Sunteți pe pagina 1din 67

EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

CLASELE I - IV
Autori:
Mihai Paiu, coordonator, dr. în pedagogie
Eugen Morei, dr. în pedagogie
Antonina Rusu, cercetător ştiinţific, I.Ş.P.P.
Parascovia Secrieru-Harbuzaru, cercetător ştiinţific, I.Ş.P.P.
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculum-ul constituie unul dintre componentele esenţiale ale proiectului educativ, pe care
se axează şcoala primară.
Între disciplinele de învăţămînt “Educaţia tehnologică” permite elevului să se integreze
direct în spaţiul social-economic, iar indirect, în spaţiul istorico-cultural al societăţii.
Necesitatea elaborării unei noi programe analitice de “Educaţie tehnologică” este
determinată de transformările social-economice din ţara noastră.
Economia de piaţă impune trecerea de la declaraţii de intenţii la realizarea activităţii
individuale în ceea ce priveşte instruirea prin muncă, adică “Educaţia tehnologică” trebuie să
permită elevului să achiziţioneze competenţele profesionale şi sociale necesare, care îl vor ajuta să-
şi organizeze raţional activitatea sa de muncă, să se determine în cariera profesională şi să se
adapteze în condiţiile social-economice mereu în schimbare.
Se modifică aspectul conceptual al disciplinei - aceasta nu urmăreşte sloganul “Formarea
dragostei faţă de muncă”, ci formarea de convingeri şi priceperi de a munci, ştiind că munca ; este
principala sursă vitală pentru propria persoană şi pentru societate. Disciplina de învăţămînt
“Educaţia tehnologică” asigură dezvoltarea potenţialului productiv şi creator al elevului prin
valorificarea capacităţilor sale cognitive şi psihomotorice.
Programa prezentă ţine seama de îmbinarea realistă dintre nivelul bazei tehnico-materiale al
şcolilor, pregătirea profesională şi pedagogică a cadrului didactic, tradiţiile şi cerinţele specifice
locale, de aceea programa este expresia sistemului de decentralizare pînă la nivelul şcolii.
Programa este un instrument de lucru cu un mare grad de autonomie, ea nu depinde de
manuale sau de alte materiale didactice. Pe baza programei însă vor fi elaborate materialele
alternative, de asemenea, seturi de materiale didactice auxiliare, cum ar fi caietul elevului, ghidul
profesorului, materiale de lecţie de informare, exersare, recomandare etc.
PRINCIPIILE DE BAZĂ
1. PRINCIPIUL CONCORDANŢEI CU PARTICULARITĂTILE DE VÎRSTĂ
Programa are în vedere particularităţile de vîrstă ale elevilor, precum şi actele normative de
stat, care corelează vîrsta cu tipologia activităţilor, vîrsta cu accesul la o muncă organizat vîrsta cu
eliberarea documentelor de competenţă profesională.
2. PRINCIPIUL CORELĂRII CU NECESITĂŢILE REALE DE VIAŢĂ
Programa este orientată spre dobîndirea acelor competenţe profesionale, care sînt necesare
pentru satisfacerea necesităţilor proprii (în mediul familiei/casei) elevilor şi societăţii.
3. PRINCIPIUL COERENŢEI ŞI AL ECHILIBRULUI DINTRE DIVERSE
COMPONENTE ALE CONŢINUTULUIEDUCAŢIONAL
Asigurarea prin conţinut s coerenţei între cunoştinţele obţinute la alte discipline şi formarea
competenţelor profesionale ale elevilor. Este inadmisibilă practica anticipării cunoştinţelor
“Educaţia tehnologică”.
4. PRINCIPIUL VIZIUNII ECOLOGICE ASUPRA CONŢINUTURILOR
Programa trebuie să orienteze atenţia elevilor în cadrul proiectării conţinuturilor următoarele
procese integrative: “Eu şi mediul ambiant”, “Eu, activitatea mea de muncă şi natura”.
5. PRINCIPIUL CONCORDANŢEI GENERALIZATE
Pe de o parte, programa trebuie să fie în concordanţă deplină cu spaţiul istorico-cultural în
care funcţionează şcoala, să ia în considerare specificul naţional, tradiţiile moştenite etc. şi pe de
altă parte, condiţiile social-economice, adică să răspundă unor necesităţi economice reale, să fie
orientată spre formarea la elevi a competenţelor profesionale şi sociale, care îi va permite să se
integreze adecvat în realitatea socială în plină schimbare.
STRUCTURA DIDACTICĂ A EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE
Clasa / ore Pregătirea profesională în diferite domenii de activitate la nivel de muncitor
(calificare iniţială)
Industrie Agricultură Servicii Artizanat

XII/70 Pregătirea profesională într-un domeniu de activitate


XI/70 X X X X
X/70 X X X X
IX/70 Probe de capacităţi profesionale, cursul în lumea profesiilor”
VIII/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
VII/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
VI/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
V/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
IV/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
III/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
II/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
I/35 * X X X * X X X * X X X * X X X
M M … M M M … M M … M M M M … M
1 2 n 1 2 n 1 n 4 1 2 n
Notă: * reprezintă aplicarea obligatorie a unui modul din fiecare domeniu.
NIVELUL DE COMPETENŢE ÎN CADRUL EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE
Domeniu de Nivelul de competenţe
activitate cl. X-XI (XII) cl. V-IX cl. I-IV
Industrie Pregătirea profesională în Deprinderi de folosire a Priceperi de construire şi
diferite ramuri ale obiectelor tehnice la nivel modelare cu diferite
industriei la nivelul unui de uz casnic materiale, aplicaţii
muncitor (calificare artistice
iniţială)
Agricultură Pregătirea profesională în Deprinderi de lucru Efectuarea unor modele
diferite ramuri ale agricol la nivelul din materiale naturale şi
agriculturii la nivelul unui activităţilor agricole executarea unor lucrări
muncitor (calificare particulare (lucrări artistice sau lucrări
iniţială) manuale) agricole simple pentru
casă
Servicii Pregătirea profesională în Deprinderi în domeniul Priceperi de autoservire.
diferite ramuri ale serviciilor la nivel de uz Executarea de lucrări
serviciilor publice la casnic şi autoservire artistice
nivelul unui muncitor
(calificare iniţială)
Artizanat Pregătirea profesională în Deprinderi în domeniul Priceperi iniţiale în
diferite domenii ale artei tradiţionale la nivel artizanat (arta
artizanatului la nivelul de aplicare pentru uz tradiţională). Executarea
unui muncitor (calificare casnic (familie) unor lucrări artistice
iniţială) simple

STRUCTURA PROGRAMEI
• Programa este alcătuită din module (micromodule);
• modulele sînt aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei;
• modulele se elaborează pentru 8-24 ore;
• modulul este o microprogramă ce realizează sarcinile curriculum-ului de bază şi se
încadrează în structura educaţiei tehnologice;
• modulul este o microprogramă complexă, ce reflectă obiectele curriculare, activităţile
practice, modul de evaluare (lucrarea practică).
Sugestii la elaborarea programei de educaţie tehnologică:
1. Programa de Educaţie tehnologică în şcoală se elaborează de către profesor dintr-o sumă
de module.
2. Alegerea modulelor se face în funcţie de:
• nivelul de pregătire profesională în domeniu a profesorului;
• baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime;
• particularităţile localităţii şi zonei în care este plasată şcoala.
3. Este obligatorie studierea în fiecare an şcolar a cel puţin cîte un modul din cele patru
domenii.
SCHEMA PROGRAMEI ŞCOLARE PENTRU CLASELE I - IV
Domeniu de activitate Ore obligatorii Total
Industrie de la 8 pînă la 24
Agricultură de la 8 pînă la 24 70ore
Servicii de la 8 pînă la 24
Artizanat de la 8 pînă la 24

OBIECTIVELE EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE CLASELE II - IV


A.1.Cunoştinţe
A.1.1. Cunoştinţe din domeniul ştiinţelor.
A.1.1.1. Informaţii cu privire la noţiunile de bază despre muncă, despre rolul şi locul muncii
în societate şi în viaţa omului.
A.1.1.2. Cunoştinţe despre diferite activităţi economice.
A.1.1.3. Informaţii din domeniul materiilor prime şi despre proprietăţile acestora.
A.1.1.4. Cunoştinţe din domeniul logicii tehnologice şi al operaţiilor necesare prelucrării
materialelor.
A.1.1.5. Informaţiidespreistoriamarilordescoperiridindomeniulştiinţeişitehnicii.
A.1.1.6. Informaţii despre evoluţia tehnologiilor în domeniile de bază ale activităţii
economic
A.1.1.7. Informaţii generale despre popor, sat, oraş, despre modul de trai, despre portul şi
tradiţiile poporului băştinaş, despre arta tradiţională şi despre meşteşuguri.
A.1.1.8. Cunoaşterea unor obiceiuri şi ritualuri, precum şi a unor tehnici şi tehnologii de
confecţionare a obiectelor de port popular, de uz casnic.
A.1.2. Cunoştinţe din domeniul ştiinţelor social-umane
A.1.2.1. Informaţii despre sănătate şi despre regulile de securitate a muncii,
A.1.2.2. Cunoştinţe despre nutriţie.
A.1.2.3. Informaţii despre aptitudini şi capacităţi individuale.
A.1.2.4. Date despre modul de organizare a unor întreprinderi, ateliere.
A.1.3. Cunoştinţe din domeniul artei
A.1.3.1. Cunoştinţe din domeniul artelor tradiţionale şi al meşteşugurilor.
A.1.3.2. Informaţii despre utilizarea diverselor materiale, forme, cromatică, decoruri în arta
tradiţională.
B.1. Capacităţi
B.1.1. Capacităţi de tip cognitiv
B.1.1.1. Observarea faptelor şi fenomenelor în procesul de formare a deprinderilor în diferite
activităţi de muncă.
B.1.1.2. Memorarea şi reproducerea priceperilor de muncă.
B.1.1.3. Analiza, sinteza şi compararea obiectelor confecţionate.
B.1.1.4. Utilizarea în practică a unor ustensile şi aparate de măsură, precum şi fabricarea
unor articole.
B.1.2. Capacităţi de tip creativ
B.1.2.1. Aplicarea practică a priceperilor, metode de confecţionare a unor articole concrete.
B.1.3.3. Elaborarea unor noi compoziţii.
B.1.2.3. Rezolvarea problemelor practice prin metode de stimulare a creativităţii.
B.1.2.4. Dezvoltarea gîndirii şi a viziunii spaţiale.
B.1.2.5. Formarea unor deprinderi şi acumularea unor informaţii despre materiale, unelte,
componente, echipamente şi procese tehnologice în situaţii noi.
B.1.3. Capacităţi privind reflexia
B.1.3.1. Cunoaşterea capacităţilor personale pentru a realiza diferite activităţi productive.
B.1.3.2. Autoaprecierea, autocontrolul şi autoaprecierea prin compararea articolelor
confecţionate.
B.1.3.3. Elaborarea independentă a deciziilor personale în confecţionarea obiectelor de
muncă.
B.1.3.4. Autoexprimarea şi autorealizarea prin prezentarea produsului de muncă individuală
(a articolului confecţionat).
B.1.3.5. Autoaprecierea propriilor capacităţi, alegerea în cunoştinţă de cauză a viitoarei
profesii.
B.1.4. Capacităţi de interacţiune socială
B.1.4.1. Iniţiativă în stabilirea relaţiilor interpersonale prin apreciere reciprocă.
B.1.4.2. Capacitatea de activitate în grup şi cooperarea constructivă prin confecţionarea
obiectelor de muncă colectivă, folosirea metodelor de dezvoltare a creativităţi.
B.1.4.3. Competiţia loială, competiţia valorilor, organizarea expoziţiilor.
B.1.5. Capacităţi de comunicare
B.1.5.1. Perceperea adecvată a mesajelor orale şi scrise prin metoda de bază a educaţiei
tehnologice – metoda algoritmică.
B.1.5.2. Ascultarea activă şi eficientă a unui partener prin utilizarea metodelor de stimulare
a creativităţii (consensus, sinectică etc.).
B.1.5.3. Perceperea şi interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale -
folosirea elementelor de desen tehnic, simboluri şi semne convenţionale etc.
B.1.5.4. Utilizarea adecvată a unor elemente din limbajul de specialitate conform STAS-
ului.
B.1.5.5. Descifrarea unor simboluri şi a morfologiei motivelor, ornamentelor populare în
decorurile pieselor vestimentare, textilelor de interior, obiectelor de uz casnic etc.
B.1.6. Capacităţi praxiologice
B.1.6.1. Utilizarea obiectelor de muncă, a dispozitivelor, a aparatelor şi a tehnicii de uz
casnic.
B.1.6.2. Perceperea adecvată a noţiunilor de “calitate” şi “economie”.
B.1.6.3. Trăsături individuale - tenacitatea, sîrguinţa - ca bază pentru adaptarea personalităţii
în activitatea economică.
B.1.6.4. Formarea convingerii, că toate tehnologiile sînt în folosul omului.
B.1.6.5. Afirmarea eu-lui prin cultivarea motivaţiei muncii, a atitudinii pozitive faţă de
proprietate, a disciplinei şi a esteticii muncii, a hărniciei.
B.1.6.6. Dezvoltarea curiozităţii, a interesului şi dorinţei de cunoaştere, componente
necesare pentru promovarea în viaţă a personalităţii. 3.1.6.7. Educaţia unei atitudini interogative.
B.1.7. Capacităţi psihomotrice
B.1.7.1. Capacităţi motrice generale.
B.1.7.2. Capacităţi motrice fine.
B.1.7.3. Ritmul de lucru.
C.1. Atitudini
C.1.1. Manifestarea conştiinţei de apartenenţă la comunitatea naţională (arta tradiţională -
meşteşugăritul).
C.1.2. Respectul valorilor general-umane, sociale, economice, culturale, ştiinţifice etc.
C.1.3. Exercitarea drepturilor şi datoriilor de a munci şi de studiu.
C.1.4. Rigoarea, obiectivitatea şi spiritul critic faţă de sine şi faţă de produsul muncii
personale.
C.1.5. Educaţia tehnologică.
C.1.6. Cultivarea dragostei pentru frumos, pentru păstrarea şi valorificarea creaţiei populare
C.1.7. Formarea atitudinii grijulii faţă de patrimoniul naţional.
OBIECTIVELE LA CUNOŞTINŢE (CLASELE I-IV)
I II III IV
A.1.1.1. Cunoştinţe generale Informaţii despre Înţelegerea muncii ca o
Informaţii generale despre calitatea muncii. integrarea şi cooperarea necesitate vitală.
despre muncă - izvorul în muncă.
proprietăţii personale şi
publice.
A.1.1.2. Informaţii despre unele Cunoaşterea realităţilor Cunoaşterea domeniilor
Noţiuni elementare domenii concrete de generale dintre în care se aplică
despre modelare şi modelare şi construcţii. modelare şi construire. modelarea şi
construire, folosind construcţiile.
cartonul, hîrtia, pînza,
fire textile, lut etc.
A.1.1.3. Noţiunii generale Cunoştinţe generale Informaţii despre
Cunoştinţe despre despre proprietăţile despre producerea şi posibilităţile de
materii prime utilizate materiilor prime utilizarea materiilor substituire a materiilor
într-un anumit gen de utilizate într-un anumit prime. prime în funcţie de
activitate. gen de activitate. restricţii şi necesităţi.
A.1.1.4. Noţiuni generale despre Cunoaşterea elementară Informaţii despre logica
Noţiuni generale despre logica tehnologică: a algoritmului de de confecţionare a unui
operaţiile de tăiere, proiectare, confecţionare. articol simplu.
lipire, îndoire, confecţionare (...),
asamblare etc. evaluare.
Informaţii despre
ordinea efectuării
operaţiilor.
A.1.1.5. Informaţii despre marile Cunoştinţe despre Înţelegerea rolului
Informaţii despre marile descoperiri ale secolelor descoperirile secolului ştiinţei şi tehnicii în
invenţii ale omenirii: 18-20. 20. viaţa omului.
roata, focul, planul
înclinat, ceasul...
A.1.1.6. Date generale despre Cunoştinţe despre Informaţii elementare
Informaţii despre evoluţia metodelor de metodele tradiţionale de despre tehnologiile
procedeele elementare modelare şi construire. modelare şi construire. moderne de modelare:
ale modelării şi folosirea computerului,
construirii. a băncilor de
informaţii...
A.1.1.7. Imagini din elementele Informaţii despre Noţiuni generale despre
modelelor tradiţionale. modele concrete în modelare în arta
meşteşugărit. tradiţională de obţinere
şi prelucrare a firelor
textile naturale, a
texturii, broderiei,
ceramicii, împletirii din
fire textile.
A.1.1.8. Informaţii elementare Cunoştinţe despre Cunoştinţe despre
Noţiuni elementare de despre tehnici şi posibilitatea alegerii tehnici simple de
tehnici şi tehnologii detehnologii concrete de tehnicilor şi modelare şi construire,
modelare. modelare şi construire, tehnologiilor simple de confecţionare şi
cusături, croşetare, modelare şi construire, decorare.
preparare. aplicaţii decorative.
A.1.2.1. Cunoaşterea regulilor Noţiuni despre regulile Cunoştinţe despre
Noţiuni generale despre de folosire a de organizare a locului organizarea şi
securitatea muncii. instrumentelor: de muncă. întreţinerea ordinii la
foarfecă, ac, croşetă, locul de muncă în
andrele, cleşte, cuţit etc. funcţie de tipul de
activitate.
A.1.2.2. Noţiuni despre
A.1.2.3. aptitudinile şi
A.1.2.4. capacităţile proprii
referitoare la activităţile
de modelare, construire,
confecţionare, decorare,
împletire.
Cunoştinţe generale Cunoştinţe despre Informaţii despre modul Noţiuni despre modul
despre modul de modul de organizare a de organizare a clasei la de organizare a
organizare a locului de muncă. lucrul manual. atelierului şcolar.
activităţilor şi
acţiunilor.
B.1.3.1.

