EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

CLASELE I - IV
Autori:
Mihai Paiu, coordonator, dr. în pedagogie
Eugen Morei, dr. în pedagogie
Antonina Rusu, cercetător ştiinţific, I.Ş.P.P.
Parascovia Secrieru-Harbuzaru, cercetător ştiinţific, I.Ş.P.P.
NOTĂ DE PREZENTARE
Curriculum-ul constituie unul dintre componentele esenţiale ale proiectului educativ, pe care
se axează şcoala primară.
Între disciplinele de învăţămînt “Educaţia tehnologică” permite elevului să se integreze
direct în spaţiul social-economic, iar indirect, în spaţiul istorico-cultural al societăţii.
Necesitatea elaborării unei noi programe analitice de “Educaţie tehnologică” este
determinată de transformările social-economice din ţara noastră.
Economia de piaţă impune trecerea de la declaraţii de intenţii la realizarea activităţii
individuale în ceea ce priveşte instruirea prin muncă, adică “Educaţia tehnologică” trebuie să
permită elevului să achiziţioneze competenţele profesionale şi sociale necesare, care îl vor ajuta să-
şi organizeze raţional activitatea sa de muncă, să se determine în cariera profesională şi să se
adapteze în condiţiile social-economice mereu în schimbare.
Se modifică aspectul conceptual al disciplinei - aceasta nu urmăreşte sloganul “Formarea
dragostei faţă de muncă”, ci formarea de convingeri şi priceperi de a munci, ştiind că munca ; este
principala sursă vitală pentru propria persoană şi pentru societate. Disciplina de învăţămînt
“Educaţia tehnologică” asigură dezvoltarea potenţialului productiv şi creator al elevului prin
valorificarea capacităţilor sale cognitive şi psihomotorice.
Programa prezentă ţine seama de îmbinarea realistă dintre nivelul bazei tehnico-materiale al
şcolilor, pregătirea profesională şi pedagogică a cadrului didactic, tradiţiile şi cerinţele specifice
locale, de aceea programa este expresia sistemului de decentralizare pînă la nivelul şcolii.
Programa este un instrument de lucru cu un mare grad de autonomie, ea nu depinde de
manuale sau de alte materiale didactice. Pe baza programei însă vor fi elaborate materialele
alternative, de asemenea, seturi de materiale didactice auxiliare, cum ar fi caietul elevului, ghidul
profesorului, materiale de lecţie de informare, exersare, recomandare etc.
PRINCIPIILE DE BAZĂ
1. PRINCIPIUL CONCORDANŢEI CU PARTICULARITĂTILE DE VÎRSTĂ
Programa are în vedere particularităţile de vîrstă ale elevilor, precum şi actele normative de
stat, care corelează vîrsta cu tipologia activităţilor, vîrsta cu accesul la o muncă organizat vîrsta cu
eliberarea documentelor de competenţă profesională.
2. PRINCIPIUL CORELĂRII CU NECESITĂŢILE REALE DE VIAŢĂ
Programa este orientată spre dobîndirea acelor competenţe profesionale, care sînt necesare
pentru satisfacerea necesităţilor proprii (în mediul familiei/casei) elevilor şi societăţii.
3. PRINCIPIUL COERENŢEI ŞI AL ECHILIBRULUI DINTRE DIVERSE
COMPONENTE ALE CONŢINUTULUIEDUCAŢIONAL
Asigurarea prin conţinut s coerenţei între cunoştinţele obţinute la alte discipline şi formarea
competenţelor profesionale ale elevilor. Este inadmisibilă practica anticipării cunoştinţelor
“Educaţia tehnologică”.
4. PRINCIPIUL VIZIUNII ECOLOGICE ASUPRA CONŢINUTURILOR
Programa trebuie să orienteze atenţia elevilor în cadrul proiectării conţinuturilor următoarele
procese integrative: “Eu şi mediul ambiant”, “Eu, activitatea mea de muncă şi natura”.
5. PRINCIPIUL CONCORDANŢEI GENERALIZATE
Pe de o parte, programa trebuie să fie în concordanţă deplină cu spaţiul istorico-cultural în
care funcţionează şcoala, să ia în considerare specificul naţional, tradiţiile moştenite etc. şi pe de
altă parte, condiţiile social-economice, adică să răspundă unor necesităţi economice reale, să fie
orientată spre formarea la elevi a competenţelor profesionale şi sociale, care îi va permite să se
integreze adecvat în realitatea socială în plină schimbare.
STRUCTURA DIDACTICĂ A EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE
Clasa / ore Pregătirea profesională în diferite domenii de activitate la nivel de muncitor
(calificare iniţială)
Industrie Agricultură Servicii Artizanat

XII/70 Pregătirea profesională într-un domeniu de activitate

XI/70 X X X X
X/70 X X X X
IX/70 Probe de capacităţi profesionale, cursul în lumea profesiilor”
VIII/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
VII/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
VI/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
V/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
IV/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
III/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
II/70 * X X X * X X X * X X X * X X X
I/35 * X X X * X X X * X X X * X X X
M M … M M M … M M … M M M M … M
1 2 n 1 2 n 1 n 4 1 2 n
Notă: * reprezintă aplicarea obligatorie a unui modul din fiecare domeniu.
NIVELUL DE COMPETENŢE ÎN CADRUL EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE
Domeniu de Nivelul de competenţe
activitate cl. X-XI (XII) cl. V-IX cl. I-IV
Industrie Pregătirea profesională în Deprinderi de folosire a Priceperi de construire şi
diferite ramuri ale obiectelor tehnice la nivel modelare cu diferite
industriei la nivelul unui de uz casnic materiale, aplicaţii
muncitor (calificare artistice
iniţială)
Agricultură Pregătirea profesională în Deprinderi de lucru Efectuarea unor modele
diferite ramuri ale agricol la nivelul din materiale naturale şi
agriculturii la nivelul unui activităţilor agricole executarea unor lucrări
muncitor (calificare particulare (lucrări artistice sau lucrări
iniţială) manuale) agricole simple pentru
casă
Servicii Pregătirea profesională în Deprinderi în domeniul Priceperi de autoservire.
diferite ramuri ale serviciilor la nivel de uz Executarea de lucrări
serviciilor publice la casnic şi autoservire artistice
nivelul unui muncitor
(calificare iniţială)
Artizanat Pregătirea profesională în Deprinderi în domeniul Priceperi iniţiale în
diferite domenii ale artei tradiţionale la nivel artizanat (arta
artizanatului la nivelul de aplicare pentru uz tradiţională). Executarea
unui muncitor (calificare casnic (familie) unor lucrări artistice
iniţială) simple

STRUCTURA PROGRAMEI
• Programa este alcătuită din module (micromodule);
• modulele sînt aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei;
• modulele se elaborează pentru 8-24 ore;
• modulul este o microprogramă ce realizează sarcinile curriculum-ului de bază şi se
încadrează în structura educaţiei tehnologice;
• modulul este o microprogramă complexă, ce reflectă obiectele curriculare, activităţile
practice, modul de evaluare (lucrarea practică).
Sugestii la elaborarea programei de educaţie tehnologică:
1. Programa de Educaţie tehnologică în şcoală se elaborează de către profesor dintr-o sumă
de module.
2. Alegerea modulelor se face în funcţie de:
• nivelul de pregătire profesională în domeniu a profesorului;
• baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime;
• particularităţile localităţii şi zonei în care este plasată şcoala.
3. Este obligatorie studierea în fiecare an şcolar a cel puţin cîte un modul din cele patru
domenii.
SCHEMA PROGRAMEI ŞCOLARE PENTRU CLASELE I - IV
Domeniu de activitate Ore obligatorii Total
Industrie de la 8 pînă la 24
Agricultură de la 8 pînă la 24 70ore
Servicii de la 8 pînă la 24
Artizanat de la 8 pînă la 24

OBIECTIVELE EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE CLASELE II - IV

A.1.Cunoştinţe
A.1.1. Cunoştinţe din domeniul ştiinţelor.
A.1.1.1. Informaţii cu privire la noţiunile de bază despre muncă, despre rolul şi locul muncii
în societate şi în viaţa omului.
A.1.1.2. Cunoştinţe despre diferite activităţi economice.
A.1.1.3. Informaţii din domeniul materiilor prime şi despre proprietăţile acestora.
A.1.1.4. Cunoştinţe din domeniul logicii tehnologice şi al operaţiilor necesare prelucrării
materialelor.
A.1.1.5. Informaţiidespreistoriamarilordescoperiridindomeniulştiinţeişitehnicii.
A.1.1.6. Informaţii despre evoluţia tehnologiilor în domeniile de bază ale activităţii
economic
A.1.1.7. Informaţii generale despre popor, sat, oraş, despre modul de trai, despre portul şi
tradiţiile poporului băştinaş, despre arta tradiţională şi despre meşteşuguri.
A.1.1.8. Cunoaşterea unor obiceiuri şi ritualuri, precum şi a unor tehnici şi tehnologii de
confecţionare a obiectelor de port popular, de uz casnic.
A.1.2. Cunoştinţe din domeniul ştiinţelor social-umane
A.1.2.1. Informaţii despre sănătate şi despre regulile de securitate a muncii,
A.1.2.2. Cunoştinţe despre nutriţie.
A.1.2.3. Informaţii despre aptitudini şi capacităţi individuale.
A.1.2.4. Date despre modul de organizare a unor întreprinderi, ateliere.
A.1.3. Cunoştinţe din domeniul artei
A.1.3.1. Cunoştinţe din domeniul artelor tradiţionale şi al meşteşugurilor.
A.1.3.2. Informaţii despre utilizarea diverselor materiale, forme, cromatică, decoruri în arta
tradiţională.
B.1. Capacităţi
B.1.1. Capacităţi de tip cognitiv
B.1.1.1. Observarea faptelor şi fenomenelor în procesul de formare a deprinderilor în diferite
activităţi de muncă.
B.1.1.2. Memorarea şi reproducerea priceperilor de muncă.
B.1.1.3. Analiza, sinteza şi compararea obiectelor confecţionate.
B.1.1.4. Utilizarea în practică a unor ustensile şi aparate de măsură, precum şi fabricarea
unor articole.
 B.1.2. Capacităţi de tip creativ
B.1.2.1. Aplicarea practică a priceperilor, metode de confecţionare a unor articole concrete.
B.1.3.3. Elaborarea unor noi compoziţii.
B.1.2.3. Rezolvarea problemelor practice prin metode de stimulare a creativităţii.
B.1.2.4. Dezvoltarea gîndirii şi a viziunii spaţiale.
B.1.2.5. Formarea unor deprinderi şi acumularea unor informaţii despre materiale, unelte,
componente, echipamente şi procese tehnologice în situaţii noi.
B.1.3. Capacităţi privind reflexia
B.1.3.1. Cunoaşterea capacităţilor personale pentru a realiza diferite activităţi productive.
B.1.3.2. Autoaprecierea, autocontrolul şi autoaprecierea prin compararea articolelor
confecţionate.
B.1.3.3. Elaborarea independentă a deciziilor personale în confecţionarea obiectelor de
muncă.
B.1.3.4. Autoexprimarea şi autorealizarea prin prezentarea produsului de muncă individuală
(a articolului confecţionat).
B.1.3.5. Autoaprecierea propriilor capacităţi, alegerea în cunoştinţă de cauză a viitoarei
profesii.
B.1.4. Capacităţi de interacţiune socială
B.1.4.1. Iniţiativă în stabilirea relaţiilor interpersonale prin apreciere reciprocă.
B.1.4.2. Capacitatea de activitate în grup şi cooperarea constructivă prin confecţionarea
obiectelor de muncă colectivă, folosirea metodelor de dezvoltare a creativităţi.
B.1.4.3. Competiţia loială, competiţia valorilor, organizarea expoziţiilor.
B.1.5. Capacităţi de comunicare
B.1.5.1. Perceperea adecvată a mesajelor orale şi scrise prin metoda de bază a educaţiei
tehnologice – metoda algoritmică.
B.1.5.2. Ascultarea activă şi eficientă a unui partener prin utilizarea metodelor de stimulare
a creativităţii (consensus, sinectică etc.).
B.1.5.3. Perceperea şi interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale -
folosirea elementelor de desen tehnic, simboluri şi semne convenţionale etc.
B.1.5.4. Utilizarea adecvată a unor elemente din limbajul de specialitate conform STAS-
ului.
B.1.5.5. Descifrarea unor simboluri şi a morfologiei motivelor, ornamentelor populare în
decorurile pieselor vestimentare, textilelor de interior, obiectelor de uz casnic etc.
B.1.6. Capacităţi praxiologice
B.1.6.1. Utilizarea obiectelor de muncă, a dispozitivelor, a aparatelor şi a tehnicii de uz
casnic.
B.1.6.2. Perceperea adecvată a noţiunilor de “calitate” şi “economie”.
B.1.6.3. Trăsături individuale - tenacitatea, sîrguinţa - ca bază pentru adaptarea personalităţii
în activitatea economică.
B.1.6.4. Formarea convingerii, că toate tehnologiile sînt în folosul omului.
B.1.6.5. Afirmarea eu-lui prin cultivarea motivaţiei muncii, a atitudinii pozitive faţă de
proprietate, a disciplinei şi a esteticii muncii, a hărniciei.
B.1.6.6. Dezvoltarea curiozităţii, a interesului şi dorinţei de cunoaştere, componente
necesare pentru promovarea în viaţă a personalităţii. 3.1.6.7. Educaţia unei atitudini interogative.
B.1.7. Capacităţi psihomotrice
B.1.7.1. Capacităţi motrice generale.
B.1.7.2. Capacităţi motrice fine.
B.1.7.3. Ritmul de lucru.
C.1. Atitudini
C.1.1. Manifestarea conştiinţei de apartenenţă la comunitatea naţională (arta tradiţională -
meşteşugăritul).
C.1.2. Respectul valorilor general-umane, sociale, economice, culturale, ştiinţifice etc.
 C.1.3. Exercitarea drepturilor şi datoriilor de a munci şi de studiu.
C.1.4. Rigoarea, obiectivitatea şi spiritul critic faţă de sine şi faţă de produsul muncii
personale.
C.1.5. Educaţia tehnologică.
C.1.6. Cultivarea dragostei pentru frumos, pentru păstrarea şi valorificarea creaţiei populare
C.1.7. Formarea atitudinii grijulii faţă de patrimoniul naţional.
OBIECTIVELE LA CUNOŞTINŢE (CLASELE I-IV)
I II III IV
A.1.1.1. Cunoştinţe generale Informaţii despre Înţelegerea muncii ca o
Informaţii generale despre calitatea muncii. integrarea şi cooperarea necesitate vitală.
despre muncă - izvorul în muncă.
proprietăţii personale şi
publice.
A.1.1.2. Informaţii despre unele Cunoaşterea realităţilor Cunoaşterea domeniilor
Noţiuni elementare domenii concrete de generale dintre în care se aplică
despre modelare şi modelare şi construcţii. modelare şi construire. modelarea şi
construire, folosind construcţiile.
cartonul, hîrtia, pînza,
fire textile, lut etc.
A.1.1.3. Noţiunii generale Cunoştinţe generale Informaţii despre
Cunoştinţe despre despre proprietăţile despre producerea şi posibilităţile de
materii prime utilizate materiilor prime utilizarea materiilor substituire a materiilor
într-un anumit gen de utilizate într-un anumit prime. prime în funcţie de
activitate. gen de activitate. restricţii şi necesităţi.
A.1.1.4. Noţiuni generale despre Cunoaşterea elementară Informaţii despre logica
Noţiuni generale despre logica tehnologică: a algoritmului de de confecţionare a unui
operaţiile de tăiere, proiectare, confecţionare. articol simplu.
lipire, îndoire, confecţionare (...),
asamblare etc. evaluare.
Informaţii despre
ordinea efectuării
operaţiilor.
A.1.1.5. Informaţii despre marile Cunoştinţe despre Înţelegerea rolului
Informaţii despre marile descoperiri ale secolelor descoperirile secolului ştiinţei şi tehnicii în
invenţii ale omenirii: 18-20. 20. viaţa omului.
roata, focul, planul
înclinat, ceasul...
A.1.1.6. Date generale despre Cunoştinţe despre Informaţii elementare
Informaţii despre evoluţia metodelor de metodele tradiţionale de despre tehnologiile
procedeele elementare modelare şi construire. modelare şi construire. moderne de modelare:
ale modelării şi folosirea computerului,
construirii. a băncilor de
informaţii...
A.1.1.7. Imagini din elementele Informaţii despre Noţiuni generale despre
modelelor tradiţionale. modele concrete în modelare în arta
meşteşugărit. tradiţională de obţinere
şi prelucrare a firelor
textile naturale, a
texturii, broderiei,
ceramicii, împletirii din
fire textile.
A.1.1.8. Informaţii elementare Cunoştinţe despre Cunoştinţe despre
Noţiuni elementare de despre tehnici şi posibilitatea alegerii tehnici simple de
tehnici şi tehnologii detehnologii concrete de tehnicilor şi modelare şi construire,
modelare. modelare şi construire, tehnologiilor simple de confecţionare şi
cusături, croşetare, modelare şi construire, decorare.
preparare. aplicaţii decorative.
A.1.2.1. Cunoaşterea regulilor Noţiuni despre regulile Cunoştinţe despre
Noţiuni generale despre de folosire a de organizare a locului organizarea şi
securitatea muncii. instrumentelor: de muncă. întreţinerea ordinii la
foarfecă, ac, croşetă, locul de muncă în
andrele, cleşte, cuţit etc. funcţie de tipul de
activitate.
A.1.2.2. Noţiuni despre
A.1.2.3. aptitudinile şi
A.1.2.4. capacităţile proprii
referitoare la activităţile
de modelare, construire,
confecţionare, decorare,
împletire.
Cunoştinţe generale Cunoştinţe despre Informaţii despre modul Noţiuni despre modul
despre modul de modul de organizare a de organizare a clasei la de organizare a
organizare a locului de muncă. lucrul manual. atelierului şcolar.
activităţilor şi
acţiunilor.
B.1.3.1.

