Sunteți pe pagina 1din 44

Disciplina Tehnologia medicamentelor industriale

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50

Medicamente cu eliberare modificat (prelungit sau susinut).


Meninerea nivelului medicamentos terapeutic prin administrarea de doze repetate. Administrarea
de doze repetate intravenos. Administrarea de doze repetate extravascular.
Micorarea valorii constantei de vitez a eliminrii substanelor medicamentoase.
Micorarea valorii constantei de vitez a absorbiei substanei medicamentoase.
Avantajele i limitele ale utilizrii formelor cu aciune prelungit.
Mijloace fizice i metode chimice de prelungire a duratei de aciune a medicamentelor.
Medicamentele orale cu aciune prelungit.
Tipuri de preparate de uz oral cu aciune prelungit.
Asigurarea eliberrii i absorbiei cu viteza constant.
Metode tehnologice pentru realizarea eliberrii prelungite (forme cu nveli, forme tip matri)
Metode tehnologice pentru realizarea eliberrii prelungite(rini schimbtoare de ioni sau
compleci greu solubili).
Eliberarea continu. Matrie hidrofile.
Eliberarea continu. Matrie hidrofobe.
Eliberarea continu. Matrie inerte.
Sisteme terapeutice cu eliberare controlat. Definiia. Clasificarea.
Sisteme cu cedare prelungit, sisteme cu cedare controlat prin activare.
Sisteme cu cedare reglat printr-un mecanism feed-back, sau autoreglare.
Sisteme activate fizic, mecanic, prin presiune hidrodinamic,
Sisteme activate prin magnetism,
Sisteme activate prin iontoforez.
Sisteme activate prin pH, prin mbibare, implant, sisteme flotabile.
Sisteme activate chimic. Polimerii utilizai pentru sistemele cu cedare controlat.
Sisteme cu eliberare pre-programat. Sistemul Ocusert, Pilo-20 i Pilo-40.
Sisteme Progestasert. Dispozitivul intra-uterin. Progestasert.
Sisteme terapeutice transdermice cu nitroglicerin: Transderm-Nitro, Nitroderm.
Sisteme terapeutice transdermice de tip rezervoar: Scopoderm, Catapres, Estraderm.
Implant subcutanat contraceptiv cu levonorgestral (Norplant).
Sisteme de tip matri. Sisteme transdermice de tip matri, cu nitroglicerin Nitro-Dur, Nitrodisc.
Comparaie ntre sistemele cu cedare programat descrise: rezervor i matri.
Sisteme activate fizic i chimic.
Sisteme osmotice de uz oral (Oros).
Pompa osmotic push-pull.
Sisteme osmotice administrabile pe cale parenteral.
Sisteme osmotice prin aparate electromecanice (pompa cu foale, pompa peristaltic).
Sisteme de transport la int a substanelor medicamentoase.
Transportorii de substane medicamentoase . Clasificarea. Caracteristica.
Liposomi, Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.
Nanosfere, Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.
Nanoparticule. Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.
Microcapsule i microsfere. Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.
Medicamente vectorizate. Microparticule transportoare polimerice.
Medicamente vectorizate. Transportori celulari.
Medicamente vectorizate. Transportori macromoleculari solubili
Transportorii pasivi pentru medicamentele vectorizate.
Transportorii activi de generaia a doua pentru medicamentele vectorizate.
Transportorii activi de generaia a treia pentru medicamentele vectorizate.
Sisteme terapeutice pentru un tratament local.
Sisteme terapeutice pentru un tratament sistemic.
Sisteme terapeutice contraceptive cu levonorgestrel.
Sisteme terapeutice contraceptive cu progesteron.
Sisteme terapeutice folosite n tratamentul osteoporozei.

NTREBRILE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE


IN REZIDENIAT
(promoia 2012-2014)
Disciplina Tehnologia medicamentelor industriale
1. Medicamente cu eliberare modificat (prelungit sau susinut).
Un sistem cu eliberare controlat este o formul sau un dispozitiv care permite
introducerea unui medicament n organism i care mbuntete eficacitatea i
sigurana sistemului prin controlul vitezei de eliberare, perioadei de eliberare i a
locului de eliberare a medicamentelor n organism.ntr-un sistem cu eliberare
controlat, un medicament/principiu activ este eliberat ntr-un mod
predeterminat, predictibil i reproductibil. Astfel, concentraia principiului activ
(PA) va fi ajustat astfel nct s previn depirea nivelului de toxicitate sau s
nu fie sub nivelul terapeutic optim (vezi figura). Raionamentul obineri unui
astfel de sistem este acela c face posibil atingerea unei concentraii eficiente,
meninerea constant a nivelului optim pentru o perioad mai lung de timp.

Sisteme farmaceutice de administrare a medicamentelor: I eliberare imediat; II


eliberare susinut; III eliberare controlat.
ntr-o administrare standard, concentraia de principiu activ n snge, atinge
foarte rapid un maxim, ca apoi sa scad foarte rapid la o valoare la care este
necesar repetarea dozei. Uneori concentraia maxim este mai mare dect
nivelul terapeutic eficient i poate chiar s depaseasc pragul de toxicitate.
Formele standard de administrare, conduc la un regim n care alterneaz
perioadele de supradozaj cu cele de pierdere a eficacitii preparatului. Sistemele
cu eliberare controlat elimin variaiile de concentraie a principiului activ din
snge, conducnd la un regim de administrare mult mai eficient.
Procesul de eliberare controlat include administrarea sistemului terapeutic,
eliberarea agentului activ farmacologic din sistem i transportul principiului activ
la locul de aciune din organism.

Formele farmaceutice cu eliberare prelungit sunt capabile scontroleze viteza i


locul eliberrii substanei active, asigurconcentraii optime n timp dar i
eliberarea substanei medicamentoase
la locul afectat din organism. Aceste forme farmaceutice sunt mijloaceterapeutice
eficiente, prin intermediul crora se optimizeazbiodisponibilitatea substanei
medicamentoase, se obin profilele doriteale concentraiilor plasmatice n funcie
de timp i se evit dezavantajele
formelor farmaceutice convenionale. Prin intermediul lor se realizeazacele
obiective terapeutice, de siguran i de confort, care nu pot findeplinite de
formele farmaceutice convenionale
2.Meninerea nivelului medicamentos terapeutic prin administrarea de doze repetate.
Administrarea de doze repetate intravenos. Administrarea de doze repetate extravascular.

Pentru a crea concentraii de echilibru staionar, n vederea asigurrii unui tratament


optimal,
fr fluctuaii terapeutice, formele farmaceutice tradiionale dozate trebuie administrate
repetat, la anumite intervale de timp.
Monitorizarea tratamentului cu forme tradiionale cere cunoaterea valorilor parametrilor
farmacocinetici, i n mod special al timpului de njumtire biologic (t1/2) care
coreleaz cu un alt parametru, constanta de vitez a eliminrii (Kel).
n regimul de doze repetate, important este ca s se realizeze o Concentraie de Echilibru
Staionar plasat n interiorul diapazonului terapeutic, aa numita concentraie medie n
starea staionar
Formula de calcul al Concentraiei medii n starea staionar (CSS)
=
D
Vd . Kel .
n care: D doza administrat;
Vd volumul de distribuie;
Kel constanta de vitez a eliminrii;
intervalul de dozare ntre dou doze
succesive.
3,Micorarea valorii constantei de vitez a eliminrii substanelor medicamentoase.
Formulrile cu eliberare modificat a substanei active permit de a monitoriza tratamentul, fie prin
eliberare rapid n cavitatea bucal sau prin eliberare n timp pe tot parcursul tractului gastrointestinal
(TGI), cu sau fr localizarea absorbiei
C = . f D Ka
Vd (Ka Kel)
C concentraia plasmatic, mg/l
F fraciunea de doz care a fost
absorbit (f=1) (BD)
D doza administrat, mg
Vd volumul de distribuie, l/or
Ka constanta de vitez a absobiei, 1/ore
Kel constanta de vitez a eliminrii,

In vivo, concentraia Ct n lichidele biologice (plasm) este inferioar Cs n stratul de lichid


biologic care nconjoar substana nedizolvat i expresia Cs Ct devine, Cs , deoarece Ct
este neglijabil n raport cu Cs. Ecuaia Noyes- Whitney devine:

dC/dt = Kd x S x Cs din aceast relaie, viteza de dizolvare in vivo va depinde de:

Suprafaa de schimb (S) ntre substana nedizolvat (mrimea particulelor);

Solubilitatea (Cs) SM

Determinarea vitezei de dizolvare este unul din parametrii importani n cadrul controlului de calitate a
unui medicament (Testul de dizolvare este oficializat n toate farmacopeile).
4,Micorarea valorii constantei de vitez a absorbiei substanei medicamentoase.
C = . f D Ka
Vd (Ka - Kel)
C concentraia plasmatic, mg/l
F fraciunea de doz care a fost
absorbit (f=1) (BD)
D doza administrat, mg
Vd volumul de distribuie, l/or
Ka constanta de vitez a absobiei, 1/ore
Kel constanta de vitez a eliminrii,
Viteza cu care se modific n organism concentraia SM este dat de diferena ntre viteza de absorbie
i viteza de eliminare SM se dozeaz n plasma sanguin sau urin, concentraiile msurate reflectnd
cantitile existente n compartimentele organismului
Un compartiment este caracterizat prin 2 parametri:
Concentraia SM ( C = mg/ml; mg/l; g/ml)
Volumul aparent de distribuie (Vd = l; l/kg) volumul total de lichid n care s-a dizolvat SM
Cantitatea de SM din compartiment (Q)
Q= C * Vd; Q cantitatea cunoscut de SM injectat intravenos;
C concentraia plasmatic colectat la un timp ce asigur distributia
5.Avantajele i limitele ale utilizrii formelor cu aciune prelungit.
Paricularitile principale ale administrrii percutane

doza de substan medicamentoas se afl n afara organismului (contacteaz);

absena primului pasaj hepatic;

n sisteme terapeutice transdermice (STT) pot fi formulate doar substane medicamentoase


care manifest aciune farmacologic n doze mici, de ordinul zecilor de mg (concentraia
terapeutic sangvin de ordinul ng/ml), bine tolerate de piele, pe care trebuie s o traverseze
uor;

Adminstrarea transdermic nu permite o preluare rapid a substanei medicamentoase.

n mod obinuit, deosebim 3 tipuri de STT: matri (monolitic); rezervor; sau substan
medicamentoas n adeziv.

Eliberarea substanei medicamentoase are loc dup o vitez programat, cu nivele sangvine
constante;

Viteza de eliberare a substanei medicamentoase este controlat fie prin difuzie molecular
(datorit gradientului de concentraie) sau difuzie activat;

6.Mijloace fizice i metode chimice de prelungire a duratei de aciune a medicamentelor.


Modalitatile de prelungire a actiunii sunt:
a.farmacologice:utilizarea modificarilor asupra absorbtiei,metabolizarii,eliminarii
substantelor
b.farmaceutice:fizice,chimice,tehnologice
Mijloacele fizice de prelungire a actiunii sunt:
-dimensiunea particulei--->limitarea solubilitatii
-invelirea particulelor cu pelicule hidrofobe
Mijloacele chimice de prelungire a actiunii sunt legate de modificarea de
structura a substantei :
-esterificari(hormoni,steroizi)
-saruri greu solubile(penicilina G)
-saruri greu metabolizabile
-introducerea de grupari chimice ce cresc legarea de proteine plasmatice
-formarea de complecsi cu proteine ,metale(insulin-zinc-protamina)
Modificari tehnologice
7.Medicamentele orale cu aciune prelungit.
efectul unui medicament clasic este limitat in timp,pt a asigura continuitatea se
administreaza mai multe doze in 24h. Avantajele prelungirii actiunii
medicamentelor sunt:
-se obtin concentratii sanguine si tisulare constante,de lunga durata cu
eliminarea oscilatiilor datorite absorbtiei dozelor repetate.
-se diminueaza doza totala de medicament administrata pt obtinerea unui efect
-comoditatea administrarii,reducerea numarului de doze
-economie de timp pt personalul sanitar din spital
-din formele cu cedare prelungita principiul activ dispare mai repede din sange
eliminand riscul acumularii prin administrare repetata

-scopul prelungirii actiunii(cazuri de administrare pe perioada mare de


timp):antidiabetice,citostatice,antibiotice, substante ce previn crizele de astm
,angina,substante cu actiune scurta(antitusive,analgezice,atispastice)
Inconveniente,limitari:
-substante la care doza terapeutica este aproximativ egala cu doza toxica(IT mic)
-substante cu absorbtie variabila partiala in intestin
-substante ce cumuleaza (digitalice)
Avantajele CDDR
Sunt uor administrate de ctre pacieni;
Nu este necesitate de ap sau alte lichide pentru ingerare (condiii extremale);
Dezagregare, dispersare, cedare, dizolvare imediat i biodisponibilitate sporit;
Este micorat efectul primului pasaj hepatic datorit absorbiei preponderente n regiunea pre
gastric;
Sunt accesibile pentru administrare la pacienii din pediatrie, geriatrie i psihiatrie;
Dozare exact, stabilitate chimic nalt i ambalaje mici fa de formele farmaceutice lichide orale;
Sunt reinute timp scurt n cavitatea bucal, avnd totodat i un gust agreabil;
Fabricarea acestor forme este uor adaptat la utilajele i fluxurile tehnologice existente pentru
comprimate i capsule.
Particularitati:
-Confort n administrare. CDDR sunt preferate de ctre pacieni, datoritdezintegrrii rapide n
cavitatea bucal, fr a folosi ap sau alte lichide, n doar 1-2 ml de saliv.
Gustul medicamentului. Gustul plcut n cavitatea bucal este decisiv pentru acceptarea de ctre
pacieni a CDDR. edulcorani (zahr, manitol, asocieri etc) arome de fructe
Proprietile substanelor medicamentoase. solubilitatea n ap, structura cristalin, mrimea
particulelor i densitatea pulberii.
Senzaia din cavitatea bucal. Momentul critic n timpul administrrii CDDR este senzaia pe care o
percepe pacientul. De aceea, se cere ca particulele s fie de mrimi, n limite slab palpabile pentru
pacient
Rezistena mecanic i porozitatea. este necesar ca ele s posede o porozitate ct mai mare pentru a
facilita ptrunderea lichidului salivar n pori i a grbi procesul de dezagregare i dizolvare.
Sensibilitate la umiditate. CDDR sunt forme cu sensibilitate nalt la umiditate i
deseori ambalajele obinuite, n condiii normale, nu asigur o stabilitate nalt i
comprimatele devin fragile.
8.Tipuri de preparate de uz oral cu aciune prelungit.
Pentru unele categorii de pacieni, estimai la circa 25%, comprimatele sau capsulele obinuite sunt
dificil de nghiit, i deseori, medicamentele prescrise nu se folosesc. n mod particular aceasta se
refer la tratamentul n pediatrie, geriatrie i psihiatrie. Acest inconvenient este nlturat datorit
ultimilor realizri din domeniul tehnologiei farmaceutice, exprimat prin elaborarea de Sisteme cu
dezagregare i dizolvare rapid (SDDR) n cavitatea bucal.
Comprimate orodispersabile

Au fost elaborate i implimentate n practica medical circa 150 de denumiri de comprimate


orodispersabile destinate aciunii sistemiceCirca 90% din comprimatele orodispersabile sunt formulate
pentru 3 categorii terapeutice:.
Din acest numr, circa 40 % l constituie medicamentele pentru tratamentul maladiilor sistemului
nervos central (depresii, migrene, insomnii, boala Alzheimer i a.), 34 % - pentru tratamentul
dereglrilor tractului gastro-intestinal, circa 10% pentru tratamentul n oncologie i 7% - tratamentul
diabetului zaharat
Tehnologia Zydis (R. P. Scherer, Marea Britanie). Suspensia apoas a substanei medicamentoase este
condiionat direct n blistere, alveolele crora au forma unui comprimat, care ulterior sunt congelate
i uscate.
ZYDIS PRODUCTS
Claritin Reditab micronized loratadine (10 mg), citric acid, gelatin, mannitol, mint flavor
Feldene Melt piroxicam (10 or 20 mg), gelatin, mannitol, aspartame, citric anhydrous
Maxalt-MLT rizatriptan (5 or 10 mg), gelatin, mannitol, aspartame, peppermint flavor
Pepcid RPD famotidine (20 or 40 mg), gelatin, mannitol, aspartame
Zyprexa Velotab este utilizat pentru tratamentul pacien ilor adul i cu schizofrenie. Schizofrenia este o
boal psihic , care are anumite simptome, inclusiv gndire i vorbire dezorganizat , halucina ii (a
auzi sau a vedea lucruri care nu sunt reale) , suspiciune i iluzii ( convingeri eronate )
ZispinSolTab 15 mg, 30 mg, 45 mg antidepresant (Mirtazapin)
RISPESRIDON Mylan, 0,5; 1,0; 2,0 mgTratamentul schizofreniei
Comprimatele OraSolv (prima generaie) venind n contact cu saliva devin moi i rapid sunt
dezintegrate n gur. n rezultat componentele parial se dizolv i uor sunt nghiite cu saliva.
CLARINEX(R) (desloratadine), antihistaminic Comprimatele DuraSolv (generaia a doua) se dizolv
rapid cu o dezintegrare pronunat. Aceasta se datoreaz prezenei n formul a excipienilor cu
dizolvare imediat sub form de particule foarte fine.
Spre deosebire de tehnologiile OraSolv i DuraSolv, tehnologia Lyoc prevede ob inerea unei forme
liofilizate cu o vitez mare de dezintegrare n cavitatea bucal de 2 la 20 secunde.
SPASFON LYOC (floroglucinol hidrat, 80 mg)
PARALYOC, (paracetamol, 250 mg)
PROXALYOC, (piroxicam, 20 mg)
LOPERAMIDE LYOC. (loperamid, 2 mg)
REMERONSolTab (mirtazapin) Este disponibil pentru administrare oral sub form de
comprimate orodispersabile 15, 30, sau 45 mg mirtazapin.
Se dezintegreaz n gur n cteva secunde dup plasarea pe limb permi nd con inutul su s fie
nghiite ulterior cu sau fr ap. REMERONSolTab (mirtazapin) con ine, de asemenea,
urmtoarele componente inactive: aspartam, acid citric, crospovidon, hipromeloz, stearat de
magneziu, manitol, celuloz microcristalin, arom natural i artificial de portocale, polimetacrilat,
povidon, bicarbonat de sodiu, amidon, i zaharoz.
Tehnologia dat folosete un mecanism asemntor procedeului de toarcere a firului de mtase pentru
a produce sisteme cu structur cristalin (bomboan). Shearform.Comprimatele sunt nite matrie
numite pufulee. Matriele Shearform se obin n rezultatul unei nclziri foarte rapide (fulger, flash)
i pot fi de dou tipuri: matrice unice i duble.
With Out Water, fr ap. Procesul de obinere prevede folosirea a dou tipuri de zaharine, cu
maleabilitate joas (dizolvare rapid) i maleabilitate nalt (proprieti bune de legtur). Asocierea
acestor dou tipuri de zaharine permite de a obine comprimate cu rezisten mecanic adecvat i

dizolvare rapid. Aceast caracteristic d posibilitate de a condiiona comprimatele i n alte


ambalaje, cum ar fi flacoane. Comprimatele Wowtab se dizolv n timp, ce nu depete 15 secunde.
9.Asigurarea eliberrii i absorbiei cu viteza constant.
Trebuie de reinut c:
Cantitatea de molecule neionizate din sistem va depinde de valoarea pH-ului n locul de absorbie i
pKa al substanei medicamentoase.
Majoritatea proceselor tind de a se menine n echilibru,pH-ul soluiilor substanelor medicamentoase
depind de valoarea pKa;
Datorit sistemelor tampon pH-ul lichidelor biologice se menine stabil la anumite valori;
ABSORBIA MEDICAMENTELOR :
1

ABSORBIA GASTROINTESTINAL

la nivelul mucoasei buco-faringiene

la nivelul mucoasei gastrice

la nivelul mucoasei intestinului subire

la nivelul mucoasei intestinului gros

absorbia rectal

2. ABSORBIA PARENTERAL

Majoritatea proceselor tind de a se menine n echilibru, pH-ul soluiilor substanelor


medicamentoase depind de valoarea pKa;

Datorit sistemelor tampon pH-ul lichidelor biologice se menine stabil la anumite valori;

Cantitatea de molecule neionizate din sistem va depinde de valoarea pH-ului n locul de absorbie i
pKa al substanei medicamentoase
ABSORBIA LA NIVELUL MUCOASEI BUCOFARINGIENE
Dup permeabilitate, epiteliul mucoasei cavitii bucale se regsete ntre epiderm i mucoasa
intestinal.
Pe mucoas pot fi aplicate comprimate sublinguale, comprimate mucoadezive, comprimate de
mestecat, precum i comprimate orodispersabile cu absorbie rapid pentru uz sistemic.
pHul salivei variaz n funcie de viteza de secreie i se afl n limitele de la 5,5 la 7,0.
Secreia cotidian a salivei de glandele salivare constituie de la 0,5 la 2,0 L. Aceast cantitate de lichid
poate influena absobia bucal.
Transportul substanelor medicamentoase prin mucoasa bucal are loc preponderent datorit difuziei
pasive prin cile extracelulare i transcelulare.
Calea de transport n mare msur depinde de: solubilitatea n ap a SM, mrimea moleculelor, pKa,
concentraia moleculelor neionizate (liposolubile) etc.
10.Metode tehnologice pentru realizarea eliberrii prelungite (forme cu nveli, forme tip
matri)
11.Metode tehnologice pentru realizarea eliberrii prelungite(rini schimbtoare de ioni sau
compleci greu solubili).
De regul, utilizarea materialelor cu proprieti schimbtoare de ioni se face prin

plasarea lor ntr-o coloan de sticl, cu dimensiuni n funcie de scopul urmrit.


Umplerea
unei coloane se face prin simpla introducere mecanic a unei cantiti msurate
de
rin schimbtoare de ioni uscat, dup care se va trece o cantitate de ap
deionizat pentru umflarea acesteia. Datorit numrului mare de grupri hidrofile
din structura
schimbtorilor de ioni, acetia sunt materiale foarte higroscopice. Prin adsorbia
apei la
nivelul ionilor reinui i a gruprilor implicate n schimbul ionic, volumul acestor
materiale
crete considerabil, producndu-se o umflare a acestora. Gradul de umflare al
rinii
depinde de gradul de reticulare i de flexibilitatea catenelor, astfel c la un grad
nalt de
reticulare umflarea rinii este mai mic. De aceea la umplerea unei coloane cu
rin
schimbtoare de ioni trebuie inut cont de gradul de umflare al acesteia. De
asemenea,
dup cum s-a artat la Cap. 6, rinile schimbtoare de ioni sunt utilizate ca
materiale
adsorbante n extracia n faz solid, fiind comercializate n format de cartu
sau
membrane adsorbante.
Schimbtorii de ioni pot reine doar o cantitate bine definit de ioni, exprimat
prin
capacitatea de schimb ionic. Regenerarea presupune apoi ndeprtarea ionilor
reinui i
nlocuirea lor cu ioni hidroxid (pentru anionii) sau protoni (pentru cationii).
Pentru
aceasta se utilizeaz o soluie diluat de NaOH n cazul anioniilor, respectiv HCl
n cazul
cationiilor.
Principalele aplicaii analitice a schimbtorilor de ioni sunt ca faze staionare n
cromatografia de lichide prin mecanism de schimb ionic (discutat ntr-un capitol

separat).[42,85] In domeniul preparrii probelor, schimbtorii de ioni sunt utilizai


la izolarea
i concentrarea cationilor sau anionilor din probe apoase, n vederea analizei prin
tehnica
menionat mai sus, dar i pentru analize prin alte tehnici, cum ar fi
spectrometria de
absorbie sau emisie atomic. Procedura practic de concentrare i izolare a
anumitor
ioni dintr-o prob apoas se desfoar asemntor procedurilor SPE, exceptnd
etapele de uscare a materialului adsorbant, care nu mai au loc.
Un exemplu extrem de important este aplicarea procesului de schimb ionic n
etapa de preparare a probelor n vederea determinarii ionilor diverilor izotopi ai
actinidelor din probe de mediu (ap, aer sau sol). Datorit efectelor lor extrem de
nocive
asupra organismelor, limitele maxim admisibile impuse pentru concentraia
acestora din
probe de mediu sunt foarte joase (vezi tabelul urmtor). Analiza acestor
elemente din
probe din mediu ambiant implic o cantitate mare de prob prelevat, din care
aceste
specii ionice sunt separate i concentrate prin metoda schimbtorilor de ioni.
Astfel,
aceste elemente sunt concentrate n final pn la nivelul ppt ntr-un volum mic de
prob,
determinabil prin tehnica ICP-MS, care asigur att selectivitatea determinarilor,
ct i o
limit de detecie joas, la nivel de ppt. Prin urmare, concentrarea 239Pu din
probe cu
coninut n acest element la limita acceptabil (0,1 ppq) pn la 1 ppt
(determinabil prin
aceast tehnic) presupune un factor de concentrare de 10.000 ori. Aceasta
presupune,
de exemplu, trecerea a 100 L prob apoas printr-o coloan cu cationit, urmat
de eluia

ionilor de interes cu 10 mL soluia acid.


