Cnd frecvenele sunt de peste zeci de KHz, raportul de divizare al unui dispozitiv rezistiv este influenat de frecven din cauza capacitii proprii (Cp) a aparatului conectat la ieire. Pentru evitarea acestei influenei se unteaz cele dou rezistene ale divizorului, cu capaciti adecvate (fig.3.7). Raportul de divizare este dat de relaia: 1 + j R 1 C 1 1 + jC1 R1 R1 1 U2 = = = . (3.9) 1 1 1 + jR 1C1 1 + jR 2 C 2 m U1 + j C 1 + + j C 2 + R1 R2 R1 R2 Din aceast relaie rezult c m nu depinde de frecven, dac este ndeplinit condiia: R1C1=R2C2 (3.10) Controlul compensrii n frecven. Controlul ndeplinirii condiiei (3.10) se face experimental. Se aplic la intrarea divizorului un semnal dreptunghiular (fig.3.8, a) i se controleaz rspunsul (U2) pe un osciloscop catodic, iar rspunsul poate avea formele: din fig.3.8, b, cnd C1 este prea mare; din fig.3.8, c, cnd C1 este prea mic, sau din fig.3.8, d cnd R1C1= R2C2. Explicaie: Dac C1 este prea mare, divizorul (fig.3.7) se transform ntr-un circuit trece-sus C1 (derivator), deci semnalul va fi ascuit (fig.3.8, b), iar R1 dac C1 este prea mic circuitul devine trece-jos (integrator) i deci semnalul va fi rotunjit (fig.3.8, c). U1 Numai dac este ndeplinit condiia (3.10) C2 CS semnalul trece nedeformat (fig.3.8, d). U2 R2 Fig.3.7 Divizor RC compensat n frecven
C1 >
C1 <
U2
U2
U2
U2
a)
b)
c)
d)
R1C1 = R2C2
Fig.3.8 Controlul compensrii n frecven
!!!!!! Domenii de utilizare. Divizoarele RC compensate n frecven se utilizeaz la
intrarea aparatelor de msurat de c.a. (voltmetre electronice, osciloscoape, etc.), precum i la sondele reductoare de capacitate utilizate la osciloscoapele catodice !!!!!!!