MODULUL “CULINĂRIA”
STRUCTURA MODULULUI
Studierea culinăriei în şcoala de cultură generală, atît în clasele primare, cît şi în clasele
gimnaziale (din cl. a II-a şi pînă în cl. a IX-a) reprezintă o necesitate vitală a cerinţele
învăţămîntului contemporan.
Pregătirea alimentelor s-a perfecţionat continuu, devenind treptat ştiinţă şi artă culinară.
Fiecare popor a ajuns la un specific al său în materie de bucătărie. Aceasta a depins atît de
alimentele pe care le-a avut la dispoziţie, cît şi de experienţa proprie, pe care a dobîndit-o în
decursul timpului.
Bucătăria face parte din domeniile în care este nevoie de cunoaşterea şi respectarea unor
reguli şi principii capabile să ferească pe cel care găteşte să producă lucruri absurde: neigienice, dar
şi să-l ajute să dea frîu liber imaginaţiei.
Una din principalele condiţii ale măiestriei culinare constă în folosirea şi păstrarea calităţilor
naturale ale alimentelor.
Activitatea în bucătărie impune respectarea cu stricteţe a măsurilor generale de igienă
precum şi a unor norme şi cerinţe specifice legate de condiţiile în care se desfăşoară munca de
preparare a bucatelor.
În toate fazele tehnologice preparatele culinare pot suferi o contaminare cu microbi, dac nu
se iau măsuri de respectare strictă a igienei.
Pe parcursul studierii acestui domeniu se vor preda şi învăţa următoarele conţinuturi:
- noţiuni despre o bucătărie şi o bună alimentaţie (păstrarea produselor alimentare
verificarea calităţii produselor alimentare, tehnologii culinare).
- normele sanitar-igienice la prepararea şi consumarea bucatelor (igiena personală,
prevenirea contaminări, utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor).
- alcătuirea meniului (ordonînd preparatele culinare, avînd în vedere valoarea nutritivă,
gustul etc.).
- prelucrarea culinară a produselor alimentare (prelucrarea primară a produselor alimentare -
curăţirea, desfacerea, tăierea, alegerea, fărîmiţarea etc., prelucrarea termică - fierberea, prăjirea,
coacerea).
Pe parcursul studiului elevii acumulează informaţii despre bucătărie, sănătate şi tehnica
securităţii, despre dietetică şi longevitatea vieţii umane etc., în rezultat elevii manifestă anumite
capacităţi şi deprinderi individuale.
În clasele primare elevii se vor familiariza cu utilajul bucătăriei, cu normele sanitar-igienice
cu principalele produse alimentare de origine vegetală şi animală, cu însemnătatea apei, pîinii şi
sării în alimentaţia omului.
Elevii vor afla despre rolul alimentelor în viaţa omului, vor acumula experienţă, priceperi şi
deprinderi de îngrijire şi utilizare a tacîmurilor şi dispozitivelor, se vor familiariza cu normele de
igienă personală, cu regulile de conduită la masă, cu modalitatea preparării celor mai simple bucate.
Indiferent de nivelul general de dezvoltare al elevului, e bine să aibă un minim de cunoştinţe
despre compoziţia alimentelor şi să cunoască rolul şi locul (destinul) lor în organism. E bine să ştie
ce legătură este între alimentaţie şi starea de sănătate şi de boală a organismului. Hrana constituie
materialul de construcţie pentru corpul omenesc şi e necesară organismului pentru creşterea şi
refacerea lui. Hrana serveşte drept sursă de energie, pe care omul o cheltuieşte pentru funcţionarea
organelor (inima, plămînii etc.). Deci hrana îndeplineşte în organism un rol dublu: plastic şi
energetic.
Alimentele studiate şi analizate, indiferent de aspectul lor exterior, s-au dovedit a fi formate
din următoarele componente: proteine, grăsimi, vitamine, elemente minerale, apă, fibre alimentare,
alcool.
O bună parte din bolile care afectează organismul îşi are originea într-o alimentaţie
monotonă sau în excesele alimentare. Pentru a evita producerea bolilor trebuie să se cunoască
normele alimentaţiei echilibrate.
Astăzi, se ştie exact care sînt nevoile organismului şi ce elemente îi sînt indispensable.
Trebuie să se stabilească şi caloriile necesare raţiei zilnice de consum a omului (a copilului)
ţinînd cont de vîrstă, condiţiile de activitate (de muncă), natura activităţii etc.
Orice exces alimentar antrenează după sine o oboseală a muşchilor, organelor interne, iar
sistemul glandular este suprasolicitat prin cantităţi de alimente absorbite. Nevoile de calorii se
situează pe primul plan şi ea variază în limite largi de la un individ la altul şi la acelaşi individ în
funcţie de starea fiziologică şi de condiţiile de mediu în care trăieşte.
Pentru evaluarea nevoilor de calorii trebuie să se cunoască factorii care influenţează
metabolismul energetic. Acestea sînt mărimea corpului, forma corpului, vîrsta, sexul, clima, stările
patologice, starea de nutriţie etc. în funcţie de aceste criterii se indică următoarele nevoi zilnice de
calorii: copiii între 7 şi 9 ani - circa 2100 calorii, între 10 şi 12 ani - 2500 calorii, între 13 şi 15 ani
-2900 calorii, între 16 şi 19 ani - 3100 calorii, la fete între 13 şi 19 ani -2500 calorii.
Apa este necesară pentru dizolvarea în organism a substanţelor nutritive, pentru reglarea
temperaturii corpului, pentru eliminarea din organism a substanţelor, de care organismul nu are
nevoie.
Pîinea există de multe mii de ani şi constituie un produs alimentar foarte important. în popor
principala hrană se consideră pîinea.
Pîinea conţine toate substanţele necesare organismului omului. O importanţă mare au şi
calităţile gustative ale pîinii.
Sarea de bucătărie este un produs alimentar absolut necesar şi joacă un rol important în
activitatea vitală a organismului. Sarea este necesară nu numai pentru gust, ci şi pentru reţinerea
apei în organism, serveşte ca material din care se formează sucul gastric.
OBIECTIVE GENERALE
Cunoştinţe Capacităţi Atitudini
- Cunoştinţe generale privind - Priceperea de a prepara unele - Atitudinea grijulie (de a nu fi
autoprotecţia în procesul bucate, mîncăruri pentru risipitor) faţă de pîine şi alte
consumului alimentar; alimentaţia de zi cu zi; produse alimentare (folosirea
- cunoştinţe privind regulile de - formarea priceperilor şi raţională şi economicoasă)
igienă şi securitate în procesul deprinderilor privind - respectul faţă de producătorii
folosirii utilajelor; comportarea în timpul servirii agricoli, faţă de producătorii de
- cunoştinţe generale privind mesei; alimente;
compoziţia şi rolul alimentelor - priceperi şi deprinderi - conştientizarea dependenţei
în alimentaţia de zi cu zi; elementare la formarea culturii dintre om, natură, societate şi
- cunoştinţe generale privind sanitar-igienice de prevenire a alimentaţie;
principiile şi regulile pentru o contaminării; - frînarea lăcomiei şi a abuzului
bună alimentaţie; - priceperea de a deosebi şi de consumare a prea multor
- cunoştinţe generale privind clasifica produsele alimentare alimente;
folosirea şi păstrarea produselor după provenienţa lor (animală, - respectul faţă de arta culinară
alimentare; vegetală); tradiţională;
- cunoştinţe generale privind - priceperi şi deprinderi de - cultivarea gustului este pentru
culinăria tradiţională şi de ritual; îngrijire şi utilizare a vaselor şi înfrumuseţarea bucatelor
- informaţii privind importanţa tacîmurilor; preparate şi servirea mesei;
vitală a apei, pîinii şi sării în - priceperea de a prepara şi a - manifestarea interesul pentru
alimentaţia omului; respecta condiţiile de arta culinară tradiţională şi de
- informaţii privind raţia şi alimentaţie dietică în anumite ritual.
regimul alimentar al elevului; perioade (recomandate de
- informaţii privind normele medic);
securităţii la exploatarea - priceperea de a prepara unele
aparatelor de încălzit; mîncăruri de post;
- informaţii privind alimentaţia - priceperea de a prepara unele
oamenilor în perioade de post. mîncăruri tradiţionale ce se
pregătesc la cele mai importante
sărbători de peste an: Crăciun,
Anul Nou, Paştele.

CULINĂRIE CLASA A II-A


Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi învăţate
Cunoştinţe: 1. Noţiuni despre hrană - Explicaţiile de rigoare privind
- informaţii privind rolul - Clasificarea produselor hrana omului; varietatea
alimentelor în hrana omului; alimentare; produselor alimentare şi
- informaţii privind importanţa - importanţa hranei în existenţa clasificarea lor după
vitală a apei, pîinii şi sării. vieţii umane. provenienţă: animală şi
Capacităţi: vegetală;
- priceperea de a distinge şi - exerciţii practice de clasificare
clasifica produsele alimentare a produselor alimentare:
după provenienţa lor. legume, fructe, produse din
Atitudini: carne, produse lactate etc.;
- atitudinea grijulie (de a nu fi - explicaţii privind însemnătatea
risipitor) faţă de pîine şi alte apei, pîinii şi sării în
produse alimentare. alimentarea omului.
Cunoştinţe: 2.Normele sanitar-igienice la - Explicaţiile de rigoare privind
- informaţii privind prepararea şi consumarea igiena personală în timpul
autoprotecţia în procesul bucatelor: servirii mesei;
consumului alimentar. - igiena personală; - verificarea respectării igienei
Capacităţi: - prevenirea contaminării; personale (dacă mîinile sînt bine
- priceperi şi deprinderi - utilizarea corectă a tacîmurilor spălate, unghiile-scurt tăiate);
elementare la formarea culturii şi dispozitivelor. - verificarea stării sănătăţii
sanitar-igienice de prevenire a elevilor (elevii bolnavi nu pot fi
contaminării; admişi la lecţii);
- priceperi şi deprinderi de - explicaţiile de rigoare privind
îngrijire şi utilizare a tacîmurilor respectarea normelor sanitar-
şi dispozitivelor; igienice în timpul preparării şi
- deprinderi practice de consumării bucatelor;
respectare a igienei personale. - explicaţiile de rigoare privind
Atitudini: calitatea bucatelor preparate;
- dezvoltarea atitudinii grijulii - exerciţii practice de utilizare
pentru propria sănătate şi cea a corectă a tacîmurilor şi
colegilor. dispozitivelor necesare: linguri,
cuţite, furculiţe, farfurii, ceşti
etc.
Capacităţi: 3. Regulile de comportare la - Explicaţiile de rigoare privind
- priceperea de a se comporta masă comportarea la masă – regulile
civilizat la masă; de comportare privind respectul
Atitudini: faţă de comeseni;
- respectul faţă de oamenii ce - respectul faţă de cei care au
produc alimentele. preparat bucatele, faţă de
stăpînii casei etc.
Cunoştinţe: 4. Prelucrarea culinară a - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoştinţe privind buna produselor alimentare prelucrarea culinară a
organizare a alimentaţiei - tartine; produselor alimentare:
(calitatea produselor alimentare, - băuturi. - prelucrarea primari
raţionul, etc.); (sortarea, alegerea separarea,
- informaţii privind folosirea şi curăţirea desfacerea, tăierea lor
păstrarea produselor alimentare; etc.);
- informaţii succinte despre raţia - prelucrarea termică (fiertul,
şi regimul alimentar al elevului; prăjitul, coptul);
- cunoştinţe elementare privind - prepararea tartinelor din
servirea mesei. diverse alimente (la preferinţă),
Capacităţi: alimente din carne, peşte,
- priceperea de a prepara tartine; legume, fructe, produse lactate
- priceperea de a respecta etc.
normele de comportare la - activităţi practice la aşezarea
servirea mesei. tartinelor pe farfurii, la
Atitudini: repartizarea farfuriilor pe mese,
- dezvoltarea atitudinii grijulii la repartizarea paharelor cu
pentru respectarea tehnologiilor băutură (ceai, lapte, suc,
de prelucrare a produselor compot);
alimentare. - activităţi practice ce include
participarea copiilor la
strîngerea şi spălarea tacîmurilor
după servirea mesei.
CLASA A III-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Noţiuni despre o bună - Explicaţii de rigoare privind
- cunoaşterea informaţiei bucătărie şi o bună hrana omului, clasificarea
privind calitatea produselor alimentaţie produselor alimentare după
alimentare folosite în prepararea - Păstrarea produselor provenienţă;
bucatelor; alimentare; - explicaţiile de rigoare privind
-cunoaşterea unor condiţii de - verificarea calităţii produselor condifiile de păstrare ale
păstrare pe termen lung a alimentare. produselor alimentare pe termen
produselor alimentare; lung (cerealiere, făină, crupe
- cunoaşterea produselor etc.);
alimentare ce se cultivă în - determinarea termenului de
localitatea natală. păstrare a unor produse
Capacităţi: alimentare ce au o durată de
- dezvoltarea priceperii de a păstrare mai lungă;
determina calitatea unor - organizarea unei excursii
produse alimentare după aspect, pentru a vedea în ce condiţii se
miros, gust etc.; păstrează produsele alimentare
- formarea priceperii de a păstra în prezent şi, dacă există un
unele produse alimentare uşor muzeu al satului, în ce condiţii
alterabile pe un anumit termen se păstrau în trecut;
(prin congelare, la rece etc.); - explicaţii de rigoare privind
Atitudini: necesitatea vitală a apei, pîinii şi
- cultivarea dragostei pentru sării în alimentaţia omului;
muncă; - de determinat termenul de
-dezvoltarea atitudinii grijulii păstrare a unor produse
faţă de bogăţiile naturale ale alimentare uşor alterabile şi
plaiului natal. condiţiile necesare de a se
păstra nealterate;
- exerciţii practice de a
determina calitatea ouălor:
foarte proaspete- 1-2 zile,
proaspete - pînă la 15zile şi 30
zile la rece (experienţă cu
introducerea ouălor într-un vas
cu apă caldă sau sărată.
Cunoştinţe: 2. Normele sanitar-igienice la - Recapitularea cunoştinţelor
- cunoaşterea normelor sanitar- prepararea şi consumarea anterior acumulate privind
igienice ce trebuie respectate în bucatelor respectarea normelor sanitar-
procesul preparării bucatelor; - Igiena personală; igienice de prevenire a
- cunoaşterea condiţiilor şi - prevenirea contaminării; contaminării;
tehnologiilor necesare pentru - utilizarea corectă a tacîmurilor - verificarea stării sănătăţii
prepararea unor bucate (cel mai şi dispozitivelor. elevilor;
des întrebuinţate). - explicaţiile de rigoare privind
Capacităţi: normele sanitar-igienice în
- dezvoltarea deprinderii de timpul preparării şi consumării
autoprotecţie în procesul bucatelor;
consumului alimentar; - explicaţiile de rigoare privind
- dezvoltarea priceperilor şi respectarea condiţiilor şi
deprinderilor elementare la tehnologiilor de preparare a
formarea culturii sanitar- bucatelor;
igienice de prevenire a - determinarea calităţii
contaminării; bucatelor preparate după
- dezvoltarea priceperii şi aspect, gust şi miros;
deprinderii de îngrijire şi - activităţi practice de păstrare
utilizare a tacîmurilor şi în curăţenie a încăperii,
dispozitivelor; vaselor, tacîmurilor şi
- dezvoltarea priceperii de a dispozitivelor;
determina calitatea bucatelor - explicaţii de rigoare privind
după aspect, miros şi gust. metodele şi măsurile ce se
întreprind pentru a menţine în
ordine şi curăţenie încăperea
(bucătăria), vasele, tacîmurile,
utilajele, dispozitivele.
Cunoştinţe: 3. Regulile de comportare la Recapitularea cunoştinţelor
- cunoaşterea regulilor de masă anterior acumulate privind
comportare civilizată la masă regulile de comportare la masă;
(respectul faţă de stăpînii casei, - exerciţii practice de utilizare
faţă de comeseni, utilizarea corectă a tacîmurilor şi
corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor.
dispozitivelor).
Capacităţi:
- dezvoltarea deprinderii de a
utiliza corecttacîmurile şi
dispozitivele, de a se comporta
frumos la masă.
Cunoştinţe: 4. Prelucrarea culinară a - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea bunei organizări a produselor alimentare prelucrarea culinară a
almentaţiei (cunoaşterea calităţii (prelucrare primară, prelucrare produselor alimentare:
produselor alimentare şi termică) prelucrarea primară (selectarea,
raţionul); - Salată din crudităţi (legume spălarea, curăţirea etc.),
- cunoaşterea condiţiilor de crude); prelucrarea termică şi
folosire şi prelucrare primară a - salată din legume ferte şi alte amenajarea, înfrumuseţarea;
produselor alimentare; produse alimentare. - activităţi practice în echipă la
- cunoaşterea bunei conduite în pregătirea şi selectarea
timpul servirii mesei; legumelor crude pentru salată;
- cunoaşterea importanţei - explicaţi cum se vor tăia
legumelor în alimentaţia cu legumele;
vitamine a organismului. - activităţi practice în echipă la
Capacităţi: tăierea legumelor şi pregătirea
- dezvoltarea priceperii de a salatei;
prepara salată din crudităţi - activităţi practice la aranjarea
(legume crude) şi salată din salatei în farfurii şi la
legume fierte şi alte produse amenajarea mesei;
alimentare; - activităţi practice în echipă la
- dezvoltarea priceperii de a spălarea şi selectarea
înfrumuseţa salata şi alte bucate legumelor pentru a le fierbe;
pentru a servi frumos masa; - activităţi practice la
- dezvoltarea priceperii de a pregătirea produselor
aprecia calitatea bucatelor după alimentare necesare pentru a
gust şi miros. prepara salată din legume fierte
Atitudini: şi alte produse alimentare (ouă
- cultivarea gustului estetic şi a fierte, salam, maioneză etc.);
bunului simţ. - pregătirea salatei şi
amenajarea farfuriilor,
înfrumuseţarea etc.
CLASA A IV-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Noţiuni despre o bună Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea informaţiei bucătărie şi o bună condiţiile de păstrare a
privind calităţile nutritive şi alimentaţie produselor culinare (boboase,
conţinutul produselor - Păstrarea produselor cereale, crupe, făină etc.)
alimentare; alimentare; - determinarea termenului de
- familiarizarea cu condiţiile şi - verificarea calităţii produselor păstrare a unor produse
tehnologiile de păstrare pe alimentare. alimentare ce au o durată de
termen lung a unor produse păstrare mai lungă;
alimentare; - explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea produselor condiţiile de păstrare ale
alimentare ce se cultivă (cresc) produselor alimentare uşor
în zonă şi în Moldova; alterabile (produse lactate,
- cunoaşterea unor metode de produse din carne, peşte);
verificare a calităţii produselor - determinarea termenului de
alimentare. păstrare şi condiţii necesare ca
Capacităţi: să se păstreze nealterate unele
- dezvoltarea priceperii de a produse uşor alterabile;
determina calitatea unor - organizarea unei excursii
produse alimentare după aspect, pentru a vedea în ce condiţii se
gust, miros etc. păstrează unele produse
- dezvoltarea priceperii de a alimentare la depozitele
păstra unele produse alimentare combinate frigorifere etc.;
uşor alterabile pe un termen mai - activităţi practice de verificare
lung prin conservare, uscare etc. a calităţii unor produse
Atitudini: alimentare după aspect, miros,
- dezvoltarea atitudinii grijulii gust etc.
faţă de bogăţiile naturale ale ouă, brînză de vaci, unt,
plaiului natal. smîntînă. carne etc.
Cunoştinţe: 2. Normele sanitar-igienice la - Recapitularea cunoştinţelor
- cunoaşterea normelor sanitar- prepararea şi consumarea anterior acumulate privind
igienice ce trebuie respectate în bucatelor respectarea normelor sanitar-
procesul preparării bucatelor; - igiena personală; igienice în timpul preparării şi
- cunoaşterea condiţiilor şi - prevenirea contaminării; consumării bucatelor;
tehnologiilor necesare pentru a - utilizarea corectă a tacîmurilor - explicaţiile de rigoare privind
prepara unele bucate (cel mai şi dispozitivelor. respectarea condiţiilor
des întrebuinţate în hrana de zi tehnologiilor de preparare a
cu zi). bucatelor;
Capacităţi: - determinarea calităţii
- dezvoltarea priceperilor şi bucatelor preparate apreciind
deprinderilor elementare la gustul, mirosul, aspectul etc.;
formarea culturii sanitar- - activităţi practice în echipă la
igienice de prevenire a efectuarea şi menţinerea
contaminării; curăţeniei în bucătărie;
- dezvoltarea priceperilor şi - activităţi practice în echipă de
deprinderilor practice de întreţinere în curăţenie a
îngrijire şi utilizare a tacîmurilor utilajului, vaselor, tacîmurilor
şi dispozitivelor; şi dispozitivelor din bucătărie.
- dezvoltarea deprinderilor de
respectare a igienei personale în
timpul preparării bucatelor.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
faţă de propria sănătate şi cea a
colegilor;
- dezvoltarea dragostei pentru
curăţenie, ordine şi sănătate.
Cunoştinţe: 3. Regulile de comportare la - Recapitularea cunoştinţelor
- cunoaşterea normelor de masa anterior acumulate privind
comportare civilizată la masă comportarea în timpul mesei;
(respectul faţă de stăpînii casei, - exerciţii practice de
faţă de comeseni, utilizarea amenajare a mesei cu tacîmuri
corectă a tacîmurilor şi şi dispozitive (farfurii, pahare,
dispozitivelor). furculiţe, cuţite etc.).
Capacităţi:
- dezvoltarea deprinderii de a
utiliza corect tacîmurile şi
dispozitivele şi de comportare
corectă la masă.
Cunoştinţe: 4. Prelucrarea culinară a - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea bunei organizări a produselor alimentare tehnologia şi etapele
alimentaţiei (cunoaşterea - Prepararea tartinelor calde. tehnologice de prelucrare
calităţilor nutritive a produselor culinară a preparării tartine-lor
alimentare şi raţionul zilnic); calde;
- cunoaşterea condiţiilor de - stabilirea produselor
folosire şi prelucrare primară a alimentare necesare pentru a
produselor alimentare, prepara tartine calde (pentru
- cunoaşterea bunei conduite în cîte persoane, în ce cantitate,
timpul deservirii mesei. ustensilele şi dispozitivele
Capacităţi: necesare etc.
- dezvoltarea priceperii de a - repartizarea funcţiilor pe
prepara tartine calde: echipe de a procura produse
prelucrarea primară a franzele vechi de 1-2 zile lapte,
produselor alimentare (tăierea caşcaval, ouă, smîntînă groasă,
feliilor de franzelă de o anumită unt, untură pentru prăjit
grosime, baterea albuşului tartinele
spumă, roaderea caşcavalului, - organizarea activităţilor
muierea feliilor în lapte, practice şi repartizarea
amestecarea albuşului spumă cu funcţiilor pe echipe: tăierea
caşcavalul şi cu smîntîna, feliilor de franzelă, baterea
ungerea feliilor de franzelă), albuşurilor spumă, raderea
prelucrarea termică (prăjirea caşcavalului, amestecarea
tartinelor); albuşului cu caşcavalul şi
- dezvoltarea priceperii de a smîntîna, înmuierea feliilor de
prăji tartine aşa încît să fie franzelă în lapte, ungerea
reuşite. feliilor cu caşcavalul pregătit,
Atitudini: prăjirea feliilor în amestec de
- dezvoltarea atitudinii grijulii unt cu untură
(de a nu fi risipitori) faţă de - aprecierea gustului, calităţii
pîine şi alte produse alimentare tartinelor calde.
(folosirea raţională şi
economicoasă);
- respectul faţă de producătorii
agricoli, faţă de producătorii de
produse alimentare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Mihail N., Mihai A. Bucătărie şi sănătate. Reţete culinare. Editura tehnică, Bucureşti,
1989
1. Enache D. Bucate pentru toţi. Editura tehnică, Bucureşti, 1990
2. Jurcovan S. Carte de bucate. Editura tehnică, Bucureşti, 1987
3. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996
4. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1996