pentru umflarea acesteia. Datorit numrului mare de grupri hidrofile din
structura
schimbtorilor de ioni, acetia sunt materiale foarte higroscopice. Prin adsorbia
apei la
nivelul ionilor reinui i a gruprilor implicate n schimbul ionic, volumul acestor
materiale
crete considerabil, producndu-se o umflare a acestora. Gradul de umflare al
rinii
depinde de gradul de reticulare i de flexibilitatea catenelor, astfel c la un grad
nalt de
reticulare umflarea rinii este mai mic. De aceea la umplerea unei coloane cu
rin
schimbtoare de ioni trebuie inut cont de gradul de umflare al acesteia. De
asemenea,
dup cum s-a artat la Cap. 6, rinile schimbtoare de ioni sunt utilizate ca
materiale
adsorbante n extracia n faz solid, fiind comercializate n format de cartu
sau
membrane adsorbante.
Schimbtorii de ioni pot reine doar o cantitate bine definit de ioni, exprimat
prin
capacitatea de schimb ionic. Regenerarea presupune apoi ndeprtarea ionilor
reinui i
nlocuirea lor cu ioni hidroxid (pentru anionii) sau protoni (pentru cationii).
Pentru
aceasta se utilizeaz o soluie diluat de NaOH n cazul anioniilor, respectiv HCl
n cazul
cationiilor.
Principalele aplicaii analitice a schimbtorilor de ioni sunt ca faze staionare n
cromatografia de lichide prin mecanism de schimb ionic (discutat ntr-un capitol
separat).[42,85] In domeniul preparrii probelor, schimbtorii de ioni sunt utilizai
la izolarea

i concentrarea cationilor sau anionilor din probe apoase, n vederea analizei prin
tehnica
menionat mai sus, dar i pentru analize prin alte tehnici, cum ar fi
spectrometria de
absorbie sau emisie atomic. Procedura practic de concentrare i izolare a
anumitor
ioni dintr-o prob apoas se desfoar asemntor procedurilor SPE, exceptnd
etapele de uscare a materialului adsorbant, care nu mai au loc.
Un exemplu extrem de important este aplicarea procesului de schimb ionic n
etapa de preparare a probelor n vederea determinarii ionilor diverilor izotopi ai
actinidelor din probe de mediu (ap, aer sau sol). Datorit efectelor lor extrem de
nocive
asupra organismelor, limitele maxim admisibile impuse pentru concentraia
acestora din
probe de mediu sunt foarte joase (vezi tabelul urmtor). Analiza acestor
elemente din
probe din mediu ambiant implic o cantitate mare de prob prelevat, din care
aceste
specii ionice sunt separate i concentrate prin metoda schimbtorilor de ioni.
Astfel,
aceste elemente sunt concentrate n final pn la nivelul ppt ntr-un volum mic de
prob,
determinabil prin tehnica ICP-MS, care asigur att selectivitatea determinarilor,
ct i o
limit de detecie joas, la nivel de ppt. Prin urmare, concentrarea 239Pu din
probe cu
coninut n acest element la limita acceptabil (0,1 ppq) pn la 1 ppt
(determinabil prin
aceast tehnic) presupune un factor de concentrare de 10.000 ori. Aceasta
presupune,
de exemplu, trecerea a 100 L prob apoas printr-o coloan cu cationit, urmat
de eluia
ionilor de interes cu 10 mL soluia acid. probei printr-o coloan coninnd o
rin anionit. Un alt exemplu se refer la extracia

unor acizi grai din esuturi biologice, produi n urma ciclului Krebs (acid piruvic,
malic,
isocitric, citric, lactic, succinic sau fumaric). Pentru extracia acestor acizi organici
se
utilizeaz ca mediu extractant o soluie de acid percloric, iar dup extracie
acesta trebuie
ndeprtat din prob dac analiza se va face prin cromatografie de ioni.
Eliminarea sa din
prob se face prin trecerea acesteia printr-o coloan umplut cu anionit puternic
(de
exemplu, SAX).

12.Eliberarea continu. Matrie hidrofile.


Sistemele matriceale hidrofile sunt matrie constituite dinpolimeri hidrofili cu
mase moleculare mari, cu viscozitate ridicat,nedigerabili, n care se nglobeaz
sau se disperseaz substana medicamentoas. Aceti polimeri au capacitatea de
a se mbiba i eroda lent la contactul cu fluidele biologice (digestive), elibernd
treptatsubstana activ prin bariera gelic creat n jurul lor. Amestecul
desubstan activ i excipieni formatori de matri se supun comprimrii
directe sau se granuleaz pe cale umed sau uscat (prin compactare cu role)
Principalii excipieni matriciali hidrofili sunt derivaii de celuloz ei fiind cel mai
frecvent folosii, n special,hidroxipropilmetilceluloza. n funcie de caracteristicile
substanei
active i de caracteristicile de cedare dorite, agentul formator de matri poate fi
adugat n proporii variabile pornind de la 20 i pn la 80% din masa matriei
Ca ageni de modulare a caracteristicilor difuzionale ale bariereigelice, de la
suprafaa matriei, se folosesc compui solubili n ap, careintervin prin
hidratarea rapid, uniform i complet a matriei: polioli,polietilenglicoli,
zaharuri sau alte sruri solubile. Acetia se aleg n funcie de efectele pe care le
pot avea asupra sistemului de cedare,precum i de influena asupra gradului de
reticulare a matriei, prin interaciunea cu moleculele polimerului hidrofil. Tot
aceti ageni pot
modifica i comportamentul interstiial al gelului i implicit viteze deeliberare a
substanei medicamentoase. Ali excipieni ce pot fi utilizain formularea
matrielor hidrofile pot fi poliolii sau polietilenglicolii,utilizai ca ageni de
solubilizare pentru substanele medicamentoase greu solubile sau lubrifianii i
glisanii similari celor utilizai n formularea preparatelor orale convenionale
(comprimate i capsule)
13.Eliberarea continu. Matrie hidrofobe

Sistemele matriceale hidrofobe sunt cunoscute sub denumirea de matrie


lipidice, deoarece substana activ este nglobat n excipieni grai care
ncetinesc eliberarea acesteia printr-un efect hidrofob. Ele seobin prin granulare
urmat de comprimare, cu ajutorul unor solveni
organici sau prin dispersarea substanei active n masa topit aexcipienilor,
urmat de congelarea prin pulverizare a amestecului topit,calibrarea i
comprimarea particulelor.
Excipienii formatori de matrie lipidice sunt: mono-, di- itrigliceridele
acizilor grai (lauric, miristic, palmitic i stearic);palmitatostearat de glicerol;
ceruri microcristaline; stearai de zaharoz;alcooli i acizi grai: alcool stearilic,
cetilic i cetostearilic, acid stearic,palmitic i lauric; uleiuri hidrogenate: de
bumbac, ricin, de soia etc.;gliceride de semisintez; ceruri: cear alb, de
carnauba, cetaceu isilicone semisolide. Aceti excipieni pot fi utilizai de la 20
pn la
40% din compoziia matriei, mai puin dect la matriele hidrofile. nformulare,
este necesar adugarea unor ageni de formare a unor canalicule n interiorul
matriei pentru a permite penetrarea lichidului din exterior n interiorul matriei i
constau din substane solubile n ap,
precum clorura de sodiu, zaharuri i polioli n proporie de 20-30% din masa
matriei. Dup dizolvarea n fluidele biologice acetia creeaz o reea de capilare
sinuoase, prin care fluidul biologic ptrunde n interiorul matriei unde dizolv
substana medicamentoas care
difuzeaz n afara sistemului. Pentru a facilita tehnologia de obinere
nformularea matrielor hidrofobe, mai este necesar adugarea de glisani i
antiadereni. Cedarea substanei active din aceste matrie hidrofobe are loc
printr-un proces de difuziune lent i prin destructurarea
progresiv a matriei prin digestia enzimatic a materialului lipidic, subaciunea
lipazelor i esterazelor, n mediul slab alcalin intestinal
MATRIE HIDROFOBE (3:5)
Cear
Ulei de ricin hidrogenat
Acizi i alcooli grai
Griceride semisintetice
14.Eliberarea continu. Matrie inerte.
Sisteme matriceale sintetice presupun amestecarea substaneloractive cu
excipieni ca: polietilena, polivinilipirolidona, clorura de polivinil. Pulberea se
granuleaz dup care se comprim obinndu-se un suport tip matrice constituit
dintr-o reea foarte fin de canalicule
care poate fi biodegradabil sau se poate elimina ca atare [12]. Substana
medicamentoas se elibereaz rapid de la suprafaa comprimatului dup care

prin dizolvare i difuziune lent se elibereaz lent i din interiorul matricii,


asigurnd o cedare n timp de cteva ore.

MATRIE INERTE

Polimetacrilat de metil (PMAM)

Polivinilclorid (PVC)

Etilceluloza (EC)

Vinilacetat (VA)

Eudragit RL sau RS

15.Sisteme terapeutice cu eliberare controlat. Definiia. Clasificarea.


Substanele medicamentoase din sistemele terapeutice traverseaz bariera cutanat pn n zona
dermei i hipodermei, de unde sunt preluate de reeaua capilar i trecute n circulaia sangvin
sistemic.
Absorbia percutanat cuprinde 3 etape:
penetraie: difuzia pasiv a moleculelor de substan medicamentoas prin stratul cornos;
permeabilitate: migrarea moleculelor de substane medicamentoase prin epiderm i derm pn la
reeaua de vase sangvine;
resorbie (absorbie): captarea moleculelor de substane medicamentoase de ctre vasele sangvine
capilare i vasele limfatice ale dermei i hipodermei.
Paricularitile principale ale administrrii percutane

doza de substan medicamentoas se afl n afara organismului (contacteaz);

absena primului pasaj hepatic;

n sisteme terapeutice transdermice (STT) pot fi formulate doar substane medicamentoase


care manifest aciune farmacologic n doze mici, de ordinul zecilor de mg (concentraia
terapeutic sangvin de ordinul ng/ml), bine tolerate de piele, pe care trebuie s o traverseze
uor;

Adminstrarea transdermic nu permite o preluare rapid a substanei medicamentoase.

n mod obinuit, deosebim 3 tipuri de STT: matri (monolitic); rezervor; sau substan
medicamentoas n adeziv.

Eliberarea substanei medicamentoase are loc dup o vitez programat, cu nivele sangvine
constante;

Viteza de eliberare a substanei medicamentoase este controlat fie prin difuzie molecular
(datorit gradientului de concentraie) sau difuzie activat;

Se elimin influena variabilelor fiziologice ale traiectului gastro-intestinal (variaiile de pH,


alimente etc.);

STT prevd o durat prelungit de aciune de la 24 de ore pn la o sptmn, care necesit


nivele plasmatice mici de substane medicamentoase, cum ar fi: .nitroglicerina,

scopolamina, estradiolul, clonidina, nicotina, lidocaina, fentanilul etc.

16.Sisteme cu cedare prelungit, sisteme cu cedare controlat prin activare.


POLIMERII UTILIZAI PENTRU SISTEMELE CU ELIBERARE CONTROLAT
EXIGENE:

DE ORIGINE SINTETIC

CARACTERISTICI DE CEDARE N FUNCIE DE PROPRIETILE FIZICO-CHIMICE


ale SUBSTENELOR MEDICAMENTOASE i FARMACOCINETIC

REZISTEN MECANIC SUFICIENT

COMPATIBILI CU MUCOASELE I ESUTURILE N CARE SE APLIC

POLIMERI HIDROFOBI (lipsa de umectare, incorporarea SM liposolubile

POLIDIMETILSILOXANUL (PDMS; SILASTIC) grad de polimerizare 100-5000; sub form


de ulei de silicon, elastomer sau rini siliconice: Fabricarea sistemelor rezervor, matri sau
hibride, administrate prin implantare.

COPOLIMERUL DE ETILEN I ACETAT DE VINIL

folosit la sisteme rezervor sub form de membran care controleaz cedare (Ocusert;
Progestasert, Nitroderm)

ACETAT SECUNDAR DE CELULOZ

Folosit la fabricarea sistemelor osmotice (pompe osmotice elementare). Permite trecerea apei
dar nu i a ionilor.

Polimeri reticulai cu mbibare limitat, formeaz hidrogeluri datorit reelei tridimensionale


care controleaz cedarea (membran sau matri.

RETICULARE: procedeu de legtur multipl intermolecular covalent sau ionic, ntre


catenele polimerice).

(EVAc)

17.Sisteme cu cedare reglat printr-un mecanism feed-back, sau autoreglare.


POLIMERI BIODEGRADABILI:Preferabili pentru implante i sisteme parenterale.
. ACIDUL POLILACTIC (PLA) i COPOLIMERII
Acidul lactic conine un atom de carbon asimetric i se prezint n dou forme optic active. Forma
dextrogir este metabolizat. Acidul lactic poate forma prin condensare poliesteri. Se prepar prin
turnare sau comprimare.
2. POLICAPROLACTONA I COPOLIMERII
caprolactona este un ester intramolecular al unui analog hidroxilat al acidului lactic se folosete
pentru sisteme monolitice de implantare
POLIMERI BIODEGRADABILI
POLIPEPTIDE
Sunt poli ( aminoacizi) . Exemplu: acidul glutamic copolimerizat cu glutamatul de etil (Glu-EGlu) se utulizeaz n sisteme monolitice sau rezervor.
POLIORTOESTERII
Se obin prin transesterificare ntre un orto-ester i un poliol. Matriele au o durat de aciune de la
10 zile la 20 sptmni (Alzamer).
POLI ( CIANOACRILAII DE ALCHIL)

Polimeri biodegradabili folosii sub form de micro i nanoparticule.


