P. 1
Hanul Ancutei - Fisa de Lectura

Hanul Ancutei - Fisa de Lectura

|Views: 1,103|Likes:
Published by lavinia

More info:

Published by: lavinia on Nov 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/09/2013

pdf

text

original

Fisa de lectura

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. In timp ce studia la gimnaziu. dar si cu pseudonimul M. nu departe de Falticeni. renuntand.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie.Sadoveanu. din lipsa de izvoare. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori. in 1961.. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880. n-as fi mai tulburat . In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. se casatoreste si va avea unsprezece copii. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. intentioneaza a alcatui. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”. In 1919 editeaza. personalitatea titanica a scriitorului. impreuna cu un coleg.Popa scot. Genoveva de Brabant. au o adancime celesta.volumul “Priveghiuri”. revista lunara Insemnari iesene. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. N. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. semnind cu numele sau. Colaboreaza la revista "Samanatorul".S. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat.a. incepind cu luna ianuarie. In decembrie. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. in 1896. In 1936 M. G. pe apa Moldovei. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). Tudor Arghezi si altii. “Dureri inabusite”. In 1904 se stabileste la Bucuresti. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba. M. insa. impreuna cu Liviu Rebreanu. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. In 1921 devine membru al Academiei Romane.Codreanu si Gr.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. in 21 octombrie. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. M.Topirceanu. impreuna cu Tudor Sarghezi. De l-as vedea pe Goethe. la Pascani. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". linga Mihai Eminescu. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. La moartea lui G.. G. revista Insemnari literare. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". “Crisma lui Mos Precu”. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”.1.D. iar ochii sai albastri. Evocand. la Iasi. la Congresul de la Berlin. la Cimitirul Bellu.T.” 2 .Cobuz.Cocea.Ibraileanu. “Soimii” . iar la Editura Luceafarul .

cât si artistic. În jocurile lor copilaresti. semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. Apare romanul Venea o moara pe Siret. 1900 Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri. printre altele. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. 1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor. în fosta casa a lui Kogalniceanu din 1918 Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era. Între 1895-1896. Sadoveanu va fi în rolul "haiducului". Mihai Busuioc. Soimii. Dureri înabusite. casatorindu-se. Al. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pâna în 1919). dar. Dupa încetarea razboiului mondial. Crâsma lui mos Precu. deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". Ia hotarârea eroica de a trai din scris. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor. 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata. 1908 Îi apar volumele: Duduia Margareta. "maestrul" era sarbatorit pe plan national. de unde va începe o rodnica si îndelungata colaborare cu revista Viata 1906 Româneasca. de unde se 1925 vedea ca-n palma valea Siretului. 1928 Demonul tineretii. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. vânator. În toti acesti ani petrecuti la Falticeni. Face. Oameni si locuri. 1901 Se va stabili la Falticeni. se naste la Pascani. atât din punct de vedere familial.Tabel cronologic MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) 1880 1887 1891 1895 1897 Pe data de 5 noiembrie. 1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda. de asemenea. scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni. pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni. moment pe care viitorul scriitor îl va evoca în povestirile de mai târziu. o calatorie în Olanda. înregistrat pentru început sub numele mamei sale. Pagini literare. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu. liceu care azi îi poarta numele. directorul liceului. scriitor. Tot în acest ani se deruleaza faimosul esec întruchipat de teza de la matematici. Sadoveanu se va stabili la Iasi. perscar. în zona Oasa. Este perioada definitorie pentru formarea sa. având parte de o serie de profesori renumiti. La editura 1930 Cartea româneasca apare romanul Baltagul. apare schita Domnisoara M din Falticeni. Iorga). O istorie de demult. roman istoric. cu Ecaterina Bâlu. practic nemaiîntânit în spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei. în obisnuitele peregrinari prin tara. Moare mama sa. pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani. Ajunge. este nevoit sa repete clasa a IV a. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Româna. cunoscând toate onorurile civile. fiind atras de mirajul literaturii. 1913 Ia parte la campania din Bulgaria. în frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla. care va apare în 1926. 1898Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua. 3 . În saptamânal "Dracu" din Bucuresti. Profira Ursaki. fiul directorului scolii. marele critic literar de mai târziu. facând elogiul poeziei populare. va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. Prolificul scriitor publica într-un ritm sustinut. 1921 Moare tatal sau. Dureri înabusite. în acelasi an. Olanda. În povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a învatat "ortografia si istoria". Primul sau învatator. Opinia. tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). Primeste un post de copist la Casa Scoalelor. În toamna acestui an se înscrie la Liceul national din Iasi. Sadoveanu. Mihail Sadoveanu este în clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. penduleaza între lecturile profitabile si evadarile în natura. în Bucuresti. marcând o noua etapa scriitoriceasca. ca sublocotenent si apoi locotenent. în timp ce Lovinescu va fi "poteras". dupa îndemnul tatalui sau. descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la 1927 Bradu-Strâmb. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române. 1899 Dupa absolvirea Liceului National se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Împaratia apelor. I se publica. Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani. Se reîntoarce la Falticeni. îi va marca hotarâtor evolutia. Împlinind 50 de ani. În acest an se produce o prima mare cristalizare a 1904 acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri. deopotriva. Este locul cel mai fericit al existentei sale.