MODULUL “ARTA ACULUI” (Cusutul şi brodatul tradiţional)


STRUCTURA MODULULUI
Studierea meşteşugului şi a artei acului atît în clasele primare, cît şi în clasele gimnaziale se
va desfăşura pe criterii ştiinţifice, prioritate avînd activităţile practice, studiind următoarele domenii
de conţinut:
- obiectele ce constituie acest gen de artă popular-artistică (portul popular, obiectele de uz
casnic şi de ritual);
- tehnicile de cusut şi brodat (puncte de cusut cu funcţii rudimentare şi decorative şi puncte
de cusut cu funcţii decorative);
- materialele şi ustensilele (materiale utilizate la confecţionarea obiectelor tradiţionale şi
materialele ce se utilizează la executarea broderiilor);
- ornamentica şi cromatica tradiţională.
Domeniile de conţinut enumerate mai sus se studiază din clasa I-a şi pînă în clasa a IX-a,
începînd cu cele mai elementare noţiuni teoretice şi activităţi practice, treptat complicîndu-se de la
clasă la clasă.
Se va studia portul popular din Moldova pe zone etnografice: zona de nord, de centru, de
sud şi cea transnistreană.
Portul popular constă din:
a) costum femeiesc; găteala capului şi pieptănătura (pe vîrstă - la fete mari, la neveste tinere,
la femei bătrîne şi la mirese); cămaşa (cele două tipuri de cămăşi: cămaşa încreţită la gît şi cămaşa
cu mîneca din umăr); piesa ce acoperă corpul de la talie în jos (catrinţa, catrinţa din două părţi şi
sarafanul); brîul; încălţămintea (opinci, bocanci, cizme etc.);
b) costum bărbătesc: căciula (cuşma din pelcică de miel); cămaşa (croiala, decorul); iţarii;
brîul, încălţămintea (ca şi la femei);
c) articolele ce se purtau pe vreme rece atît de femei, cît şi de bărbaţi: bondiţa, cojocul,
sumanul, mantaua cu glugă (ciobănească), burnuzul, caţaveica cu guler de vulpe.
Obiecte de uz casnic şi ritual: ştergare (zonal - şervete, prosoape, mînişterguri); feţe de
masă, feţe de pernă, prostiri de perete, de culme etc.; milieuri, drumuri, năfrămiţe etc.
Tehnici de cusut şi brodat: puncte de cusut, tipuri de croială, etape tehnologice etc.
Materiale şi ustensile: pînză din fire textile naturale de in, cînepă, bumbac, borangic, lînă,
amestec de in şi bumbac, cînepă cu bumbac etc.; fire colorate de cusut (muline, mătase, bumbăcel
etc.), fir metalic, paiete, mărgeluţe; ace, foarfece, gherghef, caiet cu liniatura în - pătrăţele pentru
modele, cariocă, cutie pentru păstrarea ustensilelor şi pungi pentru păstrarea materialelor.
Ornamentica şi cromatica tradiţională: descifrarea şi clasificarea elementelor decorative,
motivelor populare, ornamentelor, compoziţiilor ornamentale; studierea metodelor de amplasare a
decorului pe detalii şi obiecte, ponderea, distribuirea decorului pe detalii şi obiecte, ponderea,
distribuirea decorului pe fondalul pieselor; analiza minuţioasă a aspectului estetic; cromatica
pieselor vestimentare, cromatica broderiilor.
Pe parcursul studierii acestui meşteşug popular-artistic străvechi şi tradiţional, elevii
acumulează experienţă şi aptitudini de a crea obiecte pe linia tradiţiei, li se cultivă dragostea pentru
estetic şi frumosul izvorît din moştenirea populară. Elevii vor însuşi modalităţi de executare corectă
a punctelor de cusut, vor descoperi avantajele şi valorile lor tehnice în procesul de creare a
broderiilor polimorfe şi policrome.

FORMELE PRINCIPALE DE ACTIVITATE


La predarea şi însuşirea meşteşugului şi a artei acului formele principale de activitate la
lecţiile teoretice indisolubile de activitatea practică, analiza minuţioasă a materialelor ilustrative a
mostrelor şi a obiectelor vechi, cercetări pe teren în localitate, la muzeu, la expoziţii şi tîrg de artă
populară etc.
Activitatea elevilor va fi orientată spre cercetarea fenomenului artistic popular şi a
transmiterea lui din generaţie în generaţie, o atenţie deosebită se va acorda descifrării atente a vechii
funcţii şi simboluri ale obiectelor tradiţionale. Astfel, elevii se vor familiariza cu vechea civilizaţie
spre a găsi numeroase soluţii, a percepe echilibrul şi frumosul, sensurile ei profund umane, armonia
şi optimismul cromaticii şi a decorului.
OBIECTIVE GENERALE
Cunoştinţe Capacităţi Atitudini
- Informaţii generale despre - Observarea faptelor şi a - Autoexprimarea şi
muncă, rolul şi locul muncii în fenomenelor, deprinderilor în autorealizarea prin crearea unor
societate şi în viaţa diferite acfivităţi de muncă (la obiecte cu forţele proprii,
omului;A.1.1.1. crearea obiectelor pe linia imaginaţiei şi priceperii;
- imagini despre activităţi tradiţiei);B.1.1.1. B.1.3.4.
economice;A.1.1.2. - memorarea şi reproducerea - competiţia loială - permanenta
- informaţi din domeniul priceperilorde muncă;B.1.1.2. apreciere şi discutare a
materiilor prirne şi proprietăţile - analiza şi sinteza la cercetările lucrărilor elevitor(competiţia
acestora (materiale utilizate la creaţiei popular artistice din valorilor); B.1.4.3.
crearea obiectelor ce constituie localitate, zonă; B.1.1.3. - autoaprecierea competenţelor
acest gen de artă popular- - priceperea utilizării în practică şi a vocaţiei pentru alegerea în
artistică); A.1.1.3. a unor materiale şi cunoştinţă de cauză a viitoarei
- imagini din domeniul logicii ustensile;B.1.1.4. profesii;B.1.3.5.
tehnologice şi operaţiilor - aplicarea în practică a - afirmarea Eu-lui prin
necesare prelucrării materialelor cunoştinelorşi priceperilor, cultivarea afirmaţiei muncii, a
(producerea pînzei din fire tehnologiilor la crearea unor atitudinii pozitive faţă de
naturale în condiţii de casă şi pe obiecte tradiţionale; B.1.2.1. proprietate, discilpina şi estetica
cale industrială);A.1.1.6. - rezolvarea unor probleme de muncii, hărnicia; B.1.6.5.
- informaţii generale despre ordin estetic, tehnologic prin - dezvoltarea curiozităţii,
popor, sat, oraş, despre modul metoda de incitare a interesului şi a dorinţei de
de trai, despre port, ocupaţii şi creativităţii;B.1.2.3. cunoaştere ca elemente necesare
meşteşuguri - perceperea adecvată a pentru dezvoltarea personalităţii
tradiţionale;A.1.1.7. mesajelor verbale prin elevului în viaţă; B.1.6.6.
- cunoaşterea unor tehnici şi cunoaşterea terminologiei de - educaţia unei atitudini
tehnologii de producere a ramură;B.l.5.1. înterogative, mereu în căutare şi
obiectelor de port popular, de uz - perceperea şi interpretarea dezvoltare;B.1.6.7.
casnic şi de ritual;A.1.2.4. corectă a mijloacelor - manifestarea conştiinţei de
- cunoaşterea normelor igienei comunicative neverbale apartenenţă la o comunitate
şi securitătii muncii;A.1.2.1. - utilizarea semnelor şi naţională (prin cunoaşterea
- cunoştinţe din domeniul desenelorconvenţionale; meşteşugurilor popular-artistice,
creaţiei populare şi modaliţăţii B.1.5.3. a portului popular, a obiceiurilor
de realizare a decorului, pieselor - utilizarea adecvată a unor şi tradiţiiei);C.1.1.
vestimentare, obiectelor de uz noţiuni şi componente din - respectarea valorilor general-
casnic şi de ritual;A.1.3.1. terminologia de ramură; umane, sociale, economice,
- informaţii privind utilizarea B.1.5.5. culturale, dragostea faţă de
diverselor materiale, forme, - dezvoltarea capacităţilor valorile fiinţei neamului şi
infomatică din arta tradiţională motorice generale; B.1.7.1. respectul faţă de alte culturi şi
românească;A.1.3.2. - dezvoltarea capacităţilor alte etnii; C.1.2.
motorice fine;B.1.7.2. - rigoarea, obiectivitatea şi
- formarea unor principii de spiritul critic faţă de sine şi faţă
concepere şi etapizare a de rezultatul propriei munci;
procesului de lucru; B.1.3.3. C.1.4.
- formarea unei experienţe şi a - educaţia ecologică şi dragostea
ritmului de lucru; B.1.7.3. fată de plaiul natal;C.1.5.
- cultivarea dragostei de faimos
de păstrarea şi valorificarea
creaţiei populare, a
meşteşugurilor
traditionale;C.1.6.
- formarea atitudinii grijulii faţă
de patrimoniul national;C.1.7.
CLASA I
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Obiectele de artă popular- - Povestiri verbale şi explicaţii
- să cunoască din ce piese este artistică privnd modul de trai din trecut
compus costumul bărbătesc din a) portul popular din zona în localitate, în satele
zona respectivă (denumirea respectivă: învecinate;
pieselor şi funcţiilor practice); - costum femeiesc; - explicaţii privind componenţa
- să cunoască obiectele de uz - costum bărbătesc; portului popular din zona
casnic şi de ritual din localitatea - îmbrăcămintea capului; respectivă: costumul femeiesc,
dată (denumirea şi funcţiile lor - cămăşi; costumul bărbătesc;
utilitare). - piese ce se poartă de la talie în - prezentări ilustrative ale
Capacităţi: jos; articolelor vestimentare;
- să poată clasifica articolele - brîu, încălţăminte; - excursie la muzeul din
vestimentare tradiţionale după b) obiectele de uz casnic şi de localitate (dacă acesta există);
denumire, funcţie, sex; ritual: - vizionarea unor expoziţii de
- să poată face scurte prezentări - ştergare (prosoape); artă populară;
verbale privind utilizarea - milieuri; - memorarea denumirilor
ştergarelor, milieurilor, feţelor - feţe de masă etc. obiectelor de port popular;
de masă etc., la amenajarea determinarea funcţiilor utilitare
interiorului. (cum se poartă);
Atitudini: - memorarea unor repere ce
- dezvoltarea interesului pentru caracterizează aspectul
studierea pieselor de port tradiţional al portului popular,
popular, a obiectelor de uz din zonă.
casnic şi de ritual din localitate - memorarea unor repere ce
(zonă); caracterizează aspectul
- dezvoltarea interesului pentru tradiţional al obiectelor de uz
cunoaşterea modului de trai din casnic şi de ritual (ştergare, feţe
trecut în localitate. de masă, milieuri, năfrămiţe
etc.).
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Prezentarea diverselor bucăţi
- să cunoască unele materiale - pînză din fire textile naturale de pînză din fire textile naturale;
(pînza din fire naturale) pe care de in, cînepă, bumbac, lînă etc.; - explicaţii privind modul de
se execută broderiile - fire colorate de cusut (muline); obţinere a firelor textile naturale
tradiţionale şi unele materiale - aţă albă subţire de mosorel; şi utilizarea lor la ţesutul pînzei;
(fire colorate) cu care se execută - ace, foarfece, gherghef (cerc - explicaţii privind utilizarea
broderiile; de fixat pînza). pînzei la confecţionarea
-să cunoască provenienţa firelor obiectelor tradiţionale (articole
textile naturale (cînepă, in, vestimentare, obiecte de uz
bumbac, lînă, mătasă); casnic şi de ritual
- să cunoască normele de - explicaţiile de rigoare privind
securitate în procesul utilizării materialele şi ustensilele
acului, foarfecelor etc. necesare pe care trebuie să le
Capacităţi: pregătească elevii pentru
- să priceapă a păstra în bună activităţile practice;
stare şi condiţii adecvate - explicaţiile de rigoare privind
materialele şi ustensilele normele de igienă şi securitate a
necesare; muncii;
- să poată clasifica pînza după - exerciţii practice în echipă de a
aspect, grosime şi textură (pînză privi, pipăi diverse bucăţi de
deasă, rară, subţire, groasă, pînză, şi a le clasifica după
netedă, creaţă). textură, aspect şi grosime;
Atitudini: - exerciţii practice în echipă
- dezvoltarea atitudinii grijulii pentru a demonstra în ce mod şi
pentru păstrarea în condiţii condiţii se pot păstra materialele
adecvate a materialelor şi şi ustensilele.
ustensilelor;
- dezvoltarea atitudinii
economicoase (de a nu risipi în
zădar) faţă de materialele
utilizate.
Cunoştinţe: 3. Tehnici de cusut şi brodat: - Explicaţii privind pregătirea
- să cunoască modalităţile de - însăilătură; pentru lucru, introducerea
executare a punctelor | de cusut - punctul înaintea acului; firului de aţă în ac, ce
pe fire numărate: găurele - punctul tighel; dimensiune trebuie să aibă firul
simple, punctul înaintea acului, - găurele simple; de aţă, cum se ţine pînza etc. (un
punctul tighel, cruciuliţe. - cruciuliţe. capăt de aţă din ac trebuie să fie
Capacităţi: tot timpul mai scurt);
- să poată executa practic - explicaţiile de rigoare privind
punctele de cusut pe fire modalităţile de executare a
numărate: găurelele simple, punctelor de cusut pe fire
punctul înaintea acului, tighel, numărate: punctul înaintea
ruciuliţe; acului, găurele simple, punctul
- să poată comenta ce puncte de tighel, cruciuliţe;
cusut şi brodat a învăţat să - activităţi practice cu explicaţii
execute. individuale în procesul
Atitudini: executării practice a punctelor
- dezvoltarea responsabilităţii de cusut prevăzute mai sus;
faţă de corectitudinea executării - activiţăţi practice de executare
lucrului practic; a punctului cruciuliţă
- dezvoltarea interesului pentru (executarea unei linii drepte la
a duce lucrul început la bun fiecare parte a năfrămiţei cu
sfîrşit. ajutorul cruciuliţelor) (*);
- activităţi practice de a tivi
marginile năfrămiţei cu ajutorul
găurelelor, executînd toate
etapele: extragerea firelor (2-3)
lăsînd 2 cm de la margine,
îndoirea şi însăilarea marginilor
năfrărniţei în miniatură) (**).
Cunoştinţe: 4. Ornamentica şi cromatica - Prezerrtarea unor elemente
- să cunoască unele elemente tradiţională decorative simple: linii, vîrste,
decorative utilizate în broderii, - Linii punctate, drepte, vîrste; linia frîntă (zigzagul) utilizate la
la decorarea ceramicii, textilelor - culorile de bază utilizate la decorarea obiectelor
etc.; confecţionarea obiectelor tradiţionale;
- să cunoască culorile tradiţionale. - prezentarea culorilor de bază
tradiţionale ale obiectelor ale matertalelor utilizate la
vestimentare de port popular, a confecţionarea articolelor
obiectelor de uz casnic şi de vestimentare, la executarea
ritual. broderiilor;
Capacităţi: - activităţi practice de amplasare
- să poată executa practic unele a unui decor pe fondalul
elemente decorative: linii băsmăluţei (năfrămiţă mică);
punctate, linii drepte pe fondalul - exernple de a combina reuşit
unei batistuţie cu ajutorul două-trei culori (*);
punctelor de cusut; - exemple de culori, care fiind
- să poată utiliza două culori la puse alături nu armonizează
decorarea unei batistuţe cu între ele (**);
elemente decorative simple - cercetarea unor obiecte vechi
(linii). tradţionale din casa părintească
Atitudini: şi prezentarea lor în faţa clasei
- dezvoltarea dragostei pentru (*)
frumosul izvorît din moştenirea
populară; (*) – activităţi practice pentru
- dezvoltarea interesului pentru nivelul II,
studierea creaţiei populare. (**) – activităţi practice pentru
nivelul III.

