al faptei
49
Sectiunea a 2-a. Stare a de necesitate

1. Notiune
- este cauza care inUitudi caracterul penal al faptei, ce consta in existenta unui
pericol iminent si inevitabil care constrange 0 persoana sa comita 0 fapta prevazuta
de legea penala, pentru a salva de la acel pericol viata, integritatea corporala sau
sanatatea sa, a altuia sau un -bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc.
2. Condltii
2.1. Condttii privind pericolul
a) sa existe un pericol iminent sau actual
- pericolul poate sa rezulte in urma unei actiuni umane intentionate sau neintentionate (de pilda, un incendiu) sau poate fi generat de fenomene naturale (de
exemplu, 0 aluneeare de teren) ori de un animal;
- pericolul trebuie sa fie real, efeetiv, pe punctul de a se produce sau in curs de
desfasurare; pe cale de consecinta, pericolul nu trebuie sa fie viitor sau deja
eonsumat;
- pericolul nu trebuie sa fi fost provocat intentionat ori din culpa de eel ce invoca
starea de necesitate; daca pericolul a fost produs din culpa autorului faptei prevazute
de legea penala, acesta va fi tras la raspundere penala nu pentru fapta comisa cu
intentie, ci pentru fapta comisa din culpa, daca aceasta este incriminata.
b) pericolul sa ameninte vlata, integritatea corporala sau sanatatea unei

persoane, un bun important al acesteia ori un interes obstesc
c) pericolul sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savar~irea faptei prevazute de legea penala
- aprecierea caracterului inevitabil al pericolului se face in concreto;
- din caracterul inevitabil al pericolului decurge conditia ca actiunea de salvare sa
fie singura modalitate prin care acesta putea fi inlaturat.
~
Nu se poate eonsidera cii inculpatul - eondamnat pentru eonducerea
unui autovehieul pe drumurile publiee avand in sange 0 imbibatie de alcool ee
depaseste limita legala - s-a aflat in momentul savarsirii faptei in stare de
necesitate, ehiar daca a efeetuat deplasarea pentru a proeura medicamente pentru
socrul sau, bolnav de cancer. Soerul ineulpatului suferea de 0 boala incurabila,
eu 0 evolutie Ienta si lndehmgata, situatie in care pericolul nu era nici neprevazut, niei iminent, iar inlaturarea lui nu era posibila prin administrarea unor
medieamente (CA. Bucuresti, sectia a Il-a penala, decizia nr. 145711998, in
R.D.P. nr. 112000,p. 148).
50
2.2. Conditii privind actiunea de salvare

a) actiunea de salvare sa constea in savar~irea unei fapte prevazute de legea
penala
- fapta prevazuta de legea penala poate fi savarsita cu intentie, praeterintentie sau
din culpa.
b) fapta sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a valorilor ocrotite de lege
- actele de salvare trebuie sa fie realizate intre momentul In care pericolul a
devenit iminent si momentul In care acesta s-a consumat; actele de salvare trebuie sa
fie apte sa inlature pericolul;
- trebuie ca actiunea de salvare sa aiba caracter idoneu, adica sa fie apta a conduce
la inlaturarea pericolului;
- savarsirea faptei prevazute de legea penala (actiunea de salvare) trebuie sa fie
singura modalitate prin care putea fi inlaturat pericolul, neexistand alte modalitati
licite prin care acesta putea fi inlaturat; In cazul In care faptuitorul putea inlatura
pericolul fie prin savarsirea unei contraventii, fie prin savarsirea unei fapte prevazute
de legea penala, nu se va putea retine starea de necesitate In situatia In care faptuitorul a optat pentru savarsirea faptei penale; daca inlaturarea pericolului se putea face
numai prin savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, starea de necesitate se
poate retine numai daca pericolul a fost inlaturat prin savarsirea faptei ce prezinta
pericolul social eel mai redus.
c) aetiunea de salvare sa fie proportlonala
cu pericolul
-:
- prin savarsirea faptei nu trebuie sa se pricinuiasca urmari vadit mai grave decat
cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat;
- In situatia in care faptuitorul nu a avut reprezentarea ca va pricinui urmari vadit
mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat, se va
retine starea de necesitate (excesul neimputabil In actiunea de salvare);
- in cazul in care faptuitorul a depasit limitele starii de necesitate, cunoscand ca va
pricinui urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu
era inlaturat, se va retine existenta circumstantei atenuante legale prevazute de art. 73
lit. a) C.pen. (depasirea limitelor starii de necesitate).
d) actiunea de salvare sa nu fie savar~ita de catre
obligatla de a infrunta pericolul, pentru a se salva pe sine
:,}
persoana
care avea
- persoanele obligate sa infrunte peri coluI (de pilda, pompieri, politisti, salvamontisti etc.) vor putea invoca starea de necesitate numai in situatia In care in
exercitiul atributiilor savarsesc 0 fapta prevazuta de legea penala pentru a salva terte
persoane de la un pericol gray si iminent la care erau expuse.
3. Efectele starli de necesitate

- inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in stare de necesitate;
51
- produce efecte in rem, care se rasfrang si asupra participantilor, in vreme ce

excesul neimputabil in actiunea de salvare produce efecte numai in personam, care
nu se rasfrang ~iasupra participantilor;
- in situatia in care existenta starii de necesitate este constatata in faza actelor premergatoare (urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, iar
daca starea de necesitate se retine in cursul urmaririi penale, procurorul dispune
scoaterea de sub urmarire penala, In cursul judecatii, instanta care constata existenta
starii de necesitate dispune achitarea;
- existenta starii de necesitate nu inlatura raspunderea delictuala a persoanei care,
salvandu-se pe sine de la pericol ori un bun ce ii apartine, a produs prejudicii
materiale unei terte persoane, constituind 0 ipoteza autonoma de raspundere civila
delictuala pentru fapta proprie, ce are la baza imbogatirea tara justa cauza; in acest
sens, art. 1361 Nee prevede: "cel care, aflat in stare de necesitate, a distrus sau a
deteriorat bunurile altuia pentru a se apara pe sine ori bunurile proprii de un
prejudiciu sau pericol iminent este obligat sa repare prejudiciul cauzat, potrivit
regulilor aplicabile imbogatirii tara justa cauza";
- de asemenea, raspunderea delictuala nu este inlaturata pentru persoana in favoarea careia s-a realizat actiunea de salvare de catre un tert, actiune prin care a fost
creata 0 paguba in patrimoniul unei alte persoane; astfel, art. 1362 Nee prevede ca,
in situatia starii de necesitate, "daca ( ... ) fapta pagubitoare a fost savar~ita in interesul unei terte persoane, eel prejudiciat se va indrepta impotriva acesteia in temeiul
imbogatirii Tara justa cauza"; este reglementata 0 actiune directii a persoanei
prejudiciate impotriva tertului in al carui interes a fost realizata actiunea de salvare,
in limitele imbogatirii acestuia din urma;
- in ipoteza in care se retine excesul in actiunea de salvare, raspunderea delictuala
nu este inlaturata pentru prejudiciile cauzate tertilor, fiind angajata pe temeiul Imbogatirii tara justa cauza (art. 1361 Nee);
- in situatia in care prin actiunea de salvare s-a produs un prejudiciu celui care a
creat starea de pericol, nu va fi angajata raspunderea civila a faptuitorului care a
actionat in stare de necesitate.
Sectiunea a 3-a. Constrangerea fIziea

1. Netlnne
- constrangerea fizica (vis maior) este 0 cauza care inlatura caracterul penal al
faptei si consta in presiunea pe care un eveniment imprevizibil ~i irezistibil (forta
majora) sau 0 persoana ori un animal 0 exercita asupra fizicului unei persoane, care
are drept urmare lipsirea acesteia de posibilitatea de a avea control asupra actiunilor
sale, determinand-o astfel sa comita 0 fapta prevazuta de legea penala;
- in acest caz, faptuitorul responsabil, desi constient de fapta sa, nu poate sa actioneze
liber (sa i~i coordoneze comportamentul in scopul respectarii normei legale), intrucat
libertatea sa fizica este anihilata ~i,prin urmare, nu i se poate imputa sav~irea faptei.
52
2. Conditii
a) existenta unei eonstrsngert asupra flzieului unei persoane
- forta exterioara ce realizeaza constrangerea fizica poate rezulta dintr-un eveniment imprevizibil ~i irezistibil (de exemplu, starea de lesin, un fenomen natural etc.)
sau poate fi exercitata de 0 persoana ori de un animal;
- constrangerea fizica trebuie exercitata direct asupra faptuitorului; in situatia in
care se exercita 0 constrangere 'fizica asupra unei alte persoane pentru a-I determina
pe faptuitor la un anumit comportament, se poate retine constrangerea morala;
- in situatia in care constrangerea fizica este exercitata de catre 0 persoana, va
exista participatia improprie sub forma instigarii la fapta penala a celui constrans;
- in cazul in care starea de constrangere este provocata cu ~tiinta chiar de catre
faptuitor, pentru ca ulterior sa 0 poata invoca drept cauza de neimputabilitate (actio
libera in causa), acesta va raspunde penal pentru fapta sava~ita.
b) eonstrangerea
fJZieAsAfie irezistibilA
- persoana constransa trebuie sa nu poata opune rezistenta eficace actiunii de

constrangere;
- aprecierea caracterului irezistibil se realizeaza in concreto, avand in vedere
particularitatile fizice si psihice ale persoanei constranse, imprejurarile in care
intervine constrangerea, intensitatea acesteia etc.;
- spre deosebire de starea de necesitate, unde faptuitorul poate opta tntre a realiza
actiunea de salvare sau a Iasa pericolul sa-~i produca efectele, in cazul constrangerii
fizice, eel constrans nu are nicio optiune, trebuind sa actioneze.
e) fapta sAvar~itA sub imperiul eonstringerii
penalA
fJZiee sA fie prevAzutA de legea
- fapta poate sa fie comisa prin actiune sau inactiune si poate ramane in forma
tentativei sau poate fi consumata;
- nu prezinta importanta daca fapta a fost comisa in calitate de autor sau de
participant;
- faptele prevazute de legea penala sunt imputabile faptuitorului daca acesta a
continuat sa actioneze dupa ce constrangerea a incetat.
3. Efectele censtrflngeril fIZice

- inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite sub imperiul constrangerii
fizice;
- produce efecte numai in personam, care nu se rasfrang si asupra participantilor;
- in situatia in care existenta constrangerii fizice este constatata in faza actelor
premergatoare (urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale,
Cauzele care inlamra caracterul penal al faptei
53
iar daca constrangerea fizica se retine in cursul urmaririi penale, procurorul dispune
constrangerii fizice dispune achitarea;
- existenta constrangerii fizice inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului
(art. 1380 NCC);
- persoana care exercita acte de constrangere fizica asupra faptuitorului va raspunde penal pentru participatie improprie la fapta savar~ita de persoana constransa ~i
civil pentru prejudiciul cauzat prin fapta comisa.
Sectiunea a 4-a. Constringerea morala

1. Notiune
- constrangerea morala (vis compulsiva) este 0 cauza care inlatura caracterul penal
al faptei, constand in presiunea pe care actiunea unei persoane 0 exercita asupra
psihicului unei alte persoane prin amenintarea cu un pericol gray, iminent, inevitabil
~i injust, ce are drept urmare lipsirea acesteia de posibilitatea de a avea control asupra
vointei sale, determinand-o astfel sa comita 0 fapta prevazuta de legea penala sub
stapanirea unei temeri grave.
2. Condftil
a) existenta unei constrflngerl exercitate asupra psihicului unei persoane de
catre 0 alta persoana, prin amenlntare cu un pericol gray
- constrangerea morala nu poate fi exercitata decat de
actiunea unui animal ori de un fenomen natural etc.);
alta persoana (nu de
- amenintarea poate fi realizata direct sau indirect, in scris, oral, prin mijloace de
comunicare la distants etc.;
- raul cu care se ameninta trebuie sa fie grav (de natura a produce repercusiuni
ireversibile ori greu de inlaturat), iminent (nu eventual), inevitabil (altfel decat prin
comiterea faptei), injust si proportional cu urmarea faptei prevazute de lege penala ce
se solicita a fi savar~ita;
- pericolul trebuie sa priveasca persoana faptuitorului sau
0 alta
persoana;
- cu ocazia amenintarii pot fi exercitate ~i violente fizice asupra celui amenintat,

pentru a spori efectele constrangerii morale;
- consecinta amenintarii este aceea ca faptuitorul ia decizia de a comite fapta
prevazuta de legea penala, solicitata explicit sau implicit de constrangator, neavand
alta alternativa;
_-
~---------
-----
Dreptpenal. Parteagenera/a
54
- in sarcina persoanei care exercita constrangerea morala se va retine participatia

improprie sub forma instigarii la fapta penala a celui constrans,
b) constrangerea
morala sa fie irezistibila
- persoana constransa trebuie sa nu poata opune rezistenta eficace actiunii de
constrangere;
- din cauza caracterului irezistibil al constrangerii, faptuitorul nu are alta modalitate de a inlatura pericolul rezultat din amenintare decat prin savarsirea faptei;
- aprecierea caracterului irezistibil se realizeaza in concreto avand in vedere
particularitatile psihice ale persoanei constranse, imprejurarile in care intervine
constrangerea, intensitatea acesteia etc.;
.
- spre deosebire de starea de necesitate unde faptuitorul poate opta intre a realiza
actiunea de salvare sau a lasa pericolul sa-si produca efectele, in cazul constrangerii
morale, cel constrans nu are nicio optiune, trebuind sa actioneze.
c) fapta savar~ita sub imperiul constrangerll
penala
morale sa fie prevazuta de legea
- fapta poate sa fie comisa printr-o actiune ori inactiune si poate ramane in forma
tentativei sau poate fi consumata;
- savarsirea faptei trebuie sa fi fost solicitata direct sau indirect de catre eel care
exercita constrangerea morala;
- nu prezinta importanta daca fapta a fost comisa in calitatea de autor sau de
participant;
- faptele prevazute de legea penala sunt imputabile faptuitorului daca acesta a
continuat sa actioneze dupa ce constrangerea a incetat.
~
Desi art. 46 alin. (2) c.pen. nu conditioneaza inlaturarea caracterului
penal al faptei savarsite de existenta vreunei proportii intre pericolul cu care era
amenintat faptuitorul si ce a rezultat din comiterea faptei, totusi, aceasta cerinta
rezulta implicit din celelalte conditii ce caracterizeaza constrangerea morala. De
altfel, in ipoteza prevazuta de art. 46 alin. (2) C.pen., caracterul penal al faptei
este inlaturat doar daca savar~irea acesteia era unica posibilitate de a inlatura
pericolul (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 205211976, in Repertoriu
1976-1980,p. 78).
3. Efectele constrangeril morale

- inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite sub imperiul constrangerii morale;
- in situatia in care existenta constrangerii morale este constatata in faza actelor
premergatoare (urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale,
iar daca constrangerea moral a se retine in cursu I urmaririi penale, procurorul dispune
Cauzele care i'nlatura caracterul penal alfaptei
55
scoaterea de sub urmarire penala. In cursul judecatii, instanta care constata existenta
constnlngerii morale dispune achitarea;
- existenta constrangerii morale inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului
(art. 1380 NCC);
- persoana care exercita acte de constrangere moral a asupra faptuitorului va raspunde penal pentru participatie improprie la fapta savar~ita de persoana constransa si
civil pentru prejudiciul cauzat prin fapta comisa.
~
Pentru existenta constrangerii morale, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
1. sa existe 0 actiune de constrangere savar~itiide 0 persoana asupra psihicului
unei alte persoane, prin amenintare cu un rau important. Tocmai existenta unei
amenintari de acest fel provoaca la persoana amenintata un sentiment de teama
sub imperiul caruia ea savar~e~te0 fapta prevazuta de legea penala, ca singura
alternativa a raului cu care este amenintata, Persoana constransa moral este
nevoita, deci, sau sa sufere raul cu care este amenintata, sau sa savarseasca fapta
ce i se pretinde de catre eel care exercita constrangerea si care este 0 fapta ilicita.
Amenintarea poate fi orala sau scrisa. Amenintarea orala poate fi lnsotita sau nu
de gesturi amenintatoare (de exemplu, agitarea unei arme, inchiderea usii cu
cheia, ruperea legaturii telefonice etc.), rara ca prin aceasta sa inceteze de a fi 0
constrangere morala, exercitata asupra psihicului persoanei;
2. prin amenintare sa se creeze un pericol gray pentru persoana amenintata sau
pentru 0 alta persoana, in cazul in care nu s-ar ceda amenintarii si nu s-ar savar~i
fapta prevazuta de legea penala. Pericolul poate sa priveasca oricare dintre valorile legate de persoana fizica: viata, integritatea corporala, sanatatea, libertatea,
demnitatea etc., fie ca este yorba de persoana celui amenintat, fie de orice alta
persoana, independent de existenta vreunei legaturi intre aceasta si cel amenintat. Legea penala apara ~i incurajeaza, si in acest caz, sentimentul de solidaritate
si relatiile de ajutor reciproc impotriva agresiunii. Pericolul rezultat din amenintare este considerat gray atunci cand se refera la un rau ireparabil sau greu de
reparat. Daca pericolul nu priveste vreuna dintre valorile esentiale legate de
persoana sau daca pericolul nu este gray, nu poate exista constrangere morala;
3. pericolul cu care se ameninta trebuie sa fie de asa natura incat sa nu poata fi
inlaturat dedit prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, Daca era posibila
recurgerea la alte mijloace de inlaturare a pericolului, conditia inevitabilitatii nu
este indeplinita si nu exista constrangere morals (de exemplu, cand este posibila
chemarea in ajutor a altor persoane sau a organelor de politie etc.). Pentru
stabilirea evitabilitatii sau inevitabilitatii pericolului, pe alta cale decat savar~irea
faptei prevazute de legea penala, trebuie sa se tina seama, ca si in cazul
constrangerii fizice, de imprejurarile de fapt si de persoana faptuitorului.
Simpla enumerare a acestor conditii contrazice categoric apararea inculpatului
potrivit careia ar ft savar~itfapta pe fondul constrangerii morale.
Pe de 0 parte, inculpatul avea un nivel intelectual, educational ~icultural de natura
sa 11faca sa inteleaga contextul juridic si cadrul legal al cercetarii sale de catre
organele judiciare, iar, pe de alta parte, pretinsul "rau" consta in efectuarea unor
cercetari judiciare standard speciftce solutionarii unor cauze penale; in urma
~-------
------
..
Dreptpenal. Partea generald
56
acestora - chiar daca s-ar fi finalizat cu trimiterea in judecata, desi inculpatul a

avut convingerea ca faptele cercetate nu constituiau infractiuni - nu se crea un
pericol gray pentru persoana sa in situatia in care nu s-ar fi cedat pretinsei
constrangeri ~i nu s-ar fi savar~itfapta prevazuta de legea penala - darea de bani
(/.CCJ., sectiapenala, decizia nr. 1863/2010,www.legalis.ro).
Sectlunea a 5-a. Cazul fortuit

1. Notiune
- este 0 cauza care inlatura caracterul penal al faptei constand intr-o imprejurare
exterioara a carei interventie imprevizibila se adauga peste actiunea sau inactiunea,
licita ori ilicita, a unei persoane ~i care conduce astfel la producerea unui rezultat ce
nu putea fi prevazut.
2. Conditii
a) exlstenta unei imprejuriri exterioare imprevizihile care se suprapune
peste actiunea sau inactlunea (liciti sau iliciti) fiptuitorului
- caracterul imprevizibil al imprejurarii exterioare trebuie sa aiba un caracter
general, obiectiv (nicio persoana sa nu fi putut prevede interventia imprejurarii
exterioare );
~
Pentru a retine existenta cazului fortuit trebuie ca imposibilitatea de a
prevedea ivirea imprejurarii care a dat nastere rezultatului neasteptat sa aiba
caracter obiectiv, respectiv aparitia acelei imprejurari sa nu poata fi prevazuta de
nicio persoana (CA. Cluj, decizia penala nr. 156/2004, in B.J.CP.J. 2004,
p.679).
- in cazul in care se retine existenta unei culpe a faptuitorului, nu se mai poate
invoca cazul fortuit.
~
Nu sunt lntrunite conditiile cazului fortuit, daca inculpatul, care nu a
respectat regulile de circulatie pe drumurile publice in vederea evitarii oricarui
pericol, avand pregatirea si experienta necesara, putea si trebuia sa prevada
rezultatul socialmente periculos, si anume producerea unui accident de circulatie,
conditia imprevizibilitatii absolute a imprejurarii care a determinat producerea
rezultatului nefiind indeplinita (l.Cc.J., sectia penald, decizia nr. 6373/2005,
www.legalis.ro).
~
Partea vatamata s-a angajat in traversarea drumului in mod imprudent,
in afara spatiului destinat traversarii, aparand in mod imprevizibil in plin trafic,
ceea ce l-a determinat pe inculpat sa incerce 0 manevra de evitare a impactului,
Cauzele care inldtura caracterul penal al Japtei
57
dar care nu a izbutit, astfel di partea vaUimataa fost lovita. Atitudinea imprudenta a partii vatamate si aparitia aeesteia in mod eu totul surprinzator in trafic a
fost cauza unica a producerii accidentului ~i constituie caz fortuit. Este lipsit de .
relevanta faptul ell ineulpatul cireula eu 0 viteza de 55 km/h si ell nu a pastrat 0
distanta suficienta fata de autoturismul din fata sa, deoareee aeeste aspeete nu au
fost in legatura cauzala eu produeerea accidentului (CA. Brasov, sectia penalii,
decizianr.1611R/2001, fnP.R. nr. 312002,p.130-132).
b) actiunea sau inactlunea fiiptuitorului sa constituie

legea penala
fapta prevazuta de
- nu imprejurarea imprevizibila produce urmarea vatamatoare a valorilor sociale

protejate de legea penala, ci actiunea sau inactiunea faptuitorului pe care se grefeaza
imprejurarea exterioara;
- trebuie sa existe un raport de cauzalitate in actiunea sau inactiunea faptuitorului
in conditiile interventiei evenimentului imprevizibil ~i urmarea socialmente periculoasa produsa.
I
3. Efectele cazului fortuit

- tnlaturarea caracterului penal al faptei savarsite datorita cazului fortuit (este
inlaturata atat culpa din continutul constitutiv al infractiunii, cat si vinovatia ca
trasatura esentiala a infractiunii);
- produce efecte in rem, care se rasfrang ~i asupra participantilor;
- daca existenta cazului fortuit este constatata in faza actelor premergatoare
(urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, iar in situatia in
care cazul fortuit se retine in cursul urmaririi penale, procurorul dispune scoaterea de
sub urmarire penala, in cursul judecatii, instanta care constata existenta cazului
fortuit dispune achitarea inculpatului;
- retinerea cazului fortuit inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului; astfel,
art. 1351 Nee defineste, din perspectiva raspunderii delictuale, cazul fortuit ca fiind .un
eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre eel care ar fi fost
chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs" si arata ca: "daca legea nu
prevede altfel sau partile nu convin contrariul, raspunderea este inlaturata atunci cand
prejudiciul este cauzat (... ) de caz fortuit"; totusi raspunderea civila poate fi angajata pe
temeiul faptei lucrului, art. 1376 Nee prevazand ca: ,,(1) Oricine este obligat sa repare,
independent de orice culpa, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa. (2)
Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul coliziunii unor vehicule sau in alte
cazuri similare. Cu toate acestea, in astfel de cazuri, sarcina repararii tuturor
prejudiciilor va reveni numai celui a carui fapta culpabila intruneste, fata de ceilalti,
conditiile fortei majore" .
---~---.-----
....
Drept penal. Partea generalli
58
Sectiunea a 6-a. Iresponsabilitatea

1. Nopune
_ este 0 cauza care Inlatura caracterul penal al faptei constand In starea de incapacitate psiho-fizica a persoanei care, fie din cauza alienatiei mintale (de pilda, schizofrenia paranoids), fie din aite cauze (de exemplu, somnambulismul), este lipsita de
capacitate a de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale sau de urmarile acestora
(factorul intelectiv), ori de capacitatea de a fi stapana pe ele (factorul volitiv).
2. Condltil
a) existents unei stari de incapacitate psihica in momentul savar~irii faptei
- faptuitorul trebuie sa fie lipsit de capacitatea de a-si da seama de actiunile sau
inactiunile sale sau de urmarile acestora (factorul intelectiv), ori de capacitatea de a fi
stapan pe ele (factorul volitiv);
- incapacitatea psiho-fizica trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei prevazute de legea penala (pe tot parcursul savarsirii faptei, altfel .fiiptuitorul raspunde
pentru actiunile sau inactiunile realizate cand era responsabil) ~i se stabileste pe baza
unei expertize medico-legale psihiatrice; exceptie fae actio libera in causa, care
reprezinta actiunile sau inactiunile infractionale savar~ite de un faptuitor care la
momentul comiterii faptei nu era responsabil de acestea (de exemplu, se afla in stare
de betie completa), dar care si-a provo cat anterior in mod voluntar sau din culpa
aceasta stare de iresponsabilitate intr-un moment in care avea deplina capacitate intelectiva ~i volitiva - dispunea "in mod liber de actiunea sa" (de exemplu, persoana
care si-a provo cat 0 stare de betie completa pentru a savar~i 0 infractiune).
b) incapacitatea psihica sa fie determtnata de

cauze anormale
alienatle mintala sau alte
c) actlunea sau Inactiunea fiptuitorului sa constituie

legea penala
fapta prevlzuta de
---.
In cazul in care prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica se
concluzioneaza d\ la data savarsirii faptei inculpatul avea discernamantul mult
diminuat, dar nu abolit, nu se poate dispune achitarea. Potrivit actelor medicale
de la dosar, la data savarsirii infractiunilor inculpatul nu avea discernamantul
abolit, ci prezenta tulburari de personalitate de tip paranoid cu decompensari
afective si discernamantul mult diminuat. Daca exista 0 tndoiala cu privire la
responsabilitatea inculpatului, instanta trebuie sa dispuna efectuarea unei noi
expertize medico-legale psihiatrice ori sa solicite avizul Comisiei de avizare si
control al actelor medico-legale (J.C. CiJ, sectia penala, decizia nr. 157512005,
www.lega/is.ro).
Cauzele care inlamra caracterul penal alfaptei
59
3. Efectele iresponsabilitltii
- inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in stare de iresponsabi1itate, ca
urmare a lipsei vinovatiei;
- produce efecte numai in personam, care nu se rasfrsng ~i asupra participantilor;
- in situatia in care existenta iresponsabilitatii este constatata in fazaactelor premergatoare (urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, iar
daca iresponsabilitatea se retine in cursul urmaririi penale, procurorul dispune
iresponsabilitatii dispune achitarea; organele Iudiciare pot aplica masura de siguranta
a internarii medicale;
- iresponsabilitatea inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului; astfel, potrivit
art. 1367 Nee: "cel care a cauzat un prejudiciu nu este raspunzator daca in momentul
in care a sav~it fapta pagubitoare era intr-o stare, chiar vremelnica, de tulburare a
mintii care l-a pus in neputinta de a-~i da seama de urmarile faptei sale"; cu toate
acestea, poate fi angajata raspunderea delictuala pentru fapta altuia a persoanei care in
temeiul legii, unei hotarari judecatoresti sau unui contract, exercita ...obligatia de
supraveghere a iresponsabilului (art. 1372 Nee); in mod exceptional, art. 1368 Nee
prevede 0 obligatie subsidiara de indemnizare a victimei de catre iresponsabil; stipuland
ca: ,,(1) Lipsa discemamantului nu il scuteste pe autorul prejudiciului de plata unei
indemnizatii catre victima ori de cate ori nu poate fi angajata raspunderea persoanei
care avea, potrivit legii, indatorirea de a-l supraveghea. (2) Indemnizatia va fi stabilita
intr-un cuantum echitabil, tindndu-se seama de starea patrimonial a a partilor".
Sectlunea a 7-a. Betla

1.Notluae ,ifeluri
- reprezinta intoxicatia unei persoane eu alcool sau aite substante.
Feluri:
- betia voluntara este intoxicatia cu alcool sau alte substante, produsa in mod
voluntar, chiar daca persoana nu a intentionat sa ajunga in stare de betie;
- betia involuntara este intoxicatia cu alcool sau alte substante produsa in mod
involuntar (accidental) sau din eroare;
- betia completa este intoxicatia cu alcool sau alte substante, ce face ea persoana
aflata in aceasta stare sa-si piarda capacitatile intelective sau volitive (de pilda,
situatia in care aleoolemia unei persoane depaseste 3%0 alcool pur in sange);
- betia incompletd este intoxicatia eu aleool sau aite substante ce face ca persoana
aflata in aceasta stare sa sufere 0 diminuare a capacitatilor inteleetive sau volitive,
60
Combinand aceste forme ale betiei retinem:
- betia involuntard complete reprezinta 0 cauza care lnlarura caracterul penal al faptei;
- betia involuntarii incompleta nu constituie 0 cauza care inlatura caracterul penal
al faptei, insa poate constitui 0 circumstanta atenuanta;
- betia voluntarii completii sau betia voluntarii incompleta nu inlatura caracterul
penal al faptei, putand constitui, in functie de particularitatile cauzei, fie 0 circumstanta atenuanta, fie 0 circumstanta agravanta [art. 49 alin. (2) C.pen., art. 75
alin. (1) lit. e) C.pen.]. De asemenea, legiuitorul a prevazut, uneori, starea de betie
voluntara drept element constitutiv at infractiunii [de exemplu, in cazul infractiunii
de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre 0 persoana care are 0 Imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/i alcool pur in sange, prevazuta
de art. 87 alin. (1) din O.V.O. nr. 195/2002, sau al infractiunii de paras ire a postului
si prezenta la serviciu in stare de ebrietate, prevazuta de art. 275 C.pen.] sau ca forma
agravata a infractiunii [de pilda, in cazul uciderii din culpa in forma agravata
prevazuta de art. 178 alin. (3) C.pen.].
~
Potrivit art. 49 alin. (2) C.pen., betia voluntara completa poate
constitui, dupa caz, 0 circumstanta agravanta sau atenuanta, Starea de betie este
completa atunci cand procesul de intoxicare cu alcool sau alte substante este atat
de avansat incat a dus la cvasiparalizarea energiei fizice si la totala intunecare a
facultatilor psihice ale persoanei, aceasta nemaifiind stapana pe miscarile ei
fizice ~i neavand capacitatea de a intelege ~i voi; ea se afla, in mod obiectiv, la
limita starii de iresponsabilitate. In stare de betie completa, persoana nu mai are
capacitatea de a-si dirija actiunile, aceasta fiind mult stanjenita (C.A. Bucuresti,
sectia a II-a penala, decizia nr. 90/A/1996, in G. Antoniu, R.D.P., p. 170).
~
Retinerea starii de betie voluntara a faptuitorului, ca circumstanta atenuanta, nu este justificata in cazul in care, desi la originea starii de anormalitate
psiho-fizica a acestuia in momentul savarsirii faptei de viol care a avut ca
urmare moartea victimei, prevazuta in art. 197 alin. (3) C.pen., s-a aflat actiunea
sa constienta de consumare a bauturilor alcoolice, starea de betie voluntara nu a
fost completa, ci incompleta, nefiindu-i abolita, ci numai afectata capacitatea de
intelegere, de stapanire a propriilor reactii (I.C.CJ: sectia penala, decizia nr.
2209/2009, in B.J. 2009, p. 662).
2. Betta involuntarl completa

2.1. Conditii
a) exlstenta stirii de bette involuntari completi in momentul savar~irii faptei
- intoxicatia cu alcool sau alte substante trebuie sa fie produsa in mod involuntar
(accidental) sau din eroare;
.,
- persoana trebuie sa-si piarda capacitatile intelective sau volitive, datorita intoxicatiei;
61
- starea de betic (intoxicatie) trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei prevazute de legea penala, respectiv pe tot parcursul savarsirii faptei in cazul infractiunilor
eu desfasurare in timp (continue, continuate), altfel faptuitorul raspunde pentru actiunile sau inactiunile realizate cand nu se afla in stare de betie involuntara incompleta;
- in cazul in care faptuitorul se afla in stare de betie involuntara completa numai
la momentul luarii rezolutiei infractionale, iar ulterior, la momentul savar~irii faptei,
aceasta nu mai subzista, devenind incompleta, nu se va putea retine incidenta cauzei
de mlaturare a earacterului penal al faptei;
- in ipoteza faptelor omisive, este necesar ca starea de betie involuntara completa
sa existe pe toata perioada de timp in care taptuito~l avea obligatia de a actiona;
- stabilirea existentei betiei involuntare complete se poate realiza in temeiul unei
expertize medico-legale.
b) actiunea sau lnactiunea tlptuitorului si constituie

legea penall
fapti prevlzuti
de
2.2. Efectele betlei involuntare complete

- inlaturarea caracterului penal al faptei savarslte in stare de betie involuntara
completa, ca urmare a lipsei vinovatiei;
- in situatia in care existenta betiei involuntare complete este constatata in faza
actelor premergatoare (urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi
penale, iar daca betia involuntara completa se retine in cursul urmaririi penale, procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, In cursul judecatii, instanta care
constata existenta betiei involuntare complete dispune achitarea; organele judiciare
pot aplica masura de siguranta a obligarii la tratament medical sau a internarii
medicale;
- betia involuntara completa inlatura raspunderea delictuala a faptuitomlui, lipsind
discernamantul; in acest sens, art. 1367 alin. (2) NCC prevede ca raspunderea delictuala poate fi angajata ~i in cazul in care starea vremelnica de tulburare a mintii a celui
care a cauzat prejudiciul a fost provocata de el insusi, prin betia produsd de alcool, de
stupejiante sau de alte substante; pe cale de consecinta, lipsind discemamantul, nu va
raspunde civil eel care a actionat in stare de betie involuntara completa,
Sectiunea a 8-a. Minoritatea faptuttcrulul

1. Notiune
- este cauza care tnlatura caracterul penal al faptei datorita savarsirii acesteia de
catre 0 persoana care nu intelege semnificatiile faptei sale din cauza dezvoltarii
psiho- fizice insuficiente, urmare a varstei fragede;
- lipseste atat factorul intelectiv, cat si eel volitiv al vinovatiei.
62
2. Ccndltil
a) savarfirea unei fapte prevazute de legea penala de catre un minor care nu
tndepjmeste conditille legale pentru a raspunde penal
- minorii pana la 14 ani nu raspund penal (prezumtie absoluta de lipsa de discernamant); minorii cu varsta intre 14-16 ani (au implinit varsta de 14 ani, dar nu au
implinit 16 ani) raspund penal numai daca se dovedeste prin intermediul unei
expertize medico-legale psihiatrice ca au savar~it fapta cu discernamant (prezumtie
relativa de lipsa a discernamantului); minorii care au implinit varsta de 16 ani dar nu
au implinit varsta de 18 ani raspund penal, daca nu 'se retine alta cauza care inlatura
caracterul penal al faptei;
- in ipoteza in care se constata ca minorul cu varsta intre 14-16 ani a actionat :tara
discernamant se va retine minoritatea drept cauza care inlatura caracterul penal al
faptei;
- daca se constata ca minorul care a implinit varsta de 16 ani a actionat :tara
discemamant se va retine iresponsabilitatea (art. 48 C.pen.) drept cauza care inlatura
caracterul penal al faptei.
b) exlstenta starii de minoritate la momentul savir,irii faptei

- in cazul infractiunilor continue, continuate si de obicei, care s-au consumat
inainte ca minorul sa fi implinit varsta de 14 ani, dar s-au epuizat dupa acest moment,
minorul va raspunde numai pentru faptele savar~ite dupa data la care a implinit varsta
de 14 ani, daca se dovedeste ca a actionat cu discernamant;
- cauza de lnlaturare a caracterului penal al faptei opereaza ~i in situatia savarsirii
unei infractiuni progresive anterior implinirii varstei de 14 ani ale carei urmari se
produc dupa momentul de la care minorul poate fi tras la raspundere penala,
___
Daca minorul a savar~it 0 parte din actele succesive componente ale
unei infractiuni continue sau continuate in perioada de timp in care nu raspundea
penal, dar le-a continuat in timpul cand era major, va fi tras la raspundere penala
pentru activitatea desfasurata in aceasta ultima perioada (Plenu/ Trib. Suprem,
decizia de indrumare nr. 9/1972, in R.R.D. nr. 5/1972, p. 91).
3. Efectele starii de minoritate

- inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in stare de minoritate, ca urmare
a lipsei vinovatiei;
- in situatia in care existenta minoritatii este constatata in faza actelor premergatoare (urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, iar daca
minoritatea se reline in cursul urmaririi penale, procurorul dispune scoaterea de sub
-._--_
..
_----------
....
Cauzele care inlatura caracterul penal alfaptei
63
urmarire penala. In cursul judecatii, instanta care constata existenta minoritatii

dispune achitarea;
- fata de minorul care a savar~it 0 fapta prevazuta de legea penala ~i care nu raspunde penal, Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor
sau al altui reprezentant legal al copilului ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci
cand acest acord lipseste, poate dispune masura plasamentului sau a supravegherii
specializate (art. 80 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor
copilului); pentru dispunerea unei asemenea masuri se va tine seama de: conditiile care
au favorizat savarsirea faptei; gradul de pericol social al faptei; mediul in care a crescut
~i a trait copilul; riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea
penala; orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului;
- minoritatea nu lnlatura, de plano, raspunderea delictuala a faptuitorului;
- potrivit art. 1366 alin. (1) NCC, minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu
raspunde de prejudiciul cauzat, daca nu se dovedeste discernamantul sau la data
savar~irii faptei; este instituita astfel 0 prezumtie relativa de lipsa de discernamant a
minorului care are varsta sub 14 ani; daca pe baza de probe este rasturnata prezumtia
legals, constatandu-se ca minorul a actionat cu discernamant, el nu va raspunde penal
[prezumtia instituita de Codul penal fiind absoluta], insa constatandu-se capacitatea
civila a acestuia, va putea fi angajata raspunderea sa delictuala;
- art. 1366 alin. (2) NCC prevede ca minorul care a implinit varsta de 14 ani
raspunde de prejudiciul cauzat, in afara de cazul in care dovedeste ca a fost lipsit de
discernamant la data savarsirii faptei; astfel este instituita 0 prezumtie relativa de
existents a discernamantului in materie civila a minorului eu varsta intre 14 ~i 18 ani,
ce atrage capacitatea delictuala a acestuia; daca pentru minorul cu varsta intre 14 si
16 ani exista 0 prezumtie relativa de lipsa a capacitatii penale, care este rasturnata in
cursul procesului penal, acesta va raspunde amt pe latura penala, cat ~i pe cea civila;
in cazul in care prezumtia instituita de legea penala nu este rasturnata, atunci devin
aplicabile prevederile eauzei ce inlatura caracterul penal al faptei ~i nu va fi angajata
nici raspunderea civila, daca fapta nu a fost savar~ita cu discernamant;
- Noul Cod civil a reglementat detaliat ipotezele de raspundere civila pentru fapta
minorului in art. 1372, prevazand ca persoana care in temeiullegii (de pilda, parintii),
al unui contract (de exemplu, bonele, institutiile de ocrotire etc.) ori al unei hotarari
judecatoresti (de pilda rudele, tutorii, curatorii, care exercita supravegherea in
temeiul hotararii de incredintare sau reincredintare a minorului) este obligata sa
supravegheze un minor, rdspunde de prejudiciul cauzat altuia; este consacrata astfel
o raspundere pentru fapta altuia directa, obiectiva, independenta de capacitatea
delictuala a minorului, intemeiata pe obligatia de supraveghere permanenta a minorului; totusi art. 1372 alin. (3) NCC prevede 0 cauza de exonerare de raspundere
delictuala pentru fapta altuia, in cazul in care eel obligat la supraveghere "dovede~te
cit nu a putut impiedica fapta prejudiciabila. In cazul parintilor sau, dupa caz, al
tutorilor, dovada se considera a fi facuta numai daca ei probeaza ca fapta copilului
constituie urmarea unei alte cauze decat modul in" care si-au indeplinit indatoririle
decurgand din exercitiul autoritatii parintesti".
----
------
64
Sectlunea a 9-a. Eroarea

1. Notlune ~ic1asificare
- reprezinta necunoasterea sau cunoasterea gresita a realitatii sau a unei prevederi
legale.
Clasificare:
- dupa obiectul asupra caruia poarta:
(i) eroarea de fapt consta innecunoasterea sau 'cunoasterea gresita a unei stari,
situatii sau lmprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;
(ii) eroarea de drept consta in necunoasterea sau cunoasterea gresita a unei
prevederi legale care are incidenta eu privire la situatia de fapt.
- dupa intinderea efectelor juridice:
(0 eroarea principalii vizeaza un element constitutiv al infractiunii;
(ii) eroarea secundarii vizeaza un element circumstantial de agravare.
- dupa evitabilitatea erorii:
(i) eroarea tnvincibila presupune imposibilitatea evitarii unei perceptii false a
realitatii, indiferent de numarul diligentelor rezonabile pe care le putea depune taptuitorul;
(ii) eroarea vincibild (culpabild) presupune perceptia falsa a realitati de catre
autor fie cu intentie, fie din culpa.
2. Eroarea de rapt principala

- este 0 cauza ce inlatura caracterul penal al faptei, constand in necunoasterea sau
cunoasterea gresita a unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul
penal al faptei.
2.1. Conditii
a) savirfirea unei fapte prevazute de legea penala de catre 0 persoana care

nu a cunoscut sau a cunoscut gresit existenta unei stari, situatii sau tmprejurart
de care depiode caracterul penal al faptei
- in doctrina s-a aratat ca prin "stare" se intelege felul in care se prezinta 0 persoana sau 0 entitate oarecare (de exemplu, 0 persoana, sub aspectul starii de sanatate,
starii civile etc.; un bun, sub aspectul starii de functionare, vechimii etc.); prin
"situalie" se intelege pozitia unei persoane sau entitati in cadrul relatiilor sociale sau
al realitatii obiective (de pilda, calitatea de cetatean roman sau strain, ruda apropiata,
minor, functionar etc.), iar prin "fmprejurare" se intelege realitatea externa care,
raportata la fapta comisa, 0 particularizeaza in concret (in timpul noptii, intr-un loc
public, in exercitiul functiei etc.);
- nu se va retine eroarea drept cauza care inlaturA caracterul penal al faptei in
situatia in care faptuitorul a actionat impotriva unei persoane sau lucru, iar din cauza
Cauze/e care in/amracaracteru/ penal atjaptei
65
efectuarii in mod defectuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment

neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catre un alt subiect sau obiect, ajungandu-se astfel la un alt rezultat decat acela urmarit de faptuitor, insa de aceeasi
natura cu acesta - aberratio ictus (de pilda, faptuitorul urmareste vatamarea corporala a unei persoane ~i datorita schimbarii bruste a pozitiei acesteia provoaca leziuni
traumatice altei persoane);
solutie similara trebuie retinuta si in cazul in care exista 0 eroare cu privire la
identitatea victimei infractiunii (faptuitorul vrea sa vatame 0 anumita persoana, insa 0
eonfunda pe aceasta cu un tert, impotriva caruia actioneaza cu intentie), in cazul
infractiunilor contra persoanei (error in personam); se va retine savar~irea unei
singure infractiuni al carei subiect pasiv este persoana efectiv vatamata;
-0
- in cazul infractiunilor complexe, eroarea cu privire la tipicitatea infractiunii

absorbante inlatura numai caracterul penal al acesteia, faptuitorul putand fi tras la
raspundere penala pentru infractiunea absorbita, cu privire la care cauza care inlatura
caracterul penal al faptei nu opereaza de plano (de pilda, in ipoteza in care faptuitorul
vrea sa comita infractiunea de ultraj, prevazuta de art. 239 C.pen., insa din eroare
ameninta 0 alta persoana tara nicio calitate, se va retine cauza care Matura caracterul
penal al faptei numai pentru infractiunea de ultraj, nu ~i pentru cea de amenintare,
pentru care faptuitorul poate fi tras la raspundere penala); daca eroarea poarta asupra
tipicitatii infractiunii absorbite, aceasta poate conduce la inlaturarea caracterului penal
al infractiunii absorbante (in exemplu dat mai sus, daca eroarea nu poarta asupra
subiectului pasiv al infractiunii de ultraj, ci chiar cu privire la infractiunea de
amenintare, atunci constituie 0 cauza care inlatura caracterul penal chiar a infractiunii
absorbante).
b) exlstenta erorii la momentul savir~irii faptei

- in cazul infractiunilor continue, continuate ~i de obicei, eroarea trebuie sa existe
pe toata durata activitatii infractionale;
- cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei opereaza ~i in situatia savar~irii
unei infractiuni progresive, daca eroarea a existat la momentul savar~irii actului
infractional, chiar daca la momentul producerii urmarii mai grave faptuitorul nu se
mai afla in eroare.
~
Eroarea de fapt este exclusa In caz de indoiala, de cunoastere nesigura,
deoarece in acest caz faptuitorul accepta posibilitatea producerii faptei sale care,
astfel, este savar~ita cu intentie indirecta. Prin urmare, fapta de a introduce In
tara droguri de rise, tara drept, nu este savar~itain conditiile erorii de fapt, daca
faptuitorul, exercitandu-si functia ~i avand experienta in domeniul transportului
international, a introdus In tara eolete eu droguri primite spre transport tara a
verifiea continutul aeestora, intrucat cunoasterea nesigura a continutului cole.telor implica aceeptarea de catre faptuitor a posibilitatii de a primi spre transport
si de a introduce In tara substante interzise (/.C.CiJ; sectia penala, decizia
nr. 303312006,in Dreptu/ nr. 512007,p. 293).~
66
~
Fapta inculpatei de a primi la domiciliul sau, in unna unei convorbiri
telefonice anterioare purtata cu inculpatul M.I., in conditii neobisnuite, 0
cantitate de came pore livrata de doua persoane, despre care inculpata P.V. a
sustinut ca ar fi putut fi aceleasi cu cele carora le-a eliberat pasapoartele, rara a
verifica daca provenea intr-adevar de la socrul sau, astfel cum a sustinut aceasta,
nu a fost savar~ita in conditiile erorii de fapt, intrucat cunoasterea nesigura a
provenientei carnii implica acceptarea de catre inculpata a posibilitatii de a primi
foloase necuvenite (C.A. Bacau, sectia penala, decizia nr. 103/2009, in B.C.A.
nr. 4/2009, p. 56).
~
Existenta unor hotarari judecatoresti- contradictorii privind dreptul de
proprietate asupra unui imobil da nastere, pentru partea care a folosit terenul
despre care credea ca este al sau, unei erori invincibile, care inlatura caracterul
penal al faptei (C.A. Bucuresti, sectia I penald, decizia nr. 633/R/2003,
portal.just.ro).
2.2. Efecte
- inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite din eroare in cazul infractiunilor
incriminate numai cand sunt comise cu intentie, ca urmare a lipsei vinovatiei; in
cazul faptelor incriminate ~i atunci cand sunt savarsite din culpa, eroarea de fapt
inIatura caracterul penal al faptei, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau
imprejurarii respective nu este ea insa~i rezultatul culpei;
- daca eroarea este vincibila, datorandu-se culpei faptuitorului, raspunderea penala a
acestuia nu va fi angajata pentru 0 fapta comisa cu intentie, ci pentru 0 fapta savar~ita
din culpa, daca aceasta este incriminata (de pilda, faptuitorul, pe timp de noapte,
intentionand sa alunge un jder din propria curte arunca cu pietre spre locul unde
credea ca se afla animalul, ranindu-si copilul minor care se afla in acel loc; daca
leziunile traumatice necesita pentru vindecare ingrijiri medicale sub 10 zile, vatamarea corporala din culpa nu este prevazuta de legea penala, faptuitorul fiind
exonerat de raspundere penala; daca ingrijirile medicale necesare sunt mai mari de 10
zile, faptuitorul va fi tras la raspundere penala pentru vatamare corporala din culpa);
- produce efecte numai in personam, care nu se rasfrang ~i asupra participantilor;
- in situatia in care existenta erorii este constatata in faza actelor premergatoare
(urmaririi penale), procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, iar daca eroarea
se retine in cursul urmaririi penale, procurorul dispune scoaterea de sub urmarire
penala. In cursul judecatii, instanta care constata existenta erorii dispune achitarea.
3. Eroarea de fapt secundara

- se retine in situatia in care faptuitorul nu a cunoscut in momentul savarsirii
infractiunii 0 imprejurare care constituie 0 forma agravata a acesteia.
Cauzele care inldturii caracterul penal al faptei
67
3.1. Cendttil
a) savir~irea unei fapte prevazute de legea penala de catre 0 persoana care
nu a cunoscut sau a cunoscut greslt exlstenta unei stiri, situatii sau imprejuriri
ce constituie element circumstantial de agravare a infractlunil;
b) exlstenta erorii la momentul savir~irii faptei
3.2. Efectele
- indiferent daca eroarea este culpabila ori invincibila, efectul acesteia in cazul
infractiunilor intentionate este pierderea caracterului agravat, adica neretinerea
circumstantei agravante, respectiv inlaturarea eIementului circumstantial agravat,
infractorul raspunzand penal numai pentru savarsirea infractiunii in forma tip [de
pilda, violatorul, din eroare, nu a cunoscut faptul ca victima infractiunii nu tmplinise
varsta de 15 ani; 'in acest caz nu se va retine forma agravata a violului prevazuta de
art. 197 alin. (3) C.pen., ci forma prevazuta de art. 197 alin. (1) C.pen.]; in schimb, in
cazul infractiunilor savarsite din culpa, eroarea asupra unei circumstante agravante
ori asupra unui element circumstantial agravant inlatura retinerea acestora, numai
daca aceasta nu este rezultatul culpei;
- daca eroarea poarta asupra unei circumstante atenuante, aceasta ar trebui sa aiba
ca unnare retinerea efectelor acestora (de pilda, eroare cu privire la indeplinirea
conditiilor starii de provo care).
4. Eroarea de drept
- presupune necunoasterea sau cunoasterea incompleta a unei nonne de drept;
- eroarea de drept penal nu lnlatura caracterul penal al faptei, fiind prezumat ca
toata lumea cunoaste legea penala;
- eroarea ce poarta asupra unei nonne extrapenale (lege, O.G., O.D.G., ordin,
regulament etc.) produce aceleasi efecte ca ~i eroarea de fapt (inlatura caracterul
penal al faptei); este necesar ca, la momentul comiterii faptei, norma extrapenala ori
comportamentul pe care aceasta interzice sa nu fi fost cunoscute in niciun mod.
___
Potrivit art. 51 alin. ultim C.pen., necunoasterea sau cunoasterea
gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei. Necunoasterea legii
extrapenale poate constitui cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei,
echivalenta erorii de fapt, cu conditia ca faptuitorul sa ignore acea dispozitie
legala, ceea ce nu subzista in cazul angajatului unei firme care importa si
exporta substante toxice, daca acesta sustrage si detine asemenea substante
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 244011995, in Probleme de drept ...
1990-2000,p. 235).
Capitolul IV
Formele infractlunli intentionate
Relevante din punct de vedere penal sunt formele fazei externe' a infractiunii
constand in: actele de pregatire, tentativa, fapta consumata,
Sectiunea 1. Acte de pregatire (preparatorii)

- sunt actele materiale sau intelectuale, licite sau ilieite, prin care se pregateste
executarea hotararii de a savar~i 0 infractiune intentionata sau praeterintentionata
(spre exemplu, actele prin care se urmareste ascunderea infractiunii sau se faciliteaza
comiterea acesteia etc.);
- acteie preparatorii nu trebuie confundate cu actele premergatoare, care
constituie 0 institutie procedurala ce se refera la investigatiile preliminare efectuate
de organele de urmarire penala pentru a obtine date in vederea stabilirii daca este sau
nu cazul sa se dispuna inceperea urmaririi penale;
- actele preparatorii trehuie sa fie realizate cu intentie si nu trehuie sa faca parte
din activitatile ce intra in elementul material al infractiunii; nu reprezinta 0 conditie
sine qua non pentru existenta infractiunii comise cu premeditare ~i nu sunt incompatihile cu savarsirea faptei cu intentie repentina;
- dad} actele de pregatire sunt realizate de 0 alta persoana decat inftactorul, pot
constitui acte de complieitate anterioara cand inftactorul s-a folosit de acestea la
savsrsirea infractiunii;
- actele preparatorii sunt anterioare inceperii executarii hotararii de a savar~i
infractiune intentionata, neconstituind, in prineipiu, 0 tentativa pedepsibila la aceasta;
- in prineipiu, in dreptul penal roman actele preparatorii nu sunt incriminate in mod

autonom. In mod exceptional, legiuitorul a prevazut in mod expres ca actele
preparatorii pot atrage raspunderea penala fie cand sunt asimilate tentativei/
[de exemplu, sanctionarea tentativei in cazul infractiunilor contra sigurantei statului
conform art. 173 alin. (2) C.pen.], fie cand sunt incriminate ca infractiune de sine
1 Faza interna a infractiunii cunoaste trei etape: aparitia ideii infractionale, deliberarea ~i
luarea hotararii. Aceasta faza a infractiunii nu este incriminata.
2 Tot astfel, art. 209 alin. (5) C.pen. prevede: "in cazul prevazut la art. 209 alin. (3) lit. a)
C.pen., sunt considerate tentativa si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat in zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei,
motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum ~i detinerea, in acele locuri
sau in apropierea depozitelor, cistemelor sau vagoanelor-cisterna, a stuturilor, instalatiilor sau
oricaror altor dispozitive de prindere ori perforare".
Formele infractiunii intentionate
T
69
statatoare (de pilda, infractiunea de detinere de instrumente in vederea falsificarii de

valori prevazuta de art. 285 C.pen.);
~
Spre deosebire de tentativa, actele preparatorii, desi se inscriu si ele in
perioada extema a activitatii infractionale, se caracterizeaza prin desfasurarea
unor actiuni de pregatire a executarii propriu-zise a activitatii infractionale,
pregatire materiala (cum este cazul procurarii unor mijloace ce urmeaza a fi
folosite la savar~irea infractiunii) sau, dupa caz, morala, Specific acestei faze
este faptul ca nu se executa actiuni ce contureaza elementul material al laturii
obiective, ci doar activitati menite sa pregateasca executarea. In notiunea de
"tentativa" nu pot fi cuprinse numai actiunile prevazute de verbum regens, caci
aceasta ar restrange prea mult sfera actelor de executare, ci ~i acele actiuni
anterioare sau concomitente cu actiunea tipica elementului material, legate
nemijlocit de aceasta si care sunt angajate in mod neechivoc in sensul savar~irii
faptei. Din ansamblul materialului probator rezulta nu numai faptul ca inculpatii
au luat hotararea de a sustrage bunuri si ca si-an procurat in acest sens sacii in
care urmau sa depoziteze bunurile (ceea ce contureaza acte de pregatire materiala a infractiunii), ci ~i faptul ca au patruns in curtea partii vatamate in care se
afla si un magazin ce-i apartinea, fiind surprinsi de catre paznici in spatele
acestuia, in pozitia ghemuit. Faptul ca inculpatii au fost depistati in curtea in
care se gasea un magazin avand asupra lor doi saci, denota faptul ca cei doi au
pus in executare hotararea de a savar~i infractiunea, fiind surprinsi inaintea
fortarii sistemului de acces al usii, deci a patrunderii propriu-zise in magazin.
Prin urmare, activitatea infractionala a inculpatilor a depasit sfera actelor
preparatorii, ea conturdnd din punct de vedere obiectiv punerea in executare de
catre inculpati a hotiirdrii de a sustrage bunuri, afldndu-ne asadar in prezenta
tentativei fa infractiunea de furt calificat (CA. Bucuresti, sectia a II-a penala,
decizia nr. 138812002, in P.J.P. 2001-2002, p. 93).
~
Infractiunea de viol comisa prin constrangere fiind 0 infractiune
complexa, presupune, sub aspectul laturii obiective, savarsirea amt a unor acte
de violenta sau amenintare, cat si a actului sexual; daca activitatea infractorului
este oprita - din motive independente de vointa acestuia - dupa savarsirea unor
acte de constrangere, dar mai inainte de realizarea raportului sexual in vederea
caruia acele acte fusesera comise, infractiunea se considera ca ramasa in stadiul
tentativei. In speta, activitatea inculpatului - intrerupta de interventia altei
persoane - constand in amenintarea victimei cu lovirea, in impingerea acesteia
spre locul unde era prevazuta eonsumarea actului sexual ~i in imobilizarea ei,
spre a i se infrange opunerea, are semnificatia savarsirii unor aete de
constrangere in sensul art. 197 C.pen., eeea ce inseamna ca ineulpatul a savar~it
nu doar simple acte de pregatire a violului, ci 0 tentativa de viol (CA. Bucuresti,
sectia a II-a penala, decizia nr. 481A11996, in G. Antoniu, R.D.P., p. 76).
- distinctia dintre actele de pregiitire ~i actele de executare se realizeaza prin analiza: dinamicii actului de conduita, a aptitudinii actului savar~it de a reliefa rezolutia
infractionala, preeum ~i a identitatii actului de conduits eu actiunea sau inactiunea
incriminata prin norma penala ce constituie elementul material al unei infractiuni.
70
Sectiunea a 2-a. Tentativa

- consta in punerea in executare cu intentie (directs sau indirecta) a hotararii de a
savarsi infractiunea (elementul material al laturii obiective) care este intrerupta sau
nu i~i produce urmarea socialmente periculoasa prevazuta de lege;
- este posibila numai la infractiunile intentionate;
- pentru a se retine ca faptuitorul a depasit faza actelor preparatorii si a pus in
executare hotararea de a savar~i 0 infractiune este necesar ca actele sale sa corespunda tipicitatii obiective prevazute de lege sau sa fie intim legate de activitatile
interzise de norma de incriminare, evidentiind tara echivoc rezolutia infractionala;
- in cazul infractiunii complexe ce consta in reunirea mai multor actiuni infractionale, se va retine existenta tentativei din momentul in care exista un inceput de executare a actiunii-mijloc (de exemplu, se va retine savarsirea unei tentative la infractiunea de talharie din momentul in care sunt exercitate acte de constrangere asupra
victimei in scopul de a 0 deposeda de un bun);
- in esenta, tentativa este 0 infractiune autonoma care contine: obiect juridic
(acelasi cu eel al faptei consumate), obiect material (in unele cazuri), subiect activ
(persoana care a pus in executare intentia de a savar~i infractiunea; participatia este
posibila atat in forma coautoratului, cat ~i a complicitatii sau a instigarii); latura
obiectiva (elementul material consta numai intr-o actiune, nu ~i tntr-o inactiune;
urmarea imediata consta numai intr-o stare de pericol), latura subiectiva (aceeasi cu
cea a faptei consumate: intentie directa sau indirecta);
~
Momentul initial al tentativei este marcat de inceputul unui act de
executare. Actele de executare sunt acele acte care au aptitudinea sau capacitatea, prin ele insele sau raportate la imprejurarile in care au fost efectuate, de
a "trada" sau a da in vileag rezolutia infractionala in vederea careia au fost
comise. Constituie un asemenea act de executare - al infractiunii de furt calificat
- fapta inculpatului care, intr-o seara, a patruns prin efractia incuietorilor tntr-o
baraca a unui santier de constructii, fiind surprins de muncitori in timp ce,
folosindu-se de 0 lanterna, cauta printre hartii. Aceasta fapta este un act de
executare care vadeste scopul in vederea caruia fusese facut sau, cu alte cuvinte,
care lasa sa se vada limpede legatura cu infractiunea de furt pe care inculpatul se
hotarase sa 0 comita (C.A. Bucuresti, sectia a /I-a penala, decizia penala nr.
4411997, in V. Papadopol, Curtea de Apel Bucuresti, Culegere de practicd
judiciard penald 1997, Ed. Holding Reporter, 1998, p. 124).
~
Pentru ca infractiunea complexa de talharie sa fie consumata, se cere
ca principala sa componenta (furtul) sa se fi epuizat prin insusirea bunului;
daca actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia altuia a fost intrerupta, ramanand in faza de tentativa, iar componenta sa adiacenta (intrebuintarea de violente sau amenintari) s-a consumat, fapta, in intregul ei,
constituie tentativa la infractiunea de talharie (C.S.J., sectia penala, decizia
nr. 1204/2002, www.legalis.ro).
Formele trfracttunii intemionate
71
- tentativa nu este posiblli la:

1. infractiunile omisive proprii' (insusirea bunul gasit, nedenuntarea unor infractiuni), intrucat acestea se consuma prin simpla neindeplinire a obligatiei prevazute de
lege;
2. infractiunile de obicei sau de simpla repetare;
3. infractiunile de executare prompta savarsite prin viu grai2 (de pilda, amenin-
tarea, marturia mincinoasa);

4. infractiunile de consumare anticipata (asoeierea in vederea sav~irii de infractiuni);
5. infractiunile savarsite din culpa (simpla ori cu prevedere) sau cu praeterin 3
tentie".
1. Modalitatile tentativei
1. in functie de stadiul de realizare a activitipj infractienale
a) tentativa imperfecm (intrerupta, neterminata),cand executarea actiunii infractionale este intrerupta voluntar sau din motive independente de vointa faptuitorului:
cauzele de intrerupere sunt intotdeauna supravenite fata de activitatile efectuate pana
in momentul intervenirii lor; este posibila atat la infractiunile de pericol, cat si la cele
de rezultat;
b) tentativa perfecta (terminate), cand executarea actiunii infractionale a fost
complet efectuata, insa urmarea socialmente periculoasa, urmarita sau acceptata de
faptuitor, nu s-a produs, din cauze independente de vointa acestuia (cauzele pot fi
anterioare inceperii executarii, simultane cu actele de executare ori ulterioare
executarii); este posibila numai la infractiunile de rezultat. Nu este posibila tentativa
perfecta la infractiunile de pericol abstract, insa este posibila la cele de peri col
concret. Unele infractiuni de rezultat nu sunt susceptibile de tentativa perfecta (de
pilda, infractiunea de furt, viol, act sexual cu un minor, cand executarea in intregime
a actiunii infractionale echivaleaza cu consumarea infractiunii, aceasta neramanand
in stadiul de tentativa).
- atat tentativa perfecta, cat ~i cea imperfects pot fi proprii sau improprii;
- desistarea este posibila doar la tentativa imperfects, in vreme ce impiedicarea
producerii rezultatului este posibila numai la tentativa perfecta,
Tentativa este posibila in cazul infractiunilor ornisive improprii (cornisive prin omisiune).
De pilda, tentativa la infractiunea de ornor comisa prin omisiunea acordarii hranei unei persoane
cu handicap care nu i~ipoate procura autonorn alirnentele.
2 Tentativa este posibila la unele infractiuni de executare prompta savarsite in scris (de
pilda, trimiterea unei scrisori de amenintare cu rnoartea, care este ulterior ridicata de faptuitor
din cutia postala a destinatarului).
3 Legiuitorul poate incrimina tentativa la formele agravate ale unei infractiuni cornplexe,
in cazul carora urmarea rnai gray! se produce praeterintentionat [de exemplu, tentativa la
violul urmat de rnoartea victirnei, prevazut de art. 197 alin. (3) teza a II-a C.pen. sau tentativa
la talharia urmata de rnoartea victirnei prevazuta de art. 211 alin. (3) C.pen.].
1
72
Dreptpenal, Parteagenerald
2. io fuoctie de cauzele care cooduc la oeproducerea rezultatului infractiunii

,,;;:t1.J te~~tivtl.proprie, cand mijloacele folosite ~e faptuitor erau suficiente pentru
RfP4:y.c~(ea,~i
socialmente periculoase, urmarite sau acceptate;
....b) tentlldvil improprie (relativ), cand urmarea socialmente periculoasa, urmarita
sau acceptatl de i'Aptuitor,nu s-a produs datorita tmprejurarii ca mijloacele folosite
de Bptuitor sunt insuficiente (sunt apte sa produca rezultatul, insa nu sunt cantitativ
suficiente) sau defectuoase (mijloacele folosite nu erau in concreto apte sa produca
rezultatul), ori datorita lipsei obiectului material din locul unde faptuitorul credea ca
se afla; cauzele care impiedica producerea urmarii socialmente periculoase sunt
anterioare lnceperii executarii hotararii infractionale;
c) tentativa absolut improprie (absurda), cand desi executarea actiunii infractionale a fost complet efectuata, urmarea socialmente periculoasa, urmarita sau acceptata de faptuitor, nu s-a produs datorita modului eronat (absurd) in care a fost conceputa executarea, a folosirii unor mijloace absolut inapte a produce urmarea sau din
cauza imposibilitatii materiale de a se ajunge la rezultatul dorit (de pilda, incercare de
a ucide 0 persoana care era deja moarta).
- tentativa absolut improprie face ca fapta sa nu fie tipica, neconstituind 0 cauza
de nepedepsire a tentativei;
- spre deosebire de tentativa absolut improprie,japta putativa nu este absurd conceputa, ci coerenta, i~i produce rezultatul urmarit numai ca acesta nu are in realitate
caracter infractional (valente le infractionale exista numai in mintea celui care
savar~e~te fapta, in realitate fapta nefiind niciodata incriminata sau desi a fost
incriminata anterior faptei, la momentul comiterii faptei era dezincriminata),
~
Tentativa este absolut improprie atunci cand mijloacele utilizate, prin
natura lor, prin insusirile lor obiective, in orice conditii si de oricine ar fi
folosite, nu ar putea duce, in nicio imprejurare, la producerea rezultatului; deci
cauzele care fae ca infractiunea sa nu se consume sunt preexistente si inerente
acestei activitati, legate de modul eonceperii ~i executarii ei (Trib. Suprem,
sectia penala, decizia nr. 234011980,in Repertoriu 1981-1985,p. 267).
~
Nu este absolut improprie tentativa de a ineasa prima de asigurare
declarand in mod mincinos ca autoturismul asigurat a fost furat, plata fiind
refuzata ea urmare a deseoperirii de catre politie ea faptuitorul, in realitate,
vanduse autoturismul. Imprejurarea ca societatea de asigurare este astfel
organizata incat incercarea de indueere in eroare poate fi relativ usor descoperita
nu atribuie cererii de despagubiri bazate pe declaratii false caracterul unei
tentative absolut improprii, acest mod de executare a infractiunii putand duce, in
anumite imprejurari, la consumarea infractiunii de inselaciune (C.S.J., sectia
penala, decizia nr. 5137/2001, www.lega/is.ro).
2. Incriminarea ~ipedepsirea tentativei

- Codul penal roman a adoptat sistemul incriminarii limitate, prevazand ca tentativa
(perfects sau imperfects, proprie ori relativ improprie) se pedepseste numai cand legea
Formele infractiunti intentionate
73
prevede expres aceasta; pedeapsa principala pentru tentativa este cuprinsa intre
jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea
consumata, tara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei; in cazul
in care pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa
inchisorii de la lOla 25 de ani (principiul diversificdrii); in cazul persoanei juridice,
tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre minimul special ~i maximul special
al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata, reduse la jumatate;
- alaturi de pedeapsa principala stabilita pentru persoana fizica sau juridica pot fi
aplicate una sau mai multe pedepse complementare, pe 0 durata de la unu la zece ani;
ramanerea faptei in faza tentativei nu produce niciun efect cu privire la durata pentru
care pot fi aplicate pedepsele complementare, aceasta ramanand tot de la 1 la 10 ani
(nereducandu-se la randul ei la jumatate ca in cazul pedepsei principale);
- in situatia in care instanta dispune achitarea inculpatului trimis in judecata
pentru savarsirea unei tentative la infractiunea de care este acuzat pe motivul ca fapta
nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, limitele sanctiunilor administrative ce
pot fi aplicate nu se injumatatesc;
- tentativa absolut improprie nu este incriminata.
~
Daca infractiunea a caret executare a ramas in faza tentative; se
sanctioneaza cu pedepse alternative, instanta, tinand seama de criteriile generale
de individualizare a pedepsei prevazute in art. 72 C.pen., trebuie sa se jixeze mai
intdi asupra uneia din aceste pedepse, pe care ar fi pronuntat-o in ipoteza in care
infractiunea s-ar fi consumat, st apoi, in raport cu pedeapsa asupra cdreia s-a
fixat, sa aplice regulile de sanctionare specifice tentativei. Pedeapsa altemativa
asupra careia instanta intelege sa se fixeze trebuie indicata in mod expres in

continutul hotararii, pentru a da astfel posibilitate instantei superioare sa exercite
dreptul sau de control asupra acelei hotarari, sub aspectul legalitatii si temeiniciei pedepsei aplicate (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 1554/1978, in
Repertoriu 1976-1980, p. 289).
3. Cauze de nepedepsire a tentativei

3.1. Desistarea
- este 0 cauza de nepedepsire ce consta in renuntarea voluntara de catre faptuitor
la continuarea actelor de executare a infractiunii incepute, inainte de terminarea
executarii actiunii tipice;
- desistarea poate consta fie intr-o omisiune (in cazul infractiunilor comisive), fie
intr-o comisiune (in cazul infractiunilor omisive improprii);
- caracterul voluntar al desistarii nu va exista in cazul in care faptuitorul a renuntat la activitatea infractionala sub imperiul unei constrangeri;
- in principiu, in cazul in care faptuitorul constata ca fapta a fost descoperita, nu
se vor mai produce efectele cauzei de nepedepsire a desistarii, aceasta pierzandu-si
caracterul voluntar;
74
- este necesar ca urmarea socialmente periculoasa sa nu se produca, dupa desistare, ca urmare a actelor efectuate de faptuitor;
- poate avea loc numai in cazul infractiunilor ce pot fi savar~ite in forma tentativei
tntrerupte (N.B.: este necesara efectuarea unuia sau a mai multor acte de executare);
desistarea este posibila in cazul tentativei intrerupte proprii, a tentativei lntrerupte
relativ improprii inainte ca faptuitorul sa constate caracterul defectuos sau insuficienta mijloacelor folosite ori lipsa obiectului material din locul unde faptuitorul
credea ca se afla, sau al tentativei absolut improprii;
- in cazul in care actele de executare au fost deja efectuate, desistarea nu mai este
posibila, putand, eventual, interveni cauza de nepedepsire a impiedicarii producerii
rezultatului;
- nu este posibila desistarea In cazul tentativei perfecte;
- nu este necesar ca desistarea sa aiba caracter definitiv, gandul criminal putand
ramane in mintea faptuitorului care apreciaza ca in alte imprejurari si la un alt
moment ar putea 0 sansa mai mare de reusita;
- fapta ramane tentativa la infractiune, dar nu se mai pedepseste;
~
Desistarea nu exista decat daca renuntarea autorului se refera la fapta a
carei executare se afla in curs, nefiind consumata, ~i are ca efect oprirea
savarsirii acesteia, in masura in care este voluntara, nesilita si se produce mai
inainte de descoperirea faptei (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 230211998. in
R.D.P. nr. 212000. p. 155).
~
Pentru a beneficia de efectele desistarii este necesar sa fie indeplinite
doua conditii, ~i anume: pe de 0 parte, atitudinea inculpatului sa fie suficienta
prin ea insa~i, tara concursul unor cauze exterioare, pentru a zadarnici consumarea infractiunii, iar, pe de alta parte, inculpatul sa fie convins ca desistarea sa
constituie unicul factor care impiedica desavarsirea executarii. Aceste conditii
nu sunt indeplinite in cazul in care, pe de 0 parte, inculpatul a parasit incinta
magaziei apartinand partii vatamate tara a lua bunurile, pentru motivul ca a fost
vazut de un martor, si, pe de alta parte, chiar daca a renuntat in cele din urma la
bunurile sustrase si partea vatamata nu a fost prejudiciata prin luarea acestora,
lipsa unei pagube nu se datoreaza vointei inculpatului, ci imprejurarilor ca acesta
nu a gasit in magazia in care a intrat bani sau alte bunuri usor valorificabile si ea
a fost vazut de catre martora mentionata (C.A. Cluj. sectia penala, decizia
nr. 5512007, www.legalis.ro).
- in cazul participatiei penale este necesar ca toti coautorii sa se fi desistat;
- nu se va putea retine existenta desistarii in situatia in care faptuitorul a amanat
continuarea actelor de executare sau a renuntat la efectuarea actelor de executare,
insarcinand insa pe 0 alta persoana sa Ie continue, respectiv daca nu a mai putut
continua actele de executare (desi ar fi dorit), fata de imprejurarile concrete de fapt,
sau de mijloacele de care dispunea ori ca urmare a interventiei unei cauze exteme ce
l-a constrans sa renunte sau din cauza existentei unor riscuri ridicate pe care nu a
dorit sa si le asume;
Formele irfractiunii tntentionate
75
- va profita de cauza de nepedepsire atat autorul care s-a desistat, cat ~i complicii
acestuia, insa instigatorul va raspunde penal pentru savarsirea instigarii neurmata de
executare, ce se sanctioneaza cu 0 pedeapsa cuprinsa intre minimul general ~i
minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat, daca legea
prevede pentru aceasta infractiune pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani, respectiv
cu inehisoarea de la 2 la 10 ani, daca legea prevede pentru infractiunea la care s-a
instigat pedeapsa detentiunii pe viata;
- daca actele indeplinite pana in momentul desistarii constituie infractiune, se
aplica pedeapsa numai pentruacea infractiune (acte de executare calificate).
3.2. impiedicarea producerH rezultatului

- este 0 cauza de nepedepsire ce consta in impiedicarea voluntara si eficienta de
catre faptuitor a producerii urmarii socialmente periculoase a faptei prevazute de
norma de incriminare (care altfel s-ar fi produs), dupa executarea in intregime a
activitatii infractionale ~iinainte de descoperirea faptei;
- se poate realiza numai printr-o actiune (liclta sau ilicita), nu si printr-o omisiune;
- poate avea loe numai in eazul irfraqiunilor de rezultat suseeptibile de a fi
savar~ite in forma tentativei perfecte (producerea rezultatului trebuie sa fie intotdeauna ulterioara realizarii actelor de executare ale infractiunii), nefiind posibila la
infractiunile de pericol; impiedicarea producerii rezultatului este posibila atat in cazul
tentativei perfecte proprii, cat ~i in cazul tentativei perfecte relativ improprii;
- prin descoperirea faptei se intelege cunoasterea acesteia de catre alte persoane,
de persoana al carei patrimoniu a fost prejudiciat sau de catre autoritati, chiar ~i in
situatia in care autorul ramane necunoscut;
- fapta ramane tentativa la infractiune, dar nu se mai pedepseste;
- va profita de cauza de nepedepsire atat autorul care a impiedicat producerea
rezultatului, cat ~i complicii acestuia, instigatorul raspunzand penal pentru savar~irea
instigarii neurmate de executare, ce se sanctioneaza cu 0 pedeapsa cuprinsa intre
minimul general ~i minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a
instigat, daca legea prevede pentru aceasta infractiune pedeapsa inchisorii mai mare
de 2 ani, respectiv eu inchisoarea de la 2 la 10 ani, daca legea prevede pentru infractiunea la care s-a instigat pedeapsa detentiunii pe viata;
- daca actele indeplinite pana in momentul impiedicarii producerii rezultatului
constituie infractiune, se aplica pedeapsa numai pentru acea infractiune (acte de executare calificate); de exemplu, faptuitorul aplica victimei 0 lovitura cu un cutit intr-o
zona vitala in scopul suprimarii vietii acesteia, iar apoi, in mod voluntar, ia masuri de
acordare a primului ajutor acesteia: duce victima la spital unde este salvata; autorul nu
va putea fi pedepsit pentru tentativa la infractiunea de omor pentru ca a impiedicat
producerea rezultatului, dar va putea fi tras la raspundere penala pentru 0 infractiune
contra integritatii eorporale sau a sanatatii (de pilda, pentru vatamare corporala),
76
Sectiunea a 3-a. Infractlunea fapt consumat

- consumarea infractiunii este momentul in care fapta concreta corespunde
modelului-tip abstract din norma de incriminare (momentul intrunirii elementelor
constitutive ale unei infractiuni);
- in cazul infractiunilor de rezultat, consumarea are loc in momentul producerii
rezultatului prevazut de lege;
- in cazul infractiunilor de pericol abstract, consumarea se produce in momentul
savarsirii actiunii sau inactiunii infractionale prevazute de .lege;
- in cazul infractiunilor de pericol concret, consumarea se realizeaza in momentul
producerii efective a starii de pericol;
- stabilirea momentului consumarii infractiunii este relevant pentru a determina:
legea aplicabila (de pilda, in caz de succesiune in timp a legilor penale), termenul de
prescriptie a raspunderii penale etc.
~
Fapta inculpatului care, intr-o noapte, dupa ce a patruns prin efractie in
magazinul unei societati comerciale, a luat din casa de marcat 0 suma de bani pe
care a ascuns-o in buzunarul pantalonilor ~iin slip, fiind surprins de organele de
politic inainte de a parasi magazinul, constituie infractiune consumata de furt
calificat, si nu 0 tentativa a aeestei infractiuni, Este irelevant pentru retinerea
infractiunii consumate faptul ca la momentul surprinderii sale de organele de
politie se gasea inca in interiorul magazinului, deoarece infractiunea se consumase anterior acelui moment prin luarea banilor din casa de marcat ~i ascunderea lor in haine (CA. Bucuresti, sectia a II-a penala, deeizia penald
nr. 76711997, tn V. Papadopol, Curtea de Apel Bucuresti, Culegere de practica
judiciara penald 1997, Ed. Holding Reporter, 1998, p. 140).
Sectiunea a 4-a. Infractiunea fapt epuizat

1
- epuizarea infractiunii este momentul plasat in timp dupa consumarea infractiunii cand, din cauza continuarii activitatii infractionale ori augmentarii rezultatului,
se produc ultimele urmari ale infractiunii;
- momentul consumarii infractiunii coincide de regula cu momentul epuizarii, cu
exceptia infractiunilor continue, continuate, de obicei sau progresive (infractiuni cu
durata de consumare);
- infractiunea continuatii presupune savarsirea de catre aceeasi persoana a doua
sau mai multe actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi
infractiuni, la diferite intervale de timp, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale
Epuizarea infractiuniiface parte tot din forma infractiuniifapt consumat.Pentru motive

didactice,am preferattratareaacesteiaintr-c sectiuneseparata.
I
Formele irfractiunii intentionate
77
(de pilda, sustragerea de bunuri din mai multe magazine in baza aceleiasi rezolutii
infractionale, intr-un interval de 0 saptamana); infractiunea se va epuiza la momentul
savar~irii ultimului act din cadrul activitatii infractionale;
- infractiunea continua se caracterizeaza prin aeeea ea exeeutarea sa se prelunge~te In timp, dupa momentul consumarii, pana la interventia unei noi manifestari
contrare de vointa, care reprezinta si momentul epuizarii acesteia;
- infractiunea de obicei este infractiunea al carei element material se realizeaza
prin repetarea faptei prevazute de norma de incriminare de un numar suficient de ori
tncat sa indice obisnuinta persoanei in a 0 savarsi; consumarea infractiunii de obicei
se realizeaza in momentul in care intr-un anumit interval de timp se realizeaza un
numar suficient de acte de executare identice sau similare care sa conduca, dincolo
de orice dubiu rezonabil, la concluzia existentei unui obicei, a unei deprinderi. Epuizarea infractiunii se produce la terminarea intregii activitati infractionale;
- infractiunea progresiva este acea infractiune a carei urmare imediata se agraveaza fie prin augmentarea urmarii initiale, fie prin producerea si a altor urmari (de
pilda, talharia urmata de moartea victimei), in absenta vreunui nou act al faptuitorului; exista, asadar, un moment al consumarii (eel al producerii rezultatului initial
al infractiunii de baza) si un moment al epuizarii (eel al producerii urmarii mai
grave);
- in principiu, in functie de momentul epuizarii se va determina aplicarea legii
penale in timp, a legii de gratiere etc.; ca exceptie, in ipoteza infractiunii progresive
In cazul succesiunii legilor penale in timp, legea aplicabila este cea de la momentul
comiterii activitatii infractionale (momentul consumarii infractiunii), iar nu cea de la
momentul producerii rezultatului (epuizarii infractiunii),
In cazul in care In timpul duratei unei infractiuni continue se adopts
mai multe legi penale, fapta se incadreaza potrivit legii in vigoare la data cand
activitatea infractionala s-a incheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul careia a
inceput si a durat 0 perioada de timp (1. C CJ., sectia penala, deeizia
nr. 257012005, www. legalis.ro).
Capitolul V
Pluralitatea de infractori
Seetiunea 1. Formele pluralltatil de infractori

- pluralitatea de infractori presupune savarsirea uneia sau mai multor fapte prevazute de legea penala de catre doua sau mai multe persoane'; este necesar sa existe
o vointa comuna a faptuitorilor de a savar~i fapta prevazuta de legea penala,
Forme:
1. pluralitatea naturala (necesara) - reprezinta acea forma de pluralitate rezultata din natura faptei comise si care presupune activitatea infraction ala comuna a
doua sau mai multor persoane [de exemplu, infractiunile bilaterale (incestul,
bigamia) ori tncaierareaj; fiecare dintre participanti are calitatea de autor, nefiind insa
necesar ca toti sa actioneze cu vinovatia ceruta de norma de incriminare sau sa
raspunda penal;
2. pluralitate constituita - consta in asocierea mai multor persoane in vederea
savarsirii unor infractiuni (de exemplu, complotul, asocierea pentru savarsirea de
infractiuni) ;
- in principiu, este necesar sa existe minim doua persoane/ care sa aiba un plan de
a savar~i anumite infractiuni, iar gruparea sa aiba structura ierarhica si 0 conducere
care asigura coordonarea grupului in ansamblu; persoanele care se asociaza pot
actiona cu forme de vinovatie diferite, fiind posibil si ca unii dintre faptuitori sa nu
raspunda penal; fiecare dintre infractori are calitatea de autor; daca a fost savarsita
vreuna dintre infractiunile pentru care a fost constituita asocierea, se va retine
existenta concursului de infractiuni.
~
Fapta inculpatilor de a urmari racolarea unor tinere pe care sa Ie
convinga sa practice prostitutia in strainatate nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute in art. 323 alin. (1) C.pen.; pentru a comite aceasta
infractiune, inculpatii ar fi trebuit sa realizeze 0 intelegere de a conlucra 0
perioada de timp conform unui plan bine stabilit, In care fiecare sa aiba anumite
sarcini de dus la indeplinire, activitati individuale repartizate fiecaruia dintre
faptuitori pentru savarsirea de infractiuni (CA. Alba Julia, sectia penala, decizia
nr. 495/2003, in R.D.P. nr. 3/2005, p. 140).
3. pluralitatea ocazionaHi este participatia penala,
I Ca exceptie,in cazul pluralitatii constituiteeste posibila comitereafaptei si de 0 singura

persoana (de exemplu,0 persoanainitiazaconstituireaunui grup infractionalorganizat).
2 Ibidem.
79
Sectiunea a 2-a. Participatia penala

_ este 0 forma a pluralitatii de infractori (pluralitate ocazionala), constand in
savar~irea aceleiasi fapte prevazute de legea penal a de mai multe persoane decat ar fi
fost necesar fata de natura acesteia, care actioneaza cu vointa comuna, in calitate de
autori, eoautori, instigatori sau eomplici;
_ este neeesar ea eel putin fapta unuia dintre participanti sa eonstituie infractiune
(eonsumata sau chiar ramasa in faza tentativei);
- intre participanti trebuie sa existe
timpul savarsirii faptei;
legatura subiectiva stabilita inainte sau in
- data si locul savarsirii infractiunii se analizeaza prin raportare la momentul si

locul savar~irii faptei de autor, neprezentand importanta data/locul cand/unde au fost
efectuate actele de instigare sau complicitate;
- este posibila participatia penal a la pluralitatea constituita de infractori (de
exemplu, in cazul infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni, participatia
penala este posibila sub forma instigarii la aderarea ori la sprijinirea asocierii
infractionale );
- plangerea prealabila formulata sau mentinuta impotriva unuia dintre participanti
este considerata a fi formulata/mentinuta impotriva tuturor participantilor (solidoritate pas iva);
- participatia penala constituie, din punct de vedere procedural, un caz de indivizibilitate [art. 33 lit. a) C.proc.pen.].
1. Felurile participatiei penale

1. in functie de atitudinea pslhlca a particlpantilor
la eomiterea faptei:
a) participatie proprie tpropriu-zisa, tipica), cand toti participantii actioneaza cu

aceeasi forma de vinovatie (numai cu intentie, praeterintentie sau numai din culpa);
b) participatie improprie (imperfecta, atipiciii, cand unii participanti actioneaza
cu intentie, iar altii din culpa sau rara vinovatie (modalitatea intentie ~i culpa la
faptele care sunt incriminate si atunci cand sunt comise din culpa, respectiv
modalitatea intentie si lipsa de vinovatie'),
Participatia improprie poate exista in cazul:

(i) coautoratului, cand unul dintre coautori savarseste fapta cu intentie, iar altii
din culpa sau rara vinovatie (de pilda, in ipoteza in care dupa comiterea actelor de
violenta in scopul insusirii unui bun, infractorul trimite un minor in varsta de 12 ani
! Lipsa vinovatiei poate fi datorata iresponsabilitatii (art. 48 C.pen.), minoritatii (art. 50
C.pen.), erorii de fapt (art. 51 C.pen.), constrangerii fizice sau morale (art. 46 C.pen.), betiei
fortuite complete [art. 49 alin. (1) C.pen.]. De asemenea, se va reline lipsa de vinovatie in
cazul in care fapta este savar~ita din culpa, insa legea incrimineaza numai savarsirea acesteia
eu intentie.
80
sit ridice bunul din locul in care fusese deposedata partea vatamata, pentru a nu fi
vazut la momentul imposedarii de publicul care sesizase actele sale de violenta);
(ii) instigdrii, cand instigatorul determina cu intentie 0 persoana la savarsirea
faptei, iar autorul savar~e~te fapta din culpa sau tara vinovatie;
(iii) complicttatii, cand complicele ajuta sau lnlesneste cu intentie savar~irea
faptei, iar autorul savar~e~te fapta din culpa sau tara vinovatie;
- in cazul participatiei improprii, unii participanti vor raspunde penal pentru 0
infractiune intentionata, iar altii pentru 0 infractiune din culpa sau se va retine ca
fapta acestora nu constituie infractiune, fiind savar~ita tara vinovatie (in modalitatea
intentie - culpa se va reline instigarea sau complicitatea la infractiunea intentionata si
autorat la infractiunea savar~ita din culpa, iar in modalitatea intentie - lipsa
vinovatie, se va retine instigarea sau complicitatea la infractiunea intentionata, in
vreme ce autorul nu va fi tras la raspundere penala);
~
in temeiul unei conventii, inculpatul a cumparat un numar de 1.260 de
oi, cu plata pretului in rate. Cum inculpatul nu si-a respectat obligatia, potrivit
aceleiasi intelegeri dintre parti, el a fost de acord sa restituie vanzatorului, in
contul datoriei, un numar de oi pe care acesta le-a revandut, Hotarand sit recupereze oile, in aceeasi zi, ajutat de alte persoane, inculpatul a agresat ~i indepartat
pe paznic, dupa care alte persoane, in necunostinta de cauza, au luat oile ~i le-au
dus la inculpat. Faptele contureaza un plan infractional premeditat de inculpat,
plan ce se materializeaza intr-o prima faza in indepartarea paznicului animalelor
prin agresare si sechestrare, actiune realizata de inculpat ~i ceilalti participanti,
actiuni violente ce au permis, in aceeasi noapte, sustragerea unui numar de 353
de oi ce apartineau partii vatamate, de catre persoane incredintate ca recupereaza
animalele furate de la inculpat. Cele doua activitati mentionate, intrebuintarea de
violente urmata de furt, realizeaza, obiectiv si subiectiv, elementele infractiunii
complexe de talharie savar~ita de inculpat in modalitatea participatiei improprii
(C.S.J., sectia penald, decizia nr. 2180/2002, www.legalis.ro).
~
Daca actele de executare constituie fapte prevazute de legea penala
autonome, pentru ca au fost savar~ite de autori diferiti, actele de complicitate,
chiar atunci cand sunt comise de aceeasi persoana si in executarea unei rezolutii
infractionale unice, raman disociate, neputand fi constituite, numai ele, intr-o
unitate infractionala deosebita, careia nu i-ar corespunde, sub raportul executarii,
o infractiune de asemenea unica, Acest principiu este valabil nu numai in cazul
participatiei proprii, ci ~i in cazul participatiei improprii, prevazute in art. 31
aIin. (2) C.pen.; imprejurarea ca autorul actioneaza tara vinovatie nu are repercusiuni nici asupra existentei participatiei, nici asupra pozitiei juridice a
celorlalti participanti, care raman instigatori sau, respectiv, complici si carora,
dat fiind faptul ca au prestat contributia lor cu intentie, li se aplica tratamentul
sanctionator prevazut de art. 25 si art. 26 C.pen. (Trib. Suprem, sectia penala,
decizia nr. 285211974, in C. Sima, Codul penal adnotat, p. 74).
- participatia proprie la sav~irea unei infractiuni' poate fi retinuta in concurs cu
participatia improprie (de pilda, 0 persoana instiga succesiv un major si un minor cu
-----_
...
_"---_ ...
_----
81
varsta de 12 ani sa savarseasca un furt calificat, iar fapta este savar~itAimpreuna de

aceste doua persoane).
2. in tunctte de momentul in care are loe coeziunea subiectivl:

a) particfpatie spontana, in cazul in care legatura subiectiva intre participanti are
loc la momentul comiterii faptei, rara sa existe
0 intelegere
anterioara;
b) particlpatie preordlnata, in cazul in care legatura subiectiva intre participanti

are loc inainte de momentul comiterii faptei.
3. in funetle de momen:tulla care se realize~zl contrlbutla fiptuitorilor:

a) participatle anterioarl, in cazul in care contributia fapmitorilor are loc inainte
de momentul comiterii faptei;
b) participatie concomitentl, in cazul in care contributia faptuitorilor este realizata in momentul comiterii faptei.
4. in functle de calitatea in care fiptuitorii participa la savir~irea faptei:

a) partlcfpatle simpla, in cazul in care toti faptuitorii sunt coautori la savarsirea
faptei;
b) partieipane eterogena (complexa), in cazul in care unii dintre faptuitori participa in calitate de autori, iar altii drept instigatori sau complici.
5. in functle de lmportanta contrlbutlel partleipantiler la slvir,irea faptei:

a) parttcipatle prfncipala: autori, coautori;
b) particfpatle secundara: instigatori, complici.
- in cazul in care participatia penala a unei persoane la savar~irea infractiunii este
atat principala, cat ~i secundara, formele de participatie secundara sunt absorbite in
cele principale (de exemplu, coautoratul va absorbi ~i actele de complicitate sau
instigare efeetuate de aceeasi persoana in legatura eu aceleasi infractiuni); tot astfel,
instigarea absoarbe si aetele de eomplieitate (indiferent de amploarea ori importanta
actelor complicelui de ajutorare).
2. Formele partlcipatiel
penale proprii
2.1. Autoratul
- autorul infractiunii este persoana (fizica sau juridica) care savar~e~te in mod
nemijlocit 0 actiune sau inactiune concreta prevazuta de norma de incriminare (autor
material). Nu prezinta importanta daca infractiunea a ramas in forma tentativei sau
daca a fost consumata ori epuizata;
- in cazul participatiei penale proprii autorul savar~e~te fapta numai eu intentie
directa/indirecta sau cu praeterintentie, iar in cazul participatiei penale improprii
autorul savarseste fapta din culpa ori tara vinovatie (ca urmare a interventiei unei
cauze care inlatura caracterul penal al faptei);
- autoratul presupune savarsirea unei fapte prevazute de norma de incriminare de
autor, eu participatia penala a unuia sau a mai multor instigatori si/sau eompliei.
82
Clasificari ale autorilor infractiunii:

- autor calificat - este autorul pentru care legea cere existenta unei anumite
calitati (de pilda, calitatea de functionar in cazul infractiunii de luare de mita, de
administrator in cazul infractiunii de delapidare etc.);
- autor exclusiv1 (in persona propria, nomine proprio) - este autorul unei infractiuni al carei element material nu poate fi realizat decat de 0 singura persoana (de
exemplu, marturia mincinoasa).
;"
2.2. Coautoratul
- este 0 forma a participatiei penale constand in savarsirea in mod nemijlocit a
faptei prevazute de norma de incriminare de catre doua sau mai multe persoane;
- coautorii sunt persoanele care savarsesc nemijlocit aceeasi fapta prevazuta de
legea penala; astfel, coautorii participa, ocazional, in baza unei legaturi subjective
anterioare sau concomitente executarii activitatii infractionale, la sav~irea aceleiasi
fapte tipice;
- in eazul participatiei proprii coautorii trebuie sa sav~easca fapta prevazuta de
legea penala cu aceeasi forma de vinovatie (intentie, praeterintentie, culpa), nefiind lnsa
necesar ca actele de executare ale fiecarui coautor privite ut singuli sa produca urmarea
imediata a infractiunii;
- nu este necesar pentru retinerea coautoratului ca toti coautorii sa fie prezenti la
locul savarsirii infractiunii;
~
Exista eoautorat numai cand participantii actioneaza impreuna prin
desfasurarea unor activitati materiale concordante, cand ei contribuie nemijlocit la
savarsirea faptei, iar actiunile lor se afla intr-o unitate indivizibila, Simpla prezenta
fizica a unei persoane, alaturi de inculpat, la locul si in momentul savar~irii, de
catre acesta din urma, a unui omor, nu constituie coautorat (Trib. Suprem, sectia
penald, deeizia nr. 281911982, in C Sima, Codul penal adnotat, p. 62).
Sustragerea, intr-o aglomeratie de persoane, a portofelului din buzunarul

partii vatamate si transmiterea lui, de indata, celui de-al doilea faptuitor in scopul
de a asigura insusirea lucrului tara riscul descoperirii constituie, ~i pentru eel din
urma, coautorat la savarsirea infractiunii de furt, iar nu complicitate la aceasta.
Stabilirea impreuna a modului de savar~irea infractiunii, prin distribuirea rolurilor
in scoaterea bunului din buzunar de catre unul si preluarea lui de lndata de catre
celalalt faptuitor constituie, ambele, 0 unica actiune de luare a lucrului, ce
caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii de furt savar~ita in conditii de
coautorat (CS.J., sectia penala, decizia nr. 516112001, www.legalis.ro).
In situatia savarsirii infractiunii de omor, imprejurarea ca loviturile
mortale au fost aplicate numai de unul din inculpati nu duce la concluzia

In doctrina, pentru notiunea de "autor exclusiv" se mai foloseste si denumirea de "autor
unic" sau "subject activ unic".
1
Pluralitatea de irfractori
83
inexistentei eoautoratului, atata timp cat, in conditiile in care a fost conceputa

executarea infractiunii, din punct de vedere obiectiv, activitatea celuilalt
inculpat, care a pus victima in imposibilitate de a se apara, s-a invederat indispensabila comiterii omorului, iar, sub aspect subiectiv, acest inculpat a prevazut
rezultatul produs, moartea victimei, si a actionat nemijlocit pentru realizarea lui
(Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 71/191979, in C. Sima, Codul penal
adnotat, p. 61).
- in cazul infractiunilor complexe exista coautorat ~i in situatia in care unullunii
dintre participanti savar~e~te/savar~esc 0 parte a: actiunii infractionale, iar altul/altii
cealalta parte a acesteia;
--._
Savarsirea, pe baza unei intelegeri prealabile, a actelor de violenta de
catre unul dintre participantii la infractiune si a actelor de insusire de ceilalti
participanti atribuie tuturor calitatea de autori ai infractiunii de talharie (C.s.).,
sectia penala, decizia nr. 2953/2001, www.legalis.ro}.
- la infractiunile continue ori continuate, actele de coautorat pot interveni pe tot

parcursul desfasurarii activitatii infractionale, paoa la momentul epuizarii acesteia;
- in ipoteza infractiunilor pentru care legea prevede ca autorul trebuie sa aiba 0 anumita calitate (subiect activ calificat), este necesar ca toti coautorii sa aiba aceasta
calitate;
- pentru infractiunile in al carer continut constitutiv intra un anumit mobil sau

scop, trebuie ca toti coautorii sa actioneze in considerarea acelui mobil, respectiv sa
urmareasca acelasi scop.
CoautoratuI nu este posibiI:

1. la infractiunile cu autor exclusiv, al carer element material consta intr-o actiune
sau inactiune ce nu poate fi savar~ita in mod nemijlocit decat de
(de pilda, marturia mincinoasa);
singura persoana
2. in cazul infractiunilor omisive proprii (de exemplu, nedenuntarea unor infractiuni);
3. in cazul pluralitatii naturale sau constituite (toti participantii sunt autori, nu

coautori);
4.la infractiunea de obicei.
2.3. Instigarea
- este 0 forma a participatiei penale ce consta in determinarea, cu intentie (directa
sau indirecta), a unei persoane la savarsirea unei fapte prevazute de Iegea penala,
inainte ca aceasta din urma sa se fi decis sa savarseasca fapta ~i sa fi inceput executarea activitatii infractionale;
- instigarea este posibila la toate infractiunile [atat la cele savarsite din culpa
(participatie improprie), cat si la cele savarsite cu intentie sau praeterintentie] si
trebuie sa fie realizata numai cu intentie directs sau indirecta, iar nu din culpa;
84
- este necesar sa nu existe 0 activitate de determinare anterioara a autorului infractiunii; daca faptuitorul luase anterior instigarii hotararea de a savar~i fapta prevazuta
de legea penala, singur ori ca urmare a unei alte instigari, actele prin care este
incurajat sa savarseasca fapta reprezinta in fapt acte de complicitate morala;
- instigarea trebuie sa aiba efect si sa fie urmata de efectuarea de catre eel instigat
a eel putin unei tentative pedepsibile; totusi se va retine existenta instigarii si in
situatia in care autorul nu va fi pedepsit intrucat se desisteaza ori impiedica produeerea urmarii socialmente perieuloase;
- instigarea poate fi savar~ita de 0 singura persoana sau prin conluerarea, eu
intentie, simultana ori succesiva, a mai multor persoane (coinstigatori); in situatia in
care mai multe persoane actioneaza autonom, tara' a sti unele de altele, in scopul de a
determina savarsirea unei infractiuni, nu se va retine existenta coinstigarii, ci a unui
concurs de instigari, cand hotararea de a savar~i fapta a fost luata ca urmare a
ansamblului activitatilor de instigare;
- in situatia in care 0 persoana, prin acte diferite, determina doua persoane sa
comita infractiuni diferite, se vor retine doua instigari aflate in concurs real; daca
instigarea celor doua persoane (care nu sunt coautori) a fost realizata printr-un singur
act de determinare, se vor retine doua instigari aflate in concurs ideal;
- in cazul in care instigatorul participa alaturi de autor la savarsirea infractiunii,
instigarea este absorbita in autorat sau coautorat;
- poate exista instigare la complicitate (de pilda, atunci cand 0 persoana determina pe 0 alta sa il ajute pe autor la savarsirea faptei), dar si complicitate la instigare
(de exemplu, in cazul in care 0 persoana preda instigatorului un set de instrumente ce
pot fi folosite pentru a patrunde prin efractie intr-un apartament, cu scopul de a fi
date autorului in vederea savarsirii de catre acesta din urma a unui furt din locuinte);
- daca autorul savar~e~te 0 fapta mai grava decat cea la care a fost determinat,
instigatorul va raspunde doar pentru fapta pentru a efectuat actele de instigare, cu
exceptia situatiei in care a prevazut si acceptat posibilitatea savarsirii de catre autor a
faptei mai grave; in situatia in care autorul savar~e~te 0 fapta mai putin grava decat
aceea la care a fost instigat, instigatorul va raspunde pentru fapta efectiv comisa;
~
Inculpatul major i-a indemnat pe inculpatii minori sa 0 deposedeze de
bani pe partea vatamata, spunandu-le ca avea in buzunar 0 importanta suma de
bani si dandu-le un spray lacrimogen pentru anihilarea unei posibile rezistente,
Aceste imprejurari evidentiaza ca, pe plan subiectiv, inculpatul a prevazut si a
urmarit producerea rezultatului faptei la savarsirea careia i-a determinat pe cei
doi minori, si anume luarea prin violenta a banilor. In aceste conditii, inculpatul
a prevazut posibilitatea producerii unor leziuni traumatice partii vatamate, ca
urmare fireasca a comportamentului violent al autorilor, savarsind 0 instigare la
infractiunea de talharie (C.s.J., sectia penald, decizia nr. 1699/1997,
www.legalis.ro).
- in situatia in care 0 persoana determina pe alta sa fure anumite bunuri, pe care
ulterior Ie cumpara de la eel care le-a sustras, se va retine numai infractiunea de
instigare la infractiunea de furt, nu ~i infractiunea de tainuire, pentru aceasta din urma
85
fiind neeesar ea intelegerea dintre eel care dobandeste bunul provenit din sav3.r~irea
unui fapt penal ~i eel care l-a savarsit sa fie ulterioara comiterii infractiunii
respective, intrucat tainuitorul nu este participant la infractiunea de furt.
2.3.1. Formele instigarii
1. in functie de numarul de persoane instigate:
a) instigare Indlvlduala - este adresata unei sau unor persoane determinate;
b) iostigare publica (colecttva) - reprezinta 0 infractiune de sine statatoare (nu 0
forma a participatiei penale) constand in fapta:"(i) de a indemna publicul prin grai,
scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile ori de a savar~i fapte ce
constituie infractiuni; (ii) de a purta in public uniforme, insigne, embleme ori alte
asemenea semne distinctive in scopul sus-mentionat; (iii) de a lauda in public pe cei
care au comis infractiuni ori infractiunile savarsite de acestia (art. 324 C.pen.).
2. io functte de modul in care este stabiliti Infractlunea la care se instigl:
a) instigare determioati
- este instigarea la savarsirea unei anumite infractiuni;
b) instigarea nedeterminati
ferent de natura acesteia.
- este instigarea la savarsirea unei infractiuni, indi-
3. in functie de modul de determinare
a instigatului la sivir~irea
faptei:
a) instigare imediati (directi) - este instigarea savar~ita printr-o actiune de

determinare efectuata direct, nemijlocit asupra instigatului;
b) instigare mediati (indirecti) - este instigarea savar~itAprin intermediul altei
persoane, care savar~e~te instigarea directa; este necesara contributia activa la determinare a instigatorului mediat, altfel actele lui ramase doar in stadiul transmiterii
hotararii infractionale pot fi ealificate drept acte de complicitate.
~
Fapta unei persoane de a indemna 0 alta persoana ca aceasta, la randul
ei, sa determine 0 a treia persoana sa comita 0 fapta prevazuta de legea penala
nu constituie instigare la infractiunea respectiva, daca cea de-a doua persoana nu
a dat curs indemnului ce is-a facut si, astfel, instigarea nu a ajuns la autorul care
urma sa comita infractiunea. In cazul in care indemnul de a comite infractiunea ar
fi ajuns la eel vizat ca autor, prima persoana ar fi fost instigator mediat (indirect),
iar cea de-a doua instigator imediat (direct) si deci fata de ambele s-ar fi putut
aplica dispozitiile legale referitoare la instigarea urmata de executare sau neurmata de executare, dupa caz (Trib. Suprem, sectia penalii, decizia nr. 126/1971,
in C. Sima, Codul penal adnotat, p. 70).
2.3.2. Insttgarea neurmata
tentative nepedepsibile
de executare
sau urmati
de realizarea
unei
- instigarea neurmata de executare este 0 infractiune de sine statatoare constand

in realizarea deplina a actelor de instigare, neurmate tnsa de trecerea la executarea
faptei de catre persoana instigata; in acest caz, .Jnstigatorul" nu este participant, ci
chiar autor al acestei fapte incriminate autonom in partea generals a Codului penal;
86
fiind 0 incriminare autonoma, la aceasta activitate infractionala este posibila participatia penala sub forma complicitatii ori chiar a instigarii;
~
Prin actele de instigare neurmate de executare se inteleg activitatile de
instigare care, desi au avut efectul de a determina pe eel instigat sa comita fapta
prevazuta de legea penala, totusi ulterior acesta s-a razgandit si nu a comis
niciun act de executare sau executarea inceputa a ramas in stadiul unei tentative
nepedepsibile. Daca, dimpotriva, persoana instigata nu a fost determinata sa
comita fapta prevazuta de legea penala, ne aflam in fata unei simple incercari, a
unei tentative de a determina, care nu cade sub incidenta legii penale (cu exceptia cazului in care este incriminata distinct, ca 0 infractiune autonoma, de exemplu, art. 329 C.pen.). Intr-adevar, notiunea de instigare inclusa in conceptul
.acte de instigare neurmate de executarea faptei" presupune, ca element constitutiv, asa cum rezulta din dispozitiile art. 25 C.pen., determinarea unei alte
persoane de a savar~i 0 fapta prevazuta de legea penala (Trib. Suprem, sectia
penala, decizia nr. 280911972,in R.R.D. nr. 211973,p. 168).
- instigarea urmata de realizarea unei tentative nepedepsihile este 0 forma a
participatiei penale constand in realizarea deplina a actelor de instigare, urmate insa
de desistarea autorului sau de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului;
- ambele forme de instigare se sanctioneaza cu 0 pedeapsa cuprinsa intre minimul
general si minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat, daca
legea prevede pentru aceasta infractiune pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani, respectiv cu inchisoarea de la 2 la 10 ani, daca legea prevede pentru infractiunea la care
s-a instigat pedeapsa detentiunii pe viata [de pilda, instigarea neurmata de executare
la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art. 289 C.pen. (6 luni la 5 ani lnchisoare) va avea urmatoarele limite de pedeapsa: inchisoare de la 15 zile la 6Iuni];
- nu se pedepseste instigarea neurmata de exeeutare in cazul in care pedeapsa
prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este mchisoarea de 2 ani sau
mai mica, altemativ sau nu cu pedeapsa amenzii, ori numai pedeapsa amenzii;
- in situatia in care actele indeplinite de autor pana la momentul desistarii constituie alta fapta prevazuta de legea penala, autorul ~i toti participantii vor raspunde
penal pentru aceasta infractiune.
2.4. Complicitatea
- este 0 forma a participatiei penale ce consta in contributia efectiva (actiune ori
inactiune) a unei persoane (alta decat autorul) in calitate de complice la savarsirea
unei fapte prevazute de legea penala;
- complicele este persoana care inlesneste sau ajuta in orice mod (material,
moral) la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala ori care promite, inainte sau
in timpul savar~irii faptei, cd va primi, dobdndi sau transforma bunurile provenite
din aeeasta, ori ea va fnlesni valorifiearea lor, sau ca va da ajutor faptuitorului
pentru a ingreuna ori zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei,
chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita;
Pluralitatea de infractor;
87
_ activitatea desfasurata de complice trebuie sa ii serveasca efectiv autorului la

savarirea faptei tipice; incercarea de a inlesni sau a ajuta la savarsirea infractiunii care
nu si-a produs efectele (tentativa la complicitate) nu este prevazuta de legea penala;
___
Unicitatea de rezolutie ce poate sta la baza unor acte de complicitate la
savarsirea mai multor infractiuni distincte nu este de natura a determina reunirea
lor intr-o entitate autonoma, neaxata pe actele de coautorat corespunzatoare,
deoarece in sistemul Codului penal complicitatea nu poate exista autonom, ca
atare, independent de executarea faptei prevazute de legea penala, ci conditionata si strans legata de ea. In consecinta, daca complicele inlesneste activitatile
infractionale desfasurate de mai multi autori, el comite un concurs de Japte de
complicitate, pedepsibile in conditiile art. 33 si art. 34 Cpen. (Trib. Suprem,
sectia penald, deeizia nr. 2410/1976, in C. Sima, Codul penal adnotat, p. 74).
- nu este necesar ca actiunile sau inactiunile complicelui sa fie prevazute de legea

penala si nici ca autorul sa savarseasca infractiunea in forma consumata;
- complicele trebuie sa actioneze cu intentie (directs sau indirecta) ori cu
praeterintentie (in aceasta ultima ipoteza complicele trebuie sa fi avut 0 atitudine
subiectiva similara celei a autorului raportat la rezultatul mai gray);
___
Participatia sub forma complicitatii se poate realiza, din punet de
vedere subiectiv, si cu intentie indirecta. Asa fiind, exista eomplicitate nu numai
atunci cand rezultatul actiunii autorului este prevazut ca fiind eert, ci ~i atunei
cand aeesta este prevazut ea fiind eventual. De asemenea, pentru existenta
complicitatii nu este necesar ca eel care ajuta sau inlesneste comiterea faptei sa
doreasca sa coopereze la savarsirea acesteia, fiind suficient sa accepte ca prin
activitatea sa contribuie la comiterea infractiunii (CA. Bucuresti, sectia a JJ-a
penala, decizia nr. 969/1997, in G. Antoniu, R.D.P., p. 216).
- in cazul in care complicele participa nemijlocit alaturi de autor la savarsirea
infractiunii, complicitatea este absorbita in autorat sau coautorat; in situatia in care
complicele este in acelasi timp si instigator la savarsirea infractiunii, se va retine
numai instigarea;
- daca autorul savarseste 0 fapta mai grava decat cea la care a fost ajutat de
complice, acesta din urma va raspunde doar pentru fapta pentru care a oferit ajutorul,
cu exceptia situatiei in care a prevazut si acceptat posibilitatea savarsirii de catre
autor a faptei mai grave; in situatia in care autorul savarseste 0 fapta mai putin grava
decat aceea la care a fost ajutat de complice, acesta din urma va raspunde pentru
complicitate la fapta efectiv comisa;
___
In cazul complicitatii la infractiunea de talharie, exercitarea de violente
de catre autor asupra persoanei vatamate, pentru ca amt autorul, cat ~i
complicele sa-si asigure scaparea In urma savarsirii faptei de sustragere, constituie 0 circumstanta privitoare la fapta, care se rasfrange asupra complieelui, daca
acesta a actionat in consens cu autorul in desfasurarea intregii activitati infractionale ~ia prevazut modalitatea de a-si asigura scaparea, lntre care si aceea de a
88
exercita violente asupra persoanei vatamate (I.C.C.J., sectia penala, decizia nr.
289212006, www.legalis.ro).
- eomplieitate - tainuire: spre deosebire de complicitatea realizata prin promisiunea de tainuire a bunurilor provenite din savarsirea faptei prevazute de legea
penal a care trebuie sa existe inainte sau in timpul savdrsirii faptei, infractiunea de
tainuire prevazuta de art. 221 C.pen. se realizeaza fie prin dobandirea unui bun
provenit din infractiune, fie prin transformarea sau lnlesnirea valorificarii bunului,
dupa savarsirea unei fapte prevazute de legea penala ~iforii 0 promisiune anterioard
focutii in acest sens autorului; prin urmare, nu se poate retine existenta unui concurs
ideal intre complicitatea la 0 infractiune ~i tainuirea bunului provenit din aceasta;
~
Fapta inculpatului de a transporta, ~upa 0 prealabila intelegere, pe
autorii infractiunii de furt la locul savarsirii faptei, eu autoturismul sau, de a-i
astepta ~i apoi de a-i duce, impreuna eu bunurile sustrase, la locuinta unuia
dintre ei, unde aeestea au fost impartite, eonstituie eomplicitate la infractiunea
de furt, iar nu aceea de tainuire (C.S.J., sectia penald, decizia nr. 114211996,
www.legalis.ro).
- in situatia existentei unui prim act de tainuire, urmat de 0 alta actiune a aceluiasi
tainuitor care promite ca va asigura valorificarea in continuare si a altor bunuri
sustrase, sunt intrunite elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt
in forma simpla sau continuata, dupa caz, in concurs real cu infractiunea de tainuire,
chiar daca promisiunea anticipata de tainuire a bunurilor nu a fost indeplinita;
- eomplieitate - favorizarea infraetorului: in cazul complicitatii intelegerea
intre autor ~i complice este anterioara sau concomitenta cu savarsirea faptelor
autorului, in timp ce, in cazul infractiunii de favorizare a infractorului prevazuta de
art. 264 C.pen., intelegerea de a-I ajuta pe autor are loc dupa savarsirea faptelor; prin
urmare, nu se poate retine existenta unui concurs ideal intre complicitatea la 0
infractiune ~i favorizarea infractorului;
~
Intelegerea intre 0 persoana si autorii furtului, de a transporta bunurile
furate cu autoturismul, survenita intr-un moment cand bunurile fusesera scoase
din depozit ~i erau duse spre a fi aruneate peste gardul curtii, constituie pentru
eel dintai infractiunea de favorizare a infractorului, iar nu complicitate, deoarece
ajutorul nu a fost dat autorului inainte sau in timpul savar~irii infractiunii, ei a
survenit dupa consumarea acesteia, tara existenta unei intelegeri anterioare
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 107212002, www.legalis.ro).
- promisiunea tacuta de 0 persoana faptuitorului, inainte sau concomitent cu savarsirea faptei, ca nu va denunta autoritatilor fapta reprezinta acte de complicitate morala,
2.4.1. Formele eomplieitatii
1. in funetle de natura aetelor de ajutare sau inlesnire:
a) eomplieitate materiali (fwea) - constand in activitatea de ajutare, inlesnire sau
sprijinire materiala data la pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala (de exemplu, procurarea banilor necesari pentru mituirea unui functionar public);
89
adele de complicitate materiala nu au, in general, relevanta penala; este necesar ca

autorul sa se foloseasca la savarsirea infractiunii de actele de ajutare sau inlesnire;
_se poate realiza amt printr-o actiune, cat si printr-o inactiune;
_ este posibila atdt la infractiunile de rezultat (materiale), cat si la cele de pericol
(fonnale);
_nu atrage intotdeauna dispunerea masurii confiscarii speciale.
b) complicitate morala - constand in activitatea de ajutare sau spnjmire ce

intervine pe linia cauzalitatii psihice (de pilda, promisiunea de tainuire a lucrurilor
provenite din savarsirea faptei intervenita anterior savarsirii acesteia, incurajarea in
mod repetat a faptuitorului sa comita infractiunea);
- se poate realiza amt printr-o actiune, cat si printr-o inactiune;
- este posibila amt la infractiunile de rezultat (materiale), cat si la cele de pericol
(fonnale);
- spre deosebire de actele de instigare care determina 0 persoana care nu a luat
hotardrea de a comite 0 fapta prevazuta de legea penala sa 0 savarseasca, actele de
complicitate morala sporesc increderea autorului in realizarea activitatii infractionale;
actele de instigare intervin anterior savarsirii infractiunii si sunt pedepsite chiar daca
autorul nu trece la executarea faptei in conditiile instigarii neurmate de executare, in
vreme ce actele de complicitate morala pot fi si concomitente cu savarsirea infractiunii si nu sunt pedepsite daca autorul nu trece la executarea faptei.
Complicitatea imateriala sau morala se caracterizeaza prin aceea ca
efeetele sale poarta asupra psihieului faptuitorului, prin intarirea sau intretinerea
intentiei autorului de a savar~i fapta prevazuta de legea penala. in cauza,
inculpatul, desi nu a savar~it acte materiale de agresiune asupra victimei, a fost
totusi de acord sa insoteasca pe autorul infractiunii de omor, s-a inarmat eu un par
si impreuna cu acesta a patruns In eurtea victimei, in timp ce autorul omorului a
inceput sa 0 loveasca in cap pe victima, Prin urmare, activitatea inculpatului
intruneste elementele constitutive ale complicitatii morale, reprezentdnd 0
~
incurajare a autorului direct al infractiunii de omor, care, altfel, fora acest ajutor
moral, nu ar fi indraznit sa intre in curtea victimei si sa reuseasca s-o omoare pe
aceasta (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 5478/2001, www.legalis.ro).
2. in functie de momentulla care este realizata activitatea complicelui:

a) complicitate anterloara - constandin activitatea de ajutare, inlesnire data pentru
pregatirea savar~irii faptei prevazuta de legea penala (de exemplu, procurarea armelor
necesare pentru savarsirea faptei); pot fi acte de eomplicitate materiala sau morala;
b) complicitate concomltenta - constand in activitatea complicelui de ajutare

data in cursul savarsirii faptei prevazuta de legea penal a (de pilda, transmiterea de
informatii autorului in timpul savarsirii infractiunii); pot fi acte de complicitate
materiala sau morala.
3. in functie de modul in care este realizata activitatea complicelui:

a) complicitate nemljloclta - constand in activitatea de ajutare, inlesnire sau
sprijinire data 'de complice direct autorului;
.\":
!
90
b) complicitate mijlocita - constand in activitatea de ajutare, inlesnire sau sprijinire data de complice autorului, prin intermediul altui participant (de exemplu, complicitate la complicitate, complicitate la instigare, instigare la complicitate); instigarea la complicitate reprezinta in fapt 0 complicitate mijlocita.
3. Pedeapsa in caz de partlcipatie penalA

- Codul penal consacra pentru pedepsirea participatiei proprii sistemul parificarit
pedepselor, iar pentru cea improprie sistemul divetsificarit pedepse/or;
- in cazul particlpattel penale proprii coautorul, instigatorul ~i complicele la 0
fapta prevazuta de legea penala sava~ita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa
prevazuta de lege pentru autor; la stabilirea pedepsei se tine seama de contributia
fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 72 C.pen.;
~
Stabilirea tratamentului sanctionator al fiecarui participant la savarsirea infractiunii implies luarea in considerare nu doar a contributiei fiecaruia, ci
a tuturor imprejurarilor anterioare, concomitente sau subsecvente savar~irii
infractiunii, cu relevanta asupra periculozitatii acesteia sau a persoanei infractorului. Condamnarea instigatorului la 0 pedeapsa mai severa decat cea aplicata
autorului infractiunii se justifica astfel in situatia in care antecedentele multiple
ale celui dintai, unele dintre ele pentru fapte de acelasi gen, releva 0 periculozitate sporita a persoanei instigatorului (C.A. Bucuresti, sectia penala, decizia
nr. 31612007, in c.P.J.P. 2007, p. 65).

- in cazul participapei penale improprii: '
1. in moda/itatea tntemie - culpa: coautorul, instigatorul ~i complicele se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea 0 prevede pentru fapta comisa cu intentie (ca in cazul
participatiei proprii), iar (co)autorul cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta sav~ita
din culpa (daca fapta prevazuta de lege nu este incriminata cand este comisa din culpa,
autorul va fi achitat);
2. in modalitatea intentie - Itpsa vinovatie, coautorul, instigatorul sau complicele se
sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta sav~ita, ca si cand autorul ar fi
comis-o cu vinovatia ceruta de lege, in vreme ce autorul va fi achitat.
- circumstantele privitoare la persoana unui particivant, subiective (de pilda, forma de
vinovatie, mobilul, scopul) ori cele de individualizare (de exemplu, antecedente penale,
situatia familiala, comportamentul anterior in societate) nu se rasfrang asupra celorlalti;
unele circumstante care sunt ab initio personale se pot transforma in circumstante reale in
masura in care sunt cunoscute sau prevazute de participanti [de pilda, premeditarea la
comiterea unui omor este 0 circumstanta personals; daca nu este cunoscuta sau prevazuta
de participanti, se va reline in sarcina lor doar participarea la infractiunea de omor art. 174 C.pen., in caz contrar, circumstanta, devenind reala, participantii vor fi trasi la
raspundere penala pentru omor calificat- art. 175 lit. a) C.pen.];
1 Aceste circumstante i~i pastreaza caracterul real atata timp cat nu sunt incluse de
legiuitor in continutul constitutiv al infractiunii, situatie'in care au natura unor circumstante
reale ce rasfrang asupra tuturor participantilor(de pilda, calitatea de administratorin cazul
infractiuniide delapidare).
91
- circumstantele privitoare la fapta (reale) care au caracter de agravare se rasfrang

asupra participantilor, nurnai In masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au
prevazut [de pilda, In situatia In care autorul cornite 0 infractiune rnai grava decat cea
la care a fost instigat sau ajutat (tentativa de ornor In loc de vatamare corporals),
instigatorul sau cornplicele va putea fi tras la raspundere penala pentru infractiunea
efectiv savar~ita daca a prevazut sau a cunoscut savarsirea acesteia]; circumstantele
atenuante reale se rasfrang asupra tuturor participantilor, chiar daca nu au fost
prevazute sau cunoscute.
4. Impiedicarea de catre participant a s~vaqiriifaptei

- este 0 cauza de nepedepsire de care beneficiaza participantul la savarsirea unei
fapte prevazute de norma de incriminare care, in cursul executarii, dar inainte de
descoperirea faptei, impiedica efectiv consumarea acesteia;
- pentru a beneficia de cauza de nepedepsire nu este suficienta desistarea participantului, fiind necesar ca acesta sa impiedice efectiv consumarea faptei;
- este 0 circumstanta personala care, in principiu, nu se rasfrange asupra celorlalti
participanti;
- daca unul dintre coautori impiedica savarsirea infractiunii, ceilalti coautori, instigatori sau complici vor raspunde penal pentru tentativa, daca aceasta este incriminata;
- in situatia in care autorul impiedica savarsirea infractiunii, cauza de nepedepsire
va opera ~i In privinta complicelui, dar nu si in ceea ce 11priveste pe instigator, care
va raspunde pentru instigare neurmata de executare, in conditiile art. 29 c.pen.;
- in cazul in care numai instigatorul impiedica savarsirea infractiunii, cauza de
nepedepsire va opera cu privire la acesta numai cu privire la contributia sa ca
participant la savarsirea infractiunii, instigatorul putand fi tras la raspundere penala
pentru instigare neurmata de executare; autorul si cornplicele vor fi trasi la
raspundere penala pentru tentativa la savarsirea infractiunii respective, daca aceasta
este incriminata;
- daca numai complicele impiedica savarsirea infractiunii, acesta va beneficia de
cauza de nepedepsire, in vreme ce autorul si instigatorul vor raspunde penal pentru
tentativa, daca aceasta este incriminata;
- In ipoteza in care actele savarsite de participant pana in mornentul impiedicarii
constituie 0 alta fapta prevazuta de legea penala, i se va aplica pedeapsa pentru aceasta
fapta (art. 30 C.pen.); de exemplu, in situatia in care complicele concornitent, care
procurase ~i anna crimei, intervine si impiedica producerea rezultatului infractiunii de
omor, acesta va fi scutit de pedeapsa numai pentru .tentativa la infractiunea de omor,
putand fi tras la raspundere penala pentru complicitate la vatamare corporala.
Capitolul VI
Unitatea de infractiune
Unitatea de infractiune reprezinta activitatea infractionala constand in una sau mai

multe actiuni sau inactiuni care, fatA de natura faptei sau de prevederile normei de
incriminare, constituie 0 singura infractiune,
Dupa izvorul ei, unitatea de infractiune este de doua feluri: naturala si legala,
Sectiunea 1. Unitatea naturala

- unitatea de infractiune este naturala, cand activitatea infractionala este prin natura
sa unica, indiferent de numarul de aete materiale eterogene sau omogene efectuate
pentru realizarea ei (infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata),
1. Infractiunea simpla
- presupune existenta uriei singure actiuni sau inactiuni, urmari imediate si rezolutii infractionale, un singur subiect activ si a unui singur obiect juridic (de exemplu,
aplicarea unei lovituri in urma careia victima decedeaza);
- infractiunea simpla poate fi comisa cu oricare dintre formele vinovatiei (intentie,
culpa, praeterintentie) si poate fi realizata prin unul sau mai multe acte de executare;
- pentru a se retine unitatea naturala in cazul in care infractiunea este savar~ita
prin mai multe acte de exeeutare trebuie ca acestea: (i) sa fie de aceeasi natura; (ii) sa
fie realizate de aceeasi persoana, in baza unei rezolutii infraction ale unice si in cadrul
unui proces executional unic (in acelasi loc si rara alte intreruperi decat cele pe care
Ie implica in mod firesc savarsirea faptei); (iii) sa urmareasca aceeasi finalitate;
(iv) sa intruneasca elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni; (v) sa fie indreptate
impotriva aceluiasi subiect pasiv (de pilda, cu ocazia unui conflict, agresorul aplica
victimei mai multe lovituri, care au ca urmare moartea acesteia); va exista asadar 0
singurii actiune sau inactiune infractionala si mai multe acte de executare; in acest caz,
se considera in doctrina ca ne aflam in fata unei unitati naturale colective;
- se va retine unitatea simpla de infractiune si in cazul in care elementul material
al infractiunii cuprinde mai multe variante normative alternative, iar infractorul
savar~e~te eu aceeasi ocazie mai multe modalitati ale infractiunii (de pilda, in cazul
infractiunii de luare de mita, infraetorul eu aceeasi oeazie pretinde si primeste 0 suma
de bani pentru neindeplinirea unor atributii de serviciu); 0 solutie similara trebuie
adoptata si in situatia in care prin acelasi act se produc mai multe dintre rezultatele
93
prevazute altemativ de norina de incriminare (de pilda, printr-o actiune abuziva a

unei persoane se produce atat 0 paguba in patrimoniul unei unitati dintre cele
prevazute la art. 145 C.pen., cat ~i 0 tulburare insemnata a bunului mers al acesteia,
savar~indu-se astfel 0 singura infractiune de abuz in serviciu contra intereselor
publice prevazuta de art. 248 C.pen.).
~
Purtarea unor discutii repetate eu mai multe persoane aflate impreuna,
urmate de primirea unor foloase de la aeestea in acelasi timp ~i loc nu atribuie
faptei semnificatia unei infractiuni continuate de trafic de influenta, caracterizata
prin savarsirea repetata a unor actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul
aceleiasi infractiuni, ci constituie 0 unitate naturala de infractiune; aceasta
unitate nu este incompatibila cu existenta unei pluralitati de acte materiale, eu
conditia ca acestea, considerate in ansamblul lor, prin legatura fireasca dintre
ele, sa alcatuiasca 0 singura actiune in vederea aceluiasi rezultat (1.C.CJ: completul de 9fudecdtori, decizia nr. 60412003,www.legalis.ro).
2.Infractlunea continua
- este infractiunea caracterizata prin aceea ca executarea sa se prelungeste in timp,
dupa momentul consumarii infractiunii, pana la interventia unei noi manifestari
contrare de vointa (de exemplu, pana cand infractorul sau alta persoana pune capat
activitatii infractionale) sau a unei hotarari de condamnare chiar nedefinitiva;
- poate fi savar~ita atat prin omisiune, cat si prin comisiune;
- poate fi atat 0 infractiune de rezultat (de exemplu, furtul de curent), cat ~i 0
Intractlune de pericol (de exemplu, portul, rara drept, de decoratii, de uniforme sau
de semne distinctive ale unui organ de stat - art. 241 C.pen.);
- participatia la infractiunea continua este posibila in toate formele (coautorat,
instigare, complicitate);
- in functie de modul de realizare a actului de executare, infractiunea continua
poate fi:
1. permanentd - presupune prin natura sa, existenta unei desfasurari rara intrerupere a actului de executare (de pilda, detinerea rara drept de arme militare, precum ~i
a munitiei pentru astfel de arme - art. 279 C.pen.); existenta unor intreruperi a actului
de executare, urmata de reluarea activitatii infractionale atrage retinerea concursului
de infractiuni sau a infractiunii continuate;
2. succesivii - este susceptibila prin natura ei de existenta unor intreruperi firesti
ale actului de executare care nu afecteaza insa unitatea de infractiune (de exemplu,
portul, tara drept, de decoratii, de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ
de stat- art. 241 C.pen.).
- spre deosebire de infractiunea continuata, in cazul infractiunii continue succesive: a) rezolutia infractionala poate fi nedeterminata (nu este de esenta infractiunii
prefigurarea in linii generale a activitatii infractionale, ceea ce implica 0 relativa
determinare a acesteia); b) prelungirea in timp a activitatii infractionale este datorata
naturii actiunii sau inactiunii ce constituie verbum regens al infractiunii, iar nu
vointei faptuitorului.
94
2.1. Conditii
Pentru a fi in prezenta unei infractiuni continue este necesara:
1.existenta unitatii de subiect activ;

2. existenta unei rezolutii infractionale unice;
3. actiunea sau inactiunea care constituie elementul material al infractiunii continue trebuie sa i~i pastreze unitatea pe tot parcursul desta~urarii ei.
).
2.2. Sivir~irea Infractfunf!'continue

- infractiunea continua se consumd la momentu] in care sunt intrunite elementele
constitutive prevazute de lege ~i se epuizeazd la momentul incetarii activitatii
infractionale, fie prin vointa infractorului, fie din motive independente de aceasta;
- in cazul infractiunilor continue savar~ite de catre minori, nu va fi avuta in vedere
pentru tragerea la raspundere penala activitatea infractionala anterioara implinirii
varstei de 14 ani; daca infractiunea continua s-a consumat in timpul minoritatii
(14-18 ani), dar s-a epuizat dupa majorat, intregii unitati naturale i se va aplica
regimul infractiunii savar~ite de un major;
- legea penala romana va fi aplicabila infractiunii continue ~i daca numai un act
de executare a fost comis pe teritoriul Romaniei sau daca pe acest teritoriu s-a produs
rezultatul infractiunii;
- in functie de momentul epuizarii se determina: legea penala aplicabila, incidenta
unei legi de amnistie sau de gratiere antecondamnatorii, data de la care incepe sa
curga termenul de prescriptie a raspunderii penale;
- infractiunea continua poate fi savar~ita in forma continuata (de exemplu, lipsirea

de libertate savar~ita in forma continuata).
~
Abandonul de familie prevazut in art. 305 alin. (1) lit. c) C.pen. fiind 0
infractiune continua, data savar~irii ei in raport cu care se stabileste incidenta
legilor de gratiere este cea a epuizarii infractiunii, constand fie in plata pensiei
de intretinere, fie in condamnarea inculpatului (/.C.c.J., sectia penala, decizia
2.3. Pedeapsa
- infractiunile continue nu au un regim special de sanctionare, pedeapsa ce poate
fi aplicata fiind cea prevazuta de lege pentru fapta tipica; in functie de modalitatea de
comitere, intinderea in timp a activitatii infractionale, precum si de alte criterii
prevazute de art. 72 C.pen., instanta de judecata poate aplica 0 pedeapsa orientata
spre maximul special.
3. Infractiunea deviati
- infractiunea deviata are doua modalitati de sdvdrsire:
1. aberatio ictus, ce presupune situatia in care faptuitorul a actionat impotriva
unei persoane sau lucru, iar din cauza efectuarii in mod defectuos a actelor de execu-
95
tare sau ca urmare a unui eveniment neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata
eatre un alt subiect sau obiect, ajungandu-se astfel la un alt rezultat decat acela
unnarit de faptuitor, tnsa de aceeasi natura cu acesta (de pilda, faptuitorul urmareste
vatamarea corporala a unei persoane si datorita schimbarii bruste a pozitiei acesteia
provoadi leziuni traumatice altei persoane). Aceasta eroare intervine in"momentul
desra~urarii actiunii infractionale si nu inlatura caracterul penal al faptei. In doctrina
si jurisprudenta majoritare se considers ca trebuie retinuta 0 singura infractiune intentionata, prin raportare la persoana sau obiectul lezat prin activitatea infractionala,
intrudit exista un singur rezultat;
2. error in rem sau error in personam, cand infractiunea se savarseste prin
indreptarea actiunii, din eroare, asupra altui obiect ori asupra altei persoane decat
aceea aflata in reprezentarea faptuitorului.
~
Inculpatul, avand in mana cutitul cu care taia painea, alertat in mod
insistent de fiul sau, a intrat in beci nu cu intentia de a ucide 0 persoana, ci de a
verifica daca intr-adevar 0 persoana stdiina a patruns in locuinta sa. Dupa ce
inculpatul a verificat prin pipaire locul, in timp ce se retragea cu spatele la scara, a
fost anuntat ca in spatele sau s-ar afla intrusul. Atunci, brusc s-a intors cu cutitul in
mana dreapta, lovind involuntar persoana care se afla pe scara si care s-a dovedit a
fi propriul sau copil. Lovitura a fost intamplatoare si involuntara si a avut
consecinte letale. Nu este vorba de error in personam pentru ca inculpatul nu a
intentionat sa ucida 0 alta persoana, ci inarmat intamplator cu cutitul a coborat in
beci numai pentru a verifica daca in acest spatiu se afla 0 persoana straina, asa
cum 11sesizase fiul san in mod insistent. Lipsind un element esential pentru
existenta infractiunii de omor, intentia, chiar in forma ei indirecta, in sarcina
inculpatului nu se poate refine aceasta infractiune, Actiunea inculpatului s-a
produs din culpa exprimata sub forma nebagarii de seama, in acest caz el
nereprezentandu-siposibilitatea producerii mortii unei persoane, datorita lipsei de
atentie (intoarcere brusca, pe intuneric, intr-un spatiu stramt), fiind astfel intrunite
elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178
alin. (1) Cpen. (1. C. CiJ; sectia penala, decizia nr. 16512005, www.legalis.ro).
Sectlunea a 2-a. Unitatea legali de infractlune

- unitatea de infractiune este legala cand activitatea infractionala este unica, prin
vointa legiuitorului (infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea
progresiva, infractiunea de obicei).
1. Infractiunea continuata
- infractiunea este continuata cand aceeasi persoana savar~e~te la diferite intervale
de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta,
fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni.
96
1.1. Condipi
Pentru a fi in prezenta unei infractiuni continuate, este necesara:

1. unitatea de persoani a fiptuitorului care sivir~e~te actlunlle sau inacpu':'
nile infracponale (unitate de subiect activ)

- aceeasi persoana trebuie sa realizeze toate actele de executare indiferent de
calitatea sa: autor, complice, instigator (de pilda, primele acte de executare pot fi
comise in calitate de complice concomitent, iar urmatoarele in calitate de coautor);
- daca 0 persoana participa numai la un singur act de executare, se va retine participatia la savarsirea infractiunii continuate numai daca aceasta a prevazut
cunoscut ca ceilalti participanti savarsesc infractiunea in forma continuata.
2. unitatea de contfnut al lnfractiunfl

- actiunile sau inactiunile concrete, efective ale faptuitorului trebuie sa prezinte,
fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni, lezand acelasi obiect juridic;
- in cazul infractiunilor cu continuturi alternative, unitatea de continut este realizata chiar daca sunt savarsite modalitati alternative diferite prevazute de norma de
incriminare;
- in cazul infractiunilor care contin si variante agravate, unitatea de conti nut este
realizata chiar daca unele actiuni sau inactiuni lmbraca forma de baza a infractiunii,
iar altele sunt comise in conditiile vreunei variante agravate; in aceasta situatie,
intreaga infractiune continuata va fi considerata calificata;
- unitatea de continut este realizata chiar daca unele actiuni imbraca forma consumata a infractiunii, iar altele au ramas in forma tentativei; in aceasta situatie, daca
exista eel putin 0 fapta consumata, intreaga infractiune continuata va fi considerata a
fi savar~ita in forma consumata.
___
Nu se poate dispune achitarea inculpatului pentru actiunile/inactiunile
ce intra in continutul infractiunii continuate, deoarece acestea nu reprezinta
infractiuni distincte, cu care instanta a fost sesizata, instanta urmand sa constate
~i sa pronunte 0 pedeapsa unica pentru celelalte acte de executare (C.A. Timisoara, sectia penala, decizia nr. 4871R/2004, in B.J. c.P.J. 2004, p. 127).
___
Existenta infractiunii continuate nu este conditionata de omogenitatea
faptica a actiunilor componente. Pentru aceasta este insa necesar ca, pe de 0
parte, deosebirile de ordin material dintre diverse actiuni sa nu afecteze omogenitatea juridica a acestora si, pe de alta parte, acele deosebiri sa fie compatibile cu unitatea de rezolutie. Actiunile plurale care - atunci cand prezinta
elementele aceleiasi infractiuni tip (in cazul de fata, furt) - alcatuiesc 0 infractiune continuata nu trebuie sa fie identice sub aspectul realizarii lor materiale;
unele din ele se pot comite intr-o anumita modalitate [in speta, furt calificat
prevazut in art. 209 lite) C.pen.], iar alta sau altele in alta modalitate [in speta,
furt calificat prevazut in art. 209 lit. e) ~i g) C.pen.]. Asemenea deosebiri, daca
nu modifica rezolutia initiala, nu exclud subordonarea actiunilor plurale unei
Unitateade irfractiune
97
unitati infractionale de tipul infractiunii continuate si nu genereaza un concurs

de infractiuni (C.A. Cons tanta, sectia penala, decizia nr. 1111997, in R.D.P. nr.
211997, p. 129).
3. unitatea de rezolutie infraction ala

- faptuitorul trebuie sa aiba reprezentarea ansamblului activitatilor infractionale
Inainte de comiterea primului act de executare si sa doreasca sa realizeze in timp
actiunile sau inactiunile din continutul aceleiasi infractiuni; cu alte cuvinte, faptuitorul trebuie sa aiba reprezentarea concreta a faptelor pe care urmeaza sa le
savar~easca (un plan de actiune determinat in linii generale);
- rezolutia infractionala trebuie sa se mentina pe parcursul Intregii activitati
infractionale, intrucat actiunile sau inactiunile trebuie comise in baza aceleiasi rezo-
lutii infractionale;
- infractiunea continuata se savarseste numai cu intentie directa sau indirecta;
- existenta unei rezolutii infractionale unice poate fi dedusa din modul de operare
al infractorului, intervalul de timp scurt dintre actele de executare, scopul urmarit etc.;
- in cazul in care, dupa savarsirea mai multor actiuni sau inactiuni infractionale
in baza aceleiasi rezolutii, faptuitorul ia 0 noua rezolutie infractionala de a comite
alte fapte, se va retine existenta concursului omogen de infractiuni, iar nu a unei
unitati legale.
__
Pentru existenta infractiunii unice, continuate, nu este necesara 0
rezolutiune infractionala care sa aiba in vedere in mod concret, pana la detalii,
faptele succesive ce urmeaza a fi savarsite, fiind suficient sa existe 0 hotarare
generica, cu obiective clare insa, hotarare urmata - ca 0 consecinta imediata - de
mai multe fapte comise la intervale de timp diferite (CA. Brasov, sectia penala,
decizia nr. 2111R/1996, fn B.J.CP.J 1996, p. 19).
~
Savar~irea a dona infractiuni de talharie, la interval de 3 zile, nu are
semnificatia unei infractiuni continuate, daca faptele au fost comise pe baza unor
rezolutii spontane, in imprejurari si impotriva unor persoane diferite, in raport cu
conditiile concrete ale fiecarui caz. Neavand 0 reprezentare initiala a actiunilor
succesive, cele doua fapte constituie 0 pluralitate de infractiuni, fiind savarsite in
conditiile concursului prevazut in art. 33 lit. a) C.pen. (CS.J., sectia penald,
4. pluralitatea de acte sa fie savar~ite la diferite intervale de timp

- intervalele de timp trebuie sa fie mai mari decat intreruperile pe care le implica
in mod firesc savarsirea faptei, altfel se va retine existenta unei infractiuni simple sau
continue succesive;
- intervale le mari de timp tntre actele de executare pot conduce la concluzia
existentei unei pluralitati de infractiuni sub forma concursului, deoarece scurgerea
timpului afecteaza posibilitatea retinerii cu certitudine a existentei unei rezolutii
infractionale unice.
--
---
...
-----~------
------
------
II
98
~
Dacl inculpatul'a sustras pe timpul noptii, prin efractie, in cadrul unei.
acthibi neintrerupte, 0 cantitate de Yin d.inbeciul plrtii v!~mate, chiar daca .
efectuat mai multe transporturi de la beci la cruuta cu care a transportat ulterior
vinul, nu este indeplinita cerinta intervalului.de timp pentru a se retine
.:
continuata a infractiunii de fort calificat, actiunea repetata a inculpatului fiind
executata neintrerupt in cadrul unui singur act material de sustragere - fiind 0
unitate infractionala (CA. Iasi, sectia penala, decizia nr. 43112002, in B.J.C.P .
2002, p. 32).
1.2. Infractiun! care nu pot fi slvir,lte in forml continuatl

Nu pot fi slvAr~itein forma continuata:
1. infractiunile care au un rezultat ireversibil [de exemplu, infractiunea de
in cazul careia pluralitatea de victime atrage retinerea omorului deosebit de
savarsit asupra a doua sau mai multor persoane [art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen.];
2. infractiunile care se sAvAr~escdin culpa, intrucat nu poate exista rezolutie
infractionala unica;
:,;.
3. infractiunile praeterintentionate, intrucat rezultatul mai grav este produs dm .
culpa, ceea ce exclude existenta rezolutiei infractionale unice; in cazul in care primul
act de executare produce praeterintentionat un rezultat mai grav, iar in legaturA cu al
doilea act de executare faptuitorul prevede rezultatul mai grav, se va retine existenta
intentiei indirecte, iar nu a praeterintentiei, ceea ce conduce la absenta unitatt! de
continut al infractiuni;
4. infractiunile de obicei.
1.3. Data slvir~irii infracpunii continuate

- infractiunea continuata se consuma la momentul slvar~irii celei de-a doua
actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii;
- infractiunea continuata se epuizeaza la data savAr~iriiultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii;
- stabilirea momentului epuizarii prezinta importanta pentru: stabilirea legii
penale aplicabile in caz de succesiune de legi penale in timp (de regula, legea in
vigoare la momentul epuizarii), a incidentei legilor de amnistie sau gratiere antecondamnatorie, stabilirea raspunderii penale pentru infractiunea continuatl consumata in
timpul minoritatii, insa epuizata dupa majorat (infractorul va raspunde ca major, tnsa
instanta va avea in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei faptul ca unele acte
au fost comise in minorat), sau a momentului de la care curge termenul de prescriptie
a raspunderii penale.
~
in cazul infractiunii continuate, daca cea din urma dintre actiunile
componente ale acesteiinfractiuni a fost sAvar~itldupa intrarea in vigoare a legii
penale noi, care a majorat minimul ~i maximul pedepsei, se va aplica pentru
intreaga infractiunepedeapsa prevazuta de legea noua (C.A. Bucure$ti, sectia I
penala, decizia nr. 553/1997, in R.D.P. nr. 2/1998, p. 128).
99
1.4. Pedeapsa pentru Infractiunea continuata

- stabilirea pedepsei pentru infractiunea continuata savar~ita de
sau juridica se face intr-o singura etapa;
,
persoana fizica
- daca infractiunea continuata este savar~ita de 0 persoana fizica se va aplica

pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savar~ita (intre limite le speciale), la
care se poate adauga un spor de pana la 5 ani (in cazul in care pedeapsa prevazuta de
lege este inchisoarea) sau de paua la jumatate din maximul special al amenzii;
- daca infractiunea continuata este savar~ita de 0 persoana juridicd se va aplica
pedeapsa amenzii prevazuta de lege pentru infractiunea savar~ita (intre limitele
speciale), la care se poate adauga un spor de 0 treime din acest maxim;
- daca infractorul (persoana fizica sau juridica) condamnat definitiv pentru 0 infractiune continuata este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care intra in
continutul acestei infractiuni, instanta va desfiinta hotararea anterioara [art. 335
alin. (2) C.proc.pen.] si, tinand seama de infractiunea savar~ita in intregul ei, va
reindividualiza pedeapsa, care nu poate fi mai usoara decat cea pronuntata anterior.
2. Infractiunea complexa
- este infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta, 0 actiune sau inactiune ce constituie prin ea insasi 0 fapta
prevazuta de legea penala;
- in continutul unei infractiuni complexe poate intra
(de pilda, talharia care absoarbe furtul prin efractie),
alta infractiune complexa
2.1. Formele Infractiunii complexe

Infractiunea complexa are doua forme:
1. infractiunea complexa -forma de bazli
- in continutul acesteia intra ca element constitutiv
este in mod distinct prevazuta de norma de incriminare;
actiune sau inactiune care
- se poate realiza:
a) prin reunirea a doua sau mai multe fapte prevazute de norma de incriminare,
care i~i pierd astfel autonomia infractionala, formand 0 noua infractiune distincta de
cele reunite (de exemplu, infractiunea de talharie in care sunt reunite furtul si
vatamarea corporala);
b) prin absorbtie, cand forma tip constituie prin ea Insa~i 0 infractiune, care prin
adaugarea unor conditii suplimentare dobandeste caracter complex si 0 noua
incadrare juridica [de pilda, la infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art. 250
alin. (3) C.pen., forma tip este lovirea sau alte acte de violenta prevazuta in art. 180
C.pen., iar conditia suplimentara este ca faptuitorul sa fie un functionar public aflat in
exercitiul atributiilor de serviciu].
---------- -------
------
-----_.-
_---
100
- in cazul infractiunii complexe prin absorbtie este necesar ca infractiunea

banta sa nu poata fi in niciun caz comisa tara comiterea infractiunii absorbite ~i
aiba un maxim special al pedepsei mai mare decat maximul special al "'..,...'....IJ~llCl
prevazute de lege pentru sanctionarea infractiunii absorbite.
2. infractiune complexi:=forma agravata

- in continutul acesteia intra ca element circumstantial agravat 0 actiune
inactiune care reprezinta continutul unei alte infraetiuni (de exemplu, in
calificat savar~it prin efractie este absorbita infractiunea de distrugere);
- in afara complexitatii legale, exista ~i complexitatea naturala, ce presupune ea
continutul unei infractiuni este absorbit in mod natural continutul alteia (de ,.,.,_",
infractiunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 180 C.pen. este
natural in continutul infractiunii de vatamare corporala, prevazuta de art. 182 C.pen.).
2.2. Structura Infractlunil complexe

1. obiectuljuridic - presupune doua valori sociale de aceeasi natura sau de naturi
diferite, una principals, iar cealalta secundara; in cazul infractiunilor complexe vor
exista intotdeauna doua obiecte juridice: unul principal ~i altul secundar;
2. subiecJii;subiectul activ: infractiunea poate fi sav~ita de 0 persoana sau in
participatie (coautorat, instigare, complicitate); in ceea ce priveste subiectul pasiv se va
retine, de regula, existenta unui subiect pasiv principal si a unui subieet pasiv secundar;
3. latura obiectiva: elementul material: actiunile sau inactiunile corespunzatoare
faptelor absorbite sau reunite; este posibil ca 0 infractiune complexa sa fie savar~ita
~i printr-o singura actiune (spre exemplu, omorul deosebit de gray savar~it asupra a
doua sau mai multor persoane); urmarea imediata: rezultatele produse de faptele
absorbite sau reunite;
4. Iatura subiectiva - de regula, faptuitorul actioneaza cu intentie, in baza unei
rezolutii infractionale unice; in cazul infractiunilor complexe ca varianta agravata,
forma de vinovatie este, in general, praeterintentia (de exemplu, violul care a avut ca
urmare moartea victimei);
- in practica judiciara s-a considerat ca 0 infractiune intentionata poate fi absorbita
intr-o infractiune complexa savar~ita din culpa; de exemplu, faptele de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre 0 persoana avand in sange
o imbibatie alcoolica ee depaseste limita legala si de ucidere din culpa cu aceasta
ocazie a unei persoane constituie 0 singura infractiune complexa de ucidere din culpa
[art. 178 alin. (3) teza I C.pen.] in care este absorbita infractiunea intentionata
prevazuta la art. 87 alin. (1) din O.D.G. nr. 195/2002.
5. pedeapsa pentru infractiunea complexa este cea prevazuta de norma de incriminare.
3. Infractfunea progresiva
- este infractiunea a carei urmare imediata se agraveaza fie prin amplificarea
urmarii initiale, fie prin producerea ~i a altor urmari ori prin suprapunerea unor alte
-------
...
~----
101
urmari rara a noua interventie din partea autorului (de pilda, talharia urmata de
maartea victimei);
- infractiunea progresiva se poate comite cu orice forma de vinovatie, neexistand
identitate intre infractiunea praeterintentionata si infractiunea progresiva; astfel,
infractiunea progresiva poate fi savarsita fie cu intentie, fie din culpa sau cu
praeterintentie (de pilda, se va reline savarsirea unei infractiuni progresive din culpa,
in ipoteza in care in urma unui accident rutier victima a suferit initial vatamari
corporale care de-a lungul timpului se agraveaza producandu-i decesul);
- faptuitorul va fi tras la raspundere penala in raport de rezultatul mai grav, care
determina si incadrarea juridica a faptei;
- pedeapsa pentru infractiunea progresiva este cea prevazuta in norma de incriminare;
- in caz de succesiune a legilor penale in timp, legea aplicabila este cea de la
momentul comiterii activitatii infractionale (consumarii infractiunii), iar nu cea de la
momentul producerii rezultatului mai gray (epuizarii infractiunii); tot in functie de
momentul consumarii infractiunii progresive se va determina retinerea starii de
minoritate, momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii
penale, aplicarea legii de gratiere etc.
4. Infractlunea de obicei
- este infractiunea al carei element material se realizeaza prin repetarea faptei
prevazute de norma de incriminare de un numar suficient de ori incat sa indice
obisnuinta persoanei in a 0 savar~i (de pilda, infractiunea de prostitutie sau tulburarea
folosintei locuintei);
- fiecare act material de executare privit ut singuli nu prezinta relevanta infractionala (spre deosebire de infractiunea continuata), insa este necesar ca din ansamblul
faptelor sa rezulte obisnuinta, conducand astfella retinerea caracterului infractional;
- se vor lua in considerare pentru retinerea unitatii legale de infractiune toate
faptele din care rezulta obiceiul, indeletnicirea de a comite un anumit act de executare prevazut de legea penala, realizandu-se astfel a structura infractionala compacta;
- infractiunea de obicei se comite numai cu intentie;
- tentativa nu este posibila la infractiunea de obicei;
- infractiunea de obicei nu poate fi savar~ita in forma continuata;
infractiune asemanatoare cu cea de obicei este infractiunea de simp/a repetare, cand legiuitorul prevede expres cate acte de executare trebuie comise pentru ca
fapta sa aiba relevanta penala. In cazul infractiunilor de simpla repetare, intra in
continutul infractiunii unice ambele acte de executare realizate succesiv de aceeasi
persoana, Si in acest caz legiuitorul stabileste caracterul infractional al ansamblului
faptic repetitiv, iar nu numai al ultimei fapte. Consumarea infractiunii de simpla
repetare va avea loc la momentul comiterii celui de-al doilea act de executare, rara a
fi necesara dovedirea caracterului de obisnuinta, De exemplu, Codul silvic (Legea
nr. 46/2008) prevede in art. 108 alin. (l) lit. b) ca taierea, ruperea, distrugerea,
- 0
102
.,
degradarea ori scoaterea din radacini, tara drept, de arbori, puieti sau lastari
fondul forestier national ~i din vegetatia forestiera situata pe terenuri din
acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se
tioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani, daca valoarea prejudiciului produs este
pana la de 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, dar
a lost sawiritiide eel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata
prejudiciului produs depaseste aceasta limita;
- infractiunea de obicei se consuma in momentul in care intr-un anumit interval
timp se realizeaza un numar suficient de acte de..executare identice sau similare
sa. conduca, dincolo de orice dubiu rezonabil, la concluzia existentei unui obicei,
unei deprinderi. Epuizarea infractiunii se produce la terminarea intregii
infractionale;
- momentul epuizarii infractiunii prezinta importanta pentru determinarea
penale aplicabile (de regula, legea in vigoare la momentul epuizarii), a incidenter
legilor de amnistie sau gratiere antecondamnatorii, inceputul curgerii termenului
prescriptie a raspunderii penale;
- pedeapsa pentru infractiunea de obicei este cea prevazuta in norma de inc~~
mmare.
Capitolul VII
Pluralitatea de infractlunl
- presupune savar~irea de catre 0 persoana a dona sau mai multe infractiuni,
inainte sau dupa ce a fost condamnatadefinitiv peatru una dintre ele;
- formele pluralitatii de infractiuni sunt: ooncursul de infractiuni, recidiva si
pluralitatea intermediara;
- pot exista situatii de pluralitate de infractiuni care nu se incadreaza in niciuna

dintre formele de mai sus (de exemplu, situatia in care un minor, dupa executarea
unei pedepse, savar~e~tedin nou cu intentie 0 infractiune sau a persoanei care, dupa
executarea unei pedepse aplicate pentru 0 infractiune savar~itadin culpa, comite 0
noua infractiune din culpa); acestea nu sunt reglementate de Codul penal ca forme
distincte de pluralitate de infractiuni, neavand un tratament sanctionator special;
pentru sanctionarealor se aplica regulile de drept comun.
Sectiunea 1. Concursul de Infracttunl

- este 0 forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in existenta a doua sau
mai multe infractiuni, susceptibile de a fi supuse judecatii, savar~ite de aceeasi
persoana fizica sau juridica prin actiuni/inactiuni separate ori prin aceeasi
actiune/inactiune, mai Inainte de a se fi pronuntat 0 condamnare definitiva pentru
vreuna dintre acestea;
- nu prezinta important! sub aspectul retinerii concursului de infractiuni daca
infractiunile sunt urmarite sau judecate simultan ori succesiv, de aceleasi organe
judiciare sau de organejudiciare diferite.
1. Conditii
- amt in cazul infractorilorpersoane fizice, cat si in ipoteza infractorilorpersoane
juridice pentru retinerea concursului de infractiuni trebuie indeplinite urmatoarele
conditll;
1. sa fie savar~ite doua sau mal multe infractiuni in tara sau in striinatate (eel
putin doua fapte trebuie sa intruneasei cele trei trisituri esentlale ale infraetiunii);
- nu prezinta importanta forma de vinovatie eu care este savar~ita infractiunea
atata timp cat este prevazuta de norma de incriminare;
- infractiunilepot fi consumate sau epuizate, ori ramase in faza tentativei;
:1
~
itl
~Ji
..
104
- nu reprezinta 0 conditie de existenta a concursului de infractiuni ca faptele sa fie

savarsite impotriva aceluiasi subiect pasiv.
2. toate infractfumle si fie sivar~ite de aceeasl persoani, indiferent de calltatea aeesteia (autor, instigator sau complice);
- unele infractiuni pot fi savarsite in perioada in care faptuitorul avea varsta
cuprinsa intre 14 ~i 18 ani, iar altele dupa majorat.
3. infractiunile sa fie SaVar$iteinainte de pronuntarea unei hota.:ari definitive pentru vreuna dintre ele;
- aceasta conditie diferentiaza concursul de infractiuni de celelalte forme de pluralitate de infractiuni;
~.
hotarare de condamnare este definitiva atunci cand nu mai poate fi atacata prin
intermediul cailor ordinare de atac (apel sau recurs - art. 416, art. 4161 si art. 417
C.proc.pen.);
-0
- se va retine existenta concursului de infractiuni, iar nu recidiva postcondamnatorie daca noua infractiune este comisa chiar in ziua ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti de condamnare pronuntate pentru infractiunea anterioara [de pilda,
inculpatul, dupa ce pleaca de la sedinta de judecata in care s-a judecat recursul
formulat de acesta impotriva hotararii de condamnare (solutia de respingere a
recursului pronuntandu-se in aceeasi zi, tara amanarea pronuntarii), comite in aceeasi
zi 0 noua infractiune];
- trebuie avut in vedere momentul in care 0 infractiune se considera a fi savar~ita
(consumarea sau, dupa caz, epuizarea infractiunii);
- se va retine existenta concursului de infractiuni ~i in cazul in care unalunele
dintre infractiuni au fost savar~ite dupa ramanerea definitiva a hotararii, daca ulterior
aceasta este anulata/desfiintata ca urmare a exercitarii unei cai extraordinare de atac
(revizuire, respectiv contestatie in anulare), iar noua hotarare a ramas definitiva dupa
savarsirea acestor infractiuni,
4. pentru eel putm doui dintre lnfractfunile sivar~ite sl nu existe 0 eauzi de

impiedicare a punerii in mlscare sau a exercitirii aetiunf penale.
- este necesar ca pentru eel putin doua dintre infractiuni sa nu existe vreo cauza de
nepedepsire generala sau speciala, de Inlaturare a raspunderii penale sau sa lipseasca
autorizarea (sesizarea) organului competent; cu aite cuvinte, pentru eel putin doua
infractiuni trebuie sa poata fi dispusa 0 solutie de condamnare a infractorului;
- nu este necesar ca pentru infractiunile concurente actiunea penala sa fie pusa in
miscare numai din oficiu, putand fi pusa in miscare si la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
- in cazul in care au fost savarstte doua infractiuni pentru care nu a intervenit 0
hotarare definitiva, este necesar ca intervalul de timp dintre ele sa nu depaseasca
termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru prima infractiune,
2. Formele concursului de infractlunl

- in functie de modul in care se savarsesc infractiunile, concursul se prezinta sub
doud forme:
Pluralitatea de infractiuni
105
2.1. Concurs real (material) de Infractluni

- reprezinta situatia in care 0 persoana a savarsit doua sau mai multe infractiuni,
fiecare printr-o actiune sau inactiune distincta, inainte de a fi condamnata definitiv
pentru vreuna dintre ele, existand tot atatea infractiuni cate actiuni ori inactiuni au
fost comise [art. 33 lit. a) C.pen.];
- concur sui real de infractiuni poate fi la randul sau omogen [cand infractiunile
concurente sunt de aceeasi natura, fiind susceptibile de aceeasi incadrare juridica (de
pilda, numai infractiuni de :furt calificat)] sau eterogen [cand infractiunile concurente
sunt diferite (de exemplu, mai multe furturi ~i vatamari corporale grave)];
- concurs real omogen - infractiunea continuata: in cazul infractiunii continuate
trebuie sa existe unitate de rezolutie infractionala pentru toate actele de executare, in
vreme ce in cazul concursului de infractiuni trebuie sa existe 0 pluralitate de rezolutii
infractionale (concurs).
~
Daca infractorul a luat hotararea generica de a comite infractiuni de
detinere de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica, ori de cate ori i se va ivi ocazia, tara a avea reprezentarea concreta a
acestora, nu exista elementul subiectiv unificator al actiunilor care prezinta
continutul infractiunii prevazute in art. 25 din Legea nr. 365/2002, cerinta
esentiala pentru a fi incidente dispozitiile art. 41 alin. (2) C.pen. referitoare la
infractiunea continuata, ci un concurs omogen de infractiuni (/. C. CiL, sectia
penala, decizia nr. 85012012,www.scj.ro).
Concursul real de infractiuni este:

a. Concurs real simplu (concurs Bra conexitate) - cand intre infractiunile
concurente nu exista nicio legatura, cu exceptia aceleia ca sunt savarsite de aceeasi
persoana;
- concursul real simplu de infractiuni poate fi la randul sau omogen, cand infractiunile concurente sunt de aceeasi natura, fiind susceptibile de aceeasi incadrare
juridica (de pilda, numai infractiuni de furt calificat), sau eterogen cand infractiunile
eoncurente sunt diferite (de pilda, mai multe furturi si vatamari corporale grave);
- concursul real simplu omogen se deosebeste de infractiunea continuata prin
raportare la existenta unitatii (infractiune continuata) sau a pluralitatii de rezolutii
infractionale (concurs).
b. Concurs real caracterizat (concurs cu conexitate) - cand intre infractiuni
exista 0 legatura, 0 conexitate (etiologies sau consecventionala).
(i) Concursul real cu conexitate etiologica presupune:
- una dintre infractiuni a fost comisa pentru inlesnirea savdrsirii altei infractiuni
[de exemplu, infractorul savarseste un fals material in inscrisuri oficiale (infractiunea
mijloc) in vederea savarsirii unei infractiuni de inselaciune (infractiunea scop)];
- atat infractiunea mijloc, cat si infractiunea seop trebuie sa fie savarsite eu intentie
directs, indirecta sau cu praeterintentie;
- rezolutia infractionala pentru savarsirea infractiunii seop sa fie anterioara savarsirii infractiunii mijloc.
106
(ii) Concursul real cu conexitate consecventionald presupune:

- una dintre infractiuni a fost comisa pentru ascunderea altei infractiuni savarsite
anterior (de exemplu, dupa savarsirea unei delapidari, administratorul societatii
falsifica actele contabile ale firmei);
- prima infractiune poate fi comisa cu orice forma de vinovatie (intentie, culpa,
praeterintentie), in vreme ce a doua trebuie savar~ita numai cu intentie directa;
- rezolutia infractionala pentru comiterea celei de-a doua infractiuni este luata, de
regula, Inainte de savar~irea primei infractiuni; este tnsa posibil ca rezolutia infractionala pentru comiterea celei de-a doua infractiuni sa fie luata si dupa comiterea primei
infractiuni (de pilda, in ipoteza in care prima infractiune este savar~ita din culpa).
2.2. Concursul ideal (formal) de infractiunl

- reprezinta situatia in care 0 persoana a savar~it 0 singura actiune/inactiune, iar
datorita Imprejurarilor in care a avut Ioc si a urmarilor pe care le-a produs sunt
intrunite elementele constitutive ale mai multor infractiuni (de exemplu, 0 persoana
arunca un obiect contondent producand leziuni traumatice la doua persoane);
- infractiunile care formeaza concursul ideal de infractiuni pot fi de aceeasi natura
sau de naturi diferite, consumate sau ramase in faza tentativei, si pot fi comise cu
orice forma de vinovatie (intentie, culpa, intentie depasita);
- concursul ideal de infractiuni poate fi, la randul sau, omogen (cand infractiunile
concurente sunt de aceeasi natura, fiind susceptibile de aceeasi incadrare juridica) sau
eterogen (cand infractiunile concurente sunt diferite).
3. Sanetionarea concursului de Infractiunl

- presupune doua etape: mai intdi sunt stabilite pedepsele pentru fiecare infractiune concurenta, iar apoi se aplica pedeapsa pentru intreg concursul de infractiuni.
3.1.Aplicarea pedepsei In cazul comiterii unui concurs de infraetfuni de 0

persoana flZici
- aplicarea pedepsei unei persoane flzice care a savar~it mai muIte infractiuni in
concurs se realizeaza in principal prin raportare la sistemul cumulului juridic ce
presupune aplicarea celei mai grele dintre pedepsele stabilite, la care se poate adauga
un spor variabil;
- art. 34 C.pen. prevede urmatoarele situatii de aplicare a pedepsei:
(i) daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu Inchisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pana la maximul ei
special, iar atunci cand acesta nu este Indestulator se poate adauga un spor de pana la
5 ani;
~
Necesitatea aplicarii unui spar, cat ~iconsistenta acestuia, trebuie sa se
intemeieze pe spornl de gravitate si periculozitate sociala concreta rezultat strict
din pluralitatea de infractiuni, Criteriile cristalizate in aceasta materie, in
_------
--
__ ------~--
107
practica, privesc multitudinea infractiunilor aflate in concurs, staruinta in acelasi

gen de infractiuni care atribuie repetarii un caracter de sistem, frecventa in timp
a infractiunilor aflate In concurs din care rezulta 0 oarecare organizare a
activitatii infractionale (CA. Brasov, sectia penala, decizia nr. 9IAp'/1996, in
CP.J. 1996, p. 23).
(ii) cand s-au stabilit numai pedepse cu amenda penala, se va aplica amenda cea
mai mare, care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar atunci cand acesta nu
este Indestulator, amenda poate fi sporita cu pana la jumatate din acel maxim;
(iii) daca s-a stabilit 0 pedeapsa cu inchisoarea si 0 pedeapsa cu amenda penala,
se va aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in intregime sau in
parte (adaugarea in totul a pedepsei amenzii reprezinta in fapt aplicarea sistemului
cumulului aritmeticy;
(iv) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea si 0 pedeapsa cu amenda
penala, se va aplica pedeapsa inchisorii potrivit regulilor de mai sus, la care se poate
adauga in mtregime sau In parte amenda;
(v) cand s-au stabilit 0 pedeapsa cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amenda
penala, se va aplica pedeapsa Inchisorii la care se poate adauga in intregime sau in
parte amenda, stabilita potrivit regulilor precedente;
(vi) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare ~i mai multe pedepse cu
amenda penala, se va aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga in Intregime
sau in parte amenda, ambele stabilite potrivit regulilor precedente;
Limite. In toate cazurile enumerate mai sus nu se poate insa niciodata depasi:
1. maximul special al pedepsei la care se adauga sporul de 5 ani inchisoare, respectiv jumatate din maximul special al amenzii penale;
2. totalul aritmetic al pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente;
3. maximul general al pedepsei (30 de ani inchisoare) in cazul in care maximul
special al pedepsei prevazut de lege pentru eel putin una dintre infractiunile concurente este mai mare de 10 ani inchisoare, respectiv limita de 25 de ani inchisoare,
in cazul in care maximul special al pedepsei prevazut de lege pentru fiecare
infractiune nu depaseste 10 ani inchisoare.
~
In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa rezultantii maxima care
poate fi aplicata minorului este de 20 de ani fnehisoare, intrucat Codul penal
prevede pentru minorul care raspunde penal un sistem sanctionator special, In
cadrul caruia limita maxima a pedepsei inchisorii este, potrivit art. 109
alin. (2) C.pen., de 20 ani (I.CCJ., sectia penala, decizia nr. 431612004,
www.iegalis.ro).
(v) sistemul sanctionator al absorbtiei se aplica in situatia in care s-a stabilit 0
pedeapsa cu detentiunea pe viata ~i una sau mai multe pedepse cu inchisoarea ori cu
amenda, cand se va aplica numai pedeapsa detentiunii pe viata;
108
(vi) pedepsele eomplementare diferite' sau de aceeasi natura, dar cu continut

diferir', se vor aplica toate alaturi de pedeapsa inchisorii, iar daca pedepsele complementare sunt de aceeasi natura si cu acelasi continur', se va aplica cea mai grea
dintre ele;
~
In caz de condamnare pentru un concurs de infractiuni, aplicarea
pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi se face, cand este cazul,
pentru fiecare infractiune concurenta in parte, urmand a insoti fiecare pedeapsa
principals stabilita, Este deci gresita aplicarea pedepsei complementare a
interzicerii unor drepturi direct pe langa pedeapsa rezultanta (CA. Bucuresti,
sectia a II-a penald, decizia nr. 19/1994, In CP.J.P. 1994,p. 112).
(vii) mdsurile de siguranta de natura diferita .sau de aceeasi natura, dar cu un
continut diferit, luate in cazul infractiunilor concurente, se vor cumula. Daca s-au luat
mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut, dar pe durate
diferite, se va aplica 0 singura data masura de siguranta cu durata cea mai Iunga.
Masurile de siguranta constand in confiscarea unor bunuri dispuse potrivit art. 118
alin. (1) lit. a)-e) C.pen. pe ldnga fiecare infractiune concurenta ori pe langa unele
dintre acestea se vor eumula.
3.2. Aplicarea pedepsei in cazul comiterii unui concurs de lafractiuni de
persoani juridici
- in eaz de concurs de infractiuni savarsite de persoana juridica, se va stabili
pedeapsa amenzii pentru fiecare infractiune in parte si se va aplica amenda cea mai
mare, eare poate fi sporita pana la 600.000 lei (in cazul in care legea prevede pentru
infractiunea savar~ita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de eel mult 10 ani sau
amenda), respeetiv pana la 900.000 lei (in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savar~ita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de peste 10 ani); daca acest
maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de pana la 0 treime din acel
maxim;
- in acelasi mod se va proceda ~i in cazul in care persoana juridica condamnata
definitiv este judecata ulterior pentru 0 infractiune concurenta, precum ~i atunci cand,
dupa ce 0 hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca persoana juridica
suferise si 0 alta condamnare definitiva pentru 0 infractiune concurenta. in aceste
I De pilda, se stabileste degradareamilitara pelangainfractiunea de omor si interzicerea
dreptuluide a alege pe 0 durata de 7 ani pe langa infractiunea concurenta de violare de domiciliu. In acest caz, pe langapedeapsarezultanta se vor aplicaambelepedepsecomplementare.
2 De exemplu, se stabileste interzicereadreptului de a alege pe 0 perioada de un an pe
langa infractiunea de delapidare~i interzicereadreptuluide a exercita functia de contabilpe 0
perioada de un an pe lnga infractiunea de fals intelectual.In acest caz, pe langa pedeapsa
rezultanta se vor aplica ambelepedepsecomplementare.
3 De pilda, se stabileste pedeapsa interziceriidrepturilor parintesti pe 0 perioada de 5 ani
pentru savarsirea infractiunii de rele tratamenteaplicate minorului~itot pedeapsa interzicerii
drepturilor parintesti pe 0 perioada de 10 ani pentru savar~ireainfractiunii de viol. In acest
caz, pe langa pedeapsa rezultanta se va aplica pedeapsainterziceriidrepturilorparintesti pe 0
perioada de 10 ani.
109
cazuri, partea din amenda executata se seade din amenda aplicata pentru infractiunile
concurente. Regulile de aplieare a pedepselor eomplementare sunt similare eu eele de
la persoana fizica;
- pedepsele eomplementare diferite sau de aceeasi natura, dar eu continut diferit,
se vor apliea alaturi de pedeapsa amenzii, iar dad! pedepsele complementare sunt de
aeeea~i natura si eu acelasi continut, se va apliea eea mai grea dintre ele;
- in cazul in eare au fost dispuse mai multe masuri de confiscare speciala a unor
bunuri diferite aeestea se vor eumula.
3.3. Aplicarea
pedepsei
in cazul
[udecarii
separate
a infractiunilor
concurente
in cazul judecarii separate a infractiunilor concurente trebuie distins intre urmatoarele ipoteze:
1. Dupd eondamnarea deftnitiva pentru 0 infractiune, infractorul este judeeat
pentru 0 alta infractiune concurentd;
- instanta va stabili pedeapsa pentru infractiunea pe care 0 judeca pe eare 0 va
contopi potrivit regulilor de mai sus cu prima pedeapsa pentru care opereaza autoritatea de lucru judecat;
- pentru realizarea contopirii este necesar ca pedepsele sa fie executabile, adica sa
nu fi intervenit vreo cauza care inlatura executarea (de pilda, gratierea totala sau a
restului de pedeapsa);
- daca pentru infractiunea judecata definitiv s-a dispus suspendarea conditionata
sau sub supraveghere a executarii pedepsei, se va proceda mai intai la anularea
suspendarii, iar apoi se va dispune contopirea potrivit regulilor de la concursul de
infractiuni;
- in situatia in care dupa condamnarea definitiva a unei persoane la 0 pedeapsa a
carei executare a fost suspendata, aceasta este trimisa in judecata pentru savarsirea a
doua infractiuni, din care prima este concurenta cu infractiunea pentru care a intervenit
condamnarea definitiva, iar cea de a doua este savar~ita in termenul de incercare al
suspendarii, instants va proceda dupa cum urmeaza: va stabili 0 pedeapsa pentru
fiecare dintre cele doua infractiuni care fac obiectul dosarului, apoi va proeeda la
anularea suspendarii si aplicarea unei pedepse rezultante pentru cele doua infractiuni
eoncurente, pentru ca ulterior sa se aplice 0 pedeapsa rezultanta prin care sa fie
sanctionata starea de pluralitate intermediara sau recidiva in care este savar~itii ultima
infractiune, potrivit regulilor generale prevazute de Codul penal in aceste materii;
- in cazul condamnarii in strainatate pentru 0 infractiune concurenta, pedeapsa
aplicata va fi avuta in vedere la contopire numai daca hotararea straina de condamnare a fost recunoscuta in Romania;
- din pedeapsa rezultanta aplicata va fi scazuta partea din pedeapsa executata deja.
2. Infractiunile concurente aufost definitiv judecate in cauze diferite.
- in situatia in care exista numai doua infractiuni concurente, instanta de executare
a ultimei hotarari sau, cand eel eondamnat se afla in stare de detinere ori in execu-
110
Dreptpenal. Parteagenerald
tarea pedepsei la locul de munca, instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala

se afla locul de detinere sau, dupa caz, unitatea unde se executa pedeapsa, din oficiu,
la cererea procurorului ori a celui condamnat, va proceda la contopirea pedepselor
stabilite definitiv;
- daca exista mai multe infractiuni concurente pentru care au fost pronuntate
hotarari de condamnare definitive, pedepsele rezultante vor fi descontopite, pedepsele stabilite pentru fiecare infractiunevor fi repuse in individualitatea lor, urmand ca
".
instanta de executare a ultimei hotarari sau, cand eel condamnat se afla in stare de
detinere ori in executarea pedepsei la locul de mun.,ca,instanta corespunzatoare in a
carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau, dupa caz, unitatea unde se executa
pedeapsa, din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat, sa procedeze la
contopirea pedepselor stabilite definitiv; sporul stabilit nu poate fi diminuat daca
pedeapsa de baza ramane aceeasi, insa va putea fi majorat avand in vederea numarul
~i gravitatea infractiunilor aflate in concurs; in situatia in care, in urma aplicarii
regulilor de la concursul de infractiuni, se stabileste 0 alta pedeapsa de baza decat cea
pe langa care anterior fusese stabilit un spor, instanta care procedeaza la contopirea
pedepselor nu este tinuta de cuantumul sporului stabilit prin hotararea anterioara, insa
pedeapsa rezultanta finala pe care 0 aplica nu poate fi mai mica decat vreuna dintre
pedepsele rezultante anterior aplicate;
- pentru realizarea contopirii este necesar ca pedepsele sa fie executabile, adica sa
nu fi intervenit vreo cauza care inlatura executarea (de pilda, gratierea totala sau a
restului de pedeapsa);
- in cazul condamnarii in strainatate pentru 0 infractiune concurenta, pedeapsa
aplicata va putea fi avuta in vedere la contopire numai daca hotararea straina de condamnare a fost recunoscuta in Romania;
- din pedeapsa rezultanta aplicata va fi scazuta partea din pedeapsa executata deja.
~
Prevederile art. 36 alin. (1) C.pen., conform carora daca un infractor
este judecat ulterior pentru 0 infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 34
si art. 35 C.pen., au caracter obligatoriu si nu constituie doar 0 facultate pentru
instanta de judecata (CA. Craiova, sectia penala, decizia nr. 33112002, in
Dreptul nr. 10/2002,p. 251).
Sectiunea a 2-a. Recidiva

- este 0 forma a pluralitatii de infractiuni constand in savar~irea de catre 0 persoana fizicd, din nou, cu intentie sau praeterintentie, a unei infractiuni pentru care
legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dupa condamnarea definitiva
ori dupa executarea pedepsei inohisorii mai mare de 6 luni sau a eel putin trei
pedepse de pana la 6 luni inchisoare;
- in eazul persoanei juridice, exista recidiva cand: (i) dupa ramanerea definitiva a
unei hotarari de condamnare, persoana juridica savar~ete din nou 0 infractiune eu
111
intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata; (ii) dupa
ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica savarseste din
nou 0 infractiune eu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost exeeutata sau considerata ea executata.
1.Forme ale recidivei

- recidiva postcondamnatorie presupune savarsrrea din nou a unei infractiuni
inainte de exeeutarea integrala a pedepsei la care infractorul a fost condamnat
definitiv anterior;
- recidiva postexecutorie presupune savarsirea din nou a unei infractiuni dupa
executarea integrala a pedepsei la care infractorul a fost eondamnat definitiv anterior
sau dupa ce aceasta pedeapsa a fost considerata ea executata;
- recidiva generald este recidiva ai carei termeni nu sunt conditionati de natura
infractiunilor savarsite (infractiuni de aceeasi natura sau diferita);
- recidiva speciala este recidiva ai carei termeni sunt conditionati de savarsirea
unor infractiuni de aceeasi natura;
- recidiva absoluta este recidiva a carei existenta nu este conditionata de gravitatea primei condamnari;
- reeidiva relativa este recidiva a carei existenta este conditionata de 0 anumita
gravitate a primei condamnari, In scopul de a se demonstra perseverenta infractorului;
- recidiva mare este recidiva al carei prim termen consta lntr-o condamnare
definitiva la pedeapsa inchisorii de 0 anumita durata sau la detentiunea pe viata;
- recidiva mica este reeidiva al carei prim termen este format din mai multe
condamnari pentru infractiuni cu un grad redus de pericol social;
- reeidiva cu elect unie presupune aplicarea aceluiasi tratament penal ori de cate
ori s-ar repeta starea de recidiva;
- recidiva eu efecte progresive presupune agravarea progresiva a tratamentului
penal pentru fiecare noua recidiva;
- recidiva nationald (teritoriald) este recidiva al carei prim termen consta intr-o
hotarare de condamnare pronuntata de 0 instanta nationala;
- recidiva internationala este recidiva al carei prim termen consta intr-o hotarare
de condamnare pronuntata in strainatate; se poate retine numai In cazul recidivei mari
si numai daca fapta pentru care s-a dispus condamnarea este prevazuta ca infractiune
~iIn Romania.
2. Recidiva in cazul persoanei fizice

2.1. Recidiva mare postcondamnatorie
- se retine cand eel condamnat pentru savarsirea unei infractiuni cu intentie/
praeterintentie la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii mai mare de 6 luni
112
(pedeapsa unica sau rezultanta) a savar~it din nou 0 infractiune cu intentie sau
praeterintentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau
detentiunea pe viata, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii, in
stare de evadare din executarea pedepsei anterioare sau in termenul de incercare al
suspendarii conditionate sau sub supraveghere a executarii pedepsei, al gratierii
conditionate sau al liberarii conditionate,
2.1.1. Termenii recidivei mari postcondamnatorii
a) Primul termen presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:
(i) existenta unei condamnari definitive pentru savdrsirea unei infractiuni cu
tntentie/praeterintentie;
- hotararea poate fi pronuntata fie de instantele romane, fie de instante straine
pentru 0 fapta prevazuta si de legea romana (dubla incriminare), daca hotararea de
condamnare a fost recunoscuta in Romania;
- hotararea judecatoreasca trebuie sa fie definitiva pe latura penala; faptul ca
actiunea civila alaturata actiunii penale a fost disjunsa, fiind solutionata intr-un dosar
separat in care nu a fost pronuntata 0 hotarare definitiva, nu influenteaza asupra
retinerii indeplinirii acestei conditii atata timp cat hotararea de condamnare prin care
a fost solutionata actiunea penala este definitiva;
- condamnarea poate fi dispusa pentru 0 infractiune ramasa in faza tentativei,
consumata sau epuizata, comisa in calitate de autor, coautor, instigator ori complice.
~
Potrivit art. 365 alin. (1) C.proc.pen., partea care a lipsit amt la
judecata, cat si la pronuntare, poate declara apel peste termen, dar nu mai tarziu
de 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii
executarii dispozitiilor privind despagubirile civile. Potrivit art. 365 alin. (2)
C.proc.pen., apelul declarat peste termen nu suspenda executarea. Or, executorii
sunt hotararile penale care au ramas definitive, conform art. 415 alin. (1)
C.proc.pen. Ca atare, statuand expres asupra lipsei caracterului suspensiv de
executare a apelului peste termen, dispozitiilor art. 365 alin. (1) C.proc.pen. le
lipseste aptitudinea de a constitui 0 exceptie de la dispozitiile art. 416 pet, 2
lit. a) din acelasi cod, sub aspectul datei de la care hotararea primei instante a
ramas definitiva. in consecinta, calea de atac a apelului peste termen este lipsita
de efect asupra ramanerii definitive a hotararii criticate, aceasta intrand in
puterea lucrului judecat la data expirarii termenului de apel ordinar, potrivit
art. 416 pet. 2 lit. a) C.proc.pen., asa incat respingerea acestuia, asa cum este
cazul in speta, nu are nicio influenta asupra datei cand hotararea a ramas
definitiva, aceasta fiind deci data expirarii termenului de declarare a apelului
(1.c.c.J., completul de 9judecatori, decizia nr. 7412004, www.lega/is.ro).
(ii) pedeapsa aplicatd trebuie sa fie detentiunea pe via/a sau inchisoare mai mare
de 6 luni si sa nufi lost executatd sau considerata ca executata:
In cazul in care pedeapsa rezultanta aplicata pentru un concurs de infractiuni este
mai mare de 6 luni inchisoare, distingem intre urmatoarele situapi:
- pentru toate infractiunile intentionate sau praeterintentionate au fost stabilite
pedepse de peste 6 luni inchisoare - constituie prim termen al recidivei;
113
_ numai pentru una sau unele dintre infractiunile intentionate sau praeterintentionate au fost stabilite pedepse de peste 6 luni inchisoare- constituie prim termen al
recidivei;
- pentru toate infractiunile intentionate sau praeterintetionate au fost stabilite
pedepse de 6 luni inchisoare sau mai mici, insa pedeapsa rezultanta aplicata este de
peste 6 luni inchisoare- constituie prim termen al recidivei;
- pentru una sau unele dintre infractiunile intentionate sau praeterintentionate au
fost stabilite pedepse de peste ,6 luni inchisoare, iar pentru alte infractiuni (indiferent
de forma de vinovatie cu care au fost savarsite) pedeapsa amenzii, iar pedeapsa
rezultanta aplicata este de peste 6 luni inchisoare ~iamenda - constituie prim termen
al recidivei;
"
- pentru una sau unele dintre infractiunile intentionate sau praeterintentionate au
fost stabilite pedepse de 6 luni inchisoare sau mai mici, iar pentru alte infractiuni
(indiferent de forma de vinovatie cu care au fost sav~ite) pedeapsa amenzii, insa
pedeapsa rezultanta aplicata este de peste 6 luni inchisoare ~i amenda - constituie
prim termen al recidivei;
- in cadrul concursuluiintra atat infractiuni intentionate sau praeterintetionate,cat
si infractiuni din culpa, iar pedeapsa stabilita pentru fiecare dintre acestea este de
peste 6 luni inchisoare - constituie prim termen al recidivei (chiar daca pedeapsa de
baza este aplicatapentru 0 infractiunedin culpa');
- in cadrul concursului intra atat infractiuni intentionate sau praeterintentionate,
cat si infractiuni din culpa, iar numai pedeapsa stabilita pentru una sau mai muite
infractiuni intentionate sau praeterintentionate este de peste 6 luni inchisoare constituieprim termen al recidivei;
- in cadrul concursului intra atat infractiuni intentionate sau praeterintentionate,
cat si infractiuni din culpa, iar numai pedeapsa stabilita pentru una sau mai muite
infractiuni din culpa este de peste 6 luni inchisoare - nu constituie prim termen al
recidivei;
- in cadrul concursului intra amt infractiuni intentionate sau praeterintentionate,
cat ~iinfractiuni din culpa, iar pedeapsa stabilitapentru fiecare dintre infractiuni este
de 6 luni inchisoare sau mai mica, tnSa pedeapsa rezultanta aplicata este de peste 6
luni inchisoare - nu constituieprim termen al recidivei.
(iii) hotiirdrea de condamnare sa nu priveasca: infractiuni sdvdrsite in timpul
minoritatii, infractiuni savdrsite numai din CUlpa,infractiuni pentru care a intervenit
amnistia postcondamnatorie sau fapte care au fost ulterior dezincriminate.
- in principiu, se va putea retine ca prim termen al recidivei condamnareapronuntata pentru 0 infractiune consumata cat timp inculpatul era minor, dar epuizata dupa
ce acesta a devenit major; ca exceptie, in cazul infractiuniiprogresive nu se va retine
ca prim termen al recidivei condamnarea pentru 0 infractiune consumata in stare de
minoritate,chiar daca rezultatul mai gray se produce dupa majorat.
I Pedeapsa de baza este pedeapsa cea mai grea dintre cele stabilite pentru infractiunile
concurente.
114
b) AI doilea termen presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:

(i) sa fie siivar#ta de un major din nou 0 irfractiune cu intentie sau praeterintentte;
pentru care legeaprevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an (pedeapsii unicd sau
alternativd cu amenda) sau detentiuneape via/a;
.
I
- prezinta important! pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata, chiar
daca fapta a ramas in stadiul tentativei;
- nu intereseaza ce pedeapsa efectiva aplica instanta pentru aceasta infractiune (de
pilda, se va retine recidiva chiar daca pedeapsa aplicata este inchisoarea mai mica de
un an sau amenda).
~
Daca infractiunea continuata s-a epuizat dupa ramanerea definitiva a
unei hotarari anterioare de condamnare, sunt indeplinite conditiile recidivei
postcondamnatorii (C.A. Iasi, sectia penala, decizia nr. 539/2005, in B.J.C.P.J.
2005, p. 35).
(ii) noua infractiune sa fie savar~ita inainte de inceperea executarii pedepsei
(inclusiv in cazul in care condamnatul se sustrage de la executare ori a obtinut
amanarea executarii pedepsei), in timpul executarii pedepsei (inclusiv cand aceasta se
realizeaza prin executare la locul de munca), in timpul executarii, in stare de evadare
din executarea pedepsei anterioare sau in termenul de incercare al suspendarii conditionate sau sub supraveghere a executdrii pedepsei, al gratierii condittonate sau al
liberarii conditionate.
- in ipoteza infractiunilor cu durata de consumare prezinta, in principiu, important!
momentul epuizarii infractiunii; astfel, daca 0 infractiune continua, continuata, sau de
obicei s-a consumat inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare,
epuizandu-se dupa acest moment, se va reline starea de recidiva, iar nu concursul de
infractiuni; in schimb, daca actul de executare a unei infractiuni progresive a fost comis
inainte de ramanerea definitiva a hotararii, iar rezultatul mai gray s-a produs dupa
aceasta data, se va reline concursul de infractiuni, iar nu starea de recidiva;
- in cazul in care 0 infractiune progresiva, continua, continuata sau de obicei s-a
consumat in termenul de incercare al suspendarii conditionate sau sub supraveghere,
epuizandu-se dupa aceasta, se va retine starea de recidiva postcondamnatorie, daca
infractiunea a fost descoperita in acest termen intrucat in acest caz poate interveni
revocarea suspendarii; daca infractiunea nu este descoperita in termenul de incercare
se va retine numai starea de recidiva postexecutorie;
- in situatia in care 0 infractiune continua, continuata, sau de obicei s-a consumat
in termenul de incercare al liberarii conditionate sau al gratierii conditionate,
epuizandu-se dupa acest moment, se va retine numai starea de recidiva postexecutorie; lnsa, daca 0 infractiune progresiva s-a consumat in termenul de incercare al
liberarii conditionate sau al gratierii conditionate, iar rezultatul mai gray s-a produs
dupa acest moment, se va retine numai starea de recidiva postcondamnatorie;
- infractiunea de evadare va fi savar~ita in stare de recidiva, daca sunt intrunite si
celelalte conditii referitoare termenii recidivei.
la
115
2.1.2. Sancponarea recidivei mari postcondamnatorii

a) Reguli generale
(i) cdnd ambii termeni ai recidivei sunt formati numai dintr-o infractiune,
pedeapsa aplicata pentru infractiunea savar~ita ulterior (al doilea termen) si pedeapsa
aplicata pentru prima infractiune (in cazul in care a doua infractiune a fost savar~ita
inainte de inceperea executarii primei), respectiv restul de pedeapsa ce a mai ramas
de executat la momentul savarsirii noii infractiuni se contopesc potrivit regulilor de
la concursul de infractiuni, putand fi aplicat un spor de pana la 7 ani;
Deducerea preventiei:
a) daca infractorul a fost retinut si/sau arestat preventiv pentru cea de-a doua
Infractiune (cea savar~ita in stare de recidiva), durata preventiei se va deduce din
pedeapsa rezultanta;
b) daca infractorul nu a fost retinut sau arestat preventiv pentru cea de-a doua
infractiune, insa dupa savarsirea acesteia a fost incarcerat in baza mandatului de executare emis in temeiul hotararii definitive de condamnare pentru prima infractiune,
durata acestei privati de libertate se va scadea din pedeapsa rezultanta;
c) in cazul in care infractorul continua sa ramana privat de libertate in baza
mandatului de executare emis in temeiul hotararii definitive de condamnare pentru
prima infractiune (indiferent daca a fost sau nu arestat preventiv pentru cea de-a doua
infractiune), perioada de timp scursa intre data savarsirii noii infractiuni (al doilea
termen) si data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti pentru aceasta se va
deduce din pedeapsa rezultanta.
- pedeapsa rezultanta aplicata nu poate depasi maximul general ori cumulul aritmetic al pedepselor supuse contopirii.
~
In cazul savar~irii unei infractiuni intentionate pedepsite de lege cu
inchisoare mai mare de 1 an, in timpul intreruperii executarii unei pedepse mai
mari de 6 luni inchisoare, instanta trebuie sa stabileasca pedeapsa ce a mai ramas
de executat in urma intreruperii executarii pedepsei aplicate prin hotararea de
condamnare ce constituie primul termen al recidivei, pe care 0 va contopi cu
pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~itaulterior, eu posibilitatea aplicarii
unui spor (es.J., sectia penala, decizia nr. 116911994, in Probleme de drept ...
1990-2000,p. 56).
(ii) in cazul evadarii din executarea unei pedepse se va realiza eumulul aritmetic
intre pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare si restul de pedeapsa de
executat din a carui executare a evadat eondamnatul; daca infractorul a evadat din
starea de retinere sau de arest preventiv, va exista concurs, ~i nu recidiva, intre
evadare si infractiunea pentru care infractorul fusese retinut sau arestat;
- in situatia in care in stare de evadare este savar~ita 0 noua infractiune de catre
condamnat, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~ita ulterior se va contopi
potrivit regulilor de la concursul de infractiuni cu pedeapsa rezultata din cumulul
aritmetic dintre pedeapsa stabilita pentru infractiunea de evadare ~i restul de
pedeapsa din a carui executare a evadat condamnatul. La aceasta pedeapsa rezultanta
se poate aplica un spor de pana la 7 ani;
116
Dreptpenal. Parteagenerala
a) daca infractorul a fost retinut si/sau arestat preventiv pentru infractiunea de
evadare si/sau pentru infractiunea savar~ita dupa evadare, durata preventiei se va
deduce din pedeapsa rezultanta;
b) daca infractorul nu a fost retinut sau arestat preventiv pentru infractiunea de
evadare si/sau pentru infractiunea savar~ita dupa evadare, insa dupa savar~irea
acesteia a fost incarcerat in baza mandatului de executare emis in temeiul hotardrii
definitive de condamnare pentru prima infractiune (cea din executarea careia a
evadat), durata acestei privari de libertate se va scadea din pedeapsa rezultanta,
- pedeapsa rezultanta aplicata nu poate depasi maximul general ori cumulul
aritmetic al pedepselor supuse contopirii.
~
In cazul In care, dupa ce a evadat din executarea unei pedepse, condamnatul a savar~it, In stare de recidiva postcondamnatorie, mai multe
infractiuni concurente, pedeapsa se aplica In modul urmator: mai inmi, potrivit
art. 269 alin. (3) C.pen., pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se
adauga la restul pedepsei din a carei executare condamnatul a evadat; apoi, dupa
ce vor fi stabilite pedepse separate pentru infractiunile concurente comise in
stare de evadare, instanta trebuie sa contopeasca - conform art. 39 alin. (3)
C.pen. - fiecare dintre aceste pedepse cu pedeapsa rezultata din cumularea
pedepsei aflate in curs de executare cu pedeapsa aplicata pentru evadare, putand
adauga cate un spor de pedeapsa in baza art. 39 alin. (1) C.pen.; in fine, in urma
aplicarii art. 269 alin. (3) si art. 39 alin. (3) C.pen., instanta urmeaza a face
aplicarea art. 33 lit. a) si art. 34 lit. a) C.pen. - infractiunea de evadare ~i
infractiunile savarsite in stare de evadare fiind concurente - de asemenea cu
posibilitatea adaugarii unui spor de pedeapsa (CA. Bucuresti, sectia a II-a
penala, decizia nr. 26/A/1996, in R.D.P. nr. 3/1996, p. 123).
(iii) cdnd primul termen al recidivei este 0 condamnare pentru un concurs de
infractiuni, iar al doilea termen este format numai dintr-o infractiune, pedeapsa aplicata pentru infractiunea savar~ita ulterior (al doilea termen) si pedeapsa rezultanta
aplicata pentru concursul de infractiuni din primul termen (in cazul in care infractiunea ce constituie al doilea termen a fost savar~ita inainte de inceperea executarii
pedepsei rezultante anterioare), respectiv restul din pedeapsa rezultanta ce a mai
ramas de executat la momentul savarsirii noii infractiuni se contopesc potrivit
regulilor de la concursul de infractiuni, putand fi aplicat un spor de pana la 7 ani;
a) daca infractorul a fost retinut si/sau arestat preventiv pentru infractiunea savar~ita in stare de recidiva (care constituie al doilea termen al recidivei), durata preventiei se va deduce din pedeapsa rezultanta aplicata pentru recidiva;
b) daca infractorul nu a fost retinut sau arestat preventiv pentru infractiunea
savar~ita in stare de recidiva, insa dupa savar~irea acesteia a fost incarcerat in baza
mandatului de executare a pedepsei rezultante, durata acestei privari de libertate se va
scadea din pedeapsa rezultanta aplicata pentru recidiva;
c) in cazul in care infractorul continua sa ramana privat de libertate in baza
mandatului de executare emis in temeiul hotararii definitive de condamnare pentru
_------------------
----------
---------
117
concursul de infractiuni (indiferent daca a fost sau nu arestat preventiv pentru noua
infractiune), perioada de timp scursa intre data savarsirii noii infractiuni (al doilea
tennen) si data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti pentru aceasta se va
deduce din pedeapsa rezultanta.
(iv) cdnd primul termen este format numai dintr-o infractiune, iar eel de-al doilea
dintr-un concurs de infractiuni, se va aplica pentru jiecare infractiune (al doilea
termen) pedeapsa potrivit regulilor de la recidiva descrise mai sus (i), urmand ca apoi
sa fie stabilita pedeapsa rezultanta potrivit regulilor de la concursul de infractiuni (mai
intai se aplica regulile de la recidiva, apoi regulile de la concurs); teoretic, in aceasta
situatie este posibila aplicarea a doua sporuri: eel de 7 ani inchisoare de la recidiva in
prima etapa, precum si eel de 5 ani inchisoare de la concurs in a doua etapa;
(v) cdnd primul termen al recidivei este 0 condamnare pentru un concurs de
infractiuni, iar al doilea termen este format tot dintr-un concurs de irfractiuni se vor
aplica in mod corespunzator regulile descrise mai sus [(iii) si (iv)].
b) Reguli speciale
Legea prevede si unele exceptii de la regulile de mai sus cand, desi instanta de
judecata retine existenta recidivei mari postcondamnatorii, tratamentul sanctionator
va presupune:
(i) cumulul aritmetic intre pedeapsa aplicata pentru infractiunea savar~Wiulterior
si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara in situatia in care se dispune
revocarea suspendarii conditionate sau sub supraveghere a executarii pedepsei ca
urmare a savarsirii din nou a unei infractiuni in termenul de incercare al suspendarii;
nu este posibila aplicarea unui spor de pedeapsa (art. 83 C.pen. si art. 864 C.pen.);
(if) cumulul aritmetic intre pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~ita ulterior
si pedeapsa sau restul de pedeapsa gratiata conditionat, in cazul in care se dispune
revocarea gratierii; nu este posibila aplicarea unui spor de pedeapsa (spre exemplu,
art. 7 din Legea nr. 543/2002);
(iii) in cazul revocdrii liberdrii conditionate, se va contopi potrivit regulilor de la
concursul de infractiuni pedeapsa aplicata pentru infractiunea savar~ita in timpul
liberarii conditionate si restul de pedeapsa ramas de executat din pedeapsa aplicata
pentru infractiunea anterioara, putand fi aplicat un spor de pana la 5 ani, tara a depasi
maximul general ori cumulul aritmetic al pedepselor.
c) Pedepsele complementare ~imasurile de slguranta

- in cazul in care, pe langa pedepsele cu inchisoarea care constituie termenii recidivei, au fost aplicate pedepse complementare sau masuri de siguranta, aplicarea
acestora pe langa pedeapsa rezultanta pentru recidiva mare postcondamnatorie va
urma regulile de la concursul de infractiuni,
118
2.2. Recidiva mare postexecutorie

- se retine cand eel eondamnat pentru savarsirea unei infractiuni eu intentie sau
praeterintentie la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni pe care a exeeutat-o sau care
este considerata ca executata (dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori
dupa prescriptia executarii pedepsei) a savar~it din nou 0 infractiune cu intentie sau
praeterintentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau
detentiunea pe viata.
2.2.1. Termenii recidivei marl postexecutorii.

a) Primul termen presupune indeplinirea urmatoarelor condlnl:
(i) existenta unei condamnari definitive pentru sdvdrsirea unei infractiuni cu
intentie/praeterintentie;
- hotararea poate fi pronuntata fie de instantele romane, fie de instante straine
pentru 0 fapta prevazuta si de legea romana (dubla incriminare), daca hotararea de
condamnare a fost recunoscuta in Romania;
- hotararea judecatoreasca trebuie sa fie definitiva pe latura penala; faptul di
actiunea civila alaturata actiunii penale a fost disjunsa, fiind solutionata Intr-un dosar
separat in care nu a fost pronuntata 0 hotarare definitiva, nu influenteaza asupra
retinerii indeplinirii acestei conditii atata timp cat hotararea de condamnare prin care
a fost solutionata actiunea penala este definitiva;
- condamnarea poate fi dispusa pentru 0 infractiune ramasa in faza tentativei, consumata sau epuizata, comisa in calitate de autor, eoautor, instigator ori complice.
(ii) pedeapsa aplicatd trebuie sa fie detentiunea pe via/a sau inchisoarea mai
mare de 6 luni .# sa fi fast executata sau considerate executata ca urmare a gratierii
totale sau a restului de pedeapsa ori ca urmare a interventiei prescriptiei executdrii
pedepsei;
- in cazul in care pedeapsa rezultanta aplicata pentru un concurs de infractiuni
este mai mare de 6 luni inchisoare, se mentin distinctiile facute eu ocazia analizei
recidivei mari postcondamnatorii.
(iii) hotardrea de condamnare sa nu priveasca: tnfractiuni siivdrsite fn timpul
minoritatti, infractiuni sdvdrsite numai din culpa, infractiuni pentru care a intervenit
amnistia postcondamnatorie sau fapte care au fost ulterior dezincriminate.
- de asemenea, nu se va tine seama de condamnarile pentru care a intervenit
reabilitarea de drept sau in privinta carora s-a implinit termenul de reabilitare
judecatoreasca (in aceasta din urma situatie, chiar daca infractorul nu este reabilitat,
nu se va putea retine recidiva postexecutorie daca s-a implinit termenul de reabilitare
judecatoreasca);
- se va putea retine ca prim termen al recidivei condamnarea pronuntata pentru 0
infractiune consumata cat timp ineulpatul era minor, dar epuizata dupa ee aeesta a
devenit major; in cazul infractiunii progresive nu se va retine ca prim termen al
recidivei condamnarea pentru 0 infractiune consumata in stare de minoritate, chiar
daca rezultatul mai gray se produce dupa majorat.
119
b) Al doilea termen presupune indeplinirea urmatoarelor couditii:

(i) sa fie savdrsitd din nou 0 infractiune eu interuie sau praeterintentie, pentru
care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata;
- nu intereseaza ce pedeapsa efectiva aplica instanta pentru aceasta infractiune (de
pilda, se va retine recidiva chiar daca pedeapsa aplicata este inchisoarea mai mica de
un an sau amenda).
~
Potrivit art. 38 lit. a') C.pen., la stabilirea starii de recidiva nu se tine
seama de hotararile de condamnare privitoare la infractiunile din culpa. Infractiunea praeterintentionata nu poate fi considerata 0 infractiune din culpa, deoarece actiunea sau inactiunea inculpatului este intotdeauna intentionata, iar numai
consecintele mai grave se produc din culpa; aceasta survine in desfasurarea
procesului cauzal ce a generat rezultatul, tara sa modifice esenta infractiunii ~i
sa 0 transforme intr-o infractiune din culpa. In consecinta, atunci cand, dupa
executarea unei pedepse mai mari de 6 luni, condamnatul savarseste 0 infractiune praeterintentionata pentru care legea prevede 0 pedeapsa mai mare de 1 an,
exista starea de recidiva postexecutorie (CSJ,
sectia penala, decizia
nr. 207011997. in R.D.P. nr. 311998,p. 146).
(ii) noua infractiune
sa fie
sdvdrsitd dupd executarea primei pedepse (in tara sau

in strainatate) sau dupa data intrdrii in vigoare a actului normativ de gratiere totala
sau CI restului de pedeapsd, ori dupa data implinirii termenului de prescriptie a
executdrii primei pedepse, dar inainte de interventia reabllitiirii de drept sau de
lmplinirea termenul de reabilitare judecatoreasca.
- In principiu, in cazul infractiunilor cu durata de consumare, se va retine numai
recidiva postexecutorie in cazul in care epuizarea acestora are loc dupa momentul la
care prima pedeapsa fusese executata sau considerata ca executata, chiar daca
consumarea infractiunii avusese loc inainte de acest moment; ca exceptie, daca 0
infractiune continua, continuata sau de obicei s-a consumat inainte de implinirea
termenului de reabilitare judecatoreasca/interventia reabilitarii de drept, epuizandu-se
I11sadupa acest moment, se va retine totusi starea de recidiva postexecutorie intrucat
exista 0 activitate infractionala in termenul de reabilitare;
- in situatia in care 0 infractiune progresiva este savar~ita inainte ca pedeapsa sa
fie executata ori considerata ca executata, jar rezultatul mai gray se produce dupa
acest moment, se va retine numai starea de recidiva postcondamnatorie; daca
infractiunea progresiva este comisa inainte de implinirea termenului de reabilitare
judecatoreasca/interventia reabilitarii de drept, iar rezultatul mai grav se produce
dupa acest moment, se va retine starea de recidiva postexecutorie.
~~
Infractiunile 111 privinta carora s-a implinit termenul de reabilitare IlU
atrag starea de recidiva, chiar daca reabilitarea nu a fost constatata printr-o
hotarare judecatoreasca (CA. Timisoara, sectia penala, decizia nr. 845/[( din 15
septembrie 2004, in B.J. 2004, p. 388).
120
~
In cazul savarsirii unei noi infractiuni, de catre 0 persoana condamnata
definitiv la mai multe pedepse, dintre care unele au fost executate, iar pentru
altele durata pedepsei nu s-a implinit, trebuie sa se retina ca acea infractiune a
fost savar~itaatat in conditiile starii de recidiva postcondamnatorie, cat ~iin cele
ale starii de recidiva postexecutorie (/.C. Ci); Sectiile Unite, Decizia nr. 18/2007,
www./ega/is.ro).
2.2.2. Sancnenarea recidivei mari postexecutorii

- instanta de judecata procedeaza la apliearea pedepsei intr-o singura etapa, atat
pentru infractiunea comisa, cat ~i pentru recidiva;
- se poate apliea pentru infractiunea savar~ita in stare de recidiva 0 pedeapsa paua
la maximul special al acesteia, iar daca maximul special este neindestulator, in cazul
inchisorit se poate adauga un spor de pana la 10 ani, iar in cazul amenzii se poate
aplica un spor de eel mult doua treimi din maximul special;
- in cazul in care eel de-al doilea termen este un concurs de infractiuni, se aplica
mai intai tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii si apoi eel al concursului;
- in situatia in care se retine ca infractiunea a fost savar~ita atat in conditiile starii
de recidiva postcondamnatorie, cat ~i in cele ale starii de recidiva postexecutorie, se
aplica mai intai tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii, iar apoi eel al
recidivei postcondamnatorii [de pilda, dupa executarea unei pedepse de doi ani
Inchisoare stabilita pentru 0 infractiune de furt comisa de infraetorul major, acesta
mai savar~e~te 0 infractiune de santaj (in recidiva postexecutorie) pentru care este
condamnat definitiv la trei ani inchisoare, iar inainte de inceperea executarii ultimei
pedepse infractorul comite 0 infractiune de talharie; aceasta din urma infractiune este
comisa in stare de recidiva posteondamnatorie fata de condamnarea pentru
infractiunea de santaj ~i in stare de recidiva posteexecutorie fata de eondamnarea
pentru infractiunea de furt; in aceasta situatie se va aplica pedeapsa intr-o singura
etapa pentru infractiunea de talharie avand in vedere regulile recidivei postexecutorii,
iar apoi aceasta pedeapsa va fi contopita cu cea stabilita pentru infractiunea de santaj
potrivit regulilor reeidivei postcondamnatorii, la pedeapsa de baza putand fi adaugat
un spor de pana la sapte ani];
- pedepsele complementare ~i masurile de siguranta se aplica potrivit dreptului
comun pe langa pedeapsa stabilita intr-o singura etapa pentru infractiunea savar~ita in
stare de recidiva mare postexeeutorie; daca sunt savarsite mai multe infractiuni concurente in stare de recidiva mare postexecutorie, pedepsele complementare si masurile de siguranta stabilite pentru fiecare infractiune se vor aplica pe Ianga pedeapsa
rezultanta potrivit regulilor de la concursul de infractiuni,
2.3. Recidiva mica

