MINISTERUL SANAT AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU

CONSTANTIN MATCOVSCHI,
VICTOR GH1CAVII, SAVA NICOLAI,
BORIS PARII

MANUAL
DE RECEPTUR
Ediia a Ill-, revzut i completat

Chiinu
Centrnl Editorial-Poligrafic Medicina

2003

CZU 615.4 (075.X)

M 30

A probat de Consiliul m etodic central al

Universitii de Stat de M edicin i Farm acie

Nicolae Testemianu

R ecenzeni: V asile I. P R O C O P I IN m em bru-corespo n d en t a l A RM, p rofesor universitar

Pavel S. BOOLIN conferentiar universitar

Corector: Nicolae Btrnu

M achetare com puterizat: Valentina Vlas
Descrierea CIP a Camerei National a Crii
Manual de receptur/Constantin Matcovschi, Vic
tor Ghicavi, Sava Nicolai, Boris Parii. - Ed. a II I-a, revz. i compl. - Ch.: Centrul Ed.-Poligr. Medicin, 2003.
- 150 p.
* r *
ISBN 9975-9588-8-5
300 ex.
615.4(075.8)

ISBN 9975-9588-8-5

CEP M edicin. 2003

Procopiin V., Boolin P., 2003

PREFAT
9

Progresul vertiginos al tiinei i tehnicii din perioadapostbelic

s-a rsfrnt pozitiv i asupra recepturii. Apariia tehnologiilor de
vrf a fcut posibil renunarea treptat la formele medicamentoase
magistrate detipulpdlulelor, pulberilor, soluiilor sterile extemporale
etc., att de rspndite odinioar i pentru a cror preparare era
nevoie de m ult m unc manual puin productiv. Formele
medicamentoase industriale, inclusiv comprimat&e, capletele, fiolele
i capsulele, au devenit, in prezent, medicamentele cel mai frecvent
intrebuinate i mai solicitate, fiind in acelaitimpi mai convenabile,
i mai accesibile.

realizarc de ultirn orin domeniul ikrmaccutjcii sunt formele

retard, care au redus coiisiderabil reaciile adyerse ale medicamentelor
i au modificat in multe cazuri Tusi tacica ^nnacoterapeutic a
medicilor. Drept exemplu gritor pot ervi in acest sens comprimatele
retard, la prepararea crora se utilizeaz substane i chiar albumine
inventate de om, inexistente deocamdat in natur, deosebit de
eficiente i inofensive in multe boli ale secdlului nostru.
Aceste i multe alte inovaii din domeniul farmaceuticii au
condiionat i schimbri iti modul de prescripie a medicaftientelor,
pe care autorii au tins s le reflecte in manualul de fa. Manualul
este adresat, in primul rnd, studenilor- care incup studiul farmacologiei; sperm ins c va fi util i medjjeUor practicieni.
Autorii vor fi receptivi la once observaie i propunere din
partea cititorilor.
.
Constantin M atcovschi
Victor Ghicavii
Sava Nicolai
Boris Parii

PARTEA INTRODUCT1V
1. RECEPTURA. REETA
Receptura este partea farmacologiei care se ocup de studiul
metodelor de prescriere a medicamentelor, adic de completare
corect a retetei
Reeta, sau ordonarta, este un docum ent prin case medicul
se adreseaz in scris la fannacist pentru a-1 inform a despre
medicamentul recornandatpacientului su, compoziialui, modul
de preparare i administrare. Eaconine i indicaii pentru pacient,
in lim ba cunoscuta de el, privitoare la utilizarea medicamentului
prescris. R eeta este un docum ent m edico-legal i financial im
portant, deoarece de coninutul ei depinde sntateapacientului
i cheltuielele institutiilor m edicale, preconizate asistenei cu
medicam ente, costul croraeste com pensat integral au partial
pentru anum ite categorii de pacieni. R eeta trebuie scris cite,
far greeli, cu stiloul sau pixul. In conformitate cu ordinul
M in isteru lu i S ntii al R epublicii M oldova nr. 195 din
01.07.2000, se institute 3 tipuii de form ulare de reet: nr. I p e n tm prescrierea i livrarea m edicam entelor, nr.2 - pentru
prescrierea i livrarea stupefiantelor i preparatelorpsihdtrope
i nr. 3 - pentru prescrierea i livrarea medicamentelor gratuite
sau cu inlesniri.

F o rm u la ru l d e Reet nr. 1
p en tru p re sc rie re a i liv ra re a m e d ic a m e n te lo r
(d im eh siu n i 100 m m x 2 0 0 m m )
tam pila de antet a instituiei m edico-sanitare
M edicul

Tel

t e

200

D ata prescrierii reetei

(numele i prenumclc bolnavului)

am
Pre

Rp.:

L.P.
Sem ntura i p arafa m edicului
R eeta e valabil 10 zile, 2 luni (specificare)

VERSO
formularuLui de reet nr. 1
CLUZA M EDICULUI
> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevzute in
formular.
> Amprenta tampilei de antet a mstituiei medico-sanitare
(persoanfizic saujuridic) trebuie sfie vizibil, pentru a fi
uor lecturat denumirea i numrul institute! Dac denumirea
unittii medico-sanitare este aplicat de tipar, atunci tampila
de antet nu se aplica
> Denumireamedicammtului, coninutul formei medicammtoase
extemporale (denumirile ingredientelor), dem ersul ctre
farmacist privind prepararea formei medicamentoase i
eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba romn sau
latin, cite, clar, cucemealsaupix; suntinterzise corectrile.
> Se admite numai prescrierea pe un formular doar a unui m e
dicament din grupa toxicelor, stupefiantelor sau psihotropelor.
(tab. 3,listanr. 1,2,3).
> Se admit numai abrevierile specificate in Regulile generale
de prescriere a medicamentelor .
> Cantitatea substanelor lichide se prescrie in mililitri (Sol.
bromur de sodiu 3% - 200 ml), grame (glicerol 10,0) sau
picturi feol. epmefrjhaTcTorhidrat U, 1% Bgtts |; a celor
solide in grame (bromur de sodiu - 3,0) sau unitti de
aciune Internationale (benzilpemcilin, sare de sodiu lOOQOOO
U i):
> Modul de administrare se prescrie in limba romn sau limba
vorbit de pacient, nu se admit indicatii de ordin general:
Intern, Cunoscut etc.
> Sem ntura medicului se confirm cuparafapersonal.
> Specificarea termenului valabilitii reetei se face prin
bararea inutilului.
Data

A recepionat

A preparat

A ve lit icat

A eliberat

FormuIarM de retet
nr. 2
pentru prescrierea i livrarea stupefiantelor i psihotropelor
(di mens iuni 100 m tnx 150 mm)
DOCUMENT DE EVIDEN STRICT
tam pila de antet a unitii m edicb-sanitare
M edieul

Tel:
R

t e
9

Seria

nr.

D ata prescrierii reetei

200

(numele i prenumele bolnavuiui)

V rst
P re t*
-

ani.

F ia m edical nr.

R p:

L.P.
Sem ntura i parafa
m edicului

;
<
L

Sem ntura m edicului ef-adjunct 4

in problem e
curative

R eeta e valabil 7 zile

7

VERSO
formularului de reet nr. 2
CLUZA M EDICULUI
> Este obligatorie com pletarea tuturor datelor prevzute in
formular.
> A m prenta tampilei de antet a institutiei medico-sanitare
(persoanfizic saujuridic) trebuie s fie vizibil, pentru
a fi uor lecturat denum irea i numrul institutiei. D ac
denum irea unittii medico-sanitare este aplicat de tipar,
atunci tam pila de antet nu se aplic.
> Seriaprezmtabreviereamunicipiului (judeului) in care este
amplasat unitatea medical i se aplic in mod tipografic;
num rul reetei contine sase semne.
> Denum irea medicamentuiui industrial, coninutul fonnei
medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor),
d em ersu l ctre farm acist p riv in d p rep ararea form ei
medicammtoase i eliberarea ei din farmacie se prescrie in
limba romn sau latin, cite, clar, cu cemeal sau pix; sunt
interzise corectrile.
> Se admite prescrierea pe un formular numai a unui medi
cament din grupa toxicelor, stupefiantelor saupsihotropelor.
> Se admit numai abrevierile specificate in Regulile generale,
de prescriere a reetelor .
> Cantitatea substanelor lichide se prescrie in rmlilitri, grame
sau picturi; a celor solide - in grame sau uniti de aciune
intemationale.
> Modul de administrare se prescrie in limba romn sau limba
vorbit de pacient, nu se admit indicate de ordin general:
Intern, Cunoscut etc.
> Sem ntura medicului se adeverete cuparafapersonal.
curative.
> Reet se legifereaz obligatoriu cu tampila rotund a unittii
medico-sanitare.

> Formularele de reet se afl la eviden cantitativ.

8

Data

A recepionat

A vjcrificat

A preparat

A eliberat

A cest ffcrmular serve^te pentro prescrierea u^stanelor

stupefiante dup normative speciale, care pot fi sporite pentru
boJnsviincurabiM; :
^
;*
Form ularul de reet nr.3
pentru prescrierea i livrarea medicamentelor, costul crora se
compenseaz integral sau partial
(dmiensiuni 100n m ix 206mrn)

tampila de antet a unittii medico-sanitare

.

..1 <**-

(1)

M edicul
Tel.
.......

e?.

. Seria

Nr.

D ata prescrierii reetei

200

1. Gratuit

2. Cu pre re ^ is 50%
a_L
(numcle i prenumele bolnavului)
(3)

L
N Vrst;
ani Fia m ed ic ^ Nr. ^
A
. ... .
Adresa domiciliultii
V
P re
Rp : .

if.

.
. rv

- - ::

L.P.
. Sem ntura i parafa medicului
^

-t n
i; *

R eeta'valabila 7 , 10 , 2 h jm ^ e e ffic re X "v

9

VERSO
formularului de reet nr. 3
CLUZA M EDICULUI
> Este obligatorie completarea tuturor datelor prevzute in
formular.
> Amprenta tampilei de antet a unittii medico-sanitare trebuie
s fie vizibil pentru a fi uor lecturat i numrul institutiei.
D ac denum irea institutiei sanitare este aplicat de tipar,
atunci tampila de antet nu se aplic. Codul unittii medicosanitare se va aplica in cazul prelucrrii automatizate a
reetelor.
> Seriaprezmtabreviereamunicipiului (judeului) in care este
amplasat unitatea medical i se aplic in modtipografic;
num rul reetei confine 6 semne.
> Codul medicului (2) se va aplicain cazul anaUzei automatizate
a retetelor.
>
> Reet gratuit se specificprin mcercuirea cifrei 1 ibararea
cifrei 2 i ainscripjiei cupre redu 50%; reet cu inlesniri
de 50% din pre se specific prin mcercuirea cifrei 2 i
bararea cifrei 1 i a inscripiei gratuit.
> Codul ^ u p e i (3) prezint num rul de ordine a categoriilor
dejpersoane i bolnavi care beneficiaz de gratuiti i
mlsesnni in procurarea medicamentelor; codul grupei se va
specific de ctre medicul ce prescrie reet.
> D ataprescrierii reetei, nurnele, vrsta, nr. fiei medicale,
adresa domiciliului bolnavuluii numele mediculuisunt date
obligatorii pentru reet.
> D e n u m ire a m e d ic a m e n tu iu i, c o n in u tu l fo rm ei
medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor),
d em ersul ctre farm acist privind p rep ararea form ei
m edicam entoase i eliberarea ei din farmacie se prescrie
in lim ba rom n sau latin, cite, clar, cu cemeal sau pix;
suntinterzise corectrile.
> Pe un formular se va prescrie numai un medicament.
10

> S e admit numai abrevierile specificate in Regulile generale

de prescriere a reetelor .
,
^
v,
> Cantitatea substanelor lichide se prescrie in mililitri, grame
sau picturi, a celor solide - in grame sau unitai de aciune
internaionale.
w
> M odul de administrare se scne in limba romn sau in limba
vorbit de pacient; nu se adm it indicaii de ordin general:
Intern, C unoscuf etc.
> S emntura medicului se confirm cu parafa personal.
> Formularele de reet se afl la e v id e n t cantitativ.
j^Data

A recepionat

A preparat

A verificat

A eliberat

In mod gratuit medicamentele se elbereaz unor anumite

categorii de pacieni, concretizate prin botrrile respective ale
guvemului (copii pn la 3 ani, copii handicapai, bolnavii cronici de
tuberculoz, dibet zaharat i insipid, SID A etc). O jum tate din
costul remediilor medicamentoase iipltesc persoanele specificate
prin hotrri guvemametttale speciale, cum suntpersoanele deco
rate, pensionate, invalide etc.
I Reet are patru pri componen e ^ u p ercripia, inscnpia,
supscnpp i
Formularele de reet au superscriptia dej a impnmat.
Superscriptia (superscriptio) consta din antet sau tampila de
antetainstitujiei (mtreprinderii) sanitare sauaniedicului particular.
In cazul institutiei de stat, in superscript se mai indi^num de medicului
care a prescris reet i telefonul lui, numrul i seria formularului,
data prescrierii reetei, numele i prenumele bolnavului i vrsta
acestuia. Medicul particular ii pune inantetaceleai date <?a i in
cartea de vizit (adresa; nr. licenei, date de i termemjl de
valabilitate a ei i denumireainstituiei care aelibesat-o). Superscriptia
seterm incu demersul ctre farmacist cucuvntulRp.: abreviatura
lui Recipe - ia (de la verbul a lua). A ceast adresare se mai
numete Invocaie (invocaio).
' ..j'

A doua parte a reetei, In scrip ia (inscriptio sau designatio

m ateriarum ), probabil cea mai important, confine denumirea
medicamentului in prescripia oficinal sau industrial, denumirea
formei farmaceutice, in unele cazuri dozele respective i numrul
prizelor. In cazul medicamentelor m agistrate se enum er toate
ingredientele medicamentului solicitat, aranjate dupim portana
lor (substanade baz, adjuvantul, corectivul, excipientul). Doza
fiecrei substane se indic din partea dreapt a formularului, imediat
dup denum irea substanei, in acelai rnd cu ea sau, dac nu
incape, in rncM urmtor, ins tot din partea dreapt. inscripia se
scrie in ltmba romn.

Exem ple de inscripie:

a) specialiti "
R p.: Comprimate eugtticon N~30.
Rp.: Cornprim ^em aninfl 0,00175 N 120.
in primul caz nu s-a indicat doza, deoarece eugluconul se
livreaz num ai in com prim atea 5 mg. In cazul maninilului, doza
s-a indicat, fiindc exist. comprimate maninil i cu alte doze, i
anume 3,5 m g i 5 mg.
,
b) forme magistrale
R p.: Ac. salicilic
Resorcin
Metronidazol a3,0
Cloramphenicol 2,5
Ac. boric 1,5
Alcool etilic 96% ad 50 ml
frmaceutie a speciditii sau modul de a medicamentului,
dac acesta este unui magistral, caracteristic pentru fiecare din el
(Misce fit pulvis etc ) i manrul prizelor pri indicaia D a tales
doses numero 10, deci elibereaz 10 asemenea doze. Subscripia
se scrie in limba latin.
12

Exemplu:

Rp.: Diclotiazid 0,0125

Triamteren 0,025
D.t.d. N 1 0 intabl. '
S. Cite im com prim at de 2 ori p e z i '

*-

Formele m agistrale sunt pe cale de dispariie, flind aproape

total inlocuite de specialiti. Odat cu aceasta i subscripia ocup
in reet un loc tot mai modest.
Instrucia sau signatura (instructio) este ultima parte a
prescripiei. De cele mai multe ori, instrucia se reduce la D.S. (D a
Signa), ceeace inseamn elibereaz. eticheteaz. Dup aceasta
urmeaz indicaiile date bolnavului, scriseinlim ba cuioscut de
padent. Indicaiile tncep cu Calea de adrmriistrjsire amefficamentulxn
prescris (intem, sublingual, intrrecta^ itttra^^nl, e ^ r r i ; inhalaii,
injectabil s. c., ifm, t v , etc ), modul deadmimStrare,ifiumrul prizelor
peparcursulzilei, momentul optim deadministrareetc.
Dup prescriere, reeta u te e a z S re d til i redactat, apoi
mediedl^s^ttmeaz-Ii ii apKc sau p ^ c e t^ rinsrittliei
medieale,
-c'.;jv
-... , -.. ^

l/RIEDICAMEiyluL
M edicam ent se numete orice stfbstanf' sau amestec de
substane cu proprieti curative sau preventive inprivinabolilor
om uluisau animalelor, precum i orice a lt produs care poate fi
administrat omului sau animalului pentm a stabiliun diagnostic
medical sau a restabili, corija sau riiodifica funciile dereglate
M edicam enteunt i acele produse co s^ e tic e sa jttf^ tra d g ie n a
corpului, care conin substane cu aciune medicamjentoas i cele
dietetice, care includ in componena lor substane chimice sau
naturale, lipsite de efect nutritiv in cazul cnd aeestea confer
produsului uriele proprieti specialefolosite in terapeatic, dietetic
sau pentru unele probe.
^
,

13

Originea m edicam entelor este mineral, animai, vegetal

i sintetic.
..
Din regnul mineral provin preparatele de fier, calciu, sodiu,
potasiu, magneziu, iod, seleniu, cobalt, fosfaiietc.
i in zilele noastre. Ele includ hormoni (insulin), enzime (pepsin,
tripsin, hialuronidaz), anticoagulante (heparin, hirudin), acizi
biliari, care servesc la sinteza hormonilor steroizi, untura de pete
ca surs de vitamine A i D etc. In ultimele decenii au fost elabo
rate tehnologii de obiriere a polipeptidelor (insulin, hirudin,
interferoni, omatropin, eritropoietin etc.) pe cale recombinant
(inginerie genetic), care face posibil obinerea unor preparate
proteiceidentice celor umane (insulin uman, eritropoietin uman,
interferoni umani obinui far a folosi leucocite).
Plantele m edicinale se folosesc ca medicamente. Acestea
sunt accesibile i iefitine. Se folosesc sub form de ceaiuri
medicinale,(infuzii, decocturi, ceaiuri instant) sau forme galenice
(tincturii extracte), foarte comode i adeseam ai eficiente dect
substana pur. Din regnul vegetal provin diverse substane active,
ca alcaloizii (m orfin, chinin, reserpin, ergotam in etc.),
heterozidele (digoxin, rutozidul), antibioticele (penicilinele,
cefalosporinele, tetraciclinele .a ). Substanele de origine vegetal
au servit ca sjurs de m spiraie pentru obinerpa unor produse
mai active, mai puin toxice i mai a c c e s ib ^ declcele naturale.
Din punctul de vedere al evoluei medidajmentplor Cornelius
HeymaflS, ilustm farm acolog b elg ian w s|idolxili^XX, laureat
Nobel, im parte istoriafarmacologii co^ipm porarieV trei etape.
L aprim etp, omul s^'dept^svs^A>|in dinplarife princijpffle
lor active in stare pur, de ^ | 5alicma din coaja de salcie,
chinina din coaja de cincon, cpcaina din firunzele de coca etc.
L a etapa a doua, care m cepVla finele sec. , savanii,
pom ind de la substanele natiarale, le modific moleculele pentru a
le face mai comode, mai active, mai puin toxice i mai accesibile.
14

In aa fel, de la salicin s-a ajuns la acidul salicilic i apoi la acidul

acetilsalicilic, de la chixiin la clorochin, de la cocam laprocaim
etc. Cu etapa a doua a disprut necesitatea intretinerii intmselor
plantaii de cincon, coca etc.
In fine, etapa a reia, dup C. Heymans, debueaz cu inteza
unor substane active noi, inexistente pn atunci in natur.
in teza chim ic constitute a patra surs de medicamente.
Paul Ehrlich, ilustru savant german, laureat Nobel, printele
chimioterapiei, este primul care a introdlus in terapeutic substane
medicamentoase de sintez, cum ar fi salvarsanul i neosalvarsanul,
primele medicamente antisifilitice. Calea de sintez chimic a
condus la apariia anumeroase grupe terapeuticenoi, unele extrem
de valoroase, cabeta-blocantele, antipsm otice, ntidepresivele
i multe altele, au f&cut posibil deschiderea unor qapitole noi ale
farmacologiei, cum este farmacocinetica etc.
R olul m ed icam en telo r in lum ea m odem este enorm, ele
contribuind la dispariia marilor epidemii i la controlul bolilor
infecioase, ca difteria, febra tifoid, tuberculoza, sifilisul etc.
Bolnavii de diabet zahara sau boli cardiovasculare, dacincnu
sunt insntoii pe deplin, pot duce via activ j. productiv.
Operaiile chirurgicale devintot mai indrznee i mai performante
graie anestezicelor, analgezicelor, antibioticelor. E)atoritm mare
parte medicamentelor, mortaftatea infantilinrile dezvoltate scade,
iar sperana devia a populaiei crete. In zilelenoastreqrice act
medical se term in cu prescriere^ medicamentelor. Omul are
dreptul la siitate, iar medicamenul ete unui din instmmentele;
eficiente, laindemnapacienilor.
?
- *

3. c q m p 6

n en ij :X 4

11^

Medicamenhl poate ffsim plu sau conq >t&. M edicamenul

siinplu Cont dintr-b singur substan, nunaii&sto&^rindpal
sau de baz, basis:

15

Exemplu:
Rp.: Cloxil 2,0
D .td N 5
S.Intern. C teo p u lb e rela fie ca ri 10 minute.
M ed icam en tu l com pus este constituit dintr-o serie de
substane (din dou sau mai multe). Rolulprincipal ll joac substana
activ, care se numete substan de baz, basis. Substana de baz
se scrie in reet prima, deoarece ea determin aciunea terapeutic
propriu-zis a medicamentului. Celelalte sunt auxiliare i exercit
anumite functii menite s fac substana de baz comod pentru
Utilizare. Printre substanele auxiliare un rol deosebit il joac
adjuvantele, corectrvele i excipienii.
'
A djuvante se num esc com puii care inlesnesc aciunea)
substantei de b az sau ii inltur vrevm efect advers. lata cteva
exemple.
Exem plul 1. Preparatul amoksiklav este constituit din dou
substane - amoxicilina (substana de baz, purttoarea aciunii
terapeutice) i clavulanat de potasiu (su b stata adjuvant!).
Amoxicilina este un antibiotic cu actiune antibacterin. Ins unele
bacterii felimin nite enzime, numite penicilirjaze, care inactiveaz
amoxicilina. A sem enea bacterii se num esc penicilinorezistente.
N um nil lor crete incontinuu i face amoxicilina tot mai puin
eficient. Pentru a depi rezistenalor, se utilizeaz clayulanatul
de potasiu care inactiveaz penicilinazele. In rezultat, amoxicilina
devine iiiai activ, incluznd in spectrul su nfibacterian i
bacteriile productoafe de penicilinaze (p enicilinorezistente).
Exem plul 2. Comprimatele nakom sunt un amestec din dou
substanelevodopa(substana de baz) cu aciune antiparkinsonian
i carbidopa(substana adjuvant), inhibitor al decarboxilazelor
perifexice., Levodopa in organism se transform, prin decarboxilare,
in dopamin, substan necesar in encefal pentru funcionarea
normal a sistemului extrapiramidal. Dc administrm numai
levodopa, circa 8 0 -9 0 % din doza administrat se inactiveaz de
ctre decarboxilazele organelor i esuturilor periferice i doar
16

micparte ajunge in creier, acolo unde ea trebuie s-i fac efectul.

D ac sunt adm inistrate im p reu n , levodopa i carbidopa,
eficacitatea levodopei crete considerabil i permite micorarea
dozelor acesteia de aproximativ 8 ori, reducndu-i i intensitatea
efectelor adverse.
Exem plul 3.
Rp.:Pepsin2,0
Soluie acid clorhidric diluat de 2% 200 ml.
M.D.S. Cte lingur de 3 ori pe ziin tim p u l mesei.
M edicam enul p rescris este desinat unei persb an e cu
insuficien gstric. Pepsiria, fiind enzim proteolilic^ are menirea
s substituie insuficien propriei enzime pacdentuhn', pentru a-i
noimaliza digestia. Ins, dup cum se tie, pepsina esteactiv doar
in mediul acid (pH =l -2). Acidul clorhidric, component al sucului
gastric normal, creeaz un asemenea mediu, inlsnind aciunea
proteolitic apepsinei.
^ :;
Aceste trei exemple ne arat cum adjuvantul creaz condiii
pentru creterea efectului substanei de baz.
E xem plul 4. Com prim atele m oduretice sunt co n stitu te din
este un diuretic utilizatpe sear larg in tratamentul hipertensiunii
arteriale i alor boli croijice. Ins ea are i un efect advers
redutabil; in tratam entul de duratprovoacbipokaliem ie, care
poate avea consecine grave pentru pacient Amiloridul (substana
adjuvnt) este un antikaliuretic i previne evoluia efectului
advers amintit.
Acest exemplu ilustreaz faptul inlturrii unui efect advers al
substanei de b az de ctre adjuvant.
Prin urm are, sub stan ele adjuvante poteneaz efectul
terapeutic al substanei de b az sau ii reduc efectele adverse.
C orectivele fac gustul, mirosul sau ciiloarea medicamentuiui
; agreabfleJDiri ele fac parte edulcorantele, aromatizantele,
coloranii etc. D e cele mai dese ori, in acest scop se folosesc
siropurile (sirqpul simplu, siropul de zmeur etc).

Exemplu:
Rp.: Infuzie de larb termopsis 0,2 - 100 ml
Sirop de zmeur 10 ml
M .D.S. Intern. Cte linguri de 3 ori pe zi.
Siropul de zm eur din prescripia de m ai sus joac rol de
corectiv.
ExcipientuI (exdpiens) este ingredientul (ingredientele) care
perm ite obinerea formei farm aceutice respective ^comprimate.
unguente, supozitoare, soluii, sprey-uri .a.). D e exemplu, apa
purificat confersubstanei medicamentoase hidrosolubile forma
de soluie, vaselina - de unguent, untul de cacao servete la
obinerea supozitoarelor etc.
E xem plul 1:
1
R p.: Aceclidin 0,3
A ppurificat ad 10 ml
M .D.S. Instilaii oftalmice

Exem plul 2:
R p.: Aceclidin 0,3
Vaselin ad 10,0
M.f.ung.
D.S.Unguent oftalmic

In exemplele de mai sus ap purificat i vaselina sint excipieni,

U nai aceeai substan medicamentoas, aceclidina, fiind asociat
cu diferii excipieni, form eaz in prim ul caz - soluie pentru
instilaii, in cel de - al doilea caz un unguent. Exipientul atribuie
substanei active anumit form medicamentoas comod pentru
utilizare. Excipientele sunt neutre din punct de vedere terapeutic.1
Ins i substanele inerte din punct de vedere chimic pot influena
cedareaprincipiilor active de ctre form a medicamentoas, adica
pot reine parte din substana activ administrate A stfd se explic
activitatea diferit a unuia i aceluiai medicament, produs de di
verse laboratoare farmaceutice. Proprietatea de a ceda substana
m edicam entoas se num est^d isp ^ :eutica? in
mcdicamenul ideal aceast diponibilitate se ^jro p ied e 100%. Jn
realitate, ea este mai mic. In afar de dispombilitatea farmaceutic,
exist i disponibilitatea biologic, num ita biodisponibUitate.
18

Biodispombilitate se numete partea din doz administrat per os,

care ajungein circuitul sistemic. Substanaactivpoatefi inactivat
partial sau total de sucurile digestive, enzdmele mucoasei intestinale
sau enzimelehepatice.
4. P STRA R EA M ED IC AM ENTELO R
Calitatea medicamentelor depinde in mare msur de condiiile
in care se pstreaz. Pentru conservare mai bun fiecare preparat
trebuie ambalat i etichetat: in acest scop se folosesc recipiente
speciale - cutii, pungi, folii, blistere, plicuri, fiole, flacoane, cartue,
tuburi, balonae etc., care trebuie s corespund anumitor cerine.
Formele parenterale, care trebuie s-i pstreze sterilitatea, se
livreaz in fiole, flacoane, recipiente spetiale, cartuesu seringi
preumphite. Orice substan medicamentoas poate s uferi modificri
chimice, dac vinein contact cu oxi gent sau bioxidul de carbon din
aer, cu vaporii de ap, dac este supus aciunii razelor solare sau
temperaturii ridicate. Din aceste considerente, medicamentelese
tin intr-un loc rcoros, ferit de lumm ibine inchise. Pstrate chiar
i in condiii ideale, medicamentele, in special antibioticel'e,
organopreparatele, ii pierd cu timpul propriettilecurative.
Substanele medicamentoase se deosebesc i dup activitatea
lor. Astfel, dup potena lor farmacodinamic, ele pot fi imprite
in trei grupe: 1) substane foarte Ctive, nuniite i toxice sau
Venena. care constituie tabeiulA. Acestea, cM afim dc&e mfime,
pot declana efecte farm codinam ice acfcentuto i pre^int
perieole de intoxicaie in orice caz de neglijen. Tot in tabelul
se inscriu i substanele stupefiante care, utilizatefrmsur, pot
conduce la narcomanii; 2) com pui cu for fzfcttiacodiniamic
megfie, substane zise putem ic active, sau cnaranda care
constitu ie ta h e lu l B ; 3) in find, s u b sta d e cu 'a c tiv ita te
farmacodinamic relativ slab, carenu se inscriu fnirici unui din
tabelele menionate.
'* !
-a *'

19

Preparatele din tabelul A in farmacii se pstreaz in dulapuri

sau safeuri speciale, dotate cu dispozitive de sem nalizare i
alarm. Pe partea interioar a uii dulapului sau safeului se face
inscriptia A , V enena i se afieaz lista preparatelor pstrate
in el.
Preparatele din tabelul B, destul de numeroase, se psteazin
dulapuri incuiate, pe a cror parte interioar a uii se face inscriptia
B , S ep ara n d a i lista preparatelor, uneori cuindicaia dozelor
lor maxime.
Preparatele din grupa a treia se pstreazin dulapuri obinuite.
5. F A R M A C O P E E A
F a rm a c o p e e a (din lat. Pharmacopoea, de la cuvintele gr.
Pharmacon medicament, i poiea fac, prepar) este un cod
legislativ medico-farmaceutic privind remediile,. preparatele i
materialele utilizate inm edicin in scopuri curative, profilactice
sau diagnostice, autorizate de organele de resort. Fiecare remediu
este descris intr-o monografie aparte, farmacopeea constituind, in
fond, culegere de monografii aranjate in ordine alfabetic.
Importana farmacopeei rezidin faptul c ea stabilete standardele
i etaloanele necesare pentru prepararea i pstrarea medicamentelor
in aa fel, meat medicul i bolnavul s poat beneficia intotdeauna.
de medicamente de cea mai bun calitate. In acest scop ea conine
descrierea medicamentului: formula lui chimic, reaciile. analitice,
constantele fizice, principalele proprieti chimice necesare pentru
identificarea lor, iar in cazul medicamentelor compuse sau formelor
medicamentoase - form ula i modul de preparare. D e asemenea,
se descriu metodele de control al puritii, analizelor calitative i
cantitatiye a principiilor active, pstrrii lor in condiii optime i,
dac e neyoie, activitatea (standardizarea) biologic.
Pnm ul pas spre apantia farmacopeilor, in sensul lor actual, a
fost publicarealucrrii lui Valerius Cordus in 1546la Numberg, numit
Dispensatorium, tradus i introdus caobligatoriein Veneia (1558),
Amsterdam (1592) i multe alte orae. In 1564 apare prima farmacopee
20

oficial publicat la Augsburg, care devine, in '1-573, un ghid

farmaceutic pentru farmacitii i medicii acesteiceti. Dup ea
apar multe cri farmaceutice in numeroasq orae, mai departe sub
denumirea de Antidotarium sau Pharmacopoeia. Aceast din
urmdenumire devine predominant pe lasfariul sec. XVI i capt,
trepta, calitatea de termenoficial i confirm legal depumirea de
carte farmaceutic.
D up farmacopeile oraelor sau districtelor vin farmacopeile
rilor: Pharm acopoeia Austriaco-Viennensis (1729), Pharm a
copoeia Daimica (1772), Pharmacopoeia Svecica (1775) i multe
altele. Au fost fcute incercri de a edita farmacopei intemaionale:
Pharm acopee U niverselle de Lem ery in 1697, Pharm acopoeia
Generalis de Spielman in 1783 i Pharmacopoeia Universalis de
Geiger-M ohrin 1835-1845. In 1951 apare primul volum al P har
m aco p o eia In te rn a tio n a lis, elaborat de u n Com itet special,
num it de O.M.S. E a nu are statut legislativ i este lucrare de
referin pentru farm acopeile naionale. In Farm acopeea In
ternational sunt incluse Denumirile Comune Intemaionale (DCI)
ale substanelor medicamentoase, care trebuie s figureze alturi
de cele naionale sau comerciale ale diferitelor firme i laboratoare farmaceutice. Farm acopeea trebuie >%c astfel, ca unui
i acelai medicament, pregtit de diverse laboratoare farmaceutice,
s aib acelai efect la una i aceeai doz. Ficare statiiediteaz
farm acopeea lui in lim ba respectiv. M odificrile dinamice ale
listei m edicamentelor, condiionate de apariia unor de noi pre
parate i dispariia unora din cele ineficiente, explicreinnoirea
periodic a farmacopeilor.
Primafarmacopee romn apare m 1863, iar cea.de stat, civil
rusin 1866. Inprezentesteincurs de pregtire prima F armacopee
a Republicii M oldova, iar tem porar aderm la Farmacopeea
Romn.

21

6. C U V INTE I SEM NE A U X ILIA R E IN REETE

A brevieri conventionale
In afar de denum irile substanelor m edicam entoase i
indicaiile adreste farmacistului, medicui folosete in reete i unele
cuvinte i semne conventionale, indeosebi, inprescripiile magistrate,
folosite de ttfel din ce in ce mai rar, data fund extiriderea imperioas
pe piaa farm aceutic a formelor medicamentoase industriale
(specialiti).
Reproducem unele din ele.
1) Ana (abreviat ) inseam n cte sau in pri egale i
se folosete atunci cnd dozele a dou sau m ai multor substane
coincid:
Lum exemplul care a figurat deja:
Rp.: Ac. salicilic
Resorcin
Metronidazol aa 3,0
A ici se are in vedere, c acidul salicilic, reso rcin i
m etronidazoM se iau in doze egale a cte 3 grame. D e menioBat
c urm eaz dup ultimul ingredient luat in aceeai doz.
2) A d pan (la):
Rp.: Oxid de zinc 1,0
Vaselinad 10,0
In medicamentul prescris vaselina ocup 9 grame, deoarece
oxidului de zinc ii revine 1 g, iar vaselinei ce mai rmne pnla
10 g.
3) Gtt sau gtts (abreviatura cuvintelor guttam sau guttas pictur, picturi, ambele la acuzativ):
Num rul picturilor se noteaz cu cifre latine, deci in reet
vom scrie - in loc de Ulei de mint guttam unam
R p .: Ulei de m int gtt I
sau in loc de ulei de mint guttas duas
R p .: Ulei de m int gtts
22

4)! (semnul exclamativ) urmeaz dup doza egal cu cea maxim

pentruo dat, in cazul cnd medicul prescrie contient:
Rp.: Penobarbital 0,2!
D .td . N 6
S. Intern. Cte doz inainte de somn.
In cazul depirii dozei rnaxime, regula cere s o scriem cu
cuvinte
Rp.: Fenobarbital0,3 (trei decigrame) sau
.r
Rp.: Fenobarbital 0,3 (sicvolo)
i
Cuvintele sic volo inseamn aa vreau i este corifiimatie
a faptului c medicul prescrie doz mare in m 6d contient.
5) Cum - cu (cere cazul ablativ)
Exemplu: in lociil prescripiei greoaie
Rp: Metronidazol 0,5
c '
U nt de cacao 4,0
M.f. supK>sitoritim vaginale
D .td . N 1 0
S. '
putem fblosi unmai simpl cu cuvntul cum, ceea ce inseamncu:
.
Rp.: Supositoare vaginale cum metronidazole 0,5
D .td . N 10
S. Cte un globul in vagin de 2 on pe zi
6) # semnul diez servete pentru a delimita douprescriptii
pe un singur formular:
Rp.: Comprimate atenolol 0.05 N 50
D.S. Intern Cte un comprimat dat pe zi.
,4J:
#
Rp.: Comprimateednit 0,0025 N 20
D.S. Intem. Cte un comprimat d atp e zi.
23

7) Pro m e (pentru mine), pro autore (pentru autor), pro usu

proprio (pentru uzul propriu) se serie in cazul cnd medicul ii
prescrie medicamenul lui insui. Aceste cuvinte se scriu in locul
numelui bolnavului.
8) Cito! repede! Se serie in colul drept de sus al reetei,
pentru ca m edicam enul s fie eliberat far intrziere in caz de
urgen
9) Cnd medicamenul conine un num r mare de ingredieni,
care nu pot fi enumerai in formularul de reet, atunci acetea pot
fi continuai pe verso. Pentru a ateniona farmacitul, se foloete
cuvntul verte -in to a rc e (formularul), scris in partea de jos din
dreapta a formularului.
Lista principalelor abrevieri folosite in prescripii:

Ac., acid.
a.c.
ad lib.

Cuvntul, expresia
latin
ana
Acidum, -i
Ante cibum
Ad libitum

amp.
aq.
aq. dest.
aq. purif.
asp.
b.i.d.
Cap., caps.
Comp.
Cort.
Cr.
d.
D.

Ampulla, -ae
Aqua, -ae
A qua destillata
aqua purificata
aspersio, -onis
bis in die
capsula, -ae
compositus, -i
cortex, -icis
crema, -atis
dies, -ei
da, dentur, detur

A brevierea

24

Echivalentul romn
cte, in pri egale
acid
inainte de mese
dup voie, dup dorin
fioi
ap
'
ap distilat
ap purificat
pudr
de dou ori pe zi
capsul
compus ()
coaj, scoar
crem
zi
elibereaz*, a se
elibera ,

Dec.
dil.
div.
D .td .

decoctum, -i
dilutus, -i, dilute
divide
D a tales doses

elixir
el.
Empl.
emplastrum, -i
Em., Emuls. i emulsum, -i
extr.
extractum, -i
f.
fia t,fi ant
fl.
flos, floris
fohum
fol.
fnuctus, -i
fr., fruc.
gel.
gelatxnosus, -a, -um
gutta, -ae,
gtt., gtts.
(guttam, guttas)
hb., herb.
herba, -ae
i.m.
i.v.
in amp.
inf.
Lin.
Liq.
M.
meg
mg
mixt.
ml
Mucil.
N
non rep.
Ol.
p.o.

intramuscul ari s,
-is, -e
intravenosus, -a, um
in ampullis
infusum
limmentum, -i
liquor, -is
misce
microgrammata
milligrammata
mixtura, -ae
m ilhlitrum , -i
mticilago, -inis
numero
non repetatur
oleum, -i
per os
25

decoct
dilu^t, dilueaz
im parte
elibereaz asemenea
doze
elixir
emplastru, plasture
emulsie
extract
s fie
floare
frunz
fruct
gelatines
pictur, picturi
iarb, herb (partea
aerian a p la n te i)
intramuscular
intravenos
m fiole
infuzie
liniment
lichid, licoare
amestec
micrograme
miligraine
mixtur
mililitru
mucilagiu
numr, in num r de
a nu se repeta
ulei
intern, peroral

pro inj.
pulv.
qd.
q.i.d.
q.s.
q.s. ad
rad.
Rep.
rhiz.
Rp.
S.
s.
sem.
sicc.
simpl.
s.l.
Sol.
Sp.
Steril.
stigm.
subt.
supp.
Susp.
Sir.
Tabl.
t.i.d.
Tinct.,
Tct.
Ung
V.
vitr.

pro injectione
pulvis, -eris
quotidie, quque die
^ quter in die
quantum satis
quantum satis ad
radix, -id s
repetatur
rhizoma, -atis
Recipe
Signa
Seu
semen, -inis
- siccus, -a, -um
simplex, -icis
sub lingua
solutio, -onis
- species, -ei
sterilisetur
stigmatum, -i
subtilis,
subtilissimus, -a,
suppositorium, -i
suspensio, -onis
sirupus, -i
tabuletta, -ae
ter in die
T-ra, tinctur, -ae
unguentum, -i
Verte
vitrum

26
1

injectabil
pulbere
'
in fiecare zi, zilnic
de patru ori pe zi
ct trebuie
cat trebuie pn la
radcin
a se repeta
rizom
ia
;
eticheteaz
sau
smn
uscat()
simplu
sub limb
soluie
specie
sterilizeaz
stigmat
subtil (), fin, extrafin ()
supozitor
suspensie
sirop
tablet, comprimat
de trei ori pe zi
tinctur
unguent
intoarce (pe verso)
sticl

7. PR E SC R IPT !! D E M ED ICAM ENTE

i de intrebuinare amedicamentului se numete prescripie in

termeni, prescripia este conmutul propriu-zis alreetei.
Deosebimprescripii magistrate, oficinale i mdusriale.
P r e s c r ip ia m agistral (din lat. magister, invtor) se
numete astfel, deoarece medicul ii asum rolul de invtor al
farmacistului, indicndu-i toate ingredientele medicamentuiui,
dozele acestora i chiar modul de preparare in unele cazuri. E a se
mai numete prescripie extemporanee.
Exemplu de prescripie magistral (extemporanee):
Rp.: Oxid galbendem ercur 0,1
Ulei devaseliniO,! ml
Lanolin anhidr 0,8
V aselinad5,d
M f.ung.
D.S. Extern. Unguentofitalmic.

>

In aceast prescripie medicul, dup cum vedem, indic toate

amnuntele privind componena i prepararea medicamentului
rdcomridatpacieiiMrHsu.
Prescripiile magistrate sunt, in prezent, utilizte foarte rar.
Prescripiile oficinale 3au farmacopeice "^fin i k t officina,
fafinacie, institute unde, pe vremuri, seprepffitim exclusivittfe
medicameirtele) sunt de proVenien m ai feceiit; Compbziiil^
medicamentoase cele mai solicitate de medici ^i pfcieni erau
pregtite lafarm aciiifi eantiti suficierite penftfputea deiservi
bolnavii prompt. dat cu apariia labbratoarel<S*%
i faibrieilor
farmaceutice, prescripiile oficinale au devenis o^mnte. Spre
deosebire de cele magistrate, prescripiile ttciale'stait fixe,
standarde, calculate pentru bolnavul mediu, ins dispombile in
orice mom ent i m ult mai ieftine. in prestMptta"pficioal se
27

indic numai denum irea farmacopeicamedicam entului. De

exemplu, unguentul prescris mai su poate primi denumire
oarecare, cum ar fi U nguent oftalmic i prescris mai simplu:
Rp.: Unguentoftalmic 5,0
D.S. Extern. U nguent oftalmic.
D up cum observm, mprescripia oficinal nu se d compozitia
m edicam entului, nici m odul de preparare. Pentru a deveni
i rnclus m farmacopee.
Prescripiile industriale sau specialitile se prescriu ca i
cele oficinale. Com ponenap^pratelor este determinat de firma
productoare.
Rp.: C om prim atem atem a N 100.
D.S. Intern. Cte un comprimat d atp e zi.
Preparatul m atem a contine 12 vitam ine i 9 minerale i
microelemente. Laboratorul Wyeth-Lederle din SU i-ainregistrat
medicamentul sub acestnum e.
8. DO ZA
Posologie cunotine despre dozele medicamentelor sau
unitile de msur. D oza este cantitatea medicamentului care
este adm inistrat la priz sau pentru perioad de timp i
provoac anum it reacie din p artea organism ului. D oza
medicam entelor solide sau semisolide se exprim, de obicei, in
gram e, m iligram e sau m icrogram e (g, m g, m eg), pentru
substanele i formele medicamentoase lichide - in mililitri sau in
picturi (pentru anumite lichide). Unele substane m edicam en
toase se dozeaz in uniti de aciune sau uniti internaionaie
(U), sau uniti speciale. In reet, gram ele se exprim dup cum
urmeaz: lOOg = 100,0; 10g= 10,0; l g = 1,0; l g - 1,0, ld g = 0 ,l;
1e g =0,01; 1mg (rraligram)=0,001; 1meg (microgFam)=0,000001.
28

Stabilirea dozelor este importantlaredactareaunei prescripLi,

la aplicarea unui tratament, la expefrimentarea unei substane
medicamentoase.
Stabilirea valorii dozelor depinde de muli factori: Vrst, masa
corpulm, sexul' bolttvufai, p ro p ri^ iie FaqHacocinetice ale
medicamentului, naturabolii, ritmurilebiologice, stri detoleran,
dependen etc.
In funcie de situaie, deosebim mai multetipui dedoze:

^
_
I. Ill fu n c ie d e efectu l te r a p e u tic

Doza iniial se administreaz la inceputul tratamentului, fiind

u lt ^ 6 r m ritp n i laatinger&a dozeide xntremere.
Doza uzual sau terapeutic este cea obinuit, neprecedat
de una iniial sau de atac. E a este egal cu 1/2 - 1/3 din doza
maxima, dar poate fi i mai m are in cazul admmistram .dozelor de
atac sau in olerna pacientului la preparat.
Doza terapeutic m inim - cea mai mic cantitae de predi
cament, care provoac efect terapeutic.
D oza terapeutic m axim a - cantitatea cea mai m are de
medicament, care poate da efect terapeutic far a provoca efecte
toxice. E anu poate fi depitfar riscul de,a provoca supradozare
imediat sau prin acumulare. Farmacopeea stabilete pentru fiecare
preparat dou doze terapeutice maxime: doza m axim a pentru
dat (dosis pro dosi) i doza maxim pentru 24 ore (dosis pro die).
Doza toxic m inim - cantitatea de medicament ce depete
efecul terapeutic i la care apar fenomene secundare ce pencliteaz
fiinciile diverselor organe sau ale organismuluiintreg.
D oza letal m inim - cantitatea de m edicam ent, care
provoac m oartea individului cruia i s-a administrat.
.
<D oza o p tim - cantitatea de medicament, care provoaccele
mai favorabile efecte terapeutice.
Intervalul diirtre doza terapeutic>i cea tojdc m ittinil se
niamgle m argine (m aij) de siguran^iajOraportuM nti doza
toxic minim i cea terapeutic se numete indice terapeutic.
29

Cu cat aceti param etri sunt mai m an, cu att preparatul este
mai inofenMyM ajja de igw anrestrnsag^cozidelor cardiace,
spre exemplu, im pune deosebitprudenin admmi strara J.or,
dar i susfginberesul cerceftprUorpentruprospectareaaltor gmpe
de medicam ente cu proprietti sim ilare, ins mai sigure. Astfel
s-a decoperit efectul cardiostim ulator a l, vasodilatatoarelor
sistemice.
.

II. In fu n c ie d e m o d u l d e adm in istrare

Doza parialcantitatea de medicament administrat pentm
data.
D oza pe zi (nictim eral (pro die) - sum a dozelor pariale
din 24 ore.
D oza total reprezint sum a dozelor pariale de pe durata
unui intreg tratament.
Doza de atac doza administrat laTnceputul unui tratament
pentru a obtine concentratie mai rapid i mai mare Reprezint,
de fapt, 1/3 sau 1 din doza total. E a se administreaz m strile
acute i este de obicei mai m are decat cea terapeutic, pentru a
stopa ct m ai rapid evolutia bolii. D up trecerea fazei acute
tratamentul poate fi prelungit cu doza de intreinere, mai mic.
D oza de intreinere doza administrat pentru mentinerea
unui efect terapeutic i aunei concentraii eficiente a medicamentuiui
in organism. E a se folosete dup doza iniial sati cea de atac.
U nele form e farm aceutice sunt destinate tratam entului de
intretinere. P entm pacienii cu insuficien renal sau vrstnicii
trecui de 6065 ani, crora li se adm inistreaz substane
medicamentoase cu clearance predominant sau exclusiv renal, doza
acesto r su b sta n e se red u ce p ro p o rtio n al cu clearance-ul
creatininei.
D oza unic! doza adm inistrat singur dat in tot
tratamentul.
D oza tie depozit - doza unic, dar cu efect prelungit (zile,
sptmni sail luni). Dozele maxime pentru dat i pentru,24 de
ore pentru m edicam entele adm ise oficial sunt prevzute in
farmacopee.
30

III. in fu n c ie
* d e fetiatej
\
Dozele maxime recomandate de Farmacopee sunt optime
pentru persoanele adulte (practic intre 16 i 60ani). chestiune
dificil, dar i foarte important, este determinare'a dozdlor pentru
copii, persoanele vrstnice ic u unele afectiuni (renale, hepatice).
Dozele pediatrice se indic, de obicei, de pfoductor sau in
mdreptarele speciale pentru fiecare grup de vrst, in s poate fi
calculat i dup unele ecuaii, dup vrstain ani, m asa cooral
sau suprafaa corpului.
_____
Dup vrst. Cea mai simpl dintre ele este formula 1|^
conform creia doza pentru un copil (d) este egalcu 1/20 parte din
doza pentru adult (D) pentru fiecare an de via: d*=nx D/20, unde
n este vrst copilului m ani. Pentru sugari se folosete formula lui
Fried: d=vrsta(inluni)xD /l 50.
D up m asa corporal. D up m asa corporal (M, m) doza
poate fi determinatprin formula lui Hamburger: dHm* D/70, unde
m este m asa corporal exprim at in kg.
D up suprafaa corpului. Js/lai exact se consider doza
calculat in funcie de suprafaa corpului:
Sr=M425xT0725x0,0071H
sau
logS=0,4251ogM+0,7251ogT-2,1436337,
unde S noteaz suprafaa corpului in m2, M m asa corporal m kg
i 7- talia(in^im ea)jincm J
*
P entru persoanele vrstnice doza m edicam ente,
indeosebi a celor elim inate preponderent pe ale renl, dup
cum s-a menionat mai sus, se m icoreaz proportional cu clearance-ul creatininei. La persoanele adtilte sriafeSse doiidentria
seric a creatininei ese mai m ic sau egal cu l mg%. Pe m sura
im btrnirii (vrstapeste 60-65 ani), nivelul seric al creatininei
crete, ceea ce inseam n c clearance-ul ei scade. Acesta este
un indiciu c excretiairenal a substanelor toefdicatiientoaSe eliriiinate preponderent sau exclusiv pe cale renal este ihcetinit i
dozele lor trebuies reduse, p e n tru a evita adum ulaiea lor in
organism i apariia efectelor toxice.
31

D ozapoate fi ajustatlanivelul serie al ereatininei, dup cum

urmeaz:
Concentraia seric a
ereatininei, m g% ,
^1,0
1,1-1,3
1,4-L6
1,7-1,9
2,0-2,2
'2-2*5 .
!2i6-3,0
3,1-3,5
3,6-4,0
4,1-5,1
5,2-6,6
6,7-8,0

Procentul dozei uzuale

100
80
65
55
50
40
35
30
25
20
15
10

C LEA R A N C E-U L CREATININEI (CC brbai, ml/mm)

poate fi calculat dup ecuaia
CC brbai= (140-V)(M id): 72Cser
unde V este vrstain ani, Mid - masa corporal ideal (in cazurile
obinuite se ia m asa corporal real) exprimat m kg, Cser creatinina seric in mg%.
CC femei = 0,85 * CC brbai
M AS A CO RPO RA L IDEAL,
Brbai = 50 kg+[2,3(H-l 52,5):2,54]
Femei =45 kg+[2,3(H-152,5):2,54]
D e obicei, dozele pentru btrni urm eaz a fi m icorate pn la 3/4 - 2/3 - V2 din dozele pentru adult. La.vrsta senil oamenii sunt deosebit de sensibili la m edicam entele deprim ante
aleS N C .
32

Exercitii:
- >'
1) Determinai doza acidului acetilsalicilic pentru un copil de
10 ani, dac doza pentru adult este de 250 mgl
2) Calculai doza paracetamolului pentru uri copil cu mas
corporal de 12 kg, dac doza pentru adult este d e350 rag.
3) Care este doza vinblastinei, calculatla suprafal&corporal,
pentruun copil cu masa corporal de 20 kg i talia(inlimea)
de 75 cm?
4) Aflaimasacoiporalidealpentruuntnrcutaliade 182cm.
5) Calculai m asa corporal ideal pentru tnr cu talia de
164cm.
s
6) C are este d o z a gentam icin ei p e n tr u u n p acien t cu
concentraia ereatininei serice de 2,0 mg% , dac doza ei
pentru un adult cu funcia renalnorm al este de 3 mg/kg/
zi divizatm trei administrri i.m.?
9. D E N U M IR E A I NO M EN CLATURA
M ED IC A M ENTELO R
Substanele m edicam entoase au cteva denumiri a) chimice
(rationale), b) CQminternationa1cl~comerciale rS ^ ticm ale.
Denum irile chim ice sunt, far indoil, cele m ai reale i
corecte, deoarece descriu structura substanei intr^un limbj laconlci precis. A ceste denunuri sunt in acelai timp i cele mai
incomode i mai greu de utilizat. Ele se fplos esc numai m cazul
compuilor anorganici: clorur de sodiu, simat de m a g n S u e tc fln
ceea ce privete substanele oraganice, denumirileTorlEmice sunt
dificil de memorizat. llustrm cele spuse cu un exemplu: Benzenacetonitril, a-[3-[2-(3,4-dimetoxifenil)etiIJ metilaminopropil]3,4-dimetoxi-(-a-l-metiletil) clorhidrat este denumirearational
averapamilului. Verapamil este denumirea comun international
a acestei substane.
Denum irile oficinale - sunt cele prevzute pentru m edicament in farm acopeea in vigoare in fiecare ar.
Denumlrfle com une interna ionale (DCL Denominations
Communes Internationales, sau, in englez, DSTN-lntemational
33

Nonproprietary N am es), mrniite i originate (nepatentate),

stabilite de OrganizatiaM ondiai a Snttii (O.M.S.), mcepnd
cu anul 1953, suntnumele ofidale unice ale substantei medicamentoase
active, accaptate in farm acopeele diferitor tari i servesc pentru
depirea confuziei, produse de muititudinea denumirilor comercne,
numite ispecialitp sau smonime, atribuite produselor lor de ctre
firmele sauiaboratoarele farmaceutice, pentru aputeafi recunoscute
de ctre consumator i concura intre ele pe piaa farmaceutic.
Denumirile nepatentate ale Medicamentelor sm t intocmie in baza
a3 principii:
- claritateapronuntrii i prescrierii;
- deosebirea de alte denumiri de firm i nu de firme deja
existente;
- apartenenalapreparatele, asemntoare dup structur sau
mecanism de aciune, adic aparintoare la acelai grup de
medicamente.
In form area denum irilor com une interriatioftale O.M.S.
recom and utilizare unor segmente-cheie. Iat cteva exemple:
Segm entecheie

Grupa
farm acologic

arol

Anticoagulante

acenocumarol

azepam

enzodi azepine

diazeoam. oxazeoam

M edicamente

cain

Anestezice

cef

Cefalosporine

eefalexin. cefazolin

ciliii

Pem ciline

amoxicilin. oxacilin

ciclin

Teraci cline

doxicielin. metaciclin

Estrogeni

megestrol. eestnnon

Hipolipidem iante
(fibraii)

ciprofibrat. fenofibrat

estr
fibrat

lido cain. procain

2 J

statin

Hipolipidemiante
(statinele)

form in

- Hipoglicemice
(guanidine)

> -, 3
lovastatin.
pravastatin.
simvastatin
buformin. metformin

gli-

Hipoglicemi cesulfamide

gliclazid, glipizid

nidazol

Antiprotozoice

metronidazoL
tinidazol

p-adrenoblocante

propranolol.
oxprenolol

pram in

Antidepresante

clomipramin.
melipramin

prost

Pjostaglandine

dinoprost alnrostadil

sulfa-

Sulfamide

sulfadimizin. sulfalen

terol

Bronhodilatatoare

tiazid

Diureticele (tiazide)

verin

Spasmblitice

olol

4*

fenoterol. clm buterol

ciclometiazid.
hidroclortiazid
drotaveriri. papaverin
frr

S pecialitile sunt denumiri comerciale sau demarc, marca

s au proprietatea comer cial inregistrat (Registered Trade M ark)
sau nume depuse (engl. Brand names). Ele poart semriul , de la
cuvntul englez Registered, inregistrat. Fiecare firm farmaceutic
ii inregistreaz ienum irea prepaxatelor ei. Sub denum irea
cornercial se recomarida s fie indicat i denumirea cornun
international; Denumirile comerciale sunt cele mai raspndite,
mai variate i mai uor de meiriorizt. Uria ii aceeai substan
medicam entoas poate s apar sub. diverse denumiri, care nu
sunt altceva dect sinonime. Lum drept exemplu aenumirile
comerciale ale unei singure substane, creia i s-a coriferit DC1 de
35

acid acetilsalicilic (Acidum acetylsalicylicUm), inregistrate in ara

noastr: acetysal, acid acetilsalicilic, activ tablets, acylpyrin, alka-seltzer N, anopyrin, aspirin, aspirin protect, aspisol, childrens aspirin,
colfarit, europirin, europinnT, new-asper, plidol, therapin, therapin
chewable. Deseori la denumiri Ie acestea se anexeaz anumite
pri ce indic apartenena preparatului la firm - de
obicei, lsfaritui denuminiket saumak etc. Exemplu: izosorbid
dinitrat-izoket, izomak.
10. FO R M A M ED IC A M E N T O A S SAU
FARM ACEUTIC
Pentru a putea fi utilizat, substana medicamentoas trebuie
supus unor procese tehnologice, in xmn crora ea capt
anum it form , n u m it fo rm a m edicam entoas sau form
farmaceutic. Until i acelai principiu activ poate aprea sub di
v erse fo rm e m ed icam en to ase in funcie de d estinaia lor,
proprietile farmacologice, chimice i fizico-chimice ale substanei
i tacticatem peutic amedicului. De exemplu, hidrocortisonul se
intlnee sub form de comprimate, soluie injectabil, unguent
oftalmic, unguent dermatologic. Cele spuse pot fi ilustrate prin
schema:
Substana m edicam entoas + Substane auxiliare = Form a
medi'cameraoasa
" ^ '

--------- Formele medicamentoase e subdividm 1) olide, 2) semisoKde

sau moi, 3) lichide i 4) gazoase.
I. F o r m e m e d ic a m e n to a se so lid e
lbenj (nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru
'prepararea siropului, pentru prepararea suspensiei buvabile,
pentru prepararea picturilor buvabile, pentru uz extern sau
pudre);
p -------- 1
- G ranulate sauG ranule | nedozate, efervescente, dozate in
plic, p en tru prepararea suspensiei buvabile);
36

apsula (capsule dure sau gelule, capsule retard, capsule

:erosolubile, capsule vaginale, capsule elastice sau perle);
au Tablete (comprimate. comprimate filmate,
comprimate retard, rapid-retard, comprimate pentru supt,
co m p rim ate m asticab ile, co m p rim ate eferv escen te,
co m p rim ate e n te ro so lu b ile , co m p rim ate p ed iatric e,
com prim ate vaginale, im planturi, com prim ate pentru
prepararea soluiilor);
- D raieurlf(obinuite, retard, enterosolubile, in ambalaj
calendaristic);
- Pilule;
- . filmele saunlcutele;
- Specii;
- Creione;
- Brichete .
II. F orm e m ed ic a m en to a se sem isolid e sau m oi
;uentef (dermice, oftlmice, nazale, vaginale, rectale)
PasteH dermice, stomatologice)
?upozitoare/(rectale, vaginale sau ovule)
-.Sisteme terapeutice (dispozitive transdermale sau timbre,
intrauterine saupesare)
III. F o r m e m e d ic a m e n to a se lic h id e
1v Soluii
...
2. Suspensii
3.----------Pictur
i
------------------------------
4. * F-orme
parenterale
__ ____ _____
5. Solutii extractive (apoase, alcoolice. uleioase)
6. T Soluii .extractive maxim purificate
7. Emulsii
8. Linimente (dermice, oftlmice)
37

9. Siropuri
10. Ape aromatice
11 s Sucurimedicamentoase
12. Mixturi
13. Spirturi
14. Spunuri
15. Elixire
16. Oeturile
17. Vinurile medicinaie
IV.
1.

"

F o r m e m e d ic a m en to a se g a zo a se

Aerosoli (bucali, nazali, pentru mhalaii, dermici, vaginali)

38

PARTEA SPECIALA
FORME MEDICAMENTOASE SOLEDE
1. PULBERI (Pulveres)
L at Pulvis, -eris
Rus. Poroki
Polberile sunt form e farm aceutice solide cu aspect pulveruleritijdctuite' din prticule xm iform e^^ffiiem sau m ai multor
substane active, aocite sau nu cu s \& s ^ i|e Ele sunt
destinate pentru uzul intern, extern sau parenterale (dup dizolvare
in ^respectiv), pot fi sim ple i corrrpnse Pulberile
constituite dintr-o singur substan (substanaJactiv)se numesc
sim ple)Pulberile care conin dou sau m ai multe substane active sau cel putin substan a c tiy ^ i i u ^ & i f e ^ i b a r e se
num esc eo m p u ^
Pulberile pentru uz intern se b eau cu ap sau alt lichid
convenabil (lapte, sucuri, ap mineraT|t)T"HB~pot fi simple i
compuse.
pi const dintr-&'sfeigbH
_ ____ .Pulberea sim__
----- ----- -----;-substnt.
-- _-------- :
Pulberea compupL conine dou sau m A im dteM bstkie^ Ele se
clasificin nedM zate s a u nedozate i divizate sau dozate.
Pulberile nedivizath. Substanele relativ inofensive i cyt
m arja m are de iguran (hidrocarboriatul de sodiu, crbunele
medicinal) pot fi propuse pacienilor in cantiti suficiente pentru
intreaga cur de feat^enf,~nedivizate m doze s e p ^ a i^ p^cigntul
urm nd s-i ia din p ach et cantitatea n e cesar; Pulberile
ne^vizte sim p ly constau dintr-o singur substo^it ;eliberata
bolnavului in cantitati supciente pentru intreaga cur^g trataxnent.
i-o d o z e a ^ e m sui cu m ijloac^e cfispqpibile la el
acs^vrful de cuit, linguria, lingura, in unele cazuri pulberea
se com pleteaz cu lingurie dozatoare)

E xem p lu :
Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0
D.S. Intern. Cte V2 lingurit de 3 ori pe zi.
Aceast pulbere este simpl, deoarece constdintr-o smgur
substan i este nedivizat, deoarece nu imprit in doze separa
te
P ulberile n edivizate co m p u se consau din cteva substane
active, in unele cazuri i substane auxiliare, care se prescriu pentru
cur de trpTien, far a fi divizate in doze pentru priz. In
cazul cnd naedicjjl ii prescrie compoziia lui proprie, atunci reet
poate avea urm toarea form:
Rp.: Crbune medicinal 20,0
Oxid de magneziu
Tanin a 10,0
M.f.pulv.
D.S. Intern. Cte linguri la un pahar de ap de 3 ori pe zi.
Pentru pulberile com puse este necesar indicaia M isee ut
fiat pulvis (M.f.pulv.)
Pulberile,& vizates,p,|ivreaza pacientului in doze ambalate
3parte, fieearepentFu9 smgur priz. Pulberile divizate se clasific
i ele in-iiic^l i compuse. Pulberi divizate sim ple. Sub form
de pulbere djvizat simpla se poate prescrie orice substana solid
a crei doz s^J^ m limitele 0,1 -1 g (in unele cazuri i mai mult).
Exemplu:.
Rp.: Metionin 1,0
D.t d. N 1 0
S. Intern. Cte doz de 3 ori.

;=

L a oraactual toate pulberile divizate sunt oompuse

deoarece ccfain, pe lng substana activ, edulcorani, aromatizani,
colorani etc.
40

Pulberea divizata com pus. In cazul end doza substanei

active este mai m icde 0,1 g, la e a se adaug substane indiferente,
pentru a face normal masa pulberii divizate. Masapulberii divizate
compuse se aduce astfel pio la aa-zisa m asa medie sauoptim ,
care este de 0,30,5 g. Substanele auxiliarafclosite in acest scop
joac rolul de excipient (constituens). In calitate de excipient pentru
pulberile divizae compuse se utilizeaz: zahrul, lactoza, glucoza,
hidrocarbonatul de sodiu.
E xem plu:
R p.: Ac.rucotmic 0,05
Zahr 0,3
M.f.pulv
D .td . N 30
S. Intern. Cte pulbere de 3 ori pe zi.
Doza acidului nicotinic (substant activ) din reet de mai sus
este inferioar masei normale apulberii divizate (0,1), de aceea s-a
adugat zahr, pulbrea devenind compus. In najoritaiea cazurilor,
pulberile divizae se impacheteazinplieuri. Plicurile sau pachetele
(fc Sachefe, engl, Packets) depQHetil^, staii(rtsaiihrtiespecial,
mchise ermetic, sunto form foarte comodde ambalaj pentru pulberi,
dar i pentru alte forme medicamentoase (de ex. granulate, gelurij.
Sunt numeroase cazurile cnd pulberile sunt eferyescente. Ele,
dizolvate in ap, produc gaz carbonic i fac produsul mai plcut la
gust. Acest gaz rezult din reacia dintre hidrocarbonatul de sodiu i
acidul citric sau acidul tartric, care intrin compcaienta pulberii ea
excipieni. Pe lng ei se mai utilizeaz zahrul san alt edulcorant,
substane aromatizante, colorani etc. De regul, aceste pulberi
se livreaz, de asem enea, in plicuri pentru a le pzLde;aciunea
factorilor atmosferici. Laboratoarele farmaceutice prepar pulberi
pentru prepararea siropurilor, suspensiei buyable sau apicturilor
buvabile. Toate se prescriu ca pulberile divizate simple.

41

R p.: Andrews answer N. 6.

D.S. Intem. eoninutul unui plic se vadizolva la un pahar de
ap de 4 ori pezi.
D ac substana activ este lnsolubil in ap, atunei ea va
forma in ea suspensie buvabil.
Rp.: Sm ecta N. 10.
D.S. Intern. Coiiinutul unui plic se v a dizolva la V2paharde
apa de 3 ori pe zi.
2. PU D R E SA U PU L B E R I PE N T R U U Z EXTERN
(Pulveres subtilissim i, aspersiones)
Pulberile pentru uz extern sunt extrafine (subtilissimus) pentm
mai bun aderare lapiele. In calitate de constituent conin talc,
amidon sau alt produs indiferent. Se aplic extern prin pudrare pe
suprafeele lezate ale pielii. Ele ader uor la piele. xi mresc
suprafaa de evaporare, usuc. D eosebim pudre simple i
compuse. Cele simple constau dintr-o singur substana, iar cele
com puse din dou sau mai multe substane. Pudrele simple nu
sunt altceva dect 6 substan m edieim entoas bine mnmit
pn la starea extrafin, destinat uzului extern pentru tratamentul
leziunilor pielii.
Rp.: P udrstreptocid20,0
D.S. Pentru uz extern.
sau
Rp.: Streptocid extrafin 20,0
D.S. Pentru uz extern.
Pudre oficinale simple sau compuse sunt preparate la fabricile
farm aceutice i Iivrte sub denumiri comerciale. Se prescriu ca
pudrele simple
Rp.: Pudr galmanm* 50,0
D .S . Pentm pudrarea picioarelor.
Galmanina este pudr compus care, dup form a magistral,
42*

s-ar prescrieinfelul urmtor:

E xem p lu l 1:
Rp.: Acid salidlic 2,0
Oxid de zinc 10,0
Talc .
;
Amidbn a a a d 100,0
M.t. pulv. subt.
D.S. P udrantiseptici desicant.
E x em p lu l 2:
R p.: Pudr pentru copii 50,0
D.S. Extern. Pentrupudrareasuprafeelorintertriginoase ale
pielii.
Dup cum vedem, prescripia oficinal este mai simpll
P u d rele co m p u se Cnd s A s ta n ^ a c th ^ tre B ^ fi^ b s it in
cantiti mici sauinfime, aceasta se amesteccupuftterimdifeente
catalcul, caolinul, amidonul, oxidul de zinc, formndcu eleopufc
compus. Aceste substane joac rolul de excipient ele modificnd
concentraia prindpiului activ, deci i efectul pudrei. Concentraia
optim gsim m m dreptarele de specialitate.
'

Exemplu: A se prescrie 5 0,0 pudr 5% de aiiesezin.

M e to d a oficinal
R p.:
Pudr anestezin
'ja 5%i '50
D.S. Pentru uz extern
M e to d a m agistral
R p.: Anestezin 2,5
Talc ad 0,0
M.f.asp.
D.S. Pentru uz extern
sau
^
Rp.: Anestezin2,5
Talc ad 50,0
M.f.puly. Subt.
D.S.pentru uz extern
*

43

'.n -

-Wi*

. u'- if Jbr ^r-.

, - or_ i

i
. ];.
r, :
. -

.-

. ... w

Calculul dozei substanei active in prescrierea magistral se

face inndu-se cont de concentraia recomandata: a pudrei (in
cazul anestezinei 5%). Procentul indic cte.grame de substan
activ se gsesc in 100 g de pudr. Deci 100 g de pudr ar conine
5 g de anestezin (5 g - 100 g), iar 50 g de pudr conifi x g de
anestezin. Deci:
!
!
5 g --------------------- 100 g
x g ------------------------------- so g

Folosii-v de Indreptar.

Pulberi nedivizaie:
1. Acemin 50 g
2. Bilignin 75 g - cte 1 -2 lingurie de 3 ori pe zi inaintde
m as
3. Oxid de m agneziu 50 g cte linguri de 3 ori pe zi.
Pulberi divizate:
1. Acid amm ocapronic - cte 2 g de 3 ori p e zi
2. Salicilat de sodiu cte 1 g de 6 ori pe zi
3. P e n to x il-c te 0,2 g d e 3 ori p e z i
4. Acid acetilsalicilic 25 centigrame de 2 ori pe sptpin
timp de 3 luni
5. Beodazol, fenobarbital, papaverin clorindrat iteobromm.in
egale a 2 centigrame. Cte doz de 3 ori pe zi, timp
2 sptmni
6. Fenobarbital - 2 centigrame. Cte doz de 3 ori pe zi tknp
de 2 sptmni
7. Pulberi in plic: gelusil lac, enterol, tri-om, magurlit (p^daete
a 2 g), fosfalugel (pacbete a 16 g)
*
44

8. Pulberi pentru prepararea siropului: ampicilin, ibiamox,

sumamed

9. Pulberi pentru prepararea suspensiei buvabile: amoxicilin.

10. Pulberi pentru uz extern (pudre): galmanin, baneocin (in
pulverizator), bivacin, dermatol, sulfadl, pudr pentru copii
75 g, ciminal 5 g; acid salicilic 2%--20 g; chimofon 10% -50 g;
etacridin lactat 2,5% -30 g; acid boric 5% -10 g; chinosol
2 % -l 5 g; sulfprecipitat 2 0 % -l 5 g.
3. GRANULATE SA U G RA N U LE (Granulata)
Lat. Granulum, -i
R usG ranuli
Granulatele sunt preparate farmaceutice solide, constituite din
particule de form neregulat, verm icular^ cilindric sau sferic.
Conin substane active i substane auxiliare i sunt destinate
administrrii pe cale oral. Printre substanele auxiliare se numr
zahrul, glucoza, lactoza, amidonul, dextranul, substane aromatizante,
colorani .a. Ele sunt una dm formele cele mai potrivite pentru copii,
deoarece dozarea cu precizie, au buxfispooibiMtate malt i
prop*ieti organoleptice excelente. Ca i pulberile, granulatele pot
fii $g^atei >*. Semtbiesc granulate eifnreSceirbe.Teate se
pgestecm ea pulberile nedivizate siitfple. Inaittte^dfe tntrebuinare
granulatele e dizolvin ap^ M care forindiaz solute simple, iilclusiv
fervescente sau suspensii buvabile.
if -E xem plu:
R p;: Granulate ttiucofalk aple 150,0
; i r B.S. Intern Cteolingfurila 1 pliaf d e ^ a d ^ o r i p e i i :
R p.: Granulate in p% uri mucofalk oraiig N 20.
D.S. Jnerh
1 plie la,l pahr deiip de ( on pe^zi.
In ultinul timp, tot mai mult se produc preparatemedicamentoase
sub form de granule; destinate copiildr AceSte granulate s^ lr^reaz
in flacoane speciale, pe care este marcatnivelul volumului de 60 sau
45

100 ml cu un senm Anume pn la acest semn se:toarn ap pentru

a dizolva gran ulele i aobine soluia saususpensiace vafimgerat
culinguria: acid glutamic 10 g, prozerin 60 g, furazolidon - 50g
etc.
,
Rp.: G ranulateospam ox 0,25 N 5
D. S. Mem. Pentru prepararea suspensiei buvabile 250 mg/5 ml in
flacoane a 60 ml. Cte 5 ml suspensie reconstituit de 3 ori
pe zi.
Exerciii:
Prescriei granulate in reete, folosindu-v de indreptar:
blemaren 200 g, venter, uricol, cimalon, plantaglucid 50 g, urodan
100 g, fusidin 70 g.
4. CAPSU LE (Capsulae)
Lat. Capsula^--ae
Rus. KapsuB

Capsuiele sunt forme farmaceutice constituite dm inveliuri

soluble, careconindoze unitarede substaneactive asotiatesauau
cu substane auxiliare. Majoritatea capsulelor se admmisteeazgbpe
cale o ral,
ex ist capsule re ta rd i capsuieiiiBaimii6C apsulel: s u n t fom a m ed icam entoas conveEuabil;
deoarece protej ez substanele medicamentoase de
lum in i le ascund gustul sau mirosul neplcut. D e cele mai da&e
ori capsuiele sunt confecionate din gelatin - capsule Capsulae
gelatinosae). Exist dou tipuri de capsule gelatinoase:
C ap suiele operculate (operculum inseam n capac) sato
gelulele constau din2cpcele cilindrice care mtrunulin ajtul formnd
un mveli pentru pulberi, granule, microgranule sau microcapsul.
Extrem ittile capsulelor sunt rotunjite pentru a putea fi uor de
inghiite. De obicei, ele semghitintregi, m sinrare cazuii se permite
deschidere^ lor:i fir^cioparea dozei. Gelulele se dizolva uor in
mediul gastric (515 min), elibeFnd coninutul.
46

Prescrierea. A se prescrie 20 capsule cu ulcoran in doz de

150 mg
R p : Ulcoran 0,15
D.t.d. N. 20 |n caps, gel
^
S. Intem .Cte capsulpe zi
Sau
Rp.: Capsule ulcoran 0,15 N. 20.
D.S. Intern. Cte capsul de 2 ori pe zi.

/ ;'

R p.: Capsule andjiol 0,04 N. 60.

D.S. Intem. Cte capsul d atp e zi
Substanele active, care se m activeaz in mediul acid al
stomacului (hprnaoni polipeptidici, enzime .a), se livreaz in cap
sule en tero so lu b ile. A cestea sunt copfecionate dir.gelatin
prelucrat cu a d d tanic sau acoperite cu un trat subfire de substane
speciale acidoxez^stente, pentru a rezista aciunii siicului gastric
i a conduce substanele active in duoden.
Rp.: C apuledigeslinN . 2(^f

D.. Intern. C te capsul de 3 ori pe z i d i^ nesa

t C ap siile te r e t k r d cedfcaz prm cipiul activ incetf, tim p
ittaefngat {1224 6re) i pot fi luate dat sau de 2 oW>e ;
Rp.:-Caplf retard caidisorb 0,04N . 20.
,, /
D.. Intern. Cte capsul d atp e zu
:.
-. .

; .
T.-- -

'4

jCapS&ljele vaginale sem troducprofundinv^gin unde, dup

de^mtegrare. cedeaz substanele active, de regula, cu aciune
antibactenana i antimicotic.
t
R p.. Capsule vaginale poliginax N. 6.
D. S.'Iritravagmal. Cte capsul^ d data pe zi
C apsulele elastice sunt de form ovoid (capsulae gelatinbsae
m^tes) saus&riasSt anite perle|Peiiaegelatindsae), Ele continue
obicei, substane lichide cu gustneplcut.
47

1
\

E xem p lu :
R p .: Capsule untur de pete 0,5 N. 100.
D.S. Intern. Cte 12 capsule de 3 ori pe zi.

E xerciii. Prescriei in capsule urmtoarele preparate:

a) Capsule elastice
1. Nitroglicerin 0,0005. Cte capsul sub limb (capsula se
vastrivi intre dini) in accesulanginos;
2. Olimetin 0,5 g. Cte 2 capsule de 3 o rip e zi dup mas;
3. Ulei de ricin 1 g. Cte 15 capsule capurgativ;
4. E x tract de ferig 0,5 g. A se ingera 14 capsule ca ~
antihelmintic.
|
b) Capsule operculate:
1. Piracetam 0,4 g. Cte capsul de 3 ;] zi;
2. Ritmilen 0,1 g. Cte capsul de 3 ori pe zi; ,J
3. P alin 0 ,2 g . Cte 2 capsule de 2 ori p ezi;
4. M etad clin 0,15 g. Cte capsul d e3 ori p e z i
5. M adopar250 . Cte capsul de 2 ori pe zi.

.
%
I
I
!

M icro ca p su le i n a n o ca p su le. M icro cap su lele au in j

diametru 100500 micrometri, iar nanocapsulele sunt mai mici de 1 mcm, adie se m soarin nanom etri. Ele conin cantiti infmie
de substane medicamentoase, pe care le apr de aciunea agenilor
extemi i le m ascheaz gustul neplcut. Prin microcapsulare se
urmrete scopul crerii aciunii retard, adic aprelungirii aciunii
medicamentelor, datorit eliminrii lente a principiilor active.
Microcapsulele i microdrajeurile pot fi inclusein capsule opercu
late obinuite, num itein acest caz spansule sau capsule retard. De
asemeni, ele pot fi incorporate in comprimate, numite prin analogie
comprimate retard. Diferena dintre comprimatele obinuite i cele
re ta rd n e-o ilu stre a z p re g n a n t ex em p lu l com prim atelor
Nitroglieerin i Sustac. A m bele tipuri conin unul -i acelai
preparat - nitroglicerin. In prittiul caz ea este lifcer i ii exercit
aciunea imediat, timp de numai cteva minute, iar in eel de-al
doilea caz ea este microcapsulat, efectul fund lent, ins de ltmg
durat (4 -5 ore).
i
48

5. CO M PRIM ATE SAU

(Com prim ata s.tabulettae)
LatComprimatum, -i
' sau Tabuletta, -ae
Rus.Tabletki
Com prim atele sunt forme faramaceutice solide, care conin
doze unitar e din una sau mai multe substane active; se obin prin
com prim area unui volum constant de substane active, asociate
sau nu cu substane auxiliare. Aprute un secol ijumatteinurm,
in zilele noastre comprimatele au deveni fiarma medicamentoas
cea mai rspndit (cca 40% din solicitri), datont numeroaselor
lor avantaje. Printre ele un loc deosebit il ocup posibilitatea
automatizrii producid, comoditatea ransporrii, stocrii, eliberrii
i administrrii, aspectul i gustul agreabile, posibilitatea bbtnerii unor
preparate cu destinaie divers (enterosolubile, retard, implantabile,
vaginale .a), eventualitatea modificrii parametrilor farmacoanetici
etc.
'
C om prim atele se p rep ar la fabricile sau laboratoarele
farmaceutice prkitehnologii speciale In afar de substana activ
(substanele active), in compoinena lor mai pot infra, dupcvrm s-a
spus, unele substane auxiliare, printre carediluante, liante, lubrifiante,
dezint^rante.
Substanele diluante servesc la diluarea substanei active in cazul
cnd doza ac esteia este foarte mic. L iantele cim enteaz
comprimatul, redndu-i form a i tria necesar. Substanele
lubrifiante i glisante uureaz procesul tehnolo^ic de lunepare a
compximatului prin maina de comprimare. Substantelc dezintegrante
reduc comprimatul, in mediullichid, la starea de pulbere. Se mai pot
folosi substane colorante, conservante, inveliuri etc.
Prescrierea comprimatelor. Exist ctevaform e deprescriere:
Rp : Amoxicilin0,5
D .td . N. lO intabl.
S. Intem. Cte un comprimat dat p e za.
49

*
:

Rp.: Comprimate ,5
*
D .td . N. 10
..,K, .
.. ...
=;
S. Intern. Cte un com prim at d atp e zi.
Rp. . Comprimate amoxicilin0,5 N. 10
D.S. Intern. Cte un com prim at d atpe zi.
Comprimatele com puse se prescriu la fel.
Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25
Cafein 0,05
D.t.d. N. IO m tabl.
S. Intern. Cte un com prim at in cefalee
Rp.. Comprimate acid acetilsalicilic 0,25
cu cafein 0,0.5
- D .td . N. 10
S. Intern. Cte un comprimat in cefalee
Rp.: Comprimate ^cid acetilsalicilic 0,25 cu cafein0,05 N. 10
D .S. In te jn a ^ te un comprimat in cefalee
-

Pentru simplifica prescrierea comprimatelor compuse, acestora

li se atribuie denumiri speciale comerciale sau brevetate (iume
depuse).
;

Exem plu:
>
Rp : Bismut suf>nitrat 0,3 5
M agnesiti carbonat 0,4
Natriu hidrocarbonat 0,2
Pulbere de rizom calami
Pulbfere desco ar frangul 0.025
Kelin
R u tin 0,005
D.t.d. N lO m tabl.
S. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi.
50

Pentru a simplificaprescnerea i pentru tnai bsn memorizare

a eompozitiei medicamentoase^ com prim M sugapririBt
denumirea de ^ d d if l
r ;
Rp.: Comprimate vicalin N. 100
v,
D.S. Intern. Cte un com prim at de 3 oij.pe pV atragem atenia asn p rafap talu ic demmtirea com erttal
vicalin (luat Intre ghilimele) rmrie la nominativ.
J
Observai, c in exemplele de mai sus nu au fost indicai
excipienii comprimatelor, cu toate c i ei intr ih componena lor,

a^pst%(^&ndiiiutil

p Dozele printipiilor active din comprimate suststandarde, fixe,

caleulatepentrubolnavul adult mediu, de aceeaindividualizarea strict
a dozei este^mn lucru tiecesar. De multe ori medicul este nevoit s
recomande un fragment de comprimat sau, din *x>ntca|> cteva
comprimateiao priz. U nde comprimate sunt prevazutefeu nulee
.speciale pentm aputea. fi frate in dou s au in patra fragment
relativ gale (com prim ate secabile, reSpectiv bisicbile sau
cvadrisecbile).
p
la t c teva exem ple

1. Enevoie de administrat paraam inosalidlatde sodiu cte 3 g

de 3 ori pe zLsDin m dreptare acflffl^e prepartl se livreaz in
comprimate a 0,5 g.
Rp Coxnp^imte paraaminosalicilat depdiu 0,5, N. 100
;$ .S . Intern. C ^
jb.3' .pe-.zi.'
2. A se adfflDiaistra 0,1 g acid cetilsatocilic! AflaafcWbstana
se livreazin comprimate a 0,25 i 0,5 g. Prin urmare, recomandm
bolnavului fie jum tate de com prim at a 0,25 g, fie u n sfert de
c o ri^ rim a t ^ 5 g. Iriam befexazuri, bolnvttliteprim i 0,125 g,
ce se apfcspie de dozariecesarL
'
4
Rp Comprimate a d d acetilsalicilic 0,25 N. IQ
*.S. Intern. Cte jum tate de ro m p rim f|d e 3 pri pe zi.

Astfel se procedeaz de cele mai multe ori la administrarea

tabletelor copiilor de diferite vrste i vrstnicilor. Avndin vedere
c aceste grupe de pacieni inghit com prim atelecu greu, ele pot fi
far miate in prealabil.
Comprimatele orale sau obinuite se inghit intregi sau crocate.
In mediul lichid al stomacului se dezintegreaz in cteva minute i
elibereaz substanele active, care se absorb in circuitul sistemic
sau ii exercitactiuneain tractul gastrointestinal.
Varieti de com prim ate
C o m p rim atele film ate sau peliculate (drajefiate) sunt
acoperite cu opelicul subire constitmit din rezine naturale sau
sintetice, gum e, ceruri etc Uneori li se mai adaug substane
aromatizante, zaharuri. Filmul esteneted, adeseastrlucitor, colorat.
C om p rim atele efervescente se dizolv in ap, in care
form eaz bioxid de carbon datorit incorporrii in ele a unui acid
organic (de obicei citric sau taitric) i unui bicarbonat sau carbonat
(de sodiu sau potasiu) in proportie potrivit. Ele se beau numai
dup dizolvarea lor completin ap (50-150 ml). Exemple: supradin
(multivitamine), plusssz (multivitamine), redoxon (acid ascorbic,
50 m g), efferalgan (paracetam ol, 500 m g), acilpirin (acid
acetilsalicilic, 500 mg). Exemple de comprimate efervescente pediatrice: antigripin (paracetamol 250 mg, chlorfenamin 3 mg, acid
ascorbic 50 mg).
L
C o m p r im a tele m a stica b ile conin gum e speciale de
m estec at i su n t d estin ate m estecrii in cavitatea bucal.
Substanele active fie c-i exercit aciune in cavitatea bucal
sau orofaringe, fie c se inghit cu saliva sau se absorb prin mucoasa
bucal. Se folosesc mai m ult de copii i persoane tinqre.
Com prim atele perlinguale sau sublingua|e se tin sub limb
pn la aborbia total a substanei active, care se produce de&tul
de repede, datont vascularizrii bogate a acestei regiuni. Vg^ele
sangvine sublingvale se vars in sistemul venei cave superioare i
preparatul nimerete direct in circuitul sistemic iiffite^ celporM ,
cum se intm pl cu cele inghiite. A cestea din urm Sunt supuse
52

fenom enului de p rim pasaj (are loc la trecerea substanei

m edicam entoase prin m ueoasa intestirial i ficat), unde birn
E xem ple: Nitroglicerin 0,0005.
C om prim atele solubile pentru prepararea solutiei buvabile
maiftte d e l^ e b u in a re sedizolvm ^p. *'
E xem p lu :
R p.: Comprimate solubile solpadein N. 12;
_
D.S. Intern. Cte un com prim at la V4 pahar de apa de 4 ori
pezi.
'
'
C om prim atele enterosolubile sunt varietate de .compri
m ate filmate, cu deosebirea c inveliul lor este acidorezistent
(gastrorezistent), constituit din unui sau cteva straturi de substane
rezistente la aciunea sucului gastric (acetilftalat de celuloz, glu
ten, copiblimeri nionici ai acidului metacrific i est&riler ftii etc.)
pentru ap u teatrece comprirnatul intreg, nedezagregat, prin sucul
gastric. Se recurge la asemenea formpentru aprotejafie substana
activ, lbil in mediul acid, de aciunea sucului gastric (de pilda,
enzimele pancreatice), fie m ueoasa gastttc de aciunea iritant
sau ulcerigen a substanei active (indometacina, spre exemplu).
Comprimatele enterosolubile nu trebuiesc frnte sau Crocate.
E xem p le:
1) Substane instabile in sucul gastric

' , :

R p.:C om prim atepncreatin0,25 N. 30

D.S. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi in timpul
meselor.
2) Substane care irit m ueoasa gastric:
*
Rp.: Comprimate diclofenac 0,05 N. 30
D.S. Intern. Cte un comprimat de 3 oripezi.-

53

Com prim atele retard elibereaz meet i timp mai mdelungat

substana activ, datoritimcorporrii acesteia in microcapsule cu
vitez diferit de cedare sau altor metode, mai sofisticate. Sunt
convenabile din mai multe considerente: reduc numrul prizelor la
2 sau 1 pe zi, menin concentraia plasmatic a substanei active la
un nivel relativ constant etc. M ulte specialitipoart mdicele R
(retard), SR (slow release) sau calificativele Long, Retard, Chrono,
etc. care sublmiaz aci unea mdelungat a comprimatelor respec
tive.
E x e m p le :
R p.: Comprimate feloran 0,1 N. 3 0
D.S. Intern. Cte un com prim at d atp e zi.
N ot. Feloranul este specilitate a diclofenacului, prescris
mai sus, iff comprirnkte obinuite. Observai c comprimatele re
tard se adm inistreaz mai rar.
Com prim ate pentru supt (susetele) se tin in cavitatea bucal
pn la resorbia deplin. Substana lor activ, fie c este un septic cu aciune topic, fie c excit receptorii nervoi ensitivi i
acioneaz in mod reflex.

1) Preparat cu aciune topic (antiseptic oro-farmgean)

Rp.: Comprimate antiangin 2,5 N. 12,
D.S; Perlmgual. Cte un com prim at la fiecare 23 ore.
2) Preparat cu aciune reflex
v
Rp.: Comprimate validol 0,06 N. 10.
D.S. Perlingual. Cte un com prim at in accesele de spasm'
coronarian.
C om prim atele pentru prepararea soluiilor u n to form
convenabil de substan dozat, care permite obinerea soluiilor
pentru uz extern.
E xem plu.
Rp : Comprimate hidroperit 1,5 N. 6.
>
D.S. Extern. Cte un comprimat la lingur de ap pentru
prepararea apei oxigenate.
54

C o m p rim a te le im p la n ta b ile (implantarile) sau peletele se

introduc subcutanat prin mcizie sau prin intermediul unor seringi
speciale. Rm n in locul administrrii pentru un timp anumit, de
obicei, cteva luni sau ani, de unde substana activ se absoarbe
lent i uniform in aa fel, in ct nivelul ei In snge i efectul se
menin constante.
C om prim atele vaginale se introduc in vagin, undeii exercit
aciunea local. Unele conin i substane spumigene pm tru a uura
acoperirea total amucoasei, De obicei, conin principii antibacteriene,
antiftmgice, antiprotozoare, hormoni. Pentru introducerea mai
convenabil, unele se livreaz direct in aplicatoare. Aplicatorul
reprezint un tub de 58 m m grosim e i cc 12 cm lungime cu
comprimatul la un capt i un propulsor la cellalt. Extrem itatea
cu comprimatul se introduce profund in Vagin, in poziia culca, se
apas pe propulsorul de la extrem itatea dp dinafra, dug&care
aplicatorul se scoate i se arunc
E xem plu:
Rp.: Com prknatevkgifem N . 15. ,,
D.S. bitravaginal. Cte u n comprim atin-vagin d atp e zi
timp de 15 zile.

'"'-^n&alai^'bQ^rimatca'.
Comprimatele se ambalaz in fblii, blistere^ 6drcnae, cxitiue,
fladoane etc.
Mai convenabile par a fi blisterele sau alveolele termoformate, in
care fiece tablet se pstreaz aparte in condiii ermetice, pacientul
pund desprinde tablet far a le atinge pe celelalte'
E xerciii:
*

1.
Prescriei in comprimate preparatele enumerale mai jos, in
dozele indicate
a) Com prim ate obinuite (sim ple):
; 1. NrtrazfepaM a 0,005 (iSfelO). Internt 6 te bn cxffl^riri^tinainte de soinn.
s
iv
55

2. Furosernid a 0,04 (N 20). Intern. Cte un comprimat

dimineaa inainte de mas.
3. Verapamil a 0,08 (N.40). Intern. Cte un comprimat de 3
o ripezi.
4. Sulfadimetoxin a 0,5 (N 60). Intern. Cte 2 comprimate
de 2 ori pe zi.
5. M etronidazol a 0,25 (N 20). Intern. C teun comprimat de
3 o rip e zi.
..
b) C om prim ate com puse (cu denum iri cotnerciaW):
1. N acom N. 100. Intern. Cte un comprimat de 2 ori pe zi.
2. Co-trimoxazol N.40. Intern. Cte 2 comprimate de 2 oripe
zi.
3. Adelfan N.30. Intern. C teu n comprimat de3 ori pe zi.
4. SedaIginN.20. intern. Cte un comprimat in cefalee.
5. Saridon N.40. Intern. Cte un comprimat in dureri dentare
acute.
C e s u b s ta n e m e d ic a m e n to a se in tr in c o m p o n en a
comprimatelor compuse, enumerate m aisus. Prescrieti-leinm od
desfaurat (magistral), folosindu-v de indreptare.
c) C om prim ate sublinguale:
1. M etiltestosterona0,005 (N 20). Sublingual. C teuncom prim at sub lim b de 3 ori pe zi.
2. Metilandrostendiola0,01 (N.20). Sublingual. C teuncoinprim at ub lim b de 3 ori pe zi.
3. Etisterpna0,01 (N.30). Sublingual. C teun comprimat sub
lim b de 2 ori pe zi.
,
i
4. Dezoxicorticosteron acetat a 0,005 (N.50). Sublingual. Cte
un comprimat sub limb dat in 2 zile.
d) C om prim ate enterosolubile:
1. Diclofenac a 0,025 N.30. Intern. Cte un comprimat de 3
ori pe zi.
2. Triferment N.20. Intern. Cte 2 comprimate de 3 ori pe zi.
3. N igedaz a 0,15 N.30. Intern. Cte un comprimat de 3 ori
pezi.

4. Acid glutamic a 0,25 N.40. Intern. Cte un comprimat de 3

oripezi.
5. Ademetionin a 0,4. Intern. Cte 2 comprimate de 3 ori pe zi.
2. Prescriei comprimate, folosindu-v demdreptar.

1. Cimetidin, rantac.
2. Comprimate filmate - doimicum, diclofenac, ranital, ulceran
3.Com prim ate retard - nitrong, isodm it retard, lekoptin,
chinidin-R, dalat long, almiral S R depakin.
4. Comprimate rapid-retard - adlat SL.
5. Comprimate masticabile - plenil,maalox. u
6. Comprimate enterosolubile ipertrofan, orfiril.
7. Comprimate pentru supt - antiangin, saibei, voseptol.
8. Comprimate pentru prepararea sohiiilorfuracilin, neomagnol.
9. Comprimate implantabile - esperal, implanon.
10. Comprimate vaginale - nistatin, canesten, betadin.
3.
Care sunt substanele active din comprimatele antacidin,
normatens, helicocin, beloid.

6. DRAJEURI
Fr. Dragee
Rus. Draje
Draj eurile (din fr. Dragee) sunt form medicamentoas solid
cu aspect sferic sau lenticular, constituitdindoy straturiunui intern,
nucleul, care conine substana sau substanele active, i altul ex
tern, inveli din zahr i alti excipieni. Drajeurile se inghit, numai
unele se sug. In stomac se dezagregheaz in aproximativ 3 0 minute,
lar altele sunt enterosolubile, dizolvndu-sem intestin, protejand
astfel preparatul de aciunea sucului gastric. Drajeurile au avantajul
c maschez gustul i mirosul preparatului, il pzesc de aciunea
agenilor extemi.
P r e s c r i e r e a . A se prescrie 30 d rq eu ricuck^jrom azm a
25 mg. Cel mai free vent se folosete m etoda prescurtat de
57

prescriere, deoarece sun forme oficinale pregtite la, fabricile

farm aceutice se recomand, i mai rar, forma magistral.
M eto d a I
Rp.: DrajeeclorpromazinO,Q25 N.30
D.S.Intern. Cte un drajeu de 2 ori pe zi.
M eto d a a II-a
Rp.: Clorpromazin 0,025
D .tcLN.30 in dragee
S.Intern.Cte un drajeu de 2 ori pe zi.
Drajeurile ce conin 2 sau m ai multi ingredieni activi poart
denumiri comerciale i se prescriu numai prin metoda prescurtat,
fr a se indic dozele ingredienilor
Exercifii. A se prescrie in drajeuri urmtoarele preparate
Drajeuri sim ple
1.50 drajeuri cu bromhexin a 4 mg. Intern. Cte un drajeu de
3 ori pe zi
2. 20 drajeuri cu indapamid a 25 mg. Intern. Cte un drajeu
dimineaa
3. 100 drajeuri cu silibinm a 70 mg. Intem. Cte 2 drajeuri de
4 ori pezi.
4. 20 drajeuri cu amitriptilin a 10 mg. Intem. Cte un drajeu
de 2 ori p ezi.
5. 50 drajeuri cu pentoxifilin a 100 mg. Intem. Cte 4 drajeuri
de 3 ori p ezi.
Drajeuri com puse
1. 50 drajeuri adelfan-ezidrex Intern Cte un drajeu de 2
ori pezi.
2 .5 0 drajeuri beloid . Intem. Cte un drajeu de 6 ori pe zi.
3.21 drajeuri nonovlori . Intem. Cte un drajeu datpe zi.
Drajeuri enterosolubile
1.30 drajeuri panzmorm forte. Intem. C te2 drajeuri de 3
ori pe zi
58

F
2. 20 drajeuri m ezim forte . Intern; Gate iffif drajeti dte 3 ori
pe zi.
3. 40 drajeuri cu diclofenac a 50 mg. Intern. Cte tm draj eu de
3 ori pe zi.

s:

;-S

7. PIIJJLE (P IL U L A M E )
Lat. Pilula, -ae
Rus. Piliuli
- Pilulele sunt p form medicam entoas dozat, magistral,
constituit din prindpiul activ i masa pilular. Pentru prepararea
pilulelor este nevoie de m unc manual, din care cauz ele sunt
tot mai pum utilizate, fi ind in prezent p e cale de dispariie.
Sub form de pilule p o ate fi p resg ris orice substan
medicamentoas. Practica arat ins c unele forme oficinale i
industriale, ca de exemplu comprimatele, capsulelesaudrajeurile,
surit mai convenabile. D oar in virtutea tradiieiunii compui mai
continu s fie prescrii in pilule. Din ei fac parte nitratul de argint,
iodul, anhidridaarsenioas, unii alcaloizi.
Excipientul pilulelor se m ai num ete m asa pilulari const
dintr-un amestec de extract moale dinrf^^mil^^mQi: plane, ca
odoleanul (Valeriana officinalis L.), ghinura (Gehtiana lutea L.),
lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra L.) i pulberea pbinuit din
aceleai rdcini in asem enea proporia, inct njaa pilular
cp^tat s aib consisen elastic.
Pilulele se prepar dup cum urmeaz. Maiirvtji de toate, se ia
substana medicamentoas recomandat de medic in cantitatea
corespunztoaifenumrului dedoze p r e s e n t D e cfeicei>seprescriu
25 sau 3 0 pilule. Se iau, deci, 25 sau 3Odoze de substan activ i se
amestecuniform cupulberea din rdcinrespectiv Apoilapulbere
se adaug exractiil moale din cantitatea necesar i se amestec
bine cu pulberea pn la obinerea unei mase elastice, care se
subdivizeaz in 25 sau 30 pri egale, cra&ali se d forma sferic.
Anumite substane necesit folosirea, in calitate de m as
pilular, a unor excipieni ineri din punc de v^de^e ehimic cu care
ele s nu intre in reacie. In asemenea cazuri se utilizeaz caolinul
(Bolus alba).
59

Pentru a simplifiea m unca medicului In prescrierea pilulelor,

excipxentulil vom num i maspilular, iar cantitatea ei vom lsape
seama farmacistului, indicnd doar cat trebuie (quantum satis), dat
fiind faptul c m asa unei pilule trebuie s fie de 0,50,6 g.
P r e s c r i e r e a . A s e prescrie 3 0 pilule cu nitrat de argint in
doza pentru priz de un centigram.
R p.: Nitrat de argint 0,3
M assaepilularum g.s. utf.pil. N. 30
D.S. Intern. Cte pilul de 3 ori pe zi.
In cazul dat s-auluat 30 doze de nitrat de argint (0,01x30 = 0,3),
adic cte doz pentru fiecare pilul.
A m spus c pilulele sunt form m edicamentoas prescris
rar, deoarece prezint anum ite dezavantaje. Primul const in
necesitatea lucrului m anual pentru prepararea lor. Alt neajuns il
prezint dezagregarea lor lent in tubul digestiv, ceeace inseamn
perioad de laten mai indelungat a actiuniiprincipiului activ i
chiar biodisponibilitate mai redusin cazul uscrii pilulelor.
E xerciii. Prescriei sub form de pilule unntoarele substane
in dozele indicate pentru p riz
1. 25 pilule lactat de fier a cte 2 centigrame.Cte o pilul de
2 ori p e zi.
2. 3 0 pilule ce conin 5 decitniligrame iod i 5 miligrame iodur
de potsiu la priz. Cte pilul de 3 ori pezi.
3. 25 pilule cu anhidrid arsenioas un miligram la priz
Cte pilul de 2 ori pe zi.

8. PELIC U LE, FILM E SAU PLCUE

(MEMBRANULLAE)
Lat. Membranulla, -ae
Rus. Pleonca
Peliculele sunt form medicamentoas solid, relativ recent
introdus in practica medical, constituite din principiul activ i
excipient (un polimer special). Peliculele pot fi considerate sisteme
retard, deoiarece elibereaz lent substana medicamentoas i au
60

 acxune indel ungat. bi acelai timp, fflmeleaderuor lamiKXJase,

fixndu-se pe Locul unde au fost aplicate.
Existpelicule pentru adminstrarea mtrabucal i retropalpebral
(pelicule oftalmice).
t
J
Peliculele pentru administrarea intrabucal se aplic pe gingie.
In practica m edical se cunosc peliculele cu nitroglicerin
(Trinitrolong) ce conin 1 sau 2 m g substan activ. Nitroglicerin
eliberat se absoarbe incet prin m ucoasa bucal direct in.sistemul
venei cave superiore. Exerci att aciune imediat. cat si durabil
(34 ore) i poate fi folosit att pentru abolirea accesului anginos,
ct i pentru profilaxia lui. U n avantaj a! peiliculelor eonst in
posibilitateainlturrii acestoradepe gingie, in cazul uriiii efect major cu consecine nedorite. Ins ele trebuie s fie aplicate in aa fel,
inct s nu fac dificil digestia. In acest caz, peliculele se pot
desprinde i pot fi rnghiite, cu aderareape mucoasa eK)fagian, cu
absorbie sistemic i posibilitatea unor efecte adverse.
; Peliculele oftalmice se aplic retropalpebral i substanele ac
tive se dizolvincet n lichidul lacrimal, exrcitnd aciune asupra
ochiului (miotic, midriatic, antiseptic).
P r e s c r i e r e a Deoarece sunt formq medicamentoase
oficinale, sefolosete forma prescurtat de prescriere cu specificare,
in cazul peliculelor oftalmice, a tipului de pelicule.
1 . A se prescrie 50 pelicule cu trinitrolong a cte 1 mg.
Rp.; Pelicule trinitrolong 0,001 N 50
D.S. Intrabucal. Cte pelicul de 3 ori pe zi, aplicat pe
. gingiamaxilar.
2. A se prescrie 3 0 pelicule oftalmice cu pilocarpin clorhidrat
Rp.: Pelicule oftalmice pilocarpin clorhidrat N.30
D.S. Retropalpebral. Cte pelicul in sacul conjunctival pe
sear.
E xerciii. Prescriei pelicule ofalim ice cu urmtom-ele
substane
1.30 pelicule cu atropin 0,001. Cte peliculrfetropalpebral
dat p ezi.
:
61

2. 20 pelicule oftlmice cu sulfapiridazin sodica. Cte pelicul

in sacul conjunctival de 2 ori pe zi.
9. C A R A M E L E (C A R A M E L )
LatnCapamd,-is
Rus. Carameli
Caramelele sunt form m edicam entoas solida preparat
din zahr, m elas i substan medicamentoas. D e obicei, ele
se in in cavitatea bucal, unde se dizolv, eliberndpxincipiul activ,
care exercit aciune topic.
Deoarece caram elele sunt oficinale, ele se prescriu in form
prescurtat. A se prescrie 100 caram ele cu decam in a 15
centimiligrame.
Rp.: Caram etedecam in0,00015 N.100
D.S. Intrabucal. Cte caram el la fiecare 2 ore. A se tine
in cavitatea buCalpn la resorbie com plete
10. C R E IO A N E (STIL1)
Lat. Stilus,-i
Rus. Karandai
Creioanele sunt forme farmaceutice soli.de, de form cilindric,
terminate cu un con sau cu calot ovoidal. Reprezint nite
bastonae cu lungimea de 5 cm, un diametru de 35 mm i greutate
de 48 g. Sun obinute din unele substane compresate sau din
amestecul lor cu parafin i ali compui solizi. Au intrebuinare
topic. Se prescriu in form prescurtat, deoarece sunt preparate
oficinale.
R p.: Creioane mentol N.3
D.S. Topic. A fricionatm plelein migren.
E xercitii: Prescriei urmtoarele creioane
1.10 creioane hemostatice.
62

11. BRICHETE (BRIKETA)

j

Lat. Briketum. -i
J1 i / ,
Rus. Briketi

Brichete se num esc produsele obtinute prin presarea sau

brichetarea unor pulberi cptate din plante medicinale. De cele
mai multe ori' brichetele sunt divizate pnn anulee/Su crestturi
in 10 pri egale. Fiecare parte poate fi rupt prte i folosit
pentru prepararea infuziei sau decoctuhri, de obicei, in volum de un
pahar. Soluia extractiv obinut se folosete intem sau local (spltuii
etc.) pe parcursul unei zile sau la baie.
Brichetele se prescriu in form a prescurtat. A se prescrie
brichete cu denti.
R p.: Brichete iarbdenti 75,0
D. S. diviziune a se ine in ap clocotit timp de 10 minute, a
se filtra i folosi pentru pregtirea unei bi pentru copil.
Exem ple de brichete
Brichete frunze eucalipt 100,0
Brichete nervoflux 37,5

12. SPECII (SPECIES)

..x.

Species,;-ei
Rus. Sbor

Speciile sunt amestecuri uniforme de plante sau pri din plante

medicinale, transformate in pulbere grosier i foloitej>entru pre
pararea ceaiurilor medicinale. In unele cazuri, in specu se introduc
uleiuri eseniale i alte substane. Este forma medicamentoas cea
mai veche, aj unsa pn in zilelb noastre. Plantele medicinale incluse
in componena speciilor se aleg dupa ciunelbf i sep rep arin
prezent la fabricile farmaceutice. Speciile se flin vanzare liber.
Exist urmtoarele p ed i oficmale:
;
t -i
Specie antiastenatic
Specie expectorant.
Specie diuretic

SpedepoIx^tffliic
Specie sed$v> f
Specie coldg^g
f
63

FORMELE MEDICAMENTOASE
SEMISOLIDE SAU MOI
Formele medicamentoase semisoli de, zise i m oi sunt destinate
uzului extern, administrrii in cavitile 1, iarin unele cazuri
aciunii resorbtive. Din ele fac parte unguentele i yarietile lor
(balsamul, gelul, crema, pomada), pastele, linimentele, supozitoarele,
emplastrele.
1. U N G U EN TE (UNGUENTA)
Lat. Unguentum, -i
Rus. Mazi
U nguentele (num ite la noi uneori im propriu i urisori) sunt
form m edicam entoas de consisten pstoas, care se aplic pe
piele sau m ucoase pentru aciune local sau resorbtiv. Ele sunt
constituite din substane m edicam entoase (substane de baz) i
excipieni, numii in acest caz baze de unguent, care se inmoaie la
tem peratura cxMpului. In funcie de sursa de obinere, in calitate
de baze de unguent se folosesc:
1. G rsim ile anim aliere
a) solide grsimile psrilor i animalelor terestre: lanolin
(Lanolinum, Adeps lanae), untur de pore (Axungia porcina,
Adeps suillus);
b) lichide - grsimile din pete i alte specii marine: untur de
pete (O leum jecoris Aselli)). In unele ri (SUA, M area
Britanie) grsimile animaliere au fost excluse din lista
oficinal a bazelor de unguente.
2. Uleiurile m inerale (grsim ile lichide) care sunt:
a) ce se solidificin prezena aerului - uleiul de in(01. Lini),
uleiul de cacao (Ol, Cacao), uleiul de nuci (OLNucis), uleiul
de cnep(01. Cannabis);

b) ce nu se solidific in prezena aerului uleiul depersici

(Ol.persicorum), uleiul de msline (Ol.Olivarum), uleiul de
ricin (Ol.ricinum), uleiul de arahi (Ol. Arachidis), ulieul de
sola (Ol. Soae), uleitA de floarea-soreli#(01.;HeliaHtiii),
u leiu l de p p u o i (O l.M a y d is), u leiul de bum bac
(Ol.Gossypum).
'
3. G rsim ile minerale.
a) solide - vaselina galben (Vaselinum flavum) i alb
(Vaselinum album);
b) lichide uleiul de vaselina sau parafma lichid (Oleum
vaselini s. Paraffinum liqiudum); ulieurile minerale i alcoolii
cu m as molecular m ic (p olietilenglicolul).
4. Ceara sau produsele asem ntoarecearalbsau galben
( alba s. flaVa); sperm acetul sau cetaceifl "(Cetaceum,
Spermaeetum); prafin solid (Paraffinum solidu); ozocherit
(Ozocheritum medicinalis); lanet (Lanette).
5. Produse sintetice

ii:

b )in b azd ecelu lo z;

c) in baz de siliconi; ,
d) in baz de fosfolipide (fosfatide).

> i;;
...^
;

Substanele incorporate in unguent form eaz cu baza de un

guent anum it concentraie, care se exprim In procente.
Aciunea terapeutic a unguentului depinde de concentraia lui.
In prezent unguentele se produc la fabricile sau laboratoarele
farmaceutice i se livreaz^in tixburi sau, m i rar, in botcnale. Ele
poartdenurm rea substanei active sau au denumiri comerciale.
Iri funcie de modul de administrate, se disting unguente penfru
uz extern, unguente oftlmice i unguente nazale.
Unguente pentru uz extern. Sunt destinate preponderent
pentru aciunea topic (derm ice, vaginale, rectale) i, mai rar,
pentru efect sistemic (adic dup absorbie).
P r e s c r i e r e a . Sunt 2 forme de prescriere: oficinal i
65

magistral. Lapres crierea unguentelor oficinale, maiinti ,se indic

denum irea formei m edicam entoase (unguent), apoi denumirea,
substanei medicamentoase, concentrai a i cantitatea de unguent.
In cazul ^ cqmerciale, dup denurnire urmeaz masa
unguentului. In cazul jprescrierii magistral, (prepppt?Mf^nnacie),
mai inti, se indic substana activ, apoi excijieni idup aceea
indicaia de a fi am estecate pentru a prim i unguent.
E x em p le.
1. S se prescrie 10 g unguent 0,1% gentamicin.
Prescipia oficinal
Rp.:Ung.gentamicin
0,1% -10$
D .S.Extem . A se ap licape
suprafaa lezat a pielii
.

>

Prescipia m agistral
Rp.: Geittamicin0,01
V askinad 10,0
M.?p g
D.S.Extem. A se aplica
pe suprafaalezat a pielii

2. S se prescrie 30 g unguent diprogent

R p.: Ung. diprogent 30,0
D.S.Extem . A se aplicape suprafaa lezat a pielii.
Unguentul diprogent este com pus (betametazon i gen
tamicin), din care cauz poart denurnire comercial i se va
prescrie doar in forma oficinal.
3. S s e prescrie 15 g unguent fluorocort.
R p;: Ufig. fluorbcort 15,0
D.S? Extern: A se aplica pe segm entele afectate ale pielii
Denumirea fluorocort poart unguentul, dar nu i substana
activ. Dac ar fi s prescriem acest unguent dup metoda o% inal
sau magistral, adicdup denumirea subsanei active, care ip cazul
de fata este triam cinolon acetom d in concentraie de. 0,1% ,
atunci reteta ar avea urm toarele forme:
R p.: Uag. triamcinolon gcetonid 0,1%15,0
D.S.Extem . A se aplica pe sectoarele afectate ale pielii.
W
V
# '
. , ;
,
66

Rp. :.Tnamcmolon acetoru dO, 015

i
Vaselina ad 15,0
!
; M.f.ung.

s
D.S. Extern. A se ap lic a p e locurile afectate alepielii.
E xercitii

Prescriei urmtoarele preparate in unguente

1. M upkocin 2% 15 g. b i afeciunile pufulente ale pielii
2. Bacitracin 28 g. Inafeciunilepurulentealepielii r
3. Betam etazon 0,1 % - 15 g. In afeciunile inflamatorii ale
pielii.
' '
4. Bonafton 0,5% - 25 g. In afeciunile micotice ale pielii.
5. Fenilbutazon 5% - 20 g. In tromlx)flebitele supemciale ale
extremitilor inferioare.
6 . Indometacin 10% 40 g. In artrite, poliaftrite.
7. Ihtiol 10% 25 g. In combustii, nevralgii.
8. Heliomicin 4% - 10 g. In piodermite, ulcere trofice.
9. D ecam in0,5% - 30 g. In epidermofiie
10. Hidroportizon 1% - 10 g In afeciunile inflamatorii ale
pielii.
Prescriei urmtoarele unguente cu denumiri comerciale:
1. Apisartron 20 g 4. Micosolon 15 g
2. ViprosaT 50 g
5. Dermosolon 5 g
3. Apilac 50 g
6 . Depersolon 10 g
7. Hioxison 10 g
8. lrusol 30 g
9. Fastin 50 g
;

Urijpientele manifest, in general, ciune locaM,ins exist

probabilitaea absorbiei principiilor active in nge}i^exercitrii
unui efect sistemic cu att mai exprimat, cu cat este mai m are
suprafas corpidui pe care %a apMcat uogbientnl^ PppiEiisubstanele
cu.activiae biplogicpntfm ic, cum arfipf^arateleihprm ajtiale
(glucocorticoizii), acest lucpLtpebuie Urat in conmfler^^, I n acelai
67

timp, sunt elaborai derivai care se absorb greu prin piele, pentru
a evita generalizarea aciunii.
Unguentele pot fi folosite, in unele cazuri, in scopul aciunii
resorbtive. In trecut se folosea, de exemplu, unguentul; de miercur
concentrat, in tratam entul sifilisului. Miercurul din unguent se
absoarbe prin piele i m anifest aciune terapeutic, in unele
cazuri i toxic.
In p rez en t se u tilizeaz unguentul cu nitroglicerin in
tratamentul sistem atic al bolii ischemice, de exemplu, unguentul
nitro (Nitro 2% voi de-sal va), care se aplic pe pielea prii
superioare apieptului de 23 ori pe zi, de unde nitroglicerin se
absoarbe lent.
Unguente oftalmice. Unguentele folosite in tratamentul bolilor
de ochi se num esc oftalmice. Ele se prescriu in cantiti relativ
mici (2,510,0) i se introduc in sacul conjunctival. Unele laboratoare
farm aceutice livreaz unguente oftalm ice in tuburi speciale,
convenabile pentru inseria direct a medicamentului. Se prescriu
la fel ca i unguentele pentru uz extern. L a dorin se poate in
die a __ oftalmic. Cel mai frecvent se folosete m etoda oficinal
de prescriere,' deoarece acestea sunt livrate sub form gata de
fabricile farmaceutice.
E xem plu. S se prescrie 10 g unguent oftalmic 1% pilocaipin
clorhidrat
Rp.: Ung. oftalmic pilocarpin clorhidrat 1% -10,0
D.S. U nguent oftalmic. A se aplica duppleoape de 2 o rip e
zi.
in signatur este necesar de a specifica modul de utilizare,
indeosebi in situaiile cnd substana activ poate fi folosit att
pentru uz. extern, cti in tratamentul maladiilor oftalmic,
E x e r6 iii.P rescriei urm toarele substane in unguente
oftalmice.
<
1. Aceclidin 3 % - 20 g. Pentru tratamentul glaucomului. 2. Aciclovir 5% -5 g. Pentru tratamentul conj unctivitelor virale.
3. Boriafton0,05% 10 g.tn keratitele .
68

4. Viosept 15 g. In conjunctivite.
t
5 . DitetracM m l% - 7 g In tralsoin.
6. Tebrofen 0,5% -10 g. In keratocxmjunctivitele adenovirotice.
. 7, Hidrocortison~0,25 % -5 g. In procese oftafenice inflamatorii.
U n gu en te n azale. Se in tro d u c i n m e atw ile nazale in
tratamentul rinitelor. Sunt comparativ rar utilizae.
E xem ple.
1. Sunoref 15 g In rinite ca decongestionant.
2. M upirocina 2% -3 g. to afeciunibacieriene.
3 .0 x o lin 0 ,2 5% -1 0 g. I n afecium he^etice.
4. M ental0,5% 10 g. In rinite.

^
! j

D eoarece sunt p reponderent livrate sub form e gata, la

prescrierea lor e folosete m etoda o fic in a lln caz<de necesitate,
se poate sublinia c este unguent nazal, iar in signaur obligatoriu
se m enioneazm odul de administrare. ...
. ,

Varieti mai rare de unguerite

D in grupul unguentelor fac parte. balam ijri% pom ezile,
cremele, gelurile.
,. Balsamul (din lat. Bals^mum) este un unguent consistent, care
conine rini, uleiuri eseniale i. aciziarom atici. Se cunqc
urmtoarele balsam uri: steaua de aur, .sanitas
5
In unele cazuri sunt numite balsamuri, impropi^u, de asemenea
rinile intetice, de pild, eterul poIivmifeutiri.c, ^ i i Balsamul
ostakovski.
,
u;o>
Pom ada (din fr. Pom made, care in ra4w<?ere jmseamn un
guent) este constituit dintr-o substan activ i baza Uposolubil.
Formeazpe suprafaa pielii un strat proteclOT^^LrejC^re cedeaz
lentprincipiulactiv, Pomezile au
fiind potrivie in derniatozele cronicq au su b aif^in u m celq
acute sau in leziunile exudative.

Crem a (din fr. Creme, smntna, friq), spre deosebire de

pomad, este un unguent rcoritor i decongestiv (prin evaporarea
69

apei ce conine). Crem a se mai numete i unguent emulsionant.

E a reprezint form m edicamentoas semisolid sau lichid, in
baza creia stu n sistem bifazic ce const din 2 component! ce nu
se amestec - grsime (lipide, ulei) i ap. Consistena fazei lichide
a emulsiei poate varia de la ap pn la gel vscos, iar a celei
fipidice de la lichid la solid.
U nui din componeni (faza dispersat) se aflin altul (mediu
de dispersie) sub form de picturi mici (diametru 0,20,5 mcm),
din care cauz, datorittensiunii superficiale mici dintre faze, nu
va avea loc form area de conglomerate. Astfel de emulsie va fi
stabiltim p indelungat. D ac dimensiunile picturilor vor avea
mrimi sub 0,2 mcm, se vor form a microemulsii (transparente
sau puin opace) care vor avea proprieti deosebite (absorb
cantiti m an de ap; solubilizam micropicturi murdriile sail alte
p articiple).D in aceast cauz, m icroem ulsiile ail proprieti
detergente i dezinfectarite m arcate i suxit form convenabil
de dispersare a preparatelor m edicamentoase, solvenilor etc. In
m ajoritatea cazurilor, pentru em ulgarea fazelor descrise se folo
sete faz interm ediar - emulgator, care se mai num ete i
substan tensioactiva Aceasta m icoreaztensiunea superfrcial
i face ca emulsia s fie mai stabil.
'
Se disting: sty crem e lichide sau tip ulei in apa", care se
captprin dispersia grsimii in ap, care se spal cu ap i slab
ingra pielea; b) crem e grase sau coldcrem e, sau de tip apa
in ulei , carese obin prin dispersarea apei in mediu lipidic i nu
se spal cu apa. c) am bifile am bele tipuri de emulsii intr-un
sistem. Exemplu de crem tipulei in ap servete laptele, iar de
tip apin ulei- untul de vac. Cremele se folosesd in tratamentul
dermatitelor, dermatozelor, afeciunilor micotice etc.
D up modul de administrre se deosebesc creme pentru uz
extertt term ice, nasale, creme vaginale i crem e pentru nttgffii.
D eoarece sunt form e oficinale, ele se prescriu prin m etodk
p rescv irtata, in d ic n d u -se m ai in t i d e n u m ire a fdrtnei
mediCffiJieritoase, apoi a substanei active, cbncetrtraia i
cantrtaiea.70

E xem plu. S se prescrie 20 g crem 1% clotrimazol.

Rp.: Crem clotrimazol l% -2 0 ,0
;
D.S. E x tern ln tratamentul afectiunilor micotice.
E xerciii. S se^prescrie sub form de creme ilv
1. 50 g crem 1% ciclopiroxolamin. in epidermofiie.
2. 15 g crem 0,1% gentamicin. in afeciuni bacteriene
cutanate.
1
3 . 15 g crem 1% terbinafm. In afeciuni micotice
4. 30 g crem diprogent. In afeciuni Bacteriene cutanate
5.20 g crem 2% clindamicin. A se aplicain vagin in afeciuni
anaerobe
6.
15 g crefn 0,1 % estribl. A se plica m Vagin jfce sear
7: 10gcrffln l% bifonazol. A se aplica pe unghiile Mzate.
jGeiul (din lat. Gelum , m ghe) confide baze de unguent
hidrosolubile, miseibile cu a p a cu care formeaz soluii coloidale
(polietilenglicoli, amidon, pectine, alginai; tifetileeluloza, bentonite
etc.). Gelul reprezint m as gelatinoas/tfapabils-ipstreze
form a , care posed elasticitate i plasticitate. D ac mediul de
dispersare este apa, asem enea geluri se numescjJapoase sau
hidrogeluri, iar in caz cparticulele de dispersie se dfeperseazin
hidrocarbuii, acestea se riuane&c geluri oiganice. M ai fretivent se
folosesc hidrogelurile, care sunt forrh ffiedicamentos'colbid
(soluii cu viscozitate malt). Ele sunt preparate din substane
hidrofile, care in ap se m resc in volufn i form eaz coloid
gelatina, agar-agar, gum a arabic, tragacont, amidonul, pectinaetc.
Gelurile hidro-glicerinice conin glicerin, oxid de zinc etc. i
reprezint nite baze transparente, care se lmbib rapid i se usuc
pe pigle* D ejegul, acestea conin 2-3% geM & fe lQ^3@%glicerin i 7080 % ap. In ultjmnl timp, pentw fferiear^a gejyplor e
folosesc carboximetilceluloza, c a rb o x im ^ u l,^ ^ o lia !^ a tu I In
aceste baze se p o t suplimenta diferite preparatermedicainentoase
Preponderant, gelurile sutit
timp w a p n it i geluri pentru uzinterni 1401#1
Deoarece gelurile sunt forme oficinale, se recurge la metoda
71

prescurtat de prescnere a lor, medicii conducndu-se de aceleai

reguli de prescriere ca i la unguente, cu spetificarea modukii de
administrare. Gelurile pentru uz intern, de regul, sunt livratein
pachete ce conin doz unic de preparat (in structura reetei
trebuie s figureze nuinrul de doze) sau m ai far in tnl, dozat cu
picturilsj
E xem p lu :
Rp.: G elfuzidin 2 % 15,0
D.S. Pentru uz extern

,f
i-

E xercitii:
Presaieti sub form de gel urmtoarele substane medicamentoase:
1. 2 0 g .g el solcoseril 20%. A se aplica pe plgile afectate.
^
2. 25 g gel diclofenac 1%. A se aplica pe articulaiile afectate.
3 .5 0 g.gelheparin. A se utiliza in tromboflebite.
4. 50 g gel mentoclar. Pentru inhalaii.
5. 30 g gel metronidazol 1%. A se utiliza in plgi cu infecii
anaerobe
6 .1 0 pachete cu gel aluminiu fosfat a 8,8 g. A se utilizamtem
in>ulcer duodenal.
7. 5Qg gel indometacin 1%. A se utiliza in miozite.
S. 25. ndigel anavenol. C te 20 picturi d e 4 ori p e zi.

2. PASTE (PASTAE)
Lat. Pasta,-e
Rus. Past

Pasta ( dm latinescul pasta - aluat) este varietate de unguent,

in care stlbstanele pulverulente ocup cel puin 25%; iar de cele
mai m ulte ori pnla65% , nefiind dizolvate in baz de unguent i
formnd in ea o suspensie. Pe lrig substana activ;, pastele mai
conin pelberi iftdiferente -^tadc, argil alb, oxid de zinc, &nr$on.
Pastele manifes% un efect protector, sicativ, adsorbant,calm ant
72

Se aplica pe zonele lichenificate sau pe leziunile uor zemuinde.

Bazele de unguent pot fi aceleai ca i la unguente. Pastele pot fi
lipidice, uscate i crem-paste. Cele lipidice (grase) e obin prin'
creterea cantitii de grsimi i sunt mai m ult asemntoare cu
unguentele, care exercit aciune mai profund, nu usucpielea i
au proprieti de protecie. Ele nu sunt so lu b ilein ap i greu se
M turde.pesuprafaapiM i.

Pastele uscate dup aciune se aeamn cu pudrele sau sospensiile agitate, exercit aciune mai superficial i usuc pielea
Ele seinltur uor de pe tegumente.
.
Ca substanele medicamentoase din paste sexercite aciune
mai profund, e necesar ca acestea s conin lanolin.
P r e s c r i e r e a . Pot fi folosite ambele metode de prescriere.
Pastele oficinale se prescriu prin m etoda prescurtat, iar cea
magistral se folosete la prescrierea unei paste in fimcie de
consistena necesar. S se prescrie 20 g de past 20% oxid de
zinc. D acnu se indic consistenapastei (procentul de substane
pulyerulente), atunci aceasta se pregtete din calculul 50%
substane pulverulente i 50% baz de unguent (vazelin).
R p.: Oxid de zinc 4,0
Amidon 6,0
/
Vaselin ad 20,0
M.f. pasta
D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate ale pielii.
D ac aceast past ar fi oficinal, atunci ea poate fi prescris
prin metoda prescurtat.
R p.: Past oxid de zinc 20% -20,0
D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate. ale pielii.
Exercitii. S se prescrie urmtoarele nredicamente sub form
de paste:
1. 5 0 g past nitrofural 0,2%. A se utiliza in piodermie.
2. 20 g past etacridin lactat 5% (substanele pulverulente s
constitute 40%).
73

3. 25 g p ast lasari. A se aplica in dermatite.

4 .1 5 g past dermatol 10%. A se aplica pe sectoarele lezate
ale pielii.
5. 25 g past clindamicin 2%. A se utiliza in plgi infectate
Paste stom atologice. In stomatologie, pastele ii aflo vast
intrebuinare i sunt extrem de variate. Ele reprezint nite suspensii
concentrate, in care substana activ pulverulent form eaz faza
solid (dispersat), iar faza lichid const de cele m ai multe ori
(cca 50% din cazuri) dinglicerin. A farde ea, se mai utilizeaz
fenolul, vaselina, microcidul, uleiul camforat, apa distilat etc.
E xem p lu de p a s t sto m a tolo gic.
Rp.: Stroniu clorid. 15,0
Grlicerin 5 ml
M .f.pasta
D.S. P a st stomatologicii.
D e regul, pastele stomatologice se prepar nemijlocit inainte
de utilizare, de exemplu, ca material pentru plombe.
3. SUPOZITO ARELE (SUPPOSITO RIA)
L at Suppositorium, -i
Rus. Supozitoni.
Supozitoarele servesc pentru introducerea substanelor m e
dicamentoase, incorporate m ele, in cavitile 1. Latemperatura ambiant ele au consistena solid, iar la temperatur 1
setopesc, elibernd substanele active. Dupmodul de intrebuinare,
supozitoarle se subdivid in: 1. supozitoare rectale;
2. supozitoare vaginale;
3. bujiuri.
74

in calitate de ex cip ien t p en tru p rep ararea supozitoarelor

se folosesc diverse grsim i sau am estecuri de substane grase,
care im itp ro p rietile untului de cacao (B u iru m sau O leum
C acao), care la tem p eratu ra am biant este m as solid, iar
la cea corporal se lich efiaz (se topete). S upozitoarele pot
fi p rep arate i la farm acii; in s in p rezen t ele sunt produse
aproape in ex clu siv itate de in d u stria farm aceutic. In unele
cazuri, supozitoarele se coloreaz, de regul, in culori deschise.
Supozitoare rectale
Supozitoarele rectale sunt destinate pentru introduperea
substanelor m edicam entoase in rect, in scoptii tratamefitului lo
cal aibolilor rectului sau aciunii resorbtive.
Form a supozitoarelor rectale poate fi diferit: conic, dlindroconicsau, decele mai multe ori, se aseamn . Diametrul
lor este de 8-15 m m , lungim ea de 23 'Cm i Masa de 1,4-4 g (in
medie 3 g).
Prescrierea supozitoarelor.
A se prescrie 10 supozitoare rectale cu extract de beladonin
doz de un centigram.
^
,
M eto d a I ^
R p.: Extract de belacjcoj 0,01
U n td e cacao,0 j
M.f.supp.recjc/^'^
D.t.d.N.10
S. Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe-zi.
M eto d a a Il-a
Rp. : Extract de beladon 0,01
8tin t de cacao q.s. ut f. supp. rect.
D.t.d.N.10
; . s.
S. Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe zi.
75

M e to d a a III-a (prescurtat)
R p.: Sup.rectale cu extract debeladon 0,01 N. 10
D .S.Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe zi.
P rescrierea su p o zito a relo r rectale oficinale. D e regul,
acestea poart denumiri speciale (comerciale, mime depuse).
E xem plu : A se prescrie 10 supozitoare betiol
R p.: Sup. N. 10
D.S. P e cale rectal cte u n supozitor de 2 ori pe zi.
E xercitii. S se prescrie urmtoarele substane m supozitoare
rectale in dozele indicate.
,
1 .1 0 supozitoare cu indom etacin a cte 5 centigrame. Pe
cale rectal. Cte un supozitor pe sear.
2. 30 supozitoare cubenzocam a cte 5 decigrame. Pe cale
rectal. Cte un supozitor de 3 ori pe zi.
3. 15 supozitoare cupiroxicam a cte 1 centigram. Pe cale
rectal. Cte un supozitor pe sear.
4. 12 supozitoare cu m esalazin a cte lg. Pe cale rectal.
Cte un supozitor de 4 ori pe zi.
5. 15 supozitoare cu ketoprofen a cte 1 decigram. Pe cale
rectal. Cte un supozitor in dureri.
6. 12 supozitoare cuprocain a cte 15 decigrame. Pe cale
rectal. Cte un supozitor de 2 ori pe zi.
Prescriei urmoarele supozioare rectale oficinale:
l .Anestezol
3. Cefecon
5. Pimafucin
2.Neo-anusol
4. Anusol
Supozitoare vaginale
S upozitoarele vaginale servesc pentru introducerea
substanelor medicamentoase in vagin, in scopul tratamentului lo
cal al afeciunilor acestuia sau al efectului spermatocid. Dup form
ele pot fi globule (forma sferic), ovule (forma ovoid) sau pesarii
(form a plata cu o'parte ascuit). M asa supozitoarelor vaginale
este de 35g (in medie 4 g).
76

Prescrierea supozitoarelor vaginale

M eto d a I
R p.: Metronidazol 0,5
U nt de cacaq^4~0~')
M.f.supp.vagmale
r
... D.t.d.N.10
S .In vagin cte un supozitor dat pe zi.
M eto d a a I l- a
R p.: Metronidazol 0,5
U nt de cacao q. s. ut f supp.vagmale
D .td .N 10
S.In vagin cte un supozitor pe zi.
M etoda a I ll - (prescurtat)
R p.: Sup. vagmale cu metronidazol 0,5 N 1 0
D. S:M vgin cte un supozitor pe zi.
r
r

Prescrierea supozitoarelor vaginale oficinale

In prezent supozitoarele vaginale se prepr aproape exclusiv
la intreprinderile farm aceutice pe scar industrial i poart
denvimiri oficinale (comerciale, nume depuse), dac sunt compuse
sau ale substanei active.
E xem plu. S s e prescrie 10 supozitoare vaginale osarbon
Rp.: Sup. vaginaleosarbonN. 10
D .S.In vagin cte un supozitor dat pe zi.
Exerciii: Prescriei urmtoarele substane medicamentoasein:
a) supozitoare vaginale:
1. 7 supozitoare cu miconazol a cte 2 decigrame. Remediu
antifungic.
2. 6 supozitoare cu natamicin a cte tin decigram. Remediu
antifungic.
3. 5 supozitoare cu acid pipem idic a 2 decigrame. Remediu
antiinflamator
1S
77

4. 5 supozitoare cu aminitrozol a cte 12 decigrame. Preparat

antitricomonazic.
5. 6 su p o z ito a re cu econazol 5 centigram e. P rep arat
antimicotic.
6. 5 supozitoare cu clotrim azol a 1 centigram. Preparat
antimicotic.
1. 10 supozitoare cu indom etacin a cte 5 centigrame.
Preparat antiinflamator
2. Supozitoare osarcid. Preparat antiprotozoic.

Bujiuri (Bacilli)
Lat. Bacillus, -i
Rus. Palociki
B ujiurile su n fo rm de su p o zito are care servesc la
introducerea substanelor medicamentoase in unei cavitti natu
ral e (uretr, canalul colului uterin) sau patologice (canalul fistular).
Spre deosebire de supozitoarele rectale i vaginale, bujiurile trebuie
s corespunda dup dimensiuni (grosime i lungime) canalului in
care urm eaz s fie introduse. Din aceast c a u z bujiurile se
prepar numiai la prescripia medicului in coriformitate cu mrimile
indicate de el. Bujiuri oficinale nu exist.
Bujiurile au form cilindric, avnd un capt ascuit, pentru aputea
fi uor introduse in canal. M edicul v a specifiea lim gim ea i
grosimea. In calitate de excipient se folosete untul de cacao sau
oricare substituient al lui. Bujiurile se folosesc rar.
Prescrierea bujiurilor este magistral:
M eto d a 1
Rp : Sintomicin O,l
U nt de cacao q.s, u t f. bacillus lungitudinem 2 cm et
crassitudinem0,5 cm
D .td.N . 10
S. In canalul colului uterin cte un bujiu de 2 ori pe zi.
78

M eto d a a Il-a

Rp.: Sintomicin 1,0

U nt de cacao q.s. ut fiant bacilli N. 10 lungitudinem 2 cm et
crassitudinem0,5 cm
D. S in colul uterin cte un bujru de 2 ori pe zi.
E xercitii
1. Bujiuri cu xeroform a cte 15 centigram e.
2. Bujiuri cu colargol a cte un centigram. j

4. EMPLASTRE sau PLASTURI (EMPLASTRA)

(cMfacs&i 'J e t
ivl

Lat. Emplastrum, -i
Rus. Plastan

Emplastrtii sau plasturile sunt form medicammtoas plstic

inofensiv, eare la tem pertur pielii se mmbie i adisr la epiderm. Emplastrele se pot utiliza ca atare sau intinse pe hrtie (mate
rial). Ele sunt destinate pefitru ocrotire pofhifii ale corpului
de ifludiele nocive extem e, la tratanim tul unor boli (aciune
revulsiv), fixarea pansamentelor etc.
v ;
gri sau aa^zisele Spunuri (emplasffti sinapltftle plumfev empbistm
cerapfe die plum b
)*sau cauciucimle (eiriplastru adeziv etasic,
emplastru adeziv bactericid etc.)
Presdrieiea emplstrelor se efetrtue^prinmefodapresciirtat,
deoarece ele sunt forme oficinale. '
*
i
A se prescrie un emplastru adeziv cu lungimea de 500 cm i
ltimea
de 3 cm.
;i

Rp.: Emplastru adeziv 3x500 cm

D.S! Pentru fixarea pansamentului.

Panglicele de emplastru adeziv sunt de diverse dimensiuni - 1,

2, 3, 4 i 5 cm i lungimea de 5 m.
79

E m p la s tre lich id e
Emplastrele lichide sau clemrile dermice sunt preparate obinute
cu ajutorul soluiilor etero-alcoolice de nitroceluloz care, dup
e vaporarea solventului, formeaz pelicul protectoare pe suprafaa
pielii. De exemplu, soluia etero-alcoolic 4% de nitroceluloz se
numete colodiu. Emplastrele dup consisten pot fi lichide sau
dense, infuncie de raportulprilor componente. Inafarde eter i
alcool, ca excipienti se pot folosi apa, colagenul. In chirurgie se
folosete emplastru pentm pansam ente ce confine oxid de zinc i
gelatin a cte 15,0 glicerin 25 ml, ap distilat 45 ml.
Sistem ele terapeutice transderm ale sau Tim bre
Sistemele terapeutice transdermale (Transdermic Therapeutic
System s, TTS) sau tim bre sunt form de em plastre mai recent
introduse inj>saetic, din care substana activ ptrumde in piele.
A ceste sistem e sunt constituite din urm toarele pri: a) rezervorul cu substana activ su b form de gel sau unguent; b) membrana (din polimer), care jegleaz intensitatea difiiziei principiului
activ spre piele; c) stratul adeziv, care prinde sistem ul de piele
ca, oriice alt plasture; d) folia protectoare extern#, care apr
sistem ul de influenele m ediului ambiant.
Exem ple de sisteme terapeutice transdermale: deponit 5/10,
nitro-dur 10 i 15 mg/24 ore (20 i 3 0 cm2), nicotine! 10,20ii 30 cm2,
estradiol 12,5 i 25 cm2. F recvent la em plastrele cu aciune
resorbtiv in afar de dimensiunile lor se indic i cantitatea de
substan activ destinat pentru aciunea sistem ic, de regul,
pentru un interval de timp (24 ore). Prioritatea acestor forme
medicamentoase constin realizarea unor concentratii stabile timp
mdelungat, in comoditatea admmistrrii, posibilitatea respectrii
regimului de dozare, iar, in caz de supradozare, sistareaemplastrului
i intreruperea aciunii preparatului.

80

FORMELE MEDICAMENTOASE LICHIDE

1. SO L U II (SO LU TIO N ES)
_
Lat. Solutio,- onis
S r (* fe z a
^
'>s
-2- 4
Rus. Rastvori
i t P c f P - ' c t t^TA = " b r ' i r c c o '
Soluia este un sistem constituit din dou faze::dispersat i
dispersant. Faza dispersat, sau substaria dizolvat, esteprindpiul
activ propriu-zis, substan de baza in Stare pur, poate fi
solid (de cele mai multe ori), lichid sau gazoas. Faza dispersant,
sauvehiculul, se mai numete solvent sau dizolvant.
D up compoziie, soluiile se clasific ixi simple i compuse.
Solutiile simple consau din una, iar cele c o n tu s e din cteva sub
stane dizolvate. In recepturins soluiile compuse poart de multe
ori denumirea de rtiixturi.
o<r
/
D up modul de intrebuinare, soluiile se subdividin:
1. Soluii pentru uz extern
2. Soluii pentru uz intem, numite i soluii dozate sau soluii
buvabile.

Soluii pentru uz extern

(Solutiones ad usum externum s. Solutiones
pro usu externo)
Solutiile pentru uz extern sunt destinate pentru dezinfecie i
antisepsie, tratamentul leziunilor pielii i mucoasdor, irigareaplgilor,
splarea cavitilor 1 etc
In calitate de vehicul se folosesc apapurificat, alcoolul etilic,
glicerolul, diverse uleiuri vegetale sau grase i minerale (de piersid,
de amigdale, de floarea- soarelui sau untdelemnul de ricin, de
vazelin sau parafina lichid etc.).
Param etral principal al soluiilor pentru uz extern este con
centraia lor, de care depinde intensitatea aciunii. Concentraia
eficient a substanei medicamentoase se indic in manualele sau
indrum arele de specialitate. S copul nostra ins este de aprezenta

81

metodele de prescriere a soluiilor i de indicarc&cctocentraiilor

lorinreete.
Exist dou forme de prescriere: m agistral i oficinal. In
conform itate cu m eto d a m agistral, in reet se enum er
componentele solutiei i cantitile acestora. In prezent metoda
m agistral este foarte puin utilizat, din motivul c m^joritatea
soluiilor se produc lafabricile farmaceutice. Metoda oficinal este
cea mai larg utilizat, in cazul ei se indic substanta activ, tipul
solutiei (cu excepia celor apoase), concentraia i volumul sau
cantitatea ei. Concentraia poate fi exprimatinprocente, proporie
i raport mas-volum.
jjS o lu ii a p o a se sa u h id rice j
In soluiile apoase vehiculul este apa purificat. -~
Exemplu de soluie apoas. A se prescrie 500 mloluiep,02%
nitrofural.
M eto d a I (in p ro cen te)
Procentul arat cte gram e de substan activ se afl in 100
ml solutie.
Rp.: Sol. mtrofurallO^IZy^o^dOmj
T f s . Extern. Pentru splareaplgilor.
M eto d a a I l-a (in p ro p o rie) ?
Proporia arat In ci mililitri de solutie se . 4| de
substan activ. In cazul nostru cunoatem c soluia este de'
0,02%, ceea ce inseam n c 0,02 g de nitrofural se gS^sc in 100
0,02 g -----------------100ml
l g --- :-------- ------ - x m l
X = 1x100 = 5000 m l
0,02

82

..cktr*-

ml solutie. P m :
Proporia v a fi 1:5000, deci Ig de nitrofural se v aaflain 5000
mlsoluie.
Rp.: Sol. nitrofural jl5000-500 ml
T dIS .Extern Pentm prelucrarea plgilor.
Aceast metoda se folosete pentru exprimarea concentraiilor
infime (soluiilor foarte diluate), mai mici de 1:100Q.
M eto d a a I l l - (raport m a s- volum )
Raportul arat cte gram e de substan se afl in volumul
prescris de solutie. In cazul analizat aici:
s ,
0,02 g ----------- 100 ml
x g --------------- 500 ml
= 500 x 0,02
100
Rp.: Sol nitrofural
D.S.Extem. Pentruprelucrareaplgilor.

O bservm c in reetele de mai sus nu se indic solventul

(vehiculul). In asemenea cazuri sfe subineleg soluii apoase.
. M eto d a a lV - a (m agistral)
M etoda m agistral presupune indicarea com ponentelor
500 ml de soluie contin 0,1 g nitrofural. Deci :
Rp.:jN itro fu ral^I^
Ap purificat ad 500 ml
/. D. S i Extern. Pentm splareaplgilor.

rv r

E x e rc itii. Prescriei in soluii apoase p en tm u z extern

urmtoarele substane in concentrtiile i cantittile indicate.
83

1. Perm anganat de potasiu 0,05% - 500 ml. Pentru splarea

plgilor.
2. Acid boric 2% - 50 ml. Pentru gargar cte linguri la un
pahar cu ap.
3. Clorhexidin 0 ,0 5 % - 100 ml. Pentru prelucrareaminilor.
4. R esorcin 2% 100 ml. Pengtru comprese.
5. Clotrimazol 1% 20 ml In micoze.
6. Ciclopiroxolamin 1% - 50 ml .In m icoze cutanate.
7. Protargol 0,5% 200 ml. Pentru splarea vezicii urinare.
8. Clorur sodic 10% - 5 0 ml. Pentru aplicaii pe plag.
L ichidele m edicam entoase se mai num esc licori (din lat.
Liquor sau fr. Liqueur, lichid cu concentraie stabilit deFarmacopee
sau siropos dup consisten). Sub genericul Liqour se xntrunesc
soluiile cu concentraie stabilit (lichid cetat de potasiu, lichid
Burov, lichid amoniu caustic etc.) sau vscoase (lichid acid salicilic.
Lichid Novikov).
E xem p le d e licori.

^
c :r

Lichid depalozitate: Acid salicilic 10,0

Alcool etilic 10 ml
^
^
, Verde de briliant 0,1
^ ?s^ ' &C okxffiadl00m l
2 'v

S R xten

Lichid de amoniu arasat: Ulei de anason 2,81

Sol. amoniu caustic 15 ml
Alcooletilic 9 0 % -l 00 ml

M.D.S. Extern.
Lichid amoniu caustic 10%
Lichid arsenic de potasiu 1%
Lichid Burov sau sol. aluminiu subacetat 8%
Lichid acetat de potasiu 71 %
LichidNovicov: T aninl,0
Verde de briliant 0,2
Alcool etilic 96%r-0,2 ml
84

Ulei de ricin 0,5 ml

Colodii ad 20 ml
M .D.S. Extern Preparat antiseptic.
Sub form de soluii se pstreaz srurile higroscopice (acetatul
de potasiu, subacetatul de alummiu, arsenitul de potasiu), precum
i gazele (am oniacul sub form de soluie 10% ^ lichid amoniu
caustic). Lichidele vscoase se aplic direct pe pielea afectat.
E xem p lu l I
Rp.: Lichid amoniu anisat 15 ml
D.S. Extern. Cte 10 picturi la 1 pahar de apde 3 ori pe zi.
E x em p lu l 2
R p.: Lichid Novikov 20 ml
D.S. Extern. Pentru badijonarea poriunii lezate a pielii.
f

Rp: liichid de calozitate 15 4nl

D.S. Extern. A se aplica pe calozitate.
S o lu ii a lc o o lic e (S o lu tio n e s s p ir itu o s a e )
Pentru obinerea soluiilor alcoolice in calitate de excipient se
folosete alcoolul etilic. Alcolul etilic se intlhete in diverse
conceiitraii 95% ;90% ,70^o i 40%. D ic medicSl nu indic
coficentratia alcoolului etilic in reet, atund farmacistul va lua alcool
90%. Alcoolul etilic se amestec cu apa in oncg_proporie.
E xerciiu . A se prescrie 10 ml solute'tucolira de 5% iod.
M eto d a o ficin al
Rp.: SoLalcooliciod 5%10 ml
D.S. Pentru uz extern
v?

<&Jc.
^ ( z / c

M eto d a m a g istral

Rp.: lo d C ^ )
^ a
/Alcool etiliQ'ad 10 ml
.
\M7D.Si.Pentru uz extern
v
L oiunile sunt soluii alcoolice sau, de cele mai dese ori,
85

hidroalcoolice, folosite extern ca preparate cosmeticepentruingrijirea

pielii sau prului, in unele cazuri ins, i ca preparate medicamentoase
pentru splarea sau ingrijirea plgilor, precum i in calitate de
antipruriginoase locale. Exemplu. Formidon 50 ml.
Exercitii.
> Prescnetiinsolutu

alcoolice:
1. Camfor 10% - 40 ml. Pentru fnctiuni in scopul profilaxiei
decubitusurilor
2. Mentol 2% - 50 ml. Pentru fnciunea articulaiilor.
3. Acid formic 1,4% 50 ml. Pentru frictiuni.
4. Novoimanin 1 % - 10 ml. A se aplicapeplagdiluat de 10 ori
"Cu ap.
^lbastru de metilen 1% in alcool de 70% -1 0 ml. Preparat
antiseptic.
6. Clorofilipt 1% 200 ml. In leziunile stafilococice ale pielii.
7. Usninat de sodiu 1% -5 0 ml. Pentru badijonri.
^_8. Salvin 1%10ml. A se diluam ap de lOori. Pentm badijcnri.
S o lu ii g lic e r o lic e (S o lu tio n e s g ly c e r in o sa e )
Aceste soluii au ca excipient glicerolul, excelent dizolvant al
diverselor substane. C a i alcoolul etilic, glicerolul se amestec cu
apin orice proporii. Soluiile medicamentoase preparate pe baz
de glicerol se mai numesc i glicerolate. "
Prescripia. A se prescrie 3 0 g solui
rat de sodiu.
M eto d a oficinc
R p.: Sol. glicerolictetraborat de sodiu 20% - 30,0
D.S. Pentru badijonri.
M eto d a m a g istra l
R p.: Tetraborat de sodiu 6,0
Glicerol ad 30,0
M.D. S .Pentru badijonri
Solutiile gliceroase vscoase, cu consistena siropoas ca cele
86

de mai sus, sunt folosite pentru badijonarea gingiilor, faringelui,

cavitfii bueale i se num ese colutorii (de la! fiv CoUutdire).
bcercraz.Prescrieti urmtoarele soluii glieerolice:
1. Fenol 5 % - lO g Instilaii auriculare
2. Ihtiol 1Q % -25g. Pentni aplicaii.
S o lu ii u le io a s e (S o lu tio n e s o le o sa e )
E xem plu. A se prescrie 20 ml soluie fifeioas|)l 0% camfor.

M eto d a o ficin a l

R p .; Sol. uleioas camfor 10% -20 ml

D. S. Pentru uz extern.

"

n0^'^
/

M eto d a m a g istra l
R p.: Camfor 2,0
Ulei de piersici ad 20 ml
M.D.S. p en ttu u z extern.
Exerciii.. A se prescrie soluii aleioase:
Vinilin 20% - 1 0 0 ml. Pentru panament
Usninat de sodiu in ulei de ricin 0 ,5 % -2 5 ml. Aplicatii.in
tratamentul plgilor.
3. Clorofilipt 1
200 ml. Pentru badijonarea eroziunilor colului
uterin.
A p lic a r e a so lu iilo r p en tru u z extern
Badijonarea (dm fr. Badijeonner) ungerea unei parti bokiave
oorpului c a o solu|ie medicamentoas cu' ajtttonil unei peWsuJe.

SkKDittm-P^isular^.

i S ^ t u n b e t a j K e saa dezinfectaib a: unei cavitfi nattirale

din organism ca^utoralMneisolutiL
G a r g a r - cltireagurii i a gl^liji (faii^ ete) eu unlielfid
deznfegtant Smeafai-^Gaijgarism. ^
fejkK hjI;
>
Panam ent (din fr.Pansement) - aplicarea unor medicamente
pe plga cu scopial protejrii ei de infectie i acoperirea^cutifbn i
87

vat sau aplicarea unui erveel de tifon im bibat cu soluia unei

substane m edicam entoase, de cele mai dese ori deziifectant.
C om pres ( din/r. Compresse i lat. C om prim ere- aprea) bucat de pnz sau tifon, im bibat cu soluia unei substane
m edicam entoase i aplicat peregiuneabolnav.
C lism soluie sau suspensie adm inistratpe cale rectal.
P oate av e a aciune lo c al (antiinflam atoare, an lisp astic,
anti parazitar) sau resorbtiv (m edicam entoas, nutritiv). M ai
exist i clism e evacuatoare.
Ionoforez (ion + gr. Pherein = a purta , a duce), num it i
electroforez, cataforez sau iontoforezmetod de administrate
a substanelor medicamentoase ionizate, in care ionii sunt propulsai
in direcia esuturilor prin forte electrice.
S o lu ii p en tru uz in tern
(Solutiones ad usum internum s. Solutiones pro usu interne)
Solutiile pentru uz intern sunt form medicamentoas dozat,
deoarece la prescripia lor se tine cont de doza substanei active
care trebuie introdus in organism. Intensitatea aciunii acestei
substane este funcia dozei. Asem enea soluii se adm inistreaz
cu lingura sau cuphrue dozatoare speciale (menzure). Lingurile
mai rspndite sunt cele de mas, de desert i de ceai cu volumele
de 15; 10 i 5 ml respectiv. D e cele m ai multe ori Solutiile li se
adm inistreaz bolnavilor cu lingura de buctrie (mai departe
vom num i lingur), iar copiilor cu lingura de ceai (in continuare
vom numi Imguri).
Pentru a prescrie in reete soluii pentru uz intern, trebuie s
cunoatem .doza substanei medicamentoase i s decidem^eu ce
fel de lingur va fi ingerat. D oza substanei prescrase o gsim in
indreptarele de specialitate. A ceast doz trebuie s o coptin,
deci, volum ul unei linguri. Pentru prepararea soluiilor pentru uz
m tem m ai frecvm t este folosit apa.
Concentraia soluiilor pentru uz intern se calculeaz dup cum
urmeaz:
D (doza
------ se dizolv i n -------- ---- - 15 (10 sau 5) ml
88

(volumul unei lmguri)

(concentraia soluiei % ) -------- 100 ml
D e unde

0 x d

*ar Pentru linguriele de ceai

15

100 x d

5
Concentraia, exprim at in procente, arat cte gram e de
substan activ conin 100 ml solutie.
Exem plu. S se prescrie iodur de potasiu. D oza pentru
dat este de trei decigram e (0,3).
Concentraia soluiei va fi:
1 0 0 x 0 ,3 = 30 =
15

15

Cantitatea soluiei prescrise trebuie s-i ^ungbolnavului pentru

3 -4 zile. Dac el urm eaz s ia cte lingur de 3 ori pe zi, pentru
4 zile va aveanevoie de 12 lmguri, deci 12 x I5m l= = 180 ml.
i

"

'

- j -

M eto d a I (oficinal)
R p.: Sol. iodur de potasiu 2% - 180 ml
D. S.Intern. Cte lingur de 3 ori pe zi.
ie -

M eto d a a H -a (m agistrate)

Pentru a prescrie soluia dup nietoda a doua, lum 12 doze

de substan activ i le dizdlvm in 12 lihguri .
Lp.: Xpdurrdepotasiu3,6 (0,3 x 12) ,,
A ppurificatad 180 m l (15ml x 12)
M.D. S.Intern. Cte lingur de 3 ori pe zi.

Exerciii. S se prescrie in soluii pentru uz intern urmtoarele

substane (se dau dozele pentru priz):
89

Pentru adulti
9
1 .Clorur de calciu apte sute cincizeci de tniligrame.
2. Acetat de potasiu - un gram i jum tate.
3. Clorur de amoniu - trei sute aptezeci i cinci de miligrame.
4. Tiosulfat de sodiu trei grame.
5. Clorur de colinun gram.
Pentru copii
1. Clorur de calciu - douzeci i cinci centigrame
2. C lorur de ca m itin - un gram

2. S U S P E N S II
(S u s p e n s io n e s )
LalSuspensio, -onis
Rus. Suspenzia

(faza dispersat sau substana activ), prticelele minuscule ale creia

sunt suspendate mtr-un lichid (faza dispersant sau excipientul).
Suspensiile medicamentoase au ca excipient apa punficat. Cu ct
mrimea prticelelor este mai mica (0,1-1 m cm in diametra), cu
att suspensia este m ai stabil i mai uniform. Exist substane
insolubile care se um ecteaz uor. Ele se numesc hidrofile. Altele
nu se umecteaz, resping apa. A cestea sunt hidrofobe. Pentru a
forma suspensii, in cazul substanelor hidrofobe e nevoie de folosirea
unor stabilizatori specialiin calitate de adjuvant. Deoarece prticelele
solide se sedimenteaz cu timpul, suspensiile se agitmairite de
intrebuinare, pentru ale face uniforme. Exist suspensii pentru uz
extern i pentru uz intern.

90

S u sp en sii p en tru uz; extern

(Suspensiones ad usum externum s. Suspensiones
pro usu externo)
Se intlnesc rar, utilizndu-se pentru irigatii sau tratamentul
unor boli de piele.
,
Prescrierea. S se prescrie 100 ml suspensie 10% oxid de
zinc, A se agita inainte de intrebumare.
.
M eto d a o fic in a l
oxid de zinc 10% - 100 ml '
>. Extern. A se agita inam te de intrebumare.

M etoda magistrctl
R p.: Oxid de zinc 10,0
A p purificat ad 100 ml
LSI
D. S. Extern. A se agita inainte de intrebuinare.
E xerciii. Prescriei in suspensii pentru uz extern:
Sulfat de ziiic i acetat de plum b in doze egale, cte douzeci
gi cincj centigrame. Volumul total 180 ml. Pentru splturi uretrale.,
S u s p e n s ii o fic in a le
(denum iri corncrciale, num e depuse)
1. Suspensie novocindol 100 ml. Remediu antiseptic.
S u sp en sii pen tru u z intern
(Suspensiones ad usum internum s. Suspensiones
pro usu interno)
Suspensiile pentru uz intern se adm inistreazpe cale bucal,
(magistrale, extemporale) sau lafabncile farmaceutice (oficinale).

91

S u s p e n s ii m a g is tr a te
E xem plu. A se prescrie oxid de magiieiu in doza pentru
priz de dou gram e i jumtate.
Rp.: Oxid dem agneziu 25,0
Ap purificat ad 15 0 ml
M.f.susp.
D. S. Intem, cte lingur la fiecare 10 minute in intoxicaiile
cu acizi. A se agita inainte deintrebuinare.
E xerciii. A se prescrie in suspensii pentru uz intem:
1. Subnhrat de bism ut - trei decigrame.
2. Crbune medicinal cinci grame
3. Sulfat de bariu - 100 g
4. Nitazol 2,5% 100 ml. Tampoane vaginale
5. Pirantel 5% 15 ml. Pentru priz ca antihelmintic.

3 . P IC T U R I
(G IJT T A E )
Lat. Gutta, -ae
Rus. Capli
P ic tu ri se n u m e sc so lu tiile sau su sp e n siile care se
administreaza su se dozeaz cu pictura. Deosebim picturi pentru
uz extern i picturi pentru uz intem.
P ic tu r i pelntru u z extern
(G uttae ad usum externum s. Guttae pro usu externo)
P icturile pentru uz extern se folosesc in oftalm ologie,
otorinolaringologiei stomatologie i se numesc respectivpieturi
ofitalmice (sau colire), nazale, otice, dentare. Ele se instileaz in
sacul conjunctival, m eatul nazal, conductul auditiv, in canalele
gingivale patologice. Cuvntul mstilaie provine din latinescul
stilla (pictur) i corespunde cuvntului nostru picurare, prin
92

urm are administrare topic cu pictura pe mucoase. Aciunea

picturilor este in funcie de concentraia subsanei active,
P ic tu r i

o ft lm ic e (o c u lo g u tta e )

Picturile pentru ochi (oftlmice) sunt forme farmaceutice ster

ile sub forma de soluii sau suspensii, intrebuinate iEtratamentul,
profilaxia i diagnosticul bolilor de. ochi. Se potprezenta i sub
form a de pulberi sterile care se dizolv sayesuspend inainte de
folosire intr-un vehicul steril. Nivelul actual de dezvoltare a industriei chim iceperm iteobinerea de substane hidrosolubile. Ele sunt
aproapein exclusivitate soluii apoase, rareorfsuspetisii ultrafine
de substane medicamentoase. Picturile oftlmice trebuie s fie
stabile i sterile, s conin substane conservante ce servesc i
drept adjuvant pentru ale feri de conaminare cumicroorganisme
(acid sorbic 0,01 % etc.). Picturile pentru ochi se repartizeazm
recipiente multidoz sau unidoz din sticlsau (fin material plastic,
sterile i prevzute cu sistem de picurare adecvate.
In calitate de vehicul pentru colire se folosete apa pentru
preparate injectabile (Aq. pro injectionibus) sau uleiul de floareasoarelui neutralizat. In farmacie, picturile pentru ochi seprepar
lanevoie i se elibereazin flacoane, prevzute cupicurtor. Apa,
folosit la prepararea lor, trebuie s fie proaspt fiart i rcit.
1. S se prescrie in colir 10 ml soluie apoas de 0,1 % atropin
sulfat
. ,

M eto d a I

Rp u Sol. atropin sulfat 0 ,1 % - 10 ml;

iD.S. Instilaii conjunctivale cte pictur de 3 ori pe zi.
M eto d a a lir a
Rpss Sol: atropin sulfat 1:1000 - 10 m l
:
M S. iastflsto eesnjunictivale de 3 ori>e zi/ ^ r
93

M eto d a a lll- a
Rp. :!Sol./atropin sulfat 0,01 - 10 ml
>. Instilaii conjunctivale de 3 ori pe zi.
M eto d a a lV -
Rp.: Atropin sulfat 0,01
jA p ^ in j^ ta b iljkd 10 ml
Instilaii conjunctivale de 3 ori pe zi.
AT^T^oiirdfeTiwte de fabricile farm aceutice se prescriu
numai p rin m eoda oficinal (abreviat).
1. S se prescrie in colir 10 ml suspensie 0,1 % dexametason
M eto d a I
R p.: Susp. dexam etason 0,1 % - 1 0 ml
D. S. Instilaii conjunctivale.
M eto d a a Il-a
R p.: Susp. dexametason 1:1000 - 10 ml
D. S. Instilaii conjunctivale.
N ot: Suspensiile oftalmice sunt exclusivoficinale, se prepar
la fabricile farm aceutice i, deci, prin m etoda m agistral nu e
prescriu.
E xerciii. Prescriei urmtoarele substane sub forma de colir :
1. Neostigm in 0,5% - 5 ml. Remediu antiglaucomatos.
2. Pilocarpin clorhidrat 1% -1 0 ml. Remediu antiglaucomatos.
3. Colargol 2% - 1 0 ml. Antiseptic ocular.
4. Sulfatiazol 10% 10 ml. Antiseptic ocular.
5. Sulfacetam ida 30% - 10 ml. Antiseptic ocular.
6. Scopolamin bromhidrat 0,25% - 1 0 ml. M ediu midnatic';
7. Dexam etason-oftan 0,1% - 5 ml. Rem ediu antnnflamator
i antialeTgic.
94

8. Optimol 0,25% 5 ml. Remediu antiglaucomatos.

9. Prednisolon 0,3% - 5 ml. Rem ediu atatiinflamator i
antiaiergic.
10. Clonidin clorhidrat 0,12 5% - 1,5 ml. Rem ediu antiglau
comatos.
Picturile nazale, sau picturile pentrunas (rhmoguttae), sunt
forme farm aceutice lichide, sub form de soluii, emulsii sau
suspensii, destinate admimstrrii pe m ucoasanazal. Sefolosesc
de cele mai dese ori ca remedii decongestionante in finite. Picturile
p e n tru nas se p re p a r p rin dizolvarea, em ulsionarea sau
suspendarea substanelor active in soluii apoase izotonice sau in
ulei de floarea-soarelui neutralizat i com pletarea la m as a
prevzut. S e prescriu la fel ca i cele oftlmice.
E xerciii. Prescriei urmtoarele substane in picturi nazale:
1. Tetracain clorhidrat 1% 10 ml. Pentru anestezia de
suprafa a m ucoasei nazale.
2. Efedrin clorhidrat 2% - 5 ml. Instilaii nazale pentrn
decongestionarea mucoasei.
3. Xilometazolin 0.1 % 10 ml. Decongestionant nazal.
4. Nafazolin 0 ,0 5 % 1 0 ml. Decongestionant'nazal.
5. Desm opresin diacetat 5 ml. Gte 2 picturi in fiecare nar
de 3 ori pe zi in tratamentul diabetului insipid. t <
6. Mentol in soluie uleioas (in uleide v^aselin) 1% -. 10 ml.
Decongestionant i antiinflamator.
Picturile otice (otoguttae) sunt forme farmaceutice lichide
sub form de soluii, emulsii sau suspensii, folosite local i destinate
pentru tratam entul bolilor bacteriene, micotice su alergice ale
canalului auditiv extern i timpanului. E lepot fi apoase, alcoolice,
glicerolice sauuleioase. Se prepar prin dizolvarea emulsionare
sau suspendare in ap sau prin dizolvare in ulei vegetal, sau ali
solveni.
In calitate de vehicul pentru solutiile otice se utilizeaz;
- apapurificat(A q. purificata);
95

- aJcoolul etilic (Spintus aethylicus);

- glicerolul (Glycermum);
- u le iu rile g rase (O le a p in g u ia , O leum P ersico ru m ,
Ol. Amygdalarum etc.).
E xem p le.
1. S se prescrie 5 ml soluie otic apoas de 5% fenol
M e to d a I
Rp.: Sol. fenol 5% - 5 ml.
D.S. Picturi otice.
M eto d a a I l-a
Rp.: Sol. fenol 0,25 - 5 ml.
D.S. Picturi otice.
M eto d a a III-a
Rp.: Fenol 0,25
A ppurificat ad 5 ml
M .D.S. Picturi otice.
2. A se prescrie 5 ml soluie otic alcoolic de 2% resorcin
M eto d a I (co n cen tra ia exp rim a t in pro cen te)
Rp.: Sol. alcoolic resorcin 2% - 5 ml.
D.S. Picturi otice.
M etoda a Il-a (concentraia exprim at in raportul mas-volian)
R p .: Sol. alcoolic resorcin 0,1 - 5 ml.
t).S . Picturi otice.
M e to d a a I l l - (m ag istra l )
R p.: Resorcin 0,1.
Alcool etilic ad 5 ml
M.D.S. Picturi otice.
3. A se prescrie 10 ml soluie otic glicerolic de 10% borax.
96

M eto d a I (co n cen tra ia exp rim a t in p ro cen te)

Rp.: Sol. glicerolic b o rax h 1 0 % - 10,0
D.S. Picturi otice. I
M etoda a ll- a (concentraia exprim at in rqpgrtulmas^vohim )
R p.: Sol, glicerolic borax 1,0 - 1 0 ,0
D.S. Picturi otice.

?.

M etoda a H l-a (m agistral)

Rp.: Borax 1,0
Glicerol ad 10,0
M .D.S. Picturi otice.
4. A se prescrie 10 m l soluie otic uleioas de 10% cmfor.
M eto d a I (concentraia, exp rim a t in p ro cen te)
R p .: Sol. uleioas camfor 10% 10 ml
D.S. Picturi otice-.
M etoda a Il-a (concentraia exprim at in raportul m as-volvm)
R p.: Sol. uleioas camfor 1,0 - 1 0 m ls
D.S. Picturi otice.
M eto d a a III-a (desfurat)
Rp.: Camfor 1,0
Ulei de piersici ad 10 ml
M.D.S. Picturi otice.
Exerciii. PrescrieMn picturi otice ijrmtoarele substane.
Soluii apoase:
' j l: Nitrofural 1 :5 0 0 0 -1 0 ml. Antiseptic.
2. Sulfacetamid 20% - 5 ml. Antiseptic.
3. Protargol 3% - 1 0 ml. Antiseptic. Astringent.
4: N itraf d rgint 5% - 5 ml. Antiseptic.
'
97

Soluii alcoolice (a s e folpsi alcool 70%):

1. Acid boric 5% 10 ml. Antiseptic.
2. Acid salicilic 2% 5 ml. Antiseptic. Keratoplastic.
Picturile dentare s,e utilizeaz pentru instilaii in bursele
gingivale patologice ca ritiseptice (aciune antibacterian,
antiprotozoic, antifungic). S e p re scriu ca i cele otice.
E xercipi. Prescriei in picturi dentare urmtoarele substane.
Soluii apoase:
1.Tricomonacid 1% 10 ml. Antiprotozoic.
2. Sangviritrin 1% 10 ml. Antiseptic.
Soluii alcoolice:
1. U sninat de sodiu 1% 30 ml. Antiseptic.
2. Salvin 1% 10 ml. Antiseptic.
3. Sangviritrin (0.2% - 1 0 ml. Antiseptic.
P ic tu r i p en tru u z in tern
(G uttae a d usum internum s. G uttae pro usu intem o)
Picturile pentru uz intern reprezint soluii apoase ale unor
substane putem ic active sau toxice, care se dozeaz cu pictura,
aceast metod de dozare fund destul de precis. M rimea picturii
depinde de natura excipientului i diametrul pictorului. M asa
picturii unui lichid, care se scurge incet dintr-un pictor, depinde
de diam etrul orificiului lui i de tensiunea superficial a acestui
lichid. D ac lum un picurtor cu diametrul standard, atunci m asa
picturii este in funcie de tensiunea superficial a lichidului sau,
in ali termeni, de coeziuneainterm olecularasubstanei date.
L a tem peratura de 20 pictura de ap purificat se desprinde de
pictorul standard, cnd atinge masa de 0,05 g. Prin urmare, im
gram de ap purificat conine 20 picturi (
= 20) N u m ru l
optim de picturi administrate intern este de 20, constituind 1 g sau
1 ml, ins el poate variaintre 5 i peste 40 picturi la priz.
In exercitiile noastre vom lua 20 picturi la fiecare priz, prin urmare
98

I ml de soluie. Acest volum de lichid trebuie's conin doz de

substan activ.
Exem plH , A se prescrie atropin sulfat in doza pentru data
de 0,0005 g sub form de picturi perorale.
M eto d a I (co n cen tra ia exprim ctt in pro cen te)
Pentru a calcula concentraia substanei active in procente,
judecm astfel. D oza substanei de 0,0005 g*se Va dizolvain 20
picturi (=1 ml) de ap purificat. Se intreabrct atropin ar
conine 100 ml soluie? Calculm:
!
D (doza)------:---------- ---------- : 1 ml (20 picturi)
(concentraia, % ) -------------------- ; 100 ml.
unde = 10 01 = 100 D
In cazul nostru = 100 0,0005 = 0,05%.
Prin urmare, prescriem:
_
Rp.: Sol. atropin sulfat 0,05% - / f o i p x ^
D.S. Intern. C te 2 0 p ictu itte3 ori p e z i
M e to d a a II-& (co n cen tra ia exp rirn M tn p rq p o rte)
Proporia ne arat ce. volum de soluie,5p?|iurat in ^Uilitri,
cgntine 1 g de subsant^ activ.
; ,
OjOOOSig------ 1 g----- :
:

i
>------------

m l (2 0 picturi)
x m l,

de unde x = ---------- = 2000 ml.

0,0005
rj_;
Proporia este de 1 : 2000
Rp.: Sol.atropin sulfat 1:2600- 1 0 ml <
. '
D. S. Inem, Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.

99

,.k> O s :

M e to d a a III-a (raport m as-volum )

Rapoxtul m as-volum indic cantitatea de substan activ
exprimat in grame, pe care conine volumul de soluie prescris.
0,0005 g------------------------------------- 1 ml (20picturi)
x g ---------------------------------- 10 ml,
deunde x = 10 0,0005 = 0,005
Raportul este de: 0,005 - 10 ml.
R p.: Sol. atropin sulfat 0,005 - 10 ml
D.S. Intern. Cte 20 picturi de 3 ori p e zL
M e to d a a FV-a (m agistral)
In cazul acestei m etode lum 10 doze (sau cte dorim) de
substan activ i tot de attea ori cte 20 picturi de appurificat.
R p.: Atropin sulfat 0,005
A ppurificat ad 10 ml
M .D .S. Intern. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
Dintre metodele descrise se acordpreferin celei mai simple,
cnd concentraia soluiei este exprim at in procente, pe care
recom andm i noi studenilor. D up acum ularea unei anumite
experiene de prescriere a picturilor, putei incerca s calculati
conceritraiile in condiiile dizolvrii dozei pentru d atan u in 20
picturi de appurificat, ciin alt numr, de exemplu 5 ,1 0 ,1 5 ,3 0,
40 picturi la priz. In acest caz, dup cum vei observa,
concentraiile se vor m odificain funcie de num rul picturilor in
care se va dizolva doza preparatului.
E xerciii. Prescriei urm toarele preparate sub form a de
picturi pentru uz intem:
1. Iodur de potasiu, doza pentru dat (6'3 ~g^ Rem ediu
tireostatic.
2. Nitrat de argint, doza pentru dat - 0,005 g. 1 1tratamentul
gastritelor hiperacide i ulcerelor gastrice.
I

,00

'

3. Camitm clorur20% - 100 ml. Calculai numrul picturilor

care conin doza de 0,1 g. De 3 ori pe zi.
4. Codeinfosfat, doza pentru d ata0,015 g. D e3 oripezi.
Antitusiv.
5. Lanatozid 0,05% - 10 ml. D ozapentru data este de
0,00025 g. Calculai numrul picturilor pentruo priz.
4. F O R M E P A R E N T E R A L E (P A R E N T E R A L IA )
.

'

I i

L a t bttjectio,-onis
Rus. Iniecii, vprschivania.
Formele parenterale sunt produse sterile care se administreaz
prin injectare sau implantare. Se clasificin. injectii flniectabilia).
perfuzii (Infundibilia) i pulberi parenterale (Pulveres parenterales).
Formele pentru uz parenteral se preparprin metode care le asigur
sterilitatea i evit prezena unor contaminate i pirogene sau
creterea i multiplicarea microorganismelor. Numeroase preparate
p en tru uzul paren teral conin adjuvante p en tru asigurarea
isotonicitii, pH-ului optim, solubiHtii i cp^ervam principiuliii
activ, antisepsiei. Aceti compui nu trebuie s modifice aciunea
substanei m edicam entoase sau s produc efecte toxice sau
iritante.
Injeciile - p r e p a ra te in jectab ile (injectabilia). Formele
destinate injeciilor sunt soluii, emulsii, suspensii sterile su pulberi
sterile care se dizolv sau se suspendintr-un solvent steril inainte
de folosire. Ele pot fi preparate manual (magistrate) sau prin metode
industriale (specialiti), Solutiile injectabile pot fi apoase sau
uleioase. Solutiile injectabile apoase se prepar cu ap injectabil
(Aqua pro injectione), iar solutiile iiyecabile .uleioae - cu ulei
injectabil (Oleum pro injectione), care se deosebesc de apadistilat
simpl sau uleiul obinuit prin apirogenitate (nu conine corpi
bacteneni i nu cresc temperatura corporal). Iryeciile se introduc
cu ajutorul seringii gradate m mililitri, de aceea ele se dozeaz
anume in aceste uniti de volum. Solutiile iryectabile apoae pot fi
101

administrate p e Oriee calesubcutanat, intramuscular, intravenos

etc. Soluiile injectabile uleioase se administfeaza preponderent
intramuscular, lundu-se toate msurile de pfecauie, pentru a nu
intra cu acul seringii in vreun vas sanguin, deoarece uleiurile
provoac embolii. Aceleai rtisuri de precautie se vor lua i in
adm inistrarea emulsiilor i suspensiilof injectabile. Suspensiile
injectabile se administreaz subcutanat, intramuscular, lntraardcular
i pe alte.ci

Pentru injectare se folosesc diverse forme medicamentoase:

subcutanat de cele mai m ulte ori soluiile apoase, intramuscular
soluiile apoase i uleioase, precum i suspensiile, intravenos soluiile apoase. D e m ulte ori soluiile i suspensiile injectabile se
prepar ex tem pore . In aceste cazuri, subtanele medica
mentoase injectabile se prescriu i se elibereaz in fiole sau flacoane
in form uscat(pulbere, masliofilizat) i se dizolvsau dilueaz
inainte deintrebuihare.
In marea majoritate a cazurilor, doza pentru dat a substanei
active se dizolvin 1 ml de excipient, ins poate fi dizolvat i in 2,
5 ,1 0 ,2 0 i 5(1ml fm ai muli.
Soluiile apoase se introduc pe diferite ci: subcutanat, intra
muscular, intravenos, intraarterial etc. Intravenos solutiile injectabile
se administreaz sub form de:
a) bolus (de la grecescul bolos - ghem) - injectare intravenoasrapidm tim p de 3 -6 min.; cantitateamedicamentullii injectat se determ in in miligrame de substan sau in
mililitri de soluie de anumit concentraie.
b) perfiizie - de obicei, intravenoasa (uneori intraarterial sau
intracOronarian), cu anum it vitez, doza se determine,
cantitativ, de exemplu, in ml /min, meg /min, meg /kg/min),
sau, mai puin precis, prin numrul de picturi de oluie pe
minut. Pentru perfiizie indelungat mai precis, iar munele
cazuri chiar strict obligatoriu (ex.. administrarea intravenoasa
a nitroprusiatului de sodiu), preponderent sunt utile eringidozatoare speeile sau sistem e pentru perfuzia microcantitilor de m edicam ente cu furtuni comunicative speciale
102

pentru a preveni pierderi de preparate in sisteme, in urm a

t adsorbiei lor g pereii furtunilor (^;|ii^trunitroglicrina).
c) pombinata (asociat, mixt) pentru a asigura rapid
concentraie terapeuticpermanent apreparatului in snge la inceput se injecteaz intravenos in bolus i imediat se
iniiaz perfuzia intravenoas de mentinere sail administrare
intram uscular a aceluia preparatin armmite-intervale de
timp.
Formele medicamentoase injectabile trebuie sfie sterile, sta
bile, apirogene. Solutiile trebuie s fie lzotoniee i lipsite de impuriti
mecanice. Solutiile apoase injectate subcutan sau intramuscular
trebuie s fie izotone i s aib un pH apropiat de 7,4; Solutiile
hipotone vor fi izotonizate. Solutiile hiperosmotice* introdusein
esuturile moi, provoac deshidratarea acestora,insQit de dureri,
i poate fi cauza necrotizrii lor in locul adrpinistrrii. Pe cale
intravenoas se introduc numai solutiile izotone i hipertone. Cele
hipotone provoac hemoliza hematiilor.
Izotonizarea soluiilor se face cu ajutorul cloruriid&sodiu sau,
mai simplu, prin dizolvarea substanei active in soluie salin izoton
Spre exemplu, soluia de 0,25% de procain este hippton, de aceea
procaina este dizolvat in soluie de 0,9% de clorur sodic.
Sterilitatea formelor medicamentoase injectabile este realizat
fie prin sterilizare, fie prin preparare in conditii aseptice.
Dintre formele inj ectabile in practica medical se folosesc cu
preponderen formele produse la fabrici: fiole, flacoane.
Preparatele injectabile magistrate se pregtesc in m od manual
infarm acii, preponderentinfarmaciilespitaliceti. Deobicei, aici
se pregtesc soluii injectabile, eliberate in flacoane (stielue) inchise
ermetic, cu capacitatea de 5-1000 ml. Ele se supun sterilizrii i
ii pstreazterm enul de valabilitate cteva zile, iar dac au fost
deschise numai zi. L appescriereain injectii a acestor form e
medicamentoase, care se prepar la farmacie (de obicei, in soluii),
in reete se va cere in mod obligatoriu sterilizarea medrcamentulur
In reet, dupdenumireamedicamentului, se sc ri^ ^ e n ]ise tiir? >''
103

(S se sterilizeze!).
Calculul concentraiei S dizolvm doza pentru dat de
substan activin 1 m l de vehicul. Concentraia solutiei obttnute,
exprim at in procente, v fi urmtoarea:
D (doza) -7-------------------- ----------------- 1 ml
(concentraia, % ) ------- :---------------- 100 ml
I v+G'
100 )
unde ----- i----- = 100* D
-a.
1
b\
Exem plu. A se prescrie, sub form de inj ecii, atropin sulfat,
d o za p en tm o d atfiin d d e 0,001 g.
Concentraia soluieiva fid e 10 0x0,001 = 0,1%.

M e to d a I (concentraia exp rim a t in procente)

Rp .: Sol. atropin sulfat 0,1 % - 10 ml
D.S. Cte 1 mililitru subcutanat.
M e to d a a I l- a (concentraia exp rim at in proporie)
Reamiritim c proporia arat volumul solutiei, in care se afl
dizolvat 1 g de substan activ.
0,001 g ---------- ---------- --------------------lm l
l g --------------- j ------------------- x m l,
de unde x =

q qq |

= *000 ml.

Concentraia este de 1 : 1000 - 10 ml

Rp.: Sol. atropin sulfat 1:1000 - 10 ml
Sterilisetur!
D.S. Cte 1 ml subcutanat.
104

M etoda a III-a (concentrfiaexprimaia m raportul mas-volum)

R p : Sol. atropin sulfat 0 ,0 J - 1 0 m l.
Steriiisetur!
D.S. Cte 1 m l subcutanat.
f
M e to d a a IV -a (m agistral)
R p.: Atropin sulfat 0,01
^A pkijectabilad 10 ml
IVDterilisetur!
LD.S. Cte un m l subcutanat.

Exerciii. Prescriei sub form a deinjecii:

1. Procain 0,25% - 500 ml. Pentru anestezie prin infiltratie.
2. Iodura sodic 10% - 50 ml. C lfe Ifr dal iritravenos in
actinomicozapulmonar.
;'b5'
3 . Nucleinat sodtic 5% - 25 ml. Cte 5 m i intramuscular in
4. Slicilat sodic 15% - 50 ml! Cte 10 m l intfvenOs, lent; in
pleurezia exudativa.
In cazul cnd m edicam entul cpnsta din ceva ingrediente,
atunci dup enumerarea lor se scrie M. Steriiisetur! Apoi urmeaz
D.S. isignaura.
^
1t: A
in soluie <fe 0;6% clorursodica. Pfentfukestezieprmiilfiltraie.
.^ ^
Sol. clorur de sodiu 0,6% 200 ml
M. Steriiisetur!
, ;
D.S. Pentru anestezie prin infiltratie.

fi
>b

I n c o n v e n ie n t e le in je c iilo r
1. Soltiiile injectabile preparate la farmacii ii pierd udr
sterilitatea, chiar im ediat dup prim a folosire. D in aceste'
considerente, ele vor fi folosite numai in institutiile medicale,
105

unde, fund administrate la mai multi bolnavi, pot fi consumate

complet dup deschiderea flaconului.
2. Preparareainjeciilor in condiiile farmaciei este destul de
costisitoare.
3. Injeciile nu pot fi eliberate im ediat (dizolvarea, ffltrarea i
sterilizareanecesittimp) i, deci, nu pot fi utilizatein cazurile
deurgent.
Specialitile injectabile, la ora actual, se prepar aproape
exclusiv la fabricile i laboratoarele farmaceutice in condiii anumite
i se livreazin ambalaje corespunztoare: fiole, flacoane, seringi
preum plute, cartue pentru seringi speciale (dozatoare).
Fiolele, denumite i ampule, sunt confecionate dinsticlneutr
incolor sail colorat, cu volumul pn la 50 ml, inchise ermetic prin
sudare in flacr, in vederea meninerii stabilitii i sterilitii sau
din polimeri speciali, dc au un volum mai mare (100 500 ml). In
fiole se livrea^ soluii, suspensii sau pulberi liofilizate, care se
dilueazextem pore . Apa, folositpentrupreparareasoluiilor
injectabile, trebuie sfie proasptpurificat i apirogen.
Flacoanele, folosite pentru solutiile injectabile, sunt nite
recipiente de sticl inchise cu capacitate variat i se astup cu
dopuri de m asplastic special sau elastiomere, fixate cu gamituri
metalice, prin care se introduce acul seringii. Ele trebuie sasigure
etanietatea, s im piedice ptrunderea agenilor contaminai, s
perm it intrarea acului seringii far a opune rezisten i far a se
fragmoftta. D up scoaterea acului, trebuie s se inchid ermetic.
In flacoane se am baleaz pulberi liofilizate, soluii sau suspensii
injectabile sterile. Flacoanele pot cuprinde una sau mai multe doze
de medicament. Flacoanele nu au inc denum ire latina, de aceea
ele n u se specific in reete.
D e obicei, fiolele i flacoanele conin singura doz (pentru
adulti) dintr-un medicament.
Fiind forme medicamentoase oficiriale, fiolele i flacoanele se
pm scriu|>rintr-o singur m etod (abrevia.t), urmnd ca dozele
necesare s le aflm din indreptarele de specialitate.
106

L a prescrierea soluiilbr s au suspensiilbr in fiofe, mad inti,

indicm forma medicamentoas: soluie , suspensie - , apoi
genul soluiei - uleioas, alcoolic (dc e rievoiej, denuniirea
substanei medicamentoase, concentraia soluieisaususpensiei
in procente i cantitatea I>\ip aceasta urm ez .td.'JNb._in
ampullis (Elibereaz asemenea doze in numr de - - i n fiole), S.
isignatura.
P e fiole este inscris denum irea produsului, concentraia i
volumul soluiei. Literele sunt scrise cu diferite culori, in ftmcie de
natura produsului sau calea de administrate: medicamentele ac
tive i foaxte active (trecute m categoria separanda i venena)
se scriu cu ro u ; adm inistrarea intramxiscularsau^subcuanat
este sem nalat prin culoarea albastr; administrarea exclusiv
intravenoasprin culoarea verde. Culoarea neagr este folosit
la preparatele de uz veterinar. Fiolele brune se scriu cu cemeal
galben sau alb. Dezavantajul fiolelor fabftcate din sticlbrun
const in aceea c solutiile continute nu pot fi observate cu uurin
spre a ccmStata tin everitiial in cep u t de alt:efrare, colorare,
opalescen etc.
-
Seringile preum plute sunt sterile i gata pentru intrebuinare.
Cartuele, spre deosebire de flacoane, se folosesc pentru introducerea in seringi speciale. Unele sunt bicamerale. Unul din compartimente contineprincipiul activ,iar cellalt - solventul.Inainte
de intrebuinare, solventul se trecem cam era cu substana activ
pentru a dizol va.
<
E xem ple.
1. S se prescrie 10 fiole a 1 ml soluie apoas O, 1% atropin
sulfat. A se recoman da pentru administrarea subcutana cte 1 ml.
Rp..jSoljatropin sulfat % - 1 ml
1 0 [
4S"C!ate 1 ml srtScutSiat.

u
; , . i,:

-v

2. S sep rescrie6 fiolea 1 ml soluieuleioasal% nandrolon

fenilpropionat.

Rp.: Sol. uleioasnadrolonfem lpropionat 1% 1 ml

D .td . N. 6 inam pull.
S. Cte 1 ml intramuscular.
3. S se prescrie 6 fiole a 1 m l soluie alcoolic 0,1% dinoproston. A se perfuza intravenos diluat de 500 ori.
R p.: Sol. alcoolic dinoproston 0,1 % - 1 ml
D .td . N. 6 in ampull.
S. Coninutul unei fiole a se diluam 500 m l soluie
salin izoton injectabil i a se perfuza intravenos.
4. S a se prescrie 6 fiole a 1 ml suspensie apoas 2,5% cortizon
acetat.
R p.: Sup. cortison acetat 2,5% - 1 ml
D .td . N. 6 in ampull.
S. Cte 1 ml intramuscular.
C a lcu la r ea

d o zei

p en tru

a d m in istrare

1.
Gentamicina sulfat se recom andin doza de 0,4 mg/kilocgr
de 3 ori pe zi intramuscular. C t soluie trebuie s se introduc
bolnvului cu m asa corporal de 60 kg, dacpreparatul se livreaz
in fiole a l ml soluie 4 % ?
D oza v a fi de 0,4 x 60 = 24 m g sau 0,024 g .
'^
Concentraia soluiei de 4% ne demonstreaz c 100 ml soluie
conin 4 g de g entam idn sulfat. Atunci
4 g -------------------------------------- 100 ml|^
0,024 g----------------------------- -----x ml,
,
0,024 100
2,4

unde x = -----:------- -- ~~r-= 0 ,6 ml

2.
A se adm inistra intravenos 7500 U heparin. Form a d
livrare: flacoane a 5 ml (5000U/ml).
5000 U ----- -------- ------------------- lm l
7500 U ---------- ----------------------- xm l,
108

P erfu ziile sau p rep a ra te p erfu za b ile (infundibulia).

Preparatele perfuzabile sunt definite in farmacopee "ca soluii
apoase, rareori emulsii (ulei in ap, izotonice i apirogene) ster
ile, livrate in recipiente de sticl, inchise cu'dop de cauciuc sau in
recipiente din material plastic de 100,250,500 i l000 ml. Emulsiile
perfuzabile trebuie s prezinte un aspect omogen, lar diametrul
particulelorsnu depeasc l micron. PerfiizMe se administreaz
intravenos (uneori intraarterial sau intrafcorcbarian) in volum de
100 m l sau mai m are, cu ajutorul unui dispfozitr^de perfuzie.
Introducerea perfuziilor se face pictura cu pictur, intr-o durat
de timp de la aproximativ 3 0 minute pri la ctevaore, in fimctie
de volumul solutiei.
Spre deosebire de preparatele injectabile, preparatele perfuzate
creeaz in sngel pacientului concentraie relativ constant a
substanei active pentru toat perioada perfuziei, ceea ce exclude
efectele adverse posibile ale acesteia. Preparatele perfuzabile ii
v gases utilizare din ce in ce mai larg. Perfuzia se folojete
pentru rehidratarea organismului, inlocuirea (substituia) plasmei,
nutriia parenteral, oprirea hernoragiilor etc. In acest scop sunt
prevzute perfuzii cu electrolii (clorur d e sodiu 0,9%, soluie
perfuzbil Ringer, clorur d ep p tasiu ), perfuzii cu substane
energetice (glucoz, fractoz, sorbitol), perfuzii pentru comhterea
fenomenelpr de acidoz(cu bicarbonat de sodium sau de alcaloz
(cu clorurdeamoniu), perfuzii cusoluii c o lo i^ e ,i^ o c u ito a re d e
plasm (dextran40, dextran 70).
,
E xem ple.
1. S se prescrie 5 flacoane a cte 500 ml de soluie de 0,9%
natriu clorid pentru perfuzii intravenoase,
.

Rp.: Sol. natriu clorid 0,9% 500 ml

D i d . N. 5
S. Perfuzabil. Cte 500 ml intravenos d atp e
zi cu viteza 100 picturi /mm.
2. S se prescrie 5 fiole a 3 ml de sedacoron concentrat
pentru perfuzii intravenoase.
Rp.: Sedacoron 3 ml
D.t.d. N. 5 in ampull.
. ;S- Perfuzabil. Coninutul fiolei se dilueaz cu
250 m l ser fiziologic mjectabil i se adm inistreaz intravenos cu
viteza 50 picturi /min.
,r
3. S se prescrie 6 flacoane a cte 500 ml de intralipid, emulsie
perfuzabil.
Rp.: Em .intralipid 500 ml
-
D .t.d N. 5
/
S. Perfuzabil. Cte 500 ml intravenos dat
pe zi cu viteza 100 ml /or.
4. S se prescrie 6 fiole a 500 ml lipofundin, emulsie nutritiV
pentru perfiizii intravenoase.
R p .: Em .'Iipofundin 500 m l
D .td .N . 6 in ampull.
S. Peritrii perfuzii intravenoase cte 500 ml (35 ore)
dat p e zi.
P u lb e ri p a re n te ra le . Pulberile parenterale sunt substane
instabile in form de soluii Se preparin l^boratoarele farmaceutice
prin tehnologii avansate, in condiii aseptice i prin liofilizare (solutiile
lor se evaporin vid la temperaturi foarte sczute). Sunt ambalate
in fiole sau flacoane.
L a prescriere in fiole a unei substane uscate (pulberi, mase
liofilizate) se indic denumirea substanei i cantitatea ei intr-o
fiol. A poiurm eazD .t.d. N.__inampullis (Elibereazasemenea
doze in num r d e__in fiole), i S. - signatura In signatur se indic
110

(suspensiei), timpul injectrilor. Nici indicaie despre sterilizarea

substanei nu se d.
E xem ple:
l.S se prescrie 10 fiole cu acid etacrinic in doza de 5 centigrame (0,05 g). A se administra intramuscular cte 0,05 g
datinzi, dizolvndu-se in prealabil coninutul fiolei intr-un
ml soluie salin izoton.
Rp. : Acid etacrinic 0,05
,
D .td . N. 1
S. Continutu
ei se va dizolvain 1 m l solutie
salin izoton i se va administra intramuscular.
2. S se prescrie 10 fiole cu m etrodinin doza de 75 U. A se
administra intramuscular cte doz datin zi, dizolvndu-se in prealabil coninutul fiolei in 1 m l solvent.
Rp.: M etrodin75 U
D .td . N. 10 in ampull.
S. Injectabil. Coninutul fiolei se va dizolvain 1 ml solvent i
se va adm inistra intramuscular dat pe zi.
L a prescrierea flacoanelor, in reet se respect acelea reguli,
ca i la prescrierea preparatelor in fiole. Deosebirea corustnumai
in aceea c dupa D .t d. N __ nu se specific cuvntul flacon .
E xem ple:

1. S se prescrie 10 flacoane de benzatin-benzilpenicilin a

600 000 UA.
T
R p.: Bezatin-benzilpeniciliri 600 000 U
D .td . N. l o L ^ f
. . .^.r.
S. C oninutuT flacontilui se va am esteca cu 2 m l ap
injectabil steril i suspensia obinut se va introduce
intramuscular d atp e sptmn.
Ill

2. S se prescrie 12 flacoane de kefzol a cte 1000 mg.

R p : Kefzol 1,0
D.t.d. N. 10
S. Injectabil. Cte 1,0 intravenos de 3 ori pe zi.
P r e p a r a te in je c ta b ile cu d e n u m ir i sp e cia le
, (denum iri com erciale, n u m e depuse)
Solutiile oficinale ale unor com pui chimici poart denumiri
speciale. D e pild, soluie citisin clorhidrat 0;15% se numete
cititon. In loc de prescripia greoaie:
Rp.: Sol. citizinaclorhidrat0,15% 1ml
D.t.d. N. 10 inam pull.
S. Cte 0,6 ml intravenos.
Putem scrie:
Rp: Cititon 1ml
D.t.d. N. 10 in ampull.
S . Cte 0,6 ml intravenos.
In to ate aceste cazu ri d u p R p.: se m enioneaz doar
denumirea preparatului i cantitatea sa. Apoi urmeaz D.t. d. N.__
m ampullis, S. i signatura.
E xem plu. A se prescrie 10 fiole a cte 1ml de niketamida
soluie 25% de dietilam id a acidului nicotinic. A se administra
subcutanat cte 1ml de 2 ori pe zi.
>
R p: Niketamida lm l
t
D.t.d. N. 10 in ampull.
S . A se adm inistra subcutanat cte 1ml de 2 ori pe zi.
In fiole se prescriu, de asemenea, unele preparate neogalemce:
R p.: Digalen-neo 1ml
D.t.d. N. 10 inampull.
S. A s e adm inistra subcutanat cte lm l d atp e zi.
112

i organo-preparate lichide:
Rp.: Pituitrin lm l (5 UA)
/*'
D .td . N. 12 in ampull.

S. A se adm inistra subcutanat cte lm l data pe zi.

Seringi preumplute:
a)Seringi-tuburi, sauautoingectoare.
'
0 serie de soluii injectabile destinate combatem strilor de
urgen (intoxicaiilor grave, ocului etc.) seliv reaz in tuburi
speciale de polietilen, dotate cu ace sterile, g ^ p e jitra in je c ii.
Cu ele sunt inzesteate echipele de salvare. Seri\gele-tuburi sunt
predestinate pentru singur injecie.
In reete nu se prescriu, deoarece nu sunt puse in vnzare.
M enionm cteva exemple.
1.Atropin sulfat 0,1 % 1 ml. In intxicaiile cu.anticolinesterazice (Inclusiv i unele gaze de lupt).
2. Trim eperidina 2% - 1 ml. Analgezic in profilaxia ocului
traumatic.
3. M orfin clorhidrat 1%
1 ml. Analgezic. In infarctul
miocardic, edemulpulmonar, traumatisms grave.
4. Cafeinbenzoat de sOdiu 10% i 20% 1 mLStimulator al
sistemuluinervos central.
5. Niketamida 1 ml. Analeptic.
b) Seringi-fiole. Sunt form extrem de ccjnvenabile prin
faptul c pot fi adm inistrate imediat, exqluznd posibilitatea
transxmterii.iafectiilor. Exemplu. depotat 2 ml,clexgne 0,2 ml.
R p.: Clexane 0,2 ml
D .td . N. 2
...
S. Injectabil: C te0,2 ml subcutanat inregiuoea abdominal,
la nivelul centurii, dat p e zi. =

113

Exercitii.
A. Prescrieti in fiole:
a) soluii apoase:
1. Carbazocrom de 0,025% - 1ml
2. Aceclidin de 0 ,2 % - 1 ml
3. Indigocarm in de 0,4% - 5 ml
4. Metilergometxin de 0,2% - 1 ml
5. Adenozintrifosfat de sodiu 1% - 1 ml
6. O xibutirat sodic de 20% - 1 ml
7. Pentagastrin de 0,025% 2 ml
8. Platifilinhidrotartrat de 0,2% - 1 ml
9. N eo stig m in d e0 ,0 5 % 1 ml
10. Trimeperidin d e 2 % - 1 ml
9

b) soluii uleioase.
1. Chrizanol de 5% - 2 ml
2. M edrosteronpropionat de 5% - 1 ml
3. Nandrolon fenilpropionat de 2,5% - 1 ml
4. Progesteron de 1% 1 ml
5. Drostanolon de 35% - 1 ml, intramuscular dat pe
sptmn.
6. D esoxicorton acetat de 0,5% 1 ml
7. Silabolin de 2,5% - 1 ml, intramuscular dat pe sptmn
c) soluii alcoolice:
1. Gramicidin de 2 % 5 ml. A se dilua in 500 ml ap. Pentru
splturi.
2. Clorofilipt de 0,25% - 2 ml. A se dilua in 3 8 ml soluie sa
lin izoton injectabil. A se introduce intravenos de 4
ori pe zi.
d) suspensii apoase:
1. Triamcinolon de 4% - 1 ml. Cte 1 ml intramuscular
dat in 2 sptmni
2. Desoxicorton trimetilacetat de 2,5% - 1 ml. Cte 1 ml in
tram uscular dat in 2 sptmni.
114

3. Tetracosaetid de 0,1% 1 tnl. Cte 1 ml intramuscular

de 2 ori pe sptmn.
j . <
e) soluii compuse cu denumiri comerciale (nume depuse):
1. Baralgina 5 ml. Cte 5 ml intravenos lent in colici.
2. Doxafen 1 ml. Cte 1 ml intram uscular ca antivomitiv
dup radioterapie.
3. Duplex 1 ml. Cte 1 ml subcutanat datpe zi.
4. Eseniale 5 ml. Cte 5 ml intramuscular datpe zi.
5. Solcoseril 2 ml. Cte 2 ml intramuscular datpe zi.
d) pulberi liofilizate:
1. Aloxim 0,075. A se diluain 1 ml apa injectabil. Cte 1 ml
intramuscular.
2. N itroprusiat de sodiu 0,03. A se dizolvain 5 ml solvent
altura Soluiaobinut seva diluam 500tnl soluie salin
izoton injectabil i se va perfuza mtrayenos in criza
hipertensiv.
3. DibrospidiucloridO,l. A se dizolvain 1 ml ap injectabil.
Cte 1 m l intram uscular d atp e zi.
4. Fotretamin 0,01; 0,02. A se dizolvain 1 ml ap injecta
bil. Cte 1 ml intram uscular datpeai- ,
4
5. Prednisolori hemisuccinat 0,025. A s e dizojvam 500,ml
soluie salin izoton. Pentra perfuzii iMtt<avenoase(-a
B. Prescriei in flacoane:
a) pulberi liofilizate hidrosolubile:
1. Cefotaxim 1,0. A se introduce intramuscular de 2 ori pe
zi cte 1 g.
'-> 2. Oxacilinsodic 0,25. A se introduce Mtramuscular cte
0,25 de 4 ori pe zi.
3. Gentamicin sulfat 0,08. A s e introduce intramuscular
cte 80 m g de 2 ori pe zi.
v
,
4. Tobramicin 0,05. Cte 5 mg/kg de 2 ori pe zi intramus
cular.
115

b) pulberi liofilizate insolubile (pentru suspensii):

1. Benzatin-benzilpenicilin 1 200 000 U. A se dilualn 5 ml
solvent alturat. Cte 1.200.000 U intramuscular dat
in 2 sptmni (profilaxiareumatismului).
2. Procain-benzilpenicilin. Cte 600 000 U intramuscular
o d a t p e z i.
c) suspensii:
1. Suspensie insuliri-long 5 ml (200 lit). Cte 40 UI
subcutanat data pe zi.
C. Prescriei in fiole pentru perfuzii intravenoase:
1. A cid aminocapronic de 5% - 100 ml.
2. Album in de 5% 100 ml.
3. M etronidazol de 0 ,5 % - 100 ml.
4. Poliamjn de 400 ml.
5. Polifer de 400 ml. A se introduce 1200 ml.
6. Reogluman de 400 ml.
7. Para-aminosalicilat de sodiu de 3% 250 i 500 ml.
5.

SO LU II EXTRACTIVE

Solutiile extractive stmt forme farm aceutice lichide ce se

obin prin extragerea din plantele medicinale sau, mai rar, produse
animale cuajutorul a diveri solveni, mai utilizai fiind apapunficat,
alcoolul etilic i uleiul vegetal, din care cauz ele se clasificin:
( ^ F"V*
a) soluii extractive apoase;
^^/
b) soluii extractive a l c o o l i c e ; ^ ^
[fpLun
c) soluii extractive uleioase.
& ?
.
9

D rogulvegetal conine num eroase substane^ dintre care cel

puin una manifest aciune farmacologic. Impreun cu substana
activ dindrog tree in soluie i ali compui solubili, de multe ori
lipsii de activitate terapeutic, ce se num esc substane de balast.

116

A. SO LU II EX TRACTIVE APOASE
Solutiile extractive apoase se prepara din drogul vegetal prin
dizolvarea com puilor coninuti in. el, de cele mai multe ori, la
tem peratura fierberii. D up m odul de preparare (infuzarea,
decocia, macerarea), soluiile extractive apoase se impart inJmfijyii, - ,
decocturi i mucilagii.
fyqdul de, preparare:
a) Infuzia. L a drogul mrunit se adaug cantitatanecesar
de ap la tem pgratura mediului, se inclzete pe bai^jde ap 15
min. i se las pentru 45 min. s se racoreasc, tim p necesar
pentru trecerea principiilor active din plan in ap. Dup acasta
infuzia se strecoar, drogul rm as se stoarpe, otul sefilreaz i
volumul infuziei se com pleteaz cu apf, purificat. D e regul,
infuziile se prepar din prile fine ale plantei (flori, frunze, herb)
din care componenii activ biologici se extrag mai uor. Din prile
mai dure ale plantelor infuziile se prepar mai rar.
b)
D ecocturile se prepar prin decocie. Spre deosebire de
infuzare, decocia prevede fierberea drogului vegetal tittip de 30
min., apoi rcorirea in decurs de 10 min. i filtrarea. In u n ele
cazuri, decocul se filtreaz fierbine. Decocturile se prepar din
prile mai groiere ale plantelor (rdcini, rizomi, coaj), iar uneori
din frunze (ex. - frunzele de strugurii-ursului).
Infuziile i decocturile se prepar, de obicei, in farmacii nemijlocitinainte de ale eliberapacientului. Ele se descompun rapid,
din care motiv se vor prescrie numai pentru 3 -4 zile, cu recomandarea de a fi pstrate la un loc rcoros. Infuiiile i decocturile
sunt destinate, in special, pentru uz intern i rar, pentru uz extern
(gargarizare, clfire etc.). D aca sunt destinate uzului intern, atunci
vor fi dozate cu lingura de mas, de desert, d^eeai sau cuphrel
gradat.
Se prescriu infuziile i decocturi} prin m etoda prescurtat
cu in d icarea cantitii m ateriei prim e niedicam entoase i a
cntitii totale a infuziei i decocti^m. G up deiluriiirea formei
m edicam en to ase - infuzie sau decoct - in rtiod obligator se
117

in d ic p rile p n tei (frm ze, coaj, rizqm i cu rdcini etc.),

den u m ire ap lan tei, cantitatea m ateriei prim e in gram e i prin
liniua can titatea tofal &infuziei. L a p re s c rie re a unei infuzii
sau unui decoct se in d ic doza p en tru data a drogului v eg
etal.
Exist in s i concentraii standarde: 1 :1 0 - din orice plante,
cu excepia celor toxice i putem ic active;
1:30 - din rucu (herba Adonidis vernalis), lcrimioar
(herba Convallariae majalis), odolean sau valerian (radix
et rhizom a Valerianae), ergot (Secale comutum), amreal
(radix Polygalae);
1:400 - din diverse specii de degeel (folium Digitalis), linte
lanceolai (herba Thermopsidis), ipec (radix Ipecacuanhae)
i alte plante toxice.
Piescrierea infuziilor
E x em p lu l 1. M edicul indic doza plantei.
Rp.: Influsie de firunze degeel 150 ml
D.S. Intern.,Cte lingur de 3 ori pe z^.
D eoarece frimzele de degeel sunt un drog toxic (tabelul A),
farmacistul vpregti infuziainproporie de 1:400. Adrc
1 g ---------------- 400 ml
x g ----- i--------;------ ---------- 150 ml
150
de unde x = ----= 0,37
400

E xem plul 2. S se prescrie 150 ml infuzie din frunze de degeel

in doz pentru data de 0,05 g .
Rp. :^ ^ ) d e frunze degeel
150 ml.
D.S Intern. Cte littgur de 3 ori pe zi.
NS^auiuatL10 dozg de drog vegetal (0,05 x 10 = 0,5) i 10 linguri
de ap (15 m ix 10 = 150 ml).

P r e s c r ie r e a

d c t u r ilo r

Decocturile seprescriu, ca i infhziile, cu o^singura deosebire:

inscripjiincepe nu cu cuvntul Irifusie, ci Decoct .
igcenipbi SasejJreserie 150m l decoct diwdciwdesorbesjrea
(radix Sanguisorb ae), doza pentru data fund de0,5 g.
R p .D e c o c t de rddin s 6 rb e s tre a jx ),0 - 150 m ii?
D.S. Cte lihgur de 3 ori pe zi
Soluiile extractive apoase se pot prepara i prm^dizolvarea
unor extracte speciale, preparate la fabricile farmaceutice in acest
SCOp.

;r ,

Exerciii.
dat indicate:
1. R dpinirizom de odolean 0,5 g,
2. M tasadeporum b 0,75 g
3. Iarb de troscot 1,0 g
4. Flori de albstri0,5 g
5. Fructe de ienupr 0,7 g
6. R dcindenalb m are 0,5 g
7. Flori dem ueel 0,75 g

b) Prescriei decocturi din drogurile vegetale1ce urmeaz:

1 .F lorideim ortel 0 ,6 g dn
2. Frunze de merior 1,5 g
;
:
3. Frunze de stragwn-ursului 0,75-4*;
; 5
4. Fructe de afin 1,0 g
:
5. Rizom de slipe 0,75 g

s
-

Lat. Miicilagio, -nis

Rus. Slizi.
c)
M u c i l a g i i l e (M ucilagine) e obin prin dizolvarea
substanelor niucilaginoase de proveniena vegetala (exemplu,
gumei - un sue uscatlaaer, care aparedin crapaturile tulpinelor i
119

ramurilor unor plante - caisul obinuit, unor speeii de salcxn etc.)

sau prin extragerea substanelor mueilaginoase din m ateriaprim
vegetal prin metoda de macerare, exemplu - mucilagiui din semine
de in, din radcini de nalb mare. Soluia extractiv obinut far
inelzire senumete macerat. Mucilagiui se obine, de asemenea, din
amidon la preluerarea acestuia cu ap fierbinte. Extragerea sub
stanelor mueilaginoase din plante se face la rece, meninndu-se
produsul mrunit in cantitatea necesar de aptim p de 30 min. la
temperatura camerei, apoi se decanteazi se filtreaz. Asemenea
rnucilagii se rriai num esc latmete infusa frigide parata.
Mucilagnle stmt soluiile coloidale apoase, vscoase i lipicioase
ale unor substane macromoleculare (amidon, pectin, metilceluloz
etc.) i se folosesc la prepararea altor forme medicamentoase
(mixturi, clisme), pentru a neutraliza aciunea iritant a substanelor
active asupra mucoasei tubului digestiv. Aciuriea mucilagiilor se
explic p rin absorbia m oleculelor principiului activ i prin
acoperirea mucoasei cu u n strat protector, care aprterminaixmile
nervoase senzitive din mucoasa tubului digestiv de aciunea iritant.
E x em p lu de reet
Rp : Cloralhidrat 1,0
Mucilagiu de amidon
A p purificat aa 25 ml
M .D.S. Pentru o clism.
Unele substane mueilaginoase au aciune farmaeologic i se
utilizeazin terapeutic. A sem enea substane se gsesc in imele
plante medicinale i manifest un efect antiinflamtor, cicatrizant,
expectorant etc.
Printre plantele bogate in materii mueilaginoase se num r
sem inele de in (sem en Lini), frunzele de ptlagin (folium
Plantaginis), rdcinile de nalb m are (radix Althaeae) etc.
Mai des sunt utile mucilagiui din guma de cais (Mucilago Gummi
A rm enic), m ucilagiui de gum arabic (M ucilago Gum m i
arabici), mucilagiui de rdcinile nalb mare (Mucilago radicis
Althaeae) i mucilagiui de amidon (M ucilago Amyli). Toate
120

mucilagiile sunt oficinale, de aceea concentraia fiecrui mucilagiu

este determinat i in reetnu se indic: Se indicnumai denumirea
mucilagiului i cantitatea lui.
Exem plu de reet:
R p.: Mucilagiu de semine in 150 ml
D.S. Intern. Cte lingur de 3 ori p ez i.
Substanele m ueilaginoase pot fi separate i folosite ca
preparate m edicamentoase. D in rdcinile nalb m are, spre
exemplu, se obine extractul uscat (Extractum Althaeae siccum)
i mucaltina (Mucaltinum), livrat in comprimate a 0,05 g i folosit
ca expectorant; din frunzele de ptlagin s-au izolat substanele
m ueilaginoase, care se livreaz sub form de granulate cu
denumirea de planagludd (Plantaglucidum), utilizate in tratamentul
gastritelor hipoacide i bolii ulceroase a stomacului cu hipo- sau
normaciditate etc.
.
C u mucilagiile nu se vor adm inistra concomitent prepaiatele
alcoolice, acizii i bazele, deoarece acestea modific conistena
celor dinti.
B. SO LU II EX TR A C TIV E A LCO OLICE
Soluiile extractive alcoolice exist in dou forme: tincturi i
extracte. Extracia substanelor active se face prin m acerare sau
percolare. EJe se prepar la fabricile farmaceutice din droguri
vegetale i reprezint forme medicamentoase oficinale. Modul de
obmerea am belor forme este acelai, cu deosebirea c tincturile
rezult din drogul toxic sau putem ic activ i sunt m ai diluate
(respectiv 1:10 i 1:5), iar extractele fluide provin dm celelalte plante
i sunt mai concentrate (1:1). In macerare produsiil vegetal mrunit
i lichidul extractiv se introduc intr-un vas, care se inchide bine i
se las 10 zile la tem peratura camerei, ce trebuie agitat de 3 -4 ori
pe zi. Percolarea (lixivierea) const din trecerea lichidului
extractiv de sus in jo s printr-un strat de produs vegetal mrunit,
aflat intr-un vas hirniit percolator ' '

'
121

: 0 c tu r a e )

Lat. Tinctura, -ae

Rus. Nastoiki
Tincturile sunt forme farmaceutice lichide, sub form de soluii
alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obinuie prin extracia
produselor vegetale.
Tincturile in prezent se obin aproape exclusiv cu ajutorul
alcoolului de 70% (in unele cazuri 40% ) i mai intotdeauna din
drog uscat i bine mnmit, iar unele tincturi se prepar din planta
proaspt colectat, in scopul sporirii randamentului extraciei i
economisirii etanolului (Tinctura ConvaJlariae recems, Tinctura
Valerianae recens).
Tincturile se adm inistreaz intern in picturi i se dozeazin
mililitri.
Spre deosebire de infuzii i decocturi, tinctura este form
medicamentoas mai stabil. L a temperatura obinuit, in sticlu
(flaconul) bine obturat, laloc ferit de lumin, tincturile sepstreaz
timp indehmgat.
L a prescrierea tincturilor in reet nu se indic partea plantei
dm care se prepar, nici concentraia tincturei. Prescripia incepe
cu denum irea formei medicam entoase - Tinctura, apoi urm eaz
denum irea plantei i se indic cantitatea tincturei. Se dozeaz
tincturile in picturi - de la 5 la 3 0 picturi la priz in funcie de
activitatea tincturiiv Corespunztor, cantitatea total de tinctura
prescris constitute 5 30 ml. D e obicei, seprescriu atekmjlilitri
de tinctur cte picturi se adm inistreaz la priz.
P r e s r i e Tie a S se prescrie tinctur de Odolean (Valerian). Cte 30 picturi de 3 ori p e zi
Rp.; T in ctu rlie o d fo ie ail^ ml
D.S. Intern. Cte 3 0 p ictu rid e3 ori p ezi.

Cnd stmt indicate concomitent cteva tinqturi (inctur

compus), atunci ele se iau in aceleai cantitti, dac doza
122

terapeutic a lor este egal.

Exem plu: S se prescrie tinctur de lcrirnioare (Convallaria)
i odolean (Valeriana) in cantiti egale. Se administreaz cte 20
de picturi de 3 ori pe zi.
St 4
* P
Rpr. Tinctur deicrim ioare
^TQlicturde odolean aa 10 ml
j^MJD.S. Intern. Cte 20-picturi de 3 ori pezi.
D ac dozele tiricturilor asociate difer, atuncio lanctur e ia
in cantiti Mai midi de attea ori, cu ct doza ei unimomentan
este m ai m it a decat' doza unimomentna a celeilaltei tincturi.
Exemplu: S sepescrie 20 ml demcturofipfcK, caecopst
de odolean. S se administreae cte 20 piatup de 3 ori pe zi.
Rp.: Tinctur de strofant 5 m l
Tfecturdeodoiean 15 m l
wMliD.S. C te 2 0 p ic tu rid e 3 jrip e zi.,

i
jn

TmcturiJe pot fi prescrise i in asoctere cu alte substane

medicamentoase in form a de mixtur.
Exerciii. Prescriei urmtoarele tincturi in dozele indicate:
1. Tinctur de pelin alb, 25 ml. Cte 25 picturi de 3 ori pe zi
inainte de mas.
2. Tinctur amar, 20 ml. Cte 20 picturi inainte de mas.
3. Tinctur de mtrgun, 10 ml.j Cte 5 picturi de 3 ori pe zi.
4. Tinctur de g&bagg}%4Q ml-. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
5. Tinctur de pducel, 25 ml. Cte 25 picturi de 3 ori pe zi.
6. Tinctur depojarra, 25 ml. Cte 25 picturi in 1 pahar de
ap pentru gargare.
7. Tinctur de talpa-gtei, 25 m l4Cte 25>picturi; de^3 oripe
8. Tinctur de izm bun, 15 m l Cte 15 picturi Ja p riz ,,
9. Tinctur debujor, 200 ml- Cte 40 pic&rid3 ori pezi..
10. Tinctur de lmi chinezesc, 50 ml- Cte 25 picturi de 3
ori pezi.
123

E x tra c te le
(Extracta)
Lat. Extractum, -i
Rus. Axtxact
Extractele prezintnite soluii extractive concentrate, obinute
prin concentrarea pn la un anum it grad, din m ateria prim vegetala sau animal.
In funcie de consisten, deosebim extracts fluide, moi i uscate. Extractele fluide (nomin. sing. - Extractum fluidum; genetiv.
sing. - Extracti fluidi) reprezint lichide colorate; extractele moi
(nomin. sing. - Extractum spissum; genetiv sing. - Extracti spissi)
sunt m ase vscose cu coriinut de ap sub de 25%; extracte uscate (nomin. sing. Extractum siccum; genetiv. sing. Extracti
sicci) au aspect de maspulverulent, cu cel mult de 5% umeditate.
In calitate de extragent pentru obinerea extractelor fluide se
folosete alcoolul etilic (uzual 70%), la obinerea extractelor moiapa (de regul, cu adaus de cloroform, soluie de amoniac), alcoolul
etilic, eterul Extractele uscate se prepar prin desicarea extractelor
moi.
;
Toate extractele sunt oficinale i se prepar in mod industrial.
De aceea la prescripia extractelor nu se indic nici naturamateriei
prime, nici concentraia extractelor.

E x tr a c te flu id e
(Extracta fluida)
L a t Extracum,-i; fluidum,-i
Rus. Jidkie xtract
Extrctele fluide se deosebesc de tincturi, dup cum s-a spus,
numai prin altproporie de preparare, i anume 1:1. Concentraia
principiilor active din extractul fluid coincide cu cea din drogul
vegetal. Extractele fluide se administreaz in picturi, iar in unele
cazuri d o zae de Iinguri.
124

\
(
s i a: D up denumirea fm a# medcamenoase Extract, urm eaz in m od obligatoriu, indicapa despre natura
extractului - fluid, moale, uscat, apoi se indip denumirea plantei
i cantitatea extractului. U rm eaz D.S. i signatura:
E x . : A se prescrie .15 ml extract fluid de traista-ciobanului. A
se lua cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
R p.. Extract fluid de traista ciobanului 15 ml
D.S. Intern. Cte 15 picturi de 3 ori pe zi.
Exerciii. Prescriei extracte fluide din urmtoarele droguri
vegetale m dozele indicate:
1. Aloe, 100 ml. Cte linguri de 3 ori pe zi.
2. Pducel, 25 ml. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
3. Eleuterococ, 50 ml. Cte 20 picturi de 3 ori p e zi.
4. Talpa-gtei, 25 ml. Cte 20 picturi de 3 orip ezi.
5. Stege turceasc, 40 ml. Cte 30 picturi de 3 o rip e zi.
6. Pasiflor, 25 ml. C te 4 0 pictu rid e3 orip ezi.
7. Piperul bltii, 25 ml. Cte 5 0 picturi de 3 ori pe zi.
8. Sorbestrea, 30 ml. Cte 50 picturi de 3 ori pe zi.
9. M tasdeporum b, 25 ml, C te30p^cturide3 o rip e zi.
10. Clin, 25 ml. Cte 25 picturi de 3; zi.
Din extractele fluide se prepar; plin evaporare, lamtrqjrinderile
farmaceutice, extractele moi i uscate. Ele sunt m^i concentrate
i seprescriuin capsule, pulberi, comprimate, sUpozitoare, pilule.
Extractele m oi (E xtracta spissa) conin pn la 25% (in
medie 20%) ap. Ele reprezint m as vscoas dens. Unele
din ele se utilizeaz pentru combaterea bolilor:
Extract mpale de mtrgun, supozitoare rectale.
Extract moale de odolean m comprimate drajeifiate a 0,02 g
ca remediu sedativ.
t
^
Aite extracte moi se pot folosi, i se foloseau pe vremuri, pentru
prepararea masei pilulare i, deci, apilulelor;
Extract moale de lemn dulce.
Extract moale de ppdie.
,
125

Extractele uscate (Extracta sicca) confrn doar 56% ap

i au consisteh solid, fiind uor pulverizabile. Ele se prescriu
sub diverse form e m^dicamentoase: pulberi, comprimate, pilule,
supozitoare rectafe i vagiriale.
E xtractu l usfcat de ru cu de prim var este inclus in
componena comprimatelor drajeifiate adohis-brom
Exercitii:
r;
'
Extract uscat de nalb m are - com primate a 0,05 g.
Extract uscat de m trguncomprimate a 0rp 15 g (impreun
cu B icaibm atul de sodiu 0,25 g)
Extract uscat de flori imortel - granulate in pachete a 10 g.
Cte 1 g de 3 ori p e zi.
;
Extract uscat de revent pulberi, cte 1 g.
Extract Uscat de roib com prim ate a 0,25 g.
Extract uscat de linte lanceolat - comprimate a 0,05 g.
Not. L a prescrierea extractelor moi i uscate se admite
omiterea determinantelor moale - spissum sau uscat - *siccum.

E x em p lu :

Rp.: Extract de linte lanceolat 0,05

D.t.d. N. 1 2 intabl.
S. Intern. Cte un com prim at de 3 ori pe zi.
C. SO LU II EX TR A C TIVE U LEIO ASE
Solutiile extractive uleioase, numite uleiuri medicinale (Olea
m edicata), se p re p a r prill ex trag erea stibstanelor active
(macerare) din produsele vegetale mrunite sail diri cele aniriiale
cu un ulei lichid (de ex. untdelemn) sau cu un solvent volatil miscibil
cu uleiul. Uleiurile vegetale extrag uor alcaloizii, vitaminele
liposolubile, uleiurile eseniale i alte substane.
Se folosesc urm toarele uleiuri medicinale (soluii extractive
uleioase):
n
Extract de ctin alb (Oleum Hippophaes)
^
Extract de m aslri (Oleum Hyoscyami)
Extract de laur sau ciumfaie (Oleum Stramonii)
126

Extract de pojam i sau suntoare (Oleum Hyperici).

Se elibereazin flacoane sau capsule.
P r e s c r i e r e-; A se prescrie 100 ml u la /dg ctin alb
(Hippophas).
Rp.. Ulei de ctinlb, 100 ml
>P
D.S. Intern. Ce o.linguri de 3 ori p e zi.
6. S O L U II E X T R A C T IV E M ^ l M
(neogalenice)

P U ^ F IC A T E

Soluiils extractive alcoolice se m ai & preparate galenicef. Ele conin pe lng printpiile active, num eroase substane
de felast (pigmeni vegetali etc.), care de p u lfe p ri sunt de prisos.
Soluiile extractive maxim purificate (neogalenice) sunt extracts
hidroalcoolice sau cloroformoalcoolice din materie prim vegetala,
care conin sum a substanelor btive tnateilei vegetale
in stare relativpur.
Din aceast cauz ele se administreaz n u numai intern, dar i
parenteral. Se p rep ar in m o d industrial. F iecare preparat
neogalenic are denumirea sa. PreparateleneogaleiSfcefee livreaz
in fiole pentru injecii i in flacoane pentru uzvd intern, sub forma
de soluii apoase buvabile sau injectabile, sau de pulberi.
Enum erm cteva dintre ele.
Preparate c o n in n d g lico zid e cardiace:
- cordigit(din degeel rou), comprimate a0,0008, suppozitoare
a 0,0012;
- digalesn-Neo (degeel ruginiu L.), flacoane 15 , doza 10-15
picturi;
^
. . .
- corglicon (dinlcrim ioar L.), fiole 0 ,0 6 % -T ml.
,
eoptin&nd algalQizi:
,
r- ergotl; (din cprnul secrii L.)^ cpmpripiate a .Q,Q91, fiole
0,05% - 1 ml;,
.
v i:.- . :.-
' * , -i' ' <

'PfiO-.
:
-r- ''<f ,='.V- '
lD e la ipjfu^ju Qal^ij, iedipjgrec, nscytJa Pegamq (aiii 131 - 201).
preparatele galenice mai fac parte spirturile i siropurile.

raunatin (din rauw olfia serpentina Benth ), com prim ate a

0 , 002 .

P reparate co n tin n d glicozide triterpenice:

saparal (dirt aralie), com prim ate a 0,05.
P reparate continnd com pui fenolici:
avis an (din ammi visnaga L.), com prim ate a 0,05;
- beroxan (dinpastinaca sativa L ), comprimate a 0,02, flacoane
cu soluie 0,5% 50 ml;
- flarran' (din imortel), com prim ate a 0,05;
licviriton (din lem n dulce), com prim ate a 0,1;
- psoralen (din psoralea dm pacea bge.), com prim ate a 0,01,
soluie alcoolic 0,-1% in alcool de 70% , pentru z extern;
- silibor (din armurarra), comprimate drajeifite a 0,04 i altele.
L a prescrierea acestor preparate se indic doar denum irea lor
i cantitatea, deoarece ele sunt oficinale.
E x .: A se prescrie 15 m l adonizid. A se recom anda cte 15
picturi d e 3 ori p e zi.
Rp.: Adonizid 15 ml
D.S. Intern. Cte 15 picturi de 3 ori pe zi.
7. E M U L SII
(E M U ISA )
Lat. Emulsum, -i
Rus mulsii
Em ulsiile sunt sistem e disperse, form ate din dou lichide
insolubile unul in altul i care form eaz dou faze nemiscibile, una
fiind disp ersatin alta. In scopuri terapeutice se folosesc emulsii
de doutipuri: ulei xn ap(U /A ) $i ap in ulei (A/U). Primul tip de
emtilsie este larg rspndit in natur, un exem plu fiind laptele, de
la care provine denum irea insi a em ulsiilor (verbul latin
em ulgere inseam n a m ulge). Laptele const din picturi mi
nuscule de grsime, inconjurate de m olecule de cazein, formnd
128

im preun miceliile hidrofile dispersae in ap Asem enea emulsii

se m ai num esc adevrate.-Din ele fac parte i emulsiile seminale,
btinute prin tfiturareavtnor sem inecu apa.
r E xist ins i pseudoem ulsii, in care picturile m icrocopice
de ulei sunt dispersae nu ap, fiindc asem enea dispersie ar fi
instabil, ciintr-o solutie apoas vseoas, form atdm dizolvarea
unor substaie macromoleculare m ap, Asemenea eompui poart
denum irea de pseudoemulgatori. Acetia menin starea dispersat
auleiului datorit viscozitii lor inalte
Emulsiile de tip U /A se adm inistreazpe calebucal, de aceea
se num esc em ulsii pentru u z intern (emulsii buvabile). E locul s
menionm c emulsiile pentru uz intern sunt instabile; prin urmare,
ele se vor p rep ara ex tem pore, fiind pstrate l xece sau se vor
stabiliza p rin adaos de antiseptice. C at privete emulsiile de tip
A/U, a c este ase u tilizeazin calitate de excipienti lap rep ararea
linimentelor i unguentelor, avnd deci u z extern.
M ai jo s vom analiza doar emulsiile pentru uz intern. (Emulsa
ad usum internum), care se subdivid, dup cum s-a spus, in: emulsii
seminale, sau adevrate; emulsii vileioase, sau pseudoerhulsii.

Emulsii seminale
(E m ulsa sem inalia)
Lat. Emulsum, -i seminale, -is
. ,
Rus. mulsii semenne
Emulsiile seminale se prepar din sem inelew ior plante, cum
ar fi am igdalele dulci, inul, macul, doyjeacul etc. In aceste semine
se contin uleiuri i substane mucilaginoase de origin proteic, ce
posedproprieti de emulgator. Din aceste motive, laprepararea
emulsiilor seminale emulgatori specifici nu se adaug. Seminele
curite se tritureaz m ap in vederea obinera unui lichid asemntor cu laptele. Concentratia emulsiilor semiiial (raportul dintre
cantitatea de semine la cantitatea total de emulsie) este de 1.10.
Prin urmare, la 1 parte de semine se iau 10 parti de ap, aadar,
din 1 g de semine se ob|bi 10 rid de emulsie. ExtiWaa, aStM ebimit,
129

se ffltre a ^ prin tifon dublu, reziduul se arimcj irllichidul lpfs

se folSete ca vehicul p en tru 1 substiitie medicamentoiase,
pentru a le m asca gustul neplcut. In cazill seminelor de dovleac
(sem en Cucurbitae), reziduul n u se separ d ela emulsie, deoarece
anum e el <Joninie principiul activ (antihelmintic): Em ulsia din
sem inele de dovleac, separata de reziduu, este recom andat de
unii cosmetologi pentru ingriiirea pielii fetei, creiaui
P r e c r i e r e a . A s e p re s c rie 1 5 0 m l[emulsje se m in a l^ din
sem inte de in. A se adm inistra cte lingur de 3 ori p e zi.
M e to d a I (m agistral)
Rp.: S em in ed ein J&Q?
] 0
A ppurificat t 50 m l
M.f. em uisum
D.S. Intern Cte lingur de 3 ori p e zi.
*

-. 1

M e to d a a I l- a (oficindl)

R p.: Em ulsie de sem inte de in 150 ml

D S. Cte lingur de 3 ori p e zi.
E m u ls ii u le io a s e
(E m u ls a oleosa)
Emulsiile uleioase se prepar din uleiurile lichide: uleiul de ricin (O leum Ricini), de migdale (Oleum Amygdalarum), untur de
pete (O leum jecoris Aselli) etc.
D u p cum s-a m eniohat, aa-zisele emulsii uleioase sunt
pseudoem ulsii, deoarece picturi le de ulei se menin dispersate
gator) i ap
In calitate de em ulgatori se folosesc substane proteice, cum
ar fi gelatoza (G elatosa)1, uiiele polizaharide:
gum a (cleiul) de cais (Gum mi Armeniacae vulgaris),
gum a tragacant (Gum m i Tragacanthae),
130

amidonul (AmyJumX,
..
?
.
|
{
, metilceluloz(M etylcelulosa)etc.
'^
Pentru a em ulga 10 ml de ulei, se ia urm toarea cantitate de
emulgator.
x
,
iu

gelatoz ^o'
.. ^ \
'XP'
gum decais3,0/
.
tragacant0,5
^ _
Grlbenuul d e o u (Vitellum ovi) este i el un bun emulgator:
un glbenu servete pentru em ulgarea a 15 ml de u lei.'
Pentru em ulsionare calitativ se iau 2 prti de ulei, parte
de em ulgator i 17 pri de ap. D ac cantitatea de ulei in reet
nu este indicat, atunci din 10,0 de ulei se obtine, de regul, 100 ml
de emulsie.
Cf 0 , ^
D ac suntnecesare 200 ml de emulsie, atunci se iau 20 m l de
ulei, 10 g de gelatoz i 170 ml de ap.
pri la obinerea unui lichid ca smntna. D up asta se adaug
ap pin la m asa cuvenit i em ulsia obinut e fltreaz prin
tifon dublvi. Se prescriu emulsiile uleioase m 2 mtpde; magistral
i oficinala. In m etoda m agistral (desfaurata) deprescripie se
indic uleiul, em u|gatoruli ap,acu,cantiti%lor respective. D u p ;
acestea va urma M .f. emulsum (Misce ut fiat emulsum - Amestec
s se obin emulsie), ce indic laprocesul specific de preparare a
em tflfei^/Urm eaz^oiir& caitiileD.S; *
Ekem plu. A se prescrie emulsie u l ^ o ^ din JO g ulei de ridn,
M e to d a I(r n c s tr a l )
R p.: Ulei de ricin u),0
G elatoz5,0 ^
A p purificat ad 100 ml
M.f. emulsum
D.S. Intern. Pentru priz

Gelatoza - un produs al hidrolizei incomplete a gelatinei

131

In m eto d a oficinala (p rescu rtat) de p rescripie, d u p denu

m irea form ei m edicam entoase u rm eaz denum irea uleiului, can
titatea lui i p rin liniu (cratim ) cantitatea total de em ulsie.
M e to d a a 11-a (o fic in a la )
R p .: E m u lsie de u n tu r de p ete 30 m l 200 m l
D .S. Intern. P e n tru priz.
D ac ara p o rtu rile ingredientelor em ulsiei sunt stan d ard e(2 : 1:
17), atunci concentraia ei p oate s n u fie indicat (se indic num ai
cantitatea em ulsiei):
R p .: tefrb d e ulSi de ricin 100,0
P en tru p riz
In cazul dat uleiul de ricin, care este dezgusttor, s-a adm inistrat
sub fo rm a d e em ulsie, c a re iim a sc h e a z g u stu l.
D u p cum s-a spus, emulsiile se intrebuineaz ca vehicul pentru
su b sta n e m ed icam en to ase. In em u lsii p o t fi in clu se diverse
su b stan e m edicam entoase. A ceste su b stan e se m c o rp o re a z tn
em ulsie, in care fie c se dizolv, fie c rm n in suspensie. In
acest caz o b in em m ix tu r (poiune). In aceste cazuri, in fo rm a
prescurtat d e prescripie a em ulsiilor substanele suplim entare se
in scriu dup' em ulsie, iar in fo rm a desfaurat a prescripiei ele se
indic d u p toi ingredienii component! ai emulsiei.
E x e m p lu :
Se se p re sc rie 2 0 0 m l de em ulsie de u le id e m igdale (O leum
A m ygdalarum ) cu adaus de 0,2 codein fosfat (Codeini phosplxas).
S se ad m in istreze cte lin g u r de 3 ori p e zi.

;
M e to d a p r e s c u r ta t d e p r e s c r ip ie :
R p .. E m ulsie de ulei de m igdale 200 ml
C odein fosfat 0,2
M . D. S. Intern. C te lingur de 3 ori p e zi.

132

M e to d a d e s f u r a t d e p r e s c r ip ie
Rp. . U lei de m igdale 20 m l
G u m de cais 10,0
A p purificat ad 20 0 ml
C odein fosfat 0,2
M .f. em uisum
D .S. In tem . C te lin g u r de 3 o ri p e zi.
In prezen t em ulsiile se p rescriu rar.
8. L IN 1M E N T E
(L IN IM E N T A ) 1
Lat. Linimentum, -i
Rus. Linim ent
L inim entele su n t fo rm e m edicam entoase destinae aplicrii
extem e. L inim entul este u n u n g u en t lichid sau sem isolid, folosit
p e n tru frictiuni sau aplicatii locife.'M ajoiitatea linim entelor
reprezin am estecu ri om o g en e c u asp ect de lichide dense.
D e cele m ai m ulte ori, linim entele sm t em ulsii (linnenul de
aloe, linim entul am oniacal, linim entul naftalgin), suspensii
(linimentul balsam ic A. V Vinevschi), emulsii-suspensii (linimentul
d e sin to m icin , s tre p to c id ), m ix tu ri (lin im en tu l eo m p u s de
metilsalicilat, lininientul com pus de terebentini linimentul sanitas
etc.), iar in xmele cazuri un sim plu am estec de lichide im iscibiley
care, fiind agitate inainte de intrebuinare, se tran sfo im in em ulsii
nestabile. D ato rit strii lor lichide, linim entele su n t exam inate
printre form ele m edicam entoase lichide.
Linim entele m agistrale se p rescriu iti form a desfaurata. D u p a
enum erareain g red ien telo r linim entului i cantitilor lor, se scrie
M . f. linim entum (M isce ut fiat linim entum A m estec pentru
ao b in e linim ent) i D .S.
Exem plul cel m ai sim plu de linim ent pote fi urmtorul:
i metilsalicilat a cte 25 m l fiecare. P entru ffictionareaincheieturii
bolnave.
133

Rp.: M etilsalicilat
C loroform aa 50 m l
jX S T

I n te rn . P e n tr u f ric iu n i (re m e d iu , .a n a lg e z i i
antiinflamator).

In cazu l m enionat am bele su b stan e s u n t lichide, care n u se

am estec m tre ele i fiecare din ele este p rincipiu activ. P u tem
folosi i u n a singur, in s in acest caz, m ai ales dac su b sta n a in
cau z este iritant, ea tre b u ie am este c a t cu u n ulei v eg etal
indiferent ulei de floarea-soarelui (O leu m H elianthi) sau chiar
activ ulei de m slari (O leu m H yoscyam i), ulei de (laur)
cium fae (O leum Stramonii).
R p .: Cloroform
U lei d e floarea-soarelui a a 50 m l
M . f. !m.
D. S. Extern. P en tru friciuni (aciune reyulsiv).
In p rezen t serie de linim ente se p re p a r in m o d industrial i
se p re sc riu in fo rm a p re s curtat.

E xem plu.
A se p rescrie 25 m l linim ent oficinal de sintom icin de 5% . A
se aplica p e segm entele lezate ale pielii.
R p : L m im ent sintom icin de 5% 25 m l
D .S . Extern. A se aplica p e reg iu n ile lezate ale pielii.
E m ulsiile i suspensiile stabile p en tru u z extern, num ite i ele
linim ente, su n t p ro d u se la in trep rin d erile farm aceutice. E le se
prescriu d u p cum urm eaz:
Rp.: Lin. naftalgin 100 ml
D. S. Extern. P entru friciuni (aciune analgezic).
A ceste linim ente, inainte de intrebuinare, trebuie agitate, fapt
ce se v a m en io n a in signatur. E le se elib ereaz din farm acie cu
eticheta A se ag ita inainte de in treb u in are .
134

D u p cum s-a menionat, linimentele pot avea form a unor m ase

gelatinoase, care se to p esc la tem p eratu ra corpului (Linim entele
saponifo rrn e). A s e m e n e a liniraent<fe-fac p a rte dintrei* form ele
m edicam entoase moi.
-y- ,
E x e rc iii.
Prescriei sub form de linimente urm toarele substane lichide:
Metilsalicilat
Ulei de tereb en tin eseri
Prescriei urm toarele linim ente oficinale (denum iri com er ciale).
1. C apsiri 50 m l (revulsiv);
2. L inim ent p ip er cam fora 80 m l (revulsiv);
3. Spedian 100 m l (aplicaii in arsuri);
4. L inim ent aloe 50 m l (aplicaii in ra d io terap ie);
5. L in im en t sintom icin (1% , 5% i 10% ) 25 ml (aplicaii in
tratam entul plgilor, trahom ului etc:);
6. L inim ent tesan 30 m l (in decubitusuri, arsuri).
9. S IR O P U R I

(SIROPI)
L a t Siropus,-i
Rus. Sirop
Siropurile sunt soluii concentrate (circa 64% ) de zahr in ap,
in sucu ri v eg e ta le ferm entate sau in am estecurile lor =cu tincturi,
extracte sau substane m edicam aitoase. Sunt destinate admmistrrii
interne. Se folosesc pentru m ascarea gustuluineplcut al prindpiilor
active, cu p rep o n d eren in pediatrie.
E xem plu. Siropul de n alb matre co n st d in 2 pri de extract
u scat din rd cin de n a lb a m a re i 98 pr|tsir p de zahr.
D u p d estinaia lor, siropurile pot.fi substane corective sau
preparate m edicam entoase.
In calitate de vehicul i corective se folosesc:
siropul de zahr sau siropul sim plu (Sirupus Sacchari s.Sirupus
sim plex) - cu un coninut de zah r de 64% ;
135

siropul de vim e (Sirup us Cerasi);

siropul de zm eu r (S irupus R ubi idaei).
Siropurile arom atizate (sirop de portocale, sirop de lrruie etc.)
se fo lo sesc d rep t corectiv e p en tru a m asc a g u stu l i m irosul
dezagreabil al u nor m edicam ente.
E x e m p lu d e r e e t
R p .: Inf. de rd cin n a lb m are 3,0 - 1 80 ml
Sirop de viine ad 20 0 ml
M .D .S . Intern. C te lin g u rid e 5 o rip e zi (unui copil d e 2
ani).
E x e m p le d e s ir o p u r i m e d ic a m e n to a s e :
siropul d e n a lb m are;
siropul de revent;
siropul de lem n dtdee;
siropul de m ce;
siropul d e cruin.

E xem ple d e reete:

R p .: Inf. d e rd cin n a lb m are 3,0 100 ml
S irop de n a lb m are 20 m l
M .D .S . Intern. C te lin g u ri d e 3 o r ip e zi.
R p .: Sir. d e m ce 2 0 0 m l
D .S. Intern, C te "lin g u ri d e 3 ori p e zi (cu ap).
U n ele siropuri se liv rea z su b denum iri com erciale (num e
depuse):
p ertu sin (P ertussinum )
colosas (C holossassum )
bronholitin (B roncholytmum)
E x em p lu d e reet
Rp.. P ertusin 100 m l
D. S.Intern. C te ling u ri de 3 ori p e zi.
136


serie de substane m ed icam en to ase destinate copiilor se
p re p a r sub fo rm de siropuri.
v
ospen, bactrim , o x ib u tira t sodic, va lp ro a t sodic.
S iropurile su n t liyrate in flacoane de cel m ult 1000 m l, bine
in ch ise i com plet um plute, la loc rcoros.
Poiunile su n t form e farm aceu tice ap o ase m oderat zaharate,
destinate adm inistrrii interne, care conm , in principal, substane
m edicam entoase dizolvate sa u suspendate in a p sau intr-o soluie
ejtractiv apoas, folosindu-se drept corectivsirop sim plu sau sirop
arom atizat,.in concentraie d e circa 2 0 % (g/g).
Zahrul diluat din componena poiunii repreant, spre deosebire
d e s iro p , u n m e d iu n u tr itiv f a v o ra b il p eirtru d e z v o lta re a
m icroorganism elor. D in aceast cauz, poiunile se prescriu doar
pentru 23 zile.
In funeie de solubilitatea substanelor, poiunile p o t fi soluii
sa u suspensii m edicam entoase. In cazu l in care se fo rm eaz
suspensii, p en tru m eninerea stabilitii lo r se adaug m ucilag d e
g u m arabic.
S unt p rev zu te d o u a fo rm e ale acestu i preparat: m ucilag de
g u m arabic de 3 0% i m ucilag de g u m arabic diluat (julei> &U-m os, poiune gum oas).
L im onadele sunt soluii ap o ase indulcite, efervescente, coninnd bioxid de carbon ce provine, in m o d obinuit, din neutralizarea
unui acid (lactic, citric, tartric) cu bicarbonat de sodiu, de potasiu
sa u cu carbonat bazic de m agneziu. P resiu n ea bioxidului de car
b o n in sticla astu p at p o ate s aju n g p n la 3 atm osfere, de
aceea este necesar s se fo lo s e a s c stid e cu perete gros, rezistent
la p re iu n e , ia r d o p u l s fie le g a t. S u n t p re v z u te so lu ii
efervescente (lim onada g azoas, p o iu n ea R iviere), folosite ca
antivomitive i soluia de m agneziu (lim onada de Rog) cu aciune
purgativ

137

10. A P E A R O M A T IC E
(A Q U A E A R O M A T IC A E )
Lat. A q u a arom atica
Rus. A rom atne v o d
A p ele aro m atice, sa u hidrolatele, su n t soluii apoase sa u
hidroalcoolice ale uleiurilor eseniale. S e obin fie p rin antrenarea
substanelor arom atice din m ateria v eg etal eu vaporii de ap, fie
prin d izo lv area uleiurilor eseniale in ap. M oleculele substanei
arom atice tree in ap, p e care arom atizeaz. H idrolatele servesc
in calitate d e corectiv la p re p a ra re a u n o r form e m edicam entoase
sa u chiar c a rem ed ii terapeutice.
P r e s c r i e r e a . A s e p rescrie 20 0 m l ap de fenicul (A q u a
Foeniculi). C te lin g u r de 3 ori p e zi in calitate de rem ediu
carminativ.
R p .: A p d e fenicul 20 0 m l
D .S . Intern. C te lingur 3 ori p e zi.

Exerciii. P rescriei urm toarele ape arom atice:

1. A p de iz m a b u n a 200 ml. P en tru gargar.
2. A p de m ce 150 ml. Vehicul.
11. S U C U R I M E D IC A M E N T O A S E
(S U C C I)
Lat. Succus, -i
Rus. Soki rastenii
P e n tr u s u c u r ile m e d ic a m e n to a s e se fo lo s e s c p la n e le
m edicinale p ro a sp t colectate, care su n t strivite i presae. S ucul
obinut se in c lze te p n la 6678, tim p de 3 0 m inute, p en tru
in activ area en zim elo r i altor su b stan e proteice, d u p ce se
rcorete i se centrifugheaz p en tru in d eprtareaprecipitatului.
Se a d a u g 1/5 d e v o lu m de alcool etilic 9 5 % cu 0 ,3 0 ,5 %
clorbutanolhidrat sau 0,15% m etabisulfit de sodiu.
138

Sucurile m edicam entoase se foiosesc p er se-ca rem edii terapeutice (sue deptlagin, sue d e aloe) sau intr in cdm ponena unor
preparate (sue de m ixandre slbaticein componena cardiovalenului).
S u n t livrate in flacoane i capsule. Pentru u z intern se dozeaz cu
iigura, linguria'saupicturi.

>

'>

, j

P r e s r i e r e a. A se p rescrie 100 m l sue d e ealanhoe

p en tru tratam entul ulcerelor trofice.
R p .: Sue de ealanhoe 100 m l
D .S. E xtern. P an am e n t p en tru ulcerele trofice.
Exerciii. P rescriei urm toarele sucuri m edicam entoase.
1. Sue de ptlagin 25 0 ml. Cte lingur de 3 ori p e zi in gastritele anacide.
2. Sue d e aloe 100 ml. C te linguri de ,3 ori p e zi in enterocolit,
: .
12. M IX T U R I (poiuni)
(M IX T U R A E )
Lat. M ixtura, -ae
Rus. M ixtur
M ixturile sunt form e m edicam entoase lichide compose, obinute
prin dizolvarea a dou sau a m ai m ultor substane solide in diverse
lichide (a p distilat, alcool, glicerin, uleiuri v egetale etc.), sau
irttr-o soltiLife extractiv apos, intr-o ap arbm atic, sa u este u n
am estec de d o u sa u m a i m ult fo rm e m edicam entoase lichide
diferite (soluii, ihfuzii, decocturi, tincturi, extracte etc.).
M ixturile conin 3 i m ai m ulte ingrediente. Ele pot fi transparente, tulburi i cuprecipitat. A cestea din urm inainte de xxtilizare
se agit. A sem en ea m ixturi se n u m esc M ixturae agitndae
(M ixturi care treb uie agitate). D e cele m ai dese ori, m ixturile se
adm inistreaz in tern i m ai rar extern. Se prescriu m ixturile, de
obicei, dup v aiian ta desfaurat, adic in reet se en u m ertoate
com ponentele m ixturii i cantitile lor. A poi u rm e az M .D .S.
139

D en u m irea form ei m ed icam en to ase, ad ic cuvntul M ixtur, in

reet n u s e folosete. D eseo ri m ix tu rile se p rescriu d u p ffinba
semrprescurtatTTiraceste cazuri p arte de ingrediente, co rn s unt
solutiile, inftraile, decocturile, emulsiile, mucilagiile etc.,seprezint
in fo rm p rescu rtat, celelalte ingrediente se en u m er d u p va<rianta desfaurat. L a p re sc rip tia m ix tu rilor p en tru u z intem se
reco m an d d e a p le c a d e la d o z a su b stan elor m edicam entoase
pentru p riz i num rul prizelor.

E x e m p le .
I.
A se p re sc rie 150 m l m ix tu r, care s conin cte 0.25 g
b ro m u r d e po tasiu i 0,15 g io d u r d e p o tasiu la priz. A se
adm inistra cte lin g u r d e 3 ori p e zi.
J
F o r m a m a g is tr a l
R p .: B ro m u r de p otasiu 2,5
Iodur d e p otasiu 1,5
A p purificat ad 15 0 m l
M .D .S . Intern. C te lin g u r de 3 ori p e zi.

^
A

F o r m a o fic in a l s a u se m ip re s c u rta t
R p .: B ro m u r de p o tasiu 2,5
Sol. io d u r de p o tasiu 1% 150 m l
M .D :. Intern. C te lin g u r de 3 ori p e zi.
. Soluie. ex tractiv apoas, in care se dizolv substane
m edicam entoase. A se p rescrie m ix tu r pentru 10 p rize com pus
1 : 3 0 cu adaos de brom ur de sodiu (Natrii brom idum ) cte 0,5 g i
codein fo sfat (C odeini p h o sp h as) cte 0,015 g la priz. A se
adm inistra cte 1 lin g u ra de 3 ori p e zi.
R p .. Inf. de iarb ru c u de p rim v a r ex 5,0 150 m l
B ro m u r de sodiu 5,0
C odein fosfat 0,15
M .D .S- Intem . C te lin g u r de 3 ori p e zi (M ix tu r B eh
terev).
140

. A m e se c a d o u form e m edi cam entoase ^lichide (infuzie +

tinctur):
Rp. : Inf. de rd cin odolean ex 20,0 2 0 0 m l.
T -rtalp a -g tei 20 ml
M .D .S . Intern. C te linguri de 3 ori p e zi.

A lte form e m edicam entoase lichide

Din ele fee parte spirturile, spunutile, elixnrele, oteturile, vinurile
m edicin ale etc;
^
Sp irturi s i num esc soltiiile alcodlice utihzate pdatru firiciurii.
Exempt:
S p irt cam fo rat (S piritus cam phoratus, Sol C am p h rae spiritu o sa de 1Q%), flacoane a 4 0 i 80 m l . ,
S pirt form ic (Spiritus form icicus, Sol. acidi form ici spirituosa
de 1,4% ), flacoane a 50 ml.
'
'
S pirt form ic co m p u s(S p iritu s saponatus com positus), etc.
P r e s c r i e r e a . S se p rescrie u n flacon (40 m l) cfe spirt
ckm forat. P entru friciuni.
R p .: S pirt cam forat 40 ml.
D .S. Extern. P entru friciuni.
p u n u ri su n t form e farm aceutice de consisten m oale sau
solid, constituite din sruri ale acizilor grai sup ep p ri'm ai ales ale
acidului stearic, palmitic, oleic, linoleic i arahiidonic, cuhidroxid de
sodiu, d e potasiu , Be am oniu, trietnolam ih etc. E le servesc ca
ex c ip ie n i i n an u m ite p re p a ra te de u z e x te rn sau , d a to rit
proprietilor lo r tensioactive, c a em ulgatori. Folosite p e'la rg m
trecut, actualm ente su n t reprezentate d o ar ;de spunul de potasiu
(verde sau m oale, Sapo viridis), obinut din ulei de in i hidroxidul
d e p o tasiu i utilizat p e r se p en tru cu rirea pielii sau pentru
p rep ararea spirtului saponat.

141

P r e s i . A se p re sc rie 50 g de sp u n v erd e p en tru uz

extern.
Rp.: S pun v erd e 50,0
D .S . P e n tru u z extern.
E lix ire. Elixirele sunt soluii alcoolice com puse sau am estecuri
de extracte, tinotari, uleiuri eseniale i form e m edicam entoase.
A u euloare incfai, consisen d en s i m iros arom at.
Folosite p e larg in trecu t, in p rezen t n u exist dect cteva, de
exem plu, elbdrul pecto raI(E lix ir pectorale), u tilizatm te rap eu tic
in calitate de expectorant, i elixirul dentar, folosit ca rem ediu igienic.
Elixirele se d o z ea z in picturi.
E x e m p lu . A se p rescrie u n flacon (25 m l) de elixir pectoral.
Rp.: Elixir pectoral 25 ml
D . S. Intern.. C te 3 0 picu ri de 3 ori p e zi.

O e tu r ile s u n t fo rm e farm aceu tice care folosesc ca solvent

oetul. c e ste a p o se d ap ro ap e caracteristicele vinului; conceritra ia in a c id acetic tre b u ie s fie cu p rin s in tre 6 9 g %. E ste
p re v z u t o etu l aro m atic (oficinal), cu aciune revulsiv, care
conine u lei de lm ie, d e levnic, de m ent, de tim i camfor.
V in u rile m e d ic in a le su n t fo rm e farm aceutice care folosesc
ca solvent viiiul. A c esta are aceleai proprieti dizolvante c a i
ap a coninut, dar alcoolul i acidul tartric m resc capacitatea d e
dizolvare. y in u , care se folosete la p re p ararea m edicam entelor,
trebuie s aib u n coninut alcoolic de 12 16 g% . C a exem plu de
vm m edicinal este vinul tonic, unele balsam uri.

142

FORM E M EDICAM EN TO ASE GAZOASE

A ero so li (a e ro so la , n eb u lo g en a , spray)
Lat. A erosolum , -i
Riis. Arozoli

Aerosolii sunt sistem e d isp erse eterogene, in care m ediuldisp e rsa n t e ste aerul, u n g a z sa u un am estec d e g aze, iar fa z a
m edicam entoase in stare so lid pulverizat extrem d e fin (furnuri,
aerosu sp en sii) sa u lichida;(ceuri, aeroem ulsii). D u p ! calea de
adm in istrate i sco p u l tera p eu tic u rm rit s e daoSebesc aerosoli
pentru irihalaie i aerosoli penteu u z extern (butistti nazali, defflaici,
vaginali), aplicai pe piele i m ucoase. E x istaflacoane presurizate
d o z a te pentru adm inistrarea aerosolilor prinm halaie in picturi
cu diam etrul su b 5 m cm in d o ze b in e determ inate, i n ed o zate
pentru pulverizri locale (cutanate, nzale, orofaringiene, vaginale).
Prim ele se num esc aerosoli (propriu-zii), iar ultim elepulverizaii.
Aerosolii utilizai in terapeutic sunt vapori ale lichidelor vola
tile sau su b stanelor m ed icam en to ase solide. D rep t exem plu pot
servi am estecurile de su b stan e m edicam entoase volatile, livrate
in inhalatoare personale d e bu zu n ar, de exem plu, in h acam f
(utilizat in rinite). P ropulsorii constituie faza g azo a elastic a
sistem ului dispers, care este rep rezen tat de u n am estec de gaze
com prim ate sau liehefiate, care ex ereit asu p ra coninutului
presiune m ai m are d e c tp resiu n ea atm o sferic D e cele m ai dese
ori in calitate de vehicul se fo lo sete u n lichid p ro p u lso r, obinut
prin lichefiereaprin presiune a unor hidrocarbuii balogenate (freoni),
inchis in balonae speciale, n u m ite spreiuri (dm engl. spray, se
pron u n sprei, spreiuri), ato m izo are sa u flacoane presurizate.
D intre gazele com prim ate cel m a ic u r ent utilizat este azotul. Gazele
lichefiate cele m ai m trebuinate su n t derivaii clorofluorarai ai
m etanului i etanului,. cunoscui su b num ele com ercial de freoni.
In u ltim iian i au obinufco larg a rsp n d ire flacoanele sp*@y, care
reprezint nite balonae speciale cu supape dozatoare i dispozitiv
pulverizator. In interiorul balonaelor se aflm edicam entul (soluie,
143

em ulsie, su sp en sie etc.) i p ro pelentul, a d ic g zu l evacuator

(expulsator). A m estecul .ndicat se a fl in balon sub presiune (de
regul 23 atm .) i se elim in sub fo rm de aerosoli p rin apsarea
su p ap ei. A vantajele flaco an elo r sp ra y c o n st in co m o d itatea
utilizrii, portabilitatea i prezervarea m edicam entului de evaporare
i contam inare.
P e n tru in h a la tie se u tiliz e a z a e ro so lii c u d im e n siu n e a
prticelelor dispersae de 0,510 rmcrorn. Particulele m ai m ari de
10 m icroni r m n p rac tic in totalitate p e m u co asa nazal. M ai
r sp n d ii s u n t aero so lii m ed ica m e n te lo r p e n tru tra ta m e n tu l
afeciunilor pulm onare i ale cilor respiratorii superioare (astm ul
b ro n ic, b ro n ite le etc.). D in a se m e n e a p re p a ra te fac p a rte
nitrom m t , ipradol, efatin, cam fom en etc.
Spreiurile se livreaz su b denum iri comerciale.
P r e s c r i e r e a . S s e prescrie:
I.
F laco an e p resu rizate dozate
R p .: A erosol orciprenalin N. 1
D. S. G te inhalatie in accesul d e a stm bronic.
E xercitii.
Prescriei flacoane presurizate dozate pentru inhalafii
..
in astm ul bronic: 1 SaJbutamol; 2 Ipratropiu brom id; 3.Berodual;
4. Fenoterol hidrobrom id; 5. B eclom etason dipropionat.
-

i > j.:

. F lacoane p resu rizate p en tru pulverizri locale.

Rp.: A e ro so l4 d n iso rN. 1
'
J
D.S. P entru pulverizri cutanate.
E xercitii. Prespriei flacoane presurizate pentru pulverizri lo
cale:
1. Levovm isol - pentru p u lv erizarea rnilor infectate.
2. L iv ia n p en tru pu lv erizarea arsurilor term ice cutanate.
3. Ljifusol pentru pulverizarea p o sto p erato n e a suturilor.
4. O xiciclosol pentru p ulverizarea com bustiilor m ici. :
5. Inhalipt p en tru pulverizarea faringelui.
6. H iposol p en tru pulverizaii vaginale.
144

C u ajutorul u n o r inhalatoare speciale staio n arem instituiile

curative substanele m edicam entoase (de exem plu, antibioticele)
se tran sfo rm in aerosoli p rin d ispersare cu vapori de ap au aer
comprimat. .
P en tru u z u l ex tern se u tilizeaz p reparatele aerosolice sub
form de soluii, linim ente, spum , pelicul plastic etc. A stfel de
preparate se utilizeaz in derm atologie, chirargie, ginecologie. D e
exem plu, in tratam en tu l arsurilor i rnilor infectate se utilizeaz
legrasol, livian, levoviruzol (c(Minantibiotice,antiseptice etc.).
In scopul profilaxiei bolilor cutanate su p u rativ ei in com bustii se
folosetepreparatulneotisol (conine neomicin, etilceluloz, ulei
d e ric in i alco o l), care se tra n sfo rm in p eh cu i. In bolile
inflamatorii bucale se utilizeaz aerosolii prqposoF, tantum verde,
kam ilosan m undsprei.
U n ele s u b sta n e m e d ic a m e n to a se se a d m in istreaz p rin
inhalaii, fu n d d izolvate in a p fierbinte (circa 70 ), d easu p ra
c re ia b o ln a v u l re sp ir , sa u so lu iile c ro ra su n t ato m izate
(pulverizate) de inhalatoare speciale, staionare s a u portative, sau
se evap o r u o r din inhalatoarele portabile.
E xem p lu . S se prescrie 25 m l soluie de 0,5% de izoprenalin
(I zoprenalinum ) pentru inhajlaii cte 0,1 ml.
R p .: Sol. izoprenalin d e 0 ,5 % 25 m l
.
D .S. P en tru inhalaii.
E xercitii. P rescriei soltlii petitru inhalaii:
1. A cetilcistein 2 0 % 5 m l(in fio le). Cife 5 m l la inhalatie.
2. Tripsin cristalm in soluie 0,5% . S se inhaleze cte 2 ml.
Soluia se prepar ex tem pore, dizolvnou-se 10 m g de tripsiri cristalin 2"ml'solutie ^alinSi^oton
3. Solutan 50 ml. P en tru inhalaii cte 1 ml.
A num ite su b stan e se in h aleazin stare solid, sub form de
pulbere m icronizat (particule cu diam etrul sub 1 m icron), pentru
in teresarea eficace a broniolelor i canalelor alveolare. P en tru
inhalarea acestor pulberi, ele se d isp erseaz cu ajutorul unor tu r
bine m inuscule (spinhaler), propulsate de aerul inspirat.
145

E xem plu.
Rp. : C rom oglicat disodic 0,02
D .t.d. N. 20 in caps.
S. A se inh ala cte cap su l de 3 ori p e zi p rin spinhaler.

O rganopreparatele su n t extracte lichide o fic in ale din organele

i esuturile aninaalelor sacrificate s a u hidrolizate, livrate in fiole
s a u fla c o a n e i .ad m in istrate p e cale p aren teral. L a aceste
p r e p a r a te

s&referfr.

1 Insjulim - ex tract p an creatic

2. P a ra tire o id in e x tra c t d in g la n d e le p a ra tiro id e ale
animalelor,
3. P itu itrin e x tr a c t d in lo b u l p o s te r io r al h ip o fiz e i
(neurohipofizei) anim alelor sacrificate etc. Astfel d epreparate sunt
sup use standardizxii biologice i se d o z e a z in unitti de actiune
(U A ).
E x e m p le .
1. E x trac t de p lacenta, fiole a 1 ml.
2. P refizo n ex tract adenohipofizar, fiole a 1 m l (25 U).
3. S irep ar ex tract h epatic, flacoane a 10 ml.
4. S plenin e x tra ct d e splin, fiole a 1 ml.
5. T im alin aextract de tim us, flacoane cu pulbere liofilizat a
1 g6. Cerebrolism h id rolizatdem duvosoas,fiole 5 % 1 ml.
7. S olcoseril e x tra ct d in n g e d e viel, fiole a 2 ml.

146

BEBLIQGRAFIE
1. B re b a n V. D ictionar general al limbii romne. B ucureti

^Editma tiinifie i encielopedifea, 19874k a

2. D o b re scu D . F arm acoterapie practic. B ucureti E ditura
M edical, Bucureti, 1987.
3. F arm aco terap iea rom n. E d iia a X -a . E d itu ra M e d ic a
l , 1998.
.
4. M anuila A., M am rilaL., N icole ., L am bertH . Dictionnaire
francais de m edecine et d e biologie. M asson et C-ie, Paris
6,1971.
5. M atcovschi C. M anual d e receptur. Chiinu, U niversitas , 1992.
6. M icro R obert. D ictionaire d u francais prim ordial. P aris 6,
1980.
7. O rdinulM S. R M N r.195 din 10.07.2000. C uprivire la pres
crierea i livraream edicam entelor.
8. Sinici P. (sub red .) D ictio n ar m edical (2 vol.). B ucureti,
1970.
9. S tro escu V. i al. In d re p tar p en tru p rescrierea m edicamentelor. E d itu ra ALL. B ucureti, 1993.
10. . . - . ., .
, 1986.
11. . . / ./ ,
.
, . 2-, 1989.
12. . . . ( 1
2), , , 1998.
13. . .
-
. , , 1996.
14. . . . ..: , 1998.
147

15. . . . .,
, 1989
16. . ., .
. ., , 1989.
17. < . :>., ^, 19'&9.
18. . . .,
, 1964.
19. .
; ...
, 1998.

148

__
,

............... 'Jbii. :

,
,

...................................................................

li?.!. I

........................C U P R IN S .....................

i>.}

........................ ...................... '

Ptf6fa....... ............................... .................. :.-.'.

3
P a r te a in tro d u c tiv ................... ............ *. . . ^ . . .. .
.. ...
1. Receptura. R e e t ___ u . . . . . : Y .
.
...............4
2. M edicam enul........... yJi...................... ................................ 13
3. Com ponena medicaiweaxtului'
. - . i x x u ............ 15
4. P strarea mediGgm^Btelor
19
5. F arm acopeea................................................20
6. Cuvinte i semne auxiliare m r e e t ...... 22
7. Prescripii de m ed icam en te.............. --......vrT--*.*
27
8. D o z a ................................................. . , . . . . . ......28
9. Denumirea i nomenclature, m e d icam fi^ lo r .........H.... 33
10. Form a m edicam entoas sau farm aceutic.......36
P a r te a sp ecial
39
, Forme medicam entoae s o lid e ........... . r , rf, . . ..... .,.,.^... 39
1. P u lb eri...................................................... -0T:....r . . . . . ..2 ,, >39
2. Pudre sau pulberi pentru u z e x te rn ............. ..... ......... 42
3. G ranulate sau g ra n u le ......................................................... 45
4. C a p su le ............................................................................ .....46
5. Com prim ate sau ta b le te ......................................................49
6. D ra je u ri................................................................................... 57
7 P ilu le ................................................ ......................................59
8. Pelicule, filme sau p l c u e ............................................ .
60
9. Caram ele .................. ............................................................ 62
10. C reioane...............................................................................62
. 11. B richete............................... ............................................... 63
-12. Specii ............................................................ ...................... 63
Forme medicamentoase semisolide sau moi ........................... 64
1.Unguent e
.......................... 64
2...P a s te ........................................................................................ 72
3. Supozitoare............................................................................. 74
4. Em plastre sau p la s tu ri......................................................... 79
%

1,49

Forme medicamentoase lich id e.................................................... 81

1. S o lu ii...................... ............................................................ .......81
2. Su sp en sii................i :..:..:/.....!............................................... 90
3. Pictu ri........................................................................................ 92
4. Forine p arenterale.......... ............. .................................. . . u. KW
5. Soluii extractive.................... ................. ;.z ait.-. . J jH. a ,
A. Soluii extactive apoase...... ............ .............................. 117
v . ....... 121
B. Soluii extractive a lco o lice........... ^
C . S o h i j i i e x t r a c t i v e -,;.
.
.
1
2
6
6. So lu iiextractiv em axim p tH ific^ e........::::.:.--....;...... 127
7. Emulsii ....................................................
..................... 128
8. L inim ente..... ............ ................. ..'............................... . 133
9. Siropuri........................ ,...1 ..........;.'-..:....... ...................... 135
10. Ape aromatice .............................. .............. ................
138
11. Su cu ri*n ^ i< ^ M en toase...........::;;...........
...... 138
12. M
i x t i i r i .........:.M;...............'...'.V............. 139
13. A he -forme medicamentoase lichide..... ..................1.141
Forme medicamentoase gazose. A e l f o s b l i ........... 143
.............. .............. . 146
O rganopreparate................... .................
B ibliografie..........................................
............... ....................... 147

' i . .

.1

. ju r

'_
\

i___

1 50

rVt