ANALIZA ESPLANADA OANCEA

Calitatea mediului locuit si a cadrului construit constituie probleme de

actualitate, a caror rezolvare prinde contur odata cu participarea populatiei si a
organizatiilor oficiale. Oficialitatile responsabile din urbanism si amenajarea teritoriului
provoaca atat populatia cat si administratiile locale la implicarea in deciziile luate asupra
amenajarii spatiilor in care locuiesc.
Cresterea demografica , odata cu migrarea maselor provenite din zonele rurale
catre centrele urbane au determinat dezvoltarea orasului in faze succesive ; astfel fostele
zone marginase ale orasului au devenit in timp actuale centre cu potential variat de
dezvoltare. Noile zone formate cumuleaza o suma de functiuni diferite fata de nevoile
sociale pe care ar trebui sa le satisfaca.

Revitalizarea esplanadei Oancea, refacerea structurii urbane aferente imobilelor

si imbunatatirea calitatii spatiului sunt necesare acestei zone tratate necorespunzator :
fatade monotone, spatiu pietonal tratat cu superficialitate ,spatii verzi neingrijite , aspect
inestetic si invechit al spatiilor comerciale de la parter – spatiu cu potential nevalorificat.

Arhitectura spatiului reprezinta un factor important in transformarea ariei

studiate intr-un punct de atractie al orasului, avand ca efect ridicarea nivelului economic
al zonei.

Cresterea demografica continua prognozata pe urmatorii ani cer o extindere a

tuturor zonelor limitrofe de aceea trebuie gasite solutii care sa impace potentialele
perspective de dezvoltare cu problemele actuale.

Evolutia in timp si relationarea spatiului studiat cu zonele

importante ale orasului

Documentele de arhiva atesta faptul ca, in primele etape ale dezvoltarii sale Iasul
s-a dezvoltat in proximitatea cursului Bahlui, mai exact pe prima terasa din albia acestuia,
cunoscuta drept „zona centrala traditionala”. Datorita indundatiilor periodice, cat si din
consideratii strategice, ulterior orasul s-a dezvoltat pe zona de deal.
In anul 1871, in zona de ses, la periferia de atunci a Iasului s-a amplasat gara „cea
mai mare de pe teritoriul principatelor dunarene”, capat de linie a traseului Lemberg-
Cernauti-Iasi. In perioada anilor 1950-1970 s-a realizat urmatorul pas in cresterea
orasului prin regularizarea cursului Bahluiului si prin dezvoltarea unor unitati teritoriale
caracterizate prin functiuni destinate prelucrarii materialelor de constructii si depozitarii
lor si a produselor petroliere, etc.
A urmat industrializarea anilor ’70 care a atras o mare parte a populatiei rurale, o
importanta forta de munca, dar si o mare consumatoare de servicii. Necesitatea asigurarii
de locuinte acestui segment masiv de populatie a condus la dezvoltarea centrifugala a
Iasului. Au aparut aslfel o serie de cartiere noi. Disfunctionalitatile rezultate sunt legate
de circulatia si legaturile pietonale dintre cartiere si Centru, poluarea sonora si vizuala,
numeroasele accidente rutiere si feroviare, etc.

Aria studiata apartine categoriei de zone sistematizate functional si reprezinta

un implant adiacent zonei vechi ce a distrus caracterul orasului.

Esplanada este delimitata de spatii destinate locuirii si partial alimentatiei

publice; un front format din blocuri de locuinte cu parter comercial. Regasim o varietate
de functiuni - sedii de firma, unitati teritoriale de servicii publice, spatii comerciale, unele
aflate intr-o stare accentuata de degradare .Blocurile sunt legate prin partere continue cu
functiuni comerciale iar fronturile delimitatoare sunt tratate liniar si monoton. Cartierul
este dotat cu functiuni principale de deservire publica : spital ( Spitalul Sf. Maria) , unitati
de invatamant, centru cultural ( Ateneul Tatarasi) .

RELATIONAREA SPATIULUI:
 Legatura cu celelalte zone ale orasului se realizeaza prin : pod Metalurgie si pod
Doi Baieti , strazile Eternitatea si Vasile Lupu. Accesul in zone se face pe strazi in panta
si insuficiente volumului de trafic actual.