SISTEME CU CEDARE PREPROGRAMAT
Sunt alctuite din:
1. REZERVOR CU SM
2. SURSA DE ENERGIE (transferul de mas este generat de existena unui gradient de concentraie n
rezultatul difuziei moleculare)
3. ELEMENT CARE CONTROLEAZ CEDAREA SM DIN REZERVOR
18.Sisteme activate fizic, mecanic, prin presiune hidrodinamic,
Sisteme erodabile
PA amestecat fizic cu o matrice este eliberat n timp ce suportul este consumat
(erodat) de mediul cu care vine n contact prin procese fizice de dizolvare sau
chimice cum ar fi reaciile de hidroliz a legturilor covalente sau a punilor de
reticulare dintre laurile din compoziia matricei. In acest caz, distincia principal
fat de alte preparate este completa dispariie n timp a preparatului, cu avantaje
att pentru organisme, ct i pentru mediul nconjurtor. Eliberarea PA este
controlat n principal de procesul de dizolvare.
Sisteme rezervor
Un sistem rezervor const dintr-o membran nedegradabil sau biodegrabil
polimeric care limiteaz viteza de eliberare i separ ca un miez principiul activ
de mediul biologic. Sistemele rezervor au fost preparate sub forma de capsule,
microcapsule, fibre sau tuburi cu capetele nchise.

Dou tipuri diferite de membrane, omogene sau microporoase, au fost utilizate n


prepararea de sisteme rezervor. Membranele microporoase au avantajul c
principiul activ difuzeaz prin porii care conin acelai mediu ca rezervorul.
Difuzia controlat n membrane omogene, pe de alt parte, depinde de
coeficientul de partiie membran-principiu activ. Eliberarea transdermal a
principiilor active utilizeaz ambele mecanisme. De exemplu, preparatul
Transderm-Nitro foloseste o membran omogen de copolimer, in timp ce
preparatul Transderm-Scop este bazat pe o membran de polipropilen
microporoas care controleaz viteza de eliberare. Policaprolactona a fost
utilizata n prepararea implantului de tip rezervor n produsul contrareceptiv
(Capronor). n acest sistem, eliberarea principiului activ este controlat de difuzie
i dureaz un an, iar membrana de policaprolactona este complet degradat
dupa 3 ani de la data implantului.
Sisteme matrice
n acest tip de sistem, PA este dispersat uniform ntr-o matrice insolubil (faza
polimeric). Ca si sistemele rezervor, sistemele matrice pot fi preparate n diferite
forme, incluzand nanoparticule si microsfere care pot fi injectate direct. Dac
sistemul matrice este preparat dintr-un polimer biodegradabil, mecanismul de
eliberare este, n cele mai multe cazuri, o combinaie dintre eliberarea controlat
de difuzie si eliberarea controlat chimic.

Viteza de difuzie scade n timp n cazul eliberarii dintr-un sistem cu matrice


nedegradabil i, din aceasta cauz, este dificil sa se obtin un sistem matrice
care s conduc la o vitez constant de eliberare si reproductibil pentru
perioade mai lungi de timp. 0 solutie posibil o reprezint sistemele matrice cu
geometrie special (preparate semisferice) care pot compensa scderea vitezei
de difuzie n timp. Sistemele matrice au fost utilizate pentru eliberarea diferitelor
principii active; astfel preparatele Nitro Dur si Nitro Dur II au la baz polimeri
nedegradabili.
19.Sisteme activate prin magnetism,
Sisteme activate prin cmp magnetic
Microparticule magnetizabile:
1 nveli lipidic biocompatibil
PLGA (poly lactide-co-glycolide);
2 nanocristale de magnetit (Fe3O4);
3 doxorubicina;
Microsfere cu material magnetizabil
20.Sisteme activate prin iontoforez.
IONTOFOREZA intensificarea fluxului medicamentos, sub influen a unui cmp electric pentru
activarea transportului moleculelor a unei substan e medicamentoase ionizabile printr-o membran
biologic (pielea).
Curentul electric trece prin soluia care con ine medicamente ionizate.
Ca mijloc de administrare a agentilor terapeutici, pielea a fost cercetata timp indelungat. De asemenea,
au fost studiate mai multe tehnici de administrare a medicamentelor prin intermediul pielii. In ultimii
ani, a existat un interes crescut in ceea ce priveste eliberarea transdermica a medicamentelor prin
iontoforeza. Iontoforeza este definita ca introducerea, prin intermediul unui curent electric, a ionilor de
saruri solubile in tesuturile organismului, in scopuri terapeutice. Aplicatiile pot fi reprezentate de
eliberarea locala de anestezice (lidocaina), steroizi si retinoizi pentru tratamentul cicatricilor de acnee,
tratamentul hiperhidrozei palmare si plantare sau administrarea de pilocarpina la pacientii cu fibroza
chistica. Alte aplicatii ale iontoforezei transdermice sunt reprezentate de administrarea
antiinflamatoarelor nonsteroidiene in tesuturile subcutanate si articulatii.
Beneficiile utilizarii eliberarii transdermice includ ameliorarea biodisponibilitatii sistemice, datorita
ocolirii primei cai de metabolizare. De asemenea, se elimina variabilele din administrarea orala, cum
sunt pHul, prezenta alimentelor sau enzimelor. Scopul dezvoltarii unor noi modalitati de eliberare
transdermica este de a obtine o eliberare controlata, predictibila si reproductibila a substantelor
medicamentoase in circulatia sistemica a pacientului. Dispozitivul (device) transdermic actioneaza ca
un rezervor medicamentos care controleaza rata transferului medicamentos. Atunci cand fluxul
medicamentos transdermic este controlat de dispozitiv si nu de tegument, eliberarea medicamentului
este reproductibila, ducand la variatii mai mici inter si intrasubiect, deoarece eliberarea
medicamentului poate fi controlata mai bine decat permeabilitatea tegumentului.Metoda iontoforezei a
fost descrisa pentru prima data de Pivati in 1747. Galvani si Vota, doi oameni de stiinta celebri ai
secolului al XVIIIlea, au demonstrat faptul ca electricitatea poate misca diferiti ioni metalici si ca
miscarea acestor ioni produce electricitate. Metoda administrarii agentilor farmacologici prin
iontoforeza a devenit populara la inceputul secolului XX datorita studiilor lui Leduc (1900). Acesta a
introdus termenul de iontoterapie si a formulat principiile acestui proces. Iontoforeza este o tehnica
folosita pentru a creste absorbtia medicamentelor prin tesuturile biologice, cum este tegumentul.
Iontoforeza este deci metoda prin care este stimulata miscarea ionilor printro membrana, folosind o

diferenta de potential aplicata extern. Atunci cand membrana este tegumentul, metoda este numita
iontoforeza transdermica.
In iontoforeza, agentii terapeutici cationici sau neutri se plaseaza sub un anod, iar agentii terapeutici
anionici sub un catod. Atunci cand se aplica un curent electric de intensitate mica, ionii se misc in si
prin piele. Iontoforeza transdermica se foloseste atat pentru administrarea locala, cat si sistemica a
medicamentelor. In oftalmologie se incearca administrarea de atropina, scopolamine, gentamicina,
fluoresceina. In stomatologie se utilizeaza pentru anestezie locala in caz de extractii dentare multiple.
Administrarea prin iontoforeza a medicamentelor sistemice (fentanil, anumite formule de insulina,
antihipertensive, antireumatice, antidiabetice, hormoni etc.) este inca in curs de cercetare.
Factorii care afecteaza transportul iontoforetic.Acestia sunt reprezentati de proprietatile fizicochimice
ale agentului terapeutic (marimea moleculei, concentratia etc.), formula medicamentoasa (tipul de
vehicul, pH, vascozitate, prezenta altor ioni), echipamentul folosit (curent continuu sau alternativ, tipul
de electrod), variabilele biologice (fluxul sangvin regional, varsta, sexul), temperatura cutanata, durata
iontoforezei. Urmatorii factori trebuie luati in considerare:
pHul are o mare importanta pentru administrarea iontoforetica a medicamentelor. Cand pHul scade,
creste concentratia de ioni de hidrogen si apare o reactie vasculara (vasodilatatia). De aceea, este
important sa se mentina pHul cat mai aproape de 5,5 sau mai mic;
Intensitatea curentului trebuie limitata la 1mA, din cauza limitarii impuse de disconfortul pacientului.
De asemenea, curentul nu trebuie aplicat mai mult de 3 minute, deoarece exista riscul de iritatii sau
arsuri
Concentratia medicamentoasa. In functie de drogul folosit, miscarea ionilor creste atunci cand creste
concentratia solutiei din compartimentul donor;
Marimea moleculara. Sa demonstrat ca marimea moleculara are o relatie directa cu acei coeficienti
de permeabilitate. Atunci cand creste marimea moleculara, coeficientul de permeabilitate scade.
Totusi, exista anumite solutii cu o marime moleculara relativ mare (insulina, vasopresina, anumiti
hormoni de crestere) care penetreaza bariera cutanata si intra in circulatia sistemica;
Curent continuu sau curent alternativ. Aplicarea unui curent continuu o lunga perioada de timp poate
modula transportul iontoforetic. Curentul continuu poate duce la polarizarea tegumentului, ceea ce
reduce eficienta eliberarii iontoforetice. Aceasta polarizare poate fi evitata folosind curent alternativ;
Factorii fizici. Factorii anatomici ai pacientului pot influenta adancimea penetrarii, care este variabila
de la pacient la pacient, in functie de grosimea tegumentului la locul aplicarii, prezenta tesutului
adipos subcutanat, dezvoltarea sistemului muscular. In plus, prezenta sau severitatea inflamatiei poate
influenta penetrarea agentului terapeutic datorita cresterii temperaturii;
Tipul matricei care contine medicamentul (gel sau solutie). Migrarea acestuia sub influenta
curentului electric este diferita in functie de matrice, din cauza vascozitatii diferite;
Stabilitatea medicamentului. Acesta trebuie sa fie stabil in timpul procesului de iontoforeza.
Oxidarea sau reducerea unui medicament nu numai ca ii scade disponibilitatea, dar produsii de
degradare scad rata transferului medicamentului respectiv.
21.Sisteme activate prin pH, prin mbibare, implant, sisteme flotabile.
Exemplu : Sisteme cu eliberare colon-specifi c, controlat de pH
n acest caz, metoda de modificare a eliberrii s.m. are la baz mecanismul de
acoperire enteric, care se va dizolva la un pH mai mare ca 5, cu eli berarea lent
a s.m. (23-25)Este metoda cea mai comun de a reui ca substanele s ajung
n colon, prin uti lizarea de tehnologii care s micoreze absorbia substanelor
de-a lungul intesti nului subire, permind descr carea numai n intesti nul
gros.Exist o varietate de metode, majoritatea exploa tnd polimerii pentru
acoperire enteric (polimeri care rezist la pH-ul sczut i se dizolv la valori de

pH acid moderat sau la pH neutru).Studiile clinice au demonstrat c o acoperire


en tericefi cace, care este desti nat dezagregrii du p un ti mp de ntrziere fi
nit, poate fi utilizat ca o platform pentru substana acti v pn la ileonul distal
i colon. Un timp de ntrziere de 3-4 ore este considerat a fi suficient pentru
eliberarea n colon.Timpul de ntrziere poate fi obinut fi e uti liznd un strat de
acoperire destul de gros, fi e prin uti lizarea de polimeri care se pot
dezagrega la valori de pH mai mari de 7.Cele mai folosite materiale uti lizate n
eliberarea colonic de ex. a 5-ASA sunt: copolimerii acid me tacrilic-metacrilai,
cu numele comercial: EUDRAGIT.Acidul metacrilic coninut n Eudragit L este de
46-50% i el se dizolv la un pH peste 6.Acidul metacrilic din Eudragit S este de
28-31% i el se dizolv la un pH peste 7.
Formele farmaceutice flotante urmaresc sa frineze viteza de trecere a sistemului
prin tractul digestiv, pot fi conditionate in comprimate sau capsule cu cedare
continua cu posibilitatea de a flota in continutul gastric. Sint de mai multe tipuri:
1. Comprimate cu densitate joasa,
2. Capsule cu densitate joasa. Se realizeaza sub forma de comprimate sau
capsule cu densitate inferioara sucului gastric, ceea ce le permite sa floteze la
suprafata sa, cedind lent medicamentul.
Unele sisteme prezinta o camera de flotare continind aer sau gaz inert. Altele se
gonfleaza in situ, datorita prezentei unui lichid care se evapora la temperatura
corpului.
22.Sisteme activate chimic. Polimerii utilizai pentru sistemele cu cedare controlat.
n categoria sistemelor cu eliberare controlat chimic, intr preparatele n care
viteza de eliberare a PA este predominant controlat de viteza de degradare a
polimerului, viteza de eroziune fizic a polimerului sau viteza de rupere a
legaturii chimice PA-polimer.Dou metode se utilizeaz pentru obinerea acestor
sisteme: realizarea de sisteme matrice bazate pe polimeri degradabili i sisteme
polimer-PA separate de grupa distanier. Transformarea unui astfel de sistem
ntr-un material solubil n ap este descris de procesul de bioeroziune.
Bioeroziunea poate implica un proces de natur chimic (ca de exemplu, ruperea
unei pari din lanurile reticulate sau ruperea lanurilor polimerice) sau unul de
natur fizic (de exemplu, simpla solubilizare a polimerului intact, datorat
modificarii pH-ului).Doua moduri distincte de bioeroziune chimic au fost descrise
n literatur, eroziunea n mas i eroziunea de suprafa. n eroziunea n mas,
viteza de ptrundere a apei n preparatul solid depete viteza la care polimerul
este transformat ntr-un material solubil n ap. Ptrunderea apei este urmat de
un proces de eroziune, care conduce la mprtierea preparatului solid n ntregul
volum. O bun ilustrare pentru un proces de eroziune n mas este dezintegrarea
unui cub de zahar care a fost plasat n ap. Poliesterii sunt polimerii cei mai
cunoscui n prepararea sistemelor cu eroziunea n mas.n eroziunea de
suprafa, viteza la care apa patrunde n preparatul polimeric este mai mic
dect viteza de transformare a polimerului ntr-un material solubil n ap. n acest
caz, transformarea polimerului ntr-un material solubil n ap este limitat de

suprafaa exterioar a preparatului solid. Preparatul va deveni mai subire n


timp, dar i menine integritatea sa structural comparativ cu procesul de
eroziune n masa unde aceasta se modific. Polianhidridele i poli(ortoesterii)
sunt polimerii cei mai cunoscui n prepararea sistemelor cu suprafa erodabil.
23.Sisteme cu eliberare pre-programat. Sistemul Ocusert, Pilo-20 i Pilo-40.
1. rezervor cu substanta medicamentoasa
2. sursa de energie (transferul de mas este generat de existena unui gradient
de
concentraie n rezultatul difuziei moleculare)
3. element care controleaza cedarea SM din rezervor (membranele 1,4 din Etilen
Vinil Acetat)
Sistemul terapeutic OCUSERT SISTEME TERAPEUTICE
Membran ce controleaz cedarea SM

Rezervorul cu substana medicamentoas

Inel pentru fixarea rezervorului

Membran ce controleaz cedarea SM

CU ACIUNE LOCAL
1. Utilizare oftalmologic
Sunt constituite din membrane ne-poroase;Membran ce controleaz cedarea SM;Rezervorul cu
substana medicamentoas;Inel pentru fixarea rezervorului
Membran ce controleaz cedarea SM

Pilo-20 i Pilo-40

(membrana EVAc)

Pilocarpina baz dispersat n gel de alginat de sodiu

5 mg i 11 mg

Durata 7 zile

Debit 20 i 40 g/zi

24.Sisteme Progestasert. Dispozitivul intra-uterin. Progestasert.

Forma literei T Corpul este constituit din membrana EVAc.

Progesterona dispersat n ulei de silicon cu coninut de sulfat de Bariu.

Durata de aciune: 1 an (3 ani).

Cedeaz cu o vitez de 65 g/zi.

Un astfel de dispozitiv numit Progestasert este conceput cu efect contraceptiv si cedeaza


Progesterona cu un debit de 65 g/zip e durata unui an. Fertilitatea normala apare dupa
indepartarea dispozitivului.Progestasert actioneaza prin ingrosarea mucusului cervical, astfel incat
un ovul fecundat nu se poate implanta in uter. Rata de esec a dispozitivului este de 2 %.
Dispozitivul trebuie sa fie schimbat in fiecare an.
25.Sisteme terapeutice transdermice cu nitroglicerin: Transderm-Nitro, Nitroderm.
STT cu Nitroglicerin (prevenirea atacurilor de angin pectoral mai ales pe timpul nopii)
Transderm-Nitro
Nitroderm

Cu suprafaa de 10 i 20 cm2

Rezervorul din gel de silicon n care este dispersat nitroglicerina (25 mg), ntr-o zi se
elibereaz 5 mg.

Excesul de nitroglicerin n rezervor - este sursa energetic termodinamic.

Membrana este costituit din EVAc (etilen-vinil-acetat)

26.Sisteme terapeutice transdermice de tip rezervoar: Scopoderm, Catapres, Estraderm.


CLONIDIN (Clofelin) Catapres TTS (Boehringer Ingelheim Pharmaceuticals, Germania)
- n tratamentul hipertensiunii arteriale asigur necesarul medicamentos pe o perioad de 7 zile, cu
un debit de cedare de 0,1 mg/zi, 0,2 mg/zi i 0,3 mg-zi.
SCOPOLAMINA - alcaloid extras din Hyoscyamus niger L., (Mselri). Exercit aciune
colinolitic central i periferic. Se folosete la prevenirea rului de micare. STTD Scopoderm
TTS - conine 1,5 mg scopolamin i cedeaz 0,5 mg pe zi. Durata 3 zile.
ESTRADIOL hormon estrogen, produs de foliculele ovariene de la pubertate i
pn la menopauz. n perioada menopauzal funcia ovarian scade
considerabil i se pierde secreia estradiolului care duce la afeciuni vasomotorii
i termoreglatoare:
tulburri ale somnului,

instabilitate psihic,
atrofie urogenital treptat ,
osteoporoz sunt afectate circa 40 mln femei. (profilaxia osteoporozei
menopauzale)
ESTRADERM (Novartis, USA) 4,0 mg estradiol, suprafaa 18,0 cm2
Estraderm TTS(10,25,50,100) se prezinta sub forma de plasturi cu actiune de 3-4
zile. Poate fi
administrat in tratamentul continuu sau ciclic incepind cu doze mici apoi dozele
se maresc.Se aplica cite 2 plasturi pe saptamina, se schimba 1 data la 3-4 zile.
Nu se va aplica in acelasi loc consecutiv si nici pe sin.
27.Implant subcutanat contraceptiv cu levonorgestral (Norplant).

Implantul este fabricat dintr-un tub siliconic de tip Silastic (sub form de capsul), avnd
extremitile nchise cu silicon adeziv. Levonorgestrelul este dispersat sub forma unei disperii
solide n matria elastomerului. Doza zilnic subcutanat 30 micrograme pe o durat de 5 ani. O
capsul conine 36 mg. Dup implantarea a 6 capsule aciunea ncepe peste 24 ore.

Contraceptia prin implant contraceptiv subdermic cu progesteron este prezentata sub 2 forme:
Implanon si Norplant 2 / Jadelle.
Implanon are o dimensiune de 40 x 2 mm si contine 68 mg de progesteron (etonogestrel) asigurand
contraceptia pe o perioada de 3 ani. Norplant 2 / Jadelle este alcatuit din 2 formatiuni de 2,5 x 43
mm, fiecare continand 75 mg de progesteron (levonorgestrel), asigurand protectia contraceptiva pe o
perioada de 5 ani.
Ambele variante de implant contraceptiv subdermic cu progesteron au orata de esec de doar 0,05%,
iar pentru ca nu depind de atentia/cunostintele persoanei care le foloseste, rata efectiva de esec este
aceeasi (spre deosebire de alte metode contraceptive pentru care rata de esec efectiva este mai mare
fata de rata de esec standard din cauza folosirii incorecte). Este cea mai eficienta metoda
contraceptiva care permite activitatea sexuala.
Implantul cu progesteron se aplica subdermic imediat deasupra cotului in partea interioara a bratului.
Se foloseste un anestezic si un ac, dar procedura trebuie efectuata de un medic pentru a preveni
complicatiile (hemoragie, lezare nervoasa, aplicare necorespunzatoare cu scaderea eficientei etc etc).
Protectia contraceptiva este asigurata dupa 24 de ore de la implantare. Contraceptia se bazeaza pe
impiedicarea ovulatiei, subtierea endometrului care impiedica implantarea, ingrosarea mucusului
cervical pentru prevenirea patrunderii spermatozoizilor.

Contraindicatiile pentru folosirea implantului contraceptiv subdermic cu progesteron sunt:


bolile ficatului, cancerul la san, tulburarile de coagulare, sangerarile vaginale nediagnosticate, sarcina.
Din cauza ca implantul nu contine estrogen, femeile care fumeaza sau au hipertensiune arteriala nu
sunt afectate de folosirea metodei.
Efectele secundare care pot aparea in timpul folosirii implantului contraceptiv cu
progesteron sunt: usor disconfort local, neregularitati menstruale (sangerari anormale) in primele 6
luni de folosire, crestere in greutate, durere de cap, afectarea dispozitiei, acnee, afectarea libidoului.
Nu protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
Implantul cu progesteron poate fi extras oricand, fertilitatea revenind dupa cateva zile, dar trebuie
inlaturat neaparat la 3 sau 5 ani de la aplicare (in functie de firma).

28.Sisteme de tip matri. Sisteme transdermice de tip matri, cu nitroglicerin Nitro-Dur, Nitrodisc.
Comparaie ntre sistemele cu cedare programat descrise: rezervor i matri.
SISTEM TERAPEUTIC TRANSDERMIC TIP MATRI SAU MONOLITIC
1

1 matria cu SM; 2 strat adsorbant; 3 folia ocluziv; 4 stratul adeziv; 5 folia pro

1 matria cu SM; 2 strat adsorbant; 3 folia ocluziv; 4 stratul adeziv; 5 folia protectoare; 6
stratul separare
Controlul vitezei de cedare a SM este asigurat de matria polimerului reticulat care este fie lipofil, fie
hidrofil
Sistemul rezervor- PA este inconjurat de o bariera polimerica care regleaza
difuziunea.

Sistemul de tip matrita este format dintr-un support polymeric in care este
dizolvat sau dispersat PA,

iar controlul cedarii este facut pe baza structurii sistemului.


Nitro-Dur
Matria este alctuit din alcool polivinilic, lactoz, polivinilpirolidon, citrat de sodiu

Gradientul de concentraie permite eliberarea a 0,5 mg/cm2 n 24 ore.


Deponit
Nitroglicerina este adsorbit pe lactoz i dispersat n polimer (poliizobutilen).
Suprafaa 16 cm2, Viteza 5 mg/24 ore
Efectul comparativ al formelor cu eliberare obinuit i al sistemelor terapeutice transdermice:1 tab se
administreaza de 3xzi,un Stt 1 data pe zi
29.Sisteme activate fizic i chimic.
1. Sisteme activate prin presiunea osmotic
Comprimat osmotic monocompartimental:
1 nucleul osmotic; 2 membrana semipermeabil; 3 orificii de evacuare a SM;
A ptrunderea apei n nucleul osmotic;
B - evacuarea soluiei de SM;

Sistemele de infuzare a insulinei sunt clasificate in cicluri deschis sau inchis: periferic intravenos i
intraperitoneal (se implanteaz subclavicular sau n cavitatea peritoneal)
Traseul intraperitoneal are avantajul c insulina este absorbit direct n portalul hepatic. Sistemul cu
pomp de insulin reacioneaza la nivelul glucozei n snge i sunt activate trei componente: Senzorul
nivelului glucozei, pompa de eliberare a insulinei si un microprocesor care regleaz insulina eliberat
in functie de glicemia masurat.
Sisteme cu ciclu deschis constau din pompa implantabila, cateter pentru eliberarea insulinei si
comunicator pacient-pompa.
30.Sisteme osmotice de uz oral (Oros).

2
3

B
A

B
A

Comprimat osmotic monocompartimental:


1 nucleul osmotic;
2 membrana semipermeabil;
3 orificii de evacuare a SM;
A ptrunderea apei n nucleul osmotic;
B - evacuarea soluiei de SM;

Comprimat osmotic multicompartimental (3 straturi)

Ageni osmotici:

Clorur de sodiu;

n funcie de modul i viteza de eliberare deosebim comprimate: cu dizolvare rapid n cavitatea


bucal (orodispersabile), cedare prelungit, susinut, gastrosolubile, enterosolubile, cu eliberare
localizat n colon etc.
Dezagregarea i dizolvarea sunt dou fenomene paralele, iar cel care este mai lent va controla
absorbia.
Se consider c, dac viteza de dizolvare este de 20 ori mai lent dect viteza de dezagregare,
dizolvarea controleaz total procesul de absorbie.

Comprimate (Sisteme) OROS Push-Pull (bistratificat)Cedare controlat cu o anumit vitez a SM


31.Pompa osmotic push-pull.
Comprimatul osmotic bicompartimental
OROS Push-Pul
membrana
semipermiabila
stratul de med

Stratul osmotic

orificiu de eliberare a SM

Mecanismul de eliberare a SM din comprimatul osmotic bicompartimental OROS Push-Pull

Carbatrol (carbamazepin) Shire US Capsule orale (anticonvulsivant n epilepsii)

Glucotrol XL (glipizid) Pfizer Comprimate orale (Hiperglicemie)

Adderall XR (amfetamin + dextrometorfan) Shire US Capsule orale (psihostimulant n


deficit de atenie, ADHD (attention-deficit hyperactivity disorder)

Procardia XL (nifedipin) Pfizer Comprimate orale n angin pectoral/hipertensiune

32.Sisteme osmotice administrabile pe cale parenteral.


Grupele de SM folosite la perfuzare cu pompele implantabile

Citostatice (i.a)

Heparin

Opiacee (perfuzie epidural)

Somastatin

Antidisritmice

Psihotrope

Antihipertensive etc.

33.Sisteme osmotice prin aparate electromecanice (pompa cu foale, pompa peristaltic).


Pompa osmotic ALZET (1970, SUA)

Pompe care sunt complet implantate sub pielea


pacientului si nu necesita cateter percutan. (2,5X1,5 cm). Sunt folosite eficient
pentru terapia: durerii, hormonal, antitumorala, chimioterapie: Morfin,
Metadon, Fentanil, Pentazocin etc

Pompe implantabile cu insulin

Sistemele de infuzare a insulinei sunt clasificate in cicluri deschis sau inchis:


periferic intravenos i intraperitoneal (se implanteaz subclavicular sau n
cavitatea peritoneal)
Traseul intraperitoneal are avantajul c insulina este absorbit direct n portalul
hepatic. Sistemul cu pomp de insulin reacioneaza la nivelul glucozei n snge
i sunt activate trei componente: Senzorul nivelului glucozei, pompa de eliberare
a insulinei si un microprocesor care regleaz insulina eliberat in functie de
glicemia masurat.
Sisteme cu ciclu deschis constau din pompa implantabila, cateter pentru
eliberarea insulinei si comunicator pacient-pompa.

Sistemele sunt programabile i bateriile servesc pn la 3 ani n fucie de


tempurile de administrare. Cateterul, n fuctie de model, are marimea de
9-15 cm si se deschide n cavitatea abdominala dup ce pompa a fost
implantat sub piele.

Rezervorul cu insulin (capacitate pn la 6000 unitati de insulina UI-400)


trebuie alimentat la fiecare 4-12 saptamni n funcie de necesarul de
insulin administrat.
Modele de pompe cu insulin

Volum
rezervor, ml

Greutate, g

Marime, mm

Infusaid

25

300

27x90

Minimed

10

220

19x81

Siemens

20

180

22x80

Medtronic

18

203

28x70

Modelul

34.Sisteme de transport la int a substanelor medicamentoase.


Transportul si cedarea la tinta a medicamentelor si dezvoltarea in domeniul
farmaceutic in contextul nanomedicinei ar trebui privite ca stiinta si tehnologie a
sistemelor complexe la scala nanometrica (10-1000 nm), constand in cel putin
doua componente, dintre care unul este un compus farmacologic activ intregul
sistem ducand la o functie speciala legata de tratarea, prevenirea sau
diagnosticarea afectiunilor, uneori numit medicament-inteligent.
Vectorizarea (transportul la int) presupune:
1. Realizarea activitii poteniale maxime a substanei medicamentoase;
2. Optimizarea disponibilitii n vecintatea receptorilor farmacologicispecifici;
3. Protejarea deopotriv a substanei medicamentoase i a organismului

Obiective ale terapiei medicamentoase la tinta:Specificitate de actiune,penetrare celulara,protejare de


inactivare
Cerine fa de transportori (vectori)

Selectarea se face n funcie de capacitatea lor de a realiza o legtur suficient de stabil cu


SM (evitarea eliberrii premature), dar totodat i reversibil la nivelul locului de aciune
(eliberarea SM).

Specificitate pentru organul int (recunoaterea intei);

Biodegradabili;

Mrimea particulelor transportoare s fie de ordinul micro- i nano-

Transportorii macromoleculari trebuie s posede selectivitate pentru int (transport tisular,


celular i intracelular)

35.Transportorii de substane medicamentoase . Clasificarea. Caracteristica.


CLASIFICAREA TRANSPORTORILOR DE MEDICAMENTE
GENERAIA

II

III

INTA

ESUT

ESUT

CELULE

DIAMETRUL

> 1m

< 1m

< 1m

EXEMPLE

MICROSFERE

PASIV

ACTIV

ANTICORPI

MICRO-

LIPOZOMI

LIPOZOMI,

MONOCLONALI

CAPSULE

NANOSFERE

NANOSFERE,

LIPOZOMI,

PENTRU

NANOCAPSULE

NANOCAPSULE,

CHEMO-

NANOCAPSULE MAGNETICE SAU NANOSFERE

EMBOLIE

TERMOSEN-

PILOTATE DE

SIBILE

ANTICORPI
MONOCLONALI

PRINCIPIU

EMBOLI-

AFINITATE

GHIDAJ DIN

ZARE

PENTRU

EXTERIOR

RECUNOATEREA
INTEI

SRE

36.Liposomi, Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.


Definitie : Lipozomii fac parte din clasa veziculelor sferice cu un diametru cuprins
intre 20 nm pana la peste 100 nm. Aceste vezicule sunt formate din mai multe
straturi care au rolul de a separa doua medii: un mediu intravezicular (ce permite
incapsularea substantelor hidrofile) si un mediu extern (ce permite incapsularea
substantelor lipofile) .
Scurt istoric : Lipozomii au fost obtinuti involuntar inca din 1911 de catre O.
Lehman, dar au fost descrisi prima data de Danielli si Dowson in 1935. Termenul
de lipozom a fost propus de A.D. Bangham prin anii 70 si de atunci au devenit
unelte versatile pentru biologie, biochimie, farmacie si medicina. Initial, acestia
au fost folositi ca modele ale membranelor biologice in studii de biofizica. Chiar

de la inceput, asemenea structuri de dimensiuni coloidale au fost considerate de


farmacologi ca fiind sisteme mai mult sau mai putin biomimetice, capabile sa
serveasca la administrarea unor substante medicamentoase. Ulterior, lipozomii
au fost extensiv cercetati ca sisteme de eliberare sau ca sisteme de transport si
eliberare la tinta (vectori medicamentosi) a unei game largi de agenti terapeutici
de mare interes medical, utili in tratamentul unor boli, prin modularea
farmacocineticii/biodistributiei substantei active, in beneficiul caii de
administrare.
Compozitie : Veziculele sunt formate din fosfolipide si uneori contin si agenti
tensioactivi, alcooli, polioli, colesterol. Compozitia le influenteaza caracteristicile
fizico-chimice cum ar fi marimea, sarcina electrica, starea termodinamica,
lamelaritatea si elasticitatea bistratului. Aceste caracteristici au un efect
semnificativ in comportarea veziculelor ca un sistem de transport al substantelor
medicamentoase.
Cai de administrare: Efectul lipozomilor ca sisteme farmaceutice de eliberare a
agentilor terapeutici este intrinsec legat de capacitatea de a controla cu
exactitate concentratia de substanta activa care atinge locul de actiune intr-o
perioada de timp data. Atingerea locului tinta din organism presupune ca
lipozomii sa-si mentina integritatea structurala si sa contina cantitatea initiala de
substanta activa incorporata ce urmeaza a fi eliberata la tinta vizata [4]. Succesul
unui tratament cu lipozomi nu depinde doar de caracteristicile de formulare, ci si
de calea de administrare.
Initial, lipozomii au fost dezvoltati pentru administrare pe cale parenterala (iv, im,
sc, ip), ca vectori medicamentosi in terapia cancerului. Ulterior, s-au conceput si
dezvoltat nanosisteme lipidice de tip vezicular destinate administrarii orale,
oftalmice, vaginale, intrarectale, dermice si chiar transdermice.
Aplicatii terapeutice: Momentan lipozomii se folosesc in terapia cancerului, in
terapia antimicrobiana, in terapia genetica, pentru tratarea anumitor boli de piele
sau oculare, in chelatarea metalica, in terapia de substitutie hormonala si
enzimatica, in formularea vaccinurilor, etc.

Lipozomii sunt vezicule sferice avnd peretele alctuit dintr-un strat dublu de molecule fosfolipidice i
o cavitate central coninnd o soluie apoas.
Clasificare:
Unilamelari mici (diametrul 25-50 nm);
Unilamelari mari (diametrul 0,2-1 m)
Multilamelari (diametrul 100-150 nm)
Materiile prime (de baz) utilizate la prepararea lipozomilor
1. Fosfolipide

fosfatidilcoline de origine natural (lecitine de glbenu de ou sau soia) sau sintetice


(dipalmitoil fosfatidilcolina)

fosfatidilserine (confer sarcin negativ)

2. Stearilamina (confer sarcin pozitiv)

3. Colesterol (reduce permeabilitatea lipozomilor)


Posibiliti de interaciune a lipozomilor cu celulele
1. Adsorbie stabil: Specific si Nespecific
2. Endocitoz
3. Fuziune
4. Transfer lipidic
Mecanismul de aciune al lipozomilor STEALTH
Datorit nveliului specific hidrofilic (PEG, poloxameri, poloxamine etc.) lipozomii Stealth
(doxorubicin) sunt invizibili pentru macrofagi i au o durat lung de circulaie sanguin, timp
necesar pentru difuziune n spaiul interstiial tumoral provocnd alterarea i distrugerea endoteliului
tumoral
37.Nanosfere, Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.
Etapa nano este reprezentat de lipozomi, micele, polimeri dendritici,
nanoparticule (nanosfere i nanocapsule) i sistemele conjugate polimermedicament (n care molecula de medicament este legat chimic de molecula de
polimer). n aceste sisteme, matricea polimeric are nu numai rol n controlul
cineticii de eliberare a PA, dar i n transportul activ sau pasiv al PA. Astfel se
poate vorbi de terapia la int. Obiectivele terapiei la int constau n creterea
concentraiei PA la locul de aciune i reducerea concentraiei PA n alte pri ale
organismului. Cteva exemple includ: Xyotax[10] (conjugat polimer-paclitaxel),
Abraxane[11] (nanoparticule de conjugat polimer-paclitaxel), Doxil[12] (lipozom
cu doxorubicin) [13].
Aplicaii terapeutice ale nanosferelor:
1. Tratamentul unor cancere:
Nanosfere cu doxorubucin n tratamentul leucemiei;
Nanosfere cu doxorubucin n tratamentul cancerului hepatic a
condus la concentraii de 18 ori mai mari dect la medicamentul liber;
2. Tratamente antiinvecioase:
Nanosfere cu ampicilin au produs un efect de 120 ori mai mare n tratamentul
infeciei cu Salmonella tiph. fa de ampicilina liber
Firma Elan a nsuit o nou metod de mrunire coloidal a particulelor de substan folosind
tehnica umed, numit tehnologia NanoCrystal.
Aceast tehnologie contribuie la micorarea diametrului particulelor sub 1 nm.
Pentru a preveni aglomerarea nanoparticulelor se folosesc stabilizatori de
suprafa care se adsorb pe particule, GRAS (General Regarded As Safe),
rezultnd o dispersie coloidal
Nanosferele, Nanocapsulele- SM este dizolvat, dispersat sau adsorbit pe
suprafa.

Se folosesc 2 tipuri de polimeri: 1.Non biodegradabili (alchilmetacrilaii);


2.Biodegradabili (alchilcianoacrilaii)
Anticorpii monoclonali constau din:
Antigen- substan, care introdus n organism, poate produce anticorpi (anti
contra; gennan a nate; fr.)
Anticorp- protein a serului sanguin secretat de ctre plasmocite, provenite din
limfocite de tip B (globule albe care intervin n imunitatea celular) ca reacie la
introducerea n organism a unei substane strine (antigen).
Sinonime: imunoglobulina; gamaglobulina
Clon () ansamblu de indivizi (bacterii, celule, virusuri etc.) care provin dintr-un
individ unic.
Funcia Anticorpilor Monoclonali
O imunoglobulin este capabil s se fixeze pe antigenul care a provocat sinteza
sa; ea primete denumirea de anticorp.
Imunoglobulinele neutralizeaz antigenele i le mpiedic s se reproduc.
Antigenele sunt distruse n continuare de complement (sistem enzimatic) sau de
ctre celulele fagocitare (macrofage, limfocite T etc.) care se fixeaz la rndul lor
pe imunoglobuline.

38.Nanoparticule. Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.


In prezent, nici un sistem de furnizare de medicament disponibil nu se comporta
in mod ideal, dar au fost facute incercari in acest sens, prin noi abordari. Recent,
au fost studiate diferite sisteme de transport si tehnologii cu scopul de a controla
eliberarea medicamentului si de a imbunatati eficacitatea si selectivitatea
formularii. In ultimul deceniu, micro si nanosferele, micelele polimerice,
nanocapsulele si, in general sistemele nanoparticulate s-au aratat a avea efect in
imbunatatirea tintirii specifice a medicamentelor, scaderea toxicitatii sistemice a
acestora, imbunatatirea ratei tratamentului si protectia substantelor active
impotriva degradarii biochimice . Avand o suprafata foarte mare raportata la
volumul lor, nanoparticulele prezinta o biodisponibilitate crescuta, asigura
eliberarea controlata a substantei active si permit vectorizarea la nivel
intracelular si molecular. Datorita dimensiunilor extrem de mici, vectorii de tip
nanoparticule traverseaza cu usurinta barierele biologice (bariera
hematoencefalica, caile pulmonare, jonctiunile epiteliale dense de la nivel
cutanat), care in mod normal impiedica transportul substantei active la locul de
actiune.
Dintre sistemele nanoparticulate, in ultimii ani, veziculele au devenit vectorii
medicamentosi preferati pentru cedarea controlata a substantelor
medicamentaoase intr-o serie de formulari datorita avantajelor pe care le
prezinta: sunt netoxice si biodegradabile, pot incorpora atat medicamente

hidrofile cat si lipofile, pot mari timpul de circulatie al medicamentului, putand fi


atinse organele sau tesuturile tinta, micsoreaza toxicitatea substantei active si
deseori imbunatatesc biodisponibilitatea ei
Veziculele sunt particule coloidale umplute cu apa. Peretii acestora sunt formati
din molecule amfifilice cu conformatie de bistrat. Pe baza cercetarilor efectuate sa dezvoltat un numar de sisteme veziculare de transport care pot fi clasificate in
doua categorii: vezicule rigide (lipozomi, niozomi) si vezicule elastice sau
ultradeformabile (transferozomi, farmacozomi, etozomi, etc.).

