Fisa de lectura

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

Topirceanu. dar si cu pseudonimul M. M. renuntand. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880. la Iasi. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. La moartea lui G. In 1919 editeaza. “Crisma lui Mos Precu”. Colaboreaza la revista "Samanatorul". Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. Genoveva de Brabant. impreuna cu un coleg. la Congresul de la Berlin. linga Mihai Eminescu.1. N. Tudor Arghezi si altii. revista lunara Insemnari iesene. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache.Cobuz. insa. M. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. intentioneaza a alcatui. Evocand. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi.Cocea. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”.Codreanu si Gr. G. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. revista Insemnari literare.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie.” 2 . In 1904 se stabileste la Bucuresti.Sadoveanu.T.S. In 1936 M. in 1961. “Dureri inabusite”. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. personalitatea titanica a scriitorului. se casatoreste si va avea unsprezece copii. iar la Editura Luceafarul . iar ochii sai albastri. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". din lipsa de izvoare.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. impreuna cu Tudor Sarghezi. incepind cu luna ianuarie.volumul “Priveghiuri”.. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi.Popa scot. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. In 1921 devine membru al Academiei Romane. in 1896. “Soimii” .a. nu departe de Falticeni. In decembrie.D. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. G. au o adancime celesta. De l-as vedea pe Goethe. semnind cu numele sau. impreuna cu Liviu Rebreanu. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba. in 21 octombrie..Ibraileanu. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. la Pascani. la Cimitirul Bellu. n-as fi mai tulburat . pe apa Moldovei. In timp ce studia la gimnaziu.

1898Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua. Sadoveanu va fi în rolul "haiducului". deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". În povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a învatat "ortografia si istoria". Primeste un post de copist la Casa Scoalelor. directorul liceului. semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. 1921 Moare tatal sau. Este perioada definitorie pentru formarea sa. Primul sau învatator. atât din punct de vedere familial. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu. Soimii. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. 1900 Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri. în Bucuresti. Pagini literare. În toamna acestui an se înscrie la Liceul national din Iasi. Sadoveanu. un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române. scriitor. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor. Între 1895-1896. 1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. de asemenea. vânator. roman istoric. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Româna. de unde va începe o rodnica si îndelungata colaborare cu revista Viata 1906 Româneasca. în obisnuitele peregrinari prin tara. Prolificul scriitor publica într-un ritm sustinut. apare schita Domnisoara M din Falticeni. de unde se 1925 vedea ca-n palma valea Siretului. O istorie de demult. dupa îndemnul tatalui sau. Mihail Sadoveanu este în clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. în fosta casa a lui Kogalniceanu din 1918 Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). moment pe care viitorul scriitor îl va evoca în povestirile de mai târziu. 1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda. marcând o noua etapa scriitoriceasca. Face. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor. Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. La editura 1930 Cartea româneasca apare romanul Baltagul. pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani. Se reîntoarce la Falticeni. penduleaza între lecturile profitabile si evadarile în natura. marele critic literar de mai târziu. Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani. perscar. Al. 1901 Se va stabili la Falticeni. Împlinind 50 de ani. 1928 Demonul tineretii. facând elogiul poeziei populare. deopotriva. În acest an se produce o prima mare cristalizare a 1904 acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri. 1899 Dupa absolvirea Liceului National se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. În jocurile lor copilaresti. printre altele.Tabel cronologic MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) 1880 1887 1891 1895 1897 Pe data de 5 noiembrie. Iorga). Apare romanul Venea o moara pe Siret. cât si artistic. casatorindu-se. îi va marca hotarâtor evolutia. Oameni si locuri. scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni. 1913 Ia parte la campania din Bulgaria. 1908 Îi apar volumele: Duduia Margareta. Dupa încetarea razboiului mondial. Dureri înabusite. Sadoveanu se va stabili la Iasi. Crâsma lui mos Precu. este nevoit sa repete clasa a IV a. 3 . ca sublocotenent si apoi locotenent. în timp ce Lovinescu va fi "poteras". în zona Oasa. dar. având parte de o serie de profesori renumiti. se naste la Pascani. Profira Ursaki. În toti acesti ani petrecuti la Falticeni. Mihai Busuioc. Opinia. consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). înregistrat pentru început sub numele mamei sale. o calatorie în Olanda. care va apare în 1926. liceu care azi îi poarta numele. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pâna în 1919). Este locul cel mai fericit al existentei sale. va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. practic nemaiîntânit în spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei. cu Ecaterina Bâlu. În saptamânal "Dracu" din Bucuresti. fiind atras de mirajul literaturii. pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni. cunoscând toate onorurile civile. "maestrul" era sarbatorit pe plan national. în frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla. Ajunge. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. Ia hotarârea eroica de a trai din scris. Tot în acest ani se deruleaza faimosul esec întruchipat de teza de la matematici. I se publica. Împaratia apelor. în acelasi an. fiul directorului scolii. 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata. Olanda. descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la 1927 Bradu-Strâmb. Moare mama sa. Dureri înabusite.

A. 1951. Clont de fier. Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu. Într-un generos "Protest al intelectualilor". fiul cel mai tânar al scriitorului. Viata lui Stefan cel Mare. 4 . publicat în 1904.L. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste. Într-un fel de protest fata de ororile civilizatiei.S. sub îngrijirea lui Constantin Mitru. în urma raportului citit de profesorul Octav Botez. publicând carti nereusite. dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica. alaturi de Eminescu si Caragiale.1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961 Nunta domnitei Ruxandra. Ucenicia lui Ionut. Este înmormântat la cimitirul Bellu. Vechiul roman Soimii. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu. Cartile lui Sadoveanu sunt arse în pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. Începe sa ocupe diferite functii social-politice în perioada comunista. în luptele de eliberare a Transilvaniei. 1948. Apare Divanul persan. Mitrea Cocor. este reluat în ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava. scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii. moare la Turda. cu fotografii de Dan Grigorescu. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale. unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strâmb. I se înmâneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene. Sadoveanu se retrage în Valea Frumoasei. Bolnav de câtiva ani. se stinge din viata la 19 octombrie. aproape orb si marcat de dureri familiale. 1949.P. carte pe care însusi autorul o aseaza între preferintele sale. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe. primul volum din trilogia mai sus numita. scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. La E.

”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri. superstitiile si eresurile lor.1. Ancuta este hangita. afta in cazut genitiv. si din substantivul propriu “Ancutei”. “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. Prima bucata din acest ciclu. povesti care au avut loc la han. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. iar ultima in “Viata Romaneasca”.Prin recurenta insa. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. spun povesti din tineretea lor. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. de fapt. revista lui Ibraileanu. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana. Toti oaspetii hanului sunt prieteni. un univers al istorisirilor frumoase.Timpul se transforma in spatiu . prin semnificatii si prin functii .2. dovada a continuitatii. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . reala si mitica . ce fusese si ea odata hanghita acestuia. catre sfarsitul anului 1927. ca motiv literar . Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. “Iapa lui Voda”. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. cu toate credintele traditiile . 2. Informatii despe opera 2. s-a publicat in 1921. Fiecare dintre povestitorii de la han . “Hanul . povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. ca un taram al imaginatiei.asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani.Acestea ii dau un caracter mitic. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”. ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata. “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica. un univers si o istorie. definind un spatiu intors asupra lui insusi.2. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de 5 . iar noaptea se inchid. in “Adevarul literar si artistic”. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim.Are deasemenea o dubla natura. iar spatiul hanului . fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare.

daca nu in genii filozofice sau stiintifice. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. N. cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare. negustori bogati. 2.3. O data cu “Hanu-Ancutei”. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative. prefata de Eugenia Tudor. fabulos.Gane. atunci in poeti de rasa. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac.(…) Ca si poezia lui Eminescu. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A. viziri.Daudet.23-147 2. planul narativ general. Volumul din care face parte Sadoveanu. Editura “Ion Creanga”.Sadoveanu e un mare povestitor.5.la han.[1970]. M. care nu sunt insa miscate. un neintrecut povestitor “de rasa”. abstract. filozofi. Guy Maupassant. In intreg textul. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. E.cu ceremonia lor cu tot- 6 . unde eroii sunt regi. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. o copie perfecta. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”. Sienkiewicz. califi.Calinescu.[Bucuresti]. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre.Sadoveanu este un asemenea poet in proza.p. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita. al naratorului evocator. timpul istoriei si timpul naratiunii. la un moment dat. Creanga. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. maret. bautura si petrecerea intru poveste. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. care face portretul lui Neculai Isac. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. Turgheniev. M. dotat cu institutii geto-scitice. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc. ca la romanticul francez de melancolii stilizate. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). ci de porniri instinctive. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. Intr-adevar. tacute si rituale”(G.“Hanu-Ancutei si alte povestiri”. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru. pentru a face loc unei lumi deosebite. Ca si Chateubriand.Zola.4." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. Mihail. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate. 2. formulate pe cale imaginativa.Blaga in “Universul literar” din 1926gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. “Sadoveanu transfera mancarea.

bourii.. “(George Calinescu) 7 . Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”.Sadoveanu. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. zimbrii. Natura minerala si vegetala. el creeaza o lume. ci pentru a se sustrage vietii si mortii. pasarile cerului.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli.cu ceremonialul lor cu totasupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. suferintele.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. “Povestirea sadoveniana opreste timpul. pastorii. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. in sine foarte indiferente. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. saraci. ospatand numai cu carne fripta si band vin.Manolescu.Calinescu). lucratori cu bratele”(N. saraci.(George Calinescu). Transfera mancarea bautura. ostasii. suspinele si razvratirile asupritilor si. Manolescu.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. observa N. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati. care cel mult dubleaza si tripleaza. Formal. parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. care joaca un rol mai mare decat memoria.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. ganganiile..Manolescu. “Sadoveanu sau utopia cartii”). un spatiu magic care-l protejeaza. desi ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . baltile. literatura lui M. insa dupa o randuiala care cere initiere. codrii. creand in jurul omului. pestii. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. albinele. Personajele se prefac a-si aminti. ori spre a reda viata. becisnica.”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat. Ceremonialul e ritualic. mistretii. creeand astfel emulatia. Tot acesta remarca si ca. in fond ele inventeaza”. “accentul cade pe puterea de fabulatie.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. plugarii. credincios ca ecoul. lucratori cu bratele. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. ca orice adevarat fluviu. pentru ca mai apoi. Ei traiesc la modul Canaanului. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. animala si morala a vorbirii prin graiul sau. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. povestitor si ascultator. norodul. concluza N.”. petrecerea intru poveste.

Naratorul este parintele Gherman. narate de capitanul Neculai Isac. Al cincilea capitol. ea se transforma intr-un balaur. insa caruia ii mureau sotiile.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara.1. spunand ca. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. adica un vecin de-al sau. una cu final fericit de data aceasta. seful arnautilor. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. mancarurile si bauturile lor. Povestea infatiseaza istoria unui boier. tatal sau fiind chiar Haralambie. intre Todita Catana si o fata de boier. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. “Cealalta Ancuta”. ce ii cauta pe toate drumurile. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. A saptea povestire. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. insa. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. este a lui Damian Cristisor. Primul capitol. si astfel pleaca la imparatie. 8 . atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. si pe jupan Costea. sa fie pedepsit. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru.”Negustor lipscan”. Informatii asupra continutul textului 3. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. el isi pierde un ochi. “Balaurul”. daca nu ii este rezolvat cazul. pacalind pe Todita Catana.3. iar boierul se arata mai stors de vlaga. depre trenuri. omorandu-l apoi pe Bolomir. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. Itr-adevar. casatorit de multe ori. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. ultima. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. care-I taia mereu din ocina parinteasca. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. el este atras si in lupta sa de a scapa. duduca Varvana. “Haralambie”. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. pentru ca I-a furat sotia. “Fantana dintre plopi”. Nastasa Bolomir.

Aglaita. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. insa. iar. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. Ultimul capitol. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. se indragosteste de Ilies Ursachi. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste. 9 . tatal nu e de acord. batrana prezentata in capitolul anterior. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. continuata de lita Salomia. Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. fiica acestuia.

sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. capitanul Isac.-era cetate”. petrecute demult în ţara Moldovei. Intr-o atmosfera totala de voiosie. in “Fantana dintre plopi”. necreditabil. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. narator-martor. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era 10 . realizând unitatea acestuia. Dupa acest cadru creat de un narator principal. abstract. despre calatoriile sale prin Europa. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. apar pe rand. in acele zile grase si vesele. spune o povestecu un vestit talhar. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”.2. Personaje Hanul-cetate. fiind el insusi eroul povestirii. povesteste. un punct de refugiu. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. narator-personaj. dar si colportor. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. prin prezenta in text a doi naratori. adevarat maestru de ceremonii. necreditabil. in a noua povestire. cu pace in tara. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. un negustor lipscan. din vremurile infricosatoare. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. situati in doua planuri temporale. planurile narative se complica. evoca. vorbeste despre un balaur groaznic. narator-personaj. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. motivul fundamental al operei sadoveniene. tot un personaj-narator. real si mitic. calugarul Gherman. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. un orb sarac. de “buna-voire” intre oameni. un razes strein. narator-martor. in calitate de narator-personaj. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. prin evocarea semnelor adanci ale varstei. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare. care mie imi era drag foarte. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. mare distribuitor de zodii si de roluri. Hanul insusi este. din umbra cotloanelor hanului. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia.3. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. mos Leonte. in vertejul timpului. de izolare: “nu era han. jupan Damian. necreditabil. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. narator-martor. Haralambie. in fine. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. Portretul denota. in timpul fabulei si timpul discursului. cu “zile line de toamna”. mos Ienache coropcarul. personajul principal al acestei povestiri. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. sosit mai tarziu in spatiul narativ. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor.

ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. Personajul vine din alt timp. vatav de 11 .O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. dupa ce fusese mazilit. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei. unde are de indeplinit o treaba de la schit. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. Hotărât. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea. Inteligent şi curajos. inainte de a manca tipsia cu jar. dascălul Ioan. Pe parcursul intregii carti.Calul acesta de poveste este de fapt. tactica amanarii. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. relevand mai intai de unde vine(“Noi. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. de fapt. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. cinstea. curajul. Numai pielea si ciolanele!”. Calugarul Gherman.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. se situeaza. nu există să. Calul sau era “de mirare”. nici nu-mi pasa. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. dor şi ospitalitatea. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. cu oala in man. aici. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. Sadoveanu sugereaza hotararea. simţul umorului. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său. “Era calul din poveste. adoptand. Cinstit şi corect. de “siac sur”. carunt. acolo sus. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. pe nesimtite. sub stancile Ceahlaului…”). Ionita comisul. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic. un mijloc de deplasare. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale. plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. nestanjenita de granite. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă. dumnealui. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata.este un personaj necreditabil. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. nu apeleze. cu fata uscata si adanc brazdata. are o istorie ciudata. in timpul fabulos parca al povestii.om nalt.demnitatea. numita ”Haralambie”. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. este chiar calul din poveste. temporal vorbind.”Dar el nu pleaca nicaieri. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. cu un comportament specific. bună dispoziţia.

lui mos Zaharia Fantanarul. Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. arata inca frumuseta si barbatie. duduca Varvara. Este un om 12 . care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. o copie perfecta. eroul povestirii sale. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. Povestea lui o reda cu nostalgie. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. care este “un om sagalnic”. Costea Caruntu. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. de “bucurii de fata mare”. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. indragostit de “o biata fata din satra”. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. pentru ca. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate. un cioban. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. sa I-o infunde. mare mester la construirea fantanilor. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. din tinutul Tutovei”. pentru bunatatea vinului. pentru “mos Ienachi coropcarul”. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse. a fost mai intai “arnaut domnesc”.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. ca si aceasta de-acum. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. ce venea dintr-un tinut indepartat.care. radvanul Varvarei. observa el cu ironie. de <<capatatio benevolentiae>>. astfel fiind nevoit sa intrerupa. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. In actiunea concentrala si tensionata. naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. Satana atata treaba avea. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. povestea si sa-si scruture luleaua. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. negustor de lucruri fine. Razasul s-a uitat lung la dansa. din cand in cand. seful arnautilor. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”. naratorul este mos Leonte zodierul. Haralambie.carausi. povestirea intra pe fagasul firesc. Ancutei. timpul istoriei si timpul naratiunii. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. cu care incearca sa fuga in lume.

venit la vanatoare.alesul inimii ei. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. Inainte ca acesta sa-o inceapa. este o consecinta a unei intamplari din trecut. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. Damian Cristisor. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. orbul se opri. un destin favorabil. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. se arata suparata fara pricina.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. personaj emblematic. ale orbului si ale litei Salomia. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. cu clontul spre pamant… Cand se simti aproape. aici insa cersator. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. lipsit de darul vederii. potrivit astrelor. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. sunt simple. omul ceva mai indarat. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. contrastand puternic cu tinuta de oras.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. Femeia venea inainte. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. caruia ii furase sotia. lita Salomia incepe alta. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. de la subsuoara stanga. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece.” Orbul. Voda. ii atarna cimpoiul. facilitand intreaga actiune.fiica bboierului. folosind o bagheta magica. incepand cu Homer. caruia mos Leonte ii stabileste.care adusese pe cersator. Ce-a dea saptea povestire. Aglaita.” Faptul ca este infirm. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu. Ilies Ursachi. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. om umblat pe drumuri negustoresti. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare. cu o lunga traditie in literatura. Hainele lor. cu o istorie intortocheata. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. deci Zaharia este un personaj-intrument. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului. cu rol de liant istoric de dragoste. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. povestea celor doi indragostiti. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. acesta avand o aventura a cunoasterii. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor.sarac. El joaca rolul de intermediar al povestirii. 13 .

povestitorii isi declara participarea la ele.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”. cand la lumina focului.”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis.de asemenea. care joaca un rol mai mare decat memoria. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot. legendar. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat. “accentul cade pe puterea de fabulatie. becisnica. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. Personajele se fac a-si aminti.”ziduri”. pentru a face loc unei lumi deosebite. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. de fapt. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. “Sadoveanu sau utopia cartii”). vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”. Este un timp mitic.” Pe parcursul intregii carti. Ancuta trece zambitoare printre meseni. “Cetate”. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. impartindu-le bucate si vin. In acest ceremonial al povestirii. iar unele au loc chiar la han. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare.3. Locul inspira. in fond ele inventeaza. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”. unde eroii sunt regi. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. cand taberele nu mai ispraveau.”(Nicolae Manolescu) 14 . viziri. “Sadoveanu transfera mancarea. Manolescu.”Povestile de la Bradu Stramb”. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. Primul. califi. negustori bogati.3. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. Hanul se trezeste la viata dupa apusul soarelui. lucratori cu bratele”(N. saraci. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. era cetate. filozofi. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera.

nu din primitivism. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile. In cazul povestirii lui mos Leonte. imbinand cu maiestrie cuvintele. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. dar de aceasta data cu un final fericit. de exemplu. Procedeele narative. altceva n-am mai vazut nimica. Neculai Isac. faradecat mare iarmaroc. el da importanta diegezei si actiunii.”. Cine n-a gustat. adica prezwentarea si reprezentarea. Calugarul Gherman in “Haralambie”. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. acolo la Lipsc. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. nu contine caracterizarea naratorului. capitol. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. si aici sunt alternate cu maiestrie.de haiducie(“Haralambie”. Mare iarmaroc. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum.”Judet al sarmanilor”). 15 . el nu divulga anumite fapte sau detalii. “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. cat lumea asta. oameni buni.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”). noul-venit. bazandu-se pe istoric. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil. le povesteste despre “fantana dintre plopi”. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum. spre deosebire de celelalte . aparitia balaurului este prezentata grandios. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata.”Balaurul”).Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). de dragoste(“Fantana dintre plopi”. Caci e-un fel de lesie amara”.”Cealalta Ancuta”. Prezentarea este cea care domina in acest caz. istoriseste chiar povestea vietii lui. neglijand discursul naratologic. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda).

Tot limbajul din nuvela este protocolar. ceremonios. 16 . reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. “cinstiti prieteni”. „am venit”. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. Sadoveanu este un povestitor liric. „o asteptam” etc. domnilor”. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. „ne-am despartit”. Opera constituie un exemplu de arta narativa.” (George Calinescu). Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. ca timp privilegiat al povestirii. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. „am pierdut”. ci important pentru ceea ce se petrece in el. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. chiar ritualic: ”stimate fete. un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult.Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu). „m-am imbracat”. “<<Hanu Ancutei>>. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu).

este deasupratuturor civilizatiilor europene. care. dupa parerea mea. astfel rezultand o adevarata…ameteala). prezentarile facute sunt legate intre ele. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. si a modului in care este istorisita intamplarea. reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. in a le trezi interesul. la randul lor. Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. idee pe care. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. 17 . cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. cel al …povestirii propriu-zise. ce desi pare putin “primitiva”. in sine.4. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor. Foarte interesant este si fatul ca. De exemplu. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. Insa. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. de trecerea timpului. Parerea personala Dupa parerea mea. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele noua povestiri. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori.

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful