Fisa de lectura

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

a. N.Sadoveanu.D.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. din lipsa de izvoare. In 1936 M.T. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. la Pascani.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. dar si cu pseudonimul M. o monografie asupra lui Stefan cel Mare.volumul “Priveghiuri”. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". Genoveva de Brabant. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”. In timp ce studia la gimnaziu.. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". In 1919 editeaza.Codreanu si Gr.. In 1904 se stabileste la Bucuresti. semnind cu numele sau. in 1896. in 1961. n-as fi mai tulburat . linga Mihai Eminescu.S. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. In decembrie. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. la Iasi. personalitatea titanica a scriitorului. “Soimii” . iar la Editura Luceafarul .” 2 . Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. M.Topirceanu. renuntand. M.Cobuz. Colaboreaza la revista "Samanatorul".1. incepind cu luna ianuarie. “Dureri inabusite”. impreuna cu un coleg. impreuna cu Tudor Sarghezi. au o adancime celesta. in 21 octombrie. “Crisma lui Mos Precu”. revista lunara Insemnari iesene. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. iar ochii sai albastri.Cocea. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). revista Insemnari literare. insa. la Congresul de la Berlin.Popa scot. G. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba. G. Evocand. impreuna cu Liviu Rebreanu. In 1921 devine membru al Academiei Romane. se casatoreste si va avea unsprezece copii. La moartea lui G. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. la Cimitirul Bellu. De l-as vedea pe Goethe. Tudor Arghezi si altii. intentioneaza a alcatui.Ibraileanu. pe apa Moldovei. nu departe de Falticeni.

dar. se naste la Pascani. 1913 Ia parte la campania din Bulgaria. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor. cunoscând toate onorurile civile. În toti acesti ani petrecuti la Falticeni. Olanda. fiul directorului scolii. Face. în obisnuitele peregrinari prin tara. O istorie de demult. Crâsma lui mos Precu. 1898Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua. 3 . deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". Iorga). facând elogiul poeziei populare. un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. casatorindu-se. Sadoveanu se va stabili la Iasi. ca sublocotenent si apoi locotenent. având parte de o serie de profesori renumiti. Împlinind 50 de ani. Între 1895-1896. Se reîntoarce la Falticeni. de asemenea. consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. este nevoit sa repete clasa a IV a. Dupa încetarea razboiului mondial. vânator. Împaratia apelor. de unde se 1925 vedea ca-n palma valea Siretului. care va apare în 1926. marcând o noua etapa scriitoriceasca. 1901 Se va stabili la Falticeni. Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. În povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a învatat "ortografia si istoria". 1900 Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor. Dureri înabusite. o calatorie în Olanda. Sadoveanu. scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni. 1908 Îi apar volumele: Duduia Margareta. Prolificul scriitor publica într-un ritm sustinut. Tot în acest ani se deruleaza faimosul esec întruchipat de teza de la matematici. de unde va începe o rodnica si îndelungata colaborare cu revista Viata 1906 Româneasca. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu. Opinia. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Româna. În acest an se produce o prima mare cristalizare a 1904 acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri. tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). Mihail Sadoveanu este în clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. îi va marca hotarâtor evolutia. pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani. 1928 Demonul tineretii. în Bucuresti. roman istoric. Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române. Soimii. La editura 1930 Cartea româneasca apare romanul Baltagul. atât din punct de vedere familial. Dureri înabusite. Oameni si locuri. directorul liceului. deopotriva.Tabel cronologic MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) 1880 1887 1891 1895 1897 Pe data de 5 noiembrie. apare schita Domnisoara M din Falticeni. fiind atras de mirajul literaturii. va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. marele critic literar de mai târziu. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. Este locul cel mai fericit al existentei sale. descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la 1927 Bradu-Strâmb. cât si artistic. în fosta casa a lui Kogalniceanu din 1918 Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). Primul sau învatator. moment pe care viitorul scriitor îl va evoca în povestirile de mai târziu. Mihai Busuioc. practic nemaiîntânit în spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei. Pagini literare. Profira Ursaki. penduleaza între lecturile profitabile si evadarile în natura. 1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. liceu care azi îi poarta numele. scriitor. În toamna acestui an se înscrie la Liceul national din Iasi. Ia hotarârea eroica de a trai din scris. în acelasi an. 1899 Dupa absolvirea Liceului National se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. dupa îndemnul tatalui sau. În jocurile lor copilaresti. Sadoveanu va fi în rolul "haiducului". I se publica. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pâna în 1919). Al. Moare mama sa. înregistrat pentru început sub numele mamei sale. cu Ecaterina Bâlu. În saptamânal "Dracu" din Bucuresti. "maestrul" era sarbatorit pe plan national. în timp ce Lovinescu va fi "poteras". 1921 Moare tatal sau. în frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla. Este perioada definitorie pentru formarea sa. în zona Oasa. Ajunge. 1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda. printre altele. Apare romanul Venea o moara pe Siret. perscar. semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata. Primeste un post de copist la Casa Scoalelor. pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni.

Vechiul roman Soimii. este reluat în ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava. Apare Divanul persan. publicând carti nereusite. 1949. alaturi de Eminescu si Caragiale. publicat în 1904.S. La E. aproape orb si marcat de dureri familiale. primul volum din trilogia mai sus numita. Într-un fel de protest fata de ororile civilizatiei.L. Este înmormântat la cimitirul Bellu. Mitrea Cocor. în luptele de eliberare a Transilvaniei. Bolnav de câtiva ani. Cartile lui Sadoveanu sunt arse în pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe. sub îngrijirea lui Constantin Mitru. 1951. 4 . scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii.P. dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica. Viata lui Stefan cel Mare. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste. unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strâmb. fiul cel mai tânar al scriitorului. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu. se stinge din viata la 19 octombrie. carte pe care însusi autorul o aseaza între preferintele sale. Clont de fier. Într-un generos "Protest al intelectualilor". Ucenicia lui Ionut. moare la Turda. Începe sa ocupe diferite functii social-politice în perioada comunista. cu fotografii de Dan Grigorescu.A. I se înmâneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene. Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu. 1948.1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961 Nunta domnitei Ruxandra. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale. în urma raportului citit de profesorul Octav Botez. scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. Sadoveanu se retrage în Valea Frumoasei.

“Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana.2. ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. iar noaptea se inchid. iar ultima in “Viata Romaneasca”. “Hanul .asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani.”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”.Acestea ii dau un caracter mitic. Informatii despe opera 2. Toti oaspetii hanului sunt prieteni. revista lui Ibraileanu. dovada a continuitatii. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. 2. evidentiindu-i vechimea si continuitatea.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. spun povesti din tineretea lor. catre sfarsitul anului 1927.Timpul se transforma in spatiu . hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume .1. definind un spatiu intors asupra lui insusi. iar spatiul hanului . povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. cu toate credintele traditiile . Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”. in “Adevarul literar si artistic”. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. reala si mitica . timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. ca un taram al imaginatiei. ce fusese si ea odata hanghita acestuia. s-a publicat in 1921. prin semnificatii si prin functii . afta in cazut genitiv. “Iapa lui Voda”. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. un univers si o istorie. Prima bucata din acest ciclu.Are deasemenea o dubla natura.2. superstitiile si eresurile lor. si din substantivul propriu “Ancutei”. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. un univers al istorisirilor frumoase. Fiecare dintre povestitorii de la han . ca motiv literar . fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. de fapt. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de 5 . Ancuta este hangita. povesti care au avut loc la han. “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica.Prin recurenta insa. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata.

Mihail. Sienkiewicz. 2. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”. filozofi. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. dotat cu institutii geto-scitice. fabulos. Guy Maupassant. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare.Gane. Editura “Ion Creanga”.5.Zola. un neintrecut povestitor “de rasa”. ca la romanticul francez de melancolii stilizate. “Sadoveanu transfera mancarea. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare. Volumul din care face parte Sadoveanu. care nu sunt insa miscate. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. N. prefata de Eugenia Tudor. bautura si petrecerea intru poveste. formulate pe cale imaginativa. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. Ca si Chateubriand. M.(…) Ca si poezia lui Eminescu. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. viziri. abstract. cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. negustori bogati. o copie perfecta. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative. atunci in poeti de rasa.4. tacute si rituale”(G. M. timpul istoriei si timpul naratiunii.cu ceremonia lor cu tot- 6 . planul narativ general. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. la un moment dat. 2. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. Turgheniev. unde eroii sunt regi. Intr-adevar.Calinescu.23-147 2. Creanga.Daudet. maret. ci de porniri instinctive.[1970]. califi.Blaga in “Universul literar” din 1926gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate. In intreg textul.p. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. E. care face portretul lui Neculai Isac. daca nu in genii filozofice sau stiintifice. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. al naratorului evocator.la han.3. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. pentru a face loc unei lumi deosebite.Sadoveanu este un asemenea poet in proza. O data cu “Hanu-Ancutei”.[Bucuresti].“Hanu-Ancutei si alte povestiri”. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A.Sadoveanu e un mare povestitor. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru.

petrecerea intru poveste. pasarile cerului. parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. in sine foarte indiferente. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. codrii. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. plugarii. norodul. ganganiile. desi ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite.cu ceremonialul lor cu totasupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Ei traiesc la modul Canaanului. “(George Calinescu) 7 . Formal. ori spre a reda viata. insa dupa o randuiala care cere initiere. povestitor si ascultator. ospatand numai cu carne fripta si band vin.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. Manolescu. observa N.(George Calinescu)..asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. pentru ca mai apoi. un spatiu magic care-l protejeaza. lucratori cu bratele”(N. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul. in fond ele inventeaza”. Personajele se prefac a-si aminti. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa.”. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.Calinescu). ca orice adevarat fluviu. ostasii.Manolescu. care joaca un rol mai mare decat memoria. literatura lui M. Natura minerala si vegetala.Sadoveanu. suspinele si razvratirile asupritilor si. concluza N. mistretii. albinele. saraci. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . care cel mult dubleaza si tripleaza. Ceremonialul e ritualic. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”. “Povestirea sadoveniana opreste timpul. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. creeand astfel emulatia. saraci. credincios ca ecoul. baltile. Transfera mancarea bautura. “Sadoveanu sau utopia cartii”). pastorii.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. zimbrii.Manolescu.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. Tot acesta remarca si ca.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. lucratori cu bratele. creand in jurul omului. animala si morala a vorbirii prin graiul sau. el creeaza o lume.”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat.. pestii. becisnica. ci pentru a se sustrage vietii si mortii.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. “accentul cade pe puterea de fabulatie. bourii. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. suferintele.

In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. Informatii asupra continutul textului 3. este a lui Damian Cristisor. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. omorandu-l apoi pe Bolomir. si pe jupan Costea. daca nu ii este rezolvat cazul. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. Povestea infatiseaza istoria unui boier. sa fie pedepsit. insa caruia ii mureau sotiile. casatorit de multe ori.”Negustor lipscan”. una cu final fericit de data aceasta. A saptea povestire. Primul capitol. duduca Varvana. ultima. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. adica un vecin de-al sau. mancarurile si bauturile lor. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. pentru ca I-a furat sotia. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. 8 . cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca.1.3. “Haralambie”. spunand ca. insa. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. “Fantana dintre plopi”.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. Nastasa Bolomir. Naratorul este parintele Gherman. tatal sau fiind chiar Haralambie. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. si astfel pleaca la imparatie. el este atras si in lupta sa de a scapa. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. depre trenuri. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. seful arnautilor. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. iar boierul se arata mai stors de vlaga. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. pacalind pe Todita Catana. el isi pierde un ochi. care-I taia mereu din ocina parinteasca. ce ii cauta pe toate drumurile. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. “Cealalta Ancuta”. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. narate de capitanul Neculai Isac. “Balaurul”. Al cincilea capitol. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. Itr-adevar. intre Todita Catana si o fata de boier. ea se transforma intr-un balaur.

Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. 9 . de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. Aglaita. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. batrana prezentata in capitolul anterior. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. fiica acestuia. iar. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. tatal nu e de acord. continuata de lita Salomia. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. insa. Ultimul capitol. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. se indragosteste de Ilies Ursachi.

capitanul Isac. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. un razes strein. narator-personaj. mos Ienache coropcarul. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor. planurile narative se complica. narator-personaj. cu pace in tara. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”. tot un personaj-narator. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. care mie imi era drag foarte. situati in doua planuri temporale. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. din vremurile infricosatoare.3. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare. in a noua povestire. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. spune o povestecu un vestit talhar. prin prezenta in text a doi naratori. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. dar si colportor. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. cu “zile line de toamna”. in acele zile grase si vesele. real si mitic. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era 10 . adevarat maestru de ceremonii. necreditabil. necreditabil. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. mos Leonte. in timpul fabulei si timpul discursului. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. Haralambie. Hanul insusi este. Intr-o atmosfera totala de voiosie. evoca. narator-martor. personajul principal al acestei povestiri. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. de “buna-voire” intre oameni.-era cetate”. sosit mai tarziu in spatiul narativ. in fine. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. un orb sarac. narator-martor. in calitate de narator-personaj. un punct de refugiu. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. Personaje Hanul-cetate. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. jupan Damian. necreditabil. povesteste. calugarul Gherman. in “Fantana dintre plopi”. mare distribuitor de zodii si de roluri. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. de izolare: “nu era han. Dupa acest cadru creat de un narator principal. apar pe rand. abstract. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. Portretul denota. petrecute demult în ţara Moldovei. vorbeste despre un balaur groaznic.2. in vertejul timpului. motivul fundamental al operei sadoveniene. din umbra cotloanelor hanului. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. realizând unitatea acestuia. narator-martor. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. despre calatoriile sale prin Europa. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. fiind el insusi eroul povestirii. un negustor lipscan. prin evocarea semnelor adanci ale varstei.

numita ”Haralambie”. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale. tactica amanarii. se situeaza. bună dispoziţia.Calul acesta de poveste este de fapt. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. acolo sus. nici nu-mi pasa. aici. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. inainte de a manca tipsia cu jar. simţul umorului. Calul sau era “de mirare”.este un personaj necreditabil. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. dupa ce fusese mazilit. carunt. adoptand. curajul. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. unde are de indeplinit o treaba de la schit. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. Ionita comisul. Personajul vine din alt timp.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. dumnealui. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata. cu fata uscata si adanc brazdata. Calugarul Gherman. este chiar calul din poveste. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei. Cinstit şi corect. cu un comportament specific.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. nu apeleze. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. cinstea. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic. Sadoveanu sugereaza hotararea. nestanjenita de granite. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. pe nesimtite. Pe parcursul intregii carti. dascălul Ioan. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. un mijloc de deplasare. de fapt. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. cu oala in man. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. relevand mai intai de unde vine(“Noi. Numai pielea si ciolanele!”. in timpul fabulos parca al povestii. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia.om nalt. Inteligent şi curajos. de “siac sur”. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. dor şi ospitalitatea. “Era calul din poveste. are o istorie ciudata. sub stancile Ceahlaului…”). temporal vorbind. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea. Hotărât.”Dar el nu pleaca nicaieri. vatav de 11 .demnitatea. nu există să. plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier.

Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. cu care incearca sa fuga in lume. timpul istoriei si timpul naratiunii. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. In actiunea concentrala si tensionata. naratorul este mos Leonte zodierul. ca si aceasta de-acum. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal. observa el cu ironie. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. pentru “mos Ienachi coropcarul”. pentru ca. povestea si sa-si scruture luleaua. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. povestirea intra pe fagasul firesc. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. a fost mai intai “arnaut domnesc”. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. pentru bunatatea vinului. Costea Caruntu. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. radvanul Varvarei.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete.carausi. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. mare mester la construirea fantanilor. de <<capatatio benevolentiae>>. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse. Satana atata treaba avea. naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. Haralambie. lui mos Zaharia Fantanarul. Razasul s-a uitat lung la dansa.care. sa I-o infunde. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. duduca Varvara.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. Povestea lui o reda cu nostalgie. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. un cioban. care este “un om sagalnic”. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. astfel fiind nevoit sa intrerupa. arata inca frumuseta si barbatie. Ancutei. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. seful arnautilor. din tinutul Tutovei”. Este un om 12 . Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. eroul povestirii sale. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. din cand in cand. negustor de lucruri fine. o copie perfecta. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. de “bucurii de fata mare”. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. ce venea dintr-un tinut indepartat. cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. indragostit de “o biata fata din satra”.

venit la vanatoare. incepand cu Homer.fiica bboierului. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. Femeia venea inainte. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. este o consecinta a unei intamplari din trecut. Aglaita. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor.care adusese pe cersator. potrivit astrelor. cu rol de liant istoric de dragoste. personaj emblematic. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. caruia mos Leonte ii stabileste. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. povestea celor doi indragostiti. contrastand puternic cu tinuta de oras. se arata suparata fara pricina. de la subsuoara stanga. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. Voda. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. lita Salomia incepe alta.sarac. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. facilitand intreaga actiune. deci Zaharia este un personaj-intrument. omul ceva mai indarat. cu o lunga traditie in literatura. om umblat pe drumuri negustoresti. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. lipsit de darul vederii. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. orbul se opri. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. 13 . Hainele lor. caruia ii furase sotia. ii atarna cimpoiul. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului.alesul inimii ei. Inainte ca acesta sa-o inceapa. ale orbului si ale litei Salomia. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. aici insa cersator. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. cu o istorie intortocheata. sunt simple. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. cu clontul spre pamant… Cand se simti aproape. acesta avand o aventura a cunoasterii. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor.” Faptul ca este infirm. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece. Ce-a dea saptea povestire. folosind o bagheta magica. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. El joaca rolul de intermediar al povestirii. un destin favorabil. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu.” Orbul. Ilies Ursachi. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. Damian Cristisor.

in fond ele inventeaza. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate.3. viziri.”Povestile de la Bradu Stramb”.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. pentru a face loc unei lumi deosebite. Hanul se trezeste la viata dupa apusul soarelui. cand la lumina focului. Primul. unde eroii sunt regi. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse.3. filozofi. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. saraci. “accentul cade pe puterea de fabulatie. de fapt. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. califi. Manolescu. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. impartindu-le bucate si vin.”ziduri”. Personajele se fac a-si aminti. “Cetate”. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. era cetate. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. negustori bogati. iar unele au loc chiar la han. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera. povestitorii isi declara participarea la ele. In acest ceremonial al povestirii.”(Nicolae Manolescu) 14 .”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului.de asemenea. “Sadoveanu transfera mancarea. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”. becisnica. cand taberele nu mai ispraveau. lucratori cu bratele”(N.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer. Este un timp mitic. “Sadoveanu sau utopia cartii”). Ancuta trece zambitoare printre meseni. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare. legendar. care joaca un rol mai mare decat memoria.” Pe parcursul intregii carti. Locul inspira. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp.

Cine n-a gustat. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate.”. Caci e-un fel de lesie amara”. faradecat mare iarmaroc. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. capitol. acolo la Lipsc. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. imbinand cu maiestrie cuvintele. oameni buni. 15 . avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile. Mare iarmaroc. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum.de haiducie(“Haralambie”. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda).”Judet al sarmanilor”).”Cealalta Ancuta”. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. noul-venit. bazandu-se pe istoric. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. cat lumea asta.nu din primitivism.Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). Prezentarea este cea care domina in acest caz. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”). si aici sunt alternate cu maiestrie. adica prezwentarea si reprezentarea. Calugarul Gherman in “Haralambie”. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. de exemplu. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. Neculai Isac. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ.”Balaurul”). “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi. Procedeele narative. In cazul povestirii lui mos Leonte. neglijand discursul naratologic. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. le povesteste despre “fantana dintre plopi”. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. altceva n-am mai vazut nimica. istoriseste chiar povestea vietii lui. de dragoste(“Fantana dintre plopi”. nu contine caracterizarea naratorului. el nu divulga anumite fapte sau detalii. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata. aparitia balaurului este prezentata grandios. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. el da importanta diegezei si actiunii. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. dar de aceasta data cu un final fericit. spre deosebire de celelalte .

Povestirea este la persoana intai „am umblat”.” (George Calinescu). chiar ritualic: ”stimate fete. ceremonios. Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. „ne-am despartit”. un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult. “cinstiti prieteni”. Opera constituie un exemplu de arta narativa. 16 .Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. domnilor”. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. „am pierdut”. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). „am venit”. “<<Hanu Ancutei>>. ci important pentru ceea ce se petrece in el. „m-am imbracat”. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. ca timp privilegiat al povestirii. „o asteptam” etc. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. Tot limbajul din nuvela este protocolar. Sadoveanu este un povestitor liric. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu).

Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele noua povestiri. prezentarile facute sunt legate intre ele. cel al …povestirii propriu-zise. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. idee pe care. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor. datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. Parerea personala Dupa parerea mea. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. in sine. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. 17 . De exemplu. este deasupratuturor civilizatiilor europene. dupa parerea mea. care. devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. Foarte interesant este si fatul ca. in a le trezi interesul. ce desi pare putin “primitiva”. la randul lor. Insa. astfel rezultand o adevarata…ameteala). frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria.4. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena. Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. de trecerea timpului. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. si a modului in care este istorisita intamplarea. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic.

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful