Fisa de lectura

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

linga Mihai Eminescu. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. In timp ce studia la gimnaziu. “Soimii” . Tudor Arghezi si altii. In 1936 M. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". M. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. N. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. personalitatea titanica a scriitorului.Popa scot. in 1896. iar la Editura Luceafarul . insa. se casatoreste si va avea unsprezece copii.S. Evocand. intentioneaza a alcatui. revista Insemnari literare. Colaboreaza la revista "Samanatorul". Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni.volumul “Priveghiuri”. impreuna cu Tudor Sarghezi. iar ochii sai albastri.1. In 1921 devine membru al Academiei Romane.Cobuz.Ibraileanu. n-as fi mai tulburat . M. “Crisma lui Mos Precu”. incepind cu luna ianuarie. Genoveva de Brabant. in 21 octombrie. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva).Topirceanu..a. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. la Pascani. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. din lipsa de izvoare. G. revista lunara Insemnari iesene.. au o adancime celesta. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. la Iasi. impreuna cu Liviu Rebreanu. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. la Cimitirul Bellu. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. nu departe de Falticeni. In 1904 se stabileste la Bucuresti.D.Sadoveanu. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu".Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. dar si cu pseudonimul M. In decembrie. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. in 1961.” 2 .Codreanu si Gr. impreuna cu un coleg. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori.T. renuntand. G. In 1919 editeaza. “Dureri inabusite”. la Congresul de la Berlin. De l-as vedea pe Goethe. La moartea lui G. semnind cu numele sau.Cocea. pe apa Moldovei.

1900 Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri. Al. deopotriva. Crâsma lui mos Precu. 1899 Dupa absolvirea Liceului National se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Împlinind 50 de ani. dupa îndemnul tatalui sau. Pagini literare. Apare romanul Venea o moara pe Siret. În toti acesti ani petrecuti la Falticeni. Olanda. penduleaza între lecturile profitabile si evadarile în natura. Oameni si locuri. un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era. facând elogiul poeziei populare. marcând o noua etapa scriitoriceasca. 1908 Îi apar volumele: Duduia Margareta. va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Româna. 1913 Ia parte la campania din Bulgaria. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor. Este locul cel mai fericit al existentei sale. În acest an se produce o prima mare cristalizare a 1904 acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri. care va apare în 1926. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu. îi va marca hotarâtor evolutia. fiind atras de mirajul literaturii. Profira Ursaki. consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. apare schita Domnisoara M din Falticeni. dar. Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. Face. directorul liceului. Dureri înabusite. de asemenea. În jocurile lor copilaresti. perscar. 1901 Se va stabili la Falticeni. cât si artistic. atât din punct de vedere familial. 1928 Demonul tineretii. 1898Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua. liceu care azi îi poarta numele. Primul sau învatator. roman istoric. de unde se 1925 vedea ca-n palma valea Siretului. ca sublocotenent si apoi locotenent. o calatorie în Olanda. Dupa încetarea razboiului mondial. în timp ce Lovinescu va fi "poteras". I se publica. Sadoveanu se va stabili la Iasi. scriitor. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor. "maestrul" era sarbatorit pe plan national. Mihail Sadoveanu este în clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. în frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla. cu Ecaterina Bâlu. Prolificul scriitor publica într-un ritm sustinut. Este perioada definitorie pentru formarea sa. în Bucuresti. semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. fiul directorului scolii. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. practic nemaiîntânit în spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei. Ajunge. se naste la Pascani.Tabel cronologic MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) 1880 1887 1891 1895 1897 Pe data de 5 noiembrie. având parte de o serie de profesori renumiti. Sadoveanu. printre altele. În toamna acestui an se înscrie la Liceul national din Iasi. înregistrat pentru început sub numele mamei sale. în obisnuitele peregrinari prin tara. Opinia. Primeste un post de copist la Casa Scoalelor. este nevoit sa repete clasa a IV a. O istorie de demult. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române. 1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda. pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni. deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la 1927 Bradu-Strâmb. Moare mama sa. vânator. marele critic literar de mai târziu. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. Iorga). 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata. 1921 Moare tatal sau. de unde va începe o rodnica si îndelungata colaborare cu revista Viata 1906 Româneasca. casatorindu-se. Dureri înabusite. Între 1895-1896. Se reîntoarce la Falticeni. Împaratia apelor. scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni. Sadoveanu va fi în rolul "haiducului". În saptamânal "Dracu" din Bucuresti. pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani. Soimii. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pâna în 1919). cunoscând toate onorurile civile. Mihai Busuioc. în zona Oasa. La editura 1930 Cartea româneasca apare romanul Baltagul. în fosta casa a lui Kogalniceanu din 1918 Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). Tot în acest ani se deruleaza faimosul esec întruchipat de teza de la matematici. moment pe care viitorul scriitor îl va evoca în povestirile de mai târziu. în acelasi an. Ia hotarârea eroica de a trai din scris. În povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a învatat "ortografia si istoria". Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani. tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). 3 . 1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata.

A. Sadoveanu se retrage în Valea Frumoasei. este reluat în ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava. publicând carti nereusite. în luptele de eliberare a Transilvaniei. La E. cu fotografii de Dan Grigorescu.L. Într-un fel de protest fata de ororile civilizatiei. moare la Turda. Mitrea Cocor. I se înmâneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene. Începe sa ocupe diferite functii social-politice în perioada comunista. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe. Cartile lui Sadoveanu sunt arse în pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. Bolnav de câtiva ani. Apare Divanul persan. alaturi de Eminescu si Caragiale. sub îngrijirea lui Constantin Mitru. Este înmormântat la cimitirul Bellu. în urma raportului citit de profesorul Octav Botez. Ucenicia lui Ionut. Într-un generos "Protest al intelectualilor". unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strâmb. 1951. primul volum din trilogia mai sus numita. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale. Viata lui Stefan cel Mare.S. 1948. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu. Vechiul roman Soimii. 1949. scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. carte pe care însusi autorul o aseaza între preferintele sale. aproape orb si marcat de dureri familiale. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste. dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica. scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii. Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu. publicat în 1904. se stinge din viata la 19 octombrie. Clont de fier. 4 .P.1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961 Nunta domnitei Ruxandra. fiul cel mai tânar al scriitorului.

“Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927.1. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. Informatii despe opera 2.asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani.”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri.2. Toti oaspetii hanului sunt prieteni. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata. iar spatiul hanului . 2. ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta.Timpul se transforma in spatiu . iar ultima in “Viata Romaneasca”.Acestea ii dau un caracter mitic. Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. Ancuta este hangita.Are deasemenea o dubla natura. ca un taram al imaginatiei. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de 5 . reala si mitica . fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare.Prin recurenta insa. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. prin semnificatii si prin functii . de fapt. ca motiv literar . dovada a continuitatii.2. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. in “Adevarul literar si artistic”. fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. definind un spatiu intors asupra lui insusi. un univers si o istorie. ce fusese si ea odata hanghita acestuia. afta in cazut genitiv. povesti care au avut loc la han. spun povesti din tineretea lor. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim. catre sfarsitul anului 1927. “Hanul . Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . “Iapa lui Voda”. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. Fiecare dintre povestitorii de la han . timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. si din substantivul propriu “Ancutei”. s-a publicat in 1921. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana. cu toate credintele traditiile . superstitiile si eresurile lor. iar noaptea se inchid. revista lui Ibraileanu. un univers al istorisirilor frumoase. Prima bucata din acest ciclu.

Daudet. ci de porniri instinctive. daca nu in genii filozofice sau stiintifice. pentru a face loc unei lumi deosebite.p. dotat cu institutii geto-scitice.“Hanu-Ancutei si alte povestiri”. cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. planul narativ general.Blaga in “Universul literar” din 1926gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate. un neintrecut povestitor “de rasa”.3. M. M. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”. Volumul din care face parte Sadoveanu. negustori bogati. bautura si petrecerea intru poveste. abstract. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. filozofi. Mihail. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. unde eroii sunt regi. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative.23-147 2. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare.5.4.(…) Ca si poezia lui Eminescu.la han. O data cu “Hanu-Ancutei”. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce.cu ceremonia lor cu tot- 6 . “Sadoveanu transfera mancarea. 2. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale.[Bucuresti]. tacute si rituale”(G. fabulos. Sienkiewicz. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe.Zola. N. Ca si Chateubriand. care face portretul lui Neculai Isac. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete.Sadoveanu este un asemenea poet in proza. E. la un moment dat. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). Intr-adevar. ca la romanticul francez de melancolii stilizate.Sadoveanu e un mare povestitor. al naratorului evocator. maret. o copie perfecta. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate. Creanga.[1970]. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. In intreg textul. califi. prefata de Eugenia Tudor. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. viziri. 2.Calinescu. Turgheniev. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. care nu sunt insa miscate. timpul istoriei si timpul naratiunii. Editura “Ion Creanga”. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. atunci in poeti de rasa. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru.Gane. Guy Maupassant. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc. formulate pe cale imaginativa.

bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. Tot acesta remarca si ca. care cel mult dubleaza si tripleaza.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati. codrii. becisnica.”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat. “Sadoveanu sau utopia cartii”). saraci. “Sadoveanu nu scrie despre o lume .. Natura minerala si vegetala. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. Ei traiesc la modul Canaanului. in fond ele inventeaza”. ospatand numai cu carne fripta si band vin. in sine foarte indiferente. creeand astfel emulatia. ca orice adevarat fluviu. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. literatura lui M. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. pasarile cerului. parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. baltile. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul. ori spre a reda viata. pestii. “accentul cade pe puterea de fabulatie. pentru ca mai apoi. observa N. pastorii. un spatiu magic care-l protejeaza. lucratori cu bratele. “(George Calinescu) 7 . in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua.”. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. creand in jurul omului. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. mistretii. povestitor si ascultator.Manolescu.Manolescu. Formal. animala si morala a vorbirii prin graiul sau.cu ceremonialul lor cu totasupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. suspinele si razvratirile asupritilor si. petrecerea intru poveste. desi ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. norodul. lucratori cu bratele”(N. saraci. plugarii. el creeaza o lume.Calinescu).Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta.. ostasii. insa dupa o randuiala care cere initiere. care joaca un rol mai mare decat memoria.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. bourii. Manolescu. ci pentru a se sustrage vietii si mortii. credincios ca ecoul.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. suferintele.(George Calinescu). ganganiile.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. Ceremonialul e ritualic. zimbrii. concluza N. Personajele se prefac a-si aminti.Sadoveanu. albinele. Transfera mancarea bautura. “Povestirea sadoveniana opreste timpul. Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote .

cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. narate de capitanul Neculai Isac. pentru ca I-a furat sotia. tatal sau fiind chiar Haralambie. Al cincilea capitol. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. depre trenuri. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. insa caruia ii mureau sotiile. “Cealalta Ancuta”. mancarurile si bauturile lor.1. Primul capitol. ultima. casatorit de multe ori. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. insa.”Negustor lipscan”. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. Naratorul este parintele Gherman. si pe jupan Costea. Itr-adevar. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. el isi pierde un ochi. 8 . si astfel pleaca la imparatie. intre Todita Catana si o fata de boier. ea se transforma intr-un balaur.3. “Balaurul”. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. duduca Varvana. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. pacalind pe Todita Catana. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. Nastasa Bolomir. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. A saptea povestire. iar boierul se arata mai stors de vlaga. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. spunand ca. una cu final fericit de data aceasta. ce ii cauta pe toate drumurile. omorandu-l apoi pe Bolomir. Informatii asupra continutul textului 3. Povestea infatiseaza istoria unui boier. atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. “Fantana dintre plopi”. este a lui Damian Cristisor. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. care-I taia mereu din ocina parinteasca. seful arnautilor. sa fie pedepsit. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. el este atras si in lupta sa de a scapa. daca nu ii este rezolvat cazul. adica un vecin de-al sau. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. “Haralambie”.

Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste. se indragosteste de Ilies Ursachi. 9 . ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. continuata de lita Salomia. batrana prezentata in capitolul anterior. Aglaita. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. tatal nu e de acord. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. iar. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. fiica acestuia. insa. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. Ultimul capitol.

-era cetate”. un punct de refugiu. planurile narative se complica. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era 10 . apar pe rand. adevarat maestru de ceremonii. mare distribuitor de zodii si de roluri. Hanul insusi este. povesteste.3. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. motivul fundamental al operei sadoveniene. narator-martor. necreditabil. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. fiind el insusi eroul povestirii. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. cu pace in tara. in “Fantana dintre plopi”. dar si colportor. realizând unitatea acestuia. despre calatoriile sale prin Europa. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. Portretul denota. abstract. un negustor lipscan. vorbeste despre un balaur groaznic. Personaje Hanul-cetate. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. real si mitic. din vremurile infricosatoare. spune o povestecu un vestit talhar. mos Ienache coropcarul. necreditabil. tot un personaj-narator. de izolare: “nu era han. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. de “buna-voire” intre oameni. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. care mie imi era drag foarte. narator-martor. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. Dupa acest cadru creat de un narator principal. narator-personaj. calugarul Gherman. situati in doua planuri temporale. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. din umbra cotloanelor hanului. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. capitanul Isac. cu “zile line de toamna”. un razes strein. un orb sarac. Intr-o atmosfera totala de voiosie. Haralambie. evoca. in timpul fabulei si timpul discursului. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. sosit mai tarziu in spatiul narativ. personajul principal al acestei povestiri. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. narator-martor. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. prin prezenta in text a doi naratori. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. jupan Damian. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor. narator-personaj. in fine. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”.2. in acele zile grase si vesele. in a noua povestire. in vertejul timpului. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. prin evocarea semnelor adanci ale varstei. petrecute demult în ţara Moldovei. mos Leonte. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. in calitate de narator-personaj. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare. necreditabil.

cu oala in man. vatav de 11 . cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic.Calul acesta de poveste este de fapt. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului.”Dar el nu pleaca nicaieri. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. inainte de a manca tipsia cu jar. simţul umorului. “Era calul din poveste. Pe parcursul intregii carti. se situeaza. nestanjenita de granite. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea.demnitatea. aici. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. Sadoveanu sugereaza hotararea. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. dumnealui. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. bună dispoziţia. adoptand. de fapt. dupa ce fusese mazilit. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. este chiar calul din poveste. unde are de indeplinit o treaba de la schit.om nalt. plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata. Calul sau era “de mirare”. temporal vorbind. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. are o istorie ciudata. Inteligent şi curajos. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. nu există să. de “siac sur”. tactica amanarii. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. Ionita comisul. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. Numai pielea si ciolanele!”. cinstea.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. carunt. Hotărât. Personajul vine din alt timp. sub stancile Ceahlaului…”). Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. nici nu-mi pasa. dor şi ospitalitatea. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale. Calugarul Gherman. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. dascălul Ioan. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta.este un personaj necreditabil. un mijloc de deplasare. in timpul fabulos parca al povestii.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. curajul. Cinstit şi corect. cu un comportament specific. acolo sus. nu apeleze. numita ”Haralambie”. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. relevand mai intai de unde vine(“Noi. pe nesimtite. cu fata uscata si adanc brazdata.

cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. sa I-o infunde. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. ce venea dintr-un tinut indepartat. a fost mai intai “arnaut domnesc”. ca si aceasta de-acum. mare mester la construirea fantanilor. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. Satana atata treaba avea. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. Ancutei. naratorul este mos Leonte zodierul. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. seful arnautilor. din cand in cand. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. indragostit de “o biata fata din satra”. duduca Varvara. In actiunea concentrala si tensionata.carausi. pentru “mos Ienachi coropcarul”. Este un om 12 . Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. lui mos Zaharia Fantanarul. negustor de lucruri fine. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal. eroul povestirii sale. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. din tinutul Tutovei”.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. astfel fiind nevoit sa intrerupa. de “bucurii de fata mare”. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur. pentru ca. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. arata inca frumuseta si barbatie. pentru bunatatea vinului. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. un cioban. timpul istoriei si timpul naratiunii. cu care incearca sa fuga in lume. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. Razasul s-a uitat lung la dansa. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. Costea Caruntu. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse. o copie perfecta.care. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. povestirea intra pe fagasul firesc. radvanul Varvarei. Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. povestea si sa-si scruture luleaua. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. care este “un om sagalnic”. observa el cu ironie. Haralambie. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. de <<capatatio benevolentiae>>. Povestea lui o reda cu nostalgie. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”.

rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. incepand cu Homer.care adusese pe cersator. Ce-a dea saptea povestire. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. Femeia venea inainte. folosind o bagheta magica.” Orbul.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. povestea celor doi indragostiti. orbul se opri. caruia ii furase sotia. 13 . facilitand intreaga actiune.sarac. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. contrastand puternic cu tinuta de oras. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare. Ilies Ursachi. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. Damian Cristisor. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. om umblat pe drumuri negustoresti. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina. venit la vanatoare. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda.alesul inimii ei. omul ceva mai indarat. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor. aici insa cersator. ale orbului si ale litei Salomia. cu rol de liant istoric de dragoste.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. lipsit de darul vederii. sunt simple. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece. ii atarna cimpoiul. Inainte ca acesta sa-o inceapa. cu o lunga traditie in literatura. potrivit astrelor. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. deci Zaharia este un personaj-intrument. lita Salomia incepe alta. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. se arata suparata fara pricina. acesta avand o aventura a cunoasterii. personaj emblematic. un destin favorabil. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. Voda. este o consecinta a unei intamplari din trecut. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului.” Faptul ca este infirm. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. cu clontul spre pamant… Cand se simti aproape. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. Aglaita. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. Hainele lor. El joaca rolul de intermediar al povestirii. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu. caruia mos Leonte ii stabileste. de la subsuoara stanga. cu o istorie intortocheata.fiica bboierului.

“Sadoveanu transfera mancarea. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot. in fond ele inventeaza.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. “Cetate”. era cetate. unde eroii sunt regi. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. In acest ceremonial al povestirii. lucratori cu bratele”(N. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer.3. de fapt. califi. Manolescu. “accentul cade pe puterea de fabulatie. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. Primul. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. “Sadoveanu sau utopia cartii”). Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”. povestitorii isi declara participarea la ele. viziri. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. Este un timp mitic. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera. negustori bogati. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat.”ziduri”.” Pe parcursul intregii carti. filozofi. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. becisnica. care joaca un rol mai mare decat memoria. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. iar unele au loc chiar la han. impartindu-le bucate si vin. legendar. cand taberele nu mai ispraveau. cand la lumina focului. saraci. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara.”(Nicolae Manolescu) 14 .de asemenea. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. Locul inspira.3.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”. Hanul se trezeste la viata dupa apusul soarelui. Personajele se fac a-si aminti. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”.”Povestile de la Bradu Stramb”. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. pentru a face loc unei lumi deosebite. Ancuta trece zambitoare printre meseni.”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite.

15 . Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. adica prezwentarea si reprezentarea. aparitia balaurului este prezentata grandios. Mare iarmaroc.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda). de exemplu. Cine n-a gustat. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. oameni buni. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata. Procedeele narative. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”). neglijand discursul naratologic. bazandu-se pe istoric. imbinand cu maiestrie cuvintele. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate.nu din primitivism. noul-venit. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare.”. nu contine caracterizarea naratorului. Neculai Isac. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. dar de aceasta data cu un final fericit.de haiducie(“Haralambie”. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. cat lumea asta. faradecat mare iarmaroc. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor.”Balaurul”). spre deosebire de celelalte . de dragoste(“Fantana dintre plopi”.”Cealalta Ancuta”. In cazul povestirii lui mos Leonte. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. istoriseste chiar povestea vietii lui. el nu divulga anumite fapte sau detalii. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. capitol. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. altceva n-am mai vazut nimica. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. acolo la Lipsc. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ.”Judet al sarmanilor”). si aici sunt alternate cu maiestrie. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. el da importanta diegezei si actiunii. Prezentarea este cea care domina in acest caz. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile. ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi. Calugarul Gherman in “Haralambie”. le povesteste despre “fantana dintre plopi”. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire.Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). Caci e-un fel de lesie amara”. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum.

un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult. “<<Hanu Ancutei>>. “cinstiti prieteni”. „m-am imbracat”. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. domnilor”. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). ceremonios. „ne-am despartit”. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. Sadoveanu este un povestitor liric. „o asteptam” etc. ci important pentru ceea ce se petrece in el. „am venit”. Opera constituie un exemplu de arta narativa. ca timp privilegiat al povestirii.” (George Calinescu). chiar ritualic: ”stimate fete. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu). este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului.Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. 16 . ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. Tot limbajul din nuvela este protocolar. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. „am pierdut”.

Foarte interesant este si fatul ca. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. prezentarile facute sunt legate intre ele. in sine. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. si a modului in care este istorisita intamplarea. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. Parerea personala Dupa parerea mea. 17 . de trecerea timpului. Insa. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele noua povestiri. la randul lor. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. De exemplu. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. cel al …povestirii propriu-zise. cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic.4. dupa parerea mea. este deasupratuturor civilizatiilor europene. datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. in a le trezi interesul. idee pe care. astfel rezultand o adevarata…ameteala). in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. ce desi pare putin “primitiva”. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. care. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor.

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful