Sunteți pe pagina 1din 7

Pdurea Amazonian

Pdurea Amazonian , cunoscut i ca Amazonia sau Jungla Amazonian, este o pdure


umed de foioase care acoper cea mai mare parte a bazinului Amazonului. Pdurea este situat n
partea de nord a Americii de Sud, i se ntinde pe teritoriul a 9
ri:Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela, Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam i Guyana Francez,
avnd o suprafa de 5,5 milioane de kilometri ptrai. Amazonia constituie peste jumtate de pduri
tropicale rmase pe Pmnt i reprezint cel mai bogat ecosistem al lumii, cu aproape 390 de
miliarde arbori divizai n 16.000 de specii, cu multe specii nc nedescoperite i endemice. 60% din
pdure se afl pe teritoriul Braziliei, 13% se afl n Peru, iar restul este mpar it de celelalte apte
state.

Harta ecoregiunii pdurii Amazonian,. Linia galben prezint


aproximativ bazinul Amazonului. Hotarele naionale sunt
reprezentate cu negru.

Istorie
Pdurea Amazonian s-a format probabil n era Eocen, i se estimeaz c exist de cel pu in 55 de
milioane de ani. Dupa extincia Cretacic-Tertiar, dispari ia dinozaurilor, clima umed a permis
pdurii tropicale sa se rspandeasc pe intregul continent. In perioada Eocenului, se crede ca
bazinul Amazonului a fost impartit in doua. Apa din partea estica se varsa spre Atlantic, in timp ce in
partea vestica, apa curgea spre Pacific prin Bazinul Amazonian.

Vedere aerian a Pdurii Amazoniene

Biodiversitate
Padurile tropicale gazduiesc foarte multe specii, iar in Padurea Amazoniana se gasesc cele mai
multe spcii, depasind Africa si Asia. Una din 10 specii cunoscute in lume, traiete n pdurea
Amazonian, consituind cea mai mare colectie de plante si specii de animale din lume. Regiunea
cuprinde aproximativ 2,5 milioane de specii de insecte, zeci de mii de specii de plante, si aproximativ
2000 de specii de pasari si mamifere. Pana astazi, aici s-au clasificat cel putin 40.000 de specii de
plante, 2.200 de specii de peti, 1.294 specii de pasari, 427 mamifere, 428 amfibieni si 378 specii de
reptile. Una din 5 pasari din lumea intreaga, traieste in padurile Amazoniene. Doar in Brazilia,
savanii au descoperit ntre 96.660 i 128.843 specii de nevertebrate. Tot aici se gasesc si cei mai
mari pradatori precum jaguarul si anaconda. In rau, se gasesc anghile care produc socuri
electrice, piranha, si diverse specii de broaste periculoase care secreta venin. Pericolul nu vine doar
de la pradatori, ci si de la numerosi paraziti sau lilieci vampir care raspandesc rabia.
stabilit aici acum 11.200 de ani. Primul european care a calatorit de-a lungul Amazonului a
fost Francisco de Orellana in anul 1542.

Defriri
Padurea s-a miscsorat de-a lungul timpului datorita asezarilor umane. Pana in anii 60, accesul in
padure era interzis, iar aceasta a ramas practic intacta. Dupa anii 60 s-au construit ferme, iar
cultivarea pamantului dus la defrisarea unor mari portiuni din padure. Aici, pamantul este productiv
pentru o perioada scurta de timp, iar fermierii trebuiau sa se mute in mod constant intr-o alta zona,
defrisand tot mai mult teren. Defrisarea este considerabila, urmarile acesteia putand fi vazute cu
ochiul liber din spatiu. Intre anii 1991 si 2000 Padurea Amazoniana a pierdut ntre 415.000 i
587.000 de kilometri patrati. In continuare, ntre 2000 i 2005 s-au defrisat circa 22.400 de kilometri
patrati pe an.

Populatia Amazonului
In Jungla Amazoniana traiesc un numar mare de grupuri etnice distincte. Acum 500 de ani triburile
de aici erau semi-nomadice, se hraneau din vanat, pescuit si agricultura. Peste 2000 de triburi care
au existat in secolul 16 au disparut ca o consecinta a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind
asimilati in populatia braziliana. In 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 indivizi, grupati
in 200 de triburi. Numarul este mult mai mare, daca am calcula si aceia din orasele braziliene. In
anul 2007 s-a confirmat prezenta a 67 de triburi care traiesc separat de civilizatie si care nu au
contact cu lumea exterioara. Origini Originea lor nu este foarte clara. Primele triburi se pare ca au
ajuns aici la sfarsitul ultimei ere glaciare. Urme ale brazilienilor nativi dateaza din perioada de dupa
migratia Asiatica. Brazilienii nativi nu au lasat prea multe dovezi arheologice. Chiar si asa, climatul si

solul acid ar fi distrus aproape orice urma a materialului cultural, incluzand lemne si oase. Nu se
cunosc multe despre istoria acestei regiuni inainte de anul 1500. Excavari recente au descoperit
asezari omenesti, continand sute de case, indicand o structura sociala si economica complexa.
Primii exploratori portughezi au ajuns in Brazlilia in aprilie 1500, si au gasit, spre uimirea lor, o
asezare bogata in resurse, ocupata de sute de mii de oameni care traiau intr-un paradis de bogatii
naturale. Pero Vaz de Caminha, scribul oficial al lui Pedro Alvares Cabral, a scris o scrisoare regelui
Portugaliei, descriind frumusetea acestui pamant. In perioada cand portughezii au ajuns aici, pe
teritoriul Braziliei se gaseau peste 2000 de triburi. Populatia bastinasa a inceput sa se decimeze cu
venirea portughezilor. Portughezii au adus cu ei diverse boli precum tuberculoza, variola, la care
bastinasii nu aveau imunitate. Relatiile bune intre portughezi si bastinasi aveau sa inceteze in
urmatorii ani. Colonistii au inceput sa aiba copii cu femei Indiene, creand o noua generatie ce avea
mai apoi sa devina majoritate. Portughezii au incercat sa profite dupa resursele gasite aici si au
incercat sa foloseasca bastinasii ca sclavi. Acestia erau greu de capturat, si datorita bolilor aduse,
numarul lor a scazut foarte mult. Tot in aceasta perioada a fost adus un numar mare de sclavi din
Africa. Din pricina razboaielor numarul triburilor a scazut. Exista evenimente documentate, in care
variola a fost folosita ca arma biologica. In Caxias, fermierii locali doreau mai mult pamant pentru asi extinde fermele, si au dat locuitorilor haine purtate de oameni infectati cu variola (ce in mod
normal acestea ar fi fost arse pentru a impiedica raspandirea bolii). Hainele infectau intregul trib.
Acelasi lucru s-a intamplat si in alte sate din America de Sud. In Jungla Amazoniana astazi mai
traiesc cateva sute de triburi.

Trib de indigeni ce traiesc in Padurea Amazonului

Tiparul Electric
Furnica Glont
Kinkanjou
Gandacul cap de aluna

Pestele candidru

Soparla Iisus

Broasca sageata otravitoare

Broasca

acestei
este

Potoo

de sticla
Carnea
broaste

transparenta, astfel ca se pot vedea usor organele interne, inclusiv inima. Carnea ia insa nuanta
mediului inconjurator, facand-o astfel destul de dificil de remarcat.

Liliacul pescar

Cocosul de stanca

Anaconda

Maimuta Veverita

Peste
Piranha