- se retine cand eel care a suferit trei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii
de pana la sase luni pentru infractiuni savarsite cu intentie sau praeterintentie (executabile separat sau contopite intr-o pedeapsa rezultanta) a savarsit din nou 0 infractiune cu intentie sau praeterintentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii
121
mai mare de un an sau detentiunea pe viata, inainte de executarea ipostcondamnatorie) sau dupa executarea, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori
dupa prescrierea executarii a eel putin trei asemenea pedepse (postexeeutorie).
2.3.1. Termenii recidivei mici
a) Primul termen presupune indeplinirea urmatoarelor conditli:
(i) existenta a eel putin trei condamndri definitive la pedeapsa inchisorii de pdna
fa 61uni;
~
Condamnarea la pedeapsa de 6 luni inchisoare, rezultata din contopirea
a trei pedepse cu Inchisoarea stabilite pentru infractiuni concurente, nu constituie prim termen al midi recidive. Pentru incidenta acestui caz de recidiva
trebuie sa existe eel putin trei condamnari, succesive, la pedepse pana la 6 luni
Inchisoare, iar nu 0 singura condamnare la pedeapsa rezultanta de 6 luni,
urmarea contopirii a trei pedepse stabilite pentru infractiuni aflate in concurs.
Cand conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva, conform art. 40
C.pen., nu sunt intrunite, pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul
de infractiuni, ceea ce inseamna ca, daca pedeapsa anterioara, care se contopeste
cu noua pedeapsa, a fost executata in tot sau in parte, ceea ce s-a executat se
scade din durata pedepsei rezultante, conform art. 36 alin. (3) C.pen. (C.S.J.,
sectia penala, decizia nr. 1087/2002, www.lega/is.ro).
(ii) infractiunile pentru care au fost pronuntate pedepsele respective sa fie

savarsite cu intentie sau praeterintentie;
(iii) hotararea/hotararile de condamnare sa nu priveasca: infractiuni savarsite in
timpul minoritatii, infractiuni savarsite numai din culpa, infractiuni ulterior amnistiate sau fapte care au fost ulterior dezincriminate. De asemenea, nu se va tine seama
de condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea de drept sau in privinta carora
s-a lmplinit termenul de reabilitare judecatoreasca,
b) Al doilea termen presupune
recidivei mari.
indeplinirea
acelorasl conditil ca in cazul
2.3.2 Sanctionarea recidivei mici

- se vor aplica aceleasi reguli sanctionatorii de la recidiva mare postcondamnatorie, respectiv postexecutorie.
3. Recidiva in cazul persoanei juridice

- legea penala reglementeaza numai recidiva mare in cazul persoanei juridice, nu
si mica recidiva;
- se va reline existenta starii de recidiva:
1. cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa
amenzii penale (indiferent de cuantumul acesteia) pentru 0 infractiune intentionata
sau prae~erintentionata, persoana juridica savarseste din nou 0 infractiune cu intentie
----
~------------
122
sau praeterintentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata

nu este considerata executata (recidiva postcondamnatorie);
2. cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pe<leal0sa:;

amenzii penale (indiferent de cuantumul acesteia) pentru 0 infractiune intentionatl
sau praeterintentionata, persoana juridica savarseste din nou 0 infractiune cu intentie
sau praeterintentie, dupa ce amenda pentru infractiunea anterioara a fost executarg
sau este considerata ca executata trecidiva postexecutorie).
- primul termen al recidivei in cazul persoanei juridice nu poate consta intr-o .
hotarare de condamnare privind: infractiuni sav~r~ite numai din culpa, infractiuni
ulterior amnistiate sau fapte care au fost ulterior dezincriminate. De asemenea, nu se
va tine seama de condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea de drept.
- in ipoteza retinerii recidivei postcondamnatorii, amenda aplicata pentru infractiunea savar~ita ulterior se contopeste potrivit regulilor de la concursul de infractiuni
cu amenda aplicata pentru infractiunea anterioara sau cu restul de amends ce a mai
ramas de executat, aplicandu-se amenda cea mai mare, care poate fi sporita pana la
maximul special. Daca acest maxim nu este indestulator, se poate adauga un spor de
pana la 0 jumatate din acel maxim;
- aplicarea pedepselor complementare sau a masurilor de siguranta in cazul savarsirii de 0 persoana juridica a unei infractiuni in stare de recidiva postcondamnatorie
se realizeaza dupa acelasi mecanism ca in situatia persoanelor fizice;
- in situatia retinerii recidivei postexecutorii se aplica, lntr-o singura etapa,
pedeapsa amenzii pana la maximul special, iar daca acest maxim nu este indestulator,
se poate adauga un spor de pana la doua treimi din acel maxim;
- pedepsele complementare ~i masurile de siguranta se aplica potrivit dreptului
comun pe langa pedeapsa stabilita intr-o singura etapa pentru infractiunea savar~ita
de persoana juridica in stare de recidiva postexecutorie; dad. sunt savarsite mai multe
infractiuni concurente in stare de recidiva mare postexecutorie, pedepsele complementare si masurile de siguranta stabilite pentru fiecare infractiune se vor aplica pe
langa pedeapsa rezultanta potrivit regulilor de la concursul de infractiuni,
4. Descoperirea ulterioara a starii de recldiva

- reprezinta constatarea realizata dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a unei persoane fizice sau juridice ~i mai inainte ca pedeapsa sa fie executata ori
considerata ca executata, cu privire la starea de recidiva in care se afla condamnatul
(in cazul in care, la momentul pronuntarii hotararii de condamnare, instanta de judecata nu a putut cunoaste existenta starii de recidiva; daca instanta putea cunoaste
starea de recidiva din actele dosarului si a retinut in mod eronat inexistenta acesteia,
hotararea de condamnare se bucura de autoritate de lucru judecat, neputandu-se
proceda la reindividualizarea pedepsei);
- instanta de executare a ultimei hotarari sau, in cazul cand eel condamnat se afla
in stare de detinere ori in executarea pedepsei la locul de munca, instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau, dupa caz, unitatea
unde se executa pedeapsa, sesizata din oficiu, la cererea procurorului sau a persoanei
123
condamnate, va proceda la reindividualizarea pedepsei, aplicand tratamentul sanctionator de la recidiva (postcondamnatorie sau postexecutorie);
_ reindividualizarea pedepsei in cazul descoperirii ulterioare a starii de recidiva
poate avea loc si in ipoteza in. ~are p~~eapsa detentiu~ii ~e v~~ta.~plicaHi unei p.ersoane fizice a fost comutata on inlocuita cu pedeapsa inchisorii, ~l m acest caz fiind
necesar ca, la momentul pronuntarii hotararii de condamnare, instanta de judecata sa
nu fi cunoscut existenta starii de recidiva.
Sectiunea a 3-a. Pluralitatea

1. Pluralitatea
Intermedlara
intermediara in cazul persoanei fizice
- este 0 forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea din nou a unei

infractiuni (nu doar 0 fapta prevazuta de legea penala), indiferent de natura, gravitatea ori forma de vinovatie a acesteia, de catre 0 persoana fizica (minor sau major)
condamnata definitiv, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii
acesteia sau in stare de evadare, in cazul in care nu sunt intrunite conditiile prevazute
de lege pentru starea de recidiva postcondamnatorie (de pilda, legea prevede pentru
infractiunea nou-savarsita pedeapsa inchisorii mai mica de un an sau amenda,
persoana a fost anterior condamnata la pedeapsa inchisorii mai mica de 6 luni, ori
pentru 0 infractiune savar~ita din culpa, sau noua infractiune este savarsita din culpa);
daca noua infractiune este savar~ita dupa ce pedeapsa a fost executata sau considerata
executata, nu se va retine pluralitatea intermediara;
- primul termen al pluralitatii intermediare nu poate consta intr-o condamnare
pentru 0 infractiune pentru care a intervenit amnistia, prescriptia executarii, reabilitarea ori care a fost ulterior dezincriminata; in schimb poate constitui prim termen al
pluralitatii intermediare 0 condamnare la pedeapsa inchisorii pentru 0 infractiune
comisa de un infractor minor sau condamnarea infractorului major pentru 0 infractiune sanctionata de lege numai cu pedeapsa amenzii ori la pedeapsa inchisorii pentru
o infractiune savar~ita din culpa etc.;
- spre deosebire de concursul de infractiuni, pluralitatea intermediara presupune
existenta unei condamnari definitive pentru 0 infractiune anterioara;
- pentru sanctionarea pluralitatil intermediare se aplica, de regula, principiile
de la aplicarea pedepsei in cazul eoneursului de infractiuni, contopindu-se intreaga
pedeapsa anterioara (chiar daca a fost in parte executata) eu pedeapsa aplicatd
pentru noua irfractiune, putand fi aplicat un spor de pana la 5 ani inchisoare; din
pedeapsa rezultanta se va deduce perioada deja executata din pedeapsa anterioara, Ca
exceptie, in situatia in care legea prevede expres alt tratament sanctionator, se vor
aplica prevederi legale speciale (de pilda, in cazul revocarii gratierii sau a suspendarii
conditionate a executarii pedepsei);
~
Savarsirea unei noi infractiuni in cursuI termenului de incercare al
suspendarii conditionate a executarii unei pedepse de eel mult 6 luni determina 0
__
_._- ..... _----
..
-_---
124
pluralitate intermediara de infractiuni, conform art. 40 C.pen., dar, in raport de

dispozitia specials prevazuta de art. 83 C.pen., pedeapsa nu se va aplica potrivit
regulilor concursului de infractiuni, ci potrivit nonnei speciale, ce prevede revocarea ~i executarea alaturi de pedeapsa aplicata pentru noua infractiune (CA.
Craiova, sectia penala, decizia nr. 896/2001, in Dreptul nr. 8/2002,p. 250).
- daca sunt savar~ite mai multe infractiuni concurente in stare de pluralitate intermediara, se va aplica mai intai regimuf sanctionator al pluralitatii intermediare
pentru fiecare infractiune, iar apoi regimul sanctionator al concursului de infractiuni
in vederea stabilirii pedepsei rezultante ce urmeaza ~ fi executata;
- in situatia in care inainte ca prima pedeapsa la care 0 persoana a fost condamnata
defmitiv sa fie executata sau considerata executata sunt savarsite mai multe infractiuni,
unele in stare de recidiva, iar altele in stare de pluralitate intermediara, se va aplica
pedeapsa pentru fiecare dintre aceste infractiuni potrivit regimului sanctionator al recidivei mari postcondamnatorii, respectiv al pluralitatii intermediare, iar apoi pedepsele
astfel obtinute se contopesc potrivit regulilor concursului de infractiuni;
- in cazul in care dupa evadarea din executarea unei pedepse este savar~ita 0 noua
infractiune in stare de pluralitate intermediara, se va proceda astfel:
1. pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se va cumula aritmetic cu
pedeapsa din a carei executare s-a evadat;
2. pentru infractiunea nou-savarsita se va stabili pedeapsa potrivit regimului
sanctionator al pluralitatii intermediare;
3. pedepsele de la 1 ~i 2 vor fi contopite potrivit regulilor concursului de infractiuni. Partea din pedeapsa executata sau preventia se va deduce din pedeapsa rezultanta in urma contopirii.
2.Pluralitatea lntermedlara in cazul persoaneijuridice

- este 0 forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea din nou a unei
infractiuni (nu doar 0 fapta prevazuta de legea penala), indiferent de natura, gravitatea ori forma de vinovatie a acesteia, de catre 0 persoana juridica condamnata definitiv, inainte de inceperea executarii pedepsei amenzii penale sau inaintea executarii
integrale a acesteia, in cazul in care nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege
pentru starea de recidiva postcondamnatorie;
- in cazul persoanei juridice se poate reline pluralitatea intermediara:
1. cand primul termen il constituie 0 condamnare definitiva la pedeapsa amenzii
penale (indiferent de cuantumul acesteia) pentru 0 infractiune savar~ita din culpa, iar
al doilea termen savarsirea unei noi infractiuni indiferent de forma de vinovatie;
2. cand primul termen il constituie 0 condamnare definitiva la pedeapsa amenzii
penale (indiferent de cuantumul acesteia) pentru 0 infractiune savar~ita cu intentie
sau praeterintentie, iar al doilea termen savar~irea unei noi infractiuni din culpa.
- pentru sanctlonarea pluralititii intermediare se aplica principiile de la aplicarea pedepsei in cazul concursului de infractiuni,
Capitolul VIII
Raspunderea penala
- raspunderea penala este raspunderea persoanei (fizice sau juridice) care intervine ca urmare a incalcarii dispozitiei normei de incriminare;
- raspunderea penala se realizeaza in cadrul raportului juridic de conflict;
- subiectii raportului juridic de conflict sunt, pe de 0 parte, persoanele fizice sau
juridice care au savar~it nemijlocit ori au participat la savarsirea unei infractiuni
(subiect activ), iar, pe de alta parte, statul (subiect pasiv general);
- continutul raportului juridic de conflict 11constituie, pe de 0 parte, dreptul ~i
obligatia statului de a exercita actiunea penal a in vederea tragerii la raspundere
penala a persoanelor fizice sau juridice care au savarsit ori au participat la savarsirea
unei infractiuni si, pe de alta parte, obligatia subiectilor activi ai raportului de conflict
de a suporta consecintele savarsirii infractiunii;
- obiectul raportului juridic de conflict consta in executarea sanctiunilor penale
aplicabile pentru savar~irea infractiunii,
Sectiunea 1. Principiile raspunderli penale

In doctrina se considera ca principiile raspunderii penale sunt:
1. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale [art. 17 alin. (2) C.pen.];
2. legalitatea raspunderii penale deriva din principiul general (constitutional) al legalitatii, care guverneaza intreaga materie penala;
3. personalitatea raspunderii penale;
- potrivit acestui principiu, nu pot fi trase la raspundere penala decat persoanele
(fizice sau juridice) care au participat la savarsirea unei infractiuni (autor, coautor,
instigator, complice), respectiv nu pot fi obligate la executarea unei sanctiuni penale
decat persoanele carora aceste sanctiuni le-au fost aplicate;
- raspunderea penala a persoanei juridice nu este incompatibila cu principiul
personalitatii raspunderii penale.
4. unicitatea raspunderii penale (ne bis in idem);
- savarsirea unei infractiuni atrage 0 raspundere penala unica ~i aplicarea
data a sanctiunii prevazute de norma de incriminare.
singura
S. celeritatea raspunderii penale;

- presupune descoperirea faptuitorului si a faptei mai aproape de momentul savarsirii acesteia, precum si cerinta ca actele procesuale sau procedurale ori activitatile
procesuale sa se desfasoare de indata si rara lntarzieri.
126
6. tnevitabtlitatea raspunderii penale;

- savaqirea unei infractiuni atrage inevitabil rsspunderea penala a infractorului,
eu exceptia cazurilor in care, potrivit legii, raspunderea penala este inlaturata.
7. individualizarea raspunderii penale;
,
- pe de 0 parte, legea stabileste natura si limitele pedepsei aplicabile pentru 0 anumita infractiune (individualizare legala), iar instanta de judecata pedeapsa concreta ~i
modalitatea de executare a acesteia (individualizare judiciariiy.
8. prescriptibilitatea raspunderii penale.
- prescriptia raspunderii penale are ca efect crearea unui impediment la tragerea la
raspundere penal a a infractorului, datorita trecerii unei perioade de timp, prevazute
de lege, de la data savarsirii infractiunii pana Ia data pronuntarii unei hotarari
judecatoresti definitive.
"
Sectiunea a 2-a. Inlocuirea
rispunderii penale cu rispunderea
administrativi
- inlocuirea raspunderii penale este masura ce poate fi dispusa de catre instanta de
judecata prin care raspunderea penala pentru unele infractiuni este inlocuita cu 0
raspundere administrativa in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
1. pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savar~ita sa fie inchisoarea de
eel mult un an sau amenda, ori sa se fi savarsit una dintre urmatoarele infractiuni
(indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru acestea): furt (art. 208 C.pen.), abuz
de incredere (art. 213 C.pen.), inselaciunea prevazuta de art. 21S alin. (1) C.pen.,
delapidarea prevazuta de art. 21S1 alin. (1) C.pen., distrugerea prevazuta de art. 217
alin. (1) C.pen., distrugerea din culpa prevazuta de art. 219 alin. (1) C.pen., daca
valoarea pagubei nu depaseste 10 lei sau infractiunea :de neglijenta in serviciu
(art. 249 C.pen.), daca valoarea pagubei nu depaseste SOlei;
2. fapta, in continutul ei eoneret si in imprejurarile in care a fost savar~ita, sa
prezinte un grad de pericol social redus ~i sa nu fi produs urmari grave;
3. paguba pricinuita prin infractiune sa fi fost integral reparata pana la pronuntarea hotararii;
4. din atitudinea faptuitorului dupa savarsirea infractiunii sa rezulte ea aeesta
regreta fapta;
5. sa existe sufieiente date ca faptuitorul se poate indrepta tara a i se apliea
pedeapsa;
6. fiiptuitorul sa nu fi fost anterior eondamnat sau nu i se fi aplicat de doua ori

sanctiuni cu earacter administrativ, cu exceptia eazurilor prevazute de art. 38 C.pen.
- inlocuirea raspunderii penale cu cea administrativa constituie 0 facultate pentru
instanta, iar nu 0 obligatie; instanta va constata ca fapta exista, este infractiune, ~i va
putea dispune ca raspunderea penala sa fie inlocuita eu cea administrativa prin
Raspunderea penald
127
hoHidire (sentinta, decizie) in conditiile art. 91 C.pen., rara a se dispune in prealabil

eondamnarea;
- cand instanta dispune incetarea procesului penal ca urmare a inlocuirii raspunderii penale cu cea administrativa, va apliea (obligatoriu) si una dintre urmatoarele
sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea, mustrarea eu avertisment sau amenda
de la 10 lei la 1.000 lei [art. 91 c.pen.];
- in cazulin care la comiterea unei infractiuni au participat mai multe persoane,
inlocuirea raspunderii penale cu cea administrativa se poate realiza prin analiza
eonditiilor de mai sus fata de fiecare participant in parte; astfel, este posibil ca pentru
unii participanti la comiterea infractiunii instanta sa dispuna inlocuirea raspunderii
penale, iar altii sa fie trasi la raspundere penala in functie de particularitatile faptei si
de circumstantele persoanele ale fiecaruia;
- in ipoteza concursului de infractiuni, inlocuirea raspunderii penale cu cea
administrativa se poate dispune numai daca instanta de judecata apreciaza ca pentru
toate infractiunile concurente este incidenta aceasta institutie; in acest caz se va
aplica 0 singura sane/june eu earaeter administrativ, nefiind aplicabile regulile
eumulului aritmetic specific sanctiunilor contraventionale;
- procurorul nu poate constata existenta acestui impediment la punerea in miscare
sau exercitarea actiunii penale, neavand competenta de a dispune inlocuirea raspunderii penale eu cea administrativa; aceasta competenta apartine exclusiv instantei de
judecata,
_.--
------------
Capitolul IX
Pedepsele
- sunt sanctiuni penale prevazute de lege in scopul prevenirii savar~irii de no,
infractiuni;
- totodata, pedeapsa este sanctiunea penala aplicata de instanta de judecata incul- ;
patului care a savar~it 0 infractiune; este pronuntata in numele ~i in seopul aparmii
interesului public (al societatii);
- pedeapsa are trei caractere: legal (fiind prevazuta numai de lege), egalitar
(netinand cont de conditia sociala a infractorului) si personal (putand fi aplicata
numai persoanei care a savar~it sau a participat la savar~irea infractiunii);
- scopul pedepsei este finalitatea urmarita prin aplicarea pedepsei, respectiv
prevenirea savar~irii de noi infractiuni.
Sectiunea 1. Pedepse prineipale

- pedeapsa principald este pedeapsa prevazuta de lege, cu titlu principal, ce poate
fi aplicata singura, independent de aplicarea altor pedepse;
- pedepsele principale aplicabile persoanei fizice sunt: detentiunea pe viata;
inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani ~i amenda de la 100 lei la 50.000 lei (art. 53
C.pen.); amenda este, de regula, prevazuta de legiuitor altemativ cu pedeapsa
Inchisorii;
- pedeapsa principala aplicabila persoanei juridice este numai amenda penala,
1. Detentiunea pe viata
1.1. Notlune, aplicare, executare
- este reglementata ca pedeapsa principala pentru infractiunile de 0 gravitate
extrem de ridicata ~i presupune privarea de libertate pe durata vietii persoanei
condamnate;
- poate fi prevazuta de lege ca pedeapsd unica [de exemplu, in cazul infractiunii
de genocid prevazuta de art. 357 alin. (2), al infractiunii de tratamente neomenoase
prevazuta de art. 358 alin. ultim C.pen. sau al infractiunii de omor savarsit asupra
personalului silvie prevazuta de art. 42 din O.U.G. nr. 59/2000] sau altemativ cu
pedeapsa inchisorii (de pilda, in cazul omorului deosebit de gray prevazut de art. 176
C.pen.);
Pedepse/e
129
- pentru aplicarea pedepsei detentiunii pe viata este necesar ca inculpatul sa nu fi

implinit varsta de 60 de ani la data pronuntarii hotararii de condamnare;
- in cazul in care inculpatul a implinit varsta de 60 de ani, iar instanta apreciaza ca
s-ar impune aplicarea pedepsei detentiunii pe viata, se va aplica pedeapsa inchisorii
pe timp de 25 de ani ~i pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata de 10 ani; daca
persoana condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata a implinit 60 de ani in timpul
executarii pedepsei, detentiunea pe viata se inlocuieste (obligatoriu) cu inchisoarea
pe timp de 25 de ani; in aceste cazuri perioada deja executata se considera ca parte
executata din pedeapsa inchisorii de 25 de ani;
- detentiunea pe viata nu se aplica infractorului minor, care va fi sanctionat in
acest caz cu pedeapsa inchisorii de la 5 la 20 de ani;
- detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta
sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare din subordinea Administratiei
Nationale a Penitenciarelor, in regim de maxima siguranta,
~
In cazul unei infractiuni pedepsite cu detentiunea pe viata, alternativ cu
inchisoarea, instanta alege mai Intai una dintre pedepsele alternative. Daca
pedeapsa aleasa este detentiunea pe viata, trebuie sa tina seama de prevederile
art. 55 alin. (1) C.pen., potrivit carora aceluia care, la data pronuntarii hotararii
de condamnare, a implinit varsta de 60 de ani, nu i se aplica pedeapsa detentiunii
pe viata, in locul acesteia aplicandu-i-se pedeapsa inchisorii pe timp de 25 de ani
si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima (C.s.J, sectia penald,
deeizia nr. 338/2002, www.legalis.ro).
~
In cazul condamnarii inculpatu~uila pedeapsa detentiunii pe viata sunt
aplicabile atat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, prevazuta in
art. 64 C.pen., cat si pedeapsa complementara a degradarii militare, prevazuta in
art. 67 C.pen. (C.S.J, sectia penala, decizia nr. 366/1998, www.legalis.ro).
1.2. Liberarea eondltionata a persoanei condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata

- persoana condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata, care are varsta sub 60 de
ani, poate fi liberata conditionat dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentie,
daca este staruitoare in munca, disciplinata si da dovezi temeinice de tndreptare,
tinandu-se seama ~i de antecedentele sale penale;
- in cazul in care condamnatul a trecut de varsta de 60 de ani pentru barbati si 55
de ani pentru femei, poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 15 ani de
detentie, daca sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege;
- in situatia in care se dispune liberarea conditionata, pedeapsa detentiunii pe
viata se considera executata daca tn termen de 10 ani de la liberare nu a savdrsit din
nou 0 infractiune; in cazul in care, in termenul de incercare a liberarii conditionate,
-~--.----~----~
130
se savarseste 0 noua infractiune, liberarea conditionata se poate revoca, iar

torul va executa in eontinuare pedeapsa detentiunii pe vial!, indiferent de natura
durata pedepsei aplieate pentru noua infractiune;
- cererea de liberare conditionata va fi examinata de instanta, sub aspectul
plinirii tuturor conditiilor legale, la momentul judecarii acesteia, si nu la momenta
introducerii ei.
"
2. Inchisoarea
2.1. Netlune, aplicare, executare

- este pedeapsa privative de libertate prevazuta de lege ce consta in plasarea
condamnat Intr-un loc de detentie pe durata stabilita in hotararea definitiva pro-.
nuntata de instanta de judecata;
.~.
- limite Ie generale ale pedepsei inchisorii sunt de la 15 zile la 30 de ani, iar limita ..
maxima special! este de 25 de ani; .
__
In cazul in care pedeapsa ce se executa este de 30 de ani lnchisoare, ce
constituie maximul general al pedepsei inchisorii prevazut in art. 53 pet. I lit. b)
C.pen., pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare nu se mai adauga,
conform art. 269 alin. (3) C.pen., la pedeapsa care se executa, deoarece s-ar
depasi maximul general al pedepsei (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 23012003,
www.legalis.ro).
- regimuri de executare a pedepsei:
(i) regimul de maxima sigurantd, ce consta in asigurarea unor masuri stricte de
paza, supraveghere ~i escortare, restrangerea libertatii de miscare a persoanelor
private de libertate, mentinerea ordinii ~i diseiplinei, eoneomitent eu desfasurarea
unor activitati educative, eulturale, terapeutice, de eonsiliere psihologica ~i asistenta
sociala, care sa dea posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca
grad de severitate; se aplica persoanelor eondamnate la pedeapsa tnchtsorit mat
mare de 15 ani, preeum si eelor eare prezinta rise pentru siguranta penitenciaruluit;
1 Revocarea este obligatorie in situatiain care fapta savar~itain termenulde incercare este
o infractiunecontra sigurantei statului, 0 infractiune contra pacii ~i omenirii, 0 infractiunede
omor, 0 infractiune savar~itacu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau 0
infractiuneprin care s-auprodusconsecinte deosebitde grave.
2 Potrivit art. 21 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor ~i a masurilor
dispusede organelejudiciare in cursulprocesuluipenal: (1) Regimul de maxima sigurantd nu
se aplica urmatoarelor persoane condamnate: a) barbatii care au implinitvarsta de 60 de ani
~ifemeilecare au implinitvarsta de 55 de ani; b) femeileinsarcinatesau care au in ingrijire un
copil in varsta de paoa la un an; c) minorii; d) persoaneleincadratein gradul I de invaliditate,
precum ~i cele eu afectiuni locomotorii grave. (2) Persoanele condamnate prevazute la
alin. (I) lit. a) vor executapedeapsaprivativade libertatein regim inchis. Persoanelecondamnate prevazutela alin. (I) lit. b)-d) vor executapedeapsaprivativade libertatein regim inchis,
pe perioadacat dureazacauza care a impusneaplicarearegimuluide maxima siguranta.
_----_._-
~~----
-----
Pedepsele
131
(ii) regimul inchis, ce consta in asigurarea unor masuri de paza, supraveghere si

escortare care sa permita persoanelor private de libertate sa desfasoare, in grupuri,
activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta
socialii, pentru a da posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca
grad de severitate; se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai
mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani;
(iii) regimul semideschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a
se deplasa neinsotite in zone din interiorul locului de detinere stabilite prin regulamentul de ordine interioara, de a-si organiza timpul liber avut la dispozitie, sub
supraveghere, de a presta munca ~i desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta socials, in afara penitenciarului, sub
supraveghere, si se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare
de un an, dar care nu depaseste 5 ani;
(iv) regimul deschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se
deplasa neinsotite in interiorul locului de detinere, de a presta munca ~i de a desfasura activitatile educative, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in
afara locului de detinere, fara supraveghere. Regimul deschis se aplica persoanelor
condamnate la pedeapsa inchisorii de eel mult un an.
- munca prestata de eondamnat este remunerata, cu exceptia muncii cu caracter
gospodaresc, necesara locului de detinere, si a celei prestate in caz de calamitate;
- veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
pentru munca prestata nu constituie venituri salariale ~i nu pot fi mai mici decat
salariul minim pe economie, in raport eu programul de munca; sunt lncasate de catre
administratia loeului de detinere si repartizate astfel: a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 75% din acesta, iar
25% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda
aferenta, in momentul punerii in libertate; b) 60% din venit revine Administratiei
Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se
contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele pub lice;
- durata executarii pedepsei inchisorii se calculeaza din ziua in care condamnatul
incepe sa execute hotararea definitiva de condamnare; ziua 'in care incepe executarea
pedepsei si ziua in care inceteaza se socotesc in durata executarii;
- timpul in care eondamnatul aflat in executarea pedepsei este internat in spitalul
penitenciar intra in durata executarii, cu exceptia situatiei in care acesta si-a provocat
in mod voit boala, iar aceasta imprejurare se constata in cursul executarii pedepsei;
- in durata executarii pedepsei inchisorii la locul de munca nu intra timpul in care
condamnatul lipseste de la locul de munca, indiferent de motivul absentei;
- timpul retinerii si al arestarii preventive din cursul urmaririi penale sau al fazei
de judecata se deduce din durata pedepsei inchisorii pronuntate, chiar daca, pentru
infractiunea in legatura cu care a fost retinut sau arestat preventiv, infractorul a fost
scos de sub urmarire, s-a dispus incetarea urmaririi penale, a fost achitat ori s-a
dispus lncetarea procesului penal; in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii penale,
executarea acesteia va fi inlaturata in tot sau in parte, ca urmare a retinerii sau
arestarii preventive din cursul procesului;
132
- in situatia in care infractorul este judecat in tara pentru 0 infractiune pentru care
a fost retinut, arestat preventiv sau condamnat in strainatate, retinerea, arestarea
preventiva, precum ~ipartea din pedeapsa executata in afara teritoriului tarii se deduc
din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele romane, dupa
recunoasterea hotararii judecatoresti straine.
2.2. Liberarea conditionata a persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii

2.2.1. Nottune
- este masura ce poate fi dispusa de instanta de judecata ce consta in punerea in
libertate a persoanei condamnate, inainte de executarea in intregime a pedepsei
inchisorii, daca aceasta a executat 0 anumita fractie din pedeapsa, a fost staruitoare in
munca, disciplinata si a dat dovezi temeinice de indreptare (readaptare sociala),
tinandu-se seama ~i de antecedentele sale penale;
- este un mijloc de individualizare a executarii pedepsei; conduce la reintegrarea
sociala a persoanelor condamnate;
- are caracter facultativ, nereprezentand un drept, ci numai 0 vocatie generala a
condamnatului.
2.2.2. Cendltii de acordare
Pentru a se putea dispune liberarea conditionata trebuie indeplinite urmatoarele
condltl]:
a) sl fie executatl fractla de pedeapsl prevlzutl de lege
- condamnatul pentru infractiuni intentionate sau praeterintentionate poate fi
liberat dupa ce a executat eel putin 2/3 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu
depaseste 10 ani, sau eel putin 3/4, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani;
- in situatia in care se tine seama la stabilirea pedepsei executate de partea din
pedeapsa care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare ~i formarii profesionale', condamnatul pentru infractiuni
1 Potrivit art. 76 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor ~i a masurilor
dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal: ,,(1) Pedeapsa care este considerata
ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare ~iformarii profesionale, in vederea
acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza 0 munca remunerata in conditiile prevazute la art. 59
alin. (1) si (2), pe baza de voluntariat sau in caz de calamitate, se considera 5 zile executate
pentru 4 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru doua zile de
munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
b) in cazul in care se presteaza 0 munca neremunerata in conditiile prevazute in art. 59
alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, in cazul condamnatilor
majori, ~i 2 zile executate pentru 0 zi de munca, in cazul condamnatilor minori ~itineri;
c) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (3), se
considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
d) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (4), se
considers 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
Pedepsele
133
intentionate sau praeterintentionate nu poate fi liberat inainte de executarea efectiva a

eel putin 112din durata pedepsei, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a eel putin 2/3,
cand pedeapsa este mai mare de 10 ani;
- condamnatul pentru savarsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate
fi liberat conditionat dupa ce a executat eel putin 112 din durata pedepsei, In cazul
inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau eel putin 2/3, In cazul inchisorii mai mari de
10 ani;
- III situatia in care se tine seama la stabilirea pedepsei executate de parte a din
pedeapsa care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, condamnatul pentru infractiuni
din culpa nu poate fi liberat tnainte de executarea efectiva a eel putin 113 din durata
pedepsei, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a eel putin 1/2, cand pedeapsa este mai
mare de 10 ani;
- condamnatul care, din cauza starii de sanatate sau din alte cauze, nu a fost
niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa
executarea efectiva a intregii fractii prevazute de lege in situatia condamnarilor
pentru infractiuni intentionate sau praeterintentionate (eel putin 2/3 din durata pedepsei, In cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau eel putin 3/4, In cazul inchisorii
mai mari de 10 ani) sau, dupa caz, cele prevazute pentru infractiuni savarsite din
culpa (eel put in 112din durata pedepsei, In cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani,
sau eel putin 2/3, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani);
- condamnatii pentru infractiuni savarsite in timpul minoritatii, care au implinit in
timpul executarii pedepsei varsta de 18 ani, precum si condamnatii care au implinit in
timpul executarii pedepsei varsta de 60 de ani in cazul barbatilor, respectiv 55 de ani
in cazul femeilor, pot fi liberati conditionat dupa cum urmeaza:
(i) in cazul condarnnarilor pentru infractiuni intentionate sau praeterintentionate,
dupa ce au executat eel putin 113 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu
depaseste 10 ani, sau eel putin 112, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani;
(U) in cazul condamnarilor pentru infractiuni din culpa, dupa ce au executat eel
putin 114 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau eel
putin 1/3, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani; in aceste cazuri legea nu mai
prevede necesitatea executarii efective a unei fractii din pedeapsa in situatia in care
se tine seama la stabilirea pedepsei executate de partea din pedeapsa care poate fi
considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare
si formarii profesionale.
e) in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar sau pentru absolvirea
unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
j) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii ~i inovatii brevetate, se
considera 3 zile exeeutate pentru 2 zile de munca,
(2) Redueerea fractiunii de pedeapsa eare este considerata ea executata pe baza muneii
prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata".
134
Art. 59 alin. (1)

C.pen, art. 591
alin. (1) C.pen.
(pedeapsa efectiv
executata sau
considerata ca
executata in baza
muncii/activitatii
prestate)
Pedeapsa care se
executA efectiv
CondamnAri pentru
lafractiunl comise eu
<
>
10 ani
10 ani
2/3
3/4
2/3
Art. 59 alin. (2)

C.pen., art. 591
alin. (2) C.pen.
(fractia minima din
pedeapsa ce trebuie
efectiv executata
indiferent de
pedeapsa considerata ca executata in
baza muncii/activitAtiiprestate)
<
>
10 ani
10 ani
2/3
112
Art. 60 alin. (2)

C.pen., art. 60
alin. (3) C.pen.
(minorii ce ating
' majoratul in
timpul executarii,
ori condamnatii
trecuti de 60 de
ani barbatiil55
de ani femeile)
<
10 ani
113
>
10 ani
1/2
Intentie/praeterfntentle
Condamnlri pentru
fnfractiunl comise din
culpa
113
112
114
113
- calculul fractiei de pedeapsa ce trebuie executata se face prin raportare la

pedeapsa pe care condamnatul a executa efectiv, nu la cea la care a fost condamnat
de catre instanta (de exemplu, prin raportare la restul de pedeapsa pe care condamnatul trebuie sa il execute in urma unei gratieri partiale, iar nu la pedeapsa integrala
aplicata de instanta de judecata);
- in situatia in care condamnatul executa 0 pedeapsa rezultanta ca urmare a contopirii pedepselor aplicate amt pentru infractiuni din culpa, cat si pentru cele cu intentie
sau praeterintentie, se vor aplica fractiile de pedeapsa de la infractiunile intentionate.
b) eondamnatul sl fie stlruitor in munca pe tot pareursul exeeutlrii pedepsei

- nu se va analiza aceasta conditie in cazul condamnatilor care nu au fost sau nu
mai sunt folositi la munca datorita unor motive de sanatate.
e) eondamnatul sl fie diseiplinat

- trebuie sa respecte, pe perioada detentiei, obligatiile impuse de Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul
procesului penal si Regulamentul privind executarea pedepselor;
- prezinta relevanta pentru aprecierea indeplinirii acestei conditii daca persoana
condamnata a fost sanctionata sau recompensata pe parcursul executarii pedepsei.
d) eondamnatul sl dea dovezi temeiniee de indreptare

e) anteeedentele penale ale eondamnatului sl nu eonduel la eoneluzia ea
perioada de timp executata nu este sufieienta pentru reeducare
---.
Natura ~i gravitatea faptei pentru care a fost condamnat solicitantul
beneficiului liberarii conditionate nu sunt prevazute printre criteriile prevazute
de art. 59 C.pen., deoarece au fost avute in vedere la individualizarea pedepsei
(CA. Constanta, sectia penala, decizia nr. 95112003, in B.J. 2002-2003, p. 36).
Pedepsele
135
2.2.3. Procedura de acordare

~ beneficiul liberarii conditionate se poate acorda la propunerea comisiei constituite in penitenciar sau, la cererea condamnatului (in cazul in care comisia nu
propune liberarea conditionata), de catre judecatoria (sau, dupa caz, tribunalul
militar) in a carei circumscriptie teritoriala se afla locul de detinere';
.:
,
~ cererea de liberare conditionata va fi examinata de instanta, sub aspectul indeplinirii tuturor conditiilor legale, la momentul judecarii acesteia, si nu la momentul
introducerii ei;
- daca instanta apreciaza ca nu sunt Indeplinite conditiile prevazute de lege pentru

acordarea liberarii conditionate, respinge cererea ca prematur introdusa (daca nu a
fost inca executata fractia din pedeapsa prevazuta de lege) sau ca neintemeiata,
fixand termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita,
ce nu poate fi mai mare de un an;
~ fixarea termenului de reinnoire in cazul respingerii cererii sau al propunerii de
liberare conditionata se impune in toate cazurile in care solutia se intemeiaza pe
neindeplinirea cumulativa a conditiilor cerute de lege, inclusiv in situatia in care
perioada ramasa de executat parra la implinirea fractiunii legale este mai mica sau
egala cu un an;
1 Potrivit art. 77 din Legea nr. 275/2006: ,,(1) Liberarea conditionata se acorda potrivit
procedurii prevazute in Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la
propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate. (2) 0 comisie fermata din director, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si
regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, consilierul de
probatiune, medicul penitenciarului, un lucrator in cadrul serviciului productie, cu participarea
judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de
presedinte, propune liberarea conditionata tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv
executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii
prestate, de conduita persoanei condamnate ~i de eforturile acesteia pentru reintegrarea
socials, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic a si asistenta sociala, al instruirii scolare ~i al formarii profesionale, de responsabilitatile
incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele
sale penale. (3) Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprinsa intr-un
proces-verbal motivat, lrnpreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesulverbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere ~i se
comunica persoanei condamnate. (4) In cazul in care comisia constata cli persoana condamnata nu intruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit
potrivit alin. (3) fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai
mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate ~i li aduce
la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare
conditionata, (5) Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea
conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta. (6) In vederea solutionarii cererii de liberare
conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate
consulta dosarul individual al persoanei condamnate".
136
- in situatia in care cererea sau propunerea de liberare conditionata se respinge pentru

neindeplinirea conditiei privitoare la fractia prevazuta de lege, iar perioada ramasa de
executat pana la implinirea acestei fractii este mai mare de un an, instanta va stabili ca
cererea sau propunerea sa fie reinnoita in termen de un an de la data implinirii fractiei.
2.2.4. Termenul de incercare

- este termenul in care se verifica conduita persoanei condamnate care a beneficiat
de liberarea conditionata;
- termenul de incercare a liberarii conditionate incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea conditionata si, fiind un
termen substantial, se calculeaza pe zile pline; consta in diferenta dintre pedeapsa
aplicata ~i pedeapsa efectiv executata.
2.2.5. Efecte
a) Efecte imediate
- sunt acele efecte care se produc pe durata termenului de incercare al liberarii
conditionate; in cazul in care pe parcursul termenului de incercare intervine revocarea liberarii conditionate, efectele imediate se vor produce numai pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus revocarea;
- efectul imediat al admiterii prin hotarare definitiva a cererii de liberare conditionata este punerea de indatii in libertate a condamnatului;
- pe durata termenului de incercare al Iiberarii condamnatul va trebui sa respecte
interdictiile rezultate din pedeapsa accesorie aplicata, precum si masura de siguranta
a interzicerii de a se afla in anumite localitati;
- pe durata termenului de incercare nu se executa pedepsele complementare.
b) Efecte definitive
- sunt acele efecte care se produc dupa expirarea termenului de incercare;
- pedeapsa detentiunii pe viata ori a inchisorii din care s-a dispus liberarea se
considera executatd in situatia in care:
(i) condamnatul nu a mai savar~it 0 noua infractiune in termenul de incercare;
(ii) nu s-a dispus revocarea liberarii pana la expirarea termenului de incercare.
- de la expirarea termenului de incercare va incepe sa curga termenul de reabilitare si se vor executa pedepsele complementare aplicate;
- liberarea conditionata nu produce efecte definitive cu privire la masurile de siguranta dispuse prin hotararea de condamnare.
2.2.6. Revocarea liberirii eendlttonate

In cazul in care in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei
pedepsei condamnatul sayar~e~tedin nou 0 infractiune (in stare de recidiva mare
postcondamnatorie sau in pluralitate intermediara), potrivit legii, instanta de judecata,
tinand seama de gravitatea faptei savarsite, poate:
a) meatlne liberarea condltionata daca noua infractiune este de 0 gravitate
redusa (indiferent de forma de vinovatie cu care este savar~ita), iar pedeapsa aplicata
Pedepsele
137
nu presupune executarea in regim de detentie (de pilda, in cazul in care pentru noua
infractiune a fost aplicata pedeapsa amenzii penale sau a intervenit gratierea antecondamnatorie, ori s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei);
b) revoca liberarea conditionata

- revocarea este, in principiu, facultativa, instanta urmand a aprecia daca se
impune dispunerea acestei masuri in functie de gravitatea infractiunii savarsite;
- revocarea este obligatorie in/ cazul in care fapta savar~ita este 0 infractiune
contra sigurantei statului, 0 infractiune contra pacii ~i omenirii, 0 infractiune de
omor, 0 infractiune savarsita cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane
sau 0 infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave; de asemenea,
revocarea este obligatorie in cazul in care instanta apreciaza ca pedeapsa inchisorii
stabilita pentru noua infractiune (indiferent de natura acesteia) comisa in tennenul de
incercare trebuie executata in regim de detentie; tot astfel, revocarea este obligatorie
cand pedeapsa stabilita pentru noua infractiune este detentiunea pe viata;
- revocarea liberarii conditionate se poate dispune si in cazul in care 0 infractiune
progresiva, continua, continuata sau de obicei s-a consumat in termenul de incercare
al liberarii conditionate, epuizandu-se dupa aceasta;
- in situatia in care se dispune revocarea liberarii conditionate, pedeapsa stabilita
pentru noua infractiune se va contopi cu restul de pedeapsd ramas neexecutat din
pedeapsa anterioara la data liberarii (tara a fi avuta in vedere partea din pedeapsa
considerata ca executata in baza muncii prestate), putand fi aplicat un spor de pana la
5 ani (chiar daca noua infractiune este savar~ita in stare de recidiva postcondamnatorie ori pluralitate intermediara, nu se va aplica regimul sanctionator general
corespunzator acestor institutii); nu trebuie in niciun caz depasit maximul general al
pedepsei ori cumulul aritmetic al pedepselor care se contopesc;
- nu se poate dispune suspendarea conditionata sau sub supraveghere a pedepsei
rezultante aplicate dupa revocarea liberarii conditionate, aceasta urmand sa se
execute in regim de detentie;
- in situatia in care in termenul de incercare a liberarii conditionate este savar~it
un concurs (ideal sau real) de infractiuni, se va aplica mai intai pedeapsa rezultanta
pentru infractiunile concurente, apoi se va revoca liberarea conditionata, iar restul
ramas neexecutat se va contopi cu pedeapsa rezultanta,
~
Potrivit art. 61 C.pen., daca pana la implinirea duratei pedepsei eel
liberat conditionat a savar~it din nou 0 infractiune si daca, facand uz de facilitatea acordata prin textul sus-mentionat, instanta a dispus revocarea liberarii
conditionate, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~ita ulterior si restul ce
a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se contopesc, putandu-se aplica
un spor de pana la 5 ani. Daca restul neexecutat din prima pedeapsa depaseste,
ca durata, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~ita dupa liberarea conditionata, instanta va dispune executarea acelui rest, care va putea fi sporit in limitele aratate mai sus (CA. Bucuresti, sectia a II-a penala, deeizia nr. 59711997,
in R.D.P. nr. 211998,p. 129).
~-.
----_
..
---~
138
3. Amenda penala
- este pedeapsa principala ce poate fi aplicata de instanta de judecata unei persoane fizice sau juridice pentru savarsirea unei infractiuni;
- poate fi prevazuta de lege ca pedeapsa unica sau alternativa cu pedeapsa inchisorii;
- limitele generale ale pedepsei amenzii sunt: de la 100 lei la 50.000 lei, in
cazul persoanei fizice si de la 2.500 lei la 2.000.000 lei, in cazul persoanei juridice
(in acest ultim caz, amenda este singura pedeapsa principala);
- limitele speciale ale pedepsei amenzii sunt:
1. in cazul persoanei fIZice:
- ori de cate ori legea prevede ca 0 infractiune se pedepseste numai cu amenda,
lara a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximul de
10.000 lei;
- cand legea prevede pedeapsa amenzii tara a-i arata limitele, altemativ cu
pedeapsa inchisorii de eel mult un an, minimul special al amenzii este de 300 lei si
maximul special de 15.000 lei;
- cand prevede pedeapsa amenzii altemativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de un
an, minimul special este de 500 lei ~i maximul special de 30.000 lei.
2. in cazul persoanei juridice:
- cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita de persoana fizica pedeapsa
inchisorii de eel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana
juridica este de 5.000 lei, iar maximul special este de 600.000 lei;
- cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita de persoana fizica pedeapsa
detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al
amenzii pentru persoana juridica este de 10.000 lei, iar maximul special este de
900.000 lei.
La stabilirea sau aplicarea amenzii penale instanta de judecata va tine seama de
criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 72 C.pen., astfel
incat sa se dea eficienta principiului proportionalitatii pentru a nu-l pune pe condamn at in situatia de a nu-si putea indeplini Indatoririle privitoare la intretinerea,
cresterea, invatatura si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are aceste
obligatii legale.
- persoana fizica sau juridica condamnata la pedeapsa amenzii penale este obligam sa depuna recipisa de plata integrals a amenzii la instanta de executare, in
termen de trei luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare;
- amenda penala poate fi achitata integral prin plata intregii sume de bani sau
poate fi esalonata, prin hotararea instantei de executare, in rate lunare pe 0 perioada
de maxim doi ani;
- daca persoana jizicii condamnata se sustrage eu rea-credinta de la exeeutarea
amenzii penale, instanta poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii (numai
in cazul in care infractiuneapentru care a fost eondamnat inculpatul prevedea pedeapsa
inchisorii altemativ eu pedeapsa amenzii), individualizand-o atat prin raportare la
limitele prevazute de lege pentru acea infractiune, cat si la partea din amenda care a
Pedepsele
139
fost achitata; pedeapsa inchisorii astfel stabilita se va executa numai m regim de

detentie, neputandu-se dispune suspendarea conditionata sau sub supraveghere;
_ nu se poate dispune fnlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii In cazul
In care legea prevede pentru infractiunea pentru care s-a dispus condamriarea
persoanei fizice pedeapsa unica a amenzii sau daca la apliearea pedepsei amenzii s-a
ajuns ea urmare a retinerii circumstantelor atenuante si aplicarii dispozitiilor art. 76
lit. e) teza a II-a C.pen;
- in cazul in care persoana juridica condamnata nu i~i indeplineste obligatia de
plata in termenul de 3 luni prevazut de lege ori nu plateste 0 rata daca plata a fost
e~alonata, instanta de executare comunica un extras de pe dispozitiv organelor competente, In vederea executarii amenzii potrivit dispozitiilor legale privind executarea
silita a creantelor fiscale;
- persoana juridica careia i s-a aplicat amenda penala nu poate formula 0 actiune
civila in regres impotriva persoanei fizice (organ de condueere, prepus ori mandatar)
care a savarsit fapta in materialitatea ei pentru recuperarea sumei platite cu titlu de
pedeapsa penala;
- pentru garantarea executarii pedepsei amenzii, organul de urmarire penala sau
instanta de judecata poate lua masuri asiguratorii.
Sectiunea a 2-a. Pedepse complementare

1. Pedepse complementare aplicabile persoanei fizice
- pedeapsa complementard este pedeapsa ce se poate aplica alaturi de pedeapsa
principala, in vederea completarii represiunii rezultate din pedeapsa principala;
pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice sunt: interzicerea unor drepturi
de la 1 la 10 ani si degradarea militara.
1.1. Interzicerea unor drepturi
- este pedeapsa complementara ce consta in interzicerea pe 0 durata de la 1 la
10 ani a unuia sau unora dintre urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a alege ~i de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elec-
tive publice;
- poate fi interzis dreptul de a alege sau de a fi ales in cadrul alegerilor locale, a
eelor pentru Parlament, Presedinte ori pentru Parlamentul European; legea nu conditioneaza interzicerea acestui drept de interzicerea si a dreptului de a ocupa 0 functie
ee implica exercitiul autoritatii de stat.
b) dreptul de a ocupa 0 functie ce implica exercitlul autoritatll de stat (cele
din cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecatoresti);
140
Dreptpenal. Parteagenera/a
- potrivit art. 64 alin. (2) C.pen., interzicerea acestui drept poate fi dispusa
daca a fost interzis ~i dreptul de a alege ~i de a fi ales in autoritatile pub lice sau,
functii elective publice.
c) dreptul de a ocupa 0 funetle sau de a exercita 0 profesie ori de a ..."".."

..._~
o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru
fnfraetiunll;
- aceasta pedeapsa complementara trebuie aplicata si in acord cu actele
ale U.E.; astfel, potrivit art. 10 din Directiva 2011192 privind combaterea
sexual asupra copiilor, a exploatarii sexuale a copiilor ~i a pomografiei intantif
statele trebuie sa ia masuri ca in dreptul intern' persoanelor condamnate
infractiuni contra vietii sexuale cu victime minore sa Ii se poata interzice, cu "''''T',,,,.T<
temporar sau permanent, sa desfasoare eel putin activitati profesionale care nresuptn
contactul direct si periodic cu copiii.
d) drepturile pirinte,ti [cele cu privire la persoana minorului sau la v .......
u.....~~'"
acestuia prevazute de art. 507 NeC (fost art. 98 Cfam.), art. 483 NCC, art. 487
(fost art. 101 Cfam.), art. 500-502 NCC (fost art. 105 Cfam.), art. 499 NCC (fosl
art. 107 Cfam.)];
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
WVWLoW ...
- in principiu, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi are

caracter facultativ, putdnd fi dispusd de instanta de judecata in cazul condamnarii
inculpatului la pedeapsa inchisorii de eel putin 2 ani sau a detenttunil pe viati,
daca se constata ca, fata de natura ~i gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei ~i
persoana inculpatului, aplicarea acestei pedepse este necesara;
~
Cand se dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa detentiunii pe
viata, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor. drepturi este
obligatorie daca legea 0 prevede, deoarece, in anumite cazuri, eel condamnat la
aceasta pedeapsa poate fi liberat conditionat sau pedeapsa detentiunii pe viata
poate fi inlocuita cu inchisoarea ori gratiata sau comutata; in asemenea situatii,
eel condamnat trebuie sa execute pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi, daca pentru infractiunea savar~ita aplicarea acestei pedepse este
obligatorie (C.S.J., sectia penalii, decizia nr. 4056/2001, www.iegalis.ro).
~
Aplicand pedeapsa prevazuta de art. 64 C.pen., instanta nu poate
interzice in bloc toate drepturile prevazute de acest text de lege, ci va trebui sa
determine care dintre acestea vor fi interzise (CA. Timisoara, sectia penala,
decizia nr. 380/2001, in B.J.C.P.J. 2000-2001,p. 343).
~
Exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 C.pen. poate fi interzisa pe
o durata de la 1 la 10 ani, fiind nelegala hotararea instantei de a interzice.aceste
drepturi pe 0 durata nedeterminata (CA. Suceava, sectia penala, decizia
nr. 65812003,in B.J.C.P.J. 2002-2003,p. 23).
- ca exceptie, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este
obligatorie atunci cand legea prevede aceasta pedeapsa (de pilda, in ipoteza comiterii
Pedepsele
141
unei infractiuni de viol), daca pedeapsa principala stabilita este lnchisoarea de eel
putin 2 ani;
_nu se poate aplica pedeapsa eomplementarii a interzieerii unor drepturi: (i) persoanei care a savarsit infractiunea in timp ce era minor, chiar daca la data pronuntarii
notararii este major; (ii) in ipoteza in care pedeapsa stabilita pentru infractiunea
eomisa este amenda ori inchisoarea mai mica de doi ani;
_ pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se aplica si cetatenilor
straini in masura in care instantele penale din Romania sunt investite sa-i judece in
temeiul art. 3, art. 5 sau art. 6 C.pen., aceasta pedeapsa trebuind sa fie stabilita si in
cazullor tot in conditiile prevazute in art. 65 C.pen.~
- in caz de concurs de infractiuni, instanta trebuie sa aplice pedeapsa complementara pe Ianga fiecare infractiune concurenta, iar nu direct pe langa pedeapsa rezultanta; contopirea pedepselor complementare se va face potrivit regulilor prevazute de
art. 35 C.pen.;
~
Este nelegala hotararea instantei de a-l condamna pe inculpat la doua
pedepse cu inchisoarea si de a aplica 0 singura pedeapsa complementara,
intrucat trebuia sa n condamne pe inculpat la pedeapsa complementara pentru
fiecare infractiune si apoi sa contopeasca amt pedepsele principale, cat si pe cele
complementare (C.A. Brasov, sectia penala, decizia nr. 7212002,in B.J. 2002,
p.92).
- dispunerea suspendarii conditionate sau sub supraveghere a executarii pedepsei
inchisorii nu inlatura obligatia instantei de a aplica pedeapsa complementara a
interzicerii unor drepturi cand, potrivit legii, aplicarea acesteia este obligatorie, iar
pedeapsa principala stabilita este inchisoarea pe 0 durata de eel putin 2 ani;
~
Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este
obligatorie daca este prevazuta de textul incriminator, indiferent de modalitatea
de executare a pedepsei (C.A. Iasi, sectia penala, deeizia nr. 2112004, in
B.J.C.P.J. 2004, p. 63).
- pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se executa dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea total a sau a restului pedepsei principale
(nu dupa implinirea termenului de incercare al gratierii totale conditionate), dupa
prescriptia executarii pedepsei ori dupa implinirea termenului de incercare alliberarii conditionate (daca nu a intervenit sau nu exista vreun caz de revocare a
acesteia); in cazul in care pe parcursul executarii intervine amnistia postcondamnatorie, pedeapsa complementara nu se mai executa; gratierea postcondamnatorie
nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul in care prin actul de
gratiere se dispune altfel;
- in ipoteza in care pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi a fost stabilita pe langa pedeapsa detentiunii pe viata, se va executa dupa executarea pedepsei
142
principale a Inchisorii care inlocuieste detentiunea pe viata I ori dupa ce pedeapsa

detentiunii pe viata se considera executata'.
1.2. Degradarea militara

- este pedeapsa complementara ce poate fi aplicata militarilor in activitate, in
rezerva sau in retragere, constand in pierderea definitive a gradului militar si a dreptului de a purta uniformd; instanta de judecata nu poate dispune doar pierderea definitiva a gradului militar sau numai pierderea dreptului de a purta uniforma;
- pierderea gradului militar si a dreptului de a purta uniforma este definitiva
(perpetua), legea neprevazand durata pentru care se poate dispune aceasta pedeapsa
complementara;
- instanta de judecata este obligata sa dispuna degradarea militara daca pedeapsa
principala stabilita pentru savar~irea unei infractiuni (cu intentie sau din culpa, indiferent de natura acesteia) este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata;
- degradarea militara este facultative cand pedeapsa principala stabilita pentru
sa.var~irea cu intentie a unei infractiuni este inchisoarea de eel putin 5 ani si eel mult
10 ani; daca instanta stabileste 0 pedeapsa cu inchisoarea de eel putin 5 ani ~i eel
mult 10 ani pentru 0 infractiune savar~ita din culpa, nu se va putea aplica pedeapsa
complementara a degradarii militare;
- in eazul in care pedeapsa stabilita de catre instanta este mai mica de cinci ani, nu
se va putea apliea pedeapsa complementara a degradarii militare indiferent de forma
de vinovatie cu care fost savar~ita infractiunea;
- degradarea militara opereaza imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii de
eondamnare, reprezentand 0 exceptie de la regula potrivit careia pedepsele complementare se executa dupa ce pedeapsa principala a fost executata sau considerata
executata; se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de exeeutare a unei
copii de pe hotarare, dupa caz, comandantului unitatii militare din care a facut parte
eel condamnat sau eomandantului eentrului militar 1n raza caruia domiciliaza
eondamnatul;
- dispunerea reabilitarii judecatoresti sau interventia unei legi de dezincriminare
nu are ca efeet redobandirea gradului militar pierdut.
1 Potrivit art. 55 C.pen. si art. 552 C.pen., pedeapsa detentiunii pe vial! se inlocuieste eu
inchisoarea pe timp de 25 de ani, cand eel eondamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a
implinit varsta de 60 de ani In timpul executarii acestei pedepsei.
2 Potrivit art. 551 C.pen., condamnatul la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat
conditionat, daca eel in cauza a executat 20 de ani de detentiune, a fost staruitor in munca,
disciplinat ~i a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale
penale. Tot astfel, poate fi liberat conditionat eondamnatul care a trecut de varsta de 60 de ani
pentru barbati ~i 55 de ani pentru femei, daca a executat 15 ani de detentiune si indeplineste si
conditiile prevazute in art. 551 alin. (1) C.pen. Pedeapsa se considers executata daca in termen
de 10 ani de la eliberare condamnatul nu savar~e~te 0 alta infractiune.
Pedepsele
143
2. Pedepse complementare aplicabile persoanei juridice

- pedepsele complementare pot fi aplicate persoanei juridice pe langapedeapsa
principala a amenzii (indiferent de cuantumul acesteia); nu prezinta importanta forma
de vinovatie cu care este savar~ita infractiunea;
- in principiu, aplicarea pedepselor complementare persoanei juridice are caracter
!acuftativ, putandu-se dispune cand instanta constata ca, fata de natura si gravitate a
infractiunii, precum si fata de imprejurarile in care a fost savar~iUi, aceste pedepse
sunt necesare si proportionale cu scopul urmarit;
- ca exceptie, legea poate prevede explicit obligativitatea aplicarii de pedepse
complementare unei persoane juridice;
- aplicarea pedepselor complementare persoanei juridice nu este de iure obligatorie in cazurile in care legea prevede obligativitatea aplicarii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi persoanei fizice, ci numai atunci cand legea
prevede explicit ca alaturi de pedeapsa principals a amenzii se va aplica persoanei
juri dice si 0 pedeapsa complementara; prin urmare, nu se poate retine existenta unui
paralelism intre cazurile cand aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor
drepturi este obligatorie si cazurile In care aplicarea pedepselor complementare este
obligatorie fata de infractorul persoana juridica;
- persoanei juridice Ii pot fi aplicate una sau mai multe pedepse complementare
(care vor fi astfel cumulate), exceptie facand numai pedeapsa complementara a dizolvarii, care nu poate fi aplicata alaturi de alte pedepse complementare;
- spre deosebire de executarea pedepselor aplicate persoanelor fizice, in cazul persoanelor juridice, executarea atat a pedepselor principale, cat si a celor complementare incepe dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare.
2.1. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice sunt:

1. dizolvarea persoanei juridice;
- se aplica persoanei juridice condamnate pentru savarsirea unei infractiuni cand
este incidenta vreuna dintre urmatoarele ipoteze:
a) persoana juridici a fost constitulta in scopul savar~irii de Infractiuni;

- scopul savarsirii de infractiuni trebuie sa constituie motivul principal pentru care
a fost constituita persoana juridica, aceasta putand desfasura, in subsidiar, si unele
activitati legale;
- trebuie avuta in vedere activitatea efectiva, concreta ce urmeaza a fi desfasurata
si pentru care a fost constituita persoana juridica, iar nu cea care rezulta din actele
constitutive ale acesteia, care este In majoritatea cazurilor licita;
- infractiunile care urmeaza a fi savarsite sunt numai cele comise cu vinovatie in
forma intentiei sau a intentiei depasite, nu si cele din culpa; nu prezinta importanta
gravitatea infractiunilor care urmeaza a fi savarsite.
144
b) obiectul de activitate al persoanei juridice a fost deturnat in scopul

terii de lnfractiuni;
- persoana juridica este legal constituita, insa pe parcursul functionarii <;1".. " ....
obiectul de activitate este detumat in vederea savarsirii de infractiuni; nu este necess
ca intreaga activitate a persoanei juridice sa devina ilicita, fiind suficient
activitatea principala a acesteia sa devina ilegala;
- este necesara savarsirea a eel putin unei infractiuni dupa detumarea
de activitate.
c) persoana juridica nu a executat cu rea-credinta pedepsele cempiemenrar

(suspendarea in tot sau in parte a activitatii, inchiderea unor puncte
lucru,
interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice) la care a fost obligata
printr-o hotarare penala definitiva; de asemenea, daca persoana juridica nu executa
cu rea-credinta pedeapsa complementara a afisarii sau difuzarii hotararii de
condamnare, mai intai se dispune suspendarea activitatii pe 0 perioada de eel mult 3
luni, iar daca nici in acest termen pedeapsa complementara a afisarii sau difuzarii
hotararii nu a fost executata cu rea-credinta, se dispune dizolvarea.
- nu poate fi dispusa in cazul partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor sau persoanelor juridice care i~i desfasoara activitatea in domeniul presei;
- are ca efect deschiderea procedurii de lichidare a persoanei juri dice;
- lichidarea societatii nu este urmata de confiscarea bunurilor acesteia ca efect al
aplicarii pedepsei complementare;
- in cazul in care 0 persoana juridica a fost condamnata defmitiv la plata amenzii
penale, fiind aplicata drept pedeapsa complementara dizolvarea si, totodata, s-a dispus
confiscarea unor bunuri ale acesteia, precum si obligarea la plata despagubirilor civile,
dizolvarea se va realiza dupa executarea celorlalte masuri dispuse de instanta;
- in vederea punerii in aplicare, 0 copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat pedeapsa dizolvarii se comunica, la data ramanerii definitive, instantei civile competente, care deschide procedura de lichidare si desemneaza
lichidatorul din randul practicienilor in insolventa autorizati potrivit legii; remunerarea lichidatorului se face din patrimoniul persoanei juridice sau, in cazul lipsei
acesteia, din fondul de lichidare constituit potrivit legii; de asemenea, 0 copie de pe
dispozitivul hotararii de condamnare se comunica, la data ramanerii definitive,
organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregisrrat
persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
2. suspendarea activitatii persoanei juridice pe 0 durata de la 3 luni la un an

sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care
s-a savar~it lnfracttunea pe 0 durata de la 3 luni la 3 ani;
- pedeapsa complementara a suspendarii activitatii persoanei juridice consta in
interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice in
realizarea careia a fost savar~ita infractiunea;
- trebuie sa existe
de persoana juridica;
legatura intre infractiunea savar~ita si activitatea desfasurata
Pedepse/e
145
_ suspendarea activitatii pe 0 perioada de eel mult 3 luni se mai poate dispune

cand persoana juridica nu executa cu rea-credinta pedeapsa complementara a afisarii
sau difuzarii hotararii de condamnare;
- nu poate fi aplicata partidelor politice, sindicatelor, patronatelor ~i organizatiilor
religioase ori apartinand minoritatilor, constituite potrivit legii, ori persoanelor
juridice care i~i desfasoara activitatea in domeniul presei;
- dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, instanta de executare
comunica 0 copie a dispozitivului hotararii organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice, precum si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a Iua
masurile necesare in vederea suspendarii activitatii,
3. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe

luni la 3 ani;
durata de la 3
- prin punct de lucru se intelege locul unde 0 persoana juridica i~i desfasoara
activitatea;
- se poate aplica numai persoanelor juridice care au un scop lucrativ si numai cu
privire la punctul/ele de lucru in care s-a desfasurat activitatea cu seop Iuerativ a persoanei juridice in realizarea careia a fost savar~ita infractiunea;
- prezinta importanta pentru dispunerea masurii caracterul periculos al desfasurarii unei activitati lucrative intr-un anumit punet de lucru, iar nu activitatea desfasurata privita in abstracto;
- instanta poate dispune inchiderea unui punct de lueru al persoanei juridice (chiar
daca acesta este singurul punct in"yare persoana juridica i~i desfasoara activitatea), a
mai multor puncte de lucru sau a tuturor punctelor de lueru ale acesteia;
- spre deosebire de pedeapsa cornplementara a suspendarii activitatii care implica
imposibilitatea desfasurarii activitatii ce a condus la savarsirea infractiunii pe durata
suspendarii, pedeapsa complementara a inchiderii unor punete de lueru da posibilitatea persoanei juridice de a desehide un alt punct de lucru, chiar in aceeasi localitate,
in care sa desfasoare activitatea lucrativa in mod licit;
- se poate dispune cu privire la aceeasi persoana juridica atat pedeapsa inehiderii
unui punet de lucru, cat si pedeapsa suspendarii unor activitati ale acesteia, nefiind
insa posibil sa se dispuna cumulativ suspendarea intregii activitati si inchiderea
tuturor punctelor de lucru;
- nu se poate aplica persoanelor juridice care i~i desfasoara activitatea in domeniul
presei;
- dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, instanta de executare
comunica 0 copie a dispozitivului hotararii organului care a autorizat infiintarea
persoanei juridice, pentru a lua masurile neeesare in vederea inchiderii unor puncte
de lueru ale societatii.
4. interzicerea de a participa la procedurile de achizitii pub lice pe

de la unu la 3 ani;
durata
- consta in restrangerea ex nunc a capacitatii de exercitiu a persoanei juridiee prin

interzicerea de a participa, direct sau indirect (simulatie prin interpunere de persoane
146
ori in cazul in care persoana juridica are calitatea de subcontractant al unei alte
persoane care a participat la achizitia publica), la procedurile pentru atribuirea
contractelor de achizitii publice prevazute de O.U.G. nr. 34/20061 (de pilda, licitatia
deschisa, negociere directa etc.);
- contractele de achizitie publica in curs de executare pot fi mentinute intrucat
pedeapsa complementara nu se aplica ex tunc; daca infractiunea pentru care a fost
condamnata persoana juridica a fost comisa in legatura cu contractu 1 de achizitie
publica pendent (de pilda, 0 infractiune de dare de mita functionarilor care au atribuit
contractul de achizitie publica), se va dispune ~i anularea acestuia, ca efect al
restabilirii situatiei anterioare savarsirii infractiunii;
- se poate aplica atat persoanelor juridice cu scop lucrativ, cat ~i celor tara scop
lucrativ (de pilda, asociatii, fundatii);
- dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a persoanei juri dice prin
care s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la procedurile de
achizitii pub lice, 0 copie de pe dispozitiv se comunica: 1) oficiului registrului comertului competent, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului; 2) Ministerului Justitiei, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in
registrul national al persoanelor juridice rara scop patrimonial; 3) altor autoritati care
tin evidenta persoanelor juridice, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate;
4) organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a Iua masurile necesare.
5. aflsarea sau difuzarea hotararii de condamnare.
- poate fi aplicata oricarei persoane juridice careia i s-a stabilit 0 pedeapsa principala pentru savarsirea unei infractiuni, indiferent de gravitatea acesteia sau de
forma de vinovatie cu care a fost savar~ita;
- se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice careia i s-a aplicat aceasta pedeapsa
complementara;
- afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras, in forma si la Iocul
stabilite de instanta, pentru 0 perioada cuprinsa intre 0 luna si 3 luni;
- difuzarea hotararii de condamnare se face in extras ~i in forma stabilita de
instanta, in presa scrisa sau audiovizuala ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuala, stabilite de instanta; instanta va stabili prin hotarare si numarul aparitiilor in
presa scrisa sau audiovizuala, rara a fi depasite 10 aparitii, iar in cazul difuzarii prin
alte mijloace audiovizuale, nu poate depasi 0 perioada 3 luni;
- prin afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare nu poate fi dezvaluita identitatea persoanei vatamate, cu exceptia situatiei in care exista acordul acesteia sau al
reprezentantului sau legal;
1 Potrivit art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, prin contract de achizitie publica se intelege
"contractul comercial care include ~i categoria contractului sectorial, cu titlu oneros, incheiat
in scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de 0 parte, ~i unul sau mai multi
operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de
produse sau prestarea de servicii, in sensul prezentei ordonante de urgenta",
_---
_-
..
--
------
Pedepsele
147
- instanta care aplica aceasta pedeapsa trebuie sa realizeze un extras din considerentele si dispozitivul hotararii de condamnare, care urmeaza sa fie afisat sau difuzat;
- dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare instanta de executare comunica extrasul de pe aceasta hotarare persoanei juridice condamnate, pentru a-l afisa ori
pentru a asigura difuzarea hotararii in forma si conditiile stabilite de instanta;
- persoana condamnata trebuie sa inainteze instantei de executare dovada executarii
publicarii hotararii de condamnare, in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii,
dar nu mai tarziu de 10 zile de la inceperea executarii ori, dupa caz, de la executare.
2.2. Neexecutarea cu rea-credinta a pedepselor complementare

- in cazul in care persoana juridica condamnata nu executa, cu rea-credinta,
pedeapsa complementara a suspendarii activitatii ori a uneia dintre activitati, a
inchiderii unor puncte de lucru sau a interzicerii de a participa la procedurile de
achizitii publice, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice;
- daca persoana juridica nu executa cu rea-credinta pedeapsa complementara a
afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare, instanta dispune suspendarea activitatii
sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in executare a acestei
pedepse complementare, dar nu mai mult de 3 luni; in situatia in care nici pana la
implinirea acestui termen pedeapsa complementara nu a fost executata, instanta
dispune dizolvarea persoanei juridice.
Sectiunea a 3-a. Pedepse accesorii

- pedeapsa accesorie este pedeapsa ce poate fi aplicata persoanei fizice alaturi de
pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisorii, constand in interzicerea unuia sau a mai
multor drepturi (la care se refera pedeapsa complementara'), din momentul ramanerii
definitive a hotararii de condamnare si pana la terminarea executarii pedepsei
principale, gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei; nu pot fi aplicate pedepse accesorii unei
persoane juridice;
- nu pot fi aplicate pedepse accesorii daca pedeapsa principala stabilita este amenda;
- interzicerea drepturilor ca pedeapsa accesorie nu opereaza de drept, ci este
ldsatd fa aprecierea instantei, prin raportare la urmatoarele criterii: natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana infractorului, interesele
copilului ori ale persoanelor aflate sub tutela sau curatela; chiar daca legea permite 0
I Drepturile ce pot fi interzise ca pedeapsa accesorie sunt:
a) dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;
b) dreptul de a ocupa 0 functie implicand exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul de a ocupa 0 functie sau de a exercita 0 profesie ori de a desfasura 0 activitate,
de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii;
d) drepturile parintesti;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
1'
148
individualizare judiciara a pedepselor accesorii separat de cea a pedepselor compIementare, mentinerea unei coerente a represiunii penale ar justifica ca acele~i
drepturi care au fost interzise ca pedeapsa accesorie sa fie interzise ~i ca pedepse
complementare in ipoteza in care instanta aplica condamnatului aceste doua categorii
de pedepse;
- potrivit art. 868 alin. (2) C.pen., pe durata executarii pedepsei la locul de munca,
condamnatului i se interzice dreptul electoral de a fi ales;
- pedeapsa accesorie se executa incepand cu momentul ramanerii definitive a
hotararii de condamnare (chiar daca persoana condamnata nu a fost inca lncarcerataj
pana la momentul executarii integrale a pedepsei ori pana cand aceasta este considerata ca executata;
- perioada de timp in care se executa pedeapsa accesorie poate fi:
(i) mai mica decdt cea a pedepsei principale, cand persoana condamnata a fost
retinuta si/sau arestata preventiv pe parcursul procesului penal;
(ii) ega/a cu durata pedepsei principa/e, in situatia in care persoana condamnata

nu a fost privata de libertate pe parcursul procesului penal si este incarcerata in
momentul ramanerii definitive a hotararii;
(iii) mai mare decdt durata pedepsei principale, in situatia in care persoana condamnata judecata in stare de libertate nu este lncarcerata la data ramanerii definitive a
hotararii; daca persoana condamnata se sustrage de la executarea pedepsei principale,
durata executarii pedepselor accesorii poate coincide cu durata termenului de
prescriptie a executarii pedepsei.
- pe durata amanarii sau intreruperii executarii pedepsei, exercitarea drepturilor
parintesti ~i a dreptului de a fi tutore sau curator este permisa, cu exceptia situatiei in
care exista 0 dispozitie contrara in hotararea de condamnare;
- chiar daca instanta apreciaza ca executarea pedepsei inchisorii trebuie suspendata conditionat sau sub supraveghere, trebuie sa aplice persoanei condamnate
pedeapsa accesorie; pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei lnchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii, se suspend!
de drept ~i executarea pedepselor accesorii; insa, in ipoteza in care se dispune
revocarea masurii suspendarii conditionate sau sub supraveghere, pedeapsa inchisorii
trebuie executata alaturi de pedeapsa stabilita pentru infractiunea comisa in termenul
de Incercare, caz in care se impune executarea si a pedepselor accesorii (care, daca
nu ar fi aplicate ab initio, nu ar putea fi executate dupa revocare si nici aplicate
pentru intreaga pedeapsa de executat cu ocazia revocarii);
- interzicerea ca pedeapsa accesorie a dreptului de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective pub lice, a dreptului de a ocupa 0 functie implicand exercitiul autoritatii de stat, precum si a drepturilor parintesti se poate dispune si
cu privire la inculpatii minori, lnsa executarea acesteia va tncepe de la data majoratului, atunci cand minorul urmeaza sa devina major in cursu1procesului penal sau
in timpul executarii pedepsei;
Pedepsele
149
_ interdictiile impuse ca urmare a aplicarii unei pedepse accesorii opereaza si pe

parcursul termenului de incercare al liberarii conditionate sau in perioada in care
condamnatul se afla in stare de evadare;
_ sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse accesorii nu este incriminata de legea penala;
_ gratierea produce efecte si cu privire la pedepsele accesorii.
Capitolul X
Individualizarea pedepselor
Sectiunea 1. Notiune ~i forme de individualizare

- individualizarea pedepsei este un principiu al dreptului penal, potrivit caruia
legea stabileste natura ~i limitele pedepsei aplicabile pentru 0 anumita infractiune, iar
instanta de judecata pedeapsa concreta si modalitatea de executare a acesteia;
- individualizarea pedepsei cunoaste trei forme:
(i) individualizarea legald: stabilirea prin lege a cadrului general, a naturii si limitelor pedepsei aplicabile pentru 0 anumita infractiune, a criteriilor de individualizare,
precum ~i a unor circumstante atenuante sau agravante legale;
(ii) individualizarea judiciarii: stabilirea si, dupa caz, aplicarea pedepsei in limitele legale pentru savar~irea unei infractiuni;
(iii) individualizarea administrattva: se realizeaza in faza de executare de catre
organele administrative de executare a pedepselor ~i presupune stabilirea regimului
de executare, aplicarea dispozitiilor privitoare la liberarea conditionata, gratiere etc.
Sectlunea a 2-a. Individualizarea judlciara a pedepselor

1. Notiune, criterii
- instanta de judecata, in vederea satisfacerii scopurilor pedepsei, trebuie sa tina
seama la individualizarea pedepsei stabilite/aplicate persoanei jizice de urmatoarele
criterii generate:
1. dispozitiile partii generale a Codului penal (de pilda, aplicarea legii penale,
concursul de infractiuni, pluralitatea intermediara);
2. limitele de pedeapsa fixate in partea speciala;
3. gradul de pericol social concret al faptei savarsite;
4. persoana infractorului;
5. imprejurarile care atenueaza (minoritatea, tentativa) sau agraveaza (de pilda,
infractiunea continuata, starea de recidiva, concursul de infractiuni, pluralitatea intermediara) raspunderea penala; aceste criterii sunt obligatorii si se iau in considerare
impreuna la stabilirea ~i aplicarea pedepsei.
- la stabilirea ~i aplicarea pedepselor pentru persoana juridicd se title seama de
aceleasi criterii ca in cazul individualizarii pedepsei stabilite/aplicate persoanei
fizice, cu exceptia criteriului privind persoana infractorului (dispozitiile p~ii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala pentru persoana
;
..,
Individualizarea
pedepselor
151
fizidi, de gravitatea faptei savarsite si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza

dispunderea penala);
- in cazul infractiunilor sdvdrsite de minori, instanta de judecata trebuie mai intdi
sa aprecieze daca se impune aplicarea unei mdsuri educative sau a unei pedepse in
functie de urmatoarele criterii:
l"i
I
1
.1
11'
II i
I,
I'
1. gradul de pericol social al faptei savarsite;
2. starea fizica a minorului;
3. dezvoltarea intelectuala si moral a a minorului;

4. comportarea minorului;
5. conditiile in care minorul a fost crescut si in care a trait;
6. orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului.
- aplicarea pedepsei penale infractorilor minori are caracter subsidiar fata de
luarea unei masuri educative si poate fi dispusa numai daca instanta apreciaza ca
aplicarea acestei din urma sanctiuni nu este suficienta pentru indreptarea minorului;
- atat in cazul infractorului major, cat si in cazul infractorului minor (in masura in
care instanta apreciaza ca se impune aplicarea unei pedepse), individualizarea pedepsei trebuie sa respecte principiul proportionalitatii pedepsei cu natura si gradul de
pericol al faptei savarsite, avandu-se in vedere drepturile si libertatile fundamentale
sau alte valori sociale protejate care au fost vatamate prin comiterea infractiunii; de
asemenea, trebuie avut in vedere si gradul de participare al infractorului la activitatea
infractionala.
~
La alegerea sanctiunii care se aplica infractorului minor instanta
trebuie sa tina seama de gradul de pericol social al faptei savarsite, iar nu numai
de elementele de natura sa caracterizeze persoana minorului. Aplicarea unei
pedepse este justificata, in cazul in care infractorul minor a savarsit infractiunile
de omor calificat si deosebit de gray si de talharie, aflate in concurs, aducand
atingere atat vietii, cat si patrimoniului victimei, iar modalitatea de comitere a
faptei dovedeste un comportament de 0 extrema violenta si indiferenta fata de
viata victimei, pe care, dupa ce a lovit-o in cap, cu putere, cu 0 piatra, pentru a-i
sustrage un bun pe care victima 11 avea asupra sa, a lasat-o in stare de
inconstienta In strada (1. C'. C'.J., sectia penald, decizia nr. 9612009,in B.J. 2009,
p.672).
,
In primul rand, instanta de apel a incalcat tehnica de individualizare,
deoarece, cum pentru infractiunea savar~ita pedeapsa prevazuta de lege este
detentiunea pe viata, altemativ eu inchisoarea de la 15 la 25 de ani, instanta de
ape1trebuia sa argumenteze alegerea pedepsei alternative a detentiunii pe viata,
iar nu sa motiveze simplist ca, in raport eu eriteriile expuse in eonsiderente, se
impune majorarea pedepsei, intrucat in speta nu este yorba de 0 majorare a
pedepsei de 18 ani inchisoare aplicata de instanta de fond, ce putea atinge
maxim 25 de ani, ci de alegerea altei pedepse alternative prevazute de lege. In al
doilea rand, indiferent de modalitatea in care a ajuns sa aplice pedeapsa respectiva - a detentiunii pe viata - instanta de fond a facut 0 individualizare
152
gresita, tntrucat, desi circumstantele de fapt sunt corect retinute, iar gravitatea
faptelor este de necontestat, in raport cu circumstantele personale ale inculpatului - care a recunoscut, nu neaparat formal, faptele ~i este la prima incalcare a
legii penale - Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca nu se justifica
aplicarea pedepsei detentiunii pe viata, aceasta nefiind in masura sa asigure
reeducarea inculpatului, in varsta de doar 22 de ani la momentul comiterii faptei,
practic acesta nemaiintrevazand nicio perspectiva sociala (J. C. c.J, sectia
penala, decizia nr. 48712010, www.legalis.ro).
~
Cu privire la inculpatul Spitalul clinic de urgenta "SF. I", la stabilirea
si aplicarea pedepsei principale pentru savar~irea infractiunii de vatamare
corporals grava din culpa instanta va reline in principal specificul acestui
inculpat, respectiv faptul ca este 0 unitate spitaliceasca, 0 persoana juridica care
desfasoara un serviciu de interes public - servicii medicale. Instanta va mai avea
in vedere natura serviciilor prestate, faptul ca pentru ingrijirea pacientilor trebuie
acordata 0 atentie deosebita in indeplinirea oricaror obligatii stabilite in sarcina
sa. Fata de cele sus-mentionate, instanta va porni de la prezumtia (de mult ori
neconfirmata de realitatile din tara noastra) ca natura serviciilor medicale
prestate impune existenta la nivelul conducerii spitalului a unor persoane bine
pregatite profesional, pentru care respectarea obligatiilor legale care le revin in
desfasurarea activitatilor si grija pentru siguranta pacientilor sunt primordiale
asigurarii unor servicii medicale corespunzatoare. Prin urmare, la aplicarea
sanctiunii in ceea ce il priveste pe acest inculpat, instanta nu va retine nicio
circumstanta atenuanta sau vreun alt element care sa permita 0 justificare pentru
neindeplinirea indatoririlor legale care le revin. Nicio alta circumstanta nu poate
justifica producerea unor vatamari corporale unui pacient minor, nou-nascut, ca
urmare a functionarii necorespunzatoare a unui incubator pentru care nu fusese
obtinut 0 evaluare a performantelor acestuia ~i un aviz de functionare din partea
O.T.D.M. Totodata, instanta va mai avea in vedere si urmarile faptei acestuia,
respectiv producerea unor leziuni de arsura care au necesitat 200 de zile ingrijiri
medicale ~i care prin amploarea acestora (20% din suprafata corpului), profunzimea lor (5% zone de carbonizare), varsta extrema a pacientului la momentul
producerii leziunilor (3 zile post natal), rasunetul sistemic al leziunilor (soc
combustional),necesitatea terapiei intensive, complexe de lunga durata, caracterul
extins alleziunilor post arsura grad III-IV i-au pus in pericol viata nou-nascutului,
producand in prezent 0 slutire pentru dezvoltarea armonioasa a trasaturilor sale
fizice, Pe cale de consecinta, avand in vedere si dispozitiile art. 711 alin. (2)
C.pen., instanta apreciaza ca, in cauza, aplicarea fata de inculpatul Spitalul clinic
de urgenta "SF. I." a unei pedepse de 300.000 lei amenda penala, pentru savarsirea
infractiunii de vatamare corporala din culpa, este de natura a reglementa asigura
rolul educativ-preventiv si punitiv al pedepsei si a atrage atentia pe viitor ca
furnizarea unor servicii medicale pacientilor ar trebui realizata cu respectarea
primordiala a principiului securitatii si integritatii corporale a pacientului (Jud.
sectorului 4 Bucuresti, sectia penald, sentinta nr. 3249/2011, nepublicata).
~
Individualizarea'pedepsei reprezinta una dintre cele mai importante ~i
sensibile operatiuni juridice de a carei acuratete depinde in mod direct reusita
Individualizarea
pedepselor
153
procesului de indreptare si recuperare a condamnatului, intrucat aceasta presupune, prin evaluarea gravitatii infractiunii comise si a periculozitatii infractorului, determinarea gradului de raspundere penala a inculpatului in raport cu care
urmeaza sa se stabileasca pedeapsa si modul de executare a acesteia. Infractiunea, ca fapta socialmente periculoasa, creeaza 0 tulburare sociala, aduce 0
atingere valorilor sociale ocrotite de legea penala si ordinii juridice instaurate
prin vointa intregului popor. Pentru inlaturarea acestor consecinte negative ale
infractiunii este necesar sa se reactioneze din partea societatii, este necesar sa se
aplice anumite masuri de constrangere juridica celor ce savarsesc asemenea
fapte. Mai mult, pentru inlaturarea nelinistii si tulburarii sociale, pentru reintegrarea ordinii juridice trebuie ca cei care au savar~it infractiuni sa fie de indata
trasi la raspundere penala. Pedeapsa - felul si limitele acesteia - constituie
criteriul principal prin care legea penala, evalueaza, determina si diferentiaza
gradul de pericol social abstract, generic al fiecarei infractiuni in parte.
Aplicarea si executarea pedepsei se realizeaza In vederea atingerii unor scopuri
bine definite: pe de 0 parte, in scopul prevenirii savarsirii de noi fapte penale din
partea infractorilor, prin reeduearea aeestora si din partea altor persoane, prin
exemplaritatea pedepselor, iar pe de alta parte, in seopul restabilirii linistii
soeiale si al reintegrarii ordinii juridiee. Aplicarea ~i executarea pedepselor pot
conduce la atingerea scopurilor urmarite, daca efeetuarea lor are loc in timp util.
In general, sanctionarea infractorilor prin aplicarea pedepsei devine cu atat mai
eficace si contribuie cu atat mai intens la realizarea scopurilor de mai sus, eu cat
ea intervine intr-un interval de timp cat mai scurt si cat mai apropiat de
momentul infractiunii. De asemenea, exemplaritatea, care decurge din supunerea
celui condamnat la executarea pedepsei, devine cu atat mai puternica cu cat
punerea in executare se produce mai neintarziat dupa condamnare. In aceste
conditii, constiinta sociala are inca vie si exacta imaginea pericolului pe care 11
prezinta fapta si faptuitorul, a urmarilor daunatoare sau primejdioase ale faptei
savarsite si va reactiona mai adecvat. Dupa trecerea unui interval de timp mai
indelungat insa, fapta si faptuitorii, precum si cei condamnati ar putea aparea
intr-o alta lumina. Astfel, in primul rand, fapta poate sa se stearga din amintirea
societatii sau a grupului social in care s-a petrecut, sa fie complet uitata; or, chiar
daca nu s-a sters, ea apare intr-o imagine neclara, cu un continut deformat,
gradul de pericol social pe care il prezenta fapta si faptuitorul s-ar putea diminua
sau chiar ar disparea, aceeasi uitare sau amintire vaga fiind si in cazul condamnatului disparut si regasit dupa multi ani. In al doilea rand, atingerile aduse
valorilor sociale prin faptele savarsite cu ani in urma si-ar putea pierde rezonanta
sociala, urmarile acestor fapte s-ar putea estompa sau ar putea fi sterse de trecerea timpului. Cu atat mai mult, in conditiile in care, in ultimii ani, in societatea
romaneasca am asistat la 0 tendinta de crestere a faptelor de coruptie, ce au
capatat 0 amploare deosebita, se impune ca justitia sa riposteze cu fermitate ori
de cate ori se probeaza asmenea cazuri, ca 0 dovada a faptului ca statul de drept
nu asista pasiv la amplificarea si propagarea acestora, la toate nivelurile, ci
dimpotriva, functioneaza si, mai ales, reactioneaza prin autoritatile si parghiile
specifice puse in slujba propriilor cetateni. Coruptia reprezinta 0 amenintare
majora pentru democratie, constituind 0 negare a drepturilor omului si 0 tncalcare a principiilor democratice, pentru echitatea sociala si pentru justitie,
: i
154
erodand principiile unei administratii eficiente, punand in pericol stabilitatea ~i

credibilitatea institutiilor statului si a reprezentantilor acestora, precum si
dezvoltarea economica ~i socials a statului. Pozitia ierarhica pe care 0 ocupa in
societate autorul unei infractiuni de coruptie, valoarea obiectului faptei de
coruptie, precum si gradul de impact al acesteia reprezinta criterii de diferentiere
a marii coruptii de mica coruptie. Studiile europene efectuate in ultima perioada
vizand acest fenomen social grav au demonstrat ca marea coruptie sau
asa-numita coruptie politica ori de nivel inalt se intalne~te, de regula, la nivelul
organelor de conducere ale statelor (spre exemplu, presedintele unei tari, parlamentari, prim-ministri, ministri, inalti functionari, inc1usiv din serviciile de
siguranta si militare, judecatori), respectiv la nivelul organelor ce alcatuiesc
politicile, strategiile, legile. Coruptia politica acopera 0 paleta larga de practici,
de la finantarea ilegala a partidelor politice si a campaniilor electorale si
influentarea initiativelor legislative pana la cumparare de voturi sau traficarea
influentei de politicieni sau cei alesi in functii publice. in raport de toate aceste
consideratii si, mai ales, de materialul probator administrat in cauza, instanta de
ultim control judiciar constata ca prima instants, in opinie majoritara, a procedat
corect atunci cand a retinut ca faptele imputate inculpatilor exista (inc1usiv cea
imputata inculpatului N.A., insa nu in forma sa continuata), ca acestea constituie
infractiuni (cu exceptia spalarii de bani imputate inculpatei J.I.) ~i ca' acestea au
fost savarl?itede catre inculpati, dispunand justificat condamnarea acestora. In
acest context, in mod intemeiat, prima instanta a retinut gradul de pericol social
ridicat al faptelor savarsite, dedus nu doar din circumstantele in care faptele s-au
comis, ci ~i din calitatea persoanelor implicate in activitatea infractionala.
Astfel, instants de ultim control judiciar apreciaza ca modalitatea in care
inculpatii au desfasurat activitatea infractionala, prejudiciul semnificativ produs,
numarul faptelor ce intra in concursul de infractiuni, gravitatea concreta a
fiecareia dintre acestea, pozitia procesuala a inculpatilor care nu au recunoscut
savarsirea faptelor, refuzand practic sa i~i asume fiecare raspunderea pentru
activitatea sa, perseverand in a considera ca modalitatea in care au actionat ar fi
fost una legala, justifica modalitatea de executare a pedepselor stabilita de prima
instanta, singura apta a asigura indeplinirea scopului de exemplaritate si
educativ al pedepsei. (oo.) Astfel, instants de recurs apreciaza ca, prin mentinerea
pedepsei anterior aplicata inculpatului N.A., atat sub aspectul cuantumului, cat si
sub aspectul modalitatii de executare, pe de 0 parte, au fost respectate toate
garantiile procesuale conferite, atat de dispozitiile legale procesuale penale, cat
~i de cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, a caror finalitate, prin tragerea la raspundere penala, in conditiile
stabilirii vinovatiei inculpatului, corespunde si caracterului disuasiv al pedepsei,
iar pe de alta parte, se poate asigura, in viitor, reinsertia sa sociala, precum si 0
reactie prompts a opiniei publice adecvata gradului de pericol pe care-l
reprezinta savarsirea unor infractiuni de coruptie la nivelul unor functii de lnalta
demnitate publica, consolidand perceptia cetatenilor ca organele judiciare sunt in
masura sa realizeze un act de justitie dand 0 riposta ferma celor care, de la inaltimea functiilor detinute .la un moment dat, au considerat ca pot fi mai presus de
lege, dispretuind-o si incalcand-o. Pe de alta parte, instanta de ultim control
judiciar apreciaza ca modalitatea de executare, in regim de detentie, este singura
Individualizarea
pedepselor
155
apta sa asigure ind~~ptarea ati~.di~ii acestuia ~ata de c~miter~a ~e infract~u~i,

resocializarea sa vntoare pozitrva, precum ~l 0 reactie sociala adecvata III
diminuarea savarsirii unor infractiuni de coruptie la nivelul unor functii de lnalta
demnitate publica, intarind perceptia opiniei publice ca organele judiciare sunt
in masura sa actioneze eu fermitate si sa realizeze un act de justitie, eu respectarea tuturor garantiilor procesuale conferite, atat de dispozitiile legale procesuale penale, cat si de cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, a carer finalitate, prin tragerea la raspundere penala, in

eonditiile stabilirii vinovatiei sale, corespunde si caracterului disuasiv al pedepsei (1. C CJ., completul de 5 judecatori, decizia nr. 16012012, nepublicatd).
2. Circumstante atenuante ~iagravante

2.1. Notiune, clasificare
_ sunt fapte sau imprejurari anterioare, concomitente sau ulterioare savarsirii unei
infractiuni, in legatura cu persoana faptuitorului, a victimei sau cu modul de savarsire
a faptei, care nu intra In continutul constitutiv al infractiunii, dar care pot contribui la
determinarea gradului de pericol social concret al infractiunii si a periculozitatii
sociale a infractorului.
Clasifieare:
1. in functie de efeetul pe eare il produe:
a) circumstante agravante - fapte sau imprejurari care releva un pericol social
concret sporit al faptei sau 0 periculozitate mai mare a faptuitorului, putand determina instanta de judecata sa aplice 0 pedeapsa mai severa;
b) circumstante
aprecierea instantei
pericol social redus
permit judecatorului
atenuante - fapte sau imprejurari prevazute de lege sau lasate la

care, desi nu inlatura caracterul penal al unei fapte, releva un
al acesteia sau 0 periculozitate redusa a faptuitorului si care li
sa aplice 0 pedeapsa sub minimul special prevazut de lege.
2. In functie de izvorullor:
a) circumstante legale - circumstantele atenuante sau agravante prevazute
explicit de lege; dupa domeniul lor de aplicare, circumstantele legale pot fi generale
cand sunt aplicabile oricarei infractiuni, fiind prevazute in Partea generala a Codului
penal, sau speciale cand sunt prevazute in Partea speciala a Codului penal si se aplica
numai pentru infractiunea la care se refera [retragerea denuntului calomnios art. 259 alin. (3) C.pen.];
b) circumstante judiciare - circumstantele atenuante sau agravante ce nu sunt
prevazute explicit de lege, dar pentru care legea permite instantei sa le retina in
functie de particularitatile cauzei.
3. in functie de obiectulla care se refera:
a) circumstante reale - au un caracter obiectiv si privesc fapta prevazuta de
legea penala (de exemplu, comiterea furtului in timpul noptiiy; se rasfrang asupra
tuturor participantilor, in masura in care le-au cunoscut sau prevazut;
156
b) eircumstante personale - privesc pe faptuitor ~i nu se rasfrang

celorlalti participanti; exista ~i situatii in care circumstantele personate devin
(de pilda, cunoasterea de catre participanti a premeditarii savarsirii infractiunii).
4. in functie de momentul in care intervin raportat la data savar~irii
tiunii:
a) clrcumstante anterioare (de pilda, provocarea);
b) elrcumstante concomitente (de exemplu, savar~irea faptei in timpul noptii);
c) circum stante posterioare (de pilda, eforturile depuse de infractor pentru diminuarea consecintelor infractiunii),
~
In cazul concursului real de infractiuni, efectele circumstantelor
atenuante judiciare se pot intinde asupra tuturor infractiunilor concurente sau
numai asupra unora dintre ele, in raport cu contingenta pe care 0 au, in mod
obiectiv, cu fiecare dintre infractiunile aflate in concurs. Circumstantele atenuante legate nemijlocit de persoana faptuitorilor influenteaza gradul de pericol
social al tuturor infractiunilor concurente, intrucat au fost comise in aceleasi
conditii si imprejurari si de aceleasi persoane (CA. Cluj, decizia penald nr.
2311A/1999, in R.D.P. nr. 3/2000, p. 158).
2.2. Clrcumstantele
2.2.1. Clreumstantele
atenuante
atenuante legale genera le
a) Depasirea limitelor legitimei aparari (excesul scuzabil)
circumstanta atenuanta legala generals, ce consta in savarsirea unei fapte

prevazute de legea penala de catre 0 persoana ce nu se afla sub stapanirea vreunei
- este
tulburari sau terneri, prin depasirea limitelor unei aparari proportionale cu gravitatea
pericolului ~i cu tmprejurarile in care s-a produs atacul material, direct, imediat si
injust - exces scuzabil;
- este necesara Indeplinirea tuturor conditiilor atacului de la legitima aparare
(material, direct, imediat, injust, care sa puna in pericol gray persoana sau drepturile
celui atacat ori interesul obstesc), precum ~i a celor ale apararii (sa constituie 0 fapta
prevazuta de legea penala, necesara pentru respingerea atacului, indreptata impotriva
agresorului), cu exceptia celei a proportionalitatii apararii cu atacului, iar excesul de
aparare nu trebuie sa fie determinat de existenta unei stari de tulburare sau temere a
persoanei care a efectuat apararea;
- poate fi retinuta amt cu privire la un infractor persoana fizica, cat ~i cu privire la
infractorul persoana juridica;
- este 0 circumstanta atenuanta personala, efectele sale neprofitand si participantilor la savarsirea infractiunii.
b) Depastrea limitelor starii de necesitate
- este 0 circumstanta atenuanta legala generala, constand in fapta unei persoane
care cu intentie, pentru a salva de la un pericol iminent, ce nu putea fi inlaturat altfel,
persoana sau un bun important, al sau ori al altuia, sau un interes obstesc, comite 0
Individualizarea
pedepselor
157
fapta prevazuta de legea penala prin care pricinuieste urmari vadit mai grave decat
cele ce s-ar fi putut produce daca peri colui nu era inlaturat;
- este necesara indeplinirea tuturor conditiilor pericolului de la starea de necesitate (iminent sau actual, sa ameninte viata, integritatea corporals sau sanatatea unei
persoane, un bun important al acesteia ori un interes obstesc, sa nu poat~ fi inlaturat
altfel decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala), precum ~i a celor
privind actiunea de salvare (sa constea in savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala; sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a valorilor ocrotite de lege, sa nu
fie savar~ita de catre 0 persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul, pentru a
se salva pe sine), cu exceptia proportionalitatii actiunii de salvare cu pericolul
(taptuitorul a depasit limitele starii de necesitate, cunoscand la momentul comiterii
faptei ca va pricinui urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca
pericolul nu era inlaturat);
- depasirea limitelor starii de necesitate poate consta intr-o infractiune savar~ita cu
intentie (directs sau indirecta), praeterintentie.ori culpa cu prevedere (usurinta);
- poate fi retinuta in favoarea unui infractor persoana fizica sau persoana juridica;
- este 0 circumstanta atenuanta personala, efectele. sale neprofitand si participantiler la savarsirea infractiunii,
c) Provocarea
- este circumstanta atenuanta legala general a ce consta in savarsirea unei infractiuni de catre 0 persoana aflata tntr-o stare de puternica tulburare sau emotie, determinata de conduita persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava
a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava (scuza provocarii);
- nu poate fi retinuta ca circumstanta atenuanta in cazul faptelor comise de 0 persoana juridica;
Actul de provo care trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
(0 sa fie realizat prin violenta (fizica sau psihica), atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava;
- poate fi savar~it cu orice forma de vinovatie sau chiar de 0 persoana irespon-
sabila.
(ii) sa fie indreptat impotriva faptuitorului si/sau a altei persoane;
(iii) nu trebuie sa fie imputabil celui care a comis fapta in stare de provocare;
- actul de provocare nu trebuie sa fie precedat el insusi de 0 provo care din partea
celui care a comis fapta (de pilda, nu se poate invoca, ca act de provocare, apararea
efectuata de 0 persoana racuta in legitima aparare fata de un atac material direct
imediat care ii punea in pericol viata).
.
(iv) actul de provocare trebuie sa determine
stare de puternica tulburare sau
emotie;
- evaluarea existentei starii de tulburare sau de emotie se realizeaza de instanta de
judecata in procesul de individualizare a pedepsei, avand in vedere imprejurarile
concrete ale cauzei, particularitatile fizice sau psihice ale infractorului etc. (in
concreto), iar nu in functie de anumite criterii abstracte (in abstracto).
158
Infractiunea siiv(lr~itii in stare de provo care (riposta) trebuie:

(i) comisa fata de persoana care a efectuat actul de provoeare;
- nu se va retine seuza provocarii in eazul in care fapta este comisa fata de o
persoana decat persoana provocatorului, eu exceptia situatiei in care ~-""~""'''V.l
actionat din eroare, confundandu-l pe tert cu persoana provocatorului; daca
torul nu a actionat din eroare, ei a avut un dubiu cu privire la persoana 1"\.. ("'TI'.,......~~....
nu se poate retine provoearea.
(ii) trebuie savar~ita eu intentie (directa sau indirecta) sau praeterintentie;
(iii) sa fie determinata de aetul de provoeare; .
- aetul de provoeare trebuie sa se plaseze in antecedenta cauzala a .
savarsite;
- in eazul in care actul de provoeare este eomis din culpa, este necesar ea
torul sa perceapa, din eroare, ca fapta a fost savar~ita cu intentie sau praetenmenne
in ipoteza in care infraetorul i~i da seama ca actul de provoeare este eomis din
ori de un iresponsabil, nu se va putea reline circumstanta atenuanta a provocarii.
(iv) sa fie concomitenta sau posterioara eu aetul de provoeare;
- este neeesar ea infractiunea savarsita sa se comita eoncomitent eu eonsumarea
provocarii ori imediat dupa aceasta; intervalul de timp in care se eomite infractiunea
nu trebuie sa fie indepartat in timp de momentul provocarii, intrucdt prin seurgerea
timpului, efectele produse de aetul de provoeare se pot estompa;
- spre deosebire de legitima aparare, unde atacul este iminent, in cazul provocarii
ataeul este deja eonsumat;
- retinerea provocarii este incompatibila cu depasirea limitelor legitimei aparari,

care presupune de asemenea un atae iminent.
.~
Pentru a se reline circumstanta atenuanta a provocarii, nu este suficient
ca persoana vatamata sa aiba 0 comportare injurioasa sau amenintatoare; pentru
incidenta art. 73 lit. b) C.pen. se cere ca victima sa dovedeasca 0 agresivitate sau
o alta comportare care sa fie considerata grava, de natura sa cauzeze faptuitorului 0 stare de puternica tulburare sau emotie, incat sa nu fie in stare sa se
abtina de la 0 riposta prin savar~irea de infractiuni. Legea nu cere ca fapta provocatorului sa fie la fel de grava ca riposta celui provocat, dar pentru existenta
unei putemice tulburari sau emotii se presupune, de regula, ca faptele celor in
cauza sa aiba 0 apropiata semnificatie (1.C.CiJ; sectia penala, decizia
~
Nu se poate retine in favoarea inculpatului circumstanta atenuanta a
provocarii prevazute de art. 73 lit. b) C.pen., in conditiile in care intre acesta si
victima infractiunii de omor a avut loc un conflict spontan, victima venind la
domiciliul inculpatului eu scopul dec1arat de a 0 lua pe coneubina sa acasa.
Riposta victimei fata de inculpat a avut loc dupa ce acesta a intervenit Intre el si
concubina sa, neavand aptitudinea de a crea inculpatului 0 stare de surescitare
sau incordare nervoasa, de manie sau indignare ori de emotie puternica, acesta
159
lovind imediat cu cutitul, in conditiile in care vicnma doar I-a impins

(CA. Bacau, sectia penala, decizia nr. 7812009, in B. CA. nr. 412009, p. 57).
~
Pentru retinerea scuzei provocarii trebuie indeplinite mai multe
conditii, respectiv: infractiunea sa fi fost savarsita sub stapanirea unei puternice
tulburari sau emotii, stare care sa fi avut drept cauza 0 provocare din partea persoanei vatamate. De asemenea, este necesar ca provocarea sa fi fost produsa de
victima prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta
actiune ilicita grava, iar riposta infractorului la actiunea provoeatoare a victimei
trebuie sa fie indreptata impotriva acesteia, iar nu impotriva altei persoane.
In cauza se poate retine ca inculpatul a savarsit infractiunile intr-o stare de
incarcare nervoasa, insa din probele administrate in cauza nu rezulta ca aceasta
stare de tulburare a fost determinata de faptele provocatoare ale victimelor. In
declaratiile sale, inculpatul a aratat ca, dupa infruntarea celor doua grupuri, s-a
inarmat cu un cutit pe care I-a gasit pe jos, dupa care a inceput sa loveasca cu
acesta haotie, pentru a se apara. Apararea inculpatului este infirmata de eelelalte
probe administrate in cauza. Astfel, ineulpatul, insotit de alte persoane, pornise
in urmarirea mai multor persoane, intre care se aflau si victimele, dupa ce a avut
loc confruntarea intre cele doua grupuri, moment in care a lovit victimele in
modalitatea aratata. Probele administrate in cauza nu au facut dovada ca inculpatul a fost provocat de cele doua victime, mai ales ca initiativa confruntarii
intre cele doua grupuri a apartinut inculpatului i martorului r.D., in vederea
solutionarii unui conflict determinat de disputa eu privire la 0 fata. Dupa
incaierarea care a avut loc lntre cele doua grupuri, riposta inculpatului a fost
indreptata impotriva eelor doua victime, Taraca acesta sa fi avut certitudinea ca
vietimele erau autoarele violentelor exereitate asupra sa sau asupra unchiului
sau, imprejurare care determina ca inculpatul sa nu beneficieze de circumstanta
atenuanta a provocarii (/.CCJ,
sectia penala, decizia nr. 945/2009,
www.legalis.ro).
~.
Tentativa la infractiunea de omor este savarsita in conditiile circumstantei atenuante legale a provocarii daca inculpatul, dupa ce a fost agresat
de doua persoane si a reusit sa-si asigure scaparea prin fuga, a fost urmarit de eei
doi agresori si de victima care s-a alaturat agresorilor, iar in momentul in care a
fost ajuns din urma de grupul format din cele trei persoane, a Iovit victima cu un
cutit, interpretand, in mod justificat, in aceste circumstante, ca si victima era un
potential agresor. In acest caz, faptul ca victima nu a exercitat acte de agresiune
sau amenintare impotriva inculpatului nu inlatura existenta circumstantei atenuante legale a provocarii, intrucat In psihicul inculpatului a fost produsa starea
de puternica tulburare sau emotie specifica provocarii, ca urmare a pericolului la
care inculpatul s-a considerat expus din partea grupului de persoane din care
facea parte vietima (J.CCJ.,
sectia penald, decizia nr. 3337/2010,
www.legalis.ro).
~
Agresiunea comisa de victima asupra infractorului, cu aproximativ
6 ani inainte de savarsirea infractiunii, nu atrage aplicarea dispozitiilor art. 73
lit. b) c.pen. privind circumstanta atenuanta a provocarii, intrucat existenta unei
160
putemice tulburari sau emotii sub imperiul careia autorul savarseste

in sensul art. 73 lit. b) C.pen., exclude scurgerea unui interval de timp de 0
asemenea durata intre momentul provocarii si momentul comiterii ttractiun
(l.C.c.J., sectia penala, decizia nr. 1090/2012, www.scj.ro).
1['
~
Este in general admis ca, atunci cand actul provocator savar~it de
victima a fost precedat de 0 agresiune sau de 0 alta provocare din partea
infractorului, dispozitiile art. 73 lit. b) C.pen. nu sunt operante, deoarece un
anumit act poate fi socotit provocator numai daca nu se datoreaza propriei
conduite a celui ce se pretinde provocat; altfel, savarsirea infractiunii apare ca 0
continuare a actelor initiale de agresiune si nicidecum provocate de atitudinea
victimei fata de aceste acte. Un anumit act ilicit poate fi caracterizat ca provocator numai daca nu este dependent intr-un fel sau altul de conduita autorului
infractiunii; cand insa acel act constituie 0 urmare a propriei sale conduite,
infractorul nu poate beneficia de circumstanta atenuanta a provocarii pentru ca
provocatorul propriu-zis este el insusi. In speta, inculpatul este acela care a
declansat conflictul initial ce a avut loc in terasa discotecii, in jurul orelor 0015,
prin adresarea de insulte ~i imbrancirea martorului P.V., determinand astfel
interventia verbala justificata a victimei care i-a solicitat sa inceteze aceasta
comportare inadecvata, situatie in care, iritat de atitudinea amintita si in mod
vadit disproportionat, inculpatul a lovit victima determinand astfel riposta, de
asemenea, violenta a acesteia - aplicarea de lovituri cu 0 sticla in cap ce au
cauzat leziuni necesitand 6-7 zile de ingrijiri medicale. Dupa aceste prime
conduite violente ale partilor, limitate la vatamari corporale usoare, produse in
succesiunea si avand cauzalitatea si urmarile anterior aratate, victima si inculpatul s-au despartit, acesta din urma intrand in bar pentru a beneficia de toaleta
si ingrijiri pana in jurul orelor 0100, aproximativ 45 minute. Dupa acest interval
semnificativ de timp scurs de la conflictul initial, inculpatul a pomit in cautarea
martorului ~i a victimei, a localizat-o pe aceasta din urma aflata singura la 0
masa in discoteca si s-a indreptat catre ea, declansand actiunea finala de
omucidere - a lovit-o initial cu pumnii ~i picioarele, determinandu-i caderea cu
fata in jos, dupa care in prezenta celor peste 60 de persoane in discoteca a apucat
omasa, a intors-o, tinand-o de picioarele din metal si cu tablia (blatul) mesei
care era din lemn i-a aplicat doua-trei lovituri in zona capului, imediat victima
prezentand 0 hemoragie - sange exteriorizat pe nas, gura ~iurechi - decedand la
scurt timp la fata locului. In acest context factual, in cadrul caruia inculpatul este
acela care a initiat cauzalitatea violenta avand ca efect moartea victimei ~i avand
in vedere ~i intervalul de timp semnificativ scurs de la primul conflict violent
minor dintre parti, existenta provocarii din partea victimei nu poate fi retinuta in
cauza (1.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 293512011,www.scj.ro).
2.2.2. Cireumstantele
atenuante judiciare
- pot constitui circumstante atenuante judiciare:

a) conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii (de pilda, lipsa
antecedentelor penale); poate fi retinuta si in cazul persoanelor juridice;
Individualizarea
pedepselor
161
b) staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a

repara paguba pricinuita (cainta activa); poate fi retinuta si in cazul persoanelor
juridice;
c) atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand din prezentarea
sa In fata autoritatii, comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii
ori arestarii participantilor.
Prin raportare la gradul de pericol social ridicat al faptelor, la cantitatea
foarte mare de heroina ce a fost transportata ~i valoarea deosebita a acesteia,
circumstantele favorabile invocate de catre ineulpata societate comerciald,
constand in durata de functionare, lipsa altor sanctiuni, plata impozitelor ~i
taxelor datorate bugetului de stat, nu dobandesc 0 valoare de diminuare a
pericolului social al faptelor si nu pot determina reducerea amenzii penale de
1.000.000 lei aplicate de instanta de fond (CA. Bucuresti, sectia a JJ-a penald,
decizia nr. 38112011, nepublicata).
In cazul aplicarii dispozitiilor art. 3201 C.proc.pen., comportarea

sincera in cursul proeesului, eonsHindin recunoasterea savarsirii faptelor retinute
in aetul de sesizare a instantei, nu poate fi valorificata ca circumstanta atenuanta
judiciara prevazuta in art. 74 alin. (1) lit. c) teza a II-a C.pen., lntrucat recunoasterii savarsirii faptelor nu i se poate aeorda 0 dubla valenta juridica,
Dispozitiile art. 74 alin. (I) lit. c) C.pen. pot fi aplicate concomitent eu dispozitiile art. 3201 C.proc.pen. numai atunci cand se constata existenta unei alte
atitudini a inculpatului dupa savarsirea infractiunii decat comportarea sincera in
cursu1procesului, dintre cele prevazute in art. 74 alin. (1) lit. e) C.pen. (l.CCJ.,
sectia penala, decizia nr. 75412012, www.sej.ro).
~
Art. 74 C.pen. cuprinde irnprejurari de fapt care raportate la cauza
pendinte (fapta ~i persoana inculpatului) pot dobandi prin apreeierea instantei
valente atenuante. Recunoasterea unor date si imprejurari ale realitatii ca
circumstante atenuante nu este posibila decat daca circumstantele avute in
vedere de instanta redue in asemenea masura gravitatea faptei in ansamblu sau il
caracterizeaza de 0 asemenea maniera pe inculpat, incat numai aplicarea unei
pedepse sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunea savar~ita in
concret satisfaee imperativul justei individualizari a pedepsei (CA. Bucuresti,
sectia J penald, decizia nr. 7621R/2003, portal.just.roJ.
~
Betia voluntara preordinata constituie intotdeauna 0 circumstanta agravanta, in timp ce betia voluntara simpla poate constitui 0 circumstanta atenuanta,
insa numai atunci cand este completa, capacitatea persoanei de a intelege si de a
voi, precum si de a fi stapana pe actiunile sale fiind abolita. In consecinta,
retinerea starii de betie voluntara a faptuitorului, ca circumstanta atenuanta, nu
este justificata In cazul in care, desi la originea starii de anormalitate psiho-fizica
a acestuia in momentul savarsirii faptei de viol care a avut ca urmare moartea
victimei, prevazuta in art. 197 alin. (3) C.pen., s-a aflat actiunea sa constienta de
consumare a bauturilor alcoolice, starea de betie voluntara nu a fost cornpleta, ci
L ...
Drept penal. Partea generalii
162
incompleta, nefiindu-i abolita, ci numai afectata capacitatea de intelegere,..

stapanire a propriilor reactii (1. C.CiL, sectia penala, decizia nr. 2
www.legalis.ro).
~
Daca infractiunea de talharie a fost savar~itaasupra unui minor,
loc public si in timpul noptii, prin agresiuni fizice ~i constrangere morala,
tenta in obtinerea de bani si bunuri de la victima reflectand temeritatea '~"""'ua
tiler, imprejurarea ca acestia nu au fost anterior condamnati ~i ca nn~lU'11C1In
material a fost partial reparat nu justifica retinerea circumstantelor atenuante
(I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1015/2006, www.iegalis.ro).
- enumerarea legala a circumstantelor atenuante judiciare are caracter exemon

ficativ, si alte imprejurari putand avea aceeasi natura (de exemplu, betia ""''''~U'',1J,Io(I~U
incompleta),
2.2.3. Efectele elrcumstantelor atenuante

- produc efecte cu privire la pedepsele principale si la cele complementare,
aplicarea lor este obligatorie potrivit legii;
- reducerea obligatorie a pedepsei principale sub minimul special, in anumite
limite, sau schimbarea pedepsei mai grele intr-una mai usoara;
~pedeapsa prlnclpala pentru persoana fmca se reduce sau se sehimba, dupA

cum urmeaza:
a) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare,
pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani;
b) cand minimul special al pedepsei mchisorii este de 5 ani sau mal mare,
pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 1 an;
c) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mal mare,
pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni;
d) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare,
pedeapsa se coboara sub acest minim, pana la 15 zile (minimul general);
e) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 luni sau mai mare,
pedeapsa se coboara sub acest minim, pana la 15 zile (minimul general), sau se aplica
o amenda care nu poate fi mai mica de 250 lei, iar cand minimul special este sub 3
luni, se aplica 0 amends care nu poate fi mai mica de 200 lei;
f) cand pedeapsa prevazuta de lege este amenda, aceasta se coboara sub minimul
ei special, putand fi redusa pana la 150 lei, cand minimul special este de 500 lei sau
mai mare, ori pana la 100 lei (minimul general), cand minimul special este sub
500 lei.
- datorita caracterului atenuant obligatoriu, maximul special al pedepsei ce poate
fi aplicat ca urmare a retinerii circumstantelor atenuante va fi mai mic decat minimul
special prevazut de lege;
- ca exceptie de la regulile de mai sus, in cazul infractiunilor contra statului, al
infractiunilor contra pacii ~i 'omenirii, al infractiunii de omor, al infractiunilor
savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane sau al infractiunilor prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, daca se constata ca exista
.---.-
_---
Individualizarea
pedepse/or
163
. cumstante atenuante, pedeapsa inchisorii poate fi redusd eel mult pdna la 0 treime
. ~ . .
din minimul special; ast fe I, efiectu I atenuant este mal. re d us pentru aceste mtractium;
Clf
~
Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de tentativa la ornor,
prevazuw.in art. 20 raportat la art.~174 C.pen., este inchisoarea de la 5 ani la 10
ani ~i interzicerea unor drepturi. In conditiile 'in care s-a dispus condamnarea
inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 20 raportat la art. 174
. C.pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C.pen., instanta de fond era obligata sa faca
aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) lit. b) si alin. (2) C.pen. si sa coboare
pedeapsa sub rninirnul special (5 ani), dar nu mai jos de 0 treirne din rninimul
special. In motivarea sentintei penale, instanta de fond in mod gresit a retinut ca
la stabilirea pedepsei au fost avute in vedere si dispozitiile art. 76 alin. (1) lit. a)
C.pen., privind efectele circumstantelor atenuante si ca inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rnchisorii coborata sub rninimul special prevazut de lege,
facand astfel abstractie de prevederile art. 21 alin. (2) C.pen., potrivit carora
tentativa se sanctioneaza cu 0 pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si
jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea consumata. Cum
rninirnul special prevazut de lege in speta dedusa judecatii pentru pedeapsa
inchisorii este de 5 ani, coborarea sub acest minim era obligatorie pentru
instanta, neexistand un concurs intre circumstantele agravante ~i atenuante
(l.c.c.J, sectia penala, decizia nr. 1061/2010, www.legalis.ro).
- daca pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata,
cand se retine existenta circumstantelor atenuante se va aplica pedeapsa inchisorii de
Ia lOla 25 de ani;
- va opera
sunt retinute;
singura reducere a pedepsei indiferent cate circumstante atenuante
~
Nu exista incompatibilitate intre aplicarea art. 73 lit. b) c.pen. si,
totodata, a art. 74 C.pen.; circumstanta atenuanta legala a provocarii poate
coexista cu circumstante atenuante judiciare. Reducerea pedepsei se va efectua
intr-un singur timp, pentru ambele categorii de circumstante (C.A. Bucuresti,
sectia 1penald, decizia nr. 221A11998, in R.D.P. nr. 411998, p. 140).
- cand se retine existenta circumstantelor atenuante, iar legea prevede aplicarea
obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi sau a degradarii
militare, aplicarea acestora devine facultativa;
- in cazul in care se retine exlstenta unor circumstante atenuante in favoarea

unei persoane juridice, amend a se reduce dupa cum urmeaza:
(i) cand minimul special al amenzii este de 10.000 lei sau mai mare, amenda se
coboara sub acest minim, dar nu mai mult de 0 patrime; astfel, se poate aplica 0
amenda intre 7.500 lei si 9.999 lei;
(U) cand minimul special al amenzii este de 5.000 lei sau mai mare, amenda se
coboara sub acest minim, dar nu mai mult de 0 treime; astfel, se poate aplica 0
amenda intre 3.334 lei si 4.999 lei.
164
Dreptpenal. Partea generald
2.3. Circumstantele agravante

2.3.1 Circumstantele agravante legale
Constituie circumstante agravante legale urmatoarele irnprejurari:
a) sAvir~irea faptei de trei san mai multe persoane imprennA;
,.
- este necesara participarea concomitenta (fmpreunii) a trei sau mai multe.

soane in calitate de coautori sau complici concomitenti, la savarsirea aceleiasi
prevazute de legea penalii; nu prezinta importanta daca celelalte doua trasaturi
tiale ale infractiunii sunt satisfacute, fiind suficient ca numai unul dintre nl:llr-h:t>,.ft..
sa poata fi tras la raspundere penala; pe cale de consecinta, este necesar ca eel
unul dintre participanti sa fie trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii;
- nu se va retine aceasta circumstanta agravanta daca la savarsirea faptei
alaturi de autor mai multi instigatori si/sau complici anteriori ori in cazul
naturale de infractori;
- in situatia in care trei sau mai multe persoane savarsesc in aceeasi ,."".....".
acelasi tip de infractiune (de exemplu, mai multe talharii), insa impotriva
victime diferite, se poate retine circumstanta agravanta numai daca la fiecare
prevazuta penala au participat eel putin trei persoane;
- se poate retine in cazul infractiunilor intentionate sau praeterintentionate, savarsite de trei sau mai multe persoane; nu prezinta importanta daca infractiunea a ramas
in faza tentativei pedepsibile sau daca este consumata ori epuizata (de pilda, in acest
ultim caz este posibila retinerea circumstantei agravante si atunci cand numai unele
dintre actele ce intra in structura infractiunii continuate au fost savar~ite de trei sau'
mai multe persoane);
- pluralitatea de faptuitori nu trebuie sa reprezinte un element circumstantial agravant al infractiunii (de pilda, furtul savarsit de doua sau mai multe persoane'
lmpreuna) ori un element obligatoriu pentru existenta infractiunii (de pilda, in cazul
infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni; cu toate acestea, circumstanta
agravanta poate fi retinuta daca este comisa infractiunea ce face obiectul asocierii de
trei sau mai multe persoane lmpreuna, numai prin raportare la aceasta infractiune, nu
si cu privire la pluralitatea constituita);
- poate fi retinuta atat in cazul faptelor comise de persoane fizice, cat ~i atunci
cand acestea sunt comise de persoane juridice;
- este 0 circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor, in
masura in care au prevazut-o sau cunoscut-o.
~
Circumstanta agravanta legala prevazuta in art. 75 alin. (1) lit. a)
C.pen., referitoare la savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna,
presupune ca faptuitorii sa actioneze hnpreuna in aceleasi conditii de loc si de
timp, intrucat numai in acest caz fapta prezinta 0 periculozitate sporita, pentru ca
faptuitorii se ajuta reciproc, iar cooperarea la savarsirea faptei le mareste forta de
actiune si Ie creeaza conditii de natura sa ingreuneze descoperirea faptei si
identificarea lor. In consecinta, aceasta circumstanta agravanta nu poate fi
retinuta in cazul in care persoanele inculpate pentru savar~irea infractiunii de
I ~
Individualizarea
pedepselor
165
.
!.. .-!}l.:..
I
trafic de migranti nu au actionat impreuna, ci separat, in locuri si in perioade de

timp diferite (I.C. CiL, sectia penald, decizia nr. 1981/2008, www.legalis.ro).
b) savar~irea Infractiunli prin acte de cruzime, prin vlolente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezlnta pericol public;
_ modalWitile de savarsire nu trebuie sa reprezinte un element circumstantial
agravant al infractiunii;
_ retinerea circumstantei agravante a comiterii infractiunii prin acte de cruzime nu
este conditionata de un anumit nurnar de ingrijiri medicale in cazul infractiunilor
contra integritatii corporale sau a sanatatii persoanei [de pilda, se poate retine
comiterea infractiunii de loviri sau alte violente prin acte de cruzime atunci cand
modalitatea de produeere a leziunilor traumatiee implica un anumit grad de feroeitate
(cum ar fi arderea multipla eu tigara, folosirea unor tehniei modeme de tortura etc.),
tara ca numarul ingrijirilor medicale sa fie mai mare de 20 zile];
- este 0 circumstanta reala care se rasfrange asupra participantilor, in masura in
care au prevazut-o sau eunoseut-o.
~
in cazul in care este savarsit asupra unei rude apropiate care locuieste
impreuna cu faptuitorul, omorul este calificat, conform art. 175 lit. c) C.pen.,
circumstanta agravanta prevazuta in art. 75 alin. (1) lit. b) din acelasi cod
neputand fi retinuta, deoarece este cuprinsa in forma calificata a infractiunii
(C.s.J., sectia penald, decizia nr. 554312002, www.legalis.ro).
c) savar~irea infractiunil de catre un infractor major tmpreuna cu un minor;

- este posibila In cazul participatiei penale (proprii sau improprii), dar si in cazul
pluralitatii naturale sau eonstituite;
- nu prezinta importanta varsta minorului si niei dad! acesta raspunde penal;
- in situatia in care infraetorul major s-a aflat in eroare de fapt eu privire la varsta
minorului, crezand ca aeesta este major, nu se va retine circumstanta agravanta;
- este aplicabila numai ineulpatului major, nu si minorului care raspunde penal eu
care majorul a eomis infractiunea, chiar daca minorul este eel care l-a determinat pe
major sa comita fapta;
- este 0 circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor majori,
in masura in care au prevazut-o sau cunoscut-o.
~
Circumstanta agravanta prevazuta in art. 75 alin. (1) lit. c) c.pen.
presupune savarsirea infractiunii de catre un infractor major si unul minor
impreuna, in conditiile participatiei penale prevazute in art. 23 din acelasi cod.
Conducerea unui autovehicul, succesiv, de un inculpat major si de unul minor,
ambii rara a avea permis de conducere, nu realizeaza cerinta ca infractiunea sa
fie comisa impreuna, fiecare savarsind
infractiune distincta, ca autor, prin

natura ei fapta nefiind susceptibila de coautorat (J. C. CiL, sectia penala, decizia
0
166
d) savir~irea lnfraetlunll pe temei de rasa, naponalitate, etnie, .......

gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, Av.~r~"'j'"
seclala, virsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasi sau infecpe
11.. ""
- criteriile de discriminare nu trebuie sa fie prevazute drept mobil al

infractiunii sau sa reprezinte un element circumstantial agravant al mrractmnn.
- poate fi retinuta atat in cazul faptelor comise de persoane fizice, cat
e) savir~irea fnfractiuml din motive [osniee;

- sunt motive josnice: razbunarea, invidia etc.;
- motivele josnice nu trebuie sa reprezinte un element circumstantial
infractiunii;
- este 0 circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor,
t) savir~irea infractiunii in stare de bette voluntara preordinati;
- nu este necesar ca betia sa fie completa;

- este necesar ca premeditarea sa nu reprezinte un element circumstantial
al infractiunii;
- este 0 circumstanta personals care nu se rasfrange asupra participantilor,
exceptia situatiei in care acestia au cunoscut ca se savar~e~te 0 infractiune in
betie voluntara preordinata, cand circumstanta personala se converteste intr-o
cumstanta reala,
g) savir~irea Infracttuuii de catre
juita de 0 calamitate.
persoana care a profitat de situatia
- poate constitui.o calamitate situatia creata de cutremur, inundatie, alunecari

teren etc.;
- infractorul trebuie sa cunoasca existenta starii de calamitate ~i sa profite de .
aceasta pentru a comite fapta;
- poate fi retinuta atat in cazul faptelor comise de persoane fiziee, cat si atuncl':
- nu se retine in cazul in care reprezinta element circumstantial agravant al infrac-'
tiunii de furt califieat [art. 209 alin. (1) lit. h) C.pen.];
- este 0 circumstanta reala care se rasfrange asupra participantilor majori, in
masura in care au prevazut-o sau cunoscut-o;
- pe langa circumstantele agravante legale prevazute de Codul penal exista ~i
circumstante agravante prevazute in legi speciale cu dispozitii penale; astfel, art. 14
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului ~i consumului ilicit de droguri prevede: "eu privire la infractiunile cuprinse in prezentul
capitol (s.n. infractiunile referitoarea la trafieul sau detinerea de droguri de rise sau
mare rise), pe langa situatiile prevazute in Codul penal constituie circumstante
agravante urmatoarele situatii: a) persoana care a comis infractiunea indeplinea 0
functie ce implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in exercitarea
acestei functii; b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de 0 persoana care are,
potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor; e) drogurile au fost trimise sau
167
iivrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate
intr-un program terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege eu
privire la una dintre aeeste persoane ori daca fapta a fost comisa intr-o institutie sau
unitate medieala, de invatamaut, militara, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de
reeducare sau institutie medical-educativa, locuri in care elevii, studentii si tinerii
desIa~oara activitati educative, sportive, sociale ori in apropierea acestora; d) folosirea
minorilor in savarsirea faptelor prevazute la art. 2-11; e) drogurile au fost amestecate cu
aite substante care le-au marit perieolul pentru viata si integritatea persoanelor".
2.3.2. Circumstantele
agravante judiciare
_ legea prevede ea instanta poate retine ca circumstante agravante si aIte imprejurari care imprima faptei un caracter gray;
- in jurisprudenta sa in interpretarea art. 7 din Conventia europeana (cauza
Baskaya si Okcuoglu contra Turciei, hotararea din 8 iulie 1999), Curtea de la
Strasbourg a aratat ca dreptul penal nu poate fi interpretat si aplicat in mod extensiv
in detrimentul acuzatului, cum ar fi cazul interpretarilor prin analogie; prin urmare,
retinerea circumstantelor agravante judiciare reprezinta 0 clauza de analogie eu
caracter eterogen, ce produce efecte in defavoarea inculpatului, fiind astfel contrara
prevederilor art. 7 din Conventia europeana,
2.3.3. Efectele clrcumstantelor
agravante
- agravarea pedepsei este facultativd, iar nu obligatorie;

- in cazul in care instanta retine existenta uneia sau a mai multor circumstante
agravante, poate aplica persoanei fizice 0 pedeapsa pana la maximul special, iar daca
acesta este considerat neindestulator, se poate aplica un spor de pana la 5 ani, care nu
poate depasi 0 treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de
eel mult 0 treime din maximul special;
- daca legea prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu amenda, instanta trebuie
mai intai sa aleaga, in functie de criteriile prevazute de art. 72 C.pen., ce pedeapsa
urmeaza sa stabileasca pentru infractiunea savarsita, iar apoi va da efect, daca este
cazul, circumstantelor agravante;
- retinerea circumstantelor agravante nu conduce la majorarea minimului special
al pedepsei si nici la posibilitatea inlocuirii pedepsei amenzii prevazute de lege cu
pedeapsa inchisorii;
- in caz de concurs de circumstante agravante, nu se va proceda la 0 majorare
succesiva a limitelor de pedeapsa prin raportare la fiecare circumstanta, ci majorarea
maximului special al pedepsei se face 0 singura data, indiferent de numarul
circumstantelor agravante retinute, efectul agravant fiind asadar unie;
- circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata sau a
pedepselor complementare (nu poate fi majorata durata maxima de 10 ani prevazuta
de lege pe care pot fi interzise drepturile, respectiv aplicarea degradarii militare nu
devine obligatorie);
- In cazul persoanei juridice instanta poate aplica pedeapsa amenzii pana la maximul special (600.000 lei, respectiv 900.000 lei), iar daca acesta este eonsiderat neindestulator, se poate aplica un spor de pana la 0 patrirne din acel maxim.
1
-----------
168
2.4. Concursul lntre cauzele de agravare ~ide atenuare a pedepsei

- cauzele de agravare sau de atenuare a pedepsei sunt imprejurari care,
retinute de instanta de judecata in procesul de individualizare judiciara a oeoeos,
atrag/pot atrage agravarea sau atenuarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata
tului. Instanta de judecata poate retine existenta circumstantelor atenuante
agravante, a uneia sau mai multor stari de agravare (de pilda, infractiunea ,",VJ,nUU.lQ.U:
starea de recidiva, concursul de infractiuni, pluralitatea intermediara) sau a uneia
mai multor stari de atenuare (minoritatea, tentativa);
- concursul intre cauzele de agravare si atenuare reprezinta situatia in care
aceeasi cauza sunt retinute in procesul de individualizare a pedepsei una sau
multe cauze de agravare ~i una sau mai multe cauze de atenuare. Astfel, se va stabili
pedeapsa avandu-se in vedere urmatoarea ordine: minoritatea, tentativa, circumstantele agravante, circumstantele atenuante, infractiunea continuata, recidiva postexecu,
torie, recidiva postcondamnatorie, pluralitatea intermediara, concursul de infractiuni;
- cand Yin in concurs circumstante agravante si atenuante sau cauze de agravare ~i
de atenuare; coborarea pedepsei sub minimul special nu mai este obligatorie;
- in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante,
recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa inchisorii nu poate depasi 25 de ani, daca
maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic, ~i 30 de ani,
daca maximul special pentru eel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani;
- in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa amenzii pentru persoana juridica
poate fi sporita pana la maximul general.
Sectlunea a 3-a. Individualizarea judiciara a exeeutarii pedepselor

1. Suspendarea condlttonata a executarii pedepsei
1.1. Notiune, conditii
- este 0 masura de individualizare judiciara a executarii pedepsei, constand in
suspendarea executarii pedepsei inchisorii sau amenzii aplicate inculpatului persoana
fizica, pe durata unui termen de incercare; nu se poate dispune in cazul inculpatului
persoana juridica;
- in principiu, suspendarea conditionata se poate dispune motivat de instanta de
judecata prin hotararea de condamnare a inculpatului persoana fizica daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele condtttl strict si limitativ prevazute de lege:
1. pedeapsa stabilita esteinchisoarea de eel mult 3 ani sau amenda indiferent
de cuantumul acesteia;
- pedeapsa principala a amenzii aplicata persoanei juridice nu poate fi suspendata
conditionat;
169
- se poate dispune suspendarea conditionata si atunei cand pedeapsa rezultanta

aplicata unui inculpat persoana fizica este amenda penal a, indiferent de cuantumul
acesteia, sau pedeapsa inchisorii de eel mult doi ani la care s-a adaugat pedeapsa
amenzii penale;
- nu intereseaza daca pedeapsa stabilita a fost gratiata sau nu, suspendarea putand
fi dispusa si cu privire la pedeapsa gratiata;
- in cazul concursului de infractiuni, pedeapsa rezultanta nu trebuie sa fie mai
mare de 2 ani inchisoare.
In cazul gratierii partiale a pedepsei, pentru suspendarea executarii se
are in vedere pedeapsa aplicata, iar nu restul de pedeapsa ce ramane negratiat
(CS.J., sectia penala, decizia nr. 245212001, www.legalis.ro).
In cazul cand pentru una dintre infractiunile concurente s-a stabilit

pedeapsa inchisorii si pentru cealalta pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta
aplicata fiind pedeapsa inchisorii la care s-a adaugat amenda, nu se poate dispune suspendarea conditionata numai a pedepsei inchisorii; intr-un atare caz,
suspendarea executarii se dispune pentru ambele componente ale pedepsei rezultante (CS.J., sectia penala, decizia nr. 110/1997, www.legalis.ro).
2. inculpatul nu este recidivist;

3. scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia in regim de
detentie (caracter facultativ).
- ca exceptie, suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei
fizice se poate dispune # in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile mentionate
mai sus:
a) dad! persoana condamnata la pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de
munca nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatll de
munca;
- instanta de judecata va revoca executarea pedepsei la locul de munca si, tinand
seama de imprejurarile care au determinat incapacitatea de munca ~i de prevederile
art. 72 C.pen., va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei; in acest
caz nu va mai opera reabilitarea de drept.
b) in sltuatla in care persoana condamnata pentru savar~irea tnfractiunll de

abandon de familie la 0 pedeapsa a caret executare a fost suspendata conditionat, savar~e~te in termenul de incercare 0 noua infractiune de abandon de
familie sl, fara a interveni tmpacarea partilor, i~i Indeplineste obligatiile legale
de lntretinere in cursul [udecatii;
- in acest caz nu va mai opera reabilitarea de drept.
~
In cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate pentru
savarsirea infractiunii de abandon de familie, temeiul juridic il constituie
prevederile art. 305 alin. (4) C.pen., iar nu cele ale art. 81 din acelasi cod, regimul
revocarii suspendarii prevazut in art. 305 alin. (5) fiind diferit de eel prevazut in
art. 83 c.pen. (CSJ., sectia penala, decizia nr. 2766/2001, www.legalis.ro).
._-
--
-_ _-..
170
~
In cazul savarsirii infractiunii de abandon de familie aplicarea
dispozitiilor privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei este posibila
atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 C.pen., chiar daca
inculpatul nu a achitat pensia de intretinere restanta, Dispozitiile art. 305
alin. (4) C.pen. sunt edictate in favoarea inculpatului, in sensul posibilitatii de a
suspenda conditionat executarea pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile de la art. 81 C.pen. si nu pot fi interpretate per a eontrario, in sensul
interzicerii aplicarii textului general (CA. Craiova, sectia pentru eauze eu
minori i defamilie, deeizia nr. 38/2007, in B.CA. nr. 2/2007, p. 79).
1.2. Termenul de incercare

- este termenul in care se verifica conduita persoanei condamnate care a beneficiat
de suspendarea conditionata;
- este compus din durata pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un termen
fix de 2 ani, iar daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de incercare este de
un an;
- in cazul gratierii totale sau partiale, termenul de incercare se reduce cu durata
pedepsei gratiate (daca gratierea este conditionata, reducerea termenului se produce
imediat, iar nu dupa implinirea termenului prevazut de legea de gratiere); termenul de
incercare se reduce ~i in cazul in care pedeapsa principala a fost redusa, potrivit
art. 14 C.pen., ca urmare a aparitiei postcondamnatoriu a unei legi penale mai favorabile (nu si in ipotezele prevazute de art. 15 C.pen;);
- termenul de incercare lncepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii
prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei ~i se calculeaza
pe zile pline.
~
In cazul in care inculpatul este arestat, instanta, suspendand conditionat
executarea pedepsei, trebuie sa raporteze aceasta masura la intreaga pedeapsa, si
nu doar la restul neexecutat pana in momentul suspendarii; din durata pedepsei se
va deduce insa timpul executat pana la pronuntarea hotararii (CA. Bucuresti,
sectia a Il-a penala, decizia nr. 610/1998, in R.D.P. nr. 3/1999, p. 142).
1.3. Efecte
1.3.1. Efecte imediate
- sunt acele efecte care se produc pe durata termenului de ineereare a suspendarii
executarii pedepsei; in cazul in care pe parcursul termenului de incercare intervine
revocarea sau anularea suspendarii, efectele imediate se vor produce numai pana la
ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus revocarea ori anularea;
- pedepsele principale stabilite sau aplicate nu sunt puse in executare, fiind suspendate pe durata termenului de incercare;
- pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale pedepsele
accesorii aplicate sunt suspendate de drept;
171
- suspendarea conditionata nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta sau a obligatiilor civile dispuse prin hotararea de condamnare;
- in cazul in care inculpatul a fost judecat in stare de arest preventiv, instanta va
dispune punerea sa de indata in libertate in momentul dispunerii, chiar printr-o
hotarare nedefinitiva, a suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
1.3.2. Efecte definitive

- sunt acele efecte care se produc dupa expirarea termenului de incercare;
- daca in termenul de incercare condamnatul nu a mai comis nicio infractiune ~i
nu s-a pronuntat revocarea ori anularea suspendarii conditionate, intervine reabilitarea de drept.
~
Efectele gratierii conditionate asupra pedepselor a carer executare este
suspendata conditionat, constand in reducerea tennenului de incercare prevazut
In art. 82 C.pen. cu durata pedepsei gratiate, se produc imediat, ~inu dupa rmplinirea tennenului conditie prevazut de legea de gratiere, care se refera exclusiv la
pedepsele executabile. La implinirea tennenului de incercare astfel redus, eel
eondamnat este reabilitat de drept, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de
art. 86 C.pen. (LC.C.J., Sectiile Unite, decizia nr. 14/2005, www.legalis.ro).
1.4. Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei

Este 0 masura ce se dispune de instanta de judecata si consta in revenirea asupra
suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
1.4.1. Revocarea obligatorie a suspendarll conditienate a executarfl pedepsei

Instanta de judecata trebuie sii dispunii revocarea suspendarii conditionate a
executarii pedepsei in cazul in care:
a) persoana condamnata a savar~it in termenul de incercare al suspendaril 0

infractlune intenJionatii sau praeterintentionatd, descoperlta in termenul de
incercare (chiar daca faptuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost
condamnat chiar dupa expirarea acestui termen;
- revocarea este obligatorie ~i atunci cand in termenul de incercare a fost comis un
concurs de infractiuni din care eel putin una este savar~ita cu intentie sau praeterintentie;
- revocarea suspendarii conditionate va interveni si in cazul in care 0 infractiune
progresiva, continua, continuata sau de obicei s-a consumat in termenul de incercare
al suspendarii, epuizandu-se dupa aceasta, daca infractiunea a fost descoperita in
acest termen; daca infractiunea nu este descoperita in termenul de incercare, nu se va
dispune revocarea suspendarii, insa se va retine starea de recidiva postexecutorie;
- se va dispune revocarea suspendarii conditionate, si nu anularea suspendarii
daca 0 infractiune continua, continuata sau de obicei s-a consumat inainte de ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus suspendarea conditionata, iar
momentul epuizarii se situeaza in termenul de incercare al suspendarii, daca infractiunea a fost descoperita in acest termen;
172
- in cazul in care suspendarea conditionata a executarii pedepsei a fost

pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie (art. 305 C.pen.), TPU,nn",
suspendarii conditionate are Ioc daca persoana condamnata savar~e~te in u:mme:nUl
incercare 0 noua infractiune de abandon de familie si nu i~i indeplineste obligatiile
parcursul urmaririi penale sau al judecarii cauzei;
- instanta competenta sa pronunte revocarea este, dupa caz, instanta care
sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea;
- cand in termenul de incercare a fost comisa numai 0 infractiune, instanta
dispune condamnarea pentru aceasta, va revoca suspendarea conditionata si, de~i
retine existenta starii de recidiva postcondamnatorie sau a pluralitatii intermediare, .
aplica un tratament sanctionator special, cumuland aritmetic pedeapsa pentru
infractiune cu pedeapsa a carei suspendare a fost revocata; pedeapsa astfel
nu poate fi suspendata, urmand sa fie executata in regim de detentie;
- daca in termenul de incercare este comis un concurs de infractiuni, instanta va '
dispune condamnarea pentru fiecare dintre infractiunile concurente, va revoca
suspendarea conditionata a executarii pedepsei, apoi va cumula aritmetic fiecare
pedeapsa stabilita pentru infractiunile nou-comise cu pedeapsa a carei suspendare a
fost revocata, iar ulterior va aplica regulile de la concursul de infractiuni cu privire la
pedepsele astfel stabilite (se vor aplica mai intai regulile speciale ale tratamentului
sanctionator al recidivei, iar apoi cele de la concursul de infractiuni); pedeapsa astfel
aplicata nu poate fi suspendata, urmand a fi executata in regim de detentie;
- daca inculpatul a fost supus unei masuri preventive privative de liberate (retinere
sau arestare preventiva) in procesul in care s-a pronuntat suspendarea conditionata a
executarii pedepsei, durata preventiei se va deduce din durata pedepsei rezultante ce
urmeaza sa fie executata in urma revocarii suspendarii; astfel, instanta care a dispus
revocarea suspendarii, constatand ca inculpatul a comis 0 noua infractiune intentionata/praeterintentionata in termenul de incercare, nu va putea mai tntai sa scada din
durata pedepsei stabilite pentru noua infractiune durata preventiei, iar apoi sa cumuleze restul de pedeapsa cu pedeapsa a carei suspendare a executarii a fost revocata,
--.
In cazul in care incuipatul minor, in cursul termenului de incercare al
suspendarii executarii pedepsei aplicate anterior, savarseste din nou 0 infractiune
pentru care se dispune intemarea intr-un centru de reeducare, suspendarea
executarii nu poate fi revocata, deoarece, potrivit art. 83 C.pen., revocarea se
dispune numai cand pentru noua infractiune s-a aplicat 0 pedeapsa, iar nu 0
masura educativa (C.S.J., sectia penald, decizia nr. 3933/2003, www.legalis.ro).
--.
In cazul in care, ulterior condamnarii definitive la pedeapsa inchisorii
cu suspendarea conditionata a executarii, in baza art. 81 C.pen., inculpatul a
savar~it din nou 0 infractiune in cursul termenului de incercare, instanta sesizata
cu judecarea acestei din urma infractiuni este obligata - potrivit art. 83 C.pen. sa revoce suspendarea conditionata si sa dispuna executarea in intregime a
pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune;
daca inculpatul a fost arestat preventiv in procesul in care s-a pronuntat prima
pedeapsa, din totalul celor doua pedepse se va deduce durata arestarii preven-
173
tive. Dispozitiile art. 83 C.pen. se aplica in mod corespunzator si in cazul

suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, conform art. 864 C.pen. Este
gresit procedeul primei instante care, in speta, constatand ca inculpatul a comis 0
noua infractiune dupa ce fusese condamnat definitiv cu suspendarea executarii
pedepsei sub supraveghere, a scazut mai intai din durata pedepsei suspendate
durata detentiei preventive si apoi a adaugat la pedeapsa aplicata pentru ultima
infractiune numai restul neexecutat din pedeapsa anterioara (C.A. Bucuresti,
sectia a II-a penala, decizia nr. 480/1997, in R.D.P. nr. 2/1998, p. 139).
Ii
Ii
1.11
illI,
"
'.'1
~
In cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei
tnchisorii nu poate fi modificata modalitatea de executare stabilita de instanta
care a pronuntat condamnarea, pentru ea s-ar contraveni prineipiului autoritatii
lucrului judecat. Prin urmare, prin hotararea de revocare a suspendarii conditionate nu se poate dispune ca pedeapsa inchisorii stabilita de instanta ce a
hotarat suspendarea sa fie executata rara privare de libertate, prin munca.
lnrr-adcvar, prin art. 83 alin. (I) C.pen. se prevede ca atunci cand, in cursul
termenului de incercare, eel condamnat a savarsit din nou 0 infractiune, pentru
care s-a pronuntat 0 condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen,
instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a
pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune,
Dispunand ca inculpatul sa execute la locul de munca pedeapsa inchisorii a carei
suspendare a fost revocata, instanta a stabilit 0 alta modalitate de executare a
acestei pedepse decat aceea hotarata de instanta care a pronuntat prima condamnare, astfel ca solutia a fost data cu depasirea prevederilor textului de lege
mentionat (C.SJ, sectia penala, decizia nr. 2058/1999, www.legalis.ro).
b) persoana condamnata nu si-a indeplinit eu rea-credinta ob/iga/iile civile

stabilite prin hotararea de condamnare in termenul de incercare al suspendarii.
- revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei se va dispune in situatia
in care se retine 0 neexecutare culpabila, integrala sau partiala, a obligatiilor civile
stabilite prin hotarare;
- nu se va putea dispune revocarea suspendarii in situatia in care neplata partiala
sau integrala a fost datorata imposibilitatii obiective a debitorului de a-si Indeplini
obligatiile civile;
- daca pana la expirarea termenului de incercare nu au fost respectate obligatiile
civile, partea interesata sau procurorul sesizeaza instanta care a pronuntat In prima
instanta suspendarea, in vederea revocarii,
Sesizarea instantei in vederea revocarii suspendarii conditionate a
executarii pedepsei, in cazul neindeplinirii de catre condamnat a obligatiilor
civile stabilite prin hotararea de condamnare, trebuie facuta inainte de expirarea
termenului de incercare, indiferent daca judecarea cauzei are loc anterior sau
ulterior expirarii acestui termen (J. C. CiJ; completul de RIL, Decizia nr.
14/2011, www.scj.ro).
'..'.11
II
:1
174
1.4.2. Revocarea facultatlva a suspendarti condition ate a executarit ueuens

In cazul in care persoana condamnata a savar~it in termenul de incercare al
pendarii 0 infractiune din culpa, descoperita in termenul de incercare (chiar daca
tuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost condamnat chiar dupa pv ...,_, __
acestui termen 1, revocarea nu este obligatorie, cifacultativa, instanta putand
a) fie mentinerea suspendarii conditionate;
- avand in vedere forma de vinovatie cu care este comisa noua

instanta poate aprecia ca nu se impune executarea imediata a pedepsei;
- pentru a mentine suspendarea conditionata a executarii pedepsei
executarea pedepsei stabilite pentru infractiunea comisa din culpa sa fie
conditionat sau sub supraveghere; in aceasta situatie vor curge in paralel
termene de incercare; daca se savarseste 0 noua infractiune .
.
tionata in ambele termene de supraveghere instanta va proceda dupa cum
va dispune condamnarea pentru noua infractiune, va revoca ambele suspendari,
va cumula aritmetic toate pedepsele stabilite; pedeapsa astfel determinata va
executata in regim de detentie;
- daca instanta dispune executarea in regim de detentie a pedepsei stabilite pentru

infractiunea savar~ita din culpa, va trebui sa dispuna ~i revocarea suspendarii .
conditionate a executarii pedepsei.
b) fie revocarea suspendartl condttlonate.
- in acest caz, se vor aplica regulile descrise mai sus de aplicare a pedepsei in
cazul revocarii obligatorii a suspendarii conditionate.
1.5. Anularea
suspendarli
conditlonate
a executaril pedepsei
- este 0 masura ce poate fi dispusa de instanta de judecata in situatia in care se

descopera Inainte de expirarea termenului de incercare ca eel condamnat mai
savarsise 0 infractiune inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori pana la ramanerea definitiva a
acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea termenului
de incercare;
- cauza anularii suspendarii conditionate este anterioara ramanerii definitive a
hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata
conditionat (de pilda, 0 persoana savar~e~te pe data de 1 noiembrie 2011 0 infractiune de loviri sau alte violente in Bucuresti, iar la data de 3 noiembrie 2011 0
infractiune de amenintare la Iasi. Dupa pronuntarea unei hotarari definitive de catre
instanta din Iasi, prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei
stabilite pentru infractiunea de loviri sau alte violente, cu ocazia judecarii cauzei
pentru infractiunea comisa in capitala, infractorul invedereaza instantei existenta
celeilalte hotarari judecatoresti pronuntate pentru 0 infractiune concurenta, Astfel,
1 Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei este facultativa si in cazul in
care 0 infractiune progresiva comisa din culpa s-a consumat in termenul de incereare al
suspendarii, epuizandu-se dupa aceasta, daca infractiunea a fost descoperita in acest termen.
Individualizarea
pedepselor
175
instanta din Bucuresti va trebui sa anuleze suspendarea conditionata a executarii

pedepsei comise in Iasi);
- sunt indeplinite conditiile in care se dispune anularea suspendarii si atunci cand,
inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata
a executarii pedepsei, este descoperita infractiunea ce atrage anularea suspendarii, fiind
tnceputa urmarirea penala in rem, iar pe parcursul termenului de Incercare este identificata, ea fiind infraetorul, persoana condamnata eu suspendare conditionata;
'Ii!
- nu se va dispune anularea suspendarii conditionate daca pedeapsa stabilita

pentru infractiunea ce atrage anularea este amenda;
I;
- tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni urmeaza regulile de la concursul de infractiuni sau, dupa eaz, al recidivei (infractiunea pentru care s-a dispus
suspendarea conditionata constituind eel de-al doilea termen al recidivei) ori
pluralitdtii intermediare (infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea conditionata constituind eel de-al doilea termen al pluralitatii intermediare); pedeapsa rezultanta poate fi la randul ei suspendata conditionat sau sub supraveghere daca sunt
indeplinite conditiile generale prevazute de lege (in acest caz, termenul de incercare
se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a pronuntat
anterior suspendarea conditionata a executarii pedepsei);
- daca instanta este sesizata cu judecarea a dona infractiuni intentionate, savarsite
de acelasi inculpat, dintre care una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a
hotararii de suspendare conditionata a executarii pedepsei, va dispune numai anularea
suspendarii, nu in mod cumulativ atat anularea, cat ~i revocarea suspendarii conditionate; astfel, instanta mai intai va stabili pedeapsa pentru fiecare dintre cele doua
infractiuni, apoi va dispune anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei,
pentru ca in final sa contopeasca toate aceste pedepse potrivit regulilor de la
concursul de infractiuni, pluralitate intermediara ori recidiva;
- asupra anularii suspendarii conditionate a executarii pedepsei se pronunta, din
oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat in prima
instanta infractiunea ce ar putea atrage anularea.
ii
!!
Ii!
IIi!
ii!
I !~
la
i\
i j
I'
I;
I
II
il
ii,I
]1
I,
11
II
il
I,
~
In cazul in care instanta este investita prin acelasi act de sesizare cu
judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, dintre
care una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare eu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, sunt aplicabile exclusiv
dispozitiile art. 85 C.pen.
Pedeapsa ce va fi executata sa fie determinata astfel:
1. se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele doua infractiuni deduse judecatii;
2. se va dispune anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pronuntate anterior;
3. se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, pedeapsa a carei
executare a fost initial suspendata conditionat cu pedeapsa care a atras anularea
acesteia, putandu-se adauga un spor de pedeapsa;
4. pedeapsa rezultanta, astfel determinata, se va contopi, dupa caz, conform
regulilor prevazute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara,
------------------------
11
II
I
i
...-
Dreptpenal. Parteagenerals
176
cu cea stabilita pentru fapta savar~ita in termenul de incercare, putandu-se

adauga un spor de pedeapsa (I.CCJ., Sectiile Unite, decizia nr. 4212008,
www.legalis.ro).
2. Suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei

2.1. Notlune, conditii
- este 0 masura de individualizare judiciara a executarii pedepsei ce consta in suspendarea executarii pedepsei inchisorii aplicate inculpatului, pe durata unui termen
de incercare, in care persoana condamnata este supusa unor masuri de supraveghere
~i trebuie sa respecte unele obligatii stabilite de instanta de judecata;
- in principiu, suspendarea sub supraveghere se poate dispune motivat de instanta
de judecata prin hotararea de condamnare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii
cumulative strict ~i limitativ prevazute de lege:
a) pedeapsa stabilita este inchisoarea de eel mult 4 ani;

- in cazul concursului de infractiuni pedeapsa rezultanta aplicata nu trebuie sa fie
mai mare de 3 ani inchisoare; poate fi dispusa suspendarea sub supraveghere si in
cazul in care pedeapsa rezultanta aplicata este inchisoarea de eel mult 3 ani la care
s-a adaugat pedeapsa amenzii penale;
- nu se poate dispune suspendarea sub supraveghere atunci cand pedeapsa stabilita sau aplicata este numai amenda penala.
b) inculpatul sAnu mal fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai

mare de 1 an, cu exceptla cazurilor prevazute de art. 38 C.pen.;
- este posibila dispunerea suspendarii sub supraveghere ~i pentru 0 infractiune
savar~itAin stare de recidiva (de pilda, in cazul in care anterior inculpatul major a
fost condamnat la 9luni inchisoare pentru 0 infractiune intentionata),
c) scopul pedepsei poate fi adns chiar firA executarea acesteia in regim de
detentie.
- ca exceptie, suspendarea sub supraveghere se poate dispune ~i in cazul in care
nu sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus, daca persoana condamnata la
pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de munca nu mai poate presta munca din
cauza pierderii totale a capacitatii de munca; in aceasta situatie, instanta de judecata
va revoca executarea pedepsei la locul de munca si, tinand seama de imprejurarile
care au determinat incapacitate a de munca si de prevederile art. 72 C.pen., va dispune
suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei.
2.2. Termenul de incercare

- este termenul in care se veri fica conduita persoanei condamnate care a beneficiat
de suspendarea sub supraveghere;
- este compus din durata pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un termen
variabil intre 2 si 5 ani;
177
- In cazul gratierii totale sau partiale, termenul de incercare se reduce cu durata

pedepsei gratiate; (dad gratierea este conditionata, reducerea termenului se produce
imediat, iar nu dupa implinirea termenului prevazut de legea de gratiere); termenul de
Incercare se reduce si in cazul in care pedeapsa principala a fost redusa, potrivit
art. 14 c.pen., ca urmare a aparitiei postcondamnatoriu a unei legi penale mai favorabile (nu si in ipotezele prevazute de art. 15 C.pen.);
- termenul de incercare incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii
prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei si se
calculeaza pe zile pline.
2.3. Masurile de supraveghere

- pe durata termenului de incercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte, la datele fixate, la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau
la serviciul de probatiune;
b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si
orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de
existenta,
- cand dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei instanta trebuie sa impuna inculpatului toate masurile de supraveghere de mai sus, neputand
opta pentru una sau unele dintre acestea;
- verificarea respectarii masurilor de supraveghere se face de serviciul de probatiune;
- pe durata termenului de incercare nu se poate dispune incetarea masurilor de
supraveghere asa cum se poate proceda in procedura penala la modificarea sau
ridicarea controlului judiciar sau la modificarea obligatiilor impuse in cadrul masurii
preventive a obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.
2.4. Obligatlile condamnatului
- instanta de judecata poate sa dispuna ca pe langa masurile de supraveghere
condarnnatul sa respecte una sau mai multe dintre urmdtoarele obligatii:
a) sa desfasoare 0 activitate sau sa urmeze un curs de invatamant sau de calificare;
b) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita
teritoriala stabilita, decat in conditiile fixate de instanta;
c) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;
d) sa nu intre in legatura cu anumite persoane;
e) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule;
f) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire, in special in scopul
dezintoxicarii;
In situatia in care instanta a admis actiunea civila exercitata in procesul penal,
persoana supravegheata trebuie sa indeplineasca integral obligatiile civile stabilite
-_
_-_ ..
__ -----
i:, '
178
prin hotararea judecatoreasca, eel mai tarziu inainte de expirarea termenulut
incercare.
- pe parcursul termenului de incercare nu se poate dispune modificarea sau
tarea obligatiilor impuse de catre instanta;
- verificarea respectarii obligatiilor se face de serviciul de probatiune.
~
Dispozitia de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere tara
indiearea organului care va exercita supravegherea si a datelor la care
condamnatul trebuie sa se prezinte la acesta, precum dispozitia generica de a
impune condamnatului respeetarea obligatiilor prevazute in art. 863 C.pen. sunt
de natura sa creeze nelamuriri eu privire la hotararea ee se executa. Sub eel din
urma aspect, este de observat ca instanta nu poate impune eondamnatului
respeetarea tuturor obligatiilor prevazute in art. 863 C.pen., ci numai a uneia sau
a mai multora dintre ele, acestea urmand sa fie precizate in dispozitivul hotararii,
eu concretizarea, dupa caz, a profilului cursului de invatamant ori de califieare, a
limitei teritoriale ce nu trebuie depasita, a locurilor a carer frecventare, a persoanelor cu care intrarea 'in legatura sau a vehiculelor a carer conducere este interzisa, respectiv a masurilor medicale ce trebuie respectate (/.C. CiJ; sectia
2.5. Efeete
2.5.1. Efeete imediate
- sunt acele efecte care se produc pe durata termenului de incercare a suspendarii
sub supraveghere a executarii pedepsei; in cazul in care pe parcursul termenului de
incercare intervine revocarea sau anularea suspendarii, efectele imediate se vor
produce numai pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus revocarea
ori anularea;
- pedepsele principale stabilite sau aplicate nu sunt puse in executare, fiind suspendate pe durata termenului de incercare;
- condamnatul trebuie sa respecte masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite de instants;
- pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei principale pedepsele accesorii aplicate sunt suspendate de drept;
- suspendarea sub supraveghere nu atrage suspendarea executarii masurilor de
siguranta sau a obligatiilor civile dispuse prin hotararea de condamnare;
- in cazul in care inculpatul a fost judecat in stare de arest preventiv, aceasta inceteaza de drept in momentul dispunerii, chiar printr-o hotarare nedefinitiva, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei.
2.5.2. Efecte definitive
- sunt acele efecte care se produc dupa expirarea termenului de fneereare;
Individualizarea
pedepselor
179
_ dad'! in termenul de incercare condamnatul nu a mai comis nicio infractiune si

IlU s-a pronuntat revocarea ori anularea suspendarii sub supraveghere, intervine
reabilitarea de drept.
2.6. Revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei

Este 0 masura ce se dispune de instanta de judecata si consta in revenirea asupra
suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei.
2.6.1. Revocarea obligatorie a suspendarii sub supraveghere a executartl

pedepsci
Instanta de judecata trebuie sii dispuna revocarea suspendarii sub supraveghere a
exccutarii pedepsei in cazul in care:
a) persoana condamnata a savar~itin terrnenul de incercare al suspendarii 0

infractiune Intentionata sau praeterlntentlonata, descoperita in termenul de
incercare (chiar daca faptuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost
condamnat chiar dupa expirarea acestui termen;
- revocarea este obligatorie si atunci cand in termenul de incercare a fost comis un
concurs de infractiuni din care eel putin una este savar~ita cu intentie sau praeterintentie;
- revocarea suspendarii sub supraveghere va interveni ~1 111 cazul In care 0
infractiune progresiva, continua, continuata sau de obicei s-a consumat in termenul
de incercare al suspendarii, epuizandu-se dupa aceasta, daca infractiunea a fost
descoperita in acest termen; daca infractiunea nu este descoperita in termenul de
tncercare, nu se va dispune revocarea suspendarii, insa se va retine starea de recidiva
postexecutorie;
- se va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere, iar nu anularea suspendarii daca 0 infractiune continua, continuata sau de obicei s-a consumat inainte de
rarnanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere,
jar momentul epuizarii se situeaza in termenu1 de incercare a1 suspendarii, daca
infractiunea a fost descoperita in acest termen;
- instanta competenta sa pronunte revocarea este, dupa caz, instanta care judeca
sau a judecat in prima instants infractiunea ce ar putea atrage revocarea;
- cand III termenul de incercare a fost comisa numai 0 infractiune, instanta va
dispune condanmarea pentru aceasta, va revoca suspendarea sub supraveghere si,
desi va retine existenta starii de recidiva postcondanmatorie sau a pluralitatii intermediare, va aplica un tratament sanctionator special, cumuland aritmetic pedeapsa
pentru noua infractiune cu pedeapsa a carei suspendare a fost revocata; pedeapsa
astfel rezultata nu poate fi suspendata urmand sa fie executata In regim de detentie;
- daca In termenul de incercare este comis un concurs de infractiuni, instanta va
dispune condamnarea pentru fiecare dintre infractiunile concurente, va revoca
suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, apoi va cumula aritmetic fiecare
pedeapsa stabilita pentru infractiunile nou-comise cu pedeapsa a carei suspendare a
fost revocata, iar ulterior va aplicaregulile de 1aconcursul de infractiuni cu privire la
180
pedepsele astfel stabilite (se vor aplica mai inmi regulile speciale ale tratamenm
sanctionator al recidivei, iar apoi cele de la concursul de infractiuni); pedeapsa
aplicata nu poate fi suspendata, urmand a fi executata in regim de detentie;
- daca inculpatul a fost supus unei masuri preventive privative de libertate
nere sau arestare preventiva) in procesul in care s-a pronuntat suspendarea
supraveghere a executarii pedepsei, durata preventiei se va deduce din
pedepsei rezultante ce urmeaza sa fie executata in urma revocarii suspendarii;
instanta care a dispus revocarea suspendarii, constatand ca inculpatul a comis 0
infractiune intentionata/praeterintentionata in termenul de incercare, nu va putea
inmi sa scada din durata pedepsei stabilite pentru noua infractiune durata nr""~1
..h ...
iar apoi sa cumuleze restul de pedeapsa cu pedeapsa a carei suspendare a executarii
fost revocata.
b) persoaoa condamoati nu si- indeplinit cu rea-credinta obligapile

stabillte prio hotArarea de condamnare tn termeoul de iocercare al SU!i~DelDmlr
- revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei se va dispune
situatia in care se retine 0 neexecutare culpabila, integrala sau partiala a obligatiilor
civile stabilite prin hotarare;
- nu se va putea dispune revocarea suspendarii in situatia in care neplata partial!,
sau integrala a fost datorata imposibilitatii obiective a debitorului de a-si indeplini
obligatiile civile;
- daca pana la expirarea termenului de incercare nu au fost respectate obligatiile
civile, partea interesata sau procurorul sesizeaza instanta care a pronuntat in prima
instanta suspendarea, in vederea revocarii.
~
Sesizarea instantei in vederea revocarii suspendarii conditionate a
executarii pedepsei, in cazul neindeplinirii de catre condamnat a obligatiilor
civile stabilite prin hotararea de condamnare, trebuie facuta lnainte de expirarea
termenului de incercare, indiferent daca judecarea cauzei are loc anterior sau
ulterior expirarii acestui termen (I.c.c.J., completul de RIL, decizia nr. 1412011,
www.scj.ro).
c) persoaoa coodamoatA ou a iodeplioit cu rea-eredlnta misurile de supraveghere sau ohligatiile stabilite prio hotirarea de coodamoare io termeoul de
incercare al suspeodirii.
- nerespectarea masurilor de supraveghere sau neexecutarea obligatiilor impuse
de catre instanta trebuie sa fie facuta cu intentie calificata de catre persoana supravegheata, aratand astfel ca masura de clements acordata de instants nu este eficienta;
- daca nerespectarea masurilor de supraveghere sau neexecutarea obligatiilor este

realizata din culpa ori daca persoana supravegheata s-a aflat intr-o imposibilitate
obiectiva de a respecta aceste masuri ori de a executa obligatiile impuse, nu se poate
dispune revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei;
- daca instanta constata incidenta acestui caz, va dispune revocarea suspendarii
sub supraveghere ~i executarea pedepsei a carei executare a fost suspendata in regim
de detentie.
Individualizarea
pedepselor
181
Instanta cornpetenta sa pronunte revocareaeste, dupa caz, instanta care judeca sau
a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea; instanta se
pronunta din oficiu, la sesizarea procurorului ori a serviciului de probatiune, iar in
cazul nerespectarii obligatiilor civile, la cererea partii civile; daca pana la expirarea
tem1enuluide incercare nu au fost respectate obligatiile civile, partea interesata sau
procurorul sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in
vederea revocarii,
2.6.2. Revocarea facultativa a suspendarii sub supraveghere a executaril
pedepsei
In cazul in care persoana condamnata a savarsit in termenul de incercare al
suspendarii 0 infractiune din culpa, descoperita in termenul de incercare (chiar daca
faptuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost condamnat chiar dupa expirarea acestui termenI, revocarea nu este obligatorie, ci facultativa, instanta putand
dispune:
a) fie mentinerea suspendarti sub supraveghere;
- avand in vedere forma de vinovatie cu care este comisa noua infractiune,
instantapoate aprecia ca nu se impune executareaimediataa pedepsei;
- pentru a mentine suspendarea sub supravegherea executariipedepsei trebuie ca
executarea pedepsei stabilita pentru infractiunea comisa din culpa sa fie suspendata
conditionat sau sub supraveghere; in aceasta situatie vor curge in paralel doua
termene de incercare; daca se savarseste 0 noua infractiune intentionata/praeterintentionata in ambele termene de supraveghere, instanta va proceda dupa cum
urmeaza: va dispune condamnareapentru noua infractiune,va revoca ambele suspendari, apoi va cumula aritmetic toate pedepsele stabilite; pedeapsa astfel determinata
va fi executatain regim de detentie;
- daca instanta dispune executarea in regim de detentie a pedepsei stabilite pentru
infractiunea savar~ita din culpa, va trebui sa dispuna ~i revocarea suspendarii sub
supravegherea executariipedepsei.
b) fie revocarea suspendaril sub supravegbere.
- in acest caz, se vor aplica regulile descrise mai sus de aplicare a pedepsei in
cazul revocarii obligatorii a suspendariisub supraveghere.
2.7. Anularea suspendarii sub supravegbere a executarli pedepsei

- este 0 masura ce poate fi dispusa de instanta de judecata in situatia in care se
descopera, inainte de expirarea termenului de incercare, ca eel condamnat mai savarsise 0 infractiune inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea
sub supraveghere a executarii pedepsei ori pana la ramanerea definitiva a acesteia,
pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea termenului de
incercare;
1 Revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei este facultativa si in cazul
in care 0 infractiune progresiva comisa din culpa s-a consumat in termenul de incercare al
suspendarii, epuizandu-se dupa aceasta, dad infractiunea a fost descoperita in acest termen.
Drept penal. Partea generalis
182
- cauza anularii suspendarii sub supraveghere este anterioara ramanerii

a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost
--~"&U....
- sunt indeplinite conditiile in care se dispune anularea suspendarii si atunci

inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare cu suspendare
supraveghere a executarii pedepsei este descoperita infractiunea ce atrage l:tn"I ....,;o:.Ii:
suspendarii, fiind inceputa urmarirea penala in rem, iar pe parcursul termenului .
incercare este identificata, ca fiind infractorul, persoana condamnata cu
sub supraveghere;
- nu se va dispune anularea suspendarii sub supraveghere daca pedeapsa ........
,"uu:u;:c;
pentru infractiunea ce atrage anularea este amenda;
- tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni urmeaza regulile de la'
concursul de infractiuni sau, dupa caz, al recidivei (infractiunea pentru care s-a .
dispus suspendarea sub supraveghere constituind eel de-al doilea termen al recidivei]' .
ori pluralitatii intermediare (infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea sub
supraveghere constituind eel de-al doilea termen al pluralitatii intermediare);
pedeapsa rezultanta poate fi la randul ei suspendata conditionat sau sub supraveghere
daca sunt indeplinite conditiile generale prevazute de lege (in acest caz, termenul de
incercare se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a
pronuntat anterior suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei);
- daca instanta este sesizata cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite
de acelasi inculpat, dintre care una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a
hotararii de suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei, va dispune numai
anularea suspendarii, nu in mod cumulativ atat anularea, cat ~i revocarea suspendarii
sub supraveghere; astfel, instanta mai intai va stabili pedeapsa pentru fiecare dintre
cele doua infractiuni, apoi va dispune anularea suspendarii sub supraveghere a
executarii pedepsei, pentru ca in final sa contopeasca toate aceste pedepse potrivit
regulilor de la concursul de infractiuni, pluralitate intermediara ori recidiva;
- asupra anularii suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei se pronunta,
din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanta care judeca ori a judecat in prima
instants infractiunea ce ar putea atrage anularea.
3. Exeentarea pedepsei inehisorii la Iocul de munca

3.1. Notlune, condith
- este 0 masura de individualizare judiciara a executarii pedepsei, constand in
executarea pedepsei in unitatea in care condamnatul i~i desfasoara activitatea sau in
alta unitate; este 0 modalitate specials de executare a pedepsei;
- se poate dispune motivat de instanta de judecata prin hotararea de condamnare,
in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele condtttl strict si limitativ prevazute de
lege:
a) pedeapsa stabilita este inchisoarea de eel mult 5 ani. In cazul concursului de
infractiuni pedeapsa rezultanta nu trebuie sa fie mai mare de 3 ani;
Individualizarea
pedepselor
183
b) inculpatul sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare

de 1 an, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 38 C.pen.;
c) exista acordul scris al unitatii unde urmeaza sa fie executata pedeapsa;
d) condamnatul este apt de munca (chiar daca fusese anterior pensionat);
e) tinand seama de gravitatea faptei, de imprejurarile in care a fost comisa, de
conduita profesionala si generala a faptuitorului ~i de posibilitatile acestuia de reeducare, scopul pedepsei poate fi atins rara privare de libertate.
3.2. Modul de executare

- pedeapsa inchisorii se executa la locul de munca in baza mandatului de executare a pedepsei;
- pe durata executarii pedepsei, condamnatul este obligat sa indeplineasca toate
indatoririle la locul de munca, cu urmatoarele limitari ale unor drepturi:
(i) din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestata, cu
exceptia sporurilor acordate pentru activitatea desfasurata in locuri de munca cu
conditii vatamatoare sau periculoase, se retine 0 cota de 15-40%, stabilita potrivit
legii, in raport cu cuantumul veniturilor si cu indatoririle condamnatului pentru
mtretinerea altor persoane, care se varsa la bugetul statului. In cazul condamnatului
minor, limite le retinerii se reduc la jumatate;
(ii) drepturile de asigurari sociale se stabilesc in procentele legale aplicate la
venitul net cuvenit condamnatului, dupa retinerea cotei prevazute la lit. i);
(iii) durata executarii pedepsei nu se considera vechime in munca;
(iv) nu se poate schimba locul de munca la cererea condamnatului, decat prin
hotararea instantei de judecata;
(v) condamnatul nu poate fi promovat;
(vi) condamnatul nu poate ocupa functii de conducere, iar in raport cu fapta
savarsita, nu poate ocupa functii care implica exercitiul autoritatii de stat, functii
instructiv-educative ori de gestiune;
(vii) pe durata executarii pedepsei, condamnatului i se interzice de drept dreptul
electoral de a fi ales; in cazul in care a aplicat inculpatului si alte pedepse accesorii,
acestea se vor executa pe parcursul executarii pedepsei la locul de munca;
(viii) persoanei condamnate ii poate fi impusa respectarea uneia sau mai multora
dintre urmatoarele obligatii: sa desfasoare 0 activitate sau sa urmeze un curs de
invatamant ori de calificare; sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu
depaseasca limita teritoriala stabilita, decat in conditiile stabilite de instanta; sa nu
frecventeze anumite locuri stabilite; sa nu intre in legatura cu anumite persoane; sa
nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule; sa se supuna masurilor de control,
tratament sau ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii;
(ix) pe timpul executarii pedepsei In unitatea in care eel condarnnat I~i desfasoara
activitatea la data aplicarii pedepsei, contractul de munca se suspenda;
(x) in cazul executarii pedepsei lntr-o alta unitate decat cea in care tsi desfasura
activitatea condamnatul la data aplicarii pedepsei, contractul de munca incheiat
inceteaza; pedeapsa se executa tara, a se incheia contract de munca;
(xi) in cazul in care eel condamnat la executarea pedepsei la locul de munca a
devenit militar in termen in cursul judecatii sau dupa ramanerea definitiva a hotararii
184
de condamnare, pedeapsa se executa la locul de munca, dupa trecerea In

acestuia.
3.3. Revoearea executarii pedepsei la loeul de munca

Este masura ce se dispune de instanta de judecata si consta in revenirea
executarii pedepsei la locul de munca in cazul in care:
a) persoana condamnata a slvar~it 0 mfractmne intenponatl sau n"~I"'~"'

....
tenponatl, inainte de ineeperea exeeutartt pedepsei sau in timpul "'V'~"1I1"4"
aeesteia la locul de munca;
- in situatia in care instanta dispune revocarea regimului sanctionator ce se
aplica pluralitatii de infractiuni, va urma regulile recidivei postcondamnatorii sau
pluralitatii intermediare;
- pedeapsa aplicata se va executa intr-un loc de detentie;
- in cazul In care noua infractiune este savar~ita din culpa, revocarea nu este 0
gatorie, instanta putand dispune executarea la locul de munca a pedepsei UIJ1!''''a.t
pentru aceasta noua infractiune, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni.
b) persoana condamnata se sustrage de la presta rea aetivitlpi in eadrul

tltii sau nu-sl tndephneste in mod corespunzator indatoririle ee-l revin la
de munca ori nu respecta masurile de supraveghere sau obllgathle stabilite prin
hotlrarea de eondamnare; in aeest eaz revoearea este facultativl;
- in situatia in care instanta dispune revocarea, executarea pedepsei se va face
tntr-un loc de detinere,
c) persoana condamnata nu mai poate presta munea din eauza pierderii

totale a capacitlpj de munca,
- in aceasta situatie instanta dispune revocarea si, tinand seama de imprejurarile
care au determinat incapacitatea de munca ~i de prevederile art. 72 C.pen., dispune
suspendarea conditionata sau sub supraveghere a executarii pedepsei chiar daca nu
sunt intrunite conditiile prevazute in art. 81 C.pen. sau art. 861 c.pen. pentru
dispunerea acestor masuri,
Instanta competenta sa pronunte revocarea este, dupa caz, instanta de executare
sau instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa
pedeapsa ori instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar
putea atrage revocarea sau anularea. Sesizarea instantei se face din oficiu, de catre
procuror, de unitate sau de organul de politie, ori de persoana condamnata in cazul in
care nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca.
3.4. Anularea executlrii pedepsei la loeul de munca

- in cazul in care persoana condamnata a mai savar~it 0 infractiune pana la
ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus executarea pedepsei la locul de
munca ~i aceasta este descoperita mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau
considerata ca executata, instanta, daca apreciaza ca nu se poate dispune executarea
la locul de munca a pedepsei aplicate si pentru aceasta infractiune, va anula masura si
Individualizarea
pedepselor
185
va aplica pedeapsa potrivit regulilor de la eoneursul de infractiuni, pluralitate

intermediarii sau recidiva; pedeapsa rezultanta va fi executata in regim de detentie.
3.5. incetarea
executaril pedepsei la locul de munca
- presupune incetarea executarii pedepsei la locul de munca inainte de expirarea

duratei acesteia, in cazul in care persoana condamnata a indeplinit obligatiile care
i-au revenit in timpul executarii pedepsei;
- pentru a se dispune incetarea executarii pedepsei la locul de munca trebuie indeplinite urmatoarele condltti:
a) executarea a eel putin doua treimi din pedeapsa;
b) condamnatul sa fi dat dovezi temeinice de indreptare, sa fi avut 0 buna
condulta, sa fi fost disciplinat ~i staruitor in munca,
- intreruperea se dispune la cererea conducerii unitatii unde condamnatul i~i
desfasoara activitatea sau a condamnatului;
- daca instanta respinge cererea de intrerupere, trebuie sa stabileasca totodata si
termenul dupa expirarea caruia cererea va putea fi reinnoita, care nu poate fi mai
mare de un an;
- in cazul in care cererea este admisa inceteaza toate obligatiile sau restrictiile la
care era supus condamnatul;
- dupa dispunerea incetarii, pedeapsa se considera executata daca pana la implinirea duratei pedepsei condamnatul nu savarseste din nou 0 infractiune;
- in situatia in care condamnatul savarseste 0 noua infractiune dupa incetarea
executarii pedepsei si pana la implinirea duratei pedepsei, instanta poate dispune fie ..'
mentinerea incetarii, fie revocarea aeesteia; revocarea este obligatorie daca a fost '
savarsita 0 infractiune contra pacii si omenirii, 0 infractiune de ornor, 0 infractiune
savar~ita eu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau 0 infractiune
prin care s-au produs consecinte deosebit de grave;
- daca se dispune revoearea incetarii executarii pedepsei la loeul de munca,
instanta va contopi restul de pedeapsa neexecutat din pedeapsa anterioara cu
pedeapsa aplicata pentru noua infractiune, putand aplica un spor de pana la 5 ani;
pedeapsa rezultanta se executa in regim de detentie.
Capitolul XI
Masurile de slguranta
- sunt sanctiuni de drept penal cu caracter preventiv, constand in masuri
constrangere care au ca scop inlaturarea unei stari de peri col ~i prevenirea
unor fapte prevazute de legea penala;
- aplicarea masurilor de siguranta este determinata de existenta unei
pericol;
- masurile de siguranta sunt imprescriptibile si, in principiu, revocabile;
- scopul masurilor de siguranta este inlaturarea unei stari de pericol ~i preintani~
pinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala;
"l
- se pot dispune numai fata de persoanele care au savar~it fapte prevazute de leg~~,
penala, chiar daca acestora nu Ii se aplica 0 pedeapsa (cu exceptia masurii interzicerii ,
de a se afla in anumite localitati si interzicerii de a reveni in locuinta familiei pe 0
perioada determinata), daca exista 0 stare de pericol care sa justifice temerea sav~irii
in viitor a unei noi fapte prevazute de legea penala ~i care nu poate fi inlaturata numai
prin aplicarea unei pedepse, ci prin aplicarea ~i a unei masuri de siguranta;
- sunt masuri de siguranta: obligarea la tratament medical, intemarea medicala,
interzicerea de a ocupa 0 functie sau profesie, interzicerea de a se afla in anumite
localitati, expulzarea, confiscarea speciala si interzicerea de a reveni in locuinta familiei pe 0 perioada determinata.
Sectlunea 1. Obligarea la tratament medical

1. Notiune, conditf!
- este masura de siguranta ce consta in obligatia faptuitorului care prezinta pericol
pentru societate datorita unei boli ori a intoxicarii cronice cu alcool, stupefiante ori
alte asemenea substante, de a se prezenta in mod regulat la tratament medical, pana la
insanatosire;
- se poate dispune impotriva persoanei care a savar~it 0 fapta prevdzutd de legea
penala (nu este necesar ca fapta sa fie infractiune) si care prezinta pericol pentru
societate datorita unei boli ori a intoxicdrii cronice cu alcool, stupejiante ori alte
asemenea substante, in cazul in care instanta apreciaza ca prin luarea masurii
obligarii la tratament medical starea de pericol poate fi inlaturata;
- in principiu, aplicarea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical este
facultativd; ca exceptie, luarea masurii obligarii la tratament medical este obligatorie
Masurile de siguranta
187
in cazul savarsirii infractiunii de contaminare venerica si transmiterea sindromului

imuno-deficitar dobandit, prevazuta de art. 309 C.pen.
~
Masura de siguranta a obligarii la tratament medical se poate lua si cu
privire la faptuitorii fata de care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ca
urmare a existentei unei cauze de iresponsabilitate, deoarece textul de lege nu
face nicio distinctie, aratand ca aceasta masura se ia fata de persoanele care au
comis fapte prevazute de legea penala, intelegandu-se prin aceasta si persoane
care nu raspund pentru faptele lor in conditiile art. 48 C.pen. (Trib. Suprem,
sectia penala, decizia nr. 206911982,in R.R.D. nr. 911983,p. 68).
- masura de siguranta presupune obligatia impusa de instanta de judecata faptuitorului de a se prezenta in mod regulat la tratament medical, pana la insanatosire;
- obligarea la tratament medical luata printr-o hotarare definitiva, prin care nu s-a
dispus aplicarea unei pedepse cu executare in regim de detentie, se pune in executare
prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a copiei de pe raportul medico-legal
directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a
luat aceasta masura. Directia sanitara judeteana va comunica de lndata persoanei fata
de care s-a Iuat masura obligarii la tratament medical unitatea sanitara la care
urmeaza sa i se faca tratament;
- cand masura de siguranta insoteste pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata,
sau priveste 0 persoana aflata in stare de detinere, tratamentul medical se va efectua
in regim de detinere; in aceste cazuri, copia de pe dispozitivul hotararii si de pe
raportul medico-legal se trimit administratiei locului de detinere;
- in cazul in care faptuitorul nu se prezinta regulat la tratament, obligarea la tratament medical poate fi inlocuita cu masura de siguranta a intemarii medicale;
- obligarea la tratament medical poate fi dispusa si in mod provizoriu, ca masura
procesuala, in cursul urmaririi sau al judecatii.
3. Durata
- obligarea la tratament medical se dispune pe duratii nedeterminata, pana la
insanatosire; daca aceasta nu a intervenit pana la terminarea executarii pedepsei,
condamnatul va continua tratamentul ~i dupa ce a executat pedeapsa; in acest caz, nu
se schimba natura masurii, ci numai modul de executare;
- in cazul in care pe timpul executarii pedepsei se constata pe baza unui raport
medico-legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura
de siguranta ca se impune pentru inlaturarea starii de pericol aplicarea unui alt
tratament sau intemarea medicala, instanta de executare sau judecatoria in raza careia
se afla unitatea sanitara la care se efectueaza tratamentul poate dispune fie inlocuirea
tratamentului, fie intemarea medicala;
188
- in situatia in care temeiurile care au impus luarea masurii au incetat (a n1"",,_.-,"

tnsanatosirea celui obligat la tratament medical), se dispune revocarea ohli
tratament medical;
- in ipoteza in care nu este respectata obligatia de a se supune la T1'!llr"'......_.
medical, masura poate fi inlocuita cu intern area medicala.
Sectiunea a 2-a. Internarea medlcala

1. Notiune, eondltll
- este masura de siguranta privativa de lihertate care se poate dispune fata de
faptuitorul boinav mintal ori toxicoman, aflat Intr-o stare ce prezinta pericol n.....
t-.
societate;
- se poate dispune impotriva persoanei care a savar~it 0 faptd prevazuta de legea
penalii (nu este necesar ca fapta sa fie infractiune) st care prezinta pericol nentru ';
societate datorita unei boli mintale ori pentru ca este toxicoman, in cazul in care
instanta apreciaza eli prin luarea masurii obligarii la tratament medical starea de
pericol poate fi inlaturata;
- aplicarea masurii de siguranta a internarii medicale este facultativa;
- intemarea medicala se poate dispune si in cazul in care nu este respectata
masura de siguranta a obligarii la tratament medical sau cand aceasta din urma
masura este ineficienta fata de starea de boala a condamnatului;
- in cazul in care instanta dispune internarea medicala a faptuitorului, nu 11poate
supune pe acesta, concomitent, ~i masurii de siguranta a obligarii la tratament medical.
2. Contlnut, executare
- masura de siguranta presupune internarea faptuitorului bolnav mintal sau toxicoman intr-o unitate sanitara de specialitate;
- intemarea medicala dispusa printr-o hotarare definitiva se pune in executare prin
comunicarea copiei de pe dispozitiv si a unei copii de pe raportul medico-legal
directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a
Iuat aceasta masura. Judecatorul delegat al instantei de executare comunica judecatoriei in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea
data la care s-a efectuat internarea, in vederea luarii in supraveghere. Dupa primirea
comunicarii, judecatorul delegat al judecatoriei in a carei circumscriptie se afla
unitatea sanitara verifica periodic, dar nu mai tarziu de 6 luni, daca internarea
medicala mai este necesara. In acest scop, judecatorul delegat dispune efectuarea
unui raport medico-legal ell' privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a
luat masura internarii medicale si, dupa primirea acestuia, sesizeaza judecatoria in a
189
carei circumscriptie se afla unitatea sanitara pentru a dispune asupra mentinenj,

inlocuirii sau incetarii masurii;
- intemarea medicala poate fi dispusa si in mod provizoriu, ca masura procesuala,
in cursul urmaririi sau al judecatii,
3. Durata
- intemarea medicala se dispune pe 0 perioada nedeterminatii si dureaza pana la
Insanato~ire;
- in caz de ameliorare a sanatatii celui intemat, intemarea medicala poate fi inlocuita cu masura de siguranta a obligarii la tratament medical.
Sectiunea a 3-a. Interzicerea unei functil sau profesii

1. Notiune, condltii
- este masura de siguranta ce consta In interdictia de a ocupa 0 anumita functie ori
de a exercita 0 anumita profesie, meserie ori alta ocupatie, care se poate Iua cand
fapta prevazuta de legea penala a fost savar~ita de faptuitor datorita incapacitatii,
nepregatirii sau altor cauze ce 11fac nepotrivit pentru ocuparea acelei functii ori
pentru exercitarea respectivei meserii, profesii sau ocupatii;
- se poate dispune impotriva persoanei care a savar~it 0 faptd prevazuta de legea
penala (nu este necesar ca fapta sa fie infractiune) In exercitarea unei functii,
profesii, meserii sau ocupatii si care prezintd pericol pentru societate datorita
incapacitant, nepregdtirii sau altor cauze ce illac nepotrivit pentru ocuparea acelei
functii ori pentru exercitarea respectivei meserii, profesii sau ocupatii, in cazul in
care instanta apreciaza ca prin luarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii
sau profesii starea de pericol poate fi inlaturata;
- aplicarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii este facultativa;
- se poate dispune alaturi de alte masuri de siguranta ~i chiar alaturi de pedeapsa
complementara a interzicerii de a ocupa 0 functie sau de a exercita 0 profesie de
natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii prevazute
de art. 64 lit. c) C.pen., avand temeiuri diferite.
- masura de siguranta presupune interdictia de a ocupa 0 anumita functie ori de a
exercita 0 anumita profesie, meserie ori alta ocupatie, in exercitarea careia a fost
savar~ita fapta prevazuta de legea penala;
- in vederea punerii in executare a masurii interzicerii unei functii sau profesii,
instanta de executare comunica 0 copie de pe dispozitivul hotararii organului in drept
----_
-----------
190
sa aduca la indeplinire aceasta masura si sa asigure respectarea ei (de pilda,

Nationale a Barourilor din Romania daca a fost interzis dreptul de a exercita
de avocat, Ministerului Sanatatii in situatia in care a fost interzis dreptul de a
profesia de medic etc.);
- incalcarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii
infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti [art. 271 alin. (4)
poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de uzurpare de calitati oficiale (art.
e.pen.) sau cu infractiunea de exercitare rara drept a unei profesii (art. 281
3. Durata
- masura de siguranta se dispune pe 0 perioada nedeterminatii si dureaza
incetarea inaptitudinii celui caruia i s-a interzis exercitarea unei functii sau
dar nu mai putin de un an;
- poate fi revocata la cererea condamnatului sau a procurorului, dupa ".
unui termen de eel putin un an, daca se constata ca faptuitorul poate exercita
sau profesia ce i-a fost interzisa rara sa creeze 0 stare de pericol pentru societate;
..
- in cazul in care cererea de revocare este respinsa, 0 noua cerere poate fi formulata doar dupa trecerea unui termen de eel putin un an de la data ramanerii definiti~~ .
a hotararii judecatoresti prin care s-a respins cererea de revocare anterior formulata,
< ~';
4. Comparatil
Pedeapsa complementara a interzicerii de
a ocupa 0 funetle sau de a exercita 0
profesie [art. 64 lit. c) C.pen.)
NEDEMNITATE PENTRU OCUPAREA
UNEI FUNCTII SAU EXERCITAREA
UNEIPROFESII
1. functia, profesia, meseria ori ocupatia
este exercitataabuziv;
2. consta intr-o decadere temporara din

dreptul de a exercita anumite functii sau
profesii, de care inculpatul s-a folosit la
savarsirea infractiunii, intrucat acesta este
nedemn sa exercite functia, profesia, meseria sau activitatea;
Mlisura de sigurantli a interzicerii unei

functil sau profesii (art. 115 C.pen.)
INAPTITUDINE PENTRU OCUPAREA
UNEI FUNCTn SAU EXERCITAREA
UNEIPROFESII
1. functia, profesia, meseria ori ocupatia nu
este exercitata abuziv, ci cu buna-credinta,
insa fapta prevazuta de legea penala se
savar~e~tedin cauza nepregatirii, incapacitatii, inaptitudinii faptuitoruluide a exercita aceste activitati;
2. constain interdictiade a ocupa 0 anumita
functie ori de a exercita 0 anumita profesie,
meserie ori alta ocupatie, in exercitarea
careia a fost savar~ita fapta prevazuta de
legea penala, intrucat faptuitorul este inapt
pentru ocuparea sau exercitarea acesteia,
urmarindu-seastfel inlaturareaunei stari de
pericol rezultate din lipsa de pregatire, din
incapacitateori din alte cauze;
191
3. se poate aplica numai daca fapta comisa 3. nu este necesar ca fapta comisa sa constituie infractiune;
eonstituie infractiune;
4. este necesar ea pentru infractiunea
comisa sa se fi stabilit pedeapsa inchisorii
de eel utin doi ani.
4. poate fi dispusa si atunci cand pedeapsa

stabilita pentru infractiunea comisa este
inchisoarea mai mica de doi ani sau amenda.
Sectiunea a 4-a. Interzicerea de a se afla in anumite localitati

1. Notiune, condipi
- este masura de siguranta ce consta in interdictia impusa condamnatului de a se
afla in localitatea unde a savarsit infractiunea sau in alte localitati stabilite de instanta
de judecata prin hotararea definitiva de condamnare, datorita pericolului social pe
care 11prezinta prezenta lui in acele localitati;
- se poate dispune numai impotriva infractorului condamnat la pedeapsa inchisorii de cdtre instanta de judecata, a carui prezenta in localitatea unde a sdvdrsit
infractiunea sau in alte localitati prezintd pericol pentru societate, in cazul in care
instanta apreciaza ca prin luarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in
anumite localitati starea de pericol poate fi Inlaturata;
- poate
fi aplicatii:
I. unui condamnat la pedeapsa inchisorii de eel putin un an, care a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni;
2. unui condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de cinci ani, indiferent daca
aceasta persoana a mai fost condamnata anterior sau nu pentru aite infractiuni;
3. persoanei condamnate la 0 pedeapsa penala (indiferent de natura ori cuantumul
acesteia) pentru savarsirea uneia dintre urmatoarele infractiuni: furt, talharie, specula,
ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, cersetorie, prostitutie,
viol, perversiune sexuala, indiferent de pedeapsa aplicata, durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni.
<.
- aplicarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati este

facultativd;
- nu va putea fi aplicata masura de siguranta in cazul in care a intervenit amnistia
antecondamnatorie sau dad! infractorului minor i se aplica 0 masura educativa;
- se poate dispune alaturi de alte masuri de siguranta.
~
Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati se
poate lua si daca pentru una sau mai multe infractiuni se stabilesc pedepse sub
5 ani inchisoare, iar la acestea se adauga un spor ca urmare a existentei unor
imprejurari care agraveaza raspunderea penala, ajungandu-se la 0 pedeapsa
rezultanta de peste 5 ani inchisoare (Trib. Suprem, sectia penala, decizia
nr. 978/1989, in Dreptul nr. 1-211990, p. 141).
,;
192
- masura de siguranta presupune interdictia condamnatului de a locui sau de a se
afla in localitatea sau Iocalitatile stabilite de catre instants;
. - opereaza dupa ce pedeapsa principala a fost executata, gratiata sau dupa interventia prescriptiei executarii pedepsei; de asemenea, interdictia se aplica pe perioada
termenului de lncercare al suspendarii conditionate ori sub supraveghere a executarii
pedepsei, sau al liberarii conditionate, sau cat timp ~xecutarea pedepsei este amanata
sau tntrerupta;
- incalcarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati
constituie infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti [art. 271 alin. (4)
C.pen.].
3. Durata
- masura interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi dispusa pe 0 duratii
tntre unu si 5 ani (nu pe 0 perioada nedeterminata) ~ipoate fi prelungita daca pericolul
social subzista, tara ca prelungirea sa poata depasi durata masurii luate initial;
- poate fi amanata sau intrerupta de organul care are indatorirea sa asigure executarea acestei masuri, in caz de boala sau pentru orice alt motiv care justifica
amanarea sau intreruperea;
- poate fi revocata, la cerere sau din oficiu, de catre instanta in a carei circumscriptie teritoriala locuieste condamnatul, egala in grad cu instanta de executare,
dupa trecerea unui termen de eel putin un an, daca se constata ca nu mai subzista
pericolul ca prezenta condamnatului in acea localitate sa conduca la savarsirea unor
noi infractiuni;
- in cazul in care cererea de revocare este respinsa, 0 noua cerere poate fi formulata numai dupa trecerea unui termen de eel putin un an de la data ramanerii
definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a respins cererea de revocare anterior
formulata.
Seetlunea a 5-a. Expulzarea

1. Notlune, conditii
- este masura de siguranta ce poate fi dispusa de instanta de judecata, constand in
indepartarea de pe teritoriul tarii a cetateanului strain sau apatrid (tara domiciliu in
tara) care a savar~it 0 infractiune, daca prezenta sa pe teritoriul Romaniei creeaza 0
stare de pericol ce nu poate fi inlarurata altfel;
- se poate dispune numai impotriva infractorului cetatean strain sau apatrid (tara
domiciliu in tara) care a savaro$it0 infractiune pentru care se aplicd legea penala
-----
193
omana si a carui prezenta in lara prezinta perico/ pentru societate, in cazul in care
~nstantaapreciaza ca prin luarea masurii de siguranta a expulzarii starea de peri col
poate fi inlaturata;
_ expulzarea.trebuie sa fie necesara si proportional a cu scopul urmarit (inlaturarea
starii de pericol) si, dupa caz, cu imperativul respectarii dreptului la viata de familie a
cetateanului strain sau apatrid. Pentru a constata eli expulzarea este necesara si propoqionala cu scopul le?itim u~arit, .Curte~ E~ropea~a se r~port~aza l~ urmatoarel.e
criteri/: (i) natura ~l gravitate a infractiunii comise; (ii) varsta infractorului;
(iii) perioada de timp pe care infractorul a petrecut-o 'in tara de unde va fi expulzat;
(iv) timpul scurs de la savarsirea infractiunii si conduita infractorului in aceasta
perioada; (v) situatia familiala a infractorului (de exemplu, durata casatoriei sau alte
elemente din care rezulta caracterul efectiv al vietii de familie a unui cuplu);
(vi) cunoa~terea de catre sotul infractorului a infractiunii la inceputul vietii de familie; (vii) nasterea unor copii legitimi si varsta acestora; (viii) gravitate a dificultatilor
cu care risca sa se confrunte sotul infractorului in tara in care se dispune expulzarea
(in general tara de origine a infractorului), chiar daca simplul fapt ca sotul va intampina dificultati nu constituie in sine un motiv pentru a nu se dispune expulzarea;
(ix) interesul si bunastarea copiilor, in special cu referire la gravitatea dificultatilor pe
care acestia le-ar putea intampina in tara unde infractorul trebuie sa fie expulzat;
(x) soliditatea legaturilor sociale, culturale si de familie cu tara din care urmeaza a fi
expulzat, precum si cu tara unde urmeaza a fi expulzat. Importanta deosebita prezinta
gravitatea infractiunii comise (spre exemplu, in cazul condamnarilor pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri), in special in cazurile in care exista inca 0
legatura cu tara de origine, precum si pedeapsa aplicata pentru aceasta, fiind necesara
examinarea masurii In care acestea pot lasa sa se creada eli infractorul constituie, pe
viitor, un pericol pentru ordinea si siguranta publica;
- Curtea de Justitie a Uniunii Europene a apreciat ca luarea oricarei masuri de
expulzare este conditionata de indeplinirea cerintei potrivit careia comportamentul
persoanei in cauza constituie 0 amenintare reala si prezenta la adresa unui interes
fundamental al societatii sau al statului membru gazda, constatare care implica, in
general, existenta unei tendinte a individului in cauza de a-si mentine In viitor acest
comportament. Inainte de a lua 0 decizie de expulzare, statul membru gazda trebuie
sa ia in considerare diversi factori precum durata sederii individului respectiv pe
teritoriul sau, varsta acestuia, starea lui de sanatate, situatia sa familiala si economic a,
integrarea sa sociala si culturala in acest stat ~i legaturile sale cu tara de origine
(C.J.U.E., hotararea Marii Camere din 22 mai 2012, P.I. impotriva Oberbiirgermeisterin der Stadt Remscheid);
- nu pot fi expulzate persoanele cu privire la care exista motive serioase de a se
crede ca risca sa fie supuse la tortura in statul in care urmeaza a fi expulzate;
- nu se va putea dispune expulzarea (sau in cazul in care s-a dispus nu se va putea
executa) daca se constata existenta unor motive serioase sa se creada ca, in statui in
1 A se vedea: CEDO, hotararea din 2 august 2001, in cauza Boultif contra Elvetiei, parag. 48;
CEDO, Marea Camera, hotararea din 18 octombrie 2006, in cauza Uner contra Olandei, parag.
57 CEDO, hotararea din 23 septembrie 2010, in cauza Boussara contra Frantei, parag. 43-44.
194
care 0 persoana urmeaza a fi expulzata, exista riscul de a-i fi incalcat dreptulla viata
sau de a i se aduce atingere in mod definitiv ~i ireparabil vreunui alt drept fundamental;
- tmpotriva solicitantului de azil nu pot fi luate masuri de expulzare, cu exceptia
cazurilor prevazute la art. 44 din Legea nr. 535/20041 [art. 6 alin. (1) din Legea
nr. 122/2006];
- persoana care a fost recunoscuta ca refugiat sau careia i s-a acordat protectie
subsidiara este protejata impotriva expulzarii, extradarii ori returnarii in tara de
origine sau 'in orice stat 'in care viata ori libertatea sa ar fi pusa in pericol sau in care
ar fi supusa la torturi, tratamente inumane ori degradante [art. 6 alin. (2) din Legea
nr. 122/2006];
- aplicarea masurii de siguranta a expulzarii este facultativd.
- masura de siguranta presupune indepartarea de pe teritoriul tarii a infractorului
cetatean strain sau apatrid (tara domiciliu in tara) si trimiterea acestuia in tara al carei
cetatean este ori, in cazul apatrizilor, in tara unde are domiciliu sau unde locuieste;
- este 0 masura personala, care 11vizeaza numai pe infractor, nu ~ipe familia acestuia;
- in cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa inchisorii, aducerea ei la indeplinire are loc dupa executarea pedepsei, gratierea totala sau a restului de pedeapsa; in
acest caz, se face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii ca la data
liberarii condamnatul sa fie predat organului de politie, care va proceda la efectuarea
expulzarii;
- daca masura expulzarii nu insoteste pedeapsa inchisorii, comunicarea in vederea
expulzarii se face organului de politic, imediat ce hotararea a ramas definitiva; in
vederea punerii in executare a masurii expulzarii, organul de politie poate patrunde in
domiciliul sau resedinta unei persoane tara invoirea acesteia, precum si in sediul unei
persoane juridice tara invoirea reprezentantului legal al acesteia; daca persoana fata
de care s-a luat masura expulzarii nu este gasita, organul de politie constata aceasta
printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire, precum ~i pentru dare a
in consernn la punctele de trecere a frontierei; un exemplar al procesului-verbal se
trimite instantei de executare;
- nerespectarea interzicerii de a se reintoarce in tara, urmare a expulzarii, poate
constitui infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei, prevazuta de art. 70 din
O.D.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei.
1 Conform art. 44 alin. (1) din Legea nr. 535/2004: "impotriva cetatenilor straini sau
apatrizilor despre care exista date sau indicii temeinice ca intentioneaza sa desfasoare acte de
terorism ori de favorizare a terorismului se dispune masura de declarare ca persoana indezirabila pentru Romania sau de intrerupere a dreptului de sedere in tara, daca impotriva acestora
nu s-a dispus masura nepermiterii iesirii din tara, potrivit legii privind regimul strainilor in
Romania".
-----_ ... _------
195
3. Durata
- se dispune pe perioadd nedeterminata;
- poate fi revocata de instanta de judecata daca a disparut starea de pericol care a
determinat luarea masurii de siguranta.
Sectiuuea a 6-a. Confiscarea speciala

1. Notiune, conditli
- este masura de siguranta ce consta in trecerea in patrimoniul statu lui a unor
bunuri, in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
- este 0 sanctiune penala, ce are caracter personal (nu sunt aplicabile prevederile
referitoare la indivizibilitatea sau solidaritatea raspunderii civile) # irevocabil;
- se dispune impotriva persoanei care a savarsit 0 fapta prevazuta de legea penala,
in cazul in care se apreciaza ca exista 0 stare de pericol prin lasarea in circulatie a
anumitor bunuri, iar prin luarea masurii de siguranta a confiscarii starea de pericol
poate fi inlaturata; nu prezinta importanta cine este detinatorul sau posesorul bunului
la momentul in care este executata masura confiscarii;
- limita general! a masuril conflscarit speciale: nu se poate dispune confiscarea
bunului daca acesta face parte din mijloacele de existenta, de trebuinta zilnica ori de
exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra careia ar putea opera
masura confiscarii speciale.
~
Confiscarea are caracterul unei sanctiuni de drept penal, si nu de
despagubire civila. Caracterul de sanctiune de drept penal al confiscarii speciale
exclude posibilitatea unei obligatii solidare. Daca 0 infractiune s-a comis in
participatie si folosul a fost impartit lntre participanti, acestia nu pot fi obligati in
solidar la plata sumelor reprezentand valorile confiscate, ci fiecare va plati in
raport de partea care i-a revenit (CA. Cluj, sectia penala, decizia nr. 1112001,In
B.J.CA. Cluj 2001, p. 502).
2. Contlnut, executare
- masura de siguranta presupune trecerea in patrimoniul statului a unor categorii
de bunuri strict si limitativ prevazute de lege.
Sunt sup use conflscarii speciale:
a) bunurile produse prin savar~irea faptei prevazute de legea penala;
- aceste bunuri sunt produse, fabricate prin actiunea ce constituie elementul material al faptei prevazute de legea penala [de exemplu, bunurile rezultate ca urmare a
savarsirii infractiunilor de: falsificare de moneda sau alte valori (art. 282 C.pen.),
..
,
196
falsificare de timbre, marci sau bilete de transport (art. 283 C.pen.), falsificare de
alimente sau alte produse (art. 313 C.pen.)];
- nu prezinta importanta daca fapta este sau nu infractiune;
- se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea
bunurilor supuse confiscarii;
- daca bunurile produse prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sunt
instrainate, yom distinge intre urmatoarele situatii:
1) daca dobanditorul este de rea-credinta, se va dispune confiscare bunului indiferent daca detinerea acestuia este permisa sau nu de lege; in cazul in care lnstrainarea bunului a carui detinere este interzisa de lege a fost realizata cu titlu oneros,
vor fi confiscati si banii pe care faptuitorul i-a obtinut din instrainarea bunului;
2) cand dobanditorul este de buna-credinta, vom distinge intre urmatoarele
situatii: (i) cand detinerea bunului este permisa de lege, nu se va dispune confiscarea
acestuia, ci numai a sumei de bani obtinute de faptuitor (in ipoteza tnstrainarilor cu
titlu oneros); (ii) cand detinerea bunului este interzisa de lege, se va dispune confiscarea bunului, iar daca instrainarea bunului a fost realizata cu titlu oneros, vor fi
confiscati si banii pe care faptuitorul i-a obtinut din instrainarea bunului.
b) bunurile care au fost folosite, in orice mod, la savar~irea unei Iafractlunl
intention ate sau praeterintenttonate, dad\ sunt ale infractorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
Pentru a se dispune masura confiscarii este necesar sa fie indeplinite urmatoarele
conduit:
1. sa se ji savar#t
infractiune cu intentie sau praeterintentie;
- nu se va putea dispune confiscarea unui bun ce constituie mijlocul de savarsire a

unei infractiuni din culpa (de exemplu, 0 scandura cu care faptuitorul a lovit-o din
greseala pe victima infractiunii de vatamare corporala din culpa) ori daca fapta este
doar prevazuta de legea penal a insa lipseste trasatura esentiala a vinovatiei;
- nu se va putea dispune confiscarea in cazul infractiunilor savarsite prin presa.
2. bunurile sd fi fost folosite, in orice mod, la savdrsirea infractiunii;
- bunurile trebuie sa fi fost folosite efectiv la comiterea faptei, indiferent de modalitatea in care au fost utilizate (de exemplu, arma folosita pentru savarsirea unei
infractiuni de omor, calculatorul in cazul savarsirii infractiunii de acces ilegal la
sisteme informatice, mijloacele de transport special adaptate pentru a fi folosite
pentru traficul international de droguri etc.);
- legea [art. 19 alin. (2) din Legea nr. 678/2001] prevede ca sunt considerate
bunuri care au servit la savarsirea infractiunilor de trafic de persoane sau de minori ~i
mijloacele de transport care au folosit la realizarea transportului persoanelor traficate,
precum si imobilele in care aceste persoane au fost cazate, daca apartin infractorilor.
3. bunurile sa fi fost proprietatea infractorului la momentul comiterti faptei;
- bunurile pot fi detinute de autor, coautor, complice ori instigator in proprietate
exclusiva sau coproprietate; are calitatea de complice si persoana care a incredintat
bunul autorului/coautorului cunoscand ca urmeaza a fi folosit la savdrsirea faptei;
197
- in cazul in care infractorul a instrainat aceste bunuri, se poate dispune confiscarea acestora si de la tertul dobanditor de rea-credinta, care a cunoscut scopul folosirii lor; daca tertul dobanditor este de buna-credinta, necunoscand scopul folosirii
lor, se va dispune confiscarea acestora in echivalent banesc de la infractor.
4. bunurile folosite sa fi fost gasite;
- daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, in locul lor se confisca bani si

bunuri pana la concurenta valorii acestora.
5. valoarea bunurilor supuse confiscarii sa nu fie vddit disproportionate fa/a de
natura si gravitateafaptei;
- daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de

natura si gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent banesc,
tinand seama de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia
bunului la aceasta .
" Masura de siguranta a confiscarii speciale a mijlocului de transport se

dispune, in temeiul art. 17 alin. (l) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118
lit. b) teza I C.pen., numai in cazul in care acesta a servit efectiv la realizarea
uneia din modalitatile de savarsire a infractiunilor prevazute in art. 2-10 din
Legea nr. 143/2000, precum si in cazul in care se dovedeste ca mijlocul de
transport a fost fabricat, pregatit ori adaptat cu scopul de a servi la comiterea
acelorasi infractiuni, daca este al infractorului (I.eeJ, Sectiile Unite, Decizia
nr.1812005.www.legalis.ro).
Arata timp cat cutitul ce a servit la savarsirea infractiunii nu a fost

recuperat, iar scopul masurii de siguranta este indepartarea unei stari de pericol
si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni, confiscarea corpului delict nu se
impunea. In plus, aceasta masura, daca ar fi luata, nu ar putea fi pusa in
executare, bunul mentionat nefiind ridicat si depus la camera de corpuri delicte
(CA. Bucuresti, sectia a II-a penala,
nr.411995,p.142).
decizia nr. 1711A11994, in R.D.P.
In cazul tentativei la infractiunea de omor deosebit de grav, savar~ita

prin executarea mai multor focuri de arma, din autoturismul cu care inculpatul
se deplasa, arma apartinand inculpatului folosita la comiterea infractiunii este
supusa confiscarii speciale, in temeiul art. 118 alin. (l) lit. b) C.pen., constituind
bun care a fost folosit, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni, iar
autoturismul folosit la deplasarea inculpatului, aflat in proprietatea acestuia, nu
este supus confiscarii speciale, intrucat nu constituie, in sensul art. 118 alin. (I)
lit. b) c.pen., bun folosit, in orice mod, la savarsirea infractiunii, ci numai bun
folosit ca mijloc de transport de catre inculpat (reeJ, sectia penala, decizia
nr. 2536/2010, www.sej.ro).
c) bunurile prod use, modificate sau adaptate

tiuni, daca au fost folosite efectiv la comiterea
torului (de exemplu, cheile mincinoase produse
autoturismul ce a fost modificat sau adaptat pentru
in scopul savar~irii unei infracacesteia ~i daca sunt ale infracpentru a patrunde intr-o locuinta,
a transporta in mod ilicit droguri);
.1
I
198
- este necesar ca fapta sava~ita sa constituie infractiune;

- trebuie ca, in urma modificarii sau adaptarii, bunul sa devina impropriu utilizarii
potrivit destinatiei initiale in vederea careia a fost construit sau ca modificarea ori
adaptarea bunului sa constituie 0 fapta ilicita, chiar daca bunul este utilizat in
continuare potrivit destinatiei initiale;
- cand bunurile apartin altei persoane, confiscarea se dispune daca producerea,

modificarea sau adaptarea a fost efectuata de proprietar ori de infractor cu stiinta
proprietarului; in acest caz, se poate retine participatia proprietarului la savar~irea
infractiunii sub forma complicitatii;
- in cazul in care infractorul a instrainat aceste bunuri, se poate dispune confiscarea acestora si de la tertul dobanditor de rea-credinta, care a cunoscut scopul folosirii lor; daca tertul dobanditor este de buna-credinta, necunoscand scopul folosirii
lor, se va dispune confiscarea acestora in echivalent banesc de la infractor;
- daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, in locul lor se confisca bani ~i
bunuri paoa la concurenta valorii acestora.
d) bunurile care au fost date pentru a determina sivir~irea nnei fapte san
pentru a rispliti pe fiiptuitor;
- nu este necesar ca fapta savar~ita sa constituie infractiune; in ipoteza in care
fapta constituie infractiune, confiscarea se dispune si daca fapta ramane in faza
tentativei;
- este necesar ca bunurile sa fi fost date (iar nu promise sau oferite) inainte de
comiterea faptei pentru a determina savar~irea acesteia sau dupa comiterea acesteia,
ca 0 recompensa a faptuitorului;
- remiterea bunurilor trebuie sa fie voluntara, iar nu urmare a unei constrangeri;
- se va dispune confiscarea ~i in ipoteza in care autorul comite 0 alta infractiune
decat cea pentru care au fost date bunurile (de pilda, bunurile sunt date pentru ca
autorul sa 0 vatame corporal pe victima, insa in urma loviturilor aplicate aceasta din
urma decedeaza, comitandu-se astfel infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare
de moarte);
- se confisca, de asemenea, bunurile ~i banii obtinuti din exploatarea sau folosirea
- daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, in locul lor se confisca bani ~i
bunuri pana la concurenta valorii acestora;
- se va putea dispune confiscarea si in cazul infractiunilor savarsite prin presa,
~
Bunurile promise a fi date pentru a determina savarsirea unei infractiuni sau pentru a rasplati pe infractor nu pot fl confiscate in temeiul art. 118
lit. c), intrucdt textul prevede cerinta ca acestea sa fi fost efectiv remise. Confiscarea nu s-ar putea dispune nici in temeiul art. 118 lit. b), intrucat, in acceptiunea textului, nu au servit.si nu au fost destinate sa serveasca la savar~ireaunei
infractiuni (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 209511984, In CD. 1984, .
p.244).
199
e) bunurile dobandlte prin savar~irea faptei prevazute de legea penala,

daca nu sunt restituite persoanei vatamate ~iin masura in care nu servesc la
despagublrea acesteia in condltiile art. 346 ~iart. 348 C.proc.pen. (de exemplu,
bun uri dobandite prin savarsirea
persoane, santaj etc.);
infractiunii
de talharie,
delapidare,
trafic
de
- nu prezinta importanta dad fapta este sau nu infractiune;

- se confisca, de asemenea, bunurile ~i banii obtinuti din exploatarea sau folosirea
bunuri pana la concurenta valorii acestora.
Instanta este obligata sa determine sumele obtinute ilieit si este nele-
gala inlaturarea aplicarii confiscarii speciale, cu motivarea ca sumele obtinute de

catre inculpata prin practiearea prostitutiei nu pot fi determinate eu certitudine
(CA. Iasi, sectia penala, decizia nr. 84312004,in B.J. 2004, p. 111).
~
Banii dobanditi de participanti prin savarsirea infractiunii se confisca
in baza art. 118 lit. d) C.pen., dispunandu-se obligarea fiecaruia la plata sumei
de care a beneficiat in urma vanzarii lucrurilor sustrase, iar nu la plata intregii
sume, in solidar (I.CCJ., sectia penala, decizia nr. 39112005,www.legalis.ro).
~
Daca lucrurile sustrase de infractori si vandute unui tert se gasesc,
aeestea se ridica si se restituie partii vatamate. In situatia cand cumparatorul este
de buna-credinta, acesta se poate constitui parte civila in proeesul penal, cadru in
care inculpatul poate fi obligat, catre cumparator, la plata unei sume egale eu
pretul pe care l-a primit. Daca tertul-cumparator este de rea-credinta ( ...), nu are
dreptul la despagubiri, banii obtinuti din vanzarea bunului trebuind sa fie
confiscati de la inculpat, in temeiul prevederilor art. 118 lit. d) C.pen. (C.s.J.,
sectia penala, decizia nr. 24311992,in Probleme de drept... 1990-2000,p. 149).