In zona exista toate utilitatile necesare: apa, canalizare, electrice, telefonie, gaz
metan, care necesita modernizare datorita retelelor edilitare invechite . Acestea duc la
disfunctionalitati si pierderi manifestate atat pe retelele principale cat si la instalatiile
interioare individuale.

 analiza regimului de inaltime :

Amplasamentul analizat este situate pe intravilanul Municipiului Iasi , in zona central

estica a orasului. In zona se contureaza 3 tipuri de regimuri de inaltime : o dominanta P +
10 pe latura nordica , P + 9 pe latura estica si P + 4 pe latura vestica. Capatul de
perspectiva nordica prezinta o corelare inestetica intre masele construite de pe partea
estica ( P+9) si vestica ( P+1) cu latura de nord (P+10). O imbunatatire se poate aduce
capatului de perspectiva sud prin revitalizarea spatiului verde neingrijit.

 analiza functionala a cladirilor :

Se disting doua functiuni principale : locuinte colective cu parter comercial si serviicii de

alimentatie publica (baruri, cafenele, magazine alimentare) .

 analiza directiilor de perspective :

Cladirile situate in prim plan sunt dificil de observat de aproape ( din interiorul
esplanadei) datorita regimului mare de inaltime si a vegetatiei – zona tampon , dar din
extremitatile nord , sud sunt percepute echilibrat volumetric. Cladirile din planul 2 de
perspectiva (mai joase ca regim de inaltime ) sunt observabile prin discontinuitatile
volumetrice ale celor doua fronturi construite.

 analiza cailor de circulatie :

In partea de nord se distinge o artera principala de cirulatie, strada Vasile Lupu-

principala cale de acces catre esplanada- cu doua benzi de circulatie pe sens. Artera
include si mijloacele de transport in comun: tramvai, maxi-taxi si autobuz . Strazile
secundare inconjoara esplanda pe toate partile si creeaza un bun acces la blocurile
adiacente ei.

 analiza disfunctionalitatilor :

- poluarea aerului cu noxe datorata traficului intens ;

- poluarea vizuala datorata fatadelor intens degradate ;
- poluare fonica rezultata din circulatia tramvaielor si a traficului greu ;
- dotari necorespunzatoare si provizorii ( spatii comerciale ,mici ateliere de intretinere ) ;
- insuficienta locurilor de parcare aferente locuintelor si functiunilor cu caracter public ;
- insertii neadecvate de functiuni necorespunzatoare spatiilor de locuit ;
- lipsa punctelor de interes in zona datorata functiunilor necorespunzatoare ( magazine
second-hand, sala de jocuri , baruri insalubre) ;
- functiuni reprezentate de comertul provizoriu – tonetele de tabla cu aspect inestetic ;
- ambuteiajele in trafic la ore de varf ;
- insuficienta spatiilor verzi – bariera fonica si vizuala importanta in zone de locuit ;
- mobilier urban degradat si insuficient .

 potentialul de dezvoltare :
Potentialul de dezvoltare al zonei dat de :
- conformare buna a reliefului ;
- orientare favorabila fata de punctele cardinale ;
- cai de acces favorabile spre celelalte zone ale orasului ;
- perspective interesante spre punctele importante ale Iasului ;
- organizarea diverselor evenimente in aer liber pe zona pietonala a esplanadei ;

CONCLUZII SI PROPUNERI DE INTERVENTII :

Zona dispune de un potential variat in ceea ce priveste alegerea unei noi functiuni :
suprafata mare, incadrarea sit-ului intr-o zona de interes a orasului, echipare edilitara
moderna, posibilitatea unei conversii urbane in vederea realizarii unei zone agreabile atat
pentru trecatori cat si pentru locatari.
Se propune o proiectare ecologica in cadrul construit datorita degradarii acestuia si
a calitatii mediului.

Obiective:
-alocarea unor spatii de parcare in conformitate cu cerintele ;
-decongestionarea spatiilor pietonale prin largirea trotuarelor si a aleilor de acces
catre cladirile existente ;
-cresterea calitativa a aspectului arhitectural prin intreventii asupra fatadelor ;
- reglementari PUZ : masuri de protectie a mediului incojurator prin mentinerea unui
echilibru stabil a parametrilor naturali : reducerea surselor de poluare din zona ;

- prevederea pubelelor de colectare a deseurilor menajere si imbunatatirea

canalizarilor de colectare a apelor pluviale si gospodaresti
- reducerea emisiilor datorate activitatilor complementare locuirii prin proiectarea de
bariere verzi si intretinearea corespunzatoare a acestora .

Propunerile de mai sus restrang la minim zonele generatoare de disfunctionalitati si

imbunatatesc micro-climatul.

Esplanada Oancea poate reuni activitati recreationale specializate pe arta, cultura si

informarea publicului in legatura cu evenimentele culturale actuale si istorice. In cadrul
zonei pietonale propunem functiuni cu poential de ridicare a nivelului economic din
zona , exemplu dat :o cafenea –librarie ca modalitate de divertisment dar si refugiu fata
orasul zgomotos si poluat.
Deoarece grupuri tot mai mari de cetateni isi manifesta interesul si sperantele
referitoare la amenajarea spatiilor vitale lor, ei trebuie sa colaboreze cu municipalitatea si
instituiile compenente pentru a gasi solutii comune si pentru a imbunatati mediul
construit in care traiesc.