MODULUL “CULINĂRIA”
STRUCTURA MODULULUI
Studierea culinăriei în şcoala de cultură generală, atît în clasele primare, cît şi în clasele
gimnaziale (din cl. a II-a şi pînă în cl. a IX-a) reprezintă o necesitate vitală a cerinţele
învăţămîntului contemporan.
Pregătirea alimentelor s-a perfecţionat continuu, devenind treptat ştiinţă şi artă culinară.
Fiecare popor a ajuns la un specific al său în materie de bucătărie. Aceasta a depins atît de
alimentele pe care le-a avut la dispoziţie, cît şi de experienţa proprie, pe care a dobîndit-o în
decursul timpului.
Bucătăria face parte din domeniile în care este nevoie de cunoaşterea şi respectarea unor
reguli şi principii capabile să ferească pe cel care găteşte să producă lucruri absurde: neigienice, dar
şi să-l ajute să dea frîu liber imaginaţiei.
Una din principalele condiţii ale măiestriei culinare constă în folosirea şi păstrarea calităţilor
naturale ale alimentelor.
Activitatea în bucătărie impune respectarea cu stricteţe a măsurilor generale de igienă
precum şi a unor norme şi cerinţe specifice legate de condiţiile în care se desfăşoară munca de
preparare a bucatelor.
În toate fazele tehnologice preparatele culinare pot suferi o contaminare cu microbi, dac nu
se iau măsuri de respectare strictă a igienei.
Pe parcursul studierii acestui domeniu se vor preda şi învăţa următoarele conţinuturi:
- noţiuni despre o bucătărie şi o bună alimentaţie (păstrarea produselor alimentare
verificarea calităţii produselor alimentare, tehnologii culinare).
- normele sanitar-igienice la prepararea şi consumarea bucatelor (igiena personală,
prevenirea contaminări, utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor).
- alcătuirea meniului (ordonînd preparatele culinare, avînd în vedere valoarea nutritivă,
gustul etc.).
 - prelucrarea culinară a produselor alimentare (prelucrarea primară a produselor alimentare -
curăţirea, desfacerea, tăierea, alegerea, fărîmiţarea etc., prelucrarea termică - fierberea, prăjirea,
coacerea).
Pe parcursul studiului elevii acumulează informaţii despre bucătărie, sănătate şi tehnica
securităţii, despre dietetică şi longevitatea vieţii umane etc., în rezultat elevii manifestă anumite
capacităţi şi deprinderi individuale.
În clasele primare elevii se vor familiariza cu utilajul bucătăriei, cu normele sanitar-igienice
cu principalele produse alimentare de origine vegetală şi animală, cu însemnătatea apei, pîinii şi
sării în alimentaţia omului.
Elevii vor afla despre rolul alimentelor în viaţa omului, vor acumula experienţă, priceperi şi
deprinderi de îngrijire şi utilizare a tacîmurilor şi dispozitivelor, se vor familiariza cu normele de
igienă personală, cu regulile de conduită la masă, cu modalitatea preparării celor mai simple bucate.
Indiferent de nivelul general de dezvoltare al elevului, e bine să aibă un minim de cunoştinţe
despre compoziţia alimentelor şi să cunoască rolul şi locul (destinul) lor în organism. E bine să ştie
ce legătură este între alimentaţie şi starea de sănătate şi de boală a organismului. Hrana constituie
materialul de construcţie pentru corpul omenesc şi e necesară organismului pentru creşterea şi
refacerea lui. Hrana serveşte drept sursă de energie, pe care omul o cheltuieşte pentru funcţionarea
organelor (inima, plămînii etc.). Deci hrana îndeplineşte în organism un rol dublu: plastic şi
energetic.
Alimentele studiate şi analizate, indiferent de aspectul lor exterior, s-au dovedit a fi formate
din următoarele componente: proteine, grăsimi, vitamine, elemente minerale, apă, fibre alimentare,
alcool.
O bună parte din bolile care afectează organismul îşi are originea într-o alimentaţie
monotonă sau în excesele alimentare. Pentru a evita producerea bolilor trebuie să se cunoască
normele alimentaţiei echilibrate.
Astăzi, se ştie exact care sînt nevoile organismului şi ce elemente îi sînt indispensable.
Trebuie să se stabilească şi caloriile necesare raţiei zilnice de consum a omului (a copilului)
ţinînd cont de vîrstă, condiţiile de activitate (de muncă), natura activităţii etc.
Orice exces alimentar antrenează după sine o oboseală a muşchilor, organelor interne, iar
sistemul glandular este suprasolicitat prin cantităţi de alimente absorbite. Nevoile de calorii se
situează pe primul plan şi ea variază în limite largi de la un individ la altul şi la acelaşi individ în
funcţie de starea fiziologică şi de condiţiile de mediu în care trăieşte.
Pentru evaluarea nevoilor de calorii trebuie să se cunoască factorii care influenţează
metabolismul energetic. Acestea sînt mărimea corpului, forma corpului, vîrsta, sexul, clima, stările
patologice, starea de nutriţie etc. în funcţie de aceste criterii se indică următoarele nevoi zilnice de
calorii: copiii între 7 şi 9 ani - circa 2100 calorii, între 10 şi 12 ani - 2500 calorii, între 13 şi 15 ani
-2900 calorii, între 16 şi 19 ani - 3100 calorii, la fete între 13 şi 19 ani -2500 calorii.
Apa este necesară pentru dizolvarea în organism a substanţelor nutritive, pentru reglarea
temperaturii corpului, pentru eliminarea din organism a substanţelor, de care organismul nu are
nevoie.
Pîinea există de multe mii de ani şi constituie un produs alimentar foarte important. în popor
principala hrană se consideră pîinea.
Pîinea conţine toate substanţele necesare organismului omului. O importanţă mare au şi
calităţile gustative ale pîinii.
Sarea de bucătărie este un produs alimentar absolut necesar şi joacă un rol important în
activitatea vitală a organismului. Sarea este necesară nu numai pentru gust, ci şi pentru reţinerea
apei în organism, serveşte ca material din care se formează sucul gastric.
OBIECTIVE GENERALE
Cunoştinţe Capacităţi Atitudini
- Cunoştinţe generale privind
autoprotecţia în procesul
consumului alimentar;
- cunoştinţe privind regulile de
igienă şi securitate în procesul
folosirii utilajelor;
- cunoştinţe generale privind
compoziţia şi rolul alimentelor
în alimentaţia de zi cu zi;
- cunoştinţe generale privind
principiile şi regulile pentru o
bună alimentaţie;
- cunoştinţe generale privind
folosirea şi păstrarea produselor
alimentare;
- cunoştinţe generale privind
culinăria tradiţională şi de ritual;
- informaţii privind importanţa
vitală a apei, pîinii şi sării în
alimentaţia omului;
- informaţii privind raţia şi
regimul alimentar al elevului;
- informaţii privind normele
securităţii la exploatarea
aparatelor de încălzit;
- informaţii privind alimentaţia
oamenilor în perioade de post.
Obiective de referinţă
Cunoştinţe:
- informaţii privind rolul
alimentelor în hrana omului;
- informaţii privind importanţa
vitală a apei, pîinii şi sării.
Capacităţi:
- priceperea de a distinge şi
clasifica produsele alimentare
după provenienţa lor.
Atitudini:
- atitudinea grijulie (de a nu fi
risipitor) faţă de pîine şi alte
produse alimentare.
- Priceperea de a prepara unele
bucate, mîncăruri pentru
alimentaţia de zi cu zi;
- formarea priceperilor şi
deprinderilor privind
comportarea în timpul servirii
mesei;
- priceperi şi deprinderi
elementare la formarea culturii
sanitar-igienice de prevenire a
contaminării;
- priceperea de a deosebi şi
clasifica produsele alimentare
după provenienţa lor (animală,
vegetală);
- priceperi şi deprinderi de
îngrijire şi utilizare a vaselor şi
tacîmurilor;
- priceperea de a prepara şi a
respecta condiţiile de
alimentaţie dietică în anumite
perioade (recomandate de
medic);
- priceperea de a prepara unele
mîncăruri de post;
- priceperea de a prepara unele
mîncăruri tradiţionale ce se
pregătesc la cele mai importante
sărbători de peste an: Crăciun,
Anul Nou, Paştele.
CULINĂRIE CLASA A II-A
Conţinuturi
1. Noţiuni despre hrană
- Clasificarea produselor
alimentare;
- importanţa hranei în existenţa
vieţii umane.
- Atitudinea grijulie (de a nu fi
risipitor) faţă de pîine şi alte
produse alimentare (folosirea
raţională şi economicoasă)
- respectul faţă de producătorii
agricoli, faţă de producătorii de
alimente;
- conştientizarea dependenţei
dintre om, natură, societate şi
alimentaţie;
- frînarea lăcomiei şi a abuzului
de consumare a prea multor
alimente;
- respectul faţă de arta culinară
tradiţională;
- cultivarea gustului este pentru
înfrumuseţarea bucatelor
preparate şi servirea mesei;
- manifestarea interesul pentru
arta culinară tradiţională şi de
ritual.
Activităţi învăţate
- Explicaţiile de rigoare privind
hrana omului; varietatea
produselor alimentare şi
clasificarea lor după
provenienţă: animală şi
vegetală;
- exerciţii practice de clasificare
a produselor alimentare:
legume, fructe, produse din
carne, produse lactate etc.;
- explicaţii privind însemnătatea
apei, pîinii şi sării în
alimentarea omului.
Cunoştinţe:
- informaţii privind
autoprotecţia în procesul
consumului alimentar.
Capacităţi:
- priceperi şi deprinderi
elementare la formarea culturii
sanitar-igienice de prevenire a
contaminării;
- priceperi şi deprinderi de
îngrijire şi utilizare a tacîmurilor
şi dispozitivelor;
- deprinderi practice de
respectare a igienei personale.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
pentru propria sănătate şi cea a
colegilor.
Capacităţi:
- priceperea de a se comporta
civilizat la masă;
Atitudini:
- respectul faţă de oamenii ce
produc alimentele.
Cunoştinţe:
- cunoştinţe privind buna
organizare a alimentaţiei
(calitatea produselor alimentare,
raţionul, etc.);
- informaţii privind folosirea şi
păstrarea produselor alimentare;
- informaţii succinte despre raţia
şi regimul alimentar al elevului;
- cunoştinţe elementare privind
servirea mesei.
Capacităţi:
- priceperea de a prepara tartine;
- priceperea de a respecta
normele de comportare la
servirea mesei.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
pentru respectarea tehnologiilor
de prelucrare a produselor
alimentare.
2.Normele sanitar-igienice la
prepararea şi consumarea
bucatelor:
- igiena personală;
- prevenirea contaminării;
- utilizarea corectă a tacîmurilor
şi dispozitivelor.
3. Regulile de comportare la
masă
4. Prelucrarea culinară a
produselor alimentare
- tartine;
- băuturi.
- Explicaţiile de rigoare privind
igiena personală în timpul
servirii mesei;
- verificarea respectării igienei
personale (dacă mîinile sînt bine
spălate, unghiile-scurt tăiate);
- verificarea stării sănătăţii
elevilor (elevii bolnavi nu pot fi
admişi la lecţii);
- explicaţiile de rigoare privind
respectarea normelor sanitar-
igienice în timpul preparării şi
consumării bucatelor;
- explicaţiile de rigoare privind
calitatea bucatelor preparate;
- exerciţii practice de utilizare
corectă a tacîmurilor şi
dispozitivelor necesare: linguri,
cuţite, furculiţe, farfurii, ceşti
etc.
- Explicaţiile de rigoare privind
comportarea la masă – regulile
de comportare privind respectul
faţă de comeseni;
- respectul faţă de cei care au
preparat bucatele, faţă de
stăpînii casei etc.
- Explicaţiile de rigoare privind
prelucrarea culinară a
produselor alimentare:
- prelucrarea primari
(sortarea, alegerea separarea,
curăţirea desfacerea, tăierea lor
etc.);
- prelucrarea termică (fiertul,
prăjitul, coptul);
- prepararea tartinelor din
diverse alimente (la preferinţă),
alimente din carne, peşte,
legume, fructe, produse lactate
etc.
- activităţi practice la aşezarea
tartinelor pe farfurii, la
repartizarea farfuriilor pe mese,
la repartizarea paharelor cu
băutură (ceai, lapte, suc,
compot);
- activităţi practice ce include
participarea copiilor la
strîngerea şi spălarea tacîmurilor
după servirea mesei.

Obiective de referinţă
Cunoştinţe:
- cunoaşterea informaţiei
privind calitatea produselor
alimentare folosite în prepararea - Păstrarea produselor
bucatelor;
-cunoaşterea unor condiţii de
păstrare pe termen lung a
produselor alimentare;
- cunoaşterea produselor
alimentare ce se cultivă în
localitatea natală.
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperii de a
determina calitatea unor
produse alimentare după aspect,
miros, gust etc.;
- formarea priceperii de a păstra
unele produse alimentare uşor
alterabile pe un anumit termen
(prin congelare, la rece etc.);
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
muncă;
-dezvoltarea atitudinii grijulii
faţă de bogăţiile naturale ale
plaiului natal.
CLASA A III-A
Conţinuturi Activităţi de învăţare
1. Noţiuni despre o bună - Explicaţii de rigoare privind
bucătărie şi o bună hrana omului, clasificarea
alimentaţie produselor alimentare după
provenienţă;
alimentare; - explicaţiile de rigoare privind
- verificarea calităţii produselor condifiile de păstrare ale
alimentare. produselor alimentare pe termen
lung (cerealiere, făină, crupe
etc.);
- determinarea termenului de
păstrare a unor produse
alimentare ce au o durată de
păstrare mai lungă;
- organizarea unei excursii
pentru a vedea în ce condiţii se
păstrează produsele alimentare
în prezent şi, dacă există un
muzeu al satului, în ce condiţii
se păstrau în trecut;
- explicaţii de rigoare privind
necesitatea vitală a apei, pîinii şi
sării în alimentaţia omului;
- de determinat termenul de
păstrare a unor produse
alimentare uşor alterabile şi
condiţiile necesare de a se
păstra nealterate;
- exerciţii practice de a
determina calitatea ouălor:
foarte proaspete- 1-2 zile,
proaspete - pînă la 15zile şi 30
zile la rece (experienţă cu
introducerea ouălor într-un vas
cu apă caldă sau sărată.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea normelor sanitar-
igienice ce trebuie respectate în
procesul preparării bucatelor;
- cunoaşterea condiţiilor şi
tehnologiilor necesare pentru
prepararea unor bucate (cel mai
des întrebuinţate).
Capacităţi:
- dezvoltarea deprinderii de
autoprotecţie în procesul
consumului alimentar;
- dezvoltarea priceperilor şi
deprinderilor elementare la
formarea culturii sanitar-
igienice de prevenire a
contaminării;
- dezvoltarea priceperii şi
deprinderii de îngrijire şi
utilizare a tacîmurilor şi
dispozitivelor;
- dezvoltarea priceperii de a
determina calitatea bucatelor
după aspect, miros şi gust.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea regulilor de
comportare civilizată la masă
(respectul faţă de stăpînii casei,
faţă de comeseni, utilizarea
corectă a tacîmurilor şi
dispozitivelor).
Capacităţi:
- dezvoltarea deprinderii de a
utiliza corecttacîmurile şi
dispozitivele, de a se comporta
frumos la masă.
2. Normele sanitar-igienice la
prepararea şi consumarea
bucatelor
- Igiena personală;
- prevenirea contaminării;
- utilizarea corectă a tacîmurilor
şi dispozitivelor.
3. Regulile de comportare la
masă
- Recapitularea cunoştinţelor
anterior acumulate privind
respectarea normelor sanitar-
igienice de prevenire a
contaminării;
- verificarea stării sănătăţii
elevilor;
- explicaţiile de rigoare privind
normele sanitar-igienice în
timpul preparării şi consumării
bucatelor;
- explicaţiile de rigoare privind
respectarea condiţiilor şi
tehnologiilor de preparare a
bucatelor;
- determinarea calităţii
bucatelor preparate după
aspect, gust şi miros;
- activităţi practice de păstrare
în curăţenie a încăperii,
vaselor, tacîmurilor şi
dispozitivelor;
- explicaţii de rigoare privind
metodele şi măsurile ce se
întreprind pentru a menţine în
ordine şi curăţenie încăperea
(bucătăria), vasele, tacîmurile,
utilajele, dispozitivele.
Recapitularea cunoştinţelor
anterior acumulate privind
regulile de comportare la masă;
- exerciţii practice de utilizare
corectă a tacîmurilor şi
dispozitivelor.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea bunei organizări a
almentaţiei (cunoaşterea calităţii
produselor alimentare şi
raţionul);
- cunoaşterea condiţiilor de
folosire şi prelucrare primară a
produselor alimentare;
- cunoaşterea bunei conduite în
timpul servirii mesei;
- cunoaşterea importanţei
legumelor în alimentaţia cu
vitamine a organismului.
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperii de a
prepara salată din crudităţi
(legume crude) şi salată din
legume fierte şi alte produse
alimentare;
- dezvoltarea priceperii de a
înfrumuseţa salata şi alte bucate
pentru a servi frumos masa;
- dezvoltarea priceperii de a
aprecia calitatea bucatelor după
gust şi miros.
Atitudini:
- cultivarea gustului estetic şi a
bunului simţ.
4. Prelucrarea culinară a
produselor alimentare
(prelucrare primară, prelucrare
termică)
- Salată din crudităţi (legume
crude);
- salată din legume ferte şi alte
produse alimentare.
- Explicaţiile de rigoare privind
prelucrarea culinară a
produselor alimentare:
prelucrarea primară (selectarea,
spălarea, curăţirea etc.),
prelucrarea termică şi
amenajarea, înfrumuseţarea;
- activităţi practice în echipă la
pregătirea şi selectarea
legumelor crude pentru salată;
- explicaţi cum se vor tăia
legumele;
- activităţi practice în echipă la
tăierea legumelor şi pregătirea
salatei;
- activităţi practice la aranjarea
salatei în farfurii şi la
amenajarea mesei;
- activităţi practice în echipă la
spălarea şi selectarea
legumelor pentru a le fierbe;
- activităţi practice la
pregătirea produselor
alimentare necesare pentru a
prepara salată din legume fierte
şi alte produse alimentare (ouă
fierte, salam, maioneză etc.);
- pregătirea salatei şi
amenajarea farfuriilor,
înfrumuseţarea etc.

Obiective de referinţă
Cunoştinţe:
- cunoaşterea informaţiei
privind calităţile nutritive şi
conţinutul produselor
alimentare;
- familiarizarea cu condiţiile şi
tehnologiile de păstrare pe
termen lung a unor produse
alimentare;
- cunoaşterea produselor
alimentare ce se cultivă (cresc)
în zonă şi în Moldova;
- cunoaşterea unor metode de
verificare a calităţii produselor
alimentare.
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperii de a
determina calitatea unor
produse alimentare după aspect,
gust, miros etc.
- dezvoltarea priceperii de a
păstra unele produse alimentare
uşor alterabile pe un termen mai
lung prin conservare, uscare etc.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
faţă de bogăţiile naturale ale
plaiului natal.
CLASA A IV-A
Conţinuturi Activităţi de învăţare
1. Noţiuni despre o bună Explicaţiile de rigoare privind
bucătărie şi o bună condiţiile de păstrare a
alimentaţie produselor culinare (boboase,
- Păstrarea produselor cereale, crupe, făină etc.)
alimentare; - determinarea termenului de
- verificarea calităţii produselor păstrare a unor produse
alimentare. alimentare ce au o durată de
păstrare mai lungă;
- explicaţiile de rigoare privind
condiţiile de păstrare ale
produselor alimentare uşor
alterabile (produse lactate,
produse din carne, peşte);
- determinarea termenului de
păstrare şi condiţii necesare ca
să se păstreze nealterate unele
produse uşor alterabile;
- organizarea unei excursii
pentru a vedea în ce condiţii se
păstrează unele produse
alimentare la depozitele
combinate frigorifere etc.;
- activităţi practice de verificare
a calităţii unor produse
alimentare după aspect, miros,
gust etc.
ouă, brînză de vaci, unt,
smîntînă. carne etc.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea normelor sanitar-
igienice ce trebuie respectate în
procesul preparării bucatelor;
- cunoaşterea condiţiilor şi
tehnologiilor necesare pentru a
prepara unele bucate (cel mai
des întrebuinţate în hrana de zi
cu zi).
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperilor şi
deprinderilor elementare la
formarea culturii sanitar-
igienice de prevenire a
contaminării;
- dezvoltarea priceperilor şi
deprinderilor practice de
îngrijire şi utilizare a tacîmurilor
şi dispozitivelor;
- dezvoltarea deprinderilor de
respectare a igienei personale în
timpul preparării bucatelor.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
faţă de propria sănătate şi cea a
colegilor;
- dezvoltarea dragostei pentru
curăţenie, ordine şi sănătate.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea normelor de
comportare civilizată la masă
(respectul faţă de stăpînii casei,
faţă de comeseni, utilizarea
corectă a tacîmurilor şi
dispozitivelor).
Capacităţi:
- dezvoltarea deprinderii de a
utiliza corect tacîmurile şi
dispozitivele şi de comportare
corectă la masă.
2. Normele sanitar-igienice la
prepararea şi consumarea
bucatelor
- igiena personală;
- prevenirea contaminării;
- utilizarea corectă a tacîmurilor
şi dispozitivelor.
3. Regulile de comportare la
masa
- Recapitularea cunoştinţelor
anterior acumulate privind
respectarea normelor sanitar-
igienice în timpul preparării şi
consumării bucatelor;
- explicaţiile de rigoare privind
respectarea condiţiilor
tehnologiilor de preparare a
bucatelor;
- determinarea calităţii
bucatelor preparate apreciind
gustul, mirosul, aspectul etc.;
- activităţi practice în echipă la
efectuarea şi menţinerea
curăţeniei în bucătărie;
- activităţi practice în echipă de
întreţinere în curăţenie a
utilajului, vaselor, tacîmurilor
şi dispozitivelor din bucătărie.
- Recapitularea cunoştinţelor
anterior acumulate privind
comportarea în timpul mesei;
- exerciţii practice de
amenajare a mesei cu tacîmuri
şi dispozitive (farfurii, pahare,
furculiţe, cuţite etc.).
Cunoştinţe:
- cunoaşterea bunei organizări a produselor alimentare
alimentaţiei (cunoaşterea
calităţilor nutritive a produselor
alimentare şi raţionul zilnic);
- cunoaşterea condiţiilor de
folosire şi prelucrare primară a
produselor alimentare,
- cunoaşterea bunei conduite în
timpul deservirii mesei.
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperii de a
prepara tartine calde:
prelucrarea primară a
produselor alimentare (tăierea
feliilor de franzelă de o anumită
grosime, baterea albuşului
spumă, roaderea caşcavalului,
muierea feliilor în lapte,
amestecarea albuşului spumă cu
caşcavalul şi cu smîntîna,
ungerea feliilor de franzelă),
prelucrarea termică (prăjirea
tartinelor);
- dezvoltarea priceperii de a
prăji tartine aşa încît să fie
reuşite.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
(de a nu fi risipitori) faţă de
pîine şi alte produse alimentare
(folosirea raţională şi
economicoasă);
- respectul faţă de producătorii
agricoli, faţă de producătorii de
produse alimentare.
4. Prelucrarea culinară a
- Prepararea tartinelor calde.
- Explicaţiile de rigoare privind
tehnologia şi etapele
tehnologice de prelucrare
culinară a preparării tartine-lor
calde;
- stabilirea produselor
alimentare necesare pentru a
prepara tartine calde (pentru
cîte persoane, în ce cantitate,
ustensilele şi dispozitivele
necesare etc.
- repartizarea funcţiilor pe
echipe de a procura produse
franzele vechi de 1-2 zile lapte,
caşcaval, ouă, smîntînă groasă,
unt, untură pentru prăjit
tartinele
- organizarea activităţilor
practice şi repartizarea
funcţiilor pe echipe: tăierea
feliilor de franzelă, baterea
albuşurilor spumă, raderea
caşcavalului, amestecarea
albuşului cu caşcavalul şi
smîntîna, înmuierea feliilor de
franzelă în lapte, ungerea
feliilor cu caşcavalul pregătit,
prăjirea feliilor în amestec de
unt cu untură
- aprecierea gustului, calităţii
tartinelor calde.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Mihail N., Mihai A. Bucătărie şi sănătate. Reţete culinare. Editura tehnică, Bucureşti,
1989
1. Enache D. Bucate pentru toţi. Editura tehnică, Bucureşti, 1990
2. Jurcovan S. Carte de bucate. Editura tehnică, Bucureşti, 1987
3. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996
4. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1996

MODULUL “ARTA ACULUI” (Cusutul şi brodatul tradiţional)

STRUCTURA MODULULUI
Studierea meşteşugului şi a artei acului atît în clasele primare, cît şi în clasele gimnaziale se
va desfăşura pe criterii ştiinţifice, prioritate avînd activităţile practice, studiind următoarele domenii
de conţinut:
- obiectele ce constituie acest gen de artă popular-artistică (portul popular, obiectele de uz
casnic şi de ritual);
- tehnicile de cusut şi brodat (puncte de cusut cu funcţii rudimentare şi decorative şi puncte
de cusut cu funcţii decorative);
- materialele şi ustensilele (materiale utilizate la confecţionarea obiectelor tradiţionale şi
materialele ce se utilizează la executarea broderiilor);
- ornamentica şi cromatica tradiţională.
Domeniile de conţinut enumerate mai sus se studiază din clasa I-a şi pînă în clasa a IX-a,
începînd cu cele mai elementare noţiuni teoretice şi activităţi practice, treptat complicîndu-se de la
clasă la clasă.
Se va studia portul popular din Moldova pe zone etnografice: zona de nord, de centru, de
sud şi cea transnistreană.
Portul popular constă din:
a) costum femeiesc; găteala capului şi pieptănătura (pe vîrstă - la fete mari, la neveste tinere,
la femei bătrîne şi la mirese); cămaşa (cele două tipuri de cămăşi: cămaşa încreţită la gît şi cămaşa
cu mîneca din umăr); piesa ce acoperă corpul de la talie în jos (catrinţa, catrinţa din două părţi şi
sarafanul); brîul; încălţămintea (opinci, bocanci, cizme etc.);
b) costum bărbătesc: căciula (cuşma din pelcică de miel); cămaşa (croiala, decorul); iţarii;
brîul, încălţămintea (ca şi la femei);
c) articolele ce se purtau pe vreme rece atît de femei, cît şi de bărbaţi: bondiţa, cojocul,
sumanul, mantaua cu glugă (ciobănească), burnuzul, caţaveica cu guler de vulpe.
Obiecte de uz casnic şi ritual: ştergare (zonal - şervete, prosoape, mînişterguri); feţe de
masă, feţe de pernă, prostiri de perete, de culme etc.; milieuri, drumuri, năfrămiţe etc.
Tehnici de cusut şi brodat: puncte de cusut, tipuri de croială, etape tehnologice etc.
Materiale şi ustensile: pînză din fire textile naturale de in, cînepă, bumbac, borangic, lînă,
amestec de in şi bumbac, cînepă cu bumbac etc.; fire colorate de cusut (muline, mătase, bumbăcel
etc.), fir metalic, paiete, mărgeluţe; ace, foarfece, gherghef, caiet cu liniatura în - pătrăţele pentru
modele, cariocă, cutie pentru păstrarea ustensilelor şi pungi pentru păstrarea materialelor.
Ornamentica şi cromatica tradiţională: descifrarea şi clasificarea elementelor decorative,
motivelor populare, ornamentelor, compoziţiilor ornamentale; studierea metodelor de amplasare a
decorului pe detalii şi obiecte, ponderea, distribuirea decorului pe detalii şi obiecte, ponderea,
distribuirea decorului pe fondalul pieselor; analiza minuţioasă a aspectului estetic; cromatica
pieselor vestimentare, cromatica broderiilor.
Pe parcursul studierii acestui meşteşug popular-artistic străvechi şi tradiţional, elevii
acumulează experienţă şi aptitudini de a crea obiecte pe linia tradiţiei, li se cultivă dragostea pentru
estetic şi frumosul izvorît din moştenirea populară. Elevii vor însuşi modalităţi de executare corectă
a punctelor de cusut, vor descoperi avantajele şi valorile lor tehnice în procesul de creare a
broderiilor polimorfe şi policrome.

FORMELE PRINCIPALE DE ACTIVITATE

La predarea şi însuşirea meşteşugului şi a artei acului formele principale de activitate la
lecţiile teoretice indisolubile de activitatea practică, analiza minuţioasă a materialelor ilustrative a
mostrelor şi a obiectelor vechi, cercetări pe teren în localitate, la muzeu, la expoziţii şi tîrg de artă
populară etc.
Activitatea elevilor va fi orientată spre cercetarea fenomenului artistic popular şi a
transmiterea lui din generaţie în generaţie, o atenţie deosebită se va acorda descifrării atente a vechii
funcţii şi simboluri ale obiectelor tradiţionale. Astfel, elevii se vor familiariza cu vechea civilizaţie
spre a găsi numeroase soluţii, a percepe echilibrul şi frumosul, sensurile ei profund umane, armonia
şi optimismul cromaticii şi a decorului.
OBIECTIVE GENERALE
Cunoştinţe Capacităţi Atitudini
- Informaţii generale despre
muncă, rolul şi locul muncii în
societate şi în viaţa
omului;A.1.1.1.
- imagini despre activităţi
economice;A.1.1.2.
- informaţi din domeniul
materiilor prirne şi proprietăţile
acestora (materiale utilizate la
crearea obiectelor ce constituie
acest gen de artă popular-
artistică); A.1.1.3.
- imagini din domeniul logicii
tehnologice şi operaţiilor
necesare prelucrării materialelor
(producerea pînzei din fire
naturale în condiţii de casă şi pe
cale industrială);A.1.1.6.
- informaţii generale despre
popor, sat, oraş, despre modul
de trai, despre port, ocupaţii şi
meşteşuguri
tradiţionale;A.1.1.7.
- cunoaşterea unor tehnici şi
tehnologii de producere a
obiectelor de port popular, de uz
casnic şi de ritual;A.1.2.4.
- cunoaşterea normelor igienei
şi securitătii muncii;A.1.2.1.
- cunoştinţe din domeniul
creaţiei populare şi modaliţăţii
de realizare a decorului, pieselor
vestimentare, obiectelor de uz
casnic şi de ritual;A.1.3.1.
- informaţii privind utilizarea
diverselor materiale, forme,
infomatică din arta tradiţională
românească;A.1.3.2.
- Observarea faptelor şi a
fenomenelor, deprinderilor în
diferite acfivităţi de muncă (la
crearea obiectelor pe linia
tradiţiei);B.1.1.1.
- memorarea şi reproducerea
priceperilorde muncă;B.1.1.2.
- analiza şi sinteza la cercetările
creaţiei popular artistice din
localitate, zonă; B.1.1.3.
- priceperea utilizării în practică
a unor materiale şi
ustensile;B.1.1.4.
- aplicarea în practică a
cunoştinelorşi priceperilor,
tehnologiilor la crearea unor
obiecte tradiţionale; B.1.2.1.
- rezolvarea unor probleme de
ordin estetic, tehnologic prin
metoda de incitare a
creativităţii;B.1.2.3.
- perceperea adecvată a
mesajelor verbale prin
cunoaşterea terminologiei de
ramură;B.l.5.1.
- perceperea şi interpretarea
corectă a mijloacelor
comunicative neverbale
- utilizarea semnelor şi
desenelorconvenţionale;
B.1.5.3.
- utilizarea adecvată a unor
noţiuni şi componente din
terminologia de ramură;
B.1.5.5.
- dezvoltarea capacităţilor
motorice generale; B.1.7.1.
- dezvoltarea capacităţilor
motorice fine;B.1.7.2.
- formarea unor principii de
concepere şi etapizare a
procesului de lucru; B.1.3.3.
- formarea unei experienţe şi a
ritmului de lucru; B.1.7.3.
- Autoexprimarea şi
autorealizarea prin crearea unor
obiecte cu forţele proprii,
imaginaţiei şi priceperii;
B.1.3.4.
- competiţia loială - permanenta
apreciere şi discutare a
lucrărilor elevitor(competiţia
valorilor); B.1.4.3.
- autoaprecierea competenţelor
şi a vocaţiei pentru alegerea în
cunoştinţă de cauză a viitoarei
profesii;B.1.3.5.
- afirmarea Eu-lui prin
cultivarea afirmaţiei muncii, a
atitudinii pozitive faţă de
proprietate, discilpina şi estetica
muncii, hărnicia; B.1.6.5.
- dezvoltarea curiozităţii,
interesului şi a dorinţei de
cunoaştere ca elemente necesare
pentru dezvoltarea personalităţii
elevului în viaţă; B.1.6.6.
- educaţia unei atitudini
înterogative, mereu în căutare şi
dezvoltare;B.1.6.7.
- manifestarea conştiinţei de
apartenenţă la o comunitate
naţională (prin cunoaşterea
meşteşugurilor popular-artistice,
a portului popular, a obiceiurilor
şi tradiţiiei);C.1.1.
- respectarea valorilor general-
umane, sociale, economice,
culturale, dragostea faţă de
valorile fiinţei neamului şi
respectul faţă de alte culturi şi
alte etnii; C.1.2.
- rigoarea, obiectivitatea şi
spiritul critic faţă de sine şi faţă
de rezultatul propriei munci;
C.1.4.
- educaţia ecologică şi dragostea
fată de plaiul natal;C.1.5.
- cultivarea dragostei de faimos
de păstrarea şi valorificarea
creaţiei populare, a
meşteşugurilor
traditionale;C.1.6.
- formarea atitudinii grijulii faţă
de patrimoniul national;C.1.7.
 CLASA I
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Obiectele de artă popular- - Povestiri verbale şi explicaţii
- să cunoască din ce piese este artistică privnd modul de trai din trecut
compus costumul bărbătesc din a) portul popular din zona în localitate, în satele
zona respectivă (denumirea respectivă: învecinate;
pieselor şi funcţiilor practice); - costum femeiesc; - explicaţii privind componenţa
- să cunoască obiectele de uz - costum bărbătesc; portului popular din zona
casnic şi de ritual din localitatea - îmbrăcămintea capului; respectivă: costumul femeiesc,
dată (denumirea şi funcţiile lor - cămăşi; costumul bărbătesc;
utilitare). - piese ce se poartă de la talie în - prezentări ilustrative ale
Capacităţi: jos; articolelor vestimentare;
- să poată clasifica articolele - brîu, încălţăminte; - excursie la muzeul din
vestimentare tradiţionale după b) obiectele de uz casnic şi de localitate (dacă acesta există);
denumire, funcţie, sex; ritual: - vizionarea unor expoziţii de
- să poată face scurte prezentări - ştergare (prosoape); artă populară;
verbale privind utilizarea - milieuri; - memorarea denumirilor
ştergarelor, milieurilor, feţelor - feţe de masă etc. obiectelor de port popular;
de masă etc., la amenajarea determinarea funcţiilor utilitare
interiorului. (cum se poartă);
Atitudini: - memorarea unor repere ce
- dezvoltarea interesului pentru caracterizează aspectul
studierea pieselor de port tradiţional al portului popular,
popular, a obiectelor de uz din zonă.
casnic şi de ritual din localitate - memorarea unor repere ce
(zonă); caracterizează aspectul
- dezvoltarea interesului pentru tradiţional al obiectelor de uz
cunoaşterea modului de trai din casnic şi de ritual (ştergare, feţe
trecut în localitate. de masă, milieuri, năfrămiţe
etc.).
Cunoştinţe:
- să cunoască unele materiale
(pînza din fire naturale) pe care
se execută broderiile
tradiţionale şi unele materiale
(fire colorate) cu care se execută
broderiile;
-să cunoască provenienţa firelor
textile naturale (cînepă, in,
bumbac, lînă, mătasă);
- să cunoască normele de
securitate în procesul utilizării
acului, foarfecelor etc.
Capacităţi:
- să priceapă a păstra în bună
stare şi condiţii adecvate
materialele şi ustensilele
necesare;
- să poată clasifica pînza după
aspect, grosime şi textură (pînză
deasă, rară, subţire, groasă,
netedă, creaţă).
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
pentru păstrarea în condiţii
adecvate a materialelor şi
ustensilelor;
- dezvoltarea atitudinii
economicoase (de a nu risipi în
zădar) faţă de materialele
utilizate.
2. Materiale şi ustensile:
- pînză din fire textile naturale
de in, cînepă, bumbac, lînă etc.;
- fire colorate de cusut (muline);
- aţă albă subţire de mosorel;
- ace, foarfece, gherghef (cerc
de fixat pînza).
- Prezentarea diverselor bucăţi
de pînză din fire textile naturale;
- explicaţii privind modul de
obţinere a firelor textile naturale
şi utilizarea lor la ţesutul pînzei;
- explicaţii privind utilizarea
pînzei la confecţionarea
obiectelor tradiţionale (articole
vestimentare, obiecte de uz
casnic şi de ritual
- explicaţiile de rigoare privind
materialele şi ustensilele
necesare pe care trebuie să le
pregătească elevii pentru
activităţile practice;
- explicaţiile de rigoare privind
normele de igienă şi securitate a
muncii;
- exerciţii practice în echipă de a
privi, pipăi diverse bucăţi de
pînză, şi a le clasifica după
textură, aspect şi grosime;
- exerciţii practice în echipă
pentru a demonstra în ce mod şi
condiţii se pot păstra materialele
şi ustensilele.
Cunoştinţe:
- să cunoască modalităţile de
executare a punctelor | de cusut
pe fire numărate: găurele
simple, punctul înaintea acului,
punctul tighel, cruciuliţe.
Capacităţi:
- să poată executa practic
punctele de cusut pe fire
numărate: găurelele simple,
punctul înaintea acului, tighel,
ruciuliţe;
- să poată comenta ce puncte de
cusut şi brodat a învăţat să
execute.
Atitudini:
- dezvoltarea responsabilităţii
faţă de corectitudinea executării
lucrului practic;
- dezvoltarea interesului pentru
a duce lucrul început la bun
sfîrşit.
3. Tehnici de cusut şi brodat:
- însăilătură;
- punctul înaintea acului;
- punctul tighel;
- găurele simple;
- cruciuliţe.
- Explicaţii privind pregătirea
pentru lucru, introducerea
firului de aţă în ac, ce
dimensiune trebuie să aibă firul
de aţă, cum se ţine pînza etc. (un
capăt de aţă din ac trebuie să fie
tot timpul mai scurt);
- explicaţiile de rigoare privind
modalităţile de executare a
punctelor de cusut pe fire
numărate: punctul înaintea
acului, găurele simple, punctul
tighel, cruciuliţe;
- activităţi practice cu explicaţii
individuale în procesul
executării practice a punctelor
de cusut prevăzute mai sus;
- activiţăţi practice de executare
a punctului cruciuliţă
(executarea unei linii drepte la
fiecare parte a năfrămiţei cu
ajutorul cruciuliţelor) (*);
- activităţi practice de a tivi
marginile năfrămiţei cu ajutorul
găurelelor, executînd toate
etapele: extragerea firelor (2-3)
lăsînd 2 cm de la margine,
îndoirea şi însăilarea marginilor
năfrărniţei în miniatură) (**).
Cunoştinţe:
- să cunoască unele elemente
decorative utilizate în broderii,
la decorarea ceramicii, textilelor
etc.;
- să cunoască culorile
tradiţionale ale obiectelor
vestimentare de port popular, a
obiectelor de uz casnic şi de
ritual.
Capacităţi:
- să poată executa practic unele
elemente decorative: linii
punctate, linii drepte pe fondalul
unei batistuţie cu ajutorul
punctelor de cusut;
- să poată utiliza două culori la
decorarea unei batistuţe cu
elemente decorative simple
(linii).
Atitudini:
- dezvoltarea dragostei pentru
frumosul izvorît din moştenirea
populară;
- dezvoltarea interesului pentru
studierea creaţiei populare.
Obiective de referinţă
4. Ornamentica şi cromatica
tradiţională
- Linii punctate, drepte, vîrste;
- culorile de bază utilizate la
confecţionarea obiectelor
tradiţionale.
CLASA A II-A
Conţinuturi
- Prezerrtarea unor elemente
decorative simple: linii, vîrste,
linia frîntă (zigzagul) utilizate la
decorarea obiectelor
tradiţionale;
- prezentarea culorilor de bază
ale matertalelor utilizate la
confecţionarea articolelor
vestimentare, la executarea
broderiilor;
- activităţi practice de amplasare
a unui decor pe fondalul
băsmăluţei (năfrămiţă mică);
- exernple de a combina reuşit
două-trei culori (*);
- exemple de culori, care fiind
puse alături nu armonizează
între ele (**);
- cercetarea unor obiecte vechi
tradţionale din casa părintească
şi prezentarea lor în faţa clasei
(*)
(*) – activităţi practice pentru
nivelul II,
(**) – activităţi practice pentru
nivelul III.
Activităţi de învăţare
Cunoştinţe:
- să cunoască aspectul şi
denumirile pieselor vestimentare
ce alcătuiesc costumul femeiesc
şi costumul bărbătesc din zonă:
îmbrăcămintea capului, cămaşa,
piesa ce acoperă corpul de la
talie în jos, brîul, încălţămintea;
- să cunoască aspectul şi
denumirile obieclelor de uz
casnic şi de ritual din localitate
(zonă).
Capacităţi:
- să poată face prezentări
verbale privind portul popular
din zonă, comentînd
- aspectul tradiţional şi
componenţa costumului
femeiesc şi bărbătesc, utilizînd
denumirile corecte ale pieselor
vestimentare;
- să poată face scurte prezentări
verbale privind obiectele de uz
casnic şi de ritual, comentînd
aspectul, utilizarea lor la
ceremonii şi la împodobirea
locuinţei.
Atitudini:
- dezvoltarea interesului pentru
studierea pieselor de port
popular a obiectelor de uz
casnic şi pe ritual din localitate
(zonă);
- dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea moduiui de trai din
trecut în localitate (zonă).
1. Obiectele de artă popular-
artistică
a) portul popular din zonă:
- costum femeiesc;
- costum bărbătesc;
- obiectele ce se purtau pe
vreme rece;
b) obiectele de uz casnic şi de
ritual:
- ştergare (prosoape);
- milieuri,
- feţe de masă etc.
- Povestiri şi explicaţii privind
modul de trai din trecut în
localitate (în satele învecinate)
şi demonstrări ilustrative privind
unele ocupaţii tradiţionale din
gospodăriile ţărăneşti;
- recapitulanea cunoştinţelor
anterior formate privind portul
popular din zonă (cum au înţeles
elevii);
- explicaţiile de rigoare privind
componenţa unui costum
bărbătesc şi a unui costum
femeiesc: aspectul pieselor
definitorii, denumirile şi modul
utilizării lor (cum se poartă);
- explicaţiile de rigoare privind
piesele vestimentare ce se
purtau pe vreme răcoroasă atît
de femei cît şi de bărbaţi;
- recapitularea cunoştinţelor
anterior formate privind aspectul
tradiţional al obiectelor de uz
casnic şi de ritual;
- punctarea unor repere privind
aspedul tradiţional al pieselor
vestimentare de port popular al
obiectelor de uz casnic şi de
ritual, din zonă;
- exerciţii practice privind
studierea şi analiza unor obiecte
vechi aflate în localitatea dată.
Cunoştinţe:
- să cunoască unele proprietăţi
ale pînzei utilizate la
confecţionarea obiectelor cu
decor brodat (aspectul, textura,
durabilitatea, culoarea,
provenienţa);
- să cunoască calităţile necesare
pe care trebuie să le întrunească
materialele utilizate la
confecţionarea unor obiecte
tradiţionale.
Capacităţi:
- să priceapă a determina
calitatea pînzei şi a firelor
colorate;
- să priceapă a păstra în bună
stare şi condiţii adecvate
materialele şi ustensilele
necesare pentru activătăţile
practice de învăţare.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudinii grijulii
pentru păstrarea în condiţii
adecvate a materialelor şi
ustensilelor;
- dezvoltarea atitudinii
economicoase pentru
materialele utilizate la
confecţionarea obiectelor.
2. Materiale şi ustensile:
- pînză din fire naturale de in,
cînepă, bumbac, lînă etc. (cu
textura rară);
- fire colorate de cusut (muline);
- aţă albă subţire de mosorel;
- ace, foarfece, gherghef etc.
- Să se explice elevilor ce fel de
pînză este bună pentru a se
executa broderii pe fondalul ei
(pînza trebuie să fie de culoare
albă, durabilă, cu textura rară,
grosimea şi densitatea firelor din
urzeală şi bătătură trebuie să nu
difere);
- să se explice elevilor care fire
colorate sînt bune pentru a putea
executa broderii (să fie durabile,
să nu se scămoşească în
procesul lucrului, să nu iasă
culoarea la spălat);
- exerciţii practice de a
determina dacă pînza este
durabilă (dacă firele din pînză se
extrag uşor şi nu se rup repede -
pînza este durabilă);
- activităţi practice de cercetare
a texturii pînzei; privirea cu
atenţie, pipăirea (pînza poate fi
groasă, subţire, netedă, creaţă,
deasă; rară etc.);
- cercetarea firelor colorate dacă
corespund cerinţelor dorite: se
umezesc un pic, apoi se învelesc
cu o bucăţică de pînză albă, se
strîng bine ca să iasă apa şi apoi
se cercetează pînza dacă nu au
rămas urme de vopsea.
Cunoştinţe:
- să cunoască toate etapele
tehnologice de confecţionare a
unei băsmăluţe: croirea drept pe
fir; extragerea firelor pentru
executarea găurelelor; îndoirea
şi însăilarea marginilor;
executarea găurelelor şi apoi
executarea decorului;
- cunoaşterea modalităţilor de
executare a punctelor de cusut:
însăilătura, punctul înaintea
acului, punctul teghel,
cruciuliţe, găurele.
Capacităţi:
-să poată executa practic
însăilătura îndoiturii marginilor
unei năfrămiţe (băsmăluţe), aşa
încît îndoitura să fie fixată bine
şi să nu depăşească cîmpul
pregătit pentru găurele;
- să poată executa practic
punctele de cusut: găurele,
punctul înaintea acului, tighel,
cruciuliţă;
- să poată executa practic un
fragment de zigzag cu ajutorul
cruciuliţelor.
Atitudini:
- dezvoltarea responsabilităţii
pentru îndeplinirea corectă şi cu
acurateţe a lucrărilor practice la
confecţionarea unei băsmăluţe
cu decor brodat.
3. Tehnici de cusut şi brodat:
- însăilătura;
- punctul înaintea acului;
- punctul tighel;
- găurele simple;
- cruciuliţe.
- Recapitularea cunoştinţelor
anterior formate privind
modalitatea executării punctelor
de cusut pe fire numărate:
punctul înaitea acului, găurele,
tighel;
- explcaţiile de rigoare privind
etapele de tivire a marginilor
băsmăluţei: croirea drept pe fir
(sau îndreptarea marginilor dacă
acestea au fost tăiate strîmb);
extragerea a 2-3 fire lăsînd 2 cm
de la margine, îndoirea de două
ori a marginilorşi fixarea cu
ajutorul însăilăturii aşa încît
îndoitura să nu depăşească
cîmpul de executare a
găurelelor;
- executarea practică a tuturor
etapelor de tivire a marginilor
năfrămiţei cu ajutorul
găurelelor;
- executarea practică a decorului
alcătuit din elementul decorativ
zigzagul cu ajutorul cruciuliţelor
pe fondalul năfrămiţei;
- executarea unui motiv popular
simplu alcătuit dintr-un singur
element decoratv transpus în
formă de “X” la un colţ al
năfrămiţei;
- executarea unui motiv popular
simplu alcătuit din două
elemente diferite la centrul
năfrămiţei (**);
- lucrări practice la finsarea unei
năfrămiţe cu broderii simple şi
uşoare, înlăturarea lacunelor şi
aducerea la un aspect estetic.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor elemente
decorative (linii, vîrste,
gigzaguri, petale, frunze etc.)
utilizate în broderiile şi
decorurile tradiţonale;
- să cunoască unele repere ce
caracterizează cromatica
tradiţională a portului popular
(fondalul alb al pînzei pieselor
vestimentare, decorate cu
broderii sobre cu negru şi roşu -
culori de bază etc.).
Capacităţi:
- să poată reprezenta pe hîrtia cu
liniatură în pătrăţele cîteva
elemente decorative şi să poată
comenta ce reprezintă;
- să priceapă a stabli locul pe
năfrămiţă unde va fi amplasat
decorul.
Atitudini:
- dezvoltarea dragostei pentru
frumosul izvorît din moştenirea
populară;
- dezvoltarea interesului pentru
studierea creaţiei populare.
4. Ornamentica şi cromatica
tradiţională
- Elemente decorative: linii,
vîrste, zigzaguri, frunze, petale
etc.;
- amplasarea unui décor simplu
pe fondalul unei năfrămiţe;
- combinarea şi utilizarea
culorilor.
- Recapitularea cunoştinţelor
privind studierea elementelor
decorative (denumirea şi
reprezentarea lor pe hîrtia cu
liniatură în pătrăţele);
- cercetarea decorurilor pentru a
găsi noi elemente decorative
(zigzag, frunze, petale, etc.);
- explicaţiile de rigoare privind
executarea elementelor
decorative pe hîrtia cu liniatură
în pătrăţele cu cariocă;
- activităţi practice independente
cu executarea zigzagului pe
hîrtie;
- explicaţii şi exerciţii de
formare a colţului în aşa fel ca
zigzagul să continue pe
următoarea latură şi colţul să fie
simetric;
- executarea unui motiv popular
simplu pe hîrtia cu liniatura în
pătrăţele;
- exerciţii practice de a combina
reuşit 2-3 culori (avînd fire
colorate de diferite culori să se
alcătuiască diferite combinări de
culori punîndu-le alături pe un
fundal alb).

Obiective de referinţă
Cunoştinţe:
- cunoşterea aspectului
tradiţional din zona respectivă
(să cunoască din ce piese e
constituit costumul femeiesc şi
costumul bărbătesc, denumirea
pieselor, funcţiile practice,
aspectul, din ce material);
- cunoaşterea provenienţei şi
modului de prelucrare şi
obţinere a materialelor ce se
utilizează la confecţionarea
articolelor de port popular, de uz
casnic şi de ritual.
Capacităţi:
- dezvoltarea capacităţii de a
face prezentări verbale a
modului de trai din trecut şi
prezent din localitatea dată
(natală);
- dezvoltarea capacităţii de a
face scurte prezentări verbale a
unor articole vestimentare,
obiecte de uz casnic şi ritual;
- perceperea adecvată a
mesajului verbal.
Atitudini:
- educaţia unei atitudini
interogative;
- cultivarea dragostei pentru
frumosul izvorît din moştenirea
populară;
- manifestarea cunoştinţei de
apartenenţă la o comunitate
naţională.
CLASA A III-A
Conţinuturi
1. Articole vestimentare de
port popular, obiecte de uz
casnic şi de ritual:
- costum femeiesc şi costum
bărbătesc din zona respectivă;
- obiecte vestimentare ce se
purtau pe vreme răcoroasă;
- ştergare, feţe de masă,
năfrămiţe, milieuri etc.
Activităţi de învăţare
- Explicaţii de rigoare şi
prezentarea costumului femeiesc
şi bărbătesc din zona dată;
- organizarea unei excursii la
muzeul din localitate, la oameni
bătrîni care păstrează obiecte
tradiţionale vechi, fotografii
etc.;
- determinarea denumirilor
articolelor de port popular şi
care sînt funcţiile lor practice,
din ce materiale sînt
confecţionate, care sînt
metodele şi etapele tehnologice
de creare a obiectelor
tradiţionale;
- Explicaţiile de rigoare privind
decorul şi cromatica ce se aplică
la împodobirea obiectelor
tradiţionale, descoperirea
metodelor cu care se lucrează
broderiile.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor aspecte ale
tehnologiilor de prelucrare a
materialelor (evoluţia obţinerii
firelor textile naturale şi a
ţesăturilor din fire textile
naturale);
- cunoaşterea materialelor şi
proprietăţilor acestora (pînza din
fire naturale şi clasificarea ei
după grosime, textură şi aspect);
- cunoaşterea modului de
obţinere a firelor naturale în
gospodăriile ţărăneşti, în trecut
şi prezent;
Capacităţi:
- dezvoltarea capacităţii de a
face scurte prezentări verbale
privind munca şi rolul muncii în
viaţa oamenlor (crearea de
bunuri materiale şi spirituale
pentru satisfacerea nevoilor
fundamentate ale omului);
- dezvoltarea priceperilor de a
selecta materialele necesare
pentru crearea obiectelor cu
broderii;
- dezvoltarea capacităţilor de a
determina cantitatea necesară de
pînză şi fire colorate pentru a
lucra un ştergărel cu decor
brodat;
- memorarea şi reproducerea de
a croi pînza drept pe fir;
- dezvoltarea deprinderii de a
respecta estetica muncii, de a
păstra în bună stare materialele
şi ustensilele;
- dezvoltarea capacităţilor
motrice fine (pipăirea
materialului, deosebirea şi
combinarea culorilor etc.).
2. Materiale şi ustensile:
- pînza din fire naturale din
bumbac, in, cînepă, borangic
etc;
- fire colorate pentru executarea
broderiilor (muline, aţă albă
subţire, ace, foarfece, gheghef).
- Explicaţiile de rigoare privind
materialele necesare (pînza
pentru ştergărele, fire colorate
pentru executarea broderiilor,
aţă albă subţire, pentru
executarea găurelelor) şi
ustensilele (ace, foarfece,
gherghef, hîrtie cu liniatură în
pătrăţele, cariocă, creion);
- explicaţiile de rigoare privind
păstrarea şi întreţinerea în bună
stare a materialelor şi
ustensilelor;
- recapitularea cunoştinţelor
privind normele de igienă şi
securitate a muncii;
- explicaţiile de rigoare privind
ştergărele tradiţionale şi modul
confecţionării, etape
tehnologice;
- determinarea obiceiurilor şi
tradiţiilor ce ţin de utilizarea
ştergarelor la serbări şi
festivităţi, la amenajarea
locuinţelor etc.;
- determinarea cantităţii
necesare de pînză pentru a
confecţiona un ştergărel în
miniatură.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor exemple
concrete de utilizare a formei,
cromaticii, ornamenticii în
cusături şi broderii tradiţionale
(descifrarea elementelor
decorative, unele ornamente
uşoare, armonizarea culorilor);
- cunoaşterea modului de
amplasare a decorului pe
fundalul unor obiecte de port
(cămăşi, catrinţe etc.) şi
ştergare, feţe de masă, milieuri.
Capacităţi:
- priciperea şi interpretarea
corectă a mijloacelor
comunicative neverbale -
folosirea semnelor
convenţionale (interpretarea
decorului pe hîrtia cu liniatură
în pătrăţele);
- perceperea adecvată a
mesajului verbal;
- utilizarea adecvată a unor
elemente din terminologia
specială.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
frumosul izvorît din moştenirea
populară;
3. Ornamentica şi cromatica
tradiţională
Clasificarea şi descifrarea
elementelor decorative şi a
motivelor populare;
- amplasarea decorului pe
obiectele de uz casnic (ştergare,
năfrămiţe etc.) şi pe cămăşi;
- culori de bază şi culori
complementare în cromatica
tradiţională;
- armonizarea culorilor.
- Explicaţii de rigoare privind
particularităţile esenţiale ale
ornamenticii şi cromaticii
tradiţionale româneşti şi
interpretările din zona respectivă
- prezentarea planşelor
ilustrative cu modele de
ornamente accesibile vîrstei
elevilor şi comentarii privind
descifrarea lor, modul
interpretărilor specifice creaţiei
populare;
- prezentarea unor mostre din
localitate sau din zonă (culese
pe teren împreună cu elevii, sau
din casa părintească, de la
bunici, rude, prieteni etc.);
- explicaţii de rigoare privind
decorul şi amplasarea lui pe
suprafaţa unui ştergărel;
- executarea unui model de
decor pentru un ştergărel pe
hîrtia cu liniatura în pătrăţele
(un fragment de model executat
cu cariocă pe hîrtia cu liniatura
în pătrăţele).
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor informaţii
din domeniul meşteşugului şi
artei acului (aspect istoric,
economic, evoluţia, originea,
continuitatea);
- cunoaşterea specificului de
executare a punctelor de cusut
pe fire numărate (punctul
înaintea acului, punctul teghel,
cruciuliţa simplă, găurele
simple).
Capacităţi:
- memorarea şi reproducerea
executării corecte a punctelorde
cusut studiate (enumerate mai
sus);
- utilizarea firelor colorate
(muline) în cusături şi broderii
uşoare (simple, accesibile vîrstei
elevilor);
- dezvoltarea priceperii de a
combina 2-3 culori într-un
ornament simplu;
- formarea ritmului de lucru
(formarea unor deprindere
practice în procesul executării
broderiilor simple);
- observarea faptelor şi a
fenomenelor în procesul de
formare a deprinderilor de lucru;
- dezvoltarea capacităţilor de a
face analize, comparaţii şi a
trage concluzii asupra calităţii
lucrărilor, a esteticului etc.;
- autocontrolarea şi
autoexprimarea în procesul
activităţilor practice la crearea
obiectelor de sinestătător.
Atitudini:
- competiţia loială (competiţia
valorilor) permanenta apreciere
a calităţii şi esteticii lucrărilor;
- dezvoltarea capacităţii de a
rezolva probleme prin metode
de incitare a creativităţii (la
apariţia unor suprasolicitări de
anumite materiale, culori sau la
apariţia dificitului de anumite
materiale, ustensile etc.);
- dezvoltarea atitudinii grijulii
faţă de patrimoniul naţional.
4. Tehnici de cusut şi brodat:
- executarea corectă pe fire
numărate a punctelor de cusut
(punctul înaintea acului, punctul
tighel, cruciuliţe, găurele).
- Prezentarea planşelor cu
reprezentarea grafică a
executării punctelorde cusut şi
brodat;
- explicaţiile de rigoare privind
modul executării punctelor de
cusut pe fire numărate;
- explicaţiile de rigoare privind
etapele tehnologice de
confecţionare a unui ştergărel în
miniatură;
- executarea practică a tivirii
marginilor ştergărelului cu
ajutorul găurelelor simple
(extragerea îirelor lăsînd de la
margine 2 cm, îndoirea şi
însăilarea marginilor, executarea
găurelelor);
- executarea decorului pe
fundalul pînzei ştergărelului (de
executat modelul desenat pe
hîrtia cu liniatură în pătrăţele la
cele două capete ale
ştergărelului);
- finisarea lucrărilor, aducerea
lor la un aspect estetic cuvenit;
- organizarea unei expoziţii cu
toate lucrările elevilor
(participarea elevilor la
expunerea obiectelor pe
standuri);
- analiza şi discutarea lucrărilor:
calitatea executării broderiilor,
combinar fericită (sau nefericită)
a culorilor, modul de amplasare
a decorului pe fundalul
ştergărelului, calitatea
materialelor utilizate la o
anumită lucrare, observarea
simetriei şi asimetriei în anumite
cazuri, descifrarea decorului,
motivelor, aspectul esteticii
lucrării etc.
- participarea activă a elevilor la
discutarea lucrărilor cu
argumentarea propriilor păreri.

Obiective de referinţă
Cunoştinţe:
- cunoaşterea aspectului
tradiţional al portului popular
din zonă: costumul femeiesc,
costumul bărbătesc, să
recunoască şi să clasifice
articolele vestimentare după
denumire, funcţie, sex, vîrstă,
anotimp etc.
- cunoaştrea portului popular din
cele patru zone etnografice ale
Moldovei (prin ce se deosebesc,
aspectul general);
- cunoaşterea unor ocupaţii şi
meşteşuguri tradiţionale pe cale
de dispariţie, în trecut prospere,
din localitatea natală.
Capacităţi:
- dezvoltarea capacităţii de a
face prezentări verbale ale
modului de trai al oamenilor din
trecut şi prezent din localitate –
dezvoltarea capacităţii de a face
scurte prezentării verbale a unui
costum femeiesc şi a unui
costum bărbătesc din zona
respectivă;
- perceperea adecvată a
mesalului verbal.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
păstrarea şi valorificarea creaţiei
artistice populare, aportului
popular, a obiceiurilor şi
tradiţiilor populare.
CLASA A IV-A
Conţinuturi
1. Obiectele de artă popular-
artistică:
- costum femeiesc, costum
bărbătesc (din cele 4 zone
etnografice ale Moldovei);
- obiecte de uz casnic şi de ritual
(ştergare, prosoape, năfrămiţe,
feţe de masă, milieuri, drumuri,
şerveţele etc.).
Activităţi de învăţare
- Explicaţiile de rigoare privind
portul popular din cele 4 zone
ale Moldovei, prezentări
ilustrative şi descrieri
minuţioase prin ce se deosebesc,
dar în esenţă reprezintă unitatea
şi continuitatea sa;
-determinarea denumirilor
literare şi locale ale articolelor
de port, care sunt funcţiile lor
practice, ce obiecte se purtau pe
vreme răcoroasă, din ce
materiale erau confecţionate,
cum erau decorate, amplasarea
decorului etc.;
- explcaţiile de rigoare privind
obiectele de uz casnicşi de ritual
din zonă: modul de
confecţionare, din ce materiale,
amplasarea decorului,
cromatica, obiceiurile şi
tradiţiile ce se leagă de ele;
- alcătuirea unui chestionar şi
culegerea informaţiei pe teren,
obiecte vechi, fotografii vechi
(în localitate, pe la oamenii
bătrîni, la meşterii populari);
- organizarea unei excursii la un
muzeu etnografic din zona dată;
- cercetarea şi discutarea
materialelor colectate pe teren.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea materialelor
utilizate la crearea obiectelor
tradiţionale: materiale pe care se
execută broderii şi materiale cu
care se execută broderiile;
- cunoaşterea modului de
obţinere a firelor textile
natrurale în gospodăriile
tărăneşti şi pe cale industrială;
- cunoaşterea proprietăţilor
materialelor şi recunoaştere a lor
după aspect, textură, grosime şi
pipăit.
Capacităţi:
- dezvoltarea capacităţii privind
reprezentarea rolului muncii în
viaţa oamenilor de la sat şi
satisfacerea nevoilor
fundamentale ale omului cu
bunuri materiale şi spirituale
reieşind din condiţiile sociale şi
economice la timpul trecut şi
cum e în prezent;
- dezvoltarea deprinderilor de a
respecta estetica muncii, de a nu
face risipă de materiale, de a
păstra în condiţii adecvate
materialele şi ustensilele
necesare activităţilor practice;
- dezvoltarea priceperilor de a
selecta materialele necesare aşa
încît să corespundă cerinţelor
estetice şi calitative ce trebuie să
le întrunească obiectul ce-l va
confecţiona.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
muncă şi respectul faţă de
oamenii muncii.
2. Materiale şi ustensile:
- pînza din fire naturale de in,
cînepă, bumbac, lînă, borangic;
- fire colorate (muline,
bumbăcel etc., aţă albă subţire);
- ace, foarfece, gherghef, hîrtie,
cariocă.
- Explicaţiile de rigoare privind
materialele ce se utilizează la
confecţionarea obiectelor
tradiţionale de port popular, de
uz casnic şi de ritual;
- explicaţiile de rigoare privind
calitatea materialelor,
proprietăţile acestora şi cum se
utlizează în practică;
- exerciţii practice la
clasificarea pînzei după aspect,
pipăit, grosime, textură,
calitate, provenienţă;
- recapitularea cunoştinţelor
privind normele de igienă şi
securitate a muncii;
- selectarea materialelor,
ustensilelor necesare pentru
activităţile practice,
confecţionarea unui milieu de
dimensiuni mici circa 30-35 cm;
- stabilirea etapelor tehnologice
la confecţionarea unui milieu cu
décor brodat;
- croirea unui milieu din pînză
cu firele uşor vizibile,
extragerea firelor şi însăilarea
marginilor;
- exerciţii practice în echipă şi
îndeplinirea acestor activităţi,
de către fiecare elev de sine-
stătător;
- verificarea lucrului fiecărui
elev şi depistarea lacunelor
- explicaţii privind corectarea
greşelilor, păstrarea în condiţii
adecvate a materialelor şi
ustensilelor.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor exemple
concrete de utilizare a formei,
cromaticii, decorului în creaţia
populară (particularităţile
specifice genului popular,
unitatea şi continuitatea
interpretării genului specific
tradiţional românesc);
- cunoaşterea modului de
amplasare a decorului pe ii din
Moldova, pe alte articole de
port, pe ştergare, milieuri etc.
Capacităţi:
- perceperea adecvată a
mesajului verbal (utilizarea
corectă a terminologiei genului
de artă);
- perceperea şi interpretarea
corectă a mijloacelor
comunicative neverbale,
- utilizarea modelelor desenate
pe hîrtie cu liniatură în pătrăţele;
- dezvoltarea priceperii de a
descifra elementele decorative şi
motivele populare utilizate în
broderii;
- dezvoltarea interesului pentru
colectarea modelelor din zona
respectivă.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
creaţia artistică populară;
- cultivarea dragostei pentru
valorile fiinţei neamului: port
popular, obiceiuri, tradiţii,
folclor şi respectul pentru alte
culturi şi alte etnii.
3. Ornamentica şi cromatica
tradiţională
- Descifrarea elementelor
decorative şi a motivelor
populare;
- amplasarea decorului pe ii,
cămăşi, ştengare, feţe de masă,
milieuri etc.;
- culori de bază şi culori
complementare în cromatica
broderiilor tradiţionale.
- Explicaţiile de rigoare privind
particularităţile existenţiale ale
ornamenticii şi cromaticii
tradiţionale (unitatea şi
continuitatea în bogata varietate
de modele);
- prezentarea planşelor
ilustrative cu modele de
ornamente, compoziţii
decorative pentru decorarea
milieurilor accesibile vîrstei
elevilor clasei a IV-a);
- explicaţii de rigoare privind
descifrarea elementelor
decorative şi a motivelor
populare din modelele
prezentate elevilor;
- explicaţii de rigoare privind
amplasarea decorului pe
fondalul milieului aşa încît
motivul de la centru să fie
brodat exact pe centru milieului,
iar decorul de la marginile
milieului să fie identic şi
simetric la toate laturile şi
colţurile lui;
- executarea modelului
(compoziţia decorativă pentru
milieu) pe hîrtia cu liniatură în
pătrăţele cu cariocă;
- formarea simetriei la colţurile
milieului (exerciţii practice
utilizînd oglinda: aşezînd-o pe
diagonală);
- determinarea centrului
milieului (exerciţii practice:
aflarea centrului milieului).
Cunoştinţe:
- cunoaşterea metodei de
executare a punctelor de cusut
pe fire numărate: punctul
înantea acului, punctul tighel,
punctul cruciuliţe, punctul
lănţişor, găurele simple, duble şi
zigzag;
- cunoaşterea unor informaţii
din domeniul meşteşugului şi
artei acului (originea, aspectul
economic, istoric, evoluţia etc.).
Capacităţi:
- memorarea şi executarea
corectă a punctelor de cusut
enumerate mai sus;
- utilizarea firelorcolorate şi a
pînzei la crearea milieurilor
(utilizarea materialelor adecvate
ce întrunesc anumite proprietăţi
şi calităţi care corespund
cerinţelor estetice a obiectelor
create pe liniatradiţiei);
- dezvoltarea priceperii de a
combina 2-3 culori într-o
compoziţie ornamentală;
- formarea ritmului de lucru
(formarea unor deprinderii
practice în procesul executării
broderiilor);
- observarea faptelor şi a
fenomenelor în procesul de
formare a deprinderlor de lucru;
- dezvoltarea capacităţilor de a
face analize, comparaţii şi
sinteze asupra esteticii şi
calităţii lucrărilor;
- autocontrolarea şi
autoexprimarea în procesul
creării obiectelor.
Atitudini:
- dezvoltarea atitudini grijulii
faţă de patrimoniul naţional:
- competiţia loială - competiţia
valorilor.
4. Tehnici de cusut şi brodat:
- executarea corectă a
punctelordecusut: punctul
înaitea acului, punctul tighel,
cruciuliţe, punctul lănţişor,
găurele simple, duble şi zigzag.
- Prezentarea planşelor
ilustrative cu reprezentarea
grafică a punctelor de cusut;
- explicaţiile de rigoare privind
executarea punctului lănţişor,
găurele duble şi zigzaguri;
- executarea practică a
găurelelor duble sau zigzag la
tivitura marginilor milieului;
- executarea practică a
motivului de la centrul milieului
(utilizînd cei puţin 2-3 culori);
- verificarea lucrului elevilor,
corectarea lacunelor;
- executarea practică a decorului
de jur-împrejurul milieului aşa
încît colţurile să fie toate
identice şi simetrice
- executarea punctului lănţişor
în decorul de la marginile
milieului;
- finisarea lucrărilor, aducerea
lor la un aspect estetic cuvenit;
- organizarea unei expoziţii cu
toate lucrările elevilor;
- analiza şi discutarea lucrărilor
elevilor: calitatea executării
broderiilor, combinarea
culorilor, aspectul estetic al
lucrării etc.;
- participarea activă a elevilor la
discutarea lucrărilor şi
argumentarea propriilor
observaţii, sugestii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Dunăre N. Meşteşugul şi arta acului. Edutura Tehnică, Bucureşti, 1986
2. Pavel E. Studii de etnografie românească. Junimea, Iaşi, 1990
3. Pavel E. Portul populardin zona laşului. 1969
4. Niţă-Ibrian E., Dunăre N. Broderiii tradiţionale moldoveneşti Ceres, Bucureşti, 1984.
5. Secoşan E., Petrescu P. Portul popularde sărbătoare din România Meridiane,
 Bucureşti, 1984
6. Paviliuc-OlaruA. Arta populară din zona Botoşanilor. PortPopular. Muzeul
Judeţean, 1980
7. Cuparencu E., Sburlan S. Cusături din nordul Moldovei. Ceres, Bucureşti, 1981
8. Bontaş I. Pedagogie. Bucureşti, 1996
9. Crişan Al, Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic.
Chişinău, 1996
10. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996
11. Imagini şi permanenţe în etnologia românească. Materialele primului simpozion
naţional de etnologie. Ştiinţa, Chişinău, 1992

