Fisa de lectura

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. La moartea lui G. “Soimii” . in 21 octombrie.Topirceanu. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. In 1919 editeaza. G. impreuna cu Tudor Sarghezi. In 1921 devine membru al Academiei Romane.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. linga Mihai Eminescu. iar la Editura Luceafarul . iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”. impreuna cu un coleg. impreuna cu Liviu Rebreanu. revista lunara Insemnari iesene. se casatoreste si va avea unsprezece copii.Popa scot. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”.Sadoveanu. n-as fi mai tulburat .S. Genoveva de Brabant. N. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. “Crisma lui Mos Precu”. personalitatea titanica a scriitorului. in 1896. intentioneaza a alcatui.. semnind cu numele sau. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva).D.volumul “Priveghiuri”. la Pascani. insa. In 1904 se stabileste la Bucuresti. din lipsa de izvoare.Cocea.1. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". in 1961. “Dureri inabusite”. Tudor Arghezi si altii.Ibraileanu. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori.. au o adancime celesta. Evocand. iar ochii sai albastri. In 1936 M. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. In timp ce studia la gimnaziu.T.a. la Congresul de la Berlin. revista Insemnari literare. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880.” 2 . Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. M. la Cimitirul Bellu. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. De l-as vedea pe Goethe. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. M.Cobuz. pe apa Moldovei. In decembrie.Codreanu si Gr. incepind cu luna ianuarie. G. nu departe de Falticeni. Colaboreaza la revista "Samanatorul". ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. la Iasi. renuntand. dar si cu pseudonimul M.

Al. Oameni si locuri. Soimii. Împlinind 50 de ani. se naste la Pascani. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor. perscar. Tot în acest ani se deruleaza faimosul esec întruchipat de teza de la matematici. 3 . liceu care azi îi poarta numele. Primul sau învatator. În saptamânal "Dracu" din Bucuresti. consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. 1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda. cât si artistic. îi va marca hotarâtor evolutia. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pâna în 1919). înregistrat pentru început sub numele mamei sale. 1898Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua. În povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a învatat "ortografia si istoria". în fosta casa a lui Kogalniceanu din 1918 Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). Face. 1928 Demonul tineretii. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. practic nemaiîntânit în spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei. Sadoveanu. Împaratia apelor. Sadoveanu se va stabili la Iasi. în timp ce Lovinescu va fi "poteras". Apare romanul Venea o moara pe Siret. Este locul cel mai fericit al existentei sale. Ajunge. pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni. 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata. tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). I se publica. marcând o noua etapa scriitoriceasca. Mihail Sadoveanu este în clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. atât din punct de vedere familial. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Româna. cu Ecaterina Bâlu. în Bucuresti. în frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla. casatorindu-se. de asemenea. Între 1895-1896. În toamna acestui an se înscrie la Liceul national din Iasi. descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la 1927 Bradu-Strâmb. 1901 Se va stabili la Falticeni. semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. 1900 Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri. care va apare în 1926. În toti acesti ani petrecuti la Falticeni. O istorie de demult. Sadoveanu va fi în rolul "haiducului". Primeste un post de copist la Casa Scoalelor. Este perioada definitorie pentru formarea sa. Se reîntoarce la Falticeni. În acest an se produce o prima mare cristalizare a 1904 acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri. facând elogiul poeziei populare. vânator. 1913 Ia parte la campania din Bulgaria. Ia hotarârea eroica de a trai din scris. 1921 Moare tatal sau. Prolificul scriitor publica într-un ritm sustinut. moment pe care viitorul scriitor îl va evoca în povestirile de mai târziu. marele critic literar de mai târziu. ca sublocotenent si apoi locotenent. în acelasi an. dar. Dureri înabusite. Crâsma lui mos Precu. Moare mama sa. 1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. directorul liceului. dupa îndemnul tatalui sau. 1899 Dupa absolvirea Liceului National se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era. "maestrul" era sarbatorit pe plan national. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu. Opinia.Tabel cronologic MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) 1880 1887 1891 1895 1897 Pe data de 5 noiembrie. pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani. Dureri înabusite. de unde se 1925 vedea ca-n palma valea Siretului. deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". printre altele. 1908 Îi apar volumele: Duduia Margareta. Iorga). Mihai Busuioc. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. La editura 1930 Cartea româneasca apare romanul Baltagul. fiind atras de mirajul literaturii. de unde va începe o rodnica si îndelungata colaborare cu revista Viata 1906 Româneasca. Olanda. Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni. cunoscând toate onorurile civile. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor. scriitor. apare schita Domnisoara M din Falticeni. deopotriva. Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani. având parte de o serie de profesori renumiti. este nevoit sa repete clasa a IV a. Pagini literare. Dupa încetarea razboiului mondial. o calatorie în Olanda. În jocurile lor copilaresti. va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. în zona Oasa. fiul directorului scolii. în obisnuitele peregrinari prin tara. Profira Ursaki. roman istoric. penduleaza între lecturile profitabile si evadarile în natura. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române.

4 . Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe.A. 1951. fiul cel mai tânar al scriitorului. se stinge din viata la 19 octombrie. publicat în 1904. Cartile lui Sadoveanu sunt arse în pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strâmb. Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu.S. 1948.1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961 Nunta domnitei Ruxandra. cu fotografii de Dan Grigorescu. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste. Este înmormântat la cimitirul Bellu. Începe sa ocupe diferite functii social-politice în perioada comunista. Într-un generos "Protest al intelectualilor". Într-un fel de protest fata de ororile civilizatiei. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu. Bolnav de câtiva ani.L. este reluat în ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava. La E. primul volum din trilogia mai sus numita. scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. I se înmâneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene. Sadoveanu se retrage în Valea Frumoasei. aproape orb si marcat de dureri familiale. Clont de fier.P. alaturi de Eminescu si Caragiale. moare la Turda. 1949. Vechiul roman Soimii. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale. Apare Divanul persan. publicând carti nereusite. sub îngrijirea lui Constantin Mitru. dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica. în urma raportului citit de profesorul Octav Botez. Viata lui Stefan cel Mare. scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii. Ucenicia lui Ionut. carte pe care însusi autorul o aseaza între preferintele sale. Mitrea Cocor. în luptele de eliberare a Transilvaniei.

povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. reala si mitica . iar ultima in “Viata Romaneasca”. de fapt. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . prin semnificatii si prin functii . “Iapa lui Voda”. si din substantivul propriu “Ancutei”. afta in cazut genitiv. Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. ce fusese si ea odata hanghita acestuia. un univers al istorisirilor frumoase. fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. povesti care au avut loc la han.2. in “Adevarul literar si artistic”. dovada a continuitatii. Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. ca un taram al imaginatiei. iar noaptea se inchid. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata. timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”.2. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim.Acestea ii dau un caracter mitic. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. ca motiv literar . hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana. 2. evidentiindu-i vechimea si continuitatea.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. Fiecare dintre povestitorii de la han . Toti oaspetii hanului sunt prieteni. Prima bucata din acest ciclu. cu toate credintele traditiile . catre sfarsitul anului 1927.”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. iar spatiul hanului . Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de 5 .Timpul se transforma in spatiu . superstitiile si eresurile lor. s-a publicat in 1921. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”.Prin recurenta insa.asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani. Informatii despe opera 2. “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica. “Hanul .1. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. Ancuta este hangita. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. un univers si o istorie. revista lui Ibraileanu. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. definind un spatiu intors asupra lui insusi.Are deasemenea o dubla natura. ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. spun povesti din tineretea lor.

al naratorului evocator. 2. pentru a face loc unei lumi deosebite. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. Volumul din care face parte Sadoveanu. E. maret. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre. 2.p. Intr-adevar.(…) Ca si poezia lui Eminescu. “Sadoveanu transfera mancarea." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). Guy Maupassant.23-147 2. care nu sunt insa miscate.[Bucuresti]. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare.la han. Turgheniev. o copie perfecta. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. In intreg textul. fabulos. viziri. Ca si Chateubriand. formulate pe cale imaginativa. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. Editura “Ion Creanga”. dotat cu institutii geto-scitice. Creanga. M. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. ca la romanticul francez de melancolii stilizate.Sadoveanu este un asemenea poet in proza.4. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma.5. ci de porniri instinctive.Zola. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. tacute si rituale”(G.Daudet. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. timpul istoriei si timpul naratiunii. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita. un neintrecut povestitor “de rasa”. unde eroii sunt regi. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative. abstract. Sienkiewicz. care face portretul lui Neculai Isac. N.cu ceremonia lor cu tot- 6 . O data cu “Hanu-Ancutei”. negustori bogati. prefata de Eugenia Tudor. daca nu in genii filozofice sau stiintifice. califi. la un moment dat. bautura si petrecerea intru poveste. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”. M.Gane. Mihail. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru. filozofi.Calinescu.[1970].Blaga in “Universul literar” din 1926gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate. atunci in poeti de rasa. planul narativ general.“Hanu-Ancutei si alte povestiri”. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu.Sadoveanu e un mare povestitor.3. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete.

Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta.Calinescu). parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. “(George Calinescu) 7 . si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave.Manolescu. suspinele si razvratirile asupritilor si. literatura lui M.”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat. insa dupa o randuiala care cere initiere. Formal. pastorii.(George Calinescu). ospatand numai cu carne fripta si band vin. care cel mult dubleaza si tripleaza. Tot acesta remarca si ca. petrecerea intru poveste. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . credincios ca ecoul. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. care joaca un rol mai mare decat memoria.. un spatiu magic care-l protejeaza. ori spre a reda viata. pasarile cerului.cu ceremonialul lor cu totasupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. Natura minerala si vegetala. Personajele se prefac a-si aminti. albinele. lucratori cu bratele. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. pestii.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. creeand astfel emulatia. el creeaza o lume. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. lucratori cu bratele”(N. in fond ele inventeaza”. in sine foarte indiferente.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. pentru ca mai apoi. ostasii. Ceremonialul e ritualic. “accentul cade pe puterea de fabulatie. mistretii.. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. suferintele. desi ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite.”. animala si morala a vorbirii prin graiul sau. “Sadoveanu sau utopia cartii”). Transfera mancarea bautura. saraci. povestitor si ascultator. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . saraci. concluza N.Manolescu. “Povestirea sadoveniana opreste timpul.Sadoveanu. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul. norodul. baltile. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. codrii. Manolescu. creand in jurul omului. plugarii. Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”. observa N. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. ca orice adevarat fluviu. ganganiile. becisnica. ci pentru a se sustrage vietii si mortii. zimbrii.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. Ei traiesc la modul Canaanului.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. bourii. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati.

si astfel pleaca la imparatie.1. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. pentru ca I-a furat sotia. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. daca nu ii este rezolvat cazul. si pe jupan Costea. atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. casatorit de multe ori. Informatii asupra continutul textului 3. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. el isi pierde un ochi. care-I taia mereu din ocina parinteasca. cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. omorandu-l apoi pe Bolomir. insa caruia ii mureau sotiile. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. sa fie pedepsit. “Cealalta Ancuta”. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. Primul capitol.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. tatal sau fiind chiar Haralambie. A saptea povestire. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. Naratorul este parintele Gherman. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. adica un vecin de-al sau. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. Nastasa Bolomir. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. el este atras si in lupta sa de a scapa. iar boierul se arata mai stors de vlaga. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. insa. ce ii cauta pe toate drumurile. “Balaurul”. ea se transforma intr-un balaur. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. mancarurile si bauturile lor.3. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. spunand ca. Itr-adevar. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. duduca Varvana. pacalind pe Todita Catana. depre trenuri. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. este a lui Damian Cristisor. ultima. 8 . lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. Al cincilea capitol. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. narate de capitanul Neculai Isac. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. seful arnautilor. “Fantana dintre plopi”. una cu final fericit de data aceasta. intre Todita Catana si o fata de boier. Povestea infatiseaza istoria unui boier. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult.”Negustor lipscan”. “Haralambie”. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor.

Aglaita. se indragosteste de Ilies Ursachi. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. insa. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. continuata de lita Salomia. 9 . Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste. fiica acestuia. Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. batrana prezentata in capitolul anterior. tatal nu e de acord. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. iar.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. Ultimul capitol. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni.