~
Corespondentul valoric al pagubei produse partii vatamate neconstituite parte civila, prin degradarea unui bun, valoare ee nu a sporit patrimoniul
inculpatului, nu poate face obiect al confiscarii prin obligarea ineulpatului la
plata echivalentului banesc al pagubei (CS.J., sectia penala, decizia
~
Nu se poate dispune obligarea solidara a partilor responsabile civilmente cu inculpatii pentru executarea confiscarii speciale dispuse conform art.
118 lit. d) C.pen., avand ea obiect beneficiul realizat din infractiune de catre
minorii inculpati (CA. Ploiesti, sectia penald, decizia nr. 42711994. in
B.J.CP.J. 1993-1997, p. 66).
f) bunurile a caror detlnere este Interzlsa de lege (de exemplu, bunuri falsificate, piratate, arme sau munitii detinute eu incalcarea dispozitiilor legale, droguri
etc.);
200
Drept penal. Par-tea generala
- nu prezinta importanta daca fapta este sau nu infractiune; se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse
confiscarii;
- in cazul in care bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, in locullor se confisca
bani si bunuri pana la concurenta valorii acestora.
g) banii, valorile sau orice alte bunuri efectiv remise ca mita, in masura in
care nu se restituie mituitorului;
- daca aceste bunuri nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor in bani;
~
In cazul in care eel mituit este surprins in flagrant primind banii pusi
de catre politie la dispozitia denuntatorului, acestia se restituie politiei, neputandu-se dispune confiscarea sumei de la inculpat (C.s.J., sectia penala, decizia
nr. 175312002, www./ega/is.ro).
h) banii, valorile sau orice alte bunuri primite care au fi\cut obiectul infractiunii de primire de foloase necuvenite sau trafic de influenti, chiar daci au fost
restituite persoanei care le-a date
- daca aceste bunuri nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor in bani;
~
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite de inculpat se confisca, in
natura sau prin echivalent banesc, dupa caz, si nu se restituie beneficiarilor
traficului de influenta care denunta autoritatii fapta mai lnainte ca organul de
urmarire penala sa fi fost sesizat (C.S.J., completul de 9 judecdtori, decizia
- masura de siguranta a confiscarii speciale se poate dispune, dupa caz, de
instanta de judecata prin hotararea de condamnare, achitare sau incetare a procesului
penal, sau de procuror prin ordonanta de scoatere de sub urmarire penala sau de
incetare a urmaririi penale;
- procurorul nu poate dispune in cursu I urmaririi penale sau prin rechizitoriu
Codatacu trimiterea in judecata) masura de siguranta a confiscarii speciale;
- in vederea garantarii confiscarii speciale procurorul sau instanta de judecata
poate lua in cursul procesului penal masuri asiguratorii;
- masurile de siguranta se executa dupa cum urmeaza:
(i) lucrurile confiscate se predau organelor in drept a le prelua sau valorifica
potrivit dispozitiilor legii;
(ii) cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta,
dupa caz, a procurorului sau judecatorului, intocmindu-se un proces-verbal care se
depune la dosarul cauzei.
Mdsurile de siguranta
201
Sectiunea a 7-a. Confiscarea extlnsa

1. Notiune, conditil
- este masura de siguranta ce consta in trecerea in patrimoniul statului a unor
bunuri (altele decat cele pentru care se dispune masura de siguranta a confiscarii speciale), in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
- dispozitiile art. 1182 C.pen. reprezinta transpunerea in dreptul intern a
Deciziei-cadru 200512121JAIa Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea
produselor, a instrumentelor si a bunurilor avdnd legatura cu infractiunea;
- este 0 sanctiune penala, ce are caracter personal (nu sunt aplicabile prevederile
referitoare la indivizibilitateasau solidaritatearaspunderiicivile) si irevocabil;
- pentru a se dispune confiscarea extinsa trebuie indepliniteurmatoarele condltil:
1. sa fi fost comlsa una sau mai multe dintre urmatoarele Infractiunt limitativ
prevazute de lege: proxenetism; infractiuni privind traficul de droguri si de
precursori; infractiuniprivind traficul de persoane; infractiunila regirnul frontierei de
stat a Romaniei; infractiunea de spalare a banilor; infractiuni din legislatia privind
prevenirea si combaterea pornografiei; infractiuni din legislatia privind prevenirea si
cornbaterea terorismului; asocierea pentru savarsirea de infractiuni; infractiunea de
initiere sau constituire a unui grup infractional organizat ori de aderare sau sprijinire
sub orice forma a unui astfel de grup; infractiuni contra patrirnoniului; infractiuni
privitoare la nerespectarea regimului armelor si munitiilor, rnaterialelornucleare sau
al altor materii radioactive si materiilor explozive; falsificarea de moneda sau alte
valori; divulgarea secretului economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozitiilor privind operatiile de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea
dispozitiilor privind importul de deseuri ~i reziduuri; infractiuni privind organizarea
si exploatarea jocurilor de noroc; trafic de migranti; infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni in legatura cu infractiunile de
coruptie, infractiuniimpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene; infractiuni
de evaziune fiscala; infractiuni privind regimul varnal; infractiunea debancruta frau1 Inca inainte de intrararea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, institutia confiscarii
extinse a fost reglementata in spatiul U.E. prin Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din
24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand
legatura cu infractiunea, insa aceast intrument nu s-a bucurat de rezultatele scontate la nivelul
transpunerii ceea ce a condus la 0 evaluare legislativa in anul 2008, fiind stabilite 10 prioritati
strategice in materia confiscarii extinse, intre care se afla si clarificarea si coerentizarea
cadrului juridic; prin urmare, la data de 12 martie 2012, Comisia Europeana a formulat 0 propunere de Directiva a Parlamentului European ~i a Consiliului privind inghetarea ~i confiscarea produselor provenite din savarsirea de infractiuni in Uniunea Europeana; in prezent,
propunerea urmeaza calea procedurii legislative ordinare fiind parcurse primele doua subetape ale primei lecturi [intocmirea proiectului de raport de raportorul desemnat in cadrul
Comitetului pentru Libertati Civile, Justitie ~i Afaceri Interne al Parlamentului European
(28 august 2012), respectiv adoptarea unei abordari generale comune privind textul directivei
la nivelul Consiliului (7 decembrie 2012)].
II
!
:1
II
I
II
"
202
Drepl penal. Partea generala
duloasa; infractiuni savar~ite prin intermediul sistemelor informatice si al mijloacelor

de plata electronice; traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana;
- fata de exprimarea generic a a legii, infractiunile enumerate mai sus pot fi reglementate fie de Codul penal, fie de vreo lege speciala ce cuprinde dispozitii penale (de
pilda, infractiunile contra patrimoniului sau cele de coruptie),
2. legea sa prevada pentru iafraetlunea/ntle enumerate mai sus pedeapsa

inchisorii de 5 ani sau mai mare;
- confiscarea extinsa poate fi dispusa chiar daca pedeapsa concret stabilita infractorului este amenda penala sau inchisoarea mai midi de 5 ani, atata vreme cat maximul special prevazut de lege pentru sanctionarea infractiunii este mai mare de 5 ani.
3. Instanta sa fi dispus condamnarea inculpatului pentru vreuna dintre

infractfumle enumerate mai sus;
- nu se poate dispune confiscarea extinsa de procuror sau de instanta de judecata
care a dispus achitarea sau incetarea procesului penal;
- nu este necesar pentru dispunerea confiscarii extinse ca solutia de condamnare
sa vizeze aplicarea pedepsei inchisorii cu executare in regim de detentie, putandu-se
dispune si atunci cand instanta decide suspendarea conditionata sau sub supraveghere
a executarii pedepsei ori executarea pedepsei la locul de munca,
4. infracpunea concreta pentru care s-a dispus condamnarea sa fie susceptibila sa ii procure infractorului un folos material;
- prin folos material trebuie inteles orice avantaj de natura patrimoniala nu doar
castigurile financiare.
5. valoarea bunurilor dobindite de persoana condamnata, tntr-o perloada de 5

ani mamte ~i,dacAeste cazul, dupa momentul savaririi infracpunii, pana la data
emiterii actului de sesizare a instantei, sa depaeasca in mod vadit veniturile
obtfnute de aceasta tn mod licit (criteriul temporal ~ieel al proporponalitatii1);
1 Potrivit art. 3 alin. (2) din Decizia-cadru nr. 2005/212/JAI a Consiliului in 24 februarie
2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor ~i a bunurilor avand legatura cu
infractiunea: Fiecare stat membru ia masurile necesare pentru a-i permite acestuia ca, In
temeiul prezentului articol, sa confiste eel putin:
(a) In cazul in care 0 instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte
specifice, ca bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale desfasurate de
persoana condamnata in cursul unei perioade anterioare condamnarii pentru infractiunea
prevazuta la alin. (1) care este considerata rezonabila de catre instanta, avand in vedere
imprejurarile cauzei, sau, alternative (criteriul temporal);
(b) in cazul in care 0 instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte specifice, ca
bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale sirnilare desfasurate de persoana
condamnata in cursul unei perioade anterioare condamnarii pentru infractiunea prevazuta la alin.
(1) care este considerata rezonabila de catre instanta, avand in vedere imprejurarile cauzei, sau,
alternative (criteriul similaritdtii activitaJiiirfractionale si criteriul temporal);
(c) in cazul in care se stabileste ..ca valoarea bunurilor este disproportionate in raport cu
veniturile legale ale persoanei condamnate si 0 instanta nationala este convinsa pe deplin, pe
baza unor fapte specifice, d\ bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale
desfasurate de persoana condamnata (criteriul proportionalttdtiit.
203
- la calculul perioadei de referinta ce urmeaza a fi avuta in vedere se porneste de

la data emiterii rechizitoriului sau a pronuntarii hotararii judecatorului prin care este
admisa plangerea formulata impotriva solutiei de netrimitere in judecata cu retinerea
cauzei spre judecare, data de la care se va calcula inapoi termenul de 5 ani (termen de
regresiune);
- la aprecierea caracterului vadit disproportional al bunurilor dobandite de infractor
fata de veniturile licite ale acestuia in perioada de referinta se va tine seama si de
valoarea bunurilor transferate cu titlu oneros sau gratuit de catre persoana condamnata
sau de un tert unui membru de familie, persoanelor cu care persoana condamnata a
stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti ori dintre parinti si copii, in cazul in care
convietuiesc cu acesta, persoanelor juridice asupra carora persoana condamnata detine
eontrolul; fata de scopul urmarit prin reglementarea confiscarii extinse, vor fi avute in
vedere amt actele prin care bunurile au fost transferate in mod real, efectiv persoanelor
enumerate mai sus, cat si actele prin care bunurile au ajuns sa figureze, in mod fictiv,
ca apartinand acestor persoane, fiind in realitate achizitionate prin mijloacele financiare
ale infractorului (in aceasta ultima ipoteza, bunurile apartinand unor proprietari fictivi
nu trebuie sa faca obiectul confiscarii speciale);
- la stabilirea diferentei dintre veniturile licite si valoarea bunurilor dobandite se
vor avea in vedere valoarea bunurilor la data dobdndirii lor (nu la 0 data anterioara
sau ulterioara dobandirii) si cheltuielile facute de persoana condamnata sau de un
membru de familie, de persoanele cu care persoana condamnata a stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti ori dintre parinti ~i copii, in cazul in care convietuiesc
cu acesta, ori de persoanele juridice asupra carora persoana condamnata detine
controlul; dispozitiile art. 1182 alin. (4) C.pen. nu reusesc sa clarifice daca in intentia
Iegiuitorului a fost ca prin cheltuielile facute de acuzat sau de tertii apropiati ai
acestuia se au in vedere numai cheltuieli facute cu bunurile dobandite (transferate)
sau si alte cheltuieli (care pot fi acoperite din sume cu provenienta ilicita, de regula
cheltuieli extravagante). Spre deosebire de Codul penal roman, in Codul penal
belgian se are in vedere cresterea patrimoniului si cheltuielilor persoanei. in plus,
cheltuielile extravagante pot consuma in egala masura produsul infractional, Ia fel ca
investitiile imobiliare sau cele bancare1. Avand in vedere referinta la cheltuielile
tertilor apropiati, intentia legiuitorului pare a fi sa limiteze textul la cheltuielile cu
bunurile dobandite, desi este foarte probabil ca 0 parte din profitul ilicit sa fie cheltuit
in mod direct si nu investit in bunuri (dobandite/transferate);
- bunurile care au facut obiectul confiscarii speciale (de pilda, bunurilor dobandite
prin comiterea infractiunii) ori cele eu privire la care instanta a dispus masura restituirii
catre partea civila ori catre persoana careia ii apartin nu vor fi avute in vedere pentru
stabilirea bunurilor dobandite de infractor in scopul aplicarii confiscarii extinse.
1 In doctrina este citat un judecator american In cauza United States v Ginsberg (7th circuit
1985), care a afirmat urmatoarele: "A racketeer who dissipates the profits ...on wine, women
and song has profited from organised crime to the same extent as if he had put the money in
his bank account" (un infractor care W cheltuie veniturile ... pe yin, femei si distractii profita
de activitatile infractionale tn aceelasi mod in care ar fi profitat daca si-ar fi depozitat
veniturile infractionale intr-un cont bancar), a se vedea Guy Stessens, Money Laundering - A
New International Law Enforcement Model, Cambridge University Press, 2000, p. 33.
:;
204
6. instanta sa aiba eonvingerea ea bunurile dobandlte provin din aetivitati

Intractlonale de natura eelor enumerate mai sus;
- activitatile din care provin bunurile supuse confiscarii extinse nu sunt avute in
vedere la pronuntarea hotararii de condamnare (altfel s-ar fi dispus confiscarea
speciala), ci sunt de natura acestora.
7. sa existe 0 stare de perieol prin lasarea in clrculatle a aeestor bunuri, iar

prin luarea masurll de siguranta a conflscarf! extinse starea de perieoi poate fi
inlaturata.
- din prezentarea conditiile de mai sus rezulta ca spre deosebire de masura de
siguranta a confiscarii speciale nu se poate retine existenta unei legaturi de cauzalitate directe intre bunurile supuse confiscarii extinse ~i infractiunea pentru care s-a
dispus condamnare (aceste nefiind obiectul, produsul sau instrumentul infractiunii),
iar provenineta ilicita a bunurilor se prezuma relativ (in baza disproportiei dintre
venituri ~i bunuri detinute precum si din alte indicii temeinice ce rezulta din cauza).
- masura de siguranta presupune trecerea in patrimoniul statului a bunurilor
mobile (inclusiv sume de bani) ori imobile ori a contravalorii unor servicii obtinute
de persoana condamnata care au 0 valoare economica;
- eficienta aplicarii acestei masuri de siguranta implica efectuarea de catre organele judiciare a unei investigatii financiare pentru a se stabili fluctuatia patrimoniului
si a cheltuielilor invinuitului/inculpatului;
bunuri pana la concurenta valorii acestora;
- sunt supuse confiscarii, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea
sau folosirea bunurilor supuse confiscarii;
- limita generala a masurli eonfiselrii extinse: confiscarea nu poate depasi

valoarea bunurilor dobandite in perioada de 5 ani inainte si, daca este cazul, dupa
momentul savarsirii infractiunii, pana la data emiterii actului de sesizare a instantei,
care excedeaza nivelul veniturilor licite ale persoanei condamnate;
- in vederea garantarii confiscarii extinse, procurorul sau instanta de judecata
poate lua in cursul procesului penal masuri asiguratorii.
Sectiunea a 8-a. Interdlctla de a reveni in loculnta familiei
pe 0 perioada determlnata
1. Notlune, condltii
- este masura de siguranta ce consta in interdictia de a reveni in locuinta familiei
impusa persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii de eel putin un an pentru loviri
Mdsurile de siguranta
205
sau orice alte aete de violenta eauzatoare de suferinte fizice ~i psihice, savarsite
asupra membrilor familiei, cand prezenta aeesteia in locuinta familiei eonstituie un
perieol gray pentru ceilalti membri ai familiei;
- se poate dispune numai impotriva infractorului eondamnat la pedeapsa inchisorii de eel putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice si psihice, savarsite asupra membrilor familiei de catre instanta de
judecata, a carui prezenta in locuinta familiei constituie un pericol gray pentru ceilalti
membri ai familiei, in cazul in care instanta apreciaza ca prin luarea masurii de
siguranta starea de perieol poate fi inlaturata;
- trebuie ca fapta savar~ita sa eonstituie 0 infractiune contra integritatii corpora le
sau sanatatii unui membru de familie si sa existe cererea explicita a persoanei
vatamate;
- aplicarea masurii de siguranta a interzicerii de a reveni in locuinta familiei pe
perioada determinata este facultativa.
2. Coutinut, executare
- masura de siguranta presupune interdictia pentru condamnat de reveni in
locuinta familiei pe perioada stabilita de catre instanta;
- opereaza dupa ce pedeapsa principal a a fost executata, gratiata sau dupa interventia prescriptiei executarii pedepsei; de asemenea, interdictia se aplica pe perioada
termenului de incercare al liberarii conditionate sau cat timp executarea pedepsei este
amanata sau intrerupta;
- copie de pe dispozitivul hotararii se comunica organului de politie in a carui raza
teritoriala se afla locuinta familiei; daca pedeapsa inchisorii se executa intr-un Ioc de
detinere, se face mentiune in mandatul de executare a pedepsei inchisorii sa i se puna
in vedere eondamnatului ca la data liberarii sa se prezinte la organul de politie, trimitandu-se 0 copie de pe dispozitivul hotararii si comandantului locului de detinere;
organul de politie in a carui raza teritoriala se afla locuinta familiei trebuie sa asigure
executarea aeesteia prin supravegherea respectarii interdictiei de a nu reveni in
locuinta familiei si sa sesizeze organul de urmarire penala in cazul sustragerii de la
executarea masurii;
- incalcarea masurii de siguranta a interzieerii de a reveni in locuinta familiei pe 0
perioada determinata eonstituie infractiunea de nerespectarea hotararilor judecatoresti
[art. 271 alin. (4) C.pen.].
3. Durata
- masura de siguranta se poate dispune de instanta de judecata pe
pdnd la doi ani;
durata de
- poate fi revocata, inainte de expirarea perioadei pentru care a fost dispusa de

catre instanta, daca starea de pericol nu mai subzista,
Capitolul XII
Minoritatea
Sectiunea 1. Regimul raspunderii penale a infractorilor minori

- rninoruleste persoana fizica ce nu a implinit varsta de 18 ani. Faptul ca minorul
disatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani dobandeste capacitatea deplina de
exercitiu sub aspect civil nu atrage aplicarea in materie penala a regimului sanctionator prevazut de legea penala pentru majori;
_ - tninorii care nu au implinit vdrsta de 14 ani la data savarsirii infractiunii nu
raspund penal (prezumtie absoluta de incapacitatepenala); in ipoteza in care minorul
savar~e~teinfractiunea chiar in ziua in care implineste 14 ani, raspunde penal numai
daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant;
- tninorii care au implinit 14 ani, dar nu au implinit vdrsta de 16 ani la data
savar~irii infractiunii raspund penal numai daca se dovedeste prin intermediul unei
expertize medico-legale psihiatrice ca au savarsit fapta cu discernamant (prezumtie
relativa de incapacitatepenala);
- tninorii care au implinit vdrsta de 16 ani la data savarsirii infractiunii raspund
penal;
. - in ipoteza in care se retine lipsa discemamantului minorului [fie prin aplicarea
dlSPOzitiilorart. 99 alin. (1) C.pen., fie dintr-o expertiza medico-legala psihiatrica],
se va constata existenta cauzei care inlatura caracterul penal al faptei prevazuta de
~. 50 C.pen. (minoritatea)pentru toti minorii care nu au implinit varsta de 16 ani ~i
lresponsabilitatea (art. 48 C.pen.) pentru minorii care au implinit varsta de 16 ani;
- in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, nu va fi avuta in
vedere in continutul unitatii de infractiune activitatea infractionala anterioara varstei
de 14 ani, respectiv 16 ani in cazul savarsirii faptei rara discernamant, intrucat
aceasta nu are relevanta penala; daca aceste infractiuni s-au consumat inainte de
i~plinirea varstei de 18 ani, epuizandu-se dupa acest moment, intregii unitatii infractlOnalei se va aplica regimul majorilor;
- in cazul infractiunilor progresive, nu se va retine raspunderea penala daca la
m~mentul savarsirii faptei minorul nu avea capacitate penala (anterior varstei de 14
am~respectiv 16 ani in cazul savarsirii faptei rara discernamant),chiar daca urmarea
mal grava se produce dupa ce minorul a atins varsta de la care lncepe sa raspunda
pe~al; daca infractiuneaprogresiva s-a consumat inainte de implinirea varstei de 18
am, epuizandu-se dupa acest moment, va fi aplicat regimul majorilor;
. - in situatia in care activitatea infractionala este realizata chiar in ziua in care
mfractorul implinea 18 ani, va fi aplicabil numai regimul sanctionatoralrnajorilor;
Minoritatea
207
- minorului care raspunde penal i se poate aplica fie 0 masura educativa (mustrarea; libertatea supravegheata; intemarea intr-un centru de reeducare; intemarea
intr-un institut medical-educativ), fie pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea
respectiva (inchisoarea sau amenda) ale carei limite sunt reduse la jumatate; cand
legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica
minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani; in cazul in care minorul nu raspunde
penal, nu Iipot fi aplicate nici masuri educative si nici pedepse;
- in cazul savarsirii unei pluralitati de infractiuni de catre un inculpat minor se
poate lua 0 singura masura educativa in cazul constatarii vinovatiei acestuia pentru
toate infractiunile;
- masurile educative nu constituie antecedente penale si nu atrag ulterior interdictii, incapacitati ori decaderi pentru persoanele minore condamnate;
- nu pot fi aplicate minorului pedepse complementare; pedepsele accesorii aplicate se executa dupa implinirea varstei de 18 ani;
- instanta de judecata trebuie mai intai sa aprecieze daca se impune aplicarea unei
masuri educative sau a unei pedepse, in functie de gradul de pericol social concret al
faptei savarsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportare a lui, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait si de orice alte elemente
de natura sa caracterizeze persoana minorului; aplicarea pedepsei penale infractorilor
minori are caracter subsidiar fata de luarea unei masuri educative si poate fi dispusa
numai daca instanta apreciaza ca aplicarea acestei din urma sanctiuni nu este
suficienta pentru indreptarea minorului;
- condamnarile pronuntate pentru fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrag

incapacitati sau decaderi ~i nu sunt avute in vedere la stabilirea starii de recidiva.
~
Fata de minorul care a executat 0 pedeapsa si a savar~it dupa liberare
din nou 0 infractiune, se poate lua 0 masura educativa, daca aceasta infractiune
prezinta un grad de pericol social redus (Plenul Trib. Suprem, decizia de indrumare nr. 911972,in CD. 1972, p. 55).
Seetiunea a 2-a. Regimul masurilor educative

1. Mustrarea
- este masura educativa ce poate fi aplicata minorului care raspunde penal, in
cazul in care a savarsit 0 infractiune;
- masura mustrarii nu se poate dispune daca inculpatul minor a devenit major la
data pronuntarii hotararii judecatoresti;
- consta in dojenirea minorului, in aratarea pericolului social al faptei savarsite, in
sfatuirea minorului sa se poarte in asa fel incat sa dea dovada de indreptare, atragandu-i-se totodata atentia ea daca va savarsi din nou 0 infractiune, se va Iua fata de
el 0 masura mai severa sau i se va apliea 0 pedeapsa;
J_
208
- se poate dispune in general in cazul in care peri colui social concret al infractiunii este redus; mustrarea nu poate fi dispusa daca minorului i-a mai fost aplicata
anterior aceasta masura educativa;
- mustrarea ca sanctiune penala nu se confunda cu sanctiunea cu caracter administrativ a mustrarii prevazuta de art. 91 lit. a) C.pen., care poate fi aplicata in cazul
inlocuirii raspunderii penale cu raspunderea administrativa ori in situatia constatarii
lipsei de peri col social al faptei. Mustrarea ca sanctiune cu caracter administrativ
poate fi aplicata amt infractorilor minori, cat ~i celor majori si implies 0 solutie de
scoatere de sub urmarire penala, de achitare, respectiv de incetare a procesului penal
[art. 10 alin. (1) lit. bI) C.proc.pen., respectiv art. 10 alin. (1) lit. i) C.proc.pen.], in
vreme ce masura educativa a mustrarii poate fi aplicata numai atunci cand se
pronunta 0 solutie de condamnare;
- se executa de tndata in sedinta in care s-a pronuntat hotararea; cand, din orice
motiv, masura mustrarii nu poate fi executata dupa pronuntare, se fixeaza un nou
termen ~i se dispune aducerea minorului, citandu-se totodata parintii ori, daca este
cazul, tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla
minorul;
- luarea si executarea sanctiunii mustrarii presupun prezenta minorului.
~
Masura educativa a mustrarii nu se poate Iua daca minorul a mai fost
sanctionat in acest feI, chiar daca infractiunea savar~ita din nou prezinta un
pericol social redus (Plenul Trib. Suprem, decizia de indrumare nr. 911972, in
CD. 1972, p. 55).
2. Libertatea supravegheata
- este masura educativa ce poate fi aplicata minorului care raspunde penal pentru
infractiunea savar~ita ~inu a implinit varsta de 17 ani, constand in lasarea in libertate
a minorului pe 0 perioada de un an sub supravegherea ~i controlul educativ al parintilor, al celui care l-a adoptat sau al tutorelui; in situatia in care aceste persoane nu
pot asigura in mod adecvat supravegherea, instanta va dispune incredintarea minorului unei alte persoane de incredere -sau unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor;
- cand instanta a Iuat fat! de minor masura libertatii supravegheate, aceasta se
pune in executare chiar in sedinta in care este pronuntata, daca minorul si persoana
sau reprezentantul institutiei sau unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea sunt de fat!; in cazul in care punerea in executare nu se poate face in aceeasi
sedinta, se fixeaza un termen pentru cand se dispune aducerea minorului ~i chemarea
acestor persoane;
- termenulfix de un an pe care se dispune libertatea supravegheata curge de la

data punerii in executare a masurii educative;
- pe perioada libertatii supravegheate persoana careia i s-a incredintat minorul are
obligatia de a veghea indeaproape asupra acestuia, in scopul indreptarii lui ~i de a
_-
---_----
---- ----
Minoritatea
209
instiinta de indata instanta daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se

exercita asupra lui sau are purtari rele ori a savarsit din nou 0 fapta prevazuta de
legea penala;
- pe perioada libertatii supravegheate instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obhgattt [art. 103 alin. (3) C.pen.]:
a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) sa nu intre in legatura cu anumite persoane;
c) sa presteze 0 activitate neremunerata intr-o institutie de interes public (munca
neremunerata in folosul comunitatii) fixata de instanta, cu 0 durata intre 50 si 200 de
ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in
vacanta (pentru a se dispune 0 asemenea obligatie este necesar consimtamantul
prealabil al minorului, altfel munca va fi considerata ca fiind fortata venind in
conflict cu prevederile art. 4 din Conventia europeana); avand in vedere prevederile
art. 49 alin. (4) din Constitutie, precum si pe cele ale art. 13 C.muncii, nu se va putea
dispune obligarea minorului la prestarea muncii neremunerate in folosul comunitatii
daca acesta nu a implinit varsta de 15 ani; in cazul minorilor care au implinit varsta
de 15 ani, dar sunt mai mici de 16 ani, este necesar pentru dispunerea muncii neremunerate in folosul comunitatii si acordul parintilor ori a altor reprezentanti legali.
- instanta de judecata poate aplica inculpatului minor toate obligatiile prevazute de
art. 103 alin. (3) C.pen.;
- monitorizarea respectarii obligatiilor impuse de instanta de judecata se realizeaza de Serviciul de probatiune;
- revocarea libertatl! supravegheate este obligatorie ~i se dispune atunci cand

[art. 103 alin. (8) c.pen.]:
1. inauntrul terrnenului libertatii supravegheate minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele; dupa revocarea libertatii
supravegheate instanta de judecata dispune intemarea minorului intr-un centru de
reeducare;
2. inauntrul terrnenului libertatii supravegheate minorul comite
0 noud
infractiune.
- dupa revocarea libertatii supravegheate instanta de judecata dispune fie internarea minorului intr-un centru de reeducare, fie aplicarea unei pedepse (este yorba de
o singura sanctiune penala aplicata atat pentru a infractiunea pentru care anterior se
dispusese libertatea supravegheata, cat si pentru cea nou-comisa);
- in cazul in care instanta dispune revocarea libertatii supravegheate pentru comiterea unei noi infractiuni, iar inculpatul a implinit la momentul pronuntarii hotararii
varsta de 18 ani, nu se va putea aplica acestuia masura educativa a internarii intr-un
centru de reeducare intrucat a devenit major, fiind obligatorie stabilirea unei pedepse.
Fata de durata fixa a termenului de libertate supravegheata, preeum si
fata de imprejurarea ca libertatea supravegheata nu mai poate fi prelungita
atunei cand minorul devine major, rezulta di luarea acestei masuri educative nu
este posibila daca la data solutionarii cauzei in prima instanta inculpatul minor
------
---_---
210
implinise varsta de 17 ani (C.A. Bucuresti, sectia penala, decizia nr. 6412000, in
c.P.J.P. 2000, p. 98).
~
Masura educativa a libertatii supravegheate nu implica incredintarea
supravegherii minorului Intctdeauna partilor pentru motivul ca acestia nu sunt
despartiti; cand se constata lipsa legaturilor afective intre parinti si minori, lipsa
lor de grija pentru educarea si procesul de instruire a minorului ori existenta unei
stan conflictuale care indeparteaza pe minor de familie, instantele vor incredinta
supravegherea minorului celorlalte persoane - in afara parintilor - aratate in
art. 103 C.pen. sau uneia dintre institutiile prevazute in acest text (Plenul Trib.
Suprem, decizia de fndrumare nr. 911972, in C.D. 1972, p. 55).
~
In cazul in care, inauntrul termenului de 1 an prevazut de art. 103
alin. (1) C.pen., minorul savar~e~te0 fapta care constituie infractiune, instanta
revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un
centru de reeducare sau aplica 0 pedeapsa. Pentru cele doua infractiuni se aplica
insa 0 singura pedeapsa, care se stabileste in limitele speciale prevazute de lege
pentru ultima infractiune (CA. Bucuresti, sectia penald, decizia nr. 2325/2001,
in P.J.P. 2001-2002, p. 67).
3. Internarea intr-un centru de reeducare

- este masura educativa privativa de libertate ce se poate dispune ca sanctiune
penal a fata de minorul care a savar~it 0 infractiune, daca celelalte masuri educative
sunt neindestulatoare; masura internarii intr-un centru de reeducare poate fi dispusa ~i
in cazul in care s-a dispus revocarea libertatii supravegheate;
- se dispune pe 0 perioada nedeterminatd, executandu-se in principiu pana la
implinirea varstei de 18 ani; asadar, instanta de judecata nu va mentiona in minuta ca
intemarea intr-un centru se dispune pana la implinirea varstei de 18 ani;
- punerea in executare a masurii internarii intr-un centru de reeducare se face prin
trimiterea unei copii de pe hotararea prin care s-a luat aceasta masura organului de
politie de la locul unde se afla minorul. Organul de politie ia masuri pentru intemarea
acestuia, putand patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane tara invoirea
acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice tara Invoirea reprezentantului
legal al acesteia; daca persoana fata de care s-a Iuat masura educativa a internarii
intr-un centru de reeducare nu este gasita, organul de politie constata aceasta
printr-un proces-verbal ~i ia masuri pentru darea in urmarire, precum si pentru darea
in consemn Ia punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesuIui-verbal se
trimite centrului de reeducare in care se va face intemarea;
- in Romania exista 3 centre de reeducare la: Buzias, Gaesti si Targu Ocna;
- masura internarii intr-un centru de reeducare poate fi prelungita de instanta de
judecata dupa implinirea varstei de 18 ani pe 0 durata de eel mult 2 ani, daca aC,easta
este necesara pentru realizarea scopului urmarit; dupa 0 prima prelungire a masurii
Minoritatea
211
intemarii intr-un centru de reeducare instanta mai poate dispune 0 noua prelungire
pentru perioada de timp ramasa pana la implinirea duratei maximale de 2 ani;
- minorul care a dat dovezi temeinice de indreptare si sarguinta la invatatura si la
insusirea pregatirii profesionaie poate fi liberat (masura facultativay si inainte de a
deveni major, daca a trecut eel putin un an de la data internarii; nu poate obtine
liberarea din masura internarii majorul intemat intr-un centru de reeducare ca urmare
a prelungirii masurii educative dupa implinirea varstei de 18 ani.
Revocarea liberarfi dintr-un centru de reeducare:
1. poate fi dispusa tmdsurd facultativdi daca minorul are 0 purtare neeorespunzatoare dupa punerea in libertate pana la implinirea varstei de 18 ani; In acest caz se
va relua executarea masurii internarii intr-un centru de reeducare [art. 108 alin. (1)
C.pen.];
2. se dispune tmasura obligatorie) daca minorul sdvdrseste din nou 0 infractiune
dupa punerea in libertate si pana la implinirea varstei de 18 ani, iar instanta apreciaza
ca este cazul sa i se aplice pedeapsa inchisorii pentru aceasta.
- daca instanta apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa inchisorii pentru
infractiunea nou-comisa, executarea acesteia fie se va face in regim de detentie, fie
va putea fi suspendata; cand instanta apreciaza ca pentru infractiunea nou-comisa nu
este necesara stabilirea unei pedepse, se va mentine masura internarii [art. 108
alin. (2) C.pen.].
Revocarea Internarfl Intr-un centru de reeducare se dispune tmasura obligatorie) daca minorul sdvdrseste din nou 0 infractiune in timp ce este internat, iar
instanta apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa inchisorii pentru aceasta;
executarea pedepsei pentru infractiunea nou-comisa se va face in regim de detentie
sau va putea fi suspendata.
- cand instanta apreciaza ca pentru infractiunea nou-comisa nu este necesara
stabilirea unei pedepse, nu se va dispune revocarea, ci se va mentine mdsura
intemarii [art. 108 alin. (2) C.pen.]; In aceasta ultima ipoteza nu se aplica 'in mod
autonom pentru noua infractiune comisa in perioada liberarii masura educativa a
mustrarii ori a libertatii supravegheate si nici 0 noua masura educativa a intemarii
intr-un centru de reeducare, ci instanta de judecata va dispune doar mentinerea
internarii;
- daca minorul este judecat ulterior pentru 0 infractiune concurenta cu cea pentru
care s-a dispus internarea intr-un centru de reeducare, iar instanta apreciaza ca trebuie
stabilita 0 pedeapsa, durata privarii de libertate In centrul de reeducare nu se deduce
din pedeapsa stabilita pentru noua infractiune,
Masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare dureaza in
principiu pana la majorat, dar daca minorul, in cursul unui an de la intemare, da
dovezi temeinice de indreptare, de sarguinta la invatatura si la insusirea pregatirii profesionale, poate fi liberat inainte de a deveni major; in consecinta,
instantele de judecata, luand masura internarii, nu pot stabili prin hotarare ca
aceasta va dura pana la majoratul minorului.
.~
"
_--
212
Gratierea totala si conditionata a unei pedepse aplicate minorului care a comis 0

infractiune in timpul in care executa masura educativa a internarii intr-un centru
de reeducare nu atrage revocarea masurii internarii (Plenul Trib. Suprem, decizia
de indrumare nr. 9/1972, in CD. 1972, p. 55).
4. Internarea intr-un institut medical-educativ

- este masura educativa ce se poate lua fata de infractorul minor care, din cauza
starii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim
special de educatie; starea fizica sau psihica a minorului poate fi stabilita prin
intermediul unei expertize medico-legale psihiatrice;
- daca minorul, din cauza starii sale fizice sau psihice, a fost iresponsabil la
momentul comiterii infractiunii, nu se va putea aplica masura educativa a internarii
Intr-un institut medical-educativ, ci procurorul va dispune scoaterea de sub urmarire
penala, respectiv instanta va dispune achitarea inculpatului;
- masura nu are 0 duratd determinata, dar in principiu trebuie sa inceteze la
implinirea varstei de 18 ani; instanta poate totusi prelungi intemarea dupa majorat, cu
eel mult 2 ani, daca aceasta masura este necesara pentru realizarea scopului urmarit;
- la acest moment, singurul institut medical-educativ existent in Romania la Zam
(jud. Hunedoara) este inchis, fiind practic imposibila executarea masurii internarii;
- masura internarii intr-un institut medical-educativ trebuie sa fie ridicatd de
indata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia; instanta, daca apreciaza ca
este necesar, poate lua fata de minor masura intemarii intr-un centru de reeducare.
Revocarea internarii in institutul medical-educativ se dispune (rnasura obligatorie) daca minorul sawir$e$te din nou 0 infractiune in timp ce este internat, iar
instanta apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa fnchisorii pentru aceasta;
executarea pedepsei pentru infractiunea nou-comisa se va face in regim de detentie
sau va putea fi suspendata; totodata, instanta poate aplica masura de siguranta a
obligarii la tratament medical sau intemarea medicala, tratamentul medical efectuandu-se in regim de detentie; cand instanta apreciaza ca pentru infractiunea
nou-comisa nu este necesara stabilirea unei pedepse, nu se va dispune revocarea, ci
se va mentine masura internarii [art. 108 alin. (2) C.pen.];
- instanta de judecata nu poate dispune liberarea inainte de a deveni major a
minorului internat intr-un institut medical-educativ, aceasta institutie aplicandu-se
numai in cazul internarii Intr-un centru de reeducare.
~
Daca instanta constata di minorul avand varsta intre 14 si 16 ani a
savarsit fapta cu discernamant, iar pe fond solutia pronuntata este de achitare, nu
se poate lua masura internarii medicale a acestuia, deoarece 0 atare masura se ia
numai fata de un minor care raspunde penal ~i daca sunt indeplinite si celelalte
cerinte prevazute de lege (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 1814/1976, in
CD. 1976, p. 297).
Minoritatea
213
Sectiunea a 3-a. Regimul pedepselor aplicabile minorilor

'"
l.Inchisoarea
- se poate aplica daca se apreciaza di luarea unei masuri educative nu este

suficienta pentru indreptarea minorului;
- limitele pedepsei inchisorii sunt reduse la jumatate prin raportare la pedeapsa
prevazuta de lege pentru infractorii majori; in niciun caz minimul special al pedepsei
nu poate fi mai mare de 5 ani;
- cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita numai pedeapsa detentiunii pe
viata, se aplica minorului inchisoarea de la 5 la 20 de ani; in cazul in care pedeapsa
detentiunii pe viata este prevazuta de lege altemativ cu pedeapsa inchisorii, instanta
va alege mai intai una dintre aceste pedepse pe care ulterior 0 va reduce sau, dupa
caz, 0 va inlocui potrivit regulilor de mai sus;
- daca minorul a savar~it tentativa la 0 infractiune, limitele de pedeapsa reduse ca
urmare a retinerii minoritatii sunt cele la care se va raporta reducerea pedepsei ca unnare
a savarsirii faptei in forma tentata (ordinea: mai inmi minoritatea ~iapoi tentativa);
- aplicarea efectelor circumstantelor atenuante sau agravante se face prin raportarea la limitele pedepsei inchisorii reduse pentru minori;
- in caz de concurs de infractiuni savarsite de un inculpat minor, caruia is-au aplicat
prin hotarari definitive diferite amt pedepse, cat si masuri educative, acestea se contopesc conform art. 34 C.pen., in sensul aplicarii sanctiunii rezultante celei mai grele;
- minorii condamnati la pedeapsa inchisorii executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale, fiind inclusi in programe speciale de
consiliere si asistenta, in functie de varsta si personalitatea fiecaruia;
- nu se poate aplica pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi persoanei
care a savar~it infractiunea in timp ce era minor, chiar daca la momentul pronuntarii
hotararii devenise major;
- pot fi aplicate pedepse accesorii inculpatilor minori condamnati la pedeapsa
inchisorii cu executare in regim de detentie, care se vor executa insa numai dupa data
majoratului;
- condamnarile pentru infractiuni intentionate savarsite in timpul minoritatii nu
constituie primul termen al recidivei, dar pot constitui prim termen al unei pluralitati
intermediare sau pot fi avute in vedere ca antecedent penal;
~
In caz de concurs de infractiuni savarsite de un minor (s.n. - infractiuni concurente comise de minor st judecate impreuniis, instantele vor Iua 0
singura masura educativa pentru intreaga pluralitate de infractiuni, daca gasesc
di pentru indreptarea minorului este suficient a se Iua 0 asemenea masura, iar
cand apreciaza ca se impune aplicarea de pedepse, vor stabili astfel de sanctiuni
pentru fiecare infractiune in parte, facand apoi aplicarea art. 34 C.pen.
214
In ipoteza in care unele dintre infractiunile concurente prezinta gradul de pericol

social care atrage aplicarea unor pedepse, se vor stabili aceleasi sanctiuni ~i
pentru infractiunile mai putin grave, facandu-se apoi aplicarea art. 34 C.pen.
In cazul in care dupa luarea unei masuri educative se descopera ca minorul a mai
savarsit 0 infractiune pentru care se apreciaza ca ar fi cazul a se aplica pedeapsa
inchisorii, masura educativa se revoca.
( ... ) Cand instanta de judecata aplica minorului pedeapsa inchisorii, trebuie sa
pronunte ~i pedeapsa accesorie prevazuta in art. 71 C.pen. (Plenul Trib. Suprem,
deeizia de indrumare nr. 911972, in CD. 1972, p. 55).
~
In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa rezultanta maxima care
poate fi aplicata minorului, inclusiv dupa adaugarea unui spor, este de 20 de ani
inchisoare (1.C CJ., sectia penald, decizia nr. 431612004, www.legalis.ro ).
~
In cazul incidentei simultane a starilor si circumstantelor de atenuare
sau agravare a raspunderii penale, respectiv a dispozitiilor privind tentativa,
minoritatea si circumstantele atenuante, se procedeaza la doua reduceri succesive a limitelor de pedeapsa la cate jumatate, determinate de tentativa si de
starea de minoritate, iar, apoi, minimul special astfel determinat se va reduce
conform art. 76 C.pen. (CA. Timisoara, sectia penala, deeizia nr. 2012003, in
B.J. CP.J. 2003, p. 358).
~
In cazul in care infractorul minor a savar~it 0 infractiune fiind provocat, se va tine seama mai intfti de limitele pedepsei legale prevazute pentru
minori si apoi vor fi aplicate dispozitiile legale referitoare la scuza provocarii
(Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 117311969, in CD. 1969, p. 312).
- in situatia in care instanta dispune liberarea conditionatd a minorului din executarea pedepsei inchisorii, odata cu aceasta poate dispune, pe durata termenului de
Incercare, dar parra la implinirea varstei de 18 ani, incredintarea supravegherii minorului dupa caz, parintilor, celui care I-a adoptat sau tutorelui, iar daca acestia nu pot
asigura supravegherea in conditii satisfacatoare, unei persoane de Incredere, de preferinta unei rude apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal insarcinate cu
supravegherea minorilor, putdnd stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe
obligatii dintre eele prevazute in art. 103 alin. (3) Cpen.' Dupa implinirea varstei de
18 ani, instanta poate dispune respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere
si a obligatiilor prevazute in art. 863 C.pen.2
1 Obligatiile prevazute de art. 103 alin. (3) C.pen. sunt: (i) sa nu frecventeze anumite locuri
stabilite; (ii) sa nu intre in legatura cu anumite persoane; (iii) sa presteze 0 activitate neremunerata tntr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu 0 durata intre 50 si 200 de ore, de
maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta;
2 Obligatiile prevazute de art. 863 C.pen. sunt:
(i) sa desfasoare 0 activitate sau sa urmeze un curs de invatamant sau de calificare;
(ii) sa nu schimbe domiciliulsau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita teritoriala
stabilita, decat in conditiile fixate de instanta;
(iii) sa nu frecventeze anumite loeuri stabilite;
(iv) sa nu intre in legatura eu anumite persoane;
Minoritatea
215
2. Amenda
- limitele pedepsei amenzii sunt reduse la jumatate prin raportare la pedeapsa
prevazuta de lege pentru infractorii majori;
- in cazul in care condamnatul minor se sustrage cu rea-credinta de la executarea
pedepsei amenzii, instanta 0 poate Inlocui cu pedeapsa inchisorii In limite le
prevazute de lege pentru minori prin raportare la infractiunea savarsita, tinand seama
de partea din amenda care a fost achitata.
3. Suspendarea conditionata a executarli pedepsei aplicate minorului

- se poate dispune daca sunt indeplinite conditiile generale prevazute de art. 81
C.pen.;
- termenul de incercare se compune din durata pedepsei inchisorii aplicate, la care
se adauga un termen variabil de Ia 6 luni la 2 ani, that de instanta;
- daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de incercare este de 6 luni;
- condamnarile anterioare, fiind de asemenea pronuntate pentru infractiuni savarsite
de un minor, nu reprezinta un impediment la dispunerea suspendarii conditionate;
- efectele, revocarea sau anularea suspendarii conditionate sunt identice cu cele de
la majori, dispozitiile art. 83-86 C.pen. aplicandu-se In mod corespunzator;
- reabilitarea de drept, desi intervine daca In termenul de incercare condamnatul
minor nu a mai comis nicio infractiune si nu s-a pronuntat revocarea suspendarii, este
lipsita in concreto de efecte intrucat condamnarile pentru fapte savarsite in timpul
minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.
~
in cazul in care inculpatul minor, In cursul termenului de incercare a

suspendarii executarii pedepsei aplicate anterior, savarseste din nou 0 infractiune
pentru care se dispune internarea intr-un centru de reeducare, suspendarea executarii nu poate fi revocata, deoarece, potrivit art. 83 C.pen., revocarea se dispune numai cand pentru noua infractiune s-a aplicat 0 pedeapsa, iar nu 0 masura
educativa (I.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 393312003, www.legalis.ro).
4. Suspendarea executarll pedepsei sub supraveghere sau sub control

- trebuie indeplinite conditiile de la suspendarea conditionata a pedepselor pentru
minori pe care aceste doua modalitati de suspendare se grefeaza;
- suspendarea executaril pedepsei sub supraveghere [art. 1101 alin. (1) teza a
II-a C.pen.] presupune ca odata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei
inchisorii aplicate minorului, instanta poate dispune, pe durata termenului de incer(v) sa nu conducaniciun vehicul sau anumite vehicule;
(vi)
sa se supuna masurilor de control, tratamentsau ingrijire, in special in scopul dezin-
toxicarii.
216
care, dar pana la implinirea varstei de 18 ani, incredintarea supravegherii minorului

dupa caz, parintilor, celui care l-a infiat sau tutorelui, iar daca acestia nu pot asigura
supravegherea in conditii satisfacatoare, unei persoane de incredere, de preferinta
unei rude apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor. Dupa implinirea varstei de 18 ani, instanta poate dispune respectarea de catre minor a masurilor de supraveghere sau a obligatiilor' prevazute in
art. 863 C.pen. (practic dupa majorat persoana condamnata pentru 0 infractiune
savar~ita ca minor se afla intr-o situatie similara cu majorul caruia i s-a suspendat sub
supraveghere executarea pedepsei);
- suspendarea executirii pedepsei sub controf [art. 1101 alin. (1) teza I C.pen.]
presupune ca, odata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii aplicate minorului, instanta poate dispune, pe durata termenului de incercare, dar pana la
Implinirea varstei de 18 ani, lncredintarea supravegherii minorului dupa caz, parintilor, celui care l-a adoptat sau tutorelui, iar daca acestia nu pot asigura supravegherea
in conditii satisfacatoare, unei persoane de incredere, de preferinta unei rude
apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea
minorilor, putdnd stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre
cele prevazute in art. 103 alin. (3) c.pen.3 Dupa implinirea varstei de 18 ani, instanta
poate dispune respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere sau a obligatiilor prevazute in art. 863 C.pen.4;
- in cazul suspendarii executarii pedepsei inchisorii sub supraveghere sau sub
control aplicate infractorului minor, instanta va stabili un termen de incercare
compus din durata pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un termen variabil
de la 6 luni la 2 ani;
I Masurile de supraveghere prevazute de art. 863 C.pen. sunt: (i) sa se prezinte, la datele
fixate, la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la serviciul de probatiune; (ii) sa anunte,
in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta ~i orice deplasare care
depaseste 8 zile, precum ~i intoarcerea; (iii) sa comunice ~i sa justifice schimbarea locului de
munca; (iv) sa comunice informatii de natura a putea fI controlate mijloacele lui de existenta.
Obligatiile prevazute de art. 863 C.pen. sunt: (i) sa desfasoare 0 activitate sau sa urmeze un
curs de invatamant sau de calificare; (ii) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu
depaseasca limita teritoriala stabilita, decat in conditiile fixate de instanta; (iii) sa nu freeventeze anumite locuri stabilite; (iv) sa nu intre in legatura cu anumite persoane; (v) sa nu
conduca niciun vehicul sau anumite vehicule; (vi) sa se supuna masurilor de control, tratament
sau ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
2 Masura combina doua institutii: suspendarea conditionata ~i libertatea supravegheata,
3 Obligatiile prevazute de art. 103 alin. (3) C.pen. sunt: (i) sa nu frecventeze anumite locuri
stabilite; (ii) sa nu intre in legatura cu anumite persoane; (iii) sa presteze 0 activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu 0 durata tntre 50 ~i200 de ore, de
maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta,
4 Obligatiile prevazute de art. 863 C.pen. sunt: (i) sa desfasoare 0 activitate sau sa urmeze
un curs de invatamant sau de calificare; (ii) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa
nu depaseasca limita teritoriala stabilita, decat in conditiile fixate de instants; (iii) sa nu
frecventeze anumite locuri stabilite; (iv) sa nu intre in legatura eu anumite persoane; (v) sa nu
conduca niciun vehicul sau anumite vehicule; (vi) sa se supuna masurilor de control, tratament
sau ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii,
Minoritatea
217
- sustragerea minorului de la indeplinirea obligatiilor prevazute de art. 103

alin. (3) poate atrage revocarea suspendarii conditionate ~i executarea pedepsei in
regim de detentie;
- daca minorul nu se supune masurilor de supraveghere ori obligatiilor prevazute
de art. 864, instanta poate sa revoce suspendarea executarii pedepsei, dispunand
executarea in intregime a pedepsei;
- dispozitiile referitoare la revocarea suspendarii, precum si la interventia reabilitarii de drept se aplica la fel ca in cazul majorilor;
- intrucat art. 1101 C.pen. referitor la suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control nu face trimitere si la dispozitiile art. 85 C.pen., rezulta ca nu
sunt aplicabile dispozitiile referitoare Ia anularea suspendarii cu privire la aceste modalitati de individualizare a executarii pedepselor stabilite pentru infractorii minori.
Capitolul XIII
Cauzele care inlatura raspunderea penala, Cauze
care inlatura sau modiflca executarea pedepselor.
Cauze care inlatura conseclntele condamnarll
- sunt imprejurari cu caracter general prevazute de lege, ce pot interveni in legatura

cu aplicarea ori executarea sanctiunilor penale ~i care au drept urmare inldturarea
raspunderii penale (amnistia antecondamnatorie, prescriptia raspunderii penale, lipsa
plangerii prealabile, impacarea partilor) ori inlaturarea sau modificarea executdrii
pedepselor (amnistia postcondamnatorie, gratierea, prescriptia executarii pedepsei) sau
inlaturarea consecintelor condamnarii (reabilitarea de drept sau judecatoreasca);
- cauzele care inlatura raspunderea penala nu privesc caracterul penal al faptei, care
va ramane infractiune; de asemenea, acestea nu se confunda cu cauzele care inlatura
pedeapsa (cauze generale sau speciale de nepedepsire), ce presupun existenta unei
infractiuni ~i a raspunderii penale pentru aceasta;
- in situatia in care 0 cauza care inlatudi raspunderea penala se constata in cursul
urmaririi penale, procurorul dispune incetarea urmaririi penale ori clasarea (cand nu
exista invinuit in cauza), iar daca aceasta se constata in cursul judecatii, instanta
dispune incetarea procesului penal. In caz de amnistie antecondamnatorie, prescriptie
a raspunderii penale ori de retragere a plangerii prealabile, invinuitul sau inculpatul
poate cere continuarea procesului penal.
1. Amnistia
1.1. Notiune
- este un act de clementa, cu caracter exceptional, ce poate fi adoptat de Parlament
printr-o lege organica, prin care este inlaturata raspunderea penala sau consecintele
condamnarii [executarea pedepsei principale, complementare (cu exceptia degradarii
militare care se considera executata din momentul ramanerii definitive a hotararii)
sau accesorii] pentru infractiuni savarsite de 0 persoana fizica sau juridica (fapt
consumat ori fapt epuizat) pana la data intrarii sale in vigoare sau pana la 0 alta data
prevazuta in lege;
- legea de amnistie are caracter retroactiv, aplicandu-se cu privire la infractiunile
prevazute in actul de clementa savarsite pana la data intrarii in vigoare a legii sau
pana la data prevazuta in aceasta lege;
- infractiunile savarsite in ziua intrarii in vigoare a actului de amnistie nu vor
beneficia de efectele acestuia;
- in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, momentul epuizarii
acestora trebuie sa fie anterior intrarii in vigoare a legii de amnistie sau datei preva-
Cauzele eare inldturd rdspunderea penala
219
zute in aceasta lege, in vreme ce in cazul infractiunii progresive este necesar ca

momentul comiterii activitatii infractionale sa fie anterior acestor date;
- produce efecte in rem, care profita, in principiu, tuturor participantilor
la
savarsirea infractiunii amnistiate (cu exceptia situatiei in care prin legea de amnistie
se dispune altfel);
- produce efecte obligatorii; invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea
urmaririi penale sau a judecatii pentru a-si dovedi nevinovatia.
Arata vreme cat indeplinirea defectuoasa a Indatoririlor de serviciu de
catre inculpatul gestionar s-a extins pe intreaga perioada de gestiune - producand 0 tulburare insemnata bunului mers al unei societati comerciale - exista 0
singura infractiune de neglijenta in serviciu, in forma unitatii naturale, iar nu 0
pluralitate de asemenea infractiuni, in concurs, delimitate de inventarierile
efectuate pe parcursul activitatii de gestionare. Intervenirea unui act de amnistie
sau de gratiere nu scindeaza activitatea infractionala in doua entitati autonome,
iar inculpatul nu profita de prevederile ace lui act nici pentru ansamblul activitatii sale ilicite, nici pentru segmentul care precede acordarea amnistiei sau gratierii (CA. Bucuresti, sectia a JJ-apenald, deeizia nr. 39611995,in G. Antoniu,
R.D.P. nr. 111996,p. 97).
1.2. Clasificare
1. in functie de momentul in care intervine:
a) amnistie antecondamnatorie (proprie) - cand intervine inainte de pronuntarea
unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare;
b) amnistie postcondamnatorie (improprie) - daca intervine dupa pronuntarea
unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare.
2. in functle de intinderea efectelor legii de amnistie:

a) amnistie genera/ii - cand legea prevede ca amnistia este acordata pentru orice
infractiune;
b) amnistie specia/ii - cand se acorda numai pentru anumite infractiuni.
3. in functle de conditiile de acordare:

a) amnistie neconditionatd (purii ~i simp/ii) - cand in lege nu se prevede nicio
conditie pentru a obtine beneficiul amnistiei;
b) amnistie conditionata - este acordata numai daca sunt indeplinite
conditii prevazute de lege.
anumite
1.3. Efectele amnistiei

1.3.1. Efectele amnistiei antecondamnatorii
Amnistia antecondamnatorie
produce urmatoarele efecte:
a) inlaturarea raspunderii penale pentru infractiunea savarsita;

b) actiunea penala nu mai poate fi pusa in miscare sau exercitata. In aceasta situatie,
in faza actelor premergatoare procurorul dispune neinceperea urmaririi penale, iar in
cursul urmaririi penale dispune c1asarea sau incetarea urmaririi penale; in cursul
220
judecatii, instanta dispune incetarea procesului penal. Invinuitul sau inculpatul poate
cere continuarea urmaririi penale sau a judecatii pentru a-~i dovedi nevinovatia.
1.3.2. Efectele amnistiei postcondamnatorii
Amnistia postcondamnatorie produce urmatoarele efecte:
a) efectele se produc numai pentru viitor; acestea nu sunt similare cu cele produse
de prescriptia executarii pedepsei sau de reabilitare;
b) amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie; condamnatul nu are dreptul
la despagubiri pentru partea deja executata din pedeapsa pana la momentul interventiei legii de amnistie postcondamnatorie;
c) inlatura executarea (sau inceperea executarii) pedepsei principale sau complementare, care nu au fost executate;
d) condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni aplicata unui infractor
major pentru savarsirea unei infractiuni intentionate sau praeterintentionate nu constituie prim termen al recidivei;
e) condamnarea anterioara nu constituie impediment la suspendarea conditionata
sau sub supraveghere a pedepsei ce se aplica pentru savarsirea unei noi infractiuni;
f) inlatura posibilitatea revocarii gratierii conditionate a pedepsei;
g) inlatura posibilitatea revocarii liberarii conditionate daca infractiunea pentru care
s-a pronuntat condamnarea la pedeapsa din care infractorul a fost liberat conditionat a
fost amnistiata.
Invocarea amnistiei postcondamnatorii se poate face de persoana condamnata pe
calea contestatiei la executare.
1.3.3. Limitele efectelor amnistiei
Amnistia nu produce efecte asupra:
a) masurilor de siguranta, cu exceptia interzicerii de a se afla in anumite localitati,
a confiscarii extinse sau a interzicerii de a reveni in locuinta familiei pentru 0
perioada determinata, Intrucat pentru aplicarea acestora este necesara existenta unei
hotarari de condamnare;
b) masurilor educative;
c) drepturilor persoanei vatamate/civile (de exemplu, despagubirile civile, cheltuielile judiciare, costul expertizelor efectuate in scopul stabilirii prejudiciului);
d) actiunii civile exercitate in cadrul procesului penal, instanta sesizata cu judecarea cauzei trebuind sa se pronunte cu privire la pretentiile partii civile. In cazul in
care actiunea civila nu a fost alaturata actiunii penale, persoana prejudiciata va putea
solicita repararea daunelor provocate prin infractiune in fata instantei civile.
2. Prescrlptla raspunderii penale

2.1. Notlune
- este 0 cauza ce inlatura raspunderea penala ca urmare a trecerii unei perioade de
timp prevazute de lege; ca exceptie, prescriptia nu inlatura raspunderea penal a in
cazul infractiunilor contra pacii si omenirii;
Cauzele care fnliiturii raspunderea penala
221
- prin efectul Legii nr. 27/2012 (M.Of. nr. 180 din 20 martie 2012) a fost
declarata imprescriptibila ~i raspunderea penala pentru infractiunile de omor, omor
calificat, omor deosebit de grav, precum si pentru infractiunile prin care se produce
cu praeterintentie moartea (nu si sinuciderea) unei persoane; tntrucat legea nu
distinge in functie de forma infractiunii, imprescriptibilitatea raspunderii penale
pentru infractiunile enumerate mai sus va opera atat in ipoteza formei tentate a
infractiunii, cat ~i in ipoteza formei consumate, fie ca aceste infractiuni au fost
comise de un infractor minor sau de unul major;
- prin Legea nr. 27/2012 s-a prevazut [art. 121 alin. (3) C.pen.] ca prescriptia
inceputa anterior Legii nr. 27/2012 nu inlatura raspunderea penala in cazul acestor
infractiuni (declarate imprescriptibile) daca nu s-a implinit termenul de prescriptie
(generala sau speciala), la data intrarii in vigoare a noii legi; aceasta prevedere legitimeaza in fapt aplicarea retroactiva a legii penale mai severe, fiind in contradictie cu
dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 7 din Conventia europeana;
- are caracter real, profitand tuturor participantilor la savarsirea infractiunii.
2.2. Termenele de prescrtptie a rispunderii penale

a) Termenele de prescriptie a raspunderli penale pentru persoana flZica
(autor sau participant la sAvir~irea infrac(iunii) sunt:
(i) 15 ani, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savar~ita este
detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 ani;
(ii) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita pedeapsa inchisorii
mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste IS ani;
(iii) 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita pedeapsa inchisorii
mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;
(iv) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita pedeapsa inchisorii
mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani;
(v) 3 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita pedeapsa inchisorii care
nu depaseste un an sau amenda.
- in cazul in care norma de incriminare prevede pentru sanctionarea infractiunii
pedepse alternative, raportarea se va face la pedeapsa cea mai grea (la pedeapsa
detentiunii de viata, cand aceasta este prevazuta de lege alternativ cu pedeapsa inchisorii, respectiv la maximul special al pedepsei inchisorii, daca aceasta este prevazuta
alternativ cu pedeapsa amenzii);
- raportarea se va face intotdeauna la maximul special al pedepsei prevazute de
lege pentru infractiunea consumata, chiar daca fapta a ramas in faza tentativei; nu vor
fi avute in vedere eventualele cauze de atenuare sau agravare a pedepsei;
- termenele de prescriptie a raspunderii penale se reduc la jumatate pentru cei care
la data savarsirii infractiunii erau minori.
~
La stabilirea termenelor de prescriptie a raspunderii penale se tine
seama de pedeapsa prevazuta de lege la data savarsirii infractiunii, daca aceasta
lege este mai favorabila (C.S.], sectia penala, decizia nr. 82612004, in Dreptul
nr. 212005,p. 243).
222
~
Infractiunea de uz de fals prevazuta in art. 291 C.pen. este 0 infractiune
instantanee, care se consuma in momentul cand inscrisul falsificat este folosit,
prelungirea in timp a efectelor inscrisului folosit neatribuind infractiunii de uz de
fals caracterul de infractiune continua. Prin urmare, termenul de prescriptie a
raspunderii penale in cazul infractiunii de uz de fais curge, conform art. 122
alin. (2) C.pen., de la data savarsirii infractiunii, reprezentata de data folosirii
inscrisului (leeJ., sectiapenala, decizia nr. 113912010,www.legalis.ro).
b) Termenele de prescrlptie a rispunderii penale pentru persoana juridici

sunt:
(i) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita de persoana fizica
pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani;
(ii) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar~ita de persoana fizica
pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.
c) Calculul termenului de prescrlptie a rispunderii penale:

- sunt termene substantiale de drept penal: ziua se socoteste de 24 de ore si saptamana de 7 zile; luna si anul se socotesc implinite cu 0 zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga;
- momentul de inceput al termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru toti
participantii la savarsirii infractiunii este data savarsirii infractiunii de catre autor
(data producerii rezultatului in cazul infractiunilor de rezultat sau data actiunii sau
inactiunii infractionale in cazul infractiunilor de pericol); nu prezinta astfel importanta sub aspectul curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale data comiterii actelor de instigare ori a celor de complicitate anterioara;
- in cazul infractiunilor continue, termenul incepe sa curga de la data mcetarii
actiunii sau inactiunii infractionale, iar in cazul infractiunilor continuate, de la data
savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale (momentul epuizarii infractiunii);
- in cazul infractiunilor progresive termenul incepe sa curga de la data savar~irii
activitatii infractionale, iar nu de la data producerii rezultatului mai gray;
- in situatia in care a fost savarsit un concurs real de infractiuni, termenul de
prescriptie a raspunderii penale curge separat pentru fiecare infractiune in parte (in
functie de momentul consumarii, respectiv al epuizarii), in vreme ce in cazul concursului ideal termenul curge de la data savarsirii actiunii sau inactiunii infractionale,
2.3. Efectele prescriptlet raspunderli penale

- prescriptia raspunderii penale produce aceleasi efecte ca si amnistia antecondamnatorie, Inlaturand raspunderea penala pentru infractiunea savar~ita;
- interventia prescriptiei raspunderii penale constituie un impediment la punerea
in miscare sau exercitarea actiunii penale;
- daca procurorul constata in actele premergatoare inceperii urmaririi penale ca a
intervenit prescriptia raspunderii penale, dispune neinceperea urmaririi penale; in
situatia in care procurorul constata, dupa inceperea urmaririi penale, ca a intervenit
prescriptia raspunderii penale, dispune, prin rezolutie, respectiv ordonanta (in acest
Cauzele care inldtura riispunderea penala
223
din urma caz dad! a fost pusa in miscare actiunea penala), incetarea urmaririi penale
fata de invinuit sau inculpat, iar instanta, prin hotarare (sentinta sau decizie) incetarea
procesului penal fata de inculpat. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea
urmaririi penale sau a judecatii pentru a-si dovedi nevinovatia;
~
Masura de siguranta a confiscarii speciale se dispune si in cazul in care
a intervenit prescriptia raspunderii penale, intrucat scopul acesteia 11constituie
inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute
de Iegea penala, putand fi luata chiar daca faptuitorului nu i se aplica 0 pedeapsa
(C.A. Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 259212002, in P.J.P.
2001-2002, p. 72).
- prescriptia raspunderii penale nu produce efecte asupra:
a) masurilor de siguranta, cu exceptia interzicerii de a se afla in anumite localitati,
a confiscarii extinse sau a interzicerii de a reveni in locuinta familiei pentru 0
perioada determinata, intrucat pentru aplicarea acestora este necesara existenta unei
hotarari de condamnare;
b) drepturilor persoanei vatamate/civile (de exemplu, despagubirile civile, cheltuielile judiciare, costul expertizelor efectuate in scopul stabilirii prejudiciului);
c) actiunii civile exercitate In cadrul procesului penal, instanta sesizata cu judecarea cauzei trebuind sa se pronunte cu privire la pretentiile partii civile. In cazul in
care actiunea civila nu a fost alaturata actiunii penale, persoana prejudiciata va putea
solicita repararea daunelor provocate prin infractiune In fata instantei civile.
2.4. intreruperea
cursului prescripnei raspunderii penale
~ reprezinta incetarea curgerii termenului prescriptiei raspunderii penale, prin

indeplinirea de catre organele judiciare competente, inainte de implinirea termenului de prescriptie, a oricarui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului
sau inculpatului in cursul urmdririi penale incepute in personam (citatii, aducerea la
cunostinta a invinuirii, punerea in miscare a actiunii penale, confruntarea etc.);
- aceste acte care intrerup prescriptia trebuie sa fie comunicate invinuitului sau
inculpatului ori sa fi fost efectuate In prezenta acestuia;
Audierea faptuitorilor in faza actelor premergatoare nu constituie un
act care intrerupe cursul termenului prescriptiei raspunderii penale, deoarece cel
audiat nu a dobandit calitatea de invinuit. Or, numai actele comunicate potrivit
legii invinuitului au caracter intreruptiv (I. C.CJ, sectia penala, deeizia
~
Inceperea urmaririi penale ~i audierea inculpatului in aceasta faza sunt
acte procesuale de natura sa duca la intreruperea cursului prescriptiei (CA. Timisoara, decizia penala nr. 79612000,in B.J.CP.J. 2000-2001, p. 345).
- dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie, perioada
de timp anterioara nefiind luata in considerare la calculul termenului de prescriptie;
-------------------------
----------
224
- intreruperea cursului prescriptiei produce efecte in rem fata de toti participantii

la infractiune, chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei;
- prescriptia va produce totusi efecte oricate intreruperi ar avea loc, daca termenul
de prescriptie prevazut de lege, calculat de la data savarsirii infractiunii, a fost
depa~itco inca
data tprescnptia specialiii.
~
Potrivit art. 124 C.pen., referitor la prescriptia speciala, prescriptia
inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar interveni, daca termenul de
prescriptie prevazut in art. 122 C.pen. este depasit CD inca 0 data (n.n. dispozitie actualizata conform Legii nr. 27/2012). In cazul in care judecata a fost
suspendata, pe perioada solutionarii unei exceptii de neconstitutionalitate,
dispozitiile art. 124 C.pen. sunt incidente, daca termenul de prescriptie prevazut
in art. 122 C.pen., la care se adauga inca 0 data durata acestuia (n.n. dispozitie actualizata conform Legii nr. 27/2012) si perioada suspendarii
judecatii pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, s-a implinit
2.5. Suspendarea prescrtptlei raspunderti penale

- suspendarea curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale intervine:
a) pe durata edt 0 dispozitie legala impiedica punerea in miscare a actiunii
penale sau continuarea procesului penal (de pilda, in cazurile in care urmarirea
penala sau judecata este suspendata ori in situatia lipsei autorizatiei procurorului
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cazul
infractiunilor pentru care legea romana se aplica in baza principiului realitatii);
b) pe durata edt 0 imprejurare de neprevdzut ori care nu poate ji inlaturata impiedied punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal (de
exemplu, in cazul in care 0 anumita regiune este calamitata din cauza inundatiilor).
- intrucat dispozitiile art. 122 alin. (3) C.pen. fac trimitere numai la aplicarea in
mod corespunzator a dispozitiilor art. 121-124 C.pen., in cazul prescriptiei raspunderii penale a persoanei juridice, dispozitiile referitoare la suspendarea curgerii termenului de prescriptie a raspunderii nu pot fi aplicate prin analogie (analogie in
malam parte), pentru a fi suplinita evidenta lacuna legislativa;
- produce efecte in personam, numai cu privire la persoana pentru care a fost
impiedicata punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal;
- prescriptia i~i reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare, termenul
sau prelungindu-se cu durata de timp a suspendarii;
- perioada de timp in care termenul de prescriptie a raspunderii penale a fost
suspendat nu se ia in calcul pentru stabilirea termenului prescriptiei speciale.
In conformitate cu art. 522' C.proc.pen., s-a procedat la rejudecarea in
fond a cauzei; aceasta nu trebuie sa conduca la ignorarea faptului ca anterior
fusese pronuntata 0 hotarare definitiva de condamnare in ceea ce-i priveste pe
inculpati, care i~i produce efectele pana la ramanerea definitiva a prezentei sentinte, cu toate consecintele ce decurg, inclusiv inceperea executarii pedepselor
Cauzele care inldturii raspunderea penald
225
eu inchisoare aplicate, Imprejurarea ca in cauza s-a procedat, in conformitate cu

art. 5221 C.proc.pen., la rejudecarea cauzei trebuie interpretata in sensul prevederilor art. 128 alin. (1) C.pen., retinandu-se incidenta unei cauze de suspendare
a termenului de prescriptie a raspunderii penale. Astfel, in conformitate cu
art. 128 alin. (1) C.pen., "cursuI termenului prescriptiei prevazute in art. 122 este
suspendat pe timpul cat 0 dispozitie legala sau 0 imprejurare de neprevazut ori
de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea
procesului penal". in speta de fata, cauza de suspendare 0 constituie dispozitiile
legale privitoare la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, prescriptia
executarii pedepsei si executarea pedepsei, dispozitii care, prin ele insele, exclud
posibilitatea continuarii cursului prescriptiei raspunderii penale. Conform
art. 128 alin. (3) c.pen., prescriptia i~ireia cursul din ziua in care a incetat cauza
de suspendare, fapt care nu poate exista intr-o rejudecare dupa extradare, lntrucat hotararea initiala de condamnare este anulata doar la ramanerea definitiva a
sentintei pronuntate cu ocazia rejudecarii, Reluarea cursului prescriptiei
opereaza, insa, in cazul altor cai extraordinare de atae, cum ar fi revizuirea
intemeiata pe dispozitiile art. 4081 C.proc.pen., si in cazul contestatiei In anulare.
Nu in ultimul rand, Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca trebuie avuta in
vedere ~i ratiunea legiuitorului la edictarea art. 5221 C.proc.pen., scopul acestui
text de lege fiind strict acela de a oferi unei persoane judecate si condamnate in
lipsa posibilitatea, la cerere, a rejudecarii cauzei, pentru a-si putea apara
personal interesele in cadrul procesului penal, si nu posibilitatea de a obtine 0
solutie de incetare a procesului penal (J. C. c.J., seciia penala, decizia
3. Prescriptia executaril pedepsei

3.1. Notiune
- este prescriptia ale carei efecte constituie un impediment la executarea pedepsei
principale aplieate printr-o hotarare definitiva, eu exceptia pedepsei aplicate pentru
infractiuni contra pacii si omenirii;
- prin efectul Legii nr. 27/2012 (M.Of. nr. 180 din 20 martie 2012) a fost
declarata imprescriptibila executarea pedepsei stabilite pentru infractiunile de ornor,
ornor ealificat, omor deosebit de gray, precum si a pedepsei stabilite pentru infractiunile prin care se produce cu praeterintentie moartea (nu si sinuciderea) unei
persoane; intrucat legea nu distinge in functie de forma infractiunii, imprescriptibilitatea executarii pedepsei va opera atat in ipoteza condamnarii pentru forma tentata a
infractiunii, cat si in ipoteza condamnarii pentru forma consumata, indiferent daca
pedeapsa a fost stabilita de instanta pentru un infractor minor ori pentru unul major;
- prin Legea nr. 27/2012 s-a prevazut [art. 121 alin. (3) C.pen.] ca prescriptia
inceputa anterior Legii nr. 27/2012 nu inlatura executarea pedepsei in cazul acestor
infractiuni declarate imprescriptibile daca nu s-a implinit termenul de prescriptie la
data intrarii in vigoare a noii legi; aceasta prevedere legitimeaza in fapt aplicarea
retroactiva a legii penale mai severe, fiind in contradictie eu dispozitiile art. 15
alin. (2) din Constitutie si art. 7 din Conventia europeana;
_J
226
- condamnarea va constitui in continuare un antecedent penal; in ipoteza comiterii

din nou a unei infractiuni intentionate sau praeterintentionate, se va putea reline
starea de recidiva postexecutorie;
- este prescriptibila executarea pedepselor principale aplicate persoanei fizice sau

juridice ori a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi
dizolvate sau a carer activitate nu poate fi suspendata (partidele politice, sindicatele,
patronatele, organizatiile religioase ori apartinand minoritatilor sau persoanele
juridice care i~i desfasoara activitatea in domeniul presei);
- nu se pres erie executarea masurilor de siguranta si a pedepselor complementare
aplicate persoanei fizice si nici executarea pedepselor complementare aplicate
persoanelor juridice ce pot fi dizolvate sau a carer activitate poate fi suspendata;
- dupa expirarea termenului de prescriptie a executarii pedepsei principale se vor
executa pedepsele complementare;
- poate fi invocata pe calea contestatiei la executare.
3.2. Termenele de prescrlptle a executaril pedepsei

a) Termenele de prescrtptie a executarii pedepsei pentru persoana flZica
sunt:
1
(i) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata
sau inchisoarea mai mare de 15 ani;
(ii) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeaza sa fie executata, dar nu mai mult de 15
ani, in cazul eelorlalte pedepse eu inchisoarea;
(iii) 3 ani, in cazul in care pedeapsa este amenda;
(iv) 1 an, in cazul sanctiunilor cu caracter administrativ, aplicate in cazul in care
se constata ca fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni.
- termenele de prescriptie a executarii pedepsei se reduc la jumatate pentru cei
care la data savarsirii infractiunii erau minori.
b) Termenele de prescrlptle a executarii pedepsei pentru persoana juridica

sunt:
(i) 5 ani, pentru pedeapsa principala a amenzii;
(ii) 3 ani, pentru pedeapsa complementara (inchiderea punctelor de lucru, interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice si afisarea sau difuzarea hotararii) aplicata persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a carer activitate nu
poate fi suspendata (partidele politice, sindicatele, patronatele, organizatiile religioase ori apartinand minoritatilor sau persoanele juridice care i~i desfasoara activitatea in domeniul presei).
- executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce pot fi
dizolvate sau a carer activitate poate fi suspendata (majoritatea persoanelor juridice)
nu se prescrie (imprescriptibilay;
In cazul in care pedeapsa detentiunii pe viata a fost inlocuita cu pedeapsa inchisorii,

termenul de prescriptie a executarii pedepsei inchisorii va fi tot de 20 de ani.
1
..
Cauzele care inlatura raspunderea penala
227
c) Calculul termenului de prescriptle a executaril pedepsei:

- sunt termene substantiale de drept penal: ziua se socoteste de 24 de ore si saptamana de 7 zile; luna si anul se socotesc implinite cu 0 zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga;
- momentul de inceput al termenului de prescriptie a executarii pedepsei principale
(aplicate persoanei infractorului persoana fizica sau juridica) se calculeaza de la data
ramanerii definitive a hotararii de condamnare ori a hotararii de achitare sau a
ordonantei procurorului prin care a fost aplicata sanctiunea administrativa ca urmare a
retinerii lipsei pericolului social al faptei;
- in cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, a revocarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau, dupa caz, a revocarii executarii
pedepsei la locul de munca, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand
hotararea de revocare a ramas definitiva;
- termenul de prescriptie a executarii pedepsei complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a carer activitate nu poate fi suspendata
(partidele politice, sindicatele, patronatele, organizatiile religioase ori apartinand
minoritatilor sau persoanele juridice care i~i desfasoara activitatea in domeniul
presei) curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executata sau considerata ca
executata (in cazul prescrierii executarii pedepsei amenzii penale, termenul de
prescriptie al executarii pedepsei complementare curge de la data implinirii termenului de prescriptie al executarii pedepsei principale, iar nu paralel cu acesta);
- chiar daca a intervenit prescriptia executarii pedepsei de peste 6 luni inchisoare,
condamnarea pronuntata pentru 0 infractiune intentionata sau praeterintentionata
constituie prim termen al recidivei.
3.3. Intreruperea cursului prescrlptiel executarii pedepsei

- reprezinta incetarea curgerii termenului prescriptiei executarii pedepsei prin:
a) inceperea executarii pedepsei;
b) savarsirea din nou a unei infractiuni;
c) sustragerea de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei.
- dupa fiecare intrerupere incepe Sa curga un nou termen de prescriptie, perioada
de timp anterioara nefiind luata in considerare la calculul termenului de prescriptie;
- in ipoteza in care persoana condamnata beneficiaza de Intreruperea executarii
pedepsei, iar la expirarea duratei pentru care a fost dispusa masura nu se prezinta la
locul de detinere sustragandu-se de la executare, termenul de prescriptie a executarii
pedepsei se va calcula prin raportare la pedeapsa pentru care acesta a fost condamnat,
neprezentand relevanta faptul ca acesta executase anterior 0 parte din aceasta; acesta
va curge de la data la care a expirat perioada pentru care s-a dispus intreruperea executarii, de la acea data condamnatul sustragandu-se de la executare;
- spre deosebire de prescriptia raspunderii penale, in cazul prescriptiei executarii
pedepsei nu este incidentd institutia.prescriptiei speciale.
---_
...
_----
,
1,
.~
ii
:1
II1
it
!:
J
i!
228
~
Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei se intrerupe in
cazul in care eel condamnat, dupa inceperea executarii pedepsei, se sustrage de
la executare; in acest caz, un nou termen de prescriptie curge de la data
sustragerii de la executarea in continuare a pedepsei. Termenele de prescriptie a
executarii se stabilesc in raport cu pedeapsa aplicata prin hotararea definitiva de
condamnare, de la a carei data incepe sa curga termenul de prescriptie, si nu in
raport cu pedeapsa redusa ulterior ca urmare a gratierii partiale sau a comutarii
pedepsei in alta mai usoara (CS.J., sectia penala, decizia nr. 79212002,
www.legalis.ro).
3.4. Suspendarea cursului prescriptiel executaril pedepsei

- suspendarea curgerii termenului de prescriptie a executarii pedepsei intervine:
a) in cazurile de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei;
b) in cazul in care instanta dispune pana la solutionarea revizuirii sau a contestatiei in anulare suspendarea executarii pedepsei.
- cursu I termenului prescriptiei este suspendat pana la data la care condamnatul
incepe sau continua executarea pedepsei, respectiv pana la solutionarea contestatiei
in anulare sau a revizuirii;
- prescriptia i~i reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare, termenul
sau prelungindu-se cu durata de timp a suspendarii,
4. Lipsa pUingerii prealabile. Retragerea plangerll prealabile

4.1. Plangerea prealablla
- plangerea prealabila este plangerea de a carei formulare legea conditioneaza
punerea in miscare a actiunii penale in cazul anumitor infractiuni; reprezinta atat 0
conditie de pedepsibilitate, cat ~i 0 conditie de procedibilitate in aceste cazuri;
- plangerea prealabila trebuie formulata de persoana vatamata personal sau prin
mandatar special, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege si sa fie
adresata organului de urmarire penala competent;
- in cazul in care persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu ori cu
capacitate de exercitiu restransa, plangerea prealabila se face de reprezentantii ei
legali (parinte, tutore, curator), respectiv cu incuviintarea persoanelor prevazute de
legea civila; in aceste cazuri, actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu;
- in situatia in care prin savarsirea infractiunii au fost vatamate mai multe persoane, infractorul va raspunde penal chiar daca plangerea prealabila a fost formulata
numai de una din persoanele vatamate (indivizibilitatea activa a raspunderii penale);
- daca infractiunea a fost savar~ita de mai multe persoane (autori, instigatori, complici), acestia vor raspunde penal chiar daca plangerea prealabila a fost formulata
numai cu privire la unul dintre participanti (indivtzibilitatea pasivd a raspunderii
penale); in situatia in care persoana juridica nu este participant la infractiunea comisa
de persoana fizica (de pilda, un organ de conducere al acesteia etc.), plangerea
Cauzele care inliiturii raspunderea penala
229
prealabila trebuie formulata in mod explicit si impotriva acesteia pentru a-i fi angajata raspunderea penala; avand in vedere ca persoana juridica are 0 raspundere penala
directa pentru fapta proprie;
- plangerea prealabila trebuie formulata in termen de 2 luni din ziua in care
persoana vatamata a stint cine este faptuitorul, respectiv, in cazul minorilor, de la
data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul (inclusiv in
cazul infractiunilor continue sau continuate).
~
Cand tragerea la raspundere penala este conditionata de plangerea
prealabila a persoanei vatamate, plangerea facuta de sot pentru sotie sau de
parinte pentru copilul sau minor cu capacitate de exercitiu restransa nu poate
duce la punerea in miscare a actiunii penale. Ratificarea unei asemenea plangeri

de catre persoana efectiv vatamata cu efect de promovare a actiunii penale nu ar
putea fi facuta decat in termenul prevazut de lege (C.S.J., sectia penala, decizia

4.2. Lipsa plangerii prealabile
- reprezinta 0 cauza care inlatura raspunderea penal a in materia infractiunilor
pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a
persoanei vatamate, constand in absenta plangerii prealabile legal formulate;
- lipseste plangerea prealabila cand nu este formulata deloc sau este introdusa de
o persoana ce nu avea calitate ori cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege
(forma, termen);
- in absenta plangerii prealabile nu poate fi inceputa urmarirea penala; in situatia
in care lipsa plangerii prealabile este constatata in cursul urmaririi penale, procurorul
dispune incetarea urmaririi penale, iar daca aceasta este constatata in cursul judecatii,
instanta dispune incetarea procesului penal;
- in cazul persoanei vatamate minor lipsa plangerii prealabile poate fi suplinita
prin exercitarea actiunii penale din oficiu.
4.3. Retragerea pUingerii prealabile

- reprezinta 0 cauza care inlatura raspunderea penal a in materia infractiunilor
pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a
persoanei vatamate, constand in retragerea plangerii prealabile legal formulate, in
orice faza a procesului penal, inainte ca hotararea judecatoreasca sa devina definitiva;
- trebuie sa fie expresa (personal sau prin mandatar special), neconditionata ~i
trebuie sa fie realizata pana la judecarea definitiva a cauzei;
- in cazul indivizibilitatii active sau pasive, retragerea plangerii prealabile produce
efecte doar daca este facuta de toate persoanele vatamate, respectiv fata de toti participantii la infractiune;
- in cazul in care plangerea prealabila este formulata atat impotriva persoanelor
fizice, cat si a persoanei juri dice, retragerea acesteia fata de unele persoane fizice,
precum ~i fata de persoana juridica, produce efecte numai in privinta acesteia din
230
urma, care raspunde ca autor pentru fapta proprie, iar nu ca participant la fapta
persoanelor fizice; fata de infractorii persoane fizice nu se va considera plangerea
retrasa avand in vedere regulile indivizibilitatii pasive;
- se face oral sau in scris in fata organelor judiciare, care consemneaza manifestarea unilaterala de vointa a persoanei vatamate tntr-un proces-verbal (de organele de
urmarire penala), respectiv in incheiere (instanta de judecata);
- in situatia in care retragerea plangerii intervine in cursul urmaririi penale,
procurorul dispune incetarea urmaririi penale, iar daca aceasta intervine in cursul
judecatii, instanta dispune incetarea procesului penal si lasarea nesolutionata a
actiunii civile. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea urmaririi penale sau a
judecatii pentru a-si dovedi nevinovatia;
- in cazul persoanei vatamate minor, retragerea plangerii prealabile poate fi lips ita
de efecte intrucat actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu.
~
Cand partea vatamata este surdo-mut, retragerea plangerii prealabile
facuta prin declaratie consemnata in incheiere nu este valabila, daca nu s-a facut
prin interpret sau printr-un inscris depus la dosar (C.S.J, sectia penala, decizia
nr. 1397/1992, in Probleme de drept... 1990-1992, p. 436).
"
5. Impacarea
parplor
- cauza care inlatura raspunderea penala pentru savarsirea anumitor infractiuni
prevazute de lege, constand in acordul intervenit intre persoana/partea vatamata si eel
care a savar~it infractiunea in scopul stingerii conflictului nascut ca urmare a
savarsirii infractiunii; reprezinta un impediment la punerea in miscare sau exercitarea
actiunii penale;
- nu pentru toate infractiunile la care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate este posibila impacarea, ci numai in cazurile in
care aceasta este prevazuta expres de lege [de pilda, la infractiunea de viol comisa in
forma de baza prevazuta de art. 197 alin. (1) C.pen. este posibila numai retragerea
plangerii prealabile, nu si impacarea partilor];
- pentru persoanele vatamate lipsite de capacitate de exercitiu, irnpacarea se face
numai de reprezentantii lor legali. Persoanele cu capacitate de exercitiu restransa se
pot impaca cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege;
- in cazul in care 0 persoana juridica este acuzata de savarsirea unei infractiuni
pentru care este permisa impacarea, aceasta poate interveni lntre persoana vatamata
si reprezentantul legal al persoanei juridice sau persoana desemnata de organul judiciar sa reprezinte persoana juridica (in acest din urma caz, in ipoteza in care reprezentantul legal al persoanei juri dice este el insusi acuzat alaturi de persoana juridica
de savarsirea infractiunii, cand persoana juridica va fi reprezentata in procesul penal
de persoana desemnata de organul judiciar);
-------------~~-...~~.-.
Cauzele care inlatura raspunderea penald
231
- impacarea partilor trebuie sa fie personala, explicita, totala (atat cu privire la

latura penala, cat si la latura civila a cauzei), neconditionata, definitiva si trebuie
realizata in orice faza a procesului penal inainte de ramanerea definitiva a hotararii;
- impacarea se face oral sau in scris in fata organelor judiciare, care trebuie sa
verifice valabilitatea consimtamantului; in cazul In care asistenta juridica este obligatorie, impacarea partilor trebuie sa se realizeze numai in prezenta aparatorului ales
sau a aparatorului din oficiu;
- spre deosebire de lipsa plangerii prealabile si retragerea acesteia, care produc
efecte in rem, impacarea partilor produce efecte in personam, numai cu privire la
invinuitul sau inculpatul cu care s-a impacat persoanaipartea vatamata sau reprezentantul acesteia in cazul minorilor;
- irnpacarea poate interveni si in situatia in care actiunea penala a fost pusa in
mi~care din oficiu in cauzele penale in care persoana vatamata este minor sau in cele
care au ca obiect savarsirea unei infractiuni de loviri sau alte violente [art. 180
alin. (11) si (21) C.pen.] sau a infractiunii de vatamare corporala [art. 181 alin. (11)
C.pen.] asupra membrilor de familie;
- in cazul in care impacarea intervine ca urmare a procedurii de mediere desfa~urate inainte de inceperea urmaririi penale, persoana vatamata nu mai poate sesiza
ulterior, pentru aceeasi fapta, organul de urmarire penala, chiar daca nu a expirat
termenul de 2 luni pentru formularea plangerii prealabile;
- in situatia in care impacarea partilor intervine in cursul urmaririi penale, Procurorul dispune incetarea urmaririi penale, iar daca aceasta intervine in cursu I judecatii, instanta dispune incetarea procesului penal si constata stinsa actiunea civila.
jnvmuitul sau .inculpatul nu poate cere continuarea procesului penal.
~
Spre deosebire de retragerea plangerii prealabile, care este un act
unilateral de vointa, impacarea partilor constituie un act bilateral, implicand In
mod necesar acordul de vointa al persoanei vatamate si al inculpatului. In
aceasta privinta, este de observat ca impacarea are caracter personal si trebuie sa
fie definitiva. De aceea, ea nu poate fi echivoca, fiind necesar sa contina in mod
dar acordul de vointa al persoanelor care s-au hotarat sa se impace. Ca urmare,
spre deosebire de cazul plangerii prealabile, unde retragerea opereaza in rem si
produce efecte fata de toti participantii, impacarea opereaza in personam,
inlaturand raspunderea penala numai cu privire la ineulpatul cu care persoana
vatamata s-a impacat. Sub acest aspect, este de retinut ca, potrivit prevederilor
art. 11 pet. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) teza a II-a c.proc.pen.,
incetarea procesului penal poate fi dispusa numai atunci cand instanta ia act
nemijlocit de acordul de vointa al inculpatului si al partii vatamate de a se
impaca, exprimat in sedinta de judecata, personal sau prin persoane cu mandat
special, ori cand acesta rezulta din inscrisuri autentice (I.c.c.J., Sectiile Unite,
Decizia nr. 2712006, www.lega/is.ro).
-----1
232
6. Gratierea
6.1. N otiune
- este masura de clements prin care Presedintele Romaniei sau Parlamentul
dispune inlaturarea, in tot sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia
intr-o pedeapsa mai usoara, prevazuta de Codul penal, ~inumai In limite Ie stabilite de
acesta (de exemplu, comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa inchisorii), pentru
infractiuni savarsite pana la momentul intrarii in vigoare a actului de gratiere;
- reprezinta 0 cauza de inlaturare a executarii pedepsei ce produce, de regula,
efecte in personam.
6.2. Clasificare
1. in functie de persoanele care beneflclaza de gratlere:
a) gratiere Indlvlduala - se acorda unor persoane fizice determinate In mod
individual (chiar daca mai multe persoane sunt nominalizate in decretul de gratiere),
prin decret de Presedintele Romaniei, la cerere sau din oficiu, numai dupa ramanerea
definitiva a hotararii de condamnare;
- este
0 gratiere
postcondamnatorie si neconditionata;
- se poate dispune gratierea individuals a pedepselor aplicate unui recidivist;

- nu se poate dispune gratierea individuala a pedepselor aplicate persoanelor juridice;
- In cazul concursului de infractiuni gratierea individuala vizeaza numai pedeapsa
rezultanta;
- cererea de gratiere individuala poate fi formulata de persoana fizica condamnata,
aparatorul ori reprezentantul legal al acesteia, precum ~i de sotul persoanei condamnate, ascendentii, descendentii, fratii, surorile ori copiii acestora, pre cum si de
aceleasi rude ale sotului persoanei condamnate;
- poate privi una sau mai multe pedepse privative de libertate; gratierea individuala
nu poate privi pedepsele deja executate, pedepsele a caror executare nu a inceput din
cauza sustragerii condamnatului de la executare, pedepsele a carer executare a fost
suspendata, pedeapsa amenzii penale, pedepsele complementare si cele accesorii;
- nu are efect asupra laturii civile si asupra masurilor administrative pronuntate
intr-o cauza penala;
- poate fi refuzata de catre beneficiarul ei, cu exceptia condamnatilor minori,
atunci cand cererea de gratiere individuala a fost tacuta de alta persoana;
- decretul de gratiere individuala se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
b) gratiere colectlva - se acorda unui numar nedeterminat de persoane prin lege
(ce are intotdeauna caracter retroactiv) de Parlament pentru condamnari determinate
prin cuantumul pedepselor sau prin infractiunile pentru care au fost pronuntate.
- poate avea ca obiect numai pedepse aplicate de instanta pentru fapte s~:var~ite
anterior datei prevazute in legea de gratiere.
.
Cauzele care inldturd riispunderea penala
233
2. in functie de modul in care se produc efectele:

a) gratlere pura ~isimpIi - cand producerea efectelor ei nu este supusa niciunei
conditii, avand loc in mod definitiv la data aplicarii actului de clementa;
- gratierea individuals este intotdeauna pura ~i simpla, nefiind conditionata;
gratierea colectiva poate fi atat pura si simpla, cat si conditionata,
b) gratiere condltlonata - cand producerea efectelor ei este supusa uneia sau mai
multor conditii (de exemplu, persoana gratiata sa nu savarseasca in termen de 5 ani
de la data gratierii nicio infractiune intentionata sau prevederea unei liste de
infractiuni exceptate de la gratiere etc.).
De pilda, art. 4 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse ~i inlaturarea unor masuri si sanctiuni prevede ca nu beneficiazd de gratiere: (i) persoanele
condamnate pentru infractiuni savarsite in stare de recidiva ~i cei care sunt recidivisti
prin condamnari anterioare (in acest ultim caz, trebuie sa existe 0 hotarare de
condamnare definitiva care sa constate starea de recidiva; exceptarea este intuitu
personae ~i vizeaza toate infractiunile savarsite de aceste persoane inclusiv cele din
culpa; aceasta calitate se stabileste in functie de momentul savarsirii infractiunii susceptibile de a fi gratiata); (ii) cei carora Ii s-au apIicat pedepse sau masuri educative
pentru urmatoarele infractiuni: infractiunile de omor, vatamarea corporala grava, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate in mod ilegal, violul etc.
3. in functle de intinderea efectelor pe care Ie produce:

a) gratiere totala - cand priveste pedeapsa principala in integralitatea ei
(remitere de pedeapsa);
b) gratlere partiala - poate privi 0 parte determinata din pedeapsa, 0 parte
calculata prin raportare la pedeapsa in intregul ei, precum ~i restul pedepsei ramase
de executat (reducere de pedeapsa),
- poate avea ca efect si inlocuirea (comutarea) unei pedepse mai grele cu una mai
usoara (de exemplu, pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu cea a maximului
special al inchisorii prevazut de lege pentru infractiunea savar~ita).
4. in functie de momentul in care intervine:

a) gratiere postcondamnatorie - se acorda pentru pedepsele aplicate prm
hotarari judecatoresti ramase definitive la data actului de gratiere;
- produce efecte prin efectul legii, de la data intrarii in vigoare a actului de gratiere, indiferent daca a fost constatata sau nu de catre organul judiciar (judecatorul de
la instanta de executare, iar daca eel condamnat se afla in executarea pedepsei, de
judecatorul de la instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de
detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca).
b) gratiere antecondamnatorie - se acorda pentru pedepsele ce se vor aplica

faptelor comise inainte de intrarea in vigoare a legii de gratiere, care nu au fost
judecate definitiv (de pilda, cele nedescoperite inca sau aflate in curs de urmarire
penala sau judecata in prima instanta ori in caile ordinare de atac).
- cand legea de gratiere colectiva intra in vigoare inaintea ramanerii definitive a
hotararii de condamnare, gratierea i~i produce efectele numai de la data ramanerii
definitive a hotararii; in acest caz, daca procurorul constata ca a fost savar~ita 0
234
infractiune, trebuie sa inceapa urmarirea penala, sa puna in miscare actiunea penala,

sa dispuna trimiterea in judecata a infractorului, iar instanta, dupa dispunerea condamnarii pentru infractiunea savarsita, va constata ca pedeapsa stabilita este gratiata;
- in situatia pluralitatii de infractiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost
contopite, obiectul gratierii colective 11 constituie pedepsele aplicate pentru fiecare
dintre infractiuni, si nu pedeapsa rezultanta, Daca pentru unele dintre aceste pedepse
este incidenta gratierea, ele vor fi descontopite, iar daca a ramas 0 singura pedeapsa
din pedeapsa rezultanta, care nu este gratiata, va fi inlaturat si sporul eventual aplicat;
- in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, este necesar ca activitatea infractionala sa se fi epuizat anterior datei adoptarii actului de clementa;
- in cazul infractiunilor progresive trebuie ca activitatea infractionala, iar nu rezultatul mai grav, sa fie realizata anterior datei adoptarii actului de clementa;
- in cazul pluralitatii de infractori, este necesar ca data comiterii faptei de catre
autor sa fie anterioara datei actului de gratiere;
- se aplica de catre instanta de judecata prin hotararea pronuntata in prima instanta
sau in caile ordinare de atac.
6.3. Efecte
- gratierea are ca efect inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei principale ori comutarea acesteia in alta mai usoara (detentiunea pe viata in inchisoare
sau inchisoarea in amenda); nu produce efecte asupra pedepselor executate integral;
- gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept a persoanei condamnate; condamnarea la 0 pedeapsa mai mare de 6 luni inchisoare care a fost gratiata constituie prim
termen al recidivei; termenul de reabilitare incepe sa curga de la data gratierii totale
sau a restului de pedeapsa;
- gratierea totala neconditionata face ca pedeapsa aplicata sa fie considerata
executata la data aplicarii actului de gratiere (gratiere postcondamnatorie), respectiv
la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti tgratiere antecondamnatorie);
savarsirea unei noi infractiuni poate atrage in conditiile legii retinerea recidivei mari
postexecutorii;
- gratierea partiala neconditionata poate atrage fie inlaturarea executarii pedepsei
(daca restul ramas de executat este egal sau mai mic decat fractia din pedeapsa ce a
fost gratiata sau daca durata retinerii sau arestarii preventive este egala ori mai mare
decat fractia din pedeapsa ce nu a fost gratiata), fie numai a unei parti din aceasta;
- gratierea neconditionata produce aceleasi efecte ca si cea conditionata, cu
mentiunea ca in situatia acesteia din urma efectele au un caracter provizoriu pana la
implinirea termenului de incereare din actul de clementa;
- dupa gratierea pedepsei principale sau a restului de pedeapsa ramas neexecutat,
pedepsele accesorii nu se mai executa; pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi se va executa de la data gratierii pedepsei principale sau a restului de pedeapsa;
- gratierea colectiva produce efecte si asupra pedepselor a caror executare este
suspendata conditionat sau sub supraveghere, in sensul ca partea din termenul de
1Cauzele care
inlatura raspunderea penala
235
tncercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce In mod

corespunzator; efectele gratierii conditionate asupra pedepselor a caror executare este
suspendata conditionat sau sub supraveghere, constand in reducerea termenului de
incercare cu durata pedepsei gratiate, se produc imediat, si nu dupa implinirea
termenului conditie prevazut de legea de gratiere, care se refera exclusiv la pedepsele
executabile; daca, pana la implinirea termenului de incercare astfel redus, suspendarea nu este revocata .sauanulata, va interveni reabilitarea de drept a condamnatului;
in situatia in care suspendarea este revocata sau anulata, se executa numai partea de
pedeapsa ramasa negratiata.
Ipoteze:
(i) noua infractiune se savdrseste atdt in termenul de incercare al gratierii, cat si
in eel al suspendarii redus ea urmare a gratierii: se va revoca mai intai gratierea,
apoi suspendarea conditionata, iar apoi pedeapsa a carei executare fusese suspendata
se cumuleaza aritmetic cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune;
(ii) noua infractiune se savdrseste dupa expirarea termenului de incercare al
gratierii, tnsa inainte de expirarea eelui al suspenddrii redus ea urmare a gratierii:
se va revoca suspendarea conditionata, iar restul de pedeapsa ramas neexecutat (daca
este cazul) se cumuleaza aritmetic cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune;
(iii) noua infractiune se siivdrseste dupa expirarea termenului de incercare al
suspendarii redus ea urmare a gratierii, insa inainte de expirarea eelui al gratierii:
suspendarea si-a produs efectele, revocarea gratierii nu produce niciun efect; se va
executa numai pedeapsa pentru noua infractiune.
- daca pe parcursul executarii pedepsei intervin mai multe acte de gratiere partiala, pedeapsa aplicata condamnatului se reduce succesiv;
- in caz de concurs de infractiuni, daca pentru unele infractiuni s-au stabilit
pedepse ce intra sub incidenta gratierii, dispozitiile referitoare la contopire se aplica
numai cu privire la pedepsele executabile ce nu au facut obiectul gratierii sau care au
fost gratiate partial;
- in situatia in care in aceeasi cauza se constata ca s-a implinit termenul de
prescriptie a raspunderii penale, dar si interventia unei legi de gratiere, se va dispune
incetarea procesului penal, iar nu condamnarea inculpatului urmata de constatarea ca
pedeapsa aplicata a fost gratiata;
- gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, masurilor de siguranta
sau a masurilor educative, afara de cazul in care prin actul de gratiere se dispune altfel.
6.4. Revocarea gratierii

- este 0 masura ce se poate dispune de instanta de judecata, constand in revenirea
asupra gratierii conditionate a pedepsei, in cazul in care nu este respectata conditia
prevazuta de lege pe durata termenului de incercare (de pilda, ca in termen de 5 ani
de la data gratierii, persoana condamnata careia i s-a aplicat masura de clementa sa
nu mai savarseasca din nou 0 infractiune intentionata - in cazul infractiunilor
continue, continuate e suficient ca un singur act sa fie realizat in acest termen);
- in situatia in care se revoca gratierea, pedeapsa aplicata pentru noua infractiune
se va cumula aritmetic cu pedeapsa neexecutata a carei gratiere a fost revocata,
236
7. Reabilitarea
7.1. Notiune
- este institutia prin efectul careia inceteaza pentru viitor consecintele juridice ale
unei condamnari (decaderi, interdictii, incapacitati); are 0 functie reeducativa;
- se dispune sau se constata cu privire la toate condamnarile pe care le-a suferit 0
persoana, iar nu doar pentru 0 parte a acestora (indivizibilitatea reabilitarii) pronuntate in tara sau in strainatate (acestea din urma in masura in care au fost recunoscute
in dreptul intern), indiferent de natura si gravitatea condamnarii;
- reabilitarea produce efecte numai pentru viitor;
- in functie de modul in care poate fi obtinuta, reabilitarea este de drept sau jude-
catoreasca,
7.2. Reabilitarea de drept

- este reabilitarea ce intervine din oficiu in cazul condamnarii unei persoane fizice
la amendd sau la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de 3
ani de la data executarii pedepsei ori de la data la care aceasta este considerata executata condamnatul nu a savar~it 0 alta infractiune;
- in cazul persoanei fizice, pe durata termenului reabilitarii de drept nu se executa
pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi (acestea neputand fi dispuse
decat pentru condamnari la pedeapsa inchisorii de eel putin doi ani), pedepsele accesorii (pedeapsa principala fiind executata sau considerata ca executata), insa pot fi
executate masurile siguranta (de pilda, interzicerea de a se afla in anumite localitati);
- reabilitarea de drept a persoanei fizice intervine si la implinirea termenului de
incercare a suspendarii conditionate sau sub supraveghere a executarii pedepsei, in
cazul in care condamnatul nu a savar~it din nou 0 infractiune inauntrul termenului de
incercare si nici nu s-a dispus revocarea sau anularea suspendarii, pre cum si dupa
gratierea totala a acestei pedepse ori a restului de pedeapsa;
- in cazul persoanelor juridice intervine numai reabilitarea de drept daca in
decurs de 3 ani de la data la care pedeapsa amenzii, indiferent de cuantumul acesteia,
a fost executata si persoana juridica nu a mai savar~it nicio alta infractiune; in situatia
in care alaturi de pedeapsa amenzii au fost aplicate una sau mai multe pedepse
complementare, executarea pedepsei amenzii nu face sa inceapa sa curga termenul de
reabilitare, acesta curgand numai din momentul executarii ori al considerarii ca
executate si a pedepsei/lor complementare;
- in cazul condamnarilor succesive este necesar ca pentru toate condamnarile sa
opereze reabilitarea de drept ~i niciuna dintre infractiuni sa nu fi fost savar~ita in
cadrul termenului de reabilitare de drept pentru condamnarea anterioara; daca totusi
se comite 0 noua infractiune in termenul reabilitarii de drept, primul efect este acela
ca pentru condamnarea anterioara reabilitarea de drept nu va opera; insa, in ipoteza in
care pedeapsa stabilita definitiv pentru noua infractiune este amenda sau inchisoarea
de eel mult I an, consideram ca va putea opera in continuare reabilitarea de drept a
infractorului, al carei termen va curge de la data la care aceasta din urma pedeapsa
Cauzele care fnlatura raspunderea penala
237
este executata sau considerata executata; a considera in lipsa unui temei legal explicit
ca va opera reabilitarea judecatoreasca presupune utilizarea unui rationament prin
analogie in defavoarea condamnatului (analogie in malam parte) interzis ca tehnica
de interpretare si aplicare a legii; in plus, retinerea reabilitarii judecatoresti ar conduce la imposibilitatea stabilirii termenului in care ar putea opera aceasta institutie;
- cand unele dintre condamnari succesive sunt susceptibile de reabilitare de drept,
iar altele de reabilitare judecatoreasca, reabilitarea se obtine numai in conditiile
reabilitarii judecatoresti;
- condamnatul poate formula cerere de constatare a interventiei reabilitarii de
drept la instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea sau la instanta corespunzatoare in grad in a carei raza teritoriala domiciliaza
condamnatul.
~
Daca nu sunt intrunite conditiile pentru pronuntarea unei hotarari prin
care sa se constate intervenita reabilitarea de drept, cererea trebuie examinata ca
o cerere de reabilitare judecatoreasca (Trib. judo Timis, decizia penala
nr. 1055/1973, in R.R.D. nr. 2/1974, p. 158).
7.3. Reabilitarea [udecatoreasca

7.3.1. Condlnl
- este reabilitarea dispusa de instanta de judecata daca sunt indeplinite conditiile
strict si limitativ prevazute de lege, respectiv: ..
1. sa se fi implinit termenul de reabilitare prevazut de lege;
- condamnatul poate fi reabilitat:
a) in cazul condamnarii la pedeapsa Inchisorii mai mare de un an pana la 5 ani,
dupa trecerea unui termen de 4 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei
pronuntate;
b) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani pana la 10 ani,
dupa trecerea unui termen de 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei
pronuntate;
c) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dupa trecerea
unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;
d) in cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa
inchisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata
pedepsei cu inchisoarea.
- pentru stabilirea termenului de reabilitare se va avea in vedere pedeapsa aplicata
de instanta prin hotararea de condamnare;
- termenele de reabilitare judecatoreasca sunt termene substantiale de drept penal:
ziua se socoteste de 24 de ore si saptamana de 7 zile; luna si anul se socotesc
implinite eu 0 zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga;
- termenul de reabilitarejudecatoreascd curge de la data la care pedeapsa principala (inchisoarea sau amenda) este executata sau considerata executata, respectiv:
________________
c_
.. _
....
_ ....
238
(i) data punerii efective in libertate cand pedeapsa a fost integral executata in regim
de detentie, respectiv data ultimei zile de executare a pedepsei la locul de munca;
(ii) data actului de gratiere postcondamnatorie in cazul gratierii totale sau a
restului de pedeapsa;
(iii) data ramanerii definitive a hotararii in cazul gratierii antecondamnatorii, in
cazul in care, dupa deducerea duratei privarii de libertate, nu mai ramane niciun rest
de pedeapsa de executat;
(iv) data implinirii termenului de prescriptie a executarii pedepsei;
(v) data achitarii integrale a amenzii penale;
(vi) data implinirii termenului de incercare al liberarii conditionate,
- perioada in care executarea pedepsei a fost intrerupta nu intra in calculul termenului de reabilitare judecatoreasca;
- in situatia In care 0 persoana a suferit mai multe condamnari, termenul de
reabilitare judecatoreasca se stabileste In functie de cea mai grea pedeapsa aplicata si
curge de la data la care ultima pedeapsa este executata sau considerata ca executata;
- procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
poate dispune, in cazuri exceptionale, reducerea termenelor de reabilitare judecatoreasca,
2. persoana condamnata sa nu fi suferit 0 noua condamnare in termenul de
reabilitare;
- este necesar ca pentru infractiunea savar~ita sa se fi pronuntat 0 condamnare
definitiva In termenul de reabilitare; din momentul punerii in miscare a actiunii
penale pentru noua infractiune savar~ita de condamnat, examinarea cererii se suspenda pana la solutionarea definitiva a cauzei privitoare la noua invinuire;
- aceasta conditie e indeplinita ~i In cazul in care pentru infractiunea nou-savarsita
a intervenit amnistia antecondamnatorie (comportamentul infractional va fi avut in
vedere la aprecierea conditiei bunei conduite).
3. persoana condamnata sa aiba aslgurata existenta prin munca sau prin alte
mijloaee oneste, precum ~i in eazul cand are varsta de a fi pensionata sau este
Incapabila de munca;
4. persoana condamnata sa fi avut 0 buna condulta;
~
Pentru a aprecia asupra bunei conduite a condamnatului care doreste
obtinerea reabilitarii judecatoresti, instanta trebuie sa aiba in vedere comportamentul acestuia pe toata perioada de timp prevazuta de art. 135 C.pen., la toate
locurile de munca unde a lucrat, precum ~i in afara acestora (Trib. Suprem,
decizia de indrumare nr. 811969, in R.R.D. nr. 911969, p. 115).
5. persoana condamnata sa fi aehitat in intregime cheltuielile de judecata ~i

despagublrile civile la plata carora a fost obligata.
- nu va fi avuta in vedere aceasta ultima conditie in cazul in care partea vatamata a
renuntat la despagubiri sau cand instanta constata ca eel condamnat si-a indeplinit In
mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotararea de condamnare;
- in cazul in care nu este indeplinita aceasta obligatie instanta poate dispune
reabilitarea, daca neexecutarea sa nu se datoreaza relei-vointe a condamnatului.
Cauzele care inlatura riispunderea penald
239
7.3.2. Procedura
- condamnatul poate formula cerere prin care sa solicite reabilitarea judecatoreasca la instanta care a judecat In prima instants cauza In care s-a pronuntat condamnarea sau la instanta corespunzatoare In grad In a carei raza teritoriala domiciliaza
condamnatul;
- cererea de reabilitare judecatoreasca poate fi formulata si de sotul sau rudele
apropiate ale condamnatului decedat, daca pana la momentul decesului fusesera indeplinite conditiile prevazute de lege pentru dispunerea reabilitarii judecatoresti;
- in situatia In care instanta de judecata a respins cererea de reabilitare judecatoreasca ca neinterneiata, petentul condamnat nu poate formula 0 noua cerere decat
dupa trecerea unui termen de 3 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai
mare de 10 ani, dupa un termen de 2 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii
mai mare de 5 ani, respectiv dupa un an In celelalte cazuri; aceste termene se
calculeaza de la data respingerii cererii;
- daca cererea de reabilitare judecatoreasca a fost respinsa ca prematura, petentul
condamnat poate formula 0 noua cerere dupa momentul implinirii termenului de
reabilitare judecatoreasca;
- in cazul In care cererea de reabilitare judecatoreasca a fost respinsa pentru neindeplinirea unor conditii de forma (art. 495 C.proc.pen.), aceasta poate fi reiterata
oricand,
~
Daca cererea de reabilitare judecatoreasca priveste mai muIte pedepse,
ea trebuie rezolvata integral de catre aceeasi instanta, nefiind posibil ca un
condamnat sa fie in acelasi timp reabilitat si nereabilitat, iar daca pedepsele au
fost aplicate de catre instante de grad diferit, competenta sa solutioneze 0 astfel
~, . de cerere este instanta superioara in grad (Trib. Suprem, sectia penala, deeizia
nr. 472511969, in R.R.D. nr. 511970, p. 170).
7.4. Efectele reabilitarii

- inceteaza pentru viitor consecintele juri dice ale unei condamnari (decaderi,
interdictii, incapacitati);
- in cazul in care persoana reabilitata savarseste din nou 0 infractiune, nu se va
retine starea de recidiva;
- nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care infractorul a fost
destituit in urma condamnarii, nici rechemarea in cadrul armatei sau redarea gradului
militar pierdut in urma condamnarii;
- nu are efect asupra masurilor de siguranta, cu exceptia interzicerii de a se afla in
anumite localitati.
~
Efectele reabilitarii sunt mai favorabile ca cele ale amnistiei, astfel
Incat 0 atare cerere nu poate fi respinsa ca lipsita de object, cu motivarea ca
infractiunea pentru care s-a pronuntat reabilitarea este amnistiata (Trib. Suprem,
sectia penald, decizia nr. 23911985, in R.R.D. nr. 111986,p. 77).
--_
..
_----
240
7.5. Anularea reabiUtirii

- este 0 masura ce se dispune de instanta de judecata cand, ulterior acordarii reabilitarii judecatoresti, se descopera ca eel reabilitat mai suferise 0 alta condamnare,
care, daca ar fi fost cunoscuta, ar fi dus la respingerea cererii de reabilitare;
- nu se aplica in ceea ce priveste reabilitarea de drept;
- se dispune, la cererea procurorului, de instanta competenta sa se pronunte asupra
reabilitarii judecatoresti.
GRILE. DREPT PENAL. PARTEA GENERALA
Nota: Fiecare grila are unu sau eel mult doua raspunsuri corecte
1. Legea penala romana nu se aplica:
a. reprezentantilor diplomatici ai statelor straine, declarati persona non grata;
b. in toate cazurile in care infractiunea a fost savar~ita la bordul unei nave sau
aeronave straine;
c. in cazul in care un infractor apatrid care a savar~it 0 infractiune pe teritoriul
Romaniei se refugiaza in sediul unei misiuni diplomatice straine,
2. Nu face parte din teritoriul Romanlei:
a. zona libera aferenta zonei de frontiers a porturilor romane;
b. suprafata de pamant pe care este situata 0 ambasada a Romaniei;
c. zona economics exclusiva.
3. Pentru aplicarea legii penale romane in baza principiutui teritorialitAtii:

a. nu intereseaza cetatenia infractorului;
b. nu intereseaza, in cazul strainilor, daca fapta este prevazuta de legea penala a
statului de origine;
c. trebuie intotdeauna ca epuizarea infractiunii continue sa se realizeze pe teritoriul Romaniei.
4. Legea penala romanA poate fi aplicatA in temeiul principiului personalitatii:
a. cand infractorul cetatean roman a savar~it 0 infractiune de furt in sediul unei
ambasade romane din Franta;
b. numai daca fapta este incriminata ca infractiune ~i in statul in care a fost
savarsita;
c. in cazul in care infractiunea este savar~ita de un cetatean strain care dobandeste
cetatenia romana inainte de inceperea urmaririi penale.
5. Legea penala romana se poate aplica in temeiului principiul personalitAtii

data:
a. persoana vatamata este un apatrid care nu are domiciliu in Romania;
b. infractiunea este savar~ita in integralitate in afara teritoriului tarii de 0 persoana
juridica romana;
c. infractiunea este savar~ita de un cetatean strain care are domiciliu in Romania.
6. Pentru a fi aplicata legea penala romaoa Infraetlunllor savar,ite io afar.
teritoriului tarii, potrivit principiului realitatii, este oecesar, priotre altete, ca:
a. autorul apatrid al infractiunii sa aiba domiciliu in tara;
242
b. autorul infractiunii sa fie cetatean strain la momentul inceperii urmaririi penale,

chiar daca anterior nu avea aceasta calitate;
c. infractiunea savar~ita sa fie prevazuta de legea romana, chiar daca nu este
prevazuta de legea statului in care a fost savar~ita.
7. Pentru a fi aplicata legea penala romina infractiunilor savir~ite in afara

teritoriului tarn, potrivit principiului universalititii, este necesar, printre altele, ca:
a. fapta sa fie incriminata ca infractiune si in statui in care a fost savar~iHi;
b. sa fie savar~Wi 0 infractiune de viol care a avut ca urmare moartea victimei,
cetatean roman;
c. infractorul, cetatean roman cu domiciliu in strainatate, sa se afle benevol in
Romania.
8. Legea penala romina se poate aplica in temeiul principiului realitatii daca:

a. subiectul activ al infractiunii este un cetatean roman cu domiciliu in strainatate;
b. persoana vatamata este un cetatean roman care nu are domiciliu in tara;
c. a fost savar~ita de un cetatean strain 0 infractiune de favorizare a infractorului
care savar~ise 0 infractiune de omor a unui cetatean roman.
9. Legea penala romina se aplica in temeiul principiului universalitatii

numal daca:
a. subiectul activ este un apatrid;
b. este indeplinita conditia dublei incriminari;
c. exista autorizarea prealabila a Procurorului general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie.
10. Legea penala romina poate ieidin vigoare:

a. prin abrogare, in cazullegii temporare;
b. prin intrarea in vigoare a unei legi speciale, ce guvemeaza aceeasi materie;
c. prin caderea ei in desuetudine, ca urmare a modificarilor realitatilor sociale de
la data intrarii in vigoare.
11. Interventia unei legi de dezincriminare a faptei pentru care a fost pronuntata 0 hotarire definitiva de condamnare produce efecte juridice:
a. numai pentru viitor;
b. cu privire la orice pedeapsa complementara, in sensul incetarii executarii
acesteia si redobandirii dreptului interzis;
c. identice cu cele ale unei legi de amnistie.
12. in cazul Infractiuntl continue, legea penala apllcablla este cea in vigoare
la data comiterii:
a. ultimului act de executare;
b. primului act de executare;
c. ultimului act de executare, numai daca este mai favorabila decat cea in vigoare
la data inceperii activitatii infractionale.
_J
GRILE
243
13. in cazul Infraetiunii progresive, legea penala aplicabila este cea in

vigoare:
a. la data comiterii activitatii infractionale;
b. la data producerii rezultatului mai gray;
c. la data pronuntarii hotararii, numai dad! este mai favorabila decat legea in
vigoare la data producerii rezultatului mai gray.
14. in cazul in care dupa condamnarea definitiva a unei persoane intervine

lege de dezincriminare:
a. bunurile ridicate si confiscate de la condamnat vor fi restituite;

b. amenda platita pana la momentul dezincriminarii nu se restituie;
c. persoana condamnata are dreptul la despagubiri banesti pentru perioada cat a
stat in inchisoare.
15. Este intotdeauna retroactlva:

a. legea de interpretare;
b. legea de gratiere;
c. legea de amnistie.
16. Legea temporara:

a. se aplica in mod obligatoriu faptelor savar~ite in timpul cat se afla in vigoare;
b. se aplica faptelor savarsite in timpul cat se afla in vigoare, numai daca legea
noua in vigoare la momentul judecarii lor nu este mai favorabila;
.'"
c. poate ultraactiva.
"
17. Legea penala mai favorablla:

a. poate ultraactiva;
b. poate retroactiva;
c. se aplica in mod obligatoriu in toate cazurile.
18. Nu se va considera ca exista

favorabile daca:
lex tertia in cazul aplicarii legii penale mai
a. stabilirea incadrarii juridice a faptei se realizeaza potrivit legii vechi mai favorabile, iar aplicarea efectelor circumstantelor agravate se realizeaza in temeiul legii
noi mai favorabile sub acest aspect;
b. stabilirea incadrarii juridice a faptei se realizeaza potrivit legii vechi mai
favorabile, iar analiza prescriptiei raspunderii penale se realizeaza in temeiullegii noi
mai favorabile sub acest aspect;
c. dupa stabilirea incadrarii juridice a faptei potrivit legii vechi mai favorabile
(sub imperiul careia a fost comisa), aplicarea dispozitiilor referitoare la pluralitatea
intermediara se realizeaza potrivit legii noi care este mai favorabila sub acest aspect.
19. in cazul faptelor pentru care a intervenit 0 condamnare deflnltlva in

temeiullegii vechi, este obligatorie aplicarea legii penale noi mai favorabile:
a. daca pedeapsa inchisorii aplicate este mai mare decat maximul special al
pedepsei inchisorii prevazute de legea noua;
-...
--------f---
LJ
....
--
244
b. daca legea noua prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii, in

conditiile in care legea veche prevedea numai pedeapsa inchisorii in aceleasi limite
speciale ca ~i legea noua;
c. daca legea noua prevede un minim special al pedepsei mai redus decat eel din
legea veche.
20. Daci, dupi ee a fost pronuntati 0 condamnare definitivi in temeiullegii
vecbi, intervine 0 lege penali noui mai favorabili:
a. pedeapsa Inchisorii aplicata poate fi inlocuita cu minimul special al pedepsei
amenzii prevazut de legea noua;
b. masurile educative aplicate nu se vor mai executa;
c. pedepsele complementare care nu sunt prevazute de legea noua nu se mai
executa.
21. in cazul in care, dupi ee a fost pronuntati 0 condamnare definitivi in
temelul legii vecbi, intervine 0 lege penali noui mal favorabill care a inlocuit
pedeapsa inchisorii cu amenda:
a. se va aplica in locul pedepsei cu inchisoare, dispusa in baza legii vechi, intotdeauna pedeapsa amenzii in maximul special prevazut de legea noua;
b. se va aplica in locul pedepsei cu Inchisoare, dispusa in baza legii vechi,
pedeapsa amenzii care nu poate depasi maximul special prevazut de legea nona;
c. pedeapsa inchisorii poate fi inlaturata in tot sau in parte.
22. Obiectul material al infract(unii:
a. apartine intotdeauna titularului valorii juridice protejate ce constituie obiectul
juridic al infractiunii;
b. poate lipsi in cazul unor infractiuni;
c. poate determina schimbarea mcadrarii juridice a faptei pentru care inculpatul a
fost trimis in judecata,
23. in eazul infract(unii complexe:
a. prin consumare poate fi adusa atingere numai obiectului juridic principal;
b. daca a fost lezat numai obiectul juridic secundar fapta ramane in faza tentativei;
c. este necesara lezarea atat a obiectului juridic principal, cat ~i a celui secundar.
24. Nu poate fi in niciun eaz trasi la rispundere pen ali pentru sivirfirea
unei infract(uni:
a. 0 institutie publica care, potrivit actului de infiintare, poate desfasura atat 0
activitate ce poate face parte din domeniul privat, cat ~i 0 activitate ce nu face parte
din acest domeniu;
h. 0 persoana juridica cand infractiunea a fost comisa in interesul sAu de un tert,
care nu este angajat al acesteia;
c. 0 societate comerciala aflatAin curs de constituire.
GRILE
245
25. Urmarea imediati:

a. exista la toate infractiunile rara exceptie;
b. poate constitui 0 cauza de agravare a raspunderii penale;
c. este intotdeauna rezultatul infractiunii.
26. Vinovitia:
a. ca trasatura esentiala, poate fi retinuta in mai multe forme;
b. se poate retine numai daca atat factorul intelectiv, cat si eel volitiv exista la
momentul savarsirii faptei prevazute de legea penala;
c. nu poate exista ca element constitutiv, dedit daca exista ~ica trasatura esentiala,
27. Retlnerea lipsei pericolului social ca trisituri
esenpali a infracpunii:
a. nu este posibila la infractiunile de pericol abstract;

b. poate atrage aplicarea sanctiunii libertatii supravegheate;
c. nu este incompatibila cu aplicarea unei masuri de siguranta.
28. Lipsa trisiturii esentlale a pericolului social:

a. impiedica aplicarea unei masuri educative;
b. atrage obligatia instantei de a aplica 0 amends administrativa;
c. poate fi constatata si in cazul infractiunilor de peri col concret.
29. in cazul infracttunllor de rezultat:

a. orice subiect activ este si autorul infractiunii;
b. lipsa obiectului material poate conduce la concluzia inexistentei infractiunii;
c. poate lipsi subiectul pasiv al infractiunii,
30. Nu poate sivar~i in niciun caz 0 Infractiune in calitate de instigator:

a. 0 asociere in participatiune;
b. Institutul National al Magistraturii;
c. 0 regie autonoma,
31. in cazul lntenttel indirecte:

a. faptuitorul prevede eel mult dona urmari;
b. urmarea pe care faptuitorul 0 accepta este eventuala;
c. nu este posibila agravarea rezultatului produs prin infractiune,
32. Spre deosebire de intentia indirecti, in cazul culpei cu prevedere tiptuitorul:

a. nu accepta urmarea eventuala a faptei;
b. considera, in mod neintemeiat, ca poate preveni urmarea eventuala a faptei;
c. prevede urmarea eventuala a faptei.
33. Intentia repentini:

a. este prevazuta de lege in cazul infractiunii de pruncucidere;
b. atrage intotdeauna aplicarea circumstantelor atenunate legale;
c. nu poate fi retinuta in cazul infractiunilor de pericol abstract.
246
34. Fapta eomlsa din culpa constituie Infractlane:

a. numai daca legea prevede explicit aceasta;
b. in situatia in care consta intr-o inactiune, chiar daca legea nu prevede explicit
aceasta;
c. in toate cazurile in care fapta consta intr-o actiune.
35. Infractiunea progresiva poate fi savir~ita:
a. cu intentie;
b. din culpa;
c. numai cu praeterintentie,
36. in cazul culpei fAra prevedere:
a. exista elemente de asemanare sub aspect subiectiv eu institutia cazului fortuit;
b. nicio persoana nu putea sa prevada rezultatul faptei;
c. subieetul activ nemijlocit nu putea sa prevada rezultatul faptei, dar alti participanti puteau.
37. in cazul praetertntentlei:
a. atat rezultatul urmarit, cat ~i eel efeetiv produs sunt intotdeauna prevazute de
lege;
b. rezultatul prevazut si eel efectiv produs aduc intotdeauna atingere unor valori
sociale de aceeasi natura;
c. peste intentia in raport cu rezultatul urmarit se suprapune numai culpa cu prevedere in raport cu rezultatul mai grav, efectiv produs;
38. Spre deosebire de culpa, praetertntentla.
a. nu poate fi retinuta in cazul infractiunilor eomplexe;
b. poate constitui latura subiectiva a unei infractiuni progresive;
c. poate atrage imprescriptibilitatea unor infractiuni.
39. Nu poate fi retinuta praeterlntentia in cazul:
a. infractiunilor de perieol concret;
b. infractiunilor omisive;
c. infractiunilor savar~ite cu intentie premeditata,
40. Valorile sociale lezate apartm intotdeauna unor titulari diferiti in cazul:
a. infractiunii eontinuate;
b. infractiunii progresive;
c. coneursului ideal omogen de infractiuni.
41. Scopul Infractlunth
a. nu poate fi prevazut de legiuitor ca element constitutiv al unei infractiuni de
pericol;
b. este prevazut de lege nu numai la infractiunile savarsite cu intentie directa;
c. este prevazut de lege numai la infractiunile savarsite cu intentie premeditata,
GRiLE
247
42. Actele de pregatire:

a. nu sunt posibile la infractiunile praeterintentionate;
b. realizate de 0 alta persoana decat infractorul constituie intotdeauna acte de
complicitate;
c. pot fi realizate ~i in cazul infractiunilor savarsite cu intentie repentina,
43. Actele de pregatire se realizeazi:

a. cu intentie;
b. cu praeterintentie;
c. din culpa.
44. Actele de pregitire realizate de 0 alta persoana decit infractorul:

a. nu pot constitui niciodata acte de participare la savarsirea infractiunii;
b. pot constitui acte de complicitate la savar~irea infractiunii;
c. pot constitui acte de instigare la savarsirea infractiunii,
45. Actele preparatorii:

a. sunt intotdeauna anterioare inceperii executarii hotararii de a savar~i 0 infractiune;
b. pot fi anterioare sau concomitente inceperii executarii hotararii de a savar~i 0
infractiune;
c. nu constituie niciodata 0 tentativa pedepsibila la savarsirea infractiunii.
46. Actele de pregatire a sivir~irii unei infractiunk

a. nu sunt posibile la infractiunile savarsite din culpa;
b. au intotdeauna caracter ilicit;
c. sunt posibile si la infractiunile de pericol.
47. Sunt considerate aete de pregatire, iar nu tentativi:

a. fapta a trei persoane de a se apropia cu cagulele trase pe fata si inarmate catre
sediul unei banci;
b. fapta persoanei care se prezinta in timpul noptii la intrarea intr-o farmacie
non-stop pretinzand di are nevoie de medicamente, pentru a facilita patrunderea in
interior a altor persoane mascate ce doreau sa sustraga 0 suma de bani;
c. fapta persoanei de a simula producerea riscului asigurat in scopul de a se adresa
ulterior societatii de asigurari,
48. Tentativa nu este posibila:

a. la infractiunile omisive proprii;
b. in cazul savar~iriiinfractiunii de santa] prin adresarea de cuvinte amenintatoare;
c. la infractiunile de pericol.
49. Tentativa este posibili la Infraetlunile:

a. omisive improprii;
b. de pericol abstract;
c. de consumare anticipata.
Drept penal, Partea genera/a
248
50. Tentativa perfecta este posibila la Infractlunea de:

a. omor calificat;
b. marturie mincinoasa;
c. act sexual cu un minor,
51. in cazul complexitapj naturale, infraetlunea absorbanta ~icea absorblta:

a. au intotdeauna obiect juridic generic diferit;
b. pot avea acelasi obiect juridic special;
c. au intotdeauna obiect juridic special diferit.
52. Infraetiuaea progrestvar

a. poate fi comisa cu orice forma de vinovatie;
b. se comite numai cu praeterintentie;
c. nu poate fi savar~itAcu intentie indirecta.
53. Tentativa nu este in niciun caz posibila Ia lnfractlunea:

a. de simpla repetare;
b. de dare de mita;
c. continuata,
54. Tentativa Imperfeeta este posibila:
a. atat la infractiunile de peri col, cat ~i la cele de rezultat;
b. numai la infractiunile de pericol;
c. numai la infractiunile de rezultat,
55. Tentativa la complicitate antertoara la Infracthmea de furt:

a. nu este prevazuta de Iegea penala;
b. se sanctioneaza la fel ca ~i complicitatea la tentativa la infractiunea de furt;
c. nu se pedepseste doar atunci cand intervine desistarea.
56. Desistarea:
a. poate consta doar intr-o fapta omisiva;
b. este posibila ~i dupa efectuarea actelor de executare;
c. produce efecte fata de toti coautorii.
57. Desistarea nu este posibila in cazul tentativei:

a. la 0 infractiune omisiva improprie;
b. perfecte la 0 infractiune de rezultat;
c. relativ improprii la 0 infractiune de pericol.
58. impiedicarea producerii rezultatului este posibila in cazul Infractlunllort

a. de rezultat susceptibile de a fi savarsite in forma tentativei perfecte;
b. de pericol abstract;
c. de rezultat susceptibile de a fi savarsite in forma tentativei imperfecte.
GRiLE
249
59. impiedicarea producerii rezultatului:

a. poate fi retinuta drept cauza de nepedepsire a tentativei si atunci cand a fost
realizata prin mijloace ilicite;
b. nu poate consta intr-o omisiune;
c. se poate realiza numai printr-o actiune licita.
60. Spre deosebire de desistare, impiedicarea producerii rezultatului:
a. nu poate avea loc din culpa;
b. nu poate consta intr-o omisiune;
c. este posibila la toate infractiunile de rezultat.
61. in cazul pluralititii naturale, partiejpatla nu este posibili sub forma:
a. instigarii;
b. complicitatii;
c. coautoratului.
62. Se poate retlne partlcipatla improprie:
a. in cazul coautoratului;
b. in ipoteza savarsirii infractiunii de act sexual cu un minor;
c. daca autorul actioneaza cu praeterintentie si instigatorul din culpa.
63. Coautoratul nu este posibil in cazul:
a. infractiunii de evadare comisa in forma de baza;
b. infractiunilor omisive proprii;
c. infractiunilor comisive prin omisiune.
64. Coautoratul este posibil:
a. in cazul pluralitatii constituite;
b. in cazul infractiunilor savareite eu intentie spontana;
c. la savarsirea unei tentative pedepsibile.
65. Coautoratul:
a. poate fi retinut numai daca participantii actioneaza impreuna cu intentie directa;
b. presupune ca actele fiecarui coautor sa fie susceptibile de a produce singure
urmarea imediata a infractiunii;
c. poate fi retinut si in cazul in care actele de executare a infractiunii realizate de
coautori au fost succesive.
66. Instigarea:
a. nu este posibila la infractiunile omisive;
b. este posibila la infractiunile de pericol abstract;
c. este posibila la infractiunile savarsite din culpa.
67. Spre deosebire de complicitatea morali, instigarea:
a. este intotdeauna anterioara savarsirii faptei;
b. este posibila la infractiunile praeterintionate;
c. poate fi realizata din culpa.
250
68. Instigarea neurmata de executare:

a. reprezinta un act de participatie penala;
b. este 0 infractiune de sine statatoare;
c. nu se pedepseste in toate cazurile in care pedeapsa prevazuta de lege pentru
fapta efectiv comisa este de 2 ani sau mai mica.
69. Instigarea neurmata de executare Ia Infractiunea de fals intelectual, prevazuti de art. 289 C.pen. (6luni la 5 ani inchisoare) se va pedepsi cu inchisoare de la:
a. 15 zile la 6 luni;
b. 15 zile la un an sau amenda;
c. 3 luni la 2 ani si 6 luni.
70. Complicitatea:
a. se realizeaza numai cu intentie directs sau indirecta;
b. poate fi retinuta in concurs ideal cu favorizarea infractorului;
c. nu poate fi retinuta in concurs ideal cu tainuirea.
71. Complicitatea negativA:

a. nu se pedepseste ca act de participatie penala;
b. poate fi incriminata ca infractiune autonoma;
c. se pedepseste in toate cazurile.
72. Fapta lui X care, imediat dupa comiterea faptei, a preluat de la Y portmoneul sustras de acesta din urma de la victimi, constituie:
a. coautorat la savarsirea infractiunii de furt;
b. complicitatea materiala la savarsirea infractiunii de furt;
c. complicitatea concomitenta la savarsirea infractiunii de furt.
73. Daci numai complicele impiedicAefectiv sAvir,irea lnfractfunil;

a. autorul poate fi tras la raspundere penala pentru tentativa;
b. instigatorul poate fi tras la raspundere penala pentru tentativa;
c. se va retine complicitate la tentativa de a savar~i infractiunea,
74. Nu va fi pedepsit:
a. coautorul care se desista in timpul savar~irii infractiunii de catre ceilalti coautori;
b. complicele concomitent, care se desista in timpul savarsirii infractiunii de catre
autor;
c. instigatorul care a impiedicat consumarea infractiunii.
75. in situatla in care complicele este in aeelasl timp ,i instigator, ,i nu participAnemijlocit alatur] de autor la sivir~irea mfraetluntl, se va retlne.
a. numai instigarea la savarsirea infractiunii;
b. atat complicitatea, dit i instigarea la savarsirea infractiunii;
c. instigarea neurmata de executare.
----------------- ----
GRILE
251
76. in cazul in care numai instigatorul impiedica efectiv savar~irea infractiunii:
a. autorul poate fi tras la raspundere penala pentru tentativa;

b. complicele poate fi tras la raspundere penala pentru tentativa;
c. instigatorul nu poate fi tras la raspundere eu privire la contributia sa ea
participant la savarsirea infractiunii.
77. Complicitatea anterloara neurmata de efectuarea unor acte de executare:
a. nu se pedepseste;
b. are acelasi regim sanctionator ea si instigarea neurmata de executare;

c. se sanctioneaza cu 0 pedeapsa cuprinsa intre minimul general si minimul special prevazut de lege pentru infractiunea la eare au fost efeetuate aetele de ajutorare,
numai daca maximul special al pedepsei prevazut de lege pentru infractiune este mai
mare de 2 ani.
78. Sistemul parfflcaril pedepsei este aplicabiJ pentru sanctlonareai
a. participatiei proprii;
b. participatiei improprii;
c. pluralitatii intermediare.
A
79. In cazul partlcipatlel improprii:
a. autorul nu va raspunde penal;

b. forma de vinovatie a instigatorului si a complieelui este omogena;
c. atenuantele reale se rasfrang asupra tuturor participantilor, chiar daca nu au fost
eunoscute.
80. Exista unitate naturals de Infractiune in cazul:
a. infractiunii deviate;
b. infractiunii progresive;
c. infractiunii de obicei.
81. Infractlunea
continua:
a. este sanctionata cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta tipica;

b. nu poate fi savarita eu praeterintentie;
e. poate fi savar~ita in forma continuata,
82. Exist! unitate legala de lnfractiane in cazul:
a. infractiunii progresive;
b. infractiunii complexe;
c. infractiunii cu continuturi alternative.
83. Nu poate fi savar~ita in forma connnuara.
a. infractiunea complexa savar~ita eu praeterintentie;

b. infractiunea de perieol omisiva;
e. infractiunea care are rezultat ireversibil.
252
84. Spre deosebire de concursul real omogen, fnfraethmea continuata presupune:

a. unitatea de rezolutie infractionala;
b. unitatea de continut a infractiunii;
c. 0 pluralitate de subiecti pasivi.
85. Spre deosebire de concursul de infractiuni, in cazul infractiunii complexe
va exista intotdeauna:
a. 0 unitate de subiect pasiv;
b. acelasi obiect juridic;
c. 0 unitate legala de infractiune.
86. Spre deosebire de rectdlva, in cazul concursului de lnfraetlunl nu prezintA importantl:

a. gravitatea infractiunilor savar~ite;
b. forma de vinovatie cu care sunt comise infractiunile;
c. natura valorii juridice vatamate prin comiterea infractiunilor.
87. Spre deosebire de pluraHtatea intermediarl, in cazul concursului de infractiuni:

a. nu intereseaza natura sau gravitate a infractiunilor savar~ite;
b. infractorul poate fi atat un minor care raspunde penal, cat si un major;
c. nu trebuie sa existe 0 hotarare de condamnare pentru vreuna dintre infractiuni,
88. in cazul concursului cu conexitate etioiogicd:
a. atat infractiunea mijloc, cat ~iinfractiunea scop pot fi savar~itecu praeterintentie;
b. numai infractiunea mijloc trebuie savar~ita cu intentie directs;
c. rezolutia infractionala pentru savarsirea infractiunii scop este anterioara savarsirii infractiunii mijloc.
89. in cazul concursului cu conexitate consecvemionalai
a. prima infractiune trebuie savar~ita intotdeauna cu intentie;
b. rezolutia de a comite cea de-a doua infractiune poate fi anterioara comiterii
primei infractiuni;
prima infractiune poate fi comisa cu orice forma de vinovatie, in vreme ce a
doua trebuie savar~ita numai cu intentie directa,
c.
90. Pentru sanction area concursului de infractiuni:

a. nu se aplica in niciun caz sistemul absorbtiei;
b. sistemul absorbtiei se aplica in cazul in care pentru vreuna dintre infractiunile
concurente a fost aplicata pedeapsa detentiunii pe viata;
c. sistemul absorbtiei se aplica in situatia in care pentru vreuna dintre infractiunile
concurente a fost aplicata pedeapsa inchisorii in maximul special prevazut de lege.
-------------_._---_
.....
GRILE
253
91. in cazul in care un inculpat a fost condamnat pentru sivir~irea a douA

tnfraetlun! concurente, mnd aplicat ~iun spor de pedeapsa, iar dupA rlminerea
definitivi a hotiririi de condamnare pedeapsa stabilitl pentru una dintre
Infraetiunl este grapati total:
a. se va executa in continuare numai pedeapsa negratiata;
b. se va executa in continuare pedeapsa negratiata si sporul aplicat prin hotararea
definitiva;
c. executarea pe langa pedeapsa negratiata a sporului este facultativa, in functie de
antecedentele penale ale condamnatului.
92. 0 hotlrare judecatoreasci prin care 0 persoani a fost condamnatl la
pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni pentru savar,irea a doua infracpunl,
dintre care una din culpa ,i alta intenponatl:
a. nu poate constitui primul termen a1recidivei;
b. constituie intotdeauna primul termen al recidivei;
c. constituie primul termen a1 recidivei numai daca pentru infractiunea intentionata s-a aplicat 0 pedeapsa mai mare de 6 Iuni.
93. Sanctiunea stabiliti de tnstanta de judecatA pentru infracpunea care
constituie al doilea termen al recidivei nu poate fi:
a. amenda;
b. inchisoarea mai mica de un an;
c. libertatea supravegheata,
94. in cazul in care un minor dupA executarea unei pedepse, sAvar~e,te din
nou cu Intentle 0 Infractiune;

a. se va retine existenta pluralitatii intermediare;
b. nu sunt intrunite conditiile pluralitatii intermediare, dar se va retine pluralitatea
de infractiuni;
c. se poate retine mica recidiva.
95. Nu poate constitui in niciun caz prim termen al recidivei condamnarea:
a. la 0 pedeapsa de 6 luni inchisoare pronuntata pentru 0 infractiune praeterintentionata;
b. 1apedeapsa amenzii;
c. pentru 0 infractiune sanctionata de lege cu pedeapsa inchisorii a1temativ cu
pedeapsa amenzii.
96. Constituie intotdeauna al doilea termen al recidivei 0 infracpune:
a. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de peste un an inchisoare
altemativ cu pedeapsa amenzii;
b. praeterintentionata, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de peste un
an inchisoare, chiar daca pedeapsa aplicata este sub un an inchisoare;
c. pentru care legea prevede pedeapsa lnchisorii de peste un an.
----- -
-------
254
97. in situatla In eare se rettne ca Infraetiunea a fost savar,ita atat In eonditiile starii de reetdlva postcondamnatorie, eit ,i In eele ale starii de recidiva
postexecutorie, se apllca;
a. mai mtai tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii, iar apoi eel al
recidivei postcondamnatorii;
b. mai intai tratamentul sanctionator al recidivei postcondamnatorii, iar apoi eel al
recidivei postexecutorii;
c. numai tratamentul sanctionator al ultimei stari de recidiva constatate.
98. Nu se va putea rettne pluralitatea Insermedlara daca:

a. primul termen consta lntr-o condamnare pentru 0 infractiune ulterior amnistiata;
b. infractiunea ce constituie al doilea termen a fost savar~ita de un minor;
c. legea prevede pentru infractiunea ce constituie al doilea termen numai pedeapsa
amenzn,
99. Primul termen al pluraHtatii intermediare nu poate eonsta tntr-o condamnare:

a. a infractorului major pentru 0 infractiune sanctionata de lege numai cu
pedeapsa amenzii;
b. la pedeapsa inchisorii pronuntata chiar in ziua in care inculpatul implinea
14 ani;
c. pentru 0 infractiune care a fost ulterior dezincriminata.
100. Nu poate fi subiect activ al infraetiunii:

a. un minister;
b. 0 unitate de invatamant de stat;
c. 0 fundatie,
101. Peate fi angajata raspunderea penala a:

a. unei societati comerciale, pentru 0 infractiune savar~ita in interesul acesteia, dar
tara legatura cu obiectul ei de activitate;
b. unei societati comerciale dizolvate ~i aflate in procedura de lichidare pentru 0
infractiune savar~ita in legatura cu obiectul ei de activitate, dar in interesul unei terte
persoane;
c. Bancii Nationale a Romaniei pentru 0 infractiune savar~ita de un organ de
conducere al acestei in legatura cu obiectul ei de activitate.
102. in eazul persoanei juridice:
a. nu se poate retine mica recidiva;
b. starea de recidiva mare postcondamnatorie este conditionata de cuantumul
pedepsei amenzii penale aplicate prin hotararea de condamnare definitiva;
c. pluralitatea intermediara poate fi retinuta numai daca primul termen il constituie 0 hotarare de condamnare pentru 0 infractiune sav~ita din culpa.
GRiLE
2551
In-
103. in cazullegitimei apiriri:
vi
al
a. atacul trebuie sa constea intotdeauna intr-o fapta prevazuta de Iegea penala;

b. apararea poate consta ~i intr-o fapta prevazuta de Iegea penala sav~itA din culpa;
c. este necesar ca apararea sa fie singura cale de inlaturare a atacului.
al
104. in cazullegitimei apiriri:
a. apararea este justificata ~i in cazul in care consumarea atacului are loc inainte
de consumarea infractiunii in care acesta consta;
b. atacul poate consta intr-o fapta omisiva improprie;
c. apararea poate fi efectuata de un tert,
105. Legitima apirare prezumati:
a. presupune ca atacul sa constea lntotdeauna intr-o infractiune de violare a domiciliului;

b. poate fi retinuta numai in cazul in care apararea este realizata de proprietarul
sau detinatorul spatiului in care se patrunde;
c. nu poate fi retinuta ori de cate ori patrunderea intr-o locuinta are loc in timpul
noptii.
106. Se va retlne starea de necesitate in cazul in care
persoani:
a. conduce un autoturism avand in sange 0 alcoolemie peste limita prevazuta de

lege, pentru a duce la spital victima unui accident a carei viata era pusa in pericol;
b. nu poate denunta 0 infractiune de talharie de care a luat cunostinta, din cauza I
inundatiilor care 11impiedica sa se deplaseze;
c. fractureaza bratul victimei, pentru a 0 putea scoate de sub ruinele unui imobil. I
107. Stare a de pericol din structura stirii de necesitate:

a. trebuie sa fie actuala si iminenta;
b. poate sa fie viitoare;
c. poate fi generata de un animal.
108. in cazul constrangerfi morale, pericolul cu care se amenlata:

a. trebuie sa fie iminent sau eventual;
b. poate proveni atat de la un minor, cat si de la un major;
c. nu poate privi proprietatea unei persoane.
109. Cazul fortuit:

a. produce efecte in rem;
b. implica existenta unei imprejurari exterioare care nu poate fi simultana
CUI
actiunea faptuitorului;
c. presupune producerea unui rezultat imprevizibil.
110. Pentru a inlitura caracterul penal al faptei, starea de bette:

a. nu trebuie in niciun caz sa fie voluntara;
b. trebuie sa fie intotdeauna completa la momentul luarii rezolutiei infractionale;
c. trebuie sa existe pe intreaga perioada de timp in care faptuitorul avea obligatia
de a actiona, in cazul faptelor omisive.
256
111. Starea de bette veluntara:

a. nu poate fi prevazuta de lege ca element constitutiv al unor infractiuni;
b. simpla si completa poate constitui 0 circumstanta agravanta;
c. incompleta poate constitui 0 circumstanta agravanta,
112. in sltuatla in care X se adiposte~te de 0 furtuni sub acopertsul unui depozit apartinand unei persoane juridice, iar din cauza conditiilor atmosferice acoperi~ul depozitului se desprinde ~i pribufindu-se pe X Ii provoaci 0 vitimare
corporali pentru a cirei ingrijire sunt Decesare20 de zile, persoana juridici:
a. poate invoca cazul fortuit drept cauza ce inlatura caracterul penal al faptei;
b. va putea fi trasa la raspundere penala lmpreuna cu organele sale de conducere
pentru vatamare corporala din culpa;
c. nu comite 0 fapta prevazuta de legea penala.
113. Eroarea de fapt:
a. inlatura caracterul penal al faptei doar in ipoteza in care aceasta a fost comisa
cu intentie;
b. nu poate inlatura decat caracterul agravat al faptelor comise din culpa;
c. poate fi retinuta ~i in cazul faptelor comise cu praeterintentie.
114. Daci un infractor minor a fost condamnat la cite 5 ani inchisoare
pentru fiecare din cele 5 fnfracttunt concurente sivir~ite, pedeapsa rezuitanti
maximi care poate fi aplicati este:
a. 30 ani;
b. 20 de ani;
c. 25 de ani.
115. in situatla in care X incearci si se sinucidi, iar Y, pentru a-I salva,
exerciti acte de violenti ce ii produc lui X leziuni traumatice pentru a earor
vindecare sunt Decesare 9 zile de ingrijiri medicale, se va retlne ci Y:
a. nu raspunde penal, fapta nefiind prevazuta de legea penala;
b. a comis o fapta prevazuta de legea penala in legitima aparare;
c. a comis 0 fapta prevazuta de legea penala in stare de necesitate.
116. Spre deosebire de amnistia antecondamnatorie, gratierea antecondamnatorie:
a. opereaza retroactiv;
b. produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare;
c. nu are efecte asupra masurilor educative.
117. in caz de concurs de Infractiunl:
a. dispozitiile referitoare la contopire se aplica numai cu privire la pedepsele executabile care au fost gratiate partial;
b. gratierea individuals vizeaza numai pedeapsa rezultanta;
c. nu se aplica niciodata sistemul cumulului aritmetic pentru aplicarea regimului
sanctionator.
GRiLE
257
118. Amnistia postcondamnatorie:

a. produce efecte numai pentru viitor;
b. inlatura executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi;
c. produce aceleasi efecte ca ~i prescriptia executarii pedepsei.
119. Amnistia nu produce in nieiun caz efeete asupra:
a. masurilor de siguranta;
b. masurilor educative;
c. dreptului persoanei vatamate la restituirea costului expertizelor platite.
120. Prescrlptla rispunderii penale:
a. produce aceleasi efecte ca ~iamnistia antecondamnatorie;
b. inlatura executarea pedepsei complementare;
c. nu tnlatura posibilitatea revocarii gratierii conditionate a pedepsei.
121. in cazul aplieirii pedepsei complementare a inchiderii unui punet de
lueru, aplieatl unei soeietiti eomereiale eu rispundere Iimitati:
a. nu poate interveni prescriptia executarii acestei pedepse;
b. termenul de prescriptie curge de la data executarii pedepsei principale a amenzii;
c. in caz de neexecutare, poate fi inlocuita cu pedeapsa complementara a dizolvarii.
122. in ipoteza aplicirii pedepsei eomplementare a inchiderii unui punet de
lueru unui sindicat:
a. nu poate interveni prescriptia executarii acestei pedepse;
b. termenul de prescriptie curge de la data executarii pedepsei principale a amenzii;
c. in caz de neexecutare, poate fi inlocuita cu pedeapsa complementara a dizolvarii.
123. Termenul de prescriptte a rispunderii penale incepe si curgi de la data:
a. inactiunii infractionale in cazul infractiunilor de pericol;
b. savarsirii ultimei actiuni infractionale in cazul infractiunilor continue; .
e. producerii rezultatului mai grav in cazul infractiunilor progresive.
124. Prescrlptla nu inlituri raspunderea penala in cazul infractiunii de:
a. pruneucidere;
b. viol, urmata de sinuciderea victimei;
e. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.
125. Este imprescriptibila raspunderea penala pentru:
a. infractiunea de determinare sau inlesnire a sinueiderii;
b. tentativa la infractiunea de tdlharie urmata de moartea victimei;
e. complicitate la tentativa la infractiunea de omor.
126. Prescriptla inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar Intervenl,
daca termenul de preserlptle previzut de lege este depi~it:
a. cu inca 0 data;
b. eu 0 treime;
c. cu 0 jumatate.
_j_
258
127. Gratlerea individualA:

a. poate fi dispusa cu privire la pedepsele principale aplicate persoanelor juridice;
b. poate fi dispusa cu privire la pedeapsa inchisorii aplicata unei persoane fizice a
carei executare a fost suspendata conditionat;
c. in cazul concursului de infractiuni gratierea individuala vizeaza numai pedeapsa
rezultanta,
128. Reabilitarea de drept:

a. nu poate interveni in cazul persoanelor juridice;
b. produce efecte similare reabilitarii judecatoresti;
c. nu are efecte asupra masurilor de siguranta,
129. Reabilitarea:
a. de drept nu opereaza cu privire la condamnatii persoane juridice;
b. judecatoreasca se poate dispune ~i in ipoteza in care 0 persoana a fost condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata;
c. nu produce efecte eu privire la condamnarile pronuntate in strainatate,
130. Pedeapsa accesorie:

a. poate fi aplicata inculpatilor minori;
b. este intotdeauna insotita de executarea efectiva a pedepsei principale;
c. poate fi suspendata, in unele cazuri, de instanta pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
131. Circumstanta agravanti legalA constind in sivir~irea mfractlunll de

catre un infractor major impreunA cu un minor se apUcAin cazul pluralitAtu:
a.ocazionale;
b. constituite;
c. naturale.
132. Clrcumstanta agravantA legalAa sAvir~irii faptei de eatre trei sau mai
multe persoane impreunA:
a. este 0 circumstanta reala;
b. nu poate fi retinuta in cazul pluralitatii naturale de infractori;
c. poate fi retinuta in cazul in care un major savr~e~teinfractiunea de furt Intr-un
loc public impreuna cu doi minori de 13 ani.
133. Pedepsele complementare:

a. trebuie aplicate intotdeauna cu privire la aceleasi drepturi ca si pedepsele
accesorii;
b. nu pot fi aplicate alaturi de pedeapsa detentiunii pe viata stabilita pentru un
inculpat in varsta de 18 ani;
c. pot fi cumulate.
------------------------
GRILE
259
134. Pedeapsa complementara a dizolvaril persoanei juridice nu poate fi

aplicata:
a. unei scoli;
b. unui spital;
c. unui sindicat.
135. Pedeapsa complementara a inchiderii unor puncte de lueru ale persoanei juridiee se poate apliea:
a. pe 0 perioada de eel putin 30 de zile;
b. numai persoanelor juridice care au un scop lucrativ;
c. cu privire la orice punct de lucru al persoanei juridice.
136. Persoanei juridiee nu ii pot fi aplieate:

a. pedepse complementare prin care sa li fie adusa atingere imaginii acestei;
b. pedepse accesorii;
c. masuri de siguranta;
137. Degradarea militara:

a. poate fi dispusa pe langa pedeapsa de 5 ani inchisoare stabilita pentru 0 infractiune din culpa;
b. se executa dupa ce pedeapsa principala a fost executata sau considerata executata;
c. poate fi dispusa pe langa pedeapsa detentiunii pe viata;
138. In eazul provocarn:

a. actul provocator trebuie sa fie indreptat numai impotriva faptuitorului;
b. riposta nu poate consta intr-o infractiune savar~ita pe cale orala;
c. atat actul provocator, cat si riposta pot fi savarsite cu praeterintentie,
139. Provocarea poate fi retinuta;

a. la individualizarea pedepsei ce urmeaza sa fie aplicata unei persoane fizice alaturi de excesul justificat;
b. la individualizarea pedepsei ce urmeaza sa fie aplicata unei persoane juridice;
c. chiar daca riposta este ulterioara provocarii.
140. Infracttunlle de perieol abstract se consuma intotdeauna in momentul:
a. producerii rezultatului prevazut de lege;
b. savarsirii actiunii infractionale prevazute de lege;
c. producerii efective a starii de pericol.
141. Reabilitarea:
a. are efecte mai extinse decat cele ale amnistiei;
b. poate avea ca efect redobandirea gradului militar pierdut prin condamnare, in
unele cazuri;
c. nu are efecte asupra niciunei masuri de siguranta.
260
142. Pentru a beneficia de liberare conditionata condamnatul aflat in executarea pedepsei de 3 ani inchisoare aplicate pentru savar~irea infractiunh de
ucidere din culpa, care nu a fost folosit la munca din cauza starli sanatatii,
trebuie sa execute efectiv:
a. un an inchisoare;
b. un an si sase luni inchisoare;
c. doi ani inchisoare.
143. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei:

a. se poate dispune atunci cand pedeapsa stabilita unei persoane juridice este
amenda;
b. poate fi revocata daca pedeapsa stabilita pentru infractiunea intentionata savar~ita in termenul de incercare este amenda;
c. atrage dupa sine si suspendarea executarii pedepselor accesorii si a masurilor
de siguranta,
144. in ipoteza in care dupa condamnarea definitiva a unei persoane la

pedeapsa inchisorii a caret executare a fost suspendata se dispune trimiterea
acesteia in [udecata pentru savar~irea a doua lnfractiunl, din care prima este
concurenta cu tnfractlunea pentru care a intervenit condamnarea deflnitiva, iar
cea de-a doua este savar~ita in termenul de incercare al suspendaril, Instanta:
a. este obligata sa revoce suspendarea conditionata;
b. trebuie sa dispuna anularea suspendarii conditionate;
c. nu poate aplica pedeapsa rezultanta potrivit regulilor pluralitatii intermediare de
infractiuni.
145. Pe durata termenului de incercare al suspendarii sub supraveghere:

a. impunerea masurilor de supraveghere este obligatorie ~icumulativa;
b. nu se poate dispune modificarea masurilor de supraveghere;
c. se poate dispune incetarea masurilor de supraveghere.
146. in cazul in care se constata ca un minor nu avea dlscernamant la

momentul comiterii faptei, caracterul penal va fi inlaturat prin retinerea:
a. minoritatii, daca minorul avea varsta de 13 ani la data savarsirii faptei;
b. iresponsabilitatii, daca minorul avea varsta de 14 ani la data savarsirii faptei;
c. iresponsabilitatii, numai daca minorul implinise varsta de 16 ani la data savarsirii faptei.
147. Internarea medicala:

a. se dispune numai pe 0 perioada determinata;
b. nu poate fi dispusa daca fapta nu este infractiune:
c. nu poate fi aplicata alaturi de masura obligarii la tratament medical.
148. Masura de slguranta a interzicerii de a se ana Intr-o anume localitate:

a. nu poate fi dispusa pe 0 perioada mai mica de un an;
I
I
l_
I
GRILE
261
b. poate fi dispusa si in ipoteza condamnarii infractorului minor la masura educativa a libertatii supravegheate pentru mai multe infractiuni de talharie comise in
aceeasi localitate;
c. poate fi executata ~i inainte de executarea pedepsei principale.
149. Sunt supuse confiscirii: ,

a. doar bunurile aflate in legatura directa sau indirecta cu 0 infractiune;
b. banii obtinuti din exploatarea bunurilor produse prin s~var~irea faptei prevazute
de legea penala;
.
c. bunurile ce constituie mijlocul de savar~ire a unei infractiuni comise din culpa.
ISO.Contlscarea extinsi se poate dispune:

a. in cazul dispunerii lncetarii procesului penal de catre instanta;
b. in cazul condamnarii unei persoane juridice pentru 0 infractiune contra patrimoniului, indiferent de pedeapsa amenzii prevazute de lege pentru sanctionarea
infractiunii;
c. prin echivalent.
lSI. Confiscarea extinsi poate fi dispusi in cazu) condamnirii unei persoane:

a. la pedeapsa amenzii;
b. la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata conditionat;
c. atunci cand sumele de bani dobandite de inculpat in cursul cercetarii judecatoresti ~i transferate parintilor sai depasesc in mod vadit veniturile obtinute de aceasta
in mod licit.
II'
I'
i,
I'
i'l
I
i
I
i
II i
RASPUNSURI GRILE
1. a);
2. b), c);
3. a), b);
4. a);
5. a);
6. c);
7. a);
8. b);
9. b);
10. a);
11. a);
12. a);
13. a);
14. b);
15. b), c);
16. a), c);
17. a), b);
18. b), c);
19. a);
20. a), c);
~1. b);
.i .. 22. b),c);
. 23. b), c);
24. a) c);
25. a), b);
26. b);
27. c);
28. a), c);
29. b);
30. a), b);
31. b)
32. a, b)
33. a);
34. b);
35. a), b);
36. a);
37. a);
38. c);
39. a);
40. c);
41. b);
42. c);
43. a);
44. b);
45. a);
46. a), c);
47. a), b);
48. a), b);
49. a), b);
50. a);
51. b);
52. a);
53. a), b);
54. a);
55. a);
56. c);
57. b);
58. a);
59. a), b);
60. b);
61. c);
62. a), b);
63. a), b);
64. b), c);
65. c);
66. b), c);
67. a);
68. b);
69. a);
70. c);
71. a), b);
72. a);
73. a), b);
74. c);
75. a);
76. a), b);
.":
----_ _ ---..
...
77. a);
78. a);
79. b), c);
80. a);
81. a), c);
82. a), b);
83. a), c);
84. a);
85. c);
86. a), b);
87. c);
88. a), c);
89. b), c);
90. b);
91. a);
92. c);
93. c);
94. b);
95. a);
96. b);
97. a);
98. a);
99. b), c);
100. a);
101. a), b);
102. a);
103. b);
104. b), c);
105. c);
106. c);
107. c);
108. a),b);
109. a);
110. a), c);
111. b), c);
112. a);
113. c);
114. b);
115. b);
116. b);
117. a), b);
118. a), b);
119. b), c);
120. a);
121. a), c);
122. b);
123. a), b);
124. c);
125. b), c);
126. a);
127. c);
128. b);.
129. b);
130. a);
131. a);
132. a), b);
133. c);
134. c);
135. b);
136. b);
137. c);
138. c);
139. b), c);
140. b);
141. a);
142. b);
143. b);
144. b);
145. a), b);
146. a), c);
147. c);
148. a), c);
149. b);
150. c);
151. a), b).
I~.:\.....l~{_
;.:.":i:':.'.....
':...
..
TITLUL II
PARTEA SPECIALA.
Capitolul I
Infractiuni contra persoanei
Sectiunea 1. Infractiuni contra vietii, Integrltatii

corporale ~isanatatii
Subsectiunea 1. Omuciderea
1.0morul
1.1. Notiune
- omorul este infractiunea ce consta in suprimarea cu intentie a vietii unei persoane (art. 174 C.pen.).
1.2. Obiectul infractiunli

a) obiectul juridic special: viata persoanei si relatiile sociale In legatura cu
dreptulla viata al altei persoane;
- dreptul la viata este eel mai important drept al omului; este un drept absolut,
opozabil erga omnes, toti membrii societatii fiind obligati sa-l respecte si sa se abtina
de la orice actiune care ar aduce atingere ori ar pune In pericol aceasta valoare sociala
suprema;
- viata persoanei este perioada care se intinde de la nastere ~i pana la moarte.
Momentul de la care 0 persoana este 'in viata este acela al desprinderii totale a fatului
de corpul mamei prin taierea cordonului ombilical, adica momentul cand produsul
conceptiei nu mai este fat, ci nou-nascut, incepand sa duca 0 viata independenta de
aceea a mamei. Momentul final al vietii este acela al mortii cerebrale.
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata,
in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de
morminte prevazute la art. 319 C.pen. este un cadavru, iar inculpatul, prin
dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmareste ascunderea faptei de ornor
cornise anterior, se vor refine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea
de profanare de morminte (1.C. CiL, Sectiile Unite, Decizia nr. 35120.08,
www.legalis.ro).
..
':\.;.,.-<
',.
-.~:'...
_"'l
<","
'/:
264
Drept penal. Partea speciald
1.3. Sublectfi infracpunii

a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridic! (necircumstantiat) cu capacitate penala; participatia penal! este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau
complicitate materiala sau morala;
~
Exist! coautorat la infractiunea de omor cand coinculpatii au actionat
impreuna lovind victima, amt inainte de a cadea la pamant, cat si dupa aceasta.
Faptul ca numai loviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are
relevanta, daca activitatea acestuia se afla lntr-o unitate indivizibila cu cea a
celorlalti inculpati si daca rezultatul acestei activitati strans unite consta in
suprimarea vietii victimei, iar din materialitatea faptelor reiese ca top inculpatii
au fost constienti de urmarile lor comune ~i au dorit producerea lor. in cazul de
fata, fiind constatat ca inculpatul C.C. a lovit vietima cu 0 scandura in spate, in
timp ce ceilalti coinculpati i-au aplicat alte lovituri, in zone vitale, cu obiecte
contondente, iar dupa caderea acesteia, au continuat sa 0 loveasca tmpreuna, se
invedereaza ca toti participantii se fac vinovati de participarea la savarsirea
infractiunii de omor, sub forma de coautorat, prevazuta de art. 174 C.pen.
(1.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 473912004, www.lega/is.ro).
~
Instigarea se regaseste numai in latura sau aetul psihie (latura subiectiva), nu ~i in latura fizica (obiectiva) a infractiunii. Aceasta forma de participatie
are mai multe forme (categorii), intre care si aceea a agentului provocator (in
sensul instigator), forma care exist! in cauza, Sunt cuprinse in aceasta categorie
acele persoane care, prin daruri, promisiuni, amenintari, abuz de autoritate sau de
putere, determina pe autor sa sav~easea 0 fapt! penala, In cazul de fata, prin
putere trebuie lnteleasa autoritatea de fapt ~i de drept, pe care functionarii civili
sau militari 0 exercita asupra subaltemilor, dar si asupra unor persoane care se afta
in stare de detinere, acestia temandu-se ca, in caz de neexeeutare, s-ar putea lua
masuri disciplinare impotriva lor, dar ~i ca executarea le poate aduee avantaje. in
cauza, inculpatii s-au folosit de amenintari, dar ~i de promisiuni fata de detinutul
M.C., si anume inraut!tirea regimului de detentie sau, dimpotriva, de a beneficia
de un regim mai relaxat si a fi liberat conditionatinainte de mdeplinirea conditiilor
legale, determinandu-l sa execute acte de violenta impotriva lui D.G.E., aflat ~i el
in aceeasi camera de arest. Actele de violenta s-au ~i s!v~it, cauzand, in final,
decesul victimei, asa cum s-a ararat mai inainte, astfel ca fapta celor doi inculpati
realizeaza elemente constitutive ale instigarii la infractiunea de omor ealificat (cu
premeditare),prevazuta de art. 25, raportat la art. 174 ~iart. 175 lit. a), cu apliearea
art. 13, art. 75 lit. d) ~i alin. ultim ~i art. 78 C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia
~
Fapta inculpatului de a insoti, dupa 0 prealabila lntelegere de a comite
agresiunea, pe autorul omorului, amandoi tnarmati cu pari, de a patrunde in
curtea casei victimei si de a ataca pe fratele acesteia in timp ce eoineulpatul
aplica victimei lovituri eu parul in cap, cauzandu-i moartea, constituie complicitate la infractiunea de omor. Actionand in modul ararat, complicele a dat un
ajutor moral autorului faptei, prin incurajarea ~i prin intarirea intentiei acestuia
265
de a ucide, ceea ce, in lipsa acestui ajutor, autorul nu ar fi indraznit sa faca in

Imprejurarile date (CS.J, sectia penala, decizia nr. 5478/2001, www.legalis.ro).
~
Fapta participantului la savarsirea infractiunii de omor, de a folosi
impotriva victimei un spray paralizant, urmata de lovirea repetata a acesteia de
catre eel de al doilea participant cu un corp dur asupra zonei eapului, cauzandu-i
leziuni care au dus la deces, eonstituie coautorat La omor, iar nu eomplicitate.
Solutia se impune tinand seama ca faptuitorii au actionat impreuna, conjugat,
amandoi intrand in casa victimei inarmati, unul eu un spray paralizant, iar ce de
al doilea cu 0 bara metalica, ambele folosite la suprimarea vietii persoanei
(CS.J., sectia penala, decizia nr. 1262/1997, www.Legalis.ro).
~
Simpla prezenta a unei persoane, aflata impreuna eu autorul omorului
la locul savarsirii infractiunii, nu constituie eomplicitate, atata vreme cat nu a
existat intelegere intre ea si autor de a inlesni sau ajuta la eomiterea faptei si,
totodata, nu a eunoscut si niei prevazut ca acesta va savarsi un omor (Trib.
Suprem, sectia penala, decizia nr. 9411987, in CP. Ad, p. 600).
~
S-a retinut in fapt de prima instants ca, de aproximativ 4 ani, inculpatul
C.H. l-a cunoscut la C.I., proprietar de benzinarie si restaurant din localitatea
Cornea, aproape de Statiunea Herculane si la care a si lucrat, ultima data timp de
aproximativ 9 luni pana la inceputul anului 2001. La un moment dat, inculpatul
C.I. i-a comunicat ca vrea sa scape de 0 persoana si ar fi dispus sa achite 30.000
marci celui care ar executa lichidarea fizica, persoana vizata fiind V.D. C.H. nu
a fost de acord, dar la rugamintea inculpatului C.L si fata de suma promisa s-a
angajat sa caute un executant in Turcia, unde l-a contactat pe Y.A. care a
acceptat propunerea pentru suma de 20.000 marci germane, diferenta de 10.000 .
marci germane urmand sa revina intermediarului, respectiv lui C.H. Ambii au
revenit in Romania prin varna Bechet, au innoptat la Hotelul P., dupa care au
inchiriat un apartament in Herculane in apropierea casei unde urma sa fie
localizata victima. Retine instanta ca inculpatul C.I. i-a descris ~i aratat lui C.H.
casa si sernnalmentele persoanei vizate (aproximativ 50 ani, carunt, cu mustata)
si autoturismul acesteia de culoare alba. In continuare, timp de aproximativ
10 zile, inculpatul Y.A. a urmarit traseul victimei, iar inculpatul C.H. s-a intalnit
de mai multe ori cu inculpatul C.L pentru a primi sume de bani necesare
realizarii misiunii, intalniri la care coinculpatul Y.A. nu a participat, dar care in
cateva randuri i-a observat din autoturismul in care se afla si care era parcat in
apropiere (in fata unei unitati bancare, la iesirea din Timisoara ori la statia de
benzina), S-a stabilit de prima instanta ca C.H. ar fi primit de la C.1. 12.000
marci germane, suma cheltuita in comun de cei doi cetateni turci si ca intalnirile
dintre H. ~i C.I. erau stabilite telefonic la numerele fixe si de celular indicate. In
scopul procurarii unui pistol la 27 martie 2001, inculpatul Y.A. a plecat in
Turcia cu 200 marci germane dati de C.H. si dupa circa 10 zile a comunicat
gasirea armei dandu-si intalnire in localitatea Edime din Turcia. Au revenit in
Romania la 14 aprilie 2001 avand asupra lor arma ascunsa cu care au si intrat
nelegal in tara, continuandu-si filajul. In ziua de 17 mai 2001, pe cand se indrep_______
t_a_u_s_p_re_b_en_z_i_n_ar_ia_in_c_u_IP_a_tu_l_u_i_C_'_I._'
_ce_i_d_o_,i_i_n_CU_I_p_a_ti_a_U_O_b_s_e_rv_a_t_a_u_to_t
.L,
_j
Drept penal. Partea speciala
266
Dacia in care se afla persoana care trebuia ucisa, masina fiind oprita la marginea
drumului; inculpatul C.H. a intors autoturismullui in directia opusa, depasind pe
eel al victimei cu aproximativ 400 m. Au considerat ca este un loc propice
pentru a-si realiza scopul, motiv pentru care C.H. i-a indicat lui Y.A. sa ia cu el
pistolul din ma~ina ~i sa coboare. A mai retinut instanta de fond ca, inculpatul
Y.A. s-a indreptat spre masina victimei, care abia pomise dupa alimentarea cu
benzina si i-a facut semn sa opreasca, semn specific persoanelor care fac
autostopul. Au plecat impreuna in masina pana dupa localitatea Mehadia unde
dupa un pod din fata cimitirului inculpatul i-a cerut victimei sa opreasca si in
timp ce cobora, a scos pistolul cu care a impuscat victima, apoi a fugit de la
locul faptei. In continuare inculpatul C.H. s-a deplasat la benzinaria coinculpatului C.I. pe care l-a instiintat ca planul a fost realizat, acesta i-a dat 10.000.000
lei si 1.500 marci germane cu care a plecat spre Timisoara sa achite 0 datorie de
1.000 marci germane, iar a doua zi a fost retinut de organele de politie.
Inculpatul Y.A. a fost condamnat pentru omor calificat, C.H. pentru complicitate
la omor, iar C.I. pentru instigare la infractiunea de omor (I.c.c.J., sectia penald,
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferent de starea acesteia de

sanatate).
- daca victima are vreuna din calitatile prevazute de art. 175 sau art. 176 C.pen.,
se va retine infractiunea de omor calificat, respectiv omor deosebit de gray;
- nu este esential pentru retinerea existentei infractiunii de omor ca victima descoperita moarta sa fi fost identificata ori sa fi fost descoperit locul unde infractorul a
ascuns cadavrul (daca existe probe certe ca 0 anumita persoana a disparut ~i ca
omorul s-a produs).
1.4. Latura obiectivi

a) elementul material: uciderea unei persoane in viata printr-o actiune violenta
sau neviolenta sau 0 inactiune ilicita (in acest ultim caz trebuie sa existe 0 obligatie
legala sau conventionala de a actiona);
- eutanasia constituie omor, consimtamantul victimei de a-i fi suprimata viata nefiind
susceptibil de a conduce la lnlamrarea caracterului penal al faptei; in acest sens in
jurisprudenta Curtii Europene (cauza Pretty contra Marii Britanii, hotararea din 29
aprilie 2002) s-a retinut cii existenta dreptului la viatli nu implies ~i existenta dreptului la
moarte, diametral opus celui garantat de art. 2 din Conventia europeana,
~
Inculpatul a aplicat victimei aflate intr-o avansata stare de ebrietate 0
puternica lovitura cu pumnul, care a proiectat-o intr-un bazin cu ape reziduale,
caderea ei fiind auzita de inculpat, si a parasit-e :tara a incerca sa 0 salveze,
victima decedand. Latura obiectiva a infractiunii a infractiunii de omor trebuie
analizata nu numai sub aspectul actiunii de lovire a victimei, dar si sub acela al
omisiunii, cu intentie, de a incerca sa 0 salveze, desi stia ca a proiectat-o in bazin
~i ca starea in care se afla ii diminua mult posibilitatea de a se salva (Trib.
Suprem, sectia penald, decizia nr. 185111979,In Repertoriu 1975-1980,p. 275).
b) urmarea imediata: moartea victimei;
267
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca actiunea sau inactiunea subiectului

activ reprezinta cauza mortii; se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.
Fapta conducatorului de autovehicul, caruia i se cere cu insistenta de
victima sa opreasca autovehieulul pentru ea, altfel, va sari din rners, de a nu da
curs acestei cereri si de a mari viteza In rnornentul deschiderii portierei de catre
aceasta pentru a cobori, determinand lovirea ei, prin cadere, urmata de deces,
constituie infractiunea de ornor prevazuta in art. 174 alin. (1) C.pen., iar nu
infractiunea de ucidere din culpa prevazuta in art. 178 alin. (2) C.pen. intre
actiunea inculpatului de a mentine autoturismul in viteza si chiar de a 0 mar; si
decesul victimei exista legatura directa de cauzalitate, iar pe plan subiectiv,
actiunea sa este caracterizata de intentie, deoareee a acceptat ca victirna sa sara

din autoturisrnul aflat in deplasare, cu toate consecintele decurgand din aceasta
(C.S.J., sectia penala, deeizia nr. 1620/1998, in www.legalis.ro),
~~
Fapta de a cauza unei persoane grave leziuni craniene, prin aplicarea,
eu intensitate, a unei lovituri in cap, folosindu-se de un obiect apt sa produca
rnoartea, eu unnarea unor grave leziuni parietale, caracterizeaza latura subiectiva
a infractiunii prin intentie de a ueide. Daca leziunile au cauzat victirnei 0
epilepsie posttraumatica, cu repetate internari In spital, iar dupa doi ani si trei luni
aeeasta a decedat ca unnare a insuficientei cardio-respiratorii datorata unei
bronhopneurnonii survenita la 0 persoana cu epilepsie posttraumatica, desi intre
agresiune si deees exista 0 legatura de cauzalitate secundara,rnoartea datorandu-se
unor complicatii tardive, fapta eonstituie infractiunea de ornor, iar nu tentative la
aceasta infractiune (C.s.J., sectia penala, decizia nr. 218411993, www.legalis.ro).
1.5. Latura subiectiva

- intentie directa sau intentie indirecta;
Cauzarea caderii vietirnei de la etajul 2, in tirnp ce incerca, iesind pe
fereastra, sa se refugieze intr-un apartarnent veein, din cauza violentei inculpatei
care a patruns in locuinta prin spargerea usii si amenintand-o cu rnoartea,
eonstituie infractiunea de ornor savar~ita eu intentie indirecta de a ucide, iar nu
infractiunea de ucidere din culpa (C.s.J., sectia penala, decizia nr. 97611996,
www.legalis.ro).
Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra vietirnei, cu consecinta

decesului, ea unnare a rnultiplelor plagi muscate, este savar~ita eu intentie
indirecta si, prin unnare, eonstituie infractiunea de ornor, iar nu de ucidere din
culpa (I.C. CiJ; sectia penala, decizia nr. 1671/2004, www.legalis.ro).
Fapta inculpatilor, aflati pe malul unui diu, de a detennina victima care
nu stia sa inoate, prin amenintari eu aete de violenta, sa sara in apa, la 0
temperatura scazuta ~i de a arunea crengi in apa pentru a impiedica vietima sa
revina pe mal, urmata de plecarea inculpatilor de la locul faptei, victima decedand prin inec, constituie infractiunea de ornor ealifieat prevazuta in art. 174,
268

art. 175 alin. (I) lit. i) C.pen., savar~ita cu intentie indirecta, intrucat inculpatii
au prevazut rezultatul faptei ~i, desi nu l-au urmarit, au acceptat posibilitatea
producerii lui, avand in vederea cunoasterea incapacitatii victimei de a inota
pana la celalalt mal, temperatura scazuta ~i plecarea de la locul faptei (l.c.c.J.,
sectia penala, decizia nr. 757/2011, www.scj.ro).
- in cazul in care moartea victirnei nu s-a produs ca urmare a actiunilor sau inactiunilor infractorului, se va retine tentativa la ornor daca acesta a actionat cu intentia
de a ucide; altfel, fapta va constitui infractiuneade lovire sau alte violente, vatamare
corporala ori vatamare corporala grava;
~
Lovirea unei persoane in zona capului cu gatul taios al unei sticle ce a
avut ca urmare producerea unor plagi care, dupa suturare, au necesitat 8-9 zile de
ingrijiri medicale ~i care, potrivit actelor medico-legale, nu au pus in primejdie
viata victimei constituie tentativa la infractiunea de ornor, iar nu infractiunea de
lovire sau alte violente, deoarece intr-o atare situatie numai datorita inmmplArii
rezultatulletal sau periculos pentru viat! nu s-a produs. Fat! de natura obiectului
folosit in agresiune, zona corporala vizata ~i intensitatea loviturii care a produs
cele doua plagi, nu se poate sustine ca inculpatul nu a prevazut posibilitatea
producerii decesului victimei, rezultat pe care eel putin l-a acceptat si care a fost
evitat numai datorita inmmplArii(1. c.Cil., sectia penald, decizia nr. 3570/2005, in
Dreptul nr. 8/2006,p. 233).

~
Lovirea cu intensitate in cap a partii vatamate cu un scaun, cu unnarea
producerii de fracturi craniene si dilacerare cerebrala constituie tentativa la
infractiunea de omor, caracterizata, pe plan subiectiv, prin intentie de a ucide, iar
nu infractiunea de vatamare corporala grava prevazuta in art. 182 alin. (2) C.pen.
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 1789/1991, www.legalis.ro).
- daca a survenit rnoartea victirnei, se distinge intre infractiunea de ornor ~i cea de
loviri sau vatarnan cauzatoare de rnoarte, in principal, in functie de urmatoarele
criterii: zona unde au fost aplicate loviturile (vitala sau nevitala); aptitudinea obiectului cu care' au fost aplicate loviturile de a produce rnoartea; numarul ~i intensitatea
loviturilor aplicate;
~
Lovirea cu intensitate a victimei cu briceagul in zona inghinala, cu
consecinta sectionarii arterei ~i venei femurale, leziuni ce au dus la deces, constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de loviri cauzatoare de moarte, tinand
seama ca lovitura viza abdomenul,zona continand organe a caror lezare prin taiere
sau intepare duce, de regula, la moartea victimei, ca obiectul vulnerant este apt
pentru uciderea unei persoane, iar lovitura a fost aplicata cu intensitate deosebita
(Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 17/1987, in C.D. 1987, p. 286).
,..in cazul in care infractorul ucide din eroare 0 alta persoana decat pe cea pe care
vroia sa 0 ucida (error in personam), nu se va retine eroarea de fapt drept cauza ce
inlatura caracterul penal al faptei, fapta constituind 0 infractiune de ornor;
269
- in situatia in care faptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuarii in mod defeetuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment
neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio ictus),
ajungandu-se astfel1a un alt rezultat decat acela urmarit de faptuitor, insa de aceeasi
natura eu acesta (de pilda, faptuitorul urmareste uciderea unei persoane si datorita
schimbarii bruste a pozitiei acesteia provoaca moartea altei persoane), nu se poate
retine eroarea drept cauza ce inlarura caracterul penal al faptei. Apreciem ca in
aceasta ipoteza trebuie retinuta 0 singura infractiune intentionata, prin raportare la
persoana ucisa prin activitatea infractionala, intrucat exista un singur rezultat;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au
fost savar~ite; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
1.6. Formele lnfractlunil

- actele preparatorii: sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- tentativa este incriminata; se poate retine atat tentativa imperfecta (intrerupta),
dit si tentativa perfecta, relativ improprie; desistarea si impiedicarea producerii
rezultatului pot fi retinute ca si cauze de nepedepsire a tentativei;
~
Ingriidirea unui teren cu un cablu electric neizolat, pus sub tensiunea
de 220 V, urmata de atingerea cablului de catre 0 persoana, cu consecinta
electrocutarii acesteia si producerii unor grave leziuni, vindecate in urma
interventiei medicale, constituie tentativa la infractiunea de ornor cu intentie
indirecta (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 1946/1996, www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului de a lovi de la 0 distanta mica (3 m) cu intensitate si
cu un obiect apt de a ucide (piatra de pavaj stradal de 18/12 em) capul partii
vatamate (in varsta de numai 8 ani) constituie tentativa la infractiunea de ornor (in
incadrarea retinuta), sub forma intentiei indirecte deoarece, desi nu a urmarit
producerea mortii partii vatamate, inculpatul a prevazut acest rezultat si a acceptat
posibilitatea producerii lui. Acest rezultat nu s-a produs din cauze independente de
vointa inculpatului, ceea ce a facut ca infractiunea de ornor sa rarnana in faza
tentativei, chiar daca leziunile suferite nu au pus in primejdie viata persoanei
vatamate (/.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 2740/2004, www.legalis.ro).
~
Pentru a putea caracteriza activitatea infractionala a faptuitorului ca
fiind tentativa la ornor este necesara intrunirea mai rnultor conditii, si anurne:
folosirea unui obiect vulnerant, apt sa produca rnoartea, vizarea unei zone vitale,
intensitatea loviturilor. Faptul ca nu exista leziuni suferite in ceea ce priveste
partea vatamata nu are relevanta asupra incadrarii juridice a faptei, Pe de alta
parte, exista tentativa Ia infractiunea de ornor atunci cand faptuitorul a inceput
executarea actiunii de ucidere, dar aceasta a fost intrerupta sau nu si-a produs
efectul, deci activitatea infractionala a fost curmata din cauze exterioare vointei
inculpatului, indiferent de ce natura ar fi acestea. Exista intentia de a ucide
atunci cand inculpatul a lovit de doua ori cu barda spre capul partii vatamate, iar
lovirea nu a putut fi desavar~ita decat datorita faptului ca partea vatamata, in
270
primul act, din instinct si-a ferit capul, retragandu-se pe spate cu scaun cu tot,
astfel incat lovitura a fost aplicata in masa (care a fost despicata), iar a doua
lovitura a fost parata de mana dreapta a unuia dintre martori (C.A. Bucuresti,
sectta I penalii, decizia nr. 11312002,in cr. Ad., p. 602).
~
Sub aspectul laturii subiective, in cazul infractiunii de vatamare
corporal a grava prevazuta in art. 182 alin. (2) C.pen. infractorul actioneaza cu
intentia generala de vatamare, in timp ce in cazul tentativei la infractiunea de
omor prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 C.pen. acesta actioneaza cu intentia
de ucidere. Prin urmare, in cazul tentativei la infractiunea de omor, actele de
punere in executare, intrerupte sau care nu si-au produs efectul, trebuie sa releve
- prin natura lor ~i imprejurarile in care au fost comise - ca infractorul a avut
intentia de a ucide, iar nu intentia generala de a vatama. Fapta constituie tentativa la infractiunea de omor, fiind relevata intentia de ucidere, daca a fost savar~itape fondul unui conflict anterior intre infractor ~ivictima, urmat de inarmarea
acestuia cu un obiect apt de a produce moartea (cutit), prin aplicarea unei
lovituri ce a vizat 0 zona anatomica vitala (zona toraco-abdominala), lovitura
puternica, de mare intensitate, care a avut consecinte grave (plaga penetranta in
zona abdominala, cu lezarea de organe interne, leziune care a pus in primejdie
viata victimei), la care se adauga atitudinea infractorului imediat dupa savarsirea
faptei, constand in disparitia sa de la domiciliu si sustragerea de la urmarirea
penala (J.C. CsL, sectia penala, decizia nr. 1227/2009, In B.J. 2009, p. 680).
~
Infractiunea de omor se savarseste cu intentia de ucidere, iar nu cu
intentia generala de a vatama, expresia .aiciderea unei persoane", utilizata in
art. 174 C.pen., cuprinzand implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat
specific constand in moartea victimei. Daca inculpatul, in scopul de a impiedica
prinderea, imobilizarea si conducerea sa inaintea autoritatii in conditiile art. 465
alin. (3) C.proc.pen., a lovit cu un cutit de mai multe ori in directia partii
vatamate, reusind sa ii aplice 0 lovitura in zona inimii si doua lovituri in zona
anatomica superioara stanga, fapta constituie tentativa la infractiunea de omor,
intrucat indreptarea constienta a actiunii violente spre 0 zona vitala a corpului si
folosirea cutitului, obiect apt de a produce moartea, releva intentia de ucidere
(J.c.c.J., sectia penalii, decizia nr. 4526/2010, www.legalis.ro).
~
In speta, date fiind imprejurarile in care s-a desfasurat incidentul,
situatia de fapt a fost stabilita in principal pe baza declaratiilor a 26 de martori, a
declaratiei partii vatamate ~i a certificatului medico-legal eliberat de Serviciul de
Medicina Legala Gorj. Este adevarat ca la dosar s-a depus si un raport de
expertiza medico-legala, avizat de Comisia de Avizare si Control din cadrul
Institutului de Medicina Legala Craiova, care a precizat ca leziunile produse
partii vatamate nu i-au pus in primejdie viata. Existenta acestui raport (intocmit
lara solicitarea organelor de urmarire penala) nu infirma solutia instantei si nu
conduce la concluzia unei erori grave de fapt. Acest raport confirma leziunile
traumatice cauzate partii vatamate, produse prin lovire cu un corp dur cu
marginea taietoare (sticla sparta) si care au necesitat 12-14 zile de ingrijiri
medicale. Acceptand concluziile raportului medico-legal invocate de inculpat,
cq
Infractiunicontrapersoanei
271
fapta acestuia intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de

omor, chiar daca actul medical avizat de catre Comisia de Avizare si Control
opineaza ca leziunile nu au pus in primejdie viata victimei, intrucat cele doua
notiuni de "punere in primejdie a vietii" si de "tentativa la omor" sunt total
diferite, prima depinzand de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul
juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei. Practica instantei supreme a
statuat constant ca "exista tentativa la omor atunci cand fapta se realizeaza prin
lovirea victimei cu un obiect vulnerant in abdomen, cu consecinta unei
evisceratii, rara a pune in primejdie viata victimei". Or, inculpatul a lovit victima
in abdomen cu 0 sticla sparta, cauzandu-i victimei 0 plaga injunghiata cu
evisceratie de intestin subtire, ceea ce constituie tentativa la infractiunea de
omor (l.c.c.J, sectia penala, decizia nr. 10712010,www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului de a aplica lovituri cu picioarele, cu intensitate si In
mod repetat, in capul victimei cazute la pamant in agonie, ulterior momentului la
care coinculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri cu cutitul in zona toracica
si abdominala, sectionandu-i artera aortica, constituie tentativa la infractiunea de
omor, si nu infractiunea de omor in forma consumata, in conditiile in care
loviturile aplicate de inculpat, chiar daca aveau potential tanato-generator, nu
si-au manifestat potentialul, iar loviturile aplicate anterior de coinculpat au
cauzat decesul, prin sectionarea arterei aortice, independent de interventia sau de
intensitatea loviturilor aplicate de inculpat (1. C.CiL, sectia penala, decizia
- consumarea: in momentul rnortii victimei.
1.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 10 la 20 de am
prevazute in art. 64 C.pen.
~l
interzicerea obligatorie a unor drepturi
2. Omorul calificat
2.1. Notiune
- omorul calificat (art. 175 C.pen.) consta in omorul savdrsit In vreuna din urmatoarele imprejurari:
a) eu premeditare;
b) din interes material;
c) asupra sotului sau unei rude apropiate;
d) profitdnd de starea de neputinta a victimei de a se apdra;
e) prin mijloaee ee pun in pericol via/a mai multor persoane;
f) in legdturd eu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;
g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmdrire sau arestare
ori de la exeeutarea unei pedepse;
h) pentru a inlesni sau aseunde sdvdrsirea altei infractiuni;
i) in public.
272
- reprezinta
forma agravata a omorului simplu.
2.2. Elementele circumstantlale agravante ale omorului calificat

2.2.1. Omorul cu premeditare [art. 175 lit. a) C.pen.]
- premeditarea este hotararea de a comite infractiunea, luata inainte de savar~irea
actiunii sau inactiunii infractionale;
- in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii hotararii de a savar~i omorul
~i momentul executarii infractiunii, faptuitorul trebuie sa realizeze acte preparatorii
materiale sau morale;
~
Pentru existenta premeditarii este necesara indeplinirea, cumulativa, a
eel putin doua conditii, si anume: luarea rezolutiei infractionale sa preceada cu
un anumit interval de timp actiunea agresiva, iar hotararea mai dinainte luata sa
se concretizeze in anumite activitati de pregatire a infractiunii, cum ar fi
obtinerea de informatii in legatura cu victima, pandirea acesteia, procurarea de
mijloace ori cautarea de complici. Prima cerinta presupune trecerea unui interval
suficient de timp de la luarea hotararii infractionale ~i exteriorizarea acesteia
pentru a reflecta asupra savar~irii faptei ~i a lua hotararea in acest scop, precum
~i 0 pregatire in vederea comiterii infractiunii, Or, din imprejurarea ca inculpatul, dupa ce s-a certat cu victima, a amenintat-o, iar dupa aproximativ 10
minute a revenit inarmat cu un cutit, nu se poate retine ca el a comis omorul cu
premeditare, intervalul de timp fiind insuficient pentru pregatirea omorului si
exclude ipoteza ca inculpatul ar fi meditat cu privire la savarsirea faptei (C.S.J.,
sectia penald, decizia nr. 1014/1993, www./ega/is.ro).
~
Pentru a se retine premeditarea, este necesar sa se constate ca faptuitorul a luat hotararea de a savar~i infractiunea cu suficient timp tnainte pentru a
avea posibilitatea sa reflecteze asupra imprejurarilor, locului si momentului de
savarsire a faptei si de a persista in aceasta hotarare. Totodata, mai este necesar
ca in acest interval de timp sa fi intreprins actiuni specifice de pregatire in acest
scop, cum ar fi: pandirea victimei, procurarea de mijloace sau strangerea de
informatii etc. In situatia in care in urma unui conflict avut cu ocazia unei inmlniri
inmmplatoare cu victima, faptuitorul se duce acasa ~i se inarmeaza eu un cutit,
apoi revine la locul conflictului avut inainte ~iaplica victimei lovituri de cutit care
se soldeaza cu moartea acesteia, retinerea faptei ca fiind sav~ita cu premeditare
este gresita (C.S.J.,sectiapenald, decizia nr. 515512001, www./ega/is.ro).
~
Pentru a considera ca omorul a fost savar~it cu premeditare, este
necesar sa se constate ca luarea hotararii de a ucide a premers cu 0 anumita
perioada de timp savar~irea faptei, in care autorul sa reflecteze si sa efectueze
actiuni concrete de pregatire a comiterii infractiunii. Aceste conditii nu sunt
indeplinite in cazul unei altercatii produse in apropierea locuintei inculpatului
care, pentru a se razbuna, a intrat in casa, s-a inarmat cu un cutit, dupa care,
gasind pe partea vatamata, a incercat sa 0 ucida (C.S.J., sectia penala, deeizia
nr. 1047/1990, www./ega/is.ro).
273
~
Fapta inculpatului care, pe un fond de gelozie, in scop de razbunare, a
luat hotararea de a ucide victimele - fosta sa sotie si prietenul acesteia - s-a
inarmat, a patruns in locuinta fostei sale sotii, a asteptat sosirea victimelor si, in
momentul in care acestea au intrat in locuinta, le-a aplicat mai multe lovituri de
cutit, care datorita interventiei unei persoane nu au condus la decesul victimelor,
intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de ornor calificat
si deosebit de gray, prevazuta in art. 20 raportat la art. 174, art. 175 alin. (1) lit. a)
si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen. In acest caz, circumstanta agravanta prevazuta
in art. 75 alin. (1) lit. d) C.pen., referitoare la savarsirea infractiunii din motive
josnice, nu poate fi retinuta, intrucat luarea hotararii de a ucide victimele, pe un
fond de gelozie, in scop de razbunare a fost retinuta ca imprejurare caracterizand
premeditarea si a constituit - alaturi de imprejurarea ca inculpatul a chibzuit
asupra faptei, s-a inarmat, a patruns in locuinta si a asteptat sosirea victimelor temeiul incadrarii juridice a faptei in forma calificata a infractiunii de omor
prevazuta in art. 175 alin. (1) lit. a) C.pen. (/.c.c.J, sectia penala, decizia
~
Prerneditarea, in sensul dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. a) C.pen., presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: luarea rezolutiei infractionale trebuie sa preceada cu un interval de timp actiunea agresiva, chibzuirea
infractorului trebuie sa fie suficienta, iar hotararea luata anterior trebuie sa se
concretizeze in anumite activitati de pregatire, de natura a inlesni savarsirea
infractiunii. In consecinta, daca intre momentul luarii rezolutiei infractionale de
a ucide victima si savarsirea infractiunii de omor a trecut un interval de timp
care a fost mai indelungat decat eel obisnuit, iar infractorul a conceput un plan
de rea1izare a rezolutiei infractionale, prin care a reusit, folosindu-se de 0 alta
persoana, sa atraga victima la 0 ora tarzie din noapte, intr-un loc retras,
necirculat, unde a ucis-o, fapta constituie omor calificat savar~it cu premeditare
(I. C. c.i, sectia penala, decizia nr. 1910/2009, in B..!. 2009, p. 685).
- retinerea savarsirii omorului cu premeditare nu este incompatibila cu retinerea
starii de provocare;
- se poate retine si in cazul infractiunii deviate savarsite in modalitatea aberratio
ictus sau error in personam;
- premeditarea este 0 circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu exceptia situatiei in care participantii au contribuit la realizarea
actelor preparatorii cunoscand scopul acestora, cand devine 0 circumstanta reala.
2.2.2. Omorul savar~it din interes material [art. 17Slit. b) C.pen.]

- omorul este savarsit in scopul obtinerii de catre faptuitor, ulterior savarsirii
faptei, in mod direct si pe cale aparent legala, a unei sume de bani sau a altui folos
de natura patrimoniala;
- nu prezinta importanta daca folosul material a si fost efectiv obtinut;
II
I
1.:....
.. .: I'
i ..:
274
2.2.3. Omorul savar~it asupra sotulnl sau a unei rude apropiate [art. 175
lit. c) C.pen.]
- victima trebuie sa fie sotul sau ruda apropiata a faptuitorului, iar acesta sa
cunoasca aceasta calitate la momentul savarsirii faptei;
- in ceea ce priveste sotul, trebuie sa existe
la momentul savarsirii faptei;
0 casatorie
valabil incheiata ~i in fiinta
- in cazul sotilor aflati in divert, se va retine omorul calificat atata timp cat fapta a
fost comisa inainte de ramanerea irevocabila a hotararii de divert sau lnainte de
emiterea certificatului de divert de catre ofiterul de stare civila sau de notarul public
(in cazul divortului prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura
notariala);
__
In cazul infractiunii de omor savar~itasupra sotului, dupa ce hotararea
de desfacere a casatoriei a fost atacata cu recurs de inculpat, dar inainte de
solutionarea recursului, instanta trebuie sa verifice cu atentie obiectul recursului,
in scopul de a stabili daca, referitor la divort, hotararea a fost atacata sau nu.
Daca recursul se refera nu la desfacerea casatoriei, ci la solutionarea unor cereri
accesorii, cum ar fi atribuirea beneficiului locuintei, iar Ia data savarsirii omorului termenul de recurs expirase, hotararea primei instante in ceea ce priveste
divortul este irevocabila, calitatea de soti a incetat inainte de savarsirea infractiunii, iar fapta nu mai poate fi tncadrata in prevederile art. 175 lit. c) C.pen.
(C.s.J., sectia penala, decizia nr. 869/1991, In Probleme de drept din jurisprudenta Curtii Supreme de Justitie In materie penala 1990-2000, p. 743).
nw,
275
Ornorul savar~it de faptuitor asupra bunicii sale, urmat de profanarea

cadavrului victirnei, in scopul de a irnpiedica descoperirea faptei de ornor,
intruneste elernentele constitutive ale infractiunii de ornor calificat prevazute in
art. 175 alin. (1) lit. c) C.pen. si ale celei de profanare de rnorminte prevazute in
art. 319 c.pen., in concurs real de infractiuni, intrucat - asa cum s-a retinut prin
Decizia nr. 35 din 22 septernbrie 2008 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de
Casatie si Justitie - in cazul in care actiunea de ucidere este urmata de 0 a doua
fapta, de profanare a eadavrului, aceste doua fapte distinete, sueeesive, au
fiecare un obiect juridic diferit, deoarece lezeaza fiecare 0 alta valoare sociala,
respeetiv in cazul ornorului viata persoanei, iar in cazul infractiunii de profanare
de rnorminte respeetul datorat mortilor, adica acele valori avute in vedere de
legiuitor la incriminarea eelor doua fapte in texte autonorne (J.c.c.J., sectia
penald, decizia nr. 231312009, in R.J. 2009, p. 688).
- sunt rude apropiate: ascendentii si descendentii, fratii ~i surorile, eopiii acestora
(verii primari intre ei, unchii sau matusile fata de nepoti - numai in cazul in care este
fratele sau sora parintelui), precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii,
astfel de rude, potrivit art. 149 C.pen.;
~
Ineulpatul si unchiul sau sunt rude apropiate in sensuI art. 149 alin. (1)
C.pen., prin unchi intelegandu-se fratele unuia dintre parintii celui dintai. Cand,
insa, rudenia este prin alianta, unchiul fiind sotul matusii inculpatului, sora
tatalui sau, calitatea de ruda apropiata nu subzista, iar uciderea aeestuia nu
constituie infractiunea de ornor calificat prevazuta in art. 175 lit. c), ci aceea de
ornor prevazuta in art. 174 C.pen. (C.SJ, sectia penala, decizia nr. 807/1991,
www.legalis.ro).
~
In intelesul legii penale, in cazul adoptiei eu efecte depline, rudenia
apropiata cu rudele firesti la care se refera art. 149 alin. (1) C.pen. nu inceteaza,
prevede alin. (2) al aceluiasi artieol. Ca atare, ueiderea de catre tatal firesc a
copilului sau adoptat eonstituie infractiunea de ornor calificat prevazuta in art.
175 lit. c) C.pen. (C.s.J., sectia penala, decizia nr. 588/1999, www.legalis.ro).
- nu se poate retine aceasta forma agravata in cazul uciderii concubinului sau a
unui afin, indiferent de grad;
- nu se poate retine circumstanta agravanta a savarsirii infractiunii "prin violente
asupra membrilor familiei", prevazuta de art. 75 alin. (I) lit. b) C.pen.;
In raport cu prevederile art. 175 alin. (1) lit. c), raportat la art. 174
alin. (1) C.pen., constituie infractiune de omor calificat, in acceptiunea reglementarii date prin aceste texte de lege, "ornorul savarsit., asupra sotului sau unei
rude apropiate". Potrivit art. 149 alin. (1) C.pen., "rude apropiate sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precurn si persoanele
devenite prin infiere, potrivit legii, astfel de rude". Pe de alta parte, este de
observat ca, in eonformitate eu art. 75 alin. (1) lit. b) teza a II-a C.pen., constituie circumstanta agravanta legala imprejurarea daca infractiunea a fost savar~Wi
-.
"1
::,1
",1
:,
Drept penal. Partea specialii
276
"prin violente asupra membrilor familiei". Cum in acceptiunea art. 1491 C.pen.
"prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din
urma locuieste lmpreuna cu faptuitorul", uciderea de catre faptuitor a unei
asemenea persoane, pe langa faptul -ca intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de omor calificat prevazute de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175
alin. (1) lit. c) C.pen., este sava~itA ~i in conditiile circumstantei agravante
prevazute in art. 75 alin. (1) lit. b) teza a II-a C.pen. Dar, atata vreme cat
circumstanta agravanta legala reglementata prin art. 75 alin. (1) lit. b) C.pen. se
refera tot la comiterea faptei asupra sotului sau rudei apropiate a autorului, dar
cu 0 sfera de aplicabilitate restransa la cei care locuiesc si gospodaresc impreuna
cu acesta, fapta de ucidere a unei asemenea persoane nu poate intra sub incidenta ambelor dispozitii de agravare, deoarece ar insemna ca aceeasi imprejurare
sa constituie temei pentru majorarea repetata a pedepsei aplicabile. Asa fiind, in
conditiile in care sfera persoanelor ce pot fi subiect pasiv calificat al infractiunii
prevazute de art. 175 alin. (1) lit. c) C.pen. 0 cuprinde ~ipe aceea, mai restransa,
a persoanelor la care se refera circumstanta agravanta legala reglementata prin
art. 75 alin. (1) lit. b) teza a II-a C.pen., aceasta circumstanta nu mai poate fi
retinuta in cazul infractiunii de omor calificat prevazute de art. 174 alin. (1),
raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) C.pen., pentru ca s-ar ajunge la 0 dubla
agravare a raspunderii penale pentru aceeasi cauza, ceea ce este inadmisibil
(1.c.c.J., Sectiile Unite, Decizia nr. 412005,www.legalis.ro).
- fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat prevazuta
de art. 174 C.pen. raportat al 175 lit. c) C.pen., iar nu pe cele ale infractiunii de
pruncucidere, in cazul in care mama i~i ucide copilul nou-nascut, imediat dupa nastere,
iar din raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu rezulta existents unei tulburari
psihice cauzate de nastere, discernamantul critic fiind pastrat in acel moment; prin
urmare, uciderea copilului nou-nascut de catre mama sa nu constituie intotdeauna
infractiunea de pruncucidere (pentru care este necesar ca uciderea sa se fi produs
imediat dupa nastere ~i sa fie determinata de existenta unei tulburari psihice cauzate de
nastere), putand imbraca ~i elementele constitutive ale omorului calificat [art. 174
C.pen. raportat al 175 lit. c) ~i d) C.pen.] sau omor deosebit de gray (de pilda, in
ipoteza in care mama perfect constienta ucide nou-nascutul prin cruzimi);
- in cazul infractiunii deviate savarsite in modalitatea aberatio ictus sau error in
personam, care a avut ca urmare moartea sotului sau a unei rude apropiate, nu se va
retine aceasta varianta agravanta, omorul fiind simplu daca nu sunt retinute alte
forme ale omorului calificat; tot astfel, daca infractorul a urmarit moartea sotului ori
a unei rude apropiate, dar datorita devierii loviturii ori erorii cu privire la persoana
victimei, ucide 0 alta persoana cu care nu se afla in vreo relatie de rudenie, omorul va
fi simplu daca nu sunt retinute alte forme ale omorului calificat;
- este
circumstanta persona/a care nu se rasfrange asupra participantilor,
2.2.4. Omorul savir,it profitind de neputlnta victimei de a se apara [art. 175

lit. d) C.pen.]
- sunt in neputinta de a se apara persoanele care, din orice motive (de pilda, de
ordin fizic, psihic etc.), nu pot riposta impotriva activitatii-infractionale;
277
- starea de neputinta se apreciaza in concreto si poate fi temporara sau permanenta, tnsa trebuie sa existe la momentul savarsirii faptei;
- faptuitorul trebuie sa fi eunoseut starea de neputinta de a se apara a vietimei si sa
fi savarsit omorul profitand de aceasta stare;
Uciderea unui minor in varsta de 7 ani, avand 0 dezvoltare ponderala
deficitara, constituie infractiunea de omor calificat, prevazuta in dispozitiile
art. 174 - art. 175 alin. (l) lit. d) C.pen., referitoare la omorul savar~it profitand
de starea de neputinta a victimei de a se apara (1. C. CiL, sectia penala, decizia
nr. 421512009, in B.J 2009, p. 692).
~
Varsta inaintata a victimei si imprejurarea ca sufera de anumite boli nu
due la concluzia ca se afla in neputinta de a se apara, de vreme ce, la data
uciderii ei, ducea 0 viata activa normals, desfasurand diferite activitati (C.S.J.,
sectia penala, deeizia nr. 88111992, www.legalis.ro).
~
Inculpata, dupa ce a fost lovita de victima aflata in stare avansata de
ebrietate, s-a tnarmat cu un topor si a lovit victima (care intre timp adormise) eu
taisul toporului in zona fetei, gatului ~i toracelui, cauzandu-i decesul, Somnul
profund al victimei aflate in stare de ebrietate constituie 0 stare de neputinta de a
se apara in sensul art. 175 lit. d) C.pen., critica privind omisiunea aplicarii de
catre instante a acestei agravante legale fiind intemeiata (C.S.J., sectia penala,
decizia nr. 1405/1997, www.legalis.ro).
~
Lasarea unei persoane in varsta, aflata in stare grava de ebrietate, dupa
violarea ei, pe camp, partial dezbracata, noaptea la sfarsitul lunii noiembrie, pe
vreme geroasa, cu urmarea decesului cauzat prin soc hipodermic, constituie
infractiunea de omor calificat savar~ita profitand de starea de neputinta a
victimei de a se apara, iar nu infractiunea de omor prevazuta in art. 174 C.pen.
(C.S.J., sectia penald, decizia nr. 229611995, www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului de a imobiliza un copil in varsta de 4 ani ~i de a
tuma apa clocotita peste corpul acestuia, in zone vitale si nevitale, mai intai cu 0
cana de 250 mililitri, iar ulterior cu un cazan de 15 litri, cauzandu-i suferinte
prelungite, de mare intensitate - actiune intrerupta prin interventia unei persoane
- intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat si deosebit de gray, prevazuta in art. 20 raportat la art. 174, art. 175 alin. (l)
lit. d) si art. 176 alin. (1) lit. a) c.pen. (1.C. CiL, sectia penala, decizia
- neputinta de a se apara trebuie
sa fie
exterioara activitatii faptuitorului, adica
sa
nu se datoreze faptelor aeestuia;
~
Starea de neputinta, fizica sau psihica, a victimei de a reactiona, aparandu-se in fata atacului, trebuie sa fie exterioara activitatii autorului, adica sa nu
se datoreze faptelor acestuia. Comiterea de catre autor a unor acte de natura a
1"
-----
~------
278

pune victima in imposibilitate de a se apara are semnificatia savarsiri! unor acte
de pregatire sau de executare a omorului, care sunt absorbite in infractiunea
consumata. In consecinta, legarea mainilor victimei, pentru a inlatura rezistenta
sa fata de actele de violenta comise impotriva ei, nu justifica retinerea agravantei
in discutie, deoarece in momentul declansarii agresiunii victima nu se afla in
imposibilitate de a se apara,. ci apararea sa a fost infranta pe parcurs.rde catre
autorul infractiunii de omor (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 150011982,
In CP.Ad, p. 617).
- aceasta forma agravata se va retine ~i in ipoteza in care intre faptuitor ~i victima

exista 0 disproportie vadita de forta, ce face practic imposibila orice incercare a
victimei de a se apara;
- in cazul in care uciderea copilului nou-nascut nu este realizata de mama imediat
dupa nastere sau din cauza unei tulburari provocate de nastere, nu se va retine sav3.rsirea infractiunii de pruncucidere, ci omorul calificat savar~it profitand de neputinta
victimei (care este ruda apropiata) de a se apara;
- aceasta forma a omorului se deosebeste de infractiunea de punere in primejdie a
unei persoane in neputinta de a se lngriji, prevazuta de art. 314 C.pen., prin modul de
realizare a laturii obiective, precum ~i prin pozitia subiectiva a faptuitorului. Infractiunea prevazuta de art. 314 C.pen. este 0 infractiune de pericol, concretizata in consecintele la care este supusa persoana care, in neputinta de a se ingriji, este paras ita ~i
lasata tara ajutor de catre acela in grija caruia se afla, in timp ce infractiunea de omor
este 0 infractiune de rezultat si se realizeaza, sub raportul laturii subiective, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide;
~
Lasarea unui copil in varsta de trei luni sumar tmbracat pe terasa-acoperis a unui bloc avand 10 etaje, intr-o seara friguroasa de toamna, conduc la
concluzia ca faptuitorul a prevazut si acceptat posibilitatea producerii mortii
copilului si, deci, a savar~ittentativa la infractiunea de omor, iar nu infractiunea
prevazuta de art. 314 C.pen. (Trib. Suprem, sectia penala, decizia
nr. 144111.987, In C.D. 1987, p. 289).
- este 0 circumstanta realii care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o.
2.2.5. Omorul sivar~it prin mijloace care pun in pericol viata mai multor
persoane [art. 175 lit. e) C.pen.]
- faptuitorul trebuie sa cunoasca sau sa prevada ca mijloacele pe care le foloseste sunt,
prin ele insele ori datorita imprejurarilor concrete in care sunt utilizate, de natura a pune
in pericol viata mai multor persoane care nu participa la sav~irea infractiunii;
- urmarea acestei fapte trebuie sa fie moartea unei singure persoane; in cazul in
care se produce decesul a doua sau mai multe persoane se va retine numai infractiunea de omor deosebit de gray prevazuta la art. 176 lit. b) C.pen.;
- sub aspectul laturii subiective se va retine fie intentia directa cu privire la
moartea unei persoane ~i intentia indirecta in legatura cu pericolul care vizeaza viata
altor persoane, fie intentie directa cu privire la ambele aspecte;
279
~
Trimiterea prin posta a unui colet partii vatamate, continand material
exploziv si un mecanism de declansare a exploziei, cu urmarea producerii, prin
explozie, a unor leziuni vindecabile tn 5-6 zile de tratament medical, reflecta
intentia faptuitorului de a ucide, imprejurarea ca leziunile nu au pus in pericol
viata victirnei fiind lipsita de relevanta (1. C. Csl., sectia penala, decizia
Fapta inculpatului de a stropi victima cu benzina si de a-i da foe,

provocandu-i arsuri pe 10% din suprafata corpului, ce au necesitat pentru
vindecare 45 de zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale
tentativei la infractiunea de ornor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 175
lit. e) C.pen., referitor la omorul savar~it prin mijloace ce pun in pericol viata
rnai multor persoane, iar nu pe cele ale infractiunii de vatamare corporala grava,
intrucat prin modul de savarsire a faptei, provocand combustia victimei,
inculpatul a urmarit sau a acceptat posibilitatea producerii decesului acesteia
(1.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 1597/2006, www.legalis.ro).
- este 0 circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au

cunoscut-o,
2.2.6. Omorul savar~it in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu

sau publice ale victimei [art. 175 lit. 1) C.pen.)
- este omorul savarsit in perioada in care victima se afla in timpul serviciului;
- este necesar ca omorul sa fie comis in legatura cu exercitarea atributiilor de
serviciu ale victimei si ca aceasta sa actioneze in cadrul indatoririlor ce decurg din
functia pe care 0 exercita, iar nu in mod abuziv;
- aceasta forma agravata se va retine si in situatia in care omorul este comis dupa
terminarea orelor de program, dar in legatura eu indeplinirea indatoririlor de serviciu
sau pub lice ale victimei;
- daca victima este un functionar care exercita autoritatea de stat, ultrajul este
absorb it in omoru/ calificat, iar daca indeplinea 0 activitate importanta de stat sau
publica se va retine infractiunea de atentat care pune in pericol siguranta statului,
prevazuta de art. 160 C.pen., daca prin omor este pusa in pericol siguranta statului;
- aceasta forma agravata a omorului poate fi retinuta in concurs ideal cu purtarea
abuziva;
- in cazul in care victima este politist, jandarm, magistrat sau militar, se va retine
savarsirea omorului deosebit de gray prevazut de art. 176 lit. f) C.pen., daca fapta
este savar~ita in legatura eu exercitarea atributiilor de serviciu ale acestora;
- nu se poate retine circumstanta agravanta a razbunarii, prevazuta de art. 75 lit. d)
C.pen., ce constituie un element caracteristic al formei calificate a infractiunii de
omor calificat prevazuta de art. 175 lit. f) C.pen.;
- este 0 circumstantd personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu
exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea aceluiasi mobil.
----
-------------
'I
~'
! '
280
Dreptpenal. Partea speciala
2.2.7. Omorul savar,it pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe a1tol de la

urmarire sau arestare ori de la executarea unei pedepse [art17S lit. g) C.pen.)
- scopul sustragerii trebuie sa fie numai urmarit, nu si realizat efectiv; in cazul in

care victima este politist, jandarm, magistrat sau militar, se va retine savarsirea
omorului deosebit de gray prevazut de art. 176 lit. t) C.pen.;
- prin urmarire se inteiege atat urmarirea faptuitorului in cazul infractiunilor
flagrante, cat ~i activitatea de urmarire penala;
- arestarea are in vedere procedura de punere in executare a unui mandat de arestare preventiva emis de judecator; este necesar ca masura preventiva sa fie dispusa in
mod legal;
- executarea unei pedepse presupune existenta unei hotarari definitive de condamnare la 0 pedeapsa (detentiune pe viata, inchisoare sau amenda); este necesar sa nu fi
intervenit nicio cauza care inlatura executarea pedepsei sau consecintele condamnarii;
- este 0 circumstanta personala, care nu se rasfr3.n.geasupra celorlalti participanti, cu
exceptia situatiei in care top participantii au actionat in considerarea aceluiasi scop.
2.2.8. Omorul savar,it pentru a inlesni sau ascunde savar,irea
tiuni [art. 175 lit. b) C.pen.)
altei infrac-
- omorul (infractiunea mijloc) trebuie sa fie savar~it pentru inlesnirea siivar~irii

unei alte infractiuni (infractiunea scop); in acest sens, este necesar sa existe 0
hotarare de a savar~i 0 infractiune, luata de 0 persoana (insusi faptuitorul sau un tert
:taraparticiparea faptuitorului);
- pentru retinerea acestei forme agravate legiuitorul nu impune ca infractiunea
scop sa fi fost efectiv savar~ita;
- se va retine aceasta forma agravata ~i atunci cand omorul este comis pentru
ascunderea siivar~irii unei infractiuni (nu a unei contraventii) deja comise ori pentru
ascunderea participarii la savar~irea unei infractiuni;
- omorul nu trebuie insa comis pentru a savar~i sau ascunde savar~irea unei
talharii sau piraferii, intrucat in aceste cazuri fapta constituie omor deosebit de gray
[art. 176 lit. d) C.pen.], si nici pentru a ascunde un alt omor savar~it de acelasi
faptuitor, cand fapta constituie omor deosebit de gray [art. 176 lit. c) C.pen.];
~
Pentru incadrarea faptei in prevederile art. 175lit. h) C.pen., este necesar
a se stabili ca infractiunea alost siivor#tii in mod efectiv pentru ascunderea altei
infractiuni. Nu exista 0 astfel de situatie in cazul cand faptele inculpatului
intrunesc elementele Iaturli subiective ~iobiective a infractiunii de ornor, alaturi de
aite infractiuni concomitente urmarind aceeasi finalitate. In spetA,inculpatul a lovit
cu pumnul in abdomen pe fiul sau in virsta de 6 ani, provocandu-i 0 vatamare
foarte grava, dupa care l-a aruncat in raul Bistrita unde acesta a decedat prin
asfixie mecanica, Prima instanta l-a condamnat pe inculpat pentru infractiunea de
ornor calificat prevazuta de art. 175 lit. h) C.pen. Incadrarea juridica a faptelor
inculpatului este gresita deoarece actele sale de Iovire a victimei ~i apoi aruncarea
acesteia in apa fac parte integranta din continutul infractiunii de ornor calificat,
.,.\-
281
prevazuta de art. 174, combinat cu art. 175 lit. c) si d) C.pen. (omor savar~itasupra
unei rude si care se afla in stare de neputinta de a se apara), lipsind deci elementul
circumstantial privind ascunderea sau impiedicarea descoperirii unei aite infractiuni (C.s.J., decizia nr. 1681/1990, in C. Sima, Codul penal adnotat, p. 295).
- este 0 circumstanta personala, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti,
eu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat In eonsiderarea aceluiasi seop.
2.2.9. Omorul savar,it in public [art. 175 lit. i) C.pen.]

- prin savarsirea omorului in public se intelege, potrivit art. 152 lit. a)-d) C.pen.,
savarsirea faptei:
a) intr-un Ioc care, prin natura sau destinatia lui, este totdeauna aeeesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoana;
b) in oriee aIt Ioc accesibil publicului, daca sunt de fata efeetiv doua sau mai
multe persoane;
c) in Ioe neaeeesibil publieului, eu intentia InSa ea fapta sa fie auzita sau vazuta ~i
daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane;
d) intr-o adunare sau reuniune de mai muIte persoane, eu exceptia reuniunilor
care pot fi considerate ca au earacter de familie, datorita naturii relatiilor dintre
persoanele participante.
~
Uciderea victimei in curtea unei scoli, in prezenta mai multor
persoane, constituie infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 175 lit. i)
C.pen., atat in raport cu locul comiterii, care, conform art. 152 lit. a) din acelasi
cod, este loc public, cat si conform art. 152 lit. b), in raport cu prezenta
persoanelor in acel Ioc, cu observatia ca prevederile art. 145 C.pen., care
definesc termenul "public", nu sunt incidente (C. s.J., sectia penala, decizia
~
In ceea ce priveste incadrarea faptei in prevederile art. 175 lit. i)
C.pen., este de observat ca incadrarea juridica a unei fapte se face in raport cu
actiunea materiala si cu rezultatul produs, daca aeeasta este conditionata de
producerea unui rezultat. In raport cu momentul cand victima a sarit pe fereastra,
in strada, precum si cu survenirea rezultatului, moartea, care in speta s-a produs
pe aleea din jurul blocului, corect instanta a incadrat fapta in omor calificat,
potrivit art. 175 lit. i) C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 81112002,
www.scj.ro).
~
Omorul savarsit intr-un loe neaecesibil publicului, care a fost observat
de doua persoane, nu poate fi incadrat in prevederile art. 175 lit. i) C.pen. prin
raportare la art. 152 lit. e) c.pen. daca cele doua persoane sunt ehiar partile
vatamate in cauza, intrucat conditia ceruta de acest text de lege impune prezenta
a doua sau mai multe persoane, altele decat partite implicate in conflict (C.S.J.,
--
282

~
In conformitate cu art. 175 alin. (1) lit. i) C.pen., omorul savar~it in
public, in acceptiunea art. 152 C.pen., constituie infractiunea de omor calificat.
In raport cu dispozitiile art. 152 C.pen., fapta de omor savar~itape un teren aflat
in proprietatea familiei inculpatului - actele de agresiune exercitate asupra
victimei fiind vazute de 0 singura persoana - nu constituie infractiunea de omor
calificat prevazuta in art. 175 alin. (1) lit. i), ci infractiunea de omor prevazuta in
art. 174 C.pen., iar imprejurarea ca pe acest teren exista 0 carare fermata in mod
natural, folosita de anumite persoane cu acceptul inculpatuIui, nu transforma
terenul intr-un Ioc accesibil publicului, in sensul art. 152 C.pen. (l.c.c.J., sectia
~
Fapta de a ucide victima, Intr-o discoteca, in prezenta a circa 60 de
persoane, prin Iovirea repetata a victimei cu pumnii si picioarele, precum ~i cu
blatul unei mese in regiunea capului, intruneste amt elementele constitutive ale
infractiunii de omor calificat prevazuta in art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. i)
C.pen., cat ~i elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor
moravuri ~i tulburarea ordinii ~i linistii publice prevazuta in art. 321 alin. (2)
din acelasi cod, aflate in concurs ideal de infractiuni, conform art. 33 lit. b)
C.pen. In cazul in care actul provocator savarsit de victima a fost precedat de 0
agresiune sau de 0 alta provocare din partea infractorului, dispozitiile art. 73
lit. b) C.pen. referitoare la circumstanta atenuanta legala a provocarii nu sunt
incidente, tntrucat un act poate fi caracterizat ca provocator numai daca nu
constituie 0 urmare a propriei conduite a infractorului (l.c.c.J., sectia penala,
decizia nr. 2935/2011, www.scj.ro).
~
Persoana care a imobilizat victima infractiunii de omor calificat savar~ita in public prin aplicarea mai multor Iovituri de cutit, anihilandu-i orice posibilitate de aparare si riposta, are calitatea de coautor Ia savarsirea infractiunii de
omor calificat prevazuta in art. 174 ~i art. 175 alin. (1) lit. i) C.pen., actiunea de
imobilizare a victimei avand caracter determinant, esential in actiunea conjugata
de ucidere a victimei (1.c.c.J.,sectia penala, decizia nr. 300/2012, www.scj.ro).
~
Potrivitart. 152 C.pen., fapta se considera savar~ita in public, printre
altele, atunci cand aceasta a fost comisa intr-un loc care, prin natura sau destinatia
lui, este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoana.
Definitia sintagmei "in public" prin textul legal mentionat prezinta relevanta
juridica, in raport cu imprejurarea ca savarsirea in aceste conditii a unei fapte
intrand sub incidents legii penale duce la incadrarea sa in cazurile determinate de
partea speciala a Codului penal, in forma agravata a infractiunii de baza. Or,
.Jocul public" se defineste prin cele doua trasaturi - natura si destinatia lui, textul
mentionat avand in vedere, pe de 0 parte, caracterul specific, lnsusirea caracteristica, calitatea unui loc, iar, pe de alta parte, menirea locului de a fi accesibil
publicului. Totodata, pentru limitarea oricarui dubiu prin apelarea la cele doua
trasaturi, acelasi text are in vedere caracterul public al locului, chiar daca nu este
prezenta nicio persoana la momentul comiterii infractiunii in acelloc. Prin urmare,
orice restrictionare, de orice natura, care nu are drept consecinta modificarea
283
trasaturilor de baza, astfel cum stabileste legiuitorul, nu poate conduce la schimbarea caracterului public allocului. Sub acest aspect, ambele instante au retinut ca
fapta a fost savar~ita in scara blocului, prevazuta cu interfon, deci intr-un loc
neaccesibil publicului. Or, existenta interfonului la usa de intrare in scara blocului
nu poate conduce la modificarea .naturii si destinatiei" scarii de bloc, aceea de afi
accesibila totdeauna publicului, ci de a intari sentimentul de siguranta pentru
locatarii blocului, 0 siguranta in plus fata de usa de intrare. In unele imprejurari,
insa, chiar si cu acest interfon, prin utilizarea defectuoasa a acestuia sau folosirea
unor tehnici de deblocare, acest sentiment de siguranta este mult diminuat ajungand la eel asigurat de 0 usa. Sub acest aspect trebuie subliniat ca existenta interfonului nu l-a impiedicat pe inculpat sa patrunda ln scara blocului, unde a tras cu
arma doua focuri in victima, ~i in acest caz cerinta accesului public fiind
indeplinita (/.C.c.J., sectia penala, decizia nr. 144112012, www.sej.ro).
2.3. Formele Infractlunii

- tentativa este incriminata; se poate retine tentativa imperfecta (intrerupta) sau
tentativa perfecta relativ improprie;
___
Fapta inculpatului de a procura un termometru cu mercur, de a astepta
ocazia pentru a patrunde in locuinta victimei - sotia sa cu care se afla in proces
de divort - si de a introduce mercurul din termometru in tigarile victimei, intr-o
cantitate suficienta pentru a produce, prin inhalare sub forma de vapori, decesul
victimei, rezultat care nu s-a produs lntrucat victima a sesizat greutatea tigarilor
cu mercur, intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de
ornor calificat, savar~ita cu premeditare, asupra sotului, prevazuta in art. 20
raportat la art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. a) si c) C.pen. Intr-un astfel de caz
exista 0 tentativa pedepsibila la infractiunea de ornor calificat, nefiind incidente
dispozitiile art. 20 alin. (3) c.pen., deoarece substanta utilizata de inculpat era
apta si suficienta pentru a produce decesul victimei, numai diligenta acesteia
facand posibila evitarea producerii rezultatului, iar aplicarea dispozitiilor art. 20
alin. (3) C.pen. presupune ca mijloacele utilizate, prin natura lor, in orice
conditii si de oricine ar fi folosite, sa nu poata duce, in nicio imprejurare, la
producerea rezultatului (1.C. c.J., sectia penala, decizia nr. 168112010,
www.legalis.ro).
- consumarea: in momentul mortii victirnei;

- existenta unei pluralitati de elemente circumstantiale nu conduce la retinerea
concursului de infractiuni, fapta savarsita reprezentand 0 infractiune unica.
2.4. Pedeapsa
- inchisoarea de la ISla 25 de ani ~i interzicerea obligatorie a unor drepturi prevazute in art. 64 C.pen.
Dreptpenal. Partea speciala
284
3. Omorul deosebit de gray

3.1. Notiune
- omorul deosebit de gray (art. 176 C.pen.) consta in savarsirea omorului in una
din urmdtoarele imprejuriiri:

a) prin cruzimi;
b) asupra a doua sau mai multor persoane;
c) de catre 0 persoana care a mai siivarit un omor;
d) pentru a siivari sau pentru a ascunde savdrsirea unei tdlhiirii sau piraterii;
e) asupra unei femei gravide;
.f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau
in legatura cu tndeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;
g) de catre un judeciitor sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau
in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora.
- reprezinta 0 varianta agravata a omorului simplu ori, in unele cazuri, a celui calificat.
3.2. Elementele elrcumstantiale ale omorului deosebit de gray

3.2.1.Omorul sivir,it prin cruzimi [art. 176lit. a) C.pen.)
- prin folosirea de cruzimi se intelege utilizarea unor mijloace si procedee feroce
care depasesc in intensitate pe cele proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza
victimei mari suferinte (fizice sau psihice), prelungite in timp, determinand oroare ~i
revolta in psihicul celor care iau cunostinta de fapta;
~
Prin cruzimi se intelege nu numai provocarea de suferinte fizice victimei
- suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit - ci si
aspectul de ferocitate, iesit din comun, eu care infraetorul sav~e~te omorul, trezind in constiinta eelor ee iau cunostinta de aceasta fapta, un sentiment de oroare
(Trib. Suprem, completul de 7 judecdtori, decizia nr. 911970, In Repertoriu
1969-1975,p.309).
~
Apliearea de numeroase lovituri cu eorpuri dure, timp de aproape doua
ore, asupra eapului, trunehiului ~i membrelor vietimei, eu urmarea unor leziuni
traumatice pe 40% din suprafata eorpului ~i a deeesului aeesteia dupa doua ore
de la ineetarea agresiunii caracterizeaza fapta ea omor deosebit de gray prevazut
in art. 176 lit. a) C.pen. (C.S.J., sectia penald, decizia nr. 134112002,
www.legalis.ro).
~
Ueiderea vietimei prin ineendiere eonstituie,un omor prin eruzimi (Trib.
Suprem, sectia penala, decizia nr. 230511982,in Repertoriu 1980-1985,p. 212).
~
Torturarea victimei.timp de peste trei ore, prin lovirea ei eu pumnii, eu
pieioarele, eu bata, eu 0 earamida si, in final, eu toporul, cauzandu-i moartea in
ehinuri . ~i ineendiind apoi eadavrul, constituie fapte de 0 eruzime ie~ita din
285
comun pentru care aplicarea pedepsei detentiunii pe viata este justificata (C.S.J.,
.....
sectia penala, decizia nr. 1860/2002, www.legalis.ro) .
~
Uciderea unei persoane prin lovirea ei cu.intensitate de 32 de ori cu
cutitul in fata, gat, torace, abdomen si membre, constituie infractiunea de omor
deosebit de gray prevazuta in art. 174 raportat la art. 176 lit. a) C.pen., deoarece
s-au eauzat suferinte deosebite victimei, fapta a fost savar~ita eu ferocitate si
este de natura a produce un sentiment de oroare (C.s.J., eompletul de 9 judecdtori, decizia nr. 1112001, www.legalis.ro).
Fapta inculpatului de a aplica victimei, pe 0 durata mare de timp, cu

intensitate deosebita, repetate lovituri pe aproape iritreaga suprafata a corpului,
folosindu-se de 0 bata si de ocoada de tarnacop confectionate din lemn de
esenta tare si de a parasi apoi victima noaptea, pe timp rece, determinandu-i
astfel incetarea din viata dupa circa 5 ore, in chinuri mari, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de omor deosebit de gray prevazuta in art. 174
raportat la art. 176 lit. a) C.pen. Modul in care inculpatul a savarsit fapta evidentiaza intentia indirecta de a ucide, specifica infractiunii de omor, $i nu
existenta intentiei depasite, ce caracterizeaza infractiunea de loviri cauzatoare de
moarte (C.s.J., sectia penald, decizia nr. 74011998, www.legalis.ro).
~
Omorul deosebit de gray savar~it prin cruzimi presupune, pe de 0
parte, ferocitatea actiunii de ucidere, prin procedee cauzatoare de suferinte prelungite si de maxima intensitate, iar, pe de alta parte, provocarea unui sentiment
de oroare persoanelor care au cunostinta de fapta de omor $i de procedeele
folosite. In cazul in care inculpatul a conceput si executat fapta de omor astfel
incat a produs vietimei suferinte prelungite in timp si intense, care au depasit cu
mult suferintele inerente actiunii de ucidere - faptuitorul imobilizand victima,
lovind-o eu un cutit mai intai in zona laterala a abdomenului, iar apoi aplicandu-i 15 lovituri de cutit in zona anterioara si posterioara a toracelui - fapta
constituie omor deosebit de gray savar$it prin cruzimi, fiind indeplinite eonditiile prevazute in art. 176 alin. (1) lit. a) C.pen. (I.c.c.J., sectia penala, deeizia
- actele de cruzime trebuie sa existe inainte de deeesul victimei sau inainte ca

faptuitorul
sa fi cunoscut deeesul victimei;
- nu se poate retine circumstanta agravanta a savarsirii faptei prin acte de cruzime,

prevazuta de art. 75 lit. b) C.pen., ce constituie un element caracteristic al formei
calificate a infractiunii de omor deosebit de gray prevazuta de art. 176 lit. a) C.pen.;
cunoscut-o.
3.2.2. Omorul savar~it asupra a doua sau mai multor persoane [art. 176
lit. b) C.pen.]
- este necesar ea actiunea, comisa eu intentia directa sau indirecta de a ucide, sa
fie indreptata impotriva a doua sau mai multe persoane si sa aiba ca rezultat decesul a
Dreptpenal. Parteaspeciala
286
eel putin doua dintre ele, in aceeasi fmprejurare ori eu aceeasi oeazie, indiferent
daca aceasta se realizeaza printr-o actiune ori prin actiuni sau inactiuni diferite;
unitatea legala este data de unitatea de imprejurare;
- daca in urma activitatii infractionale niciuna dintre victime nu decedeaza, se va
retine savarsirea unei tentative la infractiunea de omor deosebit de gray prevazuta de
art. 20 C.pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen.;
- in situatia in care actiunea indreptata impotriva a doua persoane, cu intentia
directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea unei singure victime, nu se
poate retine existenta agravantei determinate de pluralitatea de victime la care se
refera art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen., se va retine 0 singura infractiune consumata de
omor, prevazuta in art. 174 C.pen., respectiv de omor calificat, prevazuta in art. 175
C.pen., ori de omor deosebit de gray, prevazuta in art. 176 alin. (1), cu exceptia lit. b)
C.pen. in concurs cu tentativa la una dintre aceste infractiuni;
- in situatia in care actiunea indreptata impotriva a trei sau mai muite persoane, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea a eel putin dona victime, se va retine 0 singura infractiune de omor deosebit de gray prevazuta de art. 176
alin. (1) lit. b) C.pen., tentativa fiind absorb ita in forma consumata a omorului.
~
Fapta incuipatului de a fi tras cu 0 anna automata asupra a trei
persoane, urmand sa le ucida, constituie - chiar in cazul in care numai una dintre
ele a fost Jovita, dar tara a fi ucisa - tentativa la infractiunea de omor deosebit de
gray prevazuta in art. 176 lit. b) C.pen., iar nu la aceea de omor simplu. Imprejurarea ca doar una dintre cele trei persoane vizate a fost atinsa, precum si faptul
di niciuna dintre ele nu a fost omorata nu au relevanta decat pentru a distinge
intre forma tentata si forma consumata a infractiunii de omor deosebit de grav,
dispozitiile art. 176 lit. b) C.pen. fiind aplicabile in orice caz (Trib. Suprem,
sectia militarii, deeizia nr. 3711980,tn Repertoriu 1981-1985, p. 287).
~
In cazul in care, in urma unei agresiuni savarsite cu intentia de a ucide
doua persoane, una dintre victime moare, iar viata celeilalte este salvata, exista
concurs intre infractiunea consumata de omor ~i tentativa la infractiunea de
omor. Fapta constituie infractiune unica de omor deosebit de gray savar~ita
asupra a doua sau mai multor persoane numai daca toate victimele decedeaza ~i
tentativa la infractiunea de omor deosebit de gray asupra a doua sau mai multor
persoane numai daca infractiunea a ramas In faza de tentativa in raport cu toate
victimele (1.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 350712002,www.lega/is.ro).
~
Inculpatul (care in trecut a mai suferit 0 condamnare la 18 ani inchisoare pentru infractiunea de omor) a fost trimis in judecata pentru faptul ca in
noaptea de 2/3 aprilie 1996, aflandu-se intr-o avansata stare de ebrietate, a ucis,
:taraniciun motiv, prin multiple lovituri de cutit, pe tatal ~ipe concubina sa. Prin
rechizitoriu aceasta fapta a fost caracterizata de omor calificat ~i deosebit de
gray, fiind incadrata in art,"174, art. 175 lit. c) si 176 lit. b) si c). C.pen. Prima
instanta - care l-a condamnat pe inculpat la detentiune pe viata - a schimbat
incadrarea juridica a faptei in infractiunea de omor deosebit de gray prevazuta in
__
....-
.-----~----
287
art. 176 lit. b) si c) C.pen. Tribunalul a motivat aceasta schimbare de incadrare

juridica aratand, in esenta, ca: in Codul penal nu exista 0 singura infractiune - de
omor calificat si ornor deosebit de gray - fiecare avand conditii de incriminare si
pedepse proprii; faptul ca una din victime era tatal inculpatului este irelevant
pentru incadrarea juridica a faptei, caci, abita vreme dit inculpatul a ucis doua
persoane - imprejurare ce atrage caracterizarea faptei ca ornor deosebit de gray
[art. 176 lit. b) C.pen.] - nu mai intereseaza dad una din victime era 0 ruda
apropiata a inculpatului; condamnandu-l pe inculpat pentru omor deosebit de
gray, acesta nu mai poate fi condamnat si pentru omor calificat, deoarece ar
insemna a-I pedepsi de doua ori pentru uciderea tatalui sau. Apelul declarat de
parchet care invoca, printre altele, gresita schimbare a incadrarii juridice, este
intemeiat. Infractiunea de omor prevazuta in art. 174 C.pen. este infractiunea-tip, dispozitiile art. 175 ~i 176 cuprinzand forme agravate ale ornorului. Ca
urmare, imprejurarile concrete faptice trebuie raportate intotdeauna mai intai la
infractiunea-tip, urmand ca apoi, cand este cazul, sa se retina agravantele. Or,
cum in speta este yorba de 0 unitate infractionala, dar omorul a fost savarsit in
conditiile a doua agravante - pe de 0 parte, au existat doua victime si, pe de alta
parte, una dintre acestea este tatal inculpatului - incadrarea juridica trebuie sa
cuprinda ambele calificari. Imprejurarea ca una din victime are calitatea de ruda
apropiata a inculpatului nu exclude retinerea si a agravantei prevazute in art. 176
lit. b) C.pen., ci dimpotriva agraveaza conditia savarsirii omorului asupra a doua
persoane. Cat priveste regimul sanctionator, este evident ca, fiind yorba de 0
unitate infractionala, se va aplica 0 singura pedeapsa, in limiteIe prevazute de
lege pentru infractiunea cea mai grava, In consecinta, se va admite apeluI
declarat de parchet, se va schimba incadrarea juridica in sensuI celei retinute
prin rechizitoriu si se va aplica aceeasi pedeapsa (CA. Bucuresti, sectia a II-a
penala, decizia nr. 1631A11998, in CP.J.P. 1998, p. 204).
3.2.3. Omorul savar~it de catre

[art. 176 lit. c) C.pen.)
persoana care a mai savar~it un omor
- faptuitorul trebuie sa rnai fi savar~it anterior un ornor, ornor calificat sau ornor
deosebit de gray (nu 0 infractiune de pruncucidere sau 0 infractiune care a avut ca
urmare praeterintentionata rnoartea victirnei), in forma tentativei sau ca infractiune
consumata, fie ca autor, fie ca instigator sau complice;
- spre deosebire de ornorul savarsit asupra a doua sau rnai rnulte persoane, in
cazul acestei agravante faptele de ornor sunt sdvdrsite in imprejurari dijerite, nu in
aceeasi imprejurare;
Pentru incadrarea juridica a infractiunii in prevederile art. 176 lit. c)
C.pen., este necesar fie sa existe 0 condamnare anterioara definitiva a inculpatului pentru prima fapta, fie ca ambele omoruri, comise in imprejurari diferite, sa
fie judecate impreuna, in conditiile concursului. Existenta la data condamnarii
inculpatului pentru ornor a unui alt proces in curs pentru savarsirea anterioara de
catre acelasi inculpat a unei alte infractiuni de ornor nu indreptateste condamnarea acestuia conform art. 176 lit. c) C.pen. (CS.J., sectia penald, decizia
--r
I
288
~
Dispozitiile art. 176 lit. c) C.pen. (... ) sunt aplicabile ~iin cazul in care
prima fapta constituie 0 tentativa de omor, ~i nu 0 infractiune de omor consumata, Aceasta concluzie se deduce din dispozitiile art. 144 C.pen. care arata ca
prin "savar~irea unei infractiuni sau comiterea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea penala le pedepseste ca infractiune
consumata sau ca tentativa, precum ~i participarea la comiterea acestora ca
autor, instigator sau complice". Imprejurarea ca textul art. 176 lit. c) foloseste
expresia "savar~irea unui omor", iar nu "savar~ireaunei infractiuni de omor" nu
poate infmna concluzia de mai sus. intr-adevar. nu exists ratiuni pentru care
expresiei "savar~irea unei infractiuni", in general, explicata in art. 144 C.pen., sa
i se atribuie un alt lnteles decat expresiei "savar~irea unui omor" sau a unei alte
infractiuni, concretizata prin denumirea acesteia. Niciunul din criteriile de interpretare a textelor de lege nu permite a se intelege, in primul caz, infractiunea in
orice faza sanctionata de lege, precum ~iparticipatia, iar in cazul al doilea numai
infractiunea consumata, savar~itAde autor. (... ) Daca, de exemplu, cu aceeasi
ocazie, dupa 0 incercare nereusita de a ucide 0 persoana, prin aplicarea unei
lovituri de cutit, faptuitorul repeta lovitura si, de data aceasta, suprima viata
victimei, tentativa se absoarbe, necontestat, In mod natural in omorul consumat
(Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 17/1979, In Repertoriu 1975-1980,
p.286).
- nu prezinta importanta daca pentru primul omor a intervenit 0 cauza de inlaturare

a raspunderii penale, atata timp cat se retine tipicitatea obiectiva ~i subiectiva a faptei;
este insa necesar ca in privinta omorului anterior sa nu existe 0 cauza care tnlatura
- nu prezinta relevanta faptul ca la individualizarea pedepsei pentru omorul anterior au fost retinute circumstante atenuante;
~
In speta, s-a retinut corect infractiunea de ornor deosebit de gray
comisa de 0 persoana care a rnai savar~it un ornor, imprejurarea ca a fost reabilitat ~i c~nu este recidivist neavand relevant! in cauza, Existenta agravantei este
determinata de imprejurarea savar~irii anterior a unei infractiuni de omor, ca fapt
material, neavand relevant! ca a fost amnistiata ori s-a dispus reabilitarea
(1.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 1363/2010, www.legalis.ro).
- in cazul in care pentru omorul anterior a fost pronuntata 0 hotarare definitiva de
condamnare, fapta de omor deosebit de gray prevazuta de art. 176 lit. e) C.pen. va fi
savar~ita in stare de recidiva mare postcondamnatorie sau postexecutorie;
,
- in situatia in care pentru omorul anterior nu a fost pronuntata 0 hotarare
definitiva, acesta va fi retinut in concurs eu omorul deosebit de gray (prima fapta de
omor va fi incadrata juridic ea ornor sau omor ealificat, iar urmatoarele fapte ca omor
deosebit de gray);
cu exceptia situatiei in care toti participantii se afta ~i ei in situatia de a fi savar~it
anterior un omor.
289
3.2.4. Omorul comis pentru a savarfi sau ascunde savarfirea unei talharii
sau piraterii [art. 176lit. d) C.pen.)
- omorul (infractiunea mij/oe) trebuie sa fie comis in vederea savarsirii (inlesnirii
savar~irii) unei talharii sau piraterii (infractiunea seop); in acest sens este necesar sa
existe 0 hotarare de a savar~i 0 talharie sau piraterie, luata de 0 persoana (insusi
faptuitorul sau un tert :taraparticiparea faptuitorului);
- pentru retinerea acestei forme agravate legiuitorul nu impune ca infractiunea
scop sa fi fost efectiv savar~ita, fiind necesar ca scopul sa existe la data comiterii
faptei;
- se va retine aceasta forma agravata si atunci cand omorul este comis pentru
ascunderea savarsirii unei talharii sau piraterii deja comise ori pentru ascunderea
participarii la savar~irea unei talharii sau piraterii;
~
imprejurarea care atribuie faptei de omor caracter deosebit de gray este
scopul urmarit de faptuitor, constand in savarsirea unei talharii, legiuitorul
cerand pentru existenta infractiunii ca acest scop sa fie numai urmarit de faptuitor, iar nu ~i efectiv realizat. Daca scopul urmarit de faptuitor a fost realizat
efectiv, faptele se incadreaza atat in infractiunea de omor deosebit de gray, cat ~i
in cea de talharie, aflate in concurs real (I.C. Cil., sectia penala, deeizia
nr. 1250/2006, in R.C. nr. 312006, p. 49).
~
In cazul omorului savar~it pentru a comite 0 talharie, urmat de
savarsirea talhariei, exista doua infractiuni aflate in concurs real, iar nu 0 singura
infractiune, aceea de omor deosebit de gray. Infractiunea prevazuta in art. 176
lit. d) C.pen. constituie 0 modalitate agravata a omorului, caracterizata prin scop,
acela de a savar~i sau a ascunde savarsirea unei talhani sau piraterii, aceasta
infractiune subzistand ~i in cazul in care fapruitorul nu a realizat scopul la care
se refera textul mentionat; daca faptuitorul a savar~it atat omorul, cat ~i
infractiunea a carei savarsire sau ascundere a urmarit-o prin comiterea omorului,
trebuie retinute ambele infractiuni, cea de omor deosebit de gray si cea de
talharie sau, dupa caz, de piraterie (C.s.J., sectia penala, decizia nr. 5257/2001,
www.legalis.ro).
~
La data de 5 februarie 2009, pe fondul unui conflict legat de consumul
de droguri, inculpatul R.C. a lovit partea vatamata l.S. cu capulla nivelul fetei,
pricinuindu-i leziuni traumatice a carer vindecare a necesitat 12-14 zile de
ingrijiri medicale; inculpatul M.l. a imobilizat-o, inculpatul R.C. i-a sustras
suma de 100 euro, 200 lei, un telefon mobil, iar inculpatul M.l. cheile casei. in
continuare, inculpatii R.C. si M.l. au obligat partea vatamata l.S. sa urce in autoturismul condus de inculpatul R.C., care a si blocat portierele autovehiculului.
Victima 1.1. a venit in ajutorul fratelui sau, partea vatamata I.S. si, constatand ca
este blocat in interiorul autoturismului, s-a apucat cu mana de stalpul autoturismului de la geamul stanga fata pentru a impledica deplasarea autovehiculului.
Recurentul inculpat R.C., care stationa cu motorul pomit, a demarat in viteza
wand victima agatata de autoturism, aproximativ 30-40 m. In acest timp, partea
-.
290
vatamata I.S., pentru a opri autoturismul, a incercat sa traga maneta de viteza ~i

mai apoi frana de mana, insa a fost lovita de inculpatul M.I., care a trantit-o pe
bancheta din spate. Dupa parcurgerea cu viteza a 30-40 m, cu victima agatata de
autoturism si tarata pe carosabil, aceasta a cazut, fiind transportata la Spitalul
Clinic de Urgenta B., unde a si decedat la data de 16 februarie 2009. -Se mai
retine cu referire la mecanismul cauzal al decesului victimei sus-mentionate ca,
potrivit raportului medico-legal de necropsie din 30 iulie 2009, moartea victimei
1.1. a fost violenta ~i s-a datorat hemoragiei ~i dilacerarii meningo-cerebrale,
consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana
~i hematom subdural de emisfer drept - pentru care s-a intervenit chirurgical complicat in evolutia sa finala cu bronhopneumonie. Inalta Curte de Casatie ~i
Justitie, cu referire la infractiunea de omor deosebit de gray prevazuta in
art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (I) lit. d) C.pen. savar~ita de
inculpatul recurent R.C., constata ca acesta a actionat cu intentie indirecta, in
sensul ca, desi nu a urmarit moartea victimei, a acceptat posibilitatea producerii
ei, manifestand 0 atitudine de indiferenta fata de un asemenea rezultat, ceea ce
l-a determinat sa nu curme actiunea inceputa - de tarare a victimei, agatata de
autoturismul condus, deplasarea realizandu-se in viteza, Elementul material al
laturii obiective al infractiunii de omor in cazul de fata s-a realizat prin actiunea
inculpatului care a demarat in viteza si a parcurs aproximativ 30-40 m, eu
victima agatata de stalpul autoturismului fata stanga, care Ii cerea sa opreasca
autovehiculul; abia dupa ce victima a cazut, inculpatul recurent nominalizat a
oprit. Fapta a fost savar~ita in public, ceea ce atrage incidenta dispozitiilor
art. 175 alin. (1) lit. i) C.pen. ~i in scopul ascunderii savarsirii talharie! asupra
partii vatamate I.S., ceea ce atrage incidenta dispozitiilor art. 176 alin. (1) lit. d)
C.pen. (l.G.G.J., sectia penala, decizia nr. 83912012,www.sej.ro).
.
- spre deosebire de omorul calificat comis din interes material, unde folosul
urmeaza a fi obtinut ulterior pe 0 cale aparent legals, in cazul omorului deosebit de
gray savar~it in aceasta modalitate agravata, folosul material se obtine in aceleasi
imprejurari cu eomiterea omorului; datorita acestor particularitati este incompatibila retinerea ambelor variante agravate ale omorului pentru incadrarea juridica a
unei faptei; ~
1. Fapta inculpatului care, intrand in locuinta victimei cu consimtamantul acesteia ~iprofitand de un moment in care victima nu era de fata, i-a
sustras 0 suma de bani si, fiind surprinsa de victima, a agresat-o in scopul
pastrarii sumei de bani, iar pentru a ascunde savar~irea infractiunii de taIharie a
ucis-o, lntruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de
gray prevazuta in art. 176 alin. (1) lit. d) C.pen. referitor la omorul savarsit
pentru a ascunde comiterea unei taIharii si elementele constitutive ale infractiunii de talharie prevazuta in art. 211 alin. (21) lit. c) C.pen., aflate in concurs real.
2. Uciderea victimei in aceste conditii nu intruneste si elementele constitutive
ale infractiunii de omor calificat prevazuta in art. 175 alin. (1) lit. b) C.pen.
referitor la omorul savat:~itdin interes material, intrucat uciderea victimei a avut
loc ca urmare a unei rezolutii infractionale spontane, in scopul de a ascunde
savar~irea infractiunii de talharie, nefiind determinata de un interes material. In
291
acest caz, inculpatul a savarsit omorul fara a avea reprezentarea foloaselor

materiale pe care le-ar dobandi In urma mortii vietimei, rara a avea eonvingerea
ca interesul sau material ar fi satisfacut pe cale legala sau ea lucrurile victimei Ii
vor reveni de drept si, in consecinta, prevederile art. 175 alin. (1) lit. b) C.pen. nu
sunt incidente (l.CCJ, sectia penald, decizia nr. 208012007, www.legalis.ro).
- se savarseste cu intentie directa sau indirecta, spre deosebire de talharia urmata
de moartea vietimei care este savar~ita cu praeterintentie (in acest ultim caz, faptuitorul urmareste doar talharirea victimei, moartea acesteia producandu-se din culpa);
___
Incercarea de a sustrage bunuri ale victimei, lovind-o cu cutitul in
abdomen, agresiune ce i-a pus In primejdie viata, nu constituie tentativa la
infractiunea de talharie prevazuta in art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) C.pen., ci
tentativa la infractiunea de omor deosebit de gray prevazuta in art. 20 raportat la
art. 174 si art. 176 lit. d), in concurs cu tentativa la infractiunea de talharie
prevazuta in art. 20 raportat la art. 211 alin. (1) C.pen. (CS.J., sectia penala,
___
In conditiile In care inculpatul a lovit victima cu putere In zona fetei, in
scopul sustragerii telefonului mobil, avand in vedere constitutia fragila a
victimei si disproportia vadita in care aceasta se gasea eu inculpatul, obiectivata
in multiplele Ieziuni traumatice provocate de lovitura ce i-a fost aplicata, se
poate aprecia ca moartea victimei survenita in aceste imprejurari reprezinta un
rezultat pe care, chiar daca nu l-a urmarit, inculpatul l-a acceptat ca posibilitate,
ceea ce caracterizeaza intentia indirecta, ca forma de vinovatie pentru omorul
deosebit de gray (CA. Bucuresti, sectia a 11-apenala, decizia nr. 6741A12004, in
P.JP. 2003-2004, p. 161).

cu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea aceluiasi
scop.
___
In situatia in care instigatorul determina pe autor sa savarseasca 0
talharie, prevazand, dar neacceptand ca victima va deceda in urma actelor de
violenta, deoarece a socotit rara temei di el nu se va produce, iar autorul
talhariei ucide victima cu intentie, fapta constituie instigare la infractiunea de
tilharie prevazuta de art. 211 alin. (3) C.pen., iar fapta autorului infractiunea de
omor deosebit de gray prevazuta de art. 176 lit. d) C.pen. (Trib. Suprem, sectia
penala, decizia nr. 2311987, in CD. 1987, p. 305).
3.2.5. Omorul savar~it asupra unei femei gravide [art. 176 lit. e) C.pen.]
- trebuie sa existe 0 sarcina indiferent de natura sau varsta acesteia, iar infractorul sa
fi stiut de aceasta; daca infractorul nu cunoaste starea de graviditate a victimei nu se va
putea retine aceasta agravanta, ci omorul simplu sau, dupa caz, omorul calificat;
cunoscut-o;
-----~--
292
- in cazul infractiunii deviate savarsite in modalitatea aberratio ictus sau error in

personam, nu se va retine aceasta variants agravanta, omorul fiind simplu daca nu
sunt retinute alte forme ale omorului calificat;
- nu se va reline aceasta varianta agravata nici in ipoteza in care infractorul
credea, in mod neintemeiat, ca victima este insarciuata;
- spre deosebire de infractiunea de provocare ilegala a avortului care a avut ca urmare
praeterintentionata moartea victimei, In acest caz faptuitorul actionem cu intentie directa
sau indirecta In vederea suprimarii vietii femeii gravide, acceptand totodata incetarea
ireversibila a dezvoltarii intrauterine a copilului conceput, dar nenascut,
~
Uciderea unei femei gravide constituie omor deosebit de gray si se
incadreaza in prevederile art. 176 alin. (1) lit. e) C.pen. numai daca infractorul a
cunoscut, in momentul savarsirii infractiunii, starea de graviditate a victimei. in
caz contrar, elementul circumstantial de agravare prevazut in art. 176 alin. (1)
lit. e) C.pen. nu opereaza, fiind aplicabile prevederile art. 51 alin. (2) C.pen.
referitoare la eroarea de fapt. Cunoasterea starii de graviditate a victimei se
poate realiza atat obiectiv, atunci cand victima se prezinta intr-o stare care nu
lasa nicio indoiala asupra situatiei de femeie gravida, cat ~i subiectiv, atunci
cand aceasta situatie a fost adusa la cunostinta infractorului (1. C. CiJ; sectia
3.2.6. Omorul savir~it asupra unui magistrat, poltdst, jandarm ori asupra
unui militar, in timpul sau in legatura eu indeplinirea indatoririlor de servieiu
sau publiee ale aeestora [art. 176 lit. t) C.pen.]
- este necesar ca victima sa fie magistrat (judecator, procuror sau magistrat-asistent, iar nu personal de specialitate juridica asimilat magistratilor ori auditor
de justitie), politist, jandarm sau militar ~i sa actioneze in cadrul indatoririlor ce
decurg din functia pe care 0 exercita, iar nu in mod abuziv; faptuitorul trebuie sa stie
calitatea victimei;
~
Omorul savar~it asupra unui politist de catre 0 persoana care a fost
anterior condamnata pentru comiterea infractiunii de ultraj asupra politistului, pe
care, dupa liberarea din penitenciar, l-a amenintat ca 11va ucide din cauza acestei
condamnari, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit
de gray prevazuta de art. 176 lit. f) C.pen., neavand relevanta faptul ca la
momentul uciderii victimei aceasta nu se afla in timpul tndeplinirii indatoririlor
de serviciu,ci in concediude odihna (lc.c.J., sectiapenala, decizia nr. 553112005,
www.legalis.ro).
- ultrajul este absorbit in aceasta forma agravata a omorului deosebit de gray;
~
Fapta inculpatului care, conducand un autoturism ~i incalcand unele
reguli de circulatie rutiera, atunci cand a fost oprit in vederea identificarii de un
subofiter de politie aflat in exercitiul functiei, a savar~it asupra acestuia acte
grave de violenta, cauzandu-i leziuni ce i-au pus in pericol viata, constituie
numai 0 tentativa de omor deosebit de gray, prevazuta in art. 20 raportat la
293
art. 176 lit. f) C.pen., nu si infractiunea de ultraj prevazuta in art. 239 alin. (1),
(2) si (3) C.pen., deoarece elementele acestei din urma infractiuni se regasesc, ca
circumstanta agravanta, in continutul infractiunu prevazute in art. 176 lit. f)
C.pen. (CA. Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 36911998, in CP.J.P. 1998,
p.203).
- este 0 circumstanta personald, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu

exceptia situatiei in caretoti
participantii au actionat in considerarea aceluiasi mobil.
,-
3.2.7. Omorul savar~it de catre un [udecator sau procuror, pelltlst, jandarm

sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu
sau publice ale acestora (art. 176 alin. (1) lit. g) C.pen.]
- absoarbe infractiunea de purtare abuzivii in forma agravata sau infractiunea de
cercetare abuziva.
~
Tentativa la infractiunea de omor, savar~ita de catre un militar in
timpul indatoririlor de serviciu, prin executarea unor manevre periculoase cu
arma care au avut ca rezultat actionarea tragaciului armei si declansarea unor
focuri de arma in directia unui alt militar, cauzandu-i plagi impuscate, se incadreaza in dispozitiile art. 20 C.pen. raportat la art. 174 C.pen. - art. 176 alin. (1)
lit. g) Cpen. iar nu si in art. 176 alin. (1) lit. f) C.pen., intrucat elementul
circumstantial de agravare prevazut in art. 176 alin. (1) lit. f) C.pen., referitor la
savdrsirea omorului asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui
militar in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau
publice ale acestora, presupune ca mobilul faptei sa n constituie razbunarea sau
ura tmpotriva persoanei asupra careia este savar~ita fapta, din cauza serviciului
pe care aceasta ll indeplineste (l.CCJ., sectia penald, decizia nr. 109112011,
www.scj.ro).
3.3. Formele tnfraetiuml

- tentativa este incriminata; se poate retine tentativa imperfecta (intrerupta) sau
tentativa perfecta relativ improprie;
- consumarea: in momentul mortii victimei;
- existenta unei pluralitati de elemente circumstantiale nu conduce la retinerea
concursului de infractiuni, fapta savar~ita reprezentand 0 infractiune unica,
3.4. Pedeapsa
- detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de am
obligatorie a unor drepturi prevazute In art. 64 C.pen.
~l
interzicerea
1j:
I,
!,i
294
4. Pruncuciderea
4.1. Notlune
Infractiunea de pruneucidere consta in ueiderea eopilului nou-nascut imediat dupa
nastere, de catre mama aflata lntr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, ee ii
diminueaza discernamantul (art. 177 C.pen.).
4.2. Obiectul infractiunfi

a) obiectul juridic special: viata eopilului nou-nascut
~l
relatiile soeiale in
legatura eu dreptulla viata;
b) obiectul material: eorpul copilului nou-nascut,

4.3. Subieetf! infraetiunfl
a) subiectul aetiv nemijlocit unic: numai mama natura/a sau purtatoare
(surogat) a copilului nou-nascut, casatorita sau necasatorita, care se afla la momentul
savarsirii infractiunii intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere (autor exclusiv,
calificat); nu prezinta importanta daca sarcina a fost urmarea unui raport sexualliber
consimtit ori a unuia obtinut prin constrangere sau profitand de imposibilitatea
victimei de a se apara;
- nu este posibil coautoratul;
- participantii care cu intentie determina, inlesnesc sau ajuta pe mama copilului
nou-nascut la savareirea infractiunii vor raspunde pentru instigare, respectiv complicitate la omor ealificat prevazut de art. 175 lit. a), c) sau d) C.pen., dupa caz.
b) subiectul pasiv: copilul nou-nascut (imediat dupa taierea cordonului ombilical

ori in primele doua-trei zile dupa nastere).
- este necesar ca victima sa fie in viata la momentul comiterii activitatii infractionale, chiar daca suferea de 0 boala incurabila, 0 boala genetica, epilepsie, paralizie
cerebrala etc.
~
Abandonarea de catre mama a unui eopil de trei saptamani intr-un
vagon CFR, fapt in urma caruia aeesta a decedat, eonstituie infractiunea de omor
ealifieat, prevazuta de art. 174 C.pen. raportat la art. 175 lit. e) ~i d) C.pen., si nu
eea de pruneucidere, deoarece eopilul nu era nou-nascut, iar ineulpata nu se afla
intr-o puternica stare de tulburare pricinuita de nastere (CA. Bucuresti, sectia
penald, decizia nr. 546/1999, in CP.J.P. 1999, p. 120).
~
Instanta a apreeiat ca faptul ca nou-nascutul era neviabil nu are
relevanta pentru incadrarea juridica a faptei, mai ales ca ineulpata nu cunostea ca
nou-nascutul avea pneumonie interstitiala si va muri intr-un interval de timp mai
seurt sau mai lung (CSJ., sectia penala, decizia nr. 922/2003, www.legalis.ro).
~
Fapta ineulpa~lui de a fi ajutat la uciderea unui nou-nascut, dand
ajutor mamei, eonstituie eomplieitate la infractiunea de omor ealifieat prevazuta
295
in art. 174, art. 175 lit. d) c.pen. Imprejurarea ca activitatea desfasurata de

mama copilului a fost incadrata in art. 177 C.pen. nu poate avea relevanta in
ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei inculpatului, deoarece calitatea de
mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere - element al infractiunii de pruncucidere - constituie 0 circumstanta personala care, potrivit art. 28
alin. (1) C.pen., nu se rasfrange asupra celorlalti participanti (Trib. Suprem,
sectia penala, deeizianr.153/1977, Repertoriu 1981-1985,p. 60).
4.4. Latura oblectlva

a) elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se suprima viata
nou-nascutului, savar~ita imediat dupa nastere, indiferent de data la care se produce
decesul;
- in cazul in care fapta nu este savarita imediat dupa nastere, mama va raspunde
pentru omor calificat [art. 175 lit. c) si d) C.pen.].
b) urmarea imediati: moartea copilului nou-nascut; in cazul in care nu se produce moartea nou-nascutului, fapta poate fi incadrata la 0 infractiune contra integritatH corporale;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca actiunea sau inactiunea subiectului activ nemijlocit reprezinta cauza mortii.

- intentie directa sau indirecta spontana; totodata, trebuie sa existe 0 stare de
tulburare pricinuita de nastere (psihozele postpartum, psihoza de lactatie, diverse
stari delirante);
- starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discernamantul autoarei, deoarece in
aceasta ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza ce inlatura caracterul penal
al faptei.
~
Ceea ce determina incadrarea uciderii copilului nou-nascut, de catre
mama sa, imediat dupa nastere, in prevederile art. 177 C.pen. - nu ale art. 174,
art. 175 lit. c) C.pen. - nu este existenta unei tulburari determinate de imprejurari adiacente procesului fiziologic al nasterii, ci a unei stari psiho-fizice anormale produse in timpul nasterii. Starile conflictuale premergatoare ~i extrinseci
nasterii - ca, de exemplu, temerea de reactia sotului, a socrilor ~i parintilor sau
oprobriul celor din jur - ce au putut fi de natura a influenta psihicul inculpatei,
nu constituie decat mobiluri ale savarsirii faptei, care nu au nicio semnificatie
juridica in intelesul de tulburare pricinuita de nastere, astfel cum se prevede in
art. 177 C.pen. (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 11111979,in Repertoriu
1976-1980,p. 333).
-...
Prin sentinta penala nr. 287/2002 a Tribunalului Harghita, inculpata
C.M. a fost condamnata la 14 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de
ornor calificat, prevazuta de art. 174 alin. (1) si art. 175 alin. (1) lit. c) C.pen.
Instanta a retinut in fapt ca, in noaptea de 617iulie 2002, rara a fi asistata, inculpata a dat nastere unui rat de sex ferninin. Expulzarea s-a facut prin extragerea
296

cu ambele maini de catre mama, care a rupt cordonul ombilical cu unghiile,
copilul fiind depus in groapa de gunoi ~i gasit de soacra inculpatei, a doua zi.
Totodata, s-a retinut ca, potrivit raportului de expertiza medico-legals, cauza
mortii nou-nascutului a fost insuficienta cardio-respiratorie acuta de tip ventral,
cl\ leziunile prezentate de tat s-ar fi putut produce prin lovire cu sau de corpuri
dure ~i cl\ acesta s-a nascut viu, supravietuind aproximativ 15-20 minute. S-a
apreciat cl\, desi inculpata s-a aflat intr-o stare de tulburare psihica, aceasta stare
nu a fost pricinuita de nastere. Prin decizia penala nr. 13/2003 a Curtii deApel
Targu Mures, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice, din infractiunea de omor
calificat in infractiunea de pruncucidere, prevazuta de art. 177 C.pen. ~i a fost
condamnata inculpata la 1 an ~i 8 luni inchisoare. Instants de control judiciar a
retinut ca, potrivit expertizei psihiatrice, inculpata sufera de 0 ,,reactie nevrotica
depresiva situationala", boala care nu influenteaza discemamantul, dar care, pe
fondul unei situatii conflictuale avand sorgintea intr-o sarcina nedorita (provenind din relatii extraconjugale) ~iin iminenta descoperirii de catre sot a acesteia,
putea produce 0 reactie scurtcircuitara, cu consecinta ingustarii constiintei, Dupa
reluarea relatiilor cu sotul ei, inculpata a fost supusl\ unor presiuni fizice ~i
psihice care, in mod evident, i-au afectat discernamantul ~i conduita. Aflata
intr-o asemenea stare tensionata, inculpata a nascut inainte de termen, tarl\ sa fie
asistata si, din cauza tulburarii provocate de nastere, tam a se convinge ca
nou-nascutul este viu, l-a ingropat in curte (C.A. Tdrgu Mures, sectia penald,
decizia nr. 13/2003, www./ega/is.ro).
~
Daca se dovedeste ca mama, care si-a ucis copilul nou-nascut imediat
dupa nastere, nu a actionat cu 0 intentie spontana determinata de 0 stare de
tulburare pricinuita de nastere, ci a pus in executare 0 hotarare luata anterior
acestui moment, fapta sl\var~itaurmeaza a fi incadrata ca infractiune de ornor
calificat, prevazuta in art. 174, art. 175 lit. c) ~i d) C.pen., ~inu ca infractiune de
pruncucidere, prevazuta in art. 177 C.pen. (Trib. Suprem, sectia penald, decizia
nr. 206711977, in Repertoriu 1976-1980, p. 282).
~
Diferenta intre infractiunea de omor calificat si cea de pruncucidere
consta in starea psihologica produsa in timpul nasterii si determinata de aceasta,
atestata stiintific in urma unui examen medico-legal de specialitate. Starea de
tulburare la care face referire art. 177 C.pen. se datoreaza travaliului, actului
fizic al nasterii, iar nu unei temeri determinate de carentele in educatie, de starile
conflictuale premergatoare ~i extrinseci nasterii, cum ar fi temerea de reactia
parintilor sau oprobriul celor din jur. Acestea au putut fi de natura a influenta
psihicul inculpatei, constituind mobiluri ale savar~irii faptei, tara semnificatia
juridica a unor tulburari pricinuite de nastere, asa cum se prevede in art. 177
C.pen. (1.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 495612004, www.legalis.ro).
~
Este unanim acceptat in doctrina ~i jurisprudenta ca prin "stare de
tulburare pricinuita de nastere", in sensul art. 177 C.pen., se intelege acea forma
de disolutie a functiilor constiintei care depaseste prin gravitatea ~i intensitatea
ei tulburarea acceptabila sau normala, suportata de ,majoritatea mamelor,
instalandu-se totodata spontan ca urmare a unor conditii de exceptie intervenite
..........
297
in procesul nasterii, Oricat de mare, de grava ar fi starea de tulburare a mamei

care si-a ucis copilul, daca aceasta stare nu este prilejuita de nastere fapta va
constitui omor, iar nu pruncucidere. Nu pot fi considerate tulburari pricinuite de
nastere, in sensu1 art. 177 C.pen., tulburarile specifice nasterii, care inceteaza
odata cu nasterea, si nici manifestarile emotional-afective determinate de starile
conflictuale ori potential conflictuale, in care se gaseste mama care nu-si doreste
copilul. Tulburarile pricinuite de nastere pe care le-a avut in vedere legiuitorul,
cand a incriminat fapta in art. 177 c.pen., ca 0 forma a omorului ce atrage 0
raspundere penala "atenuata", sunt tulburarile de natura psiho-patologica, tulburarile anormale, maladive, provocate de diversi factori nocivi (psihoza
puerperala clasica, psihoza maniaco-depresiva, tulburarile schizofreniforme
etc.). Modul concret de savarsire a faptei ori circumstantele anterioare, concomitente sau ulterioare nasterii (ascunderea ori negarea sarcinii fata de membrii
familiei si, in general, fata de persoanele apropiate, neprezentarea la medic
pentru luarea in evidenta si supravegherea evolutiei sarcinii, crearea conditiilor
pentru nasterea in conditii de singuratate, rara a apela la ajutorul celorlalti
membri ai familiei ori la ajutorul cadrelor medicale, retragerea in locuri izolate
pentru a naste, deplasarea in locuri izolate cu nou-nascutul, locuri care ofera
conditii adecvate suprimarii vietii copilului, procurarea sau pregatirea unor
obiecte necesare actiunii etc.) sunt elemente de fapt care pot releva intentia de
omor a nou-nascutului de catre mama, eventual premeditarea, si pot infirma
existenta intentiei spontane de omor, intentie specifica infractiunii de pruncucidere, deoarece aceasta se formeaza sub imperiul starii de tulburare, actiunea de
ucidere executandu-se simultan sau in intervalul de timp cat persista aceasta
stare. Intr-o decizie de indrumare a fostului Tribunal Suprem, care i~i mentine
actualitatea, se arata eli nu orice tulburare este de natura sa justifice incadrarea
juridica a faptei in infractiunea de pruncucidere, ci numai tulburarea ivita in
procesul nasterii sau consecutiva acesteia. Manifestarile emotional-afective
determinate de situatii neconvenabile mamei, cum ar fi parasirea de catre
barbatul cu care a intretinut relatii intime, teama de parinti, conceptii retrograde
privind conceptia nasterii, nu pot fi luate in considerare (decizia de indrumare
nr. 2/1976). Din raportul de expertiza medico-legala si completarea la acest
raport nu rezulta ca inculpata, in momentul comiterii faptei, se afla intr-o stare
de tulburare pricinuita de nastere, in sensul art. 177 C.pen., adica acea stare care,
in acceptiunea doctrinei si jurisprudentei, reprezinta 0 forma de disolutie a
functiilor constiintei care depaseste prin gravitatea si intensitatea ei tulburarea
acceptabila sau normala, suportata de majoritatea marnelor, instalandu-se
totodata spontan ca urmare a unor conditii de exceptie intervenite in procesul
nasterii. In concluziile celor dona acte medico-legale existente la dosar, se arata
ca exista .posibilitatea, pe tulburarea psihica de fond (tulburare histrionica de
personalitate), ca actul nasterii sa fi determinat 0 stare de tulburare psihica (in
sensul unei tulburari pricinuite de nastere) cu ingustarea campului constiintei,
astfel lncat sus-numita sa fi actionat cu discernarnant diminuat in momentul
comiterii faptei". Uciderea copilului nou-nascut cu discernamant diminuat nu
echivaleaza cu uciderea copilului nou-nascut, imediat dupa nastere, de catre
mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. De altfel, in completarea raportului de expertiza medico-legala se mentioneaza: "cu ocazia internarii
298
~i examinarilor medico-legale psihiatricedin perioada 2 mai 2007 - 7 mai 2007

nu s-au evidentiat semnele unei tulburari psihice pricinuite de nastere, ci s-a
evidentiat tulburarea psihica de fond (tulburare histrionica de personalitate) si 0
tulburare psihica acuta (stare depresiva reactiva), eel mai probabil declansata de
contextul conflictual ulterior nasterii (ancheta, mediatizarea cazului, reactia
familiala, constientizarea faptei), tulburare care s-a remis semnificativ pe
parcursul spitalizarii". Inalta Curte de Casatie si Justitie mai retine ca, la data de
23 mai 2007, inculpata - lara a avea dificultati in rememorarea imprejurarilor
savar~irii faptelor - a condus echipa de cercetare penala pe tot parcursul urmat
de la locul nasterii pana la locul abandonarii copilului si, in prezenta celor doi
martori asistenti, a mentionat organelor judiciare ca a incendiat miristea din
preajma. De asemenea, din primul proces-verbal de cercetare la fata Iocului
rezulta ca, "potrivit constatarilor facute de catre pompieri, incendiul a avut ca
sursa probabila de aprindere 0 flacara, produsa de un chibrit sau 0 bricheta,
conducand la arderea vegetatiei uscate pe 0 parcela de aproximativ 300 de metri
patrati, imprejurarea determinanta a incendiului fiind actiunea intentionata a
unei persoane", plansele foto anexate oferind informatii inclusiv despre focarul
de incendiu. Celelalte aspecte - rezultate din probele administrate - nu releva
existenta starii specifice prevazuta in art. 177 C.pen.: uciderea copilului nu a fost
"savar~ita imediat dupa nastere", din concluziile raportului de autopsie
medico-legala rezultand ca acesta (nascut viabil, viu, la termen) a trait extrauterin aproximativ 24 de ore; intentia de ucidere nu a fost spontana, ci premeditata, rezultand din aceea ca inculpata a dus copilul la 0 distanta apreciabila de
casa (circa 800 metri), intr-o zona izolata; a inIa~urat copilul in obiecte de
imbracaminte si apoi intr-o plapuma, obiecte usor inflamabile (combustibile); a
ascuns fata de sotul sau ~iceilalti membri ai familiei existenta sarcinii, stiind ca
aceasta poate fi rezultatul unor relatii intime din afara casatoriei; ulterior,
inculpata a sustinut ca i-a spus sotului ca este insarcinata ~i ca ar vrea sa dea
copilul spre adoptie surorii sale care nu avea copii, aceste sustineri fiind insa
infirmate de sotul sau in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii. Sustinerea
inculpatei potrivit careia "copilul s-a nascut mort" este infirmata de raportul de
autopsie-medico-legal ~ibuletinul anatomopatologic, iar eroarea in care pretinde
ca s-ar fi aflat cu privire la aceasta situatie vine in contradictie cu experienta
anterioara, aceasta nefiind la prima nastere. In consecinta, Inalta Curte de
Casatie ~i Justitie constata ca probatoriul administrat infirma existenta starii de
tulburare in sensul art. 177 C.pen. Data fiind fragilitatea copilului nou-nascut ~i
dependenta lui aproape totala de persoana eare l-a nascut, mijloacele de violenta
ee se pot folosi impotriva lui pentru a realiza uciderea sunt, de regula, de minima
intensitate. Pe de alta parte, doctrinar ~i jurisprudential, se admite ca copilul
nou-nascut este, prin natura situatiei lui, in neputinta de a se apara, iar eel care-i
suprima viata profits, implicit, de aceasta stare. Aceste aspecte juridice,
eoroborate cu fapta ~i imprejurarile savarsirii acesteia de catre inculpata, astfel
cum rezulta din probatoriul administrat, releva elementele constitutive ale
infractiunii de omor calificat si deosebit de grav, in modalitatea normativa mentionata in rechizitoriu [art. 174 raportat la art. 175 alin. (1) lit. a), c) ~i d)
combinat cu art. 176 alin. (l) lit. a) C.pen.], elementul subiectiv fiind intentia
directa in acceptiunea art. 19 alin. (1) pet. 1 lit. a) C.pen. Astfel, fapta inculpatei
299
T.T., constand in aeeea ca la data de 23 aprilie 2007, dupa ce a nascut la termen

un copil viu si viabil, de sex feminin, l-a infasurat in obiecte de Imbracaminte si
cu 0 plapuma si, deplasandu-se intr-un loc izolat apartinand unei ferme viticole,
I-a abandonat intr-o zona eu vegetatie uscata si apoi a ineendiat vegetatia respectiva, rnoartea copilului nou-nascut fiind violenta si datorandu-se intoxicatiei
acute cu monoxid de carbon, asociata cu leziuni de arsura de gradul IIIIII ;~i
IIIIIV, localizate pe cap, fata, mernbre superioare si inferioare, pe aproxirnativ
30-35% din suprafata corporala, intruneste elementele constitutive ale infrac- .
tiunii de ornor calificat ~i deosebit de gray prevazuta In art. 174 raportat la
art. 175 alin. (1) lit. a), c) si d) cornbinat cu art. 176 alin. (1) lit. a) C.pen.
(I,C.C.J, sectia penala, decizia nr. 17612009, www.legalis.ro).
4.6. Formele Infractiunli

- actele preparatorii si tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- chiar daca nu este incriminata tentativa la pruncucidere, se poate retine 0 infractiune contra integritatii sau sanatatii nou-nascutului (vatamarea corporala, vatamarea
corporals grava etc.); participantul la tentativa de pruncucidere va raspunde pentru
tentativa de omor;
- consumarea: in momentul mortii copilului nou-nascut.
4.7. Pedeapsa
-inchisoarea de la 2 la 7 de ani.
5. Uciderea din culpa

5.1. Notiune
- uciderea din culpa consta in savarsirea oricarei actiuni sau inactiuni prin care
este suprimata, din culpa, viata unei persoane [art. 178 alin. (1) C.pen.];
- constituie forme agravate ale infractiunii uciderea din culpa: (i) savar~ita ca urmare
a culpei profesionale; (ii) savar~ita de catre un conducator de vehicul cu tractiune
mecanica, avand in sange 0 imbibatie alcoolica de peste 0,80 gil alcool pur in sange sau
care se afla In stare de ebrietate, ori de orice alta persoana In exercitiul profesiei sau
meseriei si care se afla in stare de ebrietate; (iii) a doua sau mai multe persoane.
5.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic special: viata persoanei si relatiile sociale in legatura cu
dreptulla viata;
."b) obiectul material: corpul unei persoane in viata.
5.3.-Sublectii infractiunii
a) subiectul activ: orice persoana (fizica sau juridica) care are capacitate penala;
----_
..
_---
300
- coautoratul este posibil in cazul retinerii culpei comune a mai multor persoane la
savarsirea faptei tipice;
- participatia improprie este posibila: persoanele care au determinat, inlesnit sau
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea uciderii din culpa fiind sanctionate
pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de omor.
sanatate).
5.4. Latura obiectivl
a) elementul material:
uciderea unei persoane in viata printr-o actiune sau 0
inactiune ilicita;
~
in cazul infractiunii de ucidere din culpa, elementul material consta
dintr-o actiune sau inactiune susceptibila a produce direct sau indirect deeesul
unei persoane, tara ca faptuitorul sa urmareasca sau sa accepte 0 consecinta
vatamatoare a faptei sale, in timp ce infractiunea prevazuta in art. 183 C.pen.
implies intentia de a lovi sau a vatama, fie ~iprintr-o lovire sau vatamare simpla.
Din probele administrate in cauza rezulta ca ineulpatul, in urma unor gesturi ale
colegului sau, l-a apueat de umeri ~i l-a rostogolit de doua ori peste cap, crezand
ca-i va cauza doar 0 suferint! fizica minora, prin socul caderii; la cea de-a doua
rostogolire s-a produs insa 0 fractura a coloanei vertebrale, prin hiperextensia
fortata a gatului, ceea ce a avut drept consecinta decesul victimei, prin contuzie
cu hemoragie meningo-medulara cervicala, In atare situatie, fapta inculpatului,
constand dintr-o actiune violenta intentionata prin care a urmarit cauzarea unei
suferinte neinsemnate, dar al carei rezultat - moartea victimei - a depqit
intentia sa, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vataman
cauzatoare de moarte prevazute in art. 183 C.pen. (C.S.J., sectia penald, decizia
~.
Fapta militarului, aflat in serviciul de paza, de a lasa arma incarcat! ~i
nesupravegheata in apropierea unui grup de eopii - din care cauza unul din
acestia, folosind-o, a impu~cat 0 alta persoana care a decedat - constituie, pe
langa infractiunea de calcare de consemn prevAzut! de art. 333 alin. (1) C.pen.,
~i aceea de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. (2) C.pen. (Trib.
Suprem, sectia militarii, decizia nr. 8111975,in Repertoriu 1969-1975, p. 419).
b) urmarea imediati: moartea victimei;
c) legitura de cauzalitate: este necesar ca moartea victimei sa fi avut drept
cauza (singura sau chiar din culpa comuns) actiunea sau inactiunea faptuitorulni,
~
Viteza excesiva in conducerea autovehiculului, neremedierea defectiunilor la sistemul de franare, neatentia ~i reactia tardiva, datorate consumului de
bauturi aleoolice, ~i aparitia pe carosabil a victimei care a traversat drumul in
fuga ~i in loc nepermis tara sa se asigure, constituie imprejurari ce impun
retinerea vinovatiei conducatorului de autovehicul, in conditiile culpei comune
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 237512000,www.legalis.ro).
301
Cu ocazia primului accident de circulatie, produs de unul dintre inculpati, s-au cauzat victimei leziuni grave, tnsa au mai ramas sanse probabile de
salvare a vietii, prin efectuarea unei interventii chirurgicale. Producandu-se insa
~i al doilea accident, imputabil celui de-al doilea inculpat, s-a anihilat posibilitatea interventiei chirurgicale care, ipotetic, ar fi salvat viata victimei. Deci la
cauzarea mortii acesteia au contribuit ambele fapte culpoase, in concurs. Raportul de cauzalitate existent intre faptele celor doi inculpati si decesul victimei
conduc la incadrarea faptei fiecarui inculpat in art. 178 alin. (2) C.pen., si nu in
art. 184 C.pen. (Trib. Suprem, sectia penald, decizia nr. 1686/1977, in Repertoriu 1976-1980, p. 387).
~
Conducatorul de autovehicul trebuie sa adapteze viteza la conditiile de
trafic, inclusiv de vizibilitate. Daca in timpul noptii, la intalnirea cu un autovehicul circuland din sens opus, este orbit de lumina farurilor acestuia, conducatorul de autovehicul trebuie sa reduca viteza in asa fel incat sa evite producerea
oricarui accident prin coliziune cu un vehicul sau 0 persoana aflata pe carosabil.
In cazul in care se produce un accident, nu se poate retine cazul fortuit, ci
eventual culpa comuna sau culpa concurenta a altei persoane, daca aceasta se
inscrie in raportul de cauzalitate (CS.J., sectia penala, decizia nr. 208811995, in
B.J. CD. 1995, p. 179).
5.5. Latura sublectlva

- culpa cu previziune sau culpa simp Hi(neglijenta);
- fapta nu este tipica daca se reline culpa exclusiva a victimei in producerea rezultatului.
~
Aparitia neasteptata a unui animal pe carosabil, coroborata cu conduita
imprudenta a victimei, desi reprezinta imprejurari a carer interventie nu a putut
fi prevazuta, nu exclud vinovatia inculpatului in producerea accidentului soldat
cu decesul victimei, in conditiile in care autovehiculul condus de inculpat
prezenta defectiuni la sistemul de franare, preexistente accidentului si cunoscute
de inculpat (CA. Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 29612000, in
CP.J.P. 2000, p. 188) .
..__
Fapta unui ostas de a efectua, in prezenta altuia, manevre repetate de
introducere si expulzare a cartuselor pe teava pistolului mitraliera indreptata spre
acesta din urma ~i apasarea pe tragaci cu consecinta impuscarii mortale a victimei nu constituie, in sine, temei suficient pentru incadrarea faptei in infractiunea de omor. Daca se dovedeste di manevrarea pistolului s-a facut in joaca,
inculpatul apasand pe tragaci crezand ca parghia este asigurata, iar dupa impuscarea victimei a avut manifestari de disperare, fiind in bune relatii cu aceasta, nu
se poate retine 'existenta intentiei indirecte de a ucide; pozitia sa subiectiva
caracterizandu-se prin culpa, incadrarea corecta a faptei este in infractiunea de
ucidere din culpa, prevazuta in art. 178 alin. (2) C.pen. (CS.J., completul de
7judecatori, decizia nr. 29/1991, in B.J., p. 754).
i
Ii _' l
j!
1! .~
302
~
In situatia cand inculpatul, actionand cu intentia de a produce suferinte
fizice unei persoane, din neprevedere sau usurinta cauzeaza moartea acesteia,
fapta sa constituie infractiunea de vatamari cauzatoare de moarte prevazuta in
art. 183 C.pen., iar nu aceea de ucidere din culpa prevazuta in art. 178 din
acelasi cod. In acest din urma caz, intreaga pozitie subiectiva a ineulpatului se
caracterizeaza prin culpa, iar nu prin intentie in.ceea ce priveste actiunea agresiva si prin culpa in raport cu rezultatul produs, decesul victimei, trasatura
caracteristica infractiunii prevazute in art. 183 C.pen. (c.S.J. , sectia penala,
5.6. Variante agravate

5.6.1. Uciderea din culpa savar~ita ca urmare a nerespectarfi dispozltltler
legale ori a masurtlor de prevedere pentru exereltlul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite activitati [art. 178 alin. (2) C.pen.)
- este neeesar ea prin acte normative sa fie stabilite reguli pentru exercitarea
profesiei, meseriei sau activitatii;
- nu intereseaza daca subiectul aetiv este sau nu ealifieat pentru exereitarea
- fapta sa fie savar~ita in timpul exercitarii profesiei, meseriei sau activitatii, eu
nerespeetarea regulilor prevazute pentru exercitarea aeesteia;
- fapta sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale.
~
Vinovatia conducatorului de autovehicul in cazul unui accident mortal
de circulatie poate fi retinuta numai in cazul in care a incalcat 0 regula privind
circulatia pe drumurile publice si daca intre aceasta incalcare si moartea victimei
se stabileste existenta raportului de cauzalitate. Daca aceidentul se datoreaza
culpei victimei, constatarea unei imbibatii alcoolice in sangele conducatorului de
autovehicul este irelevanta sub aspeetul vinovatiei pentru infractiunea de ucidere
din culpa (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 25112000, www.legalis.ro).
~
Sunt inaplicabile dispozitiile art. 47 C.pen., privind cazul fortuit, in
cazul in care inculpatul nu a avut un comportament preventiv, in sensul de a
evita orice momente emotionale in timpul aflarii la volan. Pierderea controlului
asupra directiei de deplasare a autoturismului nu constituie 0 imprejurare neprevazuta, ci este consecinta neadaptarii vitezei de circulatie la conditiile de trafic,
respectiv intr-o curba cu grad sporit de dificultate (C.A. Bucuresti, sectia penald,
decizia nr. 1079/2002, in c.P.J.P. 2002, p. 211).
5.6.2. Uciderea din culpa savar~ita de catre un conducator de vehicul cu tractlune mecanica, avand in sange 0 Imbfbane alcoollca de peste 0,80 gil alcool pur
in sange sau care se afla in stare de ebrietate [art. 178 alin. (3) C.pen.)
- prin vehieul eu tractiune mecanica trebuie inteles: autovehieulele sau alte vehieule eu tractiune mecanica sau motorizate (de pilda, tramvaie, motociclete), nu ~i
303
bicicletele; nu prezinta importanta daca persoana care conduce vehiculul avea sau nu
permis de conducere;
- starea de ebrietate poate exista si in situatiile in care imbibatia alcoolica este sub
0,80 gIl alcool pur in sange;
- faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de
catre 0 persoana avand in sange 0 imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala si de
ucidere din culpa cu aceasta ocazie a unei persoane constituie 0 singura infractiune,
complexa, de ucidere din culpa [art. 178 alin. (3) teza I C.pen.] in care este absorb ita
infractiunea prevazuta la art. 87 alin. (1) din O.U.O. nr. 195/2002; uciderea unei
persoane in aceleasi imprejurari, comisa de catre un conducator auto avand 0 imbibatie alcoolica sub limita legala, dar care se afla in stare de ebrietate constatata clinic
sau prin orice alt mijloc de proba, constituie infractiunea unica de ucidere din culpa
[art. 178 alin. (3) teza a II-a C.pen.]; uciderea unei persoane In aceleasi irnprejurari,
comisa de catre un conducator auto avand 0 imbibatie alcoolica sub limita legala, dar
caruia nu i s-a stabilit prin alt mijloc de proba starea de ebrietate, constituie
infractiunea unica de ucidere din culpa [art. 178 alin. (2) C.pen.].
~
Nu exista infractiunea de ucidere din culpa daca inculpatul, in stare de
ebrietate, conducand autoturismul propriu cu viteza legala si trecand pe langa un
refugiu de pietoni, a accidentat mortal victima aflata in stare de ebrietate si care
i-a aparut pe neasteptate in fata, fiind impinsa de 0 alta persoana de pe refugiul
pietonal inspre partea carosabila a strazii; lovirea victimei s-a datorat unei
imprejurari imprevizibile, accidentul neputand fi evitat, indiferent de viteza de
circulatie sau de starea conducatorului auto (T.MB., sectia I penala, decizia
nr. 103711980, in Practice Judiciarii Penala. Partea specialii, vol. III, coord.:
George Antoniu, Constantin Bulai, Ed. Academiei Romdne, Bucuresti, 1992,
p.45).
5.6.3. Uciderea din culpa savar~ita de 0 persoana in exercitiul profesiei sau

meseriei (cu exceptia conducaterului de vehicul cu tractiune mecanlca) ~icare se
afla in stare de ebrietate [art. 178 aline (4) C.pen.]
- subiectul activ poate fi orice persoana fizica, cu exceptia conducatorului unui
vehicul cu tractiune mecanica;
- este necesar ca la momentul savarsirii faptei autorul sa fie in exercitarea unei
profesii sau meserii [nu a oricarei alte activitati ca in cazul agravantei prevazute de
art. 178 alin. (2) C.pen.] si sa se afle in stare de ebrietate (indiferent de nivelul imbibatiei alcoolice in sange).
5.6.4. Uciderea a doua sau mai multe persoane [art. 178 aline(5) C.pen.]
- pluralitatea de victime nu va duce in cazul uciderii din culpa la retinerea unei
pluralitati de infractiuni, ci la 0 varianta agravata a acesteia, existand astfel 0 unitate
legala de infractiune;
- poate privi atat forma de baza a infractiunii, cat si celelalte forme agravate.
--'-'~----
-----
304
5.7. Formele infractiunii

- nu sunt posibile actele premergatoare sau tentativa;
- singura forma in care se realizeaza infractiunea este cea consumata; momentul
consumarii este eel al decesului victimei.
S.S. Pedeapsa
- uciderea din culpa in forma de baza [art. 178 alin. (1) C.pen.] se pedepseste cu
inchisoare de la unu la 5 ani;
- varianta agravata prevazuta de art. 178 alin. (2) C.pen. se pedepseste cu tnchisoare de la 2 la 7 ani;
- variantele agravate prevazute de art. 178 alin. (3) sau (4) se pedepsesc cu Inchisoare de la 5 la 15 ani;
- in cazul in care uciderea din culpa a avut ca rezultat moartea mai multor persoane [art. 178 alin. (5) C.pen.], la maximul pedepselor prevazute in alin. (1)-(4) se
poate adauga un spor pana la 3 ani inchisoare.
6. Determinarea
sau inlesnirea sinuciderii
6.1. Notiune
.- este infractiunea ce consta in fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea
unei persoane, daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc [forma tip
prevazuta de art. 179 alin. (1) C.pen.];
.
- forma agravata consta in sav~irea faptei fata de un minor sau fata de
0 persoana
care nu era in stare sa-~idea seama de fapta sa ori nu putea fi stapmtape actele sale;
- sinuciderea unei persoane sau tentativa la sinucidere nu este incriminata,
6.2. Obiectul
infractiunii
',.
a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura cu
dreptulla viata;
b) obiect material: infractiunea nu are obiect material.

6.3. Subiectii infractiunii
a) subiectul activ: orice persoana (fizica saujuridica) care are capacitate penala;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau complicitate.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata.

-.
a) elementul material: consta fie intr-o actiune de determinare, fie intr-o actiune
de inlesnire a sinuciderii;
-----1----
305
consta in convingerea unei persoane sa se sinucida;

hotararea de sinucidere este Iuata ca urmare a actelor de persuadare comise de
faptuitor; determinarea nu trebuie sa fie realizata prin acte de constrangere, situatie in
care se va retine savarsirea infractiunii de omor intrucat victima nu a avut libertatea
de a decide;
- determinarea
sinuciderii
~
Modalitatile de determinare a sinuciderii sunt diferite, mergand de la
indemnuri sau amagire si ajungand la acte de tortura, la supunerea la chinuri ~i
batai care pot duce 0 persoana la disperare, culminand cu sinuciderea sau cu
incercarea de sinucidere (Trib. Suprem, sectia penald, decizia nr. 1047/1977, in
R.R.D. nr. 1111977, p. 61).
~
Constituie infractiunea de ornor calificat, ~i nu infractiunea prevazuta
de art. 179 C.pen., fapta inculpatului de a-si constrange sotia sa se arunce de la
etajul IX, cu consecinta mortii acesteia, deoarece pentru existenta infractiunii de
determinare sau inlesnire a sinuciderii este necesar ca victima sa nu fie
constransa la indeplinirea actiunii prin care tsi ia viata, ci sa aiba posibilitatea de
a hotari in mod liber daca se sinucide sau nu (Trib. Suprem, sectia penala,
decizia nr. 310111979, in R.R.D. nr. 911979, p. 66).
~
Sechestrarea unei persoane tirnp de mai multe zile, supunerea ei la
repetate violente si cauzarea de leziuni cu potential de soc ~i de primejduire a
vietii victimei, continuarea violentelor si dupa ce aceasta ameninta ca se va
sinucide, cu urmarea ca victirna s-a aruncat pe fereastra de la etajul 6 al imobilului, decedand, constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de determinare a
sinuciderii. In cazul in care, urmare a agresiunii, victima s-a aruncat pe fereastra
in strada si moartea s-a produs in strada, loc public, fapta constituie ornor calificat ~i se incadreaza in prevederile art. 175 lit. i) C.pen. (C.S.J., sectia penala,
- daca sinuciderea se produce ca urmare a unei lipsiri de libertate sau a unui viol,
se va retine forma agravata a acestor infractiuni, in care urmarea mai grava se produce cu praeterintentie; in acest caz, determinarea sinuciderii este absorbita in
continutul complex al acestor infractiuni;
consta in ajutorul dat de faptuitor sinucigasului pentru a
pune in practica hotararea de a se sinucide;
- inlesnirea sinuciderii
- atat in cazul determinarii, cat si al inlesnirii sinuciderii, suprimarea vietii este

realizata numai de sinucigas;
- in cazul in care fapta este realizata amt in modalitatea determinarii sinuciderii,
cat si in cea a inlesnirii sinuciderii, se va retine savarsirea unei singure infractiuni, iar
nu a unui concurs de infractiuni.
b) urmarea lmedlata: sinuciderea sau incercarea de sinucidere a unei persoane;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea de determinare sau
inlesnire si sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei.
306

- intentie directa sau indirecta;
- nu intereseaza mobilul sau scopul faptei.
~
Pentru existenta infractiunii prevazute de art. 179 C.pen., in modalitatea determinarii la sinucidere, este necesar ca autorul sa l~i dea seama ca fapta
sa va avea ca urmare sinuciderea unei persoane si sa urmareasca sau sa accepte
producerea acestui rezultat (Trib. Suprem, sectia penala; decizia nr. 106511983,
in Repertoriu 1981-1985,p. 93).
6.6. Varianta agravata

- presupune ca fapta sa fie savar~ita fata de un minor (indiferent de varsta acestuia; de pilda, se va retine forma agravata si atunci cand minorul avea varsta de 17
ani si 11 luni) sau fata de 0 persoanii aflata In stare de iresponsabilitate (persoana
care nu era in stare sa-~i dea seama de fapta sa ori nu putea fi stapana pe actele sale);
faptuitorul trebuie sa cunoasca aceste calitati speciale ale subiectului pasiv.
6.7. Formele fnfractiunii

- actele preparatorii ~i tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- consumarea: in momentul in care are loc sinuciderea sau Incercarea de sinucidere;
- in cazul in care, dupa determinarea la sinucidere si efectuarea de sinucigas a unor
acte prin care urmareste sa i~i suprime viata, faptuitorul intervine si salveaza viata
sinucigasului (de pilda, 11duce la spital), nu se poate retine 0 tentativa la infractiunea de
determinare sau inlesnire a sinuciderii si nici cauza de nepedepsire a tentativei constand
in impiedicarea producerii rezultatului, intrucat infractiunea s-a consumat deja.
6.8. Pedeapsa
- in forma de baza infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, iar in
varianta agravata cu lnchisoare de la 3 la 10 ani.
Subsectiunea a 2-a. Lovirea ~i vatamarea integritatii

corporale sau a sanatatii
1. Lovirea sau alte vlolente
1.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice -forma tip - [art. 180 alin. (1) C.pen.];
307
- varianta agravata a infractiunii consta in lovirile sau violentele care au pricinuit

o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de eel mult 20 de zile
[art. 180 alin. (2) C.pen.];
- tot variante agravate sunt si savarsirea infractiunii in variantele descrise mai
sus, cand victima este un membru de familie (art. 180 a1in. (II) si (i) C.pen.];
- actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala; in
cazul in care persoana vatamata este un membru de familie, actiunea penala poate fi
pusa in miscare si din oficiu, putand interveni impacarea partilor.

a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei si relatiile
sociale in legatura cu acestea;
b) obiectul material: corpu1persoanei In viata,
- daca faptele sunt savarsite asupra unei persoane decedate, se va retine savarsirea
infractiunii de profanare de morminte (art. 319 C.pen.).

a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu
capacitate penala;
- parintii care exercita acte de violenta sau lovesc copiii pot fi subiecti activi ai
acestei infractiuni; art. 1 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 privind combaterea violentei in familie prevede ca "Statul actioneaza pentru prevenirea si combaterea
violentei in familie, potrivit dispozitiilor art. 175, 176, 179-183, 189-191,193, 194,
197,198,202,205,206,211,305-307,309,314-316,
318 si altele asemenea din
Codul penal", iar art. 2 a1in. (1) din aceeasi lege stipuleaza ca violenta in familie
.reprezinta orice actiune fizica sau verbala savar~ita cu intentie de catre un membru
de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca 0 suferinta
fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material";
- in situatia in care subiectul activ este functionar public, fapta poate imbraca
alta incadrare juridica (de pilda, purtarea abuziva prevazuta de art. 250 c.pen.);
- participatia penal a este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau complicitate.
Persoana care tine victima pentru a fi lovita de un tert si care i-a
provocat victimei vatamari corporale care au necesitat 5 zile ingrijiri medicale
va raspunde in calitate de coautor la infractiunea de lovire prevazuta in art. 180
alin. (2), si nu pentru complicitate la aceasta infractiune, intrucat contributia
adusa in acest fel apare indispensabila pentru realizarea continutului infractiunii
(Trih. jud. Iasi, sectia penala, decizia nr. 52311981, in Practicd Judiciara
Penala. Partea speciald, vol. III, coord.: G. Antoniu, C. Bulai, Ed. Academiei
Romdne, Bucuresti, 1992, p. 57).
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata,
_
_j
308
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retinerea unei pluralitati de
infractiuni.
a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente (inclusiv
psihice) cauzatoare de suferinte fizice asupra corpului unei persoane;
- violenta poate sA constea fie lntr-o actiune directa, fie Intr-una indirecta, ori
poate tmbraca forma unei inactiuni;
- nu este intotdeauna necesar pentru existenta infractiunii de loviri sau alte
violente sa existe un contact fizic intre agresor ~i victima, fapta putand fi comisa prin
orice fel de violente prin care se produce 0 suferinta fizica [de exemplu, printr-o
violent! psihica (sperietura puternica), prin pulverizarea unui spray paralizant sau
lacrimogen in locul unde se aftAvictima etc.)].
b) urmarea imediatA: consta insuferintafizica,
prin lovire sau alte violente;
indiferent de intensitate, produsa
- poate rezulta fie direct, fie indirect din actiunea sau inactiunea faptuitorului;
- fapta nu este tipica daca s-au produs numai suferinte psihice.
c) legAtora de cauzalitate: daca fapta se comite prin lovire, legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, suferinta fizica fiind prezumata; cand fapta se
comite prin alte violente, trebuie sA existe si sa fie dovedita legatura de cauzalitate
intre actele de violent! ~i suferinta fizica produsa,
1.5. Latura subiectivl

- intentie direct! sau indirecta (in cazul formei tip);
- in cazul in care infractorul loveste din eroare 0 alta persoana decat pe cea pe
care voia sA0 loveasca, nu se va reline eroarea de fapt drept cauza ce inlAturAcaracterul penal al faptei;
- in situatia in care faptuitorul a, actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catre un alt subiect iaberratio ictus),
ajungandu-se astfel la vatamarea unei alte persoane, nu se va retine eroarea intrucat
aceasta intervine in momentul desfasurarii actiunii infractionale si, prin urmare, nu
inlaturA caracterul penal al faptei;
fost savar~ite lovirile sau violentele; acestea pot fi avute in vedere de instant! la
individualizarea pedepsei.

1.6.1. LovirUe sau alte violente prin care se produc leziuni traumatice pentru
a cAror vindecare sunt neeesare ingrijiri medicale de la lla 20 de zUe,inclusiv
- ingrijirile medicale sunt acele ingrijiri ce sunt necesare pentru restabilirea sanAtapi
~i integritapi corporale a persoanei care a fost vAtamatAprin sAv~irea" infractiunii;
Infractiunicontrapersoanei
309
mimarul zilelor de ingrijiri medicale reprezinta un criteriu medico-legal de evaluare a

gravitatii vatamarii sanatatii sau integritatii corporale a persoanei vatamate prin activitatea infractionala, utilizat pentru stabilirea incadrarii juridice a infractiunii; numarul de
zile de ingrijiri medicale nu este echivalent cu numarul zilelor de spitalizare sau de
concediu medical ori cu durata intregii perioade recuperatorii;
- aceasta varianta agravata se comite din punct de vedere subiectiv cu intentie
(directa sau indirecta) ori cu praeterintentie [de exemplu, in ipoteza in care dupa
exercitarea actelor de violenta numarul initial de ingrijiri medicale (de pilda 7 zile de
ingrijiri medicale) sporeste odata cu trecerea timpului rara vreo alta interventie
violenta din partea faptuitorului, pana la limita de 20 de zile de ingrijiri medicale].
~
Fapta de 10VIrese incadreaza in prevedenle art. 180 alin. (1), chiar
daca victima a prezentat unele echimoze pentru a carer vindecare au fost necesare 3-4 zile de ingrijiri medicale, aceste ingrijiri fiind destinate sa tnlature semnele exterioare vizibile, si nu aite consecinte mai grave ale lovirii sau sa determine reluarea functiilor normale ale organismului traumatizat, nu influenteaza
incadrarea juridica in art. 180 alin. (1) C.pen. (Trib. judo Constanta, sectia
penala, decizia nr. 1555/1969, in G. Antoniu, C. Bulai, op. cit., p. 56).
~
Faptul ca victima a avut nevoie de un tratament local sub forma unor
comprese la deget timp de trei zile nu inseamna ingrijiri medicale in sensul
art. 180 alin. (2), asa incat fapta de Iovire se incadreaza in art. 180 alin. (1) C.pen.
(Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 454/1973, 'in G. Antoniu, C. Bulai,
op. cit., p. 56).
1.6.2. Lovirile sau alte violente prin care se produc suferlnte flzice sau leziuni
traumatice unui membru de familie, pentru a carer vindecare sunt necesare
ingrijiri medicale de eel mult 20 de zile
- prin membru de familie se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta locuieste ori gospodareste impreuna cu faptuitorul;
- in acest caz nu se poate retine circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 75
alin. (I) lit. b) C.pen. a savarsirii faptei prin violente asupra membrilor de familie;
- cand fapta are drept urmare leziuni traumatice pentru a carer vindecare sunt
necesare ingrijiri medicale, se comite din punct de vedere subiectiv cu intentie
(directa sau indirecta) ori cu praeterintentie;
- cand persoana vatamata este un minor, se va retine concursul ideal cu infractiunea
de rele tratamente aplicate minorului prevazuta de art. 306 C.pen. in cazul faptei
parintelui sau persoanei careia minorul i-a fost incredintat spre crestere ~i educare, care
abuzeaza de autoritatea sa si, contrar intereselor minorului, exercita acte de violenta
impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice sau morale ~i
care au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.
1.7. Formele lnfractlunii

- actele preparatorii si tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
""nr
310
- consumarea: in momentul in care are Ioc exercitarea lovirilor sau altor violente
prin care se cauzeaza suferinte fizice sau leziuni traumatice pentru a carer vindecare
sunt necesare ingrijiri medicale de eel mult 20 de zile;
- in situatia in care, cu aceeasi ocazie, persoana vatamata este lovita de mai multe
ori de faptuitor, se va reline existenta unei singure infractiuni de loviri sau alte
violente;
- infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care momentul epuiz3.?i if reprezinta eel al exercitarii ultimelor acte de violenta;
- infractiunea de loviri sau alte violente este absorbita in infractiunea de vatamare

corporala sau de omor, daca acestea ail fost comise prin Iovire sau alte violente ori in
continutul constitutiv al infractiunilor de talharie, ultraj in forma agravata, purtare
abuziva in forma agravata;
- infractiunea de loviri sau alte violente absoarbe amenintarea in situatia in care,
imediat dupa ce 0 persoana 0 ameninta pe alta ca 0 va lovi, exercita acte de violenta
asupra victimei.
1.S. Pedeapsa
- in forma de baza [art. 180 alin. (1) C.pen.], infractiunea se pedepseste cu inchisoarea de la 0 luna la 3 luni sau cu amenda, cu exceptia situatiei in care persoanele
vatamate sunt membri de familie, cand pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la un an
sau amenda;
- in cazul in care fapta a fost savar~ita in varianta agravata prevazuta de art. 180
alin. (2) C.pen., pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, cu
exceptia cazului in care persoanele vatamate sunt membri de familie, cand pedeapsa
este inchisoarea de la unu la 2 ani sau amenda.
2. Vitimarea corporali
~.
2.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in savarsirea unei actiuni sau inactiuni prin care s-au
pricinuit unei persoane leziuni traumatice (vatamare a integritatii corporale sau a
sanatatii), pentru a carer vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de eel putin 21
de zile, dar nu mai mult de 60 de zile (art. 181 C.pen.);
- actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
in situatia in care persoana va1:3.mataeste un membru de familie, actiunea penala se
pune in miscare si din oficiu; in ambele ipoteze impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
2.2. Obiectul Infractiunll

a) obiectul juridic special: 'integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
b) obiectul material: corpul persoanei in viata,
311
- daca fapta este savarsita asupra unei persoane decedate, se va retine savarsirea
infractiunii de profanare de morminte (mi. 319 C.pen.).
2.3. Subiectii infractlunii

capacitate penala;
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata.
infractiuni,
2.4. Latura obiectiva
a) elementul material: consta in actiunea (directa sau indirecta) ori inactiunea
prin care se produce 0 vatamare integritatii fizice sau sanatatii unei persoane;
- nu este intotdeauna necesar pentru existenta infractiunii de vatamare corporala
sa existe un contact fizie intre agresor si victima, fapta putand fi comisa prin orice fel
de violente prin care se produce 0 leziune traumatica pentru a carei vindecare sunt
neeesare intre 21 si 60 de zile de ingrijiri medicale.
b) urmarea Imedlata: consta in producerea de Ieziuni traumatice pentru a caror
vindeeare au fost necesare ingrijiri medicale de eel putin 21 de zile, dar nu mai mult
de 60 de zile;
- va~amarea corporala poate imbraca forma infractiunii progresive cand urmarile
acti~nii, violente se agraveaza in timp.
c1ilegatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre aetivitatea infractionala si vatarnarea integritatii corporale sau a sanatatii produsa ~i trebuie dovedita.
__
Imbrancirea unei persoane, cu urmarea caderii acesteia si pricinuirea
unei vatamari corporale, constituie un act de violenta savarsit eu intentie, iar nu
din culpa, chiar daca rezultatul violentei a depasit intentia faptuitorului. Ca atare,
daca pentru vindecarea vatamarii au fost necesare ingrijiri medicale de eel mult
60 de zile, fapta constituie infractiunea prevazuta in art. 181, iar nu aceea
prevazuta in art. 184 alin. (1) C.pen. (CS.J, sectia penala, decizia nr. 59611997,
www.legalis.ro).
~
Aplicarea unor lovituri repetate cu 0 coada de topor in directia capului
unei persoane, care, pentru a se feri, ridica bratele, suferind 0 fractura a bratului
ce necesita 55 de zile ingrijiri medicale pentru vindecare, constituie tentativa la
infractiunea de omor, iar nu infractiunea de vatamare corporala. Avand in
vedere obiectul vulnerant ce era apt pentru a ucide, modul In care a fost folosit
(inculpatullovind cu intensitate deosebita victima in zona capului) este legala si
temeinica schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de vatamare corporala
prevazuta in art. 181, in tentativa la infractiunea de omor prevazuta In art. 20
raportat la art. 174 C.pen., in sensul ca inculpatul a actionat cu intentia de. a
312
ucide, iar nu cu aceea de a cauza victimei numai leziuni corporale. In speta,

rezultatul nu s-a produs datorita gestului de aparare facut de victima, dupa ee
inculpatul a epuizat actiunea specifica infractiunii de ornor (C.S.J., sectia
2.S.Latura subiectivi
- intentie direct! sau indirecta;
- in cazul in care 0 persoana urmareste numai sa produca
suferinta fizica altei
persoane, iar urmarea faptei sale se amplifica, producandu-se leziuni traumatice

pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de eel putin 21 de zile,
dar nu mai mult de 60 de zile, se va retine sAvar~irea infractiunii de vatamare corporali cu praetertntentie;
- in cazul in care infractorul vatama corporal din eroare 0 alta persoana decat pe
cea pe care voia sa 0 loveasca, nu se va retine eroarea de fapt drept cauza ce inHitud\
- in situatia in care tlptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuarii in mod defectuos a actelor de executare sau ca unnare a unui eveniment
ajungandu-se .astfel la vatamarea corporals a unei alte persoane, nu se va retine
eroarea, intrucat aceasta intervine in momentul desfasurarii actiunii infractionale si,
prin urmare, nu inlatura caracterul penal al faptei;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a
fost sAvar~it! activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la
individualizarea pedepsei.
2.6. Varianta agravati

- se retine in cazul in care prln fapta comisa se produc leziuni traumatice unui
membru de fami/ie, pentru a carer vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de eel
putin 21 de zile.jlar nu mai mult de 60 de zile;
- din punct de vedere subiectiv, aceasta varianta agravata se comite cu intentie
(direct! sau indirecta) ori praeterintentie;
- in cazul in care persoana vitAmat! este un minor, se va reline concursul ideal cu
inftactiunea de rele tratamente aplicate minorului prevazuta de art. 306 C.pen. in cazul
faptei parintelui sau persoanei careia minorul i-a fost Incredintat spre crestere ~i educare,
care abuzeaza de autoritatea sa si, contrar intereselor minorului, exercita acte de violenta
impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice sau morale ~i care
au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.

- actele preparatorii ~i tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- consumarea: in momentul- producerii urmarii periculoase, adica atunci cand
ingrijirile medicale necesare pentru vindecarea leziunilor traumatice sunt de eel putin
21 de zile, dar numai mult de 60 de zile;
313
- in situatia in care, cu aceeasi ocazie, persoana vatamata este lovita de mai multe
ori de faptuitor, se va retine existenta unei singure infractiuni de vatamare corporala;
- infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care momentul epuizarii 11reprezinta eel al exercitarii ultimelor acte de violenta;
- infractiunea de vatamare corporala este absorbita in infractiunea de vatamare
corporala grava sau de omor, daca acestea au fost comise prin acte violente, ori in
continutul constitutiv al infractiunilor de talharie, ultraj in forma agravata,
2.8. Pedeapsa
- in cazul variantei tip, infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6
luni la 5 ani;
- in cazul in care fapta a fost savar~ita in varianta agravata prevazuta de art. 181
alin. (2) C.pen., pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.
3. Vatamarea
corporala grava
3.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in savarsirea cu intentie indirecta sau praeterintentie a
unei actiuni sau inactiuni prin care s-au pricinuit unei persoane leziuni traumatice
(0 vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii), pentru a carer vindecare au fost
necesare ingrijiri medicale de 61 de zile sau mai mult, ori care au produs una din
urmatoarele consecinte: (i) pierderea unui simt sau organ; (ii) incetarea functionarii
acestora; (iii) 0 infirmitate permanents fizica ori psihica; (iv) slutirea; (v) avortul;
(vi) punerea in primejdie a vietii persoanei [art. 182 alin. (1) si (2) C.pen.];
- cand vatamarea corporals grava este savar~ita cu intentie directs, in scopul
producerii consecintelor de mal sus, pedeapsa prevazuta de lege este mai mare
[art. 182 alin. (3) C.pen.].
3.2. Obiectul Infractiunli
sociale In legatura cu acestea;
b) obiectul material: corpul persoanei in viata.
- daca fapta este savar~ita asupra unei persoane decedate, se va retine savarsirea
infractiunii profanare de morminte (art. 319 C.pen.).
3.3. Sublecti! lnfractlunli
a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capacitate penala;
II
lj!
.:
,60
314
infractiuni;
- in cazul in care persoana vatamata este un membru de familie, se va retine
circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. b) C.pen., legea
neprevazand 0 agravata speciala asa cum a facut in cazul infractiunii de loviri sau
alte violente ori vatamare corporala,

a) elementul material: consta in actiunea (directs sau indirecta) ori inactiunea
prin care se produce
0 vatamare
grava integritatii fizice sau sanatatii unei persoane;
b) urmarea Imedtata: consta in producerea de leziuni traumatice pentru a caror

vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de eel putin 61 de zile.
~
Se va retine sav~irea infractiunii prevazute de art. 182 alin. (1)
C.pen. daca durata ingrijirilor medicale necesare pentru vindecarea victimei s-a
prelungit la 120 de zile datorita aplicarii cu intarziere a tratamentului medical,
victima fiind de buna-credinta (Trib. judo Timis, sectia penala, decizia
nr. 10511980, In G. Antoniu, C. Bulai, op. cit., p. 64).
~
Lovirea unei persoane, cu consecinta producerii unei fracturi a bratului
cu durata de ingrijiri medicale pana la 90 de zile, constituie infractiunea de
vatamare corporala grava, chiar daca leziunea s-a produs in locul in care victima
mai suferise 0 fractura, iar in lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai
mica de 60 de zile (C.S.J., sectia penald, deeizia nr. 256111995, In Probieme de
drept din jurisprudenta
p.757).
Curtii Supreme de,Justitie In materie penala 1990-2000,
- vatamarea corporala grava poate imbraca forma infractiunii progresive, cand

urmarile actiunii violente se agraveaza in timp.
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea infractionala si vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii produsa ~itrebuie sa fie dovedita.
3.5:Latura subiectiva
- intentie indirectd sau praeterintentie (pentru forma tip);
~
Fapta inculpatilor minori care, desi au cunoscut efectele acidului
sulfuric asupra propriilor haine, au dorit sa testeze aceste efecte si asupra unui
coleg, caruia i-au turnat solutie de acid sulfuric pe cap ~ihaine, producand
distrugerea acestora, victima suferind leziuni care au necesitat spitalizarea si 0
interventie chirurgicala, constituie infractiunea de vatamarecorporala grava, cu
intentie indirecta, ~i nu infractiunea de vatamare corporala din culpa (C.A.
Bucuresti, sectia Ipenala, decizia nr. 43411999, In c.P.J.P. 1999, p. 177).
~
Ineercarea de a lovi eu scandura 0 persoana care se refugiaza intr-un
autoturism, urmata de lovirea si spargerea geamului acestuia, cu consecinta
---
_._._
....
-------
315
lezarii oehiului persoanei vatamate eu cioburile geamului, ceea ce i-a cauzat 0

infirmitate permanenta, constituie infractiunea de vatamare corporala grava
savarsita eu intentie, iar nu din culpa (CSJ, sectia penala, decizia
- in cazul in care infractorul vatama corporal gray din eroare 0 alta persoana decat
pe cea pe care vroia sa 0 loveasca, nu se va retine eroarea de fapt drept cauza ce
Inlatura caracterul penal al faptei;
- in situatia in care faptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
ajungandu-se astfella vatamarea corporala grava a unei alte persoane, nu se va retine
eroare intrucat aceasta intervine in momentul desfasurarii actiunii infractionale si,
prin urmare, nu inlatura caracterul penal al faptei;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii in forma tip sau in cea agravata prevazuta de art. 182 alin. (2) C.pen. mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita
activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea
pedepsei.
3.6. Variante
agravate
3.6.1. Lovirile sau alte vlolente prin care se produc urmatoarele repercusiuni
(indiferent de numarul de zile de ingrijire medicala) [art. 182 aline (2) C.pen.)
a) pierderea unui slmt: lipsirea total a si permanents a persoanei vatamate de
unul dintre cele cinci simturi (auzul, vazul, pipaitul, gustul, mirosul); in cazul in care
simtul nu este pierdut total, ci numai partial, tnsa tot cu caracter de permanents, se
poate retine existenta unei infirmitati fizice;
- daca pierderea simtului este numai temporara, se va retine vatamarea corporala
grava in situatia in care leziunile traumatice au necesitat pentru vindecare peste 60 de
zile de ingrijiri medicale.
b) pierderea unui organ: victima nu mai poseda organul (de pilda, rinichi, splina
etc.) fie ca urmare directa a activitatii infractionale, fie in urma supunerii acesteia la 0
interventie chirurgicala pentru inlaturarea repercusiunilor agresiunii;
c) incetarea functlouaril unui organ: organul exista, dar nu mai functioneaza;
de pilda, ca urmare a agresiunii 0 persoana ramane paralizata;
d) 0 infirmitate permanenta fizica ori pslhica: handicap fizic sau psihic permanent, care nu se poate reface pe cale natural a sau printr-o interventie chirurgicala;
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale 0 infirmitate fizica
permanenta, prin pierderea de substanta osoasa craniana, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182
C.pen., fiind lipsita de relevanta imprejurarea ca pentru vindecarea victimei au
fost necesare 40-50 zile de ingrijiri medicale (CA. Bucuresti, sectia I penald,
decizia nr. 72312000, in Curtea de Ape! Bucuresti, Culegere de practicd judiciard in materie penala - 2000, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2002. p. 198).
316
e) slutirea: prejudiciu estetic posttraumatic cu caracter de permanents, vizibil

sau nu;
~
Lovirea unei persoane in fata cu cutitul, cu unnarea unor cicatrice care
nu pot fi inlaturate ~i care afecteaza expresia fetei, constituind un prejudiciu
estetic, se incadreaza in prevederile art. 182 C.pen. deoarece prin vatamarea
corporala se cauzeaza slutirea victimei (G.S.J., sectia penala, decizia

~
Ca unnare, ori de cate ori vatamarea corporals, savar~ita cu intentie, a
avut ca efect pierderea unuia sau a mai multor dinti ori numai lezarea acestora,
este necesar sa se stabileasca, pe baza de probe convingatoare, daca prin
vatamarea respectiva s-a cauzat o, modificare a fizionomiei victimei sau 0
diminuare a functiilor ei fiziologice comparabile, ca importanta, cu celelalte
consecinte avute in vedere prin art. 182 alin. (2) C.pen. In mod firesc, pentru
aceasta trebuie sa se tina seama de criterii de ordin anatomic ~i fiziologic proprii
naturii umane, cum ar fi pozitia dintelui pierdut, fiind de notorietate ca lipsa
unui incisiv frontal ~i chiar a unui canin, mai ales din cei fixati in alveolele
dentare ale maxilarului superior. modifica esential fizionomia celui lezat,
dandu-i aspect respingator, sau poate avea efecte negative ireversibile asupra
functiei fiziologice a masticatiei. Tot astfel, pentru a se determina cat mai exact
prejudiciul estetic adus fizionomiei persoanei vatamate prin pierderea dintilor,
mai pot fi avute in vedere ~i unele criterii specifice, cum ar fi varsta, sexul sau
profesia acesteia. Evident, la stahilirea imprejurarii daca pierderea dintilor a avut
ca efect slutirea persoanei vatamate trehuie sa se aiba in vedere, cu prioritate,
gravitatea concreta a rezultatului imediat produs prin actul de violenta, iar nu
situatia atenuata prin inlocuirea dintilor smulsi sau rupti ori prin protezare. 0
atare interpretare se impune nu numai pentru ca recurgerea la procedee
artificiale nu poate asigura redarea totalitatii insusirilor anatomice si fiziologice
ale dintelui natural, ci ~i datorita lipsirii celui lezat, eel putin pentru 0 anumita
perioada, de intati~area sa fireasca. Se impune deci concluzia ca actiunea
violenta avand ca urmare smulgerea, ruperea sau lezarea unor dinti trebuie
incadrata in infractiunea prevazuta de art. 182 alin. (2) C.pen. ori de cate ori
aceasta vatamare, prin natura urmarilor sale, poate fi considerata ca a avut drept
consecinta pierderea intregului organ ce asigura masticatia, tncetarea functionarii acestuia, 0 infmnitate permanenta sau modificarea atdt de severa a fizionomiei, incat sa constituie 0 slutire, Dar marea diversitate a consecintelor ce pot fi
produse asupra fizionomiei victimei sau asupra functiei masticatiei, determinate
nu numai de modul in care agresorul actioneaza, ci si de particularitatile anatomice ~i fiziologice ale fiecarui individ, fac dificila, daca nu chiar imposibila,
generalizarea efectelor in raport cu numarul ~i pozitia dintilor lezati, De aceea,
neputandu-se ajunge la 0 concluzie cu valabilitate de generalizare asupra
consecintelor deteriorarii dentitiei prin vatamarea produsa, este evident ca nici
urmarile la care se refera prevederile art. 182 alin. (2) C.pen. nu pot fi stabilite
decat de la caz la caz, inraport de specificul fiecarei cauze, ceea ce nu se poate
realiza decat de instanta investita cu judecarea fiecarui proces concret (/.C.CiJ;
Sectiile Unite, Decizia nr. 212002,www.legalis.ro).
317
t) avortul: intreruperea cursului normal al sarcinii si expulzarea produsului de

conceptie;
- faptuitorul trebuie sa fi stiut sau sa fi prevazut ca victima este tnsarcinau;
- nu poate fi retinut concursul ideal intre infractiunea de vatamare corporals grava
si cea de provoeare ilegala a avortului, atunci cand vatamarea are ea unnare provoearea avortului (aceasta din urma infractiune comitandu-se numai eu praeterintentie),
g) punerea in primejdie a vietii persoanei: cand datorita gravitatii leziunilor
traumatiee exista perieolul sa se produca moartea persoanei vatamate in lipsa unui
tratament medical adecvat.
- in acest caz, faptuitorul urmareste vatamarea integritatii corporale a victimei, iar
punerea in primejdie a vietii se produce din culpa;
~
Ineulpatul, lovind vietima eu cutitul In antebratul stang, sectionandu-i
artera radiala (ceea ce, datorita hemoragiei produse, i-a pus In pericol viata),
spre a putea desprinde pe prietenul sau trantit la pamant ~i imobilizat de victima,
a savar~it infractiunea prevazuta in art. 182 alin. (1) teza ultima C.pen., ~i nu 0
tentativa la omor, deoareee nu a actionat cu intentia de a omori vietima (Trib.
Suprem, sectia penala, decizia nr. 282512004, in G. Antoniu, C. Bulai, op. cit.,
p.64).
~
Rezolutia in baza careia a actionat inculpatul este dovedita cu
elementele exterioare ale faptei sale: dupa 0 prima lovitura eu bata in zona cefei,
inculpatul a continuat sa loveasca de mai multe ori partea vatamata cazuta la
pamant cu acelasi obiect vulnerant, precum si cu picioarele, In zona abdomenului si in zona dorsala, cu 0 intensitate deosebita demonstrata de gravitatea
leziunilor cauzate, cum rezulta din expertiza medico-legals: traumatism cranian
in zona occipitala, ruptura de splina ~i hemoperitoneu, contuzie pancreatica.
Actionand in modul descris, inculpatul a prevazut neindoielnic rezultatul posibil
at faptei sale - suprimarea vietii victimei - rezultat pe care, chiar daca nu l-a
urmarit, l-a acceptat. Mijlocul folosit in agresiune - bata de base-ball, zonele
vitale vizate - capul ~i abdomenul, intensitatea deosebita a loviturilor ducand la
distrugerea unor organe interne, constituie elemente suficiente pentru a se retine
intentia de a ucide, numai interventia in timp util, pe cale chirurgicala - extirparea splinei ~i drenajul a 2,5 I de sange din cavitatea peritoneala au impiedicat
producerea decesului victimei. Se constata, asadar, ca tncadrarea juridica corecta
a faptei este aceea data de prima instants, in tentativa la infractiunea de omor
calificat, motiv pentru care recursul procurorului a fost admis, s-a casat decizia
atacata ~i s-a respins apelul inculpatului, mentinandu-se sentinta pronuntata de
tribunal (/.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 36112005, www.legalis.ro).
- aceste variante agravate se comit din punct de vedere subiectiv numai eu intentie
indirecta sau eu praeterintentie.
318
Drept penal. Partea special"
3.6.2. Lovirile sau alte violente savir~ite in scopul producerii de leziuni traumatice pentru a carer vindecare sunt necesare ingrijiri medicale de eel putln 61
de zile sau in scopul producerii uneia dintre urmitoarele consecmte: pierderea
unui slmt sau organ, incetarea functlonarf! unui organ, infirmitate flZicl sau
psihici permanenti, slutirea, avortul [art. 182aline(3) C.pen.)
- aceasta varianta agravata se comite din punct de vedere subiectiv numai cu
intentie directa;
- in cazul in care faptuitorul exercita violente asupra victimei in scopul punerii in
primejdie a vietii acesteia, se va retine savarsirea unei tentative la infractiunea de
omor savar~itA cu intentie indirecta, iar nu forma agravata prevazuta de art. 182
alin. (3) C.pen.
3.7. Formele infractiuntl

- actele preparatorii sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- tentativa este posibila in cazul in care fapta este savar~itAcu intentie indirecta,
nefiind insa incriminata [art. 182 alin. (1) ~i (2) C.pen.];
- tentativa nu este posibila cand fapta este savar~itAcu praeterintentie;
- tentativa este posibila si incriminata numai la a doua varianta agravata prevazuta
de art. 182 alin. (3) C.pen., cand vatamarea corporala este savar~ita numai cu intentie
directs;
- consumarea: in momentul producerii urmarii periculoase, adica atunci cand
ingrijirile medicale necesare pentru vindecarea leziunilor traumatice sunt de eel putin
61 de zile, sau cand se produce: (i) pierderea unui simt sau organ; (ii) lncetarea
functionarii acestora; (iii) 0 infirmitate permanenta fizica ori psihica; (iv) slutirea;
(v) avortul; (vi) punerea in primejdie a vietii persoanei;
- in situatia in care, cu aceeasi ocazie, persoana vatamata este Jovita de mai multe ori
de faptuitor, se va refine existenta unei singure infractiuni de vatamare corporala grava;
- infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care momentul epuizarii 11reprezinta eel al exercitarii ultimelor acte de violenta;
- infractiunea de vatamare corporala este absorbita in infractiunea de loviri sau
vatamari cauzatoare de moarte sau de omor, ori in continutul constitutiv al infractiunilor de talharie in forma agravata, ultraj in forma agravata.
3.8. Pedeapsa
- pentru forma de baza, pedeapsa este Inchisoarea de la 2 la 7 ani;
- pentru prima variants agravata, pedeapsa este mchisoarea de la 2 la 10 ani;
- la a doua varianta agravata, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.
319
4. Lovirile sao vatamarile caozatoare de moarte

4.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in savarsirea, cu praeterintentie, a oncareia din
faptele ce intra in continutul constitutiv al infractiunilor de lovire sau alte violente,
vatamare corporala ori vatamare corporala grava (art. 180-182 C.pen.), ce a avut ca
urmare moartea victimei (art. 183 C.pen.).
4.2. Obiectul lnfractiunii

b) obiectul material: corpul persoanei in viata.

4.3. Subiectii infractlunii

infractiuni.

a) elementul material: activitatea de lovire, vatamare sau vatamare corporala grava
a integritatii corporale sau sanatatii unei persoane;
- se poate realiza prin actiunea (directa sau indirecta) ori prin inactiunea prin care se
produce decesul persoanei.
b) urmarea imediata: moartea victimei;

c) Iegatura de cauzalitate: trebuie stabilit ca actiunea vatamatoare a produs
decesul victimei; se retine, pe de 0 parte, ca se produce un efect necesar pentru
existenta infractiunilor prevazute in art. 180-182 C.pen., iar, pe de alta parte, un efect
necesar pentru retinerea infractiunii prevazute in art. 183 C.pen.
___
Loviturile aplicate si caderea victimei i-au produs leziuni care ar fi
necesitat 7-8 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare. Intre traumatismul
cranio-facial si decesul datorat meningitei acute exista tnsa 0 legatura de cauzalitate indirecta, secundara, complicatiile posttraumatice determinand moartea
violenta a victimei. Chiar daca aceasta suferea de mai multe boli preexistente
lovirilor, care puteau determina moartea si in afara conditiilor create prin traumatismul cauzat de inculpati, aceasta stare patologica nu are relevanta sub
aspectul cauzei determinante a mortii; rezultatul, moartea victimei, nu a survenit
pe calea unei evolutii naturale, la 0 data imprevizibila, ci la scurt timp. dupa
lovirea ei de catre inculpati, ca urtnare a traumatismului care a declansat
320
meningita acuta purulenta. In aceste conditii, se constata ca inculpatii au savar~it

cu intentie fapta de lovire, dar nu au prevazut, din culpa, rezultatul survenit. Ca
atare, ei au actionat cu intentie depasita, element subiectiv specific infractiunii
de loviri cauzatoare de moarte (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 117312002,
www.legalis.ro).
~
Pentru existenta infractiunii de loviri sau vatAmari cauzatoare de
moarte nu este necesar, sub raport obiectiv, ca activitatea faptuitorului sa fi
provocat singura moartea victimei, ci este suficient a se constata ca intre aceasta
activitate ~i decesul victimei exista raport de cauzalitate. In speta, victima, in
varsta de 69 ani, prezenta arterioscleroza cerebrala severa veche, cu insuficienta circulatorie cerebrala avansata ~i leziuni cardiace; rupturile vasculare
cerebrale - care au dus la hemiplegie, cu imobilizare, urmata de complicatii
septice bronhice ~i moarte - au fost provocate tnsa de traumatismul facial,
datorat activitatii inculpatului, evolutia grava fiind favorizata de leziunile vasculare masive preexistente. Exista deci raport de cauzalitate lntre fapta inculpatului
~i decesul victimei (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 20911977, in
Repertoriu 1976-1980, p. 244).
~
Se va retine savarsirea infractiunii de loviri cauzatoare de moarte daca
inculpatul aplica 0 lovitura de cutit victimei, chiar daca moartea acesteia a
survenit din cauza unei septicemii datorate refuzului victimei de a fi spitalizata;
septicemia nu intrerupe lantul cauzal dintre activitatea inculpatului si moartea
victimei, deoarece septicemia a avut ca punct de plecare plaga injunghiata
produsa de inculpat (Trib. Suprem, sectia penald, decizia nr. 116611978, in
G. Antoniu, C. Bulai, op. cit., p. 71).
~
Daca victima I-a lovit pe inculpat cu carja peste spate si, incercand sa
ll loveasca din nou, inculpatul a prins carja ~i apoi i-a dat drumul, victima
dezechilibrandu-se ~i cazand pe spate in strada, iar in timp ce victima in varsta
de 73 de ani se afla cazuta in strada, inculpatul i-a aplicat, cu putere, cu
picioarele, multiple lovituri in zone vitale, fapta se incadreaza in infractiunea de
omor calificat prevazuta in art. 174 - art. 175 alin. (I) lit. i) C.pen., savar~ita in
conditiile circumstantei atenuante a provocarii, iar nu in infractiunea de loviri
sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta in art. 183 C.pen., intrucdt aplicand
victimei, cu putere, cu picioarele, multiple lovituri in zone vitale ~i avand in
vedere varsta ~i starea de sanatate a victimei care se deplasa cu ajutorul unei
carje, inculpatul a prevazut posibilitatea de a se produce moartea victimei si,
chiar daca nu a urmarit-o, a acceptat-o, existand intentia specifica infractiunii de
omor, in modalitatea intentiei indirecte (1.C.CiJ., sectia penalii, decizia
nr. 29212011, www.scj.ro).

- praeterintentia: aetivitatea ..vatamatoare se realizeaza cu intentie directa sau
indirecta, iar rezultatul mai grav, respeetiv moartea persoanei, se produce din culpa.
. I
322
4.7. Pedeapsa
- inchisoarea de Ia 5 la 15 ani.
5. Vatamarea corporala din culpa

5.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in savarsirea, din culpa, a unei actiuni sau inactiuni
prin care s-a pricinuit unei persoane 0 vatamare a integritatii corporale sau a sanatatH
(leziuni traumatice), pentru a carei vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de
eel putin 11 zile, dar nu mai marl de 60 de zile [forma tip prewlzuta de art. 184
alin. (l) c.pen.];
- art. 184 alin. (2) C.pen. prevede 0 a doua forma tip constand in fapta prin care
s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatAtH 0 vatamare ce necesita pentru vindecare lngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna>diti urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, 0
infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea.in primejdie a
vietii persoanei, savar~ita din culpa;
- sunt, de asemenea, prevazute doud variante agravate: (i) cand vatamarea corporala din culpa, in oricare din variantele tip, a fost savar~ita ca urmare a nerespectarii
dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau
meserii ori pentru indeplinirea unei anume activitati [art. 184 alin. (3) si (4) C.pen.];
(ii) cand faptele descrise la prima varianta agravata au fost savarsite de catre 0
persoana care se afla in stare de ebrietate [art. 184 alin. (41) C.pen.];
- actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate,
iar impacarea partilor inHitura raspunderea penala, daca pentru vindecarea Ieziunilor
traumatice nu sunt necesare mai mult de 60 de zile de tngrijiri medieale; , :
- prin Legea nr. 202/2010 s-a prevazut posibilitatea impacArii partilor in cazul
savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma prevazuta de art. 184
alin. (2) C.pen. (cand urmarea vatamarii integritatii corporale consta in producerea unor
leziuni traumatice care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de
zile sau a vreuneia din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea
functionarii acestora, 0 infrrmitate permanents fizica ori psihica, slutirea, avortul ori
punerea in primejdie a vietii persoanei), respectiv cea prevazuta de art. 184 alin. (2) si
(4) C.pen. (cand vatamarea corporala a fost savar~ita din culpa, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitarea unor profesii
sau meserii ori pentru indeplinirea unei anumite activitati, si a avut ca repercusiuni
producerea unor leziuni traumatice care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale
mai mult de 60 de zile sau pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii
acestora, 0 infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea in
primejdie a vietii persoanei); de exemplu, in cazul in care soferul unui autovehicul
pierde controlul acestui din cauza vitezei excesive provocand un accident rutier ce are
ca urmare vatamarea corporala grava a sotiei si copilului sau aflati in masina, procesul
penal va inceta in cazul in care persoanele vatamate se impaca eu faptuitorul, stingand
323
astfel conflictul de drept penal. Pentru aceste forme ale infractiunii de vatamare
corporala din culpa, desi actiunea penala se pune in miscare din oficiu, poate interveni
impacarea partilor sau Incheierea unui acord de mediere, caz in care se va dispune
incetarea urmaririi penale, respectiv incetarea procesului penal.
b) obiectul material: corpul persoanei in viata,
5.3. Subiectli infractiunii

- participatia improprie este posibila: persoanele care au determinat, lnlesnit sau
ajutat in orice mod, cu intentie, la savarsirea vatamarii corporale din culpa fiind sanetionate pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de loviri sau alte
violente, vatamare corporala sau vatamare corporals grava.
sanatate).
a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de
suferinte fizice asupra corpului unei persoane;
- violenta poate sa constea fie intr-o actiune directa, fie intr-una indirecta, ori
poate imbraca forma unei inactiuni;
b) urmarea Imediata:
(i) la prima forma tip: producerea unei leziuni traumatice ce necesita pentru
vindecare ingrijiri medicale de 11 zile sau mai mari, dar care nu depasesc 60 de zile;
(ii) la cea de-a doua forma tip: producerea unor leziuni traumatice care necesita
pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna
din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii
acestora, 0 infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea in
primejdie a vietii persoanei.
- in cazul in care prin lovirea sau actul de violenta comise din culpa au fost produse
suferinte fizice sau psihice, ori leziuni traumatice pentru a carer vindecare au fost
necesare pana la 10 zile de ingrijiri medicale (inclusiv), fapta nu constituie infractiune.
c) Iegatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre actiunile sau inactiunile ce
constituie elementul material si urmarea produsa si trebuie dovedita,
- culpa cu previziune sau culpa simpla (neglijenta).
324

5.6.1. Vitimarea corporali din culpa [art. 184 aline (1) sau (2) C.pen.] savar~iti ca urmare a nerespectirii dispozipilor legale sau a misurilor de prevedere
pentru exercitarea unor profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei
anumite activitlji [art. 184 aline (3) ~i(4) C.pen.]
- este neeesar ea prin aete normative sa fie stabilite reguli pentru exercitarea
- nu intereseaza daca subieetul aetiv nemijlocit este sau nu ealifieat pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii;
- fapta sa fie savar~ita in exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii, eu
nerespeetarea regulilor prevazute pentru exercitarea aeesteia.
~
Cauzarea unor vatamari grave partii vatamate prin extirparea splinei,
ca urmare a unui accident de circulatie datorat culpei conducatorului unui autovehicul, intrune~te elementele infractiunii prevazute in art. 184 alin. (2) ~i (4)
C.pen., deoarece fapta a avut ca urmare pierderea unui organ, ceea ce constitute,
conform art. 182 alin. (1) C.pen., 0 vatamare corporala grava, indiferent de
importanta functionala a acestui organ ~i de faptul ca viata victimei nu a fost
pusa in primejdie (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 269112000, in Probleme de
drept din jurisprudenta
p.760).
Curtii Supreme de Justitie in materie penala 1990-2000,
~
Daca incuipatul, care nu avea nicio calificare pentru meseria de
dulgher, reparand un acoperis, a provocat caderea unui stalp ~i vatamarea grava
a unei persoane, aplicarea agravantei nu este conditionata de cerinta ca subiectul
sa aiba 0 calificare pentru profesia, meseria sau activitatea pe care 0 desfasoara
~i in cadrul careia a savar~it fapta de vatamare, ci este suficienta exercitarea in
fapt a unei profesii, meserii sau indeplinirea unei activitati cu nerespectarea
dispozitiilor legale ~i a masurilor de prevedere pe care Ie pretinde profesia,
meseriaxactivitatea (Trib. judo Covasna, sectia penala, decizia nr. 93/1983, in
G. Antoniu, C. Bulai, op. cit.p. 80).
~
Fapta inculpatului Spitalul clinic de urgenta "Sf. I." de a nesocoti
obligatiile impuse de Legea nr. 176/2000, republicata si, respectiv, de Ordinul
ministrului Siinatatii nr. 1662/2007 privind controlul prin verificare periodica a
dispozitivelor medicale, permitand ca la Matemitatea B. sa se utilizeze un
incubator impropriu functionarii, in care in urma unei proceduri de fototerapie la
care a fost supus, nou-nascutul D.G.A. a suferit leziuni de arsura pentru a carer
vindecare a necesitat 200 de zile de ingrijiri medicale, care i-au pus in pericol viata
si care constituie 0 slutire, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
vatamare corporala grava din culpa prevazuta de art. 184 alin. (2) ~i (4) C.pen.
Elementul material al laturii obiective este caracterizat printr-o inactiune a inculpatului. Astfel, Spitalul clinic de urgenta "Sf. I." nu a indeplinit obligatiile legale
stabilite in sarcina sa prin dispozitiile art. 8 din Legea nr. 176/2000 privind
dispozitivele medicale, republicata, conform carora pentru dispozitivele medicale
325
primite prin donatie (cum este si incubatorul in. care s-a produs incidentul) punerea
in functiune si utilizarea se puteau realiza numai in urma evaluarii performantelor
acestora de catre O.T.D.M. si in baza avizului eliberat de catre acesta. Totodata,
acelasi inculpat a incalcat si prevederile art. 11 alin. (1) lit. c) din Ordinul
ministrului Sanatatii nr. 166212007 - privind controlul prin verificare periodica a
dispozitivelor medicale privind obligarea de a asigura planificarea pentru controlul
prin verificare periodica a dispozitivelor medicale aflate in utilizare, in conditiile
respectivului ordin. Urmarea imediata a constituit-o folosirea la nivelul Maternitatii B., din subordinea acestei unitati spitalicesti, a unui dispozitiv medical
(incubator) cu grave probleme de functionare, tara 0 evaluare a performantelor si
un aviz de functionare din partea O.T.D.M., fapt care a condus la producerea unor
leziuni traumatice (leziuni de arsuri) ce au necesitat 200 de zile ingrijiri medicale,
care i-au pus in pericol viata nou-nascutului D.G.A. si care constituie slutire pentru
acesta, leziuni produse in urma intrarii nou-nascutului In contact cu suprafetele
metalice incinse din interiorul incubatorului. Avand In vedere faptul eli, in urma
incidentului, nou-nascutul a suferit leziuni traumatice (leziuni de arsuri) ee au
necesitat 200 de zile ingrijiri medicale, care au pus in primejdie viata nou-nascutului, acesta prezentand slutire, avand astfel urmarile reglementate de art. 182
alin. (1) si (2) C.pen., instanta retine in sarcina inculpatului Spitalul clinic de
urgenta "Sf. I." elementul circumstantial agravant special prevazut de art. 184
alin. (2) C.pen. Si In cazul acestui inculpat, instanta va retine si dispozitiile art. 184
alin. (4) C.pen., deoarece leziunile traumatiee suferite de acest nou-nascut au fost
urmarea faptului ea inculpatul nu a respectat dispozitiile legale pentru indeplinirea
unei anumite activitati, Instanta constata ea Spitalul clinic de urgenta "Sf. I." a ales
sa ignore dispozitiile art. 8 din Legea nr. 176/2000 si art. 11 alin. (1) lit. c) din
Ordinul ministrului Sanatatii nr. 1662/2007, neobtinand evaluarea performantelor
si avizul O.T.D.M. pentru dispozitivele medicale si neasigurand planificarea
pentru controlul prin verificare periodica a dispozitivelor medicale aflate in utilizare, fapt care a permis desfasurarea in conditii improprii a serviciilor medicale
specifice Sectiei de Neonatologie din Matemitatea Bucur, privind tratamentul
adecvat al nou-nascutilor. Sub aspect subiectiv, fapta inculpatului este caracterizata prin vinovatia sub forma culpei fora prevedere, neglijentei, inculpatul neprevazand rezultatul periculos al faptei sale, desi trebuia si putea sa 11prevada. Astfel,
inculpatul nu a prevazut ca prin neindeplinirea obligatiilor legale de a obtine
evaluarea performantelor si avizul O.T.D.M. pentru dispozitivele medicale si de a
asigura planificarea pentru controlul prin verificare periodica a dispozitivelor
medicale aflate in utilizare, s-a dat posibi1itatea folosirii unui dispozitiv medical cu
grave probleme de functionare, fapt care a condus la vatamarea corporala a unui
nou-nascut. Instanta apreciaza ca, in cazul acestui inculpat, acesta trebuia sa prevada rezultatul nesocotirii obligatiilor legale. La stabilirea culpei, instanta va avea
in vedere specificul acestui inculpat, faptul ea aeesta este 0 unitate spitaliceasca, 0
persoana juridica care desfasoara un serviciu de interes public - servicii medicale,
astfel incat, in cazul acestuia, respectarea obligatiilor legale privind verificarea
aparaturii medicale care este folosita In prestarea serviciilor medicale trebuie
privita din prisma unei persoane prudente ~i diligente, pentru care securitatea
pacientilor si siguranta dispozitivelor medicale este 0 prioritate. Prin urmare, acest
inculpat trebuia sa prevada urmarile nerespectarii obligatiilor stabilite prin actele
I:
....
..
I~
I
326
normative in vigoare eu privire la folosirea dispozitivelor medicale, neputandu-se

primi nieio exceptie care sa poata justifica neindeplinirea acestor obligatii legale,
nici macar calitatea angajatilor din subordine, lipsa disponibilitatilor banesti sau
slaba organizare anterior momentului producerii incidentului (Jud. sectorului 4
Bucuresti, sectia penala, sentinta nr. 3249/2011, nepublicatii).
~
Fapta inculpatei B.E. de a incalca obligatia de a raporta functionarea
defectuoasa a incubatorului model CA Alize, serie 1542 aflat in Sectia de
Nou-Nascuti a Maternitatii B., urmata de introducerea in acest dispozitiv medical
a doi nou-nascuti, in loc de unul singur, rara a avea posibilitatea de a realiza 0
supraveghere efectiva si permanents, fapt ee a dus la vatamarea corporala grava a
nou-nascutului D.G.A., constand in leziuni de arsura pentru a carer vindecare a
necesitat 200 de zile de ingrijiri medicale, care i-au pus in pericol viata si care
eonstituie 0 slutire, mtruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare
corporals grava din culpa prevazuta de art. 184 alin. (2) ~i (4) C.pen. Elementul
material al laturii obiective este caracterizat, pe de 0 parte, prin inactiunea
inculpatei de a raporta, de a aduce la cunostinta asistentei-sefe si medicului-sef de
sectie despre functionarea necorespunzatoare a incubatorului model CA Alize,
serie 1542 aflat in Sectia de Nou-Nascuti a Maternitatii B., unde inculpata i~i
desfasura activitatea, inculpata tncalcand prevederile fisei postului si codului de
etica ~i deontologie la care este obligata sa se supuna, Pe de alta parte, actiunea
inculpatei consta in introducerea in acest incubator a doi nou-nascuti, tara a avea
posibilitatea de a realiza 0 supraveghere efectiva ~i permanenta a acestora.
Urmarea imediata a constituit-o imprejurarea ca, din cauza lipsei de supraveghere,
unul dintre nou-nascuti a inlaturat masurile improvizate de protectie (scutece
rulate) care il separau de marginile interioare ale incubatorului, acesta prin rostogolire intrand ulterior in contact cu suprafetele metalice incinse din interiorul
incubatorului, producandu-i leziuni traumatice (leziuni de arsuri) ce au necesitat
200 de zile ingrijiri medicale. Instanta constata ca, in urma contactului cu suprafetele lncinse ale incubatorului, nou-nascutul D.G.A. a suferit leziuni traumatice
(leziuni de arsuri) ce au necesitat 200 de zile ingrijiri medicale, iar fata de
amploarea leziunilor (20% suprafata corpului), profunzimea lor (5% zone de
carbonizare), varsta extrema a pacientului la momentul producerii leziunilor (3
zile post natal), rasunetul sistemic al leziunilor (soc combustional), necesitatea
terapiei intensive, complexe de lunga durata, caracterul extins al leziunilor post
arsura grad III-IV, leziunile traumatice au pus in primejdie viata nou-nascutului,
iar nou-nascutul prezinta slutire. Fata de imprejurarea ca leziunile traumatice suferite de nou-nascutul D.G.A. au produs urmarile prevazute de art. 182 alin. (1) si
(2) C.pen., respectiv au necesitat peste 200 de zile de ingrijiri medicale, au pus in
pericol viata acestuia ~i reprezinta 0 slutire (conform conc1uziilor rapoartelor de
expertiza medico-legale efectuate in cauza), instanta va reline in sarcina inculpatei
B.E. elementul circumstantial agravant special prevazut de art. 184 alin. (2) C.pen.
De asemenea, instanta are in vedere faptul ca leziunile traumatice suferite de acest
nou-nascut au fost urmarea faptului ca inculpata nu a respectat dispozitiile legale
si masurile de prevedere pentru exercitiul profesiei de asistenta medicala pe care 0
exercita, respectiv nu a adus la cunostinta asistentei-sefe ~i medicului-sef de sectie
despre functionarea necorespunzatoare a incubatorului model CA Alize, serie
,:.:;.
i:'' ..
327
1542. Printr-o astfel de inactiune, inculpata a incalcat aHh prevederiJe pet. 32 din
fisa postului care impuneau obligatia de a supraveghea functionarea aparaturii
din dotare si a tot ce putea afecta desfasurarea normala a actului medical si
prevederile pet. 33 care impuneau ca toate defectiunile sa fie consemnate in
raportul de gardd, iar asistenta-sefa sa fie anuntata, cat si dispozitiile art. 18 din
Codul de etica si deontologie al asistentului medical generalist, al moasei si al
asistentului medical din Romania, adoptat prin Hotardrea o.A.MG.MA.MR. nr.2
din 9 iulie 2009 care stabileau obligatia asistentei medicale de a aduce fa
cunostinta persoanelor competente si autoritatilor competente orice circumstantd
care poate prejudicia ingrijirea sau calitatea tratamentelor, in special in ceea ce
priveste efectele asupra persoanei sau care limiteazd exercitiul profesional. Prin
urmare, instanta va retine si elementul circumstantial agravant special prevazut de
art. 184 alin. (4) C.pen. Sub aspect subiectiv, fapta inculpatei este caracterizata
prin vinovatia sub forma culpei fara prevedere, neglijentei, inculpata neprevazand
rezultatul periculos al faptei sale, desi trebuia si putea sa 11prevada. Astfel, inculpata nu a prevazut ca prin neaducerea la cunostinta a functionarii necorespunzatoare a incubatorului model CA Alize, serie 1542 si prin introducerea in acest
incubator a doi nou-nascuti, lara a avea posibilitatea de a realiza 0 supraveghere
efectiva si permanenta a acestora, se putea produce vatamarea corporala a unuia
dintre acesti nou-nascuti, care fata de spatiul ingust din acest dispozitiv medical
putea intra In contact cu suprafata incinsa a aparatului. Inculpata trebuia si putea
sa prevada urmarile faptelor sale, concluzie desprinsa din faptul ca, folosind
criteriul obiectiv, 0 asistenta medicala, normala si prudenta, cu aceeasi experienta
profesionala a asistentei (peste 20 de ani de activitate), cunoscand atat faptul cli
incubatorul in discutie functioneaza intr-un mod necorespunzator, supraincalzind
in anumite zone, cat si faptul ca un nou-nascut realizeaza suficiente miscari care
necesita un anumit spatiu de manevrare si 0 supraveghere adecvata, nu ar fi ales sa
introduca doi nou-nascuti intr-un asemenea incubator, putand prevedea faptul ca
prin miscarile specifice unor nou-nascuti, unul dintre copii ar fi putut intra In
contact cu zonele incinse ale dispozitivului medical. Instanta nu poate retine
sustinerile inculpatei, prin aparatorul acesteia, ca se impune achitarea sa deoarece
se afla In eroare de fapt cu privire la utilizarea incubatorului implicat in incident.
Astfel, desi inculpatei nu i s-a facut un instructaj adecvat referitor la modalitatea
de utilizare a acestui dispozitiv medical, totusi acesta se afla In cadrul sectiei din
anul 1985, fiind prezenta In momentul in care incubatorul model CA Alize a fost
adus pe sectie, prin donatie in anul 1997, astfel lncat a avut timp suficient sa se
deprinda cu functionarea acestuia. Mai mult, inculpata cunostea faptul ca
incubatorul in discutie supraincalzeste, nefiind in eroare cu privire la modalitatea
mai speciala In care acesta era folosit in cadrul sectiei de nou-nascuti a
Maternitatii, fapt care rezulta din intreg materialul pro bator administrat in cursu I
procesului penal. Astfel, in momentul introducerii copilului in incubator, aceasta
cunostea atat modalitatea de functionare a incubatorului In discutie, cat si atentia
sporita pe care trebuie sa 0 aiba in mornentul in care 11va manevra (Jud. sectorului
4 Bucuresti, sectia penald, sentinta nr. 324912011, nepublicatd).
l'
f:
_Lj
.
--_
..
_-------
Drept penal: Partea speciald
328
5.6.2. Vitimarea corporalA din culpA sivir,itA ca urmare a nerespectlrii

dispozitillor legale sau a misurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii
sau meserii ori pentru indeplinirea unei anumite activitAti, de cAtre 0 persoanl
care se aftAin stare de ebrietate[art. 184 alin. (41)C.pen.]
- starea de ebrietate poate exista ~i in situatiile in care Imbibatia alcoolica este sub
.0,8.0gil alcool pur in sange; poate fi dovedita prin orice mijloc de proba;
- in cazul in care conducatorul de autovehicul sau tramvai este concomitent atat in
stare de ebrietate, cdt ~i cu 0 imbibatie alcoolica peste .0,8.0gil alcool p,ur in sange, se
va retine concurs real intre infractiunea prevazuta la art. 184 alin, (4 ) C.pen. ~i cea
prevazuta la art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2.0.02 privind circulatia pe drumurile
publice, republicata;
- in situatia in care conducatorul de autovehicul sau tramvai se afta in stare de
ebrietate, tara insa a avea 0 Irnbibatie alcoolica peste .0,8.0gil alcool pur in sange,
fapta sa constituie infractiunea unica prevazuta la art. 184 alin. (41) C.pen.;
- in ipoteza in care conducatorul de autovehicul sau tramvai nu se afta in stare de
ebrietate, dar are 0 imbibatie alcoolica peste .0,8.0gil a1coo1pur in sange, exista 0
pluralitate de infractiuni sub forma concursului real intre infractiunea prevazuta 1a
art. 184 alin. (3) C.pen. ~i art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2.0.02 sau intre art. 184
a1in. (4) C.pen. ~i art. 87 alin, (1) din O.U.G. nr. 195/2.0.02.
5.7. Formele intractiunii

- nu sunt posibile acte1epremergatoare sau tentativa;
- singura forma in care se realizeaza infractiunea este cea consumata; momentul
consumarii este eel a1producerii vatamarii corporale.
5.8. Pedeapsa
- pentru vatamarea corporala din culpa, in prima varianta tip, pedeapsa este
inohisoarea de la 0 luna 1a3 luni sau amenda;
- pentru vat8marea corporala din culpa, in a doua varianta tip, pedeapsa este
inchisoarea de 1a3 luni 1a2 ani sau amenda;
- prima varianta agravata se pedepseste cu inchisoarea de la 6 1uni la 3 ani;
- a doua varianta agravata se pedepseste cu inchisoarea de la unu 1a 3 ani, respectiv de la unu la 5 ani.
Subsectiunea a 3-a. Avortul

1. Provocarea ilegall a avortului
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in intreruperea cursului sarcinii, prin orice mij1oace,
savdr~ita in una dintre urmatoarele imprejurari: (iJ in afara institutiilor medicale sau
329
cabinetelor medicale autorizate in acest scop; (ii) de catre 0 persoana care nu are
calitatea de medic de specialitate; (iii) daca varsta sarcinii a depasit patrusprezece
sapUimani [art. 185 alin. (1) C.pen.];
- de asemenea, constituie 0 forma tip a infractiunii intreruperea cursului sarcinii,
savar~ita lara consimtamantul femeii insarcinate [art. 185 alin. (2) C.pen.];
- legea prevede doud variante agravate: (i) savarsirea faptelor descrise la varianta
tip si prima varianta agravata daca s-a cauzat femeii insarcinate vreo vatamare
corporala grava [art. 185 alin. (3) teza I C.pen.]; (ii) provocarea ilegala a avortului
care a avut ca urmare moartea femeii insarcinate [art. 185 alin. (3) teza a II-a C.pen.].
1.2. Obiectul Infractiunll

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la intreruperea cursului sarcinii cu respectarea integritatii corporale, a sanatatii si vietii femeii insarcinate, precum
si cele referitoare la dezvoltarea normala intrauterina a copilului conceput, dar nenascut
(embrion, in primele trei luni ale sarcinii, fetus, dupa a treia luna de sarcina);
b) obiectul material:
insarcinate,
copilul conceput, dar nenascut, precum si corpul femeii
1.3. Subiectii infractiunli

capacitate penala, cu exceptia femeii insarcinate (scopul incriminarii fiind acela de a
sanctiona persoanele care provoaca ilegal avortul, iar nu pe femeia insarcinata.
Articolul 186 C.pen. care incrimina avortul comis de femeia insarcinata a fost
abrogat prin Decretul-lege nr. 111989, fapta nefiind reincriminata);
- poate fi subiect activ nemijlocit si un medic care nu are specialitatea de obstetrica ginecologie;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau
complicitatea.
b) subiectul pasiv: atat femeia insarcinata, cat ~i persoana conceputa, dar nenascuta.
1.4. Latura oblectiva
(i) actiunea de provocare ilegala a intreruperii cursului sarcinii, cu consimtamdntul femeii insarcinate, prin orice mijloace apte de a produce acest rezultat; intreruperea cursului sarcinii trebuie sa aiba loc in afara institutiilor medicale autorizate in
acest scop, ori sa fie facuta de catre 0 persoana care nu are calitatea de medic
ginecolog, sau varsta sarcinii sa nu fi depasit patrusprezece saptamani (se ia in calcul
momentul finalizarii fecundarii);
(ii) intreruperea cursului sarcinii, savar~ita fara consimtdmdntul valabil exprimat
al femeii insdrcinate.
330
- se va retine savarsirea unei singure infractiuni, chiar daca sarcina intrerupta

nelegal era multipla;
- nu este absorbita de infractiunea de vatamare corporala grava care a avut ca
urmare avortul.
b) urmarea imediati: intreruperea cursului sarcinii;
c) legitura de cauzalitate: trebuie sa existe lntre actiunea infractionala si
urmarea produsa si trebuie dovedita,
- numai intentie directa;
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
1.6. Variante
agravate
1.6.1. intreruperea cursului sarcinii realizati in condipile formelor tip, daci

prin aceasta s-a cauzat femeii insircinate 0 vitimare corporals gravi
- trebuie ca fapta sa produca leziuni traumatice (0 vatamare a integritatii corporale
sau a sanatatii), pentru a caror vindecare au fost necesare ingrijiri medicale de 61 de
zile sau mai mult ori care au produs una din urmatoarele consecinte: (i) pierderea
unui simt sau organ; (ii) incetarea functionarii acestora; (iii) 0 infirmitate permanenta
fizica ori psihica; (iv) slutirea; (v) avortuI; (vi) punerea in primejdie a vietii persoanei;
- aceasta varianta agravata se comite din punct de vedere subiectiv cu praeterin-
tentie;
- nu poate fi retinut concursul ideal intre infractiunea de vatamare corporala grava
~i cea de provocare ilegala a avortului, atunci cand vatamarea are ca urmare
provocarea avortului.
1.6.2. intrerupere i1egali a cursului sarcinii realizati in conditiile formelor
tip, daci prin aceasta s-a cauzat moartea femeii insircinate
- fapta se comite cu praeterintentie;
- daca provocarea ilegala a avortului in aceasta forma se produce cu intentie
directa sau indirecta, se va retine concursul cu omorul calificat prevazut de art. 175
alin. (1) lit. h) C.pen.
1.7. Formele Infractiumi
- actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- in principiu tentativa (intrerupta, perfecta, relativ improprie) este posibila, fiind
incriminata; tentativa nu este posibila in cazul comiterii infractiunii in forma agravata
prevazuta de art. 185 alin. (3) C.pen., fapta fiind praeterintentionata;
- consumarea: in momentul producerii urmarii prevazute de lege;
- poate fi savar~ita in forma continuata.
331
1.8. Pedeapsa
- pentru prima varianta tip: inchisoarea de la 6 luni la 3 ani;
- pentru a doua variants tip [art. 185 alin. (2) C.pen.]: inchisoarea de la 2 la 7 ani
si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.;
- pentru prima variants agravata [art. 185 alin. (3) teza I C.pen.]: inchisoarea de la
3 la 10 ani ~i interzicerea unor drepturi;
- pentru a doua varianta agravata [art. 185 alin. (3) teza a II-a C.pen.]: inchisoarea
de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.;
- in cazul faptei savarsite de catre medic, judecatorul va aplica pedeapsa complementara si accesorie a interdictiei exercitarii profesiei de medic [art. 64 lit. c) C.pen.].
1.9. Cauze de nepedepsire

- art. 185 alin. (6) C.pen. prevede trei cauze de nepedepsire a provocarii nelegale
a avortului in cazul in care este savar~iUide un medic:
1. in cazul in care lntreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata,
sanatatea sau integritatea corporals a femeii insarcinate de la un pericol gray si
iminent si care nu putea fi inlaturat altfel; reprezinta in fapt 0 stare de necesitate care
inlatura chiar caracterul penal al faptei, iar nu 0 cauza de nepedepsire;
2. daca varsta sarcinii a depasit 14 saptamani si intreruperea cursului sarcinii se
impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;
3. in situatia in care intreruperea cursului sarcinii s-a realizat rara consimtamantul
femeii insarcinate, iar aceasta se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa, dar
intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor
legale.
I
1
Capitolul II
Infractiunl contra libertAtii persoanei
1. Lipsirea de Jibertate in mod ilegaJ
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in lipsirea sau restrictionarea in mod ilegal a libertatii
de miscare a unei persoane (libertatea de a se deplasa sau de a actiona potrivit vointei
sale) [art. 189 alin. (1) C.pen.];
- constituie variante agravate ale infractiunii de lipsire in mod ilegal de libertate:
(i) comiterea faptei prin simulare de calitati oficiale, prin rapire, de 0 persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberarii se
cere un folos material, ori daca victima este un minor sau este supusa unor suferinte,
ori daca sanatatea sau viata ii sunt puse in pericol; (ii) comiterea faptei in scopul de a
obliga victima la practicarea prostitutiei; (iii) daca pentru eliberarea persoanei se
cere, in orice mod, ca statul, 0 persoana juridica, 0 organizatie internationals interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un
anumit act; (iv) daca faptele mai sus mentionate sunt savarsite de catre 0 persoana
care face parte dintr-un grup organizat; (v) daca fapta a avut ca urmare praeterintentionata moartea sau sinuciderea victimei.
1.2. Obiectul infracpunii

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protejarea libertatii
fizice a persoanei;
b) obiectul material: in principiu, nu are, cu exceptia unor forme agravate, cand

obiectul material este corpul persoanei lipsite de libertate.
1.3. Sublectli infracpunii

- participatia penala este posibila la forma tip in modalitatea instigarii sau
complicitatii anterioare, intrucat coautoratul ~i complicitatea concomitenta reprezinta
o variant! agravata a infractiunii.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata;
infractiuni,
1.4. Latura obiectivA

a) elementul material: 0 actiune sau inactiune prin care este lipsita efectiv de
libertate 0 persoana; lipsirea de libertate poate fi totala sau partiala;
Infractiuni contra libertatu persoanei
- cerinta esentiala a elementului material este ca lipsirea de libertate
333
sa fie
ilegald, nepermisa de lege;

- nu se va putea permite retinerea lipsirii ilegale de libertate in cazul prinderii
persoanei care a comis 0 infractiune flagranta daca aceasta este condusa Intr-un
interval rezonabil de timp in fata autoritatilor ori in cazul in care parintii, in
exercitarea autoritatii parintesti, restrang in limite rezonabile libertatea de miscare a
copilului.
~
Existenta infractiunii este conditionata esential de cerinta ca lipsirea de
libertate sa fi fost savar~ita in mod ilegal. Libertatea individuala si siguranta
persoanei sunt inviolabile. Sunt categorii de persoane a carer situatie personala
impune si justifica luarea unor masuri de restrangere sau lipsire a libertatii lor. Este
cazul persoanelor impotriva carora s-a luat in conditiile legii masura retinerii sau
arestarii preventive, arestate in vederea executarii unei pedepse privative de libertate, al militarilor incazarmati, al bolnavilor internati (psihic periculosi, suferinzi de
unele boli contagioase), al sportivilor aflati in cantonament, al unor categorii de
salariati in perioada exercitarii unor anume insarcinari, actiuni, Numai in situatii ca
cele aratate, restrangerea sau lipsirea libertatii nu are semnificatie penala pentru ca
fie ele sunt admise fiind utile social, fie ca cei care le suporta i~i indeplinesc 0
obligatie, au consimtit la aceasta odata cu acceptarea unui anume statut (CS.J.,
sectia penala, decizia nr. 2199/2003, www.sej.ro).
b) urmarea Jmedlata: lipsirea persoanei vatamate de libertatea de miscare, chiar

~i pentru un interval scurt de timp;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea infractionala a
faptuitorului si urmarea produsa si trebuie dovedit.
Elementul material al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal
consta in savarsirea unei actiuni (sau inactiuni) ce are ca rezultat privarea unei
persoane de libertate, neinteresand scopul, timpul sau mijloacele folosite de
inculpat. Imprejurarea invocata in speta de inculpat (condamnat pentru viol si
lipsire de libertate) ca intr-un loc public (cimitir) si lntr-c perioada relativ scurta
de timp nu poate fi realizata infractiunea de lipsire de libertate, persoana vatamata avand posibilitatea de a se manifesta intr-un mod care sa-i permita
scaparea, este tara relevanta in ce priveste existenta faptei penale; ceea ce
prezinta importanta, din punct de vedere obiectiv, este faptul c~ inculpatul a
imobilizat victima impotriva vointei sale. Nu irnporta nici imprejurarea ca
privarea de libertate s-a savar~itin asemenea conditii incat, daca ar fi facut unele
eforturi si ar fi recurs la anumite abilitati, partea vatamata s-ar fi putut elibera si
nici daca, in raport cu aceleasi conditii de fapt, aceasta a avut oarecare libertate
de actiune ori a fost complet imobilizata. Cat priveste durata actiunii (inactiunii)
ce realizeaza elementul material al infractiunii, in principiu, nu exista 0 limita
minima sau maxima, acestea putand diferi, in functie de mobilul si scopul
urmarit de inculpat, de conditiile si mijloacele de savarsire (CA. Bucuresti,
sectia penald, decizia nr. 200/1996, in R:D.P. nr. 4/1996, p. 150).
334
~
Din probele administrate In cauza rezulta eli introdueerea in arest a
celor patru persoane ~i anchetarea lor s-a facut la ordinul inculpatului. Ordinul
de a nu pune In libertate pe cei retinuti, primit de inculpat de la adjunctul
fostului ministru de interne, era vadit contrar legii si, fiind nelegal, nu trebuia
executat de catre acesta. Un astfel de ordin, lipsit de conditia legalitatii, nu poate
justifica exonerarea de raspundere penala a celui care-l executa. Aceasta
concluzie se impune si pentru motivul ca prin lege nu sunt prevazute consecinte
juridice pentru neaducerea la indeplinire a unei asemenea dispozitii. Inculpatul,
primind ordinul ilegal ~i ordonand la randul sau executarea acestuia s-a implicat
In cunostinta de cauza intr-o activitate potrivnica legii si a avut reprezentarea ca
retinerea nelegala si anchetarea celor patru minori sunt facute cu incalcarea
dispozitiilor legale. A admite ca sunt aparate de raspundere persoanele culpabile
din punct de vedere penal, cu motivarea ca s-a actionat din ordin superior ar
insemna sa se justifice comiterea pe aceasta cale a oricaror infractiuni si a
paraliza infaptuirea justitiei (C.S.J., sectia militara, deeizia nr. 29/1997,
www.legalis.ro).
~
Din actele premergatoare efectuate In cauza a rezultat ca, la data de
6 august 2004, G.C. a fost prezentat Judecatoriei Galati, cu propunere de arestare
preventiva, iar dupa ce a fost audiat de catre judecator, instanta a respins cererea
de arestare preventiva a acestuia. In aceeasi zi, G.C. s-a internat la Spitalul Militar
de Urgenta Galati, nefiind prezent la Tribunalul Galati in ziua de 11 august 2004,
cand s-a judecat recursul Parchetului de pe langa Judecatoria Galati, formulat
impotriva incheierii din 6 august 2004, si cand Tribunalul Galati a dispus arestarea
preventiva a inculpatului pe timp de 29 zile ~ia emis mandatul de arestare preventiva impotriva acestuia. Organele de politie desemnate cu executarea mandatului
de arestare preventiva, constatand ca G.C. se afla internat In spital, s-au prezentat
la seful Sectiei de Neuropsihiatrie unde acesta era internat si au aflat ca G.C. nu
poate fi externat, intrucat nu s-au incheiat investigatiile medicale cu privire la
bolile de care sufera, Intrucat seful de sectie a comunicat ca nu garanteaza ca G.c.
nu va parasi spitalul rara stirea medicilor, s-a luat masura supravegherii acestuia
pe timpul internarii. Aceasta masura a fost necesara, pentru a preveni sustragerea
de la urmarirea penala a lui G.C., in conditiile in care acesta poseda pasaport
turistic, iar alti doi inculpati din aceeasi cauza parasisera tara, sustragandu-se
urmaririi penale. A mai rezultat ca pentru efectuarea eficienta a supravegherii a
fost necesar ca G.C. sa stea singur intr-un salon, tnSa pe timpul supravegherii
politistii nu au stat in salonul in care se afla G.C. Pe toata perioada petitionarului
nu i-au fost impuse niciun fel de restrictii, avand libertatea de a se plimba in
incinta spitalului, de a primi vizite de la membrii familiei, avocati, alte persoane
straine, de a discuta la telefon, de a primi diferite pachete, rara a exista vreun
control din partea agentilor care efectuau supravegherea. Persoanele audiate in
cauza, atat politistii, cat ~icadrele medicale si alte persoane din afara, au confirmat
faptul ca supravegherea a fost facuta in mod discret si numai cu scopul de a
preveni parasirea de catre petent a spitalului Taraincunostintarea sefului sectiei.
Semnificativ este si faptul ca, anterior, petentul G.C. a fost ofiter in cadruII.P.1.
Galati si cunostea 0 parte din politistii care efectuau supravegherea, purtand
discutii cu acestia. A~a fiind, sustinerea recurentului in sensul cii ar fi fost lipsit de
Infractiuni contra libertatii persoanei
I
3351
libertate in mod ilegal nu poate fi primita, atat timp cat In perioada 11 august - 20
august 2004, cand se afla internat in spital, acesta a fost doar supravegheat de
politistii care aveau obligatia de a pune In executare mandatul de arestare preventiva de indata ce era posibil, iar libertatea de miscare ~i exprimare a petitionarului
si drepturile acestuia nu au fost ingradite in niciun fel (J.c.c.J., sectia penala,
decizia nr. 226612006, www.sc}.ro).
e
e
a
r
"
~
La baza actiunii intimatului I.C., de a solicita persoanei vatamate P.D.C.
sa se legitimeze, iar in urma refuzului acesteia de a se conforma, de a 0 conduce la
sediu in imprejurarile mentionate, in vederea identificarii, sta tocmai atitudinea I
petentului, care a intervenit in activitatea lucratorului politiei de frontiera - ce
depistase persoane ce aveau asupra lor marfuri accizabile sustrase controlului
vamal si constata respectivele contraventii - refuzand apoi a se legitima. Aceasta
atitudine, dublata de faptul ca petentul tinea mainile in buzunare si avea 0 privire
amenintatoare, precum si de faptul ca de fata mai erau 14 persoane nemultumite
pentru ca fusesera sanctionate si li se confiscase marfa, a justificat folosirea de
catre agentul de politie a armei din dotare, pe care doar a scos-o din toe, tara a 0
arma, neexistand vreo dovada ca intimatul a indreptat pistolul spre capul persoanei
vatamate. Totodata, eondueerea petentului la post si retinerea acestuia pe 0
durata scurta de timp, necesard efectudrii procedurii standard de identificare a
persoanelor care nu au acte de identitate asupra lor si refuza sa-i declare identitatea nu intruneste elementele constitutive ale tnfractiunii previizute la art. 189
Cpen., atdta vreme edt privarea de libertate nu a avut loc in mod ilegal, fiind
permisa de regulile stabilite in Legea nr. 218/2002 privind organizarea si

functionarea Politiei Romane, precum si de cele cuprinse in art. 10 alin. (2) lit. k)
teza ultima ~i art. 11 alin. (2) lit. c) din Manualul de bune practici de interventie,
aprobat prin Dispozitia nr. 643 din 5 decembrie 2005 a Inspectorului General al
Politiei Romane, coroborate cu dispozitiile art. 27 din O.U.G. nr. 104/2001 privind
organizarea si functionarea Politiei de Frontiera - potrivit carora politistii din
cadrul acestei structuri pot sa legitimeze, sa stabileasca identitatea persoanelor
care incalca dispozitiile legale privind frontiera de stat, sa le conduca la sediul
politiei de frontiers si sa efectueze controlul acestora si al bagajelor (J.C. CiL,
sectia penala, decizia nr. 455612010, www.scj.ro).
~
A~a cum rezulta din probele administrate in cauza, eel care a avut
initiativa de a Ie arunca in hazna pe cele donap8rti vatamate (dupa ce le-a lovit) a
fost inculpatul. Blocarea victimelor timp de aproape 0 ora intr-o latrina, asmutirea
cainilor asupra lor pentru a nu putea avea vreo legatura cu exteriorul, constituie 0
evidenta restrictionare a libertatii de miscare a victimelor. Pentru existenta infractiunii inscrise in art. 189 alin. (1) C.pen., legeanu cere 0 anumita durata de timp in
care persoanele sa fie private de libertate ~inici ea aceste persoane sa fie supuse I
unui anumit tratament ori ca victimele sa simta vreo temere. In speta, inculpatul I
nu numai ca a blocat victimele intr-o hazna de unde nu puteau iesi decat ajutate,
dar le-a ~i lovit ~ia asmutit cainii asupra lor, pentru a le obliga sa ramana intr-o I.
zona infectata, timp relativ indelungat. Aparareaformulata de inculpat, in sensul
ca sub aspectul laturii subiective nu ar fi urmarit "scopul privarii de libertate" a \
II
------------_ __ _-_.
..
..
I
-
Drept penal. Partea specials
336
celor dona persoane, nu poate fi retinuta, deoarece infractiunea prevazuta de

art. 189 alin. (1) C.pen. nu presupune existents exclusiva a intentiei directe,
calificata ca scop, ea putand fi savar~ita si cu intentie indirecta, Ori, este evident
ca aruncand victimele lntr-un loc de unde nu puteau iesi, indiferent de scopul
urmarit (inculpatul a sustinut ca in acest mod le-a imobilizat, pana la sosirea organelor de politic), inculpatul a prevazut ca priveaza persoanele respective de
libertatea de miscare si, tara a urmari neaparat acest rezultat, l-a acceptat, astfel ca
latura subiectiva a infractiunii este pe deplin intrunita in cauza (/. C.Cil., sectia
penala, decizia nr. 1699/2004, www.sej.ro).

- intentia directa sau indirecta (faptuitorul trebuie sa aibAreprezentarea ilegalitatii
actiunii sau inactiunii sale si sa urmareasca ori sa accepte acest rezultat);
- organele judiciare trebuie sa analizeze ansamblul materialului probator prin
raportare si la persoana inculpatului pentru a exclude incidenta erorii de fapt drept
cauza ce inlatura earaeterul penal al faptei (de exemplu, cand faptuitorul avea toate
premisele sa apreeieze ea este justificata ~i licita restrangerea libertatii de circulatie a
unei persoane);
- in varianta agravata in care lipsirea de libertate are ea urmare punerea in peri col
a vietii sau sanatatii unei persoane ori cand a avut ea urmare moartea sau sinueiderea
victimei, infractiunea se savar~e~te eu praeterintentie;
- nu intereseaza mobilul sau seopul eu care a fost savar~ita activitatea infractionala; aeestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
~
In mod coreet, proeurorii care au eercetat cauza, precum si instanta de
fond care a verifieat legalitatea solutiei, au dispus neinceperea urmaririi penale,
in baza art. 10 alin. (1) lit. d) C.proc.pen., retinand ca sub aspectul infractiunii de
lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 189 C.pen., nu sunt intrunit~
elementele constitutive, intrucat petentul a fost pus in libertate la data de 19
decembrie 2005, data la care s-a cerut de catre Tribunalul Bucuresti punerea sa
in libertate, in baza incheierii din 12 decembrie 2005, ramasa definitiva la 16
decembrie 2005. Inalta Curte, verificand solutia de neincepere a urmaririi penale
fata de lucratorii Penitenciarului Rahova, solutie mentinuta si de instanta de
fond, constata temeinicia acesteia. In absenta unor probe care sa demonstreze ca
punerea in libertate a petentului s-a facut in mod intentionat peste termenullegal,
pentru a-llipsi de libertate in mod ilegal pe P.R.P., fapta reclamata de petent, in
mod legal ~i temeinic, instanta de fond a respins plangerea ~i a mentinut solutia
de neincepere a urmaririi penale data de procurori. Pentru existenta acestei
infractiuni este necesar ca faptuitorii sa actioneze cu intentie, stiind ca in mod
ilegal lipsesc de libertate 0 persoana. In speta insa, desi petentul nu a fost pus in
libertate conform incheierii Tribunalului Bucuresti, adresele de comunicare
trimise de instanta nu au fost suficient de clare, dand posibilitatea de a se interpreta eronat data la care trebuie pus in libertate petentul (la data primei comunicari - 12 decembrie 2005, la data ramanerii definitive a incheierii - 16 decembrie 2005 sau la data celei de a doua comunicari - 19 decembrie 2005). Luera-
Infractiuni contra libertdtii persoanei
torii Penitenciarului au avut reprezentarea ca au procedat legal. neavdnd

intentia de a-I lipsi de libertate, in mod ilegal, pe petent. Obligarea Ministerului
Finantelor la plata sumei de 1.800 lei cu titlu de despagubiri morale catre P.R.P.,
prin sentinta civila nr. 350 din 6 martie 2007 a Tribunalului Bucuresti, sectia a
IV -a civila, neramasa definitiva (eauza fiind suspendata de Curtea de Apel
Bucuresti, sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala,
prin incheierea din 15 iunie 2007), nu face dovada intentiei infractionale a
lucratorilor Peniteneiarului Rahova, ci se recunoaste dreptul la daune morale al
petentului pentru perioada in care acesta a stat in penitenciar peste termenul
legal din pricina unor erori materiale. Chiar prin hotararea depusa de petent se
recunoaste ca "prejudieiul s-a datorat unei erori materiale produsa de desfasurarea in timp a activitatii judiciare, ce atrage 0 raspundere obiectiva a statului"
(1.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 234012009,www.scj.ro).
Nu constituie infractiunea prevazuta de art. 189 alin. (2) C.pen. fapta
inculpatului care, crezand ca este abandonat, a luat dintr-un loc public un minor
in varsta de 6 luni, cu intentia de a-l prezenta la 0 casa de copii. Prin aetul
~
executat, inculpatul a impiedicat minorul sa actioneze ~i sa se deplaseze conform

vointei reprezentantilor sai legali, insa pentru a intruni toate elementele
constitutive ale infractiunii prevazute de art. 189 alin. (1) si (2) C.pen., fapta
inculpatului trebuia sa fi fost savar~ita cu intentie, ca forma a vinovatiei (C.A.
Cluj. sectia penala, decizia nr. 147/2008, in V. Viiduva, Infractiuni contra
libertatiipersoanei, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, pet. 6).
1.6. Variantele
agravate
1.6.1. Comiterea faptei prin simulare de calitati oficiale [art. 189 alin. (2) C.pen.]
- victima trebuie sa creada ca faptuitorul are 0 calitate oficiala (pe care acesta
simuleaza), indiferent de modul in care a luat cunostinta despre aceasta;
- dobandirea ulterioara de catre faptuitor a calitatii oficiale pe care 0 simulase la

momentullipsirii ilegale de libertate a victimei nu inlatura retinerea agravantei;
- prin calitate oficiald se intelege abilitarea legala a unei persoane care exercita 0
anumita functie de a efectua acte ce intra in atributiile functiei sale si care pot
produce consecinte juridice [de exemplu, abilitarea de a reprezenta 0 autoritate
publica (politie, jandarmerie) si de a exercita acte ce intra in competenta acesteia];
- este necesar ca acea calitate oficiala sa ofere persoanei care
de a lua masuri privative de libertate.
0 detine
competenta
1.6.2. Comiterea faptei prin rapfre [art. 189 alin. (2) C.pen.]
- rdpirea implica conducerea persoanei vatamate prin constrangere in locul dorit
de faptuitor;
- este absorbita in cadrul infractiunii de trafic de persoane prevazuta in art. 12
alin. (1) din Legea nr. 678/2001 constand in fapta persoanei care recruteaza, transporta, transfera, cazeaza sau primeste 0 alta persoana pe care a lipsit-o de libertate,
prin rapire, in scopul exploatarii, respectiv in infractiunea de trafic de minori preva-
.)1
338
zuta in art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 constand in fapta de recrutare, transferare, transportare, gazduire sau primire a unui minor lipsit de libertate, prin rapire,
in scopul exploatarii acestuia.
1.6.3. Comiterea faptei de 0 persoana tnarmata [art. 189 alin. (2) C.pen.)
- faptuitorul fie trebuie sa aiba asupra sa 0 arma propriu-zisa care sa fie vizibila
pentru persoana vatamata, fie sa savarseasca fapta utilizand 0 arma asimilata;
- prin anna propriu-zisd se intelege orice obiect sau dispozitiv a carui functionare
determina aruncarea unuia sau mai multor projectile, substante explozive, aprinse sau
luminoase, amestecuri incendiare ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, prevazute de lege [art. 151 alin. (1) C.pen. si art. 2 din Legea nr. 295/2004];
- Legea nr. 295/2004 prevede mai multe eategorii de anne, cum ar fi:
(i) arme eu aer eomprimat sau gaze sub presiune - sunt armele care, pentru aruncarea proiectilului, folosesc forta de expansiune a aerului comprimat sau a gaze lor
sub presiune aflate intr-o butelie recipient;
(ii) arme albe - sunt obiectele sau dispozitivele ce pot pune in pericol sanatatea
ori integritatea corporala a persoanelor prin lovire, taiere, impungere (de exemplu,
baionete, sabii, spade, florete, pumnale, cutite, sisuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri,
bate, maciuci si bastoane telescopice);
(iii) armele albe eu lama - sunt armele care indeplinesc urmatoarele criterii: 1)
lama este fie solidara cu manerul, fie echipata cu un sistem ee ii permite sa faca corp
comun cu manerul sau; 2) are tai~ dublu pe toata lungimea sa; 3) lungimea este mai
mare de 15 em; 4) latimea este mai mare sau egala cu 0,4 cm; v) are un maner
prevazut cu garda;
(iv) armele de asomare - sunt armele utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la un soc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare;
(v) armele de aparare si paza - sunt armele de foe scurte, omologate sau recunoscute in conditiile prevazute de lege, destinate sa asigure apararea vietii, integritatii
si libertatii persoanelor fizice, precum si bunurilor apartinand persoanelor fizice sau
juridice;
(vi) armele de autoapdrare - sunt armele neletale scurte, special confectionate
pentru a imprastia gaze nocive, iritante, de neutralizare ~i proiectile din cauciuc, in
seop de autoaparare;
(vii) armele cu destinatie industriald - sunt arme de foe utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil si care au aparenta unei arme de foe automate;
(viii) armele de foe - sunt armele al carer principiu de functionare are la baza
forta de expansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin
arderea unei incarcaturi; sunt asimilate armelor de foe si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui ~i pot functiona ca arme de foe; armele de
foe seurte - sunt armele a carer teava nu depaseste 30 em sau a caror lungime total a
nu depaseste 60 ern; armele de foe lungi - sunt armele a carer lungime a tevii sau
lungime totala depasesc dimensiunile armelor de foe scurte; armele de foe automate
- sunt armele care, dupa fiecare cartus tras, se reincarca automat si trag 0 serie de
mai multe cartuse prin apasarea continua pe tragaci; armele de foe semiautomate sunt armele care, dupa fiecare cartus tras, se reincarca automat, dar nu pot trage 0
, '-.
..."<'.i;!iL
>1.,.,....
'...:.....
...>'
Infractiuni contra Iibertdtii persoanei
339
serie de mai muIte cartuse prin apasarea continua pe tragaci; armele de foe cu
repetitie - sunt armele care, dupa fiecare foe tras, se reincarca manual, prin introducerea pe teava a unui cartus preluat din incarcator prin intermediul unui mecanism;
armele de foe eu 0 singura loviturii - sunt armele rara incarcator, care sunt incarcate
dupa fiecare tragere prin introducerea manuala a cartusului in camera de lncarcare
sau intr-un lacas special prevazut la intrarea in teava;
(ix) armele interzise - sunt armele prevazute limitativ de lege, a carer procurare,
detinere, port ~i folosire sunt interzise persoanelor fizice ~i juridice, cu exceptia
institutiilor pub lice care au competente in domeniul apararii, ordinii pub lice ~i
securitatii nationale, a unitatilor aflate in subordonarea sau coordonarea acestora,
infiintate prin acte normative, precum si a companiilor nationale ~i societatilor
comerciale constituite prin acte normative in vederea producerii acestui tip de armament si munitie;
(x) armele letale - sunt armele strict ~i limitativ prevazute de lege prin a carer
utilizare se poate cauza moartea ori ranirea grava a persoanelor;
(xi) armele neletale - sunt armele destinate pentru un scop utilitar sau pentru
agrement ori autoaparare, confectionate astfel inc at, prin utilizarea lor, sa nu se
cauzeze moartea persoanelor;
(xii) armele de vdndtoare - sunt armele destinate practicarii vanatorii, cu una sau
mai multe tevi, care folosesc munitie cu glont sau/si cu alice, omologate sau recunoscute in conditiile prevazute de lege.
- sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme ~i
care au fost intrebuintate pentru atac [art. 151 alin. (2) C.pen.]; in acest caz, nu este
suficient ca faptuitorul sa aiba arma asimilata asupra sa, ci este necesar ca acesta sa 0
foloseasca efectiv impotriva victimei.
1.6.4. Comiterea faptei de doua sao mai multe persoane impreona [art. 189
alin. (2) C.pen.]
- participantii trebuie sa aiba calitatea de coautori sau complici concomitenti;
- nu este necesar ca toti participantii sa raspunda penal; varianta agravata se va
retine ~i daca numai unul dintre acestia poate fi tras la raspundere penala;
- nu se poate retine circumstanta agravanta legala a savarsirii faptei de trei sau
mai multe persoane impreuna, prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen.
~
Prin savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna se
intelege, implicit, ca este absolut necesara prezenta aeestora la Ioeul faptei, deci
atunci cand, spatial, eel putin doua sau mai multe persoane sunt reunite la loeul
faptei si coopereaza, in formele si modalitatile specifice pozitiei lor, la
producerea rezultatului. Prezenta lor efectiva la locul si in momentul savarsiri!
faptei este de natura sa mareasca temerea victimei, sa-i paralizeze capacitatea de
a se apara, sa usureze ascunderea urmelor infractiunii. Astfel, este de esenta
acestei agravante necesitatea conlucrarii nu numai concomitente, dar si in spatiu,
ceea ce exclude distanta, contributia faptuitorilor, chiar eficienta, neconferind
faptei acel pericol sporit avut in vedere de legiuitor prin instituirea agravantei
mentionate. Raportand la cauza textul de lege si considerentele enuntate, se
340
retine, pe baza probelor administrate, ca in momentul savar~irii infractiunii de

lipsire de libertate in mod ilegal de catre inculpata RF., inculpatul E.G., caruia i
s-a retinut participatia sub forma instigarii, nu se afla la locul faptei, respectiv la
sediul firmei unde s-au prezentat comisarii financiari, ci in Bucuresti (J.c.c.J.,
sectia penala, deeizia nr. 147712004, www.sej.ro).