MODULUL “CROŞETAREA” (împletitul din fire textile)

STRUCTURA MODULULUI
Studierea meşteşugului popular de croşetare atît în clasele primare, cît şi în cele gimnaziale
se va desfăşura pe criterii ştiinţifice, prioritate avînd activităţile practice. Materia de studii cuprinde
următoarele domenii de conţinut (teme generale):
- materiale şi procese de prelucrare;
- materia primă şi ustensilele;
- elementele de bază ale croşetării;
- ornamente populare în dantela tradiţională;
- articole utilitare croşetate;
- funcţionalitatea articolelor utilitare croşetate.
Pe parcursul studierii acestui meşteşug strămoşesc elevii vor acumula noi şi noi cunoştinţe,
vor căpăta priceperi, competenţe şi abilităţi necesare pentru a putea confecţiona unele obiecte
concrete accesibile vîrstei respective, descoperind totodată avantajele şi tainele dantelei tradiţionale,
descifrînd treptat semantica şi simbolica ornamenticii specifice localităţii, zonei.
Formele principale de activitate sunt lecţiile teoretice, lecţiile practice, expoziţii, cercetări pe
teren, întîlniri cu practicieni etc.
La lecţiile teoretice elevii se vor familiariza cu noţiunile popor, sat, artă populară, cultură
naţională, cultură universală, patrimoniu cultural, cu formele şi modul de confecţionare a
împletiturilor din fire textile, vor cerceta şi sistematiza materialele colecţionate, vor forma colecţii
de fire textile etc. ,1
În cadrul lecţiilor practice elevii îşi vor însuşi procedeele principale de croşetare, acordînd o
atenţie deosebită tehnicii de executare a elementelor de bază: poziţia mîinilor, ţinerea croşetei, a
firului de aţă, formarea primului ochi, executarea lănţişorului din ochiuri libere, picioruşului cu 1
jeteu, vor forma motive simple din ornamentica tradiţională etc.
În clasele a III-a, a IV-a elevii vor executa modele simple cu ornamente geometrice
vegetale, vor confecţiona frize (încheieturi) pentru o faţă de masă (în miniatură), guleraşe, şerveţele,
semne de carte etc.
Studierea şi însuşirea tehnicilor de croşetare în clasele primare are loc prin utilizarea
procedeelor pedagogice de învăţare tradiţionale: descrierea, demonstrarea, compararea, prin
cercetare a elementelor separate precum şi a articolelor integrale.
Un loc aparte îl ocupă studierea obiectelor pe teren (la muzeu, în sat, acasă la vreun meşter
popular din localitatea dată), analiza şi sinteza lor.
Programa este elaborată pe niveluri, dîndu-i astfel posibilitate de alegere liberă i
pedagogului, cît şi elevului.

Cunoştinţe
- Informaţii generale despre
muncă, rolul şi locul muncii în
societate şi în viaţa
omului;A.1.1.1.
- informaţii generale despre
varietatea articolelor croşetate,
rolul lor în viaţa omului;A.1.1.1.
- imagini despre activităţile
economice;A.1.1.2.
- informaţii din domeniul
materiilor prime şi proprietăţile
acestora; A.1.1.3.
- informaţii privind prelucrarea
firelor textile (manual şi
industrial); A.1.1.4.
- informaţii despre sănătate şi
tehnica securităţii;A.1.2.1.
- cunoştinţe privind tehnicile de
croşetare; A.1.1.8.
- cunoştinţe privind etapele
tehnologice de croşetare a unor
articole;A.1.3.1.
- informaţii generale despre
popor, sat, oraş, despre modul
de trai, despre portul popular,
arta tradiţională, ocupaţii de
bază şi meşteşugărit; A.1.1.7.
- informaţii despre utilizarea
diverselor materiale, forme,
ornamente în croşeta
tradiţională;A.1.3.2.
OBIECTIVE GENERALE
Capacităţi
- Priceperea de a observa, a
clasifica, a compara şi descrie
diverse materiale, ustensile şi
articole croşetate; B.1.1.3.
- priceperea de a executa
elementele de bază ale croşetării
(picioruşe scurte, picioruşe cu 1,
2, 3, jeteuri etc.);B.1.1.4.
- priceperea de a executa unele
modele simple; B.1.1.4.
- perceperea şi interpretarea
corectă a mijloacelor
comunicative neverbale (semne
convenţionale, scheme grafice);
B.1.5.3.
- soluţionarea problemelor
practice (la croşetarea unor
articole concrete), utilizînd
diverse fire textile (variate după
provenienţă, grosime, culoare);
B.1.2.5.
- priceperea de a executa practic
lucrările prevăzute de programă;
B.1.2.1.
- priceperea de a soluţiona
probleme de ordin estetic,
tehnologic, economic; B.1.6.3.
- memorarea şi reproducerea
priceperilor de muncă;B.1.1.2.
- capacităţi motorice fine;
B.1.7.2.
Atitudini
- Rigoarea, obiectivitatea şi
spiritul critic faţă de sine şi faţă
de rezultatul propriei
munci;C.1.4.
- cultivarea dragostei de frumos
şi munca creatoare; C.1.6.
- respectul faţă de oamenii
muncii;C.1.2.
- cultivarea spiritului de
creativitate, de compunere a
modelelor noi; B.1.2.5.
- cultivarea atitudinii grijulii
pentru bunurile materiale (de a
nu fi risipitor, de a folosi
eficient firele textile); C.1.6.
- afirmarea Eu-lui prin
cultivarea motivaţiei muncii, a
atitudinii pozitive faţă de
proprietate, disciplină şi estetica
muncii, hărnicia;B.1.6.5.
 CLASA A I
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Materiale şi procese de - Explicaţiile de rigoare privind
- să cunoască unele informaţii prelucrare: împodobirea exteriorului şi
generale despre popor, sat, oraş, a) horboţica din lemn, din tablă interiorului casei tipice ţărăneşti
despre arta populară şi (ţiglă) la împodobirea cu dantelă lucrată în lemn, în
meşteşugărit; exteriorului casei (acoperiş, tablă, cui; dantelă croşetată;
- să cunoască unele informaţii pridvor, ferestre, frontoane, - prezentarea materialelor
generale despre varietatea stîlpii prispei etc.); ilustrative, făcînd comentariile
articolelor dantelate; b) articole croşetate sau respective;
- să cunoască unele materiale garnisite cu dantelă utilizate la - vizitarea organizată a unui:
utilizate la executarea articolelor amenajarea interiorului: ştergare interior împodobit cu articole
dantelate (fire de lînă, de (prosoape), feţe de masă, feţe de dantelate, a unei case tipice
bumbac, lemn, tablă etc.). pernă etc. ţărăneşti (la Muzeul Etnografic,
Capacităţi: la Muzeul Satului etc.);
- priceperea de a observa - cercetarea mediului
articole dantelate la amenajarea înconjurător.
exteriorului şi interiorului casei;
- priceperea de a clasifica
articolele dantelate după materia
primă din care sînt
confecţionate;
- priceperea de a face scurte
prezentări privind rolul muncii
în bunăstarea oamenilor (la ce
ne servesc articolele croşetate).
Atitudini:
- dezvoltarea curiozităţii,
interesului şi dorinţei de a
cunoaşte;
- cultivarea dragostei de frumos,
de păstrare şi valorificare a artei
populare.
Cunoştinţe: 2. Materie primă şi ustensile: Explicaţii de rigoare privind
- să cunoască scurte informaţii - fire textile (variate după selectarea firelor textile,
despre varietatea materialelor provenienţă, culoare, grosime); clasificarea lordupă provenienţă,
utilizate la confecţionarea - articole de interior croşetate culoare, grosime;
articolelor dantelate; sau garnisite cu dantelă; - antrenări practice cu scopul: de
- să cunoască unele materiale - seturi de croşete; a determina, şi clasifica firele
după aspectul general; fire de - fire textile depănate în bobine, textile după provenienţă,
lînă, de bumbac); scule, pe mosorele etc. culoare, grosime;
-să cunoască normele de - antrenări practice ce includ
securitate a muncii. operaţii de alegere a croşetei în
Capacităţi: raport cu grosimea firului de aţă
- priceperea de a distinge firele întrebuinţat;
textile după provenienţă - depănarea firelor deşirate în
(animală, vegetală); ghemuleţe mici.
- priceperea de a distinge firele
textile după culoare, după
grosimea firului;
- priceperea de a alege croşeta în
raport cu grosimea firului de aţă.
Atitudini:
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de bunurile materiale (de a nu fi
risipitori, de a folosi eficient
firele textile);
- cultivarea respectului faţă de
oamenii muncii.
Cunoştinţe: 3. Elementele de bază ale Antrenări practice care
- cunoaşterea elementelor de croşetării (Tehnici de angajează elevul:
bază ale croşetării (ţinerea croşetare): - să înveţe a ţine corect croşeta,
croşetei, ţinerea firului de aţă, - ţinerea croşetei; firul de aţă;
luarea primului ochi, executarea - ţinerea primului ochi; - să formeze corect primul ochi;
lănţişorului, cercului din ochiuri - luarea primului ochi; - să execute lănţişoare de ochiuri
libere). - executarea lănţişorului, libere;
Capacităţi: inelului (cercului) din ochiuri -să formeze un cerculeţ din
- dezvoltarea abilităţii de a libere. ochiuri libere.
mînui croşeta; de a respecta
poziţia corectă a mîinilor, a
corpului în timpul croşetării;
- dezvoltarea abilităţii de a
croşeta uniform.
Atitudini:
- educarea unei atitudini
interogative;
- educarea atitudinii grijulii faţă
de materialele utilizate.
Cunoştinţe: 4. Articole utilitare croşetate: - Explicaţiile de rigoare cu
- să cunoască elementele de - rozete (floricica) din cercuri şi demonstrarea tehnicii de
bază ale croşetării (tehnica semicercuri; formare a rozetei (croşetare
formării rozetei din lănţişoare de - rozete formate dintr-un rînd de circulară);
ochiuri libere); petale (semicercuri); - antrenări practice în executarea
- să însuşască tehnica croşetării - rozete formate din două rînduri rozetei simple dintr-un rînd de
circulare la executarea rozetei. de petale (semicercuri). petale;
Capacităţi: - executarea rozetei cu două
- priceperea de a executa rozete rînduri de petale.
simple din lănţişoare de ochiuri
libere;
- priceperea de a respecta
tehnica de lucru la croşetarea
circulară (la formarea rozetei);
- dezvoltarea capacităţii de a
percepe adecvat modalitatea de
formare a articolului din cîteva
elemente componente.
Atitudini:
- atitudinea grijulie faţă de
materialele utilizate;
- cultivarea gustului estetic.
Cunoştinţe: 5. Detalii şi obiecte. - Explicaţiile de rigoare privind
- să cunoască unele aspecte ale Confecţionarea mărţişorului: tehnica executării mărţişorului;
legendei Mărţişorului; a) croşetarea rozetelor albe şi - analiza cîtorva modele de
- să cunoască în linii generale roşii (floricele cu un rînd de mărţişoare;
etapele confecţionării petale), răsucirea firului alb şi - antrenare practică în
mărţişorului. roşu; formarea mărţişorului; executarea unei variante de
Capacităţi: b) formarea mărţişorului, din mărtişor (la preferinţă, unii elevi
- priceperea de a aplica practic ciucuri (cănăfioare) albe şi roşii. pot executa şi a două variantă);
tehnicile şi modalităţile de - totalizarea rezultatelor obtinute
executare a unor obiecte
concrete (mărţişorul);
- priceperea de a duce la bun
sfîrşit lucrul început.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos,
de valorificare a artei populare.

Obiective de referinţă
Cunoştinţe:
- să cunoască informaţii din
domeniul materiei prime şi
utilizarea raţională a acesteia;
- să cunoască înformaţii
generale despre muncă, despre
locul şi rolul muncii în viaţa
omului;
- să cunoască unele informaţii
despre varietatea articolelor
croşetate.
Capacităţi:
- priceperea de a executa practic
unele elemente de bază ale
croşetării (lănţişorul din ochiuri
libere, picioruşul cu un jeteu);
- priceperea de a executa practic
o lucrare ce include elementele
recent studiate.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos;
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de materialele utilizate.
CLASA A II-A
Conţinuturi
1. Elementeie de bază
ale croşetării:
Executarea picioruşelor cu un
jeteu şi a plasei din pătrăţele
goale;
- plasă din pătrăţele goale;
- plasă din pătrăţele pline şi
goale;
- detalii privind aplicarea
elementelor noi la
confecţionarea unui articol.
Activităţi de învăţare
Explicaţiile de rigoare privind
noile tehnici:
- picioruşul cu un jeteu, plasa
din pătrăţele goale;
- demonstrarea şi comentarea
noilortehnici, utilizînd planşele
ilustrative respective;
- prezentarea grafică a schemei
ce reprezintă formarea
pătrăţelului plin, a pătrăţelului
gol;
- executarea practică a unui
lănţişor din ochiuri libere, apoi a
unui rînd de pătrăţele goale;
- executarea plasei din pătrăţele
pline şi goale;*
- executarea plasei după
modelul preferat.**
Cunoştinţe:
- să cunoască unele informaţii
din domeniul creaţiei populare;
- să cunoască scurte informaţii
privind utilizarea diverselor
forme, decoruri, ornamente în
dantelă, broderie, ceramică etc.;
- cunoaşterea tehnicii de
croşetare liniară (sens direct şi
invers).
Capacităţi:
- priceperea de a reda forma de
pătrat (dreptunghi), croşetînd
liniar;
- priceperea de a utiliza corect
semnele convenţionale.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru arta
populară;
- cultivarea interesului de a
cerceta mediul înconjurător, de
a utiliza raţional materialele
necesare.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor informaţii
pivind varietatea formelor
ornamentale în dantelă (aspect
general);
- cunoaşterea informaţiilor, a
normelor de securitate a muncii.
2. Forme geometrice în
dantela croşetată:
a) executarea formei de pătrat,
utilizînd tehnici noi de
croşetare: croşetare liniară (sens
direct şi invers);
b) redarea formei de pătrat prin
croşetare circulară:
- covoraş pentru taburetă;
- împodobirea cu franjuri
(tăierea şi fixarea lor).
- Explicaţiile de rigoare privind
tehnica croşetării liniare (planşe
ilustrative, mostre croşetate);
- descifrarea tehnicii de
executare a tehnicilor noi în
baza materialelor ilustrative;
- explicaţiile de rigoare privind
obţinerea formei de pătrat
(dreptunghi) în croşetă;
- executarea practică a unui
pătrat (dreptunghi) din 3-4
rînduri de pătrăţele goale;
* Activităţi prevăzute pentru
nivelurile II, III.
- executarea unui pătrat
(dreptunghi) din pătrăţele pline
şi goale.*
- Exerciţii practice de croşetare
circulară, făcînd comentariile
respective;
- executarea schelei grafice a
covoraşului (3-4 rînduri);
- executarea practică a
covoraşului (3-4 rînduri);
- executarea covoraşului din fire
textile de două culori;
- executarea covoraşului după
modelul preferat**.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor informaţii
despre muncă, despre rolul şi
locul muncii în viaţa omului;
- cunoaşterea unor informaţii
generale despre varietatea
articolelor croşetate;
- cunoaşterea unor informaţii
despre sănătate şi tehnica
securităţii în timpul croşetării.
Capacităţi:
- perceperea adecvată a
mesajelor verbale privind
executarea tehnicilor noi de
lucru;
- utilizarea adecvată a
terminologiei respective.
Atitudini:
- dezvoltarea curiozităţii,
interesului şi a dorinţei de a
cunoaşte;
- educarea unei atitudini
interagative;
- cultivarea dragostei de frumos.
3. Varietatea articolelor
croşetate:
- articole utilitare garnisite cu
dantelă din lănţişoare de ochiuri
libere; (guleraşe, batistuţe,
şerveţele gamisite cu dantelă,
mostre de năfrămiţe garnisite cu
dantelă îngustă)
- Explicaţii de rigoare (cu
demonstrarea planşelor
ilustrative) privind varietatea
articolelor croşetate sau
garnisite cu dantelă simplă;
- verificarea marginilor
articolului ce urmează a fi
garnisit cu dantelă;
- executarea unui rînd de dantelă
(lănţişoare din ochiuri libere) la
manginile guleraşului;
- executarea schemei grafice
(formarea colţului);
- executarea unui rînd de dantelă
la o năfrămiţă mică*
- executarea modelului preferat
de dantelă** (la guleraş sau
năfrămiţă);
- totalizarea rezultatelor
obţinute.

CLASA A III-A
Programa pentru clasa a III-a prevede următoarele teme generale: “Elementele de bază ale
croşetării”, “Utilizarea dantelei în piesele de port”, “Varietatea articolelor croşetate”, Elevii se vor
familiariza cu noi detalii privind meşteşugul împletirii din fire textile, cu informaţii generale despre
funcţia, locul şi rolul articolelor dantelate la amenajarea interiorului şi exteriorului, la garnisirea
pieselor vestimentare, vor afla despre particularităţile acestui gen de artă populară. La lecţiile
practice elevii vor învăţa să execute un model de friză (încheietură) ce conţine ornamentul zigzag,
un model de guleraş simplu format din părtăţele pline şi goale, unul din variantele propuse de
semne de carte.
La sfîrşitul anului de învăţâmînt elevii trebuie:
- să demonstreze că înţeleg explicaţiile verbale privind executarea elementelor de bază ale
croşetării;
- să descifreze şi să expliee schemele grafice ale articolelor prevăzute de programă;
- să poată executa practic friza, guleraşul de formă rotundă, un semn de carte;
- să poată lucra independent;
- să manifeste spiritul creator;
- să utilizeze corect terminologia de ramură;
- să respecte tehnica securităţii.
 Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Materiale şi ustensile: - Explicaţii de rigoare privind
- cunoaşterea unor informaţii - fire textile (variate după selectarea firelor textile după
generale despre muncă, despre provenienţă, culoare, grosime); provenienţă (vegetală, animală,
rolul şi locul muncii în societate - articole croşetate sau garnisite sintetice), după grosime,
şi în viaţa omului; cu dantelă; culoare;
- cunoaşterea unor informaţii - seturi de croşete; - antrenări practice privind
generale despre varietatea - fire textle depănate în formă de selectarea croşetei în raport cu
articolelor croşetate; bobine, scule, depănate pe grosimea firului de aţă
- cunoaşterea materialelor şi mosorele, pe papiote, fire întrebuinţat;
proprietăţile acestora (aspect deşirate; - determinarea calităţii firului
general): fire de lînă, de - foarfece etc. (grosimea, culoarea, aspectul)
bumbac, fire sintetice etc.; necesar pentru lucrarea ce
- cunoaşterea normelor de igienă urmează s-o executăm;
şi securitate a muncii. - depănarea firelor deşirate în
Capacităţi: ghemuleţe mici.
- dezvoltarea capacităţii de a
face scurte prezentări privind
rolul muncii în bunăstarea
oamenilor (la ce ne folosesc
articolele croşetate, cele
garnisite cu dantelă etc.);
- dezvoltarea priceperii de a
observa, a clasifica, a compara
şi descrie diverse materiale,
ustensile şi articole croşetate;
- formarea ablităţii de a clasifica
croşetele şi firele textile după
grosime şi întrebuinţare.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos
şi munca creatoare;
- respectul faţă de oamenii
muncii;
- cultivarea atitudinii grijulii
pentru bunurile materiale (de a
nu fi risipitori, de a folosi
eficient firele textile).
Cunoştinţe: 2. Elementele de bază ale Antrenări practice care
- cunoaşterea elementelor de croşetării (tehnica croşetării): angajează elevul:
bază ale croşetării (picioruş cu 1 - picioruşcu 1 jeteu; - să execute practic elementele
jeteu, ochiuri libere, pătrăţel - ochiurilibere; de bază anterior studiate;
plin, pătrăţel gol, plasă din - pătrăţel gol; - să explice tehnica executării
pătrăţele goale, din pătrăţele - pătrăţel plin; lor;
pline şi goale) şi a semnelor - semnele convenţionale şi - să recunoască şi să numească
convenţionale ce le reprezintă; reprezentarea lor grafică în semnele convenţionale
- cunoaşterea tehnicii croşetării lucrările scrise (în scheme); utilizateîn schemele grafice;
în două direcţii. - tehnica împletirii în două - executarea practică a unui
Capacităţi: direcţii (directă şi inversă). fragment croşetat în două
- dezvoltarea abilităţii de a direcţii.
mînui croşeta, de a respecta
poziţia corectă a mîinilor, de a
ţine corect firul de aţă, de a
croşeta uniform;
- dezvoltarea abilităţii de a
executa picioruşe cu 1 jeteu,
plasă de pătrăţele pline şi goale;
- dezvoltarea capacităţilor de a
percepe adecvat modalitatea
formării articolelor croşetate din
diverse elemente componente.
Atitudini:
- educarea unei atitudini
interogative;
-atitudinea grijulie faţă de
materialele utilizate.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor tipuri de
textile de interior garnisite cu
dantelă (reprezentative pentru
localitatea, zona dată);
- cunoaşterea unor piese
vestimentare garnisite cu
dantelă;
- înţelegerea contextuală şi
memorarea vocabularului
specific, utilizarea lui în
comunicările verbale;
- dezvoltarea abilităţilor de a
executa eele mai simple articole
croşetate, aplicînd tehnicile
învăţate.
Capacităţi:
- determinarea etapelor formării
modelului propus pentru
executare practică;
- dezvoltarea capacitătii de a
stabili lungimea, lăţimea
articolului croşetat în raport cu
mărimea obiectului pentru care
e predestinat.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
frumos.
3. Articole tradiţionale
garnisite cu dantelă croşetată:
- textile de interior(faţă, de
masă, ştergare, perdeluţe etc.);
- piese vestimentare (fustiţe,
bluziţe etc.)
- Vizitarea organizată a unei
mici expoziţii ce include articole
tradiţionale garnisite cu dantelă
croşetată (textile de interior,
piese vestimentare);
- Diverse fipuii de exersări în
cadrul cărora elevii ar fi
antrenaţi:
- să identifice diferite
componente ale elementelor
decorative în dantelă (zigzagul,
linia vălurită, rombul etc.);
- să execute practic un fragment
de friză (încheietură) ce conţine
elementul decorativ zigzagul;
- explicaţiile de rigoane privind
stabilirea etapelor de lucru
asupra frizei;
- executarea dantelei pentru
marginea perdeluţei*
- executarea frizei ce conţine
elementul decorativ preferat
Cunoştinţe:
- cunoaşterea tehnicii de
executare a unei lucrări concrete
(a guleraşului);
- conşlientizarea corespunderii
semnelor convenţionale
elementelor de bază respective
ale croşetării;
- cunoaşterea modalităţii de
redare a formei colţurilor
guleraşului (rotunjit, unghiular).
Capacităţi:
- crearea şi reproducerea din
memorie a schemei grafice la
modelul propus pentru
executare practică (guleraş
simplu);
- dezvottarea capacităţilor de
coordonare a mai multor
performanţe psihomotorii în
acelaşi timp: copierea de pe
tablă în caiet a schemei grafice,
executarea practică a modelului
etc.);
- dezvoltanea capacităţii de a
lucra independent şi îngrijit.
Atitudini:
- cultivarea dragostei de frumos,
de păstrare şi valorificare a
creaţiei populane.
4. Detalii şi obiecte croşetate:
- guleraş simplu din: pătrăţele
pline şi goale;
- cîteva modele de alte guleraşe;
- articole vestimentare garnisite
cu dantelă croşetată.
- Explicaţiile de rigoare privind
atribuţia dantelei la aspectul
general al pieselor vestimentare
suvenirelor (batistuţe, şerveţele
etc.);
- executarea practică a
guleraşului de formă rotundă
- stabilirea etapelor de executare
a guleraşului de formă
dreptunghiulară;
- executarea guleraşului de
formă dreptunghiulară*;
- executarea guleraşului din
lănţişoare a cîte 5, 6, 7 ochiuri
libere**.
* Lucrări pr.actice prevăzute
pentru nivelul 1.
** Lucrări practice prevăzute
pentru nivelul II.

PROGRAMA PENTRU CLASA A IV-A

Programa la croşetare prevăzută pentru clasa a IV-a prezintă o continuitate a procesului de
împletire din fire textile, început în clasele precedente.
În cadrul lecţiilor teoretice elevii se vor familiariza cu modele noi de ornarnente tradiţionale,
în mostrele muzeale sau colecţionate pe teren vor observa motive geometrice variate după formă şi
conţinut în dantela utilitară.
În procesul lecţiilor practice elevii vor executa lucrări concrete, asimilînd totodată noi
informaţii, formîndu-şi noi abilităţi şi priceperi: unghiuri opuse, romburi concentrice etc.; vor
constata că există diverse modalităţi de unire a dantelei croşetate la locul predestinat, vor executa
practic una din variantele propuse în planşa ilustrativă.
Concomitent elevii se vor familiariza cu semantica motivelor populare necunoscute de ei
pînă acum (miez de nucă, vîrtelniţa, mosorelul etc.).
Programa este elaborată conform principiului de învăţare pe niveluri. Convenţional se
propun trei niveluri de învăţare marcate prin steluţe: nivelul II - o steluţă, nivelul III - două steluţe
(vezi planşele ilustrative). Elevilor cu un nivel de cunoştinţe mai avansat, şi o gîndire creativă
aparte, avînd priceperi elementare de croşetare deja formate, li se permite să execute şi alte lucrări
preferate, fie create de ei înşişi, fie culese pe teren sau inspirate din literatura de ramură. Aceste
tipuri de lucrări constituie nivelul I.
Taxonomia sarcinilor de instruire de asemenea este proiectată astfel, încît prin intermediul
lor poate fi determinat uşor nivelul general de dezvoltare intelectuală al elevilor.
Nivelul I, nivel reproductiv, prevede sarcini ce solicită reproducerea cunoştinţelor.
 Nivelul II, nivel de transfer şi reconstruire a cunoştinţelor, include sarcini ce solicită
actiunea după algoritm.
Nivelul III, nivelul cunoştinţelor productive, prevede sarcini ce solicită posedarea
operaţiilor intelectuale elementare.
Nivelul IV, nivelul creativităţii, cuprinde sarcini ce solicită gîndirea creatoare şi stimulează
activitatea independentă.
Creaţia elevilor trebuie orientată atît spre reproducerea modelelor din planşele ilustrative
anexate, cît şi spre compunerea compoziţiilor ornamentale noi în baza motivelor găsite pe obiecte
vechi din muzeul satului natal, pe la meşterii populari şi oamenii bătrîni din localitate. Se încheie
cursul primar de studiere şi însuşire a împletitului din fire textile cu o bogată expoziţie de lucrări
confecţionate de elevi. Pentru a demonstra mai bine dezvoltarea şi creşterea intelecţuală a fiecăruia
în plan artisitc, precum şi nivelul de însuşire a meşteşugului preferat, e bine să fie expuse şi lucrările
executate în clasele precedente.

Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare

Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor articole
tradiţionale şi de ritual, garnisite
cu dantelă îngustă şi cu
zîmţişori: batistuţe, şerveţele,
articole vestimentare etc.;
- cunoaşterea tehnicilor de
executare a punctelor de cusut
necesare pentru pregătirea
preaiabilă a marginilor:
însăilarea îndoiturii marginilor,
punctul înaintea acului, găurele
simple, găurele duble, găurele
zig-zag.
Capacităţi:
- dezvoltarea capacităţii de a
face scurte prezentări privind
locul şi rolul dantelei în unele
piese de uz casnic şi de ritual; în
unele piese de port popular;
- formarea abilităţii de a executa
modelul conform schemei date.
1. Materiale şi ustensle:
- articole tradiţionale garnisite
cu dantelă (ştergare, batistuţe,
şerveţele, feţe de masă etc.;
- articole vestimentare garnisite
cu dantelă.
- Exerciţii cu explicaţiile de
rigoare privind procedeele de
formare a marginilor dantelate
cu zimţişori:
- situarea lor într-un anume
context;
- descifrarea modelului din
schema grafică, varietatea
utilizării practice al aceloraşi
semne convenţionale în diferite
modele;
- pregătirea prealabilă a
marginilor articolului, la care
apoi se va executa dantela
îngustă;
- executarea practică a
modelului preferat;
- analiza şi aprecierea calităţii
lucrului îndeplinit.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor informaţii
generale despre varietatea
ornamenticii în dantela utilizată
la gamisirea obiectelor de uz
casnic, articolelor vestimentare;
- cunoaşterea formelor
geometrice utilizate în dantela
tradiţională.
Capacităţi:
- dezvoltarea abilităţii de a
clasifica omamentele (vegetale,
geometrice);
- dezvoltarea aptitudinii de a
compara, a clasifica şi a descrie
unele motive după forma,
structura, modul de utilizare;
- dezvoltarea capacităţii de a
comenta etapele de executare a
lucrării concrete, de
autoapreciere a calităţii lucrului
îndeplinit.
Atitudini:
- competiţia loială;
- cultivarea curiozităţii,
interesului şi a gustului pentru
crearea celor mai simple lucrări,
aplicînd tehnicile cunoscute.
2. Elementele de bază ale
croşetării:
- obiecte de uz casnic garnisite
cu dantelă;
- mostre de dantelă avînd
ornamente geometrice, vegetale,
avimorfe etc.;
- frize (încheieturi) cu
ornamente geometrice;
- elementele de bază: picioruş
scurt, picioruşe cu 1, 2, jeteuri;
varietatea aplicărilor în diverse
modele.
- Explicaţiile de rigoare privind
tehnica executării elementelor
de bază ale croşetării întîlnite în
modelul de friză selectat pentru
executare practică;
- exerciţii practice care
angajează elevii:
- să evidenţieze şi să comenteze
elementele decorative utilizate
(zigzagul, unghiuri opuse,
triunghuri, romburi, pătrate
etc.);
- să poată stabili legătura dintre
formele geometrice utilizate în
dantelă şi formele geometrice
studiate la alte obiecte de studiu;
- determinarea lungimii şi
lăţimii încheieturii ce urmează a
fi croşetată;
- executarea practică a
modelului preferat
Cunoşinţe:
- cunoaşterea modalităţii de
continuare a lucrării începute la
lecţiile precedente, avînd grijă:
să nu-i deformeze dimensiunile
iniţiale, să croşeteze modelul
conform variantei selectate etc.;
- cunoaşterea terminologiei
respective.
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperii de a face
o scurtă prezentare a lucrării
proprii, comparînd-o cu modelul
respectiv din plansa ilustrativă,
inspirat din alte modele sau
creat de sinestătător;
- dezvoltarea capacităţilor de
observare a neajunsurilor
lucrării proprii, ale colegului, de
a stabili modalitatea lichidării
lor;
- dezvoltarea deprinderii de a
lucra independent, conducîndu-
se de modelul selectat, de
îndrumările pedagogului.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea tipurilor de unire a
detaliilor croşetate: unirea cu
acul; unirea cu croşeta;
cunoaşterea tehnologiei de unire
a încheieturii de laţii feţei de
masă (unirea încheieturii se
începe de la începutul ei, căci
dacă e prea scurtă - poate fi
continuată croşetarea atingînd
lungimea necesară, dacă, însă, e
prea lungă- poate fi desfăcut
vreun element-două).
Capacităţi:
- manifestarea capacităţlor de
însuşire a tehnicilor de unire a
detaliilor croşetate (unirea cu
acul, unirea cu croşeta);
Atitudini:
- atitudinea grijulie faţă de
materialele utilizate, faţă de
operele de artă cercetate etc.
3. Articole tradiţionale
garnisite cu dantelă:
- textile de interior;
- articole vestimentare.
4. Detalii şi obiecte croşetate
Tehnica unirii detaliilor
croşetate:
- unirea cu acul (punctul de
cusut peste muchie);
- unirea cu croşeta (utilizînd
lănţişoare din 1, 2, 3, ochiuri
libere).
- Explicaţiile de rigoare privind
simbolica şi semantica
ornamentelor geometrice:
zigzagul - dinţii ferestrăului,
rombul, cercul - steaua, steaua
cu opt colţuri – luceafărul;
vîrtelniţa, morişca-soarele, alţi
astri;
- continuarea executării
lucrărilor concepute anterior;
- stabilirea locului de finisare a
frizei.
- Cercetarea minuţioasă a
cîtorva mostre de textite de
interior, piese de port, la care e
aplicată dantela croşetată
- explicaţiile de rigoare ale
învăţătorului privind tehnica
fixării încheieturii de laţii feţei
de masă, acordînd atenţie
deosebită asupra informaţiilor,
că ornamentul ei să fie amplasat
simetric faţă de laţii feţei de
masă, în deosebi cînd aceştea
conţin vrîsta sau ornamente ce
se repetă
- executarea practică a unirii cu
acul;
- unirea detaliilor cu croşeta*;
- fixarea încheieturi, aplicînd
procedeul de unire preferat*
- pregătirea lucrărilor pentru
expoziţia şcolară raională etc.
(fiecare elev va avea grijă ca
lucrările să fie bine spălate,
apretate, călcate cu fierul de
călcat electric)
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Lutzeller H. Drumuri spre artă. Bucureşti, 1986
2. Zidaru-Popa V. Garnituri vestimentare din dantelă. Bucureşti, 1984
3. Paveliuc-Olariu A. Arta populară din zona Boroşanilor. Port popular Muzeul
Judeţean, 1980
4. Eriomenco. T.I. Cercul decroşetare. Lumina, Chişinău, 1988
5. Ciubotaru S., Ciubotaru I.H. Ornamente populare tradiţionale din Moldova. Caietele
arhivei de folclor; VIII, Iaşi, 1988
6. Pavel E. Studii de etnografe românească. Iaşi, 1990
7. Serdeanu I., Duţuleasa F. Îndrumări metodice pentru predarea îndeletnicirilor
practice în clasele I - IV. Bucureşti, 1964
8. Concepţii şi sisteme actuale de învăţămînt în ţările C.S.I.-ului şi în Europa.
Dusseldorf, 1992
9. Obiective şi finalităţi ale învătămîntului preuniversitar. Culegere de materiale
aprobate de Consiliul Ştiinţific al I.Ş.P.P. Chişinău, 1993
10. Bontaş I. Pedagogie. ALL., Bucureşti, 1996
11. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic.
Chişinău, 1996
12. Currieulum de bază. Documente reglatoare. Chişinău. 1996

MODULUL “TRICOTAREA”
STRUCTURA MODULULUI
La compartimentul “Tricotarea” în clasele a III-a, a IV-a programa prevede familiarizarea
elevilor cu bogata varietate a articolelor tricotate, utilizarea lor în viaţa cotidiană şi modalitatea
confecţionării acestora. Activitatea de învăţare se va desfăşura conform următoarelor domenii de
continut:
- varietatea articolelor tricotate;
- materiale şi ustensile;
- elementele de bază ale tricotării (tehnici de tricotare).
Pe parcursul studiului propus elevii vor executa practic un obect în miniatură (la preferinţă
de mărime naturală), spre exemplu, o fustiţă pentru păpuşă, ciorapi, mănuşi etc. În procesul
activităţilor practice elevii vor acumula cunoştinţe, priceperi şi abilităţi: modalitatea tricotării
circulare, tricotarea ochiurilor pe faţă, ochiurilor pe dos, priceperea de a duce la bun sfîrşit lucrul
dinainte conceput, abilităţi de a-şi coordona mişcările degetelor, a mîinilor etc.

Cunoştinţe
- Informaţii generale privind
varietatea articolelor tricotate
(articole tricotate - locul şi rolul
lor în viaţa omului);A.1.1.1.
- informaţii despre materialele şi
ustensilele utilizate la tricotare
(fire textile naturale şi sintetice,
andrele, croşete, set din 5
andrele, foarfece); A.1.1.3.
- cunoştinţe privind proprietătile
firelor textile ulilizate la
tricotarea articolelor şi
clasificarea lor după
provenienţă, grosime şi
culoare;A.1.1.3.
- cunoştinţe privind igiena şi
securitatea muncii: A.1.2.1.
- cunoştinţe privind tehnicile de
tricotare;A.1.1.8.
- cunoştinţe privind etapele
tehnologice de tricotare a unor
articole utilitare (de
vestimentaţie);A.1.3.1.
OBIECTIVE GENERALE
Competenţe
- Priceperea de a tricota liniar
(dus-întors) şi circular;B.1.1.3.
- priceperea de a alege grosimea
andrelelor în raport cu firul
utilizat în tricotare; B.1.1.4.
- priceperea de a executa
elementele de bază ale
tricotării;B.1.1.4.
-soluţionarea problemelor
practice (la tricotarea unor
articole concrete), utilizînd
diverse fire textile (variate după
provenienţă, grosime şi
culoare);B.1.5.3.
- priceperea de a executa unele
articole utilitare (fular, papucei,
ciorapi, mănuşi etc.);B.1.2.5.
- priceperea de a soluţiona
probleme de ordin estetic,
tehnologic, economic;B.1.6.3.
Atitudini
-Rigoarea, obiectivitatea şi
spiritul critic faţă de sine şi faţă
de rezultatul propriei
munci;C.1.4.
- cultivarea dragostei de frumos
şi munca creatoare;C.1.6.
- respectul faţă de oamenii
muncii;C.1.2.
- cultivarea spiritului de
creativitate, de
inventivitate;B.1.2.5.
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de bunurile materiale (de a nu fi
risipitor, de a folosi eficient fire
textile refolosibile);C.1.6.
- afirmarea Eu-lui prin
cultivarea motivaţiei muncii, a
atitudinii pozitive faţă de
proprietate, disciplina şi estetica
muncii, hărnicia;B.1.6.5.

RECOMANDĂRI PENTRU LUCRU

SUGESTII METODOLOGICE
Calitatea pieselor tricotate în mare măsură depinde de materialul ales. Acesta poate fi; lînă
naturală, lîna industrială, melană, bumbac, fire buclate, macrame, bobine, fire deşirate în vederea
refolosirii etc. În funcţie de produs, se vor procura firele necesare care să corespundj scopului
propus (culoare, grosime, cantitate). Numai astfel reuşita va fi asigurată.
În vederea executării articolelor de îmbrăcăminte pentru sezonul rece se vor procura fire de
lînă naturală, lînă industrială, melană, mohair etc. Pentru sezonul cald şi pentru ocazii se recomandă
firele din bumbac, macrame, mătase fire subţiri, în general. Firele necesare se găsesc în comerţ
depănate în formă de sul sau de bobină. Sulurile necesită transformarea în ghemuri de aţă. Cu firele
depănate în ghem se lucrează mai cu spor şi fără nici un risc.
În timpul lucrului ghemul de aţă se ţine într-un coşuleţ sau într-o punguţă de plastic, pentru a
nu semurdări sau degrada.
Foarte solicitat pentru îmbrăcămintea călduroasă este firul de lînă industrială. Acest fir are
aspectul plăcut, este rezistent şi are o grosime medie. Pentru ca acest fir să devină mai moale, se
recomandă, înainte de folosire, spălarea lui cu apă şi detergent. După spălare sculurile (asigurate cu
2-3 legături din nişte panglici) se opăresc, apoi se clătesc numai cu apă călduţă. În ultima apă de
clătit se pune puţin oţet. Se usucă la umbră: Acest procedeu aplică numai la firul industrial de lînă.
Se recomandă ca montarea ochiurilor să se facă pe două andrele alăturate: se răsucesc bucle
cu ajutorul degetului arătător de la mîna stîngă şi se montează pe andrele ochiuri uniforme. Acest
procedeu de montare a ochiurilor pe andrele este simplu, iar marginea, tivul nu se va mai deosebi de
modelul care urmează a fi executat.
În vederea stabilirii calităţii lucrului îndeplinit, comportării firului, se recomandă executarea
unui model de probă pe un număr de 20 de ochiuri. Proba obţinută se va călca cu fierul încălzit
moderat, cu o cîrpă uşor umezită. Se va măsura mărimea tricotului obţinut şi se va calcula numărul
de ochiuri (lanţuri) necesare pentru executarea produsului dorit.
 Pentru a păstra marginea dreaptă a tricotului, primul ochi de la începutul fiecărui rînd se ia
pe andrea nelucrat, alunecat.
Pentru împletituri circulare e necesar un set de 5 andrele ascuţite la ambele capete. Dacă se
tricotează ciorapi pentru copii, se vor monta cîte 6 sau 8 ochiuri (în funcţie de mărime) 4 andrele. O
andrea va rămîne mereu liberă. Ţinînd-o în mîna dreaptă, cu ea se lucrează ochiurile de pe celelalte
andrele. La fiecare început de rînd se adaugă cîte un ochi(jeteu) pentru înmulţire (stabilirea lărgimii
ciorapului). Ochiurile de înmulţire se vor depune numai în două puncte distincte.

USTENSILE NECESARE
ANDRELELE. Grosimea andrelelor trebuie aleasă în raport cu grosimea firului de aţă.
Andrelele pot fi circulare sau obişnuite, din metal, plastic sau lemn.
BANDA METRICĂ (centimetrul). Este necesară pentru stabilirea măsurilor,
confecţionarea tiparelor şi urmărirea dimensiunilor piesei în timpul lucrului.
FOARFECELE. Este necesară la confecţionarea tiparelor şi tăierea firelor.
ACUL. E necesar pentru asamblarea pieselor, montarea detaliilor.

CLASA I
Cunoştinţe 1. Varietatea articolelor Aptitudini
- să cunoască unele informaţii tricotate: - Prezentarea de către învăţător a
generale despre varietatea - fulare; diverselor articole tricotate,
articolelor tricortate, despre - papucei; făcînd comentariile respective;
locul şi rolul lor în viaţa omului; - ciorapi; - explicaţiile de rigoare (cu
- să distingă diverse fire textile - mănuşi; demonstrarea mostrelor,
utilizate în tricotarea manuală; - pulovere etc. planşelor ilustrative) privind
- să cunoască informaţii tricotarea manuală, importanţa
generale privind rolul şi locul acestei îndeletniciri în viaţa
muncii în viaţa omului. familiei.
Capacităţi:
- perceperea adecvată a
mesajelor verbale privind
tehnicile de tricotare,
clasiificarea articolelor tricotate
vestimentare după anotimpuri,
după materia din care sînt
confecţionate.
Atitudini:
- dezvoltarea curiozităţii,
interesului de a cunoaşte;
- educarea unei atitudini
interogative.
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Prezentarea de către învăţător a
- să cunoască ustensilele - fire textile utilizate în tricotare; unei colecţii de fire textile: de
utilizate în tricotare (andrele); - andrele, croşete, foarfece. lînă (de diferite culori, de
- să cunoască normele de igienă diferite grosimi); sintetice (de
şi securitate. diferite calităţi, grosimi şi
Capacităţi: culori);
- să poată clasifica firele textile - explicaţiile de rigoare privind
după provenienţă, grosime şi utilizarea corectă a andrelelor în
culoare; procesul tricotării;
- să poată distinge unele articole - utilizarea corectă a foarfecelor;
tricotate, comentînd utilizarea - clasificarea de către elevi a
lor în viaţa cotidiană. firelor textile după provenienţă,
Atitudini: grosimeşi culoare.
- dezvoltarea interesului şi
dorinţei de a cunoaşte, de a
însuşi îndeletnicirea de tricotare;
- cultivarea dragostei de frumos,
de păstrare şi menţinere în
ordine a articolelor
vestimentare;
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de materialele utitizate, de a
folosi eficient firele textile.
Cunoştinţe: 3. Elementele de bază ale - Explicaţii de rigoare privind
- să cunoască denumirea şi tricotării (Tehnici de tricotare): poziţia mîinilor, ţinerea
importanţa articolelor tricotate - montarea ochiurilor pe andrelelor, ţinerea firului de aţă
în viaţa cotidiană; andrele; în timpul tricotării;
- să cunoască elementele de - tricotarea dus-întors (liniară); - montarea ochiurilor pe andrele
bază ale tricotării (ţinerea - executarea ochiurilor pe faţă, în bază de exerciţiilor practice;
andrelelor, ţinerea firului de aţă, ochiurilor pe dos; - executarea practică a primului
montarea ochiurilor pe andrele, - ochiuri de margine; rînd de ochiuri pe faţă;
executarea primului rînd de - ochiuri de finisare a tricotului. - executarea practică a tricotării
ochiuri pe faţă, tricotarea liniară dus-întors;
(sens direct şi invers). - constatarea cauzelor nereuşitei
Capacităţi: unor elevi şi insistenţa
- să poată monta ochiuri pe învăţătorului pentru a ieşi din
andrele; impas;
- priceperea de a executa ochiuri - executarea corectă a ochiurilor
pe faţă; de margine a tricotului;
- priceperea de a executa primul - exersare în executarea
rînd de ochiuri pe faţă; ochiurlor de finisare a tricotului.
- priceperea de a tricota liniar
(sens direct şi invers);
- priceperea de a executa ochiuri
de margine;
- priceperea de a executa un
fragment de tricotare (5-6
rînduri).
Atitudini:
- cultivarea dragostei şi
interesului pentru activităţile de
muncă.
 CLASA A II-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Varietatea articolelor - Prezentarea de către învăţător a
- să cunoască unele informaţii tricotate: unor articole tricotate;
privind locul şi rolul articolelor - fulare; - comentarea de către învăţător a
tricotate în viaţa omului; - papucei; fiecăruia din articolele
- să cunoască proprietăţile - ciorapi; demonstrate;
firelor textile utilizate în - mănuşi; - reluarea informaţiilorde bază
tricotare (aspecte generale); - pulovere etc. acumulate în clasa I-a;
- cunoaşterea unor informatii - stabllirea funcţiilor practice ale
generale despre varietatea articolelor tricotate;
articolelor tricotate. - analiza, compararea, găsirea
Capacităţi: asemănărilor şi deosebirilor cu
- priceperea de a studia mediul unele articole croşetate;
înconjurător, de a face legătură - stablirea asemănărlor şi
între articolele tricotateşi mediul deosebirilor dintre articolele
ambiant; tricotate manual şi cele tricotate
- utilizarea adecvată a la maşinile speciale.
terminologiei de ramură.
Atitudini:
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de oamenii muncii;
- cultivarea gustului estetic.
Cunoştinţe: 2. Materiaie şi ustensile: - Prezentarea unei colecţii de
- cunoaşterea materialelor şi - fire textile utilizate în tricotare fire textile:
ustensilelor utilizate în tricotare; (variate după provenienţă, a) de lînă (de diferite culori şi
- să cunoască normele de igienă culoare, grosime); grosimi);
şi de securitate; - seturi de andrele (variate după b) sintetice (de diferite calităţi,
-să cunoască scurte informaţii grosime, după materialul din grosimi şi culori);
despre unele materiale utilizate care sunt produse); - exlpicaţiile de rigoare privind
la confecţionarea articolelor - croşete; utilizarea andrelelor, foarfecelor
tricotate. - foarfece. etc.;
Capacităţi: - clasiflcarea de către elevi a
- să poată clasifica firele textile firelor textile după provenienţă,
după provenienţă, grosime şi culoare, grosime;
culoare; - depănarea firelor deşirate în
- priceperea de a alege andrelele ghemuleţe mici;
în raport cu grosimea firului de - stabilirea tipurilor de depănare
aţă. a aţei (bobine, ghemuleţe, scule,
Atitudini: papiotei etc.).
- atitudinea grijulie, faţă de
materialele utilizate;
- educarea unei atitudini
interogative.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea elementelor de
bază ale tricotării (montarea
ochiurilor pe andrele, tricotarea
primului rînd, de ochiuri pe fată,
tricotarea liniară (sens direct şi
invers);
- cunoaşterea tehnicii de
executare a elementelor de bază
studiate anterior (în clasa I-a).
Capacităţi:
- priceperea de a selecta
andrelele în raport cu grosimea
firului de aţă;
- priceperea de a monta ochiuri
pe andrele;
- priceperea de a stabili numărul
necesar de ochuiri pentru o
anumită lăţime a tricotului;
- priceperea de a utiliza raţional
firele texlile.
Atitudini:
- cultivarea spiritului critic faţă
de sine şi faţă de rezultatul
propriei munci;
- cultivarea atitudinii grijulii faţă
de bunurile materiale ale
familiei, ale statului.
3. Elementele de bază ale
tricotării (tehnici de lucru);
- montarea oehiurilor pe
andrele;
- tricotarea liniară (sens direct şi
invers);
- tricotarea: ochiuri pe faţă,
ochiuri pe dos;
- ochiuri de finisare;
- fixarea îranjurilor la capetele
fularului.
- Repetarea regulilor privind
poziţia mîinilor, ţinerea firului
de aţă;
- reluarea tehnicii de executare a
elementelor de bază ale tricotării
studiate anterior
- stabilirea numărului de ochiuri
în dependenţă de lăţimea
articolului (de exemplu a
fularului);
- tricotarea după modelul: un
ochi pe faţă, un ochi pe dos
(exersare);
- aprecierea calităţii lucrărilor
executate;
- stabilirea cauzelor lacunelor
comise, explicaţiile de rigoare
privind modul de corectare a lor;
- finisarea fularului;
- fixarea franjurilor.

Obiective de referintă
Cunoştinţe:
- cunoaşterea unor informaţii
generale privind varietatea
articolelor tricotate şi utilizarea
lor în viaţa de zi cu zi;
- cunoaşterea modalităţilor de
utilizare a ustensilelor în
procesul tricotării;
CLASA A III-A
Conţinuturi Activităţi de învăţare
1. Varietatea articolelor - Prezentanea de către învăţător
tricotate: a unor articole tricotate, cu
- fulare; explicaţiile de rigoare;
- papucei; - recapitularea cunoştinţelor
- mănuşi; anterior acumulate;
- diverse hăinuţe. - cercetarea aspectului estetic al
unor articole tricotate;
- cunoaşterea normelor de igienă
şi securitate a muncii în timpul
tricotării.
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperii de a
clasifica firele textile după
provenienţă, grosime, culoare;
- dezvoltarea abilităţii de a
mînui andrelele.
Atitudini:
- educaţia unei atitudini
interogative;
- atitudinea grijulie faţă de
materialele utilizate.
Capacităţi:
- dezvoltarea priceperii de a
monta ochiuri pe andrele;
- dezvoltarea abilităţii de a
repartiza ochiurile montate pe
patru andrele (pentru a împleti
circular);
- executarea unui fragment de
tricotare circulară.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea modalităţii de
montare a ochiurilor pe andrea;
- cunoaşterea unor proprietăţi
ale firelor textile;
- cunoaşterea procedeelor de
depănare a firelor deşirate,
formînd ghemuleţe mai mici.
Atitudini:
- Dezvoltarea priceperii de a
lucra îngrijit, cu acurateţe, de a
nu face risipă de materiale.
2. Materiale şi ustensile:
- diverse fire textile utilizate în
tricotare; fire de lînă, de mohair,
sintetice etc.;
- seturi de andrele ascuţite la
ambele capete;
- foarfece etc.
3. Elementele de bază ale
tricotării (tehnici de tricotat):
- montarea ochiurilor pe
andrele;
- tricotarea circulară cu 5
andrele;
- executarea ochiurilor pe faţă şi
ochiurilor pe dos;
- executarea ochiurilor de
finisare.
- determinarea funcţiilor
practice ale acestora;
- clasificarea de către elevi a
firelor textile întrebuinţate în
tricotare după grosime,
provenienţă, culoare;
- stabilirea ustensilelor necesare
pentru activităţile practice: set
de 5 andrele ascuţite la ambele
capete, foarfece etc.
- Repetarea şi consolidarea
regulilor privind croşetarea
liniară (ţinerea firului de aţă,
ţinerea andrelelor, montarea
ochiurilor pe andrele etc.);
- explicaţiile de rigoare privind
tricotarea circulară;
- exersarea practică, care ar
antrena elevii:
- să tricoteze ochiuri pe faţă şi
pe dos;
- să stabilească numărul necesar
de ochiuri pentru a tricota o
fustiţă pentru păpusă;
- să repartizeze pe patru andrele
numărul de ochiuri stabilit;
- executarea practică a unui
fragment de tricotare circulară,
executînd ochiuri pe faţă;
- executarea circulară al unui
fragment de tricotare circulară
după modelul: 2 ochiuri pe faţă,
2 ochiuri pe dos;
- executarea practică a unei
fustiţe pentru papuşă.
 CLASA A IV-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: 1. Varietatea articolelor - Prezentarea de către învăţător a
- cunoaşterea unor particularităţi tricotate: unor articole tricotate cu
estetice ale articolelor - fulare; explicaţiile de rigoare privind
vestimentare tricotate; - papuci de casă; particularităţile lor practice şi
- cunoaşterea unor informaţii - mănuşi; estetice;
privind utilizarea lor în viaţa de - ciorapi etc. - cercetarea aspectului estetic al
zi cu zi. unor articole tricotate;
Capacităţi: - recapitularea cunoştinţelor
- dezvoltarea abilităţilor de a anterior acumulate privind
tricota unele articole de tehnicile şi tehnologiile de
întrebuinţare personală; tricotare.
- dezvoltarea capacităţilor de a
coordona mai multe
performanţe psihomotorii în
acelaşi timp: copierea de pe
tablă în caiet, tricotarea după
auz, mînuirea andrelelor, ţinerea
firului de aţă.
Atitudini:
- cultivarea dragostei pentru
lucrul de mînă;
- atitudinea de respect faţă de
creatorii articolelor
vestimentare.
Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - Explicaţiile de rigoare privind
- cunoaşterea unor informaţii - diverse fire textile utilizate în proprietăţile firelor textile
despre proprietăţile firelor tricotare (fire de lînă naturală, utilizate în tricotarea articolelor
textile utilizate în tricotare; lînă industrială, fire de bumbac, pentru copii;
- cunoaşterea modalităţii de fire sintetice). - clasificarea firelor textile după
utilizare a ustensilelor în provenienţă, grosime, culoare;
tricotare; - pregătirea materialelor
- cunoaşterea normelor de igienă necesare pentru lecţiile de
şi securitate a muncii în timpul tricotare (depănarea firelor de pe
lucrului cu andrelele. scule, depănarea firelor deşirate
Capacităţi: formînd ghemuleţe nu prea
- clasificarea firelor textile după mari) etc.;
pravenienţă, grosime, culoare; - amenajarea unei expoziţii de
- dezvoltarea priceperii de a fire textile care pot fi utilizate în
selecta andrelele de lucru tricotare;
corespunzător grosimii firului - comentarea particularităţilor şi
de aţă din care se va executa calităţii acestora.
articolul concret;
- dezvoltarea abilităţii de a
tricota firesc, cu îndemînare,
utilizînd toate cinci andrele.
Atitudini:
- atitudinea grijulie, cu spirit de
economie, faţă de materialele
utilizate.
Cunoştinţe:
- cunoaşterea tehnicii de
montare a ochiurilor pe andrele;
- cunoaşterea procedeelor de
tricotare circulară.
Capacităţi:
- aprofundarea priceperii de
executare a primului rînd de
picioruşe (ochiuri) montate pe
două andrele;
- dezvoltarea priceperii de a
tricota ochiuri pe faţă şi ochiuri
pe dos;
- tricotarea ochiurilor de finisare
la încheierea fragmentului de
tricot.
Atitudini:
- priceperea de a lucra cu
acurateţe, de a nu face risipă de
materiale;
- cultivarea dragostei pentru
activităţile de creare a
articolelor simple cu forţe
proprii.
3. Elementele de bază ale
tricotării (tehnici de tricotare):
- montarea ochiurilor pe
andrele;
- tricotarea circulară (cu 5
andrele);
- executarea ochiurilor pe faţă şi
a ochiurlor pe dos.
- Exerciţii creative ce dezvoltă
capacităţile de reactualizare a
cunoştinţelor acumulate, de
automatizare a priceperilor şi
abilităţilor formate;
- compunerea unor modele noi
cu motive ce se repetă ritmic;
- stabilirea numărului necesar de
ochiuri pentru trico tarea unei
mănuşi sau a unui papucel de
casă;
- montarea ochiurilor pe
andrele;
- executarea practică a unui
fragment de tricotare circulară;
- executarea practică a unui
papucel de casă sau a unei
mănuşi;
- executarea unei perechi de
papuci de casă;*
- executarea unei perechi de
mănuşi cu 1 deget**;
* Lucrări practice prevăzute
pertru nivelui II;
** Lucrări practice prevăzute
pentru nivelul III

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Panait-Lecca E., Panait C., Popa M. Îmbrăcăminte tricotată de la tradiţie la modern.
Bucureşti, 1991
2. Marian D. Tricotajele în actualitate. Bucureşti, 1990
3. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic.
Chişinău, 1996
4. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996

MODULUL “ACTIVITĂŢI AGRICOLE”

Conţinutul muncii de cultivare a plantelor în clasele I-IV este dat în două variante: pentru
şcoli care au lot experimental - lucrări practice de cultivare a legumelor; pentru şcoli care nu au lot
experimental, lucrări practice de creştere a plantelor decorative. Speciile de plante se aleg în
conformitate cu condiţiile climaterice ale zonei în care se află şcoala. La lecţiile de creştere a
plantelor un loc de seamă revine observaţiilor, precum şi experienţelor simple, care se fac în şcoală,
în sere, pe teren neadăpostit. Acest fel de lucrări se planifică după anotimpuri: de toamnă, de
primăvară şi vară. La studierea compartimentului urmează să se acorde atenţie deosebită educării
atitudinii grijulii a elevilor faţă de natură, a interesului faţă de munca în agricultură.
Conţinutul lecţiilor la munca agricolă îmbunătăţeşte cunoştinţele elevilor la ştiinţele naturii,
formează deprinderi ecologice.
Efectuînd diferite experienţe, elevii află cum influenţează umiditatea, substanţele nutritive,
căldura şi lumina la creşterea plantelor, înrîurirea diferitelor metode de pregătire a seminţelor asupra
încolţirii lor, perioadei semănatului şi asupra recoltelor.
În clasele primare, ţinîndu-se cont de particularităţile de vîrstă ale elevilor, trebuie să se
rezolve următoarele servicii comune pentru instruirea prin muncă: formarea atitudinii conştiente
faţă de învăţătură, a sentimentului civic, dezvoltarea morală, intelectuală şi fizică a personalităţii
educarea hărniciei, necesităţii de a munci, a respectului faţă de oamenii muncii, atitudinii pline de
grijă faţă de natura plaiului natal; formarea deprinderilor şi principiilor de muncă; aplicaţii a
cunoştinţelor obţinute în cadrul activităţii de muncă; dezvoltarea capacităţilor creatoare a elevilor în
procesul antrenării lor în activitatea de experimentare agricolă; pregătirea elevilor pentru
îndeplinirea lucrărilor în gospodăria părinţilor.
O atenţie deosebită trebuie să se acorde cunoaşterii şi respectării exacte de către elevi a
regulilor de securitate a muncii şi de igienă personală.

CLASA I-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi practice
Cunoştinţe: Creşterea plantelor (8 ore) Familiarizarea elevilor cu lotul
- Să cunoască regulile de Lucrări de toamnă (4ore) experimental, cu plantele ce se
comportare pe lotul Excursie la lotul experimental cultivă aici, cu lucrările
experimental şcolar. şcolar. îndeplinite de elevi. Colectarea
- cerinţele faţă de lucrările de - Observarea procesului de seminţelor de plante decorative,
toamnă de pregătire a solului. săpare a solului de către elevii uscarea şi punerea lor la
Procedeele de lucru cu săpăliga. din clasele mari. păstrare.
Regulile de colectare şi păstrare - Colectarea materialelor - Pregătirea parcelei pentru
a seminţelor naturale pentru lecţiile de muncă prelucrarea, greblarea şi
- condiţiile favorabile pentru manuală; înlăturarea resturlor vegetale.
creşterea plantelor de cameră - Recunoaşterea plantelor de - Udarea plantelor, afînarea
(căldură, lumină, umeditate). cameră după aspectul exterior. solului, ştergerea prafulu de pe
- Regulile de îngrijire a - Pregătirea plantelor pentru frunze, spălarea ghivecilor şi
plantelor de cameră. iarnă. pervazurilor.
- cerinţele faţă de materialul de Lucrări de primăvară (4ore) Creşterea şi îngrijirea plantelor
semănat. - Condiţiile necesare pentru (muşcată, begonie, cerceluşi).
- cum se îngrijesc semănăturile. încolţirea seminţelor, - Pregătirea solului. Semănatul
- regulile de lucru cu semănaturilor. seminţelor de mazăre, ceapă,
instrumentele manuale. - Importanţa plivitului, udatului, bob, fasole, a plantelor
Capacităţi: prăşitului, strînsul la vreme al decorative anuale.
- a determina plantele după roadei. - Îngrijirea plantelor semănate:
seminţe. - Totalurile experienţelor plivitul, udatul, prăşitul. Strînsul
- a pregăti seminţele pentru recoltei.
semănat, alegerea seminţelor
bune.
- a pregăti terenul nivelînd solul,
a semăna seminţele şi îngriji
plantele.
- formarea deprinderilor de
lucru cu instrumentele manuale.
Atitudini:
- respectarea regulilor de
securitate a muncii şi igienei
personale.
- să îngrijească plantele de
cameră şi cele de pe lot, să
efectueze observări asupra
creşteriii lor, să determine după
aspectul exterior şi după
seminţe, plantele ce le îngrijesc.
 CLASA A II-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi practice
Cunoştinţe: Lucrări de toamnă (4ore) - Colectarea şi punerea la
- Informaţii agrotehnice. - Particularităţile de lucrare a păstrare a seminţelor de plante
- Regulile de colectare şi solului penru semănat. păstăioase în timpul iernii.
păstrare a seminţelor de plante Semănatul. - Recoltarea plantelor crescute
păstăioase. - Colectarea materialelor în anul precedent cu alegerea
- Regulile de securitate şi igienă naturale pentru munca manuală. exponatelor pentru expoziţia
personală în timpul lucrului pe - Observarea procesului de şcolară.
lotul şcolar. săpare a solului de către elevii - Pregătirea sectorului pentru
- Alegerea exponatelor pentru din clasele superioare. săpat (greblarea şi înlăturarea
expoziţia şcolară. - Îngrijirea plantelor de cameră, resturilor vegetale).
- Înmulţirea plantelor de cameră animalelor din ungheraşul viu. - Familiarizarea cu plantele de
prin butaşi de tulpină, rădăcină - Condiţiile de forţare a cameră, cu procesul butăşirii de
şi frunze. butaşilor pentru a-şi forma tulpină şi de frunze. Butăşirea şi
- Cerinţele faţă de materialul rădăcini punerea butaşilor în vederea
săditor. - Creşterea plantelor: telegraf, forţării creşterii în: apă, nisip,
- Regulile de îngrijire a gloxinie, aspidistră. sol, alte mediuri.
plantelor de cameră, a - Experienţă: determinarea - Răsădirea butaşilor
animalelor. plantelor de cameră faţă de apă, înrădăcinaţi în glastre, în lăzi.
Capacităţi: lumină, căldură, substanţe Îngrijirea plantelor de pe lot şi
- Agrotehnica parcelei pentai nutritive. Lucrări cu animalele. cele de cameră.
lucrările: săpatul solului,
pregătirea şi semănatul
seminţelor de mazăre, fasole,
bob, ceapă, morcov, ridiche,
sfeclă, plante decorative.
- Să strîngă seminţe de la
plantele uscate de pe lot şi să le
pregătească pentru păstrare în
timpul iernii.
- Să recunoască seminţele şi
plantele răsărite ale plantelor
cultivate pe lot.
Atitudini:
- Respectarea regulilor de
securitate a muncii şi igienei
personale.
- Să îngrijească plantele de pe
lot şi cele de cameră.
Cunoştinţe:
- Cultivarea plantelor pe lotul
experimental.
- Regulile securităţii muncii cu
instrumentele manuale: greblă,
sapă, săpăligă, stropitoarea.
- Regulile de pregătire a parcelei
pentru semănat: nivelarea
solului cu grebla, facerea
şanţurilor pentru semănatul
seminţelor, cu ajutorul aţei de
marcare şi a sapei, stropirea cu
stropitoarea.
Capacităţi:
- Regulile de pregătire a
seminţelor pentru semănat.
- Semănatul seminţelor de
mazăre, ceapă, fasole, ridiche,
sfeclă, morcov.
Atitudini:
- Regulile de pregătire a
materialului săditor şi a celui de
semănat.
- Îngrijirea plantelor de cameră.
Lucrări de primăvară-vară (6 Pregătinea solului şi a
ore) seminţelor pentru semănat.
- Cunoştinţă cu lucrările de - Semănatul seminţelor
primăvară la lotul experimental. pregătite.
- Influenţa semănatului cu - Îngrijirea plantelor.
seminţe uscate, preventiv muiate - Recoltarea şi evidenţa roadei.
şi încolţite, asupra creşterii şi -Analiza rezultatelor
roadei. experienţelor.
- Punerea la încolţit a - Cultivarea plantelor decorative
seminţelor. multianuale în straturile de flori
- Recunoaşterea semănăturilor din faţa şcolii.
după plantele răsărite. Pregătirea
butaşilor verzi, sădirea lor.
Efectuarea observărilor.
Cultivarea plantelor
decorative (4 ore)
- Familiarizarea cu plantele
decorative multianuale înmulţite
prin butaşi de tuplină, prin
seminţe: gheorghină, crin,
bujorş.a.
- înmulţirea plantelor decorative
multianuale prin butaşi de
tulpină, frunză, rădăcină şi prin
seminţe.
 CLASA A III-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: Lucrare de toamnă pe lotul Excursie în grădina de legume,
- Noţiuni de bază despre muncă, experimental (4 ore) demonstrînd plante legume.
despre rolul şi locul Să se capete cunoştinţe despre De a învăţa regulile de recoltare
munci;A.1.1.1. diversitatea legumelor şi a plantelor crescute pe parcela
- Despre regulile de securitate în importanţa lor nutritivă.A. 1.2.2. clasei; regulile pregătirii solului
timpul lucrului şi al igienei Care sunt regulile de recoltare, pentru iarnă.
personale;B.1.3.1. uscare şi păstrare a semintelorde La ce servesc informaţiile
- Cum trebuie respectate regulile rădăcinoase.A.1.2.3. agrotehnice despre cultivarea
de îngrijire a plantelor cultivate Spuneţi cum aţi greblat şi plantelor de cameră. Colectarea
pe lot şi a planteloor de înlăturat resturile vegetale, butaşilor de telegraf, begonie,
cameră;A.1.1.4. săpatul solului cu întroducerea cerceluş, plantarea şi îngrijirea
- Care este denumirea şi îngrăşămintelor organice. lor, detaşarea stolonilor şi
destinaţia maşinilor agricole B.1.7.3. bulbilor, sădirea lor, îngrijirea
pentru lucrarea solului;A. 1.2.4. Efectuarea regulilor de stropire, plantelor.
Capacităţi: îngrăşare, aşezare a plantelor de
- Care sunt particularităţile de cameră în dependenţă faţă de
creştere a plantelor decorative lumină, căldură, afînarea
cu flori şi a celor legumicole în solului, ştergerea
sol deschis;B.1.1.1. prafului.B.1.7.3.
- Să cultive plante agricole de la Participarea elevilor la răsădirea
semănat pînă la recoltare. plantelor de cameră prin stolonii
- De a participa la lucrările de aerieni, prin bulbi şi
toamnă, primăvară, vară pe lotul butaşi.B.1.7.3.
şcolar experimental, în grădina
de acasă.
- De a pregăti solul pentru iarnă.
- Descrieţi totalurile muncii la
lotul exprimenta) în anul
precedent.
Atitudini:
- De a stimula motivaţiile de
cunoaştere a plantelor
legumelor, a plantelor de
cameră şi plantelor decorative
cu flori.
- cît de mulţi elevi manifestă
dorinţa de a participa la diferite
lucrări agricole, respectul faţă
de oamenii muncii, de a se
angaja în munca agricolă,
protecţia şi ameliorarea medului
înconjurător.
Cunoştinţe: Lucrări de primăvară-vară (6 Cunoştinţă cu seminţele
- Facerea cunoştinţei cu lucrările ore) plantelor rădăcinoase.
de primăvară la lotul Caracterstica diferitor legume şi Efectuarea lucrărilor la
experimental. însemnătatea lor. pregătirea seminţelor pentru
- Despre pregătirea seminţelor Efectuaţi enumerarea factorilor semănat.
pentru semănat, semănatul de obţinere a recoltelor înalte. Cum e formulată legea
seminţelorşi îngrijirea plantelor; Îngrijirea plantelor semănate, “Regulile de securitate a muncii
maşini şi dispozitive agricole; atît primăvara, cît şi vara. şi a igienei personale”.
recoltarea plantelor. Recoltarea la timp şi fără Participarea la recoltarea
Capacităţi: perderi a plantelor legumicole. plantelor rădăcinoase.
- De a pregăti solul pentru Cunoaşterea maşinilor şi
semănatul seminţelor de ridiche, dispozitivelor folosite.
sfeclă roşie, morcov şi alte
culturi.
- Cum se aleg, se află puterea de
încolţire a seminţelor, se
înmoaie ele.
- Cînd (timpul) se seamănă, cum
se seamănă şi cum se îngrijesc
plantele de ridiche, sfeclă roşie,
morcov.
- Care sunt regulile de recoltare
a plantelor rădăcinoase.
- Aprecierea înrîuririi planlelor
asupra recoltei.
- Înrîurirea timpului cînd au fost
semănate plantele asupra
recoltei.
- La ce serveşte plugul, borona,
cultivatorul, semănătoarea,
tractorul.
Atitudini:
La fel ca şi la lucrările de
toamnă pe lotul experimental.
Cunoştinţe:
- Despre formarea
reprezentărilor generale a
plantelor decorative şi specificul
floricultorului.
- Informaţii agrotehnice a
acestor plante.
- Cum se seamănă seminţele, se
îngrijesc plantele.
Capacităţi:
- De a deosebi speciile de plante
decorative cultivate.
- De a povesti despre munca
floricultorului, a numi diferite
specii de plante decorative.
- Cum se îngrijesc plantele
decorative.
Atitudini:
- Faţă de munca floricultorului
diversitatea speciilor de plante
decorative.
- Cum se aleg seminţele, se
seamănă, se îngrijesc plantele,
se recoltează florile.
Cultivarea plantelor Demonstrarea plantelor,
decorative. buchetelor de flori.
De explicat elevilor despre Cum recunoaştem seminţele de
munca floricultorului, despre plante bienale, cum pregătim
diversitatea speciilor de plante seminţele pentru semănat.
decorative. Informaţii agrotehnice despre
Cum se aplică în practică îngrijirea plantelor decorative.
regulile de pregătire a
seminţelorde plante decorative
finale pentru semănat.
Semănatul rar şi des al
seminţelor de garoafe, nu-mă-
uita.
Efectuarea răritului plantelor,
afînarea solului dintre plante cu
nimicirea buruienilor, udatul
plantelor, recoltarea florilor.
 CLASA A IV-A
Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare
Cunoştinţe: Plantele legumicole, decorative A descrie plantlele cultivate pe
- Să cunoască elementar şi de cameră. Înmulţirea şi lotul experimental, plantele de
noţiunile privind aspectele mai creşterea, îngrijirea lor. cameră, a le înmulţi, a le cultiva,
generale ale naturii;A.1.1, Recoltarea acestor plante. a le recolta, a afla recolta
- Să cultive plantele legumicole: strînsă, la fel şi la un
tomate, morcovi, ţelină, hectar;C.1.6.
pătrungel, mărar ş.a.;A.1.1.3.
- Să cultive plante decorative cu
bulbi - narcişi, lalele,
crini;A.1.1.3.
- Să cultive plante de cameră:
muşcată, aloe, cerceluş, telegraf,
begonia ş,a.;A.1.1.3.
- Să ştie particularităţile
creşterii răsadului de patlagele
roşii, varză şi îngrijirea
răsadului; A.1.1.3.
- Să cunoască regulile de sădire
a răsadului în sol, îngrijirea
plantelor, regulile recoltării
recoltelor; A.1.1.3.
Capacităţi:
- Să aplice în practică metodele
de acumulare a
informaţiei;B.1.2.1.
- Să îngrijească corpul şi
obiectele personale, igienă şi
securitate, prin respectarea
normelor şi regulilor de
securitate a muncii;B.1.3.1.
- Să descrie observările şi
faptele, fenomenele din natură.
- Să cultive plante din seminţe,
din butaşi de frunze şi de
tulpină, din bulbi, drajoni, din
părţi de plantă.
Atitudini:
- Grija faţă de natură.
- Dezvoltarea unui
compartiment ecologic;C.1.7.
- Să cunoască plantele
legumicole, plantele de cameră
şi cele decorative cu flori; C.1.6.
- Să dorească a participa la
diferite lucrări agricole; C.1.5.
- Să respecte oamenii
muncii;C.1.2.
Cunoştinţe: Lucrări de toamnă la lot - 4 Cunoştinţă cu diferite plante la
- De continuat formarea ore lotul şcolar, acasă. Să înveţe
reprezentărilor generale despre Să participe la strînsul recoltelor regulile de securitate a muncii.
plantele legumicole, munca plantelor cultivate pe lot, acasă. Să facă totalurile experienţelor.
legumicultorulului; folosirea Să pregătească locul de sădire al Care sunt regulile plantării şi
legumelor. plantelor; să separe părţile de îngrijirii plantelor decorative
- Să se capete cunoştinţe despre plantă a cepelor-fiice din bulbul multianuale.
diversitatea legumelor şi de ceapă, a căţeilorde usturoi, Pregătirea pentru iarnă a
importanta lor nutritivă. sădirea lor. arbuştilor şi pomilor fructiferi.
- Să înveţe regulile de colectare Să participe la plantarea de
şi păstrare a seminţelor de toamnă a plantelor decorative,
plante cu bulb. Recoltarea şi multianuale. Pregătirea pentru
evidenţa roadei. iarnă a arbuştilorşi a pomilor
Capacităţi: fructiferi.
-De a recolta plantele crescute
pe lot, acasă.
- Să planteze şi să îngrijească
plantele decorative, arbuştii şi
pomii fructiferi.
- Să participe la întocmirea
planului de experienţă în
vederea determinării influenţei
termenilor de studiere a
plantelor decorative multianuale
şi bulboase legumicole asupra
termenilor şi gradului de
înflorire.
Atitudini:
- Dorinţa de a cultiva plante
legumicole, decorative, arbuşti
şi pomi fructiferi, plante de
cameră atît la lotul şcolar, cît şi
acasă.
Cunoştinţe:
-Să cunoască a creşte răsad de
varză, roşii.
- Să sădească răsadul crescut în
sol.
- Cum se pregătesc seminţele
pentru semănat, a bulbilor
pentru sădit.
- Să semene, sădească,
îngrijească şi să recolteze
plantele crescute.
-Să facă totalurile lucrărilor,
experienţelor.
Capacităţi:
- De aplicare în practică a
metodelor de acumulare a
informaţiei.
-Să crească răsad de plante
legumicole, să-l îngrijească,
planteze în sol deschis.
- Să cunoască regulile de
pregătire a seminţelor pentru
semănat, a bulbilor pentru sădit;
semănatul, săditul lor; îngrijirea
plantelor, recoltarea.
Atitudini:
- Respectul valorilor general-
umane, sociale, economice,
ştiinţifice.
- Exercitarea drepturilor şi
datoriilor de a munci şi de
studiu.
- Rigoarea, obiectivitatea şi
spiritul critic faţă de sine şi faţă
de produsul muncii personale.
Plante de cameră. Pregătirea
solului, a ghiveciurilor.
Informaţii agrotehnice
Lucrări de primăvară-vară (6
ore)
Să îngrijească plantele, protecţia
lor contra dăunătorilor.
Să poată liber lucra cu sapa,
hîrleţul pentai a pregăti locul
pentru semănat, săditul
plantelor. Semănarea plantelor.
Să participe elevii la recoltarea
recoltelor de ceapă, usturoi,
varză, pătlăgele roşii şi alte
plante crescute pe lotul
experimental, acasă.
Cultivarea plantelor de cameră
Familiarizarea cu plantele de
cameră care se înmulţesc prin
divizarea plantei, prin bulb, prin
drajoni (aloe, ficus, trandafir
chinezesc, hortenzie).
Să ştie regulile de răsădire a
plantelorde cameră. Separarea
părţilor de plantă, a bulbilor,
drajoniloi; sădirea lor. Îngrijirea
plantelor. Cultivarea plantelor
decorative multianuale Să
îngrijească plantele sădite
toamna. Sădirea părţilor de
plantă, a cepelor-fiică, îngrijirea
lor. Îndepărtarea florilor a
plantelor veştezite. Excursie
într-o gospodărie de creştere a
florilor.
Să cunoaşcă regulile creşterii
răsaduluii şi a plantării lui în sol
deschis. Să însuşească
procedeele corecte de lucru cu
hîrleţul, sapa, deîngrijire a
plantelor cultivate.
Să efectueze observări asupra
creşterii şi dezvoltării plantelor.
Să cunoască regulile de îngrijire
a plantelorîn stare de repaos.
Regulile de răsărire a plantelor
de cameră.
Să ducă observări asupra
plantelor cu scopul de a scoate
la iveală influenţa luminii, a
căldurii, apei, solului asupra
creşterii frunzelor verzi.
Regulile sădirii de primăvară a
plantelor multianuale.
Efectuarea observărilor asupra
creşterii şi dezvoltării plantelor.

BIBLIOGRAFIE
1. Evans R.M., Herr E.L Fondation of Vocational Education. Columbus. Toronto,
London, Sydnei: Bell and Howell Company, 1978
2. Fierer J. Industrial Education-Interpreter of Technology Industrial Education. 1980
Vol.69, Nr.8
3. Ghid metodologic pentru orientarea şcolară şi profesională. Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1968
4. Holban I. Modele în desfăşurarea stadială a procesului de calificare profesională.
Revista de pedagogie, 1983, Nr. 7
5. Holland J.L. Major programs of Research on Vocational Behavior/ Man in a World
of Work. Fater and Facer, Boston, 1964
6. Înţelegeri contemporane ale relaţiei dintre şcoală şi mediul vieţii. Viaţa, şcoala.
Revista de pedagogie. 1979, Nr. 5
7. Învăţămînt - producere - cercetare. Coordonator L. Vlăsceanu. Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1981
8. Jinga I., Vlăsceanu L. Structuri, strategii şi performanţe în învăţămînt Editura
Academiei, Bucureşti, 1989
9. Marland S.P. Career Education: 300 Days Lates/ American Vocational Journal, 1972
10. Mocanu R. Alegerea viitoarei profesii - act de mare răspundere socială. Învăţămîntul
liceal şi tehnic profesional, 1984, Nr. 3
11. Programa de educaţie tehnologică pentru învăţămîntul preuniversitar (clasele V-
VII). Chişinău, 1994
12. Programe pentru şcoala medie de cultură generală. Instruirea prin muncă, clasele
VIII-IX.Chişinău,1991
13. Programa de pregătire tehnico-practică a elevilor din clasele V-VIII. Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985
14. Super D.E. Vocational development: A.Framwork for Reseaneb NewYork:Columbia
Univ., 1957
15. Thompson V.F. Fondation of Vocational Education: Social and Psiholosophical
Concepts. New York: Pentice Hall inc: Eaglawood Cliff, 1973
16. Vlăsceanu L. Noua funcţie a şcolii în condiţiile integrării învăţămîntului cu
producerea şi cercetarea. Revista de pedagogie. 1980 Nr. 5
17. Watanable A. Guidauce servisien Japonesse school and Vocational Guidance.
Buletin A.I.O.S.R, Nr. 50,1990
18. Valenţele reformei învăţămîntului. Culegere de materiale I. p. 1983