in vertejul timpului. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. in acele zile grase si vesele. Portretul denota. in timpul fabulei si timpul discursului. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. planurile narative se complica. situati in doua planuri temporale. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. abstract. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. fiind el insusi eroul povestirii. capitanul Isac. mare distribuitor de zodii si de roluri. narator-personaj. Haralambie. narator-martor. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor. mos Ienache coropcarul. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. jupan Damian. de izolare: “nu era han. narator-martor. sosit mai tarziu in spatiul narativ. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. calugarul Gherman. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. care mie imi era drag foarte. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. adevarat maestru de ceremonii. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era 10 . de “buna-voire” intre oameni.-era cetate”. un razes strein.2. narator-personaj. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. mos Leonte. necreditabil. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. motivul fundamental al operei sadoveniene. despre calatoriile sale prin Europa. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. din umbra cotloanelor hanului. dar si colportor. prin prezenta in text a doi naratori. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. Personaje Hanul-cetate. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare. evoca. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. in a noua povestire. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. Dupa acest cadru creat de un narator principal. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. personajul principal al acestei povestiri. in calitate de narator-personaj. petrecute demult în ţara Moldovei. real si mitic. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. realizând unitatea acestuia. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. narator-martor. cu “zile line de toamna”. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. apar pe rand. din vremurile infricosatoare. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. necreditabil. prin evocarea semnelor adanci ale varstei. cu pace in tara. Hanul insusi este. povesteste. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. vorbeste despre un balaur groaznic. necreditabil. un negustor lipscan.3. in “Fantana dintre plopi”. spune o povestecu un vestit talhar. un orb sarac. Intr-o atmosfera totala de voiosie. tot un personaj-narator. un punct de refugiu. in fine.

Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. “Era calul din poveste. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. pe nesimtite. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. Cinstit şi corect. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier.Calul acesta de poveste este de fapt. tactica amanarii. de fapt. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. nestanjenita de granite. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. simţul umorului. nici nu-mi pasa. aici. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. nu apeleze. acolo sus. cu fata uscata si adanc brazdata. adoptand. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. numita ”Haralambie”. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. temporal vorbind. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. Inteligent şi curajos. Sadoveanu sugereaza hotararea. dascălul Ioan. carunt. dupa ce fusese mazilit. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. este chiar calul din poveste. se situeaza. inainte de a manca tipsia cu jar. Calul sau era “de mirare”.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. are o istorie ciudata. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă. Calugarul Gherman. de “siac sur”. vatav de 11 . cinstea. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. Numai pielea si ciolanele!”. Hotărât. cu oala in man. bună dispoziţia. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata. nu există să. relevand mai intai de unde vine(“Noi. un mijloc de deplasare. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie.om nalt. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. cu un comportament specific.demnitatea. unde are de indeplinit o treaba de la schit. in timpul fabulos parca al povestii.”Dar el nu pleaca nicaieri. curajul. Pe parcursul intregii carti. sub stancile Ceahlaului…”). comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său. plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. Personajul vine din alt timp. dumnealui. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale.este un personaj necreditabil. dor şi ospitalitatea. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. Ionita comisul. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic.

Razasul s-a uitat lung la dansa. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. pentru ca. din tinutul Tutovei”. pentru “mos Ienachi coropcarul”. Satana atata treaba avea. Povestea lui o reda cu nostalgie. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. negustor de lucruri fine. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”. care este “un om sagalnic”. In actiunea concentrala si tensionata. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. Costea Caruntu. Haralambie. a fost mai intai “arnaut domnesc”.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. povestea si sa-si scruture luleaua. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. lui mos Zaharia Fantanarul. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. de “bucurii de fata mare”. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. astfel fiind nevoit sa intrerupa. cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. timpul istoriei si timpul naratiunii. observa el cu ironie. Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. naratorul este mos Leonte zodierul. din cand in cand. ca si aceasta de-acum. o copie perfecta. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut.care. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. radvanul Varvarei. un cioban. cu care incearca sa fuga in lume. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. pentru bunatatea vinului. Ancutei. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. arata inca frumuseta si barbatie. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. seful arnautilor. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur.carausi. eroul povestirii sale. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. indragostit de “o biata fata din satra”. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. Este un om 12 . mare mester la construirea fantanilor. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. de <<capatatio benevolentiae>>. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. duduca Varvara. ce venea dintr-un tinut indepartat. povestirea intra pe fagasul firesc. sa I-o infunde. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate.

cu clontul spre pamant… Cand se simti aproape. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. folosind o bagheta magica. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. 13 . Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. Damian Cristisor.” Orbul.sarac. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. venit la vanatoare. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare. contrastand puternic cu tinuta de oras.fiica bboierului. Hainele lor.” Faptul ca este infirm. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. deci Zaharia este un personaj-intrument. Femeia venea inainte. ii atarna cimpoiul. El joaca rolul de intermediar al povestirii. cu o istorie intortocheata. este o consecinta a unei intamplari din trecut. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. caruia ii furase sotia.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. cu o lunga traditie in literatura. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor.alesul inimii ei. un destin favorabil. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu. orbul se opri. ale orbului si ale litei Salomia. facilitand intreaga actiune. incepand cu Homer. potrivit astrelor. personaj emblematic. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. povestea celor doi indragostiti. cu rol de liant istoric de dragoste. omul ceva mai indarat. om umblat pe drumuri negustoresti. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. Ilies Ursachi. acesta avand o aventura a cunoasterii.care adusese pe cersator. Inainte ca acesta sa-o inceapa.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. de la subsuoara stanga. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina. lita Salomia incepe alta. se arata suparata fara pricina. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. aici insa cersator. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. Aglaita. sunt simple. caruia mos Leonte ii stabileste. lipsit de darul vederii. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. Voda. Ce-a dea saptea povestire. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda.

lucratori cu bratele”(N. Este un timp mitic. becisnica. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat. de fapt. cand la lumina focului. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. califi. negustori bogati. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar.de asemenea. Locul inspira. care joaca un rol mai mare decat memoria.”(Nicolae Manolescu) 14 .”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. “Sadoveanu transfera mancarea.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare.” Pe parcursul intregii carti. Ancuta trece zambitoare printre meseni. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. povestitorii isi declara participarea la ele. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. in fond ele inventeaza.3. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. legendar. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. Hanul se trezeste la viata dupa apusul soarelui.”Povestile de la Bradu Stramb”. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”. viziri. Personajele se fac a-si aminti. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse. cand taberele nu mai ispraveau. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. “accentul cade pe puterea de fabulatie. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare. Manolescu. saraci. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera. iar unele au loc chiar la han. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. “Cetate”. “Sadoveanu sau utopia cartii”).3. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. pentru a face loc unei lumi deosebite. era cetate. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”.”ziduri”. In acest ceremonial al povestirii.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. unde eroii sunt regi. Primul. impartindu-le bucate si vin. filozofi.

dar de aceasta data cu un final fericit. el da importanta diegezei si actiunii. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. spre deosebire de celelalte . Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda). el nu divulga anumite fapte sau detalii. cat lumea asta. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum. istoriseste chiar povestea vietii lui.nu din primitivism.”. “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil. Prezentarea este cea care domina in acest caz. imbinand cu maiestrie cuvintele.Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. faradecat mare iarmaroc. nu contine caracterizarea naratorului. le povesteste despre “fantana dintre plopi”. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. Procedeele narative. In cazul povestirii lui mos Leonte. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. adica prezwentarea si reprezentarea. capitol.de haiducie(“Haralambie”. acolo la Lipsc. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Caci e-un fel de lesie amara”.”Cealalta Ancuta”. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile. Cine n-a gustat. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. de exemplu.”Judet al sarmanilor”). ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata.”Balaurul”). 15 . si aici sunt alternate cu maiestrie. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. Neculai Isac. noul-venit. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. Mare iarmaroc. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. altceva n-am mai vazut nimica. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. neglijand discursul naratologic. bazandu-se pe istoric.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. de dragoste(“Fantana dintre plopi”. Calugarul Gherman in “Haralambie”. oameni buni. aparitia balaurului este prezentata grandios. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”).

„am venit”. Tot limbajul din nuvela este protocolar. „m-am imbracat”. „am pierdut”. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. chiar ritualic: ”stimate fete. “cinstiti prieteni”. ci important pentru ceea ce se petrece in el.Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. Sadoveanu este un povestitor liric. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). „ne-am despartit”. „o asteptam” etc. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. ceremonios. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. Opera constituie un exemplu de arta narativa. “<<Hanu Ancutei>>. domnilor”. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu). un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult.” (George Calinescu). ca timp privilegiat al povestirii. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. 16 .

astfel rezultand o adevarata…ameteala). Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. idee pe care.4. dupa parerea mea. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. De exemplu. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. prezentarile facute sunt legate intre ele. reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. este deasupratuturor civilizatiilor europene. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele noua povestiri. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. la randul lor. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. in sine. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. in a le trezi interesul. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. Parerea personala Dupa parerea mea. si a modului in care este istorisita intamplarea. cel al …povestirii propriu-zise. de trecerea timpului. Insa. 17 . devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. ce desi pare putin “primitiva”. Foarte interesant este si fatul ca. care. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor.

18 .