1.6.5. S,olicitarea in schimbnl eliberarii persoanei lipsite ilegal de libertate a
unui folos material san a ortcarut avantaj [art. 189 alin. (2) C.pen.]
- solicitarea folosului material ori a oricarui alt avantaj se poate realiza direct sau
indirect ~i reprezinta pretul eliberarii persoanei vatamate; nu este necesar pentru
consumarea infractiunii ca solicitarea sa fi fost si satisfacuta;
- aceasta varianta agravata absoarbe infractiunea de santaj.
~
Fapta de a lipsi de libertate 0 persoana ~i de a 0 obliga, in schimbul
eliberarii, la plata unei sume de bani intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in forma agravata, prevazuta in
art. 189 alin. (2) C.pen., iar nu pe cele ale infractiunii de santaj, lntrucdt santajul
este absorbit, ca element circumstantial de agravare, in aceasta forma agravata a
infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal (J.C.CiJ; sectia penala, deeizia
~
Din probele administrate rezulta, tara dubiu, ca banuind ca cele doua
parti vatamate, angajati ai societatilor comerciale pe care le administra, au
sustras bani din gestiune, inculpata S.S.B. "a organizat aducerea acestora la
sediul discotecii D.L., in noaptea de 16 februarie 2003, unde a cerut
coinculpatilor T.O. ~i O.M. sa-i bata si sa-i ameninte cu moartea timp de mai
multe ore pentru a-i determina sa recunoasca faptele imputate". A doua zi, G.B.
a fost adus din nou la restaurantul M. tot din dispozitia inculpatei, unde sub
impulsul amenintarilor si violentelor exercitate de T.O. ~iO.M., partea vatamata
a acceptat sa-i predea suma de 5.000 euro, trimisa la aceeasi data de catre fratele
sau prin sistemul on-line. Imprejurarea invocata de catre inculpata ca victimele
s-au putut deplasa libere in incinta localului si chiar la posta pentru a ridica banii
nu are relevanta in ceea ce priveste existenta infractiunii de lipsire de libertate in
mod ilegal, legea necerand 0 restrangere totala cu privire la libertatea de miscare
a victimei, fiind suficienta 0 impiedicare partiala in raport cu 0 activitate sau 0
actiune pe care victima doreste sa 0 realizeze. In speta, victimelor li s-a permis
deplasarea in interiorul biroului inculpatei, dar numai sub escorta celor doi
coinculpati, care le-au interzis sa paraseasca localul timp de mai multe ore. De
remarcat este si faptul ca actele de amenintare si violentele au fost exercitate in
mod continuu asupra victimei G.B., pana in momentul primirii sumei de bani
pretinsa de inculpata, actiune care caracterizeaza infractiunea de tdlharte, si nu
pe aceea de santa] (J.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 25412005, www.scj.ro).
1.6.6. Lipsirea de libertate a unul minor [art. 189 alin. (2) C.pen.]
- victima nu trebuie sa fi implinit varsta de 18 ani la momentul in care a inceput
lipsirea de libertate, iar faptuitorul sa fi cunoscut starea de minoritate a acesteia.
'r>
341
1.6.7. Lipsirea de libertate urmata de supunerea persoanei vltlmate unor

suferlnte [art. 189aline(2) C.pen.]
- suferintele pot fi fizice sau psihice;
- daca se produce 0 leziune traumatica, iar fapta intruneste elementele constitutive
prevazute de legiuitor in art. 180 alin. (2) - art. 182 C.pen., se va retine concursul de
infractiuni.
~
Faptele inculpatilor nu intrunesc doar elementele constitutive ale
infractiunii prevazute de art. 189 alin. (2) C.pen., ci intrunesc elementele
constitutive ale mai multor infractiuni aflate in concurs, respectiv lipsire de
libertate in mod ilegal in forma calificata prevazuta de art. 189 alin. (2) C.pen.,
amenintare prevazuta de art. 193 alin. (1) C.pen. si lovire sau alte violente
prevazuta de art. 180 alin. (2) C.pen. Sintagma folosita de legiuitor la alin. (2) al
art. 189 C.pen., respectiv "suferinta la care este supusa victima", care da forma
calificata a infractiunii, trebuie tnteleasa in sensul de suferinta fizicd sau psihica
si poate decurge din modul in care foptuitorul a comis infractiunea, din tratamentul care s-a aplicat victimei in timpul cat a fost lips ita de libertate. Aceste
suferinte jizice si/sau psihice trebuie sa jie insii de 0 anum ita intensitate,
deoarece altfel nu s-ar justiflca agravarea faptei i a raspunderii penale a
foptuitorului. Totusi, daca persoanei vatamate i se pricinuieste 0 vatamare a
integritdtii corporale sau a sanatalii acesteia, sunt aplicabile dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni, situatie care se regaseste in prezenta cauza,
tntrucat persoana vatamata a fost supusa unor suferinte care exced intensitatea
celor "specifice" lipsirii de libertate in mod ilegal, fiind vatamata corporal prin
loviri care i-au cauzat leziuni ce au necesitat 5-6 zile ingrijiri medicale pentru
vindecare. De asemenea, amenintarea cu moartea ~i amenintarea cu incendierea
(dupa stropirea cu substanta inflamabila) depasesc suferintele psihice pe care Ie
presupune lipsirea de libertate in mod ilegal lntrucat inculpatii au insuflat partii
vatamate temerea ca i-ar putea fi suprimata viata sau ar putea fi incendiata.
Amenintarea adresata de inculpati a fost de natura sa inspire partii vatamate 0
teinere grava, existand suficiente temeiuri ca s-ar putea realiza, avand in vedere
ca unul dintre inculpati era inarmat cu un obiect contondent, inculpatii au
actionat impreuna, au stropit cu combustibil lichid partea vatamata, care a fost
impiedicata sa alerteze alte persoane pentru a-i sari in ajutor. Ca urmare, aceasta
actiune a inculpatilor a avut ca efect incalcarea libertatii morale a partii
vatamate, de 0 asemenea gravitate, care nu permite includerea sa in continutul
constitutiv al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, in forma calificata
(CA. Bucuresti, sectia a 11-apenala, minori si familie, decizia nr. 1542/2009, In
V. Vaduva, op. cit., pet. 73).
~
Faptele inculpatului H.N.-N. care, in perioada mai 2007 - 2.07.2007,
in baza aceleiasi rezolutii infractionale (ce rezulta din modalitatea ~i imprejurarile concrete ale comiterii faptelor si frecventa cu care au fost comise), in mod
ilegal si repetat, pentru intervale de timp indelungate, le-a lipsit de libertate pe
partile vatamate minore H.H. - fiul sau in varsta de 6 ani si H.N.-N. - fiica sa in
varsta de 8 ani, legandu-i de pat cu un lant cu lungimea de aproximativ un
342
metro, avand un capat prins de piciorul fiecarui minor, iar celalalt capat prins de
piciorul unui pat, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de
libertate in mod ilegal, prevazuta ~i pedepsita de art. 189 alin. (1) ~i (2) C.pen.
cu aplicarea dispozitiilor art. 41 alin. (2) C.pen. (doua fapte). Faptele aceluiasi
inculpat care, prin actiunile de restrangere a libertatii partilor vatamate minore in
conditiile descrise anterior, prin lasarea acestora nesupravegheati ~i incuiati in
locuinta pentru perioade de timp indelungate, punand in primejdie grava
dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorilor, intrunesc elementele
constitutive ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului prevazute de
art. 306 C.pen. (doua fapte) (C.A. Iasi, sectia penala, minori si familie, decizia
nr. 4512008, in V. Viiduva, op. cit., pet. 78).
1.6.8. Lipsirea de Iibertate are ca urmare ~ipunerea in pericol a sinitipi

viep.ipersoanei vitimate [art. 189 alin. (2) C.pen.]
sau
- punerea in peri col a sanatatii sau vietii victimei se produce praeterintentionat

datorita modului sau locului in care este lipsita de libertate;
- nu este necesar ca starea de pericol sa subziste pe toata perioada lipsirii de libertate.
1.6.9. Comiterea faptei in scopul de a obliga victima la practicarea prostituttel [art. 189 aUn. (3) C.pen.]
- aceasta varianta agravata este absorbita tntotdeauna in cadrul infractiunii
complexe de trafic de persoane prevazuta in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001,
respectiv trafic de minori prevazuta in art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001.
~
In aplicarea dispozitiilor art. 189 alin. (1)-(3) C.pen. privind lipsirea de
libertate in mod ilegal prin rapire ~i ale art. 12 alin, (1) si art. l3 alin. (2) din
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea ~i combaterea traficului de persoane, se
stabileste:
1. Fapta persoanei care recruteaza,transports, transfera,cazeaza sau primeste 0 alta
persoana pe care a lipsit-o de libertate,prin rapire, in scopul exploatarii,constituie
infractiuneacomplexa de trafic de persoane prevazuta la art. 12 alin. (1) din Legea
nr. 678/2001,nefiindincidente~idispozitiileart. 189alin. (1)-(3)C.pen.;
2. Aceeasi fapta de recrutare, transferare, transportare, gazduire sau primire a
unui minor lipsit de libertate, prin rapire, in scopul exploatarii acestuia,
constituie infractiunea de trafic de minori prevazuta la art. 13 alin. (2) din Legea
nr. 678/2001, nefiind incidente dispozitiile de drept comun ale art. 189 alin. (3)
C.pen. (LC.C.J., Sectiile Unite, Decizia nr. 112008, www.legalis.ro).
1.6.10. Comiterea faptei este urmati de solicitarea pentru eliberarea persoanei ca statui, 0 persoani juridici, 0 organlzatle internaponali interguvernamentali sau un grup de persoane si indeplineasci sau si nu indepUneasci un
anumit act [art. 189 alin. (4) C.pen.]
- reprezinta
forma a terorismului national sau international;
- potrivit art. 32 din Legea nr. 535/2004, constituie act de terorism savarsirea
infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in conditiile art. 2 din aceeasi lege
(faptele sunt savarsite, de regula, cu violenta si produc stan de neliniste, nesiguranta,
"
Infractiuni contra libertalii persoanei

teama, panica sau teroare in randul populatiei; faptele care atenteazA gray asupra
factorilor umani specifici si nespecifici, precum ~i asupra factorilor materiali; 'faptele
prin care se urmareste realizarea unor obiective specifice, de natura politica, prin
determinarea autoritatilor statului sau a unei organizatii internationale sA dispuna, sA
renunte sau sa influenteze luarea unor decizii in favoarea entitatii teroriste).
1.6.11. Savir~irea faptei de catre

organizat [art. 189 aline (5) C.pen.)
persoana care face parte dintr-un grup
- prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau
mai multe persoane, care actioneaza in mod coordonat in cursul unei anumite
perioade de timp, in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni grave, pentru a
obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu
constituie grup infractional organizat grupul format ocazional in scopul comiterii
imediate a uneia sau mai multor infractiuni ~i care nu are continuitate sau 0 structura
determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai [art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 39/2003].
1.6.12. Fapta a avut ca urmare praetermtentionata moartea sau sinuciderea

victimei [art. 189 alin. (6) C.pen.]
- in cazul in care moartea sau sinuciderea nu se produce praeterintentionat, ci ca
urmare a exercitarii cu intentie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra
victimei, lipsirea de libertate poate fi retinuta in concurs cu omorul (simplu, calificat
sau deosebit de grav), cu lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori cu determinarea sau inlesnirea sinuciderii.
~
In urma neintelegerilor eu tatal sau, inculpatul l-a trantit pe acesta pe
patul din bucatarie si, imobilizandu-l prin apasarea toracelui cu genunehiul, i-a
Iegat mainile si picioarele, dupa care, astfel legat, l-a dus in pivnita unde, dupa
aproximativ 0 ora, vietima a decedat. Conform expertizei medico-legale,
moartea s-a produs ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptura
de splina, produsa prin eomprimare toraco-abdominala, In aeeste conditii, decesul
victimei nefiind urmarea directa a lipsirii de libertate, ci consecinta violentelor
exercitate de ineulpat eu ocazia imobilizarii acesteia, corecta incadrare juridica a
faptei este art. 189 alin, (2) si art. 183 C.pen., iar nu art. 189 alin. (4) C.pen.
(CA. Bucuresti, sectia a II-a penald, decizia nr. 401A11996, in R.D.P. nr. 311996,
p.128).
~
Ceea ce este semnificativ pentru latura obiectiva a infractiunii de
lipsire de libertate in mod ilegal urmata de moartea victimei este faptul ca: pe
langa actiunea materiala efectiva a inculpatilor prin care se produce lipsirea de
libertate a persoanei; pe langa faptul di privarea de libertate trebuie sa existe in
mod obieetiv, indiferent daca victima era constienta sau nu ca i-a fost paralizata
ori restrictionata vremelnic libertatea de miscare; pe langa existenta unei
anumite durate a privarii de libertate care, in speta, a amplifieat, datorita
contentionarii meeanice prelungite si mai mult suferintele psihiee ~i fizice ale
victimei (fapt preeizat ca atare si de Comisia S.M.L.); pe langa faptul ca victima
--------- -----
344

nu a avut posibilitatea efectiva de a se elibera In perioada 10-15 iunie 2005; pe
lc1ngafaptul ca privarea de libertate a victimei s-a realizat in contra vointei liber
exprimate a acesteia, pentru a exista elementul material al infractiunii, trebuie ca
lipsirea de libertate sa se produca in mod ilegal, adica sa nu fie autorizata de lege
sau ordonata in baza legii.
Caracterul ilegal al lipsirii de libertate decurge in primul rand din interdictiile
pe care reglementarile legale in materie penala Ie impun, in sensul art. 51
alin. (4) C.pen., pe care inculpatii aveau obligatia de a Ie cunoaste si respecta.
Caracterul ilegal al privarii de libertate decurge si din interdictiile pe care
reglementarile constitutionale si cele ale conventiilor internationale privitoare la
libertatea individuals Ie contin. in consens cu aceste reglementari, legiuirile
bisericesti aplicabile vietii monahale ~i nu numai interzic cu desavarsire privarea
de libertate a persoanei. in acest sens, actiunile materiale ale inculpatilor, de a
izola si imobiliza victima, in imprejurarile aratate, sunt in totala contradictie cu
dispozitiile Constitutiei Romaniei cuprinse in art. 23 privind .Jibertatea
individuala" in care se prevede ca .Jibertatea individuala si siguranta persoanei
sunt inviolabile", precum ~i cu dispozitiile art. 53 privind "restra~gerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati" potrivit carora "exercitiul unor drepturi
sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune,
dupa caz pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei
publice, a drepturilor ~i a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unor calamitati naturale, ale unui dezastru, ori ale unui
sinistru deosebit de grav" [alin. (1)]. in acelasi timp, C.A.D.O.L.F., amendata de
Protocolul nr. 11, prevede in art. 5 .Dreptul la libertate ~i la siguranta" in sensul
ca "orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta, Nimeni nu poate fi
lipsit de libertatea sa cu exceptia urmatoarelor cazuri (... ) si potrivit cailor
legale". in spiritul reglementarilor interne si intemationale, Legea nr. 487/2002,
privind sanatatea mintala si protectia persoanelor cu tulburari psihice, instituie 0
serie de masuri cu privire la evaluarea, diagnosticarea, tratarea si ingrijirea
oricarei persoane cu tulburari psihice, asa incat sa se realizeze in .rnediul eel
mai putin restrictiv, prin proceduri cat mai putin restrictive, care sa respecte, pe
cat posibil, integritatea sa fizica si psihica si sa raspunda in acelasi timp nevoilor
sale de sanatate, precum si a necesitatii de a asigura securitatea fizica a
celorlalti" [art. 26 alin. (2) din lege]. in acord cu prevederile actelor normative
citate in art. 6 din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor
religioase se prevede: "cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot
functiona liber daca practicile si ritualul lor nu sunt contrare Constitutiei,
securitatii sau ordinii publice si bunelor moravuri". In aceeasi ordine de idei, in
art. 10 al decretului mentionat se prevede: "credincio~ii tuturor cultelor
religioase sunt obligati a se supune legilor tarii " si cu atat mai mult prevederilor
Codului penal roman ale carui dispozitii sunt obligatorii a fi cunoscute de toti
cetatenii, astfel cum am aratat, Deosebit de prevederile actelor normative cu
caracter laic, legiuirile bisericesti intre care: Statutul pentru organizarea si
functionarea Bisericii Ortodoxe Romane si Regulamentul pentru organizarea
vietii monahale ~i functionarea administrativa si disciplinara a manastirilor
contin dispozitii care nu contravin Constitutiei si C.A.D.O.L.F. Mai mult decat
atat, in Regulamentul pentru organizarea vietii monahale exista reglementari
-------------------------
345
(art. 133) eu privire la situatia monahilor neputinciosi sau bolnavi "care vor fi
ingrijiti cu cele trebuitoare de Consiliul Economic al manastirii in modul eel mai
uman si mai potrivit cu starea suferintei lor". In consens cu toate aceste
prevederi, E.H., prin adresa nr. 763 din 30 iunie 2005, a precizat ca Biserica
Ortodoxa Romana ,,nu are notiunea de practica a exorcismului, aceasta notiune
~i practica apartine religiilor primitive... Biserica Ortodoxa Romans foloseste
termenul de exorcism, exorcisme sau exorcisti numai in literatura teologica de
speeialitate, respeetiv Liturgica si Drept bisericesc, pentru a desemna acea grupa
de harismatici numiti exorcisti, care faceau parte din clerul inferior al bisericii in
secolele III-V d.Hr. si care indeplinea 0 delicata lucrare de linistire a sufletelor
celor zbuciumati de framantari Iauntrice sau celor bantuiti de indoieli ~i de
credinte desarte, ca ram~ite a religiilor pagane, precum ~i a celor munciti de
duhuri rele. Fata de acestia aveau indatorirea de a le citi sau de a le rosti unele
rugaciuni, de a le adresa cuvinte de inaltatura, ca un catehet ~ide a savar~i unele
acte de ritual de natura sa sugereze lucrarea duhului sfant cea linistitoare ~i
tamaduitoare". In aceeasi adresa, E.H. a specificat rugaciunile care se practica in
aceasta situatie subliniind in mod categoric ca .Jmobilizarea bolnavului in felul
in care s-a procedat in cazul rasoforei I., pentru a i se putea citi aceste randuieli
de rugaciuni si a fi unsa cu untdelemn nu este prevazuta in aceste randuieli ~i
nici de practica oficiala a Bisericii Ortodoxe". La randul sau Patriarhia Romana
a comunicat prin adresa nr. 3236 din 3 august 2005, punctul de vedere al Cancelariei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, potrivit caruia "exorcismul,
adica suita de rugaciuni pentru alungarea duhurilor necurate, face parte din
doctrina ~ipractiea Bisericii Universale, cu temeiuri in Sfanta Scriptura si consta
exclusiv din rugaciuni insotite de stropire cu agheasma ~i ungere eu undelemn
sfintit. Orice acte sau proceduri in afara acestora, de natura celor folosite la T.,
se constituie in abateri grave de la disciplina bisericeasca".
Prin urmare, izolarea tn propria ehilie st legarea membrelor vietimei eu sfori si
prosoape st apoi cu lanturi asigurate cu lacate pe acea targii din scdndura, in
imprejuriirile ardtate, in perioada 10-15 iunie 2005, constitute actiuni in vadita
contradictie cu prevederile acestor acte normative, ale legit penale st ale
legiuirilor bisericesti, ceea ce confera faptei caracter ilegal. De aceea, orice,
actiune privativa de libertate, in alte conditii decat eele legale si orice depasire a
duratei legale a privarii de libertate constituie infractiune. In acest sens, in
literatura juridica penala se invedereaza ca ori de cate ori privarea de libertate se
face in alte conditii decat cele autorizate de lege (un nebun este intemat intr-o
locuinta in loc sa fie predat autoritatilor) ori in alte scopuri decat cele legale
(retinerea unui alienat ea razbunare pentru prejudieiile produse), fapta va
eonstitui infractiune, Asadar, nicio reglementare, laica sau bisericeasca, nu
ingaduie unei persoane, fie ea monah sau monahie, sa lipseasca 0 persoana de
libertate in mod ilegal.
In continutul constitutiv al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, in
forma ee se va retine in sarcina inculpatilor, elementul subiectiv (intentia) formeaza singur latura subiectiva a acestuia, astfel ea nu este necesara si implinirea
altor cerinte, ca mobilul ~i seopul infractiunii. In speta insa, constatarea ~i
cunoasterea motivului infractiunii scoate in evidenta dorinta inculpatilor de a se
apara impotriva heteroagresivitatii victimei, cat ~iun anume sentiment religios
346
materializat voit In privarea de libertate a acesteia, in pofida practicilor ~i a

normelor bisericesti si in vadita contradictie cu normele legale, desi vulnerabilitatea, inadaptabilitatea si starea ei de sanatate impuneau 0 alta atitudine a
inculpatilor, Actiunea continua a inculpatilor, in modalitatea prezentata, a fost
savar~ita eu intentia de a 0 lipsi de libertate pe I.M.C. Actiunea acestora a fost
voita de catre toti ~i asumata In acelasi timp. Acest aspect rezulta din declaratiile
constante ale inculpatilor care au ararat di au recurs la imobilizarea victimei
deoarece aceasta prin comportamentul sau datorat bolii psihice (si demonizarii
potrivit sustinerii lor) a creat 0 reala stare de pericol pentru integritatea corporals
a vietuitorilor manastirii, tulburandu-le linistea prin tipetele si cuvintele triviale.
Inculpatii au invederat faptul ca au izolat-o ~i imobilizat-o pe victima ~i pentru a
o proteja, deoarece se lovea cu caput de planuri dure. Nu poate fi retinut acest
ultim aspect in apararea inculpatilor, intrucat victima nu a prezentat nicio
leziune care sa se fi produs printr-un mecanism autoagresiv. La autopsia
medico-legals nu au fost obiectivate leziuni care sa aiba un asemenea mecanism
de producere. Pe de alta parte, martorii audiati In cauza (RE., D.I., RE., R.I.,
C.R), care au sustinut in plan subiectiv actiunea inculpatilor, au declarat ca au
avut reprezentarea asupra realei stari de pericol pe care 0 prezenta victima si ca
au incercat permanent sa 0 evite pentru a nu fi loviti sau injuriati, considerand ca
pe langa "tratamentul" duhovnicesc aplicat victimei, izolarea si imobilizarea
acesteia viza ~i protectia lor. De pilda, martorul D.I., referindu-se la inceputul
perioadei infractionale, respectiv 10-13 iunie 2005, a ararat In declaratia sa ca
I.C.M. era agitata, se manifesta violent, vorbea urat, le batea pe celelalte
maicute, fugea dupa noi toate, canta, dansa prin curte. Datorita acestei atitudini,
maica N. impreuna cu parintele C.D.P. au decis sa 0 inchida in chilie pe I.C.M.
Cheia incuietorii chiliei era pe dinafara, astfel ca la I.C.M. aveau acces numai
maica N., A., P. ~i S." In aceeasi ordine de idei, din declaratiile con stante ale
inculpatilor date in prezenta aparatorilor alesi, a rezultat ca izolarea si
imobilizarea victimei a fost motivata de faptul ca in manastire si in biserica din
incinta acesteia veneau credinciosi din localitatile invecinate, iar ei, inculpatii,
nu aveau interesul ca victima sa fie vazuta in starea de agitatie psihomotorie cu
consecintele descrise, care putea avea ca efect infricosarea si indepartarea
acestora de Iacasul de cult. Prin urmare, inculpatii nu pot sustine ca actiunea lor
de a 0 izola si imobiliza pe victima a fost de natura sa alunge duhurile rel~,
intrucat nu aveau dreptul sa procedeze in acest fel, mai ales ca a existat un
precedent, cel din luna aprilie 2005, cand victima a avut crize similare asupra
carora ei au avut reprezentarea clara a actiunii lor, raportata la starea de sanatate
mentala a I.M.C., cand in modul eel mai firesc au transportat-o la spital pentru
tratament. Odata cu reaparitia crizelor, a agitatiei psihomotorii a victimei,
inculpatii trebuiau sa sesizeze autoritatile abilitate (sanitare, administrative,
judiciare etc.) pentru preluarea ~i tratarea acesteia in conditii de spitalizare,
pentru boala psihica diagnosticata anterior. Inculpatii nu aveau abilitarea legala
de a homo asupra starii de sanatate a victimei si asupra modalitatilor de tratare a
acesteia. Ei trebuiau sa se conformeze prescriptiilor ~i recomandarilor medicale,
si anume de a duce victima la control de specialitate dupa terminarea tratamentului medicamentos administrat la manastire. Medicul psihiatru era singurul in
masura sa decida asupra starii de sanatate a victimei. In acest sens, martorul,
-------
-------
Infractiuni contra libertatti persoanei
347
medicul psihiatru S.G., a precizat ca i-a atras atentia inculpatei A.N.S. ca boala
victimei este grava si ca atare trebuie tratata medicamentos, dupa care trebuie s~
revina la control psihiatrie. Asadar, inculpatii cunoscand eu totii aceasta
circumstanta reala, au avut reprezentarea corecta a datelor realitatii privitoare la
starea de sanatate a victimei, asa tncat au actionat cu constiinta deplina a
cunoasterii aeestei stari. Inculpatii au privat-o de libertate pe victima constient ~i
continuu, desi aveau posibilitatea de a 0 dezlega dupa efectuarea slujbelor,
rugaciunilor pentru alungarea duhurilor rele, ceea ce nu au facut. Dorinta de
libertate a victimei a fost ferma si evidenta inca de la inceputul perioadei de
sechestrare, cand a fugit din chilia in care statuse inchisa, profitand de neatentia
inculpatei c.A.L., care 0 supraveghea ~i tinea cheia de la usa de acces. In loc
sa-i redea libertatea, inculpatii au staruit sa 0 readuca in propria chilie, sa 0
izoleze ~i sa 0 lege, astfel cum am ararat, fapt care demonstreaza intentia lor de a
sechestra victima. De altfel, chiar inculpatii au ararat in declaratiile olografe ca
alungarea duhurilor rele se facea "prin post ~i rugaciune, potrivit Sfintei
Scripturi". Depasirea ritualului neviolent, a preceptelor religioase citate si
lipsirea de libertate a unei persoane bolnave psihic, timp indelungat, in perioada
13-15 iunie 2005, in care nu s-a putut alimenta si hidrata s-au realizat, exclusiv,
din initiativa inculpatilor. Motivatia lor ca victima a prezentat permanent 0 stare
de pericol chiar si dupa efectuarea rugaciunilor demonstreaza ca boala psihica a
victimei, netratata medicamentos, era cea care conducea la comportamentul
agresiv, si nu demonizarea. Imobilizarea victimei a incetat doar in momentul
cand aceasta se afla lntr-un stadiu premergator instalarii mortii biologice, cand,
potrivit aprecierii inculpatilor, nu mai prezenta un pericol pentru obstea
manastirii, si nu in situatia in care C.M.1.era sanatoasa fizic si s-ar fi putut opta
pentru 0 conduita terapeutica, In legatura cu acest aspect martorul, preotul H.D.,
a precizat in declaratia sa ca in masura in care rugaciunile pe care ~i el Ie practica pentru alungarea duhurilor rele nu dadeau rezultatele scontate, recomanda
insotitorilor sau apartinatorilor care aduceau persoane bolnave in biserica sa
consulte medici de specialitate pentru tratament. In privinta celeilalte cerinte
esentiale, referitoare la scopul infractiunii, invederam urmatoarele: pentru
existenta infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal nu este necesar ca
scopul acesteia sa 11constituie comiterea unei alte infractiuni. De exemplu,
situatia aceluia care, pentru a savarsi 0 infractiune de omor, procedeaza initial ia
lipsirea victimei de libertate. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal
exista si in situatia in care scopul acesteia nu 11reprezinta comiterea unei alte
infractiuni. De pilda, situatia aceluia care lipseste de libertate 0 persoana, pentru
ea aeeasta din urma sa nu se Intalneasca eu 0 alta, neagreata de primul. Amt timp
cat nu face parte din situatiile permise de lege, limitarea dreptului persoanei la
libertate se sanctioneaza indiferent de natura motivului care determina actiunea
de limitare, inclusiv in situatia in care subiectul activ, adica autorul, considera ca
prin actiunea lui aduce un beneficiu celui care este lipsit de libertate. In ambele
variante ale scopului urmarit de autor, acela de a comite 0 infractiune sau acela
"de a face bine", lipsirea de libertate este ilegala si de aceea constituie infractiune, scopul nefacand parte din elementele constitutive ale acestei infractiuni,
In ceea ce priveste rezultatul mai gray produs, este de invederat ca moartea
victimei C.M.1. a fost urmarea actiunii inculpatilor de a 0 sechestra, in perioada
-----_ _-.....
348
10-15 iunie 2005, ln care victima a fost lipsita de libertatea fizica de a se misca,
de a se hrani si hidrata. Inculpatii nu au urmarit ca prin nehidratarea si
nealimentarea victimei tn perioada privarii de libertate sa suprime viata acesteia,
desi trebuiau ~i puteau sa prevada rezultatul inactiunii lor. Aceasta rezulta din
sustinerile inculpatilor in care au aratat ca au incercat sa-i dea ceai ~ipaine, tnsa
victima refuza. Contentia mecanica prelungita ln pozitia decubit dorsal a fost
total neadecvata pentru hidratarea si hranirea victimei, atat personal, cat si de
catre inculpati. Rezultatul mai grav, moartea persoanei, s-a produs din vina
inculpatilor, care trebuiau si puteau sa-l prevada. Socul hipovolemic care a
constituit cauza mortii s-a instalat ca urmare a deshidratarii severe in timp ce
victima a fost izolata ~i imobilizata, mai I'ntaiin chilia ei si apoi pe acea cruce
improvizata. Starea de sanatate fizica ~ipsihica a victimei era de natura sa atraga
atentia inculpatilor asupra urmarii faptei lor, cu atat mai mult cu cat crizele
persistau, iar semnele clare si evidente de insanatosire nu apareau, Atat timp cat
intre momentul de inceput al privarii de libertate a victimei si eel al mortii nu s-a
interpus un alt fapt, care sa intrerupa starea de imobilism ~i sa faca posibila
reechilibrarea hidroelectrolitica, demonstreaza ca ei au ignorat, in mod categoric, orice alta interventie pentru salvarea ei, desi agitatia psihomotorie nu
incetase. Inculpatii aveau datoria sa procedeze cu toata atentia si sa depuna toate
diligentele pentru a lua masurile necesare de salvare a victimei, avand in vedere
experienta lor de viata, studiile medii, faptul ca lucrasera in institutii publice, ca
aveau un contact permanent cu Spitalul Judetean pentru tratarea altor calugarite
bolnave, ca aveau posibilitatea de a 0 duce la spital pentru tratament, ceea ce nu
au facut. Cu alte cuvinte, inculpatii trebuia si puteau sa prevada rezultatul mai
gray al faptei lor, respectiv moartea C.M.I. Din probele administrate in cauza a
rezultat, tara echivoc, ca intre contentia mecanica (starea de imobilism continuu)
a victimei, lipsa aportului hidric si nutritiv, care au generat deshidratarea severa
si au detenninat socul hipovolemic si moartea victimei a existat 0 legatura
indisolubila. Prin urmare, in cadrul infractiunli ce se va refine in sarcina
inculpatilor, forma de vinovatie a intentiei referitoare fa lipsirea de libertate in
mod ilegal este tnsotita de cea a culpei in cepriveste moartea victimei.
lntre actiunea materiala intentionata de restrangere si paralizare a libertatii fizice
a victimei, concomitenta cu inactiunea lor culpabila privitoare la lipsa aportului
hidric ~i nutritiv, care s-au cumulat si potentat reciproc si moartea C.M.I.,
rezultat mai gray produs din culpa, a existat tara dubiu legatura de cauzalitate
directa, Caracteristic, asadar, pentru activitatea infractionala specifica lipsirii de
libertate in mod ilegal urmata de moartea victimei, In care se I'nlalne~teforma
mixta de vinovatie este faptul ca inculpatii, prevazand si urmarind sau acceptand
producerea unui anumit rezultat, savarsesc 0 fapta ce constituie elementul
material al unei infractiuni, dar produc un rezultat mai gray ce caracterizeaza 0
varianta agravata a infractiunii in al carei continut complex a fost prevazuta
aceasta situatie. Inculpatii, au recunoscut pe parcursul urmaririi penale in mod
constant actiunile materiale savarsite, insa au invocat in apararea lor ca au
actionat in spiritul bunei-credinte, in ideea de "a alunga duhurile rele ce posedau
victima", ca au actionat din punct de vedere duhovnicesc, intrucat tratamentul
medicamentos a fost ineficient. Au aratat, de asemenea, ca au izolat si imobilizat
victima, mai intai I'n chilia ei pentru protectia .maicutelor", a .rnirenilor" ~i
Irfractiuni contra libertatii persoanei
349
chiar a acesteia, dat fiind comportamentul ei hetero ~i autoagresiv, ,~ih,nuin

scopul de a 0 lipsi de libertate. Au declarat ca au procedat la legarea victinxeipe
acea cruce improvizata potrivit unor practici religioase avand acelasi motiv de
inlaturare a duhurilor rele, pe de 0 parte, cat ~i de protectie a ei si a celorlalte
persoane, pe de alta parte. Acestia au sustinut constant ca nu au actionat cu
intentia de a 0 lipsi de libertate ~i ca nu au prevazut rezultatul mai grav al faptei
lor, respectiv moartea C.M.I. Inculpatii, asumandu-si actiunile materiale intreprinse, au formulat, prin aparatorii lor cereri prin care au solicitat, fie schimbarea
incadrarii juridice in infractiunea de lasarea :taraajutor, prevazuta ~ipedepsita de
art. 315 C.pen., fie scoaterea de sub urmarire penala sustinand ca nu sunt
intrunite elementele constitutive ale infractiunii, lipsind latura subiectiva, ori ca
exista una dintre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei referitoare la
vinovatie, In sustinerea cererii, ei au aratat ca nu au savar~it "acte voite de
imobilizare nemotivata a victimei" si ca au avut ,,0 atitudine compatimitoare,
frateesca", in acord cu crezul lor crestin. Nu poate fi retinuta aceasta aparare
intrucat, asa cum am ararat, activitatea infractionala a inculpatilor incalca in mod
flagrant ritualurile prevazute de legiuirile bisericesti (care permit numai
rugaciuni, si nu actiuni violente care sa puna in pericol integritatea corporala si
viata unei persoane) si contravin tuturor actelor normative la care am facut
referire mai sus. In ceea ce priveste incidenta cauzelor care inlatura caracterul
penal al faptei invocate de inculpati, ~i anume eroarea de fapt, legitima aparare,
starea de necesitate ~i constrangerea fizica, este de invederat ca toate privesc
vinovatia ca trasatura esentiala a infractiunii, Referitor la aplicabilitatea art. 51
C.pen. privind eroarea de fapt, trebuie subliniat ca inculpatii au avut reprezentarea corecta a datelor realitatii. Ei au cunoscut ca victima era bolnava psihic.
Ca atare, orice ingradire ilegala a libertatii fizice de miscare a acesteia, coroborata cu lipsa tratamentului medicamentos, pe care l-au intrerupt voit, cu restrictiile lichidiene si alimentare (situatie ce constituie 0 circumstanta reala, care se
rasfrange asupra tuturor inculpatilor), confera faptei privative de libertate
caracter ilegal. Astfel, inculpata A.N.S. a cunoscut starea victimei inca din
momentul internarii acesteia in Sectia de psihiatrie a Spitalului Judetean Vaslui,
cand a afirmat "am ramas uimita vazand-o cum arata, cu clabuci la gura uscati
de nu i se vedeau dintii, am reactionat cu glas asupra infirmierelor ca 0 sa moara
daca va fi lasata asa ... , a doua zi de luni am fost la spital in fata doctorului ~i
mi-a spus ca viata ei de acum e numai asa" (declaratia olografa din 17 iunie
2005). Victima a fost diagnosticata de medicul specialist ~i tratata intr-o unitate
de profil, cu rezultate care au permis extemarea ~i continuarea tr"tamentului in
ambulatoriu, la manastire, de asemenea, cu rezultate bune.
Inculpatii s-au substituit medicului specialist, in sensul ca in locul bolii psihice
au pus demonizarea, iar in locul tratamentului medicamentos au aplicat victimei
ritualuri si rugaciuni pentru alungarea duhurilor rele, recurgand la izolarea ~i
lipsirea de libertate a acesteia prin contentia mecanica prelungita. In acest mod
au atribuit caracter ilegal actiunii lor, in conditiile in care chiar ei au criticat
vehement modalitatea in care a fost ingrijita in Sectia de psihiatrie a Spitalului
Judetean, unde "a-fost nevoie de sase persoane sa 0 imobilizeze, pentru a-i face
o injectie cu care sa 0 calmeze" si apoi tinuta in somn medicamentos etc. Deci
inculpatii au cunoscut semnificatia imobilizarii unei persoane, fie ea ~i in
"'" II .'" ...

II
350
conditiile permise de lege, pe care Insa au dezaprobat-o, considerand-o inumana,

desi C.M.I. se afla sub tratament medicamentos de specialitate. Prin urmare, nu
poate fi admisa apararea inculpatilor in sensul ca nu au cunoscut sau ca au avut 0
reprezentare gresita a datelor realitatii, intrucdt conduita lor subiectiva s-a
sprijinit pe situatii cunoscute, concrete, pentru care Intr-o ipostaza similara au
actionat coreet. Nu poate fi acceptata nici apararea privind 0 eventuala indoiala
asupra starii de sanatate a victimei si, pe cale de 'consecinta, a caracterului ilegal
al privarii de libertate (desi Indoiala nu implica 0 reprezentare gresita a realitatii)
din aceleasi considerente. Celelalte cauze care inlatura caracterul penal al faptei
invocate de inculpati nu pot fi admise deoarece nu sunt intrunite conditiile
pentru ca acestea sa aiba incidenta In cauza (de exemplu, depasirea duratei
privarii de libertate impusa de legitima aparare sau starea de neeesitate ~i
continuarea imobilizarii a facut sa dispara starea de pericol iminent sau actual,
aparuta datorita comportamentului victimei; sau lipsa unei constrangeri fizice
din partea vietimei careia inculpatii nu i-au putut rezista; ori lipsa conditiilor
privind atacul in cazul legitimei aparari potrivit careia acesta trebuie sa puna In
pericol gray persoana celui atacat si sa fie imediat etc.). In consecinta, urmeaza a
fi inlaturate ca neinterneiate sustinerile inculpatilor privitoare la incidenta
acestor cauze care privesc vinovatia. Inculpatii au invocat, de asemenea, in
apararea lor faptul ca moartea sorei C.M.!. s-a produs datorita interventiei
medicului de pe ambulanta, care prin manevre imprudente (referitoare la decelarea semnelor de viata ~i a masurilor de resuscitare in cadrul carora a administrat in mod incoreet si contraindicat adrenalina, ca mod si ca doza mare) i-a
provocat 0 insuficienta cardiaca acuta. Urmeaza a fi inlaturata, ca neintemeiata,
sustinerea inculpatilor, intrucat prin proba cu martori, actele medicale ~i
medico-legale, convorbirile telefonice dintre inculpatul C.P.D., A.N.S., J.V. si
statia de salvare aflate la dosarul cauzei s-a facut dovada certa a faptului ca
moartea C.M.!. a survenit inainte de sosirea la fata locului a ambulantei.
Medicul de pe ambulanta a constatat doar aparitia semnelor mortii reale, astfel
cum a consemnat in fisa de solicitare citata mai sus, dar din motive legate de
ineditul situatiei si de presiunea emotionala creata asupra sa, a ridicat persoana si
a incercat masuri de resuscitare. Faptul mortii a fost constatat si de medicul de
medicina urgenta de la Camera de Garda a Spitalului Judetean Vaslui. In actele
medico legale s-a sustinut cu argumente stiintifice faptul ea punctia venoasa
pentru montarea perfuziei efectuata in cadrul protocolului de resuscitare in
cadrul transportului s-a facut la mana stanga, ~i nu la mana dreapta (asa cum din
eroarea s-a retinut ulterior, de alti medici legisti), iar examenele histopatologice
(efectuate pe fragmentul de piele de la plica cotului drept, unde s-a suspectat ca
s-a efectuat punctia venoasa, in timpul vietii) nu au evidentiat 0 reactie vitala
(gen tromboza intravasculara sau hemoragie). Aceasta tnseamna ca la nivelul
plicii cotului drept nu a existat 0 leziune traumatica, astfel ca nu se poate pune
problema existentei reactiei vitale in acea zona anatomica. A~a cum am aratat,
moartea persoanei s-a datorat socului hipovolemie consecutiv deshidratarii
severe, determinata de restrictia prelungita de lichide, ~inu insuficientei cardiace
acute survenite in urma administrarii contraindicate de adrenalina, astfel cum a
ararat medicul legist recomandat de inculpati. Constatarile necroptice nu au pus
in evidenta in stomac si intestinul victimei continut alimentar sau lichidian,
351
astfel ca afirmatiile inculpatelor potrivit carora i-au dat ceai si paine sunt nesincere si nu pot inlatura diagnosticul medico-legal initial, acela al deshidratarii
(I.CCJ.,

- actele pregatitoare sunt posibile, insa nu sunt in principiu incriminate, cu exceptia
situatiei in care comiterea faptei este urmata de solicitarea pentru eliberarea persoanei
ca statuI, 0 persoana juridic a, 0 organizatie internationala interguvernamentala sau un
grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act, cdnd aetele
de pregatire constdnd in produeerea sau proeurarea mijloaeelor, a instrumentelor sau
luarea de mdsuri in vederea comiterii faptei sunt asimilate tentativei;
- tentativa este posibila, cu exceptia ultimei variante agravate (daca fapta a avut ca
urmare praeterintentionata moartea sau sinuciderea victimei) si este incriminata;
- infractiunea de Iipsire ilegala de libertate se consuma in momentul In care
persoana vatamata este lipsita efectiv de libertatea de miscare;
- lipsirea ilegala de libertate este 0 infractiune continua, care se epuizeaza In
momentul in care ia sfarsit privarea nelegala de libertate;
- lipsirea ilegala de libertate poate fi comisa fi comisa in forma continuata,
epuizandu-se in aceasta ipoteza dupa efectuarea ultimului act de executare (unitate
legala);
- lipsirea ilegala de libertate este absorbita in continutul constitutiv al infractiunii
de viol comis prin constrangerea victimei (art. 197 C.pen.) pe perioada strict necesara
intretinerii prin constrangere a actului sexual; daca lipsirea de libertate continua ~i
dupa aceasta perioada, se va retine concursul real cu infractiunea de viol;
- in situatia in care infractiunea de viol nu se consuma ramanand in faza
tentativei, lipsirea ilegala de libertate i~i redobandeste caracterul autonom, urmand a
fi retinuta in concurs cu tentativa la viol;
- cand infractiunea de viol nu este comisa prin constrangere, ci profitand de
imposibilitatea victimei de a-si exprima consimtamantul, infractiunea de lipsire
ilegala de libertate nu este absorbita in infractiunea viol;
~
Sub aspectul posibilei absorbiri a infractiunii de lipsire de libertate in
infractiunea de viol, care este de neconceput rara 0 oarecare privare de libertate,
este de observat ca, in speta, 0 asemenea absorbtie nu a operat, deoarece durata
lipsirii de libertate a persoanei vatamate a depasi in mod semnificativ timpul
necesar realizarii actului sexual, astfel ca infractiunea de lipsire de libertate in
mod ilegal si-a pastrat autonomia si se afla in concurs real cu cea de viol (CA.
Bucuresti, sectia penald, decizia nr. 20011996, in R.D.P. nr. 411996, p. 150).
- lipsirea ilegala de libertate este absorbita in infractiunea de talharie (art. 211

C.pen.), daca pe aceasta cale infractorul urmareste pastrarea bunului sustras sau
asigurarea scaparii; cand lipsirea ilegala de libertate continua si dupa consumarea
infractiunii de talharie datorita manoperelor infractorului, va fi retinuta in concurs cu
352
~
in cazul savarsirii infractiunii de talharie prevazuta in art. 211 C.pen.
in modalitatea punerii victimei in neputinta de a se apara, prin imobilizare,
lipsirea de libertate a victimei pe timpul savarsirii infractiunii de talharie se
absoarbe in continutul constitutiv al acestei infractiuni, Daca, insa, timpul in
care victima este lipsita de libertate depaseste timpul cat s-a desfasurat
comiterea infractiunii de talharie, sunt intrunite atat elementele constitutive ale
infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 C.pen., cat
si elementele constitutive ale infractiunii de talharie prevazute in art. 211 C.pen.
Faptele de talharie ~i de lipsire de libertate in mod ilegal savar~ite de mai multe
persoane tmpreuna se incadreaza in prevederile art. 211 alin. (i) lit. a) C.pen.
referitoare la talharia savar~ita de doua sau mai multe persoane impreuna ~i in
prevederile art. 189 alin. (2) C.pen. referitoare la lipsirea de libertate in mod
ilegal savar~ita de doua sau mai multe persoane impreuna. in acest caz, instanta
nu poate retine ~i circumstanta agravanta legala prevazuta in art. 75 alin. (1)
lit. a) C.pen., constand in savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane
impreuna, lntrucdt elementele circumstantiale de agravare primeaza asupra aplicarii circumstantei agravate legale ~i 0 exclud (l.CCJ., sectia penala, decizia
~
Inculpatii, hotarand sa sustraga bunurile partii vatamate, au urmarit-o
cand a coborat din troleibuz, au pulverizat asupra ei un spray lacrimogen, care
i-a anulat orice posibilitate de a vedea, au imobilizat-o si, conducand-o la
locuinta unuia dintre ei, au luat toate lucrurile cu care era imbracata, dupa care
au scos-o din locuinta ~i au abandonat-o, Prin actiunile lor, inculpatii nu au
urmarit nicio alta finalitate decat cea aratata in art. 211 C.pen. Actiunea adiacenta, de a duce partea vatamata in domiciliullor, in scopul mentionat, nu poate
constitui continutul unei alte infractiuni, respectiv al celei prevazute in art. 189
alin. (2) C.pen., deoarece ea este absorbita, natural, de infractiunea complexa
(CA~Constanta, sectia penala, decizia nr. 118/1994, in R.D.P. nr. 1/1995,
p.150).
- lipsirea ilegala de libertate este absorbita in infractiunea de omor simplu,

calificat sau deosebit de gray (art. 174, art. 175 sau art. 176 C.pen.) daca lipsirea de
libertate se realizeaza in scopul aplicarii loviturilor care produc moartea victimei;
- lipsirea ilegala de libertate nu este absorbita in infractiunea de arestare nelegala
prevazuta de art. 266 alin. (1) C.pen., fata de limitele de pedeapsa reduse prevazute
de lege pentru aceasta din urma infractiune, nefiind posibil ca 0 infractiune mai grava
sa fie absorbita intr-una mai usoara;
- se va retine concursul intre lipsirea ilegala de libertate si rele tratamente aplicate
minorului (art. 306 C.pen.) in cazul faptei parintelui sau persoanei careia minorul i-a
fost incredintat spre crestere ~i educare, care abuzeaza de autoritatea sa si care,
contrar intereselor minorului, exercita acte de lipsire de libertate impotriva acestuia,
cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice sau morale si care au pus in
primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.
...,..
Infractiuni contra libertiitii persoanei
353
1.S. Pedeapsa
- pentru varianta tip prevazuta de art. 189 alin. (1) C.pen.: incbisoarea de la 3 la
10 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 189 alin. (2) C.pen.: inchisoarea de la
7 Ia 15 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 189 alin. (3) C.pen.: inchisoarea de.la
7 la 15 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 189 alin. (4) C.pen.: tnchisoarea de la
7 la 18 ani;
- in cazul in care fapta este savar~ita in conditiile prevazute in art. 189 alin. (5)
C.pen.: inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul alin. (1), inchisoarea de la 7 la 18 ani, in
cazul alin. (2) ~i (3), ~iinchisoarea de la lOla 20 de ani, in cazul alin. (4);
ISla 25 de ani.
2. Violarea de domiciliu
2.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in patrunderea fara drept, in orice mod, lntr-o
locuinta, iucapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, rara consimtamantul persoanei care Ie foloseste (indiferent de existenta sau nu a unui titlu) sau de a
refuza sa le paraseasca la cererea acesteia [art. 192 alin. (1) C.pen.];
- constituie variante agravate ale violarii de domiciliu savar~irea faptei: de 0 persoana inarmata, de doua sau mai muite persoane impreuna, in timpul noptii sau prin
folosirea de calitati mincinoase;
iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala, numai pentru forma de baza
prevazuta de art. 192 alin. (1) C.pen.
2.2. Obiectul infraetfunfi

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia inviolabilitatii
domiciliului si, implicit, a vietii private a persoanei fizice;
\
- domiciliul, in sensul art. 192 C.pen., reprezinta 0 notiune autonoma, care
cuprinde acele spatii (locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de
acestea) in care locuieste persoana vatamata ~i in care aceasta i~i desfasoara viata
privata; nu prezinta importanta daca persoana vatamata detinea imobilul in baza unui
titlu legal sau nu;
- de lege lata nu exista
juridice;
0 protectie
penala a vietii private societare a unei persoane
- nu constituie un domiciliu in sensul Iegii penale spatiul din cadrul unui Ioc de
detinere chiar daca este folosit de eel privat de libertate, insa din punet de vedere
354
Dreptpenal. Parteaspeciald
procedural poate fi incuviintata

cadrul unui penitenciar.
perchezitie domiciliara in cadrul unei celule din
b) obiect material: nu are.

~
Constituie locuinta in sensul textului prevazut de art. 192 C.pen. si
aceea In care se efectueaza lucrari de curatenie si zugraveli. Nelocuirea efectiva
nu inseamna lipsa de folosire in sensul legii, din moment ce partea vatamata tsi
zugravea apartamentul si efectua lucrari de reparatii. (C.A. Timisoara, sectia
penala, decizia nr. 11511999,in V. Vdduva,op. cit., pet. 35).
~
Fapta inculpatului recurent de a patrunde rara drept, In mod repetat, in
locuinta partii vatamate N.E. realizeaza continutul consecutiv al infractiunii de
violare de domiciliu in forma continuata prevazuta de art. 192 alin. (1) ~i (2)
C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. Asa cum coreet s-a retinut, nu
prezinta relevanta juridica ca imobilul In eare a patruns inculpatul nu era locuit
efectiv de catre partea vatamata. Imobilul in cauza nu era abandonat de catre
partea vatamata, proprietarul acestuia, ~i mai mult decat atat, din probe rezulta
ca In mod periodic il folosea. Legiuitorul, prin incriminarea faptei de violare de
domiciliu, a inteles sa respecte dreptul de folosinta al celui ce detine imobilul
respectiv, indiferent de frecventa actelor materiale de folosinta ale detinatorului
imobilului (C.A. Pitesti, sectia penald, minori # familie, deeizia nr. 6431 2009,
in V. Vdduva, op. cit., pet. 37).
~
Urmare actelor premergatoare efectuate s-a relevat faptul ca, la data de
13 deeembrie 2007, cu ocazia cercetarilor ce se efectuau in dosarul
nr. (...)/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti,
intimatii faptuitori R.L.A. (subinspector) si B.D. (agent sef), impreuna cu mai
multi lucratori ai Serviciului de Investigatii Criminale Sector 1 au desfasurat 0
misiune operativa privind constatarea savarsirii unei infractiuni flagrante. Cu
privire la legalitatea patrunderii lucratorilor de politie in sediul biroului notarial
se reline sub un prim aspect ca un astfel de sediu nu se circumscrie notiunii de
locuinta, lncapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, astfel incat
patrunderea unei persoane Intr-un astfel de sediu nu constituie infractiunea de
violare de domiciliu. Incrimindnd in prevederile art. 192 Cpen. fapta de violare
de domiciliu, legiuitorul a avut in vedere numai pdtrunderea sau reJuz'Jlde a
parasi aeele loeuri strdns legate de viata privata a unei persoane $i in care
aeeasta tst desfasoara activitdti intrinseci vietii sale personale, ferite de ochii
publieului. Sediul biroului notarial nu satisface aeeste exigente, aeesta fiind
loeul de desfasurare a unei profesii, loe destinat asadar desfasurarii unei
activitdti publiee si desehis publicului in timpul programului de functionare.
Drept urmare, prezenta celor doi intimati In interiorul spatiului public mentionat
nu intrunea elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu, iar
considerentele avute In vedere de catre procuror sub acest aspect au fost
intemeiate. Pe de alta parte, dispozitiile Legii nr. 36/1995 si ale Regulamentului
de aplicare a acesteia nu cuprind prevederi cu caracter special, care sa disciplineze in mod aparte conditiile de patrundere a persoanelor interesate In interiorul
\
I
\11,
2
1
355
biroului notarial. Pe cale de consecinta, prezenta celor doi intimati-faptuitori in

interiorul biroului notarial, in timpul orelor de program si in exercitarea atributiilor specifice functiei detinute (respectiv constatarea unei infractiuni flagrante
si strangerea probelor necesare), nu se circumscrie vreunei alte fapte ilicite (C.Ai
Bucuresti, sectia penala, sentinta nr. 29812009, nepublicata).
~
In ceea ce priveste infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de
art. 192 alin. (2) C.pen., in mod corect prima instanta, analizand probele
dosarului, a apreciat ca locul imprejmuit care permite accesul in magazinul
pdrtii vatamate nu face parte din locuinta sau dependintele locuintei acesteia in
sensul textului de lege, astfel ca in mod corect s-a retinut ca faptei Ii lipseste
unul din elementele constitutive ale infractiunii (C.A. Constanta, sectia penala,
decizia nr. 1020/2011, in V. Viiduva. op. cit., pet. 47).
2.3. Sublectii Infractiunli

- proprietarul imobilului poate avea calitatea de subiect activ (inclusiv nemijlocit)
al infractiunii;
- participatia penala este posibila la forma tip in modalitatea instigarii sau a
complicitatii anterioare, intrucat coautoratul si complicitatea concomitenta reprezinta
o forma agravata a infractiunii.
~
Exista infractiunea de violare de domiciliu daca proprietarul patrunde
in locuinta chiriasului :tara voia acestuia, inainte ca hotararea, care II obliga pe
chirias sa-i predea posesia imobilului, sa fi fost pusa in executare (Trib. judo
Harghita, sectia penala, decizia nr. 37811973, in G. Antoniu, C. Bulai, op. cit.,
p.84).
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in folosinta careia se afla locuinta, incaperea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea si care are dreptul de a
permite sau refuza intrarea sau ramanerea in aceste spatii,
- nu prezinta importanta daca persoana vatamata detine imobilul in baza unui titlu
legal sau nu.
~
Textul de incriminare prevazut de art. 192 C.pen. ~onditioneaza
existenta infractiunii de violare de domiciliu doar de folosinta tmobilului de
catre partea vatamata. Se ocroteste astfel 0 situatie de fapt, si nu una de drept.
Este irelevanta imprejurarea ca partea vatamata si-a stabilit domiciliul in acel
imobil ulterior datei comiterii faptei, atat timp cat la acea data folosea efectiv
acel imobil (C.A. Timisoara, sectia penald, decizia nr. 85/2001, in V. Vaduva,
op. cit., pet. 34).
~
Se va retine comiterea infractiunii de violare de domiciliu ~i in cazul in
care tutorele patrunde fora drept in casa unde locuiesc minorul si mama
l_..~
-Drept penal. Partea speciala
356
acestuia, chiar daca se prevaleaza de drepturile sale de administrare a averii
minorului, deoarece prin incriminarea mentionata este ocrotit dreptul locativ al

unei persoane, si nu dreptul de proprietate (Trib. Iasi, sectia penala, decizia
nr. 73711998, in R.D.P. nr. 311999, p. 14).
~
Exista infractiunea de violare de domiciliu si atunci cand patrunderea
inculpatului tara drept are loc lntr-o locuinta care nu este efectiv ocupata de
partea vatamata (CA. Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 27711999, in Curtea
de Apel Bucuresti. Culegere de practica judiciara in materie penala - 1999,
Ed. Rosetti, Bucuresti, 2001, p. 179).

(i) piurunderea fora drept in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau
loc imprejmuit tinand de acestea;
- cerinta esentialii a elementului material presupune ca patrunderea sa fie fora

drept, efectiva ~i tara consimtamantul persoanei care foloseste domiciliul; lipsa con-
simtamantului se prezuma pana la proba contrara;

- se va retine existenta cerintei esentiale ,/lira drepf' ~i in cazul in care faptuitorul
exercita abuziv dreptul pe care it are;
- cand eel care patrunde in domiciliul unei persoane i~i fundamenteaza actiunea sa
pe 0 baza legala, .fapta de violare de domiciliu nu va fi tipica chiar daca persoana in
drept sa foloseasca spatiul privat se opune patrunderii; ,
- fapta nu este tipica daca faptuitorul patrunde intr-un imobillocuit de mai multe persoane, avand consimtamantul numai al uneia dintre persoanele care folosesc imobilul;
- elementul material al infractiunii de violare de domiciliu, in modalitatea patrunderii tara drept, se deosebeste de eel al infractiunii de tulburare de posesie care consta
in ocuparea tara drept.
~
In calitatea sa de executor judecatoresc, intimata C.D.C. a initiat
procedurile de executare silita, la solicitarea creditorului S.P., a deciziei civile
nr. 1068 din 15 noiembrie 2007 a Tribunalului Galati, prin care a fost admisa
cererea formulata pe calea ordonantei presedintiale de reclamantul S.P. ~i s-a
dispus sistarea lucrarilor pe care paratii P.V. ~i P.M. le executau la imobilul
situat in Galati, pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. (.../23312007 al
Judecatoriei Galati si a emis somatia nr. 87/2008, prin care li s-a solicitat
debitorilor sa se eonformeze dispozitivului deeiziei civile mentionate si sa aehite
debitul total, reprezentand cheltuieli de judecata, eheltuieli de exeeutare si
onorariu executor. In mod coreet s-a eonstatat ea nici infractiunea de violare de
domiciliu, prevazuta de art. 192 alin. (2) C.pen., nu se poate reline in sarcina
intimatei, dat fiind ea lipseste una din cerintele esentiale pentru existenta acestei
infractiuni, respeetiv ca elementul material al laturii obiective sa eonstea intr-o
actiune de patrundere tara drept. Or, din actele premergatoare a rezultat ca
aceesul exeeutorului judecdtoresc a avut loc in baza unui temei legal, urmare
unei cereri de punere in executare a unei hotardri judecatoresti. Drept urmare,
Infractiuni contralibertatiipersoanei
357
asa cum a rezultat din verificarile efectuate in faza actelor premergatoare,

procedura executarii silite s-a efectuat de catre intimata executor eu respeetarea
dispozitiilor legale, apreciindu-se, in mod corect, ca nu sunt indieii ~i elemente
din care sa rezulte infractiunile reclamate de petitionar in sarcina intimatei
(1.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 16912011, www.scj.ro).
~
Din analizarea ansamblului probator de la dosar, rezulta in mod clar
ca, in seara zilei de 26 decembrie 2004, inculpatul impreuna cu fratele ~i un V8r
al sau au patruns pe nedrept in locuinta partii vatamate S.V., eu intentia de a
aplica 0 corectie fratelui acestuia, S.D., inculpatul fiind inarmat cu un cutit,
Vazandu-i pe cei trei intrand in casa cu intentii agresive, partea vatamata S.V.
le-a solieitat sa paraseasca locuinta, iar S.D. s-a refugiat lntr-o camera alaturata,
dar dupa el au intrat M.S. ~i cu M.F., primullovindu-l cu pumnii, iar ineulpatul
M.F. a scos cutitul pe care-l avea asupra sa ~i l-a lovit in zona spatelui. Or, asa
cum au retinut i instantele, de fond i de apel, nu se poate vorbi de un
consimtamdnt tacit al parttt vatamate S. v., in sensul permiterii inculpatului, in
starea de nervozitate pe care acesta 0 avea fa acel moment, tnsotit de alte doua
persoane, sa piitrundii in locuinta sa, in care se refugiase fratele sau S.D.,
pentru a se proteja de agresiunea celor trei; ba mai mult, sa urmareasca pe
partea vatamata in incaperea in care aeeasta se refugiase, lara a tine cont de
solicitarea lui S.V. care, dupa cum rezulta din declaratia martorului C.D., i-a
cerut "sa paraseasca casa" (I.C.C.J, sectia penala, decizia nr. 244212005,
www.scj.ro).
~
Partea vatamata G.M. a intretinut 0 relatie de concubinaj cu inculpata
S.G., relatie din care a rezultat un copil. Cei doi au locuit timp de 6 ani chiar in
domiciliul partii vatamate, iar ulterior, eu chirie, la locuinta numitului M.R. In
aceste imprejurari, in data de 3.09.2008, in jurul orelor 22.00, inculpata S.G. s-a
deplasat la locuinta partii vatamate G.M., pentru a lua cheile de la imobilul unde
au locuit impreuna, in vederea recuperarii bunurilor personale ~i ale copilului,
aceasta fiind lnsotita de fiii sai, inculpatii S.G. si S.D., in scop de protectie.
Inculpata S.G. a intrat in eurtea partii vatamate, pe poarta, lara sa strige, si de
aici in locuinta, unde se afla mama partii vatamate, cu care a diseutat ~i de la
care a aflat ca partea vatamata nu este acasa, ci la un vecin, timp in care fiii sai,
inculpatii S.D. ~i S.G., au ramas in curte. Mama partii vatamate nu i-a solieitat
inculpatei S.G. sa paraseasca domieiliul, dimpotriva, a purtat 0 discutie cu
aeeasta, la scurt timp venind la domiciliu ~i partea vatameta, Pentru a se retine
ca fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii pre~azute de art. 192
alin. (2) C.pen., este necesar ca patrunderea in locuinta sa se realizeze tara drept
~i fiira consimtamantul persoanei care 0 foloseste, conditii care, in speta, nu sunt
intrunite, intrucdt inculpatii au patruns in locuinta partii vatamate cu acordul
tacit al mamei acestuia, care, de asemenea, folosind acea locuintd, era indrituitii sa fi exprime sau nu acordul cu privire la prezenta inculpatilor in locuinta
sa. Or, aceasta a aeceptat prezenta inculpatilor in acea locuinta, in considerarea
relatiilor ce au existat intre fiul sau si inculpata S.G., cu atat mai mult cu cat
aceasta venise sa intrebe de partea vatamata, pentru a recupera de la acesta eheia
de la fostul domiciliu comun din care sa tsi ia bunurile personale, amt ale sale,
-Dreptpenal. Parteaspeciala
358
cat si ale copilului rezultat din chiar relatia de concubinaj cu partea vatamata
(C.A. Constanta, sectia penalii, minori si familie, decizia nr. 104112011, in V.
Viiduva, op. cit., pet. 27).
~
Din cercetarile efectuate in cauza, a rezultat ca la Parchetul de pe langa
Tribunalul Maramures se afla inregistrat dosarul nr. (...)/P/2004, care implica si
efectuarea unor perchezitii, pentru identificarea unor autoturisme de pe raza
judetului Maramures cu 0 situatie suspecta in ceea ce priveste provenienta
acestora, numarul de inmatriculare si modul in care actualii proprietari sau
detinatori au intrat in posesia lor. In acest sens, Judecatoria Viseu de Sus a
eliberat Autorizatia de perchezitie nr. 1 din 2 februarie 2004, in dosarul
nr. (...)/2004, pentru adresa din M., unde era amplasat imobilul apartinand lui
H.G. si, respectiv, H.A. Autorizatia de perchezitie a fost solicitata pentru
imobilele cu nr. 1119 si 474, care ar fi apartinut numitilor H.A. $i H.G.,
identificarea celor doua imobile facandu-se in baza investigatiilor din randul
vecinilor, deoarece nici aceste imobile si nici altele din zona nu aveau aplicate
placate de identificare conform uzantelor, aspect ce rezulta amt din
procesul-verbal intocmit de catre procuror, cat si din fotografiile de la dosar, dar
si din declaratia petentului H.D., in care mentioneaza ca nu are numar de
identificare pe poarta ~i nr. 474 apartine unui alt imobil decat al sau, tnsa nu
poate preciza cui apartine si nici unde este situat, iar la nr. 475 exista mai multe
constructii ridicate ce apartin mai multor membri ai familiei H. Astfel, in ceea ce
priveste perchezitia domiciliara, instanta a considerat ca desi autorizatia de
efectuare a perchezitiei domiciliare s-a solicitat Judecatoriei Viseu de Sus, la
adresele din M. apartinand numitilor H.A. si H.G., politistii au fost intr-o eroare
de fapt ~i prin urmare, chiar daca perchezitia s-a efectuat la imobilul cu nr. 475
si nu la eel cu nr. 474, cum figureaza in autorizatia de perchezitie eliberata de
judecator, in cauza sunt aplicabile prevederile art. 51 C.pen. Conform acestui
text, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala cand faptuitorul,
in momentul savarsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau
imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. Prin urmare, in cauza nu
s-a comis infractiunea de violare de domiciliu, deoarece politistii au actionat in
mod legal, cu buna-credinta, in urma existentei unui dosar penal inregistrat la
parchet ipe baza autorizatiei de perchezitie eliberata dejudecatorul competent
si numai dintr-o regretabila eroare s-a solicitat instantei de judecatd
competente eliberarea autorizatiei de perchezitie pentru iI90bilul de la nr. 474 si
nu 475 din localitatea M., judetul Maramures (CA. Cluj, sectia penala, sentinta
nr. 7712005, nepublicata).
(ii) refuzul de parasire - presupune ca faptuitorul a patruns legal sau ilegal in

domiciliul persoanei vatamate si, indiferent din ce motive, refuza sa-l paraseasca.
- refuzul de parasire trebuie sa fie explicit si precedat de 0 cerere expresa din
partea persoanei care foloseste spatiul in sensul pdrasirii acestuia (eroarea de fapt
va profita faptuitorului); cererea de a parasi locuinta poate fi facuta nu numai de
proprietar, ci si de orice persoana care 0 foloseste, de membrii familiei ori de oricare
alta persoana care locuieste impreuna cu aceasta sau il reprezinta pe eel care foloseste
locuinta;
359
- cerinta esentiala a elementului material presupune ca refuzul de parasire sa fie

fora drept;
~
In oricare din continuturile sale alternative - patrunderea tara drept
intr-o locuinta sau refuzul de a 0 parasi la cerere - violarea de domiciliu
presupune incalcarea libertatii persoanei care foloseste locuinta. Aceasta
inseamna ca cererea de a parasi locuinta poate fi !acuta nu numai de proprietar,
ci si de orice persoana care 0 foloseste, de membrii familiei sale sau de oricare
alta persoana care locuieste impreuna cu aceasta sau 11reprezinta pe titular.
Exista infractiunea de violare de domiciliu chiar daca inculpatul a patruns in
mod licit in locuinta persoanei vatamate, insa a continuat sa ramana acolo, desi i
s-a cerut insistent sa 0 paraseasca (CA. Bucuresti, sectia a Il-a penala, decizia
nr. 1465/1998, in P.J.P. 1998, p. 306).
- in cazul in care sunt realizate ambele forme alternative ale elementului material
al infractiunii, se va retine existenta unei infractiuni unice simple, iar nu a unui
concurs de infractiuni ori 0 infractiune continuata;
- in ipoteza in care in locuinta in care se patrunde nelegal sau din care se refuza
parasirea locuiesc mai multe persoane, se va retine un concurs de infractiuni, fiind
yorba de pluralitate de subiecti pasivi la 0 infractiune contra persoanei.
b) urmarea imedlata: producerea unei stari de pericol ca urmare a incalcarii
dreptului la inviolabilitatea domiciliului al persoanei vatamate;
c) legatura de cauzalitate: fiind 0 infractiune de pericol abstract, legatura de
cauzalitate rezulta ex re, din insa~i savarsirea faptei prevazute de norma de
. ..
mcnmmare.
- intentia directa sau indirecta (in cazul primei modalitati de savarsire a infractiunii, prin patrunderea tara drept in locuinta altei persoane, autorul i~i da seama ca
patrunde tara drept si tara consimtamantul persoanei in cauza, urmarind sau
acceptand incalcarea libertatii acesteia; in ipoteza celei de-a doua modalitati de
comitere a faptei, prin refuzul de a parasi locuinta la cererea persoanei vatamate,
faptuitorul urmareste sau accepta de asemenea incalcarea aceleiasi libertati);
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.
~
Violarea de domiciliu se savarseste numai cu intentie; faptuitorul i~i da
seama ca patrunde rara drept si tara consimtamantul persoanei in domiciliul
acesteia si ca prin aceasta ii incalca libertatea, urmare pe care 0 doreste (in cazul
intentiei directe) sau
accepta (in cazul intentiei indirecte). Este evident ca cei
doi inculpati nu au intentionat nicio clipa sa incalce libertatea partii vatamate, ci

acestia doreau sa-si vada copilul si respectiv nepotul, minorul I.G.T. in varsta de
12 ani la acea data, ~ipe care partea vatamata a refuzat Inainte sa Ie permita sa 11
vada. Mai mult, minorul a fost Iuat cu 0 zi inainte de la scoala de catre partea
vatamata, rara ca inculpatului sa ise aduca la cunostinta acest aspect, astfel lncat
360
acesta a ajuns sa solicite ajutorul politiei, nestiind ce s-a inmmplat cu copilul

sau. Este evident ca inculpatul a actionat intr-o stare de puternica tulburare
avand in vedere disparitia copilului sau, iar intentiile sale erau clare, in sensul de
a ~ti ce s-a inmmplat cu acesta ~ide a vedea daca nu se afla la domiciliul bunicii
sale mateme. In alta ordine de idei, obiectul juridic special al acestei infractiuni
se circumscrie relatiilor sociale referitoare la inviolabilitatea domiciliului, adica
la dreptul persoanei de a-si desfasura viata domestics, privata, intr-un loc ales in
mod liber, tara vreun amestec nedorit din partea altora. Or, inculpatii nu au
actionat cu intentia de a ingradi libertatea individuals a partii vatamate prin
violarea domiciliului acesteia. In acest context, lipsind latura subiectiva a acestei
infractiuni, s-a considerat ca solutia pronuntata de catre instante in sensul achitarii celor doi inculpati este corecta ~i Iegala, astfel ca in baza art. 38515 pet, I
lit. b) C.proc.pen. s-a respins ca nefondat recursul Parchetului (C.A. Cluj, sectia
penald si de minori, decizia nr. 35712008, in V. Vaduva, op. cit., pet. 24).

2.6.1. Comiterea faptei de 0 persoana inarmata [art. 192 alin. (2) C.pen.]
- faptuitorul fie trebuie sa aiba in mod vizibil asupra sa la momentul comiterii
faptei 0 arma propriu-zisa [art. 151 alin. (1) C.pen.], fie sa savarseasca fapta prin
folosirea unei arme asimilate [art. 151 alin. (2) C.pen.];
- prin anna propriu-zisd se intelege orice obiect sau dispozitiv a caru! functionare
determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau
luminoase, amestecuri incendiare ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, prevazute de lege [art. 151 alin. (1) C.pen. si art. 2 din Legea nr. 295/2004];
- sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si
care au fost intrebuintate pentru atac [art. 151 alin. (2) C.pen.] (de pilda, in cazul in
care faptuitorul are asupra sa 0 bucata de lemn trebuie sa 0 foloseasca efectiv
impotriva persoanei vatamate pentru a se retine aceasta agravanta),
~
Nu exista infractiunea de violare de domiciliu in forma agravata daca
inculpatul s-a inarmat cu un lemn cu care a spart unele obiecte, precum ~i
geamul de la locuinta victimei; in acest caz, lemnul nu poate fi asimilat cu 0
arma in conditiile art. 151 alin. (2) C.pen., deoarece nu a fost folosit efectiv
pentru atac (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 287611976, in G. Antoniu,
C. Bulai, op. cit., p. 85).
.,.
~
Fapta de violare a domiciliului partii vatamate sus-mentionate s-a comis
in modalitatile normative tip prevazute de legiuitor ["patrunderea tara drept" in
curtea locuintei inchiriate in care era tolerata si ex-concubina inculpatului V.C.M.
"tara consimtamantul paqii vatamate V.A.S." si, respectiv, .refuzul de a parasi
acelloc la cererea partii vatamate"], nicidecum in modalitatea calificata "de catre 0
persoana inarmata", avandu-se in vedere declaratiile constante ale coinculpatului
pe parcursul procesului penal care a aratat ca "a luat (la intamplare) un cutit aflat
pe 0 masa ~i a lovit-o" dupa declansarea altercatiei, in timp ce se afla in curtea
locuintei si era alungat de partea vatamata V.A.S. cu 0 bucata de fier. Incriminarea
Infractiuni eontra libertatii persoanei

si sanctionarea mai asprii a Japtei sdvdrsite in aeeste circumstante se datoreaza
nu numai elementului de violenta, dar si de premeditare si presupune eii
infraetorul a prefigurat anterior eomiterea infractiunii prin amenintare sau
folosire a unei arme ,Jis-a inarmat. Or, in cauza, din nicio proba a dosarului nu
rezulta ca inculpatul a venit la locuinta victimelor inarmat, ci ca patrunderea in
locuinta acestora s-a datorat unei decizii spontane (/.C.CJ; sectia penald, decizia
nr. 836/2009, www.sej.ro).
2.6.2. Comiterea faptei de doui sau mai multe persoane impreuni (art. 192
alin. (2) Cipen.]
- nu este necesar ca toti participantii sa raspunda penal; varianta agravata se va
retine si daca numai unul dintre acestia poate fi tras la raspundere penala;
- nu se poate retine circumstanta agravanta legala a savar~irii faptei de trei sau
mai multe persoane impreuna, prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen., insa poate fi
retinuta cea prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. c) C.pen. atunci cand Ia savarsirea
infractiunii a participat ~i un minor.
2.6.3. Comiterea faptei in timpul noptl! [art. 192 alin. (2) C.pen.]
- fapta trebuie savar~ita dupa ce intunericul a Iuat, in mod real, Iocul luminii, ~i
Inainte de aparitia zorilor.
2.6.4. Comiterea faptei prin folosirea de calitati mincinoase [art. 192 alin. (2)
C.pen.]
- calitatea mincinoasa este aceea calitate neadevarata (indiferent daca este sau nu
o calitate oficiala) pe care 0 persoana 0 invoca sau 0 atribuie altei persoane in scopul
inducerii sau mentinerii in eroare a persoanei vatamate pentru a intra in domiciliu sau
pentru a refuza parasirea acestuia (de pilda, prezentarea sub calitatea de inspector in
constructii pentru a patrunde in locuinta unei persoane);
- calitatea mincinoasa folosita trebuie sa fie apta sa permita intrarea faptuitorului
in domiciliu sau pentru a refuza parasirea acestuia;
- se poate retine concursul cu infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta de art. 240 C.pen.
2.7. Formele tafractlunl!

- actele pregatitoare ~i tentativa (la modalitatea patrunderea rara drept) sunt
posibile, tnsa nu sunt incriminate;
- nu este posibila tentativa la savarsirea violarii de domiciliu in modalitatea
refuzului de parasire;
- infractiunea de violare de domiciliu se consuma in momentul patrunderii tara
drept si rara consimtamantul persoanei vatamate in domiciliul acesteia, respectiv in
momentul refuzului de a parasi domiciliul (infractiune de perico/ abstract);
362
- infractiunea de violare de domiciliu este 0 infractiune continua, cand prezenta

ilicita in domiciliu se prelungeste in timp, caz in care se epuizeaza in momentul
parasirii domiciliului;
- poate fi savar~ita in forma continuata;
~
Faptul ca inculpatul a intrat de mai multe ori in locuinta partii vatamate
transportand bunurile sustrase in curtea locuintei si apoi la domiciliul sau nu
face posibila incidenta dispozitiilor art. 41 alin. (2) C.pen., intrucat faptele au
fost comise intr-un interval scurt de timp. Cele doua acte materiale de furt si
violare de domiciliu intra in continutul unei singure infractiuni, neavand
relevanta daca inculpatul a transportat bunurile sustrase in mai multe randuri.
Potrivit dispozitiilor art. 41 alin. (2) C.pen., infractiunea este continuata cand 0
persoana savar~e~tela diferite intervale de timp, in realizarea aceleasi rezolutii,
actiuni sau inactiuni, care prezinta fiecare in parte continutul aceleasi infractiuni.
Fata de modul in care a actionat inculpatul, nu se poate reline ca acesta a comis
mai multe acte materiale, la diferite intervale de timp, el savar~ind cele doua
fapte intr-un interval de timp scurt, imprejurare pentru care Curtea a apreciat ca
in cauza exista 0 singura infractiune de furt si 0 singura infractiune de violare de
domiciliu, sens in care a dispus sehimbarea incadrarii juridice a faptei avand
drept consecinta si reducerea pedepselor aplicate pentru fiecare fapta (CA.
Bucuresti, sectia Ipenala, decizia nr. 1231/2006, in V. Vdduva, op. cit., pet. 45).
- poate fi retinuta in concurs cu infractiuni ca omorul, violul etc.;
- va exista concurs real cu conexi tate etiologic a intre infractiunea de furt calificat
savar~ita prin efractie prevazut de art. 209 alin. (1) lit. i) C.pen. si infractiunea de
violare de domiciliu prevazuta de art. 192 C.pen.;
- poate fi retinuta in concurs ideal cu infractiunea de nerespectare a hotararilor
judecatoresti comisa in forma impiedicarii folosirii unei locuinte detinute in baza
unei hotarari judecatoresti;
- patrunderea, in orice mod, Intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia, urmata de
savarsirea unei talharii constituie un concurs real intre infractiunea de violare de
domiciliu prevazuta de art. 192 C.pen. si infractiunea de talharie prevazuta de
art. 211 alin. (21) lit. c) C.pen.;
- patrunderea, in orice mod, intr-o curte sau intr-un loc imprejmuit ce tine de
domiciliul persoanei, urmata de savarsirea unei talharii constituie un concurs real
intre infractiunea de violare de domiciliu prevazuta de art. 192 C.pen. si infractiunea
de talharie prevazuta de art. 211 C.pen., eu exceptia circumstantei incriminate in
art. 211 alin. (21) lit. c) C.pen.
2.S. Pedeapsa
- pentru forma tip [art. 192 alin. (1) C.pen.]: inchisoarea de la 61uni la 4 ani;
- pentru varianta agravata [art. 192 alin. (2) C.pen.]: inchisoarea de la 3 la 10 ani.
363
3. Amenintarea
3.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in actiunea de intimidare a unei persoane, direct! sau
indirecta, explicita sau implicita, prin orice mijloace, prin amenintarea ca, in viitorul
apropiat, va fi savar~ita 0 infractiune sau 0 fapta pagubitoare determinata sau determinabila, impotriva sa, a sotului sau ori a unei rude apropiate, daca amenintarea are aptitudinea de a produce 0 stare de temere de natura sa alarmeze victima (art. 193 C.pen.);
- actiunea penal a se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate,
iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
3.2. Obiectul Infractiunti

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei;

3.3. Sublectii Infractiunti
capacitate penala;
- in cazul in care subiectul activ este un functionar, se poate retine in anumite
circumstante cercetarea abuziva (art. 266 C.pen.);
- participatia penala este posibila in toate forme le: coautoratul (cu exceptia
situatiei cand fapta este savar~ita prin viu grai, cand este 0 infractiune instantanee cu
autor exclusiv), instigarea sau complicitatea.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata,

- in cazul in care subiectul pasiv are
infractiunii de ultraj (art. 239 C.pen.);
anumita calitate, se poate retine existenta
infractiuni,
~
Fapta inculpatului de a ameninta cu un briceag trei poJ.iti~ticare se
aflau in timpul programului de lucru, in misiune ordonata, erau imbracati eu
uniforme speeifiee si aveau asupra lor armamentul din dotare, constituie infractiunea de ultraj. Ineulpatul a avut reprezentarea ea politistii sunt reprezentantii
autoritatii statului, aflati in exereitarea prerogativelor de serviciu, a urmarit si a
aeceptat ca prin fapta sa sa aduca atingere autoritatii statului (CA. Galati, sectia
penala, decizia nr. 68812007,www.legalis.ro).

a) elementul material: actiunea de intimidare a unei persoane, directa sau
indirecta, explicita sau implicita, prin orice mijloace, prin amenintarea ca, in viitorul
apropiat, va fi savar~ita 0 infractiune sau 0 fapta prin care se poate produce un
-----.-----.-~
.._-....._.-tl .........
,_."....""J
I
364
prejudiciu material determinat sau determinabil, impotriva sa, a sotului sau ori a unei
rude apropiate;
- actiunea de intimidare trebuie sa fie susceptibila de a produce 0 temere serioasa
pentru persoana amenintata, de natura sa 0 alarmeze; nu este necesar ca aceasta stare
de temere sa se produca efectiv;
- raul cu care se ameninta trebuie sa fie injust si iminent sau sa se produca in
viitorul apropiat.
b) urmarea imediati: starea de pericol pentru libertatea psihica a persoanei

amenintate;
c) legatura de cauzalitate trebuie sa existe intre amenintare si starea de pericol
produsa.
~
La 17 iulie 1998 N.M., prin testament autentificat sub nr. 119111998,a
dispus ca in cazul mortii sale, pentru apartamentul nr. 2 din str. C., municipiul
Cluj-Napoca, fiul ei, V.Z., sa primeasca dreptul de uzufruct viager, iar nuda
proprietate sa revina lui A.A. Tot in aceeasi zi, intre cei doi s-a tncheiat
contractul de imprumut autentificat sub nr. 1192 din 17 iulie 1998, in acesta
inscriindu-se ca A.A. a imprumutat-o cu suma de 7 milioane lei pe N.M. la 11
noiembrie 1996, aceasta suma urmand a-i fi restituita la 11 noiembrie 2006.
Pentru ca la data scadentei N.M. nu a restituit suma, A.A., in 2 martie 2007, a
depus la Biroul executorului judecatoresc S.M.R., 0 cerere de executare silita
imobiliara. In respectarea dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor
publici, potrivit carora actul autentificat prin care se constata 0 creanta certa si
lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia, executorul
judecatoresc a demarat procedura executionala, S.M.R. a cerut unui expert
actualizarea sumei datorate, valoarea acesteia ridicandu-se la 12.984,58 lei.
Dupa acest moment, executorul judecatoresc, in temeiul art. 387, art. 497 si
art. 500 C.proc.civ., a somat debitoarea sa achite suma si, totodata, i-a adus la
cunostinta ca, in caz contrar, se va trece la vanzarea, prin licitatie publica, a
imobilului. Debitoarea neconformandu-se somatiei, executorul judecatoresc a
inceput procedura de vanzare, Sustinerile petentilor ca executorul judecatoresc
ar fi savar~it infractiunea de amenintare prevazuta de art. 193 C.pen., nu au
corespondent in realizarea laturii obiective, amenintarea eu realizarea unui
drept impotriva eelui amenintat, prin folosirea unei cat legale, chtar daca
aeeasta ar expune pe eel amenintat fa anumite consecinte pagubitoare, nu este
infractiune (1.C. CJ; sectia penala, decizia nr. 1755/2008, www.sej.ro).
~
Pentru a fi savar~ita infractiunea prevazuta de art. 193 C.pen. este
necesar ca actiunea de amenintare sa insufle victimei temerea ca persoana sa va
fi expusa unui pericol efectiv. In consecinta, amenintarea trebuie sa fie serioasa,
susceptibila sa alarmeze victima, adica sa-i provoace 0 restrangere a libertatii
psihice, valoare ocrotita prin instituirea normei penale (Trib. Bucuresti, sectia I
penald, deeizia nr. 48712003, in c.P. Ad., p. 675).
~
Stropirea victimei cu un lichid inflamabil, cu scopul de a-i da foe,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor, iar nu pe

:1
365
cele ale infractiunii de amenintare, In speta, din declaratiile martorilor audiati in

cauza rezulta ca inculpatul a aruncat cu un lichid inflamabil asupra p!rtii
vatamate, dupa care a introdus mana in buzunar, pentru a scoate 0 bricheta,
spunandu-i ca ii da foe si 0 va omori (C.A. Bucuresti, sectia I penala, decizia
nr. 115/1999, in cr. Ad., p. 675).
3.5. Latura subiectivi

- intentia directa sau indirecta;
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~itAactivitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
3.6. Formele infractlunii

- actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt incriminate (cu exceptia situatiei in care
fapta se comite prin viu grai, cand nu sunt posibile);
- infractiunea se consuma in momentul in care persoana vatamata a aflat despre

actiunea de amenintare care este de natura sa 0 alarmeze;
- poate fi savar~ita in forma continuata, epuizandu-se dupa savar~irea ultimei
activitati infractionale;
- poate fi retinut concursul cu infractiunea care a format obiectul amenintarii,
daca aceasta din urma este savar~ita ulterior, dupa trecerea unei perioade de timp de
la amenintare;
- in cazul in care in aceeasi imprejurare, dupa amenintare, este savar~ita ~i infractiunea cu care persoana vatamata a fost amenintata, infractiunea astfel savar~ita va
absorbi infractiunea de amenintare;
- infractiunea de amenintare este absorbita in forma agravata a infractiunii de
purtare abuziva;
- amenintarea poate fi prevazuta de legiuitor ~i ca element constitutiv al unor
infractiuni (de exemplu, viol, talharie).
3.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda, tara ca pedeapsa aplicata sa
depaseasca sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea cu a carei savar~ire s-a
amenintat,
4. Santajul
4.1. Netiune
- este infractiunea ce consta in constrangerea unei persoane, prin violenta sau
amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre
a dobandi in mod injust uti folos, pentru sine sau pentru altul (art. 194 C.pen.);
366
- constituie variantd agravata a infractiunii de santaj constrangerea constand in

amenintarea eu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare compromitatoare
pentru persoana amenintata, pentru sotul aeesteia sau pentru 0 ruda apropiata,
a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a
persoanei; obieetul juridic secundar: relatiile sociale referitoare la integritatea fizica
sau sanatatea persoanei, patrimoniul acesteia etc.;
b) obiect material: in principiu nu are; ea exceptie, poate fi corpul persoanei sau
bunul dat (In cazul in care exista un obiect juridic secundar).
4.3. Subieetil infractiunii

- participatia penal a este posibila in toate formele: eoautoratul, instigarea sau
complicitatea;
- este considerat infractiune asimilata infractiunilor de coruptie santajul al carui
subiect activ este 0 persoand: (i) care exercita 0 functie publica, indiferent de modul
in care a fost investita, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor pub lice; (ii) care
indeplineste, permanent sau temporar, potrivit legii, 0 functie sau 0 Insarcinare, in
masura in care participa la luarea deciziilor sau Ie poate influenta, in cadrul serviciilor
pub lice, regiilor autonome, societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor
nationale, unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici; (iii) care exercita
atributii de control, potrivit legii; (iv) care acorda asistenta specializata unitatilor
prevazute la (i) si (ii), in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate
influenta; (v) care, indiferent de calitatea sa, realizeaza, controleaza sau acorda
asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate
influenta, cu privire la: operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de
banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament, in burse, in asigurari,
in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora,
tranzactii comerciale interne i internationale; (vi) care detine 0 functie de conducere
intr-un partid sau intr-o formatiune politic a, intr-un sindicat, intr-o organizatie
patronala ori intr-o asociatie rara scop lucrativ sau fundatie (art. 131 din Legea
nr. 78/2000).
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata.
- nu poate fi subiect pasiv
0 persoana
juridica;

infractiuni,
a) elementul material: constrangerea prin amenintare sau violenta a unei persoane
sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere un prejudiciu material sau moral;
Infractiuni contra libertatti persoanet
367
- santajul absoarbe amenintarea (art. 193 C.pen.), dar ~i infractiunea de loviri sau
alte violente prevazuta de art. 180 C.pen.;
- va exista in schimb concurs intre infractiunea de santaj ~i infractiunea de vatamare
corporala (art. 181 C.pen.) sau cea de vatamare corporala grava (art. 182 C.pen.);
- in ipoteza in care persoana vammata este constransa sa comita 0 infractiune,
faptuitorul nu va raspunde pentru santaj, ci pentru instigarea la acea infractiune
(eventual in forma participatiei improprii in cazul in care autorul beneficiaza de
dispozitiile art. 46 C.pen.);
- pentru existenta infractiunii este suficient ca actele de constrangere sa creeze 0
stare de temere persoanei vatamate, nefiind necesar ca aceasta sa dea, sa faca, sa nu
faca sau sa sufere un prejudiciu material sau moral;
~
Fapta inculpatului de a constrange partea vatamata, prin amenintarea
cu moartea a sa si a membrilor familiei sale, sa ii dea 0 suma de bani, in scopul
de a dobandi in mod injust aceasta suma de bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de santa] prevazuta in art. 194 alin. (1) C.pen. Pentru
existenta infractiunii de santaj nu este necesar ca partea vatamata sa dea
inculpatului suma de bani ceruta, elementele constitutive ale infractiunii fiind
intrunite chiar daca suma de bani nu a fost efectiv data, deoarece santajul este 0
infractiune indreptata, in principal, impotriva libertatii morale a persoanei,
libertate incalcata prin simplui fapt al constrangerii acesteia sa dea, sa faca, sa
nu faca sau sa sufere ceva impotriva vointei sale (/. C. CJ; sectia penala, decizia
~
Fapta inculpatului, avand calitatea de agent sef principal de politie persoana care exercita 0 functie publica in cadrul unei institutii publice - de a
constrange persoana impotriva careia a fost formulata 0 plangere penala pentru
acte de violenta, prin amenintarea cu schimbarea incadrarii juridice in tentativa
la infractiunea de omor, sa dea 0 suma de bani persoanei care a formulat
plangerea penala, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de santa]
(J.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 34312011, www.sej.ro).
~
Sub aspectul elementului material al laturii obiective a acestei infractiuni, trebuie dovedita existenta unei actiuni de constrangere - prin violenta sau
amenintare - din partea faptuitorului, de natura a prilejui 0 stare de temere, sub
stapanirea careia persoana constransa sa nu mai poata reactiona si opune
rezistenta eficace la pretentiile faptuitorului. Or, amenintarile intimatului ca "ii
va seoate din imobil" daca nu vor plati suma de 37.000 euro nu sunt de natura
unei actiuni de constrangere efective care sa intruneasca cerintele sus-aratate
(J.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 853/2010, www.sej.ro).
~
Infractiunea de santaj presupune, sub aspectul elementului material, 0
constrangere exercitata asupra unei persoane, fie de natura fizica, fie de natura
psihica, pentru a impune acesteia sa faca ceea ce i se cere, asa cum i se cere, sau
sa nu faca ceva. Constrangerea in cazul infractiunii de santaj trebuie sa fie de asa
I
I
---ll
368

natura incat ea sa prilejuiasca 0 stare de temere (de alarmare), ceea ce determina
victima sa actioneze intr-un alt mod decat acela pe care si-l doreste ~i sa aiba
drept scop 0 anumita comportare (asa cum doreste constrangatorul) din partea
victimei, de pe urma careia faptuitorul sau alta persoana sa obtina un folos
injust. In prezenta cauza, probele administrate nu au conturat latura obiectiva a
infractiunilor de santaj retinute in sarcina inculpatilor S.I. ~i S.M. ~i nici a
infractiunilor de santa] pentru care a fost dedus judecatii inculpatul D.St. Astfel,
in mod justificat instanta de fond a retinut ca in cauza nu s-a dovedit caracterul
injust al solicitarii facute de inculpati celor patru paqi vatamate de a Ie remite
bunurile care le-au apartinut. De altfel, fiul partilor vatamate, C.M., inca de la
urmarirea penala a restituit banii ~i laptop-ul pe care ~i le-a lnsusit pe nedrept,
fapt ce i-a facut pe inculpatii S.I. si S.M. sa renunte la plangerea adresata
organelor de politie prin intermediul inculpatului D.St. Mai mult decat atat,
discutiile pe un ton ridicat purtate de inculpati cu partile vatamate nu au fost in
masura a Ie induce acestora 0 temere puternica, de natura a Ie paraliza simturile
~i de a actiona in mod silit in interesul material al inculpatilor S.I. ~i S.M. De
asemenea, simpla prezenta a inculpatului D.St., circumscrisa activitatii profesionale conform atributiilor sale de serviciu speciale in ceea ce priveste etnia
rroma, la locul unde s-au purtat discutiile intre paqi, nu il poate transforma
intr-un complice moral, atat timp cat acesta nu a exercitat acte de complicitate la
asa-zisa constrangere si nu a existat scopul dobandirii in mod injust a unui folos
material. Avand in vedere cele care preced, Inalta Curte a constatat ca in mod
just instanta de fond a dispus achitarea inculpatilor in temeiul art. 11 pet. 2
lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen. (1.c.c.J., sectia penala, decizia
nr. 330912008, www.sej.ro).
~
Inculpatii N.N. si J.D. se ocupau cu imprumuturi camatare~ti, oferind
bani spre imprumut, la diferite persoane pe care le cunosteau, pentru.ca mai apoi
sa le pretinda dobanzi exorbitante, cei indatorati urmand sa restituie aproximativ
u, de 10 ori suma imprumutata. Inculpatii realizau ca victimele nu puteau plati
astfel de sume ~i le sugerau sa faca un imprumut cu acte false din care urmau sa
restituie "imprumutul cu dobanda", cei imprumutati ramanand cu restul de bani
primiti de la banca. Pentru a fi mai convingatori, inculpatii aratau ca de fapt
banii imprumutati nu erau ai lor, ci proveneau de la niste membri ai unui clan
interlop recunoscut ca fiind foarte agresiv. Victimele aveau deci de ales intre
amenintarea voalata cu agresarea de catre membrii acestui clan ~i obtinerea unui
credit bancar cu acte false, urmand sa obtina ~i un profit. De obicei, acestea se
orientau spre ultima variants sugerata de coinculpatii sus-amintiti. Fapta
inculpatilor J.D. ~i N.N. de a-I constrange pe inculpatul-parte vatamata H.N.,
prin amenintare, sa le dea suma de 1.000 de euro, reprezentand un folos material
injust (respectiv "comisionul" de achitat de catre inculpatul D.N.T. pentru ca a
fost ajutat sa ia un credit cu acte false) intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de santaj. Actiunile celor doi inculpati au fost de natura sa produca 0
stare de temere inculpatului partea vatamata H.N., fiind intrunite elementele
constitutive ale infractiunii prevazute de art. 194 alin. (1) C.pen. Faptul di
inculpatul parte vatamata nu a anuntat organele de politie de lndata ce a fost
santajat de catre inculpat nu poate conduce la concluzia ea fapta nu ar exista,
369
aceasta in conditiile in care probele administrate dovedesc 0 permanenta stare de

temere la care a fost supus inculpatul parte vatamata. Faptul ca inculpatul a
incercat sa rezolve problemele pe care le avea cu inculpatul altfel, aspect pentru
care a fost si tras la raspundere penala, nu poate conduce la inexistenta faptei de
santaj, pentru ca tocmai aceasta este ratiunea pedepsirii acestei fapte, aceea de a
impiedica 0 persoana sa-~i desfasoare rara niciun fel de interventie activitatea,
lucru ce nu s-a intamplat in prezenta cauza (Trib. Bucuresti, sectia penala,
decizia nr. 7612009, nepublicata).
~
Inculpatul si partea vatamata erau patroni ai unor societati comerciale
si au facut afaceri impreuna, incepand cu luna octombrie 1995. Cu ocazia
incheierii unui contract prin care inculpatul se obliga sa livreze partii vatamate
aleool in valoare de 650 milioane lei, inculpatul i-a relatat ca in aceasta afacere
sunt implicate persoane importante, printre care ~i comisarul-sef al Garzii
Financiare Vaslui. in ziua de 16 decembrie 1995, la societatea paqii vatamate
s-au constatat unele nereguli, motiv pentru care partea vatamata a fost invitata la
sediul politiei, unde a ramas pana a doua zi in jurul orelor 14. in jurul orelor 19,
la sediul firmei partii vatamate a venit inculpatul, care i-a solicitat lrnprumut
suma de 300 milioane sau eel putin 70 milioane lei. Pentru a determina partea
vatamata sa-i dea banii, inculpatul i-a spus ca actele societatii sale au fost
preluate de Garda Financiara si ca de modul cum cei de la garda vor intocmi
procesul-verbal depinde soarta partii vatamate ~i a societatii. Prin aceste afirmatii, inculpatul i-a dat de inteles partii vatamate ca, in cazul unui refuz de a-i da
suma solicitata, va vorbi cu seful Garzii Financiare sa intocmeasca actele in asa
fel incat partea vatamata sa fie trasa la raspundere penala, Pentru a intari
convingerea partii vatamate ca el va proceda in acest fel, inculpatul a repetat de
mai multe ori expresia "a~ii sunt in maneca mea".
Din situatia de fapt de mai sus, retinuta just de instanta de fond, nu a rezultat ca
inculpatul ar fi promis partii vatamate ca va interveni pe langa comisarul-sef
pe...tru a favoriza partea vatamata, in discutiile anterioare, inculpatul a relatat
partii vatamate ca se cunoaste cu acesta si, profitand de aceasta situatie, a
amenintat-o ca va interveni pentru a-i crea 0 situatie defavorabila daca ii va
refuza imprumutul. Prin aceasta modalitate de actiune, inculpatul a urmarit sa
creeze partii vatamate 0 stare de temere ca, in situatia unui refuz al imprumutului solicitat, se va prevala de presupusa influenta, pentru ca partea vatamata sa
fie trasa la raspundere penala. Expresia folosita de inculpat a fost tocmai pentru
a determina partii vatamate aceasta temere de raspunderea penala si nu contrariul, de a interveni in scopul exonerarii de raspundere. Inculpatul a amenintat-o
pe partea vatamata cu producerea unui rau, in scopul dobandirii unui folos, acela
al imprumutului. Or, aceasta actiune a inculpatului, in conditiile in care partea
vatamata fusese retinuta la politie 24 ore, a fost de natura sa creeze paqii
vatamate acea temere ceruta de dispozitiile art. 194 C.pen., cu atat mai mult cu
cat in discutiile anterioare partea vatamata aflase ca inculpatul se cunostea cu
comisarul-sef al Garzii Financiare.
Cum partea vatamata a fost constransa prin amenintare sa acorde un imprumut
inculpatului, Curtea a ararat ca Incadrarea juridica corecta este aceea de santaj
,...
370

prevazut de dispozitiile art. 194 alin. (1) C.pen. (CA. Iasi, sectia penala, decizia
nr. 39/1998, in V. Vaduva, op. cit., pet. 91).
~
Infractiunea de santa] are ca obiect juridic special ocrotirea relatiilor
sociale care privesc libertatea psihica a persoanei, privita sub aspectul posibilitatii de a lua hotarari ~i de a se manifesta in mod nestingherit, tara sa fie
constrans prin amenintare sau violenta. Spre deosebire de infractiunea de amenintare, in cazul infractiunii de santa], obiectul juridic este complex, complexitate determinata de scopul special urmarit de faptuitor. Astfel, prin incriminarea
faptei de santa] sunt ocrotite si relatiile sociale legate de patrimoniul persoanei
sau de alte valori sociale, dupa cum folosul urmarit de faptuitor este un folos
material sau de alta natura. Pe langa starea de temere ce constituie consecinta
amenintarii, victima infractiunii de santaj este obligata, pentru a-~i redobandi
libertatea psihica, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, ceea ce aduce
atingere patrimoniului persoanei sau altor valori soeiale legate de folosul
solicitat de faptuitor, Diferentele dintre cele doua infractiuni - amenintare si
santa] - continua ~i din punet de vedere al laturii obiective si subiective.
Elementul material al infractiunii de santa] se realizeaza printr-o actiune de
constrangere savar~ita prin violenta sau amenintare, constrangere in urma careia
fapmitorul urmareste sa determine victima la 0 anumita conduita, Actele de
violenta urmaresc produeerea unor suferinte fizice sau a unor vatamari ce
necesita pentru vindecare eel mult 20 de zile, adica prin violenta se realizeaza
continutul infractiunii de lovire sau alte violente. Astfel, infractiunea de lovire
sau alte violente este absorb ita in continutul constitutiv al infractiunii de santaj.
Constrangerea specifica infractiunii de santaj se realizeaza, altemativ, si printr-o
actiune de amenintare, ce se analizeaza prin raportare la continutul constitutiv al
infractiunii de amenintare care, in aceasta situatie, constituie element component
al elementului material al infractiunii de santa]. Aceasta presupune ca faptuitorul
urmareste si\oblige victima la un anumit comportament ca urmare a amenintarii
cu savarsirea unui rau constand intr-o infractiune sau Intr-c fapta pagubitoare
indreptata impotriva ei, a sotului sau a unei rude apropiate, amenintare care este
de natura sa-i provoace victimei 0 stare de temere. Se constata astfel ca infractiunea de amenintare exista in ipoteza in care constrangerea la care face referire
art. 194 C.pen. se realizeaza prin amenintare, dar infractiunea de amenintare i~i
pierde individualitatea, fiind absorb ita de infractiunea complexa de santaj, atat
timp cat actiunea de amenintare este subordonata scopului special urmarit de
faptuitor, acela de a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul,
asa cum este in speta. Drept urmare, existenta actiunii de. amenintare, precum si
a intentiei directe calificata prin scopul dobandirii in mod injust a unui folos,
pentru sine sau pentru altul, atrage incidenta dispozitiilor art. 194 alin. (1)
C.pen., asa ineat incadrarea juridica a faptei ineulpatului este corecta. Totodata,
sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de santaj, atat din perspeetiva laturii obiective, cat ~i a celei subjective.
S-a sustinut de inculpat ca starea de temere invocata de partea vatamata nu a fost
reala. Pentru existenta eonstrangerii, ca element material al infractiunii de santaj,
nu este necesar ca vietima sa se alerteze in mod efectiv, ci este suficient ca,
tinand cont de elemente precum varsta acesteia, personalitatea ei, capacitatea
371
intelectuala, sa rezulte concluzia ca amenintarea avea aptitudinea de a provoca

victimei 0 stare de teams. Partea vatamata c.o. era prezenta tn redactie la
momentul sosirii inculpatului, care era lnsotit de alte 3 persoane, toti cu 0
constitutie fizica robusta, tnsa nu a fost identificata de inculpat, care nu 0
cunostea. Constitutia fizica era un argument de natura a descuraja actiunile
viitoare ale parpi vatamate, care, tinand seama de amenintarea ce i-a fost
adresata, nu ar fi putut sa se impotriveasca unei eventuale actiuni de natura celei
ce a facut obiectul amenintarii. De asemenea, amenintarea viza comiterea unei
infractiuni deosebit de grave - violul, iar afirmatia inculpatului nu poate fi
apreciata ca lipsita de credibilitate, in contextul in care partea vatamata
publicase un articol ce facea referire si la persoana inculpatului, iar inculpatul, in
conditiile in care nu 0 cunostea pe partea vatamata, s-a interesat despre adresa de
domiciliu ~i programul partii vatamate, a fost la locuinta, la locul de munca al
partii vatamate, elemente de natura a demonstra seriozitatea afirmatiilor inculpatului, care dorea sa evite articole de presa viitoare cu conotatii negative fata de
persoana sa. Actiunile inculpatului au fost cunoscute de partea vatamata, care a
observat venirea inculpatului in redactie, a cunoscut continunil discutiei dintre
inculpat si martora T.M.L., precum ~i despre vizita inculpatului la locuinta sa,
motiv pentru care amenintarea inculpatului era apta sa-i induca partii vatamate 0
stare de temere. In referire la folosul urmarit de inculpat, este evident ca acesta a
urmarit sa impiedice publicarea unor articole de presa negative, prin care sa i se
aduca atingere imaginii publice, asa incat inculpatul urmarea prevenirea unor
prejudicii viitoare de imagine. Cu privire la natura folosului urmarit de faptuitor,
dispozitiile art. 194 alin. (1) C.pen. fac trimitere la dobandirea unui folos in mod
injust, folosul reprezentand scopul urmarit de faptuitor, Textul de lege nu face
referire la caracterul injust la folosului, ci doar la modalitatea injusta in care se
urmareste obtinerea lui, de aceea infractiunea de santaj exista ~i atunci cand
folosul are un caracter just, dar se doreste obtinerea sa in mod injust. Legiuitorul
nu a caracterizat injusta decat modalitatea obtinerii folosului, nu ~i folosul in
sine; de aceea, chiar daca faptuitorul este indreptatit la obtinerea unui folos, dar
in activitatea sa se foloseste de constrangere ~i actioneaza intr-o maniera injusta,
fapta constituie infractiunea de santaj, Inculpatul G.A. urmarea protejarea imaginii publice, asa incat folosul urmarit era just, intrucat acesta este 0 componenta
a dreptului la propria imagine, drept personal subiectiv nepatrimonial care poate
fi aparat prin mijloace licite, ceea ce nu a fost cazul inculpatului, care a preferat
sa ameninte partea vatamata. In cazul infractiunii de santa], folosul poate fi
patrimonial sau nepatrimonial; acolo unde legiuitorul a dorit sa sanctioneze doar
dobandirea unui folos patrimonial a facut aceasta precizare, cum este cazul
formei agravate a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal pentru care se
prevede expres in textul de lege ca in schimbul eliberarii se cere un folos material (CA. Constanta, sectia penala, minori ~i familie, decizia nr. 59912011,fn
V. Vaduva, op. cit., pet. 94).
- in cazul in care persoana vatamata cedeaza constrangerii exercitate de faptuitor,
trebuie sa existe un interval de timp intre exercitarea constrangerii si activitatea
victimei de a da, a face, a nu face sau a suferi ceva; spre deosebire de talharie
(infractiune contra patrimoniului), in cazul infractiunii de santaj (infractiune contra
372
libertatii) pericolul este viitor, fiind necesar sa existe

constrangere si predarea bunului cerut;
perioada de timp intre
~
Cele doua infractiuni se deosebesc prin aceea ca obiectul juridic
principal at talhariei 11constituie patrimoniul persoanei, in timp ce obiectul
juridic principal al santajului este libertatea morala a acesteia. De asemenea, in
cazul talhariei, de regula exercitarea violentei sau amenintarii este simultana cu
luarea bunului, pe cand in cazul santajului violenta sau amenintarea se exercita
in scopul dobandirii ulterioare a unui folos injust (C.S.J., sectia penala, decizia
nr. 4266/1999, www./ega/is.ro).
~
Conform art. 194 C.proc.pen., santajul consta in constrangerea unei
persoane, prin violenta sau prin amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa
sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi, in mod injust, un folos pentru
sine sau pentru altul. Potrivit art. 211 C.pen., talhana este furtul savar~it prin
intrebuintare de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de
inconstienta sau neputinta de a se apara, precum ~i furtul urmat de intrebuintarea
unor astfel de mijloace, pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea
urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.
Ceea ce deosebeste, in primul rand, infractiunea de santaj de infractiunea de
talhane este obiectul juridic. in cazul santajului, sunt lncalcate cu prioritate
relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei, ~i anume libertatea psihica, iar
in cazul talhariei sunt lezate, in principal, relatiile sociale privitoare la patrimoniu si numai in mod adiacent, din cauza violentei sau amenintarii folosite de
faptuitor, este atinsa libertatea fizica sau psihica a persoanei. Urmarea imediata
consta intr-c stare de pericol - la santaj - cu privire la valorile ce alcatuiesc
obiectul faptei si in efectiva diminuare a patrimoniului victimei, in cazul
talhariei, Din punct de vedere al consumarii, santajul se finalizeaza in momentul
crearii starii de pericol, neavand relevanta daca faptuitorul a mai obtinut sau nu
folosul urmarit. in cazul talhariei, consumarea faptei este in directa legatura cu
obtinerea bunului de catre faptuitor. De asemenea, ceea ce deosebeste cele doua
infractiuni este imprejurarea ca talharia se caracterizeaza prin simultaneitatea
violentei sau amenintarii cu actul victimei de a ceda bunul sau, in timp ce in
cazul santajului, infractorul intrebuinteaza violente sau amenintarea pentru a
obtine ulterior un bun (C.A. Bucuresti, sectia a Il-a penala, decizia
nr. 440/2000, in c.P.J. 2000, p. 178-179).
~
Infractiunea de santaj presupune 0 constrangere, exercitata prin
violenta sau amenintare asupra unei persoane, pentru a 0 determina sa dea, sa
faca, sa nu faca sau sa sufere ceva. De esenta infractiunii de santaj este incalcarea libertatii morale a persoanei, astfel ca pentru existenta acestei infractiuni
nu este necesar ca persoana constransa prin violenta sau amenintare sa satisfaca
pretentia faptuitorului. In ipoteza in care victima, neputand rezista constrangerii,
satisface cerinta faptuitorului, ii sunt incalcate ~i alte drepturi sau interese de
ordin patrimonial sau nepatrimonial. Desi lntre infractiunea de santa] si aceea de
talhane exista asemanari, ambele avand doua obiecte juridice speciale - relatiile
sociale referitoare la libertatea persoanei ~i cele privind patrimoniul acesteia-
Infractiuni contra llbertdtii persoanei
373
deosebirea intre aceste infractiuni rezida in aceea c! in cazul santajului sunt

incalcate, in principal, relatiile sociale referitoare la libertatea moral! a persoanei, pe cand in cazul talhariei sunt incalcate in primul rand relatiile sociale
privind patrimoniul. Pentru a fi incalcata in principallibertatea morals, iar fapta
sa constituie infractiunea de santaj, este necesar sa i se produca victimei 0 stare
de temere care sa persiste pe parcursul unui anumit interval de timp, lntre
momentul exercitarii constrangerii si momentul cand, satisfacand cererea
faptuitorului, aceasta i~i redobandeste libertatea morala. Altfel spus, este necesar
ca pericolul la care se vede expusa victima s! fie unul viitor, ~i nu iminent, iar
rezultatul violentei sau amenintarii urmarit de raptuitor s! fie distantat in timp de
actul constrangerii, Dimpotriva, satisfacerea de indata a cerintei faptuitorului
face ca actiunea acestuia sa constituie infractiunea de talharie, deoarece relatiile
sociale incalcate in principal sunt cele referitoare la patrimoniul persoanei, ~i nu
cele la libertatea morala. In cauza, exercitarea actelor de violent! asupra partii
vatamate, urmata de deposedarea acesteia de autoturism, realizeaza continutul
infractiunii de talh!rie, iar amenintarea aceleiasi victime cu darea in vileag a
unui presupus viol cu scopul de a 0 determina sa remita inculpatului recurent 0
suma de bani, urmata de predarea efectiva a acestei sume la un anumit interval
de timp dupa exercitarea constrangerii, realizeaza elementele constitutive ale
infractiunii de santa] (CA. Cluj, sectia penala si de minori, deeizia nr. 31612009,
in V. Vaduva, op. cit., pet. 90).
- in cazul in care prin amenintare sau violente i se cere unei persoane sa mtretina
un act sexual eu faptuitorul, iar in aceeasi imprejurare aceasta cedeaza presiunii la
care este supusa, se va reline comiterea infractiunii de viol, iar nu aceea de santaj; in
cazul in care solicitarea vizeaza intretinerea in viitor a unui act sexual, se va retine
numai savarsirea infractiunii de santaj;
- infractiunea de santaj este absorbita in infractiunea de lipsire de libertate a carei

variants agravata presupune ca in sehimbul eliberarii vietimei se cere un folos
material sau orice alt avantaj [art. 189 alin. (2) teza a V-a C.pen.].
b) urmarea lmediata: starea de perieol cream la adresa libertatii psihice a
victimei; incalcarea libertatii psihice produce 0 temere cu privire la existenta unui
pericol viitor, iar nu iminent;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe legatur! de eauzalitate intre
constrangerea prin amenintare sau violent! si starea de pericol creata,
~
Actiunea de constrangere exercitata de catre inculpat a avut ca urmare
o stare de temere a partilor civile, adica 0 ingradire a libertatii lor psihice de a
actiona dupa voia lor, iar intre actiunea inculpatului ~iurmarea produsa a existat
o legatura de cauzalitate. Latura subiectiva a infractiunii de sante] este realizata,
ineulpatul a actionat avand convingerea ca prin fapta sa va determina 0 constrangere ilicita asupra partilor civile pentru a le determina sa dea sumele de bani
solieitate ~i a urmarit produeerea aeestui rezultat, eu scopul de a dobandi un
folos material injust pentru sine, acesta nefiind datorat de catre victime
(CA. Cluj, sectia penald, decizia nr. 18/2002, in B.J. 2002, p. 503).
---_-----------
-i
374
4.5. Latura sublectiva

- numai intentie directa;
- intentia este calificata prin scopul urmarit: obtinerea pentru sine sau pentru aitul,
in mod injust, a unui folos, indiferent daca acesta este just sau injust;
- nu prezinta importanta mobilul cu care faptuitorul actioneaza,
~
Starea de fapt retinuta in mod corect de prima instanta dovedeste ca
relatiile dintre partea vatamata si inculpat nu au avut doar 0 natura civila
exprimata prin incheierea unui contract de imprumut nerestituit integral de
partea vatamata. Desi initial intre parti a fost mcheiat un contract de imprumut,
recunoseut amt de partea vatamata, cat ~i de ineulpat, ulterior raporturile dintre
cei doi au ajuns pe taramul dreptului penal, urmare a modalitatii in care inculpatul a tnteles sa-si recupereze suma imprumutata partii vatamate. Ineulpatul a
apelat la mijloace de constrangere fizica si psihica a partii vatamate pentru a 0
determina sa-i restituie suma de bani. Totodata, Curtea a retinut ca infractiunea
de santa] are ca obiect juridic special ocrotirea relatiilor sociale care privese
libertatea psihica a persoanei, privita sub aspeetul posibilitatii de a lua hotarari ~i
de a se manifesta in mod nestingherit, tara sa fie constrans prin amenintare sau
violenta, De asemenea, prin ineriminarea faptei de santaj sunt ocrotite ~irelatiile
sociale legate de patrimoniul persoanei sau de alte valori soeiale, dupa cum
folosul urmarit de faptuitor este un folos material sau de alta natura. Pe langa
starea de temere ce constituie consecinta amenintarii, vietima infractiunii de
santaj este obligate, pentru a-si redobandi libertatea psihica, sa dea, sa faca, sa
nu faca sau sa sufere ceva, ceea ee aduce atingere patrimoniului persoanei sau
altor valori soeiale legate de folosul solieitat de faptuitor. Elementul material al
infractiunii de santej se realizeaza printr-o actiune de constrangere savar~itaprin
violenta sau amenintare, constrangere in urma careia faptuitorul urmareste sa
determine vietima la 0 anumita conduita. Aetele de violenta urmaresc produeerea unor suferinte fiziee sau a unor vataman ee necesita pentru vindeeare eel
mult 20 de zile, adica prin violenta se realizeaza continutul infractiunii de lovire
sau alte violente, Astfel, infractiunea de lovire sau alte violente este absorbita in
continutul eonstitutiv al infractiunii de santaj. Constrangerea specifica infractiunii de santa] se realizeaza, altemativ, ~iprintr-o actiune de amenintare, care se
analizeaza prin raportare la continutul constitutiv al infractiunii de amenintare
care, in aceasta situatie, constituie element component al elementului material al
infractiunii de santa]. Aceasta presupune ea faptuitorul urmareste sa oblige
vietima la un anumit eomportament ca urmare a amenintarii cu savar~irea unui
rau constand intr-o infractiune sau intr-o fapta pagubitoare indreptate impotriva
ei, a sotului sau a unei rude apropiate, amenintare care este de natura sa-i
provoace victimei 0 stare de temere. Drept urmare, cum in cauza s-a dovedit
existenta actiunii de amenintare, precum si a intentiei directe, calificata prin
scopul dobandirii in mod injust un folos, pentru sine, in mod coreet s-a retinut
vinovatia inculpatului in comiterea infractiunii de santaj. In referire la folosul
urmarit de inculpat, reztilta ea acesta a urmarit sa determine partea vatamata sa-i
restituie un imprumut. Chiar ~i in ipoteza in care folosul urmarit de inculpat restituirea imprumutului - era just, subzista infractiunea de santaj, dat fiind ea
---_.-------------
375
dispozitiile art. 194 alin. (1) C.pen. fac trimitere la dobandirea unui folos in mod
injust, folosul reprezentand scopul urmarit de faptuitor. Textul de lege nu face
referire la caracterul injust al folosului, ci doar la modalitatea injusta in care se
urmareste obtinerea lui, de aceea infractiunea de santaj exista ~i atunci cand
folosul are un caraeter just, dar se doreste obtinerea sa in mod injust. Legiuitorul
nu a caracterizat injusta decat modalitatea obtinerii folosului, nu ~i folosul in
sine; de aceea, ehiar daca faptuitorul este indreptatit la obtinerea unui folos, dar
in aetivitatea sa se foloseste de constrangere si actioneaza tntr-o maniera injusta,
fapta eonstituie infractiunea de santaj. Inculpatul 8.0. a iacercat sa prezerve un
pretins folos just intr-o maniera ilicita, prin exercitarea de constrangeri asupra
partii vatamate. in concluzie, Curtea a apreciat ca fapta inculpatului 8.0., slivar~ita in conditiile mai sus descrise, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de santaj prevazute de art. 194 alin. (1) C.pen. (C.A. Constanta, sectia
penald, minori sifamilie, decizia nr. 71112011. in V. Viiduva, op. cit., pet. 55).
~
Potrivit art. 194 C.pen., constituie infractiunea de santa] constrangerea
unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa
sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi, in mod injust, un folos,
pentru sine sau pentru altul. Asadar, legea cere ca dobandirea folosului sa fie
urmarita in mod injust, chiar daca folosul respectiv este just. Pe de alta parte,
instigatorul este, potrivit art. 25 din acelasi cod, persoana care, cu intentie,
determina 0 alta persoana sa savarseasca 0 fapta prevazuta de legea penala, Din
probele administrate, care au fost corect analizate in considerentele hotararii
pronuntate de prima instants, rezulta rara dubiu ca intre inculpat ~i partea
vatamata au existat relatii comerciale normale pana in toamna anului 1996, cand
inculpatul a virat partenerului sau de afaceri suma de 310.000 marci germane,
pentru achizitionarea unor produse alimentare (prune uscate si magiun) din
Romania ~i Republica Moldova ~i livrarea lor catre beneficiari din Ungaria,
Cehia ~i Germania, anume desemnati de inculpat. In derularea acestui contract,
intre plirti au intervenit unele neintelegeri, care au fost solutionate insa prin
promovarea unor actiuni in justitie. Intrucat la un moment dat 8.1. ii datora
inculpatului suma de 310.000 marci germane, pentru recuperarea ei acesta din
urma a apelat la serviciile numitilor P.V. ~i S.P. (coinculpati in cauza), care, in
schimbul sumei de 40.000 marci germane, impreuna cu aite trei persoane,
recrutate de ei, s-au deplasat in mod repetat la domiciliul partii vatamate, pentru
a 0 determina sa-si achite datoria, folosind in acest scop amenintari ~i violente,
Faptul ea inculpatul avea cunostinta de metodele ilegale folosite de cei cinci
"recuperatori" este dovedit cu declaratiile partii vatamate ~i ale martorilor
audiati in cauza, cat si cu recunoasterile partiale ale acestuia. Asadar, motivarea
instantei de apel in sensul ca inculpatul a actionat pentru recuperarea creantei
sale, si nu pentru obtinerea unui folos injust este gresita, Intrucat, asa cum s-a
mai aratat, chiar daca folosul era just, dobandirea lui s-a facut pe cai nepermise
de lege, inculpatul acceptand sa plateasca recompense substantiale unor
persoane folosite pentru constrangerea debitorului sau la plata datoriei (/.C.c.J.,
376

- consta in amenintarea eu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare,
compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul aeesteia sau pentru
apropiata,
ruda
~
Fapta inculpatei care, in calitatea sa de ziarist, a amenintat partea
vatamata cu darea in vileag a unor fapte compromitatoare pentru imaginea sa si
a familiei sale, solicitandu-i 0 suma de bani pentru a nu publica un articol in
acest sens, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de santaj, prevazuta
de art. 194 alin. (2) C.pen. Constituie complicitate la infractiunea de santa] fapta
de transmitere repetata a cererilor si amenintarilor autorului, inlesnind activitatea
acestuia, pentru a determina victima sa remita suma de bani ce i se pretinde. A
da in vileag 0 fapta compromitatoare inseamna a 0 aduce la cunostinta altor
persoane. Nu intereseaza daca darea in vileag se face intr-un anumit mod. De
asemenea, nu are relevanta daca acea fapta este reala sau imaginara. Ea trebuie
sa fie compromitatoare pentru persoana amenintata sau pentru 0 ruda apropiata
(C.A. Pitesti, sectia penald, minori i familie, decizia nr. 653/2008, in
V. Vdduva, op. cit., pet. 61).
~
Pentru a se putea retine agravanta legala, prevazuta de alin. (2) al
art. 194 C.pen., trebuie lndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: existenta
constrangerii, ln modalitatea prevazuta la alin. (1) al acestui articol, adica prin
violenta sau amenintare, 1nscopul ca partea vatamata sa dea, sa faca, sa nu faca
sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos,
pentru sine sau pentru altul, iar constrangerea sa se faca prin amenintarea cu
darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru
persoana amenintata, sotul sau 0 ruda apropiata, Or, in speta, forma calificata a
infractiunii de santaj, prevazuta de alin. (2) al art. 194 C.pen., este realizata prin
toate elementele sale constitutive: partea vatamata R.M. a fost constransa sa
incheie un contract de instrainare prin amenintarea cu inceperea cercetarilor
penale pentru infractiunea de evaziune fiscala (I.C.C.J., sectia penala, decizia
nr. 1385/2004, www.scj.ro).
4.7. Formele infracpunii

- aetele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul in care dupa realizarea constrangerii se
produce starea de pericol pentru libertatea psihica a persoanei;
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data savarsirii
ultimului act de executare.
~
Instanta de apel a facut 0 tncadrare juridica necorespunzatoare, prin
retinerea dispozitiilor art. 41 alin. (2) C.pen. in ceea ce priveste infractiunea de
santaj prevazuta de art. 194 alin. (1) C.pen., in conditiile in care infractiunea de
santaj este 0 infractiune comisiva ce presupune 0 restrangere a libertatii psihice a
persoanei si se consuma in momentul in care s-a produs actiunea de
------~---------~------------
377
constrangere a vointei victimei, in vederea satisfacerii pretentiilor faptuitorului.
In ipoteza in care faptuitorul a constrans victima prin acte repetate, exista 0

singura infractiune de santa] (1.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 96412009,
www.scj.ro).
4.8. Pedeapsa
- pentru variata tip: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani;
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 2 la 7 ani;
- daca fapta este savar~ita in conditiile art. 13' din Legea nr. 78/2000, pedeapsa
este inchisoarea de la 7 la 12 ani.
5. Violarea secretului corespendentei
5.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in deschiderea, tara drept, a unei corespondente adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon,
telegrafsau prin aite mijIoace de transmitere la distanta (art. 195 C.pen.);
- constituie varianta asimilatd infractiunii de violare a secretului corespondentei sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului
unei corespondente, chiar atunci cand a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din
greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar in
cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din greseala sau din intdmplare;
- reprezinta varianta agravatd a infractiunii de violare a secretului corespondentei
fapta sllvar~itll de un functionar care avea obligatia legala de a respecta secretul
corespondentei;
iar impacarea partilor inillturll raspunderea penala,
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la inviolabilitatea corespondentei sau a comunicatiilor unei persoane ~i implicit cele privitoare la protectia
vietii private a persoanei;
b) obiect material: in principiu nu are, cu exceptia situatiei in care corespondenta
sau comunicarile unei persoane sunt prezentate sau stocate pe un suport material.
5.3. Sublectli infractiunii
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul (cu exceptia
divulgarii secretului corespondentei prin viu grai, cand infractiunea este instantanee
cu autor exclusiv), instigarea sau complicitatea;
---_
...-
------
378
- in cazul variantei agravate prevazute de art. 195 alin. (21) C.pen. subiectul activ
nemijlocit este un functionar [in sensul art. 147 alin. (2) C.pen.] care are obligatia
legala de a respecta secretul profesional si confidentialitatea informatiilor la care are
acces.
b) subiectul pasiv: orice persoana in viata.

(i) deschiderea unei cerespondente adresate altuia;
- nu prezinta importanta pentru existenta infractiunii daca, dupa deschidere,
faptuitorul a luat sau nu cunostinta de continutul corespondentei;
- poate fi retinuta in concurs cu accesul tam drept la sisteme informatice ce reprezinta infractiunea constand in fapta unei persoane de a patrunde, tara drept, intr-un
sistem informatic ("hacking", "cracking") [art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003].
(ii) interceptarea unei convorbiri sau comuniclri efectuate prin mijIoace de
transmitere la distant! intre alte persoane.
- interceptarea presupune surprinderea sau luarea sub control a convorbirilor sau

comunicarilor unei persoane;
- cerinta esentiala este ca deschiderea sau interceptarea corespondentei sau comunicatiei sa fie facute tara drept;
- se poate proceda la deschiderea corespondentei sau la interceptarea convorbirilor si comunicarilor in cazul in care aceste activitati sunt autorizate de catre judecator
in cadrul procedeelor probatorii prevazute de lege, respectiv: retinerea si predarea
corespondentei si a obiectelor [art. 98 alin. (1) C.proc.pen., art. 4933 alin. (1) lit. b)
C.proc.pen.] si interceptarea :~i inregiatrarea convorbirilor sau comunicarilor
(art. 911_916 C.proc.pen., art. 4934, art. 4935 C.proc.pen., art. 27 din Legea
nr. 78/2000, art. 15 din Legea nr. 39/2003, art. 23 din Legea nr. 143/2000, art. 16 din
O.U.G. nr. 43/2002, art. 16 din Legea nr. 508/2004);
- in cazul persoanelor private de libertate intr-un loc de detentie, deschiderea si
retinerea corespondentei se pot face numai pe baza dispozitiilor date, in seris si
motivat, de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepsei privative de libertate
[art. 45 alin. (5) din Legea nr. 275/2006].
b) urmarea imediat!: starea de perieol cream prin violarea seeretului eorespondentei;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (ex re).

~
Confectionarea unor dispozitive de interceptare a convorbirilor telefonice, in scopul ascultarii acestora pentru a verifica fidelitatea unei sotii constituie
infractiunea prevazuta in art. 195 sau, dupa caz, complicitate la aceasta infractiune, iar nu infractiune de confectionare de mijloace specifice de interceptare a
comunicatiilor preva.zutAde Legea nr. 5111991 (C. S.J. , sectia penala, deeizia
nr. 1492/2003, www.sej.ro).
.
379
5.5. Latura subiectlva

i'
i;
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala; acestea pot fi avute In vedere de instants la individualizarea pedepsei.
5.6. Varianta aslmtlata

- constituie
0 variantaasimilataformei
tip a infractiunii[art. 195 alin. (2) C.pen.]:
(i) sustragerea unei corespendente;
- luarea rara drept a corespondentei din posesia celui care

servicii postale);
detine (expeditor,
- nu se va retine concursul cu infractiunea de furt, ci numai infractiunea de violare

a secretului corespondentei (exists un concurs de calificari juridice).
(ii) distrugerea unei corespondente;
- nu se va retine concursul cu infractiunea de distrugere, lntrucdt exista un concurs

de calificari juridice.
(iii) retinerea tara drept a corespondentel;
- este 0 infractiune continua, ce presupune pastrarea corespondentei ajunse ilicit

in posesia faptuitorului;
- in acest caz insusirea bunului gasit prevazuta de art. 216 C.pen. este absorbita In
infractiunea de violare a secretului corespondentei,
(iv) divulgarea fara drept a continutulul unei corespondente, chiar atunci cand
a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, si divulgarea continutului unei
convorbiri sau comunicari interceptate, chiar in cazul in care faptuitorul a luat la
cunostinta de aceasta din greseala sau din intamplare.
- comunicarea catre un tert a continutului corespondentei sau comunicarii.

- este comuna formei tip si variantei asimilate;
- infractiunea are caracter mai gray cand este savar~ita in calitate de autor sau
coautor de catre un functionar care are obligatia legala de a respecta secretul profesional si confidentialitatea informatiilor la care are acces [art. 195 alin. (2') C.pen.].

- actele de pregatire si tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii activitatii prevazute de elementul
material al infractiunii;
- in cazul savarsirii infractiunii In modalitatea retinerii rara drept a corespondentei, infractiunea este continua si se epuizeaza In momentul incetarii retinerii sau al
condamnarii definitive pentru aceasta infractiune,
380
5.9. Pedeapsa
- varianta de baza si cea asimilata: inchisoarea de la 6 luni la 3 ani;
- forma agravata: inchisoarea de la 2 la 5 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.
6. Divulgarea secretului profesional
6.1. Netiune
- este infractiunea ce consta in divulgarea, rara drept, a unor date, documente sau
informatii cu caracter de secret profesional, de catre acela caruia i-au fost incredintate
sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei sau a functiei, daca este de natura a
aduce prejudicii materiale sau morale altei persoane (art. 196 C.pen.);
- secretul profesional este obligatia ce incumba persoanelor care au cunoscut
informatii confidentiale in exercitiul profesiei sau functiei de a nu le divulga.
6.2. Obiectul fnfractlunii

a) obiectul juridic special: relatiile sociale privind libertatea persoanei de a
incredinta date confidentiale celor care prin profesiile pe care le exercita sunt tinuti sa
nu le divulge;

6.3. Sublectl! tnfractlunf!
a) subiectul activ nemijlocit: este calificat,respectiv persoana fizica care exercita 0
profesie sau indeplineste 0 functie ce implica obligatia de pastrare a secretului (de pilda,
psihoterapeuti, preoti, medici, notari, avocati, angajatii bancilor); nu poate fi sav~ita de
o persoana juridica;
- participatia nu e posibila decat in forma instigarii sau a complicitatii;
- fata de caracterul personal al obligatiei de confidentialitate, coautoratul nu este
posibil.
b) subiectul pasiv: persoana despre care au fost incredintate anumite date sau
informatii confidentiale subiectului activ.

a) elementul material: divulgarea (prin actiune sau inactiune) unor date confidentiale de catre persoanele care le-au cunoscut in exercitiul profesiei sau functiei;
- cerinte esentiale: divulgarea sa fie fora drept si de natura a prejudicia material

sau moral persoana vatamata (nu este necesara producerea efectiva a prejudiciului);
- in cazul in care legea impune sub sanctiune penala obligatia de a aduce la cunostint.organelor de urmarire penala date sau imprejurari confidentiale, nu se va retine
savarsirea infractiunii de divulgare a secretului profesional (de pilda, in cazul infractiunilor prevazute de art. 170, art. 262, art. 263 C.pen.).
381
b) urmarea imediati: starea de peri col rezultata din atingerea libertatii persoanei
prin divulgarea tara drept a informatiilor confidentiale;
c) legitura de cauzalitate: rezulta ex reo

- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.
6.6. Formele Infraetiunh

- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii activitatii prevazute de elementul
material al infractiunii;
- poate fi savar~ita in forma continuata, cand infractiunea se va epuiza in momentul efectuarii ultimului act de executare.
6.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda .
.'-~'~'---"
--.--.~---.---------+-..
Capitolul III
Infractiunl privitoare la vlata sexuala
1. Violul
1.1.Notlune
- este infractiunea ce consta in actul sexual de orice natura cu 0 persoana de sex
diferit sau de acelasi sex, prin constrangereaacesteia sau profitand de imposibilitatea
ei de a se apara ori de a-si exprima vointa [art. 197alin. (1) C.pen.];
- pentru forma tip actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei v~tamate; nu este posibila lmpacarea partilor, lnlaturarea raspunderii
penale a faptuitoruluifiind posibila numai pe calea retragerii plangerii prealabile;
~
In cazul in care decesul victimei infractiunii de viol prevazuta in
art. 197 alin. (1) C.pen. a fost cauzatprin savarsireainfractiuniide omor calificat asupra acesteia, prevazut in art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen., pentru a
lnlesni ~i a ascunde comiterea infractiunii de viol, nu sunt incidente dispozitiile privind lipsa plangerii prealabile, intrucat persoana vatamata este in
imposibilitateade a-si exercita dreptulprocesualde a formulasau nu plangere
pentru infractiuneade viol, situatie in care principiul disponibilitatiiin procesul penal este inlocuit de principiul oficialitatii,statul fiind acela care este
chemat sa apere intereselepersoanelorvatamate atunci cand acestea nu si le
pot promova - cum este cazul victimei, al carei deces a fost cauzat prin
activitateainfractionalaa inculpatului(J.C.CJ; sectia penala, decizia nr. 464
din 11februarie 2009, www.legalis.ro).
- constituie variante agravate ale infractiunii: (i) violul savar~it de mai multe
persoane; (ii) daca victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in
tratamentul faptuitorului; (iii) daca victima este membru de familie; (iv) daca s-a
cauzat victimei 0 vatamare grava a integritatii corporale sau a sanat~tii; (v) daca
violul a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei; (vi) daca victima nu
implinise varsta de IS ani.

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a unei
persoane;
- poate exista si un obiect juridic secundar constand in relatiile sociale referitoare
la viata, integritatea fizica sau psihica a persoanei.
b) obiectul material: corpul persoanei in viata;
- daca persoana este decedata se va retine infractiunea de profanare de morminte
(art. 319 C.pen.).
Infractiuni privitoare fa viata sexuala
383
1.3. Subiectli Infractiunli

a) subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitate penala poate fi
autor al infractiunii de viol;
- participatia penal a la forma tip este posibila in forma instigarii sau a complicitatii anterioare;
- savar~irea faptei de doua sau mai multe persoane (coautorat' sau complicitate
eoncomitenta) constituie 0 varianta agravata a violului.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata, indiferent de sex.
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea pluralitatii de infractiuni,

a) elementul material: intretinerea unui act sexual, de orice natura, cu 0 persoana
de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea vietimei sau profitand de
imposibilitatea acesteia de a se apara ori de a-si exprima vointa;
- act sexual de orice natura desemneaza raportul sexual ori aetul sexual oral sau
anal cu 0 persoana (hetero sau homosexual), precum si orice alte acte de penetrare
vaginala, orala sau anala eu earaeter sexual;
~
Prin act sexual de orice natura susceptibil a fi incadrat in infractiunea
de viol prevazuta de art. 197 C.pen. (... ) se intelege orice modalitate de obtinere
a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului,
intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex (1.c.c.J., Sectiile Unite, Decizia
- este necesar ca aetul sexual sa aiba locfora consimtdmdntul persoanei;
- constrangerea fizica sau psihica trebuie sa fie efectiva, conducand la inlaturarea
sau diminuarea opozitiei vietimei; nu este necesar ca aceasta constrangere sa fie
irezistibila;
- violul in forma tip comis prin constrangere absoarbe infractiunea de lipsire nelegala de libertate (art. 189 C.pen.) pe perioada necesara pentru savarsirea infractiunii,
amenintare (art. 193 C.pen.), precum si infractiunile de loviri sau alte violente
(art. 180 C.pen.) si vatamarea corporala (art. 181 C.pen.); in ipoteza in care violul
este comis de catre infractorul care profita de imposibilitatea victimei de a se apara
ori de a-si exprima vointa, nu se poate retine absorbtia infractiunii de lipsire nelegala
de libertate (art. 189 C.pen.) deoarece aceasta varianta a elementului material nu
implica in mod necesar 0 lipsire de libertate;
- nu se poate retine existenta in concurs ideal a infractiunii de viol eu infractiunea
de act sexual cu un minor, insa poate exista un astfel de concurs intre viol si coruptia
1 Apreciem d\ fata de continutul notiunii de act sexual de orice natura nu se mai poate
considera ca nu este posibil coautoratulla infractiunea de viol, asa cum, in mod just, se retinea
in doctrina la momentul in care elementul material al violului consta numai in raportul sexual,
excluzand alte acte de natura sexuala.
384
sexuala (de pilda, violul este comis in prezenta unui minor care observa actele
sexuale lntretinute prin constrangere);
- imposibilitatea victimei de a se apara poate fi preexistenta sau poate sa fie
urmarea actiunii faptuiterului sau a altui participant.
b) urmarea imediata: incalcarea libertatii victimei de a decide cu privire la intretinerea unui act sexual;
c) legatara de cauzalitate: rezulta, in principiu, din materialitatea faptei (ex re);

la formele agravate comise cu praeterintentie trebuie dovedita legatura de cauzalitate
[art. 197 alin. (2) lit. c) si alin. (3) teza a II-a C.pen.].

- intentia directs:
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala.acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

1.6.1. Violul savir,it de mai multe persoane impreuna [art. 197 aline(2) lit. a)
C.pen.)
- faptuitorii trebuie sa fie coautori, autori succesivi ai faptei sau complici concomitenti;
- nu este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca toti participantii sa
fi intretinut un act sexual cu victima violului;
- nu se va reline coautoratul: (i) daca 0 persoana imobilizeaza victima, iar alta 0
violeaza, primul va fi complice la forma agravata, iar eel de-al doilea va fi autor la
forma agravata; (ii) daca ambele persoane violeaza victima, fiecare ajutandu-l pe
celalalt prin imobilizarea victimei, se va retine in sarcina fiecaruia numai savar~irea
infractiunii de viol in calitate de autor la forma agravata; (iii) daca doua persoane
violeaza, succesiv, victima, ambii vor fi autori, iar nu coautori;
- nu se poate retine circumstanta agravanta legala a savarsirii faptei de trei sau

mai multe persoane impreuna, prevazuta de art. 75 alin. (I) lit. a) C.pen., insa poate fi
retinuta cea prevazuta de art. 75 alin. (1) lit. c) C.pen. atunci cand la savar~irea
infractiunii a participat ~iun minor;
- este circumstanta reala, care se rasfrange asupra instigatorilor si complicilor
anteriori, in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
1.6.2. Violul comis asupra unei persoane care se aOa in ingrljirea, ocrotirea,
educarea, paza sau in tratamentul tlptuitorului [art. 197 alin. (2) lit. b) C.pen.]
- ingrijirea faptuitorului: persoanele care se ocupa de ingrijirea victimei indiferent
de forma in care sunt angajati;
- ocrotirea faptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat victima;
- educarea faptuitorului: profesor;
Infractiuni privitoare fa via/a sexuala
385
- paza faptuitorulni: persoanele care au atributia de a asigura paza celor privati de

libertate in executarea unei pedepse, masuri educative sau a unei masuri de siguranta;
- tratamentul faptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.;
- se va retine aceasta agravanta si in cazul in care numai complicele sau instigatorul au calitatile enumerate mai sus.
1.6.3. Violul comis asupra unui membru de familie [art. 197 alin. (2) lit. bl) C.pen.]
- violul trebuie savar~it de sotul sau ruda apropiata a victimei, daca aceasta din
urma locuieste ~i gospodareste impreuna cu victima .
..__
Raportul sexual cu 0 persoana de sex diferit, care este ruda in linie
directs sau frate ori sora, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, constituie atat infractiunea de
viol prevazuta de art. 197 alin. (1) C.pen., cat si infractiunea de incest prevazuta
de art. 203 din acelasi cod, in concurs ideal, iar daca victima, ruda apropiata,
locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul, 0 atare fapta constituie infractiunea de viol prevazuta de art. 197 alin. (1) si alin. (2) lit. bl) C.pen., in concurs
ideal cu infractiunea de incest prevazuta de art. 203 din acelasi cod (J.C.Cil.,
Sectiile Unite, Decizia nr. 212005, www.legalis.ro) .
..__
Infractiunea de viol, in modalitatea raportului sexual, prevazuta de
art. 197 alin. (1) C.pen. raportat la alin. (2) lit. bl) si alin. (3) teza I C.pen., cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., se va retine in concurs cu infractiunea de incest
prevazuta de art. 203 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. (J.c.c.J.,
Secttile Unite, Decizia nr. 1712008, www.legalis.ro).
1.6.4. Violul care a avut ca urmare praeterlntentlonata
0 vAtAmare gravA a
integritatii corporale sau a sAnAtApi[art. 197 alin. (2) lit. c) C.pen.)
- in urma violului sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile prevazute
de art. 182 C.pen.; prin urmare, vatamarea corporala grava este absorbita in aceasta
varianta agravata a violului;
- daca faptuitorul a actionat cu intentia de a provoca 0 vatamare grava integritatii
corporale a victimei, se va retine concursul dintre viol si vatamarea corporals grava .
..__
Fapta inculpatului de a incerca sa violeze victima si, in urma avertizarii
de catre aceasta ca va sari pe fereastra de la etajul al II-lea al imobilului, de a
continua amenintarile pentru a 0 constrange la raport sexual, urmata de iesirea
victimei pe fereastra ~i caderea ei cu consecinta unor grave vatamari corporale,
constituie tentativa la infractiunile de omor ~i de viol, aflate in concurs, iar nu
tentativa la infractiunea de viol in forma agravata care a avut ca urmare
vatamarea corporala grava a victimei. Intr-un atare caz, se impune concluzia ca
inculpatul a prevazut posibilitatea mortii victimei ~i a acceptat acest rezultat,
actionand, deci, cu intentie indirecta de a ucide, iar nu cu intentie de viol
depa~ita de rezultat, ca urmare a culpei inculpatului (C.S.J., sectia penald,
I
t,
d1
"",,,..1
386
1.6.5. Violul comis asupra unei victime care nu a implinit varsta de 15 ani
[art. 197 alin. (3) teza I C.pen.)
- faptuitorul trebuie sa fi cunoscut la momentul savar~irii infractiunii
nu a implinit varsta de 15 ani;
ca victima
- eroarea cu privire la varsta victimei conduce la tnlaturarea.agravantei;

- este 0 circumstantd reala si se rasfrange asupra participantilor in masura in care
au cunoscut-o sau au prevazut-o.
Exista viol agravat daca victima avea varsta de 9 ani, chiar daca nu s-a
folosit violenta; in acest caz nu se poate presupune ca victima si-a exprimat in

mod liber vointa consimtind la raport sexual (Trib. judo Bucuresti, sectia penala,
decizia nr. 16911982, tn G. Antoniu, C. Bulai, op. cit., p. 90).
~
Raportul sexual savarsit in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale,
atunci cand victima este membru al familiei, prin constrangerea acesteia sau
profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, atat
inainte, cat ~i dupa ce aceasta a implinit 15 ani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol prevazute de art. 197 alin. (1) raportat la alin. (2)
lit. b') si alin, (3) teza I, cu apliearea art. 41 alin. (2) C.pen.
Infractiunea de viol, in modalitatea raportului sexual, prevazuta de art. 197 alin.
(I) C.pen. raportat la alin. (2) lit. bl) ~i alin. (3) teza I C.pen., cu aplicarea art. 41
alin. (2) C.pen., se va retine in concurs cu infractiunea de incest prevazuta de
art. 203 C.pen., eu apliearea art. 41 alin. (2) C.pen. (I.C.CiJ; Sectiile Unite,
Decizia nr. 212005, www.legalis.ro).
1. Actul sexual, ramas in forma tentativei, savar~it prin constrangerea

victimei care nu a implinit varsta de 15 ani, urmat de comiterea unui al doilea
act sexual consumat, prin constrangerea aceleiasi victime si in realizarea
aceleiasi rezolutii infractionale, constituie infractiunea de viol in forma continuata, prevazuta in art. 197 alin. (1) ~i (3) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C.pen. in cazul ln care, in scopul savarsirii infractiunii de viol, victima minora a
fost lipsita de libertate, prin rapire, de mai multe persoane impreuna, fiind
supusa unor suferinte pe durata lipsirii de libertate, prin exereitarea unor acte de
violenta fizica repetate, sunt intrunite ~i elementele constitutive ale infractiunii
de lips ire de libertate in mod ilegal, prevazuta in art. 189 alin. (1) ~i (2) C.pen.,
aflata in concurs cu infractiunea de viol.
2. Daca inculpatul a savar~it infractiunea de viol asupra victimei care nu a implinit varsta de 15 ani, pe care 0 cunostea ~i ale carei trasaturi somatice erau cele
normale pentru un copil sub 15 ani, nu sunt ineidente dispozitiile art. 51 alin. (2)
C.pen. referitoare la eroarea de fapt secundara si, in consecinta, dispozitiile
art. 197 alin. (3) C.pen. nu pot fi inlaturate din incadrarea juridica a faptei de
viol (/.c.c.J, sectia penala, decizia nr. 1148/2009, www.scj.ro).
~
1.6.6. Violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei [art. 197
alin. (3) teza a II-a C.pen.]
- in urma violului sa se fi produs praeterintentionat moartea sau sinuciderea victimei;
__ .-_. ------
Infractiuni privitoare fa via/a sexuala
387
- daca faptuitorul a actionat cu intentia de a suprima viata victimei, se va retine

concursul dintre viol si omor.
~
Exista agravanta prevazuta in art. 197 alin. (3) daca victima,
opunandu-se inculpatului, s-a lovit cu capul de 0 piatra, iar dupa viol a incetat
din viata; in acest caz violenta a fost exercitata cu intentie de inculpat rezultatul
mortal fiindu-i imputabil cu titlul de culpa; moartea producandu-se ca urmare a
violentelor exercitate de inculpat pentru a determina victima la raport sexual,
fapta constituie infractiunea prevazuta de art. 197 alin. (3) C.pen., iar nu aceea
prevazuta de art. 183 C.pen. (Trib. Suprem, sectia penala, deeizia nr. 48611978,
in G. Antoniu, C Bulat, op. cit., p. 90).
~
Fapta inculpatului de a incerca sa violeze victima, staruind si dupa ce
aceasta l-a avertizat ca va sari pe fereastra de la mare inaltime, ceea ce s-a si
intamplat, constituie infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 174 raportat
la art. 175 lit. h) C.pen., infractiunea fiind savar~itacu intentie, iar nu tentativa la
infractiunea de viol urmata de sinuciderea victimei, care se savar~e~tecu intentie
depa~ita (CS.J., sectia penala, decizia nr. 47011993, www.legalis.ro).
~
Fapta de viol savar~itaasupra victimei, urmata de uciderea acesteia de
catre inculpat prin asfixie mecanica, prin obstructia cailor respiratorii superioare,
pentru ca victima sa nu tipe ~i banuind ca a fost recunoscut de aceasta, intruneste
atat elementele constitutive ale infractiunii de viol prevazute in art. 197 alin. (1),
cat si pe cele ale infractiunii de omor calificat prevazute in art. 174-175 alin. (1)
lit. h) C.pen., referitoare la omorul comis pentru a inlesni sau ascunde savarsirea
altei infractiuni, iar nu elementele constitutive ale infractiuniide viol care a avut ca
urmare moartea victimei, prevazuta in art. 197 alin. (3) teza a II-a C.pen., intrucat
moartea victimei nu a constituit rezultatul praeterintentionat al infractiunii de viol,
ci inculpatul, obstructionand caile respiratorii superioare ale victimei, a prevazut
rezultatul faptei de omor si a acceptat posibilitatea producerii lui (I.CCJ., sectia
1.7. Formele Infraetiunfi

- actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de
complicitate anterioara sau pot intra in continutul tentativei;
~
In compunerea elementului material al tentativei de viol intra toate
actele de executare premergatoare raportului sexual cu victima, ori de cate ori
activitatea infractionala a fost oprita inainte de consumarea acestui raport.
Limita superioara a tentativei de viol 0 constituie intreruperea actiunii de executare inainte de realizarea raportului sexual, iar daca aceasta limita a fost depasita,
exista infractiunea de viol in forma consumata (CA. Bucuresti, sectia penala,
decizia nr. 142/1999, in CP.J.P. 1999, p. 183).
- tentativa este posibila numai in forma imperfects ~i incriminata; nu este posibila

tentativa perfecta; nu se va reline savarsirea unei tentative la infractiunea de viol
388
atunci cand faptuitorul ia hotararea de a intretine un raport sexual cu victima, dar la

opunerea acesteia renunta la continuarea actelor infractionale;
- in cazul in care violul ramane in forma tentativei, insa se produce praeterintentionat decesul victimei, infractiunea ramane in stadiul de tentativa, dar la stabilirea
pedepsei se tine cont de cea prevazuta de lege pentru forma consumata, intrucat
rezultatul mai gray s-a produs deja (intreaga activitate infractionala trebuie raportata
la rezultatul final, moartea sau sinuciderea victimei, care constituie temeiul agravarii
raspunderii penale);
--.
Infractiunea de viol prevazuta de art. 197 alin. (3) C.pen. include in
continutul ei doua urmari, pe de 0 parte, vatamarea inviolabilitatii ~i libertatii

sexuale a victimei, prin sav3.r~ireaactului sexual, iar, pe de alta parte, moartea
sau sinuciderea victimei, ca 0 consecinta a activitatii desfasurate de faptuitor;
daca s-a produs numai una dintre aceste doua urmari, nu se poate considera ca
infractiunea de viol, in modalitatea sus-aratata, s-a consumat, intrucat latura ei
obiectiva se regaseste numai partial in fapta savar~ita de inculpat. In aceasta
situatie, exista 0 tentativa de viol prevazuta de art. 20 raportat la art. 197 alin. (3)
C.pen. In cazul in care inculpatul nu a reusit sa comita violul, care a ramas in
faza tentativei, insa s-a produs moartea ori sinuciderea victimei, pedeapsa
aplicabila este cea prevazuta in art. 197 alin. (3) C.pen., iar nu cea care rezulta
din raportarea prevederilor art. 21 C.pen. la art. 197 alin. (3) C.pen. Notiunea de
"fapta" la care se refera art. 197 alin. (3) C.pen. cuprinde, potrivit art. 144
C.pen., amt infractiunea consumata, cat ~i tentativa infractiunii de viol. Temeiul
agravantei prevazute de art. 197 alin. (3) C.pen. it constituie gravitatea deosebita
a rezultatului socialmente periculos al violului sau al tentativei de viol, faptul ca
in acest caz se aduce atingere insa~ivietii, care este valoarea sociala ocrotita prin
incriminarea acestei agravante legale. Daca acest rezultat s-a produs, nu mai este
relevanta forma in care s-a realizat activitatea intentionata, ci intreaga activitate
infractionala trebuie raportata la rezultatul final, moartea sau sinuciderea
victimei, care constituie temeiul agravarii raspunderii penale (Trib. Suprem,
sectia penala, decizia nr. 19711980, In Repertoriu 1975-1980, p. 403).

- nu se poate retine drept cauza de nepedepsire a tentativei impiedicarea producerii rezultatului;
- este posibila desistarea drept cauza de nepedepsire a tentativei;
- infractiunea se consuma in momentul intretinerii actului sexual prin constrangere sau profitand de neputinta victimei de a se apara;
- poate fi savar~ita in forma continuata, cand se epuizeaza la momentul savarsirii
ultimului act de executare;
- in situatia in care urmarile violului se amplifica dupa momentul savar~irii, infractiunea are caracter progresiv ~i se va epuiza la data producerii rezultatului mai gray.
1.S. Pedeapsa
- forma tip [art. 197 alin. (1) C.pen.]: inchisoarea de la 3 la 10 ani ~i interzicerea
unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.;
Infractiuni privitoare la via/a sexuala
389
- varianta agravata a violului prevazuta de art. 197 alin. (2) C.pen.: inchisoarea de
la 5la 18 ani si interzicerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.;
- violul savar~it asupra unui minor care nu a implinit 15 ani, prevazut de art. 197
alin. (3) teza I C.pen.: inchisoarea de la lOla 25 de ani si interzicerea unor drepturi;
- violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei prevazut de
art. 197 alin. (3) teza a II-a C.pen: inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea
unor drepturi.
2. Actul sexual cu un minor

2.1. Notfune
- este infractiunea constand in: (i) actul sexual, de orice natura, cu 0 persoana de
sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 15 ani (forma tip); (ii) actul
sexual, de orice natura, cu 0 persoana de sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani,
daca fapta este savar~ita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, ingrijitor,
medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul
a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia
(varianta asimiiata) [art. 198 alin. (1) si (2) C.pen.];
- constituie variante agravate ale infractiunii savarsirea faptei in urmatoarele
imprejurari: a) daca actul sexual, de orice natura, cu 0 persoana de sex diferit sau de
acelasi sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea sau darea
de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei; b) in scopul
producerii de materiale pomografice; c) cand victima se afla in ingrijirea, ocrotirea,
educarea, paza sau in tratamentul faptuitorului; d) cand actul sexual de orice natura a
avut loc cu un minor sub 15 ani sau in scopul producerii de materiale pomografice ~i
s-a cauzat victimei 0 vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii; e) cand
fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;
- in toate cazurile consimtamantul victimei la intretinerea actului sexual trebuie sa
fie valabil exprimat (art. 198 C.pen.). Actul sexual cu un minor este incriminat in
art. 198 C.pen., intr-o varianta tip, una asimilata ~i mai multe variante agravate.
2.2. Obiectul Infractiunf!

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a
minorului;
- poate exista si un obiect juridic secundar constand in relatiile sociale referitoare
la viata, integritatea fizica sau psihica a persoanei.
b) obiectul material: corpul minorului cu care are loc actul sexual.

2.3. Sublectli infracpunii
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fizica (necircumstantiat) cu
capacitate penala;
390
~in cazul variantei asimilate autorul este calificat: tutore, curator, supraveghetor,
ingrijitor, medic curant, profesor sau educator al minorului;
~ cand ambele persoane care intretin un act sexual de orice natura sunt minore,
acestea vor avea fiecare in parte calitatea de autor al infractiunii;
~ participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau
complicitatea.
b) subiectul pasiv: in principiu, este orice minor cu varsta sub 15 ani care i~i
poate exprima valabil consimtamantul la intretinerea unui act sexual.
~ daca ambii minori cu varsta sub 15 ani intretin consimtit un act sexual, ambii
vor fi subiecti activi ai infractiunii;
in situatia in care varsta minorului este foarte frageda ~i rezulta dintr-o expertiza
medico-Iegala psihiatrica lipsa posibilitatii de a-si exprima un consimtamant valabil
pentru intretinerea unui act sexual de orice natura, se va retine savarsirea infractiunii de
viol (de pilda, fapta unui major care Intretine un raport sexual cu un minor de 6 ani);
- in cazul variantei asimilate subiectul pasiv este un minor cu varsta intre 15 ~i 18
ani aflat lntr-un anumit raport cu subiectul activ al infractiunii (sub tutela, curate la,
ingrijire, educare etc.).

a) elementul material: intretinerea unui act sexual de orice natura cu un minor
care nu a implinit varsta de 15 ani;
- actul sexual este liber consimtit de ambele persoane;
~ in cazul variantei asimilate, minorul trebuie sa aiba varsta intre 15-18 ani, iar
fiiptuitorul trebuie sa se fi folosit direct sau indirect de calitatea sa (tutore, curator,
supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator) pentru a-l determina
pe minor sa intretina un act sexual ori sa fi abuzat de increderea minorului sau de
autoritatea ori influenta sa asupra acestuia; daca faptuitorul nu s-a folosit de calitatea
sa pentru a intretine acte sexuale cu minorul, fapta sa nu constituie infractiune;
- act sexual de orice natura desemneaza raportul sexual ori actul sexual oral sau
anal cu 0 persoana (hetero sau homosexual), precum si orice alte acte de penetrare
vaginala, orala sau anala cu caracter sexual;
~
Prin act sexual de orice natura susceptibil a fi incadrat in infractiunea
de act sexual cu un minor prevazuta de art. 198 C.pen. (... ) se intelege orice
modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex (l.c.c.J,
Sectiile Unite, Decizia nr. 312005,www.legalis.ro).
~poate fi retinuta in concurs ideal cu infractiunea de coruptie sexuala (de pilda, in
situatia in care un profesor, profitand de calitatea sa, intretine un raport sexual cu 0
eleva minora de-a sa, in prezenta unei alte eleve minore); insa, in ipoteza in care
actele cu caracter obscen coniise asupra minorului sunt urmate in aceeasi imprejurare
de intretinerea unui act sexual de orice natura consimtit de minorul in cauza,
391
infractiunea de coruptie sexuala este absorbita in infractiunea de act sexual cu un

minor (de exemplu, in situatia in care un profesor, profitand de calitatea sa, intretine
un raport sexual cu 0 eleva minora de-a sa, in conditiile in care, in aceeasi
imprejurare, in timpul preludiului, comisese acte obscene asupra minorei).
b) urmarea imediati: starea de pericol rezultata din incalcarea libertatii sexuale
a minorului;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (ex re).
- la formele agravate comise cu praeterintentie legatura de cauzalitate trebuie
dovedita [art. 198 alin. (5) ~i alin. (6) C.pen.].
2.S. Latura sublectlva
- intentia directa;
- eroarea cu privire la varsta minorului inlatura caracterul penal al faptei;
- praeterintentia va fi retinuta la unele forme agravate [art. 198 alin. (5) si alin. (6)
C.pen.];
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala, cu exceptia situatiei in care fapta a fost savar~ita in scopul producerii de
materiale pomografice, cand se va retine forma agravata.
2.6. Variantele
agravate
2.6.1. Actul sexual de orice natura comis cu 0 persoana de sex diferit sau de
acelasl sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, ce a fost determinat de oferirea
sau darea de bani ori alte foloase de catre fiptuitor, direct sau indirect, victimei
[art. 198 alin. (3) C.pen.]
- reprezinta
infractiunii;
varianta agravata atat a formei tip, cat ~i a variantei asimilate a
- fapta este incriminata inclusiv in situatia in care minorul practica prostitutia; in

acest din urma caz, subiectul activ al infractiunii este persoana care cumpara serviciile sexuale ale persoanei care practica prostitutia, stiind ca este minora.
2.6.2. Actul sexual de orice natura intretinut cu un minor fie in conditiile
formei tip ori ale variantei asimilate, fie in cele ale variantei agravate de la lit. a)
in scopul producerii de materiale pornografice [art. 198 alin. (4) teza I C.pen.)
- reprezinta 0 varianta agravata atat a formei tip ori a variantei asimilate, cat si a
primei variante agravate a infractiunii;
- producerea de materiale pomografice poate fi realizata cu sau rara folosirea
constrangerii fizice sau morale; actul sexual nu trebuie sa fie realizat prin constrangere, altfel se va retine savarsirea infractiunii de viol;
- materialele pornografice sunt obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene,
scrieri, imprimate, embleme, publicatii, filme, inregistrari video si audio, spoturi
publicitare, programe si aplicatii informatice, piese muzicale, precum si orice alte
forme de exprimare care prezinta explicit sau sugereaza 0 activitate sexuala [art. 2
alin. (3) din Legea nr. 196/2003].
I;
"I'
392
~
Forma agravata a infractiunii de act sexual cu un minor prevazuta in
art. 198 alin. (4) C.pen., constand in actul sexual cu un minor savar~it in scopul
producerii de materiale pomografice prin sisteme informatice, nu este absorbita
in infractiunea de pomografie infantila prin sisteme informatice prevazuta in
art. 51 alin. (1) din Legea nr. 16112003- definita ca producerea in vederea
raspandirii, oferirea sau punerea la dispozitie, raspandirea sau transmiterea,
procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pomografice cu minori prin
sisteme informatice - intrucat, pe de 0 parte, forma agravata a infractiunii de act
sexual cu un minor prevazuta in art. 198 alin. (4) C.pen. presupune numai
existenta scopului producerii materialelor pornografice, indiferent daca acest
scop a fost sau nu realizat, iar, pe de alta parte, infractiunea de pomografie
infantila prin sisteme informatice prevazuta in art. 51 alin. (1) din Legea
nr. 16112003nu presupune, in mod necesar, intretinerea unui act sexual cu un
minor (l.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 49912012, www.scj.ro).
2.6.3. Aetul sexual de oriee natura intrepnut eu un minor fie in condltllle

formei tip ori a variantei asimilate, fie in eele ale variantei agravate de la lit. a)
in seopul produeerii de materiale pornografiee, daea pentru realizarea acestuia
seop s-a folosit constringerea [art. 198 aline(4) teza a II-a C.pen.)
- aceasta varianta agravata este rodul unei reglementari eclectice de natura de a
erea 0 eonfuzie eu infractiunea de viol; in acest context, singura interpretare apta de a
distinge aceasta forma agravata de infractiunea de viol presupune ca aetul sexual de
orice natura nu este tntretinut de minor in scopul produeerii de materiale pomografiee imediat dupa exercitarea aetelor de constrangere, ci dupa trecerea unui interval
de timp, altfel se va retine numai comiterea infractiunii de viol; prin urmare, aceasta
forma agravata a infractiunii de act sexual eu un minor absoarbe santajul.
2.6.4. Actul sexual de oriee natura intrepnut cu un minor sub 15 ani care se
atla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul fiiptuitorului
[art. 198 aline(5) teza I C.pen.)
2.6.5. Actul sexual de oriee natura comis fie in eonditiile formei tip ori a
variantei asimilate, fie in eonditiile variantelor agravate enumerate mai sus la
lit. a)-c) care a avut ca urmare 0 vatamare grava a integritatii eorporale sau a
sanatatii [art. 198 aline(5) teza a II-a C.pen.)
- urmarea mai grava este praeterintentionata.
2.6.6. Actul sexual Intretlnut eu un minor care a avut ea urmare moartea sau
sinueiderea vietimei [art. 198 aline (6) C.pen.)
2.7. Formele infraepunii

- aetele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de
complieitate anterioara, pot intra in continutul tentativei sau pot constitui acte ce intra
in continutul eonstitutiv al infractiunii de coruptie sexuala;
- tentativa este posibila numai in forma imperfecta si incriminata; nu este posibila
tentativa perfecta;
- nu se poate retine drept cauza de nepedepsire a tentativei impiediearea producerii rezultatului;

- este posibila desistarea drept cauza de nepedepsire a tentativei;
- infractiunea se consuma in momentul intretinerii aetului sexual eu minoru1;
- poate fi savar~ita in forma continuata, cand se epuizeaza la momentul savar~irii
ultimului act de executare;
- in situatia in care urmarile aetului sexual eu un minor se amplifica dupa
momentul savar~irii, infractiunea are caraeter progresiv si se va epuiza la data producerii rezultatului mai gray.
2.S. Pedeapsa
- pentru forma tip i pentru varianta asimilata [art. 198 alin. (1) i (2) C.pen.]:
inchisoarea de la 3 la 10 ani i interzieerea unor drepturi prevazute de art. 64 C.pen.;
- in cazul variantelor agravate pedeapsa este: inchisoarea de la 3 la 12 ani ~i
interzicerea unor drepturi [art. 198 alin. (3) C.pen.]; inchisoarea de la 5 la 15 ani ~i
interzicerea unor drepturi [art. 198 alin. (4) teza I C.pen.], inchisoarea de la 5 la 18 ani
~i interzicerea unor drepturi [art. 198 alin. (4) teza a II-a ~i alin. (5) C.pen.]; inchisoarea
de la 15la 25 de ani si interzicerea unor drepturi [art. 198 alin. (6) C.pen.].
3.Seductia
3.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie,
determina 0 persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a Intretine cu el raport
sexual, daca fapnritorul, cu rea-credinta, nu i~i respecta promisiunea (art. 199 C.pen.);
- impacarea partilor Inlatura raspunderea penala, chiar daca actiunea penala a fost
exercitata din oficiu.

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a
minorei;
b) obiect material: corpul persoanei minore seduse.

3.3. Subiectii fnfractlunf!
a) subiectul activ: autorul este, in principiu, un barbat care are varsta de peste 18
ani; ca exceptie, ~i barbatul cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, poate fi subiect
activ, avand in vedere ca poate obtine dispensa de varsta in vederea casatoriei;
- nu prezinta importanta daca autorul este sau nu casatorit, fiind necesar sa aiba
capacitatea fizica de a intretine un raport sexual;
- complicitatea ~i instigarea sunt posibile, nefiind conditionate de vreo calitate a
participantilor,
394
b) subiectul pasiv:
minora cu varsta cuprinsa intre 15 ~i 18 ani, necasatorita.
- in cazul in care minora are varsta sub 15 ani, se va retine numai savar~irea
infractiunii de act sexual cu un minor;
- in cazul in care minora are varsta intre 15 si 18 ani, iar raportul sexual este intretinut prin promisiuni de casatorie de tutore sau curator ori de catre supraveghetor,
ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, va exista
concurs de infractiuni intre seductie si act sexual cu un minor in forma asimilata
prevazuta de art. 198 alin. (2) C.pen.

a) elementul material: intretinerea unuia sau a mai multor raporturi sexuale
firesti si liber consimtite cu 0 minora intre 15 si 18 ani, numai prin promisiuni
mincinoase de casatorie;
- promisiunea de casatorie trebuie sa aiba aparenta de seriozitate, sa fie tacuta cu
rea-credinta ~i sa fi determinat persoana vatamata sa intretina raportul sexual;
- fapta nu este tipica daca nerespectarea promisiunii de casatorie intervine din
cauza unor motive obiective care l-au impiedicat pe faptuitor sa 0 onoreze (de pilda,
fiiptuitorul constata dupa intretinerea raporturilor sexuale ca persoana vatamata mai
intretinea si alte relatii de concubinaj cu terte persoane);
- nu va exista infractiunea de seductie daca sunt tntretinute alte acte sexuale decat
raporturile sexuale firesti ~inici daca intretinerea acestora din urma este obtinuta prin
alte promisiuni decat cele de casatorie (de pilda, promisiunea unei relatii de prietenie
stabile, promisiuni de Iogodna, de avansare, promovare la examene, burse etc.).
b) urmarea imediata: starea de pericol creata prin incalcarea libertatii sexuale a
mmorei;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

- intentia directa;
- eroarea fiiptuitorului cu privire la varsta persoanei vatamate inlatura caracterul
penal al faptei;
- scopul: promisiunea de casatorie trebuie sa fie facuta de faptuitor in scopul de a
o determina pe minora cu varsta Intre 15 ~i 18 ani sa aiba raport sexual cu acesta ~i
tara intentia de a 0 respecta (cu rea-credinta, in mod formal);
- nu intereseaza mobilul infractiunii.
3.6. Formele Infractianli

- infractiunea se consuma la momentul intretinerii raportului sexual prin promisiuni mincinoase de casatorie.
3.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 1 la 5 ani.
II:
r
I'
II
395
4. Perversiunea sexuala
4.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in savarsirea de acte de perversiune sexuala in public
sau astfel incat sa produca scandal public [art. 201 alin. (1) C.pen.];
- constituie variante agravate ale perversiunii sexuale: (i) actele de perversiune
sexuala cu 0 persoana care nu a implinit varsta de 15 ani; (ii) actele de perversiune
sexuala cu 0 persoana intre 15-18 ani, daca fapta este savar~itiide tutore sau curator ori de
catre supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de
calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori
Influenta sa asupra acesteia; (iii) oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre
raptuitor, direct sau indirect, victimei care nu a implinit varsta de 18 ani, daca au
determinat-o pe aceasta sa lntretina acte de perversiune sexuala; (iv) actele de perversiune
sexuala de la pet. (i)-(Hi), savarsite in scopul producerii de materiale pomografice;
(v) actele de perversiune sexuala cu 0 persoana aflata in imposibilitate de a se apara ori de
a-si exprima vointa sau prin constrangere; (vi) actele de perversiune sexuala ce au avut ca
urmare vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, ori moartea sau
sinuciderea victimei.
4.2. Obiectul Infractiunh

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la normal a exprimare a
libertatii sexuale a persoanei;
- poate exista si un obiect juridic secundar constand in relatiile sociale referitoare la
viata, integritatea fizica sau psihica a persoanei (fa variantele agravate);
b) obiectul material: corpul persoanei asupra careia se exercita actele de perversiune sexuala.
4.3. Subiectii lnfractiunli

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (nedeterminat) care are capacitatea penala;
- in forma tip, infractiunea de perversiune sexuala este 0 infractiune bilaterala,
fiind savar~ita cu consimtamantul ambilor participanti care au calitatea de autori (nu
coautori); pe cale de consecinta, la forma tip participatia penala este posibila sub
forma complicitatii si a instigarii;
- la variantele agravate, cand fapta nu presupune cooperarea infractionala, persoana care intretine acte de perversiune sexuala cu victima infractiunii va fi subiectul
activ nemijlocit; prin urmare, la aceste variante agravate participatia penala este
posibila in toate forme le: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: general este statul, in vreme ce subiect pasiv special nu exista
la forma tip.
- in ceea ce priveste variantele agravate, subiect pasiv poate fi: orice persoana
care are varsta sub 15 ani, orice persoana cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani, care se
afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul infractorului, respectiv
persoana aflata in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau persoana
constransa la acte de perversiune sexuala.
396

a) elementul material: intretinerea unui act de perversiune sexuala;
_ sunt acte de perversiune sexuala orice alte acte sau practici sexuale, ce nu
constituie acte sexuale de orice natura, deci orice acte care nu presupun 0 penetrare
cu caracter sexual (de pilda, fetisismul, voyeurismul, exhibitionismul si bestialitatea);
~
,,(... ) celelalte practiei sexuale care, fiziologic, nu sunt apte sa produca
orgasm si, deci, nu pot fi considerate acte sexuale in acceptiunea legii,
eonstituie aete de perversiune sexuala, cum ar fi mangaierile obscene, fetisismul,
voyeurismul, exhibitionismul ~i bestialitatea. Prin natura ei, perversiunea
sexuala consta in practicarea de acte nefiresti privind viata sexuala, diferite de
cele cu caracter homosexual, concretizate in manifestari aberante ale instinetului
sexual, prin care nu se urmareste realizarea unui raport sexual, ci doar obtinerea
excitatiei sexuale nefinalizate. In raport eu prevederile art. 201 C.pen.,
perversiunea sexuala vieiu, care consta in praetiearea de acte laseive, obscene,
de lubricitate, in tendinta de a obtine satisfactii ale instinctului sexual in afara a
ceea ee este admis ca firesc, este necesar sa intervina reactiunea penala numai
atunci cand actele de perversiune sexuala au fost savarsite in public sau au
produs scandal public. Spre deosebire de perversiunea sexuala vieiu, perversiunea sexuala ca manifestare anormala, tinand de psihopatologia sexuala, poate
duce la savarsirea unor fapte deosebit de periculoase contra persoanei, ceea ce
face necesar un tratament penal diferentiat si eficient, care sa Indeplineasca ~i
rolul de a preveni astfel de manifestari. Intre aeeste forme de perversiune
sexuala ce vizeaza in mod vadit anormalitatea s-au rernarcat, prin frecventa ~i
trasaturi distinctive, urmatoarele: sadismul, care consta in provocarea excitatiei
sexuale prin producerea de suferinte victimei; masochismul, la care satisfactia
sexuala este determinata numai de suportarea de catre subiect a unei dureri
fizice; vampirismul, la care excitatia sexuala este produsa de vederea sangelui
victirnei; mixoscopia, in cazul careia excitatia sexuala este provocata de vederea
actului sexual practicat intre alte persoane sau la privirea nuditatii. Asemenea
manifestari, cu vadit caracter patologic, necesita nu nurnai alegerea celor mai
adecvate masuri de coercitiune penala, ci pun, nu rareori, problema verificarii
responsabilitatii persoanelor in cauza si, evident, a stabilirii masurilor de
sigurantii ce se impune a fi luate" (l.C.c.J., Sectiile Unite, Decizia nr. 312005,
www.legalis.ro).
_ actele de perversiune sexuala trebuie savdrsue in public (in sensul art. 152
C.pen.) sau soft produs scandal public, adica reactia de indignare a publicului; nu se
va reline concursul cu ultraj asupra bunelor moravuri ~i tulburarea linistii pub lice
(art. 321 C.pen.).
~
Este indeplinita conditia producerii unui "scandal public" - ceruta de

art. 201 C.pen. pentru existenta infractiuniide perversiunesexuala - daca victirna a
relatatactele la care a fost supusa de inculpatmai multor persoane, provocand astfel
un sentimentde repulsie celor care, astfel, au luat cunostintade ele (CA. Bucuresti,
secttaa Il-a penalii, decizia nr. 33311996,InR.D.P. nr. 411996,p. 156).
397
b) urmarea imediati: 0 stare de pericol prin atingerea relatiilor sociale referitoare la normala exprimare a libertatii sexuale a persoanei;
c) legitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
- la varianta agravata prevazuta de art. 201 alin. (5) C.pen comisa cu praeterintentie, legatura de cauzalitate trebuie dovedita.

- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~itAactivitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.
4.6. Variante
agravate
- sunt aceleasi cu unele variante agravate ale violului sau ale actului sexual cu un
mmor;
- si in cazul formelor agravate fapta trebuie sa fie comisa in public ori sa produca
scandal public;
- constituie variante agravate ale perversiunii sexuale:
4.6.1. Actele de perversiune sexuali intretinute
implinit virsti de 15 ani [art. 201 aline (2) C.pen.]
cu
persoani
care nu a
- faptuitorul trebuie sa fi cunoscut la momentul savar~irii infractiunii ca victima

nu a implinit varsta de 15 ani;
- eroarea cu privire la varsta victimei conduce la Inlaturarea agravantei;
- este 0 circumstanta rea/a ~i se rasfrange asupra participantilor in masura in care
au cunoscut-o sau au prevazut-o,
4.6.2. Actele de perversiune sexuala Iatretmute cu 0 persoana intre 15-18 ani,
daci fapta este sivir,iti
de tutore sau curator ori de citre supraveghetor,
ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori
daci fiptuitorul a abuzat de increderea victimei sau de autoritatea ori influenta
sa asupra acesteia [art. 201 alin. (3) C.pen.]
4.6.3. Oferirea sau darea de bani ori alte foloase de citre fiptuitor, direct sau
indirect, victimei care nu a implinit virsta de 18 ani, daci au determinat-o pe
aceasta sa intretini acte de perversiune sexuali [art. 201 alin. (31) C.pen.]
- fapta este incriminata inclusiv in situatia in care minorul practica prostitutia.
4.6.4. Actele de perversiune sexuali comise in conditille agravate de la
pet. a)-c), sivir,ite in scopul producerii de materiale pornografice [art. 201
alin. (32) teza I C.pen.]
- materia/ele pornografice sunt obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene,
publicitare, programe ~i aplicatii informatice, piese muzicale, precum ~i orice alte
alin. (3) din Legea nr. 196/2003].
398
4.6.5. Actele de perversiune sexuala comise in conditille agravate de la

pet, a)-c), savarite in scopul producerii de materiale pornografice, daca pentrn
realizarea acestui scop s-a folositconstrangerea [art. 201 alin. (32) teza a II-a C.pen.)
- aceasta varianta agravata este rodul unei reglementari eclectice de natura a crea
o confuzie cu infractiunea de viol; in acest context, singura interpretare apta de a
distinge aceasta forma agravata de infractiunea de viol presupune ca actul de
perversiune sexuala nu este intretinut in scopul producerii de materiale pornografice
imediat dupa exercitarea actelor de constrangere, ci dupa trecerea unui interval de
timp, altfel se va retine numai comiterea infractiunii de viol; prin urmare, aceasta
forma agravata a infractiunii de perversiune sexuala absoarbe santajul,
4.6.6. Actele de perversiune sexuala intrepnute cu 0 persoana in imposihilitate de a se apara ori de a-~i exprima vointa san prin constrangere [art. 201
alin. (4) C.pen.]
4.6.7. Actele de perversinne sexuala ce au avut ca urmare vatamarea grava a
integritapi corporale san a sanatapi, ori moartea san sinuciderea victimei
4.7. Formele Infractiunii

- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- tentativa este posibila in forma imperfecta (intreruperea actelor de perversiune
sexuala) ~i este incriminata; este necesar pentru existenta tentativei ca activitatea
infractionala intrerupta sa se fi comis in public ori sa produca scandal public;
- infractiunea se consuma in momentul intretinerii actelor de perversiune sexuala
in public, respectiv in momentul producerii scandalului public;
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la momentul
savarsirii ultimului act de executare.
4.8. Pedeapsa
- la forma tip [art. 201 alin. (1) C.pen.]: inchisoarea de la 1 la 5 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 201 alin. (2) si (3) C.pen.: inchisoarea
de la 3 la 10 ani ~i interzicerea unor drepturi;
3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 201 alin. (32) teza I C.pen.: Inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi;
- pentru varianta agravata prevazuta art. 201 alin. (32) teza a II-a c.pen.: inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 201 alin. (4) C.pen.: lnchisoarea de la
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 201 alin. (5) teza I C.pen.: inchisoarea
de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi;
_-- --------
-----
399
- cand actele de perversiune sexuala au avut ca urmare moartea sau sinuciderea

victimei: inchisoarea de Ia 15 la 25 de ani ~i interzicerea unor drepturi.
5. Coruptia sexuala
5.1. N otiune
- este infractiunea ce consta in savarsirea unor acte cu caracter obscen asupra unui
minor sau in prezenta acestuia [art. 202 alin. (1) C.pen.];
- reprezinta variante agravate ale coruptiei sexuale: (i) cand actele cu caracter obscen
se savarsesc in cadrul familiei; (ii) In cazul in care actele cu caracter obscen se savarsesc
in scopul producerii de materiale pornografice; (iii) ademenirea unei persoane in vederea
savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi sex.

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a minorului;
b) obiect material: nu are; in situatia in care actele obscene sunt efectuate asupra
unui minor, corpul acestuia nu va constitui obiectul material al infractiunii intrucat
prin aceasta incriminare este protejata libertatea sexuala a minorului, urmarindu-se
introducerea in sfera ilicitului penal a acelor fapte care ar putea aduce atingere
normalei dezvoltari sexuale a minorului.
5.3. Subtectii Infractiunti

a) subiectul activ: orice persoana (necircumstantiat) cu capacitate penala;
- poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii ~i un minor;
complicitatea;
- modalitatatea de comitere a infractiunii poate atrage retinerea circumstantei
agravante generale a comiterii faptei de un major impreuna cu un minor [de pilda,
atunci cand doua persoane de sex masculin (un minor si un major) comit acte cu
caracter obscen asupra sau in prezenta unui persoane de sex feminin minora].
b) subiectul pasiv: minorul indiferent de sex.

a) elementul material: savarsirea de acte cu caracter obscen asupra unui minor
sau in prezenta unui minor;
- prin acte cu caracter obscen se inteleg gesturi sau comportamente sexuale explicite, savarsite individual sau in grup, imagini, sunete ori cuvinte care prin semnificatia lor aduc ofens a Ia pudoare, precum si orice alte forme de manifestare indecenta privind viata sexuala;
- infractiunea nu poate fi savar~ita prin omisiune; implica Intotdeauna existenta
unei actiuni infractionale, care poate consta si intr-un singur act. obscen savar~it
asupra ori in prezenta unui minor;
.
:;,1....
------
_ __
----- -----
400
- in cazul in care actele obscene sunt comise in public, se va retine concursul cu

ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice (art. 321 C.pen.).
b) urmarea imediati: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la
ocrotirea libertatii sexuale a minorului;
- in cazul in care faptuitorul a fost in eroare cu privire la varsta minorului, crezand
intemeiat ca este major, fapta nu constituie infractiune;
5.6. Variante
agravate
- reprezinta variante agravate ale coruptiei sexuale:

5.6.1. Actele cu caracter obscen comise asupra unui minor sau in prezenta
unui minor in cadrul famillei [art. 202 alin. (2) C.pen.)
- savar~irea de acte cu caracter obscen asupra unui minor sau in prezenta unui
minor se realizeaza in cazul acestei variante agravate in cadrulfamiliei, iar nu intre
membri de familie (art. 1491 C.pen.), fiind astfel 0 notiune cu o arie mai larga de
aplicare (astfel, fapta poate fi comisa si asupra unor membri de familie care nu locuiesc
sau gospodaresc impreuna).
5.6.2. Actele cu caracter obscen sivir,ite asupra unui minor sau in prezenta
unui minor (inclusiv cele din cadrul familiei) in scopul producerii de materiale
pornografice [art. 202 alin. (21) C.pen.)
- materia/ele pornografice sunt obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene,

publicitare, programe si aplicatii informatice, piese muzicale, precum si orice alte
alin. (3) din Legea nr. 196/2003];
- nu este necesar pentru retinerea acestei forme agravate sa se fi produs materiale
pomografice, ci ca fapta sa fie savar~ita in scopul producerii lor;
- in cazul in care are loc producerea de obiecte, filme, fotografii, diapozitive,
embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezinta pozitii ori acte sexuale cu caracter
pomografic, ce prezinta sau implies minori care nu au implinit varsta de 18 ani, se va
retine numai infractiunea de pomografie infantila, prevazuta de art. 18 din Legea
nr. 678/200 I;
- in situatia in care sunt produse in vederea raspandirii de materiale pomografice
cu minori prin sisteme informatice, se va retine numai savar~irea infractiunii de
pomografie infantila prin sisteme informatice prevazuta de art. 51 din Legea
nr. 16112003.
I
.
'~
I . ,,'
I
./
401
5.6.3. Ademenirea unei persoane in vederea savar~irii de acte sexuale cu un

minor de sex diferit sau de acelasi sex [art. 202 alln. (3) C.pen.] ,
- reprezinta 0 forma a instigarii neurmata de executare la infractiunea de act
sexual cu un minor;
- se savarseste numai cu intentie directa.
5.7. Formele tnfractiunii
- actele de pregatire sunt posibile, dar neincriminate;
- tentativa este posibila numai in forma intrerupta, fiind incriminata;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii activitatilor infractionale ce
constituie elementul material al infractiunii; daca in aceeasi imprejurare sunt comise
mai muIte acte obscene fata de un minor ori in prezenta acestuia, se va retine
savarsirea unei singure infractiuni;
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la
momentul efectuarii ultimului act de executare.
5.S. Pedeapsa
- pentru forma tip [art. 202 alin. (1) C.pen.]: inchisoarea de la 6luni la 5 ani;
unu la 7 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 202 alin. (21) C.pen., care presupune
savarsirea infractiunii in varianta tip si prima variants agravata in scopul producerii
de materiale pornografice, maximul special se majoreaza cu 2 ani;
- pentru varianta agravata art. 202 alin. (3) C.pen.: inchisoarea de la unu la 5 ani.
6. Incestul
6.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in raportul sexual intre rude in linie directa sau intre
frati si surori (art. 203 C.pen.).
6.2. Oblectul infractiunii

a) obiectul juridic special:
moralitatea vietii sociale;
relatiile sociale referitoare la normalitatea
~l
6.3. Subiectii Infractlanii

- este 0 infractiune bilaterala in care participantii au calitate de autori calificati: rude in
linie directa (ascendentii si descendentii indiferent de grad) sau intre frati si surori
(inclusiv cosangvinii sau uterinii); este necesar ca autorii infractiunii sa fie de sex diferit;
- participatia este posibila in forma instigarii sau a complicitatii;
- este posibila participatia improprie.
402

a) elementul material: intretinerea unui raport sexual (protejat ori neprotejat)
intre rude in linie directa sau intre frati ~i surori;
- nu sunt incriminate actele homosexuale, actele sexuale orale sau anale, ori actele
de perversiune sexuala;
- raportul sexual cu 0 persoana de sex diferit, care este ruda in linie directs sau
frate ori sora, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se
apara ori de a-si exprima vointa, constituie amt infractiunea de viol prevazuta de art. 197
alin. (l) ~i alin. (2) lit. bl) C.pen., cat si infractiunea de incest, in concurs ideal;
~
Raportul sexual cu 0 persoana de sex diferit, care este ruda in linie
directa sau frate ori sora, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, constituie amt infractiunea de
viol prevazuta de art. 197 alin. (1) C.pen. ~i alin. (2) lit. bl) din acelasi articol
(daca victima locuieste ~i gospodareste impreuna cu faptuitorul), cat si infractiunea de incest prevazuta de art. 203 C.pen., in concurs ideal (J.C.c.J, Sectiile
Unite, Decizia nr. 2/2005, www.legalis.ro).
~
1. Raportul sexual savar~it in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, atunci cand victima este membru al familiei, prin constrangerea acesteia
sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, atat
inainte, cat ~i dupa ce aceasta a implinit 15 ani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol prevazute de art. 197 alin. (1) raportat la alin. (2)
lit. bl) ~ialin. (3) teza I, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen.
2. Infractiunea de viol, in modalitatea raportului sexual, prevazuta de art. 197
alin. (1) C.pen. raportat la alin. (2) lit. bl) si alin. (3) teza I C.pen., cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C.pen., se va retine in concurs cu infractiunea de incest prevazuta
de art. 203 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. (J. C. c.J, Sectiile Unite,
Decizia nr. 18/2008, www.legalis.ro).
- poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de act sexual cu un minor, in cazul in
care persoana cu care se intretine raportul sexual nu a implinit varsta de 15 ani.
b) urmarea imedlata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la
normalitatea ~i moralitatea vietii sociale;

6.6. Formele lnfractlunil

- tentativa este posibila in forma imperfecta (intrerupta), fiind incriminata;
403
- infractiunea se consuma in momentul intretinerii raportului sexual intre rude le in

linie directs ori intre frati ~i surori;
data comiterii ultimului act de executare.
6.7. Pedeapsa
7. Hartutrea sexuala
7.1. Notiune
- este infractiunea de obieei ce consta in hartuirea unei persoane prin amenintare
sau constrangere fizica sau morala, in scopul de a obtine licit ori ilicit satisfactii de
natura sexuala, de catre 0 persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care
i-o confers functia indeplinita la locul de munca (art. 2031 C.pen.).
7.2. Obiectul Infractiunf!
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a unei
persoane, precum si cele referitoare la libertatea psihica;
7.3. Subtectii Infractlunit

a) subiectul activ: orice persoana (nedeterminata) care are capacitate penala,
indiferent de sex, care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera
functia indeplinita la locul de munca (subiect activ calificat);
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii; nu este
posibil coautoratul.
b) subiectul pasiv: orice persoana fata de care subiectul activ are
autoritate sau influenta in raporturile de munca,
pozitie de
- in principiu, victima se afla in raporturl de subordonare fata de faptuitor, lnsa

este posibila comiterea infractiunii si intre persoanele aflate pe acelasi palier, daca
este indeplinita conditia autoritatii sau influentei;
- fapta nu este tipica daca faptuitorul se afla in pozitie de subordonare fata de
subiectul pasiv.
a) elementul material: activitate de hartuire prin cuvinte, comportament, actiuni;
- faptuitorul trebuie sa abuzeze in mod repetat de autoritatea sau influenta pe care
are asupra partii vatamate prin amenintare (art. 193 C.pen.) sau constrangere morala;
404
- In cazul In care victima Intretine un act sexual eu faptuitorul, consimtamantul ei

trebuie sa fie liber exprimat; altfel, daca se va retine ca actul sexual a fost realizat
prin constrangere,va exista concurs intre viol si hartuire sexuala;
- poate fi retinuta In concurs cu infractiunea de coruptie sexuala, perversiune
sexuala ori purtare abuziva.
b) urmarea imediatl: starea de pericol pentru libertatea sexuala a persoanei
vatamate;
c) legitura de cauzalitate: rezulta din materialitateafaptei.
- intentia directa;
- scopul: obtinerea de favoruri de natura sexuala, adica acte sexuale de orice
natura sau acte de perversiune sexuala; nu este necesar pentru existenta infractiunii
ca acest scop sa fie efectiv atins;
- nu intereseazamobilul cu care a fost savar~itafapta.
7.6. Formele infraetlunii
- infractiunea fiind de obicei, se consuma In momentul savar~irii unui numar
suficient de acte de hartuire din care sa rezulte obisnuinta si se epuizeaza la data
ultimului act de hartuire;
- tentativa nu este posibila,
7.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
--------
----------
----_
.....
------_
..
Ji"
Capitolul IV
Infractiunl contra patrimoniului
1. Furtul
1.1. Notiune
- furtul este infractiunea contra patrimoniului, ce consta in luarea: (i) unui bun
mobil din posesia sau detentia altuia, tara consimtamantul acestuia, in scopul de a ~i-l
tnsusi pe nedrept; (ii) unui vehicul, din posesia sau detentia altuia, rara consimtamantul
acestuia, cu scopul de a-l folosi pe nedrept (furt al folosintei) - art. 208 C.pen.
1.2. Obiectul tnfractfunii

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia dreptului de
proprietate, a posesiei sau detentiei bunurilor mobile corporale ale unei persoane;
b) obiectul material: bunul mobil (prin natural sa ori prin anticipatie'') cOlporal
animat sau neanimat, fungibil sau nefungibil, aflat in proprietatea, posesia sau
detentia altuia4 (nu bunul abandonat - res derelictae sau eel care nu apartine nimanui
- res nullius) care are 0 minima valoare economica;
I Potrivit art. 539 alin. (1) Nee,
.Bunurile pe care legea nu le considers imobile sunt
bunuri mobile".
2 Potrivit art. 540 alin. (1) Nee, .Bogatiile de orice natura ale solului si subsolului,
fructele neculese inca, plantatiile si constructiile incorporate in sol devin mobile prin
anticipatie, atunci cand, prin vointa partilor, sunt privite in natura lor individuala in vederea
detasarii lor".
3 Potrivit art. 916 alin. (1) Nee, .Posesia este exercitarea in fapt a prerogative lor dreptului
de proprietate asupra unui bun de catre persoana care 11stapaneste ~i care se comports ca un
proprietar" .
Art. 917 Nee reglementeaza modalitatea in care se realizeaza exercitarea posesiei prevazand
ca ,,(1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie in mod
nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane. (2) Persoanele lipsite de
capacitate de exercitiu ~ipersoanele juridice exercita posesia prin reprezentantullor legal".
Relevante sunt si dispozitiile art. 919 alin (1) ~i (3) Nee: ,,(1) Pana la proba contrara,
acela care stapaneste bunul este prezumat posesor. (...)
(3) Pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imobilelor
inscrise in cartea funciara",
4 Potrivit art. 918 Nee, ,,(1) Nu constituie posesie stapanirea unui bun de catre un detentor
precar, precum:
a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist;
b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, UZ, abitatie sau servitute, fata de nuda proprietate;
c) fiecare coproprietar, in proportie cu cotele-parti ce revin celorlalti coproprietari;
d) orice alta persoana care, detinand temporar un bun al altuia, este obligata sa ll restituie
sau care ll stapaneste eu ingaduinta acestuia.
------------------------------------
,___...i
406
- sunt asimilate bunurilor mobile si energiile care au 0 valoare economic a (de

pilda, energia electrica, impulsuri telefonice etc.) sau inscrisurile care au 0 valoare
economica (de pilda, un inscris care consemneaza 0 creanta) ori care prezinta 0 anumita importanta pentru eel care 11detine (spre exemplu, jurnalul unui pictor celebru);
1
- vehiculele (nu doar autovehiculele) pot constitui

, obiect material al furtului, amt
in situatia sustragerii in scopul insusirii, cat ~i in cazul furtului de folosinta;
- corpul uman sau parti naturale ale acestuia nu pot fi, in principiu, obiect material
al furtului; in cazul in care tesuturi, celule sau organe au fost prelevate de la 0
persoana fie in vederea efectuarii unui transplant, fie in vederea conservarii intr-o
banca de tesuturi sau organe (a se vedea Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanaU\tii si art. 68 NCC intitulat ,,Prelevarea ~i transplantul de la persoane in
viata"), acestea pot constitui obiectul material al infractiunii de furt; protezele sau
obiectele aflate pe corpul unei persoane pot constitui obiect material al furtului;
,.
'.}"
~
Luarea din drum a unui animal domestic nu constituie infractiunea de
insusire a bunului gasit, ci aceea de furt calificat, deoarece bunul insusit nu a
fost pierdut de proprietarul sau si, ca atare, nu a iesit din posesia acestuia (C.S.J.,
sectia penala, decizia nr. 1242/1996, www.legalis.ro).
~
Persoana care efectueaza convorbiri telefonice de la un post apartinand
altuia, flra consimtamantul acestuia, savar~e~teinfractiunea de furt prin insusirea contravalorii impulsurilor consumate tara drept (c.S.J. , sectia penala,
~
Serviciul telefonic presupune 0 conversie a energiei electrice,
prelucrata de fumizorul de servicii prin centralele telefonice; prin reteaua telefonica circula semnale electromagnetice purtatoare de informatii prin care se
realizeaza transmiterea convorbirilor telefonice. Aceste semnale electromagnetice constituie energie electrica avand valoare economica, in sensul art. 208
alin. (2) C.pen. Ca atare, sustragerea de impulsuri electromagnetice purtatoare
de informatii sub forma propagarii sunetelor, semnale ce sunt contorizate, deci
au valoare economica, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt
prevazuta in art. 208 alin. (1) ~i (2) C.pen., si, dupa caz, in art. 209 C.pen.
- nu intereseaza daca bunul mobil este incorporat sau nu intr-un bun imobil, daca
recoltele nu au fost culese sau desprinse de sol, daca bunul este consumptibil sau nu;
(2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai in cazurile si
limitele prevazute de lege".
Potrivit art. 919 alin. (2) NCC, .Detentia precara, odata dovedita, este prezumata ca se
mentinepana la proba intervertiriisale".
.
1 Potrivit art. 539 alin. (2) NCC, "Sunt bunuri mobile si undele electromagneticesau asimilate acestora,precum ~ienergiade orice fel produse,captate si transmise,in conditiile legii,
de orice persoana ~i puse in serviciul sau, indiferent de natura mobiliara sau imobiliara a
surseiacestora".
.i
\
I_
\'
.~~'
:(-
-~
..
~~---------~
.>
&
Infractiuni contra patrimoniului
407
- pot fi obiect material al furtului bunurile imobile prin destinatie (art. 538 NCC
vorbeste despre bunuri care raman sau devin imobile');
- fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea legitima
a altei persoane;
- poate fi obiect material al furtului si un bun mobil care se afla in posesia sau
detentia nelegitima a altei persoane in cazul in care acesta este sustras de 0 alta persoana decat proprietarul ori detentorul/posesorul legitim de la care fusese anterior
sustras bunul, sau un bun mobil a carui detinere este interzisa de lege;
- simplul contact material cu un bun mobil nu transmite posesia sau detentia
acestuia (de pilda, incredintarea unui bun spre examinare), astfel ca insusirea lui va
constitui furt.
1.3. Sublectil Infractiunfi

a) subiectul activ: autor al infractiunii de furt poate fi orice persoana (fizica sau
juridica) care are capacitate penal a;
- proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de furt, in
cazul in care sustrage bunul de la posesorul sau detentorul legitim al acestuia (de
pilda, proprietarul unui autoturism dat in leasing financiar sustrage bunul de la
utilizatorul acestuia);
- in cazul in care proprietarul sustrage bunul de la eel care i-I furase anterior sau
de la orice posesor/detentor nelegitim al acestuia, fapta sa nu indeplineste cerintele de
tipicitate ale infractiunii de furt;
- daca bunul este sustras de la hot, de 0 alta persoana decat proprietarul sau detentorul/posesorul de buna-credinta al bunului, vor fi intrunite elementele constitutive
ale infractiunii de furt, iar eel ce sustrage bunul va fi subiect activ nemijlocit al
acestei infractiuni;
- participatia penala este posibila in forma instigarii ~i complicitatii anterioare;

coautoratul ~i complicitatea concomitenta sunt incriminate ca furt calificat.
____
Sustragerea, intr-o aglomeratie de persoane, a portofelului din buzunarul partii vatamate si transmiterea lui, de indata, celui de-al doilea faptuitor in
scopul de a asigura insusirea lucrului lara riscul descoperirii constituie, ~ipentru
eel din urma, coautorat la savarsirea infractiunii de furt, iar nu complicitate la
aeeasta (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 516112001, www./egalis.ro).
1 Potrivit art. 538 NCC .Bunurile care raman sau devin imobile": ,,(1) Raman bunuri
imobilematerialeleseparatein mod provizoriude un imobil, pentru a fi din nou tntrebuintate,
amt timp cat sunt pastrate in aceeasi forma, preeum si partile integranteale unui imobil care
sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre a fi reintegrate. (2) Materialele
aduse pentru a fi intrebuintate in loeul eelor vechi devin bunuri imobiledin momentulin care
au dobanditaceasta destinatie",
408
____
Fapta celui care determina pe altul sa savarseasca 0 fapta prevazuta in
legea penala si cumpara de la autor bunul provenit din savarsirea infractiunii
constituie numai instigare, iar nu instigare aflata in concurs cu cea de tainuire
(C.S,)., sectia penala, decizia nr. 32911996, www.legalis.ro}.
~
In situatia existentei unui prim act de tainuire, urmat de 0 alta actiune a
aceluiasi tainuitor care promite ca va asigura valorificarea in continuare si a altor
bunuri sustrase, sunt intrunite elementele constitutive ale cornplicitatii la
infractiunea de furt in forma simpla sau continuata, dupa caz, in concurs real cu
infractiunea de tainuire, chiar daca promisiunea anticipata de tainuire a bunurilor
nu a fost indeplinita (1.c.c.J., Sectiile Unite, Decizia nr. 212008, www.legalis.ro).
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica sau juridica din a carei proprietate,
posesie sau detentie a fost sustras bunul; hotul poate fi subiect pasiv al infractiunii de
furt, in cazul in care bunul Ii este furat ~i acestuia de 0 alta persoana (cu exceptia
proprietarului, posesorului sau detentorului de buna-credinta),
- de regula, pluralitatea de subiecti pasivi determina un concurs de infractiuni; in
cazul in care 0 persoana sustrage in baza aceleiasi rezolutii infractionale la diferite
intervale de timp bunuri din patrimoniul mai multor subiecti pasivi, se va retine
savarsirea infractiunii de furt in forma continuata (unitate legala de infractiune); daca
sustragerea de bunuri din patrimoniul mai multor persoane se face in aceeasi
imprejurare ~i in baza aceleiasi rezolutii infractionale, se va retine savarsirea unei
singure infractiuni de furt (unitate natural a de infractiune).

a) elementul material: luarea pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau
detentia unei persoane fizice sau juridice tara consimtamantul acesteia;
- trebuie sa existe 0 deposedare constand in scoaterea bunului de sub stapanirea in
fapt a posesorului sau detentorului tara consimtamantul acestuia si 0 imposedare,
constand in trecerea efectiva a bunului sub puterea faptuitorului;
- luarea se poate realiza in orice mod (actiune sau omisiune) cu exceptia
violentei, amenintarii sau constrangerii, cand fapta va constitui talharie;
~
Insu~irea pe nedrept, la care se refera art. 208 C.pen., exista ~i in
situatia in care bunul este retinut pe nedrept de inculpat, in scopul de a
determina, in afara cadrului legal, persoana vatamata sa indeplineasca pretentiile
sale derivand dintr-un litigiu patrimonial. Aceasta tntrucat persoana vatamata
este constransa sa indeplineasca pretentiile faptuitorului pentru a-si redobandi
lucrurile, altfel faptuitorul urmand sa dispuna de ele. De fapt, prin aceasta conduita inculpatul nu face altceva decat sa-si insuseasca, in sensul legii penale,
prin violenta, bunurile respective. Este rara relevanta scopul in care au fost luate
bunurile, inculpatul urmarind sa-si rezolve un litigiu patrimonial in afara
cadrului legal, adica sa-si faca dreptate singur, ceea ce este inadmisibil (C.S.J.,
decizia nr. 173211995, in Dreptul nr. 511996, p. 130).
--------------------_
....
Infractiuni contra patrtmoniulut
409
~
Fapta paznicului de a participa 1asustragerea unor bunuri aflate in paza
sa, in unna acceptarii promisiunii ca va primi 0 parte din banii ce se vor realiza
prin valorificarea bunurilor sustrase, constituie infractiunea de furt, nu si cea de
luare de mita, de vreme ce banii au fost promisi pentru fapta sa de furt, iar nu
pentru 0 actiune sau inactiune privitoare la indatoririle sale de serviciu (C.S.J.,
sectia penala, deeizia nr. 270612002, www.legalis.ro).
~
Intelegerea intre doua persoane de a sustrage un bun aflat asupra uneia
dintre ele, dar apartinand altuia, prin simularea unei agresiuni asupra acesteia si
luarea bunului de cea de-a doua, constituie infractiunea de furt, iar nu aceea de
talharie, insu~irea nefiind savar~itaprintr-o agresiune reala asupra unei persoane
vatamate (l.c.eJ., sectia penala, decizia nr. 623612004, www.legalis.ro).
~
Lovirea persoanei vatamate aflate in strada in scopul de a 0 jefui,
negasirea unor bunuri asupra ei ~i fuga acesteia spre a se salva, urmata de Indata
de sustragerea unor bunuri din autoturismul persoanei vatamate aflat in apropiere constituie infractiunea complexa de talharie, iar nu tentativa la talharie in
prima faza si furt in cea de-a doua, deoarece fapta are caracterul unei infractiuni
unice in raport cu persoana victimei, cu timpul ~i locul savarsirii faptei ~i eu
scopul urmarit de faptuitor (l.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 588612004,
www.legalis.ro).
~
Deposedarea paqii vatamate de caciula pe care 0 poarta, prin smulgerea
ei de pe capul acesteia, tara exercitarea vreunei actiuni agresive de natura a-i
infrange opunerea, constituie infractiunea de furt, iar nu de talharie, deoarece
lipseste cerinta privind intrebuintarea de violente la care se refera art. 211 alin. (I)
Cipen. (C.S.J., comp/etul de 7 judecdtori, decizia nr. 63 din 6 mai 1991,
www.legalis.ro).
In cazul in care faptuitorul loveste persoana vatamata ca urmare a unor neintelegeri anterioare, dupa care i~i insuseste un obiect al acesteia cazut pe jos in
cursul agresiunii, faptele constituie infractiunile de vatamare corporala ~i furt,
iar nu aceea de talharie, de vreme ce intrebuintarea violentei nu s-a facut in
scopul sustragerii bunului, ci din razbunare (C.S.J., sectia penala, decizia
~
Fapta inculpatului, care i-a cerut partii vatamate telefonul mobil pentru
a da un beep, dupa care a disparut cu telefonul, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt ealificat, iar nu pe cele ale infractiunii de in~elaciune, lntrucat bunul a fost remis inculpatului cu totul oeazional, tara a avea la
baza un titlu civil, gasindu-se temporar in mainile acestuia, simplui contact
material ori simpla sa manipulare neconferind nici posesia, nici detentia bunului
respectiv (Trib. Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 30412005, tn A. Stoica,
Infractiunile contra.patrimoniului, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006, p. 79).
410
~
Instrlinarea de catre muncitor a unui bun ce i-a fost incredintat pentru
a-l folosi in procesul muncii constituie infractiunea de furt, iar nu aceea de abuz
de incredere, deoarece faptuitorul nu poseda sau detine bunul lnstrainat in baza
unui titlu, cum prevede art. 213 C.pen., patronul pastrand, din punct de vedere
juridic, posesia ~i detentia bunului (C.S.J., sectia penalii, decizia nr. 1197/2000,
www.legalis.ro).
- in cazul furtului de folosinta va exista 0 luare pe nedrept a unui vehicul (autovehicul, carutl, bicicleta etc.) din posesia sau detentia unei persoane fizice sau juridice, tara consimtamantul acesteia, in scopul folosirii temporare;
- daca doua persoane sustrag un autoturism in scopul de a-l folosi pe nedrept, nu
se va retine savar~irea faptei in coautorat, ci va exista un autorat pentru persoana care
a condus autoturismul si complicitate materiala sau morala concomitenta pentru
celalalt participant;
- in ipoteza in care dupa folosirea vehiculului faptuitorul sustrage si anumite
bunuri mobile din acesta sau parti componente ale vehiculului, se va retine concursul
real intre furtul de folosinta ~i furtul savarit ulterior;
~
Sustragerea de bunuri in scopul insusirii lor pe nedrept, precum si
sustragerea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pentru transportul acestor bunuri
lntruneste elementele constitutive ale infractiunilor de furt prevazute in art. 208
alin. (1) si art. 208 alin. (4) C.pen., aflate in concurs real (l.C.c.J., sectia penala,
- pentru ca fapta sa fie tipica nu trebuie sa existe consimtamantul anterior sau
concomitent luarii al proprietarului, posesorului sau detentorului bunului.
b) urmarea imediati: deposedarea posesorului i a detentorului ~i Imposedarea
faptuitorului, producandu-se astfel un prejudiciu (valoarea bunului, lipsa de folosinta,
imposibilitatea exercitarii atributelor dreptului de proprietate: usus, fructus, abusus);
restituirea bunului dupa consumarea infractiunii nu inlatura caracterul penal al faptei
sau raspunderea penala;
- urmarea imediata se produce chiar daca bunul nu a fost scos din locul unde se
afla, ori in cazul in care este ulterior abandonat de faptuitor, sau cand acesta este
deposedat la randul sau de bun.

- intentie direct! sau indirect! 1;
1 Va constitui furt comis cu intentie indirecta ipoteza in care infractorul urmareste sa
sustraga un anumit bun, insa accepta totodata posibilitatea insu~irii~i altor bunuri pe care
acesta le contine ori care se afla-inaceelasi Ioc cu acesta (spre exemplu,infractorulurmareste-.
sa sustraga 0 geanta in care cunoaste ca se afla mai multe pistoale, acceptandtotodata ca in
cazul in care alaturi de pistoale se afla ~i alt armament sil il insuseasca si pe acesta; sau un
taximetrist observa ca pasagerului aflat pe bancheta din spate i-a cazut portrrioneul din
_-----
------
Infractiuni
contrapatrimoniului
- seopul: insusirea bunului mobilluat pe nedrept sau folosirea pe nedrepta vehieulului sustras;
--._
Scoaterea unui bun din sfera posesiei sau a detentiei altuia, M drept,
si faptul de a dispune de acel bun constituie infractiunea de furt, indiferent de
destinatia data bunului sustras. Imprejurarea ca persoana vatamata nu si-a achitat
o datorie catre faptuitor nu-i atribuie aeestuia dreptul de a lua din bunurile
datornicului si a le amaneta, pentru recuperarea datoriei. Desi inculpatei i s-a dat
o cheie la lncaperile inchiriate persoanei vatamate pentru a putea face curatenie,
din moment ce a folosit-o pentru a intra si a lua din lucruri, ea a folosit tara drept
o cheie adevarata, fapta constituind infractiunea de furt calificat (C.s.J., sectia
- nu intereseaza mobilul eu care a fost savar~ita fapta.
1.6.Formele lnfraetiunf!
- actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- tentativa imperfecta este posibila ~i incriminata; tentativa perfecta nu este posibila;
--._
i
Imprejurarea ca faptuitorii au fost surprinsi sustragandproduse petroliere
din conducts, dupa ce au umplut mai muIte butoaie eu produsul sustras pana in
r.acel moment, cand Ie-au abandonat ~i au fugit de Ia: locul faptei, nu atribuie
acesteia caracterul de tentativa Ia infractiunea de furt; cantitatea sustrasa din
conducts si pusa in recipiente a fost scoasa din posesia pirtii vatamate, furtul
acesteia fiind, deci, consumat (CS.J., sectia penala, decizia nr. 1770/2002,
www.legalis.ro).
--._
Fapta inculpatului de a deschide geanta pirtii vatamate si de a introduce mana in geanta, tara a putea sustrage ceva, ea urmare a sesizarii Paetii
vatamate, constituie tentativa de furt califieat, ~i nu infractiune consumata (CA.
Bucuresti, sectia I penala, deeizia nr. 1094/2001, in P.J.P. 2001- 2002, p. 132).
--._
Pentru a beneficia de impunitatea prevazuta de art. 22 alin. (1) C.pen.,
este necesar sa fie indeplinite doua conditii, ~i anume: pe de 0 parte, atitudinea
inculpatului sa fie suficienta prin ea insa~i, tara eoneursul unor cauze exterioare,
pentru a zadarnici consumarea infractiunii, iar, pe de alta parte, inculpatul sa fie
convins ca desistarea sa constituie unieul factor care impiedica desavarsirea
executarii. Aceste conditii nu sunt indeplinite in cazul in care, pe de 0 parte,
inculpatul a parasit incinta magaziei apartinand partii vatamate tara a lua
bunurile, pentru motivul ea a fost vazut de un martor, si, pe de alta parte, chiar
daca a renuntat in cele din urma la bunurile sustrase ~i partea vatamata nu a fost
prejudiciata prin luarea acestora, lipsa unei pagube nu se datoreaza vointei
buzunar ~i in loc sa 11atentioneze,ramane in pasivitate neurmarind,dar acceptandInsusirea
bunului in ipotezain care pasagerulnu i~i va da seama de pierdere la finalul cursei ~inici nu
va anuntacompaniade taxi in vederearestituiriibunului).
412
inculpatului, ci imprejurarilor ca acesta nu a gasit in magazia in care a intrat bani

sau alte bunuri usor valorificabile ~i ca a fost vazut de catre martora mentionata
(C.A. Cluj, decizia nr. 5512007, www.legalis.ro).

- infractiunea se consuma in momentul in care se produce imposedarea faptuitorului, indiferent de durata stapanirii bunului (teo ria apropriatiuniiy, sau in
momentul folosirii vehiculului sustras;
~
Actiunea de .Juare" trebuie sa aiba ca urmare imediata scoaterea
bunului din sfera de stapanire faptica a posesorului sau detentorului, lipsindu-l
de posibilitatea de a mai dispune de acesta, fapta consumandu-se prin simpla
schimbare a situatiei de fapt a bunului, deci prin trecerea acestuia, din locul unde
a fost depus de partea vatamata, asupra persoanei infractorului, ori intr-un loc
stint numai de acesta, in vederea insusirii la momentul potrivit. Ca atare,
imprejurarea ca imediat partea vatamata a descoperit lipsa bunului ori a surprins
infractorul transportandu-l in apropierea locuintei sale nu confera faptei
caracterul de tentativa de furt, infractiunea consumandu-se odata cu ridicarea
acestuia din locul in care era depus legitim. In speta, inculpatul a luat din
locuinta partii vatamate mai multe obiecte de imbracaminte, ambalandu-le
pentru transport intr-un sac. Dupa ce a iesit din casa, in curte, a fost descoperit
de partea vatamata ~i imobilizat. Cum deposedarea si, respectiv, imposedarea cu
obiectul material al infractiunii era deja realizata in momentul descoperirii
faptei, justificat s-a retinut infractiunea de furt consumat, si nu forma tentata
(CA. Ploiesti, sectia penala, decizia nr. 31611994, in CP. Ad., p. 333).
~
Este autor al infractiunii consumate de furt, iar nu al tentativei la

aceasta infractiune, inculpatul surprins la locul faptei dupa ce a Iuat 0 parte din
bunuri din locul in care se gaseau si le-a pus in recipiente aduse de el pentru
transport (CS.J., sectia penala, decizia nr. 2442 din 15 iunie 1999,
www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului de a fi Iuat dintr-un autoturism 0 lanterna, 0 instalatie de alarma ~i opt casete video, fiind prins cu ele asupra sa de catre
proprietar, mai inainte de a fi iesit din autoturism, constituie 0 infractiune
consumata de furt, si nu doar 0 tentativa; furtul s-a consumat in momentul in
care incuipatul a trecut bunurile mentionate in stapanirea sa, imprejurarea ca nu
a avut timpul material sa iasa din masina fiind nerelevanta sub aspectul formei
de savarsire a infractiunii (CA. Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia
nr. 55411998, in R.D.P. nr. 411999, p. 145).

~
Luand hotararea de a sustrage cupru din incinta unei societati comerciale, inculpatul a escaladat gardul ~i apoi, printr-o fereastra, a patruns in magazie de unde a Iuat mai multe platbande de cupru pe care le-a incarcat in trei saci;
dupa ce a scos sacii prin aceeasi fereastra, a transportat pe unul dintre ei pana la
gardul unitatii, dar nu a reusit sa n treaca peste gard deoarece a fost surprins de
politie, Prin incarcarea ip. saci a platbandelor infractiunea de furt s-a consumat,
deoarece prin aceasta actiune s-a realizat deposedarea partii vatamate si trecerea
413
obiectului material al infractiunii sub puterea de dispozitie a inculpatului.

Impreiurarea ca, dupa consumare, inculpatul a fost surprins la locul faptei, cu
bunurile luate asupra sa, este nerelevanta sub aspectul formelor infractiunii care,
odata consumata, nu se poate eonverti intr-o forma imperfecta, pentru motivul
ca inculpatul nu a putut pastra posesia bunurilor sustrase (C.A. Bucuresti, sectia
/ penala, decizia nr. 1305/1998, in c.P.JP. 1998, p. 131).

~
Inculpatul a incercat sa ia un autoturism pentru a-l folosi. In acest seop
el a tras geamul din fata, cautand sa deschida portiera, nereusind. Apoi a
procedat la impingerea autoturismului, scotandu-l din locul de pareare, moment
in care a fost prins de organele de politie. Deplasarea prin lmpingere a autoturismului nu poate fi considerata infractiune consumata de furt de folosinta, deoarece inculpatul nu a reusit sa pomeasca motorul si sa se plimbe eu masina, cum a
intentionat, Asa incdt, in raport cu finalitatea urmarita de inculpat, fapta sa a
ramas in stadiul de tentativa (Trib. Bihor, sectia penala, deeizia nr. 49511991, in
Dreptul nr. 311992, p. 72).
- poate imbraca forma infractiunii continue in cazul sustragerii unei energii cu
valoarea economic a, caz in care infractiunea se epuizeaza la data incetarii sustragerii;
- poate fi savar~it in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la
data savar~irii ultimului act de executare.
~
Fapta inculpatului de a sustrage, in aceeasi noapte, bunuri din doua
autoturisme ~i de a incerca sa comita sustrageri din aite doua, toate aflate in
acelasi loc, constituie 0 singura infractiune, continuata, de furt calificat, caracterul de infractiune consumata al unora dintre fapte si de infractiune tentata al
altora neprezentand relevanta sub acest aspect (C.S.J, sectia penala, decizia
~
Inculpatul a mers, noaptea, la sediul unui punct de lucru, de unde a luat
einei sulinari de brad, pe care i-a transportat pe rand la caruta eu care venise, iar
de aici i-a dus la domieiliu sau; el a realizat astfel 0 singura actiune - alcatuita
dintr-o pluralitate de acte materiale asemanatoare - caracteristica infractiunii de
furt, iar nu mai multe actiuni. Or, pluralitatea de acte materiale similare, savarsite in cadrul aceluiasi proces de executie, nu realizeaza 0 infractiune continuata
- ci 0 unitate naturala de infractiune (C.A. Bucuresti, sectia a //-a penala,
decizia nr. 27211998, in c.P.JP.
1998, p. 160).
1.7. Pedeapsa
- mchisoarea de la 1 an la 12 ani.
2. Furtul calificat
2.1. Netfune
- este furtul savar~it in imprejurari speciale care ii confera caracter mai gray;
414
1. Art. 209 alin. (1) C.pen.: furtul savar~it:
a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de 0 persoana avand asupra sa 0 arma sau 0 substanta narcotica;
c) de catre 0 persoana mascara, deghizata sau travestita;
d) asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa sau de a se
apara;
e) intr-un loc public;

f) Intr-un mijloc de transport in comun;
g) in timpul noptii;
h) in timpul unei calamitati;
i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea tara drept a unei chei adevarate ori a
unei chei mincinoase.
2. Art. 209 alin. (2) C.pen.: furtul privind:
a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare.
3. Art. 209 alin. (3) C.pen.: furtul urmatoarelor categorii de bunuri:
a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina; alte produse petroliere
sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;
b) componente ale sistemelor de irigatii;
c) componente ale retelelor eleetrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de
ineendiu sau alte situatii de urgenta publica;
e) un mijloe de transport sau orice alt mijloc de interventie la ineendiu, la accidente de eale ferata, rutiere, navale sau aeriene ori in caz de dezastru;
t) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian ~i componente ale acestora, precum ~icomponente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, eehipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii,
precum si componente de comunicatii.
4. Art. 209 alin. (4) C.pen.: furtul care a produs consecinte deosebit de grave.
- atat furtul comis in vederea insusirii bunului, cat si furtul de folosinta savar~ite
in conditiile uneia dintre circumstantele de mai sus imbraca forma furtului calificat.
2.2. Elementele circumstanttale agravante prevazute de art. 209 alin, (1)

C.pen.
2.2.1.Furtul s8var~itde doua sau mai mutte persoaneimpreuna
- este necesar ca eel putin unul dintre participanti sa raspunda penal;
- nu poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 75 lit. a)
C.pen., insa. poate fi retinuta cea prevazuta de art. 75 lit. c) C.pen., daca fapta este
comisa de un major impreuna eu un minor;

- este 0 circumstantd reald care se rasfrange
masura in care au cunoscut-o.
415
asupra tuturor participantilor
in
~
Furtul se considera savarsit in conditiile agravantei prevazute in
art. 209 alin. (1) lit. a) C.pen. chiar daca la comiterea lui a cooperat, impreuna cu
inculpatul, 0 persoana care nu a fost trimisa in judecata din cauza lipsei de
vinovatie, Aplicarea agravantei se justifica intr-un asemenea caz, deoarece textul
art. 209 alin. (1) lit. a) C.pen. nu conditioneaza existenta ei de imprejurarea daca
to ate persoanele participante la comiterea infractiunii pot fi trase la raspundere
penala (es.J., sectia penala, decizia nr. 1238/1999, www.legalis.ro).
~
Pentru existenta furtului calificat, in forma prevazuta de art. 209 lit. a)
C.pen., ~i anume de a fi savar~it de doua sau mai multe persoane impreuna, nu
este obligatoriu ca toate aceste persoane sa actioneze cu vinovatie sau ca in
privinta fiecareia sa fie indeplinite conditiile de a raspunde penal (es.J., sectia
penald, decizia nr. 2279/1996, www.legalis.ro).
~
Simpla imprejurare ca inculpata a fost insotita de alte persoane la
locuinta partii vatamate, de unde aceasta a sustras bunuri, nu poate atrage retinerea circumstantei agravante prevazute de art. 209 lit. a) C.pen., atata timp cat
acele persoane nu au desfasurat nicio actiune de coautorat, de complicitate sau
instigare si nici nu au avut cunostinta de activitatea infractionala a inculpatei
(Trib. Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 673/1997, in Culegere de practice
judiciard a Tribunalului Bucuresti 1994-1997, Drept penal. Drept procesual
penal, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 59).
2.2.2. Furtul savar~it de

substanta narcotlca
persoana care are asupra sa
arma sau
- trebuie ca faptuitorul sa aiba asupra sa 0 armal propriu-zisd in sensu 1 art. 151

alin. (1) C.pen. (instrumente, piese sau dispozitive astfel dec1arate prin dispozitii
legale), iar nu 0 anna asimilata prevazuta de art. 151 alin. (2) C.pen., potrivit caruia
anumite instrumente sunt considerate arme numai daca au fost intrebuintate in atac;
in acest din urma caz nu se poate retine savarsirea infractiunii de furt calificat, ci a
unei infractiuni de talharie;
- substanta narcotica este acea componenta chimica care poate produce 0 diminuare a reflexelor, pierderea cunostintei etc. (de pilda, cloroformul, gazele lacrimogene etc.);
- arma sau substanta narcotica trebuie sa fie numai detinuta, nu si folosita efectiv,
altfel urmand a fi retinuta comiterea infractiunii de talharie;
I Potrivit art. 2 pet. I. 1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor, prin
armd se intelege: "orice obiect sau dispozitiv a carui functionare determina aruncarea unuia
sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare
ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, in masura in care se regaseste in
una dintre categoriile prevazute in anexa".
-+- '
I
416
- nu prezinta importanta motivul pentru care arma sau substanta narcotica se aflau
asupra faptuitorului; nu este necesar ca faptuitorul sa se fi inarmat sau sa fi luat cu
sine substanta narcotica, stiind ab initio ca va savar~i furtul;
- arma nu trebuie sa fie vizibila, deoarece atunci cand arma este vizibila prin
efectele pe care le produce poate constitui in sine un mijloc de amenintare a victimei,
de natura a atrage retinerea savarsirii infractiunii de talharie;
- in cazul in care arma era detinuta contrar dispozitiilor legale, furtul calificat va fi
retinut in concurs real cu infractiunea de nerespectare a regimului armelor ~i
munitiilor, prevazuta de art. 279 C.pen.;
- este 0 circumstanta rea/a care se rasfrange asupra tuturor participantilor in
2.2.3. Furtut savir~it de catre
0 persoana
- persoana mascata este cea care poarta

recunoscuta fata;
mascata, deghizata sau travestita

masca de orice natura pentru a nu-i fi
- persoana deghizata este cea care, rara a purta 0 masca, i~i schimba prin diverse
procedee infatisarea pentru a nu fi recunoscuta (de pilda, extensii de par, mustata);
- persoana travestitd este cea care se prezinta sub intati~area unei persoane de sex
opus celui real (de exemplu, un barbat travestit intr-o femeie);
- este 0 circumstantd rea/a care se rasfrange asupra tuturor participantilor in
2.2.4. Furtul comis asupra unei persoane incapabiJe de a-~i exprima vointa
sau a se apara
- subiectul pasiv trebuie sa se afle lntr-o incapacitate fizica sau psihica de a opune
rezistenta, care sa nu fie provocata de faptuitor ori de un complice sau instigator al
acestuia, altfel fapta va constitui talharie [spre exemplu, furtul savar~it de la 0 persoana
care sufera de paralizie cerebrala (tetrapareza spastica) sau de la un iresponsabil];
- este 0 circumstanta reald care se rasfrange asupra tuturor participantilor in
2.2.5. Savar~irea (urtului intr-un loc public

- /ocu/ public este locul care prin natura sau destinatia lui este intotdeauna
accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoana, precum si orice alt
loc accesibil publicului in cazul in care, in momentul savarsirii faptei prevazute de
legea penala, publicul avea acces in locul respectiv [art. 152 lit. a) C.pen. si art. 152
lit. b) C.pen., cu exceptia conditiei de a fi de fata doua sau mai multe persoane];
- in cazurile prevazute de art. 152 lit. c)-e) C.pen., chiar daca furtul este savarsit
"in public", nu se va retine elementul circumstantial agravant, care califica furtul, al
savarsirii faptei "intr-un /oc public" (de pilda, fapta savar~ita intr-o adunare sari
reuniune de mai multe persoane nu este savar~ita intotdeauna in loc public, dar este
savar~ita intotdeauna in public in sensul art. 152 C.pen.);
<
417
~
Furtul unor vite de pe izlazul comunal constituie infractiunea de furt
calificat prevazut in art. 209 alin. (1) lit. e) C.pen., islazul fiind, in raport cu
prevederile art. 152 lit. a) C.pen., loc public (C.S.J., sectia penala, decizia
~
In raport cu prevederile art. 152 lit. a) C.pen., furtul unor bunuri aflate
in holul sau pe palierele imobilelor unde intrarile nu sunt pazite constituie furt
calificat potrivit art. 209 alin. (1) lit. e) C.pen., fapta fiind savar~ita intr-un loc
care este totdeauna accesibil publicului (1. C. CiL, sectia penala, decizia nr. 5641
din 3 deeembrie 2003, www.legalis.ro).
~
Strada dintr-o localitate, fiind in permanenta accesibila publicului, este
loc public. De aceea, sustragerea unei biciclete lasate la marginea unei strazi,
rezemata de un gard, constituie infractiunea de furt calificat prevazuta in art. 208
raportat la art. 209 alin. (I) lit. e) C.pen. (C.S.J., sectia penala, deeizia
nr. 1407/1998, www.lega/is.ro).
~
Furtul de produse agricole de pe un camp nu constituie furt calificat,
savar~it intr-un loc public, deoarece terenul cultivat nu este, prin natura sau
destinatia lui, totdeauna accesibil publicului (C.S.J., sectia penald, decizia
~
Furtul comis lntr-o zona de siguranta feroviara, marcata prin indicatoare de avertizare, in care accesul persoanelor neautorizate este interzis, nu se
incadreaza in dispozitiile art. 209 alin. (1) lit. e) C.pen., referitoare la furtul
calificat savar~itlntr-un loc public (1. C. CiL, sectia penalii, deeizia nr. 24412008,
www.legalis.ro).
- este 0 circumstanta reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor in

2.2.6. Furtul sivar~itintr-un mijloc de transport in comun
- sunt mijloace de transport in comun: metroul, autobuzul, troleibuzul, maxi-taxi,
tramvaiul, trenul, avionul etc.; taxiul nu este considerat mijloc de transport in comun;
- este necesar ca fapta sa se comita in timpul folosirii mijlocului de transport in
comun;
- nu se va retine si elementul circumstantial al savar~irii faptei in loe public
(lit. e), existand in acest caz un concurs de calificari;
- este 0 circumstantd reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor in
~
Mijlocul de transport in comun nu poate fi conceput in afara notiunii
de loe public, astfel cum aceasta este definita prin dispozitiile art. 152 C.pen.,
fiind un loc care prin natura si destinatia lui este totdeauna accesibil publicului,
astfel incat retinerea agravantei prevazute de art. 209 alin. (1) lit. e) C.pen.,
418
alaturi de cea prevazuta de art. 209 alin. (1) lit. f) ar insemna sa se dea eficienta de
doua ori aceleiasi imprejurari (CA. Bucuresti, sectia I penalii, decizia nr.
1713/R/2004,in P.J.P. 2003-2004, Ed. Brilliance, Piatra Neamt, 2005, p. 131).
2.2.7. Furtul sivar~it in timpul noptli

- fapta trebuie comisa dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul luminii;
amurgul nu face parte din noapte, spre deosebire de zori care sunt incluse in aceasta
notiune;
,
- detenninarea concreta se va face de instanta dupa criteriul astronomic, care va
tine seama de ora, ziua, luna in care a fost savar~ita fapta;
- nu prezinta importanta daca faptuitorul a profitat sau nu de timpul noptii;
- nu se va retine acest element circumstantial agravant in cazul furtului savar~it in
timpul zilei: lntr-un tren in perioada in care acesta se afia intr-un tunel intunecos,
intr-o pesters neiluminata; intr-un subsol neiluminat, pe durata unei eclipse partiale
de soare;
~
Criteriul astronomic, apusul si rasaritul soarelui nu poate servi, in
exclusivitate, la detenninarea intelesului notiunii "timpul noptii", la care se
refera agravanta de la art. 209 alin. (1) lit. g) C.pen., deoarece nici apusul, nici
rasaritul soarelui nu schimba, deodata, ziua in noapte ~i noaptea in zi, intre
apusul soarelui si ziua reala existand un interval de tranzitie, in care cele doua
stan se intrepatrund, Prin "timpul noptii" se impune a se intelege numai noaptea
reala, adica din momentul cand intunericul a luat, in mod efectiv, locul luminii;
amurgul, care nu poate fi considerat inca intuneric, nu face parte din noapte. De
aceea, imprejurarea daca furtul a fost savar~itin timpul noptii trebuie stabilita in
raport cu starea de intuneric ce poate fi determinata prin probe, tinandu-se seama
nu numai de ora comiterii faptei, ci si de data calendaristica, pozitia topografica
a localitatii ~i conditiile atmosferice din momentul respectiv. Or, la data de 30
iulie 1997 apusul soarelui a intervenit la ora 20:43, adica cu numai 17 minute
inainte de savarsirea faptei, iar pozitia topografica a localitatii si conditiile
atmosferice nu au favorizat aparitia mai rapida a intunericului, incat in mod
corect s-a retinut de instanta de apel ca inca nu se facuse noapte atunci cand
inculpatul a savar~it fapta (C.S.J., sectia penald, decizia nr. 355/1999,
www.legalis.ro).
~
Agravanta prevazuta in art. 209 alin. (1) lit. g) C.pen. are caracter
obiectiv, fiind incidenta ori de cate ori fapta s-a comis dupa instalareaintunericului
noptii, chiar daca locul de unde a fost sustras obiectul furtului era luminat (CA.
Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 269/1998, in R.D.P. nr. 2/1999, p. 155).
2.2.8. Furtul sivar,it in tlmpul unei calamitatl

- reprezinta
aviatic etc.;
calamitate: inundatiile, cutremurul, alunecarile de teren, accidentul
----~------
-----
Infractiuni contra patrimoniu/ui
419
- nu prezinta importanta daca autoritatile au declarat in mod oficial evenimentul

calamitate;

masura in care au cunoscut-o,
2.2.9. Furtul sAvar~it prin efractle, escaladare sau prin folosirea BrA drept a
unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase
- prin efractie se intelege actiunea constand in fortarea, degradarea sau distrugerea
unui dispozitiv de inchidere sau a oricarui obiect ce protejeaza un spatiu inchis
(presupune in mod necesar existenta unei actiuni violente); savar~irea furtului prin
efractie absoarbe infractiunea de distrugere;
- prin escaladare se intelege actiunea prin care 0 persoana depaseste, pe alta cale
decat cea fireasca, un obstacol prin urcare ~i trecere pe deasupra lui; se retine numai
daca escaladarea a fost folosita In vederea patrunderii intr-un spatiu in scopul
sustragerii bunului, nu si pentru a parasi locul savarsirii infractiunii; nu va fi retinuta
escaladarea daca depasirea obstacolului nu a solicitat depunerea unui efort suplimentar;
~
Ineulpatul a ureat treptele situate pe stalpii de inalia tensiune ~i a
sustras conductorii electrici din aluminiu sustinuti de acestia. In acest eaz nu se
poate retine comiterea faptei prin escaladare, caci intr-o asemenea ipoteza acesta
era modul normal in care inculpatul putea ajunge la bunul a carui sustragere a
intentionat-o (CA. Bucuresti, sectia a Il-apenald, decizianr. 6451A/2004,in P.J.P.
2003- 2004,p. 129).
- prin eheie mincinoasd se intelege eheia falsa, contrafacuta, multiplicata neautorizat sau orice dispozitiv care poate fi utilizat pentru a actiona asupra unui mecanism
de inchidere rara a-I distruge, deteriora sau aduce in stare de neintrebuintare (de
pilda, pontoarca, gura de lup); este necesara folosirea efectiva a cheii mincinoase
pentru comiterea furtului sau a unei tentative la acesta;
- folosirea frauduloasd a unei ehei adevdrate presupune folosirea tara drept a
cheii cu care se deschide mecanismul de inchidere;
- va exista concurs real cu conexitate etiologica intre infractiunea de furt calificat
savar~ita prin efractie prevazut de art. 209 alin. (1) lit. i) C.pen. si infractiunea de
violare de domiciliu prevazuta de art. 192 C.pen.;
~
Sustragerea de catre inculpat a unor bunuri din parohie, in care a
patrons utilizand cheile pe care le detinea in calitate de dascal, cu permisiunea
de a Ie folosi, nu justifica retinerea agravantei prevazute de lit. i) a art. 209
C.pen. (CA. Bucuresti, sectia a II-a penalii, decizia nr. 95112001, in P.J.P.
2001-2002, p. 129.)
~
Nu se va retine elementul circumstantial agravant al savar~irii furtului
prin folosirea frauduloasa a unei chei mincinoase daca, pentru a intra in aparta-
420
mentul persoanei vatamate, autorul furtului s-a folosit de cheia pe care i-o
incredintase aceasta spre a-i duce acolo unele lucruri (T.MB., sectia a II-a
penalii, decizia nr. 67111981, In P.J.P. vol. III, p. 113).
~
Prin cheie mincinoasa, in sensul art. 209 lit. i) C.pen., nu se intelege

neaparat 0 cheie asemanatoare celei adevarate, deoarece legiuitorul a inteles sa
pedepseasca mai greu furtul comis prin folosirea unei chei mincinoase, avand in
vedere nu indemanarea infractorului in a confectiona cheia neadevarata si nici
asemanarea acesteia cu 0 cheie adevarata, ci imprejurarea ca el a violat incuietoarea, menita sa asigure 0 protectie sporita bunurilor incuiate; oricat de rudimontara ar fi cheia folosita, agravanta exista. De aceea, daca pentru savar~irea
furtului, faptuitorul a deschis 0 incuietoare folosind 0 sarma indoita, dispozitiile
art. 209 lit. i) C.pen. sunt aplicabile (Trib. Suprem, sectia penala, decizia
nr. 3229/1970, In Repertoriu 1969-1975, p. 182).
Insusirea unei butelii de aragaz, prin decuplarea acesteia, folosind
unealta, de la furtunul de alimentare a masinii de gatit nu poate fi incadrata in

infractiunea de furt calificat, deoarece 0 astfel de unealta nu poate fi asimilata cu
o cheie in sensul prevederilor art. 209 alin. (1) lit. g) C.pen. (anterior modificarii
acestuia prin Legea nr. 140/1996). Ca urmare, fapta trebuie Incadrata in infractiunea de furt prevazuta in art. 208 alin. (1) C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia
nr. 1254//998, www.legalis.ro).
~
Scoaterea unui bun din sfera posesiei sau a detentiei altuia, tara drept,
si faptul de a dispune de acel bun constituie infractiunea de furt, indiferent de
destinatia data bunului sustras. Imprejurarea ca persoana vatamata nu si-a achitat
o datorie catre faptuitor nu-i atribuie acestuia dreptul de a lua dinbunurile datornicului si a Ie amaneta, pentru recuperarea datoriei. Desi inculpatei i s-a dat 0
cheie la incaperile inchiriate persoanei vatamate pentru a putea face curatenie,
din moment ce a folosit-o pentru a intra si a lua din lucruri, ea a folosit tara drept
o cheie adevarata, fapta constituind infractiunea de furt calificat (C.s.J., sectia
penald, deeizia nr. 136/2000, www.legalis.ro).
2.3. Elemente circumstantiale

C.pen.
agravante prevazute de art. 209 alin. (2)
2.3.1. Furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural
- obiectul material este un bun din patrimoniul
cultural mobil':
Potrivit art. 3 din Legea nr. 182/2000: ,,( 1) Patrimoniul cultural national mobil este alcatuit din bunuri cu valoare istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica
si tehnica, literara, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica
si epigrafica, reprezentand marturii materiale ale evolutiei mediului natural si ale relatiilor
omului cu acesta, ale potentialului creator uman si ale contributiei romanesti, precum si a
minoritatilor nationale la civilizatia universala,
.
(2) Bunurile care alcatuiesc patrimoniul cultural national mobil sunt:
1. bunuri arheologice si istorico-documentare, precum:
1
."\!
421
- fac parte din patrimoniul cultural mobil si bunurile mobile din patrimoniul
arheologic (0.0. nr. 43/2000).
a) descoperirile arheologiee terestre si subaevatiee, unelte, ceramica, inscriptii, monede,

sigilii, bijuterii, piese de vestimentatie ~i harnasament, arme, insemne funerare, eu exceptia
esantioanelor de materiale de constructie, materiale din situri, care constituie probe arheologiee pentru analize de speeialitate;
b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istoriee;
c) marturii materiale si doeumentare privind istoria politica, economica, sociala, militara,
religioasa, stiintifica, artistica, sportiva sau din alte domenii;
d) manuscrise, incunabule, carti rare ~i earti veehi, carti eu valoare bibliofila;
e) doeumente si tiparituri de interes social: documente de arhiva, harti ~i alte materiale
cartografice;
f) obiecte cu valoare memorialistica;
g) obiecte si documente eu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, ponduri,
decoratii, insigne, sigilii, brevete, marci postale, drapele ~i stindarde;
h) piese epigrafiee;
i) fotografii, clisee fotografice, filme, inregistrari audio ~ivideo;
j) instrumente muzieale;
k) uniforme militare si accesorii ale aeestora;
I) obiecte eu valoare tehnica;
2. bunuri cu semnificatie artistica, precum:
a) opere de acta plastics: pictura, sculptura, grafica, desen, gravura, fotografie si altele;
b) opere de arta decorativa ~iaplicata din sticla, ceramics, metal, lernn, textile si aite materiale, podoabe;
c) obiecte de cult: ieoane, broderii, orfevrarie, mobilier ~i altele;
d) proieete si prototipuri de design;
e) materiale primare ale filmelor artistice, documentare si deanimatie;
f) monumente de for public, componente artistice expuse in aer liber;
3. bunuri eu semnificatie etnografica, precum:
a) unelte, obiecte de uz casnic si gospodaresc;
b) piese de mobilier;
e) ceramica;
d) textile, piese de port, pielarie;
e) alte obieete din metal, lemn, os, piatra, sticla;
f) obiecte de cult;
g) podoabe;
h) ansambluri de obieete etnografice;
i) monumente din muzeele etnografiee in aer Iiber;
4. bunuri de importanta stiintifica, preeum:
a) specimene rare si colectii de zoologie, botanica, mineralogie ~ianatomie;
b) trofee de vanat;
5. bunuri de importanta tehnica, precum:
a) creatii tehnice unicat;
b) raritati, indiferent de maroa;
e) prototipurile aparatelor, dispozitivelor si masinilor din creatia curenta;
d) creatii tehnice eu valoare memorial a;
e) realizari ale tehnicii populare;
f) matrite de compact-discuri, de CD-ROM, de DVD si altele asemenea.
!,
422
2.3.2. Furtul unui act care serveste pentru dovedirea stirii civile', pentru
legitimare sau identificare
- obiectul material este un inscris prin care 0 persoana fizica i~i poate dovedi
starea civila (de exemplu, certificatul de nastere, certificatul de casatorie etc.) sau
care Ii serveste pentru legitimare (legitimatia de serviciu, legitimatia de student etc.)
ori identijieare (cartealbuletinul de identitate, pasaportul),
__
Inculpatul a furat 0 bicicleta parcata in loc public, pe portbagajul careia
se gaseau doua genti de voiaj in care se aflau diferite obiecte, intre care 0 borseta
cu acte de identitate si sume in lei ~i valuta. In aceasta situatie, furtul bicicletei ~i
al sacoselor aflate pe portbagaj, in care se gaseau si acte de identitate, nu
justifies aplicarea agravantei prevazute in art. 209 alin. (2) lit. b) C'pen., cat
timp nu s-a facut dovada ca in momentul insusirii bieicletei inculpatul a prevazut
ca in bagaje s-ar putea afla 0 borseta cu acte de identitate si ca a urmarit sau a
acceptat posibilitatea sustragerii lor (C.S.J., .sectia penala, decizia nr. 484012003,
www.legalis.ro).
~
Sustragand cu intentie directa diferite bunuri din peseta partii vatamate, inculpatul a avut reprezentarea eventualitatii ca in aeea peseta sa se
gaseasca ~i un act de identitate al acesteia. In raport de aceasta imprejurare, se
impunea si aplicarea agravantei prevazute de art. 209 alin. (2) lit. b) C.pen.,
chiar daca inculpatul nu a urmarit ~i insusirea pe nedrept a actelor de identitate
apartinand persoanei vatamate (C.A. Bucuresti, sectia I penala, decizia
nr. 657/2001, in P.J.P. 2001-2002, p. 123).
2.4. Elemente clrcumstantiale

C.pen.
agravante prevazute de art. 209 alin. (3)
2.4.1. Furtul de titei, gazolini, condensat, etan lichid, benzina, motorini, alte
produse petroliere sao gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori
vagoane-cisterni
~
Agravanta prevazuta de alin. (3) a infractiunii de furt calificat vizeaza
furtul de titei, produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite,
Potrivit art. 98 Nee: .Starea civila este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie ~i
societate, prin calitatile strict personale care deeurg din actele si faptele de stare civila". Art. 99
Nee intitulat ,,Dovada starii civile" prevede ca: ,,(1) Starea civila se dovedeste prin actele de
nastere, casatorie ~i deees intocmite, potrivit legii, in registrele de stare civila, precum ~i prin
certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora. (2) Actele de stare civila sunt inserisuri
autentiee ~i fac dovada pana la inserierea in fals, pentru ceea ce reprezinta constatarile personale
ale ofiterului de stare civila, si, pana la proba contrara, pentru celelalte mentiuni. (3) Hotararea
judecatoreasca data eu privire la starea civila a unei persoane este opozabila oricarei alte
persoane cat timp printr-o noua hotarare nu s-a stabilit eontrariuI. (4) Daca printr-o hotarare
judecatoreasca s-a stabilit 0 anumita stare civila a unei persoane, iar printr-o hotarare
judecatoreasca ulterioara este admisa 0 actiune prin care s-a eontestat starea civila astfel stabilita,
prima hotarare i~ipierde efeetele la data ramanerii definitive a eelei de a doua hotarari",
t
i ____.J..
I
_:
Infractluni contra patrimoniului
423
cisterne ori produse in stare bruta, care apartin unor societati comerciale
specializate, tara ca acestea sa intre in circuitul comerciaL Ca atare instanta a
eonstatat coreet ca produsele petroIiere sustrase din rezervorul unei fume private
intrasera deja in circuitul comercial ~i deci sustragerea nu s-a facut din locurile
sus-mentionate. Or, analizand continutul textului sus-mentionat, rezulta ca
Iegiuitorul a urmarit sanctionarea mai aspra a sustragerii de produse petroliere,
depozitate imediat dupa procesul de prelucrare a titeiuiui. Or, furtul din rezervorul pompei din care inculpatii au sustras produsele petroliere nu iil~epline~te,
sub acest aspect, conditiile limitativ cerute de Iegiuitor pentru existenta agravantei prevazute de alin. (3), respectiv conducte, depozite, cisterne ori vagoane
cisterna, unde ajung de indata dupa procesul de prelucrare a zacamintelor
petroliere (J.C. CsL, sectia penala, deeizia nr. 110512004, www.legalis.ro).
~
Nu se poate retine agravanta prevazuta de art. 209 alin. (3) lit. a)
C.pen. daca sustragerea nu vizeaza un depozit de combustibil apartinand unei
societati care are ca obiect de activitate produse petroliere, ci rezervele de
motorina pentru centraia proprie a unei societati comerciale (C.A. Bucuresti,
sectia a II-a penala, sentinta nr. 5012004, In P.J.P 2003-2004, p. 138).
~
Imprejurarea ca faptuitorii au fost surprinsi sustragand produse
petroliere din conducts, dupa ce au umplut mai muite butoaie cu produsul
sustras pana in acel moment, cand Ie-au abandonat si au fugit de la locul faptei,
nu atribuie acesteia caracterul de tentativa la infractiunea de furt; cantitatea
sustrasa din conducta ~i pusa in recipiente a fost scoasa din posesia paqii
vatamate, furtul acesteia fiind, deci, consumat (c.S.J. , sectia penala, deeizia
2.4.2. Furtul unor componente ale sistemelor de irigapi

- potrivit anexei nr. I a Legii nr. 138/2004 privind imbunatatirile fimciare, prin
sistem de irigatii se intelege 0 retea hidraulica distincta de structuri, pompe, canale,
eonducte care pot fi folosite pentru a preleva si/sau a transporta apa, a distribui ~i a
aplica apa pentru irigatii pe 0 suprafata de teren definita ~i care cuprinde terenul,
cladirile, echipamentul fix sau mobil, drumurile de acces si infrastructura aferente,
necesare pentru a exploata, a intretine ~i a repara sistemul;
- pentru retinerea aeestei agravante este neeesar ea infractorul sa cunoasca ca
bunurile sustrase fac parte din sistemul de irigare.
~
Sustragerea unor vane ~i hidranti dintr-o coloana de irigatii constituie
infractiunea de furt calificat prevazuta in art. 209 alin. (3) lit. b) C.pen., chiar
daca sistemul de irigatii nu era in stare de functionare datorita sustragerii si
degradarii altor componente (C.S.J., sectia penala, deeizia nr. 2150/2003,
www.legalis.ro).
~
Constituie infractiunea de furt calificat prevazuta in art. 209 alin. (3)
lit. b) C.pen. sustragerea unor dale din beton de la canalul de irigatii, deoarece
ele apartin sistemului de irigatii, cu rolul de a face impermeabil canaIuI de
424
scurgere a apei spre solurile ce trebuie irigate. Imprejurarea ca, de mai multi ani,
, sistemul de irigatii nu a mai functionat este irelevanta, de vreme ce el exista fizic
la data savarsirii furtului (eS.J., sectia penala, decizia nr. 255812003.
www.legalis.ro).
~
Electromotorulmontat la 0 statie de pompare a apei folosita pentru colectarea apei din canalul de desecare a terenului constituie 0 components a sistemului
de irigatii, sustragereaacestuia incadrandu-se in prevederile art. 209 alin. (3) lit. b)
C.pen. (es.J.,sectia penala, decizia nr. 385512003,www.legalis.ro).
2.4.3. Furtul unor componente ale retelelor electrice

- potrivit art. 3 pet. 51 din Legea nr. 13/2007 a energiei eleetriee, prin retea
electricd se Intelege ansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de
protectie a acestora, statiile electrice ~i alte echipamente electroenergetice conectate
intre ele prin care se transmite energie electrica de la 0 capacitate energetic a de producere a energiei electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de
transport sau retea de distributie;
- pentru retinerea acestui element circumstantial agravant al furtului obiectul
material trebuie sa constea in componente ale retelei electrice de transport sau de
distributie (de pilda, cablurile electrice dintr-o asemenea retea),
2.4.4. Furtul unui dispozitiv ori unui sistem de semnalizare, alarm are ori
alertare in caz de incendiu sau alte situatii de urgenti publici
2.4.5. Furtul unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la
incendiu, Ia accidente de cale ferati, rutiere, navale sau aeriene ori in caz de
dezastru
2.4.6. Furtul de instalatii de,siguranti i dirijare a traficului feroviar, rutier,
naval, aerian i componente ale acestora, precum $i componente ale mijloacelor
de transport aferente
~
Cum inculpatii au sustras IIbucati arcuri de suspensie de vagon in foi,
astfel cum rezulta din dovada de restituire ~i procesul-verbal de constatare
tehnica, unele dintre aceste bunuri in stare functionala, se constata ca in mod
corect instanta de fond a retinut la calificarea juridica a faptei de sustragere si
forma agravanta prevazuta de art. 209 alin. (3) lit. t) C.pen. (I.eeJ., sectia
penala, decizia nr. 630812005,www.lega/is.ro).
~
In cazul in care 0 persoana sustrage de pe camp, la marginea triajului
C.F.R., piese metalice disparate, tara a-si da seama ea aeestea constituie piese
ale unor vagoane de pe care au fost demontate, fapta nu poate fi incadrata in
prevederile art. 209 alin. (3) lit. f) C.pen. (lec.J., sectia penala, decizia
~
Fapta inculpatilor, de a taia fire din cupru de la reteaua de telecomunicatii a CFR, fiind surprinsi de catre politisti dupa ce acestea au fost rulate
-----_----------
----

pentru a fi transportate, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii de
distrugere ~isemnalizare falsa prevazuta in art. 276 alin. (1) C.pen., cat si pe
cele ale infractiunii de furt calificat, in forma consumata, prevazuta de
art. 208-209 alin. (1) lit. a), g) si i) si alin. (3) lit. c) C.pen. (I.c.c.J., sectia

~
Sustragerea bobinelor care controleaza electric prezenta unui tren pe 0
portiune de linie de cale ferata se incadreaza in prevederile art. 209 alin. (3)
lit. f) C.pen., referitor la furtul privind instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, iar nu in prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/20051 privitoare la sustragerea de componente ale caii ferate, intrucat bobinele ce controleaza electric prezenta unui tren pe 0 portiune de linie de cale ferata constituie
instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar in sensul art. 209 alin. (3)
lit. f) C.pen. (I.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 526012006,www.legalis.ro).
~
Demontarea contrasinelor care asigura stabilitatea caii ferate, urmata
de sustragerea acestora, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii
prevazute in art. 5 alin. (1) din Legea nr. 289/20052, constand in distrugerea,
degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a caii ferate sau a componentelor acesteia, cat ~i pe cele ale infractiunii prevazute in art. 6 alin, (1) din aceeasi
lege, privitoare la sustragerea de componente ale caii ferate, aflate in concurs
(I.c.c.J.,sectiapenald, decizia nr. 345812006,www.legalis.ro).
2.4.7. Furtul unor bunuri prin Insusirea carora se pune in pericol slguranta
traficului ~i a persoanelor pe drumurile publice
- pentru retinerea acestui element circumstantial agravant al furtului, obiectul
material trebuie sa constea in mijloace de semnalizare rutiera cum ar fi: sistemele de
semnalizare luminoasa sau sonora, indicatoarele, alte dispozitive speciale de semnalizare. De asemenea, pot fi obiect material orice alte dispozitive a caror sustragere ar
pune in pericol siguranta traficului rutier.
1 Potrivit art. 6 din Legea nr. 289/2005 privind unele masuri pentru prevenirea ~i
combaterea fenomenului infractional in domeniul transportului pe calea ferata: ,,(1) Sustragerea de componente ale caii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt in compunerea unui
tren aflat in circulatie sau programat pentru circulatie constituie infractiunea de furt calificat ~i
se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a avut ca urmare 0 tulburare grava in activitatea de
transport pe calea ferata sau a produs poluarea mediului inconjurator ori degradarea grava a
solului se pedepseste cu inchisoare de Ia 12la 20 de ani.
(3) Tentativa la faptele prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste",
2 Potrivit art. 5 din Legea nr. 289/2005: ,,(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare
de neintrebuintare a caii ferate, a materialului rulant, precum ~i a instalatiilor, accesoriilor sau
a altor componente ale acestora constituie infractiunea de distrugere ~i se pedepseste eu
inchisoare de Ia 2 la 10 ani.
.
(2) Tentativa la faptele prevazute la alin, (1) se pedepseste".
__,~J.
I
426
~
Fapta inculpatului constituie infractiunea prevazuta de art. 208 ~i
art. 209 alin. (1) lit. g), raportat la alin. (3) lit. g) C.pen., avand in vedere ca prin
sustragerea acestor bunuri a fost pusa in perieol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice, indicatoarele avand seopul de a avertiza pe conducatorii auto despre eventualele pericole ce pot aparea in trafic (I.C.CiJ; sectia
penald, decizia nr. 1422/2005, www./egalis.ro).
~
Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului se constata ca instantele
au stabilit in mod coreet situatia de fapt ~i vinovatia inculpatilor in savarsirea, in
noaptea de 25 februarie 2004, a infractiunii de furt ealifieat al unor bunuri prin
insusirea carora se pune in pericol siguranta trafieului ~i a persoanelor pe drumurile publiee, prevazuta de art. 208 alin. (1) si art. 209 alin. (1) lit. a), e) ~i g) ~i
alin. (3) lit. g), eu apliearea art. 41 alin. (2) C.pen. Probele administrate au
eonfirmat ca la data aratata inculpatii au sustras un numar de einei eapaee din
fonta de la caminele de vizitare a eonduetelor de apa aflate pe mai multe strazi
din Valea Calugareasca, producand astfel un prejudiciu societatii care avea
administrarea distributiei apei in localitate si punand in evident perieol traficul
rutier si pietonal din acea localitate (I. C.c.J., sectia penalii, decizia
2.4.8. Furtul de cabluri, linii, echipamente ~i instalatii de telecomuntcatil,

radioeomunleath, precum ~i componente de comumcatle
~
Din examinarea aetelor dosarului se constata ca instantele au stabilit in
mod eoreet situatia de fapt si vinovatia inculpatului I.I.M. ea si a celorlalti
inculpati in savar~irea la datele de 13 noiembrie 2003 ~i 22 noiembrie 2003, pe
timp de noapte, in baza aceleiasi rezolutiuni, a infractiunii de furt calificat de
eabluri de telecomunicatii, prevazuta de art. 208 alin. (1) ~i art. 209 alin. (1)
lit. a), e) si g) ~i alin. (3) lit. h), eu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. Probele
administrate in cauza au eonfirmat ca, in baza intelegerii intervenite, inculpatii
s-au deplasat impreuna, eu autoturismul eondus de reeurent, in zona dintre
localitatile Beliu ~i Vasile Goldis, judoArad, doi dintre ei, respectiv C.O. si P.T.,
au ureat pe mai multi stalpi de telegraf pana la nivelul firelor de eupru pe care
le-au taiat eu ajutorul unui patent, iar T.V., T.A. ~i inculpatul LI.M. Ie adunau
sub forma de eolac si le aseundeau intr-o vegetatie de pe marginea drumului.
Astfel, au fost sustrase fire din cupru de pe 0 distanta de 5 km in prima noapte,
sarma fiind vdnduta lui M.C. ~iin a doua noapte pe 0 distanta de 4 km, inculpatii
fiind surprinsi in flagrant. Intrucat faptele si vinovatia faptuitorilor au fost
complet dovedite, iar solutia de eondamnare este conforms eu probele de
vinovatie administrate, nu subzista eroarea grava de fapt invocata in recurs care
sa impuna reluarea urmaririi penale. Referitor la incadrarea juridica prin retinerea agravantei, prevazuta de art. 209 alin. (3) lit. h) C.pen., se constata ea
aceasta a fost eorect retinuta, Potrivit textului incriminator, eonstituie furt calificat sustragerea de eabluri, linii, eehipamente si instalatii de comunicatii radiocomunicatii, preeum ~i eomponente de comunicatii, fiind tara relevanta daca
reteaua de comunicatii era activa sau nu. Or, in speta, sarma de cupru sustrasa
facea parte din categoria instalatiilor de telecomunicatii, conform comunicarii
427
transmise de partea civila parchetului, astfel d\ sunt incidente dispozitiile

agravantei aratate, corect retinuta de instante (/.C.CiJ; sectia penala, decizia
~
Se va retine agravanta prevazuta de art. 209 alin. (3) lit. h) C.pen. in
cazul in care fapta inculpatilor consta in sustragerea a 300 m de cablu de
telecomunicatii din galeriile subterane situate in incinta Universitatii Politehnice
Bucuresti (1.C.C.J.,sectia penala, decizia nr. 599612005, www.legalis.ro).
~
Fapta de insusire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente si instalatii
de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum ~i componente de comunicatii
constituie infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 209 alin. (3) lit. h)
C.pen. numai daca, in momentul sustragerii, acestea erau efectiv integrate intr-o
retea sau intr-un sistem de comunicatii aflat sau nu in functiune (I.C.CiL,
Sectiile Unite, Decizia nr. 212006, www.legalis.ro).
2.5. Furtul care a produs consecinte deosebit de grave [art. 209 aUn. (4)
C.pen.]
- aceasta forma agravata a furtului se retine atat in cazul in care fapta este savar~ita numai in conditiile art. 208 C.pen., cat si atunci cand fapta este savar~ita in
vreuna dintre modalitatile agravate prevazute de art. 209 alin. (1)-(3) C.pen.;
- este necesar ca urmarea imediata a furtului calificat sa constea intr-o paguba
materiala mai mare de 200.000 lei sau intr-o perturbare deosebit de grava a activitatii,
cauzata unei autoritati publice sau oricareia din unitatile la care se refera art. 145 ori
altei persoane juridice sau fizice.
~
Pentru a se retine agravanta consecintelor deosebit de grave ale
infractiunii de furt, in modalitatea perturbarii activitatii, este necesar sa se faca
dovada ca perturbarea deosebit de grava s-a produs efectiv, iar nu ca ea s-ar fi
putut produce, infractiunea fiind, in toate formele ei, una de rezultat, iar nu de
pericol (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 185112003, www.legalis.ro).
---.
In cazul infractiunii continuate, caracterul de "consecinte deosebit de
grave" se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor
persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile prin care se
realizeaza elementul material allaturii obiective a infractiunii (1.c.c.J., Sectiile
Unite, Decizia nr. 1412006, www.legalis.ro).
2.6. Formele Iafractiunii

- actele de pregatire sunt posibile, insa nu sunt incriminate; ca exceptie acestea
sunt asimilate tentativei in temeiul art. 209 alin. (5) C.pen., potrivit caruia :"in cazul
prevazut la alin. (3) lit. a), sunt considerate tentativa ~i efectuarea de sapaturi pe
terenul aflat in zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei-condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau' gaze lor
naturale, precum ~i detinerea, in acele locuri sau in apropierea depozitelor, cistemelor
428
sau vagoanelor-cisterna, a stuturilor, instalatiilor sau oricaror alte dispozitive de

prindere ori de perforare";
~
Fapta inculpatului eare a efectuat sapaturi pe un teren aflat in curtea
casei sale, avand cunostinta de faptul ca in locul unde a sapat este amplasata 0
conducta petroliera, a inlaturat instalatia eu robinet existenta si, fiind stropit de
un jet de motorina, a fugit in casa, constituie tentativa la infractiunea de furt calificat, potrivit prevederilor art. 209 alin. (5) C.pen., in baza carora efeetuarea de
sapaturi pe terenul aflat in zona de protectie a unei conducte de transport a
produselor petroliere este asimilata tentativei (1.C.CiJ; sectia penala, decizia
~
Luarea de pe rafturile unui magazin cu autoservire a unor obiecte de
imbracaminte, pe care inculpatulle-a imbracat, trecand astfel de casa de marcaj,
:tara a Ie plati, depistarea acestuia facandu-se prin declansarea sistemului de
alarmare de la iesirea din magazin, intruneste elementele constitutive ale unei
infractiuni consumate de furt calificat (C.A. Bucuresti, sectia a Il-a penala,
decizia nr. 60012000, in c.P.J.P. 2000, p. 61).
- tentativa este posibila ~i incriminata;

- infractiunea se consuma in momentul imposedarii faptuitorului;
- furtul de titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse
petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisteme ori vagoane-cisterna,
poate imbraca forma infractiunii continue, caz in care se epuizeaza la data incetarii
activitatii de sustragere;
- poate fi savarsit in forma continuata.
2.7. Pedeapsa
- furtul calificat prevazut de art. 209 alin. (1) ~i (2) C.pen.: inchisoarea de la 3 la
15 ani;
- furtul calificat prevazut de art. 209 alin. (3) C.pen.: inchisoarea de la 41a 18 ani;
- furtul calificat care a avut consecinte deosebit de grave prevazut de art. 209
alin. (4) C.pen.: inchisoarea de la lOla 20 de ani ~i interzicerea unor drepturi.
3. Furtul urmirit la plingerea prealabili a persoanei vitimate

- atat pentru furtul simplu, cat si pentru furtul calificat actiunea penala poate fi
pusa in miscare sau exercitata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate in
cazul in care subiectul activ este:
(i) sotul persoanei vatamate care sustrage bunurile proprii ale acesteia (art. 340
NCC), ori pe cele comune [fie ca urmare a aplicarii regimului comunitatii legale
(art. 339 Nee) ori a celei conventionale (art. 366,367 Nee)] sau in ipoteza bunurilor
proprietate comuna pe cote paqi dobandite in conditiile regimului separatiei de bunuri
(art. 360-363 Nee) aflate in posesia sau detentia legitima a persoanei vatamate;.
_------
----------
(ii) ruda apropiata' a persoanei vatamate; in cazul in care subiectul aetiv este
numai afin, iar nu ruda apropiata cu persoana vatamata, actiunea penal! se va pune in
miscare din oficiu; daca numai una dintre persoanele vatamate este ruda apropiata eu
subiectul activ al infractiunii de furt, oficialitatea actiunii penale va functiona cu
privire la faptele savar~ite fatAde celelalte persoane vatamate;
(iii) minorul care sustrage bunurile mobile ale tutorelur' (nu si in situatia inversa
cand tutorele sustrage bunurile minorului); nu este necesar ca minorul sau tutorele sa
1 Potrivit art. 149 C.pen.: ,,(1) Rude apropiate sunt ascendentii ~i descendentii, fratii ~i
surorile, copiii acestora, precum ~ipersoanele devenite prin infiere, potrivit legii, astfel de rude.
(2) Dispozitiile din legea penala privitoare la rude apropiate, in limitele prevazute de alineatul precedent, se aplica in caz de infiere cu efecte depline, persoanei inflate cat ~i descendentilor acesteia ~iin raport cu rudele firesti, iar in caz de lnfiere cu efecte restranse, infiatului
cat si descendentilor acestuia ~i in raport cu rudele infietorului".
2 Potrivit art. 110 NCC: "Tutela minorului se instituie atunci cand ambii parinti sunt, dupa
caz, decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat
pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie judecatoreasca,
disparuti ori declarati judecatoreste morti, precum ~i in cazul in care, la incetarea adoptiei,
instanta hotaraste ca este in interesul minorului instituirea unei tutele".
Art. 112 NCC prevede ca: ,,(1) Poate fi tutore 0 persoana fizica sau sotul ~i sotia,
lmpreuna, daca nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de
prezentul cod. (2) In cazul in care in situatia prevazuta la art. 110 se afla mai multi minori care
sunt frati sau surori, se numeste, de regula, un singur tutore".
Potrivit art. 113 NCC: ,,(1) Nu poate fi tutore:
a) minorul, persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau eel pus sub curatela;
b) eel decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau decIarat incapabil de a fi tutore;
c) eel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi civile, fie in temeiullegii, fie prin hotarare judecatoreasca, precum si eel cu rele purtari retinute ca atare de catre 0 instant! judecatoreasca;
d) eel care, exercitand 0 tutela, a fost indepartat din aceasta in conditiile art. 158;
e) eel aflat in stare de insolvabilitate;
f) eel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea indeplini
sarcina tutelei;
.
g) eel inlaturat prin inscris autentic sau prin testament de catre parintele care exercita
singur, in momentul mortii, autoritatea parinteasca.
(2) Daca una dintre imprejurarile prevazute la alin. (1) survine sau este descoperita in
timpul tutelei, tutorele va fi indepartat, respectandu-se aceeasi procedura ca ~i la numirea lui".
Desemnarea tutorului de catre parinte este reglementata de art. 114 NCC: ,,(1) Parintele
poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, incheiate in forma autentica,
ori, dupa caz, prin testament, persoana care urmeaza a fi numita tutore al copiilor sai,
(2) Desemnarea :tacuta de parintele care in momentul mortii era decazut din drepturile
parintesti sau pus sub interdictie judecatoreasca este lipsita de efecte. (3) Desemnarea fAcuta
in conditiile prezentului articol poate fi revocata oricand de catre parinte, chiar ~i printr-un
inscris sub semnatura privata. (4) Inscrisul prin care se revoca persoana desemnata pentru a fi
numita tutore se va inscrie in registrul prevazut la art. 1.046 sau la art. 2.033, dupa caz.
(5) Notarul public sau instanta de tutela, dupa caz, are obligatia sa verifice la registrele
prevazute la alin. (4) daca persoana desemnata pentru a fi tutore nu a fost revocata".
Conform art. 115 NCC: "In cazul in care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore,
tara vreo preferinta, ori exista mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului in stare
sa indeplineasca sarcinile tutelei ~i care i~i exprima dorinta de a fi tutore, instanta de tutela va
430
Dreptpenal. Parteaspecialii
locuiasca impreuna; poate fi retinut ~i un concurs de infractiuni in ipoteza in care

sunt desemnati mai multi tutori, iar minorul sustrage bunuri de la fiecare dintre
acestia;
(iv) persoana gazduita care sustrage bunurile gazdei (nu trebuie sa existe un
contract de prestari servicii hoteliere, caz in care actiunea penala se pune in miscare
din oficiu); gazduirea nu trebuie sa aiba caracter de stabilitate, fiind suficient la
persoana vatamata sa ofere un adapost infractorului chiar si pentru 0 noapte; in cazul
in care gazduitorul sustrage bunurile persoanei gazduite, actiunea penala se pune in
miscare din oficiu;
(v) eel care locuieste, indiferent de natura titlului, impreuna cu persoana vatamata
o anumita perioada de timp din care rezulta caracterul de stabilitate.
- in cazul furtului calificat savarsit de doua sau mai multe persoane, actiunea
penal a se va pune in miscare la plangerea persoanei vatamate numai pentru subiectii
activi calificati prevazuti de art. 210 C.pen., in vreme ce pentru ceilalti coautori sau
complici concomitenti se va exercita din oficiu;
- impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
~
Atunci cand sotul care a sustras bunuri comune ce apartineau ambilor
soti a fost ajutat de mai multe persoane, incadrarea juridica a faptei inculpatului
este in art. 208 raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) ~i art. 210 C.pen. (Trib. Brasov,
sectia penala, decizia nr. 749/1992, in CiP. Ad., p. 736). in nota la aceasta speta
s-a ardtat ca: "in masura in care raspund penal, participantii au comis (in
calitate de autori sau, dupa caz, complici) infractiunea de furt calificat
prevazutii de art. 208 raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) Cpen., calitatea de so/
al partii vatiimate a unuia dintre participanti fiind 0 circumstanta personala, nu
se rdsfrdnge asupra celorlalti participanti, potrivit art. 28 alin. (1) Cpen.,
acestora nefiindu-le aplicabile dispozitiile art. 210 Cpen. "
~
Infractiunea prevazuta de art. 210 C.pen. nu exista atunci cand luarea
bunului s-a facut in scopul de a-l conserva pana la realizarea partajului, lipsa
intentiei de a-si insusi bunul pe nedrept rezultand din intocmirea unui
proces-verbal de inventariere a bunurilor in prezenta unor martori asistenti,
precum si din introducerea ulterioara a unei cereri de partaj in care erau
mentionate si acele bunuri, cu precizarea ca acestea se afla in posesia sa (T.MB.,
sectia penala, decizia nr. 1932/1983, in Repertoriu 1981-1985, p. 119).
~
Existenta scopului insusirii pe nedrept - a carui verificare prezinta, in
toate cazurile, 0 importanta deosebita in ceea ce priveste determinarea caractehotari tinand seama de conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale necesare
dezvoltariiarmonioasea minorului".
Relevante sunt si prevederileart. 118NCC potrivit carora "in lipsa unui tutore desemnat,
instanta de tutela numeste cu prioritate ca tutore, daca nu se opun motive intemeiate, 0 ruda
sau un afin ori un prieten al familiei minorului, in stare sa indeplineasca aceasta sarcina,
tinand seama, dupa caz, de relatiile personale, de apropiereadomiciliilor,de conditiile materiale ~i de garantiile moralepe care le prezintaeel chematla tutela".
431
rului penal sau nepenal al faptei - poate rezulta, de pilda, din instrainarea
ulterioara a bunurilor sustrase, eu exceptia cazurilor in care instrainarea a fost
determinata de 0 nevoie imediata - cum ar fi inexistenta altei posibilitati pentru
procurarea medicamentelor, alimentelor sau imbracamintei strict necesare pentru
el sau alta persoana aflata in intretinerea sa (Plenul Trib. Suprem, decizia de
indrumare nr. 711974,in C.D. 1974, p. 49).
~
Nu locuiesc impreuna persoanele care ocupa temporar aceeasi camera
de hotel, acelasi dormitor de la 0 cabana turistica etc. Ca atare, trebuie considerati ca locuiesc impreuna cei ce locuiesc in dormitoarele internatelor,
caminelor, in dormitoare comune afectate executarii unor lucrari sezoniere, iar
in situatia in care locuirea impreuna se refera numai la 0 parte a locuintei, furtul
este supus regimului prevazut de art. 210 C.pen. numai daca obiectul furat s-a
gasit in partea de locuinta a carei folosinta este comuna infractorului si persoanei
vatamate (Plenul Trib. Suprem, decizia de indrumare nr. 811971, in R.R.D.
nr. 211972,p. 134).
~
Desi inculpatii locuiau in imobilul partii vatamate, care, date fiind
raporturile locative cu acestia, le-a pus la dispozitie 0 incapere, nu este in acelasi
timp realizata si cerinta locuirii impreuna de catre autori cu eel vatamat. Partea
vatamata i~i avea rezervat spatiul locativ din imobil, in care nu aveau acces
inculpatii iar furtul a fost savar~itdin aceasta parte a locuintei. Numai in ipoteza
in care bunurile furate s-ar fi aflat in acea parte a locuintei folosita in comun de
partea vatamata si de catre inculpati, ar fi fost aplicabile dispozitiile art. 210
C.pen., referitoare la pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila, ceea ce nu
este cazul (1.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 183612006,www.legalis.ro).
~
Potrivit art. 210 C.pen., furtul savar~it intre soti ori intre rude apropiate, precum si de catre eel care locuieste impreuna cu persoana vatamata se
urmareste numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Conform art. 149
C.pen., "rude apropiate" sunt ascendentii ~i descendentii, fratii si surorile, copii
acestora, precum ~ipersoanele devenite prin infiere, potrivit legii, astfel de rude.
Or, in cauza, din plangerea partii vatamate si declaratiile inculpatilor rezulta ca
inculpatii M.G. ~i M.M. nu sunt rude apropiate cu partea vatamata in sensul
art. 149 C.pen., nici nu au locuit impreuna cu partea vatamata ~i nici nu au fost
gazduite de aceasta. Asa fiind, instanta trebuia sa constate ca fapta a fost comisa
de cei doi inculpati in forma calificata prevazuta in art. 208 alin. (1) raportat la
art. 209 alin. (1) lit. a) C.pen., care nu face parte dintre infractiunile prevazute in
art. 279 alin. (2) lit. a) C.proc.pen., pentru care punerea in miscare a actiunii
penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate adresata instantei de
judecata, in privinta lor urmarirea penala ~i judecata tacandu-se din oficiu.
Referitor la ineulpata MJ., eare loeuia impreuna eu persoana vatamata, socrul
sau, instanta trebuia sa dispuna schimbarea incadrarii juridice din infractiunea
prevazuta in art. 208 alin. (1) raportat la art. 210, in aceea prevazuta in art. 208
alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), cu aplicarea art. 210 C.pen. (C.S.J.,
sectiapenala, decizia nr. 59212000, www.legalis.ro).
432
~
In sensul art. 210 C.pen., "a gazdui" inseamna a oferi gazduire care,
prin modul in care a fost acordata, releva increderea partii vatamate in eel caruia
i-a acordat posibilitatea de a folosi locuinta sa. Notiunea de "gazduire" exclude
situatiile in care infractorul se gaseste intamplator (ca, de exemplu, in speta, in
vizita) in locuinta celui de la care a furat (C.A. Constanta, sectia penald, decizia
nr. 527/1996, in R.D.P. nr. 1/1998, p. 133).
~
Inculpata - prostituata - a acostat intr-un bar un cetatean strain, care a
invitat-o in locuinta sa pentru a intretine relatii sexuale ~i ulterior consumarii
acestora, profitand de faptul ca persoana vatamata adormise, i-a sustras 0 suma
de bani, dupa care a disparut, Notiunea de "gazduire" exclude situatiile in care
inculpatul s-a aflat intamplator in locuinta persoanei vatamate. Conditiile in care
inculpata a fost primita in locuinta victimei demonstreaza ca intre cei doi nu s-au
stabilit relatii de incredere, de natura celor specifice notiunii de "gazduire". De
aceea, in speta, dispozitiile art. 210 C.pen. nu sunt aplicabile (T.MB., sectia
penald, decizia nr. 695/1993, in c.P.J.P. 1993, p. 102).
4. Tilhiria
4.1. Netiune
- este infractiunea complexa ce consta in furtul (simplu sau calificat, inc1usiv
furtul de folosinta): (i) savar~it prin tntrebuintare de violente sau amenintari ori prin
punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara; (ii) urmat de
intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru
inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea
[art. 211 alin. (1) C.pen.];
- constituie variante agravate ale infractiunii talharia savar~ita in urmatoarele
tmprejurari: (i) de 0 persoana mascara, deghizata sau travestita; (ii) in timpul noptii;
(iii) intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport; (iv) de doua sau mai multe
persoane impreuna; (v) de 0 persoana avand asupra sa 0 arma, 0 substanta narcotica
ori paralizanta; (vi) intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia; (vii) in timpul unei
calamitati; (viii) ce a avut vreuna din urmarile aratate in art. 182 C.pen.; (ix) care a
produs, cu praeterintentie, consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea
victimei [art. 211 alin. (2) si (3) C.pen.].
4.2. Obiectul infraetfunf!

a) obiectul juridic special: este complex, respectiv obiectul juridic principal il
constituie relatiile sociale referitoare la protectia dreptului de proprietate, a posesiei
sau detentiei bunurilor mobile corporale ale unei persoane, iar obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la protectia libertatii psihice a persoanei sau
cele referitoare la viata, integritatea corporala sau sanatatea persoanei;
433
b) obiectul material principal: este identic cu eel de la infractiunea de furt:

bunul mobil corporal animat sau neanimat aflat in proprietatea, posesia sau detentia
. 1
a 1tum .
- obiect material subsidiar poate fi corpul persoanei.
4.3. Subiectii infraetlunli

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are
capacitate penala, inclusiv proprietarul bunului;
- participatia penala la forma tip este posibila in forma instigarii si complicitatii
anterioare; coautoratul ~i complicitatea concomitenta sunt incriminate ca variants
agravata a infractiunii.
~
Participarea la planuirea infractiunii, sfatuirea unuia dintre ceilalti
participanti in legatura cu atragerea partii vatamate in locul unde a fost agresata
si participarea la impartirea folosului realizat prin savarsirea talhariei constituie
elemente ce caracterizeaza complicitatea morals la fapta prevazuta de legea
penala (C.S.J, sectia penala, decizia nr. 1334/2000, www.legalis.ro).
~
Fapta de a lua parte la adoptarea hotararii de a savar~i 0 talharie, la
stabilirea modului de a actiona, la pandirea victimei si la urmarirea ei, urmata de
participarea la impartirea bunurilor sustrase acesteia de catre autor prin violenta,
caracterizeaza complicitatea la infractiunea de talharie, iar nu infractiunea de
tainuire care consta, intre altele, din primirea unui bun, cunoscand ca provine din
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, tara vreo contributie cu caracter
de inlesnire a savar~irii acesteia de catre autor (C.S.J, sectia penald, decizia nr.
....
76912002, www.legalis.ro) .
~
In cazul complicitatii la infractiunea de talharie, exercitarea de violente
de catre autor asupra persoanei vatamate, pentru ca atat autorul, cat si
complicele sa-si asigure scaparea in urma savarsirii faptei de sustragere, constituie 0 circumstanta privitoare la fapta, care se rasfrange asupra complicelui, daca
acesta a actionat in consens cu autorul in desfasurarea intregii activitati infractionale si a prevazut modalitatea de a-si asigura scaparea, intre care ~i aceea de a
exercita violente asupra persoanei vatamate (1. C.CJ; sectia penala, decizia
Determinarea unei alte persoane sa deposedeze partea vatamata de 0

suma de bani, dandu-i un spray lacrimogen pentru a tnfrange opunerea acesteia,
urmata de agresarea ei prin folosirea sprayului si aplicarea de lovituri cu
cauzarea unor vatamari corporale, nu constituie instigare la infractiunea de furt,
ci la aceea de talharie, inculpatul fiind constient ca a determinat pe autor la
savarsirea unui furt prin intrebuintare de violente (C.S.J., sectia penald, decizia
A se vedea analiza efectuata eu privire la obieetul material al furtului supra Titlul II,
CapitolulIV. Infractiuni contra patrimoniului, I. Furtu/, pet. 1.2.Obiectu/ infractiunii.
I
434
~
Comiterea actelor de agresiune de catre faptuitor, urmata de insusirea
bunurilor de catre persoane incredintate de acesta ca ii apartin, constituie
infractiunea de talharie savar~itaIn modalitatea participatiei improprii prevazuta
in art. 31 alin. (2) C.pen. Invocarea de catre faptuitor a unui drept asupra bunurilor sustrase in conditiile mentionate este irelevanta, valorificarea pretentiilor
patrimoniale nefiind permisa decat pe caile prevazute de lege (c.S.J. , sectia
b) subiectul pasty: orice persoana fizica sau juridica,

- in cazul in care bunurile sunt sustrase de la 0 persoana vatamata (fizica sau
juridica), iar amenintarile sau violenta sunt exercitate fata de 0 alta persoana fizica,
vor exista doi subiecti pasivi ai aceleiasi infractiunii;
- daca violentele sau amenintarile sunt exercitate fata de 0 pluralitate de persoane,
savar~indu-se insa 0 singura fapta tipica de furt (chiar si prin mai multe acte de
executare specifice unitatii naturale), se va retine savarsirea unei singure infractiuni
de talharie;
- daca violentele sau amenintarile sunt exercitate fata de 0 pluralitate de persoane,
savar~indu-se totodata ~i mai multe fapte tipice de furt in dauna acestora, vor exista
tot atatea infractiuni de talharie cate persoane vatamate prin actele de violent! sau
amenintare exista,
~
In fapt, in zilele de 17 si 23 ianuarie 1991, inculpatul a comis 0
infractiune de talharie impotriva partilor vatamate B.I. si H.D., in primul caz, ~i
a partilor vatamate H.V., P.C. ~i S.F., In al doilea caz. Fapta inculpatului de a fi
constrans concomitent 2 sau 3 persoane, printr-o actiune unica de amenintare cu '
bataia, sa-i dea banii ~i alte bunuri pe care le aveau asupra lor, constituie, datorita pluralitatii subiectilor pasivi si a rezultatelor produse, tot atatea infractiuni
de talharie, in concurs ideal, nu una singura, cum gresit a apreciat instanta de
fond, chiar daca victimele au remis sumele de bani sau bunurile in acelasi timp
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 78411993, in Dreptul nr. 711994, p. 101).

a) elementul material: este format din doua activitati infractionale - pe de 0
parte, furtul simplu sau calificat, iar, pe de alta parte, constrdngerea prin violenta
(art. 180 C.pen., art. 181 C.pen.) sau amenintare (art. 193 C.pen.), lipsirea In mod
ilegal de libertate (art. 189 C.pen.) ori punerea unei persoane in stare de
inconstientd sau neputinta de a se apdra pentru savar~irea furtului, pentru pastrarea
bunului sustras, sau pentru asigurarea scaparii faptuitorului;
~
Inculpatii, hotarand sa sustraga bunurile partii vatamate, au urmarit-o
cand a coborat din troleibuz, au pulverizat asupra ei un spray lacrimogen, care
i-a anulat orice posibilitate de a vedea, au imobilizat-o si, conducand-o la
locuinta unuia dintre ei, au luat toate lucrurile cu care era imbracata, dupa care
au scos-o din locuinta si au abandonat-o. Prin actiunile lor, inculpatii nu au
urmarit nicio alta finalitate decat cea aratata in art. 211 C.pen. Actiunea
adiacenta, de a duce partea vatamata in domiciliullor, in scopul mentionat, nu

poate constitui continutul unei alte infractiuni, respectiv al celei prevazute in
art. 189 alin. (2) C.pen., deoarece ea este absorbita, natural, de infractiunea
complexa (G.A. Cons tan/a, sectia penala, decizia nr. /18/1994, in R.D.P.
nr. 111995, p. 149).
~
1. In cazul savarsirii infractiunii de talharie prevazuta in art. 211
C.pen. in modalitatea punerii victimei in neputinta de a se apara, prin imobilizare, lipsirea de libertate a victimei pe timpul savar~irii infractiunii de
talharie se absoarbe in continutul constitutiv al acestei infractiuni, Daca, tnsa,
timpul in care victima este lipsita de libertate depaseste timpul cat s-a desfasurat
comiterea infractiunii de talharie, sunt intrunite atat elementele constitutive ale
infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 C.pen., cat
si elementele constitutive ale infractiunii de talharie prevazuta in art. 211 C.pen.
2. Daca punerea victimei in neputinta de a se apara, prin imobilizare, in scopul
sustragerii bunurilor, a avut ca urmare moartea victimei, fapta de talharie se
tncadreaza in prevederile art. 211 alin. (3) C.pen., intrucat moartea victimei este
urmarea infractiunii de talharie.
3. Faptele de talharie ~i de lipsire de libertate in mod ilegal savarsite de mai
multe persoane impreuna se incadreaza in prevederile art. 211 alin. (21) lit. a)
Cipen, referitoare la talharia savar~itade doua sau mai multe persoane impreuna
si in prevederile art. 189 alin. (2) C.pen. referitoare la lipsirea de libertate in mod
ilegal savar~ita de dona sau mai multe persoane impreuna, In acest caz, instanta
nu poate retine si circumstanta agravanta legala prevazuta in art. 75 alin. (1)
lit. a) C.pen., constand in savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane
impreuna, lntrucat elementele circumstantiale de agravare primeaza asupra aplicarii circumstantei agravate legale ~i 0 exclud (J.G.G.J., sectia penala, decizia
~
Furtul savar~itprin amenintarea cu un pistol-bricheta constituie infractiunea de talharie prevazuta in art. 211 alin. (21) lit. b) C.pen., intrucat obiectul
pe care inculpatul l-a avut asupra sa avea forma unui pistol, fiind de natura sa
creeze 0 stare de temere si de panica, avand in vedere imprejurarile in care a fost
folosit. Persoanele amenintate cu pistolul-bricheta, au fost incredintate ca acel
obiect este 0 arma de foe, iar din aceasta cauza s-au conformat cerintelor inculpatului, ~i anume au tinut mainile la vedere, au scos banii din casa de marcat si
i-au inmanat acestuia, dupa care, tot la cererea inculpatului, s-au asezat pe podea
(l.G.G.J., sectia penalii, decizia nr. 399/2004, www.legalis.ro).
- luarea bunului din proprietatea, posesia sau detentia altuia, se poate realiza nu
numai prin remiterea bunului de catre victims, ci si prin insusirea acestuia de catre
infractor in cazul in care bunul a fost abandonat de victima ca urmare a violentelor
exercitate asupra acesteia, sau in situatia in care victima a pierdut contactul material
cu bunul in urma violentelor exercitate asupra sa;
- actele de violenta fizica sau psihica trebuie sa fie efective si, in general, sa fie
indreptate impotriva unei persoane (victima ori 0 alta persoana); pot exista situatii in
care amenintarea sau violenta psihica rezulta din exercitarea de catre faptuitor a unor
436
acte de violenta asupra unor bunuri (de pilda, faptuitorul, pentru a-~i dovedi agresivitatea, deterioreaza 0 serie de bunuri in fata victimei inaintea sustragerii bunului,
situatie care ii provoaca victimei 0 substantiala stare de temere sub care remite bunul
solicitat de talhar);
~
Degradarea imbracamintei persoanei vatamate, ca urmare a violentelor
exercitate contra ei de inculpat in incercarea de a-si asigura scaparea, constituie
infractiunea complexa, unica, de talharie, in care fapta de distrugere este absorbita, intrand in continutul infractiunii de talharie (C.S.)., sectia penala, decizia
nr. 341112000, www.legalis.ro}.
~
Fapta inculpatului care s-a apropiat de vehiculul partii vatamate, a
spart geamul portierei dreapta fata si a sustras geanta aflata pe bancheta,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie (I.C. CiL, sectia
- in principiu actele de violenta sau amenintare trebuie sa fie concomitente (in scopul
luarii bunului) sau ulterioare furtului (in scopul pastrarii bunului sustras, asigurarea
scaparii sau stergerii urmelor incriminatoare); nu este exclusa exercitarea violentei sau a
amenintarii anterior comiterii furtului in scopul savarsirii comiterii acestuia, insa nu
trebuie sa existe un interval de timp intre exercitarea constrangerii ~i activitatea victimei
de a da, a face sau a nu face ceva; spre deosebire de talhane (infractiune contra patrimoniului), in cazul infractiunii de santaj (infractiune contra libertatii) pericolul este viitor,
fiind necesar sa existe 0 perioada de timp intre constrangere ~ipredarea bunului cerut;
~
Smulgerea telefonului prins la centura partii vatamate constituie 0
insusire prin intrebuintarea de violente, actul smulgerii fiind un mijloc violent de
a tnfrange vointa acesteia, iar nu 0 simpla luare din posesie, neviolenta, a
lucrului (C.S.)., sectia penala, decizia nr. 1569/2001, www.legalis.ro}.
~
Actul provocator, in oricare dintre modalitatile sale, trebuie sa fi fost
de asa natura incat sa fi trezit in persoana impotriva careia a fost indreptat 0
intensa reactie psihica, 0 stare de tulburare puternica sau 0 puternica emotie,
Pentru existenta circumstantei atenuante prevazuta in art. 73 lit. b) C.pen. este
necesar sa existe 0 legatura de la cauza la efect intre actul provocator si tulburarea psihica sau emotia sub stapdnirea careia s-a savar~it infractiunea. Reglementarea prin lege a provocarii are la baza ideea ca actiunea ilicita a provocatorului constituie cauza savar~irii infractiunii si ca infractorul nu ar fi comis
fapta tara existenta actiunii provocatoare. Or, inculpatele au deposedat partea
vatamata, prin violenta, de mai multe bunuri, nefiind posibila provocarea.
Obiectiv, provocarea nu este posibila in cazul savar~irii infractiunii de talharie
si, in general, a infractiunilor indreptate impotriva patrimoniului (C.S.J., sectia
~
Smulgerea unui lantisor de la gatul persoanei vatamate, impotriva
vointei acesteia, constituie un act de violenta in sensul prevederilor art. 211
_----
--------
Infractiuni contra patrimoniu!ui
437
alin, (1) C.pen., fapta constituind infractiunea de talharie, iar nu aceea de furt
(C.s.J., sectia penala, decizia nr. 363/1994, www.legalis.ro).
~
Deposedarea partii vatamate de caciula pe care 0 poarta, prin smulgerea ei de pe capul acesteia, tara exercitarea vreunei actiuni de natura a-i
infrange opunerea, constituie infractiunea de furt, iar nu de talharie, deoarece
lipseste cerinta privind intrebuintarea de violente (C.S.J., completul de 7 judeeaton, decizia nr. 63/1991, www.legalis.ro).
~
In fapt, inculpatii s-au hotarat sa atace autovehiculele care circulau pe
drumul public, folosind un dispozitiv special de oprire accidentala a acestora
prin spargerea pneurilor, pentru ca apoi sa poata sustrage din acele autovehicule
bunuri pe care le transportau. Fiind condamnati pentru tentativa la infractiunea
de talharie (deoarece nu au reusit sa-si finalizeze planul datorita unor factori care
i-au determinat sa renunte), inculpatii au declarat recurs sustinand ca in mod
gresit .fapta lor a fost incadrata ca tentativa la talharie. Recursul este nefondat,
intrucat prin procedeul practicat s-a provo cat 0 stare accentuata de temere ~i
panica a soferilor, echivalenta cu 0 stare de amenintare specifica continutului
infractiunii de talharie (Trib. judo Brasov, sectia penala, decizia nr. 518/1993, fn
Dreptul nr. 2/1994, p. 89).

- daca actele de violenta sau amenintare sunt exercitate impotriva unui functionar
care exercita 0 functie ce implies exercitiul autoritatii de stat, va exista concurs intre
talharie si ultraj;
~
Fapta inculpatului de a-si msusi 0 suma de bani din geanta unei
persoane, urmata de exercitarea de violente impotriva organelor de ordine care
au intervenit pentru a-l prinde, constituie infractiunea de talharie, in concurs cu
aceea de ultraj, iar nu infractiunea de furt in concurs cu infractiunea de ultraj

- infractiunea de talharie absoarbe infractiunea de lips ire de libertate in mod
nelegal, cand in ansamblul amenintarilor sau violentelor exercitate asupra victimei
aceasta este Iipsita in concret de libertatea de miscare;
- tal haria poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de lipsire de libertate, in
cazul in care victima ramane in continuare lipsita de libertate dupa savarsirea
talhariei.
~
Inculpatul a sustras, p~n amenintare ~i violenta, mai multe bunuri din

Iocuinta partii vatamate. Dupa comiterea acestei fapte, a amenintat-o cu moartea
in situatia in care va denunta fapta si, pentru a nu-i permite iesirea din imobil, a
legat incuietorile cu sarma, dupa care a paras it locul faptei. Partea vatamata a
reusit sa iasa din imobil abia a doua zi, la interventia vecinilor sai. Talharia
devine fapta consumata atunci cand s-a realizat deposedarea partii vatamate si
imposedarea faptuitorului cu bunul dorit si s-au epuizat actele de constrangere
ce au compus actiunea mijloc, necesara scoaterii acestuia din posesia victimei,
pastrarii ori asigurarii scaparii faptuitorului. Intrucat, dupa consumarea furtului
-----"j
438
prin acte de constrangere fizica si psihica, prin blocarea incuietorilor, inculpatul,

separat, a urmarit si limitarea libertatii partii vatamate de a actiona 0 perioada
indelungata de timp, activitatea infractionala eonstituie un concurs intre infractiunile de talharie ~i eea de lipsire de libertate in mod ilegal (CA. Ploiesti, sectia
penala, decizia nr. 531/1997, in CiP. Ad, p. 750).
b) urmarea Imediata: imposedarea faptuitorului cu bunul sustras iprincipalai,
precum ~i starea de pericol cu privire la libertatea psihica a persoanei, sau vatamarea
integritatii corporale sau a sanatatii ori a vietii persoanei (adiacentii);

- intentie directa;
- trebuie sa existe atat scopulinsu~irii bunului sustras, cat si exercitarea constrangerii, amenintarilor sau violentelor in seopul luarii ori pastrarii bunului sustras, al
asigurarii scaparii, respectiv al inlaturarii urmelor infractiunii.
~
Talharia este 0 infractiune complexa, 0 modalitate de sustragere a unui
bun mobil din posesia sau detentia altuia, in scopul insusirii pe nedrept, prin
exercitarea de actiuni violente (C.s.J., sectia militarii, decizia nr. 13/1996,
www.legalis.ro).
~
Inculpatii au convenit cu partea vatamata, in luna iunie 1992, sa Ie
amenajeze in imobilul san un spatiu eomercial, in care seop i-au dat suma de
30.000 lei. Partea vatamata a inchiriat spatiul altei persoane si nu a restituit banii
luati de la inculpati, ceea ee a dat nastere unor eonflicte. Inculpatii, pentru a
rezolva singuri acest litigiu, cand partea vatamata a trecut prin fata localului lor
au imobilizat-o si, prin acte de lovire, i-au luat imbracamintea, ceasul ~i banii ce
se aflau asupra ei. La interventia organului de politie, sesizat de partea vatamata,
inculpatii au restituit acesteia bunurile sustrase. Potrivit art. 211 alin. (1) C.pen.,
constituie infractiunea de talharie furtul savar~itprin intrebuintarea de violente,
iar conform art. 208 C.pen., constituie infractiunea de furt luarea unui bun mobil
din posesia sau detentia altuia, rara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l
insusi pe nedrept. Din aceste dispozitii legale rezulta ea obiectul material al
infractiunii de talharie 11constituie un bun sustras prin acte de constrangere, iar
pe plan subieetiv, faptuitorul urmareste sa intre in posesia acelui bun eu scopul
de a dispune de el, tara drept. In speta, este incontestabil ca inculpatii au intrat in
posesia bunurilor sustrase prin deposedarea partii vatamate prin acte de violenta.
Referitor la scopul luarii bunurilor, din probe rezulta ca inculpatii au urmarit
sa-si rezolve un litigiu patrimonial, in afara eadrului legal, adica sa-~i faca
dreptate singuri. S-a dovedit, astfel, ca inculpatii au sustras de la partea vatamata
atat 0 suma de bani, cat si eeasul si obiecte de imbracaminte ~i ea le-au restituit
aeesteia numai dupa ce a fost sesizata politia si la interventia repetata a acesteia.
Insusirea pe nedrept, la care se refera dispozitiile art. 208 C.pen., exista si in
situatia in care bunul este retinut pe nedrept de inculpat in seopul de a determina
persoana vatamata sa indeplineasca In afara cadrului legal pretentiile sale
-----
-------
439
derivand dintr-un litigiu patrimonial, intrucat, in aceste situatii, persoana vatamata este constransa sa indeplineasca pretentiile faptuitorului pentru redobandirea bunurilor, altfel faptuitorul dispunand de ele. Prin aceasta conduits, in
imprejurarile de fapt expuse, inculpatii nu au facut altceva decat sa-~i insuseasca, In sensul legii penale, prin violenta, bunurile mentionate (C.S.J., sectia

4.6.1. Tilharia savir~ita de
[art. 211 alin. (2) lit. a) C.pen.]
persoana mascata, deghizata sau travestita
- persoana mascatd este cea care poarta 0 masca de orice natura pentru a nu-i fi
recunoscuta fata;
- persoana deghizata este cea care, tara a purta 0 masca, i~i schimba prin diverse
procedee inrati~area pentru a nu fi recunoscuta (de pilda, extensii de par, mustata);
- persoana travestitd este cea care se prezinta sub lnfatisarea unei persoane de sex
opus celui real (de exemplu, un barbat travestit intr-o femeie);
4.6.2. Tilharia savir~ita in timpul noptil [art. 211 aline (2) lit. b) C.pen.]
- fapta trebuie comisa dupa ce intunericul a luat, in mod real, locul luminii;
amurgul nu face parte din noapte, spre deosebire de zori care sunt incluse in aceasta
notiune;
- determinarea concreta se va face de instanta dupa criteriul astronomic, care va
tine seama de ora, ziua, luna in care a fost savar~itll fapta;
- nu prezinta importanta daca faptuitorul a profitat sau nu de timpul noptii;
- nu se va refine acest element circumstantial agravant in cazul talhariei savar~ite
in timpul zilei: intr-un tren in perioada in care acesta se afla intr-un tunel intunecos,
intr-o pestera neiluminata; intr-un subsol neiluminat; in timpul unei eclipse partiale
de soare;
- este 0 circumstantd reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor in
4.6.3. Tilharia savir~ita tntr-un loc public sau intr-un mijloc de transport
(art. 211 alin. (2) lit. c) C.pen.]
- locul public este locul care prin natura sau destinatia lui este intotdeauna
accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoana, precum ~i orice alt
loc accesibil publicului in cazul in care, in momentul savarsirii faptei prevazute de
legea penala, publicul avea acces in locul respectiv [art. 152 lit. a) C.pen. ~i art. 152
lit. b) C.pen., cu exceptia conditiei de a fi de fata doua sau mai multe persoane];
- in cazurile prevazute de art. 152 lit. c)-e) C.pen. chiar daca furtul este savar~it
"in public ", nu se va retine elementul circumstantial agravant, care califica furtul, al .
savar~irii faptei .Jnir-un loc public (de pilda, fapta savar~ita intr-o adunare sau
11
440
reuniune de mai multe persoane nu este savar~ita intotdeauna in loc public, dar este
savar~ita intotdeauna in public in sensul art. 152 C.pen);
- spre deosebire de furt, in cazul talhariei nu se cere conditia ca mijlocul de
transport sa fie destinat transportului in comun; prin urmare, va fi savar~ita in forma
agravata talharia comisa in orice vehicul care transporta persoane (inclusiv taxiul).
4.6.4. Tilhiria sivar,iti de doua sau mai multe persoane impreuna [art. 211
aline (21) lit. a) C.pen.)
- se va retine coautoratul ~i in cazul in care un participant savarseste furtul, iar
altul actele de amenintare sau violenta;
- este necesar ca eel putin unul dintre participanti sa raspunda penal;
- nu poate fi retinuta circumstanta agravanta legala prevazuta de art. 75 lit. a)
C.pen., insa poate fi retinuta cea prevazuta de art. 75 lit. c) C.pen., daca fapta este
comisa de un major impreuna cu un minor;
~
Cerinta de la art. 211 alin. (i) lit. a) C.pen. privind savarsirea
infractiunii de talharie de doua sau mai multe persoane impreuna este indeplinita
~i in cazul cand una dintre cele doua persoane participante la savar~irea acestei
infractiuni nu are discernamant, Aceasta agravanta, In cazul persoanelor care
actioneaza impreuna, pentru a intimida mai usor si a reduce posibilitatea
victimei de a se apara in fata actiunii de deposedare, nu poate fi omisa in cazul
lipsei de discernamant a unuia dintre participanti, cat timp textul de lege nu face
nici 0 distinctie in aceasta privinta. De aceea, faptuitorului care a actionat cu
discernamant ii este aplicabila agravanta prevazuta in art. 211 alin. (2) lit. a)
C.pen. si atunci cand cea de-a doua persoana participanta la savar~irea infractiunii este lipsita de discernamant (c.S.J. , sectia penald, decizia nr. 8111999,
www.legalis.ro).
4.6.5. Talharia savar,ita de 0 persoana avand asupra sa

narcotici ori paralizanta [art. 211 aline (21) lit. b) C.pen.)
arma, 0 substanta
- arma, substanta narcotica sau paralizanta trebuie sa fie nu numai detinuta, ci ~i

folosita efectiv;
- faptuitorul poate folosi fie 0 arma propriu-zisa in sensul art. 151 alin. (1) C.pen.
(instrumente, piese sau dispozitive astfel declarate prin dispozitii legale), fie 0 arma
asimilata prevazuta de art. 151 alin. (2) C.pen., potrivit caruia anumite instrumente
sunt considerate arme numai daca au fost intrebuintate in atac;
- in cazul in care anna era detinuta contrar dispozitiilor legale, talharia va fi retinuta in concurs real cu infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor,
prevazuta de art. 279 C.pen.; .
-.--~-~--~----
- substanta narcoticii sau paralizanta este acel produs chimic care poate produce
o diminuare a reflexelor, pierderea cunostintei, stare de inconstienta etc. (de pilda,
spray paralizant, cloroform, gaze lacrimogene etc.);
- este 0 circumstanta rea/a care se rasfrange asupra tuturor participantilor in
.
..
In cazul in care faptuitorul,pentru a-si asigura scaparea, ataca pe eel care
tncearca sa-l retina lovindu-l cu 0 piesa metalica apta a fi folosita ca arma, fapta se
incadreaza in prevederile art. 211 alin. (2) lit. b) C.pen., deoarece in atare situatie
obiectul folosit la atac este asimilat armelor, potrivit art. 151 alin. (2) C.pen.
4.6.6. Tilhiria sivir,iti intr-o locuinti sau in dependmta acesteia [art. 211
alin. (21)lit. c) C.pen.]
- prin locuinta se intelege spatiul in care
0 persoana
i~i desfasoara viata privata;
- agravanta nu poate fi retinuta daca fapta este savar~ita in locuinta faptuitorului

in care se afla victima;
~
1. Fapta de patrundere, in orice mod, intr-o locuinta sau dependinte ale
acesteia, urmata de savar~irea unei talharii constituie un concurs real intre
infractiunea de violare de domiciliu prevazuta de art. 192 C.pen. si infractiunea
de talharie prevazuta de art. 211 alin. (21) lit. c) C.pen.;
2. Fapta de patrundere, in orice mod, intr-o curte sau intr-un loc imprejmuit ce
tine de domiciliul persoanei, urmata de savarsirea unei tdlharii constituie un
concurs real intre infractiunea de violare de domiciliu prevazuta de art. 192
C.pen. si infractiunea de talharie prevazuta de art. 211 C.pen. cu exceptia
circumstantei incriminate in art. 211 alin. (21) lit. c) C.pen. (I.C.CiJ; Sectiile
Unite, Decizia nr. 3112007, www.legalis.ro).
4.6.7. Tilhiria sivir,iti in timpul unei calamititi [art. 211 alin. (21)lit. d)
C.pen.]
- reprezinta
aviatic etc.;
calamitate: inundatiile, cutremurul, alunecarile de teren, accidentul
- nu prezinta importanta daca autoritatile au deciarat in mod oficial evenimentul 0

calamitate;
4.6.8. Tilhiria care a avut vreuna din urmirile aritate in art. 182 C.pen
(vitimare corporali gravi) [art. 211 alin. (21)lit. e) C.pen.)
- in urma talhariei sa se fi produs cu intentie indirecta sau praeterintentionat una
dintre urmarile prevazute de art. 182 C.pen.; prin unnare vatamarea corporala grava
este absorb ita in aceasta varianta agravata a talhariei;
---------------------------
442
- daca faptuitorul a actionat cu intentia direct! de a provoca 0 vatamare grava integritatii corporale a victimei se va reline concursul dintre talhane in forma tip si vatamarea
corporala grava [art. 182 alin, (2) C.pen.].
4.6.9. Tilharia care a avut ca urmare producerea unei eenseclnte deosebit de
grave sau moartea victimei [art. 211 alin. (3) C.pen.]
- ambele urmari ale talhariei se produc praeterintentionat;
- urmarea referitoare la consecintele deosebit de grave se raporteaza la rezultatul
furtului: 0 paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau 0 perturbare deosebit de
grava a activitatii, cauzata unei autoritati pub lice sau oricareia dintre unitatile la care
se refera art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice;
~
Potrivit art. 211 C.pen., furtul savar~it prin lntrebuinterea de violente
sau amenintari, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace
pentru ea faptuitorul sa-$i asigure scaparea, se pedepseste cu inchisoare de la 7
la 20 de ani cand consecinta a fost moartea victimei. Rezulta, in continutul
aeestei dispozitii legale, ca talharia care a avut ea unnare moartea este 0 infraetiune complexa, praeterintentionata, In speta, intervenind in ajutorul rudelor sale
care incercau sa paraseasea teritoriul fermei eu caruta incarcata eu produsele
sustrase, pentru a le asigura scaparea, ineulpatul, avand un par in mana, s-a
apropiat de membrii eehipei de control, injurdnd si amenintand. Cu acel par, a
lovit peste mana inarmata cu pistolul pe subofiterul de politie C.F.; unnare
acestei lovituri pistolul s-a descarcat, glontele producand moartea lui M.1. care
se afla la mica distanta, Lovirea subofiterului de politie s-a comis cu intentie,
urmarea mai grava, moartea victimei, fiind consecinta culpei, ineulpatul neprevazand rezultatul faptei, desi putea si trebuia sa-l prevada, Lovirea, descarcarea
pistolului ~i moartea vietimei sunt legate eauzal, condamnarea ineulpatului
pentru infractiunea retinuta fiind legala (C. S.J., sectia penala, decizia
nr. 431/1995, www./egalis.ro).
~
Sub aspeetul incadrarii juridiee data faptei, Inalta Curte de Casatie $i
Justitie constata ca aceasta este corespunzatoare situatiei de fapt stabilita prin
coroborarea mijloacelor de proba aflate la dosarul eauzei. Ineulpatul a contestat
ca a sustras banii paqii vatamate M.L., insa activitatea sa de deposedare a fost
stabilita pe baza declaratiilor acesteia din urma ~i a martorului H.E., din coroborarea carora reiese ca partea vatamata M.L. - care la iesirea din alimentara
avea asupra sa suma de 638 lei - s-a intalnit doar cu inculpatul, care l-a abordat
tara motiv $i s-a apropiat de el, in fata ~i in lateral, disparand apoi rapid pe 0
alee, pentru ca, in momentul imediat urmator, martorul H.E. sa-i atraga atentia
partii vatamate ca are scoasa captuseala de la buzunarul pantalonilor unde avea
banii. De asemenea, in mod coreet, instanta de fond si eea de apel au inlaturat
sustinerea ineulpatului, in sensul ca partes vatamata i-a imprumutat 50 lei pentru a justifica restituirea catre partea vatamata a aeestei sume, in momentul
prinderii sale ulterioare, dupa ee fusese urmarit - avand in vedere ea aeeasta este
o simpla afirmatie neconfirmata de catre martorul H.E. care nu a auzit sau vazut
ea partea vatamata sa-i fi dat inculpatului suma mentionata. Pe de alta parte,
Irfractiuni contrapatrimoniului
e-
ea
Ie
11
e
."..
Inalta Curte de Casatie ~iJustitie constata ca incadrarea juridica data faptei este
corecta, fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de talharie,
intrucat actele de violenta au fost exercitate de inculpat asupra victimei H.C.
atunci cand aceasta a intervenit in sprijinul paqii vatamate M.L., care se afla in
urmarirea inculpatului, 11prinsese ~i 11soma tara succes sa-i restituie banii.
Lovirea victimei in acest moment de catre inculpat are semnificatia conferita de
legiuitor in teza ultima a alin. (1) al art. 211 Cpen, violentele fiind exercitate
tocmai pentru ca inculpatul sa pastreze bunul furat sau pentru a-si asigura
scaparea, nefiind pertinenta apararea inculpatului in sensul ca a lovit victima
deoarece aceasta l-a provocat, aducandu-i injurii; mai mult, aceasta aparare nu a
fost confirmata de numitul M.L. si nici de martorul ocular S.E., care se afla in
imediata apropiere a celor implicati in incident. De altfel, chiar daca ar fi fost
reala, interpelarea inculpatului de catre victims pentru a-i da banii inapoi paqii
vatamate nu era de natura sa provoace 0 atingere grava a demnitatii persoanei
inculpatului, pentru ca acesta sa se afle sub stapanirea unei putemice tulburari,
avand in vedere ca acuzatia de furt nu era un element de noutate pentru inculpat,
in masura sa-l tulbure semnificativ, atata vreme cat acesta mai fusese condamnat
anterior pentru acelasi gen de fapte, aspect cunoscut in comunitate. Ca atare,
Inalta Curte de Casatie ~i Justitie constata ca incadrarea juridica data faptei este
corecta, fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de talhane, urmata
de moartea victimei, aceasta survenind ca efect al impactului victimei cu dalele
de beton in caderea generata de lovirea de catre inculpat, cu pumnul, in zona
capului (J.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 2493/2011, www.scj.ro).
- in cazul in care moartea victimei se produce cu intentie directa sau indirecta,
va retine savar~irea infractiunii de omor deosebit de gray consumat, in veuerea
savarsirii sau ascunderii unei talharii prevazut in art. 176 lit. d) C.pen. in concurs
infractiunea de talharie in forma tip.
4.7. Formele mfractlunf!

- actele de pregatire efectuate de autor sunt posibile atat la actiunea princi
cat si la cea adiacenta, insa nu sunt incriminate; daca actele de pregatire
realizate de un tert, iar autorul s-a folosit de ele la savarslrea talhariei, aeestea
constitui acte de complicitate anterioara;
- tentativa intrerupta sau tentativa relativ improprie este posibila ~i incriminata;
~
Daca inculpatul nu a luat niciun bun de la partea vatamata fata de care
a intrebuintat amenintari in scop de furt, intrucat aceasta nu avea asupra sa
bunuri, fapta constituie tentativa la infractiunea de talharie, iar nu infractiunea
de talharie in forma consumata (J.C.CL, sectia penald, decizia nr. 1234/2005,
www.legalis.ro).
- in cazul in care furtul a ramas in faza de tentativa, dar ca urmare a VI'( nenteior
exereitate pentru asigurarea scaparii s-a produs praeterintentionat moartea
sau vatamarea corporala grava a aeesteia, infractiunea ramane in stadiul de tentanva
dar la stabilirea pedepsei se tine eont de cea prevazuta de lege pentru
consumata, intrucat rezultatul mai gray s-a produs deja (lntreaga ':I"t,iv;t.:tp
444
infractionala trebuie raportata la rezultatul final, moartea sau vatamarea corporala

grava a victimei, care constituie temeiul agravarii raspunderii penale);
~
Temeiul agravantei prevazute in art. 211 alin. (3) C.pen. n constituie
gravitatea deosebita a rezultatului socialmente periculos al talhariei sau al
tentativei de talharie - moartea victimei. Daca acest rezultat s-a produs, nu mai
are relevanta forma in care s-a realizat activitatea infractionala, talharie consumara sau tentativa de talharie, ci intreaga activitate trebuie raportata la rezultatul
final, care, asa cum s-a aratat, constituie temeiul agravarii faptei savarsite (Trib.
Suprem, sectia penala, decizia nr. 74111980,fn Repertoriu 1981-1985, p. 377).
- infractiunea se consuma In momentul In care dupa sustragerea bunului se

produce urmarea imediata a actiunii adiacente;
~
Pentru ca infractiunea complexa de talharie sa fie consumata, se cere
ca principala sa componenta, furtul, sa se fi epuizat prin insusirea bunului; daca
actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia altuia a fost intrerupta,
ramanand in faza de tentativa, iar componenta sa adiacenta, intrebuintarea de
violente sau amenintari, s-a consumat, fapta, in intregul ei, constituie tentativa la
infractiunea de talharie (c.S.J., sectia penala, decizia nr. 120412002,
www.legalis.ro).
- poate fi savar~ita In forma continuata, caz In care se epuizeaza la momentul
realizarii ultimului act de executare;
~
Savarsirea a doua infractiuni de talharie, la interval de 3 zile, nu are
semnificatia unei infractiuni continuate, daca faptele au fost comise pe baza unor
rezolutii spontane, in imprejurari si impotriva unor persoane diferite, in raport cu
conditiile concrete ale fiecarui caz (c.SJ. , sectia penala, decizia nr. 36411996,
www.iegalis.ro).
- daca talharia imbraca forma infractiunii progresive, se va epuiza la momentul
producerii rezultatului mai gray (moartea victimei, consecintele deosebit de grave sau
vatamarea corporals grava).

4.8. Pedeapsa
- talharia In forma tip prevazuta de art. 211 alin. (1) C.pen.: cu inchisoarea de la
3 la 18 ani;
5 la 20 de ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 211 alin. (21) C.pen.: Inchisoarea de la
7 la 20 de ani;
- talharia care a avut ca urmare producerea unor consecinte deosebit de grave sau
moartea victimei [art. 211 alin. (3) C.pen.]: inchisoarea de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Infraqiuni contra patrimoniului
445
5. Abuzul de incredere
5.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in fapta persoanei care, detinand cu orice titlu un bun
mobil al altuia, ~i-l insuseste sau dispune de el pe nedrept ori refuza a-l restitui
(art. 213 C.pen.);
- actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

5.2. Obiectul infractluml
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la patrimoniu care implica
increderea in cadrul raporturilor juridice;
b) obiectul material: bunul mobil (prin natura sa ori prin anticipatie) corporal
animat sau neanimat, fungibil sau nefungibil, aflat in proprietatea, posesia sau
detentia altuia (nu bunul abandonat - res derelietae sau cel care nu apartine nimanui
- res nullius) care are 0 minima valoare economica;
- sunt asimilate bunurilor mobile ~i energiile care au 0 valoare economics (de
pilda, energia electrica, impulsuri telefonice etc.) sau inscrisurile care au 0 valoare
economica (de pilda, un inscris care consemneaza 0 creanta) ori care prezinta 0 anumita importanta pentru eel care i1detine (spre exemplu, jurnalul unui pictor celebru);
- nu intereseaza daca bunul mobil este incorporat sau nu intr-un bun imobil;
- pot fi obiect material al abuzului de incredere si imobilele prin destinatie (bunurile care raman sau devin imobile astfel cum sunt prevazute in art. 538 NCC);
- corpul uman sau paqi naturale ale acestuia nu pot fi, in principiu, obiect material
al abuzului de incredere; in cazul in care tesuturi, celule sau organe au fost prelevate
de la 0 persoana fie in vederea efectuarii unui transplant, fie in vederea conservarii
intr-o banca de tesuturi sau organe (a se vedea Legea nr. 95/2006 privind reforma in
domeniul sanatatii ~i art. 68 NCC intitulat .Prelevarea si transplantul de la persoane
in viata"), acestea pot constitui obiectul material al infractiunii de abuz de incredere;
protezele sau obiectele aflate pe corpul unei persoane pot constitui obiect material al
abuzului de incredere;
- bunurile mobile pot fi neconsumptibile, dar si consumptibile', cu conditia ca, in
acest ultim caz, detinatorul sa nu fi avut dreptul sa dispuna de bun; nu constituie
obiect material bunul abandonat (res derelietae), eel care nu apartine nimanui - res
nullius), bunul fungibil ~i consumptibil cu privire la care detinatorul avea dreptul de a
dispune (de pilda, banii);
Refuzul de a restitui la scadenta 0 suma imprumutata atrage raspunderea
civila ~inu constituie infractiunea de abuz de incredere (C.S.J., sectiapenald, deeizia
~
nr. 30111996,in Dreptu/ nr. 711997p. 105).

Potrivit art. 544 Nee: ,,(1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile. (2) Sunt
consumptibile bunurile mobile a carer intrebuintare obisnuita implies mstrainarea sau consumarea substantei. (3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil daca,
prin act juridic, i se schimba intrebuintarea".
1
446
- este necesar ca bunul ce constituie obiectul material al infractiunii sa fie detinut

cu orice titlu, adica sa existe un raport juridic netranslativ de proprietate, prin care a
fost transmisa in mod legal numai detentia bunului si care presupune obligatia
restituirii (de pilda depozit, mandat, locatiune etc.); simplul contact material nu
echivaleaza cu transmiterea detentiei sau a posesiei;
~
Fapta inculpatelor de a refuza sa restituie proprietarului bunurile ramase
in locuinta ce le-a revenit in urma unui partaj succesoral nu constituie infractiunea
de abuz de incredere prevazuta in art. 213 alin. (1) C.pen. Pentru existenta acestei
infractiunieste necesar ea insusirea, dispunerea sau refuzul restituirii bunului sa fie
precedate de existenta unui raport juridic de drept civil, care in spet{la lipsit
(C.S.J, sectiapenald, decizia nr. 518/1999, www.legalis.ro).
~
Persoana careia i s-a incredintat de catre politie un bun in custodie nu
savarseste infractiunea de abuz de incredere prevazuta In art. 213 C.pen. daca
dispune de el, folosindu-l sau refuza a-I restitui proprietarului, deoarece raportul
juridic nu exista intre custode si proprietar, ci intre custode ~i organul de politie,
fata de care ea are obligatia de a nu instraina, distruge sau modifica bunul si de a-l
restitui la cerere (C.S.J, sectia penal ii, deeizia nr. 2941/2003, www.legalis.ro).
~
Luarea de catre inculpat a unui telefon mobil, cu consimtamantul partii
vatamate, In scopul de a-l repara in schimbul unei sume de bani, urmata de
refuzul de a-l restitui intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz
de incredere, iar nu pe cele ale infractiunii de talharie, intrucat inculpatul a intrat
in posesia bunului mobil in baza unui raport juridic patrimonial (I.C. CiJ; sectia
penala, decizia nr. 439/2005, www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului, care, primind de la partea vatamata telefonul acesteia pentru a-I folosi, nu-l mai restituie, constituie infractiunea de abuz de tncredere, ~i nu infractiunea de furt, intrucat ineulpatul a intrat legal in posesia
telefonului mobil al partii vatamate (C.A. Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia
nr. 1816/2003, tn P.JP. 2003- 2004, p. 110).
~
Instrainarea de catre muncitor a unui bun ee i-a fost incredintat pentru
a-l folosi in procesul muncii constituie infractiunea de furt, iar nu aceea de abuz
de incredere, deoarece faptuitorul nu poseda sau detine bunul instrainat in baza
unui titlu, cum prevede art. 213 C.pen., patronul pastrand, din punet de vedere
juridic, posesia ~i detentia bunului (C.S.J, sectia penala, decizia nr. 1197/2000,
www.legalis.ro).
5.3. Subiecth Infractlunh

capacitate penala si care detine cu orice titlu bunul mobil al altuia (detentor precar);
- proprietarul bunului nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii;
447
- comodatarul' poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii, in schimb persoana

careia i s-a transmis bunul 'in baza unui imprumut de consumatie/ nu poate fi autor al
infractiunii;
- participatia penala este posibila 'in toate formele: eoautorat, instigare, eomplicitate.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica sau juridica de la care autorul a primit in
detentie, cu orice titlu, un bun mobil.

a) elementul material: consta in una dintre urmatoarele actiuni sau inactiuni:
(i) insusirea bunului mobil: detentorul precar care stapaneste in fapt bunul
printr-o manifestare abuziva se comporta ca un adevarat proprietar; deposedarea se
realizeaza eu acordul proprietarului (prin predarea in detentie a bunului), in vreme ce
imposedarea este realizata ulterior in mod abuziv;
- fapta este tipica si in situatia in care detentorul are un drept de retentie cu privire
la bunul detinut;
- in cazul in care bunul se afla inca in stapanirea de fapt a unei persoane (chiar
daca nu are momentan un contact material cu bunul), iar faptuitorul si-l insuseste, se
va retine savarsirea infractiunii de furt.
____
Din actele dosarului rezulta ca intre societatea cornerciala si inculpat a
intervenit un contract civil de prestari de servicii, pe baza caruia executantul inculpatul - s-a obligat sa achizitioneze pentru societate nietale neferoase,
activitate pentru care i s-a fixat un onorariu. Pe baza acestui contract, inculpatul
a primit mai multe sume de bani, dintre care pe unele ~i le-a insusit, asa cum au
retinut instantele, Inculpatul nu ~i-a insusit banii in calitate de gestionar al
acestora, de salariat sau functionar cu atributii de gestiune, ci in baza unui
contract civil de prestari de servicii, in baza caruia a dobandit detentia juridica a
acelor sume. Potrivit art. 213 C.pen. care incrimineaza abuzul de incredere,
savarseste aceasta infractiune eel care detine un bun mobil al altuia in baza unui
titlu, a unui raport juridic patrimonial, si 11insuseste, dispune de el pe nedrept ori
refuza a-l restitui. Devenit detinator al bunului, faptuitorul interverteste in mod
abuziv detentia lntr-o stapanire deplina, se comporta ca si cum ar fi proprietarul
acelui bun, abuzand de increderea celui care i l-a incredintat. In cazul de fata,
inculpatul a dispus pe nedrept, in interesul sau, de banii ce i-au fost incredintati
pentru achizitionarea unor marfuri si efectuarea altor activitati. Ca atare,
incadrarea juridica retinuta de instante, in prevederile art. 2151 alin. (1) C.pen.,
1 Potrivit art. 2146 NCC, contractul de imprumut de folosinta este contractul cu titlu
gratuit prin care 0 parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti,
numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit
timp.
2 Conform art. 2158 alin. (1) NCC, imprumutul de consumatie este contractul prin care
imprumutdtorul remite imprumutatului 0 suma de bani sau alte asemeneabunuri fungibile si
consumptibileprin natura lor, iar imprumutatulse obliga sa restituie, dupa 0 anumitaperioada
de timp, aceeasisuma de bani sau cantitatede bunuride aceeasinatura ~icalitate.
---~--
---------------
...
448
este gresita, fapta savar~ita de inculpat constituind infractiunea de abuz de

incredere prevazuta in art. 213 C.pen., motiv pentru care recursul a fost admis,
s-a schimbat Incadrarea juridica in sensul celor ce preced ~i s-a incetat procesul
penal ca efect al retragerii plangerii prealabile de catre partea vatamata (C.s.J.,
sectia penala, decizia nr. 350212002,www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului care, sub pretextul schimbarii unor bancnote ulterior
restituite, i~i insuseste 0 suma de bani constituie infractiunea de inselaciune, si
nu cea de abuz de incredere (C.A. last, sectia penala, decizia nr. 2912002, in
B.J.C.A. Iasi 2002, p. 143).
(ii) dispunerea pe nedrept de acel bun: incheierea de acte juridice de dispozitie
tara drept (de pilda, vanzarea bunului) sau efectuarea de acte de dispozitie materiala
(de pilda, distrugerea); simpla folosire rara drept nu reprezinta un act de dispozitie pe
nedrept;
- fapta este tipica ~i in cazul in care detentorul are un drept de retentie cu privire
la bunul detinut.
~
Fapta de a efectua, timp de trei luni, convorbiri pentru suma de peste
33 de milioane de lei de la postul telefonic dobandit odata cu cumpararea apartamentului, dar ramas pe numele vanzatorului, rara a se face de catre parti demersurile necesare pentru transferul postului pe numele cumparatorului apartamentuIui, nu constituie infractiunea de abuz de incredere si deschide persoanei
pagubite numai calea unei actiuni in daune la instanta civila, deoarece, existand
in contract clauza de transfer a postului, detinatorul nu a dispus de el rara drept
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 2012002,www.legalis.ro).
(iii) refuzul abuziv de a-l restitui: in urma unei cereri de restituire, detentorul
refuza expres sau tacit, in mod nejustificat restituirea bunului, in scopul de a ~i-l
insu~i.
- nerestituirea unui bun mobil, la momentul expirarii termenului pentru care
fusese incredintata detentia, nu constituie infractiunea de abuz de lncredere in lipsa
unei cereri ferme de restituire din partea persoanei indreptatite sa i se restituie bunul;
- restituirea partiala a bunului echivaleaza cu 0 nerestituire;
- nerestituirea unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare va constitui infractiunea de inselaciune, iar nu cea de abuz de incredere, intrucat in cazul acestei din
urma infractiuni predarea bunului presupune increderea acordata licit, iar nu cea
obtinuta in mod fraudulos;
- in cazul in care detentorul nu restituie bunul detinut cu orice titlu invocand un
drept de retentie' asupra bunului, nu se poate retine savarsirea infractiunii de abuz de
incredere in aceasta modalitate;
I
Dreptul de retentie este reglementat in Nee in art. 2495-2499: "Art. 2495. Notiune:
,,(I) eel care este dator sa remita sau sa restituie-un bun poate sa il retina cat timp creditorul
nu i~i executa obligatia sa izvorata din acelasi raport de drept sau, dupa caz, atat timp cat
creditorulnu il despagubestepentru cheltuielilenecesare si utile pe care le-a facut pentru acel
_--
----
-----_---
Infraciiuni contra patrimoniului
449
~
Pentru consumarea infractiunii de abuz de incredere, in modalitatea
refuzului de restituire, nu se cere ca restituirea bunului mobil sa fie solicitata
numai de catre aceia care l-a incredintat faptuitorului, iar refuzul sa se produca
numai fata de acesta; solicitarea se poate face si prin mandatar ori de catre
succesor, daca acesta din urma poseda certificat de mostenitor asupra bunului
incredintat de defunct (Trib. Suprem, sectia penala, deeizia nr. 253411983, in
Repertoriu 1981-1985, p. 8).
~
Persoana careia i s-a incredintat de catre politic un bun in custodie nu
savarseste infractiunea de abuz de incredere prevazuta in art. 213 C.pen. daca
bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat. (2) Prin lege se pot stabili ~i alte situatii
in care 0 persoana poate exercita un drept de retentie".
Art. 2.496. Exceptii: ,,(1) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat daca detinerea bunului
provine dintr-o fapta ilicita, este abuziva ori nelegala sau daca bunul nu este susceptibil de
urmarire silita, (2) Dreptul de retentie nu poate fi invocat de catre posesorul de rea-credinta
decat in cazurile anume prevazute de lege".
Art. 2.497. Indatoririle celui care exercita dreptul de retentie: "eel care exercita un drept
de retentie are drepturile ~i obligatiile unui administrator al bunului altuia imputemicit cu
administrarea simpla, dispozitiile art. 795-799 aplicandu-se in mod corespunzator",
Art. 2.498. Opozabilitatea dreptului de retentie: ,,(1) Dreptul de retentie este opozabil
tertilor tara indeplinirea vreunei formalitati de publicitate. (2) Cu toate acestea, eel care
exercita un drept de retentie nu se poate opune urmaririi silite pomite de un alt creditor, insa
are dreptul de a participa la distribuirea pretului bunului, in conditiile legii".
Art. 2.499. Stingerea dreptului de retentie: ,,(1) Dreptul de retentie inceteaza daca eel
interesat consemneaza suma pretinsa sau ofera retentorului 0 garantie suficienta.
(2) Deposedarea involuntara de bun nu stinge dreptul de retentie. eel care exercita acest drept
poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescriptiei extinctive a actiunii
principale ~i dobandirii bunurilor mobile de catre posesorul de buna-credinta",
NCC mai coniine dispozitii speciale cu privire la dreptul la retentie. Astfel: (i) art. 352
alin. (2) Nee prevede ea "sotul care a platit datoria comuna are un drept de retentie asupra
bunurilor celuilait sot pana la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza";
(ii) art. 365 Nee prevede ca .Ja incetarea regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti are
un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care
Ie au unul fata de celalalt"; (iii) art. 2029 Nee prevede ca .pentru garantarea tuturor
creantelor sale impotriva mandantului izvorate din mandat, mandatarul are un drept de retentie
asupra bunurilor primite cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori pe seama
acestuia"; (iv) art. 2054 Nee prevede ca: ,,(1) Pentru creantele sale asupra comitentului, comisionarul are un drept de retentie asupra bunurilor acestuia, aflate in detentia sa"; (v) art. 2062
Nee prevede cit: ,,(1) In lipsa de stipulatie contrara, consignatarul nu are un drept de retentie
asupra bunurilor primite in consignatie si a sumelor cuvenite consignantului, pentru creantele
sale asupra acestuia. (2) Obligatiile eonsignatarului privind intretinerea bunurilor raman
valabile in eaz de exercitare a dreptului de retentie, dar eheltuielile de depozitare incumba
eonsignantului, daca exercitarea dreptului de retentie a fost mtemeiata"; (vi) art. 2135 Nee
prevede ea: "in eazul neplatii de catre client a pretului camerei si a serviciilor hoteliere
prestate, hotelierul are un drept de retentie asupra bunurilor aduse de client, cu exceptia
documentelor si a efeetelor personale tara valoare comerciala"; (vii) art. 2153 Nee prevede
cit: "In nieiun caz, comodatarul nu poate invoea dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar
naste in sarcina comodantului".
---
--------
----
450
dispune de el, folosindu-l sau refuza a-l restitui proprietarului, deoarece raportul
juridic nu exista intre custode si proprietar, ci intre custode ~i organul de politie,
fata de care ea are obligatia de a nu instraina, distruge sau modifica bunul si de a-l
restitui la cerere (es.J., sectia penala, decizia nr. 294112003, www.legalis.ro).
~
Fapta unei persoane care - dupa incetarea raporturilor sale de munca
eu 0 unitate - refuza sa predea aeesteia unele materiale ridieate anterior pentru
ea si aflate asupra sa, sub pretextul ca unitatea nu i-a aehitat toate drepturile
banesti, eonstituie infractiunea de abuz de incredere, atata vreme cat pentru valorificarea eventualelor sale pretentii exista ealea unei actiuni In despagubire (Trib.
Caras, sectia penala. decizia nr. 139/1981, inRepertoriu 1981-1985, p. 10).
- termenul de formulare a plangerii prealabile curge in acest caz de la primul refuz
de restituire.
b) urmarea imedlata: imposedarea faptuitorului, precum si producerea unui prejudiciu in patrimoniul proprietarului (valoarea bunului, lipsa de folosinta, imposibilitatea exercitarii atributelor dreptului de proprietate: usus, fructus, abusus);
c) legatnra de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
5.5. Latura subtectiva

fost savarsite; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
5.6. Formele Infraetiunf!

- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile (cu exceptia tentativei la refuzul de
restituire care nu este posibila), insa nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul insusirii pe nedrept a bunului, al dispunerii pe nedrept de bun, respectiv al refuzului nejustificat de restituire (infractiune
instantanee );
- in cazul in care faptuitorul realizeaza mai multe modalitati dintre cele preva- .
zute de norma de incriminare, se va retine savar~irea unei singure infractiuni care
se consuma la data savarsiri! primei activitati infractionale (de pilda, in cazul in
care faptuitorul savarseste fapta mai intai in modalitatea dispunerii pe nedrept, iar
ulterior in modalitatea refuzului de restituire, se va retine savarsirea unei singure
infractiuni de abuz de incredere care se consuma la momentul dispunerii pe nedrept
de bun);
- poate fi savarsit in forma continuata (cu exceptia situatiei in care faptuitorul a
refuzat succesiv restituirea unui bun la diferite intervale de timp), caz in care
infractiunea se epuizeaza la data efectuarii ultimului act de executare.
5.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.
lnfractiuni contra patrimoniului
6. Gestiunea
451
frauduloasa
6.1. Notlune
- este infractiunea ce consta In pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-eredinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia de persoana fizica
sau juridica care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor
bunuri (art. 214 C.pen.);
- constituie varianta agravatd a infractiunii savarsirea gestiunii frauduloase in
scopul dobandirii unui folos material;
- actiunea penala se pune In miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate
pentru forma tip a infractiunii.
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului;
b) oblectul material: in principiu, consta intr-o universalitate de bunuri mobile
si/sau imobile, consumptibile sau neconsumptibile, apartinand altei persoane; ca
exceptie, poate constitui obiect material ~i un singur bun (de pilda, minorul primeste
mostenire un teren extravilan de 1.000 de hectare care este administrat de parintii sai,
care pot savar1?iIn acest context infractiunea de gestiune frauduloasa).
6.3. Sublectli Infractiunll
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are ca
atributii (in general, in baza unui contract de mandat) administrarea sau conservarea
unei universalitati de bunurilbunului apartinand altuia si care nu are calitatea de
functionar (subieet activ nemijlocit ealifieat);
- gestiunea frauduloasa poate fi comisa In calitate de subiect activ nemijlocit si de
parintii care administreaza bunurile copiilor lor minori sau majori;
- nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii proprietarul bunului/universalitatii de bunuri;
~
In fapt, incuIpatul - sef de tura Ia 0 fabrica de var - a dispus eliberarea
unei cantitati mai mari de var decat cea platita, in schimbuI sumei de 40.000 lei;
se sustine ca aceasta fapta ar constitui, in drept, infractiunea de gestiune
frauduloasa prevazuta in art. 214 C.pen. Din fisa postului rezulta ca inculpatul
avea ca principala sarcina conducerea procesului de productie si de expediere a
rezuItatuIui muncii (var), in tura de care raspundea. Nu este, deci, vorba de 0
activitate de conservare ori de administrare in sensuI prevazut in art. 214 C.pen.
Conservarea unui bun presupune paza si pastrarea lui in conditiile in care sa fie
ferit de distrugeri ori degradari, iar administrarea implica
activitate ce
cuprinde, pe langa actele de conservare, si pe cele necesare unei gestionari

corespunzatoare naturii ~i destinatiei bunurilor. Incadrarea corecta a faptei
inculpatului este aceea de furt, savarsit in calitate de autor (CA. Constanta,
sectia penala, decizia nr. 108/1994, in R.D.P. nr. 211995, p. 147).
452
--.
Persoana care a dobandit calitatea de administrator al unei asociatii
de locatari in temeiul unei conventii civile are calitatea de functionar cu atributii de gestionar; ca atare, insusirea de catre administrator a unor sume de
bani din patrimoniul asociatiei constituie infractiunea de delapidare, iar nu
aceea de gestiune frauduloasa (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 5312/2001,
www.legalis.ro).
- art. 144 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei prevede un subiect
activ calificat al infractiunii: ,,(1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la
art. 214 alin. (1) C.pen., se pedepseste (...), atunci cand este savar~ita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum ~i de orice reprezentant
sau prepus al acestuia. (2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214
alin. (2) C.pen., se pedepseste (...), atunci cand este savar~ita de administratorul
judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus
al acestuia, daca fapta nu constituie 0 infractiune mai grava";
- este posibil coautoratul atunci cand toti coautorii au calitatea speciala ceruta de
lege;
- este posibila instigarea sau complicitatea, care nu este conditionata de vreo calitate a participantilor,
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica al carei bun, respectiv a carei
universalitate de bunuri este administrata sau conservata de faptuitor.
a) elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se produce un prejudiciu
de catre persoana care are ca atributii administrarea sau conservarea bunuluillor
persoanei vatamate;
- trebuie retinuta administrarea frauduloasii sau conservarea frauduloasa;
- gestiunea frauduloasii se deosebeste de abuzul de incredere prin urmatoarele:
(i) in cazul gestiunii frauduloase faptuitorul are, in general, indatorirea de a administra
sau gestiona 0 universalitate de bunuri apartinand altuia, in vreme ce la abuzul de incredere faptuitorul detine cu orice titlu un bun sau anumite bunuri individual determinate,
avand obligatia de a le pastra ~i restitui; (ii) in cazul gestiunii frauduloase elementul
material consta in orice actiune sau inactiune prin care se produce 0 paguba, realizata
de administrator sau gestionar cu depasirea atributiilor pe care acesta le avea ori contrar
acestor atributii, in vreme ce la abuzul de incredere elementul material consta numai in
insusirea, dispunerea pe nedrept sau refuzul de a restitui un bun al altuia.
b) urmarea imediati: prejudiciul creat prin activitatea infractionala;
c) legitura de cauzalitate: trebuie sa existe ~i sa fie dovedita existenta unei
legaturi de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material
al infractiunii ~iurmarea imediata.
--.
Faptele inculpa~lui - gestionar la bufetul unei cooperative de consum care, producand cu rea-credinta unitatii 0 paguba in valoare de 4. 788.000 lei si
--_
....
_----
Infractiuni contra patrimontului
453
fiind infonnat ca i se va verifica gestiunea, a inscenat 0 spargere, dupa care a sesizat politia ~i societatea de asigurare de la care, ca urmare a declaratiei sale cu
privire la savarsirea furtului, a reusit sa incaseze 0 despagubire in suma de
2.000.000 lei, constituie infractiunile de gestiune frauduloasa (art. 214 C.pen.),
inselaciune [art. 215 alin. (2) C.pen.] ~i fals in declaratii (art. 292 C.pen.), in
concurs real (C.A. Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 1402/1998, in c.P.J.P.
1998, p. 148).

fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
6.6. Varianta agravata [art. 214 alin. (2) C.pen.]

- constituie varianta agravata comiterea gestiunii frauduloase in scopul de a
dobandi un folos material, chiar daca acest scop nu este atins;
- are caracter subsidiar, fiind retinuta numai daca fapta nu constituie
mai grava;
infractiune
~
Instantele au retinut savarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa
prevazuta de art. 214 alin. (2) C.pen. Din actele depuse la dosar de catre partea
civila si expertiza contabila efectuata in timpul judecarii la prima instanta,
rezulta 0 serie de elemente care invedereaza reaua-credinta a inculpatului L.C.
cu ocazia administrarii magazinului, in-scopul dobandirii de foloase materiale.
Astfel, s-a constatat ca inculpatul nu a lntocmit rapoarte de gestiune in unele
cazuri sau le-a intocmit defectuos ori le-a depus cu intarziere la contabilitate,
pentru care fapte a fost penalizat de mai multe ori de conducerea societatii,
mentionandu-se ca nu s-a observat niciun semn de interes din partea acestuia ca
gestiunea sa fie bine organizata si actele sa fie predate la timp la contabilitate
pentru a ramane timp sa se efectueze punctajul. Expertiza contabila a facut ~i
repartizarea pagubei, pe cei doi inculpati, tinand seama ~i de indicele de reactualizare, stabilind in sarcina inculpatului L.C. un prejudiciu de 1.033.444.834 lei.
De asemenea, din probeIe testimoniale rezulta aspecte grave cu privire la modul
de administrare a magazinului. Astfel, martora N.A. a declarat ca nu se faceau
note de receptie a marfurilor primite in magazin, iar martorul M.A. a declarat ca
atunci cand se constatau lipsuri la marfuri, se imputau personalului, dar deciziile
de imputare nu au fost puse in executare (/. C. CiL, sectia penala, decizia
- se savarseste numai eu intentie directa,
6.7. Formele mfracttunti

- aetele de pregatire ~itentativa sunt posibile, lnsa nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma la momentul produeerii prejudiciului;
454

data efectuarii ultimului act de executare.
6.S. Pedeapsa
- pentru forma tip: prevazuta de art. 214 alin. (I) C.pen.: inchisoarea de la 6 luni
la 5 ani;
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 3 Ia 10 ani.
7. in~eHiciunea
7.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase ori ca mincinoasa a unei fapte adevarate,
in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca astfel
s-a pricinuit 0 paguba materiala [art. 215 alin. (1) C.pen.];
- inselaciunea in conventii este 0 forma a infractiunii de inselaciune ce consta in
inducerea sau mentinerea in eroare unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii
unui contract, savar~ita astfel incat, tara aceasta eroare, eel inselat nu ar fi incheiat
sau nu ar fi executat contractul in conditiile stipulate [art. 215 alin. (3) C.pen.];
- inselaciunea prin emiterea de cecuri este 0 forma a infractiunii de inselaciune ce
consta in emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau asupra unei persoane,
stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum ~i
fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice
trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul de a obtine
pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs 0 paguba
posesorului cecului [art. 215 alin. (4) C.pen.];
- constituie variante agravate ale infractiunii inselaciunea savar~ita prin folosirea
de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase [art. 215 alin. (2)
C.pen.] sau inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave [art. 215 alin. (5)
C.pen.].

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului
impotriva actelor de fraudare;
b) obiectul material: orice bun mobil corporal cu 0 valoare economica [inclusiv
inscrisurile cu valoare patrimoniala (de exemplu, cele referitoare la un drept de
creanta ori la un drept real)] sau un bun imobil.
7.3. Sublectll lnfractiunit
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) cu capacitate
penala;
- participatia penala este posibila in toate formeIe: coautorat, instigare, complicitate.
455
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica prejudiciata prin inselaciune.

- in cazul in care nu exista identitate intre persoana prejudiciata si cea indusa in
eroare, aceasta din urma va fi subiectul pasiv secundar al infractiunii (de exemplu,
mandatarul indus in eroare cu prilejul lntocmirii unui act juridic cu titlu oneros, prin
care se produce un prejudiciu mandantului).
i la
uni

a) elementul material: inducerea in eroare printr-o actiune sau omisiune a unei
persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase ori ca mincinoasa a
unei fapte adevarate, avand ea efect crearea unei reprezentari eronate, false a realitatii;
~
Papta de a pretinde si primi bani, inducand in eroare persoana vatamata
cu privire la imprejurarea ca actul pentru a carui neindeplinire faptuitorul a pretins
si primit banii priveste indatoririle sale de serviciu, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de inselaciune, iar nu pe cele ale infractiunii de luare
de mita (l.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 362212004, www.legalis.ro).
n-
e,
el
n
ii
~
In raport cu prevederile art. 257 alin. (1) C.pen., infractiunea de trafic
de influenta exista atat atunci cand faptuitorul are in mod real 0 influenta asupra
unui functionar, cat ~i atunei cand faptuitorul Iasa sa se creada ca are influenta
asupra unui functionar, desi influenta nu exista in realitate. Prin unnare, fapta de
a pretinde si de a primi 0 suma de bani, savar~itade catre 0 persoana care lasa sa
se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-I determina sa faca ori
sa nu faca un act ce intra-in atributiile sale de serviciu, chiar daca in realitate
faptuitorul nu are 0 astfel de influenta, tntruneste elementele constitutive ale
infractiunii de trafic de influenta prevazute in art. 257 alin. (1) C.pen., iar nu pe
cele ale infractiunii de inselaciune. Prevalarea de 0 influenta inexistenta in
realitate, asupra unui functionar, desi constituie 0 prezentare ca adevarata a unei
fapte mincinoase - actiune ce realizeaza elementul material al infractiunii de
inselaciune - prin vointa legiuitorului constituie 0 infractiune distincta, daca
sunt lndeplinite si celelalte conditii prevazute in art. 257 alin. (1) C.pen., traficul
de influenta existand, insa, spre deosebire de inselaciune, indiferent daca s-a
cauzat sau nu 0 paguba materiala (I.C. CiJ; sectia penala, decizia nr. 342012007,
It
,
"
www./egalis.ro).
- spre deosebire de infractiunea de furt unde infractorul ia un bun din posesia sau
detentia altuia, lara consimtamantul acestuia, in scopul de a ~i-l lnsusi pe nedrept,
operand astfel atat 0 deposedare, cat si 0 imposedare, in cazul infractiunii de
tnselaciune persoana vatamata pierde proprietatea, posesia sau detentia bunului prin
transmiterea acestuia catre infractor in urma manoperelor dolosive eJectuate de
acesta; astfel, persoana vatamata este mai intai indusa in eroare, iar .apoi efectueaza
actul de dispozitie cu caracter patrimonial care ti produce un prejudiciu;
- in cazul in care mijloacele folosite reprezinta prin ele insele

retine concursul cu inselaciunea;
--
--~
...
------- -_
...
_._---
infractiune, se va
456
- simpla afirmare a unui neadevar sau publicitatea mincinoasa nu pot fi considerate ca fapte tipice de inselaciune.
b) urmarea imediati: producerea unui prejudiciu material;
c) legitura de cauzalitate: trebuie dovedita legatura de cauzalitate dintre

elementul material al infractiunii si urmarea imediata.

- intentia directa, calificata prin scop;
- scopul: obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust;
- nu intereseaza mobilul care l-a determinat pe faptuitor sa actioneze.
"
7.6. Inselaelunea
in eonventn
- pe langa cerintele generale expuse mai sus pentru retinerea inselaciunii in
conventii, mai trebuie indeplinite ~i urmatoarele conduit: .
a) inducerea in eroare trebuie sa fie realizata cu prilejul incheierii sau executarii
unui contract (inclusiv in cazul rezilierii/rezolutiunii unui contract cu acordul partilor);
b) inducerea in eroare sa fie determinanta pentru incheierea sau executarea
contractului de persoana vatamata, care altfel nu ar fi incheiat sau nu ar fi executat
contractu 1in conditiile stipulate.
- realitatea falsa creata trebuie sa se refere la fapte sau imprejurari care puteau fi
verificate la momentul incheierii ori executarii contractului; nu se vor avea in vedere
judecatile de valoare neadevarate;
- neexecutarea unei obligatii contractuale nu constituie inselaciune, cu exceptia
situatiei in care este dovedita folosirea unor manopere dolosive la momentul
incheierii contractului din care rezulta lipsa intentiei de a executa contractul din
partea debitorului obligatiei;
- nerestituirea unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare va constitui infractiunea de inselaciune, iar nu cea de abuz de incredere, mtrucst in cazul celei din urma predarea bunului presupune increderea acordata licit, iar nu cea obtinuta in mod fraudulos;
infractiunea de in~elaciune este deja consumata la momentul refuzului de restituire.
~
Fapta administratorului unei societati comerciale, de a achizitiona
marfa de calitate inferioara, scutita de taxe si accize, de a 0 vinde drept produse
de calitate superioara, purtatoare de taxe si accize, ~i de a insusi valoarea acestor
din urma componente ale pretului, constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (2) ~i (3) C.pen., savar~ita in dauna cumparatorilor, iar
nu infractiunile de delapidare prevazuta in art. 2151 ~i de in~elaciunecu privire la
calitatea marfurilor prevazuta in art. 297 C.pen. Ultimele infractiuni nu pot fi
retinute deoarece societatea comerciala nu este prejudiciata prin fapta savar~ita,
iar marfa nu a fost falsificata ori substituita (J.c.c.J., sectia penala, decizia
457
~
Obtinerea unui imprumut de la banca, garantat cu un apartament pe
care debitorul nu 11detine la data incheierii contractului, ci 11dobandeste prin
cumparare ulterior, cand se instituie ~i inscriptia ipotecara in favoarea bancii,
dar, neplatind pretul, consimte dupa 0 luna la anularea contractului de vanzare-cumparare, renuntand la apartament si lipsind banca de garantie, constituie
infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1) si (3) C.pen., iar nu 0
fapta cu caracter civil, de nerespectare a c1auzelor contractuale (C.S.J., sectia
Instrainarea ulterioara de catre inculpat a bunului cu care a garantat
obtinerea unui imprumut constituie 0 nerespectare a clauzelor contractului, pentru

care persoana lezata se poate adresa instantei civile, un atare act nerelevand
existenta intentiei frauduloase inca din momentul incheierii contractului sau
obtinerii imprumutului (C.s.J., sectia penald, decizia nr. 1255/1998,
www.legalis.ro).
~
Obtinerea de catre administrator a unui credit de la banca in scopul
declarat de a fi folosit pentru finantarea activitatii societatii comerciale ~i folosirea
banilor in alt scop, in lipsa oricarei activitati comerciale reale a societatii creditate,
garantarea imprumutului prin ipotecarea unui imobil grevat de sarcini, cu
ascunderea acestei situatii, precum si nerestituirea in termen a creditului intrunesc
trasaturile caracteristice ale infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 215
alin. (3) C.pen. (C.S.J., sectiapenala, decizia nr. 398012001, www.legalis.ro).
~
Fapta unei persoane de a vinde apartamentul pe care-l detine in calitate
de chirias, mentionand in actul de vanzare-cumparare ca este proprietarul
acestuia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune.
Imprejurarea ca faptuitorul avea vocatia de a deveni proprietarul apartamentului
in temeiul unor prevederi legale este irelevant sub aspectul intentiei de a induce
in eroare persoana vatamata, atata vreme cat nu a adus la cunostinta situatia
juridica reala a bunului vandut, prezentand ca adevarata calitatea sa mincinoasa
de proprietar. De asemenea, este irelevanta imprejurarea ca persoana vatamata,
fiind de buna-credinta, nu a cerut faptuitorului sa faca dovada calitatii sale de
proprietar si nu a facut demersuri pentru cunoasterea situatiei juridice reale a
apartamentului (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 3845/2001, www.legalis.ro).
~
Pentru existenta infractiunii de inselaciune in conventie prevazuta in
art. 215 alin. (3) C.pen. este necesar ca inducerea sau mentinerea in eroare sa se
fi produs in asa fel incat eel inselat nu ar fi incheiat conventia in conditiile
stipulate. Cu alte cuvinte, inducerea sau mentinerea in eroare trebuie sa ff avut
un rol hotarator in determinarea persoanei la incheierea contractului; eroarea in
care se afla partea vatamata este un element esential al faptei ~i ea trebuie sa
rezulte nemijlocit din actiunea faptuitorului; prezentarea frauduloasa, denaturata
sau alterata a realitatii trebuie sa fie apta de a inspira increderea paqii vatamate
si de a 0 induce in eroare, de a 0 amagi sau de a 0 mentine in eroarea produsa
anterior. Din examinarea materialului probator administrat in cauza rezulta in
458
mod indubitabil reaua-credinta a inculpatului T.G., care profitand de increderea

partilor vatamate G.C. ~i G.V. le-a determinat sa incheie, in favoarea sa, un act
notarial, cu consecinta deposedarii de bunul imobil ce Ie apartinea, acestea
avand convingerea ca inscrisul avea caracter pur formal. Astfel, inculpatul,
cunoscand ca partile vatamate erau in imposibilitate de a-I sprijini din punct de
vedere financiar pe fiul lor, martorul G.A., in initierea unei afaceri pe care acesta
si-a propus-o, s-a oferit sa-i ajute, venind cu ideea ca acestia sa-i yanda lui, in
mod formal, apartamentul ce Ie apartinea - fapt atestat de declaratiile martorilor
- pentru a fi ipotecat ulterior in vederea obtinerii unui credit bancar, dupa derularea contractului amintit, potrivit intelegerii verbale dintre parti, apartamentul
urmand sa revina in proprietatea titularilor initiali. Partile vatamate au fost de
acord cu propunerea inculpatului, motivat de faptul ca, pe de 0 parte, fiica lor
G.O., care a intentionat sa-l ajute pe fratele ei, nu a reusit sa obtina un asemenea
imprumut, iar, pe de alta parte, au avut deplina incredere in acesta pentru ca il
cunosteau, fiind vecin de bloc, a copilarit cu fiul lor ~i totodata stiau ca lucra la
Politia de Frontiera, iar tatal sau era consilierjuridic la 0 banca. Desi s-a inteles cu
partile vatamate, care au acceptat ca vanzarea apartamentului sa fie formala,
dupa incheierea contractului in forma autentica inculpatul a tnselat increderea
vanzatorilor in sensul ca, inainte ca acestia sa achite imprumutul, a depus el
diferenta de bani la banca si, in aceste conditii, a revandut imobilul unei alte
persoane. Faptul ca in realitate contractul de vanzare-cumparare a avut un
caracter simulat, in coroborare cu declaratiile univoce ale martorilor audiati in
cauza, rezulta si din inscrisurile existente la dosar, atestand ca acestia au achitat
ratele la imprumutul bancar contractat de inculpat. De altfel, din analiza
comportamentului inculpatului rezulta faptul ca, dupa incheierea contractului de
vanzare-cumparare nr. 889 din 12 mai 2004, acesta nu s-a comportat niciun
moment ca un proprietar adevarat al bunului dobandit, ci doar ca titular al
creditului bancar; in acest sens, pe inculpat .l-a interesat doar daca ratele lunare
erau platite sau nu la termen, iar cu privire la apartament nu a incheiat, ca un
adevarat proprietar, contracte pentru utilitati si nici contract cu asociatia de
proprietari; de altfel, nici la incheierea celui de-al doilea contract de
vanzare-cumparare inculpatul nu s-a comportat ca un adevarat proprietar, in
conditiile in care a ascuns calitatea de chiriasi a partilor vatamate, refuzand sa-l
insoteasca pe cumparator la identificarea imobilului ~i prezentarea situatiei
juridice reale a acestuia; prin urmare, daca partile vatamate cunosteau intentia
inculpatului de a Ie valorifica apartamentul, nu ar fi lncheiat vreun contract de
vanzare-cumparare, nici macar in forma simulata (1.C.CiJ; sectia penald,
___
In cazul infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (3) ~i (4)
C.pen., cercetarea judecatoreasca presupune administrarea de probe, nemijlocit, in
conditii de publicitate si contradictorialitate, cu privire la existenta intentiei,
constand, de exemplu, in audierea partilor civile sau a reprezentantilor acestora cu
privire la existenta unor intelegeri referitoare la modalitatea de plata sau
cunoasterea, la data incheierii contractelor, a faptului ca inculpatul nu poate plati
sumele datorate ori audierea inculpatului cu,privire la cunoasterea de catre acesta a
lipsei disponibilului la momentul emiterii cecurilor ~i la conditiile in care le-a
459
emis. In cadrul criteriilor pentru evaluarea intentiei in cazul infractiunii de lnselaciune prevazuta in art. 215 alin. (3) si (4) C.pen. se inscriu conduita persoanei
acuzate in legatura cu alte contracte sau cecuri, anterior datei faptelor din actul de
sesizare, masurile luate pentru respectarea clauzelor contractuale sau pentru efectuarea platii, coerenta masurilor cu scopul urmarit, atitudinea fata de respectarea
normelor care guverneaza domeniul in speta, rulajul marfurilor sau al incasarilor,
precum ~i caracterul diferit sau consecvent al conduitei persoanei acuzate fata de
faptele din cauza dedusa judecatii, alaturi de elementele determinante pentru
incheierea contractului, cunoasterea de catre partile contractante a modului in care
se va desfasura contractul, a momentului si a modului in care se va face plata,
existenta unor tmprejurari imprevizibile, emiterea de cecuri dupa interdictia
bancara (J.C. C.J., sectia penald, decizia nr. 2040/2012, www.sej.ro).
"
7.7. Inselaciunea
prin cecuri
- subiectul activ nemijlocit este titularul contului din care se face plata prin
intermediul cecului;
~
Constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (4)
C.pen. emiterea cecului de catre titularul contului la institutia de credit. Folosirea cecului tara acoperire de 0 alta persoana decat titularul, pentru inducerea in
eroare a unei persoane cu prilejul incheierii unui contract, constituie infractiunea
de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (2) si (3) C.pen. (C.S.J., sectia
penald, deeizia nr. 1927/2002, www.legalis.ro).
~
Emiterea de catre faptuitor a unui cec tara acoperire ce fusese anterior
declarat de titular ca fiind furat nu constituie infractiunea de inselaciune
prevazuta in art. 215 alin. (4), ci aceea de inselaciune in conventii prin folosirea
de mijloace frauduloase prevazuta in art. 215 alin. (1), (2) si (3) C.pen. (C.s.J.,
sectia penald, decizia nr. 1488/2002, www.legalis.ro).
- fapta de inselaciune prin cecuri prezinta unele particularitati:

a) inducerea in eroare trebuie sa se realizeze prin emiterea unui cec asupra unei
institutii de credit sau asupra unei persoane, de titularul real al cecului, stiind ca
pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara;
- daca beneficiarul cecului are cunostinta, in momentul emiterii, ca nu exista
disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infractiunea prevazuta
de art. 84 alin. (1) pet. 2 din Legea nr. 59/1934, iar nu inselaciune.
b) retragerea, dupa emitere, a proviziei cecului, in totul sau in parte (la momentul
emiterii cecul avea acoperire financiara);
c) interzicerea trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare (la
momentul emiterii cecul avea acoperire financiara); trasul este persoana careia
tragatorul i-a dat mandat sau ordin sa execute obligatia de plata a unei sume
determinate in favoarea unui teet beneficiar, la scadenta si locul mentionate,
- in toate cazurile fapta trebuie savar~ita in scopul de a obtine pentru sine sau
pentru altul un folos material injust si sa produca 0 paguba posesorului cecului;
---_...... ------
460
- nu se va retine aceasta forma particulara de iIl$eUiciunedaca fapta se realizeaza prin

intermediul unui bilet la ordin, cec in alb sau a unui ordin de plata, iar nu a unui cec;
- cecul trebuie emis in mod valabil, fiind indeplinite conditiile prevazute de lege.
~
Emiterea unui bilet la ordin, stiind ca pentru valorificare nu exista
acoperirea necesara, nu se incadreaza in prevederile art. 215 alin. (4) C.pen.,
biletul la ordin neputand fi asimilat cecului; 0 atare fapta, daca a fost savar~ita
eu intentia de a Insela si s-a prieinuit 0 paguba, constituie infractiunea de
inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (2) si (3) C.pen. (C.S.J., sectia penala,
~
in cazul in care, in momentul incheierii contractului, cecul emis pentru
plata marfii nu indeplinea conditiile de validitate prevazute in art. 1 din Legea
nr. 59/1934, neavand aplicata stampila societatii comerciale emitente, prevederile art. 215 alin. (4) C.pen. nu sunt incidente. intrucat, tnsa, cecul nu avea
acoperirea necesara, folosirea lui constituie un mijloc fraudulos de inducere in
eroare a societatii comerciale vanzatoare, fapta incadrandu-se in prevederile
art. 215 alin. (1), (2) si (3) C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 63212003,
www.legalis.ro).
~
Folosirea Intr-o tranzactie comerciala a unui cec rara acoperire obtinut
fraudulos de faptuitor nu se incadreaza in prevederile art. 215 alin. (4) C.pen.,
textul presupunand folosirea cecului de catre titularul real al acestuia. in atare
caz, fapta constituie inselaciune in contracte prin mijloace frauduloase prevazuta
in art. 215 alin. (1), (2) ~i (3) C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia
~
1. Emiterea unui cec, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista, la data
emiterii, provizia sau acoperirea necesara, constituie infractiunea prevazuta in
art. 84 alin. (1) pet, 2 din Legea nr. 59/1934, afara de cazul in care fapta constituie 0 infractiune sanctionata cu 0 pedeapsa mai grea. Aceasta incadrare juridica
este incidenta, intre altele, cand beneficiarul cecului a cunoscut lipsa acoperirii
in cont ~i a acceptat primirea lui in aceste conditii, Atunci cand beneficiarul nu
cunoaste aceasta imprejurare, fiind indus in eroare, in scopul ca faptuitorul sa
obtina un folos material injust, cauzand totodata 0 paguba posesorului cecului,
fapta constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (4) C.pen.
2. Emiterea unui bilet la ordin, pentru a carui valorificare la data scadentei nu
exista acoperirea necesara, nu constituie infractiune in lipsa unor elemente
subiective sau obiective corespunzatoare continutului constitutiv al unei fapte
penale. Cand beneficiarul este indus sau mentinut in eroare, cu prilejul incheierii
sau executarii unui contract, prin prezentarea ca fiind adevarat faptul mincinos
ca exista acoperire in cont pentru incasare, in asa fel incat tara aceasta eroare eel
mselat nu ar fi incheiat sau executat contractul, fapta constituie infractiunea de
inselaciune prevazuta ~n art. 215 alin. (3) C.pen. (J.C.C.J., completul de
9judecdtori, decizia nr. 33812004, www.legalis.ro).
-.
_ _.------------
Infractiuni eontra patrimoniului
461
--Emiterea mai multor file cec, eu omisiunea respectarii cerintelor legale,

faptuitorul stiind ca nu are disponibil in cont pentru acoperirea debitelor si procedand la inchiderea conturilor, ilustreaza intentia de a erea aparenta solvabilitatii
~i a bonitatii financiare, precum si aparenta eforturilor depuse pentru plata datoriilor, in realitate faptuitorul urmarind inducerea si mentinerea in eroare a partii
vatamate, precum si prejudicierea aeesteia, corelativ cu obtinerea unui folos
material injust (CA. Cluj, sectia penala si de minori, deeizia nr. 10/2010, in B.J.
CA. Cluj 2010).
7.S. Variante agravate

- constituie forme agravate ale infractiunii:
7.S.1. in~eHiciunea savar~ita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase

ori de alte mijloace frauduloase [art. 215 alin. (2) C.pen.]
- nume mincinoase: nume reale sau imaginare care nu sunt ale faptuitorului;
- calitdti mincinoase: calitati pe care nu le are faptuitorul; utilizarea de calitati
mincinoase pentru a realiza inducerea sau mentinerea in eroare poate constitui
infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, ori poate fi realizata prin utilizarea unor
inscrisuri false ori pe calea unui fals in declaratii;
- daca mijlocul fraudulos constituie el insusi
real cu inselaciunea;
infractiune, se va reline concursul
- poate fi retinuta aceasta forma agravata si In cazul inselaciunii savar~ite cu cecuri.

~
Atribuindu-si mincinos calitatea de reprezentant al unei firme reale ce
se ocupa eu plasarea fortei de munca In strainatate, pentru inselarea unor
persoane care i-au dat bani pentru obtinerea de eontracte de munca ~i a vizelor
necesare, inculpatul a savarsit infractiunea de inselaciune calificata prevazuta in
art. 215 alin. (2) C.pen. (CS.J., sectia penala, decizia nr. 526/2000,
www.legalis.ro).
___
Fapta inculpatului care, convenind cu persoana vatamata sa-i procure
de la vanzatorul unui magazin 0 pereche de pantofi cu suma de 800 de lei ~i
primind de la aceasta suma de mai sus, a pus-o intr-un plic pregatit dinainte,
dupa care, pretextand ca nu a putut dobandi pantofii, a Inmanat persoanei vatamate un plic asemanator In care pusese, In loc de bani, cateva bucati de hartie de
ziar de marimea bancnotelor, constituie infractiunea prevazuta in art. 215
alin. (2) C.pen. Caracterul calificat al infractiunii - prin mijloace frauduloase rezulta, In speta, din folosirea celor doua plicuri, unul gol In care inculpatul a
pus banii primiti de la persoana vatamata si celalalt continand hartii rara valoare
(T.MB., sectia penala, decizia nr. 49111990,in CP.J.P., 1990, p. 93).
7.S.2. in~elaciunea care a avut conseclnte deosebit de grave [art. 215 alin. (5)
C.pen.]
- urmarea imediata trebuie sa fie praeterintentionata si sa constea intr-o paguba
materiala mai mare de 200.000 lei sau 0 perturbare deosebit de grava a activitatii,
:+
462
cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145
C.pen. ori altei persoane fizice sau juridice.
~
In cazul infractiunii de inselaciune in forma continuata, daca prin
actiunile de emitere a mai multor cecuri asupra unor institutii de credit, stiind ca
pentru valorificarea acestora nu exista provizia sau acoperirea necesara, s-au
cauzat pagube materiale in patrimoniul mai multor persoane fizice ori juridice, a
carer valoare totala depaseste suma de 200.000 RON, fapta se incadreaza ~i in
prevederile art. 215 alin. (5) C.pen. referitoare la inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave (1.c.c.J, sectia penala, deeizia nr. 7312007,
www.legalis.ro).
7.9. Formele fnfractiunfi

- actele de pregatire sunt posibile, tnSa nu sunt incriminate; actele de pregatire
efectuate de un tert, de care se serveste autorul constituie acte de complicitate;
- tentativa (perfects, imperfects, relativ improprie) este posibila ~i incriminata;
~
Inculpatii, in scopul de a primi foloase de la S.M., s-au decis sa liciteze
formal ~i sa se comporte la licitatie convenabil fata de S.M. astfel incat sa nu
urce pretul bunurilor supuse licitatiei la 0 diferenta semnificativa fata de pretul
de pomire. In consecinta, se constata ca a existat 0 intelegere intre inculpati si
martor, in asa fel incat proprietarul vanzator al bunurilor, E.M. Cavnic, sa obtina
un pret cat mai mic in favoarea lui S.M. Prin aceasta s-ar fi ajuns la 0 licitatie
trucata, de natura sa 0 deturneze de la scopul ei firesc si sa mentina redus pretul
bunurilor scoase de proprietar la vanzare, in paguba acestuia. Or, aceste fapte
reprezinta 0 punere in executare a hotararii de a induce in eroare E.M. Cavnic, in
scopul de a obtine pentru inculpati ~i S.M. (foloase materiale injuste, cu
consecinte pagubitoare pentru "organizatoarea licitatiei, consecinte care nu s-au
produs datorita interventiei organelor de cercetare penala, Faptele savarsite
constituie, deci, tentativa la infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 20
raportat la art. 215 alin. (1) C.pen., sens in care recursul inculpatilor a fost admis
(C.S.J, sectia penala, decizia nr. 270812002, www.legalis.ro).
~
Nu este absolut improprie tentativa de a lncasa prima de asigurare
declarand in mod mincinos ca autoturismul asigurat a fost furat, plata fiind
refuzata ca urmare a descoperirii de catre politie ca faptuitorul, in' realitate,
vanduse autoturismul.
Imprejurarea ca societatea de asigurare este astfel organizata incdt lncercarea de
inducere in eroare poate fi relativ usor descoperita nu atribuie cererii de
despagubiri bazate pe declaratii false caracterul unei tentative absolut improprii,
in sensul prevederilor art. 20 alin. (3) C.pen., acest mod de executare a infractiunii putand duce, in anumite imprejurari, la consumarea infractiunii de inselaciune (C.S.J, sectia penald, decizia nr. 5137/2001, www.legalis.ro).
~
Fapta unei persoane de a prezenta drept ca~tigator un bilet loto, ale
carui cifre au fost modificate in asa fel incat falsul apare evident, nu constituie
463
tentativa la infractiunea de inselaciune in paguba patrimoniului public, deoarece

biletul, fiind alterat in asemenea mod, era absolut impropriu de a induce in
eroare pe angajatii care aveau indatorirea sa primeasca si sa verifice valabilitatea
lui (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 268711969, in Repertoriu
1969-1975, p. 253).
--..
In cazul in care, dupa incercarea de inducere in eroare a persoanei
vatamate cu prilejul incheierii unui contract comercial, aceasta i~i da seama ca
i-au fost prezentate drept adevarate fapte mincinoase ~i sesizeaza organele de
politie inainte de livrarea marfii, fapta constituie tentativa la infractiunea de
inselaciune. Imprejurarea ca organul de cercetare penala, in vederea descoperirii
si dovedirii infractiunii, a luat masura ca marfa sa fie livrata sub supravegherea
acoperita a politiei, nu constituie acte de exeeutare a eontractului, eauzator de
paguba pentru persoana vatamata si, ea atare, nu atribuie faptei caraeterul unei
infractiuni de inselaciune consumata (C.S.J., sectia penala, deeizia nr. 3841/2001,
www.legalis.ro).
- infractiunea se consuma la momentul producerii prejudiciului;
--..
Pentru a se retine infractiunea de inselaciune este necesar sa se
constate ca 0 persoana a fost indusa in eroare, cu scopul de a se obtine un folos
material, precum si producerea unei pagube in patrimoniul persoanei inselate.
Prin urmare, din moment ce actiunile inculpatului trebuie sa aiba drept rezultat
pricinuirea unei pagube materiale, aeesta este momentul cand se consuma
infractiunea de inselaciune, In speta, ineulpata, gestionara la 0 unitate eu profil
alimentar, constatand ca are 0 lipsa in gestiune, a falsifieat 0 factura emisa pe
seama unui spital, adaugand la marfurile real livrate ~i altele pe care nu le-a
livrat, transformand suma de 600 lei, pret real datorat, in 6.000 lei. Factura a fost
emisa la 9.11.1989 si a fost achitata la 26.11.1989. Asa fiind, rezulta ca
momentul consumarii infractiunii de Inselaciune a avut loc la 26.11.1989
(C.S.J., sectia penala, decizia nr. 114311992, in Dreptul nr. 211993, p. 79).
- poate fi savar~ita in forma continuata,
caz in care infractiunea
se epuizeaza
la
7.10. Pedeapsa
- pentru forma tip: iachisoarea
de la 6 luni la 12 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 215 alin. (2) C.pen.: Inchisoarea de la
3 la 15 ani;
lOla 20 de ani si interzicerea unor drepturi;
- pentru inselaciunea in conventii sau prin cecuri: pedeapsa prevazuta fie pentru
varianta tip, fie pentru cele agravate, daca s-au produs consecintele cerute de lege
pentru aceste variante.
464
8. Delapidarea
8.1. Notfune
- este infractiunea ce consta in folosirea, insusirea sau traficarea de catre un

functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care legestioneaza sau Ie administreaza, daca prin aceasta s-a produs un prejudiciu [art. 2151
alin. (1) C.pen.];
- art. 272 pet. 2 ~i 3 din Legea nr. 3111990 prevede 0 forma specials de delapidare
(daca fapta nu constituie 0 infractiune mai grava) constand in fapta fondatorului,
directorului sau a reprezentantului legal al societatii care: (i) foloseste, cu rea-credinta,
bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor
acesteia sau in folosul propriu ori pentru a favoriza 0 alta societate in care are interese direct sau indirect; (ii) se lmprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care 0 administreaza, de la 0 societate controlata
de aceasta ori de la 0 societate care controleaza societatea pe care el 0 administreaza,
suma imprumutata fiind superioara limitei prevazute la art. 1444 alin. (3) lit. a), sau
face ca una dintre .aceste societati sa ii acorde 0 garantie pentru datorii proprii;
- constituie
grave.
varianta agravata delapidarea care a produs consecinte deosebit de

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protectia patrimoniului;
obiectul juridic secundar 11constituie relatiile sociale referitoare la buna desfasurare
a serviciului;
b) obiectul material: banii, valorile sau alte bunuri mobile corporale cu 0 valoare
economics, care apartin unei persoane juridice si pe care faptuitorul le gestioneaza
sau administreaza efectiv (chiar daca acestea nu au fost inregistrate efectiv in
contabilitatea persoanei vatamate),
- de asemenea, pot constitui obiect material al delapidarii banii, valorile sau aite
bunuri care, desi nu fac parte din patrimoniul persoanei juridice, sunt in concret
administrate sau gestionate de faptnitor, sau plusurile in gestiune create fraudulos;
- in cazul in care bunul sustras nu face parte dintre bunurile administrate sau
gestionate, acesta va constitui obiectul material al infractiunii de furt.
8.3. Subiecp.i infractiunf!
a) subiectul activ: autor al infractiunii poate fi numai un functionar public sau
functionar, care gestioneaza sau administreaza bunurile unei persoane juridice
pub lice sau private;
- subiect activ nemijlocit poate fi atdt 0 persoana fizica, cat ~i 0 persoana juridica;
- prin functionar public se intelege orice persoana care exercita, permanent sau
temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, 0 insarcinare de orice natura,
retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 C.pen.
I
"
465
- prin functionar se intelege functionarul public, precum ~i orice salariat care

exercita 0 insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele la care se
refera art. 145 C.pen.;
\
- gestionarul este persoana care are ca atributii principale de serviciu primirea, I
pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea, chiar temporara, a,unitatii in
care i~i desfasoara activitatea; poate fi subiect activ al infractiunii de delapidare si un
gestionar de fapt, adica angajatul (inclusiv in baza unei conventii civile) care
indeplineste in fapt atributiile principale de serviciu ale unui gestionar de drept;
- gestionarul vine intotdeauna intr-un contact direct, material cu bunurile pe care
le primeste, pastreaza sau elibereaza;
- gestionarul de fapt (persona care indeplineste in fapt atributiile principale de
serviciu ale unui gestionar de drept) poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de
delapidare;
~
Insusirea de catre cel angajat, prin contract de prestari de servicii, a
banilor primiti de la angajator pentru achizitionarea unor marfuri constituie
infractiunea de abuz de incredere, iar nu aceea de delapidare, faptuitorul
neavand calitatea de functionar (C.S.J., sectia penalii, decizia nr. 350212002,
www.legalis.ro).
~
Inculpatul, factor postal, prin falsificarea unor acte, si-a tnsusit sume
de bani care, aflate temporar in gestiunea unor functionari din cadrul directiilor
judetene de posta, cum sunt factorii postali, apartin bugetului de stat. Asa fiind,
insusirea de catre inculpat a banilor pe care ii avea in gestiune constituie
infractiunea de delapidare, iar nu de gestiune frauduloasa, cum gresit a retinut
instanta (C.S.J., sectia penala, deeizia nr. 276212000,www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului, inspector de impozite si taxe in cadrul unei administratii financiare, de a-si lnsusi sume de bani din tncasarile facute in aceasta
calitate, constituie infractiunea de delapidare, ~i nu infractiunea de gestiune frauduloasa, Aceasta deoarece inculpatul are calitatea de functionar, iar in cadrul
atributiunilor sale de serviciu ii revenea si obligatia de a gestiona sumele incasate,
in timp ce gestiunea frauduloasa se comite de once persoana ce are bunuri in
conservare sau administrare,nefiind necesar sa aiba calitatea de functionar (C.S.J.,
sectia penala, decizia nr. 100511998,in cr. Ad, p. 793).
- administratorul este functionarul care printre atributiile de serviciu Ie are si pe
acelea privind incheierea de acte de dispozitie cu privire Ia bunurile persoanei juridice sau de a administra aceste bunuri (de pilda, directorul unei persoane juridice);
- este administrator in sensul legii penale si administratorul judiciar sau lichidatorul averii debitorului insolvent prevazuti de Legea nr. 85/2006, precum ~i orice
reprezentant sau prepus al acestora;
Drept penal. Partea specia/ii
466
- administratorul asociatiei de proprietari sau de locatari este de asemenea subiect

activ al infractiunii de delapidare;
~
Administratorul asociatiei de proprietari sau de locatari are calitatea de
functionar, Fapta acestuia de insusire, folosire sau traficare, in interesul sau ori
pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau Ie administreaza constituie infractiunea de delapidare (CS.J., Sectiile Unite, Decizia
.~
Subiectul activ al infractiunii prevazute de art. 145 alin. (I) din Legea
nr. 85/2006 este unul calificat, respectiv acesta trebuie sa fie administratorul sau
lichidatorul averii debitorului ori reprezentant sau prepus al acestora. In sensul
legii speciale, administratorul averii debitorului este administratorul judiciar,
care nu poate fi sub nicio forma administratorul din acceptiunea comuna,
tntrucat acesta este actualul debitor. Administratorul judiciar apare ca mandatar
al justitiei, mandatul sau fiind, pe de 0 parte, legal ~i,pe de alta parte, judiciar
(judecatorul sindic it desemneaza ~iii stabileste ~i el 0 serie de sarcini). In cauza,
inculpatul nu are calitatea ceruta de legea specials, el fiind doar administratorul
statutar al debitoarei, al carui drept de administrare nu a fost ridicat odata cu
incuviintarea planului de reorganizare, dar a fost restrictionat de judecatorul
sindic, care a stabilit ca activitatea debitoarei sa se desfasoare sub stricta supraveghere a administratoruluijudiciar. In schimb inculpatul, in calitate de administrator statutar al societatii debitoare, are calitatea ceruta de lege pentru a fi
subiectul activ al infractiunii de delapidare prevazuta de art. 2151 C.pen., respectiv aceea de functionar in sensullegii penale - art. 147 alin. (2) C.pen. (salariatul care are ca atributii de serviciu efectuarea de acte de dispozitie referitoare
la starea si circulatia bunurilor din patrimoniul unei societati comerciale) (CA.
Cluj, sectia penala, deeizia nr. 29/2007, www.legalis.ro).
- proprietarul bunuluilbunurilor poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de
delapidare daca are atat calitatea de functionar/functionar public, cat ~i pe cea de
gestionar/administrator al persoanei juridice vatamate;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate; toti coautorii trebuie insa sa aiba calitatea specials ceruta de lege, altfel se va
retine complicitatea la savarsirea infractiunii de delapidare pentru subiectii activi
necalificati care contribuie nemijlocit la aceasta;
b) subleetul pasiv: persoana juridica, publica sau privata, ale carei bunuri sunt
gestionate sau administrate de faptuitor,

a) elementul material: sustragerea unui/unor bunuri din patrimoniul persoanei
juri dice, bunuri pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza, urmata de tnsusirea (scoaterea cu caracter definitiv a bunului din sfera patrimoniala a persoanei
vatamate urmata de imposedarea faptuitoruiui), folosirea (scoaterea temporara a
bunului din sfera patrimoniala a persoanei vatamate urmata de intrebuintarea acestuia
de faptuitor sau de un tert) sau trafiearea (scoaterea temporara a bunului din sfera
467
patrimoniala a persoanei vatamate, urmata de incredintarea bunului spre folosint!

unui tert, in scopul obtinerii unui profit de catre faptuitor);
b) urmarea Imedlata: scoaterea definitiva sau temporara a bunului din sfera
patrimoniala a persoanei vatamate ~i producerea unei pagube acesteia; in cazul in
care nu a fost cauzata 0 paguba, se va reline abuzul in serviciu, iar nu delapidarea;
c) legatura de cauzalitate: rezulta, in principiu, din materialitatea faptei.

--..
Faptele inculpatelor, angajate pe baza de contract de munca la 0
societate comerciala, de a-si insusi mai multe bunuri din gestiune, cu acordul
administratorului societatii ~i al asociatului unic, care le-au dat permisiunea de a
Iua bunurile pe datorie, fiind trecute intr-un caiet special sub controlul asociatului unic, nu lntrunesc elementele constitutive ale infractiunii de delapidare
sub aspectul laturii subiective, din moment ce inculpatele nici nu au prevazut si
nici nu au urmarit producerea unei pagube in patrimoniul unitatii, constand in
valoarea bunurilor insusite, urmand sa plateasca ulterior contravaloarea acestora,
conform intelegerii initiale cu conducerea unitatii (C.A. Bucuresti, sectia I
penala, decizia nr. 835/R/2004. in P.J.P. 2003-2004. p. 118).
- scopul urmarit: satisfacerea unui interes personal al faptuitorului sau al altei

persoane;
- nu are importanta mobilul care l-a determinat pe faptuitor sa actioneze.
8.6. Varianta agravata [art. 2151 alin. (2) C.pen.]

- se retine in cazul in care fapta a produs pagube materiale mai mari de 200.000 lei
sau 0 perturbare deosebit de grava a activitatii unei persoane juridice publice sau private.

- tentativa este posibila si incriminata;
- infractiunea se consuma in momentul in care bunul iese temporar sau definitiv
din sfera patrimoniala a persoanei vatamate, ca urmare a sustragerii;
- poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la
momentul realizarii ultimului act de executare.
8.8. Pedeapsa
- in forma tip: inchisoarea de la unu la 15 ani;
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la lOla 20 de ani ~i interzicerea unor
drepturi.
I
-------
----
.
468
9. insu~irea bunului gasit
9.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in fapta unei persoane care, gasind un bun mobil
pierdut/uitat de catre altul, nu 11preda in termen de 10 zile autoritatilor sau celui care
l-a pierdut/uitat, ori dispune de acel bun ca de al sau inainte de expirarea termenului \
legal de predare [art. 216 alin. (I) C.pen.];
- constituie varianta asimilata a insusirii bunului gasit fapta celui care i~i
insuseste pe nedrept un bun mobil al altuia ajuns din eroare in posesia sa.
9.2. Obiectul lntractiunii

a) obiectul juridic: relatiile sociale cu caracter patrimonial;
b) obiectul material:
(i) bunul gas it este bunul mobil iesit involuntar din posesia sau detentia unei
persoane, care este gasit ulterior de 0 alta persoana, lntr-un loc unde in mod obisnuit
bunurile nu sunt lasate nesupravegheate; este necesar ca gasitorul sa nu cunoasca
persoana careia ii apartine bunul gasit;
- nu este obligatoriu ca posesorul sau detentorul sa fi realizat pierderea bunului
(de pilda, in cazul in care un student uita, la iesirea de la un examen, geanta cu
obiecte personale in sala de examen,. dandu-si seama in scurt timp de pierderea
acesteia; ori situatia in care pasagerul unui tren coboara pe peron pentru a-~i cumpara
un ziar si nu reuseste sa urce din nou, dupa punerea in miscare a trenului in care se
afla bagajul sau);
- nu constituie bun gdsit: bunul abandonat ori lasat temporar tara supraveghere de
proprietar; animalul se indeparteaza de spatiul unde este tinut in mod obisnuit de proprietar, in scopul de a se hrani; bunul care a fost uitat de proprietar in prezenta infractorului care sesizase acest aspect (in acest caz din urma caz fapta va constitui furt);
bunul uitat de posesor sau detinator tntr-un loc unde acesta stie ca l-a lasat ~i unde se
poate intoarce oricand sa-l reia (deoarece persoana vatamata nu a pierdut posesia sau
detentia lui. Insu~irea unui asemenea bun de catre acela care si-a dat seama ca bunul
a fost uitat, si nu pierdut, constituie infractiunea de furt, ~i nu aceea de insusire a
bunului gasit);
- in situatia in care hotul sau talharul abandoneaza bunul sustras, in timp ce era
urmarit de organele de politie, acest bun nu va putea fi considerat bun abandonat care
nu constituie obiectul material al infractiunii de insusire a bunului gasit; in acest caz,
fapta gasitorului de a-si insusi acest bun intruneste elementele de tipicitate ale
infractiunii de insusire a bunului gasit, subiect pasiv fiind persoana careia ii fusese
sustras bunul.
~
Una din conditiile esentiale pentru existenta infractiunii de insusire a
bunului gasit este ca bunul insusit sa fie pierdut de catre posesor (sa fi iesit din
posesia sau detentia acestuia tara voia sa). Daca tnSa bunul nu a fost pierdut, ci
ascuns de catre 0 persoana care 11sustrasese in ideea de a fi valorificat ulterior,
------ ._._-- -----_.
469
iar inculpatul putea sa i~i dea seama dupa volumul colacului de sarma ~idupa
loeul unde a fost gasit, atunci nu suntem in prezenta acestei infractiuni (C.A.
Sueeava, sectia penala, decizia nr. 5412004, in Buletinul Jurisprudentei CurIii
de Apel Sueeava 2002-2003, Ed. Hamangiu, Bucuresti, p. 61).
~
Un bun uitat de posesorul sau intr-un anumit Ioc, in prezenta aceluia
care ulterior si-l insuseste, n)l poate constitui obiect material al infractiunii
prevazute de art. 216 C.pen.,'deoarece nu este bun gasit; insusirea acestui bun
constituie infractiunea de furt (Trib. Suprem, sectia penala, decizia
nr. 1680/1971, In C. Sima, Codulpenal adnotat, p. 400).
~
Fapta unui sofer de taxi de a-si insusi un obiect uitat de un calator in
autovehiculul eondus de el constituie infractiune de furt, iar nu aceea de tnsusire
a luerului gasit (TMB., sectia a II-a penala, decizia nr. 200111975, tn Repertoriu 1981-1985, p. 167).
(ii) bunul intrat din eroare In posesia faptuitorulut, adica bunul mobil remis din
eroare unui ten, care 11primeste crezand ca.ii este destinat; eroarea nu trebuie sa. fi
fost provocata de tertul primitor (In acest caz fapta va constitui inselaciune); tot un
astfel de bun este eel luat din eroare de catre faptuitor crezand, datorita caracteristicilor bunului, ca.este al sau.

a) subiectul activ: orice persoana (fizica sau juridica) cu capacitate penala;
- participatia penala este posibila in toate forme le: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica al carei bun a fost pierdut ori al
carei bun a ajuns din eroare la un tert.

(i) nepredarea bunului gasit in termen de 10 zile de la data gdsirii cafre autorttati
sau celui care l-a pierdut;
- termenul de 10 zile este un termen de drept substantial care se calculeaza
potrivit art. 154 C.pen.l;
- in cazul in care persoana care a pierdut bunul nu este cunoscuta, iar ultima zi a
termenului este intr-o zi in care autoritatile nu au program cu publicul, fapta nu va fi
tipica in situatia in care predarea are loc in prima zi lucratoare dupa expirarea
termenului de 10 zile.
(ii) dispunerea de bunul gdsit in termen de zece zile de la data gasirii;
- faptuitorul trebuie sa faca fie acte de dispozitie juridica, fie acte de dispozitie
materiala cu privire la bunul gasit;
Potrivit art. 154 C.pen.: "La calculareatimpului ziua se socotestede 24 de ore ~i saptAmana de 7 zile. Luna si anul se socotescimpliniteeu 0 zi Inaintede ziua corespunzatoaredatei
de la care au inceput sa curga".
I
470
- dupa trecerea termenului de zece zile de la data gasirii, bunul se va considera

insusit de catre faptuitor si, prin urmare, se va retine numai nepredarea bunului gasit,
nu si dispunerea de acesta.
(iii) insusirea bunului ajuns din eroare in posesia faptuitorulut:
- fapta este tipica numai in momentul in care faptuitorul, dupa ce constata ca
poseda un bun al altuia (adica din momentul in care acesta nu se mai afla in eroare)
~i-l insuseste pe nedrept, comportandu-se fata de acesta ca un adevarat proprietar; in
acest caz, legea nu prevede un termen de restituire a bunului;
- in situatia in care eel care a primit bunul ramane in continuare in eroare cu
privire la modalitatea in care l-a dobandit, sunt incidente dispozitiile art. 51 C.pen.
relative la eroarea de fapt.
b) urmarea imediata; producerea unei pagube (valoarea bunului, lipsa de
folosinta, imposibilitatea exercitarii atributelor dreptului de proprietate: usus, fructus,
abusus);
c) legatura de cauzaUtate: rezulta din materialitatea faptei (ex re).

- intentia directa sau indirecta.
9.6. Formele infractiunf!

- actele de pregatire sunt posibile la modalitatea comisiva a infractiunii, insa nu
sunt incriminate;
- tentativa este posibila in ceea ce priveste modalitatile comisive ale infractiunii
(dispunerea de bunul gasit, lnsusirea bunului ajuns din eroare la faptuitor), nefiind
insa incriminata; la modalitatea omisiva (nepredarea bunului gasit) tentativa nu este
posibila;
- infractiunea se consuma: (i) la expirarea termenului de 10 zile, in cazul savar~irii
faptei in modalitatea nepredarii bunului gasit; (ii) la momentul dispunerii de bunul
gasit ori a insusirii bunului ajuns din eroare la faptuitor,
9.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 0 luna la 3 luni sau amends,
10. Distrugerea
10.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de
neintrebuintare a unui bun apartinand altei persoane sau in impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun sau in inlaturarea masurilor
luate [art. 217 alin. (1) C.pen.];
471
- actiunea penala pentru forma tip a infractiunii se pune in miscare la plangerea

prealabila a persoanei vatamate;
- constituie variante agravate ale infractiunii de distrugere cazurile in care: (i)
bunul are 0 deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau 0 alta
asemenea valoare; (ii} bunul este 0 conducta petroliera sau de gaze, un cablu de inalta
tensiune, un echipament sau instalatie de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune, un sistem de alimentare cu apa, 0 conducta magistrala de alimentare cu apa; (iii) fapta a fost savar~ita prin incendiere, explozie ori prin
orice alt asemenea mijloc, daca rezulta pericol public.

impotriva oricarui act de distrugere, degradare sau aducere in stare de neintrebuintare;
b) obiectul material: orice bun mobil (inclusiv un animal) sau imobil, care
apartine unei alte persoane fizice sau juri dice sau altei entitati decat faptuitorul.
- pot constitui obiect material si anumite inscrisuri care au 0 valoare economics
sau prezinta 0 importanta pentru proprietar, eu exceptia inscrisurilor care se afla in
pastrarea ori detinerea unui organ sau a unei institutii de stat ori a unei alte unitati
prevazute in art. 145 C.pen. si a celor emise de un organ de urmarire penala, de 0
instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori destinate acestora;
- nu pot constitui obiect material al infractiunii de distrugere: bunurile abandonate
sau cele care nu apartin nimanui, bunurile aflate intr-o stare extrem de avansata de
degradare ori cele care sunt lipsite de vreo semnificatie si tara nicio utilitate;
~.
Infractiunea prevazuta in art. 242 C.pen. este 0 infractiune contra
autoritatii, al carei obiect material 11constituie orice inscris care se afla in
pastrarea ori detinerea unui organ sau a unei institutii de stat ori a unei alte
unitati prevazute in art. 145, eu exceptia inscrisurilor emise de un organ de
urmarire penala, de 0 instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori
destinate acestora. Distrugerea acestor din urma inscrisuri ori impiedicarea in
orice mod ca un inscris destinat unuia dintre organele sus-aratate sa ajunga Ia
acestea, cand astfel de inscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze, constituie
infractiunea prevazuta in art. 272 C.pen. si constituie 0 infractiune care
impiedica infaptuirea justitiei. Ca atare, distrugerea unor procese-verbale de
constatare a unui accident rutier si a probelor biologice recoltate pentru analiza
se incadreaza in prevederile art. 272 C.pen. (1.C. CJ; sectia penala, decizia
- in cazul variantelor agravate poate constitui obiect material al infractiunii si un

bun care apartine faptuitorului.
10.3. Subiectii Infractlunil

.t
"*
--_._------------+-_.
472
- proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii numai in

cazul savar~irii faptei in vreuna din variantele agravate;
- participatia penala este posibila in toate fonnele: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica sau orice entitate careia Iiapartine
bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuintare de faptuitor.

a) elementul material: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau inlaturarea masurilor de conservare ori salvare a bunului, dupa ce au fost luate;
- distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului;
- in cazul in care, dupa comiterea infractiunii de furt (simplu sau calificat), hotul
distruge bunul sustras [in conditiile art. 217 alin. (1) C.pen.], se va retine numai
infractiunea de furt (deoarece hotul se comporta ca un "proprietar" fata de bunul
sustras putand sa dispuna de el inclusiv prin distrugere), iar nu un concurs intre
aceasta si infractiunea de distrugere; totusi furtul se va retine in concurs cu distrugerea daca aceasta din urma este comisa in vreuna dintre variantele agravate prevazute de art. 217 alin. (2)-(4) C.pen.;
- degradarea lnseamna deteriorarea unui bun ce are drept unnare alterarea substantei sau a esteticii acestuia (daca aspectul estetic este de esenta bunului) In asa
masura incat bunul nu mai poate fi utilizat sau valorificat ca in trecut, rara a fi
reparat;
- aceste doua modalitati alternative sunt absorbite In furtul calificat savar~it prin
efractie sau in infractiunea de violare a secretului corespondentei [art. 195 alin. (2)
C.pen.];
~
Efractia - ca agravanta a furtului prevazut de art. 209 lit. i ) C.pen.
implies, prin natura sa, deteriorarea sau distrugerea unui dispozitiv de tnchidere
ori a unui obiect destinat sa impiedice accesul sau sa inchida trecerea spre locul
unde se afla obiectul material al sustragerii. In consecinta, deteriorarea sau
distrugerea lncuietorilor, savar~ita in vederea comiterii furtului, nu constituie 0
infractiune de distrugere distincta, ci se inglobeaza, ca 0 circumstanta agravanta,
in continutul infractiunii, complexe, de furt calificat (T.MB., sectia I penala,
decizia nr. 1944/1976, in Repertoriu 1981-1985, p. 169).
- distrugerea sau degradarea poate fi absorbita, in unele cazuri, si in infractiunea
de talharie;
~
Degradarea imbracamintei persoanei vatamate, ca urmare a violentelor
exercitate contra ei de inculpat in incercarea de a-si asigura scaparea, constituie
infractiunea complexa, unica, de talharie, in care fapta de distrugere este absorbita, intrand in continutul infractiunii de talharie (es.J, sectia penala, decizia
Infractiunt contra patrimoniulut
473
- adueerea in stare de neintrebuintare presupune ca bunul nu mai poate fi folosit

potrivit destinatiei sale chiar tara a fi distrus sau degradat;
- impiediearea ludrii masurilor de eonservare ori de salvare a unui bun creeaza 0
stare eventuala de pericol cu privire la bun, chiar daca in momentul desta~urarii
activitatii infractionale bunul nu este distrus sau degradat prin actiunea faptuitorului;
~
Impiedicarea stingerii unui incendiu cauzat de 0 persoana in propria
gospodarie, din neglijenta, constituie infractiunea de distrugere prevazuta in
art. 217 alin. (1) ~i (4) C.pen. daca incendiul s-a extins asupra bunurilor altor
persoane distrugandu-le, In speta, fiind de fata in momentul declansarii incendiului, inculpatul nu a luat nicio masura pentru limitarea efectelor acestuia si,
datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el ~i vecinul respectiv, i-a impiedicat pe locuitorii ce au incercat sa intervina pentru stingerea incendiului (c.s.J.,
sectia penalii, decizia nr. 1222/1998, www.legalis.ro).
- inliiturarea masurilor luate de eonservare sau de salvare a unui bun presupune

existenta unei situatii de pericol prin crearea unui cadru in care acesta poate fi distrus
sau degradat;
- daca faptuitorul realizeaza mai multe activitati infractionale prevazute de elementul material, va exista 0 singura infractiune.
b) urmarea imediati: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun sau crearea unei stari de pericol prin impiedicarea luarii masurilor de
conservare ori de salvare a unui bun sau prin Inlaturarea masurilor de conservare ori
salvare a bunului;
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost comisa infractiunea.
~
Analizand actele ~i lucrarile dosarului, instanta de fond a apreciat ca in
cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de distrugere, asa
cum corect a retinut ~i procurorul. Astfel, infractiunea de distrugere se savarseste cu intentie, directa sau indirecta, In speta, intentia intimatului A.D. de a
distruge bunurile petentului nu exista. Aeesta in calitatea sa de executor judecatoresc s-a deplasat la imobilul in litigiu somandu-i pe T.$. ~i T.!. sa paraseasca
imobilul, insa acestia au refuzat, trecandu-se fa executarea silita. Intrueat T.$. a
amenintat ca-si da foe, avand asupra sa 0 sticla eu benzina, executorul judecatoresc, respeetiv intimatul, avand acordul creditoarei (a se vedea procesul-verbal
intocmit de intimat cu acea ocazie), a fost de acord cu 0 executare partiala a
hotararii judecatoresti, in sensul ca s-a treeut doar la evaeuarea debitorilor din
casa construita din boltari, nu ~i din eea construita din lemn si anexele gospodaresti, sens in care mobila din casa de boltari a fost scoasa afara in curte sau in
anexele gospodaresti, ramanand astfel la dispozitia debitorilor. Dupa plecarea
intimatului, persoanele aflate acolo, martori, veeini, rude, au ridicat aceste
474
bunuri ~i le-au depozitat pe terasa casei, in magazia de lemne, sub streasina

bucatariei etc. Altfel spus, desi executarea silita nu a fost finalizata, aceasta in
beneficiul petentului, care a fost lasat de creditor ~iintimat sa foloseasca casa de
lemn ~i anexele gospodaresti, acesta formuleaza plangere penala impotriva
intimatului pentru ca i-a distrus bunurile. Evident ca din starea de fapt expusa nu
rezulta intentia intimatului de a distruge bunurile petentului. Instanta apreciaza
ca nu exista nici intentie indirecta in speta. Astfel, ceea ce caracterizeaza intentia
indirecta sau eventuala este atitudinea indiferenta a faptuitorului fata de rezultatul socialmente periculos, posibil, dar neurmarit al faptei sale si acceptarea
eventualitatii producerii acestuia. Rezultatul este posibil, dar nu inevitabil, el ar
putea sa nu se produca, insa de regula se produce, iar atitudinea taptuitorului
este raportata la acest rezultat real. Intentia indirecta exista insa din momentul in
care faptuitorul a luat ~i pus in executare hotararea de a savar~i fapta, prevazand
~i acceptand eventualitatea producerii rezultatului socialmente periculos al
acesteia. Prin unnare, in primul rand, intimatul se afla in acel loc intr-o calitate
oficiala, in vederea executarii unei hotarari judecatoresti, iar in al doilea rand
lasand bunurile la dispozitia debitorului, respeetiv petentului, ramanea ca acesta
sa se oeupe in eontinuare de depozitarea ~ipastrarea lor, cu amt mai mult eu cat
petentul se afla prezent la desfasurarea evenimentelor. Eventualele dezmembrari
inevitabile ale mobilelor cu ocazia scoaterii acestora din casa de boltari nu-i pot
fi imputate de asemenea intimatului, raportat la imprejurarea ca aeestea aveau un
anumit grad de uzura (C.S.J.;: sectia penala, decizia nr. 341112000,
www.legalts.ro).
10.6.1. Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de nelntrebufntare,
impiedicarea luirli misurilor de conservare orl de salvare sau inliturarea
misurilor luate cu privire la un bun care are 0 deosebiti valoare artistici,
~tiintifici, istorici, arhivistici sau 0 alti asemenea valoare (art. 217 alin. (2)
C.pen.)
- obiectul material este un bun care se bucura de protectia speciala a legii penale
(de pilda, tablouri, sculpturi celebre, manuscrise, situri arheologice etc.), fie ca fac
parte sau nu fac parte din patrimoniul cultural national;
- poate fi savar~ita in calitate de subiect activ nemijlocit chiar si de proprietarul
bunului.
10.6.2. Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a

unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalti tensiune, a unui
echipament sau instalatii de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor
de radio ~i televiziune, a unui sistem de alimentare cu api, a unei conducte
magistrale de aUmentare cu api (art. 217 aUn. (3) C.pen.)
- fapta nu este tipica daca se realizeaza prin impiedicarea luarii masurilor de
conservare ori de salvare sau inHiturarea masurilor luate;
~;
- poate fi savar~ita in calitate de subiect activ nemijlocit ~i de proprietarul bunului.
475
Sustragerea unor componente de instalatii, cu stiinta ca ele apartin

cailor ferate, avand ea urmare adueerea acestor instalatii in stare de neintrebuintare si periclitarea sigurantei mijloaeelor de transport ale cailor ferate, constituie
infractiunea prevazuta in art. 276 alin. (I) c.pen., savar~ita eu intentie directa
sau indirecta. Intr-un atare eaz nu sunt incidente prevederile art. 217 alin. (3) din
acelasi cod, care se refera, intre altele, la eehipamente ~i instalatii ce nu au
legatura eu siguranta circulatiei pe ealea ferata (c.SiJ., sectia penala, decizia
10.6.3. Distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebutntare savar~ita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, daca rezulta
pericol public [art. 217 aline(4) Cipen.]
- este necesar nu numai ca distrugerea sa se produca prin modalitatile enumerate
mai sus, ci si sa se produca pericolul public, care presupune existenta efectiva unei
stari de pericol pentru 0 colectivitate;
- in cazul in care fapta a fost savar~itii prin incendiere, explozie ori prin orice alt
asemenea mijloc si daca nu rezulta pericol public, nu se va putea retine aceasta forma
agravata a infractiunii, fapta urmand a fi lncadrata in forma tip a infractiunii
prevazuta de art. 217 alin. (1) C.pen.;
- poate fi savar~iHiin calitate de subiect activ nemijlocit si de proprietarul bunului.
~
Inculpatul a incendiat, din neglijenta, fiind in stare de ebrietate, 0
capita de paie din curtea sa, focul extinzandu-se si asupra unor bunuri ale
vecinului sau, caruia i s-a cauzat 0 paguba de 2.500;000 lei. Fiind de fata in
momentul declansarii incendiului, inculpatul nu a luat nicio masura pentru
limitarea efectelor acestuia si, datorita relatiilor de dusmanie ce existau intre el
si vecin, i-a impiedicat pe locuitorii care au incercat sa intervina pentru stingerea
incendiului.Impiedicand mai multe persoane sa intervinapentru ca incendiul sa nu
se extinda la gospodaria vecina, inculpatul a savarsit, in aceasta modalitate, infractiunea de distrugere prevazuta de art. 217 alin. (1) si (4) C.pen. (C.S.J., sectia
penala, decizia nr. 1222/1998, in Probleme de drept... 1990-2000, p. 367).
~
Infractiunea de distrugere este calificata, in sensul art. 217 alin. (4)
C.pen., atunci cand fapta se savarseste prin ineendiere, explozie sau prin orice
asemenea mijloc ~i daca rezulta pericol public. Unul dintre mijloacele ce se pot
incadra in categoria celor de mai sus este si deversarea de substante otravitoare
in crescatorii piscicole. In speta, inculpatul, voind sa-si procure peste rara drept,
a deversat intr-un bazin piscicol - crescatorie de puiet de pastravi - 0 substanta
toxica, provocand distrugerea unei mari cantitati de peste, in valoare de 161.508
lei, si creand, prin otravirea apei, un evident pericol public (Trib. Suprem, sectia
penala, decizia nr. 1883/1984, in Repertoriu 1981-/984, p. 94).

476
- infractiunea se consuma in momentul realizarii actiunii tipice prevazute de lege;

- poate fi realizata in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza in
momentul comiterii ultimului act de executare.
10.S. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 217 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la
3 luni sau cu amenda;
0 luna
la
- pentru variantele agravate prevazute de art. 217 alin. (2) C.pen. si de art. 217
alin. (3) C.pen.: inchisoarea de la unu la 10 ani;
3 la 15 ani.
11. Distrugerea din culpa
11.1. Notinne
- este infractiunea ce consta in distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de
neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in
cazul in care fapta este savar~ita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea
mijloc ~i daca rezulta pericol public;
- 0 a doua forma tip a infractiunii consta in distrugerea sau degradarea din culpa a
unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor ~i instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio ~i
televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, daca a avut ca urmare aducerea in stare de neintrebuintare a acestora.
11.2. Obiectul lnfractiund

impotriva oricarui act de distrugere, degradare sau aducere in stare de neintrebuintare;
b) obiectul material: orice bun mobil (inclusiv un animal) sau imobil, care
apartine unei aite persoane fizice sau juridice sau altei entitati.
- pot constitui obiect material ~i anumite inscrisuri care au 0 valoare economic a
sau prezinta 0 importanta pentru proprietar, cu exceptia inscrisurilor care se afla in
pastrarea ori detinerea unui organ sau a unei institutii de stat ori a unei alte unitati
prevazute in art. 145 C.pen. si a celor emise de un organ de urmarire penala, de 0
instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori destinate acestora;
- nu pot constitui obiect material a infractiunii de distrugere: bunurile abandonate
sau cele care nu apartin nimanui, bunurile aflate intr-o stare extrem de avansata de
degradare ori cele care sunt lipsite de vreo semnificatie ~i tara nicio utilitate.
---- __
-
._--_.__
_------------------------...,
477
11.3. Subiectit infractfunii

capacitate penala;
- proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii;
- coautoratul este posibil in cazul retinerii culpei comune a mai multor persoane la
savarsirea faptei tipice;
- participatia improprie este posibila, persoanele care au determinat, inlesnit sau
ajutat in orice mod, cu intentie, la savarsirea distrugerii din culpa fiind sanctionate
pentru instigare, respectiv complicitate la infractiunea de distrugere (art. 217 C.pen.).
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica sau orice entitate careia ii apartine
bunul distrus, degradat ori adus in stare de neintrebuintare de faptuitor,
a) distrugerea, degradarea, aducerea in stare de nelntrebulntare savir~ita
prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, daci rezulta pericol
public [art. 219 alin. (1) C.pen.];
- prima forma tip a infractiunii este asemanatoare sub aspectul tipicitatii obiective
cu forma agravata a distrugerii prevazuta in art. 217 alin. (4) C.pen.;
- este necesar nu numai ca distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare sa se produca prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc, ci
~i sa se produca pericolul public, care presupune existenta efectiva unei stari de
pericol pentru 0 colectivitate;
- poate fi savar~ita in calitate de subiect activ nemijlocit si de proprietarul bunului.
~
Pentru existenta infractiunii de distrugere din culpa se cere, deci, ca
actiunea de distrugere, degradare sau aducere in stare de neintrebuintare sa se
realizeze prin anumite mijloace explicit aratate de lege, ~i anume: incendiere,
explozie sau orice alt asemenea mijloc. Chiar daca actiunea de distrugere s-a
produs prin mijloacele aratate, fapta nu poate fi considerata infractiune decat in
cazul in care, in urma savarsirii ei, rezulta pericol public. Toate aceste cerinte
trebuie indeplinite cumulativ, lipsa uneia dintre ele facand ca fapta sa nu
constituie infractiune, In speta, aceste cerinte nu sunt indeplmite. Este adevarat
ea prin activitatea sa neglijenta inculpatul a cauzat avarierea unor vagoane, dar
aceasta actiune de distrugere, pe de 0 parte, nu s-a realizat prin niciunul dintre
mijloacele cerute de textul incriminator, iar, pe de alta parte, in urma distrugerii
nu a rezultat pericol public, in acest sens fiind si precizarile Societatii Nationale
a Cailor Ferate Romane care a aratat ea evenimentul nu a periclitat aetivitatea
caii ferate in legatura cu siguranta circulatiei (C.S.J., sectia penala, decizia
~-----
-_--
478
b) distrugerea sau degrad area unei conducte petroliere sau de gaze, a unui
cablu de inalti tensiune, a echipamentelor ~i instalatiilor de telecomunicapi sau
pentru difuzarea programelor de radio ~i televiziune ori a sistemelor de
alimentare cu api ~i a conductelor magistrale de alimentare cu api, care a avut
ca urmare aducerea in stare de neiatrebuintare a acestora [art. 219 aline (2)
C.pen.];
- spre deosebire de varianta agravata a distrugerii prevazuta in art. 217 alin. (3)
C.pen., cu care se aseamana, in cazul celei de-a doua forme tip a distrugerii din
culpa, prevazuta de art. 219 alin. (2) C.pen.:
(i) obiectul material al infractiunii consta intr-o retea electrical, iar nu intr-un
cablu de inalta tensiune;
(ii) elementul material consta numai in distrugere si degradare, in vreme ce aducerea in stare de neintrebuintare reprezinta urmarea imediata,
;'.11.5. Latura subiectivi

- culpa cu prevedere (usurinta) sau tara prevedere (simpla, greseala).

11.6.1. Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebumtare, din
culpi, a unui bun, chiar daci acesta apartlne fiiptuitorului, in cazul in care a
avut consectnte deosebit de grave sau daci a avut ca urmare un dezastru
[art. 219 aline(3) C.pen.)
- este necesar ca urmarea imediata a distrugerii sa constea intr-un dezastru sau
intr-o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau intr-o perturbare deosebit de
grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia din unitatile la care se
refera art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice;
- dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in
comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca urmare
moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai multor persoane.
~
Transportarea unor marfuri perieuloase de catre persoane neautorizate
~i eu tncalcarea unor dispozitii legale privind securitatea transportului, urmata de
producerea unei explozii soldata cu moartea, vatamarea corporala a mai multor
persoane ~i distrugerea unor bunuri justifica apreeierea ea exista vinovatie in
producerea infractiunilor de ueidere din culpa, vatamare corporala din culpa si
distrugere din culpa (CA. Galati, sectia penala, decizia nr. 13012008,
www.legalis.ro).
1 Potrivit art. 3 pet. 51 din Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, prin retea electrica se
intelege ansamblulde linii, inclusivelementelede sustinere si de protectie a acestora, statiile
eleetriee ~ialte eehipamente electroenergetice conectate intre ele prin care se transmite
energie electricade la 0 capacitateenergeticade producerea energieielectrice la un utilizator.
Reteaua electrica poate fi retea de transportsau retea de distributie,
-'::-:::-_--. '-:'~
,..,'.)
479
11.6.2. Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din

culpA,a unui bun, chiar dacAacesta apartine fiptuitorului, in cazul in care a avut
conseelnte deosebit de grave sau dacA a avut ca urmare un dezastru, cAndrepercusiunile s-au produs ca urmare a pArAsiriipostului sau a sAvAr~iriioricArei alte
fapte de cAtre personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori
de catre personalul care asigurA direct securitatea unor asemenea transporturi
- subiectul activ nemijlocit al acestei forme agravate este calificat: personalul de
conducere al unui mijloc de transport in comun sau personalul care asigura direct
securitatea unor asemenea transporturi.

- actele premergatoare ~itentativa nu sunt posibile;
- singura forma in care se poate comite infractiunea este cea consumata; momentul
consumarii este eel al producerii urmarii imediate a activitatii infractionale (de pilda,
distrugerea, degradarea bunului etc.).
11.S. Pedeapsa
- pentru cele doua forme tip prevazute de art. 219 alin. (1) ~i (2) C.pen.: in inchisoarea de la 0 luna la 2 ani sau amends;
- distrugerea din culpa prevazuta de art. 219 alin. (3) C.pen.: inchisoarea de la 3 la
12 ani;
- distrugerea din culpa prevazuta de art. 219 alin. (4) C.pen.: inchisoarea de la 5 la
15 ani.
12. Tulburarea
de posesie
12.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in ocuparea in intregime sau in parte, rara drept, a
unui imobil aflat in posesia altuia, tara consimtamantul acestuia sau tara aprobare
prealabila primita in conditiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat
[art. 220 alin. (1) C.pen.];
- constituie variante agravate ale infractiunii de tulburare de posesie savar~irea
faptei in urmatoarele imprejurari: (i) prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea
'semnelor de hotar, a reperelot de marcare; (ii) de doua sau mai multe persoane
impreuna;
- atat pentru forma de baza, cat si pentru variantele agravate actiunea penala se
pune in miscare din oficiu, insa impacarea partilor Inlatura raspunderea penala;
- in legislatia speciala exista norme de incriminare a unor forme de tulburare de
posesie; de pilda, in Codul silvic este incriminata ocuparea tara drept, in intregime
sau in parte, a unor suprafete din fondul forestier national (art. 107 din Legea
nr. 46/2008); tot astfel, potrivit art. 65 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, constituie
_-------
------
-----
480
infractiune de tulburare de posesie ~i se pedepseste, potrivit prevederilor art. 220

C.pen., modificarea cu intentie a materializarilor limitelor de proprietate, infiintarea
sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii
ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilor
de hotare cadastrale, silvice, geologice ~iminiere, tara aprobarea prevazuta de lege.
12.2. Obiectul Intracnuntt

si a posesiei de fapt a bunurilor imobile;
- poate avea si un obiect juridic secundar ce consta in libertatea psihica a persoanei, integritatea corporala sau sanatatea acesteia, in cazul in care fapta este
savar~ita in forma agravata.
b) obiectul material: un bun imobil sau 0 parte din acesta, apartinand unei
persoane fizice, juridice sau altei entitati pub lice sau private.
- bunul imobil trebuie sa se afle in posesia sau detentia unei persoane (este protejata posesia de fapt);
- poate avea ~i un obiect material secundar constand in corpul persoanei, in cazul
in care fapta este savar~ita in forma agravata;
- semnele de hotar ori reperele de marcare nu constituie obiect material al
infractiunii, cand fapta consta in desfiintarea acestora.
~
Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tulburare
de posesie prevazuta de art. 220 C.pen., atata timp cat inculpatul, comostenitor
in indiviziune cu partea vatamata, a avut numai el posesia terenului. Imprejurarea ca intre patti exista pe rolul instantei 0 actiune civila de iesire din indiviziune nu confera faptei inculpatului caracter penal, atat timp cat partea vatamata
nu a avut posesia terenului, posesie ce este proteguita prin dispozitiile art. 220
C.pen. (C.A. Iasi, sectia penala, decizia nr. 154/1998, In c.P. Ad., p. 811).
12.3. Subiectii Infractlunil

- proprietarul imobilului poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii in cazul in
care bunul se afla in posesia legitima a altei persoane (de pilda, a uzufructuarului);
daca posesia tertului nu este legitima, ci abuziva, proprietarul care ocupa terenul
detinut de tert nu va comite 0 fapta tipica de tulburare de posesie;
- la forma tip a infractiunii [art. 220 alin. (1) C.pen.] sau la prima varianta agravata, cand fapta este comisa prin violenta, amenintari ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar [art. 220 alin. (2) C.pen.] participatia penala este posibila
in toate forme le: coautorat, complicitate, instigare;
- la a doua varianta agravata, cand fapta este savar~ita, prin violenta, amenintari
ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar de mai multe persoane
impreuna [art. 220 alin. (3) C.pen.] participarea este posibila numai in forma
---------~---
------
481
instigarii ~i a complicitatii anterioare, deoarece comiterea faptei de doua sau mai

multe persoane impreuna implica coautoratul si complicitatea concomitenta.
b) subiectul pasiv: persoana (fizica sau juridica) care are in posesie de fapt bunul
imobil, precum si proprietarul imobilului in situatia in care imobilul nu este in
stapanirea acestuia.
a) elementul material: oeuparea efectiva unui imobil, tara consimtamantul posesorului sau tara 0 aprobare prealabila primita in conditiile legii, sau refuzul de a
pdrasi imobilul ocupat rara drept;
- in ipoteza in care 0 persoana a stapanit un imobil, iar dupa lnstrainare refuza sa
11paraseasca, nu se va retine savarsirea infractiunii de tulburare de posesie, fapta
nefiind tipica, intrucat nu putem retine existenta unei ocupari;
- oeuparea presupune 0 activitate infractionala de durata, iar nu 0 simpla
patrundere ca in cazul infractiunii de violare de domiciliu, infractiunea de tulburare
de posesie fiind astfel 0 infractiune continua;
- ocuparea trebuie sa fie facuta fora drept, adica in absenta vreunui titlu ori prin
mijloace nelegale; daca ocuparea s-a realizat in baza unui titlu, care ulterior este
anulat, nu se poate retine savarsirea infractiunii de tulburare de posesie.
~
Nu comite infractiune de tulburare de posesie eel care efectueaza
actiunea de ocupare a unui imobil in baza unui ordin de repartitie sau eel care
realizeaza aceasta actiune in baza unei hotarari de evacuare (1.C.Cil., sectia
penalii, deeizia nr. 567012004,www./egalis.ro).
~
Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tulburare
de posesie in situatia in care terenul are 0 situatie juridica incerta, fiind folosit in
comun amt de inculpati, cat ~ide partile vatamate, tara ca vreunul dintre acestia
sa probeze existenta unui drept in acest sens. Asadar, daca nu se poate retine ca
terenul s-a aflat in posesia exclusiva a partilor vatamate, situatia premisa a
infractiunii prevazute de art. 220 C.pen. nu exista, Intrucat, prin definitie,
ocuparea presupune 0 durata prelungita de timp, nici elementul material al
infractiunii constand intr-o "ocupare" nu este realizat in cazul in care actiunea
inculpatilor a constat doar intr-o patrundere pe teren, tara ca aceasta sa aiba in
timp 0 intindere suficienta pentru a constitui elementul material al tulburarii de
posesie (Jud. seetorului 1 Bucuresti, sentinta penalii nr. 27812005, in G. Tudor,
Tulburarea de poses ie, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009,p. 64).
~
In cazul in care, la data dobandirii posesiei terenului, aceasta s-a facut
in baza unor acte legale, iar ulterior actele au fost anulate, dreptul de proprietate
fiind reconstituit in favoarea altei persoane, necedarea terenului de catre
posesorul de fapt nu constituie infractiune (C.S.J., sectia penala, decizia
482
~
Fapta inculpatului de a ocupa in intregime 0 suprafata de teren ce se
afla in posesia partii vatamate intruneste elementele constitutive ale infractiunii
de tulburare de posesie prevazuta de art. 220 alin. (1) C.pen., ~i nu ale infraetiunii de nerespectare a hotararii judecatoresti, chiar daca anterior, printr-o sentinta civila ce nu a fost pusa in exeeutare pana la data comiterii faptei, inculpatul
fusese obligat sa lase libera posesia ~i proprietatea terenului partii civile (CA.
Pitesti, sectia penald, decizia nr. 14712009,www.legalis.ro).

b) urmarea i:mediata: trecerea, tara drept, a imobilului ori a unei patti a acestuia
in stapanirea de fapt a faptuitorului;

- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita infractiunea,
~
Pentru existenta infractiunii de tulburare de posesie nu este suficient sa
se realizeze 0 oeupare, in totalitate sau in parte, a unui imobil aflat in posesia
altuia, ci este neeesar ca aceasta actiune sa fie realizata, sub aspectul laturii
subiective, cu intentie. Este, asadar, necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul
savarsirii faptei ca ocupa tara drept imobilul aflat in posesia aituia. Daca, in
schimb, faptuitorul a aetionat cu credinta ca este in drept sa realizeze aceasta
ocupare, lipsind intentia, infractiunea de tulburare de posesie nu exista, In cazul
in care inculpatul a declarat, eu ocazia audierii, ea a avut eu partea vatamat! 0
discutie in legatura eu ridiearea gardului dintre cele doua proprietati, iar Ia
momentul edificarii aeestuia a avut reprezentarea faptului ea il construieste pe
proprietatea sa, neexistand aite probe sufieiente in sensul ea inculpatul a actionat
cu intentia specifica infractiunii de tulburare de posesie, nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, sub aspectullaturii subiective (Jud.
seetorului 1 Bucuresti, sentinta penald nr. 1509/2005, in G. Tudor, Tulburarea

de posesie, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009, p. 106).
12.6.1. Savir~irea faptei prin violenta sau amenintare ori prin desf"iintarea
semnelor de hotar, a reperelor de marcare [art. 220 aline (2) C.pen.)
- pe langa relatiile sociale patrimoniale, in aceasta forma agravata sunt lezate ~i
alte valori ca: libertatea persoanei, integritatea corporala sau sanatatea sa;
- absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente prevazuta in art. 180 C.pen.,
infractiunea de amenintare prevazuta de art. 193 C.pen. sau infractiunea de distrugere
prevazuta de art. 217 alin. (1) C.pen.;
- se va retine in sehimb concursul eu infractiunea de vatamare corporala prevazuta
de art. 181 C.pen. sau eu cea de vatamare corporala grava prevazuta de art. 182
C.pen., santaj prevazuta de art. 194 C.pen; distrugerea in forma agravata [de. pilda,
art. 217 alin. (4) C.pen., cand fapta este comisa prin intermediul unei explozii].
483
~
Fapta inculpatului de a ocupa 0 portiune din gradina sotiei fratelui sau,
prin desfiintarea semnelor de hotar, nu constituie infractiunea de tulburare de
posesie, lipsindu-i elementul subiectiv, daca drepturile celor doua parti aveau
caracter litigios, iar intre loturi nici nu era stabilit vreun hotar (C.s.J., sectia
penald, decizia nr. 226311993, in C. Crisu, N. Crisu Magraon, St. Crisu,
Repertoriu de jurisprudenta si doctrina romdnd, vol. II, 1989-1994, Ed. Argessis
Print, Curtea de Arges, 1995, p. 516).
12.6.2. Savar~irea faptei prin vlolenta sau amenlntare ori prin desfilntarea
semnelor de hotar sau a reperelor de marcare de doua sau mai multe persoane
tmpreuna [art. 220 alin. (3) C.pen.]
- reprezinta 0 forma mai grava a variantei agravate prevazute de art. 220 alin. (2)
C.pen.;
- participantii au calitatea de coautori sau complici concomitenti,

- actele de pregatire si tentativa sunt posibile, dar nu sunt pedepsite;
- in cazul variantei agravate, daca activitatea faptnitorului este intrerupta, ramanand in stadiul de tentativa, acesta poate fi tras la raspundere penala pentru infractiunea de loviri sau alte violente, amenintare, sau distrugere;
- infractiunea se consuma in momentul ocuparii definitive a imobilului sau a unei

parti a acestuia (nu in momentul patrunderii in imobil);
- infractiunea fiind continua se epuizeaza in momentul in care inceteaza ocuparea
lara drept sau cand infractorul este condamnat definitiv pentru savarsirea infractiunii
de tulburare de posesie.
12.8. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 220 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la unu la 5
am;
2 la 7 ani;
3 la 15 ani.
13.Tiinuirea
13.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in primirea, dobandirea sau transformarea unui bun
mobil ori inlesnirea valorificarii acestuia, de catre 0 persoana care nu a participat la
savarsirea infractiunii, dar care cunoaste ca bunul mobil provine din savarsirea unei
fapte prevazute de Iegea penala, daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea pentru sine
sau pentru altul a unui folos material (art. 221 C.pen.).
484
13.2. Obiectul Infractlunh

~i cele privind infaptuirea justitiei;
b) obiectul material: bunul sau bunurile mobile (inclusiv imobile prin destinatie
care ca natura sunt bunuri mobile) provenite din savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala [nu este necesar ca fapta sa constituie infractiune (de pilda, in cazul in
care exista 0 cauza care inlatura caracterul penal al faptei cum ar fi minoritatea,
iresponsabilitatea etc.) si nici ca fapta prevazuta de legea penala sa fie indreptata
impotriva patrimoniului (de exemplu, bunul poate proveni din savarsirea unei
infractiuni de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de persoane etc.)].
- acelasi bun poate fi succesiv obiectul material al mai multor infractiuni de
tainuire comise de faptnitori diferiti,
13.3. Subiectil Infractiuni
- proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit in cazul in care tainuieste
bunurile provenite din savar~irea unei fapte prevazute de legea penala, comise
impotriva posesorului neproprietar sau a detentorului bunului;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate;

- tainuitorul nu poate fi participant la savarsirea infractiunii din care provine
bunul; acesta nu trebuie sa aiba' nicio 0 intelegere prealabila sau concomitenta
savarsirii faptei prevazute de legea penala cu participantii la aceasta, altfel se va
retine complicitatea ca forma. a participatiei penale.
b) subiectul pasiv: persoana (fizica sau juridica) careia i-a fost sustras bunul.
~
Infractiunea de tainuire in paguba patrimoniului public, realizata prin
dobandirea unor bunuri sau valori proprietate de stat, cunoscand di provin
dintr-o infractiune, este distincta de infractiunea comisa de autorii sustragerii
acelor bunuri ori valori. In aceasta situatie, tainuitorul nu poate fi obligat la
despagubiri, in solidar cu cei care au savar~it sustragerea, decat in limita valorii
bunurilor tainuite si a pagubei cauzate prin fapta sa tTrib. Suprem, sectia penala,
decizianr.1555/1977, in Repertoriu 1976-1980,p.112).

a) elementul material: primirea, dobandirea sau transformarea unui bun provenit
din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala ori inlesnirea valorificarii lui;
- primirea presupune ca bunul provenit din fapta prevazuta de legea penala sa
treaca in detentia precara a tainuitorului;
- dobdndirea implica trecerea bunului provenit din fapta prevazuta de legea
penala in proprietatea tainuitorului;
- transformarea presupune efectuarea unor modificari ale bunului provenit din
fapta prevazuta de legea penala, in scopul ingreunarii recunoasterii bunului;
-------------Infractiuni contra patrimoniu/ui
......
485
- inlesnirea valorificarii implica efectuarea de acte prin care se faciliteaza instrainarea bunului;
- chiar daca pentru fapta din care provine bunul tainuit exista 0 cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, aceasta imprejurare nu
impiedica retinerea infractiunii de tainuire;
- in cazul in care aceeasi persoana realizeaza mai muite modalitati alternative ale
elementului material al infractiunii, se va retine savarsirea unei 'singure infractiuni
(unitate naturala), iar nu un concurs de infractiuni.
~
In masura in care inculpatul nu a savar~itniciuna din faptele prevazute
in art. 221 alin. (1) C.pen., ci a profitat doar de bautura ~i tigarile cumparate de
un alt inculpat, din banii rezultati din vanzarea unui bun sustras de acesta, 0
astfel de fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tainuire,
lipsind latura obiectiva a acesteia (CA. Bacdu, sectia penala, decizia
nr. 8411996, fnR.D.P. nr. 311998,p. 152).
~
Fapta unui sofer de a da ajutor unei persoane care a sustras anterior
bunuri din intreprindere, pentru a le scoate din incinta unitatii cu autovehiculul
pe care il avea in primire si a le transporta intr-un anumit loc, in scopul de a fi
valorificate, urmand ca pentru serviciul facut sa primeasca 0 suma de bani,
constituie infractiunea de tainuire in paguba patrimoniului public (Jud. Roman,
sentinta nr. 53111983, In Repertoriu 1981-1984, p. 266).
b) urmarea imedlata: starea de pericol creata prin trecerea bunului in stapanirea
tainuitorului sau modificarea bunului;
13.5. Latura sublecttva

- intentia directa; faptuitorul trebuie sa cunoasca ca bunul pe care it primeste, ll
dobandeste ori i1 transforma sau a carui valorificare 0 inlesneste provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala (nu este necesara cunoasterea modalitatii
de savarsire a faptei sau participantii la aceasta);
- nu trebuie sa existe 0 intelegere intre autorul faptei prevazute de legea penala ~i
tainuitor, anterioara sau concomitenta savarsirii faptei din care provine bunul tainuit,
altfel se va retine complicitatea la savarsirea faptei prevazute de legea penala;
- in situatia existentei unui prim act de tainuire, urmat de 0 alta actiune a aceluiasi
tainuitor care pro mite ca va asigura valorificarea in continuare ~i a altor bunuri
sustrase, sunt intrunite elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt
in forma simpla sau continuata, dupa caz, in concurs real cu infractiunea de tainuire,
chiar daca promisiunea anticipata de tainuire a bunurilor nu a fost tndeplinita;
- scopul urmarit prin savarsirea infractiunii este obtinerea unui folos material
pentru sine sau pentru altul, chiar daca folosul nu a fost obtinut efectiv; in cazul in
care faptuitorul, care nu are 0 Intelegere prealabila cu persoana care a savarsit fapta
din care provine bunul, nu urmareste un astfel de scop, se va retine savarsirea infrac-
486
tiunii de favorizare a infractorului (favorizare reala); nu exista insa niciun impediment pentru a retine comiterea in concurs a infractiunii de tainuire cu infractiunea de
favorizare a infractorului savar~ita In forma favorizarii personale, cu privire la
acceasi infractiune principala;
- in situatia in care, la primirea bunului, acesta este de indata distrus de ........
'~UJ"VL
se va reline savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului, iar nu eea de tainuire,
intrucat primirea nu a fost realizata in seopul dobandirii unui folos material.
~
Fapta inculpatului, de a se intelege eu autorul unui furt, dupa savarsirea de catre acesta a infractiunii, de a-l ajuta sa yanda bunurile sustrase ~i de a
imparti pretul obtinut, constituie infractiunea de tainuire prevazuta in art. 221,
iar nu aceea de favorizare a infractorului prevazuta in art. 264 C.pen. (C.S.J.,
sectia penald, decizia nr. 233211996, www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului de a transporta, dupa 0 prealabila intelegere, pe autorii
infractiunii de furt la locul savarsirii faptei, cu autoturismul sau, de a-i astepta ~i
apoi de a-i duce, impreuna cu bunurile sustrase, la locuinta unuia dintre ei, unde
acestea au fost impartite, constituie complicitate la infractiunea de furt, iar nu
aceea de tainuire (C.S.J., sectia penald, decizia nr. 1142/1996, www.legalis.ro).
~
Fapta celui care deterrnina pe altul sa savar~easca 0 fapta prevazuta in
legea penala si cumpara de la autor bunul provenit din savsrsirea infractiunii
constituie numai instigare, iar nu instigare aflata in concurs cu cea de tainuire
~
Participarea unui inculpat la lovirea ~i imobilizarea victimei, concomitent cu deposedareaacesteia de bani de catre un alt faptuitor, urmata de primirea
unei parti din banii sustrasi, constituie infractiunea de talhiirie, iar nu aceea de
tainuire de bunuri (C.S.J, sectia penala, deeizia nr. 33611999, www.legalis.ro).
~
Fapta de a lua parte la adoptarea hotararii de a savar~i 0 talharie, la
stabilirea modului de a actiona, la pandirea victimei si la urmarirea ei, urmata de
participarea la impartirea bunurilor sustrase acesteia de catre autor prin violenta,
caracterizeaza complicitatea la infractiunea de talharie, iar nu infractiunea de
tainuire care consta, intre altele, din primirea unui bun, cunoscand ca provine
din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, tara vreo contributie cu
caracter de inlesnire a savarsirii acesteia de catre autor (C.S.J., sectia penala,
~
Smulgerea lacatului de la magazia unei fabrici, scoaterea unor bunuri
(7 saci cu zahar) din acea magazie ~i depozitarea lor intr-un sopron aflat in
apropiere, tot in curtea tntreprinderii, constituie infractiunea de furt - consumata
- in paguba patrimoniului public. In aceste conditii, ajutorul dat autorului de
catre alte persoane, pe baza unei intelegeri survenite ulterior, de a transporta
bunurile sustrase, din sopronul unde fusesera initial depozitate, in alt loc, tot in
curtea fabricii, pentru a le ascunde - urmat a doua zi de valorificarea acelor
487
bunuri si de impartirea sumei realizate intre toti inculpatii nu constituie complicitate la furt, ci 0 infractiune autonoma, de tainuire in paguba patrimoniului
public (Trib. Suprem, sectia penald, decizia nr. 287311983, in Repertoriu
1981-1984,p. 125).
___
Fapta inculpatului, care anterior savarsirii infractiunii de delapidare a
acceptat sa transporte ~i apoi a transportat, in mod repetat, in schimbul unor
foloase materiale, cu autovehiculul sau, bunurile sustrase din gestiunea lor de
catre ceilalti inculpati, predandu-le pentru valorificare, constituie complicitate la
infractiunea sus-mentionata, si nu infractiunea de tainuire. Tainuirea se realizeaza fie prin primirea sau dobandirea unui bun provenit din infractiune, fie prin
transformarea sau inlesnirea valorificarii bunului, dupa savar~irea unei fapte
prevazute de legea penala - tara 0 promisiune anterioara tacuta in acest sens
autorului - ceea ce nu este cazul in situatia de mai sus (Trib. Suprem, sectia
penala, decizia nr.17411980, in R.R.D. nr. 911980,p. 62).
___
Fapta inculpatului de a valorifica un bun, cunoscand ca provine din
savarsirea unei infractiuni, rara 0 intelegere prealabila cu autorul acesteia,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tainuire, iar nu pe cele ale
favorizarii infractorului. Infractiunea de favorizare a infractorului se deosebeste
de tainuire prin aceea ca, desi autorul, tara 0 intelegere prealabila da ajutor unui
infractor, printre altele pentru a asigura acestuia folosul sau produsul infractiunii, nu beneficiaza personal de niciun folos, care este un element scop al
laturii subiective a infractiunii de tainuire (/.C.Cd., sectia penala, decizia
~
Desi intre infractiunea de tainuire (art. 221 C.pen.) si infractiunea de
favorizare a infractorului (art. 264 C.pen.) exista asemanari - caci una din
modalitatile celei de a doua consta in ajutorul dat unui infractor, rara 0 intelegere
stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a-i asigura folosul ori
produsul infractiunii - ele nu se confunda. In cazul infractiunii de tainuire, una
din cerintele laturii subiective - cealalta fiind cunoasterea de catre faptuitor a
imprejurarii ca bunul tainuit provine din savarsirea unei fapte penale - este
aceea ca tainuitorul sa urmareasca obtinerea unui folos material pentru sine sau
pentru altul. In lipsa acestui scop actiunea de tainuire - adica actiunea de
primire, dobandire sau transfonnare a bunului - nu devine, tnsa, 0 fapta licita, ci
constituie infractiunea de favorizare a infractorului, pentru ca cine tainuieste un
bun, cu stiinta ca provine dintr-o infractiune, tara a urmari obtinerea unui folos
material, actioneaza astfel spre a ajuta pe autorul acelei infractiuni fie sa
ingreuneze sau sa zadarniceasca infapruirea justitiei, fie sa-si asigure folosul ori
produsul infractiunii. Cu aite cuvinte, ceea ce deosebeste cele doua infractiuni
este scopul in vederea caruia actioneaza faptuitorul: in cazul infractiunii de
tainuire - scopul dobandirii unui folos material; in cazul infractiunii de favorizare - scopul de a ajuta un infractor (CA. Bucuresti, sectia a II-a, decizia
penald nr. 13511998,in c.P.J.P. 1998, p. 284).
488
13.6. Formele infraetiunil

- actele de pregatire ~itentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii actiunii tipice; nu este
tiune continua;
infrac-
- poate fi savar~ita in forma continuata, cand infractiunea se epuizeaza la data

savaqirii ultimului act de executare.
~
Spre deosebire de eomplieitate - care nu poate lmbraca forma continuata de savar~ire, daca multipleIe acte de ajutor sau inlesnire se refera la autori
diferiti - tainuirea este 0 infractiune autonoma, independenta - desi corelativa fata de infractiunea din care provin bunurile ee constituie obiectul sau material,
asa incat nu exista niciun impediment de prineipiu ea dispozitiile art. 41 alin. (2)
C.pen. sa se aplice chiar in ipoteza ca bunurile tainuite provin din infractiuni
comise de mai multi autori, eu conditia, bineinteles, ea la baza savar~irii tuturor
actiunilor incriminate prin art. 221, 234 C.pen. sa se afle 0 singura rezolutie
infractionala (Trib. Suprem., sectia penala, deeizia nr. 1789/1974, In Repertoriu
1969-1975, p. 216).
13.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 7 ani, tara a putea depasi maximul special prevazut de
lege pentru fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul; pedeapsa concreta aplicata tainuitorului poate fi mai mare decat cea aplicata autorului faptei prevazute de legea penala din care provine bunul;
- legea prevede 0 cauza speciald de nepedepsire de care profita tainuitorul sot sau
ruda apropiata a participantului la savar~irea faptei prevazute de legea penala din care
provine bunul tainuit ori fata de 0 persoana care a tainuit anterior acelasi bun.
~
Potrivit art. 221 alin. (2) C.pen., tainuirea savar~itade sot sau de 0 ruda
apropiata nu se pedepseste. Textul sus-mentionat nu face nicio distinctie dupa
cum tainuitorul este sot sau ruda apropiata cu autorul infractiunii principaIe, cu
unul dintre participantii la savarslrea acelei infractiuni sau ell autorul unei alte
infractiuni corelative cu infractiunea principala. Astfel, beneficiaza de impunitate ~i aceia care primeste, in conditiile art. 221 C.pen., bunuri provenite din furt
~i tainuire de catre fiul sau, chiar daca nu se afla in raporturi de rudenie cu
autorul infractiunii de furt. A interpreta in alt mod dispozitiile art. 221 alin. (2)
C.pen. ar insemna, pe de 0 parte, sa se faca distinctii pe care legea nu Ie prevede,
iar, pe de alta parte, sa se refuze apliearea textului in unele situatii in care ea este
impusa de insa~i ratiunea ~i finalitatea lui (Trib. Suprem, sectia penala, decizia
nr. 6411973, In Repertoriu 1969-1975, p. 406).
Capitolul V
Infractiuni contra autorltatii
1. Ultrajul
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in amenintarea savar~ita nemijlocit sau prin mijloace
de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste 0 functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte
rndeplinite in exercitiul functiunii (art. 239 C.pen.);
- constituie variante agravate ale infractiunii de ultraj: (i) lovirea sau orice acte de
violenta, savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste 0 functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte
indeplinite in exercitiul functiunii; (ii) vatamarea corporala, savar~ita lmpotriva unui
functionar public care indeplineste 0 functie ce implica exercitiul autoritatii de stat,
aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii;
(iii) vatamarea corporala grava, savar~ita impotriva unui functionar public care indeplineste 0 functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii "
ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii; (iv) ultrajul savar~it in oricare din
formele anterioare impotriva unui judecator sau procuror, organ de cercetare penala,
expert, executor judecatoresc, politist, jandarm ori militar investit cu autoritate de
stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii
[art. 239 alin. (2)-(5) C.pen.].
1.2. Obiectul lnfractlunit
a) obiectul juridic special: principal relatiile sociale referitoare la respectul
datorat autoritatilor de stat si functionarilor care exercita 0 activitate in cadrul
acestora, iar eel secundar consta in relatiile sociale referitoare la libertatea psihica ori
la integritatea corporala sau sanatatea functionarului public;
b) obiectul material: forma tip a infractiunii nu are obiect material.
- in cazul variantelor agravate ultrajul are ca obiect material corpul persoanei.

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitate penala;
- participatia penal a este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: principal este unitatea sau institutia care realizeaza autoritatea
de stat, iar eel secundar este un functionar public care indeplineste 0 functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat.
-'"
._-_._-_._------'-------------p.---
J!
"
490
- de asemenea, poate fi subiect pasiv 0 persoana care are calitatea de judecator sau
procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm
ori militar, cand infractiunea se realizeaza in forma agravata prevazuta de art. 239
alin. (5) C.pen.;
- pluralitatea de subiecti pasivi secundari atrage retinerea unei pluralitati de
infractiuni de ultraj aflate in concurs;
- este functionar publie orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu
orice titlu, indiferent cum a fost investita, 0 insarcinare de orice natura, retribuita sau
nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 C.pen. (autoritatile
publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public);
- prinfune/ie ee implied exercitiul autoritatii de stat se intelege functia ce implies
exercitarea unor atributii in cadrul organelor puterii statale referitoare la luarea de
masuri cu caracter obligatoriu si asigurarea respectarii lor.

a) elementul material: amenintarea unui functionar public care indeplineste 0
functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii chiar si
pentru fapte care nu au legatura cu actele de serviciu sau pentru fapte indeplinite in
exercitiul functiunii;
- amenintarea trebuie sa fie savar~ita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare
directa;
- este necesar ca functionarul sa nu fi exercitat abuziv functia ce implica exercitiul
autoritatii de stat, lntrucdt in acest caz actele sale nu sunt considerate a fi fost
efectuate in exercitiul functiei;
- se poate retine in concurs ideal infractiunea de purtare abuziva cu infractiunea
de ultraj comisa asupra aceleiasi persoane (de pilda, un politist aflat in exercitiul
atributiilor de serviciu loveste pe un alt politist, in legatura cu efectuarea unui act ce
intra in atributiile de serviciu ale acestuia din urma);
- ultrajul comis asupra unui organ de executare este absorbit in infractiunea de
nerespectarea hotararilor judecatoresti [art. 271 alin. (1) C.pen.], existand un concurs
de calificari penale;
~
Actele de agresiune indreptate impotriva unui politist aflat in
misiune de a sprijini activitatea executorului judecatoresc, de punere in
executare, pe cale silita, a unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea
de ultraj prevazuta in art. 239 C.pen. Prin participarea sa la executarea unei
hotarari, politistul nu-si pierde calitatea de agent al ordinii publice, el nefiind
asimilat cu organul de executare a hotararii judecatoresti in sensul prevederilor art. 271 alin. (1) C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 1012/1996,
www.legalis.ro).
\
\
~
Nu constituie infractiune de ultraj atitudinea ofensatoare la adresa
unui subofiter de politie si a unui gardian public, in cazul cand aceasta este 0
I
!
I .. ,
~
-i---
Infractiuni contra autoritiitii
491
reactie la actiunea abuziva a celor doi functionari publici de a incerca sa

sileasca, tara drept, 0 persoana sa-i insoteasca la locul unui accident in
legatura cu care aceasta nu are nicio legatura, Situandu-se, prin actiunea lor
abuziva, in afara legii, cei doi agenti ai fortei pub lice nu pot beneficia de
protectia instituita prin art. 239 C.pen. (c.S.J., sectia penala, decizia
- cand fapta este savar~ita impotriva a doi sau mai multi functionari, se va retine
concursul de infractiuni.
~
Lovirea mai multor functionari publici aflati in exercitiul functiunii
ce implica exercitiul autoritatii de stat, in aceeasi imprejurare, constituie tot
atatea infractiuni de ultraj savarsite in concurs, iar nu 0 singura infractiune
sub forma continuata (c.S.J., sectia penala, decizia nr. 1136/2003,
www.legalis.ro).
b) urmarea lmedlata: starea de pericol pentru autoritatea statului roman;

e) legatura de eauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
- intentie directa sau indirecta; in cazul formelor agravate ultrajul poate fi comis ~i
cu praeterintentie;

1.6.1. Lovirea sau oriee acte de violenta, savar~ite impotriva unui functionar
public care Indeplmeste 0 functle ee impliea exercitiul autoritatii de stat, atlat in
exereltlul funetiunf! ori pentru fapte indeplinite in exereltlul funetiunii [art. 239
alin, (2) C.pen.)
- absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 180 C.pen.
~
Infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti prevazuta in
art. 271 alin. (1) C.pen., savarsindu-se prin acte de violenta sau de amenintare
fata de organul de executare cuprinde, in latura obiectiva, si elementele
infractiunii de ultraj prevazuta in art. 239 alin. (2) C.pen. (es.J., sectia penald,
~
Sustragerea unor bunuri de catre patru persoane, urmata de amenintarea si lovirea eelor doi politisti care au incercat sa-i legitimeze si sa-i impiedice sa plece cu bunurile sustrase nu constituie infractiunea de furt calificat in
concurs cu cea de ultraj, ci de talharie si ultraj (es.J., sectia penala, decizia
f~
0'
I
I
492
1.6.2. Vitimarea corporala, sivar~iti impotriva unui functionar public care

Iadeplmeste 0 functie ce implici exereftlul autorititll de stat, aflat in exercltlul
funcpunii ori pentru fapte indeplinite in exercttiul functlunil [art. 239 alin. (3)
C.pen.]
- absoarbe infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 C.pen.
~
Lovirea de catre inculpata, peste mana, cu un baston, a unui padurar,
pe motiv ca acesta semnalase politiei faptul di un fiu al ei sustrasese material
lemnos din padure, cauzandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 de
zile de tngrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
ultraj. Partea vatamata, padurar, este functionar care indeplineste 0 functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat si a fost lovita pentru fapte indeplinite in
exercitiul functiunii, legate de constatarea contraventiilor ~i infractiunilor silvice
(C.S.J., sectia penald, decizia nr. 64711998, www.legalis.ro).
~
Infractiunea de ultraj este complexa, complexitate care i~i regaseste
exprimarea, in primul rand, in latura obiectiva a continutului constitutiv al
infractiunii, Elementul material al infractiunii de uItraj, astfel cum este descrisa
in art. 239 alin. (3) C.pen., presupune vatamarea corporala comisa tmpotriva
unui functionar public purtator al autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii
ori pentru fapte indeplinite in exercitarea functiunii, Pentru ca actiunea de vatamare ce constituie elementul material al infractiunii de ultraj, in forma agravata,
sa realizeze continutul laturii obiective trebuie sa fie indeplinite cumulativ
anumite conditii, respectiv sa fie exercitata impotriva unui functionar public in
timpul cat se afla in exercitiul functiunii, fie pentru fapte indeplinite de el in
exercitiul functiunii. Cerinta in oricare -dintre variantele sale i~i are ratiunea in
obiectul juridic al infractiunii de ultraj, ceea ce legea ocroteste in acest caz fiind
relatiile sociale a caror existenta si desfasurare sunt asigurate prin apararea respectului datorat autoritatii, ce impune si protejarea in mod special a persoanelor
care indeplinesc 0 functie ce implies exercitiul autoritatii de stat. Desigur legea
nu intelege sa asigure 0 protectie nelimitata in favoarea functionarului, astfel ca,
in situatia in care acesta i~i depaseste atributiile de serviciu sau le exercita
abuziv, el nu se mai afla in exercitiul functiunii si nu mai actioneaza in interesul
autoritatii, astfel ca nu se mai afla sub protectia acordata de legiuitor prin
dispozitiile art. 239 C.pen. Or, in cauza s-a demonstrat rara niciun dubiu, contrar
sustinerilor inculpatului, ca la data de 8 decembrie 2008 acesta, fiind sub
influenta bauturilor alcoolice, a agresat-o fizic pe partea vatamata P.I., politist in
cadrul Politiei M., care se afla, impreuna cu colegul sau, martorul B.I., in
exercitiul functiunii in timpul destinat indeplinirii atributiilor de serviciu. Faptul
ca partea vatamata se afla impreuna cu colegul sau in curtea inculpatului s-a
datorat apelului telefonic de urgenta al sotiei acestuia, M.M., care, dupa ce a fost
legitimata de agentul P.I., Ie-a cerut ajutorul celor doi politisti in raport cu
comportamentul violent al sotului sau, care a distrus mai multe bunuri din gospodarie si a amenintat-o amt pe ea, cat si pe fiullor minor, cu moartea. Imprejurarea ca cei doi politisti au refuzat sa pIece din curtea inculpatului nu
constituie 0 exercitare abuziva a atributiilor de serviciu, astfel cum sustine
inculpatul, intrucat, din desfasurarea cronologica a evenimentelor, rezulta ca cei
Infractiuni contra autoritdtii
doi agenti de politie se pregateau sa paraseasca curtea imobilului impreunA cu

sotia si fiul minor al inculpatului, moment in care inculpatul a agresat-o pe
partea vatamata, rasucindu-i la spate bratul drept, impingandu-l spre gard, unde
i-a comprimat cu greutatea corpului bratul, cauzandu-i 0 ruptura musculo-tendinoasa care a necesitat pentru vindecare un numar de 30-35 zile de ingrijiri
medicale. Actiunea violenta a inculpatului asupra partii vatamate P.I., agent de
politie la serviciul ordine publica din cadrul Politiei M., s-a datorat hotararii
Iuate de sotia acestuia de a parasi locuinta impreuna cu fiullor, insotiti de cei doi
agenti de politie, ~inu actiunii violente exercitate de politisti. Fatli de aceste considerente, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie constata ca prima critica a recurentului inculpat ce pune in discutie incadrarea juridica a faptei este neintemeiata,
fapta sa intrunind elementele constitutive ale infractiunii de ultraj savar~ita
impotriva unui politist, si nu pe cele ale infractiunii de vatamare corporala din
culpa, intrucat acesta a cunoscut calitatea paqii vatamate, de agent de politie,
scopul venirii acestuia Ia domiciliul sau, respectiv de a asigura ordinea si linistea
publica si de a preintampina comiterea unei fapte mai grave, astfel ca partea
vatamata nu si-a depasit atributiile de serviciu, fiind in exercitarea acestora la
momentul producerii incidentului. Totodata, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
retine ca, in raport cu modalitatea concreta in care inculpatul a realizat vatamarea agentului de politie aflat in exercitiul functiunii, a comis fapta sub forma
intentiei indirecte, astfel cum corect au retinut ~i cele doua instante, chiar daca
nu a urmarit producerea rezultatului, l-a prevazut ~i a acceptat producerea lui
(l.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 3845/2011, www.scj.ro).
1.6.3. VAtimarea corporali grava, sivir~itA impotriva unui funcponar

public care tndepffneste 0 functie ce implici exerctnul autorititii de stat, aflat in
exercltlul funcpunii ori pentru fapte indeplinite in exercltlul funcpunii (art. 239
aline(4) C.pen.]
- absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava prevazuta de art. 182 C.pen.;
- in cazul in care in urma actelor de violenta se produce moartea functionarului
public care indeplineste 0 functie ce implicit exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, ultrajul va fi absorbit in infractiunea de omor calificat [art. 174 C.pen raportat la art. 175 lit. t) C.pen],
respectiv va fi retinut in concurs cu lovituri cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.).
1.6.4. Ultrajul sivir~it in oricare din formele anterioare impotriva unui

judecitor sau procuror, organ de cercetare penali (ale polipel judiciare ~i
organele de cercetare speciale), expert, executor judecitoresc, polipst, jandarm
ori militar (cetAteniiromini cirora li s-a acordat grad de oflter, maistru militar
sau suboflter, soldatii ~i gradati voluntari, elevii ~i studenth din institutiile de

invitimint militar; birbapi cetiteni romani, care executi serviciul militar
obligatoriu pe durata stirii de rAzboi, a stirii de mobilizare ~i pe timpul stirii
de asediu, precum ~i cei concentratl) aflat in exercitiul functfunil ori pentru
fapte indeplinite in exercitiul functluml [art. 239 aline(5) C.pen.]
~
Fapta inculpatului de a sustrage bunuri, urmata de folosirea unui spray
paralizant impotriva unui politist aflat in exercitiul functiunii, pentru a-si asigura
494
scaparea, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii de talhiirie

prevazuta in art. 211 alin. (i) lit. b) C.pen., cat si pe cele ale infractiunii de
ultraj prevazuta in art. 239 alin. (3) ~i (4) C.pen., aflate in concurs (J.c.c.J.,
- in cazul in care fapta este savarsita atat In forma tip, cat si In vreuna dintre
variantele agravate, se va retine existenta unei singure infractiuni a carei lncadrare
juridica este data de varianta agravata,
1.7. Formele infraetlunli

- infractiunea se consuma In momentul realizarii actiunii tipice;

- poate fi savar~it in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la
1.S. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 239 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la 6 luni la
2 ani sau amenda;
6 luni la 3 ani sau amenda;
6 luni la 6 ani;
3 la 12 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 239 alin. (5) C.pen., pedeapsa
prevazuta la varianta tip si la celelalte variante agravate se majoreaza cu jumatate.
1.9. Cazuri speciale de pedepsire

- in cazul infractiunilor prevazute in art. 180-183, art. 189 si art. 193 C.pen.,
savarsite impotriva sotului sau a unei rude apropiate a unui judecator sau procuror,
organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm ori militar,
in scop de intimidare sau de razbunare pentru acte sau fapte indeplinite in exercitiul
functiunii, maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceste infractiuni se majoreaza
cu jumatate.
2. Uzurparea de calitap oficiale

2.1. Notlune
- infractiune ce consta in folosirea tara drept a unei calitati oficiale insotita sau
urmata de indeplinirea unui act legat de acea calitate (art. 240 C.pen.).
Infractiuni contra autoritatii
495
2.2. Obiectul lnfractiunil

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatilor de stat;
b) obiectul material: nu are.
2.3. Subleetli fnfractiunli
- poate fi subiect activ nemijlocit chiar 0 persoana care are 0 calitate oficiala, in
masura in care i~i atribuie sau asuma 0 alta calitate oficiala pe nedrept;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: principal este unitatea sau institutia care realizeaza autoritatea
de stat.
II
!"

a) elementul material: folosirea rara drept a unei calitati oficiale (atribuirea sau
asumarea unor calitati oficiale pe care faptuitorul nu le are), lnsotita sau urmata de
efectuarea unui act Iegat de acea calitate;
- calitatea oficiald este acea abilitare legala a unei persoane care exercita 0 anumita functie de a efectua acte ce intra in atributiile functiei sale ~i care pot produce
consecinte juridice [de exemplu, abilitarea de a reprezenta 0 autoritate publica
(politie, jandarmerie) ~i de a exercita acte ce intra in competenta acesteia];
..
Fapta inculpatului de a-si atribui lara drept ealitatea de detectiv particular nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati
oficiale, deoarece detectivul particular nu desfasoara 0 activitate ce implica exercitiul autoritatii (Trib. Iasi, sectia penald, decizia nr. 73911998, in R.D.P. nr. 311999,
p.143).
- actul legat de calitatea oficiala uzurpata trebuie sa fie indeplinit in aceeasi
imprejurare ori ulterior folosirii calitatii oficiale si nu trebuie sa indeplineasca toate
conditiile cerute de lege pentru Intocmirea sa in mod valabil;
- in cazul in care 0 persoana i~i atribuie numai 0 calitate oficiala, rara a efectua
vreun act in virtutea acesteia, nu se va reline consumarea infractiunii de uzurpare a
calitatilor oficiale, fapta ramanand in forma tentativei care nu este incriminata;
- daca eel ce foloseste rara drept 0 calitate oficiala realizeaza un act care nu intra
in sfera atributiilor de serviciu pe care calitatea le presupune, nu se va retine savarsirea infractiunii de uzurpare a calitatilor oficiale;
- in ipoteza in care un functionar, comportandu-se abuziv, i~i depaseste sfera competentelor sale cu ocazia efectuarii unei act, nu se va retine savarsirea infractiunii de
uzurpare a calitatilor ofieiale, ci una dintre formele abuzului in serviciu;
496
- poate fi retinuta in concurs cu alte infractiuni cum ar fi: inselaciunea, talharia,

furtul etc.
~
Fapta inculpatului de a solicita spre control certificatele de producator
ale mai multor persoane, carora le-a spus ca este functionar la primarie,
intruneste elementele constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale,
prevazuta de art. 240 C.pen. Cum inducerea in eroare a partii vatamate de la care
a obtinut 0 suma de bani s-a facut prin folosirea unei calitati mincinoase, sunt
intnmite si elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, prevazuta de
art. 215 alin. (1) si (2) C.pen. (CA. Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia
nr. 161812000, in Curtea de Apel Bucuresti, Culegere de practica judiciara in
materie penala 2000, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2002, p. 193).
~
Deghizarea inculpatului in politist, urmata de indeplinirea unui act
legat de acea calitate, imprejurare in care acesta a sustras prin violenta bunuri
aflate asupra partii vatamate, intruneste elementele constitutive atat ale infractiunii de talharie, prevazuta de art. 211 alin. (2) lit. c) C.pen., cat si ale aceleia de
uzurpare de calitati oficiale, prevazuta de art. 240 C.pen., autonomia celor doua
infractiuni decurgand din specificitatea elementelor constitutive ale fiecareia
(CA. Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 166/2000, in Curtea de Apel
Bucuresti, Culegere de practicd judiciara in materie penald 2000, op. cit., p. 179).
b) urmarea fmedlata: vatamarea autoritatii de stat;

c) Iegatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
- intentie directa sau indirecta,
~
Nu poate fi primita apararea formulata de inculpatul C.C. in sensul ca
nu ar fi intrunite elementele constitutive. ale infractiunii prevazute de art. 240
C.pen., lipsind latura subiectiva, deoarece acest inculpat s-a prezentat drept
politist, a ararat un portofel ce avea 0 sterna si a efectuat 0 perchezitie in asa-zisa
calitate de politist, Inculpatul C.C. a operat cu intentie amt in ceea ce priveste
folosirea calitatii de politist, dar si referitor la efectuarea perchezitiei corporale;
imprejurarea ca inculpatul a actionat cu forma de vinovatie ceruta de art. 240
C.pen. rezulta si din folosirea respectivului portofel cu respectiva emblema;
chiar daca partea vatamata nu a reusit sa observe si sa analizeze amanuntit
respectivul portofel, ce i-a fost fluturat prin fata, aceasta nu inlatura conditiile
constitutive ale infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, deoareee aetele eu
caraeter ofieial producatoare de consecinte juridice pot fi indeplinite si generic ~i
nu numai cu respectarea tuturor conditiilor (I.C CJ., sectia pen alii, decizia
2.6. Formele tnfractiuml

Infractiuni contra autoritatii
497
- infractiunea se consuma in momentul efectuarii actului de catre persoana care

foloseste rara drept calitatea oficiala;
- poate fi comisa in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data comiterii
2.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
3. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri

3.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in sustragerea sau distrugerea unui dosar, registru,
document sau orice alt inscris care se afla in pastrarea ori in detinerea unui organ sau
unei institutii de stat ori a altei unitati publice [art. 242 alin. (1) C.pen.];
- reprezinta 0 varianta atenuatd a infractiunii de distrugere din culpa a unuia
dintre inscrisurile enumerate mai sus care prezinta 0 valoare artistica, stiintifica,
istorica, arhivistica sau 0 alta asemenea valoare;
- constituie varianta agravata a infractiunii savarsirea cu intentie a infractiunii de
un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la integritatea si siguranta
inscrisurilor sau a documentelor aflate in detinerea sau pastrarea unui organ sau unei
institutii de stat ori a unei alte unitati din cele prevazute in art. 145 C.pen.;
b) obiectul material: dosarul, registrul, documentul sau orice alt Inscris aflat in
pastrarea sau detinerea unei institutii publice, cu exceptia inscrisurilor emise sau
destinate unui organ de urmarire penala, unei instante de judecata sau altui organ de
jurisdictie, atunci cand astfel de inscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze a
carer sustragere sau distrugere intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
retinere sau distrugere de inscrisuri, prevazute de art. 272 C.pen.
- nu pot constitui obiect material al infractiunii: titlurile emise pentru efectuarea
de plati, titlurile de credit, monedele si in general orice inscris care prezinta 0
valoare economica; in privinta acestor bunuri sustragerea echivaleaza cu savarsirea
infractiunii de furt, iar distrugerea cu infractiunea prevazuta de art. 217 C.pen.; prin
unnare, fata de natura obiectului material, nu se poate considera ca infractiunea de
sustragere sau distrugere de inscrisuri este 0 infractiune complexa care absoarbe
furtul sau distrugerea.
~
autoritatii, al carei obiect material II constituie orice inscris care se afla in pastrarea ori detinerea unui organ sau a unei institutii de stat ori a unei alte unitati
prevazute in art. 145, cu exceptia inscrisurilor emise de un organ de urmarire
,
"
'I
498
penala, de 0 instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori destinate

acestora. Distrugerea acestor din urma inscrisuri ori impiedicarea in orice mod
ca un tnscris destinat unuia dintre organele sus-aratate sa ajunga la acestea, cand
astfel de inscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze, constituie infractiunea
prevazuta in art. 272 C.pen. si constituie 0 infractiune care impiedica infaptuirea
justitiei, Ca atare, distrugerea unor procese-verbale de constatare a unui accident
rutier si a probelor biologice recoltate pentru analiza se tncadreaza in prevederile
art. 272 C.pen. (I.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 15912005, www.scj.ro).
3.3. Sublecti! lnfractlunil

~ in cazul in care fapta este savar~ita de un functionar public in exercitiul atributiunilor de serviciu, se va retine forma agravata a infractiunii;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate, in cazul infractiunii intentionate; participatia improprie este posibila in cazul
in care fapta este savar~ita din culpa [art. 242 alin. (2) C.pen.].
b) subiectul pasiv:
0 unitate
la care se refera art. 145 C.pen.

a) elementul material: sustragerea sau distrugerea obiectului material;
~sustragerea presupune existenta unei deposedari ce consta in scoaterea bunului
de sub stapanirea in fapt a posesorului sau detentorului tara consimtamantul acestuia
si a unei imposedari, constand in trecerea efectiva a bunului sub puterea faptuitorului;
- distrugerea presupune incetarea existentei fizice a bunului.
b) urmarea imediati: starea de pericol pentru autoritatea publica, urmare a

sustragerii sau distrugerii inscrisurilor;
c) legitura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei;
~
Papta inculpatului care, fiind audiat de procuror in legatura cu savar~
sirea unei infractiuni de tftlharie, cand i s-a prezentat spre semnare declaratia, a
mototolit-o ~i a rupt-o, spunand ca nu corespunde adevarului, nu intruneste
elementele constitutive ale infractiunii prevazute in art. 242 C.pen. Declaratia
care face obiectul invinuirii inculpatului nu se incadreaza in categoria "altor
inscrisuri", pentru ca, nefiind semnata de acesta, nu prezinta nicio valoare si nu
poate fi asimilata unui inscris, Pe de alta parte, infractiunea prevazuta in art. 242
alin. (1) C.pen. se savar~e~tenumai cu intentie, or, in cazul de fata nu se poate
considera ca inculpatul ar fi urmarit sau acceptat producerea unor asemenea
consecinte; el a rupt declaratia spunand ca .nu corespunde adevarului" (C.A.
Constanta, sectia penald, decizia nr. 17811996, in R.D.P. nr. 211997, p. 127).
~
In cadrul unui contract de privatizare, scoaterea unor documente din
incinta sediului yanzatorului actiunilor de catre un delegat al cumparatorului
care, potrivit acordului dintre pacti, avea dreptul sa le consulte numai la sediul
vanzatorului, savar~ita dupa rezilierea contractului de vanzare-cumparare,
Infractiuni eontra autoritdtii
constituie infractiunea prevazuta in art. 242 C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia
nr. 122612001,in R.D.P. nr. 312002,p. 116).
~
Inculpatul L.G., in perioada 1 ianuarie 1999 - 4 ianuarie 2002, a
indeplinit functia de ofiter de cercetare penal! la I.P.T.F. Satu Mare. Intr-un
numar de 23 de dosare de urmarire penal! cu care a fost sesizat, acesta nu a
intocmit lucrarile ce se impuneau. In luna ianuarie 2002, cand a fost transferat
de la vechiul loc de munca din Satu Mare la altul din municipiul Oradea,
incuipatul a luat cu el un numar de 22 de dosare, iar pe un aitul I-a ascuns Ia
vechiul loc de munca, printre niste fonnulare. Pentru a nu se afla ca dosarele nu
au fost terminate, inculpatul, in registrul de evidenta, le-a trecut ca fiind predate
la parchet, aspect care ulterior s-a dovedit a fi neadevarat. In urma probatoriului
administrat in cauza, s-a apreciat ca fapta inculpatului de a sustrage cele 23 de
dosare de urmarire penala intruneste elementele constitutive ale infractiunii
prevazute de art. 242 alin. (I) ~i (3) C.pen.; fapta aceluiasi inculpat de a lasa
nelucrate mai multe dosare penale 0 perioada indelungata de timp, existand
pericolul prescriptiei raspunderii penale, intruneste elementele infractiunii de
abuz in serviciu in contra intereselor publice, prevazuta de art. 248 alin. (1)
C.pen.; fapta inculpatului L.G. de a nu cerceta la timp pe inculpatii din cele 23
de dosare, unora eliberandu-le ~i pasapoartele cu ajutorul carora au ~i plecat in
strainatate, ingreunand sau zadamicind in acest fel urmarirea penala, intrune~te
elementele infractiunii prevazute de art. 264 alin. (1) C.pen., iar fapta aceluiasi
inculpat de a fi facut mentiunea neadevarata in registrul de evident! al dosarelor
de urmarire penala, in sensu! ca cele 23 de dosare au fost terminate si predate
parchetului, intruneste elementele infractiunii de fals intelectual, prevazuta de
art. 289 C.pen. (C.A. Oradea, sectia penalii, sentinta nr. 712003,nepublicata).

- intentia direct! sau indirecta;
fast savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instant! la individualizarea pedepsei.
3.6. Varianta atenuati [art. 242 alin. (2) C.pen.]

- distrugerea din culpa a unui inscris care prezinta 0 valoare artistica, stiintifica,
istorica, arhivistica sau a alta asemenea valoare, care se afla in pastrarea ori in
detinerea unui organ sau a unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care
se refera art. 145 C.pen.
3.7. Varianta agravati [art. 242 alin. (3) C.pen.]

- presupune savarsirea faptei tip sau a variantei atenuate de un functionar public,
In competenta caruia intra pastrarea ori detinerea obiectului material al infractiunii;
- este necesar ca fapta sa fie savar~ita de functionarul public in timp ce se afta in
exercitiul atributiilor de serviciu.
500

- la forme Ie intentionate actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- tentativa tntrerupta sau perfecta este posibila la faptele savar~ite cu intentie, fiind
incriminata;
- infractiunea se consuma la momentul comiterii actiunii tipice;
- infractiunea intentionata poate fi savar~ita si in forma continuata, caz in care se
epuizeaza la data realizarii ultimului act de executare.
3.9. Pedeapsa
- la forma tip: inchisoarea de la 3 luni la 5 ani;
- la varianta atenuata: inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda;
- la varianta agravata: maximul pedepselor prevazute de lege pentru forma tip ~i
atenuata se majoreaza cu un an.
4. Sustragerea
de sub sechestru
4.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in sustragerea unui bun ce este legal sechestrat;
- constituie varianta agravata a infractiunii fapta savar~ita de custode.
4.2. Obiectul Infractiunh

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la respectarea sechestrului
legal aplicat;
b) obiectul material: bunul sau bunurile mobile legal sechestrate.
4.3. Sublectil Infractiunii

- proprietarul bunului sechestrat poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii; in
cazul in care fapta este savar~ita de custode, se va retine varianta agravata;
- participatia este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: principal este statuI, iar eel secundar este organul autoritatii
de stat care a dispus sechestrul.

a) elementul material: sustragerea unui bun mobil de sub sechestrullegal aplicat;
- prin sustragere se intelege scoaterea bunului mobil de sub sechestrul legal
aplicat (trebuie analizate toate conditiile prevazute de lege pentru aplicarea sechestrului pentru a se stabili legalitatea acestei masuri de indisponibilizare); pot fi
sustrase unul, mai multe sau toate bunurile sechestrate; sustragerea se poate realiza ~i
prin inlocuirea bunului;
Infractiuni contra autoritatit
- In cazul In care fapta a fost savar~ita In scopul insusirii pe nedrept, se va retine

concursul cu infractiunea de furt.
b) urmarea Imediata: erearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale
referitoare la respectarea sechestrului legal aplicat;
~
Pentru existenta infractiunii de sustragere de sub sechestru a unei
cantitati de material lemnos este necesar ca aceasta sa fie sechestrata conform
dispozitiilor art. 79 C.silvic, potrivit caruia materialele lemnoase retinute vor fi
date in custodie, dupa imprejurari, unitatii silvice celei mai apropiate care va
asigura depozitarea si paza lemnului retinut. Pe de alta parte, nici procesul-verbal de custodie nu a fost legal intocmit, lipsindu-i 0 parte din elementele pe care trebuia sa le cuprinda potrivit art. 17 alin. (1) coroborat cu
art. 18 din Hotararea nr. 427 din 23 martie 2004 pentru aprobarea Normelor
privind circulatia materialelor lemnoase ~i controlul circulatiei acestora ~i al
instalatiilor de transformat lemn rotund, pentru materialele lemnoase
retinute/confiscate 'in conditiile legii, respectiv nu a fost identificata persoana
careia is-au incredintat bunurile si nici nu se mentioneaza participarea martorilor asistenti. Prin urmare, in mod corect s-a retinut ca infractiunii de fata 'ii
lipseste unul din elementele sale constitutive, respectiv latura obiectiva (C.A.
Suceava, sectia penala, decizia nr. 63112006, www.legalis.ro).
~
Nu se poate retine existenta infractiunii de sustragere de sub sechestru
prevazuta in art. 244 C.pen., atata vreme cat sentinta civila prin care s-a hotarat
infiintarea sechestrului, desi definitiva, nu a fost 'inca pusa in executare (C.A.
Bucuresti, sectia penala, decizia nr. 34111996, in R.D.P. nr. 411996, p. 163).

- intentia directa sau indirecta; este necesar ca infractorul sa cunoasca la momentul savarsirii faptei ca asupra bunului fusese instituit un sechestru;

- fapta este mai grava cand este savar~itAde custodele bunului sechestrat, chiar ~i
atunci cand acesta este proprietarul bunului;
- In situatia in care custodele nu este proprietarul bunului, se va retine concursul
ideal intre sustragerea de sub sechestru si abuz de incredere;
- pentru a se retine coautoratul este necesar ca toti subiectii activi sa aiba calitatea
de custode.
4.7. Formele fnfraetiumi
502
- infractiunea se consuma in momentul realizarii faptei tipice;

- poate fi savir~ita ~iin forma continuata, epuizandu-se la data comiterii ultimului
act de executare.
4.8. Pedeapsa
- pentru forma tip: inchisoarea de la 0 luna la 1 an sau cu amenda;
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Capitolul VI
Infractiuni de servicin san in legatura cu serviciul
1. Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor
1.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in neindeplinirea cu ~tiinta a unui act sau indeplinirea
defectuoasa a acestuia de catre un functionar public ori de alt functionar aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu, daca prin aceasta s-ar produce consecinte
vatamatoare pentru interesele legale ale unei persoane (art. 246 C.pen.);
- constituie varianta agravata a infractiunii comiterea faptei tipice care produce
consecinte deosebit de grave (art. 2481 C.pen.);
- infractiunea are caracter subsidiar, fiind retinuta numai in cazul in care fapta
savar~ita de functionarul public sau de functionar nueste prevazuta ca infractiune
distincta de 0 alta norma de incriminare (de pilda, delapidare, cercetare abuziva,
represiune nedreapta, inlesnirea evadarii etc.);
..;actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate,
in cazul in care subiectul activ nemijlocit este un functionar (nu si atunci cand autor
este un functionar public, cand actiunea penala se exercita din oficiu).
~
In cazul infractiunii de abuz In serviciu contra intereselor persoanelor
savar~ita de un functionar, prevazuta in art. 246 C.pen. raportat la art. 258
C.pen., lipsa plangerii prealabile conduce la incetarea procesului penal, in
temeiul art. 11 pet, 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. t) C.proc.pen. Daca
intre momentul inceperii urmaririi penale pentru infractiunea prevazuta in
art. 246 C.pen. raportat la art. 258 C.pen. si momentul trimiterii in judecata a
intrat in vigoare Legea nr. 58/2008, prin care a fost introdusa conditia privind
plangerea prealabila pentru punerea in miscare a actiunii penale in cazul
abuzului in serviciu contra intereselor persoanelor sa.var~itade un functionar,
procurorul are obligatia de a chema partea va.tamatasi de a 0 intreba daca mtelege sa faca plangere, conform art. 286 C.proc.pen., in caz contrar, in lipsa plangerii prealabile, solutia care se impune fiind incetarea procesului penal, conform
art. 11 pet. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. t) C.proc.pen. (1.c.c.J., sectia
penala, decizia nr. 61412012, www.scj.ro).
I
I
I
1.2. Obiectul juridic
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la asigurarea desfasurarii in
conditii optime a activitatii persoanelor juridice publice sau private, sau la protectia intereselor legitime ale persoanelor impotriva abuzurilor venite din partea functionarilor;
I:,
"
i(
',j
b) obiect material: in principiu, nu are.

.;
.,;0;.,.
(;
I
I
I
II
;1,
<;;
504
1.3. Sublectil lnfractfunii

a) subiectul activ: autor poate fi persoana fizica functionar public (orice persoana
care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, 0
insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati publice,
institutii pub lice, institutii sau alte persoane juridice de interes public) sau functionar
(orice salariat care exercita 0 insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat
cele la care se refers art. 145 C.pen.);
~
In raport cu prevederile art. 147 C.pen., care definesc notiunile de
functionar public ~i functionar In sensul legii penale, precum ~i in raport cu
prevederile art. 1 din Legea nr. 5111995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, potrivit carora aceasta profesie este libera si independenta,
cu organizare ~i functionare autonoma, avocatul nu are nici calitatea de functionar public si nici calitatea de functionar si, in consecinta, nu poate fi subiect
activ al infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (1. C CJ.,
~
Pentru a putea determina existenta elementului material al infractiunii
de abuz In serviciu prevazuta de art. 246 C.pen., este esential a determina ce
atributii a avut persoana acuzata de savarsirea acestei infractiuni, In vederea
determinarii cu exactitate a faptului neindeplinirii ori indeplinirii defectuoase a
acestora. In speta, s-a constatat ca instanta de fond a apreciat ca inculpatul a avut
ca atributie reintegrarea in munca si dispunerea platii drepturilor salariatilor
societatii SC N. SA, bazandu-se, in principal, pe declaratia numitei E.S.F., care,
la data luarii declaratiei, avea calitatea de invinuita In acest dosar si avea si
calitatea de administrator cu puteri depline si purta, in fapt, In solidar cu ceilalti
administratori, raspunderea pentru actele societatii, conform art. 144 din Legea
nr. 3111990, republicata. In conditiile inexistentei unui raport de serviciu intre
inculpat si SC N. SA, nu poate fi primita teza .functionarului de fapt" pe care
~i-a fundamentat solutia instanta de fond, intrucat in speta este yorba despre 0
infractiune de serviciu sau in legatura cu serviciul, care are ca obiect juridic
tocmai relatiile sociale referitoare la raporturile de serviciu, ceea ce presupune
ca intre persoana juridic a si salariat sa existe un raport de munca atat in fapt, cat
si in drept, adica un raport de munca ce se fundamenteaza pe un contract care
trebuie sa indeplineasca toate conditiile de forma ~i de fond cerute de lege
pentru valabilitatea sa. In concluzie, avand In vedere analiza probelor mai sus
efectuata, sub aspectullaturii obiective a infractiunii analizate, instanta de apel a
apreciat ca, in conditiile date, neexistand probe care sa faca dovada numirii in
conditii de legalitate a inculpatului in functia de director general si neincheindu-se, in conditiile de forma si de fond expres prevazute de textele de lege
mai sus enuntate, un contract scris care sa prevada care erau atributiile pe care
trebuia sa Ie indeplineasca inculpatul D.G., nu se poate reline in sarcina acestuia,
ca nu le-a indeplinit sau ca le-a indeplinit in mod defectuos si nici ca a avut
calitatea de functionar, in conditiile cerute de art. 147 alin. (2) C.pen. (CA.
Timisoara, sectia penala, decizia nr. 64912009, www.jurisprudenta.org).
_---_
..
_--
Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul
505
~
Instantele judecatoresti sunt suverane in a aprecia atat probatoriul
administrat in cauzele cu care sunt investite, cat si textele de lege aplicabile,
dandu-le interpretarea pe care 0 considera corespunzatoare, iar pronuntarea unor
solutii de catre procurori, in urma efectuarii activitatilor specifice de cercetare
penala si potrivit convingerii proprii, nu poate fi echivalata cu exercitarea
abuziva a atributiilor ce le revin potrivit legii, astfel incat nu pot constitui, prin
ele insele, temei pentru retinerea unor infractiuni de abuz In serviciu sau negIijenta in serviciu (I.e.e.J., sectia penala, decizia nr. 3126/2008, www.scj.ro).
~
Este adevarat ca intereselor legale ale unei persoane li se poate aduce
atingere de catre un functionar public, prin exercitarea abuziva a atributiilor de
serviciu. Fapta prin care s-ar produce 0 astfel de urmare prezinta pericol social
deosebit, in raport cu imprejurarea ca este savar~itatocmai de eel care, data fiind
calitatea sa speciala, avea obligatia apararii legalitatii 1n exercitarea atributiilor
de serviciu. In cauza, probatoriul administrat nu a confirmat sustinerile petentului, din acesta nerezultand indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu.
Dimpotriva, judecatorii cauzei au facut 0 corecta aplicare a dispozitiilor legii
procesual civile. Or, potrivit art. 1 C.proc.pen., .prccesul penal are ca scop
constatarea la timp si in mod corect a faptelor care constituie infractiuni, astfel
ca orice persoana care a savar~it 0 infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei
sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala", Din
economia textului mentionat rezulta ca procesul penal nu poate fi privit ca 0
activitate de represiune, ci exclusiv ca una desfasurata pentru tragerea la
raspundere, doar a persoanei care a savar~it 0 infractiune. In acest sens, prin
art. 17 alin. (2) C.pen., s-a stabilit ca .Jnfractiunea este singurul temei al
raspunderii penale", Totodata, potrivit art. 62 C.proc.pen., "in vederea aflarii
adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa
lamureasca cauza, sub toate aspectele, pe baza de probe". Asadar, in raport cu
textele mentionate, scopul procesului penal trebuie realizat in asa fel incat sa
armonizeze interesul apararii sociale cu interesele individului, in raport eu care
nicio persoana nevinovata sa nu suporte rigorile legii. In acest context, cu
referire la prima faza a procesului penal, prin art. 200 C.proc.pen. s-a stabilit ca
"urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la
existenta infractiunilor, la identifiearea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii
acestora, pentru a se constata dad! este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in
judecata". In vederea realizarii obiectului urmaririi penale, astfel cum acesta a
fost definit prin textul mentionat, legea procesual-penala a determinat precis si
coerent regulile de desfasurare a acestei faze a procesului penal. Sesizat in unul
din modurile reglementate in art. 221 C.proc.pen., organul competent efectueaza
acte premergatoare ~i de urmarire penala, in succesiunea prevazuta de lege. In
anumite situatii, actele premergatoare avand ca scop clarificarea datelor care
confirma sau infirma existenta infractiunii cu a carei savarsire organul de
urmarire penala a fost sesizat pot duce la constatarea unora din cazurile reglementate in art. 10 C.proc.pen., in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii
penale este impiedicata. In raport cu aceasta imprejurare, nejustificandu-se
inceperea urmaririi penale si, respectiv, declansarea procesului penal, se confirma referatul de urmarire penala sau, dupa caz, cand urmarirea penala este de
I
\
506
competenta procurorului, se dispune neinceperea acesteia. In cauza, constatandu-se neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii sesizate, in mod
intemeiat organul de urmarire penala a dispus in sensul neinceperii urmaririi
penale. Prin urmare, respingand plangerea, sub aspectul acestor critici si mentinand rezolutia atacata, instanta de fond a pronuntat 0 hotarare legala si temeinica. Pe de alta parte, orice hotarare judecatoreasca poate fi supusa controlului
judiciar, exclusiv prin exercitarea cailor de atac legal prevazute, orice solutie
contrara ducand la incalcarea dispozitiilor legale privind independenta judecatorilor. Chiar in ipoteza in care 0 solutie ar fi rezultatul interpretarii eronate de
catre magistrat a probelor administrate in cauza ori a unor norme de drept
substantial sau procedural, dupa caz, pentru a se retine in sarcina magistratului
comiterea infractiunii de abuz in serviciu, este necesar sa se dovedeasca faptul
ca acesta a actionat eu intentia de a prejudicia una dintre P.arti.Intr-adevar, sub
aspectul eritieii privitoare la neobservarea conditiilor prevazute pentru desfasurarea judecatii, eu referire la lipsa rolului activ in vederea stabilirii corecte a
situatiei de fapt invocata de petent in plangerea penala, este de retinut ca legea
procesual civila a recunoscut partilor posibilitatea de a provoea un nou examen
al procesului, prin exercitarea cailor de atac legal prevazute. Drept unnare,
protectia judiciara a dreptului subiectiv dedus judecatii este extinsa ~i la caile de
atac care, impreuna eu normele care reglementeaza judeeata in fond a eauzei,
formeaza sistemul procesului civil. Acest sistem, acelasi pentru persoane aflate
in situatii identice, determinat prin nonne imperative si avand ea finalitate
intrarea in puterea lucrului judecat numai a hotararilor corespunzatoare adevarului si legii, este de natura a raspunde exigentelor noii perspective asupra
protectiei judiciare a drepturilor subiective, determinata de dispozitiile art. 13
din Conventia pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor fundamentale.
Drept urmare, orice hotarare este supusa unei cai de atac, corespunzator
dispozitiilor sistemului nostru procedural privitoare la dreptul examinarii eauzei
in doua grade de jurisdictie. In consecinta, hotararea judecatoreasca, in sine, nu
poate constitui temei al angajarii raspunderii penale. Totodata, pretinsele erori
invocate de petent nu pot fi examinate, eontrar principiului legalitatii cailor de
atac, pe aceasta cale. Este de retinut in acest sens ca detenninarea riguroasa a
procedurilor jurisdictionale, de natura a asigura respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, egalitatea In fata legii ~i tratamentul juridic nediscriminatoriu pentru toti participantii asigura finalitatea acestora, In conditiile
respectarii independentei si autonomiei magistratilor care infaptuiesc actul de
justitie ~i este de esenta acestuia. Astfel, potrivit art. 124 alin. (3) din Constitutia
Romaniei si art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, judecatorii sunt independenti
~i se supun numai legii. Drept unnare, daca obiectul plangerii penale l-ar putea
constitui solutia pronuntata In cadrul activitatii de jurisdictie si s-ar putea
pretinde ca judecatorii raspund penal pentru solutiile pronuntate, tara relevanta
sub aspectul raspunderii penale fiind sub acest aspect erorile pretins a fi fost
savarsite, principiul constitutional mentionat ar fi lipsit de eficienta, iluzoriu,
ceea ee apare ca inadmisibil in conditiile statului de drept. Asadar, retinand ca
legalitatea si temeinicia solutiei pronuntate in eauza civila invocata de petent, eu
referire la caracterul incomplet al cercetarii judecatoresti, nu pot fi examinate pe
aceasta cale, organul de urmarire penala a facut 0 apreciere corecta, corespun-
zatoare normelor legale mentionate (/.c.c.J., completul de 9judeciitori, decizia

- participatia penala este posibila m toate formele:

(i) coautorat, daca toti faptuitorii au calitatea de functionari sau functionari
publici;
(ii) complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participantilor,
- 0
persoana juridica nu poate fi autor al infractiunii, msa poate avea calitatea de
instigator sau complice.

b) subiectul pasiv: general este statuI, iar eel special este persoana fizica sau persoana juridica ce a suferit 0 vatamare a intereselor legale prin activitatea infractionala,

a) elementul material: neindeplinirea unui act sau indeplinirea acestuia in mod
defectuos de catre un functionar public sau un functionar aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu;
- actul trebuie sa intre in atributiile de serviciu ale functionarului,
b) urmarea
juridice;
imediati:
vatamarea intereselor legale ale unei persoane fizice sau
c) legitura de cauzalitate: trebuie sa fie dovedita legatura de cauzalitate intre

actiunea sau inactiunea tipica ~i urmarea produsa,
___
Termenul "act" din continutul infractiunii prevazute de art. 246 C.pen.
trebuie tnteles ca acea operatiune care trebuie efectuata de functionarul public
sau functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, atributii de serviciu care
trebuie intelese ca tot ceea ce cade in sarcina unui functionar potrivit normelor
care reglementeaza serviciul respectiv ori care sunt inerente acelui serviciu. In
speta, s-a retinut cu certitudine ca inculpatul nu avea de efectuat, in calitatea sa
de viceprimar al localitatii, nicio operatiune legata de activitatea desfasurata la
parcul eolian, ce ar fi tinut de instalarea utilajelor, de administrare sau de
functionare, activitate care sa poata fi influentata prin indeplinirea defectuoasa
sau neindeplinirea acelei operatiuni. In realitate, inculpatul, desi cunostea ca nu
are atributii de serviciu in legatura cu activitatea parcului eolian, a incercat ca
prin intimidare, ce ar fi trebuit sa fie resimtita de muncitori, determinata de
calitatea sa de viceprimar, prin exces de putere, prin violente fizice, sa determine
intreruperea activitatii societatii respective, situatie ce nu poate fi echivalata nici
cu indeplinirea defectuoasa si nici cu neindeplinirea unui act care trebuie
efectuat de functionarul public sau functionar in exercitiul atributiilor de
serviciu. Necesitatea indeplinirii actului ilicit in exercitiul atributiilor de serviciu, pentru a fi in prezenta infractiunii de abuz in serviciu, rezulta din obiectul
juridic special al acestei infractiuni, care este reprezentat de relatiile sociale
privitoare la asigurarea bunului mers al unitatilor prevazute de art. 145 C.pen.
ori al altor persoane juridice unde functionarul i~idesfasoara activitatea, la buna
desfasurare si realizare a activitatii de serviciu, care implica executarea
508
indatoririlor de serviciu in mod cinstit ~i corect (CA. Cons tanto, sectia penala,
decizia nr. 4712012, in V. Vaduva, Infractiuni de abuz in serviciu si neglijenta fn
serviciu, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, pet. 36).
~
Potrivit fisei postului, inculpatul G.!. era incadrat la Primaria comunei
C. judetul Suceava, ca 'referent cadastru. Din continutul atributiilor de serviciu
nu a rezultat ca acesta avea obligatia inaintarii proceselor-verbale de punere in
posesie ~i a documentelor necesare eliberarii titlurilor de proprietate catre
Comisia judeteana de fond funciar, aceste atributii apartinand secretarului
Comisiei locale de fond funciar. Intrucat in cauza nu a rezultat ca inculpatul, in
exercitiul atributiilor sale de serviciu, nu a indeplinit vreun act sau l-a indeplinit
in mod defectuos, in mod corect s-a apreciat di nu sunt date elementele
constitutive ale infractiunii prevazute de art. 246 C.pen. sub aspectul laturii
obiective (CA. Suceava, sectia penala, decizia nr. 54912007, www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatului, constand in aceea ca nu a inregistrat contractul de
munca al partii civile si a concediat-o pe aceasta in perioada in care era gravida,
prejudiciindu-i interesele legale de obtinere a dreptului de concediu maternal si
de crestere a copilului nascut pana la implinirea varstei de 2 ani, intruneste conditiile constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (CA. Pitesti, sectia penala, decizia nr. 125/2008, wwwjurisprudenta.org).
~
Refuzul nejustificat al organului de politie de a restitui permisul de
conducere asa cum s-a dispus prin hotarare judecatoreasca constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (CS.J, sectia militara,
decizia nr. 45 din 14 iulie 1997, www.legalis.ro).
~
Fapta unui conducator auto de a folosi rara drept - pentru a transporta
bunuri furate de alte persoane - autocamionul ce-i fusese incredintat de 0
societate comerciala al carei salariat era, in virtutea raportului juridic de munca,
in vederea indeplinirii indatoririlor de serviciu, cu consecinta producerii unei
pagube prin uzura si consum de combustibil, nu constituie infractiunea de
gestiune frauduloasa (art. 214 C.pen.), ci aceea de abuz in serviciu contra
intereselor persoanelor (art. 246 C.pen.) (CA. Bucuresti, sectia penala, decizia
nr. 193/1996, in R.D.P. nr. 311997, p. 126).
~
Abuzul in serviciu, prin transferarea ilegala a unor angajati In locuri de
munca unde nu puteau fi incadrati si refuzul de a-i reintegra in vechiullor loc de
munca, dispuse prin hotarari civile executorii, constituie fapte de natura a cauza
suferinte morale persoanelor vatamate, in principal ca urmare a lipsei locului de
munca ~i a purtarii proceselor timp de doi ani, implicand deplasari repetate in
alte localitati ~i stresul inerent (CSJ, sectia penald, decizia nr. 176212003,
www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatiior (viceprimar si, respectiv, secretar al primariei unei
comune) de a fi eliberat unei persoane, in lipsa unei hotarari a comisiei pentru
Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciu/
509
aplicarea Legii nr. 18/1991 - singura abilitata sa decida in aceasta privinta - 0

adeverinta prin care se atesta, in mod nereal, ca s-a anulat procesul-verbal de
punere in posesie a partii vatamate asupra unui teren, adeverinta pe care
persoana beneficiara a depus-o la instanta de judecata, obtinand castig de cauza
intr-un proces de servitute, constituie nu numai infractiunea de fals intelectual
(art. 289 C.pen.), ci ~i infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C.pen.), in concurs (C.A. Bucuresti, sectia a Il-a penala, decizia
nr. 1088/1998, in c.P.J.P. 1998, p. 2).
--.
Fapta inculpatului - director al unei societati comerciale - de a fi
repartizat cateva apartamente dintr-un bloc construit din fondurile societatii unor
persoane straine de societate, care Ie-au inchiriat sau cumparat, desi erau
destinate, spre inchiriere sau vanzare, numai salariatilor unitatii, din care cauza
unora dintre acestia nu li s-au putut satisface cererile, constituie infractiunea de
abuz in serviciu contra intereselor persoaneIor, prevazuta in art. 246 C.pen.
(CA. Bucuresti., sectia I penala, decizia nr. 1110/1998, in CP.J.P. 1998, p. 2).
--.
Desi petitionara a ararat in concret in ce consta vatamarea adusa
intereselor sale, trebuie precizat ca nu orice eventuala incalcare a dispozitiilor
procedurale cu ocazia desfasurarii activitatii executorului judecatoresc angajeaza
raspunderea penala a acestuia, ci doar daca se dovedeste reaua-credinta cu care
actioneaza acesta in scopul prejudicierii intereselor unei persoane, ceea ce nu
este cazul in speta, lipsind latura subiectiva/obiectiva a infractiunii reclamate.
Eventualele incalcari ale dispozitiilor procedurale cu ocazia efectuarii actelor de
executare silita de catre executorul judecatoresc puteau fi criticate intr-un cadru
procesual adecvat, respectiv in fata instantei de judecata sesizate cu solutionarea
cauzei, astfel cum se prevede strict ~i limitativ in dispozitiile art. 53 din Legea
nr. 188/2000. Avand in vedere ca executarea silita era in curs de desfasurare,
persoana vatamata avea posibilitatea sa ceara executorului judecatoresc indeplinirea oricarui act de executare, iar in caz de refuz nejustificat din partea acestuia,
sa se adreseze instantei de judecata din raza teritoriala in care acesta tsi avea
sediul (/. C CJ., sectia penala, decizia nr. 261212008, www.legalis.ro).
--.
Desfiintarea actelor administrative sus-mentionate, in urma unor
actiuni in instanta, nu este similara cu savar~irea unui "abuz" in sensuI legii
penale de catre functionarii care le-au emis, intrucat cetateanul strain a formulat
cererea de prelungire a dreptului de sedere in calitate de comerciant, iar la
momentul emiterii celor doua acte acesta nu indeplinea conditiile pentru care a
solicitat viza si care erau expres prevazute in art. 28 alin. (1) lit. e) si art. 29
alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 476/2001. Pentru a se stabili existenta tuturor elementelor constitutive ale unor infractiuni de abuz inserviciu sau purtare abuziva, este necesar ca organele de cercetare penala sa porneasca de la un minim
de date ca persoanele acuzate si-ar fi incalcat atributiile de serviciu, nu Ie-au
indeplinit sau le-au indeplinit in mod defectuos. Or, 0 hotarare in materie de
contencios administrativ care stabileste contrariul celor statuate intr-un proces-verbal sau alt act emis de autoritatile competente nu reprezinta un indiciu in
sensul stabilirii imprejurarii ca reprezentantii administratiei publice ar fi actionat
)i
i::~I.'
. I'
1.!1
"i"
1
510
cu intentie la momentul emiterii lui, eu atat mai mult cu cat orice astfel de act
este supus controlului si cenzurii instantei de judecata (CA. Cluj, sectia penald,
decizia nr. 8212008, in V. Vaduva, Infractiuni de abuz in serviciu si neglijenta in
serviciu, op. cit., pet. 45).
~
Actele de dispozitie emise de catre intimati reprezinta expresia propriilor convingeri, formulate prin interpretarea dispozitiilor legale ce reglementeaza drepturile de care un detinut se bucura, avand insa totodata in vedere
conditiile si limitarile acestora. De altfel, orice astfel de act poate fi supus
controlului judecatorului delegat, iar ulterior, impotriva solutiei pronuntate de
acesta, persoana ce se considers vatamata in drepturile sale poate face contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, cai de atac pe
care petentul le-a si valorificat partial. In acelasi timp, admiterea unei contestatii
nu poate reprezenta, prin ea insa~i, temei pentru a se retine ca intimatii ar fi
comis vreuna dintre infractiunile reclamate de petent, in lipsa unor probe de
vinovatie in acest sens, dovada care, in speta, nu s-a facut, pentru ca raspunderea
penala a acestora sa fie angajata. Din analiza intregului material de urmarire
penala, a inscrisurilor depuse de catre petent (in majoritate plangeri adresate
diverselor institutii ale statului), Curtea a constatat ca nu exista indicii de comitere, de catre intimati, a infractiunilor sus-aratate (/. C CJ., sectia penala, decizia

fost savarsita; acestea pot fi avute 'in vedere de instants la individualizarea pedepsei.
~
In cazul infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor,
prevazuta de art. 246 C.pen., care se savar~e~tenumai cu intentie, termenul "cu
stiinta" pe care II contine textul incriminator implica cunoasterea de catre IaPtuitor a caracterului necorespunzator al exercitarii atributiilor de serviciu si
urmarirea sau acceptarea ca prin aceasta sa se ajunga la vatamarea intereselor
legale ale unei persoane. Or, in speta, faptuitorii N.S. si S.E. nu au avut
reprezentarea faptului ca i~i indeplinesc necorespunzator atributiile de serviciu,
fiind ferm convinsi ca respecta dispozitiile legale, eu atdt mai mult cu cat nu au
facut altceva decat sa respecte 0 dispozitie data de I.O.P.R. Astfel, cei doi ofiteri
de politie au actionat in virtutea dispozitiilor primite de la I.O.P.R. cu privire la
modul de interpretare a dispozitiilor referitoare la suspendarea permisului de
conducere, precum ~i in raport de dispozitiile legale referitoare la restituirea
permisului de eonducere retinut. Situatia petentului, fata de care In mod gresit
s-a apreciat ca ar fi savar~itinfractiunea prevazuta de art. 86 alin. (2) din O.U.O.
nr. 19512002 si, urmare a acestui fapt, i s-a retinut permisul de conducere, nu
este reglementata In mod expres in O.U.O. nr. 195/2002, astfel ca s-a facut aplicarea dispozitiilor referitoare la suspendarea permisului de conducere si la restituirea aeestuia, astfel cum au fost interpretate de forurile superioare. Prin
urmare, nu se poate nici macar aprecia ca faptuitorii au prevazut rezultatul
Irfractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul

actiunilor lor, socotind tara temei ca el nu se va produce ~i 'mei!'
prevazut rezultatul actiunilor lor, desi trebuiau ~i puteau sa.il
... ... ...
au actionat conform dispozitiei primite, procedand in acelasi mod ~ii;in:,'-aJ.~~~",
situatii similare (I.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 237412009, www.legalis.ro).
.
<

consecinte deosebit de grave (art. 2481 C.pen.).
1.7.Formele infracpunii
- actele premergatoare ~i tentativa sunt posibile (la modalitatea comisiva), dar nu
sunt incriminate; tentativa nu este posibila la abuzul savarsit prin inactiune;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii actiunii sau inactiunii tipice (data
neindeplinirii actului sau la data expirarii termenului pentru efectuarea acestuia) prin
care s-a produs rezultatul socialmente periculos;
- poate fi savar~ita ~i in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data realizarii ultimului act de executare.
1.8. Pedeapsa
- inchisoare de la 6 luni la 3 ani, daca subiectul activ este functionar public,
respectiv inchisoare de la 6 luni la 2 ani daca este functionar;
- inchisoare de la 5 la 15 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pentru
varianta agravata;
- daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani (art. 132 din Legea nr. 78/2000).
2. Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi

2.1. Notiune
I
- este infractiunea ce consta in fapta (actiune sau inactiune) functionarului public

sau a unui alt functionar de a ingradi folosinta sau exercitiul drepturilor unei persoane
ori de a-i crea acestuia 0 situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, etnie,
limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere,
origine sociala, varstl, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie
HNISIDA (art. 247 C.pen.);
consecinte deosebit de grave (art. 2481 C.pen.);
- infractiunea are caracter subsidiar, fiind retinuta numai in cazul in care fapta savar~ita de functionarul public sau de functionar nu este prevazuta ca infractiune distincta de
o alta norma de incriminare (de pilda, cercetarea abuziva, represiunea nedreapta);
512
- actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate

in cazul in care subiectul activ nemijlocit este un functionar (nu si atunci cand autor
este un functionar public, cand actiunea penala se exercita din oficiu).
2.2. Obiectul mfractlunil

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la asigurarea desfasurarii
in conditii optime a activitatii persoanelor juridice publice sau private sau Ia protectia
intereselor legitime ale cetatenilor prin asigurarea egalitatii in drepturi impotriva
abuzurilor venite din partea functionarilor;
b) obiect material: in principiu, nu are.
2.3. Subieetfl infracpunii
care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost lnvestita, 0
lnsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati pub lice,
institutii publice, institutii sau alte persoane juridice de interes public) sau functionar
cele la care se refera art. 145 C.pen.);
- participatia penala este posibila in toate formele:
(i) coautorat, daca toti faptuitorii au calitatea de functionari sau functionari publici;
(ii) complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participantilor.
persoana juridica nu poate fi autor al infractiunii, tnsa poate avea calitatea de
- 0
b) subiectul pasiv: general este statuI, iar eel special este cetateanul roman sau
strain, ori apatridul caruia prin activitatea infractionala i-a fost ingradita folosinta sau
exercitiul drepturilor pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen,
orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala,
varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

a) elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se realizeaza Ingradirea
folosintei sau exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea unei situatii de inferioritate, ambele pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare
sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronies necontagioasa sau infectie HIV/SIDA, de catre un functionar
public sau un functionar aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu;
b) urmarea Imediata: vatamarea materiala sau morala a dreptului unei persoane

prin restrangerea folosintei sau exercitiului acestuia ori prin crearea unei situatii de
inferioritate;
c) Iegatura de cauzalltate: rezulta din materialitatea faptei.

- intentia directa;
Infractiuni de servieiu sau in legiiturii eu serviciul
513
- mobilul: ura de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala,
opinie, apartenenta politic a, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate,
boala cronica necontagioasa sau infectie HIVISIDA; in lipsa acestui mobil, se poate
retine savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor
(art. 246 C.pen.).

2.7. Formele Infractiunil

- actele premergatoare si tentativa sunt posibile (la modalitatea comisiva), dar nu
sunt incriminate; tentativa nu este posibila la abuzul savarsit prin inactiune;
- infractiunea se consurna in momentul realizarii actiunii sau inactiunii tipice;
- poate fi savarsita si in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data realizarii ultimului act de executare.
2.8. Pedeapsa
- inchisoare de la 6 luni la 5 ani, daca subiectul activ este functionar public, respectiv inchisoare de la 6 luni la 3 ani si 4 luni daca este functionar;
varianta agravata;
- In cazul in care functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj
patrimonial sau nepatrimonial, infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor
drepturi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani (art. 132 din Legea nr. 78/2000).
3. Abuzul in serviciu contra intereselor publice

3.1. Notiune
- infractiunea ce consta in fapta (actiune sau inactiune) functionarului public sau a
unui alt functionar care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, nu indeplineste cu
~tiinta un act ori 11indeplineste defectuos, daca prin aceasta cauzeaza 0 tulburare
insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte
unitati publice sau 0 paguba patrimoniului acesteia (art. 248 C.pen.);
consecinte deosebit de grave (art. 248' C.pen.);
savarsita de functionarul public sau de functionar nu este prevazuta ca infractiune
distincta de 0 alta norma de incriminare.
~
Retinandu-se savarsirea infractiunilor de fals intelectual savarsite de
inculpat in calitate de functionar aflat In exercitiul atributiilor sale de serviciu, al
514
carer continut este caracterizat, potrivit art. 289 C.pen., prin calitatea de
functionar al subiectului activ ~i de comiterea falsului in exercitiul atributiilor de
serviciu, nu se mai poate retine infractiunea de abuz in serviciu prevazuta in
art. 248, al carei subiect activ este tot un functionar, iar latura obiectiva este
caracterizata prin indeplinirea, cu ~tiinta, in mod defectuos a atributiilor sale de
serviciu, trasaturi cuprinse in continutul infractiunii de fals. Ca atare, prevederile
art. 248 C.pen. nu sunt incidente in cauza, nici in conditiile concursului real si
nici in acelea ale concursului ideal de infractiuni (CS.J., sectia penala, decizia
nr. 1019 din 26 aprilie 1996, www.legalis.ro).

in conditii optime a activitatii unei autoritati pub lice, institutii pub lice, institutii sau
alte persoane juridice de interes public;
b) obiect material: in principiu nu are.
3.3. Subleetli fnfractlunll

care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost lnvestita, 0
Insarcinare de once natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati publice,
cele Ia care se refers art. 145 C.pen.);
~
Infractiunea de delapidare este specifica gestionarului. In lipsa unor
reglementari mai recente, definitia gestionarului trebuie luata din art. 1 din
Legea nr. 22/1969, care se refers la angajatul ce are ca atributii principale de
serviciu primirea, pastrarea ~i eliberarea de bunuri aflate in administrarea,
folosinta sau detinerea, chiar temporara, a unei societati comerciale sau regii
autonome. Din fisa postului rezulta ca inculpatul are ca atributie principala de
serviciu paza arborilor pe picior, ~i nu gestiunea sau administrarea acestora, el
neputand elibera documente de exploatare ~i vanzare a masei lemnoase pe
picior. Regia autonoma a padurilor fiind persoana juridica de interes public din
cele prevazute in art. 145 C.pen., inculpatul, angajat al acesteia, avea calitatea de
functionar public in sensul art. 147 alin. (1) C.pen. In aceasta calitate, prin tndeplinirea defectuoasa, cu ~tiinta,a indatoririi de serviciu, cea de paza, el a produs
o paguba unitatii si a sava~it, prin aceasta, infractiunea de abuz in serviciu
prevazuta in art. 248 C.pen. (CA. Suceava, sectia penald, decizia nr. 730/1999,
in R.D.P. nr. 3/2000, p. 173).
publici;
persoana juridica nu poate fi autor al infractiunii, tnSa poate avea calitatea de
- 0
I
51'S .1
b) subiectul pasiv: general este statuI, iar eel special organul sau institutia de stat
ori alta unitate publica (autoritati publice, institutii publice, institutii sau alte
persoane juridice de interes public) care a suferit 0 tulburare tnsemnata a activitatii
sau 0 paguba adusa patrimoniului sau prin savarsirea faptei.

a) elementul material: neindeplinirea unui act sau indeplinirea acestuia in mod
defectuos de catre un functionar public sau un functionar aflat In exercitiul atributiilor sale de serviciu;
b) urmarea imediatl: fie producerea unei tulburari insemnate a activitatii unei
autoritati publice, institutii publice, institutii sau altei persoane juridice de interes
public (nu este intotdeauna necesara ~iproducerea unei pagube), fie producerea unei
pagube elective ~i certe adusii patrimoniului acestor instttutii;
- fapta i~i pastreaza unitatea infractionala chiar daca se produc ambele urmari ale
activitatii infractionale;
- aprecierea concreta a insemnatatii tulburarii se realizeaza de la caz la caz de
instanta de judecata, sub acest aspect incriminarea nesatisfacand cerinta previzibilitatii.
c) legltura de cauzalitate: trebuie sa fie dovedita legatura de cauzalitate intre

actiunea tipica si urmarea produsa.
~
Inculpata P.B., In calitate de inspector principal in cadrul Politiei
municipiului Constanta, in perioada noiembrie 1996 - martie 2003, a lasat In
nelucrare 16 dosare primite de la unitati de politie din judetul Constanta (pentru
care au fost luate masuri administrative fata de aceasta), iar pe alte 40 de dosare,
in care cercetarile erau terminate, nu le-a lnaintat la parchete, in vederea solutionarii, desi erau intocmite referate ~iadrese in acest sens. Ca urmare a netrimiterii
in termen, tntr-unul din dosare s-a constatat ca a intervenit prescriptia
raspunderii penale, iar raportarile si statisticile Politiei municipiului Constanta
au fost eronate, prin prezentarea catre organele superioare a unor rezultate necorespunzatoare realitatii. Analizand fapta inculpatei sub aspectul elementului
material al infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, trebuie
retinut ca acesta prezinta trei aspecte: fapta abuziva consta intr-o forma omisiva,
prin aceea ca functionarul public sau functionarul "nu Indeplineste un act" sau
intr-o forma comisiva, ca "il indeplineste in mod defectuos"; fapta sa fie
savar~ita in exercitiul atributiilor de serviciu; fapta sa cauzeze una din urmarile
prevazute in textul de lege: 0 tulburare Insemnata a bunului mers al activitatii in
cadrul uneia dintre unitatile prevazute de art. 145 C.pen. sau 0 paguba patrimoniului acesteia. Daca primele doua cerinte nu comports discutii, inculpata
savar~ind fapta in exercitarea atributiilor de serviciu, atributii exercitate in mod
defectuos, trebuie analizat eel de-al treilea aspect, ~i anume daca s-a produs 0
tulburare insemnata bunului mers al activitatii Politiei Constanta. Prin tulburare
insemnata adusa bunului mers al unitatii se Intelege 0 afectare importanta a
relatiilor de serviciu. in caz contrar, cand s-a, produs 0 tulburare neinsemnata
intervine raspunderea disciplinara, ~inu raspunderea penala, Cat priveste constatarea imprejurarii daca s-a produs sau nu 0 tulburare insemnata al bunului mers
_~_1 I .....
__
--~.-~-
516
al unitatii, acesta este un atribut exclusiv al instantei de judecata, care se stabileste in raport de ansamblul probator administrat. In cauza, Inalta Curte apreciaza ca, in raport de imprejurarile comiterii faptei, s-a produs 0 stanjenire a
activitatii unitatii la care era incadrata inculpata, :tara a se produce insa 0 tulbu~:
rare insemnata in sensul cerut de textul care incrimineaza fapta, motiv pentru
care a respins recursul formulat de parchet (1.c.c.J., sectia penala, decizia
~
In cauza sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz"
in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, atat sub aspectullaturii ..
obiective, cat ~i a celei subiective, inculpata JIP prin actiunile sale conjugate cu
ale celorlalti coinculpati, contribuind prin incalcarea, cu stiinta, a atributiilor de '..
serviciu, la obtinerea ilegala de fonduri ~i finantarea campaniei electorale a
inculpatului N.A., sub aparenta organizarii unui eveniment aniversar al institutiei pe care 0 conducea, creand un prejudiciu in patrimoniul acesteia in suma de
75.526.350.588 ROL, prin neincasarea unor venituri ~i efectuarea unor cheltuieli
cu tncalcarea prevederilor legale (1.C.Cd., completul de 5 judecdtori, decizia
nr. 160/2012, nepublicata).
--..
Pentru existenta infractiuniiprevazute de art. 248 C.pen., este necesar ca
pe langa activitatea defectuoasa a functionarului public, subiect activ al
infractiunii, constand in neindeplinirea unui act ori indeplinirea defectuoasa a
acestuia, sa se dovedeasca, in mod neindoielnic, cauzarea unei tulburari insemnate
bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori unei alte unitati la care
se refera art. 145, sau 0 paguba patrimoniului acesteia. Existenta unei tulburari
insemnate ori producerea vreunei pagube trebuie sa fie dovedita in mod
neindoielnic, intrucat simpla afirmatie nu realizeaza aceasta cerinta a legii. In
speta, in mod corect instantele de fond si de apel au ararat ca ipotecareaunui activ,
respectiv a sectiei C. apartinand SC F.Z.B. SA, care reprezenta aproximativ 5%
din valoarea patrimoniului acestei societati comerciale, activ care de altfel a ~i
facut obiectul unui contract in participatiune cu firma apartinand numitului H.P.,
in vederea obtinerii de imprumuturi bancare, chiar in conditiile in care nu au fost
respectate prevederile legale, nu constituie, prin ea ins~i, 0 paguba, Sustinerea
parchetului, potrivit careia nerambursarea catre bancile in favoarea carora s-a
inscris ipoteca ar fi putut cauza 0 paguba ori 0 tulburare, este doar 0 prezumtie sau
chiar 0 posibilitate, dar nu un fapt implinit la data cand se pretinde ca s-a comis
fapta. Ca acesta este adevarul 0 dovedeste in mod cert faptul ca, ulterior, activul
ipotecat a fost trecut in proprietatea SC E.M.P. SRL Brasov, pe baza unui contract
de vsnzare-cumparare, ocazie cu care s-au preluat atat drepturile, cat ~i obligatiile
acestui activ, respectiv obligatiile bancare in vederea carora s-a dispus ipotecarea.
De altfel, nici societatea comerciala careia ii apartinea activul ipotecat nu a
reclamat cauzarea unei pagube si cu atat mai putin producerea unei tulburari
insemnate a mersului acesteia. In concluzie, Inalta Curte apreciaza ca ipotecarea
activului C. s-a facut eu nerespeetarea prevederilor legale, nu satisface cerintele la
care s-a facut referire (producerea unei tulburari insemnate sau cauzarea unui
prejudiciu) si, prin urmare, in mod justificat s-a dispus aehitarea inculpatilor
pentru infractiunea de abuz in contra intereselor publice (1.C.CJ; sectia penald,
I..
Infractiuni de serviciu sau in legiiturii cu serviciul
517
Fapta directorului general al unei societati comerciale avand ca actionar

unic consiliul local care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, eu ~tiinta,
incheie in numele acestei societati contracte eu nerespectarea prevederilor legale
si a hotararii adunarii generale a actionarilor si prin aceasta cauzeaza 0 paguba
patrimoniului societatii intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz
In serviciu contra intereselor publiee prevazuta In art. 248 C.pen. (I.c.c.J., sectia
~
In ce priveste fapta de abuz in serviciu contra intereselor publice cu
consecinte deosebit de grave in forma continuata, prevazuta de art. 248 C.pen., in
referire la art. 248' C.pen., cu apliearea art. 41 alin. (2) C.pen., s-a constatat ca in
actul de ineulpare in mod eronat a fost calificata astfel fapta, intrucat societatea
comerciala SC M. SA Galati nu este una de interes public in intelesul
dispozitiilor art. 145 C.pen. [capitalul social al societatii este in totalitate privat,
si nu proprietate publica, iar bunurile ce constituie patrimoniul aeestei societati
nu sunt dintre cele prevazute de art. 136 alin. (4) din Constitutie, respectiv nu
sunt bunuri ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publiee; simplul fapt al
detinerii de catre Fondul proprietatii de stat (F.P.S.) a unor actiuni in aceasta
societate nu inseamna ca in speta sunt indeplinite conditiile art. 145 C.pen.,
F.P.S. reprezentand proprietatea privata a statului, si nu proprietate publica] si,
pe cale de consecinta, fapta inculpatului D.M. de a dispune in perioada februarie
2000 - decembrie 2001, In calitate de director general la SC M. SA Galati, in
baza aceleiasi rezolutii infractionale, livrarea de marfuri catre firma M.T.M.H
Olanda (firma la care inculpatul era director) lara a incasa contravaloarea acestora, prin indeplinirea eu stiinta, in mod defectuos a atributiunilor de serviciu,
toate acestea avand drept consecinta crearea unui prejudiciu in dauna SC M. SA
Galati, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
contra intereselor persoanelor cu consecinte deosebit de grave in forma continuata, prevazuta de art. 246, cu referire la art. 2481 C.pen., cu aplicarea art. 41
alin. (2) si art. 33 lit. a) C.pen. (I.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 711812005,
www.legalis.ro).
~
Faptele retinute In sarcina inculpatului, aflat In exercitiul functiunii,
atata vreme cat acesta, cu stiinta, a ordonat indeplinirea unui act In mod defectuos, produc 0 paguba patrimoniului institutiei in cadrul careia i~i desfasura activitatea. Tocmai din cauza ordinelor sale, procesele-verbale de constatare si sanetionare a contraventiilor ce au fost emise initial au fost anulate, operatiune
abuziva si nelegala. Examinand intr-o procedura derulata cu coreetitudine
situatia, se poate la modul cert afirma ca acele procese-verbale lntocmite de
inspectorii fiscali, in situatia neatacarii lor sau respingerii plangerii la modul
definitiv de catre instanta de judecata, ar fi constituit titluri executorii si ar fi
condus la dobandirea sumelor inscrise pe acestea in contul institutiei publice.
Tocmai aetivitatea abuziva si intocmirea unor alte proeese-verbale in mod
defectuos, la ordinul acestui inculpat, au intrerupt circuitul legal si firesc, care ar
fi dus la incasarea amenzilor aplicate. Determinarii in incheierea unor acte
oficiale cu un continut fals, crearea chiar a unor avantaje de ordin patrimonial In
518
interesul contravenientilor sanctionati, evident ca ii corespunde, pe un alt plan,

cauzarea unei pagube de catre acest inculpat bugetului de stat. Toata aceasta
activitate din partea inculpatului se grefeaza pe deplin pe temeiurile si elementele
constitutive concrete ce tin de infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor
publice prevazuta de art. 248 C.pen., infractiune ce se impune a fi retinuta in
sarcina acestui inculpat. Tot in acest plan, in contextul retinerii si condamnarii
pentru infractiunea de abuz In serviciu contra intereselor publice, instanta de
recurs a considerat ca se impune obligarea inculpatului fata de partea civila si la
plata sumei de 14.900 lei cu titlu de despagubiri civile (CA. Cluj, sectia penald,
decizia nr. 69412008, in V. Vdduva, Infractiuni de abuz in serviciu si neglijenta
in serviciu, op. cit., pet. 56).
3.S.Latura subiectiva
fost savar~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
~
Atat abuzul in serviciu prevazut de art. 248 C.pen., cat ~i neglijenta in
serviciu prevazuta de art. 249 C.pen. au drept element comun latura obiectiva,
respectiv nerespectarea atributiilor de serviciu, iar ca element de diferentiere
latura subiectiva: in primul caz intentia ~i in al doilea caz culpa - deci elemente
ce nu sunt ulterioare conduitei inculpatei; producerea rezultatului prevazut de
catre textul incriminator, constand in cauzarea unei pagube patrimoniului public,
este singurul element al laturii obiective ce ar putea interveni ulterior, insa, in
speta, producerea prejudiciului a fost urmarea directa amt a primului act material
comis de catre inculpata, respectiv retinerea dispozitiei de urmarire a debitorului
- fapt ce a condus la imposibilitatea inregistrarii debitorului in baza de date a
Administratiei Finantelor Publice Simleu S. - cat ~i a actelor materiale ulterioare
constand in semnarea certificatelor fiscale tara datorii pentru societatea
debitoare. Fiind dovedita intentia directa cu care a actionat inculpata, incadrarea
juridica corecta a faptei este aceea de abuz in serviciu contra intereselor publice,
prevazuta de art. 248 C.pen. (CA. Cluj, sectia penala .ji de minori, decizia
nr. 37112009, www.jurisprudenta.org).


- actele premergatoare ~i tentativa sunt posibile (la modalitatea comisiva), dar nu
sunt incriminate; tentativa nu este posibila la abuzul savar~it prin inactiune;
neindeplinirii actului sau la data expirarii termenului pentru efectuarea acestuia) prin
care se produce 0 tulburare insemnata a bunului mers al unitatii ori 0 paguba cauzata
patrimoniului acesteia;
Infractiuni de serviciu sau in legdtura cu serviciul
519
- poate fi savar~Wi si in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data realizarii ultimului act de executare.
3.S. Pedeapsa
- inchisoare de la 6 luni la 5 ani, daca subiectul activ este functionar public,
respectiv inchisoare de la 6 luni la 3 ani si 4 luni daca este functionar;
varianta agravata;
- in cazul in care functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un
avantaj patrimonial sau nepatrimonial, infractiunea de abuz in serviciu contra
intereselor publice se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani (art. 132 din Legea
nr. 78/2000).
4. Neglijenta in serviciu
4.1. Notiune
I
I
I
- este infractiunea ce consta in incalcarea din culpa de catre un functionar public a

unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei
defectuoasa, daca s-a cauzat 0 tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al
unei institutii de stat ori al unei alte unitati publice sau 0 paguba patrimoniului acesteia ori 0 vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane (art. 249 C.pen.);
- constituie forma agravata neglijenta in serviciu care a produs consecinte deosebit de grave;
savar~ita de functionarul public sau de functionar nu este prevazuta ca infractiune
distincta de 0 alta norma de incriminare.
in conditii optime a activitatii persoanelor juridice publice sau private, sau la
protectia intereselor legitime ale persoanelor impotriva abuzurilor savarsite chiar din
culpa de functionari;
4.3. Subiecti infractfunh

a) subiectul activ: autor poate fi 0 persoana fizica functionar public (orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost
investita, 0 insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati
publice, institutii publice, institutii sau alte persoane juri dice de interes public) sau
functionar (orice salariat care exercita 0 insarcinare in serviciul unei aite persoane
juridice decat cele la care se refera art. 145 C.pen.);
520
~
Potrivit art. 147 alin. (1) C.pen., prin functionar public se intelege orice
persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost investita, 0 insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei
unitati dintre cele la care se refera art. 145 C.pen., iar acest din urma text se
refera, intre altele, la serviciile de interes public. Conform art. 2 alin. (1) din
Legea nr. 188/2000, executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un
serviciu de interes public. Din economia prevederilor art. 147 alin. (1) C.pen.
raportat la art. 145 C.pen. si ale art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, rezulta ca
executorul judecatoresc are calitatea de functionar public in tntelesul legii penale
si, in consecinta, poate fi subiect activ al infractiunii de neglijenta in serviciu
prevazuta in art. 249 C.pen. (/.c.c.J, sectia penala, decizia nr. 202312008,
www.sej.ro).
- participatia penala proprie nu este posibila; este posibila participatia improprie,
cand autorul raspunde pentru neglijenta in serviciu, iar instigatorul sau complicele
pentru aceste forme de participare penala la 0 .infractiune de serviciu intentionata
(art. 246,247 C.pen.);
persoana juridica nu poate fi autor al infractiunii, insa poate avea calitatea de
instigator sau complice la participatia improprie.
- 0
b) subiectul pasiv: general este statui, iar eel special organul sau institutia de stat
ori alta unitate publica (autoritati pub lice, institutii publice, institutii sau alte
persoane juridice de interes public) care a suferit 0 tulburare insemnata a activitatii
sau 0 paguba adusa patrimoniului sau, ori 0 persoana careia i s-a cauzat 0 vatamare
importanta intereselor legale prin savar~irea faptei.

a) elementul material: neindeplinirea uneia sau a mai multor indatoriri de
serviciu, ori indeplinirea indatoririi/lor de serviciu in mod defectuos de catre un
functionar public sau un functionar aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu;
b) urmarea Imedlata: producerea unei tulburdri insemnate a activitatii unei

autoritati publice, institutii publice, institutii sau altei persoane juridice de interes
public, respectiv producerea unei pagube efective si certe in patrimoniul acestor
institutii; tot 0 urmare imediata a faptei consta si in producerea unei vdtdmari
importante a intereselor legale ale unei persoane; aprecierea concreta a tnsemnatatii
tulburarii sau a importantei vatamarii se realizeaza de la caz la caz de instanta de
judecata, sub acest aspect incriminarea nesatisfacand cerinta previzibilitatii;
- fapta i~i pastreaza unitatea infractionala chiar daca se produc toate urmarile activitatii infractionale,
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa fie dovedita legatura de cauzalitate intre

actiunea tipica ~i urmarea produsa,
------
...... ,1,l1li,
'f" ' /j
;;:"'-',:',.{~.~i~.:i
Infractiuni de serviciu sau in legatura eu serviciu/
52f
~
Atata vreme cat indeplinirea defectuoasa a indatoririlor de serviciu de
catre inculpatul gestionar s-a extins pe intreaga perioada de gestiune - producand 0 tulburare insemnata bunului mers al unei societati comerciale - exist! 0
singura infractiune de neglijenta in serviciu, in forma unitatii naturale, iar nu 0
pluralitate de asemenea infractiuni, in concurs, delimitate de inventarierile efectuate pe parcursul activitatii de gestionare. Intervenirea unui act de amnistie sau
gratiere nu scindeaza activitatea infractionala in doua entitati autonome, iar
inculpatul nu profita de prevederile acelui act nici pentru ansamblul activitatii sale
ilicite, nici pentru segmentul care precede acordarea amnistiei sau gratierii (CA.
Bucuresti, sectia penala, deeizia nr. 396/1995, in R.D.P. nr. 1/1996; p. 136).
~
Fapta inculpatului, sofer la 0 societate comerciala pe actiuni, care, prin
incalcarea normelor de circulatie, a produs in anul 1991 0 avariere a autoturismului partii vatamate, pentru repararea careia au fost necesare cheltuieli evaluate
la nivelul anului 1993 la suma de 72.600 lei, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta in serviciu, suma mentionata neprezentand 0
vatamare importanta a intereselor legitime ale persoanei (C.A. Ploiesti, sectia
penala, decizia nr. 459/1994, in B.J.C.P.J. 1993-1997, p. 141).
~
Fapta notarului public, savar~ita din culpa, de a autentifica un contract
de vsnzare-cumparare a unui imobil cuprins in lista monumentelor istorice, tara.
a-si indeplini in mod corespunzator indatorirea de serviciu de a verifica daca
statul si-a exercitat dreptul de preemtiune - conditie prevazuta, sub sanctiunea
nulitatii absolute a vanzarii, ih art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice - intruneste elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta in serviciu prevazuta in art. 249 alin. (1) C.pen. (1.C. c.J.,
sectia penala, deeizia nr. 1423/2009, www.sej.ro).
~
Fapta politistului, insarcinat cu evidenta proceselor-verbale de
contraventie si valorificarea lor prin dare in plata, de a nu-si indeplini timp de
peste un an aceasta obligatie, cu urmarea ca amenzi contraventionale de peste 150
de milioane de lei s-au prescris, constituie infractiunea de neglijenta in serviciu
~
In fapt, la data de 17.1l.2005, in jurul orelor 10.30, ca urmare a
neglijentei inculpatilor, care au parasit autospeciala de transport valori marca
VW cu nr. de inmatriculare ( ... ), lasand-o nesupravegheata, din aceasta au fost
sustrasi doi saci de valori, in care se afla suma de 33.300 lei. In drept, fapta
inculpatului V.D.J., de nerespectare a obligatiei de asigurare ~i supraveghere a
zonei adiacente autovehiculului, precum ~i a obligatiei de organizare, conducere
si control a activitatii de paza si a modului de executare a serviciului de catre
personalul din subordine, si fapta inculpatului E.S, de nerespectare a obligatiei
de a nu parasi autospeciala, au cauzat 0 vatamare importanta intereselor legale
ale partii vatamate SC D.J. SA, fiind intrunite in cauza elementele constitutive
ale infractiunii de neglijenta in serviciu, prevazuta de art. 249 alin. (1) C.pen. Nu
se poate retine apararea inculpatului V.DJ. potrivit careia in cauza nu s-a produs
522
o vatamare importanta, deoarece trebuie acordata 0 atentie deosebita cuantumului pagubei suferite de catre partea vatamata, in contextul in care aceasta este
implicata in relatii de comert caracterizate prin operativitate si rapiditate, supuse
mentinerii increderii partenerilor de afaceri, incredere ce ar putea fi afectata de
asemenea evenimente negative. Trebuie avut in vedere scopul urmarit de legea
penala prin incriminarea faptei de neglijenta in serviciu, respectiv sanctionarea
unui comportament necorespunzator care aduce atingere intereselor persoanelor,
iar raportarea producerii vatamarii importante doar la cifra de afaceri a persoanei
vatamate ar putea conduce la incurajarea comportamentului neglijent in relatiile
cu persoanele care dispun de sume mai insemnate de bani (Jud. Timtsoara,
sectia penala, sentinta penala nr. 82912008,nepublicata).

- culpa cu prevedere (usurinta) sau rara prevedere (simpla, greseala),
~
Nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de neglijenta
in serviciu, lipsind vinovatia sub forma culpei, in cazul in care inculpata, in
calitate de operator ghiseu la 0 societate bancara, a eliberat in mod repetat sume
de bani corespunzatoare valorilor inscrise pe mai multe bilete la ordin semnate
in alb de administratorul societatii, completate insa cu sume mai mari si pe
numele altor fumizori decat cei vizati de conducerea societatii de catre contabila-sefa, care le-a ~i prezentat la banca, cat timp 0 mare parte din cecurile in
litigiu au avut semnaturile efectuate in alb, de insesi persoanele autorizate, iar
prezentarea contabilei-sefe pentru a ridica sumele de bani cerute nu numai ca nu
putea sa creeze vreo suspiciune operatoarelor de ghiseu, dar era chiar de natura a
sublinia legitimitatea operatiunii, datorita garantiei ce 0 oferea preluarea banilor
de catre insa~i persoana ce indeplinea functia de contabil-sef al societatii
beneficiare, imputemicita de consiliul de administratie, cu drept de semnatura
pentru documentele bancare (C.S.J., completul de 9 judecatori, decizia

- presupune producerea prin activitatea infractionala a unei pagube materiale mai
mari de 200.000 lei sau 0 perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei
autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145 C.pen. ori altei
persoane fizice saujuridice [art. 249 alin. (2) C.pen.].
4.7. Formele Infractiunf!

- actele de pregatire ~i tentativa nu sunt posibile;
neindeplinirii actului sau data expirarii termenului pentru efectuarea acestuia);
- nu este posibila forma continuata.
Infractiuni de serviciu sau in legiiturii cu serviciul
523
4.8. Pedeapsa
- pentru forma tip: inchisoare de la 0 luna la 2 ani sau amends, daca subiectul
activ este functionar public, respectiv inchisoare de la 0 luna la 1 an si 4 luni sau
amends daca este functionar;
- pentru varianta agravata: inchisoare de la 2 la 10 ani, cand fapta este savar~ita de
un functionar 'public, ~i inchisoarea de la 2 ani la 7 ani si 8 luni, daca fapta este
savar~ita de un functionar,
5. Purtarea abuzlva
5.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in intrebuintarea de expresii jignitoare, amenintarea
(art. 193 C.pen.), lovirea sau alte acte de violenta (art. 180 C.pen.), vatamarea corporala (art. 181 C.pen.) sau vatamarea corporala grava (art. 182 C.pen.), savar~ita de
catre functionarul public sau de orice alt functionar aflat in exercitiul atributiilor sale
de serviciu (art. 250 C.pen.);
- actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate
la forma tip a infractiunii ~i la variantele agravate ce presupun amenintarea (art. 193
C.pen.), lovirea sau aite acte de violenta (art. 180 C.pen.), vatamarea corporals
(art. 181 C.pen.) atunci cand subiectul activ nemijlocit este un functionar. Cand fapta
este comisa de un functionar public ori atunci cand fapta consta in vatamarea
corporals grava comisa de un functionar, actiunea penala se pune in miscare ~i se
exercita din oficiu.
5.2. Obiectul infracthmil

a) obiectul juridic special: principal consta in relatiile de serviciu referitoare la
buna desfasurare a raporturilor de serviciu, cu asigurarea respectului fata de persoanele
cu care functionarul intra in contact; obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale
referitoare la onoarea, demnitatea, viata, integritatea corporala ori sanatatea persoanei;
b) obiect material: nu are la forma tip; la variantele agravate prevazute de
art. 250 alin. (3)-(5) C.pen. obiectul material este corpul persoanei asupra careia se
exercita actele de violenta.
5.3. Subiectll mfractlanil

insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati pub lice,
cele la care se refera art. 145 C.pen.); ,
I
I
I
l'
524
~
Inculpatul, in calitate de asociat la 0 societate cu raspundere limitata,
s-a deplasat la punctul de lucru al societatii, intrucat salariatii de la acea
subunitate incetasera lucrul revendicand anumite drepturi salariale. Ajuns la fata
locului si afland ca organizator al conflictului de munca era victima, in prezenta
celorlalti salariati a lovit-o de mai multe ori cu palmele peste fata. Este adevarat
ca inculpatul nu a avut calitatea de functionar public, insa, in conformitate .cu
dispozitiile art. 258 C.pen., prevederile art. 246-250 C.pen. referitoare la
functionarii publici se aplica si altor functionari. Astfel, actionand in numele si
in interesul societatii comerciale, in calitate de functionar, asa cum este definita
notiunea de .functionar" conform dispozitiilor art. 147 alin. (2) C.pen., prin
fapta de lovire a victimei inculpatul a comis infractiunea de purtare abuziva, prevazuta de dispozitiile art. 250 alin. (2) C.pen. coroborat cu art. 258 C.pen. (C.A.
Craiova, sectia penald, decizia nr. 833/2001, in Dreptul nr. 8/2002, p. 251).

publici, cu exceptia situatiei in care fapta este sa:var~itaprin lntrebuintarea de expresii
jignitoare, cand fiecare functionar are calitatea de autor;
- 0 persoana juridic a nu poate fi autor al infractiunii, tnsa poate avea calitatea de
b) subiectul pasiv: general este statul, iar eel special orice persoana care a fost
amenintata sau asupra careia au fost exercitate actele de violenta.
- purtarea abuziva poate fi retinuta in concurs ideal cu infractiunea de ultraj
savar~ita asupra aceleiasi persoane in cazul in care persoana vatamata avea calitatea
de functionar public care indeplinea 0 functie ce implica exercitiul autoritatii de stat
si se afla in exercitiul functiei.

a) elementul material: intrebuintarea de un functionar public sau functionar aflat
in exercitiul atributiilor de serviciu de expresii jignitoare (insulte), in orice forma,
fata de 0 persoana care le percepe in mod direct;
- nu pot fi incluse in notiunea de "expresii jignitoare" gesturile jignitoare.
~
Savarsirea unor acte de violenta impotriva unei persoane de catre seful
postului de politie, pentru motivul ca nu s-a prezentat la chemarile anterioare
spre a fi cercetat intr-o cauza aflata in curs de urmarire penala, constituie infractiunea de purtare abuziva si in cazul in care este savar~ita intr-o zi nelucratoare
(C.s.J., sectia penala, decizia nr. 3418/1999, www.legalis.ro).
b) urmarea imediatil: starea de pericol creata prin atingerea demnitatii persoanei

si a prestigiului activitatii unitatii in care lsi desfasoara serviciul functionarul public
sau functionarul;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre fapta tipica ~iurmarea imediata.
Infractiuni de serviciu sau in legdturii cu serviciul
525

- intentie directa sau indirecta, ori praeterintentie;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul eu care a
fost savarsita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

5.6.1. Amenlntarea savar~ita de catre functlonarul public sau de orice alt
functienar aflat in exercitlul atributidor sale de serviciu [art. 250 alin. (2)
C.pen.)
- absoarbe infractiunea de amenintare prevazuta de art. 193 C.pen.
5.6.2.Lovirea sau alte acte de violenta savar~itede catre functionarul public sau
de orlce alt functlonar aOat in exercitlul atrfbutlilor sale de serviciu [art. 250
alin. (3) C.pen.)
- absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 180 C.pen.;
- in cazul in care, imediat dupa folosirea de expresii jignitoare sau dupa amenintare, faptuitorul exercita acte de violenta asupra victimei, se va retine numai forma
agravata prevazuta de art. 250 alin. (3) C.pen.;
- cand actele de violenta sunt exereitate asupra unei persoane aflate in curs de
cercetare in scopul obtinerii de declaratii, se va retine numai infractiunea de cercetare
abuziva (art. 266 C.pen.), care absoarbe purtarea abuziva.
5.6.3. Vatamarea corporala savar~ita de catre functionarul public sau de

orice alt functionar aOat in exercitlul atrfbutlllor sale de serviciu [art. 250
alin. (4) C.pen.]
- absoarbe infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 C.pen.
5.6.4. Vatamarea corporala grava savar~ita de eatre funetlonarul public sau

de orice alt functlonar aflat in exercftlul atrlbutillor sale de serviciu (art. 250
alin. (5) C.pen.]
- absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava prevazuta de art. 182 C.pen.;
- in cazul in care prin actele violente se urmareste suprimarea vietii persoanei sau
daca acest rezultat se produce praeterintentionat, purtarea abuziva va fi absorbita in
infractiunea de omor deosebit de gray [art. 174 C.pen raportat la art. 176 lit. g)
C.pen], respectiv se va retine in concurs cu infractiunea de loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.).
5.7. Formele infractiund

- actele premergatoare ~i tentativa CIaformele agravate) sunt posibile, dar nu sunt
incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii actiunii sau inactiunii tipiee;
- poate fi savar~ita ~i in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data realizarii ultimului act de executare.
526
5.S. Pedeapsa
- pentru forma tip: inchisoare de la 0 luna la 1 an sau amenda, cand fapta este
savar~ita de un functionar public, respectiv inchisoare de la 0 luna la 8 luni sau
amends daca subiectul activ este functionar;
- pentru prima varianta agravata [art. 250 alin. (2) C.pen.]: inchisoare de la 6 Iuni
la 2 ani sau amenda, cand fapta este savar~ita de un functionar public, respectiv
inchisoare de la 6 luni la un an ~i 4 luni sau amenda daca subiectul activ este
functionar;
- pentru a doua variants agravata [art. 250 alin. (3) C.pen.]: inchisoare de la 6luni
la 3 ani sau amenda, cand fapta este savar~ita de un functionar public, respectiv
inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda daca subiectul activ este functionar;
- pentru a treia varianta agravata [art. 250 alin. (4) C.pen.]: inchisoare de la 6 luni
la 6 ani, cand fapta este savarsita de un functionar public, respectiv inchisoare de la 6
luni la 4 ani daca subiectul activ este functionar;
- pentru a patra varianta agravata [art. 250 alin. (5) C.pen.]: inchisoare de la 3 la
12 ani, cand fapta este savar~ita de un functionar public, respectiv inchisoare de la 3
ani la 8 ani daca subiectul activ este functionar,
6. Luarea de mita
6.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in fapta functionarului public sau a altui functionar
care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau aite foloase care nu i se cuvin,
ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu 0 respinge, in scopul de a
indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale
de serviciu, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri (art. 254 C.pen.);
- constituie variantii agravatd a infractiunii de Iuare de mita savarsirea faptei de
un functionar cu atributii de control sau de 0 persoana care, potrivit Iegii, are atributii
de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau
judecare a infractiunilor [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000].
6.2. Obiectul infraetiunli

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a relatiilor de serviciu;
b) obiectul material: in principiu nu are.
- banii sau aite valori necuvenite primite constituie bunuri dobandite prin savarsirea infractiunii, care sunt supuse confiscarii, iar nu obiect material al infractiunii,
6.3. Subieetii Infractiunll

insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati publice,
institutii publice, institutii sau aite persoane juridice de interes public) sau functionar
(orice salariat care exercita 0 insarcinare in serviciul unei aite persoane juridice decat
cele la care se refera art. 145 c.pen.);
- calitatea de functionar public sau functionar trebuie sa existe la momentul
savarsirii faptei tipice;
- potrivit art, I din Legea nr. 78/2000, sunt de asemenea subiecti activi ai infractiunii de luare de mita persoanele care:
(i) exercita 0 functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in
cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice;
(ii) indeplinesc, permanent sau temporar, potrivit Iegii, 0 functie sau 0 insarcinare,
in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul
serviciilor publice, regiilor autonome, societatilor comerciale, companiilor nationale,
societatilor nationale, unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici;
(iii) exercita atributii de control, potrivit legii;
(iv) acorda asistenta specializata unitatilor prevazute la lit. i) si ii), in masura in
care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta;
(v) indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire
la: operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb
valutar sau de credit, operatiuni de plasament, in burse, in asigurari, in plasament
mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale;
(vi) detin 0 functie de conducere intr-un partid sau lntr-o formatiune politica,
intr-un sindicat, intr-o organizatie patronala ori intr-o asociatie tara scop lucrativ sau
fundatie;
(vii) alte persoane fizice decat cele prevazute mai sus, in conditiile prevazute de lege.
- conform art. 8 si art. 81 din Legea nr. 78/2000, infractiunea de luare de mita
poate fi savar~ita ~i de urmatorii subiectii activi:
(i) managerii, directorii, administratorii, cenzorii sau alte persoane cu atributii de
controlla societatile comerciale, companiile ~i societatile nationale, regiile autonome
si la orice alti agenti economici;
(ii) functionarii sau persoanele care i~i desfasoara activitatea pe baza unui
contract de munca ori alte persoane care exercita atributii similare in cadrul unei
organizatii pub lice internationale la care Romania este parte;
(iii) membrii adunarilor parlamentare ale organizatiilor internationale la care
Romania este parte;
(iv) functionarii sau persoanele care i~i desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca ori alte persoane care exercita atributii similare in cadrul Comunitalilor Europene;
(v) persoanele care exercita functii judiciare in cadrul instantelor intemationale a
carer competenta este acceptata de Romania, precum si functionarii de la grefele
acestor instante;
(vi) functionarii unui stat strain;
528
(vii) membrii adunarilor parlamentare sau administrative ale unui stat strain.
~
Nu poate fi subiect activ al infractiunii de Iuare de mita, neavand
calitatea de functionar in sensul prevederilor art. 254 C.pen., angajatul care
primeste foloase materiale pentru a nu-si indeplini obligatia generala de a asigura paza impotriva sustragerilor de la locul de munca, prevazuta in contractul
de munca prin care fusese angajat in functia de electrician (C.s.J., sectia penala,
~
Persoana care are calitatea de asociat unic ~i administrator al unei
societati comerciale are, in sensul art. 147 alin. (2) C.pen., calitatea de functionar si, prin urmare, poate fi subiect activ al infractiunii de Iuare de mita
(I.C.C.J., sectia penald, decizia nr. 6351/2004, www.legalis.ro).
~
Expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, desemnat sa
efectueze expertize in cauze judiciare si retribuit sub forma onorariului prin
biroul de expertize, are calitatea de functionar si poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 1785/2003,
www.legalis.ro).
- la data la care functionarul pretinde, primeste, accept! promisiuni sau nu respinge
promisiuni de foloase necuvenite, trebuie sa aiba competenta de a lndeplini, nu
indeplini, intarzia sau accelera indeplinirea actului pentru care este mituit;
(i) coautorat, daca toti faptuitorii au calitatea de functionari publici sau functionari;
(ii) complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participantilor; persoana care
da mita nu are calitatea de instigator sau complice la infractiunea de luare de mita, ci
va raspunde penal ca autor al infractiunii de dare de mita,
persoana juridica nu poate fi autor al infractiunii, dar poate avea calitatea de
complice sau instigator.
- 0
b) subiectul pasiv: autoritatea publica, institutia publica, institutia sau persoana

juridica de interes public ori privata in cadrul careia faptuitorul se afla in exercitarea
atributiilor de serviciu; este, de asemenea, subiect pasiv si autoritatea publica a
statu lui strain, instanta internationala sau organizatia internationala in care subiectul
activ i~i exercita serviciul.
a) elementul material: pretinderea sau primirea de bani sau aite foloase necuvenite de catre functionar, acceptarea promisiunii unor astfel de foloase ori nerespingerea de catre functionar a unei asemenea promisiuni;
- pretinderea presupune solicitarea direct sau indirect a unor bani sau a altor
foloase necuvenite; nu este necesar ca solicitarea sa fie satisfacuta;
- primirea presupune remiterea directa sau indirecta de bani sau alte foloase
necuvenite din initiativa mituitorului; in cazul in care anterior primirii faptuitorul
Infractiuni de serviciu sau in iegatura cu serviciul
529
acceptase promisiunea de primire a unor astfel de bunuri, fapta se consuma la

momentul acceptarii;
- acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune acordul
expres sau tacit (dar neindoielnic) al faptuitorului referitor la oferta de mita; se poate
realiza atat direct, cat si indirect;
- nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite implica atitudinea
faptuitorului care nu are 0 reactie ferma expresa in fata unei oferte de mituire;
- in ipoteza in care variantele alternative ale elementului material sunt savar~ite
indirect, prin intermediul unei persoane interpuse, aceasta va avea calitatea de
complice la infractiunea de luare de mita; daca persoana interpusa este cea care l-a
determinat pe autor sa comita infractiunea, atunci se va retine numai instigarea la
luare de mita;
- cerinte esentiale:
(i) fapta trebuie sa aibd ca obiect bani sau alte foloase patrimoniale sau nepatrimoniale care nu sunt cuvenite in mod legal foptuitorului;
- in cazul in care banii sau valorile sunt cuvenite in mod legal (de pilda, notarul
care solicita taxa pentru autentificarea unui act), fapta nu este tipica;
(ii) actul licit sau ilicit pentru a caret indeplinire, neindeplinire, accelerare ori
intdrziere se pretinde, primeste, accepta sau nu se respinge promisiunea de bani sau
alte foloase necuvenite trebuie sa intre in cadrul atributiilor de serviciu ale
functionarului;
- neindeplinirea acestei cerinte poate conduce la retinerea savsrsirii infractiunii de
inselaciune;
- in cazul In care actul pentru a carei indeplinire, neindeplinire, accelerare ori
intarziere functionarul este mituit presupune savarsirea unei infractiuni (de pilda, fals
material in inscrisuri oficiale ori falsul intelectual), aceasta va fi retinuta in concurs cu
luare de mita,
(iii) fapta tipica trebuie sa fie savaro$itainainte sau concomitent cu indeplinirea,
nefndeplinirea, accelerarea sau intdrzierea actului ce intra in atributiile de serviciu
ale functionarului.
- in cazul in care fapta este savar~ita dupa indeplinirea actului, se poate retine
savarsirea infractiunii de primire de foloase necuvenite, cu exceptia situatiei in care
intelegerea referitoare la primirea foloaselor a avut loc inaintea indeplinirii actului;
~
Atributiile de serviciu ale inculpatului constau doar in efectuarea de
operatiuni de cantarire a lemnelor de foe achizitionate de la particulari ~i de
completare cu datele necesare a bonului de intrare, document in baza caruia
efectua platile in numerar vanzatorilor. Inculpatul a beneficiat de .atentii" din
partea vanzatorilor particulari, rara a se intelege in prealabil eu acestia. Or,
pretul era stabilit de conducerea societatii, nicidecum de inculpat, astfel ca nu se
poate considera di sumele de bani si lemnele primite aveau legatura in vreun fel
cu activitatea propriu-zisa a inculpatului, pentru a se considera ca el a comis
infractiunea de luare de mita, ci numai ca el a obtinut aceste foloase dupa
efectuarea operatiunilor de cantarire si completare a bonurilor de lemne, fapta ce
eonstituie infractiunea continuata de primire de foloase necuvenite, prevazuta de
530
art. 256 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. Fapta inculpatului care a primit de la
doi subaltemi cate 50.000 lei in scopul indeplinirii atributiilor de serviciu in
favoarea lor constituie 0 singura infractiune continuata de luare de mita, prevazuta de art. 254 alin. (1), iar nu un concurs de infractiuni (C.A. Galali, sectia
penald, decizia nr. 43/1993, in Sinteza de practica judiciara a Curtii de Apel
Galati, 1 iulie 1993-31 deeembrie 1994, p. 47).
~
Inculpatul N.V. a propus inculpatilor N.C. si V.R., paznici la c~mplexul de porci al unei societati comerciale, sa-i permita sa sustraga porci din
complex, urmand ca din beneficiul rezultat din vanzarea porcilor 0 parte sa le
revina lor; propunerea fiind acceptata, in trei nopti din luna decembrie 1997, toti
inculpatii, actionand impreuna, au sustras 42 de porci marl ~i mici, care au fost
incarcati in autoturismullui N.V., iar dupa valorificarea acestora, banii rezultati
din vanzare - 23.184.300 lei - au fost impaqiti intre inculpati. Fapta inculpatilor
N.C. ~iR.V. de a fi acceptat promisiunea unor sume de bani ce nu Ii se cuveneau
~i apoi de a fi primit sumele promise, cu scopul de a nu-si indeplini indatoririle
de serviciu, in sensul de a-i ingadui lui N.V. sa sustraga bunuri a carer paza erau
obligati sa 0 asigure, constituie infractiunea de luare de mita, iar fapta incuIpatuIui N.V. de a fi promis ~i apoi de a fi dat primilor doi inculpati sumeIe de bani,
in scopuI mai sus-ararat, constituie infractiunea de dare de mita, atat infractiunea
de luare de mita, cat ~i cea de dare de mita aflandu-se in concurs cu infractiunea
de furt calificat, savar~ita in comun de toti inculpatii. Imprejurarea ca foloasele
promise de N.V. ~i acceptate de N.C. si R.V. coincid cu sumele rezultate din
valorificarea bunurilor furate - ca urmare a neindeplinirii obligatiilor de serviciu
de catre inculpatii mituiti - nu exclude existenta infractiunilor de dare ~iluare de
mita (CA. Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 333/1998, in c.P.J.P. 1998,
p.185).
~
Persoana cu atributii privind conducerea ~i controlul unei activitati,
cand primeste foloase pentru indeplinirea nemijlocita a acestora, este subiect
activ al infractiunii de luare de mita, Prin acte privitoare la indatoririle de
serviciu ale functionarului se inteleg si actele care, in mod obisnuit, sunt de
atributia directa a altui functionar, dar pe care persoana cu functie de conducere,
curn este primarul, le poate efectua si nemijlocit (C.S.J., sectia penala, decizia
~
Expertul contabil nu poate fi acuzat de infractiunea de luare de mita,
daca pe parcursul efectuarii unei expertize contabile in faza de cercetare penala a
primit diferite surne de bani pentru care a eliherat chitante si facturi fiscale, suma
reprezentand contravaloarea expertizei contabile in cauza, in conditiile in care nu
exista si alte elemente circumstantiale, curn ar fi promisiunea intocmirii unei
expertize favorabile sau pretinderea unei alte surne de bani decat cea fixata
(I. C.CiJ; sectia penala, decizia nr. 6839/2004, www.legalis.ro).
~
Faptele inculpatului, medic primar, sef de sectie in cadrul spitalului de
obstretica si ginecologie, de a fi primit de la mai multe persoane bani ~i bunuri
pentru ~ acorda 0 ingrijire deosebita unor copii nascuti prematur, constituie
Infractiuni de serviciu sau in legdturii cu serviciul
531
infractiune de luare de mita (C.S.J, sectia penalii, decizia nr. 98311996,

www.legalis.ro).
~
Pretinderea unor foloase de catre functionar anterior indeplinirii actului
privitor la indatoririle sale de serviciu pentru care foloasele au fost pretinse ~i
primirea ulterioara a acestora constituie infractiunea de luare de mita prevazuta
in art. 254, iar nu aceea de primire de foloase necuvenite prevazuta in art. 256
C.pen. (C.s.J, sectia penald, decizia nr. 234312000,www.legalis.ro).
~
Faptele functionarului, de a pretinde ~i primi 0 suma de bani care nu i
se cuvine, in scopul de a indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu,
inainte de realizarea actului, si de a primi 0 noua suma de bani, ulterior indeplinirii aceluiasi act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul
acesteia, lara ca aceasta din urma suma sa fi fost solicitata sau oferita anterior
realizarii actului, intruneste amt elementele constitutive ale infractiunii de luare
de mita prevazuta in art. 254 C.pen., cat ~i pe cele ale infractiunii de primire de
foloase necuvenite prevazuta in art. 256 C.pen., aflate in concurs (l.c.c.J.,
sectia penala, decizia nr. 284212008,www.legalis.ro).
~
Fapta de a pretinde si primi bani, inducand in eroare persoana vatamata
cu privire la imprejurarea ca actul pentru a carui neindeplinire faptuitorul a
pretins si primit banii priveste indatoririle sale de serviciu, mtruneste elementele
constitutive ale infractiunii de inselaciune, iar nu pe cele ale infractiunii de luare
de mita (l.c.c.J., sectia penalii, decizia nr. 362212004,www.legalis.ro).
~
Pretinderea sau primirea de foloase de catre un functionar, pentru a
indeplini un act in privinta caruia are atributii de serviciu, chiar limitate, pentru
realizarea actului final, constituie infractiunea de luare de mita prevazuta in
art. 254 alin. (1) C.pen. (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 39111999,
www.legalis.ro).
~
Conditia prevazuta in art. 254 alin. (1) Cipen., ca fapta functionatului
sa fie savar~itain legatura cu indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de
serviciu, este realizata ~iin situatia in care indeplinirea actului cade in atributiile
altui functionar, dar faptuitorul, prin modul in care i~irealizeaza propriile sarcini
de serviciu, poate influenta indeplinirea actului de catre functionarul competent
(l.c.c.J, sectia penala, decizia nr. 333412004,www.legalis.ro).
~
Infractiunea de luare de mita prevazuta in art. 254 C.pen. subzista in
cazul cand faptele prevazute in textul de lege se savarsesc in scopul de a
indeplini un act privitor la mdatoririle de serviciu ale functionarului ~iin situatia
cand actul nu constituie decat componenta unei activitati finale, la care participa
si functionari avand alte atributii legate de aceasta. Din adresa Directiei de
Mundi si Protectie Sociala a Judetului Dolj ~i fisa postului rezulta ca inculpatul,
in calitate de delegat la Oficiul de pensii si asigurari sociale pentru agricultori, a
avut, intre alte atributii de serviciu, ~ipe acelea de a reanaliza documentele care
532
au stat la baza determinarii timpului util la pensie ~i de a stabili timpul util de

pensie pentru persoanele care au lucrat in fostele CAP. Din declaratiile date in
fata instantei de martorii F.G. ~i M.P., secretarul primariei si, respectiv, inspectorul de specialitate la D.P.M.O.S. Dolj, rezulta ca fisa cuprinzand calculul
timpului util de munca reprezinta actul principal pentru constituirea dosarului de
pensionare, iar acest act era intocmit de inculpat. De aceea, in perceptia persoanelor solicitante, acordarea dreptului la pensie ~i calcularea anilor de serviciu
rezultati din timpul util de munca constituiau notiuni echivalente, situatie ce
explica lipsa vreunei distinctii in declaratiile date in fata instantei. Dar, chiar
daca sfera celor doua notiuni nu se acopera intocmai, savar~e~teinfractiunea de
luare de mita ~i functionarul care pretinde ori nu refuza banii sau alte foloase
pentru efectuare unui act ce constituie 0 parte dintr-un act final, daca acea parte
priveste indatoririle sale de serviciu ~i are un rol in realizarea actului final, in
speta stabilirea pensiei ce constituie obiectul dosarului de pensie. Fata de cele de
mai sus, avand in vedere ca pentru calcularea timpului util de munca inculpatul a
pretins si primit bani, ca a refuzat sa efectueze lucrarea pentru cei care nu
plateau, se constata ca elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita
prevazuta in art. 254 C.pen. sunt intnmite (C.S.J., sectia penala, decizia
~
Distinctia intre infractiunea de luare de mita si infractiunea de santa]
consta in faptul ca, in cazul celei dintai, primirea unor sume de bani sau a altor
foloase are loc in scopul indeplinirii, neindeplinirii ori al tntarzierii de a indeplini un act de serviciu sau in scopul de a face un act contrar indatoririlor de
serviciu, iar in cazul celei de-a doua primirea folosului injust se realizeaza prin
simpla constrangere a persoanei vatamate, nelegata de indeplinirea atributiilor
de serviciu ale inculpatului. In cauza, inculpatul - impiegat sef de tura la 0 sectie
de cale ferata uzinala - a determinat-o pe victima, un subaltern al sau, sa-i
plateasca 0 suma de bani, amenintand-o ca altfel va indeplini unele acte ce intrau
in sfera atributiilor sale de serviciu care vor putea avea ca efect indepartarea
victimei din postul sau. Aceasta fapta constituie infractiunea de luare de mita, nu
cea de santa] (C.A. Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 11011994, in c.P.J.P.
1994, p. 127).
~
Fapta de a pretinde ~i primi un folos necuvenit, de catre un functionar,
dupa indeplinirea,in parte, a unei indatoriride serviciu,dar inainte de finalizareaei,
constituie infractiuneade luare de mita, iar nu aceea de primire de foloase necuvenite. Ca atare, aprobareade catre functionarulcompetenta unei cereri, dar refuzul
de a comunicapetitionaruluisolutiainainte de a i se da 0 suma de bani, inseamna a
conditiona indeplinireaunui act privitor la indatoririle sale de serviciu de un folos
material, ~i nu a primi folosul ca rasplata necuvenita pentru indeplinirea acelui act
(C.S.J., sectia penald, deeizia nr. 47311996, www.legalis.ro).
~
Faptele persoanei, care are calitatea de procuror sef al sectiei de urmarire penala in cadrul parchetului de pe langa tribunal, de a primi, la doua date
diferite, in l1@alizarea
aceleiasi rezolutii infractionale, doua sume de bani pentru a
inlocui cu produse de serie, la doua date diferite, in realizarea aceleiasi rezolutii
533
infractionale, armele originale care constituiau corpuri delicte tntr-un dosar

penal privind infractiunea de nerespectare a regimului armelor ~i munitiilor pe
care l-a instrumentat si pentru a restitui persoanei inculpate ~itrimise in judecata
in acest dosar armele originale, care prezentau 0 valoare pentru persoana inculpata, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita in forma
continuata prevazuta in art. 254 alin. (1) C.pen. raportat la art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. si ale infractiunii de
favorizare a infractorului in forma continuata prevazuta in art. 264 alin. (1), cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., sub forma favorizarii reale, ambele aflate in
concurs de infractiuni, conform art. 33 lit. a) C.pen. (I.c.c.J., sectia penala,
- banii sau foloasele necuvenite care au fost remise efectiv se confisca, iar daca
acestea nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor in bani;
- in cazul participatiei penale, de la fiecare participant se va confisca prin
echivalent valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin savarsirea infractiunii;
- nu sunt supuse confiscarii bunurile sau foloasele necuvenite pretinse, ori cele ce
fac obiectul unei promisiuni acceptate sau nerespinse, dacd nu aufast remise efectiv;
- de asemenea, nu pot fi confiscati banii sau foloasele necuvenite care au fost
restituite mituitorului, in cazul in care cu privire la acesta opereaza cauza de
nepedepsire speciala prevazuta de art. 255 alin. (3) C.pen. (denuntarea faptei inainte
de sesizarea organelor de urmarire penala); tot astfel, nu pot fi confiscate sumele de
bani puse la dispozitia mituitorului pentru realizarea flagrantului la infractiunea de
luare de mita, acestea restituindu-se organelor de urmarire penala.
b) urmarea tmedlata: starea de pericol pentru buna desfasurare a raporturilor de
serviciu in cadrul unitatilor prevazute de art. 145 C.pen., a persoanelor juridice de
drept privat, a autoritatilor pub lice ale statului strain, a unei instante internationale
sau organizatii internationale;

- intentia directa;
- scopul: indeplinirea, neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la
indatoririle de serviciu ale functionarului; chiar daca legea nu prevede expres, poate
constitui scop al laturii subiective si accelerarea indeplinirii unui act privitor la
lndatoririle de serviciu ale functionarului;
- in lipsa scopului fapta nu este tipica; scopul nu trebuie realizat efectiv, ci numai
urmarit;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul cu care a fost savar~ita
fapta; acesta poate fi avut in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
~
Existenta dubiului cu privire la pretinderea sau primirea de bani,
respectiv la titlul ilicit cu care inculpatul ar fi primit aceste sume de la anumite
persoane, impune adoptarea unei solutii de achitare a inculpatului in temeiul
...
Dreptpenal. Parteaspeciald
534
art. 11 pet, 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C.proc.pen. (J.C. CiJ; sectia penala,

- este mai grava fapta de luare de mita comisa de un functionar public sau
functionar eu atributii de control ori de persoana care, potrivit legii, are atributii de
constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau
judeeare a infractiunilor in exercitarea atributiilor sale prevazute de lege sau rezultate
din fisa postului.
~
Prin functionar eu atributii de control, in acceptiunea art. 254
alin. (2) C.pen., trebuie inteles salariatul caruia ii revine indatorirea de a
realiza 0 activitate complexa de verificare ~i analiza a unor situatii, in vederea
urmaririi evolutiei acestora si propunerii sau luarii de masuri pentru remediere.
In raport eu aceste criterii, gardianul public aflat in serviciu de paza la 0
unitate, ale carui indatoriri, determinate de exercitarea activitatii de paza,
supraveghere si garda, sunt limitate la surprinderea, constatarea si impiedicarea actelor de nerespectare a regulilor impuse de bunul mers al serviciului,
nu poate fi considerat functionar cu atributii de control (C.s.J., sectia penald,
deeizia nr. 56611999,www.legalis.ro).
~
Luarea de mita se incadreaza in prevederile art. 254 alin. (2) C.pen.,
referitoare la savar~ireafaptei de catre un functionar cu atributii de control, daca
aceasta categorie de atributii ale functionarului rezulta din fisa postului sau din
dispozitii legale, iar pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se
cuvin, aeceptarea promisiunii unor astfel de foloase ori nerespingerea acesteia se
realizeaza in exercitarea atributiilor de control, in scopul de a indeplini, a nu
indeplini sau a intarzia indeplinirea unui act privitor la atributiile de control
(J.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 497612007,www.legalis.ro).
~
Seful de tren, in exercitarea indatoririi de a verifica si emite legitimatiile de calatorie in tren, nu are atributii de control in sensul agravantei prevazute in art. 254 alin. (2) C.pen., astfel incat nu poate fi subiect al infractiunii de
luare de mita in aceasta forma agravata (C.S.J., sectia penala, decizia
~
Fapta functionarului insarcinat cu citirea contoarelor privind consumul
de apa ~i cu verificarea tehnica a bransamentelor de a lua mita pentru a nu sesiza
bransarea ilegala la reteaua de apa a unui consumator se incadreaza in prevederile art. 254 alin. (1), iar nu in cele ale art. 254 alin. (2) c.pen., deoarece
atributiile acestuia nu sunt de control in sensul acestui din urma text de lege
(C.S.J., sectia penald, decizia nr. 371612000,www.legalis.ro).
~
FaJta persoanei avand calitatea de director de banca de a pretinde
sume de bani in scopul de a indeplini un act privitor la indatoririle sale de
serviciu legate de acordarea unui imprumut intruneste elementele constitutive
Infractiuni de serviciu sau in legiiturii eu serviciul
ale infractiunii de luare de mita in forma agravata prevazuta in art. 254 alin:,(2)i', '
C.pen., directorul de banca avand calitatea de functionar cu atributii de control
(l.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 74412004,www.legalis.ro).
;
6.7. Formele Infractiumi

- actele premergatoare si tentativa nu sunt posibile, infractiunea fiind de executare
prompta; activitatile ce ar putea fi considerate acte premergatoare sau care ar intra in
continutul tentativei sunt incriminate ca acte de executare de sine statatoare ale
infractiunii de luare de mita;
- infractiunea se consuma in momentul pretinderii, primirii, acceptarii sau nerespingerii promisiunii de bani sau foloase necuvenite in scopul indeplinirii, neindeplinirii ori
intarzierii efectuarii unui act privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului;
- in cazul in care faptuitorul realizeaza mai multe dintre variantele alternative ale
elementului material al infractiunii, se va retine 0 singura infractiune de luare de
mita, iar nu concursul de infractiuni ori forma continuata a acesteia; in acest caz,
fapta se consuma in momentul realizarii primei activitati infractionale;
- daca faptuitorul pretinde sau primeste sume de bani de la mai multe persoane,
tara a exista vreo legatura intre acestea, pentru realizarea aceluiasi act ce intra in
atributiile sale, se va retine concursul de infractiuni, nu 0 infractiune continuata;
- infractiunea poate fi comisa in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data
comiterii ultimului act de executare.
6.S. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 254 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la 3 la
12 ani ~i interzicerea unor drepturi;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 254 alin. (2) C.pen. ~i art. 7 din Legea
nr. 78/2000: inchisoarea de la 3 la 15 ani ~i interzicerea unor drepturi;
- maximul pedepselor se majoreaza cu 5 ani daca luarea de mita este sava~ita in
interesul unei organizatii, asociatii sau grupari criminale ori al unuia dintre membrii
acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor comerciale internationale ori
schimburile sau investitiile internationale (art. 9 din Legea nr. 78/2000).
7. Darea de miti
7.1. Netiune
- este infractiunea ce consta in fapta unei persoane fizice sau juridice de a promite, de a oferi sau de a da, direct sau indirect, bani ori alte foloase unui functionar in
scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a tntarzia indeplinirea unui act privitor la
indatoririle sale de servifi~, sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.
536
7.2. Obiectul Infractiunti


7.3. Sublectii infractiunii
capacitate penala;
- infractiunea de dare de mita poate fi savar~ita in calitate de subiect activ
nemijlocit si de un functionar;
- autorul infractiunii de dare de mita nu poate fi considerat totodata si complice
sau instigator la infractiunea de luare de mita;
~
Faptuitorul care ofera bani sau alte foloase unui functionar, in modurile si in scopurile aratate in art. 254 C.pen., are calitatea de autor al infractiunii
de dare de mita prevazuta in art. 255 alin. (1) C.pen., si nu de complice, chiar
daca banii ori foloasele provin de la alte persoane, iar actul privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului sau actul contrar indatoririlor de serviciu se
refera la acestea, intrucat, potrivit art. 24 C.pen., autorul este persoana care
savar~e~te in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala, indiferent de
modalitatea de comitere a acesteia (I.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 18112008,
www.scj.ro).
- participatia penal a este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate.

juridica de interes public ori privat in cadrul careia persoana mituita se afla in exercitarea atributiilor de serviciu; este, de asemenea, subiect pasiv si autoritatea publica a
statului strain, instanta internationala sau organizatia internationala in care persoana
mituita i~i desfasoara serviciul.

a) elementul material: promisiunea, oferirea sau dare a de bani sau alte foloase
necuvenite unui functionar, pentru a indeplini, a nu indeplini sau a lntarzia indeplinirea unui act referitor la indatoririle sale de serviciu ori pentru a efectua un act
contrar acestor indatoriri;
- toate modalitatile alternative ale elementului material pot fi realizate direct de
mituitor sau indirect, prin intermediul unei persoane interpuse (complice la infractiunea de dare de mita); in cazul in care persoana interpusa este cea care l-a determinat pe mituitor sa comita infractiunea, se va retine numai instigare la dare de mita;
- promiterea de bani sau aite foloase necuvenite se poate realiza verbal ori in
scris, expres sau implicit, fiind necesar ca bunuri promise sa nu fie prezentate persoanei mituite; nu prezinta importanta pentru savarsirea infractiunii daca promisiunea
537
este acceptata sau nu; bunurile necuvenite promise pot fi date si dupa indeplinirea sau
neindeplinirea actului, dar in baza promisiunii anterioare, fapta consumandu-se la
momentul promiterii;
- oferirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune ca bunurile oferite sa fie
infatisate celui mituit; nu prezinta importanta pentru savarsirea infractiunii daca
oferta este acceptata sau nu;
- darea presupune remiterea efectiva a banilor sau a altor foloase necuvenite,
precum si primirea acestora direct sau indirect de catre eel mituit;
(i) promisiunea, oferirea sau darea sa aiba ca obiect bani sau alte foloase necuvenite functionarului mituit;
(ii) actul licit sau ilicit pentru a carei indeplinire, neindeplinire ori intarziere se
promite, ofera sau se dau bani ori alte foloase necuvenite trebuie sa faca parte din
cadrul atributiilor de serviciu ale functionarului;
(iii) promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite trebuie sa
aiba loc inainte sau concomitent cu indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea
actului ce intra in atributiile de serviciu ale functionarului; ca exceptie, darea poate
avea loc si dupa indeplinirea actului, insa in baza unei intelegeri anterioare.
~
In conformitate cu dispozitiile art. 255 alin. (1) raportat la art. 254
C.pen., infractiunea de dare de mita poate fi savar~ita in modalitatea oferirii de
bani sau de alte foloase necuvenite unui functionar, in scopul ca acesta sa
indeplineasca, sa nu indeplineasca ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor la
indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.
Pentru existenta infractiunii de dare de mita in aceasta modalitate nu este
necesar ca oferirea de bani sau de aite foloase necuvenite sa fi fost urmata de
acceptare sau de executare, fiind suficient faptul oferirii de bani ori de alte
foloase. De asemenea, nu este necesar ca scopul urmarit - indeplinirea, neindeplinirea, intarzierea indeplinirii de catre functionar a unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau savarsirea unui act contrar acestor indatoriri - sa fi fost
realizat (I.ee.J., sectia penald, decizia nr. 181/2008, www.scj.ro).
- banii sau foloasele necuvenite oferite (chiar daca nu au fost acceptate) sau date
se confisca, iar daca nu se gasesc, infractorul va fi obligat la plata echivalentului lor
in bani; nu vor fi confiscati banii sau foloasele necuvenite promise;
- in cazul constrangerii mituitorului, banii sau foloasele necuvenite date nu se
confisca, ci se restituie acestuia.
~
In cazul condamnarii inculpatului pentru savar~ireainfractiunii de dare
de mita prevazuta in art. 255 alin. (l) C.pen., bunurile, valorile sau orice alte
bunuri care au facut obiectul darii de mita se confisca in temeiul art. 255
alin. (4) raportat la art. 254 alin. (3) C.pen., si nu in temeiul art. 118 lit. b) C.pen.
(es.J, sectia penala, decizia nr. 40011998, www.legalis.ro).
i'
538
~
Conform dispozitiilor art. 255 alin. (4) C.pen., dispozitiile art. 254
alin. (3) C.pen. se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost
urmata de aeeeptare si, ea urmare, instanta avea obligatia de a dispune confiscarea sumei de bani in baza aeestui text de lege (CA. Craiova, sectia penala,
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru buna desfasurare a raporturilor de
serviciu in cadrul unitatilor prevazute de art. 145 C.pen., al persoanelor juridice de
drept privat, al autoritatilor publice ale statului strain, al unei instante internationale
sau organizatii internationale;
- intentia directa;
- seopul: indeplinirea, neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la
indatoririle de serviciu ale functionarului; in lipsa acestui scop fapta nu este tipica;
scopul nu trebuie realizat efectiv, ci numai urmarit;
fapta; acesta poate fi avut in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;
- constrdngerea mituitorului la darea de mita este 0 cauzd speciald eare fnlatura
earaeterul penal al japtei de dare de mita, constand in presiunea pe care actiunea
celui care a Iuat mita a exercitat-o asupra persoanei care a dat mita, in scopul de a-I
determina pe acesta din urma sa savarseasca infractiunea de dare de mita; spre
deosebire de cauza generala de inlaturare a caracterului penal al faptei (constrangerea
fizica sau morala), prevazuta de art. 46 C.pen., constrangerea mituitorului presupune
conditii de indeplinire mai largi: (i) se poate realiza prin orice mijIoace ~i nu numai
prin amenintarea cu un pericol gray; (ii) nu trebuie sa fie irezistibila;
- banii, valorile sau orice aite bunuri care au facut obiectul darii de mita se restituie mituitorului care a fost constrans sa savarseasca fapta.
7.6. Formele Infractlunll

- tentativa nu este posibila, fiind asimilata faptei consumate;
- infractiunea se consuma in momentul promiterii, oferirii sau darii banilor sau a
altor foloase necuvenite functionarului mituit;
- infractiunea poate fi comisa in forma continuatii, caz in care se epuizeaza la data
7.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 6 luni la 5 ani;
- in cazul in care darea de mita priveste un functionar public sau functionar care
are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare,
urmarire sau judecare a infractiunilor ori fata de un functionar cu atributii de control,

pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 7 ani;
- nu se pedepseste faptuitorul care denunta unei autoritati (chiar necompetente)

fapta de dare de mita mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat
pentru aceasta infractiune; in acest caz, banii sau foloasele necuvenite nu se confisca,
fiind restituite mituitorului; de asemenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la
dispozitia mituitorului pentru realizarea flagrantului la infractiunea de luare de mita,
acestea restituindu-se organelor de urmarire penala,
8. Primirea de foloase necuvenite

8.1. Notlune
- este infractiunea de coruptie ce consta in primirea de catre un functionar, direct
sau indirect, de bani ori alte foloase necuvenite dupa ce a indeplinit un act in virtutea
functiei sale ~i la care era obligat in temeiul acesteia (art. 256 C.pen.).
8.2. Obiectul Infractiumi

- banii sau foloasele necuvenite primite reprezinta bunuri dobandite prin savarsirea infractiunii, supuse confiscarii, iar nu obiect material al infractiunii,
8.3. Sublectil Infraetfunii

care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost tnvestita, 0
insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati pub lice,
cele la care se refera art. 145 C.pen.);
- calitatea de functionar public sau functionar trebuie sa existe la momentul
savarsirii faptei tipice;
(i) coautorat, daca toti faptuitorii au calitatea de functionari sau functionari publici;
(ii) complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participantilor,
- persoana care a dat banii sau folosul necuvenit nu este participant la infractiunea
de primire de foloase necuvenite si, in lipsa unei incriminari a acestei fapte, nu va
raspunde penal;
juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii, insa poate
avea calitatea de complice sau instigator.
- 0 persoana
540

juridica de interes public ori privat in cadrul careia faptuitorul se afla in exercitarea
atributiilor de serviciu.
8.4. Latura obiectlva

a) elementul material: primirea de catre functionarul public sau de functionar,
direct sau indirect, de bani ori alte foloase necuvenite dupa ce a Indeplinit un act licit
in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia;
- nu constituie infractiune fapta functionarului care accepta sau nu respinge promisiuni ori care pretinde bani sau alte foloase necuvenite dupa indeplinirea unui act
licit in virtutea functiei sale ~i la care era obligat in temeiul acesteia, legea incriminand numai primirea efectiva;
- in cazul in care banii sau foloasele sunt primite dupa indeplinirea unui act ilicit
in exercitarea atributiilor de serviciu, fapta va constitui abuz in serviciu, iar nu cea de
primire de foloase necuvenite;
(iJ banii sau foloasele primite sa fie necuvenite;
(ii) banii ori alte foloase necuvenite trebuie primite dupa ce functionarul public
sau functionarul a Indeplinit un act licit in virtutea functiei sale si la care era obligat
in temeiul acesteia; daca functionarul primeste banii sau foloasele necuvenite inainte
de indeplinirea actului ori in baza unei intelegeri sau acceptari intervenite inainte de
indeplinirea actului, fapta sa va constitui luare de mita, iar nu primire de foloase
necuvenite.
~
Fapta functionarului de a pretinde, direct sau indirect, foloase .materiale, in conditiile prevazute in art. 254 c.pen., constituie infractiunea de luare
de mita indiferent daca a dobandit sau nu, efectiv, folosul dupa indeplinirea
actului privitor la indatoririle sale de serviciu (c.S.J. , sectia penala, deeizia
~
Faptele functionarului, de a pretinde ~i primi 0 suma de bani care nu i
se cuvine, in scopul de a indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu,
inainte de realizarea actului, ~i de a primi 0 nona suma de bani, ulterior
indeplinirii aceluiasi act in virtutea functiei sale ~i la care era obligat in temeiul
acesteia, tara ca aceasta din urma suma sa fi fost solicitata sau oferita anterior
realizarii actului, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii de luare
de mita prevazuta in art. 254 C.pen., cat si pe cele ale infractiunii de primire de
foloase necuvenite prevazuta in art. 256 C.pen., aflate in concurs (1.C. CiL,
sectia penala, deeizia nr. 284212008, www.sej.ro).
- banii sau foloasele necuvenite primite de infractor se confisca, chiar daca au fost
restituite persoanelor de la care faptuitorul le-a primit; in cazul participatiei penale,
de la fiecare participant se va confisca, prin echivalent, valoarea bunurilor de care a
profitat efectiv prin savarsirea infractiunii; daca banii sau foloasele nu se gasesc,
infractorul va fi obligat la plata lor prin echivalent;
Infractiuni de serviciu sou in legatura cu serviciul
541
- nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispozitie pentru realizarea flagrantului la infractiunea de primire de foloase necuvenite, acestea restituindu-se organelor
de urmarire penala.
b) urmarea imedlata: starea de pericol pentru buna desfasurare a raporturilor de

serviciu in cadrul unitatilor prevazute de art. 145 C.pen. sau al persoanelor juridice
de drept privat;
8.S. Latura subiectivi
- intentia directs;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii scopul sau mobilul cu care a
fost savar~ita fapta; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea
pedepsei.
8.6. Formele infractlunil

- actele premergatoare si tentativa nu sunt posibile, infractiunea fiind de executare
prompta;
- infractiunea se consuma la data primirii banilor sau a foloaselor necuvenite,
dupa efectuarea actului de catre functionar (infractiune instantanee);
- infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la
8.7. Pedeapsa
- in cazul in care fapta este savar~ita de un functionar care are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a
infractiunilor ori fata de un functionar cu atributii de control, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 7 ani;
- daca primirea de foloase necuvenite este savar~ita in interesul unei organizatii,
asociatii sau grupari criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a
influenta negocierile tranzactiilor comerciale internationale ori schimburile sau
investitiile internationale, maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceasta fapta
penala se majoreaza cu 5 ani (art. 9 din Legea nr. 78/2000).
9.Traficuldeinfluenta
9.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in primirea ori pretinderea de bani sau de alte foloase,
ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru
altul, savar~ita de catre 0 persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are
542
influenta asupra unui functionar sau alt angajat, pentru a-l determina sa faca ori sa nu
faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu (art. 257 C.pen.);
- constituie varianta agravatd a infractiunii savarsirea faptei de un functionar cu
atributii de control sau de 0 persoana care, potrivit legii, are atributii de constatare
sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a infractiunilor [art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000].
9.2. Obiectul infraetiunli

a) oblectal juridic: relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a raporturilor
de serviciu;

- bani sau foloasele necuvenite reprezinta bunuri date in vederea savarsirii
infractiunii, supuse confiscarii, iar nu obiect material al infractiunii.
9.3. Subleetii infractlunl!

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) cu capacitate
penala care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar
public sau unui functionar;
- in cazul in care traficantul de influenta este totodata si un functionar care are
competente in legatura cu actul pentru a carui indeplinire sau neindeplinire traficheaza influenta, se va retine concursul intre luarea de mita si traficul de influenta;
~
Faptele persoanei, avand calitatea de ofiter de politie judiciara, de a
pretinde ~iprirni surne de bani, in scopul de a adrninistra probe in favoarea uneia
dintre parti ori de a nu adrninistra probe in dosare penale, si de a pretinde si
prirni surne de bani lasand sa se creada ca are influenta asupra procurorilor
pentru a-i determina sa adopte solutii de netrirnitere in judecata in dosare penale,
Intrunesc elernentele constitutive ale infractiunilor de luare de mita prevazuta in
art. 254 alin. (1) ~i (2) C.pen. raportat la art. 7 alin. (I) din Legea nr. 78/2000 si
de trafic de influenta prevazuta in art. 257 C.pen. raportat la art. 7 alin. (3) din
Legea nr. 78/2000, aflate in concurs real de infractiuni, potrivit art. 33 lit. a)
C.pen. (J.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 3690/2009, www.sej.ro).
- participatia penala este posibila in toate formeIe: coautorat (daca toti subiectii au
influenta sau lasa sa se creada ca au influenta asupra functionarului), complicitate sau
instigare;
~
Daca autorul infractiunii de trafic de influenta, dupa ce a pretins un
anurnit folos pentru a determina un functionar sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, a ~i primit folosul prin intermediul altei persoane, aceasta
din urma persoana va raspunde in calitate de complice, deoarece l-a ajutat pe
autor sa realizeze unul din continuturile alternative ale infractiunii (Trib.
Suprem, sectia penala, decizia nr. 4748/1972, in R.R.D. nr. 8/1973, p. 161).
Infractiuni de serviciu sau in legaiura cu serviciul
543
actrvitatea complicelui sau a instigatorului poate imbraca in unele cazuri

caracter infractional, constituind infractiunea de cumparare de influenta (art. 61 din
Legea nr. 78/2000) care presupune: "promisiunea, oferirea sau darea de bani, de
daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa
se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-I determina sa faca ori sa
nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu".
b) subiectul pasiv: principal este autoritatea publica, institutia publica, institutia

sau persoana juridica de interes public ori privat in cadrul careia faptuitorul se afla in
exercitarea atributiilor de serviciu, iar subiect pasiv secundar este functionarul public
sau functionarul cu privire la care se pretinde ca exista 0 influenta.

a) elementul material: primirea ori pretinderea direct sau indirect de bani sau
alte foloase patrimoniale sau nepatrimoniale ori acceptarea de promisiuni de daruri,
direct sau indirect, in scopul determinarii unui functionar sa faca ori sa nu faca un act
ce intra in atributiile sale de serviciu;
- actul pentru a carui indeplinire sau neindeplinire se traficheaza influenta poate fi
legal sau ilegal;
- in cazul in care anterior primirii faptuitorul acceptase promisiunea de primire a
unor astfel de bunuri, fapta se consuma la momentul acceptarii;
- nu intereseaza daca bunurile sunt si remise efectiv, dupa pretinderea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase;
(i) faptuitorul trebuie sa aiba 0 influenta reala sau sa lase sa se creada ca are
influenta asupra functionarului public sau functionarului; influenta faptnitorului
trebuie sa reprezinte motivul determinant al actiunii cumparatorului de influenta;
(ii) faptuitorul trebuie sa promita ca 11va determina pe functionarul public sau pe
functionar sa faca ori sa nu faca un act ce intra in competenta acestuia potrivit
atributiilor de serviciu, chiar daca aceasta promisiune nu este indeplinita ulterior ori
actul nu este efectuat;
- este indeplinita aceasta conditie si in cazul in care functionarul nu este expres
nominalizat, dar se face referire la organul de stat, institutia publica sau orice alta
persoana juridica din care face parte functionarul, care are competenta de a efectua
sau a nu efectua actul (de pilda, traficarea influentei pe langa un procuror In cadrul
DNA); in cazul in care se pretinde influenta pe langa un functionar necompetent, se
poate retine savarsirea infractiunii de inselaciune.
, ~
(iii) fapta trebuie sa fie savar~ita inainte sau concomitent cu indeplinirea actului
ce intra in atributiile de serviciu ale functionarului asupra caruia este traficata
influenta; daca pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite a fost
realizata dupa indeplinirea actului, se va retine savarsirea infractiunii de inselaciune.
.!
:I
- in situatia in care traficantul de influenta ofera bani sau alte foloase necuvenite
functionarului pentru indeplinirea sau neindeplinirea actului, se va retine in concurs
darea de mita si traficul de influenta;
II
I
I
!
!
I
I
I!
,j
I
I
544
~
In raport cu prevederile art. 257 alin. (1) C.pen., infractiunea de trafic
de influenta exista atat atunci cand faptuitorul are in mod real 0 influenta asupra
unui functionar, cat si atunci cand faptuitorul lasa sa se creada ca are influenta
asupra unui functionar, desi influenta nu exista in realitate. Prin urmare, fapta de
a pretinde ~ide a primi 0 suma de bani, savar~Wide catre 0 persoana care lasa sa
se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-I determina sa faca ori
sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, chiar daca in realitate
faptuitorul nu are 0 astfel de influenta, intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de trafic de influenta prevazute in art. 257 alin. (1) C.pen., iar nu pe
cele ale infractiunii de inselaciune. Prevalarea de 0 influenta inexistenta in realitate asupra unui functionar, desi constituie 0 prezentare ca adevarata a unei fapte
mincinoase - actiune ce realizeaza elementul material al infractiunii de in~elaciune - prin vointa legiuitorului constituie 0 infractiune distincta, daca sunt
indeplinite si celelalte conditii prevazute in art. 257 alin. (1) C.pen., traficul de
influenta existand, insa, spre deosebire de lnselaciune, indiferent daca s-a cauzat
sau nu 0 paguba materiala (/.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 342012007,
www.legalis.ro).
~
Pentru existenta infractiunii de trafic de influenta este necesara numai
precizarea actului pentru a carui indeplinire urmeaza a se exercita influenta
faptuitorului, iar nu ~i indicarea persoanei asupra careia va fi exercitata (C.S.J.,
sectia militarii, deeizia nr. 5211995, www.legalis.ro).
~
Din interpretarea art. 257 alin. (1) C.pen. rezulta ca legiuitorul a conditionat existenta infractiunii de trafic de influenta de imprejurarea ca faptuitorul
sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, in
ale carui atributii sa intre actul pentru care se promite interventia.Aceasta conditie
este indeplinita nu numai atunci cand faptuitorulprecizeaza numele functionarului,
ci ~i cand acesta este indicat prin calitatea sa, in mod direct sau indirect (C.A.
Craiova, sectia penala, decizia nr. 189/2007, www.legalis.ro).
~
Existenta infractiunii de trafic de influenta prevazuta in art. 257 C.pen.
nu presupune existenta unei influente reale a faptuitorului asupra unui functionar
pentru a-I determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de
serviciu, insa pentru existenta acestei infractiuni este necesar ca influenta, pe
care 0 are sau lasa sa se creada ca 0 are faptuitorul, sa priveasca un functionar
care are atributii in indeplinirea actului pentru care faptuitorul a primit sau a
pretins bani ori alte foloase (/.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 239812006,
www.legalis.ro).
~
Fapta inculpatei de a fi afirmat di prin interventia unor prieteni ai sai
va determina pe un anume profesor universitar sa declare promovati, la
disciplina lui, pe mai multi studenti, carora le-a solicitat si de la care a primit in
acest scop diferite sume de bani nu constituie infractiunea de trafic de influenta,
ci aceea de inselaciune, deoarece inculpata nu a afirmat ca ar avea ea insa~i
influenta asupra profesorului examinator, ci a pretins ca va .obtine rezultatul
I
i
I
\,:41
-~_\
Infractiuni de serviciu sau In legatura cu serviciul
545
dorit prin intennediul altor persoane, pe care nu le-a individualizat prin nume
sau functie (CA. Bucuresti, sectia penala, decizia nr. 36/1996, In R.D.P.
nr. 4/1996,p. 149).
~
Pentru existenta infractiunii de trafic de influenta nu are relevanta daca
pretinderea folosului a fost satisfacuta, nici daca acceptarea promisiunii unor
foloase a fost urmata de prestarea acestora. Nu este relevant daca interventia s-a
produs ori nu, precum si momentul in care aceasta s-a realizat, raportat la
momentul savarsirii uneia din actiunile ce constituie elementul material al
infractiunii, deoarece producerea interventiei nu este 0 conditie pentru existenta
traficului de influenta (CA. Bucuresti, sectia penala, decizia nr. 34/1995, In
R.D.P. nr. 1/1996, p. 144).
- banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca de la persoana care le
detine, iar daca nu se gasesc, se vor confisca prin echivalent de la infractor; aceste
bunuri nu se vor restitui persoanelor care le-au dat nici in cazul in care acestia
denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat;
- nu se vor confisca banii, valorile sau orice alte bunuri pretinse sau cele cu privire la care a fost acceptata promisiunea ca vor fi date;
- de asemenea, nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispozitie pentru
realizarea flagrantului la infractiunea de trafic de influenta, acestearestituindu-se
organelor de urmarire penala.
~
Potrivit art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) C.pen., banii,
valorile sau orice alte bunuri primite de fiiptuitor se confisca, in natura sau prin
echivalent banesc, dupa caz, si nu se restituie beneficiarilor traficului de
influenta care denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire penala
sa fi fost sesizat (C S.J. , eompletul de 9 judecatori, decizia nr. 112/2002,
www.legalis.ro).
b) urmarea imediati: starea de peri col pentru buna desfasurare a raporturilor de

serviciu in cadrul unitatilor prevazute de art. 145 C.pen. sau al persoanelor juridice
de drept privat;
c) legitura de cauzalltate: rezulta din materialitatea faptei.

- intentia directa;
- seopul: determinarea functionarului public sau a functionarului sa faca ori sa nu
faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;

fapta; acesta poate fi avut in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
9.6. Formele lnfractiunti

546
- tentativa este asimilata de lege faptei consumate (infractiunea fiind de consumare anticipata) si nu este incriminata separat;
- infractiunea se consuma la data la care subiectul activ pretinde sau primeste bani
sau alte foloase ori accepta promisiunea unor foloase sau daruri, pentru a-I determina
pe functionarul public sau pe functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in
atributiile sale de serviciu;
- in cazul in care faptuitorul realizeaza mai multe dintre variantele alternative ale
elementului material al infractiunii, se va retine 0 singura infractiune de trafic de
influenta, iar nu concursul de infractiuni ori forma continuata a acesteia (unitate
naturala de infractiune); in acest caz, fapta se consume in momentul realizarii primei
activitati infractionale;
- infractiunea poate fi comisa in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data
~
Purtarea unor discutii repetate cu mai multe persoane aflate impreuna,
urmate de primirea unor foloase de la acestea in acelasi timp ~i loc, nu atribuie
faptei semnificatia unei infraetiuni continuate de trafic de influenta, caracterizata
prin savarsirea repetata a unor actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul
aceleiasi infractiuni, ci constituie 0 unitate naturala de infractiune; aceasta unitate nu este incompatibila cu existenta unei pluralitati de acte materiale, cu conditia ca acestea, considerate in ansamblullor, prin legatura fireasca dintre ele, sa
alcatuiasca 0 singura actiune in vederea aceluiasi rezultat (1. C. CJ; eompletul de
9judecatori, decizia nr. 60412003, www.legalis.ro).
~
In cazul in care, dupa ce infractiunea de trafic de influenta s-a consumat prin primirea unor foloase pentru interventia promisa, inculpatul, care si-a
indeplinit promisiunea, a solicitat ~i a primit, de mai multe ori, de la cumparatorul de influenta diferite sume de bani, exista 0 singura infractiune de trafic de
influenta, insa nu in forma infractiunii continuate, pentru ca aceste infractiuni,
subsecvente consumarii, nu prezinta, fiecare in parte, elementele constitutive
prevazute in art. 257 C.pen., ci ale unei unitati naturale de infractiune (C.A.
Bucuresti, sectia penala, decizia nr. 3411995, in R.D.P. nr. 111996, p. 144).
~
In cazul infractiunii de trafic de influenta, elementul material consta in
actiunea de traficare a influentei, care se poate realiza prin primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori prin acceptarea de promisiuni, de daruri direct sau indirect - in vederea determinarii unui functionar sa faca ori sa nu
fad un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Infractiunea de trafic de
influenta se consuma in momentul in care faptuitorul, care are sau lasa sa se
creada ca are influenta asupra unui functionar public sau functionar, pretinde sau
primeste bani sau alte foloase ori accepta promisiunea unor foloase sau daruri,
pentru a-I determina pe acel functionar public sau functionar sa faca sau sa nu
faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Pentru consumarea infractiunii
nu are relevanta daca a avut loc sau nu interventia pe langa functionar ori daca
acesta a exercitat ori nu actul determinat ce intra in atributiile sale de serviciu.
Infractiuni de serviciu sau
in legdturd cu serviciul
547
Din probele administrate in cauza in cursul urmaririi penale, pe baza carora

recurentul inculpat a solicitat solutionarea laturii penale a cauzei, rezulta ca, la
inceputul lunii februarie 2010, acesta a pretins de la martora denuntatoare C.A.
suma de 1.000 euro, prornitandu-i ca va interveni pe langa persoana responsabila
din cadru1 societatii comerciale P. - numitul C., director la Serviciul controlul
calitatii din cadrul societatii mentionate - pentru a-i aproba angajarea pe un post
corespunzator pregatirii sale de inginer ehimist, primind 0 prima transa din suma
pretinsa, respectiv 2.000 lei (echivalentul a 500 euro). Dupa ce recurentul
inculpat a intrat in posesia dosarului continand actele necesare pentru angajare, a
mai primit de la martora denuntatoare diferenta de 500 euro, asigurand-o pe
aceasta ea i s-a aprobat angajarea, ca nu mai trebuie sa sustina interviul si ca se
va prezenta doar pentru vizita medicala programata pentru data de 9 martie
2010. Actionand in baza aceleiasi rezolutii infractionale, recurentul ineulpat a
mai solicitat denuntatoarei, suplimentar, suma de 300 de euro, suma cu plata
careia, initial, aceasta nu a fost de acord insa, in cele din urma, dupa ce
impreuna cu sotul sau a avut 0 intalnire cu un barbat ramas neidentificat, care
s-a oferit sa-l ajute pe inculpat in desfasurarea activitatii infractionale, in sensul
ca s-a prezentat ca fiind directorul societatii eomereiale P., a remis acestuia
pentru ineulpat suma de 1.000 lei (echivalentul eelor 300 euro pretinsi de aeesta
in sehimbul promisiunii ca va interveni pentru angajarea denuntatoarei in eadrul
societatii mentionate). Prin urmare, faptele reeurentului ineulpat C.C., savarsite
in baza aceleiasi rezolutii, de a pretinde si a primi de mai multe ori, la diferite
intervale de timp, de la denuntatoarea c.A. sumele de 3.000 lei si 500 euro,
sustinand ea are influenta asupra direetorului de la soeietatea comerciala P. pe
care-I va determina sa aprobe eererea de angajare a acesteia pe un post corespunzator pregatirii sale de inginer chimist intr-un departament ce viza eontrolul
calitatii produselor la soeietatea mentionata, eonstituie infractiunea continuata de
trafic de influenta (l.CCJ., sectia penala, decizia nr. 417112011, www.scj.ro).
9.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 2 la 10 ani;
- in cazul in care trafieul de influenta este savarsit de persoanele care, potrivit
legii, au atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare,
urmarire sau judecare a infractiunilor sau de functionarii cu atributii de control,
pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 12 ani;
- daca traficul
grupari criminale
rile tranzactiilor
tionale, pedeapsa
de influenta este savarsit in interesul unei organizatii, asociatii sau

ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negociecomerciale internationale ori schimburile sau investitiile internaeste inchisoarea de la 2 la 15 ani.
.r:
"I::'
11.\
ii' .
':i'
i'
:11
I;
I :t
I :
Capitolul VII
Infractluni care impiedica infaptuirea j ustitie!
1. Denuntarea calomnloasa
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in fapta de a invinui mincinos 0 anumita persoana
determinata, printr-un denunt sau printr-o plangere penala cu privire la savar~irea
unei infractiuni prevazute de legislatia in vigoare;
- varianta asimilata a denuntarii calomnioase consta in producerea de probe
mincinoase sau ticluirea unor asemenea probe in vederea acuzarii pe nedrept a unei
persoane nevinovate de savarsirea unei infractiuni; in acest caz, Iegiuitorul extinde
incriminarea denuntarii calomnioase prin asimilarea eu varianta prevazuta Ia alin. (1) a
art. 259 C.pen. (invinuirea mincinoasa) a producerii ori ticluirii de probe mincinoase.
1.2. Obiectul Infractiumi

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei,
precum si cele referitoare la protectia persoanei acuzate pe nedrept;

- probele produse sau ticluite reprezinta numai
fapta, iar nu obiect material al infractiunii,
modalitate prin care este comisa
1.3. Sublectit infracpunii

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) eare are
capacitate penala;
- participatia penala este posibila in toate formeIe: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: principal este statuI, iar eel secundar este persoana fizica sau
juridica acuzata pe nedrept de savar~irea unei infractiuni,
a) elementul material: invinuirea mincinoasd a unei persoane determinate de
savar~irea unei infractiuni prin denunt, plangere prealabila sau plangere;
- daca invinuirea se realizeaza prin alte mijloace (declaratii, memorii, constituirea
ca parte civila etc.), fapta nu este tipica;
- cerirue esentiale:
(i) invinuirea cu privire la savarsirea unei infractiuni trebuie sa fie mincinoasa,
neadevarata;
Infractiuni care imptedtca tnfaptuirea justitiei
549
- prin savarsirea unei infractiuni se intelege savar~irea oricareia dintre faptele pe

care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, pre cum ~i participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice (art. 144 C.pen.);
- trebuie sa nu existe 0 cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale
la momentul formularii invinuirii mincinoase (de pilda, nu se va retine denuntarea
calomnioasa daca invinuirea mincinoasa este facuta printr-un denunt cu privire la 0
infractiune pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate ori cu privire la care s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale).
(ii) invinuirea mincinoasa trebuie sa priveasca 0 persoana determinata; plangerea
sau denuntul nu trebuie sa fie formulate in rem (cu privire la savar~irea unei infractiuni tara determinarea faptuitorului):
- daca prin acelasi act de sesizare sau prin acte de sesizare succesive sunt
invinuite mai multe persoane, se va retine concursul de infractiuni,
(iii) invinuirea sa se realizeze prin plangerea penala (art. 222 C.proc.pen.), plangerea prealabila (art. 283 C.proc.pen.) sau prin denunt (art. 223 C.proc.pen.) depuse,
in formele prevazute de lege, chiar ~i la un organ judiciar necompetent; nu este
necesar pentru existenta infractiunii ca actele de sesizare sa respecte toate conditiile
prevazute in legea procesual penala.
- invinuirea mincinoasa poate fi realizata si printr-un denunt anonim, daca ulterior
este identificata persoana care a facut sesizarea.
b) urmarea Imediata: starea de pericol pentru infaptuirea actului de justitie
penala;
- faptuitorul trebuie sa fie de rea-credinta, adica sa sesizeze organele judiciare cu
privire la savarsirea unei infractiuni de catre 0 persoana despre care stie ca este
nevinovata, ori sa ticluiasca sau sa produca probe cu stiinta in scopul unei lnvinuiri
mmcmoase;
fost savarsite; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
~
Infractiunea de denuntare calomnioasa se savarseste cu intentie, ceea
ce inseamna ca faptuitorul trebuie sa fie constient ca invinuirea pe care 0 aduce
unei persoane este mincinoasa. Totodata, denuntul trebuie sa se refere la savarsirea unei infractiuni, iar nu la 0 fapta care nu este prevazuta de legea penala
~
Nu se poate retine eroarea drept cauza de inlaturare a caracterului
penal al faptei in situatia in care inculpatul, dupa ce a incheiat un contract de
vanzare-cumparare a unui imobil, autentificat la Notariat, primind ~ipretul
550
cuvenit, a formulat ulterior 0 plangere penala impotriva cumparatorilor pentru

savarsirea infractiunilor de fals si uz de fals, invinuindu-i c~ in dosarul notarial
mentionat i-ar fi contrafacut semnatura si apoi au uzat de inscrisurile falsificate.
Cercetarile nu au confirmat c~ acestia ar fi savar~itvreuna din aceste infractiuni,
in mod legal s-a concluzionat cii plangerea a fost tacuta eu rea-credinta (CA.
Ploiesti, sectia penala, decizia nr. 49911997, in B.J.CP.J. 1993-1997,p. 153).
1.6. Varianta asimilati

- producerea de probe mincinoase sau ticluirea unor asemenea probe in vederea
acuzarii pe nedrept a unei persoane nevinovate de savsrslrea unei infractiuni;
- prin producerea de probe mincinoase se intelege prezentarea unor probe false in
fata unui organ de urmarire sau a unei instante de judecata, in vederea acuzarii pe
nedrept de savar~irea unei infractiuni a unei persoane nevinovate;
- prin ticluirea de probe se tntelege construirea de probe mincinoase (crearea
unor bunuri, urme sau scenarii mincinoase) in sprijinul unei invinuiri nedrepte;
- in cazul in care producerea sau ticluirea de probe mincinoase constituie ea ins~~i
infractiune (de pilda, falsificarea unor inscrisuri oficiale), se va retine concursul cu
infractiunea de denuntare calomnioasa;
- in situatia in care sunt realizate concomitent ori in baza aceleiasi rezolutii toate
modalitatile alternative ale elementului material cu privire la aceeasi invinuire, se va
retine unitatea naturals de infractiune, iar nu un concurs de infractiuni.
1.7. Formele fnfraetiunli

- infractiunea se consuma la momentul depunerii plangerii, plangerii prealabile
sau a denuntului ori al folosirii probelor mincinoase produse sau ticluite;
~
Momentul consumarii infractiunii de denuntare calomnioasa este
reprezentat de data prezentarii denuntului sau plangerii la organul competent, ~i
nu de data intocmirii acestor inscrisuri (Trib. Suprem, sectia penala, decizia
nr. 265711972, in CD. 1972,p. 366).
- infractiunea poate fi s~var~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la
1.8. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 259 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la 61uni la
3 ani;
- pentru varianta asimilata prevazuta de art. 259 alin. (2) C.pen.: inchisoarea de la
1 la 5 ani;
- legea prevede 0 cauza personala de atenuare in cazul in care faptuitorul declara
ca denuntul, plangerea sau probele sunt mincinoase mai inainte de punerea in miscare a
actiunii penale fata de persoana cu privire la care s-a facut denuntul sau plangerea ori
-------------------------
Infractiuni care impiedica fnjiiptuireajusti/iei
551
Impotriva careia au fost produse sau ticluite probele; in aceasta situatie pedeapsa va fi
redusa potrivit regulilor de la circumstantele atenuante prevazute de art. 76 C.pen.
2. Marturia minclnoasa
2.1. Notlune
- este infractiunea ce consta In fapta unui martor, expert sau interpret cafe, tntr-o
cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori,
face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurari esentiale
asupra carora a fost lntrebat (art. 260 C.pen.).
2.2. Oblectul Infractlunli

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei ~i
aflarea adevarului intr-o cauza in care se asculta martori, experti sau interpreti;
- declaratiile martorului, raportul de expertiza reprezinta mijloacele prin care se
savarseste infractiunea, iar nu elementul material al acesteia.
2.3. Subiectii Infractlunll

a) subiectul activ: autor poate fi martorul (persoana care are cunostinta despre 0
fapta sau imprejurare relevanta pentru 0 cauza si care poate fi ascultata de catre
organele judiciare), expertul (persoana care are cunostinte de specialitate intr-un
anumit domeniu si care poate fi desemnata de organele judiciare sa efectueze ..
expertiza intr-o cauza) sau interpretul (persoana chemata in procesul penal pentru a '
servi ca interpret sau traducator) dintr-o cauza civila, penala, disciplinara etc.;
- nu pot fi subiecti activi nemijlociti persoanele care pot refuza sa dea declaratii in
calitate de martor, In cazul in care exists un astfel de refuz (de pilda, in cauzele
penale sotul si rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului, persoana obligata sa
pastreze secretul profesional cu privire la faptele ~i imprejurarile de care a luat
cunostinta in exercitiul profesiei, tara incuviintarea persoanei fata de care este
obligata a pastra secretul); cand acestea accepta ori primesc dezlegarea de a da
declaratii, pot fi subiecti activi ai infractiunii de marturie mincinoasa;
- partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente nu pot fi subiecti
activi nemijlociti ai infractiunii de marturie mincinoasa;
- persoana vatamata care nu s-a constituit parte vatamata sau civila, martorii protejati ori investigatorii sub acoperire pot fi subiecti activi nemijlociti ai infractiunii;
- potrivit dispozitiilor procedurale, minorul poate fi ascultat ca martor; pana la
varsta de 14 ani ascultarea martorului minor se efectueaza in prezenta unuia dintre
parinti, a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare;
prin urmare, minorul cu varsta peste 14 ani poate fi autor al infractiunii de marturie
mincinoasa;
552
- chiar si in cazul in care expertul tsi desfasoara activitatea in cadrul unui serviciu
medico-legal, laborator criminalistic sau in orice institutie de specialitate care poate
efectua expertize, acesta va raspunde pentru marturie mincinoasa; faptul ca nu a fost
numit in cauza direct de organul de urmarire penala sau de instanta nu prezinta
importanta pentru tipicitatea faptei;
- participarea penala este posibila. numai in forma instigarii sau a complicitatii;
fiind 0 infractiune cu autor exclusiv, coautoratul nu este posibil;
- instigarea fa marturie mincinoasa se deosebeste de incercarea de a determina
marturia mincinoasa prin urmatoarele: (i) in cazul instigarii faptuitorul determina pe
martor, expert sau interpret sa savar~easca infractiunea de marturie mincinoasa, in
vreme ce la incercarea de determinare a marturiei mincinoase fapta nu trebuie sa aiba
un asemenea efect; (ii) persoanele vizate prin instigare la marturia mincinoasa au
intotdeauna calitatea de martori, in vreme ce la incercarea de determinare a marturiei
mincinoase este suficient sa aiba un potential de a participa intr-o cauza in aceste
calitati; (iii) incercarea de determinare a marturiei mincinoase se realizeaza numai
prin constrangere sau corupere, in vreme ce instigarea la marturie mincinoasa se
realizeaza prin orice mijloace;
- 0 persoana juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii, insa poate
avea calitatea de complice sau instigator.
b) subiectul pasiv: principal statul, iar eel secundar persoana privata de libertate
sau condamnata in temeiul marturiei mincinoase.
a) elementul material: actiunea subiectului activ nemijlocit de a face afirmatii
mincinoase sau omisiunea acestuia de a spune tot ce stie, ambele cu privire la
imprejurari esentiale asupra carora a fost intrebat intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori (de pilda, Intr-o procedura
succesorala notariala);
- martorul, expertul sau interpretul trebuie sa cunoasca realitatea si, cu toate
acestea, sa 0 prezinte mincinos sau sa omita sa 0 prezinte, dupa ce a fost intrebat de
instanta ori de procuror sau de parti, desi faptele sau imprejurarile cunoscute sunt
esentiale pentru solutionarea cauzei;
~
Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni - defuncta fiind
matusa inculpatelor - una dintre acestea s-a declarat unica mostenitoare, desi
stia ca deeedata mai are 0 nepoata aflata in strainatate, iar cealalta a declarat ca a
fost vecina eu defuncta si stie ea aceasta nu mai are rude. Fapta savar~ita de
prima inculpata eonstituie infractiunea de fals in declaratii (art. 292 C.pen.), iar
fapta comisa de eea de-a doua - care, in eauza succesorala dezbatuta la notariat,
a facut afirmatii mineinoase referitor la imprejurari esentiale - constituie infractiunea de marturie mincinoasa (art. 260 C.pen.) (CA. Bucuresti, sectia a II-a
penald, decizia nr. 56211998,in R.D.P. nr. 411999,p. 149).
Infractiunicare impiedicainfaptuireajustitiei
553
~
Declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la
aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate eu fapte ~i imprejurari
ce rezulta din ansamblul probelor existente in speta. Fapta martorului care,
participand in aceasta calitate lntr-o cauza, face afirmatii mincinoase eu privire la
imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat constituie marturie mincinoasa,
indiferent daca instanta care a solutionat cauza a inlaturat, din ansamblul probator
administrat, declaratiile acestuia ca fiind nesincere, neavand deci relevanta daca au
influentat sau nu solutia pronuntata (CA. Cluj, sectia penala si de minori, decizia
nr. 146/2010, in B.J. CA. Cluj 2010).
- omisiunea acestuia de a spune tot ce stie eu privire la imprejurari esentiale ale
cauzei nu poate fi retinuta in situatia in care martorul invoca dreptul la tacere si
privilegiul impotriva autoincriminarii;
- cerinta esentiala: declaratia mincinoasa sau omisiunea martorului de a spune tot
ce stie trebuie sa vizeze imprejurari esentiale ale cauzei (cele privind obiectul probei;
de pilda, impreiurarile privind elementul material al infractiunii, situatia premisa,
cerintele esentiale etc.); in cazul faptei omisive este necesar ca organul judiciar in
fata caruia au loc audierile sau participantii la proces sa fi formulat 0 intrebare
martorului cu privire la imprejurarile esentiale ale cauzei;
~
Daca martorul nu a fost intrebat asupra unei imprejurari esentiale pentru
solutionarea cauzei, fapta acestuia de a nu face afirmatii cu privire la 0 astfel de
imprejurare nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa (I.ec]., sectiapenala, decizia nr. 5430/2004, www.legalis.ro).
- in cazul expertului, declaratia mincinoasa sau omisiunea de a spune tot ce stie cu
privire la imprejurari esentiale ale cauzei rezulta din raportul de expertiza (ori din
suplimentul la acesta) sau din declaratiile date de acesta in fata organului judiciar,
cand este ascultat pentru a da lamuriri;
- in cazul interpretului, fapta se savarseste prin interpretarea mincinoasa sau prin
omisiunea acestuia de a interpreta sau traduce tot ceea ce a declarat persoana pentru
ascultarea careia sunt necesare serviciile interpretului.
b) urmarea imedlata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie;

- intentia directs sau indirecta;
2.6. Formele Infraetiunll

- actele de pregatire si tentativa nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul in care martorul, expertul sau interpretul
face declaratia mincinoasa sau omite sa spuna tot ce stie cu privire fa imprejurari
;1
__
----~-
554
esentiale ale cauzei despre care a fost intrebat, respectiv pe care le-a interpretat, chiar
daca declaratia nu este ulterior avuta in vedere de organul judiciar;
- in cazul savarsirii faptei de catre expert, infractiunea se consuma si la momentul
depunerii raportului de expertiza la organul in fata caruia se afla cauza in care a
participat expertul;
- in cazul traducerilor efectuate in scris, infractiunea se consuma la momentul
depunerii traducerii de catre interpret la organul in fata caruia se afla cauza in care a
participat;
- infractiunea poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la
data ultimului act de executare.
. 2.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la unu la 5 ani;
a) cauza speciali de nepedepsire se retine in situatia in care:

(i) in cauzele penale, martorul, expertul sau interpretul i~i retrage marturia mincinoasa mai inainte de arestarea efectiva a inculpatului;
(U) in toate cauzele, martorul, expertul sau interpretul i~i retrage marturia mincinoasa mai inainte de a se fi pronuntat 0 hotarare in prima instanta sau de a se fi dat 0
alta solutie in cauza ca urmare a marturiei mincinoase (de pilda, scoaterea de sub.
urmarire penal a, incetarea urmaririi penale, trimitere in judecata); retragerea poate fi
realizata si dupa dispunerea unei solutii in cauza, daca aceasta nu a fost intemeiata pe
marturia mincinoasa,
- pentru a fi retinuta drept cauza de nepedepsire, retragerea marturiei mincinoase
trebuie sa fie Iacuta in cauza in care a fost data, iar nu in cauza in care se efectueaza
urmarirea penala sau se judeca infractiunea de marturie mincinoasa;
- cauza de nepedepsire are caracter personal, profitand numai autorului, nu ~i
complicelui si instigatorului care vor raspunde pentru participarea la infractiunea de
marturie mincinoasa, iar nu pentru instigare neurmata de executare.
b) cauzi personali de atenuare se retine in situatia in care:
(i) in cauzele penale retragerea marturiei a intervenit dupa ce s-a produs arestarea
inculpatului;
(ii) in toate cauzele retragerea marturiei a intervenit dupa ce s-a pronuntat 0
hotarare in prima instanta ori dupa ce s-a dat 0 alta solutie ca urmare a marturiei
mincinoase.
- pentru a fi retinuta drept cauza personala de atenuare, retragerea marturiei mincinoase trebuie sa fie t'acuta in cauza in care a fost data, iar nu in cauza in care se
efectueaza urmarirea penala sau se judeca infractiunea de marturie mincinoasa;
- pedeapsa se va reduce potrivit regulilor prevazute de art. 76 C.pen.; are caracter
personal, profitand numai autorului, nu ~i complicelui ~i instigatorului care vor
raspunde pentru participarea la infractiunea de marturie mincinoasa,
Infractiuni care impiedica fnjQptuireajusti/iei

,..
555
3. Incercarea de a determina marturia mincinoasa

3.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in incercarea de determinare, prin constrangere fizica
sau morala, sau prin corupere (promitere, oferire, dare de bunuri sau alte foloase) a
unei persoane sa dea declaratii mincinoase in calitate de martor intr-o cauza penala,
civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori (art. 261 C.pen.);
- reprezinta, in esenta,
efect negativ);
0 tentativa
de instigare la marturia mincinoasa (instigare cu
- constituie forma asimilata a infractiunii savarsirea faptei fata de un expert ori

interpret.
3.2. Obiectul Infractiunfl

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei ~i
aflarea adevarului lntr-o cauza in care se asculta martori, experti sau interpreti;
b) obiect material: in principiu nu are, cu exceptia situatiei comiterii faptei prin
constrangere fizica, cand obiectul material este corpul martorului, expertului sau
interpretului constrans.
3.3. Subiectfi fnfracttunl!

capacitate penala;
b) subiectul pasiv: principal este statuI, iar eel secundar este persoana constransa
sa dea declaratia mincinoasa, respectiv sa intocmeasca un raport de expertiza ce nu
reflecta adevarul, ori sa realizeze 0 interpretare mincinoasa,

a) elementul material: incercarea de determinare a marturiei mincinoase, prin
constrdngere fizica sau morala sau prin corupere (promitere, oferire, dare de bunuri
sau alte foloase) a unei persoane sa dea declaratii mincinoase in calitate de martor, sa
intocmeasca un raport de expertiza ce nu reflecta adevarul, ori sa realizeze 0
interpretare mincinoasa, intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza
in care se asculta martori;
~
Pentru existenta acestei infractiuni este necesar ca inculpatul sa fi
determinat martorul sa declare mincinos privitor la 0 imprejurare esentiala
care are importanta in solutionarea justa a cauzei. Daca afirmatiile mincinoase
se refera la imprejurari care nu sunt esentiale pentru judecata, fapta nu
constituie infractiune (CA. Iasi, decizia penald nr. 312/2000, In R.D.P.
nr. 312001,p. 144).
556
- fapta nu este tipica daca incercarea de determinare a marturiei mincinoase este

realizata prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea;
- nu este necesar ca proba cu respectivul martor sa fi fost deja incuviintata sau ca
expertul ori interpretul sa fi fost deja numiti in cauza, fapta fiind tipica cand este
realizata fata de persoane care ar putea participa intr-o cauza in aceste calitati;
- in cazul in care incercarea de a determina marturia mincinoasa a avut succes,
martorul, expertul sau interpretul Iuand hotararea de a comite fapta, se va retine instigare la infractiune de marturie mincinoasa (art. 25 C.pen. raportat la art. 260 C.pen.);
- in cazul in care martorul, expertul sau interpretul se hotarase deja sa comita
infractiunea de marturie mincinoasa, nu se va putea retine savarsirea infractiunii de
incercare de determinare a marturiei mincinoase, ci eventual 0 complicitate la
infractiunea de marturie mincinoasa;
- in situatia in care faptuitorul Incearca sa determine doi martori sa dea declaratii
mincinoase intr-o cauza, se va retine existenta a doua infractiuni prevazute de
art. 261 alin. (1) C.pen., aflate in concurs real, iar nu a unei infractiuni unice
continuate de incercare de a determina marturia mincinoasa;
- in functie de mijloacele folosite, infractiunea de determinare a marturiei mincinoase poate intra in concurs cu lovirea sau alte violente (art. 180 C.pen.), vatamarea
corporala (art. 181 C.pen.), vatamarea corporala grava (art. 182 C.pen.), santa]
(art. 194 C.pen.), darea de mita (art. 254 C.pen.).
b) urmarea Imedlata: starea de pericol pentru infaptuirea actului de justitie;

3.S. Latura subiectiva
- intentia directa;
fost savar~ita; aces tea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.

- actele de pregatire si tentativa nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul efectuarii incercarii de a determina prin
constrangere sau compere marturia mincinoasa (infractiune instantanee);
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data efectuarii
3.7. Pedeapsa
- inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Infractiuni cafe impiedica infaptuirea justitiei
557
4. Nedenuntarea unor infraetiuni

4.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in omisiunea denuntarii de indata a savarsirii vreunei
dintre urmatoarele infractiuni: art. 174 C.pen., art. 175 C.pen., art. 176 C.pen.,
art. 211 C.pen., art. 212 c.pen., art. 2151 C.pen., art. 217 alin. (2)-(4) C.pen., art. 218
alin. (1) c.pen. si art. 276 alin. (3) C.pen.
4.2. Obiectul infractiunll
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infaptuirea actului de
justitie;
4.3. Subieetfi Infractiunii

- participantii la infractiune, tainuitorul sau favorizatorul nu au obligatia de a se
autodenunta, nefiind deci subiecti activi nemijlociti ai infractiunii de nedenuntare;
- in cazul in care vreuna dintre infractiunile prevazute de lege este savar~ita in
legatura cu serviciul in care tsi desfasoara activitatea functionari publici, acestia nu
sunt subiecti activi nemijlociti ai infractiunii de nedenuntare, ci ai infractiunii de
omisiune a sesizarii organelor judiciare prevazuta de art. 263 C.pen.;
- participatia penal a este posibila in forma instigarii sau a complicitatii morale;
avand cunostinta de savarsirea unei infractiuni pentru care denuntul este obligatoriu
sub sanctiune penala, in sarcina complicelui si instigatorului la infractiunea
(nedenuntata) se va retine, totodata, si savarsirea unei infractiuni de nedenuntare in
calitate de autor;
- coautoratul nu este posibil, fiind
0 infractiune
cu autor exclusiv.
___
Daca la savarsirea unei fapte au participat rnai rnulte persoane, acestea
nu au obligatia de denuntare si, ca atare, nu pot fi acuzate de savarsirea infractiunii
prevazute de art. 262 C.pen. (Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 1871/1968,
in R.R.D. nr. 211969, p. 164).
b) subiectul pasiv: statuI.
a) elementul material: orrusiunea incunostintarii de indata a organelor de
urmarire penala cu privire la savarsirea de catre un tert a vreuneia dintre urmatoarele
infractiuni: ornor - art. 174 C.pen.; ornor calificat - art. 175 C.pen.; ornor deosebit de
gray - art. 176 C.pen., talharia - art. 211 C.pen., pirateria - art. 212 C.pen., delapidarea - art. 2151 C.pen., distrugerea - art. 217 alin. (2)-(4) C.pen., distrugerea calificata - art. 218 alin. (1) C.pen., distrugerea si semnalizarea falsa - art. 276 alin. (3)
C.pen. (indiferent de forma de savarsire), de care faptuitorul are cunostinta;
558
denuntul nu trebuie sa fie numai in personam, ci se poate realiza si in rem; t:

enumerarea infractiunilor pentru care nedenuntarea este incriminata este nmitanv
fapta nu este tipica daca omisiunea denuntarii priveste alte infractiuni sad" ;
faptuitorul a aflat de savar~irea infractiunii, dupa ce procurorul sau organele de
tare penala incepusera urmarirea penala pentru aceasta infractiune;
in cazul in care faptuitorul, pe langa nedenuntare, realizeaza ~iacte de nn,rn"",,,,,
a infractorului sau de tainuire a bunurilor provenite din infractiune, se va
numai infractiunea de favorizare a infractorului, respectiv tainuire, iar nu un
de infractiuni cu nedenuntarea;
in situatia in care omisiunea denuntarii priveste mai multe infractiuni
in aceeasi imprejurare, se va retine 0 singura infractiune de nedenuntare; in
care mai multe infractiuni au fost savarsite succesiv, iar faptuitorul nu le-a aenuna
se va retine 0 pluralitate de infractiuni de nedenuntare.
b) urmarea imediati: starea de peri col pentru realizarea actului de justitie;

- intentie (directa ori indirecta) sau culpa;
nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul .
scopul cu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la 1nn.n",n.,,,,,,,,
lizarea pedepsei.
~
Potrivit art. 262 alin. (1) C.pen., constituie infractiunea de nedenuntare
a unor infractiuni omisiunea de a denunta de indata savar~irea vreuneia din,
infractiunile enumerate In cuprinsul textului, printre care si talharia. Pentru ail
exista nedenuntare, in sensul art. 262 alin. (1) C.pen., este necesar ca taptuitorul..:'.
sa cunoasca suficiente elemente de natura a-i forma convingerea ca s-a sav~it ,'"
una din infractiunile prevazute de lege. Aceasta conditie nu este mdeplinita
atunci cand faptuitorul are cunostinta doar de fapte disparate, incomplete, care
nu sunt in masura a-i intregi imaginea infractiunii. Caci 0 simpla banuiala despre
savar~irea unei infractiuni nu obliga la denuntarea acesteia. in speta, inculpatul
l-a vazut pe autorul infractiunii principale cu mana in buzunarul partii vatamate,
iar ulterior l-a observat ~i cu pulovarul acesteia, dar n-a asistat la savarsirea
niciunui act de violenta ~i nici autorul talhariei nu i-a relatat modul in care a
ajuns in posesia pulovarului, asa incat a fost indreptatit sa creada ca s-a comis un
furt, infractiune pentru care nu exista obligatie de denuntare. in mod corect,
asadar, inculpatul a fost achitat pentru sava~irea infractiunii de nedenuntare a
unor infractiuni (CA. Bucuresti, sectia I penala, deeizia nr. 44911998, in
C.P.J.P. 1998,p. 90).
4.6. Formele Infractiuntl

- actele de pregatire (cu exceptia situatiei in care fapta se savarseste prin comisiune si cu intentie) ~i tentativa nu sunt posibile;
1
I
l
Infractiuni care impiedica infiiptuirea justitiei
559
- infractiunea se consuma la momentul In care faptuitorul care are In mod cert

cunostinta de savarsirea uneia dintre infractiunile limitativ prevazute de lege nu
denunta de lndata fapta autoritatilor,
~
Obligatia de a denunta de indata savarsirea unei infractiuni apare ca 0
exceptie de la regula potrivit careia, in legislatia penala, nu este stabilita obligatia generala de denuntare a infractiunilor, In raport cu infractiunile ce trebuiau
denuntate, fapta de nedenuntare apare ca 0 infractiune subsecventa, dar autonoma. Sub aspectul laturii obiective, infractiunea cuprinde, ca element material,
o inactiune ce se inmti~eaza sub forma unei atitudini pasive a celui care, luand
cunostinta de savarsirea unor infractiuni grave, omite a Ie denunta de lndata.
Nedenuntarea unor infractiuni implica asadar savarsirea, in prealabil, de catre 0
anumita persoana a uneia dintre infractiunile expres prevazute in art. 262
alin. (1) C.pen. Pentru realizarea laturii obiective este suficient ca subiectul activ
sa fi omis a denunta una dintre infractiunile enumerate de textul legal. Verificarea masurii in care obligatia de denuntare a fost indeplinita, de indata, se face
in raport cu irnprejurarile concrete ale fiecarei cauze, deoarece numai in raport
cu aceste imprejurari se poate stabili momentul in care faptuitorul a avut
posibilitatea reala de a incunostinta autoritatile, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
constata ca probele administrate in cauza au relevat faptul ca despre savarsirea
de catre inculpatul S.P. a infractiunii de talharie au avut cunostinta, din
momentul comiterii ei, atat inculpatul M.A., cat si inculpata M.L., acestia fiind
de fata atunci cand inculpatul a luat victimei, cazute la pamant, punga pe care
aceasta 0 avea asupra sa si care continea mai multe bucati de pampers. Cu toate
acestea, inculpatii nu au incunostintat organele de politie, nici in noaptea
savarsirii faptei si nici a doua zi dimineata, cand - conform declaratiei date de .
inculpata M.L. in fata instantei de fond - au fost opriti de doi politisti in targul
de animale si intrebati unde se afla inculpatul S.P. Primele declaratii au fost date
de catre inculpati abia in dupa-amiaza zilei de 22 iunie 2006, cand au fost
convocati la politie, In raport cu aceste circumstante, Inalta Curte de Casatie si .
Justitie apreciaza ca, in mod corect, instanta de apel a constatat ca obligatia
denuntarii de Indata a infractiunii de tftlharienu a fost indeplinita de catre cei doi
inculpati, desi acestia aveau posibilitatea reala de a incunostinta autoritatile in
acea noapte sau in dimineata zilei urmatoare. Sub aspectul laturii subiective,
forma de vinovatie cu care inculpatii au savar~it infractiunea este intentia, In
acest sens se poate observa ca inculpatii nu numai ca nu au anuntat organele de
politie despre comiterea faptei de talharie de catre inculpatul S.P., dar au si lasat
victima cazuta la pamant, Ca atare, in mod gresit, instanta de fond a retinut lipsa
intentiei de a omite denuntarea infractiunii de talharie, atata vreme cat inculpatii
au avut posibilitatea reala de a incunostinta autoritatile, lucru pe care nu l-au
facut, implicarea lor In procesul penal, intr-un interval relativ scurt de timp,
datorandu-se doar diligentei organelor de urmarire penala (/. C. Cil., sectia
4.7. Pedeapsa
560
- legea [art. 262 alin. (2) si (3) C.pen.] prevede drept cauze de nepedepsire:
(i) nedenuntarea savar~ita de sot sau de 0 ruda apropiata; (ii) situatia in care persoana
care, mai lnainte de a se fi inceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata,
incunostinteaza autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa
ce s-a inceput urmarirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a lnlesnit
arestarea acestora.
5. Omisiunea sesizirii organelor judiciare

5.1. Nothme
- este infractiunea ce consta in fapta functionarului public care, luand cunostinta
de savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul, in cadrul caruia i~i lndeplineste
sarcinile, omite sesizarea de lndata a procurorului sau a organului de urmarire penala
(art. 263 C.pen.);
- constituie variantd agravatd a infractiunii savarsirea faptei de un functionar
public cu atributii de control.

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infaptuirea actului de
justitie;

5.3. Subieedl Infractiunfi
a) subiectul acdv: autor poate fi functionarul public, adica orice persoana care
exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, 0
lnsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati publice,
institutii publice, institutii sau unei aite persoane juridice de interes public;
- nu este subiect activ al infractiunii functionarul public care are calitatea de autor,
complice, instigator, favorizator sau tainuitor la infractiunea despre a carei savarsire
nu a sesizat organele judiciare;
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii; coautoratul nu este posibil, fiind 0 infractiune cu autor exc1usiv.

a) elementul material: omisrunea sesizarii de indata a procurorului sau a
organului de urmarire penala de catre functionarul public care a luat cunostinta de
savarsirea unei infractiuni in legatura eu serviciul, in timpul exercitarii functiei sale
sau a indatoririlor de serviciu;
~
Pentru existenta infractiunii de omisiune a sesizarii organelor judieiare
este necesar ea functionarul caruia i se imputa nesesizarea de indata a procuro-
Infractiuni care impiedica infaptuireajustitiei
561
rului sau a organului de urmarire penala despre savar~irea unei infractiuni in

legatura eu serviciul in eadrul caruia i~i indeplineste sareinile sa aiba cunostinte
certe eu privire la eomiterea aeelei infractiuni; tn lipsa unei asemenea
reprezentari, instanta trebuie sa pronunte aehitarea, in baza art. 11 pet. 2 lit. a)
eombinat eu art. 10 lit. d) C.proe.pen. (Trib. Suprem, sectia penala, decizia
nr. 307111974, fnR.R.D. nr. 811975,p. 71).
- omisiunea sesizarii se refera atat la infractiunile de serviciu sau in legatura cu

serviciul, cat ~i la orice alte infractiuni referitoare la serviciul functionarului public,
cu exceptia infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la
plangerea prealabila a persoanei vatamate; nu prezinta importanta forma in care a
fost savar~ita infractiunea (tentativa, fapta consumata, forma continuata etc.);
- sesizarea nu trebuie sa fie numai in personam, ci se poate realiza si in rem;
- fapta nu este tipica daca functionarul a aflat de savarsirea infractiunii, dupa ce
procurorul sau organele de cercetare penala incepusera urmarirea penala pentru
aceasta infractiune;
- in cazul in care functionarul public are si calitatea de tainuitor al bunurilor provenite din infractiune sau favorizator al infractorului, nu se va retine in concurs
infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare cu tainuirea, respectiv favorizarea infractorului, ci numai aceste din urma infractiuni;
- daca infractiunea de care a luat cunostinta nu este in legatura cu serviciul, fapta
nu constituie omisiunea sesizarii organelor judiciare, insa poate fi angajata raspunderea penala pentru infractiunea de nedenuntare (art. 170 C.pen.), respectiv nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C.pen.);
- in situatia in care omisiunea sesizarii priveste mai multe infractiuni savar~ite in
aceeasi imprejurare, se va retine 0 singura infractiune de omisiune a sesizarii organelor judiciare;
- in cazul in care mai multe infractiuni in legatura cu serviciul au fost savarsite
succesiv, iar faptuitorul nu le-a denuntat, se va retine 0 pluralitate de infractiuni de
omisiune a sesizarii organelor judiciare.
b) urmarea lmedlata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie;

- intentie (directs ori indirecta) sau culpa;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau
scopul cu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

- presupune savarsirea faptei tip in calitate de autor de catre un functionar public
cu atributii de conducere sau de control.
562
5.7. Formele tnfractlunll

- actele de pregatire si tentativa nu sunt posibile;
- infractiunea se consuma la momentul in care faptuitorul care are in mod cert
cunostinta de savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul nu sesizeaza de
lndata organele de urmarire penala.
5.S.Pedeapsa
- pentru varianta tip prevazuta de art. 263 alin. (l) C.pen.: inchisoarea de la 3 luni
la 5 ani;
6 luni la 7 ani.
6. Favorizarea infradorului
6.1. Nopune
- este infractiunea ce consta in ajutorul material sau moral, direct sau indirect, dat
unui infractor tara 0 intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsiril infractiunii,
pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei,
ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul (lucrurile produse sau
dobandite) infractiunii (art. 264 C.pen.);
- are caracter subsidiar, fiind retinuta numai daca nu exista aite incriminari speciale ale favorizarii (marturia mincinoasa, inlesnirea evadarii).
6.2. Obiectul juridic

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la intaptuirea actului de
justine;
b) obiect material: bunurile produse sau obtinute prin infractiune, in cazul

favorizarii reale.
6.3. Sublectd infracpunii

a) subiect activ: autor poate fi orice persoana (fizica sau juridica) care are
capacitate penala;
- persoana vatamata ori avocatul invinuitului sau inculpatului poate fi subiect
activ nemijlocit al infractiunii;
- participantii la savarsirea infractiunii principale nu pot fi autori, complici sau
instigatori Ia infractiunea de favorizare a infractorului;
- participatia penala la infractiunea de favorizare a infractorului este posibila in
toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
b) subiectul pasiv: statui; in cazul in care favorizarea se realizeaza prin asigurarea folosului sau produsului infractiunii, subiect pasiv este si persoana vatamata,
Irfractiuni
care impiedica infiiptutrea justitiei
563
6.4. Latura oblecttva

(i) ajutorul dat unui infractor, direct sau indirect, pentru a ingreuna sau zadarnici
urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei (favorizare personaldy;
- fapta unei martor de a da declaratii necorespunzatoare in fata organului judiciar,
pentru a zadamici tragerea la raspundere penala a unui infractor, constituie numai
infractiunea de marturie mincinoasa, neputandu-se retine concursul ideal intre infractiunea de favorizare a infractorului si cea de marturie mincinoasa;
- fapta unui participant in cadrul procesului penal (care nu are calitatea de martor,
expert sau interpret) de a da declaratii necorespunzatoare in fata organului judiciar,
pentru a zadarnici tragerea la raspundere penala a unui infractor, constituie
infractiunea de favorizare a infractorului, nu cea de fals in declaratii.
___
Fapta unei persoane care, aflandu-se in executarea unei pedepse privative de libertate cu durata mare, sesizeaza organele de urmarire penala afirmand
ca este autorul unei anume infractiuni, pe care el nu 0 comisese, pentru a zadarnici urmarirea penala impotriva adevaratilor vinovati, pe care ti cunostea, constituie infractiunea de favorizare a infractorului, prevazuta de art. 264 C.pen. (C.A.
Bucuresti, sectia a II-a penala, deeizia nr. 21611996, in c.P.J. 1996, p. 83).
___
Fapta de a avertiza, prin intermediul telefonului, persoana care are calitatea de complice la savarsirea .infractiunii de luare de mita prevazuta in art. 254
alin. (1) C.pen. sa paraseasca locul unde urma sa fie surprinsa de organele judiciare in flagrant, primind suma de bani pretinsa ca mita, tntruneste elementele
constitutive ale infractiunii de favorizare a infractorului, prevazuta in art. 264
alin. (1) C.pen., cu referire la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 (l.c.c.J.,
sectia penala, decizia nr. 1978/2009, in B.J. 2009, p. 760).
(ii) ajutorul dat unui infractor direct sau indirect, pentru a-i asigura folosul sau
produsul (lucrurile produse sau dobandite) infractiunii (favorizare reald).
- ajutorul trebuie acordat unei persoane care a comis 0 infractiune, nu 0 fapta prevazuta de legea penala; in cazul in care 0 infractiune este savar~ita prin mai multe
acte de executare pentru retinerea infractiunii, favorizarea poate privi chiar si un
singur act de executare;
- in situatia in care mijloacele folosite pentru realizarea favorizarii constituie
infractiuni (de pilda, in cazul savarsirii unui fals material in inscrisuri sub semnatura
privata), se va retine concursul cu infractiunea de favorizare a infractorului;
- atat in cazul favorizarii personale, cat si in ipoteza favorizarii reale, intelegerea
de a-I ajuta pe autor are loc dupa savarsirea infractiunii;
- spre deosebire de infractiunea de favorizare a infractorului unde intelegerea de
a-l ajuta pe autor are loc dupa savarsirea infractiunii, in cazul complicitatii la savarsirea unei infractiuni intelegerea dintre autor si complice este anterioara sau concomitenta cu savar~irea faptei;
- faptuitorul nu trebuie sa urmareasca prin savarsirea favorizarii reale obtinerea unui
folos material pentru sine sau pentru altul, lntrucat in acest caz fapta constituie tainuire;
564
- in situatia in care, Ia primirea bunului provenit din savfulirea unei infractiuni,

acesta este de indata distrus de faptuitor, se va retine savarsirea infractiunii de favorizare a infractoruIui, iar nu cea de tainuire, intrucat primirea nu a fost realizata in
scopul dobandirii unui folos material.
~
Fapta inculpatului de a se intelege eu autorul unui furt, dupa savar~irea
de catre aeesta a infractiunii, de a-l ajuta sa yanda bunurile sustrase ~i de a
imparti pretul obtinut, eonstituie infractiunea de tainuire prevazuta in art. 221,
iar nu aceea de favorizare a infractorului prevazuta in art. 264 C.pen. (C.S.J.,
sectia penalii, decizia nr. 233211996, www.legalis.ro).
b) urmarea imediatl: starea de peri col pentru Infaptuirea justitiei;

c) legltura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

- infractiunea se consuma in momentul in care este acordat ajutorul infractorului,
chiar daca urmarirea, judecata sau executarea pedepselor nu a fost zadarnicita sau
ingreunata ori daca nu a fost lmpiedicata recuperarea produsului infractiunii;
- infractiunea poate fi sava~ita in forma continuata, caz in care fapta se epuizeaza la
momentul realizarii ultimului act de executare; in cazul in care infractiunea se realizeaza prin ascunderea bunurilor provenite din infractiune, fapta se epuizeaza Ia
momentul incetarii ascunderii sau la data ramanerii defmitive a hotararii de
condamnare.
6.7. Pedeapsa
- pedeapsa concreta aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa
prevazuta de lege pentru autor;
- in situatia in care favorizarea este comisa de sotul sau de 0 ruda apropiata a
infractorului favorizat, nu se pedepseste; in cazul in care infractiunea este savar~ita
de mai multi infractori, cauza de nepedepsire se retine numai cand favorizatorul are
calitatea de sot sau ruda cu toti infractorii.
~
Favorizarea infractorului nu se pedepseste, conform art. 264 alin. (4)
C.pen., cand este savar~ita de sot sau de 0 ruda apropiata, Pentru a beneficia de
aceasta prevedere legala, faptuitorul trebuie sa fie ruda apropiata cu toti
Infractiuni eare
impiedica infiiptuirea justitiei
565
infractorii, In caz contrar dispozitia de nepedepsire nefiind aplicabila. In speta,

inculpatul a ajutat pe fratele sau ~i pe 0 alta persoana sa transporte un pore,
cunoscand faptul ca acestia 11sustrasesera de la 0 ferma apartinand primariei.
Cum intre inculpat si coautorul infractiunii de furt nu exista raporturi de rudenie,
In mod corect instanta nu a facut aplicarea dispozitiilor art. 264 alin. (4), interpretarea corecta a acestui text impunand concluzia ca, In cazul coautoratului,
dispozitia de nepedepsire este aplicabila numai daca favorizatorul este ruda eu
toti autorii infractiunii pe care i-a favorizat (c.S.J. , sectia penala, decizia
nr. 192211992, in Probleme de drept ... 1990-/992, p. 383).
7. Arestarea nelegala
7.1. Notiune
- arestarea nelegala este infractiunea ce consta in privarea de libertate prin retinerea sau arestarea nelegala, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse,
masuri de siguranta sau educative in alt mod decat eel prevazut prin dispozitiile
legale, savarsita cu intentie de catre un functionar public [art. 266 alin. (1) C.pen.];
- reprezinta
forma speciala a abuzului in serviciu contra intereselor persoanei.
7.2. Obiectul infractfunii

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei, la
aplicarea masurilor preventive, a pedepselor, a masurilor de siguranta sau educative,
precum ~i cele referitoare la respectarea libertatii si sigurantei persoanei;
b) obiectul material: corpul persoanei private nelegal de libertate sau supusa
ilegal la executarea pedepsei inchisorii sau a unei masuri de siguranta ori educative
care implica privarea de libertate.
7.3. Sublectil Infractiunli

a) subiectul activ: autor al infractiunii poate fi organul de urmanre penala,
judecatorul, angajatul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, organul de politie,
persoana care i~i desfasoara activitatea in unitatile in care se executa masura de
siguranta sau masura educativa;
- orice alte persoane care priveaza ilegal de libertate 0 persoana vor raspunde
pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate;
- in caz de infractiune flagranta, orice persoana it poate prinde pe faptuitor si
aduce in fata autoritatii; in acest caz nu se va retine comiterea infractiunii de arestare
nelegala si nici cea de lipsire de libertate, daca aducerea in fata autoritatii are loc
intr-un termen rezonabil de la momentul prinderii;
- coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea ceruta
de lege; instigarea sau complicitatea este posibila si nu este conditionata de vreo
calitate a participantului;
- persoana juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii.
J/.
..
~~i:
j
566
b) subiectul pasiv: persoana privata nelegal de libertate sau supusa ilegal la executarea pedepsei inchisorii sau a unei masuri de siguranta ori educative care implica
privarea de libertate.

a) elementul material: retinerea sau arestarea nelegala, ori supunerea unei
persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta ori educative in alt mod
decat eel prevazut prin dispozitiile legale;
- in cazul in care 0 persoana este privata de libertate ca urmare a luarii unei
masuri preventive, arestarea nelegala poate fi savar~ita ~i prin omisiunea punerii in
libertate la expirarea termenului pentru care a fost dispusa masura;
- lipsirea de libertate nu este absorb ita in infractiunea de arestare nelegala fata de
limitele de pedeapsa reduse prevazute de lege pentru aceasta din urma infractiune,
nefiind posibil ca 0 infractiune mai grava sa fie absorbita in una mai usoara;
- in cazul in care este dispusa arestarea preventiva a unei persoane despre care
judecatorul cunoaste ea este nevinovata, se va retine savar~irea infractiunii de n?presiune nedreapta, iar nu cea de arestare nelegala,
b) urmarea imediati: starea de pericol pentru infaptuirea actului de justitie,

precum si vatamarea dreptului la libertate si siguranta al persoanei;

scopul cu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instant! la individualizarea pedepsei.