NANOPARTICULE (90-150 nm)


NANOCAPSULE SM este dizolvat, dispersat sau adsorbit pe suprafa
Prepararea nanocapsulelor prin polimerizarea micelar
Se folosesc 2 tipuri de polimeri: Non biodegradabili (alchilmetacrilaii);
Biodegradabili (alchilcianoacrilaii)
Aplicaii terapeutice ale nanocapsulelor:
Nanocapsule cu insulin protecie fa de enzime;
Nanocapsule cu indometacin protecia mucoasei stomacale de
aciunea ulcerogen a preparatului
Firma Elan a nsuit o nou metod de mrunire coloidal a particulelor de substan folosind
tehnica umed, numit tehnologia NanoCrystal.

Aceast tehnologie contribuie la micorarea diametrului particulelor sub 1 nm.


Pentru a preveni aglomerarea nanoparticulelor se folosesc stabilizatori de suprafa care se adsorb pe
particule, GRAS (General Regarded As Safe), rezultnd o dispersie coloidal
Primul produs obinut n baza tehnologiei NanoCrystal au fost comprimatele Rapamune
(sirolimus, imunosupresant, n transplant de ficat) nregistrate i produse n SUA (2000).
Un alt produs bazat pe tehnologia NanoCrystal sunt comprimatele Emend (aprepitant),
antiemetic,produse de firma MERCK & CO., Inc. (2003). Substana activ este greu solubile n ap.
Firma HUGHES Medical. Corp., folosind tehnologiile FDDT a elaborat i a comercializat un ir de
produse farmaceutice:
Meltamol (Acetaminophen 80 mg; 160 mg, 500 mg) Fast Dissolving;
Calcium 600 mg; Caffeine 135 mg Energy Tab; FeBx (Folic Acid 1 mg + Vitamin B6 600 mg) for
early pregnancy
Comprimate acoperite cu film pentru o dizolvare oral rapid: Methylcobalamin 1mg;
DiphemhydramineHCl 2.5 mg; Dextromethorphan 2.5 mg 5.5 mg 15 mg; Folic Acid 1mg 5 mg;
Loratadine 10 mg 20 mg; Caffeine 2.5 mg.
39.Microcapsule i microsfere. Clasificare. Tehnologia preparrii. Utilizarea lor.
Etapa micro este reprezentat de sisteme microscopice: Decapeptyl[5],
Lupron[6], Locteron[7] (microparticule injectabile), ReGel[8] (formul lichid ce se
gelific cnd este injectat n corp). Acestea sunt n general sisteme de tip
matrice, fabricate din polimeri degradabili [9].
40.Medicamente vectorizate. Microparticule transportoare polimerice.
Vectorizarea (transportul la int) presupune:
1. Realizarea activitii poteniale maxime a substanei medicamentoase;
2. Optimizarea disponibilitii n vecintatea receptorilor farmacologici specifici;
3. Protejarea deopotriv a substanei medicamentoase i a organismului.
Obiective:specificiate de actiune,protejare de inactivare,penetrare celulara

Cerine fa de transportori (vectori)


Selectarea se face n funcie de capacitatea lor de a realiza o legtur suficient de stabil
cu SM (evitarea eliberrii premature), dar totodat i reversibil la nivelul locului de
aciune (eliberarea SM).
Specificitate pentru organul int (recunoaterea intei);
Biodegradabili;
Mrimea particulelor transportoare s fie de ordinul micro- i nano Transportorii macromoleculari trebuie s posede selectivitate pentru int (transport
tisular, celular i intracelular)
41.Medicamente vectorizate. Transportori celulari.
Vectorizarea (transportul la int) presupune:
1. Realizarea activitii poteniale maxime a substanei medicamentoase;
2. Optimizarea disponibilitii n vecintatea receptorilor farmacologici specifici;
3. Protejarea deopotriv a substanei medicamentoase i a organismului.
OBIECTIVE ALE TERAPIEI MEDICAMENTOASE LA INT : SPECIFICITATE DE
ACIUNE,PROTEJARE DE INACTIVARE ,PENETRAREA CELULAR
Cerine fa de transportori (vectori)
Selectarea se face n funcie de capacitatea lor de a realiza o legtur suficient de stabil
cu SM (evitarea eliberrii premature), dar totodat i reversibil la nivelul locului de
aciune (eliberarea SM).
Specificitate pentru organul int (recunoaterea intei);
Biodegradabili;
Mrimea particulelor transportoare s fie de ordinul micro- i nano Transportorii macromoleculari trebuie s posede selectivitate pentru int (transport
tisular, celular i intracelular)
42.Medicamente vectorizate. Transportori macromoleculari solubili

43.Transportorii pasivi pentru medicamentele vectorizate.


Microsfera
Citostatic
Tumoare

Citostatice:
Cis platina;
Adriamiacina;
Metotrexat;
Fluorouracil
Schema chemoembolizrii cu microsfere biodegradabile ncrcate cu citostatic, administrate intraarterial (artera hepatic)

Transport pasiv

Transportul pasiv se realizeaz dup gradientul de concentraie din regiunea


unde concentraia
atomilor sau a moleculelor este mai mare n regiunea unde concentraia lor este
mai mic. Acest

transport nu necesit consum de energie i are loc pe calea difuziunii simple sau
a difuziunii facilitate.
Difuziunea simpl se realizeaz prin porii formai de molecule proteice sau cu
participarea componentelor lipidice ale membranei. Difuziunea facilitat este
asigurat de proteinele-transportatoare din membran, care se leag selectiv cu
anumii ioni sau molecule, transportndu-le prin membran. Difuziunea apei se
numete osmoz.
44.Transportorii activi de generaia a doua pentru medicamentele vectorizate.

Transportul activ se face contra sensului gradientului de concentraie sau a


gradientului electrochimic- adic a sensului spontan de difuzie din regiunea
unde concentraia atomilor sau a moleculelor este
mai mic n regiunea unde concentraia lor este mai mare. Acest transport
solicit consum de energie i este realizat de proteine-transportatoare speciale.
Moleculele de dimensiuni mari (proteinele, lipidele, acizii nucleici) nu pot trece
direct prin plasmalem, transportul lor realizndu-se pe calea endocitozei.
Endocitoza particulelor solide este numita fagocitoz, iar a lichidelor pinocitoz.
Evacuarea particulelor solide este o fagocitoz negativ, iar a lichidelor
pinocitoz negativ
Sint transportori de generatia a II-a:
Liposomii
Nanosferele
Nanocapsulele magnetice sau termosensibile
Au diametrul mai mic de 1m.
Liposomii- Lipozomii sunt sisteme veziculare sferice constituite din unul sau mai
multe straturi duble De lipide amfifile (n principal fosfolipide) dispuse concentric,
care nglobeaz un numr egal de spaii sau compartimente apoase. Au

dimensiuni ce pot fi cuprinse de la 30-50 nm pn la civa m. Denumirea


provine din limba greac (lipos- grsime i soma- corpuscul), cu referire la
compoziia i forma lor. Se clasifica in:
1.Unilamelari mici (diametrul 25-50 nm)
2.Unilamelari mari (diametrul 0,2-1 m)
3.Multilamelari (diametrul 100-150 nm)
Nanosferele, Nanocapsulele- SM este dizolvat, dispersat sau adsorbit pe
suprafa.
Se folosesc 2 tipuri de polimeri: 1.Non biodegradabili (alchilmetacrilaii);
2.Biodegradabili
(alchilcianoacrilaii)
45.Transportorii activi de generaia a treia pentru medicamentele vectorizate.
Anticorpi monoclonali (generaia 3 de transportori)

Antigen- substan, care introdus n organism, poate produce anticorpi (anti contra; gennan
a nate; fr.)

Anticorp- protein a serului sanguin secretat de ctre plasmocite, provenite din limfocite de
tip B (globule albe care intervin n imunitatea celular) ca reacie la introducerea n organism a
unei substane strine (antigen).

Sinonime: imunoglobulina; gamaglobulina

Clon () ansamblu de indivizi (bacterii, celule, virusuri etc.) care provin dintr-un individ
unic.

Funcia Anticorpilor Monoclonali

O imunoglobulin este capabil s se fixeze pe antigenul care a provocat sinteza sa; ea


primete denumirea de anticorp.

Imunoglobulinele neutralizeaz antigenele i le mpiedic s se reproduc.

Antigenele sunt distruse n continuare de complement (sistem enzimatic) sau de ctre celulele
fagocitare (macrofage, limfocite T etc.) care se fixeaz la rndul lor pe imunoglobuline.

Algoritmul de formare al anticorpilor monoclonali (ACM


1. Injectarea celulelor tumorale la oareci pentru stimularea formrii de celule B, care v-or produce
diferite tipuri de anticorpi antitumorali (imunizarea)
2. Colectarea celulelor mielomice imortalizate
3. Fuzionarea celulelor B cu celulele mielomice pentru formarea de anticorpi productori de celule
hibride
4. Selectarea hibridomelor (celulelor hibride). Clonarea acestor celule pentru producerea a unei
anumite cantiti de anticorpi monoclonali
5. Izolarea anticorpilor monoclonali pentru cultivare

ACM produse biologice care (ataeaz) se aga de anumite antigene de pe suprafaa celulei
maligne
Posibile interaciuni ale ACM cu celula tumoral
1 AMC despuiat (nud)
2 imunoconjugate
3 intire n mai multe trepte
Mecanisme de aciune ale ACM n cazul cancerului

Direct, prin stimularea sistemului imun al gazdei, cruia i indic (semnalizeaz) ce celul s
atace;

Blocheaz receptorii pentru factorii de cretere;

Acioneaz ca purttor (vehicul) al unei substane citotoxice, pe care o ataeaz direct pe int
celula malign.

Printre cei mai cunoscui ACM se numr:

RITUXIMAB (rituxan) tratamentul limfoamelor nonhodjkiniene;

CETUXIMAB (erbitux) n cancerul colorectal;

TRASTUZUMAB (herceptin) tratarea cancerului de sn la pacientele care prezint pe


suprafaa celulei maligne receptori HER 2 n exces.

(obs., terminaia mab vine de la Monoclonal Antibody)


46.Sisteme terapeutice pentru un tratament local.
Din aceasta grupa fac parte sistemele terapeutice oftalmice, vaginale, uretrale,
etc. primul reprezentant al lor este TS Ocusert Rezervorul cu substanta
medicamentoasa se fixeaza intre 2 membrane sintetice, care prestabilesc
cedarea . principiul actiunii se bazeaza pe difuziune. Ca substanta
medicamentoasa se foloseste pilocarpina. Sistemul aproapte este lipsit de
actiune colaterala. Este programat pentru cedarea pilocarpineitimp de 7 zile cu o
viteza de 20-40 mg pe ora, ce corespunde 1/6, 1/7 parti din cantitatea
pilocarpinei folosita pe cale clasica.
47.Sisteme terapeutice pentru un tratament sistemic.
Aici pot fi mentionate sisteme pentru:
Transfuzii- ex: Travenol-sistemul foloseste energia mecanica.substanta medicamentoasa se afla in
Solutia rezervorului sub presiune, care depaseste considerabil presiunea in zona sistemului biologic
unde este aplicat sistemul vine independent sub actiunea mediului ambient si efectueaza o scurgere a
lichidului in timp anumit, sistemul este inzestrat cu un filtru antibacterian, si are perspective de a trata
bolnavii cu antibiotic, citostatice, anticoagulanti.
O alta categorie de sisteme cu cedare controlata sint dispozitivele de perfuzare cu program sau cu
sensori. Dintre acestea , cele mai mult cercetate sunt sistemele cu cedare programata a insulunei.
Aceste dispositive portabile asigura o cedare cu o viteza controlata, constanta, programata a insulinei
sau uneori cu viteza variabila. Implantarea cateterului se face subcutanat
Transdermale-transporta in sistemul biologic substantele medicamentoase incorporate in ele datorita
difuziei moleculare prin pielea intact. Viteza constanta a difuziei depinde de diferenta concentratiei de

difuzie dintre system si piele. Mai intii din system se elimina o cantitatte de SA care satura segmentul
pielii unde este aplicat sistemul . exemple : scopoderm TTS, nitroderm TTS, catapres TTS. reprezinta
emplastre de grosime si suprafata anumita aplicate in diferite regiuni ale corpului :pe piept , dupa
ureche, pe partea anterioara a bratului.
Orale- utilizeaza diferenta de presiune osmotic a substantei medicamentoase dizolvata in interiorul
sistemului si cea din mediul biologic, spre a determina eliberarea solutiei medicamentoase printrun
orificiu ce regleaza debitul , ex. Sistemul OROS.
Rectale- amintesc pompa osmotic ALZET mini. Avantajul acestor sisteme consta in aceea ca
manifesta actiunea lorindependent de pH obtinutului, componenta si volumul lui, peristaltica rectal.
48.Sisteme terapeutice contraceptive cu levonorgestrel.
Norplant- Implantul subcutan este fabricat dintr-un tub siliconic de tip Silastic
(sub form de capsul), avnd extremitile nchise cu silicon adeziv.
Levonorgestrelul este dispersat sub forma unei disperii solide n matria
elastomerului. Doza zilnic subcutanat 30 micrograme pe o durat de 5 ani. O
capsul conine 36 mg. Dup implantarea a 6 capsule aciunea ncepe peste 24
ore.
Definitie Sistemul de implante contraceptive Norplant reprezinta o metoda
contraceptiva pe baza de o doza mica de progestagen, deosebit de sigura, cu
durata lunga de actiune si reversibila. Sistemul consta in 6 capsule moi de
silastic(cauciuc siliconic). Fiecare capsula are 2,4 mm diametru si 34 mm lungime
si contine 36 mg de levonorgestren. Capsulele sunt inserate subdermic in zona
superioara a bratului sau in zona antebratului femeii printr-o procedura
chirurgicala minora efectuata sub anestezie locala. Dupa insertie capsulele
Norplant sunt palpabile, dar putin vizibile. Protectia fata de sarcina se instaleaza
la 24h
de la insertie si dureaza aproximativ 5 ani. Fertilitatea se redobandeste aproape
imediat dupa ce se scot capsulele.
Indicatii Norplantul reprezinta o metoda potrivita pentru majoritatea femeilor
aflate la varsta fertila, dar este recomandat, in special, femeilor care:
- doresc o contraceptie cu eficienta ridicata
- doresc o metoda contraceptiva activa pe termen lung
- prefera o metoda care sa nu fie legata de coit
- prefera o metoda care nu trebuie administrata zilnic si nu necesita aprovizionare
- au numarul dorit de copii, dar nu doresc sterilizare
- se gandesc la sterilizarea chirurgicala voluntara, dar nu sunt inca pregatite sa ia
o decizie finala
- nu pot folosi contraceptive care contin estrogeni
- au probleme cu administrarea zilnica a pilule