este reluat în ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava. Mitrea Cocor. alaturi de Eminescu si Caragiale. publicând carti nereusite. aproape orb si marcat de dureri familiale. 1948. 4 .S. I se înmâneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale. se stinge din viata la 19 octombrie. 1951. Ucenicia lui Ionut. fiul cel mai tânar al scriitorului. unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strâmb. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste.P. dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica.L. Cartile lui Sadoveanu sunt arse în pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. La E. sub îngrijirea lui Constantin Mitru. Apare Divanul persan. carte pe care însusi autorul o aseaza între preferintele sale. Începe sa ocupe diferite functii social-politice în perioada comunista. publicat în 1904. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu.A. în luptele de eliberare a Transilvaniei. Este înmormântat la cimitirul Bellu. în urma raportului citit de profesorul Octav Botez. Sadoveanu se retrage în Valea Frumoasei. Clont de fier. Vechiul roman Soimii. scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. cu fotografii de Dan Grigorescu. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe. Viata lui Stefan cel Mare. Într-un fel de protest fata de ororile civilizatiei.1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961 Nunta domnitei Ruxandra. moare la Turda. Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu. primul volum din trilogia mai sus numita. Într-un generos "Protest al intelectualilor". Bolnav de câtiva ani. 1949. scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii.

asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani. Ancuta este hangita. hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata.2. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”. Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. in “Adevarul literar si artistic”. ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. catre sfarsitul anului 1927. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. ca motiv literar . spun povesti din tineretea lor. Prima bucata din acest ciclu. povesti care au avut loc la han. ca un taram al imaginatiei. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. ce fusese si ea odata hanghita acestuia.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. “Iapa lui Voda”. s-a publicat in 1921.”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. revista lui Ibraileanu. reala si mitica .Prin recurenta insa. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. “Hanul . superstitiile si eresurile lor. un univers si o istorie. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. Informatii despe opera 2. Toti oaspetii hanului sunt prieteni. 2.2. “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica. Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”.Are deasemenea o dubla natura. de fapt. iar noaptea se inchid. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . cu toate credintele traditiile .1. definind un spatiu intors asupra lui insusi. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de 5 . iar spatiul hanului . Fiecare dintre povestitorii de la han . Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. afta in cazut genitiv. prin semnificatii si prin functii . dovada a continuitatii. si din substantivul propriu “Ancutei”. fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni.Timpul se transforma in spatiu .Acestea ii dau un caracter mitic. iar ultima in “Viata Romaneasca”. un univers al istorisirilor frumoase.

In intreg textul. al naratorului evocator. unde eroii sunt regi. Editura “Ion Creanga”. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale. timpul istoriei si timpul naratiunii.(…) Ca si poezia lui Eminescu. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. N. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. care nu sunt insa miscate. bautura si petrecerea intru poveste. maret. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre.5. 2. fabulos. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative.“Hanu-Ancutei si alte povestiri”. Ca si Chateubriand.Sadoveanu este un asemenea poet in proza.Gane. E. tacute si rituale”(G. la un moment dat. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. Intr-adevar. ca la romanticul francez de melancolii stilizate. planul narativ general.la han. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru. Turgheniev. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc. un neintrecut povestitor “de rasa”. o copie perfecta. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita. negustori bogati." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. “Sadoveanu transfera mancarea. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma.Zola.Daudet. Guy Maupassant. O data cu “Hanu-Ancutei”.Sadoveanu e un mare povestitor. ci de porniri instinctive. formulate pe cale imaginativa. califi.23-147 2. viziri.Blaga in “Universul literar” din 1926gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate.Calinescu. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma.p. daca nu in genii filozofice sau stiintifice. Creanga.[Bucuresti]. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. Mihail. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac.[1970]. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. abstract. Volumul din care face parte Sadoveanu. prefata de Eugenia Tudor.4. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate.cu ceremonia lor cu tot- 6 . care face portretul lui Neculai Isac. M. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”.3. pentru a face loc unei lumi deosebite. 2. Sienkiewicz. atunci in poeti de rasa. filozofi. M. dotat cu institutii geto-scitice.

in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati. care joaca un rol mai mare decat memoria. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. Personajele se prefac a-si aminti. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. care cel mult dubleaza si tripleaza.(George Calinescu). Transfera mancarea bautura. credincios ca ecoul. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar.Calinescu). observa N. Tot acesta remarca si ca. zimbrii. “accentul cade pe puterea de fabulatie. Natura minerala si vegetala. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. creand in jurul omului. creeand astfel emulatia.. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . plugarii. Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. pestii. suferintele. animala si morala a vorbirii prin graiul sau.”.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. suspinele si razvratirile asupritilor si.cu ceremonialul lor cu totasupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. concluza N. pentru ca mai apoi. lucratori cu bratele. ostasii. “(George Calinescu) 7 .Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. saraci.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. mistretii. el creeaza o lume. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. ospatand numai cu carne fripta si band vin. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. in fond ele inventeaza”. norodul. baltile.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. ori spre a reda viata. Ceremonialul e ritualic. albinele. saraci. “Sadoveanu sau utopia cartii”). un spatiu magic care-l protejeaza. ci pentru a se sustrage vietii si mortii.Manolescu. ca orice adevarat fluviu. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. pastorii. “Povestirea sadoveniana opreste timpul. Formal. lucratori cu bratele”(N. povestitor si ascultator.. insa dupa o randuiala care cere initiere.Sadoveanu.Manolescu. in sine foarte indiferente. literatura lui M. Ei traiesc la modul Canaanului. Manolescu. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. petrecerea intru poveste. ganganiile.”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat. becisnica. desi ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. codrii. bourii. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. pasarile cerului.

Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. seful arnautilor. omorandu-l apoi pe Bolomir. Al cincilea capitol. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. casatorit de multe ori. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. iar boierul se arata mai stors de vlaga. ce ii cauta pe toate drumurile. Primul capitol. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. daca nu ii este rezolvat cazul. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada.”Negustor lipscan”. duduca Varvana. mancarurile si bauturile lor. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. tatal sau fiind chiar Haralambie. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. ea se transforma intr-un balaur. A saptea povestire. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. Povestea infatiseaza istoria unui boier. adica un vecin de-al sau.1. “Haralambie”. Nastasa Bolomir. “Fantana dintre plopi”. si astfel pleaca la imparatie. una cu final fericit de data aceasta. este a lui Damian Cristisor. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. insa. sa fie pedepsit. ultima. el isi pierde un ochi. narate de capitanul Neculai Isac. intre Todita Catana si o fata de boier. depre trenuri. spunand ca. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. Itr-adevar. pentru ca I-a furat sotia. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. “Cealalta Ancuta”. Naratorul este parintele Gherman. Informatii asupra continutul textului 3.3. 8 . ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. “Balaurul”. si pe jupan Costea. care-I taia mereu din ocina parinteasca. el este atras si in lupta sa de a scapa. pacalind pe Todita Catana. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. insa caruia ii mureau sotiile.

continuata de lita Salomia. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. se indragosteste de Ilies Ursachi. insa. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. tatal nu e de acord. batrana prezentata in capitolul anterior. 9 . Aglaita. Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. iar. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. fiica acestuia. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. Ultimul capitol. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor.

real si mitic. Intr-o atmosfera totala de voiosie. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. cu “zile line de toamna”. Personaje Hanul-cetate. in vertejul timpului. capitanul Isac. Portretul denota. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”.2. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era 10 . spune o povestecu un vestit talhar. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. motivul fundamental al operei sadoveniene.-era cetate”. cu pace in tara. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. situati in doua planuri temporale. narator-personaj. fiind el insusi eroul povestirii. mare distribuitor de zodii si de roluri. din umbra cotloanelor hanului. evoca. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. povesteste. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. prin evocarea semnelor adanci ale varstei. in calitate de narator-personaj. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. sosit mai tarziu in spatiul narativ. un punct de refugiu. din vremurile infricosatoare. mos Ienache coropcarul. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. prin prezenta in text a doi naratori. un razes strein. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. narator-martor. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. Dupa acest cadru creat de un narator principal. despre calatoriile sale prin Europa. apar pe rand. dar si colportor. de “buna-voire” intre oameni. abstract. personajul principal al acestei povestiri.3. in timpul fabulei si timpul discursului. un negustor lipscan. calugarul Gherman. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. mos Leonte. care mie imi era drag foarte. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. narator-martor. narator-personaj. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. necreditabil. in fine. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. un orb sarac. narator-martor. petrecute demult în ţara Moldovei. jupan Damian. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare. in a noua povestire. adevarat maestru de ceremonii. in “Fantana dintre plopi”. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. necreditabil. necreditabil. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. de izolare: “nu era han. realizând unitatea acestuia. Hanul insusi este. Haralambie. planurile narative se complica. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. in acele zile grase si vesele. vorbeste despre un balaur groaznic. tot un personaj-narator. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul.

cinstea. nu există să. in timpul fabulos parca al povestii. un mijloc de deplasare. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. cu oala in man. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. Pe parcursul intregii carti. vatav de 11 . Personajul vine din alt timp. Numai pielea si ciolanele!”. de “siac sur”. se situeaza. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator.om nalt.Calul acesta de poveste este de fapt. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. aici. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. este chiar calul din poveste. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. Cinstit şi corect. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. cu un comportament specific. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic. dascălul Ioan. nestanjenita de granite. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. inainte de a manca tipsia cu jar. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. nu apeleze. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. carunt. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. numita ”Haralambie”. “Era calul din poveste. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. dupa ce fusese mazilit.este un personaj necreditabil. simţul umorului. are o istorie ciudata. Calugarul Gherman.”Dar el nu pleaca nicaieri. pe nesimtite. Hotărât. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. dumnealui. relevand mai intai de unde vine(“Noi. Ionita comisul. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei. dor şi ospitalitatea. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. nici nu-mi pasa. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. de fapt. sub stancile Ceahlaului…”). Calul sau era “de mirare”.demnitatea. plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier. Sadoveanu sugereaza hotararea. temporal vorbind. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. curajul. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale. bună dispoziţia. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. acolo sus. tactica amanarii.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. adoptand. cu fata uscata si adanc brazdata. Inteligent şi curajos. unde are de indeplinit o treaba de la schit.

de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. naratorul este mos Leonte zodierul. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur. eroul povestirii sale. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate.care. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. de <<capatatio benevolentiae>>. povestea si sa-si scruture luleaua. mare mester la construirea fantanilor. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. In actiunea concentrala si tensionata. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. astfel fiind nevoit sa intrerupa. pentru ca. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. seful arnautilor. Este un om 12 . cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. pentru “mos Ienachi coropcarul”. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. povestirea intra pe fagasul firesc.carausi. indragostit de “o biata fata din satra”. Costea Caruntu. Satana atata treaba avea. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. pentru bunatatea vinului. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. timpul istoriei si timpul naratiunii. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. un cioban. negustor de lucruri fine. ca si aceasta de-acum. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. o copie perfecta. radvanul Varvarei. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. duduca Varvara. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. observa el cu ironie. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. lui mos Zaharia Fantanarul. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. a fost mai intai “arnaut domnesc”. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal. din cand in cand. ce venea dintr-un tinut indepartat. Haralambie. de “bucurii de fata mare”. cu care incearca sa fuga in lume. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. care este “un om sagalnic”. din tinutul Tutovei”. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. Razasul s-a uitat lung la dansa. sa I-o infunde. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. Ancutei. Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. arata inca frumuseta si barbatie. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. Povestea lui o reda cu nostalgie.

facilitand intreaga actiune. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. om umblat pe drumuri negustoresti. Voda. povestea celor doi indragostiti. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. Hainele lor. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma.” Faptul ca este infirm. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. ii atarna cimpoiul. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc.” Orbul. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. Ilies Ursachi. omul ceva mai indarat. El joaca rolul de intermediar al povestirii. caruia ii furase sotia. Femeia venea inainte. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. cu o istorie intortocheata. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. cu o lunga traditie in literatura. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. lita Salomia incepe alta. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare.fiica bboierului. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa.care adusese pe cersator. cu rol de liant istoric de dragoste. acesta avand o aventura a cunoasterii. personaj emblematic. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. contrastand puternic cu tinuta de oras. orbul se opri. Ce-a dea saptea povestire. Inainte ca acesta sa-o inceapa. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece. Damian Cristisor.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. sunt simple. de la subsuoara stanga. venit la vanatoare. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb.alesul inimii ei. este o consecinta a unei intamplari din trecut. ale orbului si ale litei Salomia. deci Zaharia este un personaj-intrument. lipsit de darul vederii. un destin favorabil. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului. folosind o bagheta magica. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. cu clontul spre pamant… Cand se simti aproape. caruia mos Leonte ii stabileste. se arata suparata fara pricina. 13 . Aglaita. aici insa cersator. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. incepand cu Homer. potrivit astrelor.sarac.

Personajele se fac a-si aminti. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer. Manolescu. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. “Sadoveanu sau utopia cartii”). Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. iar unele au loc chiar la han.”Povestile de la Bradu Stramb”. Ancuta trece zambitoare printre meseni. legendar. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”.”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. “accentul cade pe puterea de fabulatie. povestitorii isi declara participarea la ele. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. lucratori cu bratele”(N.”(Nicolae Manolescu) 14 . Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare.de asemenea. cand taberele nu mai ispraveau. era cetate. Locul inspira. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. Hanul se trezeste la viata dupa apusul soarelui. viziri. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. “Cetate”.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. “Sadoveanu transfera mancarea. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat. unde eroii sunt regi. de fapt. cand la lumina focului. filozofi. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. becisnica.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”.3. In acest ceremonial al povestirii. Primul. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. negustori bogati.3. impartindu-le bucate si vin. pentru a face loc unei lumi deosebite. in fond ele inventeaza. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera.”ziduri”.” Pe parcursul intregii carti. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. califi. Este un timp mitic. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. saraci. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot. care joaca un rol mai mare decat memoria.

faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca.de haiducie(“Haralambie”. acolo la Lipsc. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. faradecat mare iarmaroc.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Caci e-un fel de lesie amara”. el da importanta diegezei si actiunii. altceva n-am mai vazut nimica. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda). sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. oameni buni. de exemplu.”Judet al sarmanilor”).”. istoriseste chiar povestea vietii lui. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. spre deosebire de celelalte . Cine n-a gustat. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare. noul-venit. le povesteste despre “fantana dintre plopi”.Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). cat lumea asta. de dragoste(“Fantana dintre plopi”. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. capitol. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. nu contine caracterizarea naratorului. neglijand discursul naratologic.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile.nu din primitivism. Mare iarmaroc. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum. si aici sunt alternate cu maiestrie. aparitia balaurului este prezentata grandios. imbinand cu maiestrie cuvintele. dar de aceasta data cu un final fericit. 15 .”Balaurul”). “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. adica prezwentarea si reprezentarea. ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. In cazul povestirii lui mos Leonte. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata. el nu divulga anumite fapte sau detalii. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. Neculai Isac. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. Procedeele narative. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. bazandu-se pe istoric. Calugarul Gherman in “Haralambie”. Prezentarea este cea care domina in acest caz. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire.”Cealalta Ancuta”. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”).

ceremonios. domnilor”. „o asteptam” etc.” (George Calinescu). Tot limbajul din nuvela este protocolar. Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). ca timp privilegiat al povestirii. “<<Hanu Ancutei>>. „am pierdut”. „m-am imbracat”. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. „am venit”. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca.Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. chiar ritualic: ”stimate fete. Opera constituie un exemplu de arta narativa. ci important pentru ceea ce se petrece in el. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu). „ne-am despartit”. 16 . Sadoveanu este un povestitor liric. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. “cinstiti prieteni”. un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult.

Parerea personala Dupa parerea mea. este deasupratuturor civilizatiilor europene. idee pe care. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara.4. Insa. cel al …povestirii propriu-zise. reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. si a modului in care este istorisita intamplarea. dupa parerea mea. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. in a le trezi interesul. la randul lor. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. de trecerea timpului. cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. 17 . un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. prezentarile facute sunt legate intre ele. Foarte interesant este si fatul ca. ce desi pare putin “primitiva”. devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. De exemplu. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele noua povestiri. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor. in sine. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. astfel rezultand o adevarata…ameteala). datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. care.

18 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->