- infractiunea se consuma in momentul realizarii faptei tipice;
- este 0 infractiune continua care se epuizeaza in momentul tncetarii privarii
nelegale de libertate.
7.7. Pedeapsa
- tnchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
8. Cercetarea
abuzivi
8.1. Notiune
- eercetarea abuziva este infractiunea ce consta in intrebuintarea de promisiuni,
amenintari sau violente impotriva unei persoane, in faza actelor premergatoare, in
Infractiuni care impiedicii infiiptulrea justinei
567
cursul urmaririi penale sau al judecatii, ori impotriva unui martor, expert sau interpret
pentru ca acestia sa dea declaratii (sau chiar pentru a reveni asupra unor declaratii),
sa efectueze expertize sau interpretari in sensul dorit de organul judiciar - organ de
cercetare penala, procuror sau judecator [art. 266 alin. (2) ~i (3) C.pen.];
~reprezinta
0 forma
speciala a abuzului in serviciu contra intereselor persoanei.
8.2. Obiectul infractiunll

a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la inflptuirea justitiei, precum si
cele privind libertatea si integritatea fizica a persoanei;
b) obiectul material: corpul persoanei aflate in curs de urmarire penala sau de
judecata, al martorului, expertului ori interpretului supus la violente.
8.3. Sublectli Infractlunfl

a) subiectul activ: autor poate fi procurorul, persoana care are calitatea de organ
de cercetare penala, judecatorul;
~coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea ceruta
de lege; instigarea sau complicitatea este posibila ~i nu este conditionata de vreo
~persoana juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii.
b) subiectul pasiv: faptuitorul, invinuitul, inculpatul, martorul, expertul sau
interpretul.

(i) constrdngerea unui faptuitor, invinuit, inculpat, martor, expert sau interpret
prin amenintdri sau violente pentru a-I determina sa dea declaratii, ori sa faca
expertizele sau interpretarile in sensu 1dorit de organele judiciare;
(ii) promiterea unor foloase patrimoniale sau nepatrimoniale unui faptuitor,
invinuit, inculpat, martor, expert sau interpret pentru a-I determina sa dea declaratii
ori sa faca expertizele sau interpretarile in sensul dorit de organele judiciare.
~ infractiunea de amenintare (art. 193 C.pen.) si cea de loviri sau alte violente
(art. 180 C.pen.) sunt absorbite in infractiunea de cercetare abuziva;
__
Infractiunea subzista ~iin cazul in care au fost intrebuintate amenintari
sau violente pentru obtinerea de declaratii, in timpul cercetarilor si investigatiilor ce premerg urmarirea penala (C.S.J., sectia militarii, decizia nr. 26/1994,
www.legalis.ro).
__
Pentru retinerea infractiunii de cereetare abuziva este irelevant faptul
ca la data comiterii faptei nu s-a inceput urmarirea penala impotriva persoanei
aflate in curs de cercetare (C.s.J., sectia militara, decizia nr. 23/1997,
www.lega/is.ro).
568
~
Fapta savar~itade inculpat intruneste toate trasaturile esentiale ale unei
infractiuni, si anume prezinta pericol social, a fost savar~ita cu vinovatie, sub
forma intentiei directe ~i este prevazuta de legea penala, in dispozitiile art. 266
alin. (2) C.pen. Prin modalitatea, mijloacele, imprejurarile ~i urmarile concrete
ale faptei savar~ite de catre inculpat, in calitatea de ajutor de sef de post la
Politia comunei H., constand in exercitarea unor violente, concretizate in lovirea
unui minor suspectat de furt in cursul cercetarii, pentru a-l determina sa recunoasca comiterea acelei fapte, producandu-i leziuni ce au necesitat 4 zile de
ingrijiri medicale, s-a adus atingere unei valori sociale importante a statului de
drept, ~i anume activitatii de infaptuire a justitiei, constrangerea fiind incompatibila cu principiul aflarii adevarului ce guvemeaza procesul penal (I.C. CiJ:
- infractiunea de eereetare abuziva poate fi retinuta in concurs cu infractiunile de

vatamare corporala (art. 181 C.pen.), vatamare corporal a grava (art. 182 C.pen.), de
supunere la rele tratamente (art. 267 C.pen.);
- in cazul in care presiunile, amenintarile sau violentele au fost realizate cu scopul
ca declaratiile date, expertizele sau interpretarile efectuate sa nu reflecte adevarul,
vor fi intrunite ~i elementele constitutive ale infractiunii de instigare la marturie mincinoasa (art. 25 C.pen. raportat la art. 260 C.pen.), respectiv de incercare de determinare a marturiei mincinoase (art. 261 C.pen.), in functie de situatia in care vietima
infractiunii declara sau nu mincinos;
- infractiunea de omor deosebit de gray savar~ita de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura eu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora [art. 176 alin. (1) lit. g) C.pen.] absoarbe
infractiunea de cereetare abuziva;
- cerinta esentiald: constrangerea sau promisiunile sa fie realizate pentru a-I
determina pe invinuit, inculpat, martor, expert sau interpret sa dea declaratii,
respectiv sa faca expertizele sau interpretarile in sensul dorit de organele judiciare;
nu este necesar ca scopul urmarit sa fie atins.
b) urmarea tmedlata: starea de pericol pentru infaptuirea justitiei, precum ~i
pentru libertatea psihica sau integritatea persoanei;

- intentia directa;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intention ate mobilul care l-a
animat pe faptuitor;
- scopul savarsirii infractiunii este acela de a-l determina pe faptuitor, invinuit,
inculpat, martor; expert sau interpret sa dea declaratii ori sa faca expertizele sau
interpretarile in sensul dorit de organele judiciare.
8.6. Formele Intractlunilor

569
- infractiunease consuma in momentulrealizarii faptei tipice;

8.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la unu la 5 ani.
9. Supunerea la rele tratamente
9.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in supunerea la rele tratamente a unei persoane aflate
in stare de retinere, detinere ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative
(art. 267 C.pen.).
9.2. Obiectul infraetlunll
a) obiectul juridic special: relatiile socialeprivitoare la infaptuireajustitiei;
b) obiectul material: corpul persoanei supuse la rele tratamente.
9.3. Sublectil lnfractluni!
a) subiectul activ: autor poate fi functionarulpublic care are atributii referitoare
la paza sau tratamentul medico-educativ al unor persoane aflate in stare de retinere
sau detinere ori in executareaunei masuri de siguranta sau educative;
- coautoratul este posibil numai daca subiectii activi nemijlociti au calitatea ceruta
de lege; instigarea sau complicitatea este posibila si nu este conditionata de vreo
- persoanajuridica nu poate fi subiect activ nemijlocital infractiunii;
b) subiectul pasiv: persoana aflata in stare de retinere, detinere (arestare preventiva sau executarea pedepsei) ori in executarea masurii de siguranta a internarii
medicale sau a masurii educative de internare intr-un institut medical-educativ sau
intr-un centru de reeducare.
a) elementul material: supunereaprintr-o actiune sau inactiune la rele tratamente
fizice sau psihice a unei persoane retinute, arestate ori care se afla in executarea
pedepsei, a masurii de siguranta a internarii medicale sau a masurii educative de
intemare intr-un institut medical-educativsau intr-un centru de reeducare;
- relele tratamente nu trebuie sa Imbrace forma torturii, cand se va retine numai
infractiuneaprevazuta de art. 2671 C.pen.;
- nu constituie rele tratamente restrictiile inerente masurilor privative de libertate
la care 0 persoana este supusa;
570
- este necesara savar~irea de acte repetate prin care 0 persoana este supusa la rele
tratamente; In cazu1 comiterii unui singur act de supunere la rele tratamente, se va
retine purtarea abuziva ori abuzul in serviciu impotriva intereselor persoanelor;
- in cazul in care relele tratamente sunt comise cu ocazia punerii In executare a
unui mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei, se va retine purtarea
abuziva [art. 250 alin. (2) C.pen.];
- in situatia in care persoana care a prins pe autorul unei infractiuni flagrante exercita acte de violenta asupra acestuia, se va retine savar~irea unei infractiuni contra
integritatii persoanei, iar nu cea de supunere Ia rele tratamente;
- infractiunea de loviri sau aite violente este absorbita in infractiunea de supunere
la rele tratamente;
- infractiunea de supunere la rele tratamente poate fi retinuta in concurs cu
infractiunile de vatamare corporals (art. 181 C.pen.), vatamare corporal a grava
(art. 182 C.pen.), loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.), cercetare
abuziva [art. 266 alin. (2) si (3) C.pen.].
b) urmarea imediati: starea de pericol pentru infaptuirea justitiei;

- relele tratamente aplicate din culpa pot conduce la retinerea unei infractiuni de
neglijenta in serviciu;

- infractiunea se consuma in momentul supunerii la rele tratamente cu caracter
continuu sau repetat;
9.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la unu la 5 ani.
1O.Represiunea nedreapti
10.1. Nottune
- este infractiunea ce consta in fapta unui procuror sau, dupa caz, judecator de a
pune in miscare actiunea penala, de a dispune luarea/prelungirea/mentinerea masurii
Infractiuni care impiedica infdptuirea justitiei
arestarii preventive, de a trimite in judecata sau de a condamna

este nevinovata (art. 268 C.pen.).
571
0
persoana stiind ca

a) obiectul juridic special: relatiile sociale eu privire la infaptuirea justitiei;
b) obiectul material: corpul persoanei supuse represiunii nedrepte.
10.3. Subiectil infractiunii
a) subiectul activ: autor poate fi numai judecatorul sau procurorul;
- eoautoratul este posibil numai daca subiectii activi au calitatea ceruta de lege;
instigarea sau complicitatea este posibila si nu este conditionata de vreo calitate a
participantului;
- persoana juridica nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii.
b) subiectul pasiv: principal statul, iar eel secundar este persoana supusa represiunii nedrepte.
10.4. Latura obleetlva

a) elementul material: fapta de a pune in miscare actiunea penala, de a dispune
luarea/prelungirea/mentinerea masurii arestarii preventive, de a trimite in judecata
sau de a condamna chiar si printr-o hotarare nedefinitiva 0 persoana stiind ca este
nevinovata;
- persoana nevinovata este cea cu privire la care din probe Ie administrate in cauza
rezulta un caz de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazut de
art. 10 lit. a)-e) C.proc.pen.
b) urmarea fmedlata: starea de pericol pentru intaptuirea justitiei;

- intentia directs sau indirecta;
fost savar~Wi;aeestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

- infractiunea se consuma in momentul in care, fata de 0 persoana nevinovata, a
fost pusa in miscare actiunea penala, s-a dispus luarea/prelungirea/mentinerea masurii
arestarii preventive, trimiterea in judecata sau condamnarea chiar nedefinitiva;
572
10.7. Pedeapsa
11. Evadarea
11.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in fapta persoanei aflate in stare legala de retinere,
arest preventiv sau detinere in vederea executarii unei pedepse privative de libertate,
de a parasi locul unde este privata de libertate sau de a se sustrage de sub paza sau
supravegherea la care este supusa (art. 269 C.pen.);
- constituie varianta agravatd a infractiunii evadarea savar~ita prin folosirea de
violente, de arme sau de alte instromente ori de catre doua sau mai multe persoane
impreuna.
11.2. Obiectul infractlunfl

a) obiectul juridic special: relatiile sociale privitoare la infaptuirea justitiei si
respectarea starii legale de retinere sau detinere;
b) obiect material: nu are in forma tip; la varianta agravata infractiunea poate
avea obiect material corpul persoanei asupra careia se exercita violentele.
11.3. Subieettl Infraetiunil

a) subiectul activ: autor poate fi invinuitul sau inculpatul retinut sau arestat
preventiv, ori condamnatul;
- nu pot fi subiecti activi nemijlociti: faptuitorul privat de libertate ca urmare a
prinderii dupa savar~irea unei infractiuni flagrante; persoana intemata medical sau
adusa prin constrangere in baza unui mandat de aducere, persoana condusa administrativ la sediul politiei, minorul intemat intr-un centro de reeducare sau intr-un
institut medical educativ; persoana privata de libertate dupa incetarea de drept a
masurii retinerii sau arestarii preventive, ori dupa executarea integrala a pedepsei, sau
dupa ce pedeapsa a fost considerata ca executata;
- coautoratul este posibil, insa constituie 0 varianta agravata a infractiunii;
complicitatea materiala la evadare constituie infractiunea de inlesnire a evadarii,
avand asadar 0 incriminare autonoma;
- este posibila complicitatea morala (de pilda, sub forma incurajarii in mod repetat
a faptuitorului sa savar~easca infractiunea), in masura in care aceasta nu constituie
chiar acte de ajutor moral in vederea evadarii, cand se va retine infractiunea de
inlesnire a evadarii (de pilda, oferirea de informatii confidentiale cu privire la modul
de organizare a pazei, care faciliteaza evadarea);
- instigarea este posibila indiferent de calitatea instigatorului.
Infractiuni care impiedica fnfoptuirea justitiei
573

a) elementul material: evadarea invinuitului, inculpatului ori a condamnatului
din starea legala de privare de libertate;
b) urmarea lmedlata: starea de pericol pentru infaptuirea justitiei;
~
Potrivit art. 269 alin. (1) C.pen., evadarea din starea legala de retinere
sau detinere se pedepseste. Asadar, infractiunea de evadare este 0 infractiune
comisiva al carei element material se realizeaza intotdeauna printr-o actiune.
Actiunea de evadare inseamna sustragerea de la privarea de libertate la care 0
persoana este supusa prin parasirea in mod voit si ilegal a locului de retinere ori
detinere prin scaparea de sub paza la care s-ar afla supusa persoana care se gaseste
in stare de retinere sau detinere, Omisiunea inculpatului de a se intoarce in
penitenciar din permisia care i-a fost acordata, la data si ora stabilita, nu constituie
infractiunea de evadare, nefiind indeplinita latura obiectiva a infractiunii,
prevazute de art. 269 alin. (1) C.pen., intrucat inculpatul nu a evadat dintr-o stare
legala de retinere sau detinere, Activitatea inculpatului poate constitui eventual 0
abatere disciplinara reglementata de Legea nr. 275/2006 (CA. Tdrgu-Mures,
sectia penala, decizia nr. 41/2010, in B.J. CA. Tdrgu-Mures 2010).

scopul cu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.

- evadarea savar~ita prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente ori
de catre doua sau mai multe persoane impreuna;
- infractiunea de loviri sau alte violente este absorbita in infractiunea de evadare;
- infractiunea de evadare poate fi retinuta in concurs cu infractiunile de vatamare
corporala (art. 181 C.pen.), vatamare corporals grava (art. 182 C.pen.), loviri sau
vatamari cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.);
- la savarsirea infractiunii prin folosire de arme vor fi avute in vedere atat armele
propriu-zise, cat si cele asimilate;
- folosirea altor instrumente care nu sunt arme presupune utilizarea de catre
infractor a oricaror dispozitive prin care se faciliteaza evadarea sau prin care se
paralizeaza reactia organelor de paza (de pilda, substante toxice, narcotice);
- in cazul In care evadarea este realizata de doua sau mai multe persoane impreuna,
acestea vor avea calitatea fie de coautori, fie de autor/coautori si complici concomitenti.
[
,, ,
574
~
In situatia in care doi detinuti aflati sub paza la munci agricole
parasesc pe rand punctul de lucru, la 15 minute unul fata de celalalt, cu invoirea
paznicilor, pentru a merge la tarlaua vecina spre a se intalni cu 0 persoana aflata
acolo, dupa care amandoi pleaca cu autoturismul condus de acea persoana,
parasind locul de detentie, ei savar~ese infractiunea de evadare in conditiile
agravantei prevazute in art. 269 alin. (2) C.pen. In asemenea situatie, evadarea
se eomite de cei doi detinuti impreuna, imprejurarea ca au parasit punctul de
lueru la un oareeare interval de timp fiind irelevanta (C.S.J., sectia penald,
decizia nr. 3966/2001, www.legalis.ro),
11.7.Formele infracpunii
- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot reprezenta acte de
complicitate anterioara, dupa inceperea executarii activitatii infractionale;
- infractiunea se consuma in momentul in care faptuitorul iese din starea legala de
privare de libertate prin evadare, aflandu-se in concret in stare de libertate;
- nu are caracter eontinuu;
- nu poate fi savar~ita in forma continuata.
11.8. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 269 alin. (1) C.pen.: inehisoarea de la 6luni la
2 ani;
- pentru forma agravata prevazuta de art. 269 alin. (2) C.pen.: inchisoarea de la 2
ani la 8 ani;
- in cazul evadarii din exeeutarea pedepsei inchisorii, pedeapsa aplicata pentru
infractiunea de evadare (in privinta careia se va retine si starea de recidiva mare
postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara) se va eumula aritmetic eu pedeapsa
ramasa de executat din pedeapsa in a carei executare se afla condamnatul la momentul
evadarii, tara a se putea depasi maximul general al pedepsei inehisorii; aceeasi modalitate de aplicare a pedepsei se va urma ~i in cazul sav~irii unei tentative la evadare;
- daca evadatul se afla in stare de retinere sau arest preventiv, infractiunea de
evadare va fi retinuta in concurs real cu infractiunea pentru care persoana fusese
privata de libertate, aplicandu-se, in caz de condamnare, tratamentul sanctionator de
la concursul de infractiuni, ~i nu eel constand in cumulul aritmetic;
- in situatia in care in stare de evadare este savar~ita 0 noua infractiune de catre
condamnat in stare de recidiva, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~ita ulterior se va contopi potrivit regulilor de la concursul de infractiuni cu pedeapsa rezultata din cumulul aritmetic dintre pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare si
restul de pedeapsa din a carui executare a evadat condamnatul. La aceasta pedeapsa
rezultanta se poate aplica un spor de pana la 7 ani.
----- ...
Infractiuni care impiedica infdptuirea justitiei
575
In cazul in care pedeapsa ce se executa este de 30 de ani tnchisoare, ee

constituie maximul general al pedepsei inchisorii prevazut in art. 53 pet. 1 lit. b)
C.pen., pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare nu se mai adauga,
conform art. 269 alin. (3) C.pen., la pedeapsa care se executa, deoarece s-ar
depasi maximul general al pedepsei (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 23012003,
www.legalis.ro).
"
12. Inlesnirea
evadarli
12.1. Notlune
- este infractiunea ee consta in inlesnirea, prin orice mijloaee, a evadarii unei persoane din starea legala de retinere sau detinere (art. 270 C.pen.);
- reprezinta 0 incriminare autonoma a unor activitati de complicitate la evadare.
12.2. Obiectul infractiunil
a) obiectul juridic special: relatiile sociale cu privire la infaptuirea justitiei si
respectarea starii legale de retinere sau detinere;
12.3. Sublectil Infractiunii
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are capacitatea penala, cu
exceptia celui care evadeaza; in cazul variantei agravate, fapta se savarseste de persoana care avea indatorirea de a pazi pe eel care a evadat;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, complicitate, instigare.
b) subiect pasiv: statui.
a) elementul material: ajutorul material sau moral dat invinuitului, inculpatului
sau condamnatului pentru evadare din starea de privare legala de libertate;
- fapta nu este tipica daca se inlesneste evadarea unei persoane care este privata
nelegal de libertate;
- actele de ajutorare (actiuni sau inactiuni) trebuie sa fie anterioare sau concomitente evadarii, sa aiba caracter efectiv si sa fie utile evadatului;
- in cazul in care aceeasi persoana inlesneste evadarea unui tert, iar apoi evadeaza
si ea, se va retine in concurs infractiunea de inlesnire a evadarii cu cea de evadare;
- in situatia in care 0 persoana determina pe eel privat de libertate sa evadeze, iar
apoi 11ajuta prin acte efective sa puna in executare hotararea luata, se va retine
instigare la evadare in concurs cu inlesnirea evadarii;
- daca actele de ajutorarese realizeaza dupa ce evadarea a avut loc, se va reline
savarsirea numai a infractiunii de favorizare a infractorului; in cazul in care ajutorul
1..... -----------------------
I
I
I
I
576
este dat amt inainte de comiterea evadarii, cat si dupa ce evadarea a avut loc, infractiunea de inlesnire a evadarii se va reline in concurs cu favorizarea infractorului.
b) urmarea Imediata: starea de pericol pentru infaptuirea justitiei;

fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.

12.6.1. Inlesnirea evadarfi savar~ita de 0 persoana care avea indatorirea de
a-l pazi pe eel care a evadat [art. 270 aline(1) teza a II-a C.pen.]
- subiectul activ nemijlocit trebuie sa aiba, potrivit legii, competenta de a pazi
persoana privata de libertate;
- persoana care evadeaza trebuie sa se afle efectiv in paza subiectului activ nemijlocit.
12.6.2. inh~snirea evadarii savar~ita prin folosire de violente, de arme sau de

alte instrumente sau a doua sau mai multor persoane [art. 270 aline(2) C.pen.)
- in cazul in care fapta de inlesnire a avut ca urmare evadarea a doua sau mai
multe persoane, se va reline 0 singura infractiune in forma agravata,
12.6.3 inlesnirea evadaril savar~ita prin folosire de violente, de arme sau de

alte instrumente, sau a doua sau mai multor persoane, in cazul in care fapta este
savar~ita de 0 persoana care avea indatorirea de a pazi pe eel care a evadat [art.
270 aline (2) teza a II-a C.pen.]
12.6.4. Inlesnirea evadarft unei persoane ce fusese retinuta, arestata sau
condamnata pentru infracttunl grave (pentru care legea prevede 0 pedeapsa mai
mare de 10 ani) [art. 270 aline(3) teza I C.pen.]
12.6.5. inlesnirea evadaril unei persoane ce fusese retinuta, arestata sau
eondamnata pentru fnfracttuut grave (pentru care legea prevede 0 pedeapsa mai
mare de 10 ani) in cazul in care fapta este savar~ita de 0 persoana care avea
indatorirea de a pazi pe eel care a evadat [art. 270 aline(3) teza a II-a C.pen.]
12.7. Varianta atenuata
- inlesnirea evadarii din culpa (usurinta sau neglijenta) savar~ita de eel care avea
indatorirea de a-l pazi pe evadat;
- varianta atenuata reprezinta de fapt 0 incriminare autonoma a complicitatii din
culpa, care absoarbe neglijenta in serviciu.
12.8. Formele Infracttuntl

- actele de pregatire sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot reprezenta acte de
complicitate anterioara, dupa inceperea executarii activitatii infractionale;
Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei
577
- tentativa este posibila si incriminata, cu exceptia formei atenuate;

- infractiunea se consuma in momentul in care, dupa efectuarea actelor de ajutorare, faptuitorul iese din starea legala de privare de libertate prin evadare, aflandu-se
in concret in stare de libertate ori se produce tentativa de evadare;
- nu este
0 infractiune
continua;
- nu poate fi savar~ita in forma continuata,
12.9. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 270 alin. (1) teza I C.pen.: inchisoarea de la
unu la 5 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 270 alin. (1) teza a II-a C.pen.: inchisoarea de la 2 la 7 ani;
2 la 8 ani, iar daca autorul este 0 persoana care avea indatorirea de a pazi pe eel care
a evadat: inchisoarea de la 3 la 10 ani;
3 la 10 ani, iar daca fapta este savar~ita de 0 persoana care avea lndatorirea de a pazi
pe eel care a evadat: inchisoarea de la 3 la 12 ani;
- pentru varianta atenuata prevazuta de art. 270 alin. (4) C.pen.: inchisoarea de la
3 luni la 2 ani.
13. Nerespectarea
hotirarilor
judecaterestl
13.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in: (i) irnpotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti prin acte de violenta sau de amenintare fata de organul de executare; (ii)
impiedicarea unei persoane de a folosi 0 locuinta sau parte dintr-o locuinta ori
imobil, detinute in baza unei hotarari judecatoresti; (iii) sustragerea de la executarea
masurii de siguranta a interzicerii de a ocupa 0 functie sau de a exercita 0 profesie, 0
meserie ori 0 alta ocupatie sau a interzicerii de a se afla in anumite localitati aplicate
printr-o hotarare definitiva; (iv) neexecutarea, cu rea-credinta, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice (art. 271 C.pen.).
13.2. Obiectul mfraettunll

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei prin
asigurarea respectarii hotararilor judecatoresti;
b) obiect material: nu are; in cazul in care fapta se realizeaza prin exercitarea de

violente, obiectul material 11constituie corpul persoanei asupra careia au fost exercitate violente.
I
":-
i
I
578
13.3. Subteetii infractiunll

a) subiectul activ: autor la forma tip a infractiunii poate fi orice persoana care are
capacitate penala;
- participatia penala la formele ~ivariantele prevazute de art. 271 alin. (1)-(3), (5)
C.pen. este posibila in toate formele: coautorat, instigare, complicitate;
- participatia penala la varianta prevazuta de art. 271 alin. (4) C.pen. este posibila
in forma instigarii ~icomplicitatii, coautoratul nefiind posibiL
b) subiectul pasiv: persoana fizica care are competenta de a pune in executare 0
hotarare judecatoreasca,
a) elementul material: impotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti
executorii prin amenintare sau acte de violenta fata de organul de executare;
- este necesar:
(i) sa existe 0 impotrivire la executarea unei hotdrdri judecatoresti executorii (nu
la executarea altui titlu executoriu);
- nu prezinta importanta natura cauzei in care a fost pronuntata hotararea judecatoreasca executorie, fiind necesar ca aceasta sa fi fost pusa in executare;
- fapta este tipica ~i in cazul in care a fost formulata 0 contestatie la executare,
insa instanta nu a dispus suspendarea executarii;
- in forma tip infractiunea poate fi savar~ita ~i prin impotrivirea la executarea unei
hotarari prin care s-a aplicat 0 masura de siguranta, varianta asimilata incriminand
numai sustragerea de la executarea masurii de siguranta a interzicerii de a ocupa 0
functie sau de a exercita 0 profesie, 0 meserie ori 0 alta ocupatie sau a interzicerii de
a se afla in anumite localitati aplicate printr-o hotarare definitiva.
(ii) impotrivirea la executare sa aibd loc anterior sau in cursul executdrii silite;
- in cazul in care amenintarea organelor de executare are loc dupa terminarea
executarii silite, se va retine savarsirea infractiunii de ultraj.
(iii) impotrivirea sa aiba loc prin amenintare sau acte de violenta;
- infractiunea de amenintare este absorbita in infractiunea de nerespectare a homrarilor judecatoresti;
- infractiunea de loviri sau alte violente este absorb ita in infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;
- infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti poate fi retinuta in
concurs cu infractiunile de vatamare corporala (art. 181 C.pen.), vatamare corporala
grava (art. 182 C.pen.), loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.);
- ultrajul comis asupra unui organ de executare anterior sau concomitent executarii este absorbit in infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti [art. 271
alin. (1) C.pen.], existand un concurs de calificari penale.
(iv) organul de executare sa actioneze in limite legale.
Infractiuni care impiedica fnfiiptuireajustiliei
579
~
Agresarea organului de executare a unei hotarari judecatoresn civile, in
scopul impiedicarii executarii nu constituie infractiunea prevazuta in art. 271
alin. (1) C.pen., daca hotararea nu a fost investita cu formula executorie (C.S].,
sectia penald, decizia nr. 331312000, www.legalis.ro).
Intrucat prin executarea hotararilor judecatoresti se realizeaza dreptu-
rile pe care aceste hotarari Ie constata sau le recunosc, implinirea prescriptiei

executarii silite a unei hotarari antreneaza inexistenta elementelor constitutive
ale infractiunii, intrucat intervenirea unui impediment procesual de natura
prescriptiei, in cursul executarii, I'nlaturacaracterul nelegitim al opozitiei faptuitorului la executare (CA. Tdrgu Mures, sectia penala, decizia nr. 52612004, in
B.J. 2002-2004, p. 207).
~
Sunt acte de amenintare si, deci, vor constitui elementul material al
infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti si actele care, chiar
neinsotite de cuvinte cu caracter amenintator, sunt de natura a crea 0 puternica
temere ca vor fi urmate de violente asupra celui care pune in executare hotararea
judecatoreasca, In speta, inculpatull-a impiedicat pe executorul judecatoresc sa
puna in executare 0 hotarare judecatoreasca definitiva, tinand in mana 0
toporisca (CA. Bucuresti, sectia a IJ-a penala, decizia nr. 6511997, in R.D.P.
nr. 411997, p. 110).
~
Actele de agresiune indreptate impotriva unui politist aflat in misiune
de a sprijini activitatea executorului judecatoresc, de punere in executare, pe
cale silita, a unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de ultraj prevazuta in art. 239 C.pen. Prin participarea sa la executarea unei hotarari, politistul
nu-si pierde calitatea de agent al ordinii publice, el nefiind asimilat cu organul
de executare a hotararii judecatoresti in sensul prevederilor art. 271 alin. (1)
C.pen. (CS.J., sectia penala, decizia nr. 101211996, www.legalis.ro).
b) urmarea imedlata: starea de pericol pentru infaptuirea justitiei;

- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau scopul eu care a fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
I
~
Existenta unor hotarari judecatoresti contradictorii privind dreptul de
proprietate asupra unui imobil da nastere, pentru partea care a folosit terenul
despre care credea ca este al sau, unei erori invincibile, care inlatudi caracterul
penal al faptei (CA. Bucuresti, sectia I penald, decizia nr. 6331R/2003,
www.legalis.ro).
~"------------------------------~-TI--j
580
13.6. Variante de specie

13.6.1. impiedicarea unei persoane de a folosi 0 locuinta ori 0 parte dintr-o
locuintl sau imobll, detmute in baza unei hotarari judecatore,ti (art. 271
alin. (2) ,i(3) C.pen.]
- subiectul pasiv este in acest caz persoana/le care a/au fost impiedicata( e) sa
.foloseasca locuinta ori 0 parte dintr-o locuinta sau imobil pe care 0 avea(u) efectiv in
posesie in baza unei hotarari judecatoresti;
~
Atata vreme cat sentinta civila prin care s-a dispus evacuarea inculpatului dintr-o locuinta nu a fost adusa la indeplinire, inculpatul opunandu-se in
repetate randuri la executarea ei, in speta nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti, in modalitatea
prevazuta in art. 271 alin. (2) C.pen. - care incrimineaza fapta de impiedicare a
unei persoane de a folosi 0 locuinta sau parte dintr-o locuinta, detinuta in baza
unei hotarari judecatoresti - deoarece partea vatamata nefiind pusa in posesie,
nu se poate vorbi de 0 impotrivire la existenta unei situatii de fapt realizata fie
pe calea executarii silite, fie in mod voluntar (C.A. Bucuresti, sectia a 11-a
penala, decizia nr. 109/1998, in P.J.P.P. 1998, p. 192).
~
Pentru existenta infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti,
prevazuta in art. 271 alin. (2) C.pen. - impiedicarea unei persoane de a folosi un
imobil detinut in baza unei hotarari judecatoresti - nu se cere ca subiectul activ
sa fi avut calitatea de parte in procesul in care s-a pronuntat acea hotarare,
Aceasta hotarare, a carei nerespectare este incriminata de legea penala, este 0
hotarare prin care s-a recunoscut in favoarea unei persoane un drept real ~i
acesta, ca orice drept real, este un drept absolut, opozabil tuturor. Hotararea pusa
in executare ~i nerespectata, in modul aratat mai sus, de catre subiectul activ,
poate fi si 0 ordonanta presedintiala care, prin concept, are caracter vremelnic
(C.A. Bucuresti, sectia a 11-apenala, decizia nr. 305/1996, in R.D.P. nr. 4/1996,
p.154).
r;
~
Elementul material din structura laturii obiective a infractiunii prevazute in art. 271 alin. (2) C.pen. consta intr-o actiune sau inactiune indreptata
impotriva exercitiului deplin al prerogativelor unui drept de proprietate
consacrat printr-o hotarare judecatoreasca. Momentul consumarii infractiunii
este acela in care, subsecvent executarii unei hotarari judecatoresti obtinute de
partea vatamata intr-un proces de revendicare imobiliara, inculpatul a impiedicat-o pe aceasta sa se foloseasca de imobilul - in speta, sa cultive terenul asupra caruia fusese pusa in posesie. Nu are importanta, in ceea ce priveste
existenta infractiunii, imprejurarea ca dupa savarsirea faptei inculpatul a obtinut
un titlu de proprietate in care este trecuta ~i suprafata de teren in litigiu.
Existenta unui alt titlu de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren ~i valabilitatea celor doua titluri pot fi discutate tot in cadrul unei actiuni in revendicare
si nu au relevanta penala (C.A. Bucuresti, sectia a 11-a penala, decizia
nr. 97211998,in c.P.J.P. 1998, p. 194).
T
Infractiuni care tmpiedica infaptuirea justitiei
581
~
Prin dispozitiile art. 271 alin. (2) C.pen., legiuitorul ocroteste 0 stare de
fapt fundamentata pe 0 hotarare judecatoreasca aflata in vigoare la momentul
savarsirii actiunii incriminate de acest text, prin atingerea adusa respectivei
situatii de fapt, materializata in tmpiedicarea partii vatamate de a folosi imobilul
aflat in stapanirea sa legitima si implicit lezarea relatiilor sociale legate de autorizarea infaptuirii justitiei prin hotarari judecatoresti. Asadar, latura obiectiva si
subiectiva a infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti se realizeaza
prin comitereaacelor acte materiale, apte a obstructiona exercitiul drepturilor de
catre titularul proprietar, cum ar fi ocuparea unei suprafete locative, incuierea ori
blocarea vreunei usi de acces in cadrul constructiei, inc1usivprin introducerea
unor lucruri apartinand faptuitorului nelegitim, consumandu-se la momentul
crearii starii de pericol pentru functionarea statului de drept, determinat la interventia autoritatii judecatoresti (CA. Ploiesti, sectia penald, decizia nr. 542 din
20 iunie 2007, www.legalis.ro).
~
Nerespectarea unei hotarari judecatoresti fie prin impotrivirea la
executarea aeelei hotarari, fie prin acte posterioare punerii ei in executare, este 0
fapta care aduce grave prejudieii activitatii de infaptuire a justitiei. Obiectul
juridic special in cazul acestor infractiuni i1 constituie relatiile sociale care
asigura respectul, autoritatea hotararilor judecatoresti, precum si drepturile si
interesele legale ale cetatenilor, recunoscute de instantele judecatoresti prin
hotararile pronuntate de catre acestea. Prin desfiintarea ulterioara a hotararii
judecatoresti in baza careia partea vatamata detinea imobilul, nu se confera
actiunii inculpatului un caracter legal; legea pretinde ca hotararea judecatoreasca
sa fie valabila in momentul punerii ei in executare, indiferent de eventuala sa
desfiintare ulterioara prin exercitarea unei cai de atac. Atata vreme cat inculpata
a impiedicat partea vatamata sa foloseasca imobilul teren, desi stia ca ea it detine
in baza unei hotarari judecatoresti - indiferent de opiniile sale asupra legalitatii
acelei hotarari si de demersurile ce ar fi facut pentru desfiintarea ei - ambii
factori ai vinovatiei sub forma intentiei (atat factorul volitiv: vointa de a infaptui
actiunea constitutiva, cat si factorul intelectiv: reprezentarea starii de pericol
create pentru infaptuirea justitiei) sunt, necontestat, prezenti (CA. Cluj, sectia
penala si pentru minori, decizia nr. 55512008, www.legalis.ro).
~
Existand un litigiu eu privire la terenul in discutie, prin sentinta civila a
Judecatoriei Bailesti, a fost admisa actiunea rec1amantei,paratul fiind obligat sa-i
predea acest teren. Ineulpatul a continuat sa detina terenul pe care l-a lucrat si a
recoltat productia realizata, intrucat, asa cum rezulta din probe, sentinta civila nu
a fost pusa in executare. Or, infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti
prevazuta in art. 271 alin. (2) C.pen. se savar~e~te prin impiedicarea unei
persoane de a folosi 0 locuinta ori 0 parte din locuinta sau imobil, detinute in
baza unei hotarari judecatoresti; elementul material al infractiunii se realizeaza,
deci, prin impotrivirea la existenta unei situatii de fapt recunoscute printr-o
hotarare judecatoreasca care a fost adusa la indeplinire fie pe calea executarii
silite, fie in mod voluntar. In conditiile spetei, constatand ca nu persoana vatamata a detinut terenul in cauza, ci inculpatul, hotararea judecatoreasca nefiind
582

pusa in executare, solutia de achitare pentru infractiunea prevazuta in art. 271
alin. (2) C.pen. este legal a si temeinica, Tot astfel, pentru existenta infractiunii
de furt prevazuta in art. 208 C.pen. este necesar ca bunul ce formeaza obiectul
material al infractiunii sa se afle in posesia sau detentia altuia, iar luarea sa aiba
loc rara consimtamantul acestuia, in scopul insusirii pe nedrept. In speta, insa,
asa cum s-a ararat, inculpatul a detinut ~i lucrat terenul in discutie si a cules
recolta realizata prin munea sa; in aceasta situatie, in mod coreet s-a hotarat ca
fapta nu constituie infractiunea de furt (CS.J., sectia penala, decizia
~
Prin hotararea civila pronuntata de Judecatoria Radaut], numita B.E.
(sotia inculpatului din prezenta cauza) a fost obligata sa plateasca numitului
P.M. suma de 7.500 euro. Aceasta sentinta a fost investita cu formula executorie
de Judecatoria Radauti, iar in urma actelor de executare silita creditorul a
adjudecat imobilul urmarit la data de 12.12.2005 conform actului de adjudecare.
Printr-o alta hotarare definitiva a Judecatoriei Radauti s-a admis contestatia la
executare formulata de debitoare si s-a constatat nulitatea executarii silite.
Potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat la BNP S.M., creditorul a
instrainat, in baza actului de adjudecare, imobilul partii vatamate. Actiunea
civila avand ca obiect nulitatea acestui contract de vanzare-cumparare mai sus
mentionat si radierea tabulata formulata de numita B.E. a fost respinsa, Printr-o
noua sentinta civila pronuntata de Judecatoria Radauti, s-a dispus evacuarea
inculpatului ~i a sotiei sale din imobilul in litigiu, la data de 30.08.2007 aeeasta
fiind pusa in executare. Dupa plecarea executorului judecatoresc si a partil
vatamate, inculpatul a ocupat imobilul in care locuieste si in prezent. Pentru a
exista fapta prevazuta ~i pedepsita de art. 271 alin. (2) C.pen., este necesar ca in
prealabil sa existe 0 hotarare judecatoreasca executorie. Or, aceasta conditie nu
este indeplinita in speta, partii vatamate nefiindu-i recunoscuta posesia asupra
imobilului printr-o hotarare judecatoreasca, In conditiile in care ambele paTti
invoca un drept de proprietate asupra imobilului, fiecare opunand acte de
proprietate in acest sens, instanta a apreciat ca litigiul dintre ele este de natura
civila si ca se poate rezolva prin exercitarea unor actiuni civile inaintate instantei
competente, motiv pentru care a proeedat in consecinta (CA. Suceava, sectia
~
In ce priveste infractiunea prevazuta in art. 271 alin. (2) C.pen., Inalta
Curte de Casatie ~i Justitie retine ca aceasta presupune 0 impiedicare a unei
persoane de a folosi un imobil detinut in baza unei hotarari judecatoresti. Pentru a
se putea retine 0 asemenea infractiune, este necesar sa existe, ca situatie premiss, 0
hotarare judecatoreasca executorie prin care s-a dispus asupra detinerii unui
imobil. In ce priveste elementul material, pentru existenta infractiunii este necesar
ca impiedicarea folosirii imobilului sa fie efectiva. Or, in cauza, pe de 0 parte, nu
se poate vorbi despre existenta unei hotarari judecatoresti in sensul mentionat
anterior, intrucat prin decizia nr. 6929 din 14 septembrie 2004 a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, Sectia de contencios administrativ, nu s-a dispus asupra
detinerii unui imobil de catre petitionara, ci s-a anulat partial un act administrativ certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Transporturilor
Infractiuni care impiedica infdptuirea justuiei
583
pentru societatea nationala B. - si a fost obligat acelasi minister la emiterea unui

asemenea act pentru 0 suprafata de teren In favoarea petitionarei. Pe de alta parte,
prin autentificarea celor doua acte de catre intimatul notar, folosinta petitionarei
asupra suprafetei de teren pe care 0 reclama ca apartinandu-inu a fost impiedicata
in mod direct si efectiv, in sensul afectarii aflarii in posesie asupra respectivei
suprafete, De altfel, din actele aflate la dosar rezulta ca la cateva zile de la data
mcheierii contractului de schimb, la datele de 21 si 22 decembrie 2004, petitionara
societatea comerciala A. a depus la biroul de carte funciara doua opozitii la
intabularea respectivului contract, intemeiate pe includerea in terenul ce a facut
obiectul contractuluia terenului pentru care urma a-i fi emis certificatul de atestare
a dreptului de proprietate. Acest demers al petitionarei a fost avut in vedere de
judecator, care a respins cererea de intabulare a dreptului de proprietate, solutie
care a fost mentinuta ulterior prin sentinta civila nr. 7570 din 1 septembrie 2005 a
Judecatoriei sectorului 1, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 2133 din 16
noiembrie 2006 a CW1iide Apel Bucuresti, sectia a III-a civila si pentru cauze eu
minori ~ifamilie (1.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 2328/2010, www.legalis.ro).
- aceasta varianta de specie cunoaste 0 forma agravata cand fapta este savar~ita
prin amenintare (art. 193 c.pen.) sau acte de violenta (art. 180 C.pen.).
13.6.2. Sustragerea de la exeeutarea misurii de slguranta a interzieerii de a

ocupa 0 functie sau de a exercita 0 profesie, 0 meserie ori 0 alta ocupatie, a
interzicerii de a se afla in anumite localitati, ori a lnterdlcttel de a reveni in
loculnta familiei pe 0 perloada determinata, aplicate printr-o hotarire definitiva
- este infractiune cu subiect activ unic; nu este posibil coautoratul la aceasta
varianta de specie.
13.6.3. Neexecutarea, cu rea-credlnta, a pedepselor complementare (dizolvarea, suspendarea activitatii persoanei juridice sau inehiderea unor puncte de
lueru ale persoanei juridice) aplicate persoanelor juridiee [art. 271 alin. (5)
C.pen.]
- autor al infractiunii poate fi 0 persoana fizica care i~i desfasoara activitatea in
cadrul persoanei juridice sau persoana juridica careia i s-a aplicat pedeapsa complementara.
13.7. Formele lnfraetiunh

- actele premergatoare si tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul comiterii faptei tipice;
- poate avea 0 forma continua (de pilda, nerespectarea hotararilor judecatoresti
prin incalcarea masurii de siguranta a interdictiei de a se afla in anumite localitati),
caz in care infractiunea se epuizeaza in momentul incetarii activitatii infractionale;
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza Ia
~------------------------~
584
13.8. Pedeapsa
- pentru forma tip prevazuta de art. 271 alin. (1) teza I C.pen.: inchisoarea de la 6
luni la 3 ani, iar pentru cea prevazuta de art. 271 alin. (1) teza a II-a C.pen.: inehisoarea de la unu la 5 ani;
- pentru prima varianta de specie prevazuta de art. 271 alin. (2) si (3) C.pen.:
inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau eu amenda; cand fapta este savar~ita prin amenintare: inchisoarea de la 6 luni la 3 ani; cand fapta este comisa prin acte de violenta:
inchisoarea de la unu la 5 ani;
- pentru a doua varianta de specie prevazuta de art. 271 alin. (4) C.pen.: tnchisoarea de la 0 luna la 3 luni sau amends;
- pentru a treia variants de specie [art. 271 alin. (5) C.pen.], sanctiunea este
tnchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
14. Retinerea sau dlstrugerea de inscrisuri

14.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in: (i) retinerea sau distrugerea un inscris emis de un
organ de urmarire penala, de 0 instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie,
sau (ii) impiedicarea in orice mod ca un lnscris destinat unuia dintre aceste organe sa
ajunga la acesta, cand astfel de inscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze
(art. 272 C.pen.).

a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei;
b) obiectul material: inscrisurile (originale sau copii) emise de un organ de urmarire

penala, de 0 instant! de judecata sau de un alt organ de jurisdictie sau destinate acestora.
~
autoritatii, al carei obiect material ilconstituie orice inscris care se afla in pastrarea
ori detinerea unui organ sau a unei institutii de stat ori a unei alte unitati prevazute
in art. 145, cu exceptia inscrisurilor emise de un organ de urmarire penala, de 0
instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori destinate acestora.
Distrugerea acestor din urma inscrisuri ori impiedicarea in orice mod ca un inscris
destinat unuia dintre organele sus-aratate sa ajunga la acestea, cand astfel de
inscrisuri sunt necesare solutionariiunei cauze, constituie infractiuneaprev~ta in
art. 272 C.pen. si constituie 0 infractiune care impiedica infaptuirea justitiei, Ca
atare, distrugerea unor procese-verbale de constatare a unui accident rutier ~i a
probelor biologice recoltate pentru analiza se Incadreaza in prevederile art. 272
C.pen. (l.c.c.J., sectia penald, decizia nr. 159/2005, www.legalis.ro).
- in cazul in care retinerea sau distrugerea vizeaza inscrisuri in care sunt stabilite
drepturi ale statului roman in raport cu 0 putere straina, se va retine savarsirea
infractiunii de compromitere a unor interese de stat (art. 168 C.pen.).
585

- in situatia in care fapta este savar~ita de un functionar public sau functionar in
exercitiul atributiilor sale de serviciu, se va retine infractiunea de abuz in servieiu
(art. 246, art. 248 C.pen.) in concurs cu infractiunea de retinere sau distrugere de
inscrisuri;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, complicitate, instigare.
.
b) subiectul pasiv: principal este statuI, iar eel secundar este persoana fizica sau
juridica ale carei interese au fost vatamate prin savarsirea infractiunii,

(i) retinerea sau distrugerea un inscris emis de un organ de urmarire penala, de 0
instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, cand astfel de inscrisuri sunt
necesare solutionarii unei cauze, sau
(ii) impiedicarea in orice mod ea un inscris destinat unuia dintre aeeste organe sa
ajunga la acesta, cand astfel de inscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze.
~
Fapta inculpatilor de a fi sustras dintr-un dosar aflat pe rolul instantei
de judecata doua procese-verbale de indeplinire a procedurii de citare, fiind surprinsi de judecatorul de serviciu, constituie infractiunea de retinere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta in art. 272 C.pen. (CA. Bucuresti, sectia a II-a
penala, decizia nr. 1086/1998, in Dreptul nr. 112000, p. 147).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru realizarea actului de justitie;

- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii intentionate mobilul sau scopul eu care a fost savarsita; acestea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.
14.6. Formele lnfractiunii

- actele premergatoare si tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul comiterii faptei tipice;
- infractiunea este de eonsumare imediata, neavand earaeter eontinuu;
- poate fi savar~ita in forma continuata, situatie in care infractiunea se epuizeaza
la data realizarii ultimului act de executare.
14.7. Pedeapsa
----_
.. ]
Capitolul VIII
Infractiunile de fals
1. Falsificarea de monede sao alte valori
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in falsificarea de moneda metalica, moneda de hartie,
titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel, pentru efectuarea platilor, emise de
institutia bancara ori de alte institutii de credit competente, sau falsificarea oricaror
alte titluri ori valori asemanatoare [art. 282 alin. (1) C.pen.];
- legea prevede doud variante derivate constand in: (i) punerea in circulatie, in
orice mod, a valorilor falsificate aratate la varianta tip [art. 282 alin. (2) teza I
C.pen.]; (ii) detinerea valorilor falsificate aratate la varianta tip, in vederea punerii lor
in circulatie [art. 282 alin. (2) teza a II-a C.pen.];
- constituie variante agravate ale infractiunii: (i) situatia in care faptele tipice
savar~ite in forma de baza sau derivata ar fi putut produce 0 paguba importanta
sistemului financiar [art. 282 alin. (3) teza I C.pen.]; (ti) situatia in care faptele tipice
savarsite in forma de baza sau derivata au cauzat 0 paguba importanta sistemului
financiar [art. 282 alin. (3) teza a II-a C.pen.].
1.2. Obiectul Infractiund

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la increderea publica in
autenticitatea monedelor sau a altor valori;
b) obiectul material: moneda sau titlul de valoare falsificat prin alterare.

- moneda sau titlul de valoare faisificat prin contrafacere reprezinta produsul
infractiunii, iar nu obiectul material al acesteia; in acest caz, bunurile folosite pentru
contrafacerea monedei sau a titlului de valoare pot constitui obiect material al
infractiunii;
- moneda: este mijlocul de plata emis de un stat; poate fi metalica sau moneda de
hattie;
- titlurile de credit public: inscrisurile care atesta calitatea de creditor a detinatorului ei fata de stat;
- cecul: mijlocul de plata prin care titularul sau da ordin bancii emitente sa plateasca in contul persoanei indicate 0 anumita suma de bani;
- titluri de orice fel pentru efectuarea platilor emise de institutia bancara ori de
alte institutii de credit competente, precum ~i orice alte titluri sau valori asemanatoare: cambia ~i biletulla ordin, nu si ordinul de plata;
Infractiuniledefals
587
~
Biletulla ordin constituie, potrivit Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si
biletului la ordin modificata prin Legea nr. 83/1994, un titlu pentru efectuarea
platilor ~i constituie, astfel, un titlu asemanator celor emise pentru efectuarea
platilor de 0 institutie bancara sau de credit. Asa fiind, biletul la ordin se
incadreaza in categoria valorilor la care se refera art. 282 C.pen. si, deci, poate
constitui obiect material al faptelor incriminate ca infractiuni de acest text de
lege, motiv pentru care recursul inculpatei a fost respins (C.S.J., sectia penala,
~
Ordinul de plata nu constituie titlu pentru efectuarea platilor in
acceptiunea art. 282 C.pen. deoarece, potrivit Regulamentului Bancii Nationale
a Romaniei nr. 8 din 19 august 1994, pentru a face plati pe baza acestui ordin,
tara putere circulatorie in sine, societatea bancara este obligata sa lndeplineasca
anumite operatiuni tara de care transferul sumei de bani nu se poate realiza. In
atare situatie, fapta de falsificare si folosire a unui ordin de plata constituie
infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta in art. 290
alin. (1) C.pen., iar nu infractiunile de falsificare de valori prevazute in art. 282
alin. (1) si in art. 282 alin. (2) C.pen. (C.S.J., sectia penala, deeizia
- in cazul in care sunt falsificate monede ale altor state, titluri de credit public,
cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor, instrumente de plata electronics,
alte titluri ori valori asemanatoare emise in alta tara, fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de falsificare de valori straine prevazute de art. 284 C.pen.
1.3. Sublectli infractiunli

capacitate penala;
b) subiectul pasiv: statuI sau institutia emitenta a titlului de valoare.

1.4. Latura obleetiva
a) elementul material: faisificarea de monede sau alte valori prin contrafacere
sau alterare;
- contrafacerea consta in producerea, prin imitare, a monedei sau titlului de
valoare; imitarea trebuie realizata astfel incat moneda sau titlul de valoare sa poata fi
perceput ca fiind autentic;
- alterarea consta in modificarea in sens material a monedei sau titlului de
valoare (de exemplu, prin efectuarea unor adaugiri sau stersaturi);
- cerinta esentiala: monedele sau titlurile de valoare trebuie sa aiba putere circulatorie la data falsificarii;
- fapta este tipica ~i atunci cand a fost falsificata
titlu de valoare eu putere circulatorie;
singura moneda sau un singur
588
- in cazul in care falsiflcarea nu poarta asupra unor monede sau titluri de valoare
care au putere circulatorie, fapta nu este tipica, insa poate constitui infractiunea de
fals material in inscrisuri oflciale ori sub semnatura privata;
- in cazul in care titlul de valoare falsificat este un instrument de plata electronica 1, se va retine savarsirea infractiunii de falsificare a instrumentelor electronice
de plata prevazuta de art. 24 din Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic.
increderea publica in autenticitatea monedelor sau a altor valori;
1.6. Variante derivate
1.6.1. Punerea in cfrculatle, in orice mod, a monedelor sau titlurilor de
valoare cu putere circulatorie falsificate prin contrafacere sau alterare (art. 282
alin. (2) teza I C.pen.]
- reprezinta in fapt un "uz de fals" de moneda sau alte titluri de valoare falsiflcate,
constand in introducerea acestora in circuitul economico-flnanciar;
- fapta este tipica si atunci cand a fost pusa in circulatie 0 singura moneda falsa
sau un singur titlu de valoare falsificat cu putere circulatorie;
- fapta poate fi savar~ita chiar de autorul falsului, caz in care se va retine
concursul intre forma de baza ~i aceasta varianta derivata;
- infractiunea de fals de moneda sau alte valori savar~ita in aceasta varianta poate
fi retinuta in concurs cu inselaciunea, in cazul in care persoana care le primeste a fost
indusa in eroare ~i a suferit un prejudiciu;
- cand fapta se savar~e~te prin acte succesive, se va retine forma continuata a
infractiunii;
- fapta se comite cu intentie directa sau indirecta,
~
Cand punerea in circulatie a unor valori prevazute in art. 282 alin. (1)
C.pen. se face pentru inselarea persoanei vatamate, cu urmarea producerii unei
pagube in patrimoniul acesteia ~i obtinerea unui folos material injust de catre
faptuitor, urmeaza a se retine infractiunile prevazute in art. 282 alin. (2) si in
1 Potrivit art. 1 pet. 11din Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic,instrumentulde
plata electronica este un instrument care permite titularului sau sa efectueze urmatoarele
operatiuni: a) transferuri de fonduri, altele decat eele ordonate ~i exeeutate de catre institutii
financiare; b) retrageri de numerar, preeum ~i mcarcarea ~i descarcarea unui instrument de
moneda electronics.
Infractiunile de fals
589
art. 215 alin. (2) si, dupa caz, alin. (3) C.pen., in concurs (C.S.J., sectia penald,
decizia nr. 193412000, www.iegalis.ro).
~
Potrivit art. 284 raportat la art. 282 alin. (2) C.pen., constituie
infractiune punerea in circulatie, in orice mod, a monedei straine falsificate. Din
probele administrate in cauza rezulta ca inculpatul, aflat in posesia unei banenote false de 100 DM, a incercat sa 0 dea martorului L.C., in schimbul sumei de
100.000 lei; acesta, sesizand falsul, i-a restituit-o, Ulterior, prin intermediar,
inculpatul a dat aceeasi bancnota partii vatamate, primind in schimb, asa cum s-a
aratat, doua bancnote de cate 50 DM. In raport cu aceasta situatie de fapt,
instanta trebuia sa acorde cuvenita semnificatie juridica intregii activitati infractionale a inculpatului si, ca urmare, constatand vinovatia acestuia cu privire la
punerea in circulatie a monedei straine falsificate, sa pronunte condamnarea sa
in temeiul art. 284 raportat la art. 282 alin. (2) C.pen. Desi legal sesizata prin
rechizitoriu, inc1usiv in legatura eu fapta mentionata, instanta, cu motivarea
gresita ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni,
deoarece bancnota falsificata a constituit mijlocul fraudulos prin care s-a savar~it
infractiunea de inselaciune, a pronuntat achitarea inculpatului pentru aceasta
fapta penala, solutia fiind consecinta unei erori (C.S.J., sectia penalii, decizia
~
Punerea in circulatie a unor monede false, prin vanzare, intruneste
elementele constitutive nu numai ale infractiunii prevazute in art. 282 alin. (2),
ci si pe cele ale infractiunii de inselaciune prevazute in art. 215 C.pen., deoarece
cumparatorul a fost indus in eroare si i s-a pricinuit 0 paguba, iar inculpatul a
urmarit realizarea unui folos material injust. Intrucat actiunea, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele
ambelor infractiuni, sunt aplicabile prevederile art. 33 lit. b) C.pen. privitoare la
concursul ideal de infractiuni (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 36711996,
www.legalis.ro).
1.6.2. Detinerea de monede sau titluri de valoare eu putere eireulatorie

falsificate prin eontrafaeere sau alterare, in vederea punerii lor in clrculatle
[art. 282 alin. (2) teza a II-a C.pen.]
- consta in primirea si pastrarea monedelor sau titlurilor de valoare falsificate, in
scopul punerii lor in circulatie;
- reprezinta un caz special de incriminare a tainuirii sau favorizarii infractorului
care a falsificat monedele sau titlurile de valoare;
- fapta nu poate fi savar~ita de autorul falsului sau de un participant la acesta,
intrucat detinerea este absorbita in mod natural in falsificare; asadar, in aceasta
ipoteza (falsificare si detinere), se va retine numai savarsirea faptei in forma de baza;
- este
infractiune continua;
- fapta se comite cu intentie directa, calificata prin scop .
.It..
--
590
~
Detinerea de moneda, cu ~tiintaca este falsificata, in vederea punerii in
circulatie, constituie infractiunea prevazuta in art. 282 alin. (2) C.pen., chiar
daca nu a fost pusa in circulatie. Inainte de a incerca sa yanda moneda falsificata, faptuitorii nu au comis tentativa Ia infractiunea de inselaciune, deoarece
lipseste actiunea de punere in executare a hotararii de a savar~i infractiunea,
conditie prevazuta in art. 20 C.pen. Sub aspectul acestei infractiuni, deci, fapta a
ramas in faza actelor preparatorii, nesanctionata de lege (C.S.J., sectia penala,
~
Articolul 282 C.pen. incrimineaza doua infractiuni distincte: falsifiearea de monede sau de alte valori [alin. (1)] si punerea in circulatie a valorilor
sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie [alin. (2)]. Din textele mentionate rezulta ca sunt sanctionate doua fapte penale eu trasaturi earacteristice
proprii, iar nu 0 singura infractiune complexa in continutul careia intra, conform
art. 41 alin, (3) C.pen., ca element sau circumstanta agravanta, 0 actiune sau
inactiune care constituie prin ea insa~i 0 fapta prevazuta in legea penala (C.S.J.,
1.7. Variantele agravate

1.7.1. Falsificarea, punerea in efrculatte sau detinerea in vederea punerii in
cireulatie de monede sau titluri de valoare cu putere circulatorie falsificate, dacil
fapta ar fi putut produce 0 pagubil importantil sistemului financiar [art. 282
aline(3) teza I C.pen.]
- nu este necesara producerea efectiva a pagubei, ci numai posibilitatea producerii
ei, creandu-se astfel un pericol potential pentru sistemul economico-financiar.
1.7.2. Falsificarea, punerea in cireulatle sau detlnerea in vederea punerii in

circulape de monede sau titluri de valoare cu putere circulatorie falsificate, dacil
fapta a cauzat 0 paguba importantil sistemului financiar [art. 282 aline (3) teza a
II-a C.pen.]
- este 0 infractiune de rezultat, fiind necesara producerea efectiva a pagubei
importante pentru sistemul economico-financiar.
1.S. Formele infraetiunil

- actele de pregatire sunt posibile si, in principiu, nu sunt incriminate; in anumite
imprejurari, actele de pregatire constand in fabricarea ori detinerea de instrumente
sau materiale cu scopul de a servi la falsificare sunt incriminate in art. 285 C.pen.;
- infractiunea se consuma la data falsificarii monedelor sau titlurilor de valoare, a punerii
in circulatie ori a detinerii in vederea punerii in circulatie; la formele agravate fapta se
consuma in momentul aparitiei starii de pericol de producere a unei pagube importante
sistemului economico-financiar, respectiv la data producerii efective a pagubei;
data realizarii ultimului act de executare;
Infractiunile defals
- infractiunea este continua cand se realizeaza in modalitatea detinerii, caz in care.
momentul epuizarii este eel al incetarii detinerii ilegale.
~
Infractiunile prevazute de art. 282 alin. (2) teza I ~i de art. 215 C.pen.
se consuma in momentul remiterii valorilor falsificate si, respectiv, al primirii,
ca plata, a banilor de la persoana vatamata, Restituirea ulterioara a banilor, dupa
observarea inselaciunii, nu atribuie faptelor caracterul de tentativa (C.S.J., sectia
1.9. Pedeapsa
- pentru forma de baza si cele derivate [art. 282 alin. (1) ~i (2) C.pen.]: inchisoarea de la 3 la 12 ani ~i interzicerea unor drepturi; daca infractiunea este savar~ita
de 0 persoana juridica, pe langa pedeapsa amenzii, se aplica si pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice sau a suspendarii aetivitatii ori a uneia dintre
activitatile persoaneijuridice, dupa caz (art. 2851 C.pen.);
- pentru prima varianta agravata prevazuta de art. 282 alin. (3) teza I C.pen.:
inchisoarea de la 5 la 15 ani ~i interzicerea unor drepturi, iar pentru a doua varianta
agravata prevazuta de art. 282 alin. (3) teza a II-a C.pen.: inchisoarea de la lOla 20
de ani ~i interzicerea unor drepturi.
2. Falsificarea de timbre, marci sau bilete de transport

2.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in falsificarea de timbre, marci postale, plicuri postale,
carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport si cupoane raspuns international;
- constituie varianta derivata a infractiunii punerea in circulatie de timbre, marci
postale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport ~i
cupoane raspuns international falsificate.
2.2. Obiectul infraetlunfi

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la increderea publica
acordata tirnbrelor, marcilor ~i biletelor de transport, precum ~i operatiunilor care se
efectueaza cu acestea;
b) obiectul material: timbrul, marca postala, plicul postal, cartea postala, biletul
ori foaia de calatorie sau transport ~i cuponul raspuns international adevarat falsificat
prin alterare ori cele puse in circulatie.
- timbrul, marca postala, plicul postal, cartea postala, biletul ori foaia de calatorie
sau transport ~i cuponul raspuns international falsificat prin contrafacere reprezinta
produsul infractiunii, iar nu obiectul material al acesteia; in acest caz, bunurile
folosite pentru realizareacontrafacerii pot constitui obiect material al infractiunii;
- in situatia in care sunt falsificate timbre, marci postale, plicuri postale, carti postale si bilete ori foi de calatorie sau transport emise in alta tara, sunt intrunite
__
---
---------
592
elementele constitutive ale infractiunii de falsificare de valori straine prevazuta de

art. 284 C.pen.
2.3. Subiecpi infractiumi
capacitate penala;
b) subiectul pasiv: statuI sau institutia competenta sa puna in circulatie timbre,
marci postale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport ~i
cupoane raspuns international.
a) elementul material: falsificarea de timbre, marci postale (cu exceptia celor
care au valoare filatelica), plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau
transport si cupoane raspuns international prin contrafacere sau alterare;
- contrafacerea consta in producerea, prin imitare, de timbre, marci postale,
plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport ~i cupoane raspuns international; imitarea trebuie realizata astfel incat rezultatul sa poata fi
perceput ca fiind autentic;
- alterarea consta in modificarea materiala a timbrului, marcii postale, plicului
postal, cartii postale, biletului ori foii de calatorie sau transport ~i a cuponului
raspuns international (de exemplu, prin efectuarea unor adaugiri sau stersaturi);
- timbrele, marcile postale, plicurile postale, cartile postale, biletele ori foile de
calatorie sau transport ~i cupoanele raspuns international trebuie sa aiba putere
circulatorie la data falsificarii; in cazul in care nu au putere circulatorie, fapta nu este
tipica, insa poate constitui infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale ori sub
semnatura privata;
- falsificarea prin contrafacere sau alterare a biletelor de calatorie ~i transport
nenominalizate intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de
art. 283 C.pen., neconstituind un fals material in inscrisuri oficiale, prevazut de
art. 288 C.pen., deoarece aceasta din urma presupune contrafacerea sau alterarea biletelor de intrare la spectacole, a biletelor de loterie, a biletelor de calatorie nominale
(care pe cale de consecinta au caracter personal, neavand putere circulatorie).
increderea acordata timbrel or, marcilor si biletelor de transport, precum ~i operatiunilor care se efectueaza cu acestea;

Infractiunile de fats
593
2.6. Varianta derivata

- punerea in circulatie de timbre, marci postale, plicuri postale, carti postale, bilete
ori foi de calatorie sau transport si cupoane raspuns international;
- reprezinta in fapt un "uz de fals" de timbre, marci postale, plicuri postale, carti
postale, bilete ori foi de calatorie sau transport ~i cupoane raspuns international,
constand in introducerea acestora in circuitul civil;
- fapta poate fi savar~ita chiar de autorul falsului, caz in care se va retine concursul intre forma de baza si varianta derivata;
- in cazul in care fapta se savar~e~te prin acte succesive se va retine forma continuata a infractiunii;
- fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.
2.7. Formele Infractiunf!

- actele de pregatire sunt posibile si, in principiu, nu sunt incriminate; anumite
acte ce constau in fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale in scopul de a
servi la falsificarea timbrelor, marcilor ori biletelor de calatorie sunt incriminate in
art. 285 C.pen.;
- tentativa este posibila si incriminata; la forma derivata este posibila numai
tentativa intrerupta sau perfecta;
- infractiunea se consuma la data falsificarii timbrului, marcii postale, plicului
postal, cartii postale, biletului ori foii de calatorie sau transport ~ia cuponului raspuns;
data realizarii ultimului act de executare.
2.S. Pedeapsa
- inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, atat pentru forma de baza, cat si pentru cea
derivata.
3. Detinerea de instrumente
in vederea falsificirii de valori
3.1. Netlune
- este infractiunea ce consta in fabricarea ori detinerea de instrumente cu scopul
de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate in art. 282-284 C.pen.;
- reprezinta 0 incriminare autonoma a unor acte de pregatire la infractiunile
prevazute de art. 282-284 C.pen.
3.2. Obiectul infractiunh

a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la increderea publica in autenticitatea monedelor sau a altor valori, respectiv cele referitoare la increderea publica
acordata timbrelor, marcilor si biletelor de transport, precum si operatiunilor care se
efectueaza cu aces tea;
594
b) obiectul material: instrumentele fabricate sau detinute in vederea falsificarii

de monede, timbre sau de alte valori etc.
3.3. Subiectll infractfunli
capacitate penala;
b) subiectul pasiv: statuI sau institutia competenta sa puna in circulatie monede,
alte valori, timbre, marci postale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport si cupoane raspuns international.
a) elementul material: fabricarea de instrumente ori materiale sau detinerea
instrumentelor fabricate in vederea falsificarii de monede, timbre sau de alte valori
etc.;
- instrumentele sau materialele fabricate sau detinute trebuie sa fie apte sa fie
folosite Ia falsificarea de monede, timbre sau de alte valori etc.;
- daca instrumentele sunt apte sa falsifice atat bunurile prevazute de art. 282
C.pen., cat si pe cele prevazute de art. 283 c.pen., se va retine 0 unitate natural a de
infractiune;
- fabricarea, urmata de detinerea de instrumente ori materiale astfel fabricate in
vederea falsificarii de monede, timbre sau de alte valori etc. reprezinta un caz de
unitate naturala de infractiune, nefiind retinut concursul de infractiuni;
- infractiunea prevazuta de art. 285 C.pen. se va retine in concurs cu cea prevazuta de art. 282 C.pen., art. 283 C.pen., respectiv art. 284 C.pen., in cazul in care, pe
langa detinerea instrumentelor sau a materialelor, se realizeaza ~i falsificarea de
monede, alte valori, timbre, marci postale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi
de calatorie sau transport si cupoane raspuns international;
- confectionarea sau detinerea de echipamente electronice apte sa citeasca si sa
memoreze date din cartile de credit, in scopul obtinerii acestor date care permit
retragerea sumelor de bani din cartile de credit intruneste elementele constitutive ale
infractiunii prevazute in art. 25 din Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic,
referitoare Ia detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata
electronica.
~
Infractiunea de detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori
constituie 0 infractiune unica, indiferent daca acestea pot servi la falsificarea
numai a unora sau mai multor titluri enumerate in art. 282-284 la care art. 285
C.pen. face trimitere: monede sau alte valori; marci sau bilete de transport;
monede, timbre, alte valori straine. Ca atare, nu subzista concursul de infractiuni
cand unele instrumentesau materiale fabricate ori detinute puteau servi la
falsificarea de monede si altele la fabricarea de bilete de calatorie, amandoua
valorile, ca ~i altele la care art. 282-284 se refera, inscriindu-se in trasaturile
Infraciiunile de fals
595
caracteristice ale infractiunii unice prevazute In art. 285 C.pen. (c.s.J., sectia

b) urmarea lmediata: starea de pericol pentru valorile protejate de lege;

- intentie directa;
- scopul: instrumentele sau materialele sa fie fabricate sau detinute pentru a fi
folosite la falsificarea de monede, alte valori cu putere circulatorie, timbre, marci

postale, plicuri postale, caqi postale, bilete ori foi de calatorie sau transport si
cupoane raspuns international; nu intereseaza pentru existenta infractiunii daca
scopul a fost atins efectiv, fiind necesar ca scopul sa existe numai la data savarsirii
faptei tipice;
- nu intereseaza mobilul care l-a animat pe faptuitor.
3.6. Formele Infractlunii

- infractiunea se consuma in momentul fabricarii unui instrument sau material in
vederea folosirii acestuia la falsificarea de monede, timbre sau alte valori, respectiv
in momentul in care instrumentele sau materialele au intrat in stapdnirea efectiva a
faptui torului;
- savarsirea faptei prin fabricare poate imbraca forma continuata, caz in care
infractiunea se consuma la data ultimului act de executare;
- in cazul in care fapta este comisa in modalitatea detinerii, infractiunea are
caracter continuu, epuizandu-se la momentul incetarii detinerii ilicite.
3.7. Pedeapsa
Ii
1:1
Capitolul IX
Falsuri in inscrisuri
1. Falsul material in inscrisuri oficiale
1.1.Notiune
- este infractiunea ce consta in falsificarea unui inscris oficial (inc1usiv a copiilor
legalizate ale acestuia), prin contrafacerea (imitarea) scrierii sau a subscrierii ori prin
alterare in orice mod (stergeri, adaugiri etc.), daca inscrisul oficial falsificat este de
natura sa produca consecinte juridice (art. 288 C.pen.);
- constituie varianta agravata a infractiunii savar~irea falsului de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.
1.2.Obiectul infracpunii
a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la increderea publica de care se
bucura inscrisurile oficiale;
b) obiectul material: inscrisul preexistent alterarii, in cazul in care falsul se realizeaza in aceasta modalitate.
- in ipoteza falsificarii unui inscris oficial prin contrafacere, inscrisul falsificat va
reprezenta produsul infractiunii, iar nu obiectul material al acesteia;
- prin inserts se intelege actul unilateral sau conventional care emana de la una
sau mai multe persoane fizice sau juridice de drept public sau de drept privat, ori care
apartine acestor persoane; inscrisul trebuie sa aiba 0 forma materiala (tiparit pe
hartie), neavand relevanta din punct de vedere penal forma electronics a lnscrisului;
- constituie inscris oficial orice inscris care emana de la 0 unitate din cele la care
se refera art. 145 C.pen. sau care apartine (inregistrate sau depuse) unei asemenea
unitati (de pilda, diplomele de studii, actele de stare civila, hotararile judecatoresti,
ordinele emise de catre un ministru);
- inscrisul care emana de la 0 unitate dintre cele prevazute de art. 145 C.pen. trebuie sa respecte conditiile ad validitatem prevazute de lege, sa aiba valoare probatorie si sa fie apte de a da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice;
- copiile legalizate ale inscrisurilor oficiale au aceeasi valoare ca ~i originalul;
- este necesar ca inscrisul oficial sa nu fie lovit de 0 cauza de nulitate absoluta,
care sa fie evidenta; daca actiunea de falsificare priveste un inscris care este lovit de
o cauza de nulitate relativa, fapta va constitui infractiunea de fals material;
- sunt asimilate cu inscrisurile oficiale biletele (tara putere circulatorie, nominale),
tichetele sau orice imprimate producatoare de consecinte juridice.
597
1.3. Subiectii lnfractiunii

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capacitate penala;
complicitatea.
b) subiectul pasiv: unitatea emitenta sau cea careia ii apartine inscrisul oficial.
a) elementul material: falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii
ori a semnaturii sau prin alterare;
- prin activitate infractionala se actioneaza asupra formei materiale a inscrisului
(instrumentum);
- contrafacerea (plasmuirea, tic1uirea) este modalitatea de falsificare a unui
lnscris oficial constand in reproducerea, prin imitare, a obiectului falsificat; eontrafaeerea poate privi scrierea (continutul inscrisului, eu respeetarea cerintelor de forma)
sau subserierea (semnatura);
- alterarea este modalitatea de falsifieare a unui inscris oficial prin modifiearea in
sens material a acestuia (de exemplu, prin efectuarea unor adaugiri, stersaturi,
modificari in inscris);
- cerinta esentiala: este necesar ca inscrisul contrafacut sau alterat sa fie apt de a
produce consecinte juridice;
~
Persoana care plasmuieste, in intregime sau partial, un inscris ofieial
comite infractiunea de fals in inscrisuri oficiale, prevazuta de art. 288 c.pen.,
tara a fi necesar ca, pentru existenta acestei infractiuni, inscrisul sa fie folosit
(Trib. Suprem, decizia de indrumare nr. 111969, in R.R.D. nr. 511970,
p. 116-118).
- fapta va fi tipica si in cazul in care este falsificata
inscris oficial;
copie legalizata a unui
- in cazul in care falsificarea unui inscris oficial se realizeaza prin aplicarea unei
stampile false, se va retine in concurs falsul material in inscrisuri oficiale si folosirea
de instrumente oficiale false (art. 287 C.pen.);
- nu este necesara pentru savarsirea infractiunii ~i folosirea inscrisului oficial falsificat; in ipoteza in care eel care a falsifieat inscrisul oficial il si foloseste, se va retine
concursul real intre infractiunea de fals material in inserisuri oficiale si uzul de fals.
b) urmarea lmediata: starea de perieol pentru relatiile sociale referitoare la

lncrederea publica de care se bucura inscrisurile oficiale;

- intentie directa sau intentie indirecta;
r}
598

fost sliv~itli; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

- este mai grava comiterea falsului material in inscrisuri oficiale de un functionar/functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu (indiferent daca sarcina de serviciu facea parte din atributiile functiei faptuitcrului ori daca acestea i-au
fost incredintate prin dispozitia conducerii unitatii);
- se poate retine coautoratul daca infractorii au calitatea speciala ceruta de lege;
- se va retine instigarea sau complicitatea la varianta agravata daca participantul a
cunoscut sau a prevazut calitatea autorului.

- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica, chiar daca
inscrisul falsificat nu a fost folosit;
1.S.Pedeapsa
- pentru forma de baza: inchisoarea de la 3 luni la 3 ani;
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
2. Falsul intelectual
2.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin
atestarea unor fapte sau Imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea,
cu ~tiin, de a insera unele date sau imprejurari (art. 289 C.pen.).

bucura inscrisurile oficiale;
b) obiectul material: inscrisul oficial falsificat emis de organul competent cu

respectarea conditiilor ad validitatem.
~
Inscrierea de date nereale in cametul de munca, de catre un functionar
aflat in exercitiul atributiilor sale de serviciu, constituie fals intelectual, acest act
avand, potrivit art. 1 din Decretul nr. 92/1976, caracter de inscris oficial. Falsifi-
5991
carea unei adeverinte eliberate de 0 cooperativa mestesugareasca privind

vechimea in munca si veniturile unor cooperatori constituie fals in inscrisuri sub
semnatura privata, acest act, in raport cu prevederile art. 150 alin. (2) C.pen.,
neavand caracterul unui inscris oficial (C.S.J., sectia penala, decizia
- art. 43 din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii prevede ca efectuarea cu ~tiinta de
inregistrari inexacte, precum ~i omisiunea eu ~tiinta a inregistrarilor in contabilitate,
avand drept consecinta denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare,
precum si a elementelor de activ ~i de pasiv ee se reflects in bilant, constituie
infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii.
~
Fapta de omisiune, in tot sau in parte, ori evidentierea in actele
contabile sau in aite documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a
veniturilor realizate ori evidentierea in actele contabile sau in aite documente
legale a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor
operatiuni fictive constituie infractiunea complexa de evaziune fiscala,
prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 [fost art. 11 lit. c),
fost art. 13 din Legea nr. 87/1994], nefiind incidente dispozitiile art. 43 (fost
art. 37, fost art. 40) din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilitatii, raportat la
art. 289 din Codul penal, aceste activitati fiind cuprinse in continutul constitutiv
al laturii obiective a infractiunii de evaziune fiscala (I.c.c.J., Sectiile Unite,
Decizia nr. 412008, www.legalis.ro).
2.3. Subtectii Infractlunfi

a) subiectul activ: autor poate fi functionarul sau functionarul public aflat in
exercitiul atributiilor de serviciu;
Actul de vanzare-cumparare intocmit si autentificat de notarul public constituie
inscris oficial, in acceptiunea art. 289, art. 150 alin. (2) C.pen., iar notarul public
are calitatea de functionar in sensul prevederilor art. 147 C.pen. Ca urmare,
autentificarea de catre notarul public a unui act de vanzare-cumparare in care
semnaturile nu apartin vanzatorilor constituie infractiunea de fals intelectual
prevazuta in art. 289 alin. (1) C.pen. (C.S.J., sectia penald, decizia nr.
337811998, www.legalis.ro).
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul (daca toti subiectii
activi au calitatea de functionar/functionar public ~i se afla in exercitarea atributiilor
de serviciu in legatura cu emiterea actului);
- instigarea sau complicitatea nu este conditionata de vreo calitate a participantului.
~
Fapta inculpatului de a detennina, eu intentie, pe 0 salariata subalterna
lui, care nu cunostea realitatea, de a atesta, intr-o chitanta fiscala, date necorespunzatoare adevarului, cu scopul de a fi platite taxe vamale mai reduse de catre
persoana careia i-a fost eliberata chitanta, intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de fals intelectual, savar~ita in conditiile participatiei improprii,
600
prevazuta in art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 31 alin. (2) C.pen. (C.S.J., sectia
penala, decizianr.J53IJ999, inR.D.P. nr.JI200J,p.J40).
b) subiectul pasiv: autoritatea publica, institutia publica sau alta persoana juridica de drept public emitenta a inscrisului oficial.
~
Falsificarea unor inscrisuri apartinand S.N.P. Petrom S.A. ~i ~olosirea
lor nu constituie infractiunea de fals intelectual ~i uz de fals, deoarece aceasta
societate comerciala nu este 0 persoana juridica de interes public, iar bunurile
acesteia, de asemenea, nu sunt de interes public in sensul prevederilor art. 145 ~i
150 alin. (2) C.pen.; ca atare, faptele mentionate constituie infractiunea de fals in
inscrisuri sub semnatura privata prevazuta in art. 290 C.pen. (C. S.J., sectia
penala, decizia nr. 66012002,www.legalis.ro),
2.4. Latura ebleetlva

a) elementul material: falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, fie prin atestarea uneilunor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului,
fie prin omisiunea de a insera o/unele data/date sau imprejurari;
- in ipoteza in care faptuitorul procedeaza la falsificarea unui inscris sub semnatura privata cu prilejul Intocmirii acestuia, prin atestarea uneilunor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea de a insera o/unele data/date
sau imprejurari, iar apoi acest lnscris este depus la una dintre unitatile prevazute de
art. 145 C.pen., se va retine savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura
privata, iar nu cea de fals intelectual;
- prin activitatea infractionala se actioneaza asupra continutului inscrisului oficial
(negotium);
- se va retine savarsirea unei singure infractiuni de fals intelectual, chiar daca
atestarea mincinoasa priveste una sau mai multe fapte sau imprejurari, respectiv daca
omisiunea inserarii priveste una sau mai multe date sau imprejurari;
- cerinta esentiala: falsul trebuie realizat cu ocazia exercitiului atribtqiilor de
serviciu ale faptuttorului i sa fie apt de a produce consecinte juridice;
- in cazul in care falsul este realizat dupa intocmirea lnscrisului sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu ale functionarului, se va retine savarsirea infractiunii de
fals material in inscrisuri oficiale, iar nu aceea de fals intelectual;
- in situatia in care functionarul aflat in exercitarea atributiilor de serviciu atesta
cu prilejul intocmirii unui inscris oficial fapte sau imprejurari necorespunzatoare
adevarului, si ulterior contraface semnatura persoanei care avea competenta de a
semna actul, se va retine savarsirea in concurs real a infractiunii de fals intelectual si
a celei de fals material in inscrisuri oficiale;
- infractiunea de fals intelectual poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de uz
de fals.
~
Falsificarea unor 'acte contabile ale unei societati comerciale private
prin modificari, stersaturi ~i adaugiri ~i folosirea lor la intocmirea evidentelor
.t.,/,,'}
'I
601;
contabile nu constituie infractiunea de fals intelectual ~i de uz de fals,' ci

infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata (c.S.J., sectia
~
Retinand-se savarsirea infractiunii de fals intelectual, caracterizat,
potrivit art. 289 C.pen., prin calitatea de functionar a subiectului activ ~i prin
comiterea faptei in exercitarea atributiilor de serviciu, nu se poate retine ~i
infractiunea de abuz in serviciu prevazuta in art. 248 C.pen. (c.S.J. , sectia
.....
~
Fapta angajatului unei societati comerciale private de a lntocmi facturi
nereale de livrare a unor marfuri si de a le folosi in scopul justificarii unor lipsuri in gestiune constituie infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata
prevazuta in art. 290 C.pen., iar nu infractiunile de fals intelectual ~i uz de fals
prevazute in art. 289 si art. 291 C.pen.,_inscrisurile falsificate si folosite in
vederea producerii unor consecinte juridice neavand caracter oficial (C.S.J.,
~
Inculpata, in calitate de diriginte de oficiu postal, nu a inmanat spre
executare factorului postal un mandat postal in valoare de 2,5 mil. lei. Dupa
primirea mandatului, inculpata I-a retinut, I-a completat cu numele destinatarei,
la rubrica seria si numarul de buletin al destinatarei a trecut datele din buletinul
sau de identitate ~i a semnat pe destinatara, dupa care a aplicat stampila oficiului
postal, Fapta inculpatei care cu prilejul intocmirii inscrisului oficial a atestat
imprejurari necorespunzatoare adevarului, ~i anume faptul ca suma de bani a
fost inmanata destinatarei, a trecut datele din buletinul sau de identitate ca fiind
cele ale destinatarei ~i a semnat cu numele destinatarei, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii prevazute de art. 289 C.pen., deoarece datele nereale
au fost inserate cu prilejul intocmirii inscrisului. Actiunea de a semna in fals
destinatara nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals material
in inscrisuri oficiale prevazuta de art. 288 alin. (2) C.pen., deoarece inculpata nu
a contrafacut semnatura destinatarei, ci a semnat-o cu prilejul intocmirii
inscrisului, atestand astfel ca acea semnatura apartine destinatarei (C.A. Iasi,
sectia penald, decizia nr. 57912003, tn B.J.C.P.J. 2003, p. 288).
increderea publica de care se bucura inscrisurile oficiale;

- in cazul in care fapta este savar~ita din culpa, se va reline participatia improprie
la fals intelectual, pentru instigator sau complice;
602

- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica, chiar daca
inscrisul falsificat nu a fost folosit;
2.7. Pedeapsa
3. Falsul ininscrisuri sub semnitori privati

3.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in falsificarea unui inscris sub semnatura privata, prin
contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, daca
faptuitorul foloseste el insusi inscrisul falsificat sau it Incredinteaza altei persoane
spre folosire in vederea producerii unei consecinte juridice (art. 290 C.pen.).
3.2. Obiectol infractiunii

bucura inscrisurile sub semnatura privata;
b) obiectul material: inscrisul preexistent alterarii, in cazul in care falsul se realizeaza in aceasta modalitate; in ipoteza falsificarii unui inscris sub semnatura privata
prin contrafacere, inscrisul falsificat va reprezenta produsul infractiunii, iar nu
obiectul material al acesteia.
- prin inscris se intelege actul unilateral sau conventional care emana de la una
sau mai multe persoane fizice sau juridice de drept public sau privat ori care apartine
acestor persoane; inscrisul trebuie sa aiba 0 forma materiala (tiparit pe hartie),
neavand relevanta din punct de vedere penal forma electronics a inscrisului;
- inscrisul sub semndtura privata este acel inscris semnat ce este apt sa produca
consecinte juridice in mediul privat (intre particulari);
- in cazul in care inscrisul sub semnatura privata este autentificat de notar, acesta
devine inscris oficial;
- inscrisul trebuie sa aiba valoare probatorie si sa fie apt de a da nastere, modifica
sau stinge raporturi juridice;
- inscrisurile emise de 0 unitate bancara sunt inscrisuri sub semnatura privata,
fiind emise de 0 societate comerciala ce activeaza in mediu privat; in schimb, inscrisurile emise de Banca Nationala a Romaniei sunt inscrisuri oficiale.
F 'alsuri in inscrisuri
603
~
Falsificarea unui inscris sub semnatura privata trebuie sa se realizeze
in unul din modurile aratate in art. 290 C.pen. si sa fie folosit in vederea
producerii unei consecinte juridice. Nesemnarea unei petitii adresate unei
institutii de stat, prin care se aduceau la cunostinta date nereale despre 0 suprafata de teren pentru care trebuia emis titlu de proprietate, nu putea produce
consecinte juridice, 0 astfel de petitie trebuind clasata (CA. Sueeava, sectia
penald, decizia nr. 54912007, www.legalis.ro).
~
Nu este savar~ita infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura
privata dad! inscrisul nu are aparenta unui inscris adevarat si orice persoana
poate realiza ca nu este apt sa produca consecinte juridice, in acest caz nefiind
indeplinita latura obiectiva a infractiunii (CA. Brasov, sectia penala, decizia
nr. 34912002, in B.J. 2002, p. 118).
~
Ordinul de plata nu constituie titlu pentru efectuarea platilor in
acceptiunea art. 282 C.pen. deoarece, potrivit Regulamentului Bancii Nationale
a Romaniei nr. 8 din 19 august 1994, pentru a face plati pe baza acestui ordin,
tara putere circulatorie in sine, societatea bancara este obligata sa indeplineasca
anumite operatiuni rara de care transferul sumei de bani nu se poate realiza. in
atare situatie, fapta de falsificare ~i folosire a unui ordin de plata constituie
infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta in art. 290
alin. (1) C.pen., iar nu infractiunile de falsificare de valori prevazute in art. 282
alin. (1) si in art. 282 alin. (2) C.pen. (CS.J., sectia penald, decizia
3.3. Sublectii infractiunii

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) care are capacitate penala;
complicitatea.
b) subiectul pasiv: persoana fizica sau juridica vatamata material sau moral prin
folosirea inscrisului falsificat.

a) elementul material: falsificarea inscrisului sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii sau subscrierii sau alterare, urmata de folosirea inscrisului fals sau
incredintarea lui spre folosire; inscrisul falsificat trebuie sa fie apt sa produca consecinte juri dice;
- eontrafaeerea (plasmuirea, ticluirea) este modalitatea de falsificare a unui
inscris sub semnatura privata constand in reproducerea, prin imitare, a obiectului
falsificat; contrafacerea poate privi scrierea (continutul inscrisului, cu respectarea
cerintelor de forma) sau subscrierea (semnatura);
604
- alterarea este modalitatea de falsifieare a unui inscris sub semnatura privata prin
modifiearea in sens material a aeestuia (de exemplu, prin efeetuarea unor adaugiri,
stersaturi, modificari in inscris);
- este necesara nu doar falsifiearea inscrisului sub semnatura privata, ei si folosirea aeestuia de catre faptuitor sau incredintarea aeestuia altei persoane spre a-l
folosi, in seopul produeerii de consecinte juridiee (nu este neeesar ea aeeste eonsecinte sa se fi produs efeetiv). Prin urmare, folosirea inserisului falsifieat nu va
eonstitui si infractiunea de uz de fals;
- simpla detinere a unui inscris sub semnatura privata falsifieat nu eonstituie
infractiune.
__
Latura obiectiva a infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura
privata cuprinde doua actiuni, una de falsificare si alta de folosire a inscrisului
sub semnatura privata. Cele doua actiuni cumulate constituie unitatea elementului obiectiv al infractiunii ~i exclude concursul dintre infractiunile prevazute
de art. 290 ~i art. 291 C.pen. (C.A. Iasi, sectia penalii, decizia nr. 189/2005, in
B.J. 2005, p. 97).
__
Fapta inculpatului de a fi intocmit, pentru 0 alta persoana, 0 cerere de
eliberare a unui certificat de urbanism si de a fi semnat cererea respectiva cu
numele acelei persoane nu constituie infractiunea de fals in inscrisuri sub
semnatura privata prevazuta in art. 290 C.pen., atata vreme cat inculpatul a scris
~i semnat actul cu acordul autorului aparent al scrierii, iar continutul inscrisului
reprezinta vointa acestuia (C.A. Bucuresti, sectia a ll-a penala, decizia
nr. 21/1996, in R.D.P. nr. 3/1996, p. 123).
__
Fapta de a intocmi file cec, semnate sub 0 identitate falsa, si de a Ie
folosi pentru ridicarea unor marfuri de la societati comerciaIe, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii de fals in Inscrisuri sub semnatura privata
prevazuta in art. 290 C.pen. (1.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 4012/2009, in
B.J. 2009, p. 731).
__
Falsificarea unor acte contabile ale unei societati comerciale private
prin modificari, stersaturi ~i adaugiri ~i folosirea lor la mtocmirea evidentelor
contabile nu constituie infractiunea de fais intelectual si de uz de fals, ci
infractiunea de fais material in inscrisuri sub semnatura privata (C.S.J., sectia
__
Constituie infractiunea de fals in Inscrisuri sub semnatura privata,
potrivit art. 290 alin. (1) C.pen., falsificarea unui inscris sub semnatura privata
prin vreunul din modurile aratate in art. 288 din acelasi cod - prin contrafacerea
scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod - daca faptuitorul
foloseste inscrisul falsificat ori 11incredinteaza altei persoane spre folosire, in
vederea producerii unei consecinte juridice. Prin unnare, pentru ca falsificarea
unui inscris sub semnatura privata, urmata de folosirea acestuia, sa atraga
F 'alsuri In inscrisuri
605
incidenta dispozitiilor art. 2?0 C.pen., este necesar ca inscrisul sa fie apt a
produce consecinte juridice, In raport cu dispozitiile art. 290 C.pen., depunerea,
in copie xerox, a unui inscris sub semnatura privata falsificat, intr-o actiune
civila in care nu a avut loc 0 dezbatere judecatoreasca, intrucat persoana care a
depus inscrisul a renuntat la judecata, nu inrruneste elementele constitutive ale
infractiunii de fals In inscrisuri sub semnatura privata prevazuta in art. 290
c.pen., inscrisul neavand putere probatorie in procesul civil si nefiind apt a
produce consecinte juridice (I. C. CJ; sectia penald, decizia nr. 114212011,
www.sej.ro).
~
Infractiunea prevazuta in art. 290 C.pen. consta in falsificarea unui
inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 C.pen.
- contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea inscrisului in orice mod daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori 11incredinteaza altei persoane
spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice, Contrafacerea
scrierii include si confectionarea unui inscris sub semnatura privata, care contine
mentiuni necorespunzatoare adevarului. In consecinta, fapta de a intocmi actul
constitutiv si statutul unei fundatii - inscrisuri sub semnatura privata - in
cuprinsul carora faptuitorul a inclus mentiunea necorespunzatoare adevarului ca
activul patrimonial al fundatiei se compune dintr-un imobil, desi coproprietarul
imobilului nu si-a dat acordul pentru intrarea acestuia in activul patrimonial al
fundatiei, acte pe care faptuitorul le-a autentificat si le-a folosit in fata
autoritatilor publice, in vederea producerii de consecinte juridice, constand in
dobandirea personalitatii juridice a fundatiei, inregistrarea fiscala a acesteia si
intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta
in art. 290 C.pen. (l.c.c.J., sectia penala, decizia nr. 2696/2011, www.scj.ro).
~
Faptele inculpatului VMC care, in perioada martie-decembrie 2004, in
baza aceleiasi rezolutii infractionale, a dispus si intocmit in fals mai multe
inscrisuri (contracte, facturi fiscale, avize de insotire a marfii, procese-verbale
de predare primire si 0 decizie), folosite pentru a disimula finantarea ilegala a
campaniei electorale a inculpatului NA ~iprocurarea de materiale de propaganda
electorala pentru acesta, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals
in mscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (/. C. CJ; completul de
5 judecatori, decizia nr. 160/2012, nepublicata).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la

increderea publica de care se bucura inscrisurile sub semnatura privata;

- intentia directa;
fost savar~iti\; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
, '!
III..
------------------~
...
606
3.6. Formele Infractlunil

- tentativa este posibila (fiind necesara inceperea actiunii subsecvente de folosire
sau incredintare in vederea folosirii) si incriminata; simpla falsificare a unui inscris
sub semnatura privata nu constituie tentativa la infractiune;
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica;

~
Fapta de a intocmi, semna si promova in numele unei alte persoane 0
cerere de chemare in judecata in fata instantei civile, tara mandat, de a depune la
dosarul civil, la date diferite, mai multe cereri intocmite ~i semnate in numele
aceleiasi persoane, rara mandat, precum ~i de a completa cu date nereale ~i de a
depune la dosar 0 imputemicire avocatiala semnata in alb de un avocat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in inserisuri sub semnatura
privata in forma continuata, prevazuta in art. 290 alin. (1) C.pen., eu apliearea
art. 41 alin. (1) C.pen. intr-un astfel de caz, instanta dispune, prin hotararea de
condamnare, in temeiul art. 348 C.proc.pen., anularea tuturor inscrisurilor
falsificate (I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 3999/2010, www.legalis.ro).
3.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda de la 500 lei la 30.000 lei.
4. Uzul de fals
4.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata falsificat, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice
(art. 291 C.pen.).

bucura inscrisurile oficiale ori cele sub semnatura privata;
b) obiectul material: inscrisul oficial sau eel sub semnatura privata fals, folosit
de faptuitor,
4.3. Sublectii infractlunfi
- in cazul Inscrisului sub semnatura privata falsificat, uzul de fals poate fi savarsit
numai de 0 alta persoana decat participantii la falsificarea Inscrisului (in cazul
participantilor se va retine numai infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura
Fa/sur; fn inscrisuri
re
is
607
privata). In sarcina falsificatorului se poate retine in concurs real uzul de fals, in

ipoteza in care dupa falsificarea ~i folosirea unui inscris sub semnatura privata,
aceeasi persoana foloseste un alt inscris sub semnatura privata (falsificat de un tert)
in scopul producerii de efecte juridice;
- persoana care falsifies un inscris oficial si apoi il foloseste in vederea producerii
de consecinte juridice savar~e~te un concurs real de infractiuni retinandu-se fals
material in inscrisuri oficiale ~i uz de fals;
complicitatea.
folosirea Inscrisului falsificat.

a) elementul material: folosirea efectiva (prezentare, invocare, depunere) a unui
inscris oficial ori sub semnatura privata falsificat in prealabil;
- este necesar ca faptuitorul sa cunoasca ca inscrisul este fals ~i sa urmareasca
producerea unei consecinte juridice;
- inscrisul folosit trebuie sa fie apt sa produca consecinte juridice;
~
Fapta de folosire, eu vinovatie, de acte vamale false la Registrul Auto
Roman, in vederea verificarii unui autoturism adus din strainatate in seopul
inmatricularii acestuia, constituie infractiunea de uz de fals (l.c.e.J., Sectiile
Unite, Decizia nr. J 9/2006, www.legalis.ro),
- in cazul in care 0 persoana savarseste infractiunea de fals in declaratii, iar apoi
foloseste inscrisul care cuprinde declaratia falsa, nu se va retine uzul de fals, fapta
nefiind tipica, ci numai infractiunea de fals In declaratii;
- infractiunea de fals in declaratii savar~itii prin prezentarea unui inscris fals
absoarbe uzul de fals.

increderea publica de care se bucura inscrisurile oficiale sau cele sub semnatura
privata;

- intentia directs;
fost savar~ita; acestea pot fi avute In vedere de instanta la individualizarea pedepsei.
4.6. Formele lnfracnunfl

608
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica (infractiune

instantanee, iar nu continua);
4.7. Pedeapsa
- Inchisoare de la 3 luni la 3 ani, cand inscrisul folosit este oficiaI;
- inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amends, cand inscrisul folosit este sub semnatura privata.
5. Falsul in declaratii
5.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in fapta unei persoane de a face, in fata unei organ
sau institutii de stat ori unei alte unitati publice, 0 declaratie necorespunzatoare
adevarului, in vederea producerii unei consecinte juridice pentru sine sau pentru aitul
daca, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia tacuta serveste pentru producerea
acelei consecinte (art. 292 C.pen.).
5.2. Obiectul Infracttunf!

a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare Ia Increderea publica in declaratiile date in fata autoritatilor sau altor unitati din cele la care se refera art. 145 C.pen.;
b) obiectul material: inscrisul in care este consemnata declaratia falsa.

- nu constituie obiect material al infractiunii inscrisul care a fost obtinut in urma
declaratiei false.
5.3. Subieeth Infractiunii

- nu este posibil coautoratul, fiecare faptuitor facand declaratia in nume propriu;
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii;
- functionarul in fata caruia se face declaratia ~i care nu cunoaste caracterul fals al
acesteia nu este participant la savarsirea infractiunii; in cazul in care acesta cunoaste
caracterul mincinos al declaratiei datorita unei intelegeri anterioare cu autorul, va
raspunde pentru complicitate la fals in declaratii; in cazul in care functionarul afla
despre caracterul fals al declaratii, neavand nicio intelegere prealabila cu faptuitorul,
si nu sesizeaza de lndata organele judiciare, se va retine infractiunea de omisiune a
sesizarii organelor judiciare prevazuta de art. 262 C.pen.
declaratia falsa,
609

a) elementul material: fapta unei persoane de a face, in fata unei organ sau institutii de stat ori unei alte unitati publiee, 0 declaratie orala sau sensa neeorespun-
zatoare adevarului; .
- este neeesar ca declaratia sa fie facuta in vederea producerii unei consecinte
juridice pentru faptuitor sau pentru altul daca, potrivit legii ori imprejurarilor,
declaratia serveste pentru producerea acelei consecinte; nu este necesara producerea
efectiva a consecintei juridice;
~
Faptele inculpatului de a se prezenta in fata unui notar public ca fiind 0
alta persoana - proprietar al terenurilor inscrise intr-un certificat de mostenitor si, sub aceasta identitate, de a declara necorespunzator adevarului ca el este singurul mostenitor ~i proprietar al terenurilor pe care le instraineaza, determinand
prin actiunile sale notarul public sa intocmeesca un inscris oficial (actul notarial)
in care sa ateste imprejurari necorespunzatoare adevarului - constand in
inscrierea inculpatului ca singur proprietar al terenurilor - intrunesc elementele
constitutive ale infractiunii de fals privind identitatea prevazuta in art. 293
alin. (1) C.pen., ale infractiunii de fals in declaratii prevazuta in art. 292 C.pen.
~i ale participatiei improprii la infractiunea de fals intelectual prevazuta in
art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 C.pen. (l.c.c.J., sectia penald, decizia
~
Inculpatul, mergand la centrul de achizitii al unei societati comerciale
- SC E.I. SRL - pentru a valorifica un cablu electric din aluminiu, care provenea
din furt, si-a atribuit, cu ocazia perfectarii actului de achizitie, 0 identitate falsa,
prezentandu-se sub un alt nume decat eel real, in scopul inducerii in eroare a
societatii ~ipentru a nu fi depistat de organele de cercetare penala. Aceasta fapta
- incadrata de prima instanta ~i de instanta de apel in art. 293 C.pen. - nu
prezinta elementele infractiunii de fals privind identitatea prevazuta in acest text.
In conformitate cu dispozitiile art. 293 C.pen., constituie elementul material al
infractiunii sus-mentionate numai actiunea de prezentare sub 0 identitate falsa in vederea producerii unei consecinte juridice - pentru a induce sau a mentine in
eroare un organ sau institutie de stat sau 0 alta unitate din cele la care se refera
art. 145 C.pen.; or, art. 145 C.pen. enumera - in definirea termenului "public"numai autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juri dice de
interes public. Rezulta, asadar, ca atribuirea unei identitati false la prezentarea in
fata unei societati comerciale cu raspundere limitata nu constituie infractiunea
prevazuta in art. 293 C.pen. (C.A. Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia
nr. 2611998, in c.P.J.P. 1998,p. 123).
- declaratia persoanei vatamate care, cu prilejul constituirii ca parte civila intr-un
proces penal, indica 0 suma mai mare decat valoarea reala a prejudiciului nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii;
- formularea unei cereri de chemare in judecata nu poate eonstitui 0 modalitate de
savarsire a infractiunii de fals in"declaratii, indiferent de obieetul pretentiei ~i de
temeinicia cererii;
610
~
Nu pot duce la retinerea infractiunii de fals in declaratii sustinerile
neadevarate ale reclamantului dintr-o actiune civila, deoarece ele sunt supuse
unei verificari ulterioare obligatorii a continutului lor, de catre instanta, iar
partile in proces au dreptul de a contesta cele sustinute de reclamant si de a face
proba contrara (CA. Bucuresti, sectia a II-a penalii, decizia nr. 41511996, In
R.D.P. nr. 211997).
- falsul in declaratii este absorbit in denuntarea calomnioasa sau in marturia
mincinoasa;
- falsul in declaratii se va retine in concurs cu infractiunea de bigamie, nefiind
absorbit de aceasta;
- declaratia neadevarata a invinuitului sau inculpatului nu constituie fals in declaratii;
~
Fapta persoanei arestate in alta cauza, de a dec1arafals ca a participat
la comiterea unei infractiuni de furt in calitate de complice, cand in realitate nu
participase la aceasta si, astfel, a determinat netrimiterea in judecata a
adevaratului complice - a carui identitate 0 cunostea, savar~e~teinfractiunea de
favorizare a infractorului (Trib. Bucuresti, sectia a II-a penald, decizia
nr. 225911993,nepublicata).
~
Fapta persoanei condamnate, aflate in executarea unei pedepse privative de libertate, care sesizeaza organele de urmarire penala afirmand ca este
autoarea unei anume infractiuni, pe care nu 0 comisese, pentru a zadarnici
urmarirea penala impotriva adevaratilor vinovati, pe care ii cunostea, constituie
infractiunea de favorizare a infractorului, prevazuta de art. 264 C.pen. (CA.
Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 216/1996, nepublicata).
- in cazul in care 0 persoana savarseste infractiunea de fals in declaratii, iar apoi
foloseste inscrisul care cuprinde declaratia falsa, nu se va retine uzul de fals, fapta
nefiind tipica, ci numai infractiunea de fals in declaratii;
- infractiunea de fals in declaratii savar~ita prin prezentarea unui inscris fals
absoarbe uzul de fals;
- dec1ararea falsa a identitatii implica retinerea numai a infractiunii de fals privind
identitatea, nu a unui concurs de infractiuni cu falsul in declaratii; daca pe langa
declaratia falsa cu privire la identitate faptuitorul mai face, cu aceeasi ocazie, ~i aite
declaratii false (de pilda, i~i aroga calitatea de proprietar al unui teren in fata unui
notar public) in scopul producerii de consecinte juridice, faisul privind identitatea va
putea fi retinut in concurs cu falsul in declaratii,
b) urmarea
imedlata: starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la

increderea publica de care se bucura declaratiile facute in fata unei organ sau
institutii de stat ori unei alte unitati publice;
611
5.5. Latura subieetiva

- intentia directa;
5.6. Formele fnfractiunfl

- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica (depunerea
inscrisului ce consemneaza declaratia falsa sau consemnarea declaratiei false);
5.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 Iuni la 2 ani sau amenda.
6. Falsul privind
identitatea
6.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in fapta unei persoane de a se prezenta sub 0 identitate falsa sau de a atribui 0 asemenea identitate altei persoane, pentru a induce sau
mentine in eroare un organ sau institutie de stat ori 0 alta unitate publica, in vederea
producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru aitul (art. 293 C.pen.);
- este asimilat falsului privind identitatea incredintarea unui inscris care serveste
pentru dovedirea starii civile sau pentru legitimare ori identificare spre a fi folosit
tara drept.
I
!
6.2. Obiectul Infractiunii

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la increderea publica pe
care societatea 0 are in constatarile organelor competente cu privire la identitatea
unei persoane;
b) obiectul material: in principiu nu are.
- in cazul in care falsul privind identitatea se realizeaza prin prezentarea unui
inscris fals ori prin incredintarea unui inscris pentru a fi folosit pe nedrept, obiectul
material n constituie inscrisul respectiv.
6.3. Subtecttl Infraetfuntl

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fizica (necircumstantiat) care are
capacitate penala;
- in general, coautoratul nu este posibil;
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii;
..------------------------~-------------
612
- in cazul in care infractiunea este savar~ita prin atribuirea unei identitati false
unei persoane prezente in aceeasi imprejurare, care i~i insuseste identitatea falsa,
aceasta din urma are calitatea de coautor; daca persoana careia i s-a atribuit identitatea falsa nu este prezenta la locul savarsirii faptei, insa in prealabil a fost de acord
sa fie prezentata sub 0 identitate falsa, va avea calitatea de complice;
- in situatia in care infractiunea este savar~ita prin incredintarea unui inscris
pentru a fi folosit pe nedrept, iar eel care I-a primit il foloseste atribuindu-si 0 identitate falsa, cel care incredinteaza inscrisul are calitatea de autor al formei asimilate, iar
eel care foloseste inscrisul calitatea de autor al formei de baza,
b) subiectul pasiv: institutia de stat sau oricare dintre unitatile prevazute de
art. 145 C.pen., in fata carora a fost mcuta prezentarea sub identitatea falsa,
~
Fapta cetateanului roman, aflat in strainatate, de a se prezenta sub 0
identitate falsa autoritatilor unui stat strain constituie infractiunea de fals privind
identitatea prevazuta in art. 293 alin. (1) teza I C.pen. (1.c.c.J., Sectiile Unite,
Decizia nr. 19/2007, www.legalis.ro).

(i) prezentarea sub 0 identitate falsa, oral a sau prin folosirea unui inscris, in fata
unui organ, institutii de stat sau unitati din cele aratate in art. 145 C.pen., in scopul
producerii de consecinte juridice;
- in cazul in care pentru comiterea faptei este folosit un inscris fals, uzul de fals
este absorbit de falsul privind identitatea.
~.
Daea inculpatul s-a identificat in fata politistilor care nimobiliz~sera
dupa savarsirea unei talharii sub alt nume decat eel real, sunt intrunite
elementele constitutive ale infractiunii de fals privind identitatea, chiar daca
faptuitorul nu a prezentat si documente false de identitate, aceasta nefiind 0
conditie esentiala ceruta de lege pentru existenta infractiunii (C.A. Sueeava,
sectia penala, deeizia nr. 170/2005, tn B.J. 2004-2005, p. 52).
~
Faptele inculpatului, de a se prezenta in fata unui notar public ca fiind
o alta persoana - proprietar al terenurilor inscrise intr-un certificat de mostenitor
- si, sub aceasta identitate, de a declara necorespunzator adevarului ca el este
singurul mostenitor ~i proprietar al terenurilor pe care Ie instraineaza, determinand prin actiunile sale notarul public sa intocmeasca un inscris oficial (actul
notarial) in care sa ateste imprejurari necorespunzatoare adevarului - constand
in inscrierea inculpatului ca singur proprietar al terenurilor - intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de fals privind identitatea prevazuta in art. 293
alin. (1) C.pen., ale infractiunii de fals in declaratii prevazuta in art. 292 C.pen.
si ale participatiei improprii la infractiunea de fals intelectual prevazuta in
art. 31 alin. (2) raportat la art. 289 c.pen. (1.C.c.J., sectia penala, decizia
nr. 54112009, in B.J. 2009, p. 767).
613
(ii) atribuirea unei identitati false unei alte persoane in fata unui organ, institutii
de stat sau unitati din cele aratate in art. 145 C.pen., competent sa stabileasca
identitatea persoanei in scopul producerii de consecinte juridice;
(iii) incredintarea directa sau indirecta a unui inscris care serveste persoanei
fizice fa dovedirea in mod direct a starii civile (de exemplu, certificatul de nastere,
certificatul de casatorie etc.) sau pentru legitimare ori identificare (cartealbuletinul de
identitate, pasaportul, legitimatia de serviciu, legitimatia de student etc.) in fata unui
organ, institutii de stat sau unitati din cele aratate in art. 145 C.pen., in scopul de a fi
folosit pe nedrept (forma asimilatii).
b) urmarea Imedlata: starea de pericol pentru valorile juridice protejate;

- intentia directa;
~
Inculpatul, sub identitate falsa, s-a oferit sa stranga fonduri in vederea
construirii unei biserici. Rezulta, de asemenea, ca numai datorita faptului ca nu i
s-a permis sa stranga direct aceste fonduri, ci prin depuneri la CEC sau la Oficiul
parohiei, urmarile demersului facut de inculpat nu s-au produs. Ca unnare a
conditiei impuse de protopop privind modalitatea strangerii fondurilor, inculpatul
nici nu a mai intreprins vreo actiune pentru obtinerea de ajutoare in folosul
bisericii. Prin urmare, scopul urmarit de inculpat prin falsificarea identitatii a fost
acela de a produce, pe aceasta cale, consecinte juridice, iar imprejurarea ca ele nu
s-au produs este irelevanta in ceea ce priveste existenta infractiunii (C.S.J., sectia
6.6. Formele tnfractlunh

- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica;

6.7. Pedeapsa
- atdt pentru forma de baza, cat si in forma asimilata: inchisoarea de la 3 luni la
3 ani.
CapitolulX
Infractiuni care aduc atingere un or relatii privind
convietuirea soclala
1. Abandonul de familie
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in fapta persoanei care avand obligatia legal a de
intretinere fata de 0 alta persoana: (i) 0 paraseste, alunga sau 0 lasa tara ajutor, expunand-o astfel la suferinte fizice sau morale; (ii) nu i~i indeplineste, cu rea-credinta,
obligatia de mtretinere prevazuta de lege sau nu plateste, cu rea-credinta, timp de 2
luni, pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca (art. 305 C.pen.);
iar tmpacarea partilor inlatura raspunderea penala.
1.2. Obiectul lnfracttuntl

a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la raporturile ce presupun obligatia
de intretinere intre membrii familiei;

1.3. Subiectii Infractiunll
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana care are obligatia de intretinere'
si capacitate penala;
1 Noul Cod civil contine 0 reglementare detaliata a obligatiei de intretinere. Astfel:
Art. 513. Caracterullegal al obligatiei de mtretinere: "Obligatia de intretinere exista numai
intre persoanele prevazute de lege. Ea se datoreaza numai daca sunt intrunite conditiile eerute
de lege".
Art. 514. Caracterul personal al obligatiei de intretinere: ,,(1) Obligatia de intretinere are
caraeter personal. (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de
intretinere, daca prin lege nu se prevede altfel. (3) Dreptulla intretinere nu poate fi cedat ~i nu
poate fi urmarit decat in conditiile prevazute de lege".
Art. 515. Inadmisibilitatea renuntarii la intretinere: "Nimeni nu poate renunta pentru viitor
la dreptul sau la intretinere",
Art. 516. Subiectele obligatiei de intretinere: ,,(1) Obligatia de intretinere exista intre sot ~i
sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume
prevazute de lege. (2) Dispozitiile alin. (1) privind obligatia de lntretinere intre rudele in linie
dreapta, precum ~i intre frati si surori sunt aplicabile si in cazul adoptiei, (3) Obligatia de
intretinere exista intre fostii soti, in conditiile prevazute de lege".
Art. 517. intretinerea copilului de catre sotul parintelui sau: ,,(1) Sotul care a contribuit la
intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa presteze intretinere copilului cat timp aeesta
_----
--------
Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala
615
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat (daca toti subiectii
activi sunt debitori ai obligatiei de intretinere), instigare, complicitate; instigarea sau
complicitatea nu este conditionata de vreo calitate a participantului.
b) subiectul pasiv: persoana fizica care este creditorul obligatiei de intretinere.

(i) parasirea (plecarea din locul in care aceasta persoana se afla), alungarea (indepartarea prin orice mijloace din locul in care se afla) sau lasarea tara ajutor (adoptarea unei atitudini de dezinteres, nefurnizand mijloacele necesare traiului) a persoanei fatA de care exista obligatia legala de intretinere, care are ca efect expunerea
acesteia la suferinte fizice sau morale;
- posibilitatea producerii suferintelor este suficienta pentru existenta infractiunii,
nefiind necesar ca acestea sa se fi produs efectiv.
este minor, insa numai daca parintii sai firesti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie.
(2) La randul sau, copilul poate fi obligat sa dea intretinere celui care l-a intretinut astfel timp
de 10 ani".
Art. 518. Obligatia de intretinere apartinand mostenitorilor: ,,(1) Mostenitorii persoanei
care a fost obligata la tntretinerea unui minor sau care i-a dat lntretinere :tara a avea obligatia
legala sunt tinuti, in masura valorii bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii
minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie, insa numai cat timp eel intretinut este
minor. (2) In cazul in care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei
contribuind la intretinerea minorului proportional eu valoarea bunurilor mostenite",
Art. 519. Ordinea de plata a intretinerii: "Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare:
a) sotii ~ifostii soti i~i datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati;
b) deseendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar daca sunt mai multi
descendenti sau mai multi ascendenti, eel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;
c) fratii si surorile i~i datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor".
Art. 520. Intretinerea in cazul desfacerii adoptiei: "Dupa incetarea adoptiei, adoptatul
poate cere intretinere numai de la rudele sale firesti sau, dupa caz, de la sotul sau".
Art. 521. Pluralitatea de debitori: ,,(1) In cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute la art. 516 sunt obligate sa intretina aceeasi persoana, ele vor contribui la plata
intretinerii, proportional cu mijloacele pe care le au. (2) Daca parintele are drept la intretinere
de la mai multi copii, el poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia
dintre ei. eel care a platit intretinerea se poate tntoarce impotriva celorlalti obligati pentru
partea fiecaruia",
Art. 522. Obligatia subsidiara: "In cazul in care eel obligat in primul rand la intretinere nu
are mijloace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui care 0 cere, instanta de tutela Ie
poate obliga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa 0 completeze, in ordinea stabilita
la art. 519".
Art. 523. Divizibilitatea intretinerii: "edud eel obligat nu poate presta, in acelasi timp,
intretinere tuturor celor indreptatiti sa 0 ceara, instanta de tutela, tinand seama de nevoile
fiecareia dintre aceste persoane, poate hotari fie ca lntretinerea sa se plateasca numai uneia
dintre ele, fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa
o ceara. In acest caz, instanta hotara~te, totodata, modul in care se imparte intretinerea intre
persoanele care urmeaza a 0 primi".
616
(ii) neindeplinirea integral a, cu rea-credinta, a obligatiei de intretinere prevazuta

de lege;
- nu este necesar ca obligatia de intretinere sa fie stabilita doar pe cale judecatoreasca;
- indeplinirea partiala a obligatiei de lntretinere echivaleaza cu neindeplinirea
obligatiei;
- neindeplinirea obligatiei de Intretinere trebuie sa aiba caracter de continuitate,
(iii) neplata integral a, cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de intretinere
stabilita printr-o hotarare judecatoreasca executorie.
- trebuie sa fie yorba de 0 pensie de intretinere In sensul Nee, iar nu de 0 obligatie de plata periodica a unei sume de bani stabilita cu titlu de daune materiale sau
morale prin orice titlu (inclusiv printr-o hotarare judecatoreasca);
- nu prezinta importanta pentru existenta infractiunii faptul ca persoana care este
creditorul obligatiei de Intretinere sau reprezentantul acesteia nu a pus in executare
silita hotararea judecatoreasca prin care a fost stabilita pensia de intretinere;
- constituie ,,neplata" a pensiei de mtretinere, in sensullegii penale, ~i plata partiala
a acesteia;
- termenul de doua luni curge de la data la carehotararea judecatoreasca prin care
a fost stabilita pensia de intretinere este executorie sau de la ultima plata efectuata;
- nu este necesar ca cele doua luni de neplata a pensiei de intretinere sa fie consecutive;
- in ipoteza in care subiectul pasiv este un minor, actiunea penala poate fi pusa in
miscare ~i din oficiu;
- daca subiectul pasiv este un major, termenul de formulare a plangerii prealabile
curge de la data expirarii celor doua luni in care pensia de intretinere nu a fost platita
cu rea-credinta, deoarece faptuitorul (debitor al obligatiei de intretinere este
cunoscut); organele judiciare sesizate cu 0 plangere prealabila (indiferent de
momentul sesizarii) trebuie sa verifice daca in ultimele doua luni anterioare sesizarii
de catre persoana vatamata majora, faptuitorul nu a achitat cu rea-credinta pensia de
intretinere, deoarece 0 astfel de neexecutare echivaleaza-cu comiterea infractiunii de
abandon de familie.
b) urmarea imediatA: starea de pericol pentru valorile sociale protejate;
c) legAtura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.
1.5. Latura subiectivA
~
Latura subiectiva a infractiunii de abandon de familie prevazuta in
art. 305 alin. (1) lit. c) C.pen. se caracterizeaza prin rea-credinta, ceea ce
inseamna ca persoana obligata la plata pensiei de intretinere are posibilitatea de
Infractiuni care aduc atingere unor relatiiprivind convietuireasociala
617
a 0 plati, dar refuza sa 0 faca timp de 2 luni. in consecinta, nu savarseste aceasta

infractiune eel care, din cauza lipsei mijloacelor materiale, este impiedicat sa
plateasca pensia de intretinere, nefiind, deci, de rea-credinta (CS.J., sectia
penala, decizia nr. 1748 din 9 iulie 1996, www.legalis.ro).
~
Nu se poate retine existenta infractiunii de abandon de familie prevazuta in art. 305 lit. c) C.pen. - lipsind elementul relei-credinte - atata vreme cat,
dupa pronuntarea hotararii prin care a fost obligat sa plateasca 0 pensie de
intretinere fostei sale sotii, in folosul copiilor rezultati din casatorie, inculpatul a
luat copiii la domiciliul sau, acordandu-le ingrijire ~i intretinere tara contributia
mamei, deoarece, in aceasta situatie, el a fost incredintat ca nu mai trebuie sa
plateasca acesteia vreo suma de bani (CA. Bucuresti, sectia I penald, decizia
nr. 153/1998, in CP.J.P. 1998,p. 1).
I.

- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile la faptele comisive, dar nu sunt
incriminate;
- infractiunea se consuma la momentul: (i) parasirii, alungarii, lasarii tara ajutor,
ce sunt de natura a expune persoana vatamata la suferinte fizice sau morale; (ii) primei
omisiuni referitoare la indeplinirea obligatiei de intretinere si se epuizeaza fie prin
indeplinirea obligatiei, fie prin condamnarea definitiva a infractorului (infractiune
continua); (iii) expirarii celor doua luni de neplata si se epuizeaza la momentul
reluarii platii sau al condamnarii definitive a infractorului (infractiune continua).
1.7. Pedeapsa
- in cazurile prevazute de art. 305 alin (1) lit. a) si b) C.pen.: inchisoarea de la 6
luni la 2 ani sau amenda, iar in cazul prevazut la art. 305 alin (1) lit. c): inchisoarea
de la unu la 3 ani sau amenda;
- In cazul In care partile nu se lmpaca, iar In cursul judecatii inculpatul i~i indeplineste obligatiile, instanta trebuie sa dispuna suspendarea conditionata a executarii
pedepsei (nu si suspendarea sub supraveghere) chiar daca nu sunt indeplinite conditiile din art. 81 C.pen.; suspendarea conditionata astfel dispusa nu poate fi anulata;
- suspendarea conditionata astfel dispusa nu poate fi anulata, putand fi lnsa revocata
numai daca, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie si nu l~i indeplineste obligatiile In cursul judecatii.
~
in cazul in care executarea pedepsei aplicate inculpatului pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie este suspendata conditionat in temeiul
art. 305 alin. (4) C.pen., inculpatul indeplinindu-si obligatiile in cursul judecatii,
nu se mai poate dispune revocarea suspendarii executarii unei pedepse anterioare aplicate tot pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie (CS.J.,
sectia penald, decizia nr:357511999, www.legalis.ro).
-_ _-----..
-------
----
..
-----------
619

a) elementul material: punerea in primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, prin masuri sau tratamente de orice fel (actiuni sau
inactiuni);
- fapta este tipica ~i atunci cand relele tratamente au fost aplicate cu caracter de
continuitate unui minor care a avut un comportament deviant ori ireverentios;
- relele tratamente trebuie sa aiba caracter de continuitate, savarsirea unui singur
act conducand la retinerea numai a unei infractiuni contra vietii, integritatii corporale
sau libertatii persoanei;
- in cazul in care prin rele tratamente aplicate minorului acesta a fost lipsit de
libertate, i-a fost pusa in pericol viata, vatamata integritatea corporala, se va retine
concursul intre aceasta infractiune ~i tentativa de omor, loviri sau alte violente,
vatamare corporal a, vatamare corporala grava, lipsire de libertate in mod ilegal etc.
~
Fapta parintelui de a exercita in mod repetat violente asupra copilului
sau minor, care au avut ca rezultat paralizia partiala a copilului, ~i de a reitera
exercitarea violentelor asupra copilului dupa paralizia partiala a acestuia, cauzand decesul victimei minore, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat si deosebit de gray prevazuta in art. 174, art. 175 alin. (1)
lit. c) si d) si art. 176 alin. (1) lit. a) C.pen., cat si elementele constitutive ale
infractiunii de rele tratamente aplicate minorului prevazute in art. 306 C.pen.,
aflate in concurs ideal de infractiuni, intrucat prin exercitarea violentelor
repetate, care in final au cauzat decesul minorului, parintele a pus in primejdie
grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestuia (l.c.c.J., sectia
~
In cursul lunii decembrie 2010, inculpata S.A. a vandut-o pe fiica ei
S.c., in varsta de 12 ani, contra unei sume de bani, inculpatei C.R. pentru ca, in
spiritul traditiei etniei rrome din care cele doua fac parte, minora sa fie casatorita
cu A.M., fiul inculpatei C.R., in varsta de 11 ani. Minora S.C. nu a fost de acord,
fapt pentru care, de mai multe ori, a fugit de la domiciliul inculpatei C.R. din
comuna V.T., lntoroandu-se la domiciliul mamei sale din mun. C. Inculpata S.A.
o aducea inapoi la domiciliul inculpatei c.R., aplicandu-i de fiecare data 0
corectie fizica. Aceasta situatie a continuat pana in data de 26.07.2011, cand
minora S.C. a fugit din nou si, fiind adusa de inculpata S.A. in localitatea V.T., a
fost legata cu un lant, asigurat cu lacat, de un picior al patului, in locuinta
inculpatei C.R., cu concursul acesteia. Totodata, inculpata S.A. i-a aplicat din
nou minorei 0 corectie fizica, provocandu-i vatamari corporale ce au necesitat
pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale. Cu privire la incadrarea juridica,
fapta eelor doua inculpate de a 0 obliga, in mod repetat, in baza unei intelegeri
prealabile, pe minora parte vatamata, sa locuiasca la locuinta inculpatei C.R.,
restrictionandu-i paoa la impiedicare libertatea de miscare prin legarea cu un
lant de un pat aflat in locuinta ultimei inculpate, intruneste elementele
constitutive al infractiunii de lipsire de libertate prevazute de art. 189 alin. (1) si
(2) c.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. Faptele inculpatei S.A. de a lovi
..------------------------------
620
partea vatamata, cauzandu-i leziuni ce au necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale

pentru vindecare, precum ~i de a-i pune in primejdie grava, prin tratamentul
sanctionator, dezvoltarea fizica ~i morala, se circumscriu continutului constitutiv
al infractiunilor de .Joviri sau alte violente", prevazuta de art. 180 alin. (21)
C.pen. si .rele tratamente aplicate minorului", prevazuta de art. 306 C.pen.
(C.A. Constanta, sectia penala, de minori si familie, decizia nr. 11712011, ln
V. Vaduva, Infractiuni contra libertiuii persoanei, op. cit., pet. 78 nota 1).
b) urmarea imediati: starea de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau
morala a minorului (infractiune de pericol);
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre fapta si urmarea imediata,
2.6. Formele infractlunh

- actele de pregatire ~i tentativa sunt posibile cand fapta se comite prin actiune,
dar nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica ~i s-a

produs starea de pericol;
- poate fi comisa in forma continua (de pilda, prin omisiunea de a asigura 0
alimentatie adecvata, precum ~i un minim de conditii de igiena ce afecteaza buna
dezvoltare fizica a copilului);
- fapta poate fi savar~ita in forma continuata cand sunt repetate relele tratamente
in baza aceleiasi rezolutii infractionale, caz in care se epuizeaza la data comiterii ultimului act de executare.
2.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 la 15 ani ~i interzicerea unor drepturi.
3. Nerespectarea masurilor privind Ineredfntarea minorului

3.1. Nopune
- este infractiunea ce consta in retinerea de catre un parinte a copilului sau minor,
tara consimtamantul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost lncredintat
minorul potrivit legii, daca cresterea si educarea copilului ar fi primejduita (art. 307
C.pen.);
- constituie forma asimilata a acestei infractiuni fapta unei persoane careia i s-a
incredintat un minor prin hotarare judecatoreasca spre crestere ~i educare, de a impiedica, in mod repetat, pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul in
conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent;
621

iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
3.2. Obiectul lnfracttunll
a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la cresterea
copiilor;
~l
educarea
b) obiectul material: in principiu, nu are.

3.3. Subiectil mfractfunil
a) subiectul activ: autor poate fi parintele copilului minor ori persoana careia i
s-a incredintat copilul prin hotarare judecatoreasca;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat (daca toti subiectii
activi au calitatea specials ceruta de lege), instigare, complicitate; instigarea sau
complicitatea nu este conditionata de vreo calitate a participantului.
b) subiectul pasiv: minorul, respectiv parintele care este impiedicat sa-~i indeplineasca obligatiile sau alte drepturi parintesti prevazute de lege.
(i) retinerea minorului de catre parintele care i1 avea in grija dupa expirarea
duratei de timp stabilite prin hotararea judecatoreasca;
- in cazul in care fapta se comite prin rapire, se va retine concursul cu lipsirea de
libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. (2) C.pen.
~
in situatia in care din procesele-verbale intocmite de catre executorul
judecatoresc rezulta ca inculpata a refuzat sa execute hotararea judecatoreasca
prin care tatalui i se permisese sa aiba legaturi personale cu minorul, mai mult,
s-a mentionat in mod expres ca inculpata a refuzat sa permita tatalui sa
comunice cu fiul sau, chiar prin usa intredeschisa, abia la insistentele copilului
permitandu-i accesul in apartament, reiese in mod evident 0 atitudine a mamei
de refuz al exercitarii drepturilor conferite tatalui si suntem in prezenta
infractiunii prevazute de art. 307 C.pen. (CA. Ploiesti, sectia penala, decizia
nr. 127512004, in B.J. 2004, p. 313).
(ii) impiedicarea, in mod repetat, a oricaruia dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti de Incredimare a minorului, in conditiile stabilite de paqi sau de catre organul judiciar.
- caracterul repetat al faptei nu presupune in mod necesar existenta unor acte de
impiedicare succesive.
b) urmarea imedlata: starea de pericol pentru cresterea ~i educarea minorului;

I
-1-
622
Drept penal. Partea specials

fost s~var~ita; acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

- infractiunea in forma tip se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica
(retinerea) si, dat fiind caracterul sau continuu, se epuizeaza in momentul incetarii
retinerii;
- pentru consumarea infractiunii in forma asimilata trebuie ca actele de lmpiedicare s~ aiba caracter repetat; infractiunea se epuizeaza la data incetarii activitatii
infractionale.
3.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 0 luna la 3 luni sau amenda.
Capitolul XI
Alte Infractiuni care aduc atingere unor relatli
privind convletuirea sociaUi
I
I
1. Profanarea de morminte
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a
unui monument sau a unei ume funerare ori a unui cadavru.

a) obiectul juridic: relatiile sociale privind convietuirea sociala referitoare la
persoanele decedate ori la memoria acestora;
b) obieetul material: corpul persoanei decedate, mormantul, monumentul funerar
sau uma funerara,
1.3. Subiectii Infractiunil
a) subiectul aetiv: autor poate fi orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) care are capacitate penala;
- participatia penala este posibila in forma coautoratului, instigarii sau a complicitatii.
b) subiectul pasiv: statul sau orice persoana lezata material sau moral prin fapta
penala.

a) elementul material: profanarea unui mormant, a unui monument, a umei
funerare ori a unui cadavru (de pilda, arderea cadavrului victimei infractiunii de omor
dupa savarsirea faptei; inscriptionarea unor mesaje sataniste pe monumentele
funerare, distrugerea unui mormant etc.);
- efectuarea unei autopsii in vederea stabilirii cauzei mortii sau exhumarea in
vederea efectuarii unei autopsii nu constituie acte de profanare.
b) urmarea imediati: starea de pericol rezultata din vatamarea valorilor sociale

ce constituie obiectul juridic al infractiunii;

9
624
~
Pentru existenta infractiunii prevazute In art. 319 Cpen., In modalitatea profanarii unui cadavru, este necesar ca actiunile materiale de vatamare,
degradare etc. sa fie comise cu intentia de a leza sentimentul de respect datorat
mortilor ~i amintirii acestora. In consecinta, scoaterea cadavrului din casa,
lasarea acestuia pe un camp i incendierea lui, in scopul de a sterge urmele unui
omor, nu constituie profanare, deoarece lipseste intentia specifica laturii
subiective ce caracterizeaza aceasta infractiune (C.S.J., sectia pen ala, decizia
fost savarsita; acestea pot fi avute In vedere de instants la individualizarea pedepsei.

- infractiunea se consuma In momentul comiterii actelor de profanare;
- poate fi retinuta In concurs cu omorul, distrugerea, ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice;
~
In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de
morminte prevazute la art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul,
prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmareste ascunderea faptei de
omor comise anterior, se vor reline in concurs real infractiunea de omor si
infractiunea de profanare de morminte (I.C.CiJ; Sectiile Unite, Decizia
- fapta poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data
comiterii uitimului act de executare.
1.7. Pedeapsa
2. Ultrajul contra bunelor moravuri

publice
~i tulburarea
ordinii ~i Iini~tii
2.1. Continut legal ~icaracterizare

- este infractiunea ce consta In fapta unei persoane care, In public, savarseste acte sau
gesturi, profereaza cuvinte ori expresii sau se deda la orice aite manifestari prin care se
aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public (art. 321 C.pen.);
- constituie variantd agravata a infractiunii savarsirea faptei astfel incat s-a
produs 0 tulburare grava a linistii publice.

a) obiectul [urldlc: relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala;
Aile infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala
625
b) obiectul material: in principiu nu are; ca exceptie, pot exista cazuri in care infractiunea are ca obiect material bunurile sau persoanele asupra carora au fost exercitate acte
de violenta.
2.3. Subiectlt infractlunii

a) subiectul activ: autor poate fi once persoana (necircumstantiat) care are
capacitate penala;
b) subiectul pasiv: principal este statuI, iar eel secundar persoanaiele a carer
liniste a fost perturbata,

a) elementul material: savarsirea de acte sau gesturi, proferarea unor cuvinte ori
expresii sau orice alte manifestari; enumerarea are caracter exemplificativ;
- cerinte esentiale: fapta trebuie savar~ita in public (in sensul art. 152 C.pen., fiind
insa necesar sa fie prezent publicul) si sa fi adus atingere bunelor moravuri, sa fi
produs scandal public ori sa fi tulburat in orice mod linistea publica,
b) urmarea lmedlata: starea de peri col pentru convietuirea sociala;

c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe legatura de cauzalitate intre fapta ~i
urmarea imediata.

~
Faptele inculpatului M.S., care, in noaptea de 25/26.07.2008, a inscriptionat cu vopsea de culoare neagra, pe gardul imprejmuitor al scolii generale
"Simion Barnutiu", situat pe str. Nasaud din mun. Cluj-Napoca, in imediata
apropiere a locuintei partii vatamate A.G., textul ,,A.G. TARFA", aducand astfel
atingere bunelor moravuri, dupa care, in ziua de 26.07.2008, i-a expediat partii
vatamate un mesaj de amenintare, cu continutul "Curva, am sa-ti iau gatul. Pa.",
de natura sa 0 alarmeze pe aceasta, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice,
prevazute de art. 321 alin. (1) C.pen. In ceea ce priveste infractiunea prevazuta
de art. 321 alin. (I) C.pen., textul de incriminare prevede, in structura laturii
obiective, trei urmari alternative, respectiv: sa se aduca atingere bunelor moravuri, sa se produca scandal public ori sa se tulbure, in alt mod, linistea publica.
Este suficienta producerea unei singure astfel de urmari pentru a se putea retine
existenta infractiunii. In speta, urmarea imediata a constat in atingerea adusa
bunelor moravuri prin continutul obscen al mesajului inscriptionat de catre
invinuit, eu amt mai mult cu cat textul a fost inscriptionat pe gardul unei scoli
.~----------------------------~------
626

generale, putand fi vazut nu doar de trecatori, dar si de profesori, parinti ~i elevi.
Ca atare, este nerelevant daca s-a produs scandal public sau s-a tulburat, in alt
mod, linistea publica. Latura obiectiva a infractiunii se realizeaza printr-o
actiune care poate consta in savarsirea in public de acte sau gesturi, in proferarea
de cuvinte ori expresii sau in orice alte manifestari, actiune care aduce atingere
bunelor moravuri sau produce scandal public, faptuitorul avand fata de aceste
din urma rezultate pozitia psihica ceruta de lege. Rezultatele pe care legea le
prevede, la fel ca ~imodalitatile de atingere a bunelor moravuri, sunt alternative,
fiind suficient ca pentru existenta infractiunii sa se produca numai unul dintre
aceste rezultate. Actele, gesturile, cuvintele, expresiile sau manifestarile de orice
fel aduc atingere bunelor moravuri, atunci cand ele contravin obiceiurilor,
deprinderilor, cornportarilor care sunt compatibile c~ respectul reciproc, cu
pastrarea demnitatii umane, cu observarea decentei, in cuvinte ori atitudine. Pe
de alta parte, scandalul public, eel de-al doilea rezultat, care atribuie faptei
caracter penal, presupune zarva, valva, indignare, revolta provocata de 0
asemenea fapta. In speta, scandalul public s-a realizat prin cuvintele, expresiile
triviale scrise de catre inculpat pe zidurile unui loc de educatie, invatamant si
unde au putut fi vazute tara a avea importanta ca la acea data elevii se aflau in
timpul vacantei de vara, din contra locul a fost anume ales de catre inculpat ~i
inclusiv prin aceasta a fost de natura a aduce atingere bunelor moravuri, nefiind
permis ca pe zidurile unei asemenea institutii sa apara scrise expresii indecente
ce lezeaza demnitatea umana ~i intriga prin indecenta lor comunitatea, cat ~iprin
mesajele anterior scrise si care au fost de natura a crea indignare si revolta. In
conditiile unui stat democratic, astfel de manifestari nu se poate sustine ca ar
putea conduce doar la 0 indignare izolata a unei persoane, la 0 revolta cu
caracter singular, ci se ajunge la sentimentul de indignare colectiva. Cu privire la
infractiunea de ultraj, instanta de fond a apreciat ca a existat 0 tulburare a linistii
~i ordinii publice, atat timp cat prin tulburare se intelege "a-~i pierde sau a face
sa-si piarda linistea, a se emotiona, a se ingrijora". Fara indoiala, instanta de
fond a apreciat ca trebuie avut in vedere ca prin liniste se intelege calm, tihna,
pace etc., iar prin ordine publica, se intelege printre altele, mentinerea linistii
cetatenilor, a respectarii drepturilor acestora ~i paza proprietatii publice. Sub
aspectul laturii subiective, instanta de fond a apreciat ca ineulpatul a savarsit eu
intentie directa fapta cunoscand de la inceput reactia ee va urma in randul
comunitatii, iar pentru existenta aeestei infractiuni nu intereseaza mobilul sau
seopul urmarit de autor. Referitor la vinovatia ineulpatului ca element al laturii
subiective, instanta a aratat ca, luand in considerare atitudinea psihica a inculpatului ce rezulta din imprejurarile in care fapta a fost savar~ita,vointa de a savar~i
fapta, urmarirea rezultatului (motivatia savarsirii), se poate trage concluzia certa
ca acesta a prevazut rezultatul faptei, a urmarit rezultatul prin savarsirea faptei,
prin urmare a comis fapta cu intentie directa, fiind indeplinita astfel conditia
ceruta de legiuitor pentru angajarea raspunderii penale in cazul infractiunii
retinute in sarcina inculpatului. Pe de alta parte, s-a mai retinut ca este suficient
pentru a exista scandal public faptul ca s-a ajuns la revolta si indignarea membrilor comunitatii si fata de alti cetateni, deoarece mesajele scrise aveau legatura
directa cu 0 persoana cunoscuta ce locuia in acelasi imobil sau in vecinatate,
astfel incat instanta de fond a apreciat ca ~i prin aceasta prisma trebuie analizata
Alte infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala
627
infractiunea prevazuta de art. 321 alin. (1) C.pen. (CA. Cluj, sectia penala ~i
pentru minori, decizia nr. 547/2011, nepublicata).

- pentru retinerea variantei agravate este necesar ca urmarile faptei tipice sa
constea in cauzarea unei tulburari grave a linistii ~iordinii publice.
~
Pentru aplicarea agravantei prevazute de art. 321 alin. (2) C.pen. este
necesar ca fapta savar~ita de catre inculpat sa fi generat reactii putemice de
indignare ~i dezaprobare in randul publicului. In aprecierea urmarii cerute de
lege se va tine seama - printre altele - de arnploarea rnediului social in care s-a
produs tulburarea, de natura acestui rnediu social, de durata si intensitatea tulburani, reflectate in reactiile carora le-a dat nastere (CA. Craiova, sectia penal a,
decizia nr. 1015/2001, In B.J. 2001, p. 246).

- infractiunea se consuma in momentul in care s-au realizat actele prin care se
aduce atingere bunelor moravuri, respectiv cand s-a produs scandalul public;
- poate fi retinuta in concurs cu 0 infractiune contra persoanei sau a patrimoniului
(de pilda, cu vatamarea corporal a, distrugerea etc.);
- fapta poate fi savar~ita in forma continuata, cand sunt repetate relele tratamente
in baza aceleiasi rezolutii infractionale, caz in care se epuizeaza la data comiterii
~
Fapta de a ucide victima, intr-o discoteca, in prezenta a circa 60 de
persoane, prin lovirea repetata a victirnei cu pumnii ~i picioarele, precum si cu
blatul unei mese in regiunea capului, lntruneste amt elementele constitutive ale
infractiunii de ornor calificat prevazuta in art. 174-175 alin. (1) lit. i) C.pen., cat
~i elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor rnoravuri si
tulburarea ordinii ~i linistii publice prevazuta in art. 321 alin. (2) din acelasi cod,
aflate in concurs ideal de infractiuni, conform art. 33 lit. b) C.pen. (1.C CJ.,
sectia penala, decizia nr. 2935/2011, www.scj.ro).
2.S.Pedeapsa
- pentru forma de baza prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la unu
la 5 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 321 alin. (2) C.pen.: mchisoarea de la
2 la 7 ani.
628
"
3. Ineaierarea
3.1. Nopune
- este infractiunea ce consta in participarea Ia 0 incaierare intre mai multe persoans
(art. 322 C.pen.).
3.2. Obleetul infracpunii
a) obiectul juridic: principal consta in relatiile sociale referitoare la
social a, in vreme ce obiectul juridic secundar consta in viata, integritatea fizica
sanatatea persoanei ~irelatiile sociale in legatura cu acestea;
b) obiectul material: corpul persoanei victima a violentelor sau bunurile asupra
carora acestea s-au rasfrant.
3.3. Sublecth Infraetiunl!
a) subiectul activ: 0 pluralitate de faptuitori care au calitatea de autor; autorii
trebuie sa fie impaqiti in doua tabere de eel putin doua persoane fiecare;
~
Infractiunea de incaierare prevazuta in art. 322 C.pen. presupune 0
pluralitate de subiecti activi, constituiti in eel putin doua grupari, care sa se lupte
intre ele, sa-~i aplice lovituri reciproce. Ca atare, atunci cand exista numai
gruparea inculpatilor, victima careia i-au cauzat moartea fiind singura, fapta se
incadreaza in prevederile referitoare la infractiunea de omor (J. C.CiJ: sectia
- participatia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicitatii,
b) subiectul pasiv: principal este statuI, iar eel secundar este victimalele actelor
de violent! comise in cursul incaierarii.
a) elementul material: participarea efectiva ab initio sau pe parcurs la 0
incaierare intre mai multe persoane grupate in doua tabere; nu conteaza perioada de
timp in care 0 persoana a participat la incaie~;''"
,
- nu va exista incaierare in sensullegii penale daca prima tabara implicata este
fermata din mai multe persoane care exercita acte de violent! asupra unui singur rival
(acesta nu poate fi privit ut singuli ca un grup implicat in lncaierare).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru buna desfasurare a convietuirii
sociale; totodata, in urma incaierarii se poate aduce atingere integritatii corporale sau
sanatatii persoanelor implicate in incaierare;
- infractiunea de loviri ~i aite violente (art. 180 C.pen.) este absorbita in continutul
infractiunii de incaierare.
c) legatora de cauzalitate: trebuie dovedita legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata numai in cazul in care aceasta consta tntr-o atingere
a vietii, integritatii corporale sau sanatatii persoanelor implicate in incaierare.
629

fost savar~ita; acestea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.

3.6.1 incaierarea in cursu I carela s-a produs vatamarea corporala (art. 181
C.pen.) ori vatamarea corporala grava (art. 182 C.pen.) a unei persoane, tara a
fi cunoscut taptuitorul
I
!
I
j
- este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca participantul la incaierare, care a provocat vatamarea corporala (art. 181 C.pen.) ori vatamarea corporals
grava (art. 182 C.pen.) a unui alt participant sau a unui tert, sa nu fie identificat;
- in cazul in care sunt vatamate mai multe persoane in cursu I incaierarii, se va
retine existenta unui concurs de infractiuni;
- varianta agravata a infractiunii de tncaierare se comite cu intentie sau cu praeterintentie;
- participantii la incaierare vor raspunde penal pentru forma mai grava a infractiunii, cu exceptia participantului a carei integritate corporala sau sanatate a fost
vatamata care va raspunde numai pentru forma de baza a infractiunii;
- in situatia in care in urma incaierarii rezulta numai urmarea imediata prevazuta de
art. 180 C.pen. (suferinta fizica, indiferent de intensitate, produsa prin lovire sau alte
violente ori 0 leziune traumatica pentru a carei vindecare sunt necesare intre 1 ~i 20 de
zile de ingrijiri medicale) se va retine forma de baza a infractiunii de incaierare.
3.6.2. incaierarea in cursul carela s-a produs moartea unei persoane, tara a fi
cunoscut taptuitorul
- este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca participantul la incaierare, care a provocat moartea unui alt participant sau a unui tert, sa nu fie identificat;
- in cazul in care se produce moartea mai multor persoane in cursul incaierarii, se
va retine existenta unui concurs de infractiuni;
- varianta agravata a infractiunii de incaierare se comite cu intentie sau cu
praeterintentie;
- toti participantii la incaierare vor raspunde penal pentru forma mai grava a
infractiunii;
- daca participantul la incaierare care a provocat moartea este cunoscut, acesta va
raspunde numai pentru savarsirea infractiunii de omor (simplu, calificat ori deosebit
de grav), respectiv loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar in sarcina celorlalti
participanti la incaierare se va retine savar~irea infractiunii de incaierare in forma de
baza prevazuta de art. 322 alin. (l) C.pen.
1,\
.
''.1'
II
3.7. Formele lnfractiunii

- actele de pregatire si tentativa sunt posibile, nefiind insa incriminate;
630
- infractiunea se consuma in momentul in care gruparile adverse se angajeaza in

conflict;
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data comiterii
ultimei incaierari.
3.S. Pedeapsa
- pentru forma de baza prevazuta de art. 322 alin. (1) C.pen.: inchisoare de la
luna la 6 luni sau amenda;
- pentru prima varianta agravata prevazuta de art. 322 alin. (2) teza I C.pen.:
inchisoarea de la 6 luni la 5 ani;
- pentru cea de-a doua varianta agravata prevazuta de art. 322 alin. (2) teza a II-a
C.pen.: inchisoarea de la 3 la 15 ani;
- art. 322 alin. (2) C.pen. prevede 0 cauza de reducere a pedepsei in situatia in
care in urma incaierarii se produce vatamarea corporala grava a unei persoane si este
cunoscuta persoana care a produs aceasta urmare; in aceasta ipoteza, in sarcina celui
care a produs vatamarea corporala grava se va retine numai savarsirea infractiunii
prevazuta de art. 182 C.pen. (nu ~i incaierarea), reducandu-se insa maximul special al
pedepsei cu un an; in sarcina celorlalti participanti la incaierare (inclusiv a persoanei
care a suferit vatarnarea corporal a grava) se va retine savar~irea. infractiunii de
incaierare in forma de baza prevazuta de art. 322 alin. (I) C.pen.
3.9. Cauze speciale de nepedepsire

Potrivit art. 322 alin. (4) C.pen., participantul la incaierare nu va fi pedepsit
pentru aceasta infractiune daca:
(i) a fost prins in incaierare impotriva vointei sale;
(ii} a Incercat sa-i desparta pe cei prinsi in incaierare;
(iii) a incercat sa respinga un atac; in fapt, in aceasta ipoteza fapta este comisa in
legitima aparare, tnlaturand chiar caracterul penal al faptei, ~i nu doar aplicarea unei
pedepse;
(iv) a Incercat sa apere pe altul.
- este necesar pentru a retine aplicabilitatea art. 322 alin. (4) C.pen. ca persoana
care invoca acest articol sa nu fi participat la incaierare decat in limite le enumerate
mai sus.
4. Asociereapentru savar~ireade lnfractluni

4.1. Netlune
- este infractiunea ce consta in fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei
asocieri in scopul savar~irii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele
enumerate in art. 167 C.pen. ori in art. 7 din Legea nr. 39/2003, ori de a adera sau de
a sprijini sub orice forma 0 astfel de asociere (art. 323 C.pen.).
AZte infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala
4.2. Obiectul infractiumi

a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala;
b) obiectul material: nu are.
4.3. Subiectii Infractlunii
a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana (necircumstantiat) care are capacitate penala in cazul savarsirii infractiunii in modalitatea initierii, aderarii sau
spnjmmi;
- in situatia savarsirii faptei in modalitatea asocierii va exista 0 pluralitate
constituita de subiecti activi, constand intr-un grup de persoane, care are 0 structura
organizatorica si un plan infractional de realizat;
- participatia penala este posibila sub forma instigarii la aderarea ori la sprijinirea
asocierii infractionale; instigarea la constituire echivaleaza cu initierea constituirii,
faptuitorul avand in acest caz numai calitatea de autor al infractiunii;
- este posibila complicitatea numai prin promisiunea de tainuire sau de favorizare, nu
~icea prin inlesnire sau ajutor care echivaleaza cu sprijinirea unei grupari criminale.
(i) asocierea in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni;
- reprezinta fapta de a Iua parte la constituirea unor asocieri, devenind astfel
membru al acesteia.
...
Asocierea presupune activitatea de constituire, prin consensul mai
multor persoane, a unui nucleu autonom, in scopul de a fiinta in timp ~i de a
pregati, organiza si duce la indeplinire planurile de comitere a unor infractiuni,
Prin urmare, infractiunea subzista indiferent daca obiectivul care a determinat
asocierea se realizeaza sau nu din punct de vedere faptic (C.A. Ploiesti, sectia
penala, decizia nr. 52312001, in B.J. 2001, p. 321).
...
Fapta inculpatilor de a se asocia in scopul de a fura obiecte de cult din
bisericile situate intr-c anumita zona, de a-si organiza activitatea pentru a
procura unelte necesare patrunderii prin efractie in incinta acestora si autoturisme necesare deplasarilor, pentru programarea spargerilor si valorificarea
obiectelor de cult sustrase intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
asociere pentru savarsirea de infractiuni prevazuta in art. 323 C.pen. (I.c.c.J.,
sectia penala, decizia nr. 38512005, www.legalis.ro) .
...
Savar~irea mai multor furturi de bunuri de acelasi fel de catre mai
multi faptuitori, la propunerea unuia dintre ei, tara sa existe 0 organizare a
grupului, reguli de actionare, 0 ierarhie a membrilor si repartizare a rolurilor, nu
constituie infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni prevazuta in
632
art. 323 C.pen., ci una sau mai multe forme de participatie prevazute in Titlul II
Capitolul III din Partea generals a Codului penal (CS.J., sectia penala, deeizia
nr. 402512002,www.sej.ro).
~
Participarea spontana si rara 0 intelegere prealabila a mai multor persoane la savarsirea unor fapte penale nu constituie infractiunea de asociere in
vederea savarsirii unor infractiuni (CA. Bucuresti, sectia penala, decizia
nr. 38911999, in c.P.J.P. 1999, p. 25).
(ii) initierea constituirii unei asocieri In scopul savarsirii uneia sau mai multor
infractiuni;
- reprezinta fapta de a pregati asocierea infractionala;

- nu prezinta importanta pentru existenta infractiunii daca scopul a fost atins;
(iii) aderarea (fapta de a intra efectiv ca membru, Intr-o asociere) sau sprijinirea
(ajutarea, inlesnirea) sub orice forma a unei asocieri constituite in scopul savarsirii
uneia sau mai multor infractiuni,
- sprijinirea trebuie realizata de persoane care nu fac parte din asociatie;
(i) asociatia sa nu aiba caracterul unui grup criminal organizat care presupune
existenta unui grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care actioneaza
in mod coordonat in cursul unei anumite perioade de timp, in scopul comiterii uneia
sau mai multor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu
financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infractional organizat grupul
format ocazional in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si
care nu are continuitate sau 0 structura determinata ori roluri prestabilite pentru
membrii sai [art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003];
(ii) scopul asocierii este savarsirea unei infractiuni, altele decat cele enumerate in
art. 167 C.pen. ori in art. 7 din Legea nr. 39/2003.
b) urmarea imedlata: starea de pericol pentru statuI de drept si relatiile de

convietuire sociala;
- daca fapta de asociere a fost urmata de savarsirea unei infractiuni, se vor aplica
regulile privind sanctionarea concursului de infractiuni (cumul juridic/absorbtie intre
pedeapsa pentru infractiunea respectiva si pedeapsa pentru asocierea in vederea
savarsirii de infractiuni),

- intentia directa;
fost savarsita; acestea pot fi avute in vedere de instants la individualizarea pedepsei.
4.6. Formele Infractiunil

--------------------------
Alte irfraqiunt care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala
633
- infractiunea se consuma in momentul in care s-a realizat fapta tipica ~i s-a

produs starea de pericol;
- poate avea caracter continuu, in modalitatea asocierii sau aderarii la 0 asociatie I
infractionala, ori caracter continuat, in modalitatea initierii sau a sprijinirii asocierii I
infractionale,
I
I
4.7. Pedeapsa
I
I
- inchisoarea de la 3 la 15 ani;
- pedeapsa ce se poate aplica pentru savarsirea acestei infractiuni nu poate depasi II

pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea ce intra in scopul asocierii;
I
- legea prevede si 0 cauza de nepedepsire care are caracter personal ce consta in I
denuntarea a~~ci~rii autoritatilor de S"tat.s~u judi~iare mai inainte de a fi desco~e~ta I
de acestea ~1 inainte de a se fi savar~lt infractiunea pentru care a fost constituita]
asocierea.
I
5. Prostitutta
5.1. Netlane
- infractiunea ce consta in practicarea de acte sexuale de orice natura cu diferite
persoane in scopul procurarii mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de
existenta,
5.2. Obiectul fnfractiunh
a) obiectul juridic: relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala;
b) obiectul material: banii sau alte foloase procurate prin savarsirea infractiunii,
I
I
5.3. Sublectii infracpunii

a) subiectul activ: autor poate fi orice persoana fizica (necircumstantiat) care are
capacitate penala;
- complicitatea la prostitutie este incriminata ca infractiune de proxenetism sub I
forma inlesnirii practicarii prostitutiei.
I
5.4. Latura obiecttva

a) elementul material: practicarea de acte sexuale de orice natura cu diferite
persoane (actiunea mijloe) in seopul procurarii tuturor mijloaeelor de existenta sau a I

principalelor mijloace de existenta (actiunea scop);
i
- act sexual de orice natura desemneaza raportul sexual ori actul sexual oral sau
anal eu 0 persoana (hetero sau homosexual), precum si orice alte acte de penetrare
vaginala, orala sau anala cu caraeter sexual;
634
- fapta nu este tipica atunci cand practicarea de acte sexuale de orice natura nu
este facuta in scopul asigurarii mijloacelor de existents, pe care faptuitorul le obtine
din alte activitati licite, sau atunci cand actele sexuale sunt intretinute cu acee~i
persoana chiar in scopul procurarii tuturor mijloacelor de existenta,
b) urmarea Imedlata: stare de pericol pentru valorile protejate;
c) Iegatura de cauzalitate: rezulta ex reo

- intentia directa;
- scopul: procurarea tuturor mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace
de existenta;
- nu intereseaza mobilul cu care a fost savar~ita fapta.
5.6. Formele mtracttunlt

- tentativa nu este posibila;
- este 0 infractiune de obicei care se realizeaza prin repetarea faptei prevazute de
norma de incriminare de un numar suficient de ori incat sa indice obisnuinta
persoanei in a 0 savarsi; pana in momentul realizarii numarului suficient de fapte, nu
se poate retine un inceput de executare a activitatii infractionale, iar in momentul
realizarii, infractiunea se considera consumata,
5.7. Pedeapsa
6. Proxenetismul
6.1. Notlune
- este infractiunea ce consta in Indemnul, lnlesnirea practicarii prostitutiei, tragerea de foloase de pe unna practicarii prostitutiei, recrutarea unei persoane pentru
prostitutie ori traficul de persoane in acest scop ori constrangerea la prostitutie
(art. 329 C.pen.);
- constituie variantd agravata a infractiunii de proxenetism savarsirea faptei fata
de un minor sau daca fapta prezinta alt caracter grav.
6.2. ObiectuI Infractiunli

a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala,
libertatea sexuala, demnitatea si integritatea corporala a persoanei;
b) obiectul material: corpul persoanei care practica prostitutia,
635

a) subiectul activ: autor poate fi once persoana (necircumstantiat) care are
capacitate penala;
f
b) subiectul pasiv: principal este statuI, iar eel secundar persoanele care practica
prostitutia ca urmare a activitatii proxenetului.
- pluralitatea de subiecti pasivi secundari presupune retinerea unui concurs de
infractiuni, in cazul in care nu se retine forma continuata a infractiunii.

a) elementul material: tndemnul ori inlesnirea practicarii prostitutiei sau tragerea
de foloase materiale sau morale de pe urma practicarii prostitutiei;
- pentru existenta infractiunii este suficient simplul indemn la prostitutie, nefiind
necesar ca indemnul sa aiba ca efect determinarea persoanei la practicarea prostitutiei
sau inceperea practicarii prostitutiei;
- inlesnirea practiciirii prostitutiei reprezinta 0 incriminare autonoma a complicitatii; fapta este tipica chiar daca se realizeaza printr-un singur act de inlesnire,
realizat prin orice mijloace;
- tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei presupune obtinerea de
bani sau alte foloase materiale ori morale direct sau indirect din activitatea de prostitutie.
~
In situatia in care inculpatul a savar~it faptele de a recruta, de a
indemna si de a tnlesni practicarea prostitutiei de catre mai multe parti vatamate,
oferindu-Ie acestora cazare, cautandu-le clienti ~i luand bani pentru relatiile
sexuale practicate de ele in diferite perioade de timp, trebuie retinute in concurs
mai multe infractiuni de proxenetism, prevazute de art. 329 alin. (1) si (2) C.pen.
Faptul ca de fiecare data inculpatul a profitat de anumite conditii prielnice, a
conceput si realizat distinct fiecare fapta, precum ~i perioadele relativ mari
dintre ele sunt argumente care impun concluzia ca fiecare dintre acestea prezinta
continutul unei infractiuni distincte, putandu-se aprecia ca a actionat pe baza
unei hotarari autonome, luate in mod spontan si reinnoite cand a avut prilejul
(l.C'CJ;
sectia penala. decizia nr. 437912004, www.legalis.ro).
b) urmarea Imedlatai starea de pericol pentru relatiile de convietuire sociala;

- in cazul in care fapta se savarseste in modalitatea indemnarii la practicarea prostitutiei, latura subiectiva imbraca numai forma intentiei directe.
636

(i) recrutarea (atragerea persoanelor cu scopul ca acestea sa intre in slujba celui
care organizeaza practicarea prostitutiei, fie in tara, fie in strainatate) sau constrangerea fizica ori psihica a unei persoane pentru practicarea prostitutiei ori traficul de
persoane in scopul practicarii prostitutiei;
- fapta se comite cu intentie directs,
~
1. Distinctia dintre infractiunea de trafic de persoane prevazuta de
art. 12 si, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 si cea de proxenetism
prevazuta de art. 329 alin. (1) C.pen. este data de obiectul juridic generic diferit
al celor doua incriminari, respectiv de valoarea sociala diferita, protejata de
legiuitor prin textele incriminatorii ale celor doua legi: in cazul infractiunilor
prevazute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apararea dreptului la libertatea de
vointa ~i actiune a persoanei, iar in cazul infractiunii de proxenetism prevazute
de art. 329 C.pen., apararea bunelor moravuri in relatiile de convietuire sociala
si de asigurare licita a mijloacelor de existenta;
2. Drept urmare, in cazul in care 0 persoana, tara a intrebuinta constrangeri,
indeamna sau inlesneste practicarea prostitutiei ori trage foloase de pe urma
practicarii prostitutiei de catre persoane majore, savar~e~te infractiunea de
proxenetism prevazuta de art. 329 alin. (1) C.pen.;
3. In cazul in care 0 persoana, tara a intrebuinta constrangerea, recruteaza
persoane majore pentru prostitutie ori traficheaza persoane majore in acest scop,
fapta intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism,
prevazuta de art. 329 alin. (2) tezele Isi a II-a C.pen.;
4. In situatia unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire
a unei persoane, prin amenintare, violenta, rapire, frauda ori inselaciune, abuz de
autoritate sau prin alte forme de constrangere ori profitand de imposibilitatea
acelei persoane de a-si exprima vointa sau prin oferirea, darea, acceptarea sau
primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei
care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane,
fapta intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane,
prevazuta de art. 12 din Legea nr. 678/2001;
5. In cazul in care 0 persoana actioneaza asupra altei persoane prin modalitatile
aratate la pet, 2 ~i 3, indemnand, inlesnind sau tragand foloase ori recrutand sau
traficand persoane majore in vederea practicarii de bunavoie a prostitutiei, iar
ulterior actioneaza asupra aceleiasi persoane ~i prin modalitatile aratate in
continutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001, se va retine savarsirea atat a
infractiunii prevazute de art. 329 alin. (I) C.pen. sau art. 329 alin. (2) tezele I ~i
a II-a C.pen., dupa caz, cat si a infractiunii prevazute de art. 12 din Legea nr.
678/2001, in concurs real (1.C.c.J., Sectiile Unite, Decizia nr. 16/2007,
www.legalis.ro),
~
Absenta constrangerii, in vreuna dintre modalitatile specifice de realizare
a ei, astfel cum sunt precizate in art. 12 ~i 13 din Legea nr. 678/2001, atrage incadrarea faptei de a Indemna ori inlesni practicarea prostitutiei sau de a trage foloase
de pe urma practicarii prostitutiei in infractiunea de proxenetism, indiferent de
faptul ca persoanele asupra carora se exercita aceste actiuni sunt majore sau
637
minore. Astfel, cata vreme inculpatii au indemnat persoanele respective la practicarea prostitutiei ~i au inlesnit activitatea lor, chiar primind bani pentru aceasta,
insa persoanele care s-au prostituat au avut intotdeauna libertatea de a alege, nu
sunt intrunite elementele infractiunii de trafic de persoane sau de minori. Retinerea
unei infractiuni unice in forma continuata de proxenetism, si nu mai multe ..
infractiuni aflate in concurs, respectiv, atatea infractiuni cati subiecti pasivi exista,
este corecta, deoarece, analizand elementele de fapt concrete, conditiile de loc si
timp in care s-au comis faptele, rezulta in mod evident ca acestea s-au savarsit in
realizarea aceleasi rezolutii infractionale, pluralitatea de acte separate fiind comise
intr-un interval de timp mai mult sau mai putin indelungat (C.A. Cluj, sectia
penala # de minori, decizia nr. 4412010, in B.J. C.A. Cluj 2010).
(ii) savarsirea faptei fata de un minor; faptuitorul trebuie sa cunoasca starea de
minoritate a persoanei care practica prostitutia;
(iii) savar~irea unei fapte de proxenetism in forma de baza sau in cele agravate
prezentate anterior daca fapta prezinta alt caracter gray.
6.7. Formele fnfractiunli

- tentativa este posibila si este incriminata; nu este posibila tentativa in cazul
indemnului realizat pe cale orala, cand infractiunea se consuma instantaneu;
- infractiunea se consuma la data savarsirii faptei tipice;
- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data comiterii
ultimului act de executare .
....
Indemnul si constrangerea la prostitutie a doua persoane, asigu~area
conditiilor pentru practicarea prostitutiei, prin acte repetate timp de mai multe
luni, constituie infractiunea continuata de proxenetism, faptele fiind savarsite in
realizarea aceleiasi rezolutii (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 374312001,
www.legalis.ro).
6.8. Pedeapsa
- pentru forma de baza prevazuta de art. 329 alin. (1) C.pen.: inchisoarea de la 2 la
7 ani ~i interzicerea unor drepturi;
- banii, valorile sau orice aite bunuri care au servit sau au fost destinate sa serveasca, direct sau indirect, la comiterea infractiunii in forma tip sau in cele agravate,
precum si bunurile ori valorile care au fost dobandite prin savarsirea acesteia se confisca, iar daca nu se gasesc, condarnnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
GRILE. DREPT PENAL. PARTE A SPECIALA
Nota: Fiecare grila are unul sau maximum doua raspunsuri corecte.
1. Omorul calificat savar~it cu premeditare:
a. se poate retine in cazul savarsirii unei infractiuni deviate in modalitatea error in
personam;
b. se poate retine in cazul savarsiri! unei infractiuni deviate in modalitatea
aberatio ictus;
c. presupune ca premeditarea reprezinta 0 circumstanta reala.
2. Omorul calificat sAvar~itdin interes material:

a. presupune ca infractorul intra in posesia avantajului material concomitent sau
imediat dupa savarsirea infractiunii;
h. presupune ca interesul material reprezinta 0 circumstanta reala;
c. se poate retine in cazul savarsirii unei infractiuni deviate in modalitatea aberatio ictus.
3. Omorul calificat sAvar~itasupra unei rude apropiate:

a. se poate reline in cazul savarsirii unei infractiuni deviate in modalitatea error in
personam care a avut ca urmare moartea rudei apropiate;
h. se poate retine in cazul savarsirii unei infractiuni deviate in modalitatea
aberatio ictus care a avut ca urmare moartea rudei apropiate;
c. nu se va reline in cazul in care faptuitorul a urmarit uciderea sotului, dar prin
devierea loviturii a omorat 0 terta persoana necunoscuta.
4. in cazul in care un biciclist atlat in stare de ebrietate, care nu respecti

regulile de ctrculatie pe drumurile publice, accidenteazA mortal 0 persoana, se
va retine savar~irea Infractluntl de ucidere din culpa prevazuta de:
a. art. 178 alin. (1) C.pen.;
h. art. 178 alin. (2) C.pen.;
c. art. 178 alin. (3) C.pen.
5. Omorul calificat absoarbe natural infractiunea de:

a. loviri sau alte violente;
h. vatamare corporala;
c. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte.
6. Omorul calificat savar~it in legatura cu indeplinirea indatoririlor de

serviciu sau publice ale victimei este 0 circumstanta:
a. real a;
h. personals, care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti;
c. personals, care se poate rasfrange asupra celorlalti participanti.
-------------------------
\.
OR/LE
639
7. in cazul in care, dupa determinarea la sinucidere ,I efectuarea de sinuciga,

a unor acte prin care urmareste sa i~i suprime vlata, fiptuitorul intervine ,i
salveaza vlata stnucigasulut, se va retine:
a. tentativa la infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii;
b. cauza de nepedepsire a tentativei constand in impiedicarea producerii rezultatului;
c. infractiunea
de determinare sau inlesnire a sinuciderii in forma consumata .
."~.
8. Infractiunea de loviri sau alte vlelente previzuti de art. 180 alin. (1) C.pen.
se sivir~e~te:
a. numai cu intentie directa;

b. cu intentie directa sau indirecta;
c. cu praeterintentie.
9. in situatla in care, cu aceesst ocazie, per soana vitimati este loviti de mai
multe ori de fiiptuitor, cauzindu-i-se numai suferinte fizice, se va retme:
a. 0 singura infractiune simpla de loviri sau alte violente;

b. 0 infractiune de infractiuni de loviri sau alte violente in forma continuata;
c. un concurs de infractiuni,
10. Infractiunea de loviri sau alte violente:

a. nu absoarbe niciodata infractiunea de amenintare;
b. este absorbita in infractiunea de vatamare corporala;

c. este absorbita de infractiunea de purtare abuziva savar~ita in forma de baza.
11. in cazul infractiunii de vitimare corporali:

a. persoana juridica poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii indiferent de
varianta in care este savar~ita;
b. este necesar ca numarul ingrijirilor medicale sa fie de eel putin 20 de zile;
c. in toate ipotezele impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
12. Vltimarea corporals gravl:

a. nu exclude retinerea circumstantei agravante legale prevazuta de art. 75
alin. (1) lit. b) C.pen.;
b. nu este 0 infractiune progresiva;
e. poate fi savar~ita cu intentie directa indiferent de modalitatea in care este realizata si de urmarea produsa,
13. Infractlunea de loviri sau vltimlri

art. 183 C.pen. poate fi sivir~iti:
cauzatoare de moarte previzuti de
a. numai de 0 persoana fizica;

b. de 0 persoana juridica;
c. eu intentie indirecta .
....----------------------------------------~~
640
14. Infracttunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prevazuta de

art. 183 C.pen. este 0 infractiune:
a. de peri col concret;
h. omisiva prin comisiune;
c. imprescriptibila.
15. Infractiunea de provocare ilegala a avortului in forma tip se savir,e,te:
a. cu intentie directa sau indirecta;
h. numai cu intentie directa;
c. cu praeterintentie.
16. Partlcfpatta penala in cazul infractiunii de lipsire de libertate forma tip
prevazuta de art. 189 aline(1) C.pen. este posibila:
a. in forma coautoratului;
h. in forma instigarii;
c. in toate formele complicitatii,
17. Lipsirea de Iibertate in mod ilegal:
a. este 0 infractiune continua succesiva;
h. este 0 infractiune continua permanenta;
c. poate fi savar~ita de 0 persoana juridica.
18. Se va rettne lipsirea de libertate in mod ilegal in varianta agravata ort de
cite ori:
a. subiectul activ simuleaza orice calitate oficiala;
h. fapta este savar~ita de un autor si un complice;
c. se produce praeterintentionat punerea in pericol a sanatatii victimei.
19. La infraetlunea de violare de domicillu tentativa:
a. este intotdeauna posibila, insa este neincriminata;
b. este posibila numai la modalitatea patrunderii tara drept, caz in care este si
incriminata;
c. nu este incriminata.
20. Daca Bptuitorul patrunde, Bra drept ,i Bra consimtamintul persoanei
vatamate, pe timp de zi ,i inarmat cu un lemn in domiciliul acesteia:
a. savarseste infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art. 192 alin. (1)
C.pen.;
h. savarseste infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art. 192 alin. (2)
C.pen.;
c. actiunea penala pentru infractiunea savar~ita se pune in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate,
21. in cazul infractiunii de amenlntare:
a. actele pregatitoare nu suntincriminate;
h. nu se poate retine intentia supravenita;
c. raul cu care se ameninta poate fi trecut sau viitor.
GRILE
641
22. La Infraetiunea de santa]:

a. subiectul pasiv poate fi 0 persoana juridica;
b. tentativa este incriminata;
c. latura subiectiva consta numai in intentia directa,
23. La lnfractlunea de divulgare a secretului profesional:

a. subiectul activ poate fi si 0 persoana juridica;
b. participatia penala este posibila numai in forma instigarii si a complicitatii;
c. forma de vinovatie este numai intentia directs,
24. in cazul fufraetlunf! de viol:

a. tentativa nu este posibila dedit in forma intrerupta;
b. impiedicarea producerii rezultatului reprezinta 0 cauza de nepedepsire a tentativei;
c. desistarea reprezinta 0 cauza de nepedepsire a tentativei.
25. in cazul infracpunii de act sexual cu un minor:

a. tentativa nu este posibila decat in forma intrerupta;
h. lmpiedicarea producerii rezultatului reprezinta 0 cauza de nepedepsire a tentativei;
c. desistarea reprezinta 0 cauza de nepedepsire a tentativei.
26. Infractiunea de seductle se consuma:

a. la momentul intretinerii raportului sexual;
b. numai la momentulla care promisiunile de casatorie nu sunt onorate;
c. la momentul in care persoana vatamata a realizat ca promisiunile de casatorie
sunt mincinoase.
27. in cazul in care profesorul de liceu, profitind de calitatea sa ~i de relatla

anterioari de prietenie, tntrettne, in public, un act sexual oralliber censlmtlt cu
o eleva minora in virsta de 16 ani, sub promisiunea de casatorie, se va retlne
sivir~irea infractlunli de:
a. act sexual cu un minor;
b. seductie in concurs cu infractiunea de act sexual cu un minor;
c. seductie in concurs cu infractiunea de perversiune sexuala.
28. in cazul incestului:

a. autorii sunt calificati;
b. exista unul sau mai multi subiecti pasivi;
c. este posibila participatia improprie.
J
---
.---
__ ----
642
29. in cazul in care taptuitorul, in timpul zilei, rupe sigillile puse pe 0 incapere din sediul unei persoane juridice, de catre un angajat al acesteia, ~i patrun,
zand in interiorul acesteia sustrage mai multe bunuri, parasind apoi locul prin
escaladarea unui geam, se va retine 0 lnfractiune de:
a. furt simplu, in concurs cu infractiunea de violare a domiciliului;
b. furt calificat, in concurs cu infractiunea de violare a domiciliului;
c. furt simplu.
30. in cazul in care, in jurul orelor 13, taptuitorul este surprins chiar inainte
de a folosi 0 pontoarca pentru a deschide usa unui apartament dintr-un bloc in
vederea sustragerii de bunuri, de proprietarul
acestuia, ~i Incercand sa-,i
asigure sciparea distruge mecanismul de inchidere aferent interfonului de la
usa de intrare in bloc, lovind totodata un locatar al blocului care it urmarea (24
zile de ingrijiri medicate), se va retine:
a. numai infractiunea de distrugere, actele premergatoare la furt calificat nefiind

incriminate;
b. tentativa la infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de vatamare
corporala;
c. tentativa la infractiunea de talharie in concurs cu infractiunea de distrugere.
31. in sttuatla in care persoana vatamata aflata in vizita in locuinja taptuitorului
este amenlntata sa lase la locul lor bunurile acestuia pe care Ie luase pentru a Ie
pastra cu titlu de garantte pentru plata chiriei, se va retlne Infractlunea de:
a. santa];
b. talharie intr-o locuinta;
c. amenintare.
32. Nerestituirea unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare va constitui:
a. infractiunea de inselaciune;
b. infractiunea de abuz de incredere;
c. nu este 0 fapta prevazuta de legea penala.
33. in cazul in~eUiciunii:
a. persoana in patrimoniul careia se produce prejudiciul trebuie sa fie aceeasi cu

persoana indusa in eroare;
b. inducerea in eroare se poate realiza si la data rezilierii mutuale a unui contract;
c. urmarea imediata poate consta si in producerea unui prejudiciu moral.
34. in cazul in care fiptuitorul, functionar public, traflcheaza
care Ie gestioneaza, se va retine Infractiunea de:
bunurile pe
a. delapidare, numai daca se produce 0 paguba persoanei vatamate, iar faptuitorul

obtine un profit;
b. delapidare, numai daca se produce 0 paguba persoanei vatamate, chiar daca
faptuitorul nu obtine un profit;
c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, daca nu se produce 0 paguba
persoanei vatamate,
GRILE
t-
35. Proprietarul unui bun nu poate sivir,i Infraetiunea de:
a. abuz de incredere;
b. tainuire;
c. tulburare de posesie.
643
36. Se va retine infractiunea de tiinuire:

a. in situatia in care, la primirea bunului provenit din s!yallirea infractiunii de
furt, faptuitorul 11distruge;
b. numai in cazul in care fapta tipica este savar~ita cu intentie directa;
c. chiar daca pentru fapta din care provine bunul tainuit exista 0 cauza care lmpiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale.
37. in cazul in care un politist aflat in exereittul atributllior de serviciu

loveste un organ de executare, in vederea impiedicirii executirii unei botiriri
[udecatorestl impotriva unui prieten al siu, se va rettae:
a. infractiunea de purtare abuziva in concurs cu infractiunea de ultraj ~i nerespectare a hotararilor judecatoresti;
b. infractiunea de purtare abuziva in concurs cu infractiunea de nerespectare a
hotararilor judecatoresti;
c. numai infractiunea de purtare abuziva.
38. in cazul in care un judecitor dispune printr-o ordonantl prefedintiall

executorie oprirea construetlel unui imobll, iar botirirea sa este ulterior
desfiintati in cille de atac:
a. se va retine savarsirea infractiunii de abuz in serviciu impotriva intereselor persoanelor;
b. se va retine savar~irea infractiunii de neglijenta in serviciu;
c. fapta nu este prevazuta de legea penala,
39. in cazul infracpunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor:

a. lipseste obiectul material;
b. tentativa este intotdeauna posibila, insa nu este incriminata;
c. fapta nu poate fi savar~ita de 0 persoana juridica.
40. Infraetiunea de purtare abuzivi:

a. poate fi savar~ita prin utilizarea de gesturi jignitoare;
b. este absorbita in infractiunea de cercetare abuziva;
c. este absorbita in infractiunea de omor deosebit de grav .
......------------------------------------~---
_l--
644
41. Daca X patrunde in domiciliullui Y invocind calitatea de reprezentat al

companiei de gaze, iar pe parcursul manoperelor efectuate Y realizeaza ca X nu are
calitatea pretinsi, fiind eel mai probabil un hot, ,I dupa ce ii solicit! explicit sA
pAraseasca locuinta exereita vlelente asupra lui X (tari a-t cauza leziuni pentru a
carer vindecare sunt necesar ingrijiri medicale) care refuzase pirisirea imobilului
intrucit nu identificaselocul unde Y tinea ascun,i banii, se va retme ca:
.
a. X poate raspunde penal pentru violarea de domiciliu, numai daca Y formuleaza
plangere prealabila;
b. Y poate raspunde penal pentru loviri sau alte violente, numai daca X formuleaza plangere prealabila;
c. Y a actionat in conditiile legitimei aparari prezumate.
42. Infractiunea de luare de miti:

a. nu poate fi savarit3 de 0 persoana juridica;
b. poate fi savarita prin pretinderea unui folos de natura nepatrimoniala;
c. poate fi savarita in forma agravata de catre un controlor de tren.
43. in cazul in care Instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru

sivirirea infractiunii de luare de miti:
a. foloasele pretinse nu pot fi confiscate prin echivalent;
b. banii pusi la dispozitia mituitorului de organele judiciare se confisca, fiind ulterior restituiti acestora;
c. bunurile ce fac obiectul unei promisiuni acceptate se confisca chiar daca nu au
fost remise efectiv.
44. Spre deosebire de constringerea prevazuta de art. 46 C.pen., constringerea mituitorului:

a. reprezinta Q cauza de nepedepsire;
b. se poate realiza prin orice mijloace;
c. nu trebuie sa fie irezistibila.
45. in cazul infractiunii de dare de miti:

a. tentativa nu este posibila;
b. in cazul promiterii de bani acestia pot fi prezentati mituitului, pentru a invedera
seriozitatea demersului;
c. subiect activ poate fi i un functionar public.
46. in cazul in care lnstanta a 'dlspus condamnarea inculpatului pentru

sivirirea fnfractiunf! de dare de miti:
a. foloasele oferite, dar neacceptate nu pot fi confiscate;
b. banii dati se restituie mituitorului constrans chiar daca nu a denuntat fapta
inainte de sesizarea organelor de urmarire penala;
c. banii dati se confisca chiar daca fapta este denuntata inainte de sesizarea organelor de urmarire penala,
GRiLE
645
47. in cazul Infractiunfi de trafic de influenta:

a. nu se vor confisca banii cu privire la care a fost acceptata promisiunea ca vor fi dati;
b. nu se poate retine concursul ideal cu infractiunea de dare de mita;
c. actul pentru a carui indeplinire sau neindeplinire se traficheaza influenta este
intotdeauna legal.
48. Infractiunea de denuntare calomnioasi:

a. nu poate fi retinuta in cazul in care invinuirea se realizeaza printr-un denunt
formulat in rem;
b. nu poate fi savar~ita de 0 persoana juridica;
c. va exista 0 cauza legala de nepedepsire daca faptuitorul declara ca denuntul
este mincinos mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale fata de persoana cu
privire la care s-a facut denuntul,
49. Nu sivar~e~te Infractlunea de mirturie mincinoasi:

a. martorul ale carui declaratii false sunt redate in procesul-verbal de transcriere a
inregistrarii convorbirii telefonice;
b. persoana care da declaratii mincinoase in fata unui notar, eu prilejul audierii ea
martor in procedura succesorala;
c. persoana juridica care da declaratii Intr-o cauza penala,
50. Instigarea Ia mirturie mincinoasi se deosebeste de incercarea de a determina mirturia mincinoasi prin urmatoarele:
a. faptuitorul determina pe martor, expert sau interpret sa savar~easca infractiunea
de marturie mincinoasa;
b. persoanele vizate la marturia mincinoasa au intotdeauna calitatea de martori
sau potentiali martori;
c. instigarea la marturie mincinoasa se realizeaza prin orice mijloace.
51. Retragerea marturlel mincinoase are valoarea unei cauze speciale de

nepedepsire:
a. Intotdeauna, cand se realizeaza dupa punerea in miscare a actiunii penale, dar
inainte de dispunerea unei solutii in cauza penala, ca urmare a marturiei mincinoase;
b. cand se realizeaza dupa dispunerea unei solutii de scoatere de sub urmarire
penala, care nu a fost intemeiata pe marturia mincinoasa;
c. dupa arestarea preventiva a inculpatului in cursul urmaririi penale, dar inainte
de dispunerea unei solutii in cauza, in situatia in care arestarea preventiva nu a fost
dispusa ca urmare a marturiei mincinoase.
52. in cazul infraetiunll de nedenuntare:

a. denuntul nu poate fi formulat in rem;
b. nu se poate retine coautoratul;
c. se va retine 0 pluralitate de infractiuni in cazul in care mai multe infractiuni au
fost savarsite succesiv, la interval de 0 zi.
646
53. Infractfunea de cercetare abuzlva:

a. poate fi savar~ita numai cu intentie directa;
b. absoarbe infractiunea de vatamare corporals;
c. este absorbita in omorul deosebit de gray.
54. Infractiunea de supunere la rele tratamente poate fi savar~ita:
a. prin comiterea unui singur act de executare, care nu trebuie sa constituie un act de
tortura;
b. de persoana care l-a prins pe autorul infractiunii flagrante dupa savar~irea
infractiunii;
c. si cu intentie indirecta,
55. La Infractlunea de evadare:

a. nu poate fi retinuta complicitatea materiala;
b. subiectul activ nemijlocit nu poate fi 0 persoana privata de libertate prin dispunerea masurii internarii medicale;
c. poate fi retinuta forma continuata.
56. in situatia in care 0 persoana determlna pe eel privat de libertate sa

evadeze, iar apoi it ajuta prin acte efective sa puna in executare hotararea luata,
evadarea reusind sa se produea, se va renner
a. instigarea la evadare in concurs cu favorizarea infractorului;
b. numai instigarea la evadare, care absoarbe complicitatea la aceasta infractiune;
c. instigarea la evadare in concurs cu inlesnirea evadarii,
57. in cazul in care, dupa formularea unei contestatti la executare, flptuitorul se tmpctrtveste la executarea hotararii judeeatorestl definitive:
a. nu va raspunde penal pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;
b. raspunde penal pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti, daca instanta civila nu a dispus suspendarea executarii;
c. nu raspunde penal daca contestatia la executare nu a fost judecata pana la
momentul savarsirii faptei.
58. in cazul in care faptultorul falsifica prin alterare un act de donatle consemnat intr-un inscris sub semnatura privata, seva retine:
a. fals material in inscrisuri sub semnatura privata;
b. fals material in inscrisuri oficiale;
59. in cazul in care faptuitorul adauga pe un bllet loto cu un pix de alta

culoare numerele ca~tigatoare, in urma efectuarli extragerii, lar apoi prezinta
biletul la S.C. Compania Naponala Loteria Romana S.A. in vederea rtdlcarll
ca~tigului se va retme:
a. tentativa absolut improprie la inselaciune in concurscu tentativa absolut improprie la fals material in inscrisuri sub semnatura privata;
GRiLE
647
b. tentativa absolut improprie la inseiaciune ~i tentativa absolut improprie la fals

material in inscrisuri oficiale;
c. tentativa absolut improprie la inselaciune in concurs cu tentativa absolut improprie la fals material in inscrisuri oficiale si la uz de fals.
1
I
I
60. in cazul in care organele de urmartre penala descopera in masina Bptuitorului mai multe facturi falsificate de acesta pe care acesta se pregatea sa le
depuna la Admlnistratla flnanctara, fapta:
a. nu este prevazuta de legea penala;
b. constituie tentativa la infractiunea de uz de fals in concurs cu falsul material in
inscrisuri sub semnatura privata;
c. constituie tentativa la fals material in tnscrisuri sub semnatura privata.
61. in situatia in care 0 persoana da 0 declaratie falsa la notar ca este unic

mostenftor al unui defunct ~i apoi depune actul astfel ebtinut la autoritatile
competente in vederea obtlnerll restituirii unui imobil confiscat Bra titlu autorului, iar falsul este descoperit inainte de restituirea imobilului, se va retine:
a. infractiunea de fals in declaratii, in concurs cu uz de fals si tentativa la inselaciune;
b. infractiunea de fals in declaratii in concurs cu tentativa la inselaciune;
c. instigare la infractiunea de fals intelectual ~i tentativa la inselaciune.
62. in cazul in care angajatul unui minister semneaza condica de prezenta cu

numele unei persoane care nu a fost prezenta la lucru, se va retine:
a. infractiunea de fals intelectual;
b. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale;
63. in cazul in care angajatul unui minister semneaza statui de plata cu numele
propriu in dreptul rubricii altei persoane, in scopul ridicarii salariului acestuia:
a. fapta nu e prevazuta de legea penala;
b. infractiunea de fals intelectual;
c. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale.
64. in cazul in care fiptuitorul se recomanda ca fund avocat ~i in aceasta

calitate formuleaza 0 actiune inregistrata la lnstanta de [udecata, in fata carela
depune 0 delegatle de avocat cu numele sau, precum ~i chitante tipizate cu prlvire la onorariul incasat, sunt intrunite, printre altele, elementele constitutive
ale Infractiunf! de:
a. fals material in inscrisuri oficiale;
b. uz de fals;
c. fals intelectual.
648
65. in cazul in care un politist intocme~te un proces-verbal de contraventie in

care consemneaza nereal ca la constatarea contraventlel a asistat ~i 0 alti
persoana in calitate de martor asistent, urmata de semnarea in faIs a acestui act,
in locul martorului asistent se va retine:
a. infractiunea de fals intelectual in concurs cu infractiunea de fals material in
inscrisuri oficiale;
b. infractiunea de fals intelectual;
c. infractiunea de fals intelectual ~i fais in declaratii.
66. Medicul de garda care, dupa ce in exercitarea atribupilor de serviciu a

intocmit un raport medical ~i dupa ce actul a fost semnat ~i de alte persoane,
modifica contlnutul acestuia, prin adaugarea unor menttunl necorespunzitoare
realitatii savir~e~te:
a. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale;
b. infractiunea de fais inteIectuai in concurs cu infractiunea de fais material in
inscrisuri oficiale;
c. infractiunea de fals intelectual.
67. in cazul in care administratorul unei societati comerciale cumpara de pe

plata neagra 0 factura fictiva completata numai la rubricile furnizor, semnatura
~i stampila furnizorului, iar apoi, la dietarea sa, un angajat al societapi 0 completeaza atestand, tara ~tiinta, achizitionarea unor bun uri, pe care administratorul nu Ie cumparase, se va retlne in sarcina administratorului:
a. instigare la infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata;
b. participatie improprie la infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata;
c. fapta nu este prevazuta de legea penala.
68. in cazul in care
perseana feloseste la punetul de trecere a frontierei un

pasaport fals, pe numele altei persoane, deelarand ca este titularul pasaportului,
se va retine:
0
a. infractiunea de fals in declaratii in concurs cu uzul de fals ~i falsul privind identitatea;

b. infractiunea de uz de fals in concurs cu falsul privind identitatea;
c. infractiunea de fals privind identitatea.
69. in cazul in care, intr-un proces penal, un martor da declarant mincinoase

in scopul de a zadarnici urmartrea penala, se va retlne in sarcina acestuia:
a. infractiunea de favorizare a infractorului in concurs cu marturia mincinoasa;
b. infractiunea de favorizare a infractorului in concurs cu marturia mincinoasa si
falsul in declaratii;
c. infractiunea de favorizare a infractorului in concurs cu falsul in declaratii,
--~---.~--.---.~
GRILE
649
70. Nu sunt indeplinite elementele constitutive ale lnfracttunli de abandon de

familie prevazute de art. 305 C.pen. daca:
a. debitorul obligatiei, stabilite pe cale judecatoreasca, de a plati pensie de intretinere catre copiii minori ai persoanei decedate in urma accidentului auto produs de
debitor nu achita pensia de intretinere cu rea-credinta timp de trei luni, desi avea
mijloacele materiale necesare;
b. parintele nu achita cu rea-credinta, desi avea mijloace materiale, pensia de Intretinere la care a fost obligat pe cale judecatoreasca in lunile ianuarie, martie, mai si iulie
2009, platind insa pensia de intretinere aferenta lunilor februarie, aprilie, iunie 2009;
c. debitorul obligatiei de intretinere stabilite printr-o hotarare judecatoreasca
nedefinitiva, dar executorie nu achita timp de trei luni, cu rea-credinta, pensia de
intretinere la care a fost obligat.
71. in cazul asocierii pentru savir~irea de infractiuni nu este posibila:

a. instigarea la constituirea unei asocieri infractionale;
b. complicitatea prin sprijinirea asocierii infractionale;
c. instigarea la sprijinirea asocierii infractionale.
RASPUNSURI GRILE
1. a), b);
2. c);
3. c);
4. b);
5. a), b);
6. c);
7. c);
8. b);
9. a);
10. b);
11. c);
12. a);
13. b);
14. c);
15. b);
16. b);
17. b), c);
18. c);
19. c);
20. a), c);
21. a);
22. c);
23. b);
24. a), c);
25. a), c);

26. a);
27. a);
28. a), c);
29. c);
30. c);
31. c);
32. a);
33. b);
34. a), c);
35. a);
36. b), c);
37. b);
38. c);
39. a);
40. b), c);
41. c);
42. b);
43. a);
44. b), c);
45. a), c);
46. b);
47. a);
48. a);
49. a), c);

50. a), c);
51. b);
52. b), c);
53. a), c);
54. c);
55. a), b);
56. c);
57. b);
58. c);
59. b);
60. a);
61. b);
62. b);
63. a);
64. a), b);
65. a);
66. a);
67. c);
68. c);
69. a);
70. b);
71. a), b).
~I
....
.
Bibliografie generaHi
La elaborarea prezentei lucrari au fost avute In vedere opiniile exprimate In
doctrina dupa cum urmeaza 1:
1. Antoniu G., Aplicarea legii penale In timp si spatiu, in RD.P. nr. 4/2001.
2. Antoniu G., Contributii la studiul esentei, scopului ~i functiilor pedepsei, in
RD.P. nr. 2/1998.
3. Antoniu G., Unele reflectii cu privire la tentativa in cazul infractiunii
complexe, in R.R.D. nr. 10/1983.
4. Antoniu G., Desistarea voluntara, in RD.P. nr. 3/199S.
5. Antoniu G., Reflectii asupra pluralitatii de infractiuni, in RD.P. nr. 4/1999.
6. Antoniu G., Vinovatia penala, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1995.
7. Antoniu G., Eroarea de drept penal, in RD.P. nr. 1/1994.
8. Antoniu G., Infractiunile contra patrimoniului. Generalitati, in RD.P. nr. 4/2000.
9. Ashworth A., Principles of Criminal Law, Sthedition, Oxford University Press,
2006.
10. Avrigeanu T, Pericolul social generic. Evaluare, in RD.P. nr. 4/1997.
11. Avrigeanu T., Peri colui social al faptei (I), in RD.P. nr. 111998.
12. Avrigeanu T., Provocarea ilegala a avortului, in RD.P. nr. 2/1997.
13. Barbu C, Aplicarea legii penale in spatiu si timp, Ed. Stiintifica, Bucuresti,
1972.
14. Basarab M, Pasco V, Mateut Gh., Butiuc C, Codul penal comentat, vol. I,
Partea generals, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007.
IS. Basarab M, Pasco
Mateut Gh., Butiuc C, Bodea R., Mirisan
Medeanu T., Biidilii M, Dungan P., Mancas R., Codul penal comentat, vol. II, Partea
speciala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008.
16. Beziz-Ayache, A., Dictionnaire de droit penale general et de procedure
penale, Ed. Ellipses, 4e edition, 2008.
17. Bogdan s., Drept penal. Partea speciala, editia a 3-a, Ed. Universul Juridic,
Bucuresti, 2009.
18. Bouloc B., Droit penal general, 4e edition, Hachette, 2007.
19. Bulat C, Bulat B., Manual de drept penal. Partea generala, Ed. Universul
Juridic, Bucuresti, 2007.
20. Bulat C., Manual de Drept penal. Partea generala, Ed. All Beck, Bucuresti,
1997.
21. Bulai C, Filipas A., Mitrache C, Institutii de Drept penal, Curs selectiv
pentru examenul de licenta, 2003-2004, Ed. Trei, Bucuresti, 2003.
v.,
v.,
I Avand In vedere forma inedita si sintetica In care a fost realizata lucrarea, autorul a optat
pentru prezentarea la finalul acesteia (iar nu la subsoluI fiecarei pagini) a cartilor sau studiilor
consultate prealabil.
I
---~-
Drept penal. Partea generald. Partea speciala
652
c., Examen teoretic al practicii judiciare in dreptul penal. Probleme ale

pluralitatii de infractiuni, in S.C.J. nr. 111985.
23. Cioclei v., Drept penal. Partea specials. Infractiuni contra persoanei, Ed. C.H.
Beck, Bucuresti, 2009.
24. Cioclei v., Drept penal. Partea speciala. Infractiuni contra patrimoniului,
22. Bulai
Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2011.

25. Cioclei V., Manual de Criminologie, editia a 4-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,
2007.
26. Cornu G., Vocabulaire juridique, r edition, Presses Universitaires de France,
2005.
27. Desportes Fr., Le Gunehec F., Droit penal general, 14e edition, Ed.
Economica,
Paris, 2007.
28. Diaconescu Gh., Duvac C., Tratat de drept penal. Partea specials, Ed. C.H.
29. Dongoroz V. s.a., Explicatii' teoretice ale Codului penal roman. Vol. I-IV,
editia a II-a, Ed. Academiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003.
30. Dongoroz
Curs de Drept penal (reeditarea editiei din 1939), Asociatia
Romana de Stiinte Penale, 2000.
31. Fiandaca G., Musco E., Diritto penale. Parte generale, Ed. Zanichelli, 2009.
32. Filipas A., Infractiuni contra lnfaptuirii justitiei, Ed. Academiei, Bucuresti,
1985.
33. Garner B.A., Schultz D.
Powell E.C., Cooper L.A., A Handbook of
Criminal Law Terms, West Group, 2000.
34. GassinR., Criminologie, e edition, Dalloz, 2007.
35. Guiu K., Infractiunile contra patrimoniului. Consideratii generale, in Dreptul
nr.3/2004.
36. lftenie
Dermengiu D., Medicina legala, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009.
37. lftenie
Pistol St., Semnificatia medico-legala ~i juridica a notiunii de
"infrrmitate:', in Dreptul nr. 5/2005.
38. llie A.-R., Angajarea raspunderii penale a persoanei juridice, Ed. C.H. Beck,
Bucuresti, 2011.
39. Jurma A., Persoana juridica - subiect al raspunderii penale, Ed. C.H. Beck,
Bucuresti, 2010.
40. Lascu 1., Pedepsele aplicabile persoanelor juridice in cazul sava~irii de
infractiuni, in Dreptul nr. 3/2007.
41. Lefterache L., Drept penal. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti,
2009.
42. Lefterache L., Justitia penala in cazul minorilor, Ed. Universul Juridic,
Bucuresti, 2011.
43. Loghin 0., Toader T., Drept penal. Partea specials, Casa de Editura si Presa
,,~ansa" S.R.L., Bucuresti, 1997.
44. Loghin 0., Filipas A., ..Drept penal. Partea specials, Ed. Didactica ~1
Pedagogica, Bucuresti, 1983.
45. Mateut Gh., Distinctia dintre ornor ~i aite infractiuni, in R.D.P. nr. 112000.
v.,
w.,
v.,
v.,
Bibliografie genera/a
653
46. Mateut Gh., Unele probleme privind tentativa la omor, in Dreptul nr. 10/2000.
47. Mateut Gh., Reflectii asupra infractiunii de hartuire sexuala, introdusa in
Codul penal roman prin Legea nr. 61 din 16 ianuarie 2002, in Dreptul nr. 7/2002.
48. Mateut Gh., Delapidare. Delimitari, in R.D.P. nr. 4/2001.
49. Mathias E., Termes de droit penale et de procedure penale, Gualino editeur,
2006.
50. Mayaud Y., Droit penal general, 2e edition, Presses Universitaires de France,
2007.
51. Merle R., Vitu A., Traite de Droit criminel, Droit penal general, vol. I, II,
7e edition, Ed. Cujas, 1997.
52. Merle R., Vitu A., Traite de Droit criminel. Procedure penale, vol. II,
edition, Ed. Cujas, 1997.
53. Mitrache Cstin, Mitrache Cr., Drept penal roman. Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2004.
54. Mitrache Cstin, Furt si violare de domiciliu, in RD.P. nr. 111995.
55. Nitu D., Efectele erorii de fapt in cazul circumstantelor atenuante legale, in
C.D.P. nr. 112006.
56. Nitu D., Unele delimitari privind infractiunea de viol, in R.D.P. nr. 2/2004.
57. Nitu D., Distinctie intre tainuire ~i favorizarea infractorului. Nota la decizia
nr. 4646/2004 a C.S.J., sectia penala, in C.D.P. nr. 112006.
58. Oancea I., Tratat de drept penal. Partea generala, Ed. All, Bucuresti, 1994.
59. Papadopol v., Unitatea de rezolutie, criteriu de deosebire a infractiunii
continuate de concursul de infractiuni, in RRD. nr. 8/1985.
60. Papadopol v., Pavel D., Formele unitatii infractionale in dreptul penal
roman, Casa de Editura ~i Presa ,,$ansa" S.RL., Bucuresti, 1992.
61. Pascu I., Drept penal, Partea Generala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009.
62. Pascu I., Gorunescu M, Drept penal, Partea specials, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2009.
63. Pop Tr., Drept procesual penal, vol. I-IV, Tipografia Nationals, Cluj, 1946-1948.
64. Pradel J., Droit penal compare, 2e edition, Dalloz, 2002.
65. Pradel J., Droit penal general, 16e edition, Cujas, 2006.
66. Ratescu C. G., Aznavorian H., Ionescu-Dolj I., Pop Tr., Perieteanu I. Gr.,
Papadopolu MI., Dongoroz v., Pavelescu N., Codul penal Carol al Il-lea adnotat.
Partea speciala, vol. III, Ed. Librariei Socec, Bucuresti, 1937.
67. Rotaru C., Fundamentul pedepsei. Teorii modeme, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,
2006.
68. Stefani G., Levasseur G., Bouloc B., Droit penal general, 16e edition, Dalloz,
1997.
69. Stoica 0., Drept penal. Partea speciala, Ed. Didactics ~1 Pedagogic a,
Bucuresti, 1976.
70. Stoica 0., Drept penal. Partea speciala, Ed. Didactica ~1 Pedagogics,
Bucuresti, 1976.
71. Streteanu F., Aplicarea in spatiu si timp a legii penale romane in cazul concursu lui de infractiuni, in Dreptul nr. 2/2000.
654
Drept penal. Partea generald. Partea speciala
72. Streteanu F., Tratat de Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. C.H. Beck,
Bucuresti, 2008.
73. Streteanu F., Chirila R., Raspunderea penala a persoanei juridice, Ed. C.H.
74. Streteanu F., Concursul de infractiuni, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999.
75. Streteanu F., Delimitarea concursului real simplu omogen fatii de infractiunea
continuata ~i de unitatea naturala de infractiune, in S.U.B.B. nr. 1-2/1996.
76. Toader T., Drept penal. Partea specials, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007.
77. ToaderTi, Lipsirea de libertate in mod ilegal, in R.D.P. nr. 4/1998.
78. Trechsel S., Human Rights in criminal proceedings, Oxford University Press, .
2006.
79. Vasiliu T., Antoniu G., Danes S., Daringa Gh., Lucinescu D., Papadopol
Pavel D., Popescu D., Riimureanu
Codul penal, comentat si adnotat. Partea
general a, Ed. ~tiintifica ~iPedagogica, Bucuresti, 1972.
v.,
v.,
80. Vasiliu T., Pavel D., Antoniu G., Lucinescu D., Papadopol v., Riimureanu v.,
Codul penal, comentat ~i adnotat. Partea speciala, vol. I, Ed. Stiintifica ~i

Pedagogics, Bucuresti, 1975.
81. von Hirsch A., Ashworth A., Proportionate Sentencing, Oxford University
Press, 2005.
82. Zolyneak M, Aspecte ale coautoratului ~i complicitatii in literatura ~i practica
judiciara penala, in Dreptul nr. 1-2/1990.
--_.
._---
__ ....;..__----
Sinteze si Grile

Udroiu - Dr. Penal 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Udroiu - Dr. Penal 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihan Udroiu

La elaborarea lucrarii au fost avute in vedere ultimele modificari

._ Editura C.H. Beck

Nu va faceti partasi la distrugerea cartii!

Drepf'penal. Partea generali. Partea speciali. Editia 4

Str. SergoNutu Ion nr. 2, sector 5, Bucuresti

Capito lui I. ApUcarea legii penale ...

Sectiunea a 3-a. Constrangerea fizica

3. Efectele constrangerii morale

Drept penal. Partea generala. Partea speciala

3. Efectele cazului fortuit

Capitolul IV. Formele infracpunii lntenttenate

Sectiunea a 2-a. Tentativa

Sectiunea 1. Concursul de infractiuni

3. Sanctionarea concursului de infractiuni

Capitolul VIll. Rispunderea penali

Sectiunea a 2-a. inIocuirea raspunderii penale cu 'raspunderea administrativa

Drept penal. Partea generala. Partea specialii

Sectiunea a 2-a. Regimul masurilor educative

Capitolul XIll. Cauzele care inlituri rispunderea penali. Cauze care

GRILE. DREPT PENAL. PARTEA GENERALA.

Sectiunea 1.Infractiuni contra vietii, .integritatii corporale ~i sinAtltii..

: "eapitolul II. Infractiuni contra Iibertltu persoanei ...

1. Lipsirea de libertate in mod ilegal

'.Capitolul IV. Infractiuni:contra

. apitolul III. Infractiuni privitoare la viata sexuall

Drept penal. Partea generald. Partea speciald

11. Distrugerea din culpa

Capitolul X. Infractlun! care aduc atingere unor relatii

privind convietuirea sociall

Capitolul XI. Alte infractiuni care aduc atingere unor relatii

GRILE. DREPT PENAL. PARTEA SPECIALA.

= Revista ,,Buletinul Casatiei"

= Codul de proceduri penal!

, = Curtea Supren;t4de Justitie

omului i a libertatilor fundamentale

Curtea Europeanil CEDO

Curte de Casatie ~i Justitie

Drept penal. Partea genera/a. Partea specialii

= Revista Romana de Drept

II. Lucriri citate frecvent

Curtea de Apel Pitesti. Buletinul Jurisprudentei

Drept penal. Partea genera/a. Partea speciala

V. Papadopo/, M Popovici, Repertoriu alfabetic

III. Baze de date juridice

Portalul instantelor- de judecata - baza de date

Sectlunea 1. Aplicarea legii penale in spatiu

- teritoriul reprezinta suprafata terestra cuprinsa intre frontierele statului,

Drept penal. Partea genera/a

1.2. Exeeptil de la principiului teritorialitltll

a) de catre reprezentaatii diplomatici ai.statelor straine (membri ai Corpului

Aplicarea legii penale

2. infractiunilor siivdrsite in sediile misiunilor diplomatice straine din Romania

2. Ap6carea legii penale faptelor savar~itein afara teritoriului Romaniei

Drept penal. Partea generald

- nu este necesar ca faptuitcrul sa se afle pe teritoriul Romaniei;

Aplicarea legii pena/e

2.2. Principiul reaHtltii legiipenale' (art. 5 C.pen.)

- principiu potrivit caruia legea p~nal~ romana se aplica:

- potrivit art. 89 C.pen., in cazul in care infractorul a fost condamnat definitiv in

2.3. Prtneipiul universaHtltii legii penale (art. 6 C.pen.)

Drept penal. Partea genera/a

Aplicarea legit penale

Sectlunea a 2-a. Aplicarea legii penale in timp