Contraindicatii- Permanente
Norplantul nu este recomandat femeilor cu: afectini maligne ale sanului
- Temporare
Norplantul nu este recomandat femeilor cu :
- diagnostic sau suspiciune de sarcina(pana cand femeia nu este sigur
insarcinata)
- sangerari genitale anormale nediagnosticale
- suspiciuni de tumori maligne de san(pana cand se elimina aceasta suspiciune)
Situatii speciale
Toate situatiile descrise la injectabilele pe baza numai de progestagen sunt
aplicabile si pentru
implantele Norplant.
Efecte secundare
- Cel mai frecvent efect secundar este tulburarea ciclului menstrual. Aceasta
include sangerari
prelungite, mici sangerari intermenstruale sau amenoreea. In general cantitaea
de sange pierdut este mai mica de cat cea din ciclurile normale. La unele femei
pot aparea sangerari abundente.
- Si amenoreea este un efect secundar frecvent. Daca se excllude posibilitatea
unei sarcini, amenoreea nu reprezinta un risc pentru sanatatea femeii.

- Cefaleea este al doilea efect secundar ca frecventa. Alte efecte secundare mai
putin frecvente sunt nervozitate, greturi, ameteli crestere in greutate si efecte la
nivelul tegumentelor, ca de exemplu, acneea.
- Daca vreuna din capsule este expulzata, procedati la inlocuirea ei cat mai
rapida, imediat dupa ce zona de insertie s-a vindecat. Asigurati o metoda
contraceptiva temporara.
Mirena-Nu este mai lung decat un bat de chibrit si are mai mult sau mai putin
forma literei
T. In prelungirea sistemului (a T -ului) sunt niste fire care atarna, utile in
momentul in
care va trebui extras de catre ginecologul tau.
Cel mai important de precizat ar fi ca acest sistem are un rezervor care
elibereaza treptat, zi

de zi, un hormon feminin de tipul 'progestogen', prevenind aparitia unei sarcini


nedorite.
Termenul de valabilitate al steriletului Mirena este de 5 ani, dupa care trebuie
schimbat.
Are o eficacitate de 99% si iti ofera protectie chiar imediat dupa inserare. In cazul
in care
te razgandesti si vrei sa ramai insarcinata, fertilitatea ar trebui sa revina imediat
dupa
scoaterea lui
Ca mecanisme de actiune, Mirena ingroasa mucoasa cevicala impiedicand
patrunderea
spermatozoizilor in uter si subtiaza endometrul uterin, impiedicand fixarea
ovulului
fecundat. Hormonul din Mirena se numeste levonogestrel (LNG), continut de
multe
contraceptive orale. La anumite femei hormonul impiedica ovarele sa
'functioneze' (nu mai
are loc ovulatia), ceea ce reprezinta un plus fata de steriletul clasic
49.Sisteme terapeutice contraceptive cu progesteron.
Sistemul therapeutic cu progesterone (progestasert) elibereaza progesteronul intrauterine, 65
Microgram/zi timp de un an sau 3 ani, actionind ca antihemoragic sau contraceptive. Sistemul este
alcatuit dintr-o matrita in forma de inel acoperita cu un portbiologic din silicob. Sistemul poate fi
folosit pentru a provoca avortul, cind in system, in calitate de substanta medicamentoasa se foloseste
prostaglandina sintetica. Efectul therapeutic este combinat cu cel mechanic.Contraceptia prin implant
contraceptiv subdermic cu progesteron este prezentata sub 2 forme:
Implanon si Norplant 2 / Jadelle.Implanon are o dimensiune de 40 x 2 mm si contine 68 mg de
progesteron (etonogestrel) asigurand contraceptia pe o perioada de 3 ani. Norplant 2 / Jadelle este
alcatuit din 2 formatiuni de 2,5 x 43 mm, fiecare continand 75 mg de progesteron (levonorgestrel),
asigurand protectia contraceptiva pe o perioada de 5 ani.Ambele variante de implant contraceptiv
subdermic cu progesteron au orata de esec de doar 0,05%Implantul cu progesteron se aplica subdermic
imediat deasupra cotului in partea interioara a bratului.
Sistemul terapeutic Progestasert
Este un sistem terapeutic modern in care rezervorul medicamentos este alcatuit din cristale de
progesterona.Un astfel de dispozitiv numit Progestasert este conceput cu efect contraceptiv si cedeaza
Progesterona
cu un debit de 65 g/zip e durata unui an. Fertilitatea normala apare dupa indepartarea dispozitivului.
Progestasert actioneaza prin ingrosarea mucusului cervical, astfel incat un ovul fecundat nu se poate
implanta in uter. Rata de esec a dispozitivului este de 2 %. Dispozitivul trebuie sa fie schimbat in
fiecare
an.

50.Sisteme terapeutice folosite n tratamentul osteoporozei.


ESTRADIOL hormon estrogen, produs de foliculele ovariene de la pubertate i
pn la menopauz. n perioada menopauzal funcia ovarian scade
considerabil i se pierde secreia estradiolului care duce la afeciuni vasomotorii
i termoreglatoare:
tulburri ale somnului,
instabilitate psihic,
atrofie urogenital treptat ,
osteoporoz sunt afectate circa 40 mln femei. (profilaxia osteoporozei
menopauzale)
Estraderm TTS(10,25,50,100) se prezinta sub forma de plasturi cu actiune de 3-4
zile. Poate fiadministrat in tratamentul continuu sau ciclic incepind cu doze mici
apoi dozele se maresc.Se aplica cite 2 plasturi pe saptamina, se schimba 1 data
la 3-4 zile. Nu se va aplica in acelasi loc consecutiv si nici pe
sin.Denosumabul este un anticorp monoclonal uman, a crui int este RANKL. Pri
n inhibarea legrii RANKL
la RANK, denosumabul reduce numrul i activitatea osteoclastelor, scade resorb
ia osoas, crete densitatea mineral osoas (DMO) la toate nivelele (coloan, ol
d, radius) i reduce incidena fracturilor vertebrale, nonvertebrale i a fracturilor
de old. Denosumab este administrat subcutanat o dat la 6 luni, ceea ce creaz
premizele pentru o cretere a aderenei la tratament pentru aceast afeciune alt
fel silenioas clinic pn n momentul apariiei fracturii.
Denosumabul este condiionat n seringi preumplute de 60 mg cu administrare
subcutanat la interval de 6 luni. Supresia resorbiei osoase se produce rapid (la
12 ore), este profund (aproximativ 80%) i prelungit (peste 6 luni) i reversibil
. Clearence-ul se face prin sistemul reticuloendotelial, deci independent de cleare
nce-ul renal
CLIMARA 50 (7day) (Schering AG Germania) conine 3,8 mg estradiol, suprafaa 12,5 cm2 . Co
nine 4 plasturi (12). Un plasture se aplic pe o perioad de 7 zile. Elibereaz 50
g pe zi. (nregistrat n RM)
CLIMARA
FORTE (Schering AG Germania) conine 7,8 mg estradiol, suprafaa 25 cm2 . Co
nine 4 plasturi (12). Un plasture se aplic pe o perioad de 7 zile (nregistrat n R
M).
Oesclim - sistem terapeutic transdermic
IndicatiiAcest medicament contine un estrogen natural. Se recomanda tratament
ului tulburarilor legate demenopauza (eriteme, traspiratie excesiva, tulburari urin
are, uscaciune vaginala etc.) Oesclim este indicat pentru prevenirea osteoporozei
.

Doze si mod de administrare


Dozare: Oesclim se aplica de doua ori pe saptamana, respectiv plasturele se schi
mba la fiecare 3 sau 4 zile. Produsul poate fi aplicat timp de 24 (pana la 28) de zil
e urmat de o intrerupere de 2 (pana la 7) zile. Acest lucru impune folosirea a 7 (la
8) plasturi pentru un ciclu. Oesclim trebuie aplicat pe fese, trunchi sau pe partea
superioara a bratului sau a coapsei, intr-un loc care nu prezinta pliuri sau face obi
ectul frecarii de haine, intr-un loc unde pielea este uscata, neiritata si netratata c
u lotiune sau crema. Oesclim nu trebuie aplicat pe sani.
Contraindicatii: Nu este indicat a se folosi in urmatoarele situatii: disfunctii tro
mboembolice curente (flebita, embolie pulmonara, infarct de miocard); anumite a
fectiuni ale ficatului; anumite tumori ale sanului sau uterului; sangerare vaginala
nediagnosticata.
ESTALIS ( prod. Novartis Pharmaceuticals Australia Pty Ltd)
Patch (Estradiol / acetat de noretisteron(NETA))Estalis este conceput pentru a fi
aplicat pe pielea intact, oferind continuunivelele fiziologice de estradiol si NETA
pentru 3.54 zile dup aplicare, prin urmare, minimizarea dozelor mari de estradiol
si NETA necesare n mod normal pe cale oral pentru a compensa efectul de prim
pasaj.Estalis este un plasture, matrice-adeziv pe baza de alcool care cuprinde trei
straturi: un suport, un strat adeziv si o folie de protectie. Matricea de adeziv conti
nnd estradiol si NETA este aplicat un film de poliester / acetat de etilen vinil lami
nat pe o parte si este protejat pe de alt parte printr-o acoperire cu fluoropolimer
transparent folie de eliberare.
INDICATII
Pentru tratamentul pe termen scurt al simptomelor de deficit de estrogen la fe
meile aflate la menopauza care au un uter intact;
Pentru prevenirea pierderii osoase post-menopauz la femei, ce au risc mare d
e fracturi osteoporotice.
CONTRAINDICATII
sarcin cunoscut sau suspectat; alptarea; antecedente de cancer de sn;
neoplazii dependente de estrogen cunoscute sau suspectate , inclusiv a cancer
ului de endometru;tumori hipofizare sau hipotalamice; sngerri vaginale ano
rmale nediagnosticate; boal hepatic sever; endometrioza.
Climara - plasture
transdermicProducator: Bayer ScheringCompozitieClimara- plasture de 12,5 cm2,
ce contine 3,9 mg estradiol intr-o matrice acrilata adeziva.
Climara forte - plasture de 25,0 cm2 continind 7,8 mg estradiol intro matrice acrilata adeziva.
Actiune terapeutica

Inceperea perioadei climacterice este caracterizata prin aparitia unei scaderi din
ce in ce mai pronuntate a productiei de estrogeni ovarieni. Aceasta conduce la o
deficienta estrogenica in organismul femeii, care da nastere la diverse tulburari si
dereglari ale starii generale de bine, pana cand organismul se adapteaza singur l
a scaderea productiei de estrogeni. Deficitul de estrogeni si simptomele sale cara
cteristice perioadei climacterice sunt reduse rapid si sigur prin administrarea regu
lata a hormonilor deficienti. Plasturele Climara creste estradiolul sanguin. Ajunge
in circulatia sanguina prin piele (transdermic) si conduce la un nivel hormonal con
stant.
Indicatii
- terapie de substitutie estrogenica la pacientele cu tulburari datorate climacteri
ului natural sau indus chirurgical (doar pentru afectiuni necanceroase) de ex. sim
ptome vasomotorii (bufeuri, transpiratii), tulburari de somn, atrofii datorate insufi
cientei productiei de estrogeni endogeni.
Reactii adverse
Cel mai frecvent efect secundar raportat a fost iritatia la locul aplicarii.
Sunt posibile urmatoarele efecte secundare:
- Sistem genito-urinar: modificari ale caracteristicilor sangerarii uterine, sangerari
vaginale mici sau mai mari,cresterea dimensiunilor unui leiomiom uterin, alterare
a cantitatii de mucus cervical.
- Sani: tensiune, marire.
- Gastrointestinal: greata, dureri abdominale, balonare, icter colestatic.
Piele: cloasma sau melasma care poate fi persistenta. In cazuri individuale pot a
parea dermatita alergica de contact, prurit post-inflamator, exantem generalizat.
- Sistem nervos central: cefalee, migrena, ameteala.
- Diverse: modificari ale greutatii corporale, agravarea porfiriei, edeme, modificari
ale libidoului.