CLASA A II-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Obiectele de artă popular- - Povestiri şi explicaţii privind
- să cunoască aspectul şi artistică modul de trai din trecut în
denumirile pieselor vestimentare a) portul popular din zonă: localitate (în satele învecinate)
ce alcătuiesc costumul femeiesc - costum femeiesc; şi demonstrări ilustrative privind
şi costumul bărbătesc din zonă: - costum bărbătesc; unele ocupaţii tradiţionale din
îmbrăcămintea capului, cămaşa, - obiectele ce se purtau pe gospodăriile ţărăneşti;
piesa ce acoperă corpul de la vreme rece; - recapitulanea cunoştinţelor
talie în jos, brîul, încălţămintea; b) obiectele de uz casnic şi de anterior formate privind portul
- să cunoască aspectul şi ritual: popular din zonă (cum au înţeles
denumirile obieclelor de uz - ştergare (prosoape); elevii);
casnic şi de ritual din localitate - milieuri, - explicaţiile de rigoare privind
(zonă). - feţe de masă etc. componenţa unui costum
Capacităţi: bărbătesc şi a unui costum
- să poată face prezentări femeiesc: aspectul pieselor
verbale privind portul popular definitorii, denumirile şi modul
din zonă, comentînd utilizării lor (cum se poartă);
- aspectul tradiţional şi - explicaţiile de rigoare privind
componenţa costumului piesele vestimentare ce se
femeiesc şi bărbătesc, utilizînd purtau pe vreme răcoroasă atît
denumirile corecte ale pieselor de femei cît şi de bărbaţi;
vestimentare; - recapitularea cunoştinţelor
- să poată face scurte prezentări anterior formate privind aspectul
verbale privind obiectele de uz tradiţional al obiectelor de uz
casnic şi de ritual, comentînd casnic şi de ritual;
aspectul, utilizarea lor la - punctarea unor repere privind
ceremonii şi la împodobirea aspedul tradiţional al pieselor
locuinţei. vestimentare de port popular al
Atitudini: obiectelor de uz casnic şi de
- dezvoltarea interesului pentru ritual, din zonă;
studierea pieselor de port - exerciţii practice privind
popular a obiectelor de uz studierea şi analiza unor obiecte
casnic şi pe ritual din localitate vechi aflate în localitatea dată.
(zonă);
- dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea moduiui de trai din
trecut în localitate (zonă).
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Să se explice elevilor ce fel de
- să cunoască unele proprietăţi - pînză din fire naturale de in, pînză este bună pentru a se
ale pînzei utilizate la cînepă, bumbac, lînă etc. (cu executa broderii pe fondalul ei
confecţionarea obiectelor cu textura rară); (pînza trebuie să fie de culoare
decor brodat (aspectul, textura, - fire colorate de cusut (muline); albă, durabilă, cu textura rară,
durabilitatea, culoarea, - aţă albă subţire de mosorel; grosimea şi densitatea firelor din
provenienţa); - ace, foarfece, gherghef etc. urzeală şi bătătură trebuie să nu
- să cunoască calităţile necesare difere);
pe care trebuie să le întrunească - să se explice elevilor care fire
materialele utilizate la colorate sînt bune pentru a putea
confecţionarea unor obiecte executa broderii (să fie durabile,
tradiţionale. să nu se scămoşească în
Capacităţi: procesul lucrului, să nu iasă
- să priceapă a determina culoarea la spălat);
calitatea pînzei şi a firelor - exerciţii practice de a
colorate; determina dacă pînza este
- să priceapă a păstra în bună durabilă (dacă firele din pînză se
stare şi condiţii adecvate extrag uşor şi nu se rup repede -
materialele şi ustensilele pînza este durabilă);
necesare pentru activătăţile - activităţi practice de cercetare
practice de învăţare. a texturii pînzei; privirea cu
Atitudini: atenţie, pipăirea (pînza poate fi
- dezvoltarea atitudinii grijulii groasă, subţire, netedă, creaţă,
pentru păstrarea în condiţii deasă; rară etc.);
adecvate a materialelor şi - cercetarea firelor colorate dacă
ustensilelor; corespund cerinţelor dorite: se
- dezvoltarea atitudinii umezesc un pic, apoi se învelesc
economicoase pentru cu o bucăţică de pînză albă, se
materialele utilizate la strîng bine ca să iasă apa şi apoi
confecţionarea obiectelor. se cercetează pînza dacă nu au
rămas urme de vopsea.
Cunoştinţe: 3. Tehnici de cusut şi brodat: - Recapitularea cunoştinţelor
- să cunoască toate etapele - însăilătura; anterior formate privind
tehnologice de confecţionare a - punctul înaintea acului; modalitatea executării punctelor
unei băsmăluţe: croirea drept pe - punctul tighel; de cusut pe fire numărate:
fir; extragerea firelor pentru - găurele simple; punctul înaitea acului, găurele,
executarea găurelelor; îndoirea - cruciuliţe. tighel;
şi însăilarea marginilor; - explcaţiile de rigoare privind
executarea găurelelor şi apoi etapele de tivire a marginilor
executarea decorului; băsmăluţei: croirea drept pe fir
- cunoaşterea modalităţilor de (sau îndreptarea marginilor dacă
executare a punctelor de cusut: acestea au fost tăiate strîmb);
însăilătura, punctul înaintea extragerea a 2-3 fire lăsînd 2 cm
acului, punctul teghel, de la margine, îndoirea de două
cruciuliţe, găurele. ori a marginilorşi fixarea cu
Capacităţi: ajutorul însăilăturii aşa încît
-să poată executa practic îndoitura să nu depăşească
însăilătura îndoiturii marginilor cîmpul de executare a
unei năfrămiţe (băsmăluţe), aşa găurelelor;
încît îndoitura să fie fixată bine - executarea practică a tuturor
şi să nu depăşească cîmpul etapelor de tivire a marginilor
pregătit pentru găurele; năfrămiţei cu ajutorul
- să poată executa practic găurelelor;
punctele de cusut: găurele, - executarea practică a decorului
punctul înaintea acului, tighel, alcătuit din elementul decorativ
cruciuliţă; zigzagul cu ajutorul cruciuliţelor
- să poată executa practic un pe fondalul năfrămiţei;
fragment de zigzag cu ajutorul - executarea unui motiv popular
cruciuliţelor. simplu alcătuit dintr-un singur
Atitudini: element decoratv transpus în
- dezvoltarea responsabilităţii formă de “X” la un colţ al
pentru îndeplinirea corectă şi cu năfrămiţei;
acurateţe a lucrărilor practice la - executarea unui motiv popular
confecţionarea unei băsmăluţe simplu alcătuit din două
cu decor brodat. elemente diferite la centrul
năfrămiţei (**);
- lucrări practice la finsarea unei
năfrămiţe cu broderii simple şi
uşoare, înlăturarea lacunelor şi
aducerea la un aspect estetic.
Cunoştinţe: 4. Ornamentica şi cromatica - Recapitularea cunoştinţelor
- cunoaşterea unor elemente tradiţională privind studierea elementelor
decorative (linii, vîrste, - Elemente decorative: linii, decorative (denumirea şi
gigzaguri, petale, frunze etc.) vîrste, zigzaguri, frunze, petale reprezentarea lor pe hîrtia cu
utilizate în broderiile şi etc.; liniatură în pătrăţele);
decorurile tradiţonale; - amplasarea unui décor simplu - cercetarea decorurilor pentru a
- să cunoască unele repere ce pe fondalul unei năfrămiţe; găsi noi elemente decorative
caracterizează cromatica - combinarea şi utilizarea (zigzag, frunze, petale, etc.);
tradiţională a portului popular culorilor. - explicaţiile de rigoare privind
(fondalul alb al pînzei pieselor executarea elementelor
vestimentare, decorate cu decorative pe hîrtia cu liniatură
broderii sobre cu negru şi roşu - în pătrăţele cu cariocă;
culori de bază etc.). - activităţi practice independente
Capacităţi: cu executarea zigzagului pe
- să poată reprezenta pe hîrtia cu hîrtie;
liniatură în pătrăţele cîteva - explicaţii şi exerciţii de
elemente decorative şi să poată formare a colţului în aşa fel ca
comenta ce reprezintă; zigzagul să continue pe
- să priceapă a stabli locul pe următoarea latură şi colţul să fie
năfrămiţă unde va fi amplasat simetric;
decorul. - executarea unui motiv popular
Atitudini: simplu pe hîrtia cu liniatura în
- dezvoltarea dragostei pentru pătrăţele;
frumosul izvorît din moştenirea - exerciţii practice de a combina
populară; reuşit 2-3 culori (avînd fire
- dezvoltarea interesului pentru colorate de diferite culori să se
studierea creaţiei populare. alcătuiască diferite combinări de
culori punîndu-le alături pe un
fundal alb).
CLASA A III-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Articole vestimentare de - Explicaţii de rigoare şi
- cunoşterea aspectului port popular, obiecte de uz prezentarea costumului femeiesc
tradiţional din zona respectivă casnic şi de ritual: şi bărbătesc din zona dată;
(să cunoască din ce piese e - costum femeiesc şi costum - organizarea unei excursii la
constituit costumul femeiesc şi bărbătesc din zona respectivă; muzeul din localitate, la oameni
costumul bărbătesc, denumirea - obiecte vestimentare ce se bătrîni care păstrează obiecte
pieselor, funcţiile practice, purtau pe vreme răcoroasă; tradiţionale vechi, fotografii
aspectul, din ce material); - ştergare, feţe de masă, etc.;
- cunoaşterea provenienţei şi năfrămiţe, milieuri etc. - determinarea denumirilor
modului de prelucrare şi articolelor de port popular şi
obţinere a materialelor ce se care sînt funcţiile lor practice,
utilizează la confecţionarea din ce materiale sînt
articolelor de port popular, de uz confecţionate, care sînt
casnic şi de ritual. metodele şi etapele tehnologice
Capacităţi: de creare a obiectelor
- dezvoltarea capacităţii de a tradiţionale;
face prezentări verbale a - Explicaţiile de rigoare privind
modului de trai din trecut şi decorul şi cromatica ce se aplică
prezent din localitatea dată la împodobirea obiectelor
(natală); tradiţionale, descoperirea
- dezvoltarea capacităţii de a metodelor cu care se lucrează
face scurte prezentări verbale a broderiile.
unor articole vestimentare,
obiecte de uz casnic şi ritual;
- perceperea adecvată a
mesajului verbal.
Atitudini:
- educaţia unei atitudini
interogative;
- cultivarea dragostei pentru
frumosul izvorît din moştenirea
populară;
- manifestarea cunoştinţei de
apartenenţă la o comunitate
naţională.
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea unor aspecte ale - pînza din fire naturale din materialele necesare (pînza
tehnologiilor de prelucrare a bumbac, in, cînepă, borangic pentru ştergărele, fire colorate
materialelor (evoluţia obţinerii etc; pentru executarea broderiilor,
firelor textile naturale şi a - fire colorate pentru executarea aţă albă subţire, pentru
ţesăturilor din fire textile broderiilor (muline, aţă albă executarea găurelelor) şi
naturale); subţire, ace, foarfece, gheghef). ustensilele (ace, foarfece,
- cunoaşterea materialelor şi gherghef, hîrtie cu liniatură în
proprietăţilor acestora (pînza din pătrăţele, cariocă, creion);
fire naturale şi clasificarea ei - explicaţiile de rigoare privind
după grosime, textură şi aspect); păstrarea şi întreţinerea în bună
- cunoaşterea modului de stare a materialelor şi
obţinere a firelor naturale în ustensilelor;
gospodăriile ţărăneşti, în trecut - recapitularea cunoştinţelor
şi prezent; privind normele de igienă şi
Capacităţi: securitate a muncii;
- dezvoltarea capacităţii de a - explicaţiile de rigoare privind
face scurte prezentări verbale ştergărele tradiţionale şi modul
privind munca şi rolul muncii în confecţionării, etape
viaţa oamenlor (crearea de tehnologice;
bunuri materiale şi spirituale - determinarea obiceiurilor şi
pentru satisfacerea nevoilor tradiţiilor ce ţin de utilizarea
fundamentate ale omului); ştergarelor la serbări şi
- dezvoltarea priceperilor de a festivităţi, la amenajarea
selecta materialele necesare locuinţelor etc.;
pentru crearea obiectelor cu - determinarea cantităţii
broderii; necesare de pînză pentru a
- dezvoltarea capacităţilor de a confecţiona un ştergărel în
determina cantitatea necesară de miniatură.
pînză şi fire colorate pentru a
lucra un ştergărel cu decor
brodat;
- memorarea şi reproducerea de
a croi pînza drept pe fir;
- dezvoltarea deprinderii de a
respecta estetica muncii, de a
păstra în bună stare materialele
şi ustensilele;
- dezvoltarea capacităţilor
motrice fine (pipăirea
materialului, deosebirea şi
combinarea culorilor etc.).
Cunoştinţe: 3. Ornamentica şi cromatica - Explicaţii de rigoare privind
- cunoaşterea unor exemple tradiţională particularităţile esenţiale ale
concrete de utilizare a formei, Clasificarea şi descifrarea ornamenticii şi cromaticii
cromaticii, ornamenticii în elementelor decorative şi a tradiţionale româneşti şi
cusături şi broderii tradiţionale motivelor populare; interpretările din zona respectivă
(descifrarea elementelor - amplasarea decorului pe - prezentarea planşelor
decorative, unele ornamente obiectele de uz casnic (ştergare, ilustrative cu modele de
uşoare, armonizarea culorilor); năfrămiţe etc.) şi pe cămăşi; ornamente accesibile vîrstei
- cunoaşterea modului de - culori de bază şi culori elevilor şi comentarii privind
amplasare a decorului pe complementare în cromatica descifrarea lor, modul
fundalul unor obiecte de port tradiţională; interpretărilor specifice creaţiei
(cămăşi, catrinţe etc.) şi - armonizarea culorilor. populare;
ştergare, feţe de masă, milieuri. - prezentarea unor mostre din
Capacităţi: localitate sau din zonă (culese
- priciperea şi interpretarea pe teren împreună cu elevii, sau
corectă a mijloacelor din casa părintească, de la
comunicative neverbale - bunici, rude, prieteni etc.);
folosirea semnelor - explicaţii de rigoare privind
convenţionale (interpretarea decorul şi amplasarea lui pe
decorului pe hîrtia cu liniatură suprafaţa unui ştergărel;
în pătrăţele); - executarea unui model de
- perceperea adecvată a decor pentru un ştergărel pe
mesajului verbal; hîrtia cu liniatura în pătrăţele
- utilizarea adecvată a unor (un fragment de model executat
elemente din terminologia cu cariocă pe hîrtia cu liniatura
specială. în pătrăţele).
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
frumosul izvorît din moştenirea
populară;
Cunoştinţe: 4. Tehnici de cusut şi brodat: - Prezentarea planşelor cu
- cunoaşterea unor informaţii - executarea corectă pe fire reprezentarea grafică a
din domeniul meşteşugului şi numărate a punctelor de cusut executării punctelorde cusut şi
artei acului (aspect istoric, (punctul înaintea acului, punctul brodat;
economic, evoluţia, originea, tighel, cruciuliţe, găurele). - explicaţiile de rigoare privind
continuitatea); modul executării punctelor de
- cunoaşterea specificului de cusut pe fire numărate;
executare a punctelor de cusut - explicaţiile de rigoare privind
pe fire numărate (punctul etapele tehnologice de
înaintea acului, punctul teghel, confecţionare a unui ştergărel în
cruciuliţa simplă, găurele miniatură;
simple). - executarea practică a tivirii
Capacităţi: marginilor ştergărelului cu
- memorarea şi reproducerea ajutorul găurelelor simple
executării corecte a punctelorde (extragerea îirelor lăsînd de la
cusut studiate (enumerate mai margine 2 cm, îndoirea şi
sus); însăilarea marginilor, executarea
- utilizarea firelor colorate găurelelor);
(muline) în cusături şi broderii - executarea decorului pe
uşoare (simple, accesibile vîrstei fundalul pînzei ştergărelului (de
elevilor); executat modelul desenat pe
- dezvoltarea priceperii de a hîrtia cu liniatură în pătrăţele la
combina 2-3 culori într-un cele două capete ale
ornament simplu; ştergărelului);
- formarea ritmului de lucru - finisarea lucrărilor, aducerea
(formarea unor deprindere lor la un aspect estetic cuvenit;
practice în procesul executării - organizarea unei expoziţii cu
broderiilor simple); toate lucrările elevilor
- observarea faptelor şi a (participarea elevilor la
fenomenelor în procesul de expunerea obiectelor pe
formare a deprinderilor de lucru; standuri);
- dezvoltarea capacităţilor de a - analiza şi discutarea lucrărilor:
face analize, comparaţii şi a calitatea executării broderiilor,
trage concluzii asupra calităţii combinar fericită (sau nefericită)
lucrărilor, a esteticului etc.; a culorilor, modul de amplasare
- autocontrolarea şi a decorului pe fundalul
autoexprimarea în procesul ştergărelului, calitatea
activităţilor practice la crearea materialelor utilizate la o
obiectelor de sinestătător. anumită lucrare, observarea
Atitudini: simetriei şi asimetriei în anumite
- competiţia loială (competiţia cazuri, descifrarea decorului,
valorilor) permanenta apreciere motivelor, aspectul esteticii
a calităţii şi esteticii lucrărilor; lucrării etc.
- dezvoltarea capacităţii de a - participarea activă a elevilor la
rezolva probleme prin metode discutarea lucrărilor cu
de incitare a creativităţii (la argumentarea propriilor păreri.
apariţia unor suprasolicitări de
anumite materiale, culori sau la
apariţia dificitului de anumite
materiale, ustensile etc.);
- dezvoltarea atitudinii grijulii
faţă de patrimoniul naţional.
CLASA A IV-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Obiectele de artă popular- - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea aspectului artistică: portul popular din cele 4 zone
tradiţional al portului popular - costum femeiesc, costum ale Moldovei, prezentări
din zonă: costumul femeiesc, bărbătesc (din cele 4 zone ilustrative şi descrieri
costumul bărbătesc, să etnografice ale Moldovei); minuţioase prin ce se deosebesc,
recunoască şi să clasifice - obiecte de uz casnic şi de ritual dar în esenţă reprezintă unitatea
articolele vestimentare după (ştergare, prosoape, năfrămiţe, şi continuitatea sa;
denumire, funcţie, sex, vîrstă, feţe de masă, milieuri, drumuri, -determinarea denumirilor
anotimp etc. şerveţele etc.). literare şi locale ale articolelor
- cunoaştrea portului popular din de port, care sunt funcţiile lor
cele patru zone etnografice ale practice, ce obiecte se purtau pe
Moldovei (prin ce se deosebesc, vreme răcoroasă, din ce
aspectul general); materiale erau confecţionate,
- cunoaşterea unor ocupaţii şi cum erau decorate, amplasarea
meşteşuguri tradiţionale pe cale decorului etc.;
de dispariţie, în trecut prospere, - explcaţiile de rigoare privind
din localitatea natală. obiectele de uz casnicşi de ritual
Capacităţi: din zonă: modul de
- dezvoltarea capacităţii de a confecţionare, din ce materiale,
face prezentări verbale ale amplasarea decorului,
modului de trai al oamenilor din cromatica, obiceiurile şi
trecut şi prezent din localitate – tradiţiile ce se leagă de ele;
dezvoltarea capacităţii de a face - alcătuirea unui chestionar şi
scurte prezentării verbale a unui culegerea informaţiei pe teren,
costum femeiesc şi a unui obiecte vechi, fotografii vechi
costum bărbătesc din zona (în localitate, pe la oamenii
respectivă; bătrîni, la meşterii populari);
- perceperea adecvată a - organizarea unei excursii la un
mesalului verbal. muzeu etnografic din zona dată;
Atitudini: - cercetarea şi discutarea
- cultivarea dragostei pentru materialelor colectate pe teren.
păstrarea şi valorificarea creaţiei
artistice populare, aportului
popular, a obiceiurilor şi
tradiţiilor populare.
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea materialelor - pînza din fire naturale de in, materialele ce se utilizează la
utilizate la crearea obiectelor cînepă, bumbac, lînă, borangic; confecţionarea obiectelor
tradiţionale: materiale pe care se - fire colorate (muline, tradiţionale de port popular, de
execută broderii şi materiale cu bumbăcel etc., aţă albă subţire); uz casnic şi de ritual;
care se execută broderiile; - ace, foarfece, gherghef, hîrtie, - explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea modului de cariocă. calitatea materialelor,
obţinere a firelor textile proprietăţile acestora şi cum se
natrurale în gospodăriile utlizează în practică;
tărăneşti şi pe cale industrială; - exerciţii practice la
- cunoaşterea proprietăţilor clasificarea pînzei după aspect,
materialelor şi recunoaştere a lor pipăit, grosime, textură,
după aspect, textură, grosime şi calitate, provenienţă;
pipăit. - recapitularea cunoştinţelor
Capacităţi: privind normele de igienă şi
- dezvoltarea capacităţii privind securitate a muncii;
reprezentarea rolului muncii în - selectarea materialelor,
viaţa oamenilor de la sat şi ustensilelor necesare pentru
satisfacerea nevoilor activităţile practice,
fundamentale ale omului cu confecţionarea unui milieu de
bunuri materiale şi spirituale dimensiuni mici circa 30-35 cm;
reieşind din condiţiile sociale şi - stabilirea etapelor tehnologice
economice la timpul trecut şi la confecţionarea unui milieu cu
cum e în prezent; décor brodat;
- dezvoltarea deprinderilor de a - croirea unui milieu din pînză
respecta estetica muncii, de a nu cu firele uşor vizibile,
face risipă de materiale, de a extragerea firelor şi însăilarea
păstra în condiţii adecvate marginilor;
materialele şi ustensilele - exerciţii practice în echipă şi
necesare activităţilor practice; îndeplinirea acestor activităţi,
- dezvoltarea priceperilor de a de către fiecare elev de sine-
selecta materialele necesare aşa stătător;
încît să corespundă cerinţelor - verificarea lucrului fiecărui
estetice şi calitative ce trebuie să elev şi depistarea lacunelor
le întrunească obiectul ce-l va - explicaţii privind corectarea
confecţiona. greşelilor, păstrarea în condiţii
Atitudini: adecvate a materialelor şi
- cultivarea dragostei pentru ustensilelor.
muncă şi respectul faţă de
oamenii muncii.
Cunoştinţe: 3. Ornamentica şi cromatica - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea unor exemple tradiţională particularităţile existenţiale ale
concrete de utilizare a formei, - Descifrarea elementelor ornamenticii şi cromaticii
cromaticii, decorului în creaţia decorative şi a motivelor tradiţionale (unitatea şi
populară (particularităţile populare; continuitatea în bogata varietate
specifice genului popular, - amplasarea decorului pe ii, de modele);
unitatea şi continuitatea cămăşi, ştengare, feţe de masă, - prezentarea planşelor
interpretării genului specific milieuri etc.; ilustrative cu modele de
tradiţional românesc); - culori de bază şi culori ornamente, compoziţii
- cunoaşterea modului de complementare în cromatica decorative pentru decorarea
amplasare a decorului pe ii din broderiilor tradiţionale. milieurilor accesibile vîrstei
Moldova, pe alte articole de elevilor clasei a IV-a);
port, pe ştergare, milieuri etc. - explicaţii de rigoare privind
Capacităţi: descifrarea elementelor
- perceperea adecvată a decorative şi a motivelor
mesajului verbal (utilizarea populare din modelele
corectă a terminologiei genului prezentate elevilor;
de artă); - explicaţii de rigoare privind
- perceperea şi interpretarea amplasarea decorului pe
corectă a mijloacelor fondalul milieului aşa încît
comunicative neverbale, motivul de la centru să fie
- utilizarea modelelor desenate brodat exact pe centru milieului,
pe hîrtie cu liniatură în pătrăţele; iar decorul de la marginile
- dezvoltarea priceperii de a milieului să fie identic şi
descifra elementele decorative şi simetric la toate laturile şi
motivele populare utilizate în colţurile lui;
broderii; - executarea modelului
- dezvoltarea interesului pentru (compoziţia decorativă pentru
colectarea modelelor din zona milieu) pe hîrtia cu liniatură în
respectivă. pătrăţele cu cariocă;
Atitudini: - formarea simetriei la colţurile
- cultivarea dragostei pentru milieului (exerciţii practice
creaţia artistică populară; utilizînd oglinda: aşezînd-o pe
- cultivarea dragostei pentru diagonală);
valorile fiinţei neamului: port - determinarea centrului
popular, obiceiuri, tradiţii, milieului (exerciţii practice:
folclor şi respectul pentru alte aflarea centrului milieului).
culturi şi alte etnii.
Cunoştinţe: 4. Tehnici de cusut şi brodat: - Prezentarea planşelor
- cunoaşterea metodei de - executarea corectă a ilustrative cu reprezentarea
executare a punctelor de cusut punctelordecusut: punctul grafică a punctelor de cusut;
pe fire numărate: punctul înaitea acului, punctul tighel, - explicaţiile de rigoare privind
înantea acului, punctul tighel, cruciuliţe, punctul lănţişor, executarea punctului lănţişor,
punctul cruciuliţe, punctul găurele simple, duble şi zigzag. găurele duble şi zigzaguri;
lănţişor, găurele simple, duble şi - executarea practică a
zigzag; găurelelor duble sau zigzag la
- cunoaşterea unor informaţii tivitura marginilor milieului;
din domeniul meşteşugului şi - executarea practică a
artei acului (originea, aspectul motivului de la centrul milieului
economic, istoric, evoluţia etc.). (utilizînd cei puţin 2-3 culori);
Capacităţi: - verificarea lucrului elevilor,
- memorarea şi executarea corectarea lacunelor;
corectă a punctelor de cusut - executarea practică a decorului
enumerate mai sus; de jur-împrejurul milieului aşa
- utilizarea firelorcolorate şi a încît colţurile să fie toate
pînzei la crearea milieurilor identice şi simetrice
(utilizarea materialelor adecvate - executarea punctului lănţişor
ce întrunesc anumite proprietăţi în decorul de la marginile
şi calităţi care corespund milieului;
cerinţelor estetice a obiectelor - finisarea lucrărilor, aducerea
create pe liniatradiţiei); lor la un aspect estetic cuvenit;
- dezvoltarea priceperii de a - organizarea unei expoziţii cu
combina 2-3 culori într-o toate lucrările elevilor;
compoziţie ornamentală; - analiza şi discutarea lucrărilor
- formarea ritmului de lucru elevilor: calitatea executării
(formarea unor deprinderii broderiilor, combinarea
practice în procesul executării culorilor, aspectul estetic al
broderiilor); lucrării etc.;
- observarea faptelor şi a - participarea activă a elevilor la
fenomenelor în procesul de discutarea lucrărilor şi
formare a deprinderlor de lucru; argumentarea propriilor
- dezvoltarea capacităţilor de a observaţii, sugestii.
face analize, comparaţii şi
sinteze asupra esteticii şi
calităţii lucrărilor;
- autocontrolarea şi
autoexprimarea în procesul
creării obiectelor.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudini grijulii
faţă de patrimoniul naţional:
- competiţia loială - competiţia
valorilor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Dunăre N. Meşteşugul şi arta acului. Edutura Tehnică, Bucureşti, 1986
2. Pavel E. Studii de etnografie românească. Junimea, Iaşi, 1990
3. Pavel E. Portul populardin zona laşului. 1969
4. Niţă-Ibrian E., Dunăre N. Broderiii tradiţionale moldoveneşti Ceres, Bucureşti, 1984.
5. Secoşan E., Petrescu P. Portul popularde sărbătoare din România Meridiane,
Bucureşti, 1984
6. Paviliuc-OlaruA. Arta populară din zona Botoşanilor. PortPopular. Muzeul
Judeţean, 1980
7. Cuparencu E., Sburlan S. Cusături din nordul Moldovei. Ceres, Bucureşti, 1981
8. Bontaş I. Pedagogie. Bucureşti, 1996
9. Crişan Al, Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic.
Chişinău, 1996
10. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996
11. Imagini şi permanenţe în etnologia românească. Materialele primului simpozion
naţional de etnologie. Ştiinţa, Chişinău, 1992

MODULUL “CROŞETAREA” (împletitul din fire textile)


STRUCTURA MODULULUI
Studierea meşteşugului popular de croşetare atît în clasele primare, cît şi în cele gimnaziale
se va desfăşura pe criterii ştiinţifice, prioritate avînd activităţile practice. Materia de studii cuprinde
următoarele domenii de conţinut (teme generale):
- materiale şi procese de prelucrare;
- materia primă şi ustensilele;
- elementele de bază ale croşetării;
- ornamente populare în dantela tradiţională;
- articole utilitare croşetate;
- funcţionalitatea articolelor utilitare croşetate.
Pe parcursul studierii acestui meşteşug strămoşesc elevii vor acumula noi şi noi cunoştinţe,
vor căpăta priceperi, competenţe şi abilităţi necesare pentru a putea confecţiona unele obiecte
concrete accesibile vîrstei respective, descoperind totodată avantajele şi tainele dantelei tradiţionale,
descifrînd treptat semantica şi simbolica ornamenticii specifice localităţii, zonei.
Formele principale de activitate sunt lecţiile teoretice, lecţiile practice, expoziţii, cercetări pe
teren, întîlniri cu practicieni etc.
La lecţiile teoretice elevii se vor familiariza cu noţiunile popor, sat, artă populară, cultură
naţională, cultură universală, patrimoniu cultural, cu formele şi modul de confecţionare a
împletiturilor din fire textile, vor cerceta şi sistematiza materialele colecţionate, vor forma colecţii
de fire textile etc. ,1
În cadrul lecţiilor practice elevii îşi vor însuşi procedeele principale de croşetare, acordînd o
atenţie deosebită tehnicii de executare a elementelor de bază: poziţia mîinilor, ţinerea croşetei, a
firului de aţă, formarea primului ochi, executarea lănţişorului din ochiuri libere, picioruşului cu 1
jeteu, vor forma motive simple din ornamentica tradiţională etc.
În clasele a III-a, a IV-a elevii vor executa modele simple cu ornamente geometrice
vegetale, vor confecţiona frize (încheieturi) pentru o faţă de masă (în miniatură), guleraşe, şerveţele,
semne de carte etc.
Studierea şi însuşirea tehnicilor de croşetare în clasele primare are loc prin utilizarea
procedeelor pedagogice de învăţare tradiţionale: descrierea, demonstrarea, compararea, prin
cercetare a elementelor separate precum şi a articolelor integrale.
Un loc aparte îl ocupă studierea obiectelor pe teren (la muzeu, în sat, acasă la vreun meşter
popular din localitatea dată), analiza şi sinteza lor.
Programa este elaborată pe niveluri, dîndu-i astfel posibilitate de alegere liberă i
pedagogului, cît şi elevului.
OBIECTIVE GENERALE
Cunoştinţe Capacităţi Atitudini
- Informaţii generale despre - Priceperea de a observa, a - Rigoarea, obiectivitatea şi
muncă, rolul şi locul muncii în clasifica, a compara şi descrie spiritul critic faţă de sine şi faţă
societate şi în viaţa diverse materiale, ustensile şi de rezultatul propriei
omului;A.1.1.1. articole croşetate; B.1.1.3. munci;C.1.4.
- informaţii generale despre - priceperea de a executa - cultivarea dragostei de frumos
varietatea articolelor croşetate, elementele de bază ale croşetării şi munca creatoare; C.1.6.
rolul lor în viaţa omului;A.1.1.1. (picioruşe scurte, picioruşe cu 1, - respectul faţă de oamenii
- imagini despre activităţile 2, 3, jeteuri etc.);B.1.1.4. muncii;C.1.2.
economice;A.1.1.2. - priceperea de a executa unele - cultivarea spiritului de
- informaţii din domeniul modele simple; B.1.1.4. creativitate, de compunere a
materiilor prime şi proprietăţile - perceperea şi interpretarea modelelor noi; B.1.2.5.
acestora; A.1.1.3. corectă a mijloacelor - cultivarea atitudinii grijulii
- informaţii privind prelucrarea comunicative neverbale (semne pentru bunurile materiale (de a
firelor textile (manual şi convenţionale, scheme grafice); nu fi risipitor, de a folosi
industrial); A.1.1.4. B.1.5.3. eficient firele textile); C.1.6.
- informaţii despre sănătate şi - soluţionarea problemelor - afirmarea Eu-lui prin
tehnica securităţii;A.1.2.1. practice (la croşetarea unor cultivarea motivaţiei muncii, a
- cunoştinţe privind tehnicile de articole concrete), utilizînd atitudinii pozitive faţă de
croşetare; A.1.1.8. diverse fire textile (variate după proprietate, disciplină şi estetica
- cunoştinţe privind etapele provenienţă, grosime, culoare); muncii, hărnicia;B.1.6.5.
tehnologice de croşetare a unor B.1.2.5.
articole;A.1.3.1. - priceperea de a executa practic
- informaţii generale despre lucrările prevăzute de programă;
popor, sat, oraş, despre modul B.1.2.1.
de trai, despre portul popular, - priceperea de a soluţiona
arta tradiţională, ocupaţii de probleme de ordin estetic,
bază şi meşteşugărit; A.1.1.7. tehnologic, economic; B.1.6.3.
- informaţii despre utilizarea - memorarea şi reproducerea
diverselor materiale, forme, priceperilor de muncă;B.1.1.2.
ornamente în croşeta - capacităţi motorice fine;
tradiţională;A.1.3.2. B.1.7.2.
CLASA A I
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Materiale şi procese de - Explicaţiile de rigoare privind
- să cunoască unele informaţii prelucrare: împodobirea exteriorului şi
generale despre popor, sat, oraş, a) horboţica din lemn, din tablă interiorului casei tipice ţărăneşti
despre arta populară şi (ţiglă) la împodobirea cu dantelă lucrată în lemn, în
meşteşugărit; exteriorului casei (acoperiş, tablă, cui; dantelă croşetată;
- să cunoască unele informaţii pridvor, ferestre, frontoane, - prezentarea materialelor
generale despre varietatea stîlpii prispei etc.); ilustrative, făcînd comentariile
articolelor dantelate; b) articole croşetate sau respective;
- să cunoască unele materiale garnisite cu dantelă utilizate la - vizitarea organizată a unui:
utilizate la executarea articolelor amenajarea interiorului: ştergare interior împodobit cu articole
dantelate (fire de lînă, de (prosoape), feţe de masă, feţe de dantelate, a unei case tipice
bumbac, lemn, tablă etc.). pernă etc. ţărăneşti (la Muzeul Etnografic,
Capacităţi: la Muzeul Satului etc.);
- priceperea de a observa - cercetarea mediului
articole dantelate la amenajarea înconjurător.
exteriorului şi interiorului casei;
- priceperea de a clasifica
articolele dantelate după materia
primă din care sînt
confecţionate;
- priceperea de a face scurte
prezentări privind rolul muncii
în bunăstarea oamenilor (la ce
ne servesc articolele croşetate).
Atitudini:
- dezvoltarea curiozităţii,
interesului şi dorinţei de a
cunoaşte;
- cultivarea dragostei de frumos,
de păstrare şi valorificare a artei
populare.
Cunoştinţe: 2. Materie primă şi ustensile: Explicaţii de rigoare privind
- să cunoască scurte informaţii - fire textile (variate după selectarea firelor textile,
despre varietatea materialelor provenienţă, culoare, grosime); clasificarea lordupă provenienţă,
utilizate la confecţionarea - articole de interior croşetate culoare, grosime;
articolelor dantelate; sau garnisite cu dantelă; - antrenări practice cu scopul: de
- să cunoască unele materiale - seturi de croşete; a determina, şi clasifica firele
după aspectul general; fire de - fire textile depănate în bobine, textile după provenienţă,
lînă, de bumbac); scule, pe mosorele etc. culoare, grosime;
-să cunoască normele de - antrenări practice ce includ
securitate a muncii. operaţii de alegere a croşetei în
Capacităţi: raport cu grosimea firului de aţă
- priceperea de a distinge firele întrebuinţat;
textile după provenienţă - depănarea firelor deşirate în
(animală, vegetală); ghemuleţe mici.
- priceperea de a distinge firele
textile după culoare, după
grosimea firului;
- priceperea de a alege croşeta în
raport cu grosimea firului de aţă.
Atitudini:
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de bunurile materiale (de a nu fi
risipitori, de a folosi eficient
firele textile);
- cultivarea respectului faţă de
oamenii muncii.
Cunoştinţe: 3. Elementele de bază ale Antrenări practice care
- cunoaşterea elementelor de croşetării (Tehnici de angajează elevul:
bază ale croşetării (ţinerea croşetare): - să înveţe a ţine corect croşeta,
croşetei, ţinerea firului de aţă, - ţinerea croşetei; firul de aţă;
luarea primului ochi, executarea - ţinerea primului ochi; - să formeze corect primul ochi;
lănţişorului, cercului din ochiuri - luarea primului ochi; - să execute lănţişoare de ochiuri
libere). - executarea lănţişorului, libere;
Capacităţi: inelului (cercului) din ochiuri -să formeze un cerculeţ din
- dezvoltarea abilităţii de a libere. ochiuri libere.
mînui croşeta; de a respecta
poziţia corectă a mîinilor, a
corpului în timpul croşetării;
- dezvoltarea abilităţii de a
croşeta uniform.
Atitudini:
- educarea unei atitudini
interogative;
- educarea atitudinii grijulii faţă
de materialele utilizate.
Cunoştinţe: 4. Articole utilitare croşetate: - Explicaţiile de rigoare cu
- să cunoască elementele de - rozete (floricica) din cercuri şi demonstrarea tehnicii de
bază ale croşetării (tehnica semicercuri; formare a rozetei (croşetare
formării rozetei din lănţişoare de - rozete formate dintr-un rînd de circulară);
ochiuri libere); petale (semicercuri); - antrenări practice în executarea
- să însuşască tehnica croşetării - rozete formate din două rînduri rozetei simple dintr-un rînd de
circulare la executarea rozetei. de petale (semicercuri). petale;
Capacităţi: - executarea rozetei cu două
- priceperea de a executa rozete rînduri de petale.
simple din lănţişoare de ochiuri
libere;
- priceperea de a respecta
tehnica de lucru la croşetarea
circulară (la formarea rozetei);
- dezvoltarea capacităţii de a
percepe adecvat modalitatea de
formare a articolului din cîteva
elemente componente.
Atitudini:
- atitudinea grijulie faţă de
materialele utilizate;
- cultivarea gustului estetic.
Cunoştinţe: 5. Detalii şi obiecte. - Explicaţiile de rigoare privind
- să cunoască unele aspecte ale Confecţionarea mărţişorului: tehnica executării mărţişorului;
legendei Mărţişorului; a) croşetarea rozetelor albe şi - analiza cîtorva modele de
- să cunoască în linii generale roşii (floricele cu un rînd de mărţişoare;
etapele confecţionării petale), răsucirea firului alb şi - antrenare practică în
mărţişorului. roşu; formarea mărţişorului; executarea unei variante de
Capacităţi: b) formarea mărţişorului, din mărtişor (la preferinţă, unii elevi
- priceperea de a aplica practic ciucuri (cănăfioare) albe şi roşii. pot executa şi a două variantă);
tehnicile şi modalităţile de - totalizarea rezultatelor obtinute
executare a unor obiecte
concrete (mărţişorul);
- priceperea de a duce la bun
sfîrşit lucrul început.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos,
de valorificare a artei populare.
CLASA A II-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Elementeie de bază Explicaţiile de rigoare privind
- să cunoască informaţii din ale croşetării: noile tehnici:
domeniul materiei prime şi Executarea picioruşelor cu un - picioruşul cu un jeteu, plasa
utilizarea raţională a acesteia; jeteu şi a plasei din pătrăţele din pătrăţele goale;
- să cunoască înformaţii goale; - demonstrarea şi comentarea
generale despre muncă, despre - plasă din pătrăţele goale; noilortehnici, utilizînd planşele
locul şi rolul muncii în viaţa - plasă din pătrăţele pline şi ilustrative respective;
omului; goale; - prezentarea grafică a schemei
- să cunoască unele informaţii - detalii privind aplicarea ce reprezintă formarea
despre varietatea articolelor elementelor noi la pătrăţelului plin, a pătrăţelului
croşetate. confecţionarea unui articol. gol;
Capacităţi: - executarea practică a unui
- priceperea de a executa practic lănţişor din ochiuri libere, apoi a
unele elemente de bază ale unui rînd de pătrăţele goale;
croşetării (lănţişorul din ochiuri - executarea plasei din pătrăţele
libere, picioruşul cu un jeteu); pline şi goale;*
- priceperea de a executa practic - executarea plasei după
o lucrare ce include elementele modelul preferat.**
recent studiate.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos;
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de materialele utilizate.
Cunoştinţe: 2. Forme geometrice în - Explicaţiile de rigoare privind
- să cunoască unele informaţii dantela croşetată: tehnica croşetării liniare (planşe
din domeniul creaţiei populare; a) executarea formei de pătrat, ilustrative, mostre croşetate);
- să cunoască scurte informaţii utilizînd tehnici noi de - descifrarea tehnicii de
privind utilizarea diverselor croşetare: croşetare liniară (sens executare a tehnicilor noi în
forme, decoruri, ornamente în direct şi invers); baza materialelor ilustrative;
dantelă, broderie, ceramică etc.; b) redarea formei de pătrat prin - explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea tehnicii de croşetare circulară: obţinerea formei de pătrat
croşetare liniară (sens direct şi - covoraş pentru taburetă; (dreptunghi) în croşetă;
invers). - împodobirea cu franjuri - executarea practică a unui
Capacităţi: (tăierea şi fixarea lor). pătrat (dreptunghi) din 3-4
- priceperea de a reda forma de rînduri de pătrăţele goale;
pătrat (dreptunghi), croşetînd * Activităţi prevăzute pentru
liniar; nivelurile II, III.
- priceperea de a utiliza corect - executarea unui pătrat
semnele convenţionale. (dreptunghi) din pătrăţele pline
Atitudini: şi goale.*
- cultivarea dragostei pentru arta - Exerciţii practice de croşetare
populară; circulară, făcînd comentariile
- cultivarea interesului de a respective;
cerceta mediul înconjurător, de - executarea schelei grafice a
a utiliza raţional materialele covoraşului (3-4 rînduri);
necesare. - executarea practică a
Cunoştinţe: covoraşului (3-4 rînduri);
- cunoaşterea unor informaţii - executarea covoraşului din fire
pivind varietatea formelor textile de două culori;
ornamentale în dantelă (aspect - executarea covoraşului după
general); modelul preferat**.
- cunoaşterea informaţiilor, a
normelor de securitate a muncii.
Cunoştinţe: 3. Varietatea articolelor - Explicaţii de rigoare (cu
- cunoaşterea unor informaţii croşetate: demonstrarea planşelor
despre muncă, despre rolul şi - articole utilitare garnisite cu ilustrative) privind varietatea
locul muncii în viaţa omului; dantelă din lănţişoare de ochiuri articolelor croşetate sau
- cunoaşterea unor informaţii libere; (guleraşe, batistuţe, garnisite cu dantelă simplă;
generale despre varietatea şerveţele gamisite cu dantelă, - verificarea marginilor
articolelor croşetate; mostre de năfrămiţe garnisite cu articolului ce urmează a fi
- cunoaşterea unor informaţii dantelă îngustă) garnisit cu dantelă;
despre sănătate şi tehnica - executarea unui rînd de dantelă
securităţii în timpul croşetării. (lănţişoare din ochiuri libere) la
Capacităţi: manginile guleraşului;
- perceperea adecvată a - executarea schemei grafice
mesajelor verbale privind (formarea colţului);
executarea tehnicilor noi de - executarea unui rînd de dantelă
lucru; la o năfrămiţă mică*
- utilizarea adecvată a - executarea modelului preferat
terminologiei respective. de dantelă** (la guleraş sau
Atitudini: năfrămiţă);
- dezvoltarea curiozităţii, - totalizarea rezultatelor
interesului şi a dorinţei de a obţinute.
cunoaşte;
- educarea unei atitudini
interagative;
- cultivarea dragostei de frumos.

CLASA A III-A
Programa pentru clasa a III-a prevede următoarele teme generale: “Elementele de bază ale
croşetării”, “Utilizarea dantelei în piesele de port”, “Varietatea articolelor croşetate”, Elevii se vor
familiariza cu noi detalii privind meşteşugul împletirii din fire textile, cu informaţii generale despre
funcţia, locul şi rolul articolelor dantelate la amenajarea interiorului şi exteriorului, la garnisirea
pieselor vestimentare, vor afla despre particularităţile acestui gen de artă populară. La lecţiile
practice elevii vor învăţa să execute un model de friză (încheietură) ce conţine ornamentul zigzag,
un model de guleraş simplu format din părtăţele pline şi goale, unul din variantele propuse de
semne de carte.
La sfîrşitul anului de învăţâmînt elevii trebuie:
- să demonstreze că înţeleg explicaţiile verbale privind executarea elementelor de bază ale
croşetării;
- să descifreze şi să expliee schemele grafice ale articolelor prevăzute de programă;
- să poată executa practic friza, guleraşul de formă rotundă, un semn de carte;
- să poată lucra independent;
- să manifeste spiritul creator;
- să utilizeze corect terminologia de ramură;
- să respecte tehnica securităţii.
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Materiale şi ustensile: - Explicaţii de rigoare privind
- cunoaşterea unor informaţii - fire textile (variate după selectarea firelor textile după
generale despre muncă, despre provenienţă, culoare, grosime); provenienţă (vegetală, animală,
rolul şi locul muncii în societate - articole croşetate sau garnisite sintetice), după grosime,
şi în viaţa omului; cu dantelă; culoare;
- cunoaşterea unor informaţii - seturi de croşete; - antrenări practice privind
generale despre varietatea - fire textle depănate în formă de selectarea croşetei în raport cu
articolelor croşetate; bobine, scule, depănate pe grosimea firului de aţă
- cunoaşterea materialelor şi mosorele, pe papiote, fire întrebuinţat;
proprietăţile acestora (aspect deşirate; - determinarea calităţii firului
general): fire de lînă, de - foarfece etc. (grosimea, culoarea, aspectul)
bumbac, fire sintetice etc.; necesar pentru lucrarea ce
- cunoaşterea normelor de igienă urmează s-o executăm;
şi securitate a muncii. - depănarea firelor deşirate în
Capacităţi: ghemuleţe mici.
- dezvoltarea capacităţii de a
face scurte prezentări privind
rolul muncii în bunăstarea
oamenilor (la ce ne folosesc
articolele croşetate, cele
garnisite cu dantelă etc.);
- dezvoltarea priceperii de a
observa, a clasifica, a compara
şi descrie diverse materiale,
ustensile şi articole croşetate;
- formarea ablităţii de a clasifica
croşetele şi firele textile după
grosime şi întrebuinţare.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos
şi munca creatoare;
- respectul faţă de oamenii
muncii;
- cultivarea atitudinii grijulii
pentru bunurile materiale (de a
nu fi risipitori, de a folosi
eficient firele textile).
Cunoştinţe: 2. Elementele de bază ale Antrenări practice care
- cunoaşterea elementelor de croşetării (tehnica croşetării): angajează elevul:
bază ale croşetării (picioruş cu 1 - picioruşcu 1 jeteu; - să execute practic elementele
jeteu, ochiuri libere, pătrăţel - ochiurilibere; de bază anterior studiate;
plin, pătrăţel gol, plasă din - pătrăţel gol; - să explice tehnica executării
pătrăţele goale, din pătrăţele - pătrăţel plin; lor;
pline şi goale) şi a semnelor - semnele convenţionale şi - să recunoască şi să numească
convenţionale ce le reprezintă; reprezentarea lor grafică în semnele convenţionale
- cunoaşterea tehnicii croşetării lucrările scrise (în scheme); utilizateîn schemele grafice;
în două direcţii. - tehnica împletirii în două - executarea practică a unui
Capacităţi: direcţii (directă şi inversă). fragment croşetat în două
- dezvoltarea abilităţii de a direcţii.
mînui croşeta, de a respecta
poziţia corectă a mîinilor, de a
ţine corect firul de aţă, de a
croşeta uniform;
- dezvoltarea abilităţii de a
executa picioruşe cu 1 jeteu,
plasă de pătrăţele pline şi goale;
- dezvoltarea capacităţilor de a
percepe adecvat modalitatea
formării articolelor croşetate din
diverse elemente componente.
Atitudini:
- educarea unei atitudini
interogative;
-atitudinea grijulie faţă de
materialele utilizate.
Cunoştinţe: 3. Articole tradiţionale - Vizitarea organizată a unei
- cunoaşterea unor tipuri de garnisite cu dantelă croşetată: mici expoziţii ce include articole
textile de interior garnisite cu - textile de interior(faţă, de tradiţionale garnisite cu dantelă
dantelă (reprezentative pentru masă, ştergare, perdeluţe etc.); croşetată (textile de interior,
localitatea, zona dată); - piese vestimentare (fustiţe, piese vestimentare);
- cunoaşterea unor piese bluziţe etc.) - Diverse fipuii de exersări în
vestimentare garnisite cu cadrul cărora elevii ar fi
dantelă; antrenaţi:
- înţelegerea contextuală şi - să identifice diferite
memorarea vocabularului componente ale elementelor
specific, utilizarea lui în decorative în dantelă (zigzagul,
comunicările verbale; linia vălurită, rombul etc.);
- dezvoltarea abilităţilor de a - să execute practic un fragment
executa eele mai simple articole de friză (încheietură) ce conţine
croşetate, aplicînd tehnicile elementul decorativ zigzagul;
învăţate. - explicaţiile de rigoane privind
Capacităţi: stabilirea etapelor de lucru
- determinarea etapelor formării asupra frizei;
modelului propus pentru - executarea dantelei pentru
executare practică; marginea perdeluţei*
- dezvoltarea capacitătii de a - executarea frizei ce conţine
stabili lungimea, lăţimea elementul decorativ preferat
articolului croşetat în raport cu
mărimea obiectului pentru care
e predestinat.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
frumos.
Cunoştinţe: 4. Detalii şi obiecte croşetate: - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea tehnicii de - guleraş simplu din: pătrăţele atribuţia dantelei la aspectul
executare a unei lucrări concrete pline şi goale; general al pieselor vestimentare
(a guleraşului); - cîteva modele de alte guleraşe; suvenirelor (batistuţe, şerveţele
- conşlientizarea corespunderii - articole vestimentare garnisite etc.);
semnelor convenţionale cu dantelă croşetată. - executarea practică a
elementelor de bază respective guleraşului de formă rotundă
ale croşetării; - stabilirea etapelor de executare
- cunoaşterea modalităţii de a guleraşului de formă
redare a formei colţurilor dreptunghiulară;
guleraşului (rotunjit, unghiular). - executarea guleraşului de
Capacităţi: formă dreptunghiulară*;
- crearea şi reproducerea din - executarea guleraşului din
memorie a schemei grafice la lănţişoare a cîte 5, 6, 7 ochiuri
modelul propus pentru libere**.
executare practică (guleraş
simplu); * Lucrări pr.actice prevăzute
- dezvottarea capacităţilor de pentru nivelul 1.
coordonare a mai multor ** Lucrări practice prevăzute
performanţe psihomotorii în pentru nivelul II.
acelaşi timp: copierea de pe
tablă în caiet a schemei grafice,
executarea practică a modelului
etc.);
- dezvoltanea capacităţii de a
lucra independent şi îngrijit.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos,
de păstrare şi valorificare a
creaţiei populane.

PROGRAMA PENTRU CLASA A IV-A


Programa la croşetare prevăzută pentru clasa a IV-a prezintă o continuitate a procesului de
împletire din fire textile, început în clasele precedente.
În cadrul lecţiilor teoretice elevii se vor familiariza cu modele noi de ornarnente tradiţionale,
în mostrele muzeale sau colecţionate pe teren vor observa motive geometrice variate după formă şi
conţinut în dantela utilitară.
În procesul lecţiilor practice elevii vor executa lucrări concrete, asimilînd totodată noi
informaţii, formîndu-şi noi abilităţi şi priceperi: unghiuri opuse, romburi concentrice etc.; vor
constata că există diverse modalităţi de unire a dantelei croşetate la locul predestinat, vor executa
practic una din variantele propuse în planşa ilustrativă.
Concomitent elevii se vor familiariza cu semantica motivelor populare necunoscute de ei
pînă acum (miez de nucă, vîrtelniţa, mosorelul etc.).
Programa este elaborată conform principiului de învăţare pe niveluri. Convenţional se
propun trei niveluri de învăţare marcate prin steluţe: nivelul II - o steluţă, nivelul III - două steluţe
(vezi planşele ilustrative). Elevilor cu un nivel de cunoştinţe mai avansat, şi o gîndire creativă
aparte, avînd priceperi elementare de croşetare deja formate, li se permite să execute şi alte lucrări
preferate, fie create de ei înşişi, fie culese pe teren sau inspirate din literatura de ramură. Aceste
tipuri de lucrări constituie nivelul I.
Taxonomia sarcinilor de instruire de asemenea este proiectată astfel, încît prin intermediul
lor poate fi determinat uşor nivelul general de dezvoltare intelectuală al elevilor.
Nivelul I, nivel reproductiv, prevede sarcini ce solicită reproducerea cunoştinţelor.
Nivelul II, nivel de transfer şi reconstruire a cunoştinţelor, include sarcini ce solicită
actiunea după algoritm.
Nivelul III, nivelul cunoştinţelor productive, prevede sarcini ce solicită posedarea
operaţiilor intelectuale elementare.
Nivelul IV, nivelul creativităţii, cuprinde sarcini ce solicită gîndirea creatoare şi stimulează
activitatea independentă.
Creaţia elevilor trebuie orientată atît spre reproducerea modelelor din planşele ilustrative
anexate, cît şi spre compunerea compoziţiilor ornamentale noi în baza motivelor găsite pe obiecte
vechi din muzeul satului natal, pe la meşterii populari şi oamenii bătrîni din localitate. Se încheie
cursul primar de studiere şi însuşire a împletitului din fire textile cu o bogată expoziţie de lucrări
confecţionate de elevi. Pentru a demonstra mai bine dezvoltarea şi creşterea intelecţuală a fiecăruia
în plan artisitc, precum şi nivelul de însuşire a meşteşugului preferat, e bine să fie expuse şi lucrările
executate în clasele precedente.

Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare


Cunoştinţe: 1. Materiale şi ustensle: - Exerciţii cu explicaţiile de
- cunoaşterea unor articole - articole tradiţionale garnisite rigoare privind procedeele de
tradiţionale şi de ritual, garnisite cu dantelă (ştergare, batistuţe, formare a marginilor dantelate
cu dantelă îngustă şi cu şerveţele, feţe de masă etc.; cu zimţişori:
zîmţişori: batistuţe, şerveţele, - articole vestimentare garnisite - situarea lor într-un anume
articole vestimentare etc.; cu dantelă. context;
- cunoaşterea tehnicilor de - descifrarea modelului din
executare a punctelor de cusut schema grafică, varietatea
necesare pentru pregătirea utilizării practice al aceloraşi
preaiabilă a marginilor: semne convenţionale în diferite
însăilarea îndoiturii marginilor, modele;
punctul înaintea acului, găurele - pregătirea prealabilă a
simple, găurele duble, găurele marginilor articolului, la care
zig-zag. apoi se va executa dantela
Capacităţi: îngustă;
- dezvoltarea capacităţii de a - executarea practică a
face scurte prezentări privind modelului preferat;
locul şi rolul dantelei în unele - analiza şi aprecierea calităţii
piese de uz casnic şi de ritual; în lucrului îndeplinit.
unele piese de port popular;
- formarea abilităţii de a executa
modelul conform schemei date.
Cunoştinţe: 2. Elementele de bază ale - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea unor informaţii croşetării: tehnica executării elementelor
generale despre varietatea - obiecte de uz casnic garnisite de bază ale croşetării întîlnite în
ornamenticii în dantela utilizată cu dantelă; modelul de friză selectat pentru
la gamisirea obiectelor de uz - mostre de dantelă avînd executare practică;
casnic, articolelor vestimentare; ornamente geometrice, vegetale, - exerciţii practice care
- cunoaşterea formelor avimorfe etc.; angajează elevii:
geometrice utilizate în dantela - frize (încheieturi) cu - să evidenţieze şi să comenteze
tradiţională. ornamente geometrice; elementele decorative utilizate
Capacităţi: - elementele de bază: picioruş (zigzagul, unghiuri opuse,
- dezvoltarea abilităţii de a scurt, picioruşe cu 1, 2, jeteuri; triunghuri, romburi, pătrate
clasifica omamentele (vegetale, varietatea aplicărilor în diverse etc.);
geometrice); modele. - să poată stabili legătura dintre
- dezvoltarea aptitudinii de a formele geometrice utilizate în
compara, a clasifica şi a descrie dantelă şi formele geometrice
unele motive după forma, studiate la alte obiecte de studiu;
structura, modul de utilizare; - determinarea lungimii şi
- dezvoltarea capacităţii de a lăţimii încheieturii ce urmează a
comenta etapele de executare a fi croşetată;
lucrării concrete, de - executarea practică a
autoapreciere a calităţii lucrului modelului preferat
îndeplinit.
Atitudini:
- competiţia loială;
- cultivarea curiozităţii,
interesului şi a gustului pentru
crearea celor mai simple lucrări,
aplicînd tehnicile cunoscute.
Cunoşinţe: 3. Articole tradiţionale - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea modalităţii de garnisite cu dantelă: simbolica şi semantica
continuare a lucrării începute la - textile de interior; ornamentelor geometrice:
lecţiile precedente, avînd grijă: - articole vestimentare. zigzagul - dinţii ferestrăului,
să nu-i deformeze dimensiunile rombul, cercul - steaua, steaua
iniţiale, să croşeteze modelul cu opt colţuri – luceafărul;
conform variantei selectate etc.; vîrtelniţa, morişca-soarele, alţi
- cunoaşterea terminologiei astri;
respective. - continuarea executării
Capacităţi: lucrărilor concepute anterior;
- dezvoltarea priceperii de a face - stabilirea locului de finisare a
o scurtă prezentare a lucrării frizei.
proprii, comparînd-o cu modelul
respectiv din plansa ilustrativă,
inspirat din alte modele sau
creat de sinestătător;
- dezvoltarea capacităţilor de
observare a neajunsurilor
lucrării proprii, ale colegului, de
a stabili modalitatea lichidării
lor;
- dezvoltarea deprinderii de a
lucra independent, conducîndu-
se de modelul selectat, de
îndrumările pedagogului.
Cunoştinţe: 4. Detalii şi obiecte croşetate - Cercetarea minuţioasă a
- cunoaşterea tipurilor de unire a Tehnica unirii detaliilor cîtorva mostre de textite de
detaliilor croşetate: unirea cu croşetate: interior, piese de port, la care e
acul; unirea cu croşeta; - unirea cu acul (punctul de aplicată dantela croşetată
cunoaşterea tehnologiei de unire cusut peste muchie); - explicaţiile de rigoare ale
a încheieturii de laţii feţei de - unirea cu croşeta (utilizînd învăţătorului privind tehnica
masă (unirea încheieturii se lănţişoare din 1, 2, 3, ochiuri fixării încheieturii de laţii feţei
începe de la începutul ei, căci libere). de masă, acordînd atenţie
dacă e prea scurtă - poate fi deosebită asupra informaţiilor,
continuată croşetarea atingînd că ornamentul ei să fie amplasat
lungimea necesară, dacă, însă, e simetric faţă de laţii feţei de
prea lungă- poate fi desfăcut masă, în deosebi cînd aceştea
vreun element-două). conţin vrîsta sau ornamente ce
Capacităţi: se repetă
- manifestarea capacităţlor de - executarea practică a unirii cu
însuşire a tehnicilor de unire a acul;
detaliilor croşetate (unirea cu - unirea detaliilor cu croşeta*;
acul, unirea cu croşeta); - fixarea încheieturi, aplicînd
Atitudini: procedeul de unire preferat*
- atitudinea grijulie faţă de - pregătirea lucrărilor pentru
materialele utilizate, faţă de expoziţia şcolară raională etc.
operele de artă cercetate etc. (fiecare elev va avea grijă ca
lucrările să fie bine spălate,
apretate, călcate cu fierul de
călcat electric)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Lutzeller H. Drumuri spre artă. Bucureşti, 1986
2. Zidaru-Popa V. Garnituri vestimentare din dantelă. Bucureşti, 1984
3. Paveliuc-Olariu A. Arta populară din zona Boroşanilor. Port popular Muzeul
Judeţean, 1980
4. Eriomenco. T.I. Cercul decroşetare. Lumina, Chişinău, 1988
5. Ciubotaru S., Ciubotaru I.H. Ornamente populare tradiţionale din Moldova. Caietele
arhivei de folclor; VIII, Iaşi, 1988
6. Pavel E. Studii de etnografe românească. Iaşi, 1990
7. Serdeanu I., Duţuleasa F. Îndrumări metodice pentru predarea îndeletnicirilor
practice în clasele I - IV. Bucureşti, 1964
8. Concepţii şi sisteme actuale de învăţămînt în ţările C.S.I.-ului şi în Europa.
Dusseldorf, 1992
9. Obiective şi finalităţi ale învătămîntului preuniversitar. Culegere de materiale
aprobate de Consiliul Ştiinţific al I.Ş.P.P. Chişinău, 1993
10. Bontaş I. Pedagogie. ALL., Bucureşti, 1996
11. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic.
Chişinău, 1996
12. Currieulum de bază. Documente reglatoare. Chişinău. 1996

MODULUL “TRICOTAREA”
STRUCTURA MODULULUI
La compartimentul “Tricotarea” în clasele a III-a, a IV-a programa prevede familiarizarea
elevilor cu bogata varietate a articolelor tricotate, utilizarea lor în viaţa cotidiană şi modalitatea
confecţionării acestora. Activitatea de învăţare se va desfăşura conform următoarelor domenii de
continut:
- varietatea articolelor tricotate;
- materiale şi ustensile;
- elementele de bază ale tricotării (tehnici de tricotare).
Pe parcursul studiului propus elevii vor executa practic un obect în miniatură (la preferinţă
de mărime naturală), spre exemplu, o fustiţă pentru păpuşă, ciorapi, mănuşi etc. În procesul
activităţilor practice elevii vor acumula cunoştinţe, priceperi şi abilităţi: modalitatea tricotării
circulare, tricotarea ochiurilor pe faţă, ochiurilor pe dos, priceperea de a duce la bun sfîrşit lucrul
dinainte conceput, abilităţi de a-şi coordona mişcările degetelor, a mîinilor etc.
OBIECTIVE GENERALE
Cunoştinţe Competenţe Atitudini
- Informaţii generale privind - Priceperea de a tricota liniar -Rigoarea, obiectivitatea şi
varietatea articolelor tricotate (dus-întors) şi circular;B.1.1.3. spiritul critic faţă de sine şi faţă
(articole tricotate - locul şi rolul - priceperea de a alege grosimea de rezultatul propriei
lor în viaţa omului);A.1.1.1. andrelelor în raport cu firul munci;C.1.4.
- informaţii despre materialele şi utilizat în tricotare; B.1.1.4. - cultivarea dragostei de frumos
ustensilele utilizate la tricotare - priceperea de a executa şi munca creatoare;C.1.6.
(fire textile naturale şi sintetice, elementele de bază ale - respectul faţă de oamenii
andrele, croşete, set din 5 tricotării;B.1.1.4. muncii;C.1.2.
andrele, foarfece); A.1.1.3. -soluţionarea problemelor - cultivarea spiritului de
- cunoştinţe privind proprietătile practice (la tricotarea unor creativitate, de
firelor textile ulilizate la articole concrete), utilizînd inventivitate;B.1.2.5.
tricotarea articolelor şi diverse fire textile (variate după - cultivarea atitudinii grijulii faţă
clasificarea lor după provenienţă, grosime şi de bunurile materiale (de a nu fi
provenienţă, grosime şi culoare);B.1.5.3. risipitor, de a folosi eficient fire
culoare;A.1.1.3. - priceperea de a executa unele textile refolosibile);C.1.6.
- cunoştinţe privind igiena şi articole utilitare (fular, papucei, - afirmarea Eu-lui prin
securitatea muncii: A.1.2.1. ciorapi, mănuşi etc.);B.1.2.5. cultivarea motivaţiei muncii, a
- cunoştinţe privind tehnicile de - priceperea de a soluţiona atitudinii pozitive faţă de
tricotare;A.1.1.8. probleme de ordin estetic, proprietate, disciplina şi estetica
- cunoştinţe privind etapele tehnologic, economic;B.1.6.3. muncii, hărnicia;B.1.6.5.
tehnologice de tricotare a unor
articole utilitare (de
vestimentaţie);A.1.3.1.

RECOMANDĂRI PENTRU LUCRU


SUGESTII METODOLOGICE
Calitatea pieselor tricotate în mare măsură depinde de materialul ales. Acesta poate fi; lînă
naturală, lîna industrială, melană, bumbac, fire buclate, macrame, bobine, fire deşirate în vederea
refolosirii etc. În funcţie de produs, se vor procura firele necesare care să corespundj scopului
propus (culoare, grosime, cantitate). Numai astfel reuşita va fi asigurată.
În vederea executării articolelor de îmbrăcăminte pentru sezonul rece se vor procura fire de
lînă naturală, lînă industrială, melană, mohair etc. Pentru sezonul cald şi pentru ocazii se recomandă
firele din bumbac, macrame, mătase fire subţiri, în general. Firele necesare se găsesc în comerţ
depănate în formă de sul sau de bobină. Sulurile necesită transformarea în ghemuri de aţă. Cu firele
depănate în ghem se lucrează mai cu spor şi fără nici un risc.
În timpul lucrului ghemul de aţă se ţine într-un coşuleţ sau într-o punguţă de plastic, pentru a
nu semurdări sau degrada.
Foarte solicitat pentru îmbrăcămintea călduroasă este firul de lînă industrială. Acest fir are
aspectul plăcut, este rezistent şi are o grosime medie. Pentru ca acest fir să devină mai moale, se
recomandă, înainte de folosire, spălarea lui cu apă şi detergent. După spălare sculurile (asigurate cu
2-3 legături din nişte panglici) se opăresc, apoi se clătesc numai cu apă călduţă. În ultima apă de
clătit se pune puţin oţet. Se usucă la umbră: Acest procedeu aplică numai la firul industrial de lînă.
Se recomandă ca montarea ochiurilor să se facă pe două andrele alăturate: se răsucesc bucle
cu ajutorul degetului arătător de la mîna stîngă şi se montează pe andrele ochiuri uniforme. Acest
procedeu de montare a ochiurilor pe andrele este simplu, iar marginea, tivul nu se va mai deosebi de
modelul care urmează a fi executat.
În vederea stabilirii calităţii lucrului îndeplinit, comportării firului, se recomandă executarea
unui model de probă pe un număr de 20 de ochiuri. Proba obţinută se va călca cu fierul încălzit
moderat, cu o cîrpă uşor umezită. Se va măsura mărimea tricotului obţinut şi se va calcula numărul
de ochiuri (lanţuri) necesare pentru executarea produsului dorit.
Pentru a păstra marginea dreaptă a tricotului, primul ochi de la începutul fiecărui rînd se ia
pe andrea nelucrat, alunecat.
Pentru împletituri circulare e necesar un set de 5 andrele ascuţite la ambele capete. Dacă se
tricotează ciorapi pentru copii, se vor monta cîte 6 sau 8 ochiuri (în funcţie de mărime) 4 andrele. O
andrea va rămîne mereu liberă. Ţinînd-o în mîna dreaptă, cu ea se lucrează ochiurile de pe celelalte
andrele. La fiecare început de rînd se adaugă cîte un ochi(jeteu) pentru înmulţire (stabilirea lărgimii
ciorapului). Ochiurile de înmulţire se vor depune numai în două puncte distincte.

USTENSILE NECESARE
ANDRELELE. Grosimea andrelelor trebuie aleasă în raport cu grosimea firului de aţă.
Andrelele pot fi circulare sau obişnuite, din metal, plastic sau lemn.
BANDA METRICĂ (centimetrul). Este necesară pentru stabilirea măsurilor,
confecţionarea tiparelor şi urmărirea dimensiunilor piesei în timpul lucrului.
FOARFECELE. Este necesară la confecţionarea tiparelor şi tăierea firelor.
ACUL. E necesar pentru asamblarea pieselor, montarea detaliilor.

CLASA I
Cunoştinţe 1. Varietatea articolelor Aptitudini
- să cunoască unele informaţii tricotate: - Prezentarea de către învăţător a
generale despre varietatea - fulare; diverselor articole tricotate,
articolelor tricortate, despre - papucei; făcînd comentariile respective;
locul şi rolul lor în viaţa omului; - ciorapi; - explicaţiile de rigoare (cu
- să distingă diverse fire textile - mănuşi; demonstrarea mostrelor,
utilizate în tricotarea manuală; - pulovere etc. planşelor ilustrative) privind
- să cunoască informaţii tricotarea manuală, importanţa
generale privind rolul şi locul acestei îndeletniciri în viaţa
muncii în viaţa omului. familiei.
Capacităţi:
- perceperea adecvată a
mesajelor verbale privind
tehnicile de tricotare,
clasiificarea articolelor tricotate
vestimentare după anotimpuri,
după materia din care sînt
confecţionate.
Atitudini:
- dezvoltarea curiozităţii,
interesului de a cunoaşte;
- educarea unei atitudini
interogative.
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Prezentarea de către învăţător a
- să cunoască ustensilele - fire textile utilizate în tricotare; unei colecţii de fire textile: de
utilizate în tricotare (andrele); - andrele, croşete, foarfece. lînă (de diferite culori, de
- să cunoască normele de igienă diferite grosimi); sintetice (de
şi securitate. diferite calităţi, grosimi şi
Capacităţi: culori);
- să poată clasifica firele textile - explicaţiile de rigoare privind
după provenienţă, grosime şi utilizarea corectă a andrelelor în
culoare; procesul tricotării;
- să poată distinge unele articole - utilizarea corectă a foarfecelor;
tricotate, comentînd utilizarea - clasificarea de către elevi a
lor în viaţa cotidiană. firelor textile după provenienţă,
Atitudini: grosimeşi culoare.
- dezvoltarea interesului şi
dorinţei de a cunoaşte, de a
însuşi îndeletnicirea de tricotare;
- cultivarea dragostei de frumos,
de păstrare şi menţinere în
ordine a articolelor
vestimentare;
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de materialele utitizate, de a
folosi eficient firele textile.
Cunoştinţe: 3. Elementele de bază ale - Explicaţii de rigoare privind
- să cunoască denumirea şi tricotării (Tehnici de tricotare): poziţia mîinilor, ţinerea
importanţa articolelor tricotate - montarea ochiurilor pe andrelelor, ţinerea firului de aţă
în viaţa cotidiană; andrele; în timpul tricotării;
- să cunoască elementele de - tricotarea dus-întors (liniară); - montarea ochiurilor pe andrele
bază ale tricotării (ţinerea - executarea ochiurilor pe faţă, în bază de exerciţiilor practice;
andrelelor, ţinerea firului de aţă, ochiurilor pe dos; - executarea practică a primului
montarea ochiurilor pe andrele, - ochiuri de margine; rînd de ochiuri pe faţă;
executarea primului rînd de - ochiuri de finisare a tricotului. - executarea practică a tricotării
ochiuri pe faţă, tricotarea liniară dus-întors;
(sens direct şi invers). - constatarea cauzelor nereuşitei
Capacităţi: unor elevi şi insistenţa
- să poată monta ochiuri pe învăţătorului pentru a ieşi din
andrele; impas;
- priceperea de a executa ochiuri - executarea corectă a ochiurilor
pe faţă; de margine a tricotului;
- priceperea de a executa primul - exersare în executarea
rînd de ochiuri pe faţă; ochiurlor de finisare a tricotului.
- priceperea de a tricota liniar
(sens direct şi invers);
- priceperea de a executa ochiuri
de margine;
- priceperea de a executa un
fragment de tricotare (5-6
rînduri).
Atitudini:
- cultivarea dragostei şi
interesului pentru activităţile de
muncă.
CLASA A II-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Varietatea articolelor - Prezentarea de către învăţător a
- să cunoască unele informaţii tricotate: unor articole tricotate;
privind locul şi rolul articolelor - fulare; - comentarea de către învăţător a
tricotate în viaţa omului; - papucei; fiecăruia din articolele
- să cunoască proprietăţile - ciorapi; demonstrate;
firelor textile utilizate în - mănuşi; - reluarea informaţiilorde bază
tricotare (aspecte generale); - pulovere etc. acumulate în clasa I-a;
- cunoaşterea unor informatii - stabllirea funcţiilor practice ale
generale despre varietatea articolelor tricotate;
articolelor tricotate. - analiza, compararea, găsirea
Capacităţi: asemănărilor şi deosebirilor cu
- priceperea de a studia mediul unele articole croşetate;
înconjurător, de a face legătură - stablirea asemănărlor şi
între articolele tricotateşi mediul deosebirilor dintre articolele
ambiant; tricotate manual şi cele tricotate
- utilizarea adecvată a la maşinile speciale.
terminologiei de ramură.
Atitudini:
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de oamenii muncii;
- cultivarea gustului estetic.
Cunoştinţe: 2. Materiaie şi ustensile: - Prezentarea unei colecţii de
- cunoaşterea materialelor şi - fire textile utilizate în tricotare fire textile:
ustensilelor utilizate în tricotare; (variate după provenienţă, a) de lînă (de diferite culori şi
- să cunoască normele de igienă culoare, grosime); grosimi);
şi de securitate; - seturi de andrele (variate după b) sintetice (de diferite calităţi,
-să cunoască scurte informaţii grosime, după materialul din grosimi şi culori);
despre unele materiale utilizate care sunt produse); - exlpicaţiile de rigoare privind
la confecţionarea articolelor - croşete; utilizarea andrelelor, foarfecelor
tricotate. - foarfece. etc.;
Capacităţi: - clasiflcarea de către elevi a
- să poată clasifica firele textile firelor textile după provenienţă,
după provenienţă, grosime şi culoare, grosime;
culoare; - depănarea firelor deşirate în
- priceperea de a alege andrelele ghemuleţe mici;
în raport cu grosimea firului de - stabilirea tipurilor de depănare
aţă. a aţei (bobine, ghemuleţe, scule,
Atitudini: papiotei etc.).
- atitudinea grijulie, faţă de
materialele utilizate;
- educarea unei atitudini
interogative.
Cunoştinţe: 3. Elementele de bază ale - Repetarea regulilor privind
- cunoaşterea elementelor de tricotării (tehnici de lucru); poziţia mîinilor, ţinerea firului
bază ale tricotării (montarea - montarea oehiurilor pe de aţă;
ochiurilor pe andrele, tricotarea andrele; - reluarea tehnicii de executare a
primului rînd, de ochiuri pe fată, - tricotarea liniară (sens direct şi elementelor de bază ale tricotării
tricotarea liniară (sens direct şi invers); studiate anterior
invers); - tricotarea: ochiuri pe faţă, - stabilirea numărului de ochiuri
- cunoaşterea tehnicii de ochiuri pe dos; în dependenţă de lăţimea
executare a elementelor de bază - ochiuri de finisare; articolului (de exemplu a
studiate anterior (în clasa I-a). - fixarea îranjurilor la capetele fularului);
Capacităţi: fularului. - tricotarea după modelul: un
- priceperea de a selecta ochi pe faţă, un ochi pe dos
andrelele în raport cu grosimea (exersare);
firului de aţă; - aprecierea calităţii lucrărilor
- priceperea de a monta ochiuri executate;
pe andrele; - stabilirea cauzelor lacunelor
- priceperea de a stabili numărul comise, explicaţiile de rigoare
necesar de ochuiri pentru o privind modul de corectare a lor;
anumită lăţime a tricotului; - finisarea fularului;
- priceperea de a utiliza raţional - fixarea franjurilor.
firele texlile.
Atitudini:
- cultivarea spiritului critic faţă
de sine şi faţă de rezultatul
propriei munci;
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de bunurile materiale ale
familiei, ale statului.

CLASA A III-A
Obiective de referintă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Varietatea articolelor - Prezentanea de către învăţător
- cunoaşterea unor informaţii tricotate: a unor articole tricotate, cu
generale privind varietatea - fulare; explicaţiile de rigoare;
articolelor tricotate şi utilizarea - papucei; - recapitularea cunoştinţelor
lor în viaţa de zi cu zi; - mănuşi; anterior acumulate;
- cunoaşterea modalităţilor de - diverse hăinuţe. - cercetarea aspectului estetic al
utilizare a ustensilelor în unor articole tricotate;
procesul tricotării;
- cunoaşterea normelor de igienă 2. Materiale şi ustensile: - determinarea funcţiilor
şi securitate a muncii în timpul - diverse fire textile utilizate în practice ale acestora;
tricotării. tricotare; fire de lînă, de mohair, - clasificarea de către elevi a
Capacităţi: sintetice etc.; firelor textile întrebuinţate în
- dezvoltarea priceperii de a - seturi de andrele ascuţite la tricotare după grosime,
clasifica firele textile după ambele capete; provenienţă, culoare;
provenienţă, grosime, culoare; - foarfece etc. - stabilirea ustensilelor necesare
- dezvoltarea abilităţii de a pentru activităţile practice: set
mînui andrelele. de 5 andrele ascuţite la ambele
Atitudini: capete, foarfece etc.
- educaţia unei atitudini
interogative;
- atitudinea grijulie faţă de
materialele utilizate.
Capacităţi: 3. Elementele de bază ale - Repetarea şi consolidarea
- dezvoltarea priceperii de a tricotării (tehnici de tricotat): regulilor privind croşetarea
monta ochiuri pe andrele; - montarea ochiurilor pe liniară (ţinerea firului de aţă,
- dezvoltarea abilităţii de a andrele; ţinerea andrelelor, montarea
repartiza ochiurile montate pe - tricotarea circulară cu 5 ochiurilor pe andrele etc.);
patru andrele (pentru a împleti andrele; - explicaţiile de rigoare privind
circular); - executarea ochiurilor pe faţă şi tricotarea circulară;
- executarea unui fragment de ochiurilor pe dos; - exersarea practică, care ar
tricotare circulară. - executarea ochiurilor de antrena elevii:
Cunoştinţe: finisare. - să tricoteze ochiuri pe faţă şi
- cunoaşterea modalităţii de pe dos;
montare a ochiurilor pe andrea; - să stabilească numărul necesar
- cunoaşterea unor proprietăţi de ochiuri pentru a tricota o
ale firelor textile; fustiţă pentru păpusă;
- cunoaşterea procedeelor de - să repartizeze pe patru andrele
depănare a firelor deşirate, numărul de ochiuri stabilit;
formînd ghemuleţe mai mici. - executarea practică a unui
Atitudini: fragment de tricotare circulară,
- Dezvoltarea priceperii de a executînd ochiuri pe faţă;
lucra îngrijit, cu acurateţe, de a - executarea circulară al unui
nu face risipă de materiale. fragment de tricotare circulară
după modelul: 2 ochiuri pe faţă,
2 ochiuri pe dos;
- executarea practică a unei
fustiţe pentru papuşă.
CLASA A IV-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Varietatea articolelor - Prezentarea de către învăţător a
- cunoaşterea unor particularităţi tricotate: unor articole tricotate cu
estetice ale articolelor - fulare; explicaţiile de rigoare privind
vestimentare tricotate; - papuci de casă; particularităţile lor practice şi
- cunoaşterea unor informaţii - mănuşi; estetice;
privind utilizarea lor în viaţa de - ciorapi etc. - cercetarea aspectului estetic al
zi cu zi. unor articole tricotate;
Capacităţi: - recapitularea cunoştinţelor
- dezvoltarea abilităţilor de a anterior acumulate privind
tricota unele articole de tehnicile şi tehnologiile de
întrebuinţare personală; tricotare.
- dezvoltarea capacităţilor de a
coordona mai multe
performanţe psihomotorii în
acelaşi timp: copierea de pe
tablă în caiet, tricotarea după
auz, mînuirea andrelelor, ţinerea
firului de aţă.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
lucrul de mînă;
- atitudinea de respect faţă de
creatorii articolelor
vestimentare.
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea unor informaţii - diverse fire textile utilizate în proprietăţile firelor textile
despre proprietăţile firelor tricotare (fire de lînă naturală, utilizate în tricotarea articolelor
textile utilizate în tricotare; lînă industrială, fire de bumbac, pentru copii;
- cunoaşterea modalităţii de fire sintetice). - clasificarea firelor textile după
utilizare a ustensilelor în provenienţă, grosime, culoare;
tricotare; - pregătirea materialelor
- cunoaşterea normelor de igienă necesare pentru lecţiile de
şi securitate a muncii în timpul tricotare (depănarea firelor de pe
lucrului cu andrelele. scule, depănarea firelor deşirate
Capacităţi: formînd ghemuleţe nu prea
- clasificarea firelor textile după mari) etc.;
pravenienţă, grosime, culoare; - amenajarea unei expoziţii de
- dezvoltarea priceperii de a fire textile care pot fi utilizate în
selecta andrelele de lucru tricotare;
corespunzător grosimii firului - comentarea particularităţilor şi
de aţă din care se va executa calităţii acestora.
articolul concret;
- dezvoltarea abilităţii de a
tricota firesc, cu îndemînare,
utilizînd toate cinci andrele.
Atitudini:
- atitudinea grijulie, cu spirit de
economie, faţă de materialele
utilizate.
Cunoştinţe: 3. Elementele de bază ale - Exerciţii creative ce dezvoltă
- cunoaşterea tehnicii de tricotării (tehnici de tricotare): capacităţile de reactualizare a
montare a ochiurilor pe andrele; - montarea ochiurilor pe cunoştinţelor acumulate, de
- cunoaşterea procedeelor de andrele; automatizare a priceperilor şi
tricotare circulară. - tricotarea circulară (cu 5 abilităţilor formate;
Capacităţi: andrele); - compunerea unor modele noi
- aprofundarea priceperii de - executarea ochiurilor pe faţă şi cu motive ce se repetă ritmic;
executare a primului rînd de a ochiurlor pe dos. - stabilirea numărului necesar de
picioruşe (ochiuri) montate pe ochiuri pentru trico tarea unei
două andrele; mănuşi sau a unui papucel de
- dezvoltarea priceperii de a casă;
tricota ochiuri pe faţă şi ochiuri - montarea ochiurilor pe
pe dos; andrele;
- tricotarea ochiurilor de finisare - executarea practică a unui
la încheierea fragmentului de fragment de tricotare circulară;
tricot. - executarea practică a unui
Atitudini: papucel de casă sau a unei
- priceperea de a lucra cu mănuşi;
acurateţe, de a nu face risipă de - executarea unei perechi de
materiale; papuci de casă;*
- cultivarea dragostei pentru - executarea unei perechi de
activităţile de creare a mănuşi cu 1 deget**;
articolelor simple cu forţe
proprii. * Lucrări practice prevăzute
pertru nivelui II;
** Lucrări practice prevăzute
pentru nivelul III

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Panait-Lecca E., Panait C., Popa M. Îmbrăcăminte tricotată de la tradiţie la modern.
Bucureşti, 1991
2. Marian D. Tricotajele în actualitate. Bucureşti, 1990
3. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic.
Chişinău, 1996
4. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996

MODULUL “ACTIVITĂŢI AGRICOLE”


Conţinutul muncii de cultivare a plantelor în clasele I-IV este dat în două variante: pentru
şcoli care au lot experimental - lucrări practice de cultivare a legumelor; pentru şcoli care nu au lot
experimental, lucrări practice de creştere a plantelor decorative. Speciile de plante se aleg în
conformitate cu condiţiile climaterice ale zonei în care se află şcoala. La lecţiile de creştere a
plantelor un loc de seamă revine observaţiilor, precum şi experienţelor simple, care se fac în şcoală,
în sere, pe teren neadăpostit. Acest fel de lucrări se planifică după anotimpuri: de toamnă, de
primăvară şi vară. La studierea compartimentului urmează să se acorde atenţie deosebită educării
atitudinii grijulii a elevilor faţă de natură, a interesului faţă de munca în agricultură.
Conţinutul lecţiilor la munca agricolă îmbunătăţeşte cunoştinţele elevilor la ştiinţele naturii,
formează deprinderi ecologice.
Efectuînd diferite experienţe, elevii află cum influenţează umiditatea, substanţele nutritive,
căldura şi lumina la creşterea plantelor, înrîurirea diferitelor metode de pregătire a seminţelor asupra
încolţirii lor, perioadei semănatului şi asupra recoltelor.
În clasele primare, ţinîndu-se cont de particularităţile de vîrstă ale elevilor, trebuie să se
rezolve următoarele servicii comune pentru instruirea prin muncă: formarea atitudinii conştiente
faţă de învăţătură, a sentimentului civic, dezvoltarea morală, intelectuală şi fizică a personalităţii
educarea hărniciei, necesităţii de a munci, a respectului faţă de oamenii muncii, atitudinii pline de
grijă faţă de natura plaiului natal; formarea deprinderilor şi principiilor de muncă; aplicaţii a
cunoştinţelor obţinute în cadrul activităţii de muncă; dezvoltarea capacităţilor creatoare a elevilor în
procesul antrenării lor în activitatea de experimentare agricolă; pregătirea elevilor pentru
îndeplinirea lucrărilor în gospodăria părinţilor.
O atenţie deosebită trebuie să se acorde cunoaşterii şi respectării exacte de către elevi a
regulilor de securitate a muncii şi de igienă personală.

CLASA I-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi practice
Cunoştinţe: Creşterea plantelor (8 ore) Familiarizarea elevilor cu lotul
- Să cunoască regulile de Lucrări de toamnă (4ore) experimental, cu plantele ce se
comportare pe lotul Excursie la lotul experimental cultivă aici, cu lucrările
experimental şcolar. şcolar. îndeplinite de elevi. Colectarea
- cerinţele faţă de lucrările de - Observarea procesului de seminţelor de plante decorative,
toamnă de pregătire a solului. săpare a solului de către elevii uscarea şi punerea lor la
Procedeele de lucru cu săpăliga. din clasele mari. păstrare.
Regulile de colectare şi păstrare - Colectarea materialelor - Pregătirea parcelei pentru
a seminţelor naturale pentru lecţiile de muncă prelucrarea, greblarea şi
- condiţiile favorabile pentru manuală; înlăturarea resturlor vegetale.
creşterea plantelor de cameră - Recunoaşterea plantelor de - Udarea plantelor, afînarea
(căldură, lumină, umeditate). cameră după aspectul exterior. solului, ştergerea prafulu de pe
- Regulile de îngrijire a - Pregătirea plantelor pentru frunze, spălarea ghivecilor şi
plantelor de cameră. iarnă. pervazurilor.
- cerinţele faţă de materialul de Lucrări de primăvară (4ore) Creşterea şi îngrijirea plantelor
semănat. - Condiţiile necesare pentru (muşcată, begonie, cerceluşi).
- cum se îngrijesc semănăturile. încolţirea seminţelor, - Pregătirea solului. Semănatul
- regulile de lucru cu semănaturilor. seminţelor de mazăre, ceapă,
instrumentele manuale. - Importanţa plivitului, udatului, bob, fasole, a plantelor
Capacităţi: prăşitului, strînsul la vreme al decorative anuale.
- a determina plantele după roadei. - Îngrijirea plantelor semănate:
seminţe. - Totalurile experienţelor plivitul, udatul, prăşitul. Strînsul
- a pregăti seminţele pentru recoltei.
semănat, alegerea seminţelor
bune.
- a pregăti terenul nivelînd solul,
a semăna seminţele şi îngriji
plantele.
- formarea deprinderilor de
lucru cu instrumentele manuale.
Atitudini:
- respectarea regulilor de
securitate a muncii şi igienei
personale.
- să îngrijească plantele de
cameră şi cele de pe lot, să
efectueze observări asupra
creşteriii lor, să determine după
aspectul exterior şi după
seminţe, plantele ce le îngrijesc.
CLASA A II-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi practice
Cunoştinţe: Lucrări de toamnă (4ore) - Colectarea şi punerea la
- Informaţii agrotehnice. - Particularităţile de lucrare a păstrare a seminţelor de plante
- Regulile de colectare şi solului penru semănat. păstăioase în timpul iernii.
păstrare a seminţelor de plante Semănatul. - Recoltarea plantelor crescute
păstăioase. - Colectarea materialelor în anul precedent cu alegerea
- Regulile de securitate şi igienă naturale pentru munca manuală. exponatelor pentru expoziţia
personală în timpul lucrului pe - Observarea procesului de şcolară.
lotul şcolar. săpare a solului de către elevii - Pregătirea sectorului pentru
- Alegerea exponatelor pentru din clasele superioare. săpat (greblarea şi înlăturarea
expoziţia şcolară. - Îngrijirea plantelor de cameră, resturilor vegetale).
- Înmulţirea plantelor de cameră animalelor din ungheraşul viu. - Familiarizarea cu plantele de
prin butaşi de tulpină, rădăcină - Condiţiile de forţare a cameră, cu procesul butăşirii de
şi frunze. butaşilor pentru a-şi forma tulpină şi de frunze. Butăşirea şi
- Cerinţele faţă de materialul rădăcini punerea butaşilor în vederea
săditor. - Creşterea plantelor: telegraf, forţării creşterii în: apă, nisip,
- Regulile de îngrijire a gloxinie, aspidistră. sol, alte mediuri.
plantelor de cameră, a - Experienţă: determinarea - Răsădirea butaşilor
animalelor. plantelor de cameră faţă de apă, înrădăcinaţi în glastre, în lăzi.
Capacităţi: lumină, căldură, substanţe Îngrijirea plantelor de pe lot şi
- Agrotehnica parcelei pentai nutritive. Lucrări cu animalele. cele de cameră.
lucrările: săpatul solului,
pregătirea şi semănatul
seminţelor de mazăre, fasole,
bob, ceapă, morcov, ridiche,
sfeclă, plante decorative.
- Să strîngă seminţe de la
plantele uscate de pe lot şi să le
pregătească pentru păstrare în
timpul iernii.
- Să recunoască seminţele şi
plantele răsărite ale plantelor
cultivate pe lot.
Atitudini:
- Respectarea regulilor de
securitate a muncii şi igienei
personale.
- Să îngrijească plantele de pe
lot şi cele de cameră.
Cunoştinţe: Lucrări de primăvară-vară (6 Pregătinea solului şi a
- Cultivarea plantelor pe lotul ore) seminţelor pentru semănat.
experimental. - Cunoştinţă cu lucrările de - Semănatul seminţelor
- Regulile securităţii muncii cu primăvară la lotul experimental. pregătite.
instrumentele manuale: greblă, - Influenţa semănatului cu - Îngrijirea plantelor.
sapă, săpăligă, stropitoarea. seminţe uscate, preventiv muiate - Recoltarea şi evidenţa roadei.
- Regulile de pregătire a parcelei şi încolţite, asupra creşterii şi -Analiza rezultatelor
pentru semănat: nivelarea roadei. experienţelor.
solului cu grebla, facerea - Punerea la încolţit a - Cultivarea plantelor decorative
şanţurilor pentru semănatul seminţelor. multianuale în straturile de flori
seminţelor, cu ajutorul aţei de - Recunoaşterea semănăturilor din faţa şcolii.
marcare şi a sapei, stropirea cu după plantele răsărite. Pregătirea
stropitoarea. butaşilor verzi, sădirea lor.
Capacităţi: Efectuarea observărilor.
- Regulile de pregătire a Cultivarea plantelor
seminţelor pentru semănat. decorative (4 ore)
- Semănatul seminţelor de - Familiarizarea cu plantele
mazăre, ceapă, fasole, ridiche, decorative multianuale înmulţite
sfeclă, morcov. prin butaşi de tuplină, prin
Atitudini: seminţe: gheorghină, crin,
- Regulile de pregătire a bujorş.a.
materialului săditor şi a celui de - înmulţirea plantelor decorative
semănat. multianuale prin butaşi de
- Îngrijirea plantelor de cameră. tulpină, frunză, rădăcină şi prin
seminţe.
CLASA A III-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: Lucrare de toamnă pe lotul Excursie în grădina de legume,
- Noţiuni de bază despre muncă, experimental (4 ore) demonstrînd plante legume.
despre rolul şi locul Să se capete cunoştinţe despre De a învăţa regulile de recoltare
munci;A.1.1.1. diversitatea legumelor şi a plantelor crescute pe parcela
- Despre regulile de securitate în importanţa lor nutritivă.A. 1.2.2. clasei; regulile pregătirii solului
timpul lucrului şi al igienei Care sunt regulile de recoltare, pentru iarnă.
personale;B.1.3.1. uscare şi păstrare a semintelorde La ce servesc informaţiile
- Cum trebuie respectate regulile rădăcinoase.A.1.2.3. agrotehnice despre cultivarea
de îngrijire a plantelor cultivate Spuneţi cum aţi greblat şi plantelor de cameră. Colectarea
pe lot şi a planteloor de înlăturat resturile vegetale, butaşilor de telegraf, begonie,
cameră;A.1.1.4. săpatul solului cu întroducerea cerceluş, plantarea şi îngrijirea
- Care este denumirea şi îngrăşămintelor organice. lor, detaşarea stolonilor şi
destinaţia maşinilor agricole B.1.7.3. bulbilor, sădirea lor, îngrijirea
pentru lucrarea solului;A. 1.2.4. Efectuarea regulilor de stropire, plantelor.
Capacităţi: îngrăşare, aşezare a plantelor de
- Care sunt particularităţile de cameră în dependenţă faţă de
creştere a plantelor decorative lumină, căldură, afînarea
cu flori şi a celor legumicole în solului, ştergerea
sol deschis;B.1.1.1. prafului.B.1.7.3.
- Să cultive plante agricole de la Participarea elevilor la răsădirea
semănat pînă la recoltare. plantelor de cameră prin stolonii
- De a participa la lucrările de aerieni, prin bulbi şi
toamnă, primăvară, vară pe lotul butaşi.B.1.7.3.
şcolar experimental, în grădina
de acasă.
- De a pregăti solul pentru iarnă.
- Descrieţi totalurile muncii la
lotul exprimenta) în anul
precedent.
Atitudini:
- De a stimula motivaţiile de
cunoaştere a plantelor
legumelor, a plantelor de
cameră şi plantelor decorative
cu flori.
- cît de mulţi elevi manifestă
dorinţa de a participa la diferite
lucrări agricole, respectul faţă
de oamenii muncii, de a se
angaja în munca agricolă,
protecţia şi ameliorarea medului
înconjurător.
Cunoştinţe: Lucrări de primăvară-vară (6 Cunoştinţă cu seminţele
- Facerea cunoştinţei cu lucrările ore) plantelor rădăcinoase.
de primăvară la lotul Caracterstica diferitor legume şi Efectuarea lucrărilor la
experimental. însemnătatea lor. pregătirea seminţelor pentru
- Despre pregătirea seminţelor Efectuaţi enumerarea factorilor semănat.
pentru semănat, semănatul de obţinere a recoltelor înalte. Cum e formulată legea
seminţelorşi îngrijirea plantelor; Îngrijirea plantelor semănate, “Regulile de securitate a muncii
maşini şi dispozitive agricole; atît primăvara, cît şi vara. şi a igienei personale”.
recoltarea plantelor. Recoltarea la timp şi fără Participarea la recoltarea
Capacităţi: perderi a plantelor legumicole. plantelor rădăcinoase.
- De a pregăti solul pentru Cunoaşterea maşinilor şi
semănatul seminţelor de ridiche, dispozitivelor folosite.
sfeclă roşie, morcov şi alte
culturi.
- Cum se aleg, se află puterea de
încolţire a seminţelor, se
înmoaie ele.
- Cînd (timpul) se seamănă, cum
se seamănă şi cum se îngrijesc
plantele de ridiche, sfeclă roşie,
morcov.
- Care sunt regulile de recoltare
a plantelor rădăcinoase.
- Aprecierea înrîuririi planlelor
asupra recoltei.
- Înrîurirea timpului cînd au fost
semănate plantele asupra
recoltei.
- La ce serveşte plugul, borona,
cultivatorul, semănătoarea,
tractorul.
Atitudini:
La fel ca şi la lucrările de
toamnă pe lotul experimental.
Cunoştinţe: Cultivarea plantelor Demonstrarea plantelor,
- Despre formarea decorative. buchetelor de flori.
reprezentărilor generale a De explicat elevilor despre Cum recunoaştem seminţele de
plantelor decorative şi specificul munca floricultorului, despre plante bienale, cum pregătim
floricultorului. diversitatea speciilor de plante seminţele pentru semănat.
- Informaţii agrotehnice a decorative. Informaţii agrotehnice despre
acestor plante. Cum se aplică în practică îngrijirea plantelor decorative.
- Cum se seamănă seminţele, se regulile de pregătire a
îngrijesc plantele. seminţelorde plante decorative
Capacităţi: finale pentru semănat.
- De a deosebi speciile de plante Semănatul rar şi des al
decorative cultivate. seminţelor de garoafe, nu-mă-
- De a povesti despre munca uita.
floricultorului, a numi diferite Efectuarea răritului plantelor,
specii de plante decorative. afînarea solului dintre plante cu
- Cum se îngrijesc plantele nimicirea buruienilor, udatul
decorative. plantelor, recoltarea florilor.
Atitudini:
- Faţă de munca floricultorului
diversitatea speciilor de plante
decorative.
- Cum se aleg seminţele, se
seamănă, se îngrijesc plantele,
se recoltează florile.
CLASA A IV-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: Plantele legumicole, decorative A descrie plantlele cultivate pe
- Să cunoască elementar şi de cameră. Înmulţirea şi lotul experimental, plantele de
noţiunile privind aspectele mai creşterea, îngrijirea lor. cameră, a le înmulţi, a le cultiva,
generale ale naturii;A.1.1, Recoltarea acestor plante. a le recolta, a afla recolta
- Să cultive plantele legumicole: strînsă, la fel şi la un
tomate, morcovi, ţelină, hectar;C.1.6.
pătrungel, mărar ş.a.;A.1.1.3.
- Să cultive plante decorative cu
bulbi - narcişi, lalele,
crini;A.1.1.3.
- Să cultive plante de cameră:
muşcată, aloe, cerceluş, telegraf,
begonia ş,a.;A.1.1.3.
- Să ştie particularităţile
creşterii răsadului de patlagele
roşii, varză şi îngrijirea
răsadului; A.1.1.3.
- Să cunoască regulile de sădire
a răsadului în sol, îngrijirea
plantelor, regulile recoltării
recoltelor; A.1.1.3.
Capacităţi:
- Să aplice în practică metodele
de acumulare a
informaţiei;B.1.2.1.
- Să îngrijească corpul şi
obiectele personale, igienă şi
securitate, prin respectarea
normelor şi regulilor de
securitate a muncii;B.1.3.1.
- Să descrie observările şi
faptele, fenomenele din natură.
- Să cultive plante din seminţe,
din butaşi de frunze şi de
tulpină, din bulbi, drajoni, din
părţi de plantă.
Atitudini:
- Grija faţă de natură.
- Dezvoltarea unui
compartiment ecologic;C.1.7.
- Să cunoască plantele
legumicole, plantele de cameră
şi cele decorative cu flori; C.1.6.
- Să dorească a participa la
diferite lucrări agricole; C.1.5.
- Să respecte oamenii
muncii;C.1.2.
Cunoştinţe: Lucrări de toamnă la lot - 4 Cunoştinţă cu diferite plante la
- De continuat formarea ore lotul şcolar, acasă. Să înveţe
reprezentărilor generale despre Să participe la strînsul recoltelor regulile de securitate a muncii.
plantele legumicole, munca plantelor cultivate pe lot, acasă. Să facă totalurile experienţelor.
legumicultorulului; folosirea Să pregătească locul de sădire al Care sunt regulile plantării şi
legumelor. plantelor; să separe părţile de îngrijirii plantelor decorative
- Să se capete cunoştinţe despre plantă a cepelor-fiice din bulbul multianuale.
diversitatea legumelor şi de ceapă, a căţeilorde usturoi, Pregătirea pentru iarnă a
importanta lor nutritivă. sădirea lor. arbuştilor şi pomilor fructiferi.
- Să înveţe regulile de colectare Să participe la plantarea de
şi păstrare a seminţelor de toamnă a plantelor decorative,
plante cu bulb. Recoltarea şi multianuale. Pregătirea pentru
evidenţa roadei. iarnă a arbuştilorşi a pomilor
Capacităţi: fructiferi.
-De a recolta plantele crescute
pe lot, acasă.
- Să planteze şi să îngrijească
plantele decorative, arbuştii şi
pomii fructiferi.
- Să participe la întocmirea
planului de experienţă în
vederea determinării influenţei
termenilor de studiere a
plantelor decorative multianuale
şi bulboase legumicole asupra
termenilor şi gradului de
înflorire.
Atitudini:
- Dorinţa de a cultiva plante
legumicole, decorative, arbuşti
şi pomi fructiferi, plante de
cameră atît la lotul şcolar, cît şi
acasă.
Cunoştinţe: Lucrări de primăvară-vară (6 Să cunoaşcă regulile creşterii
-Să cunoască a creşte răsad de ore) răsaduluii şi a plantării lui în sol
varză, roşii. Să îngrijească plantele, protecţia deschis. Să însuşească
- Să sădească răsadul crescut în lor contra dăunătorilor. procedeele corecte de lucru cu
sol. Să poată liber lucra cu sapa, hîrleţul, sapa, deîngrijire a
- Cum se pregătesc seminţele hîrleţul pentai a pregăti locul plantelor cultivate.
pentru semănat, a bulbilor pentru semănat, săditul Să efectueze observări asupra
pentru sădit. plantelor. Semănarea plantelor. creşterii şi dezvoltării plantelor.
- Să semene, sădească, Să participe elevii la recoltarea Să cunoască regulile de îngrijire
îngrijească şi să recolteze recoltelor de ceapă, usturoi, a plantelorîn stare de repaos.
plantele crescute. varză, pătlăgele roşii şi alte Regulile de răsărire a plantelor
-Să facă totalurile lucrărilor, plante crescute pe lotul de cameră.
experienţelor. experimental, acasă. Să ducă observări asupra
Capacităţi: Cultivarea plantelor de cameră plantelor cu scopul de a scoate
- De aplicare în practică a Familiarizarea cu plantele de la iveală influenţa luminii, a
metodelor de acumulare a cameră care se înmulţesc prin căldurii, apei, solului asupra
informaţiei. divizarea plantei, prin bulb, prin creşterii frunzelor verzi.
-Să crească răsad de plante drajoni (aloe, ficus, trandafir Regulile sădirii de primăvară a
legumicole, să-l îngrijească, chinezesc, hortenzie). plantelor multianuale.
planteze în sol deschis. Să ştie regulile de răsădire a Efectuarea observărilor asupra
- Să cunoască regulile de plantelorde cameră. Separarea creşterii şi dezvoltării plantelor.
pregătire a seminţelor pentru părţilor de plantă, a bulbilor,
semănat, a bulbilor pentru sădit; drajoniloi; sădirea lor. Îngrijirea
semănatul, săditul lor; îngrijirea plantelor. Cultivarea plantelor
plantelor, recoltarea. decorative multianuale Să
Atitudini: îngrijească plantele sădite
- Respectul valorilor general- toamna. Sădirea părţilor de
umane, sociale, economice, plantă, a cepelor-fiică, îngrijirea
ştiinţifice. lor. Îndepărtarea florilor a
- Exercitarea drepturilor şi plantelor veştezite. Excursie
datoriilor de a munci şi de într-o gospodărie de creştere a
studiu. florilor.
- Rigoarea, obiectivitatea şi
spiritul critic faţă de sine şi faţă
de produsul muncii personale.
Plante de cameră. Pregătirea
solului, a ghiveciurilor.
Informaţii agrotehnice

BIBLIOGRAFIE
1. Evans R.M., Herr E.L Fondation of Vocational Education. Columbus. Toronto,
London, Sydnei: Bell and Howell Company, 1978
2. Fierer J. Industrial Education-Interpreter of Technology Industrial Education. 1980
Vol.69, Nr.8
3. Ghid metodologic pentru orientarea şcolară şi profesională. Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1968
4. Holban I. Modele în desfăşurarea stadială a procesului de calificare profesională.
Revista de pedagogie, 1983, Nr. 7
5. Holland J.L. Major programs of Research on Vocational Behavior/ Man in a World
of Work. Fater and Facer, Boston, 1964
6. Înţelegeri contemporane ale relaţiei dintre şcoală şi mediul vieţii. Viaţa, şcoala.
Revista de pedagogie. 1979, Nr. 5
7. Învăţămînt - producere - cercetare. Coordonator L. Vlăsceanu. Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1981
8. Jinga I., Vlăsceanu L. Structuri, strategii şi performanţe în învăţămînt Editura
Academiei, Bucureşti, 1989
9. Marland S.P. Career Education: 300 Days Lates/ American Vocational Journal, 1972
10. Mocanu R. Alegerea viitoarei profesii - act de mare răspundere socială. Învăţămîntul
liceal şi tehnic profesional, 1984, Nr. 3
11. Programa de educaţie tehnologică pentru învăţămîntul preuniversitar (clasele V-
VII). Chişinău, 1994
12. Programe pentru şcoala medie de cultură generală. Instruirea prin muncă, clasele
VIII-IX.Chişinău,1991
13. Programa de pregătire tehnico-practică a elevilor din clasele V-VIII. Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985
14. Super D.E. Vocational development: A.Framwork for Reseaneb NewYork:Columbia
Univ., 1957
15. Thompson V.F. Fondation of Vocational Education: Social and Psiholosophical
Concepts. New York: Pentice Hall inc: Eaglawood Cliff, 1973
16. Vlăsceanu L. Noua funcţie a şcolii în condiţiile integrării învăţămîntului cu
producerea şi cercetarea. Revista de pedagogie. 1980 Nr. 5
17. Watanable A. Guidauce servisien Japonesse school and Vocational Guidance.
Buletin A.I.O.S.R, Nr. 50,1990
18. Valenţele reformei învăţămîntului. Culegere de materiale I. p. 1983