Fisa de lectura

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”.Popa scot. Tudor Arghezi si altii.Cocea. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. in 21 octombrie. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. N. “Dureri inabusite”.T. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). La moartea lui G. “Crisma lui Mos Precu”. la Iasi. M.” 2 . De l-as vedea pe Goethe. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. se casatoreste si va avea unsprezece copii. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”. personalitatea titanica a scriitorului.Sadoveanu. impreuna cu Tudor Sarghezi. pe apa Moldovei.Codreanu si Gr. din lipsa de izvoare. revista Insemnari literare.Ibraileanu. Genoveva de Brabant. nu departe de Falticeni. In decembrie. In 1904 se stabileste la Bucuresti.S. G. G. la Cimitirul Bellu. In timp ce studia la gimnaziu. in 1896. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880..in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction. In 1936 M. renuntand. au o adancime celesta. semnind cu numele sau.1.volumul “Priveghiuri”. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". intentioneaza a alcatui. In 1921 devine membru al Academiei Romane. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori. o monografie asupra lui Stefan cel Mare.Cobuz.Topirceanu. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba. “Soimii” . In 1919 editeaza. Colaboreaza la revista "Samanatorul". linga Mihai Eminescu.D.. incepind cu luna ianuarie. n-as fi mai tulburat . M. iar la Editura Luceafarul . impreuna cu Liviu Rebreanu. in 1961. la Pascani. insa. dar si cu pseudonimul M. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. revista lunara Insemnari iesene.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. iar ochii sai albastri. la Congresul de la Berlin. brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. impreuna cu un coleg. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. Evocand. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu".a.

tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). în acelasi an.Tabel cronologic MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) 1880 1887 1891 1895 1897 Pe data de 5 noiembrie. În povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a învatat "ortografia si istoria". descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la 1927 Bradu-Strâmb. 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata. Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. dupa îndemnul tatalui sau. 1921 Moare tatal sau. Soimii. pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni. marele critic literar de mai târziu. printre altele. Dureri înabusite. casatorindu-se. de unde va începe o rodnica si îndelungata colaborare cu revista Viata 1906 Româneasca. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor. înregistrat pentru început sub numele mamei sale. Oameni si locuri. Al. de asemenea. atât din punct de vedere familial. Pagini literare. îi va marca hotarâtor evolutia. cât si artistic. I se publica. în zona Oasa. Împaratia apelor. Tot în acest ani se deruleaza faimosul esec întruchipat de teza de la matematici. 3 . scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni. roman istoric. fiind atras de mirajul literaturii. 1901 Se va stabili la Falticeni. În toamna acestui an se înscrie la Liceul national din Iasi. în obisnuitele peregrinari prin tara. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. 1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. Profira Ursaki. Ia hotarârea eroica de a trai din scris. Sadoveanu va fi în rolul "haiducului". Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române. "maestrul" era sarbatorit pe plan national. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pâna în 1919). Face. deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". Dupa încetarea razboiului mondial. ca sublocotenent si apoi locotenent. În acest an se produce o prima mare cristalizare a 1904 acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri. Moare mama sa. 1928 Demonul tineretii. 1913 Ia parte la campania din Bulgaria. Sadoveanu. cu Ecaterina Bâlu. În toti acesti ani petrecuti la Falticeni. Iorga). Este perioada definitorie pentru formarea sa. perscar. 1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda. deopotriva. Primeste un post de copist la Casa Scoalelor. semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. 1900 Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri. în timp ce Lovinescu va fi "poteras". 1899 Dupa absolvirea Liceului National se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. O istorie de demult. Crâsma lui mos Precu. în frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla. În saptamânal "Dracu" din Bucuresti. fiul directorului scolii. Mihail Sadoveanu este în clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. o calatorie în Olanda. moment pe care viitorul scriitor îl va evoca în povestirile de mai târziu. penduleaza între lecturile profitabile si evadarile în natura. Se reîntoarce la Falticeni. un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era. dar. 1898Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua. Dureri înabusite. liceu care azi îi poarta numele. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Româna. Primul sau învatator. care va apare în 1926. vânator. Mihai Busuioc. apare schita Domnisoara M din Falticeni. Este locul cel mai fericit al existentei sale. este nevoit sa repete clasa a IV a. facând elogiul poeziei populare. în Bucuresti. Între 1895-1896. În jocurile lor copilaresti. Prolificul scriitor publica într-un ritm sustinut. se naste la Pascani. Apare romanul Venea o moara pe Siret. Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani. de unde se 1925 vedea ca-n palma valea Siretului. marcând o noua etapa scriitoriceasca. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor. scriitor. cunoscând toate onorurile civile. având parte de o serie de profesori renumiti. consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. Opinia. La editura 1930 Cartea româneasca apare romanul Baltagul. Ajunge. Sadoveanu se va stabili la Iasi. 1908 Îi apar volumele: Duduia Margareta. în fosta casa a lui Kogalniceanu din 1918 Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). directorul liceului. Olanda. practic nemaiîntânit în spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu. pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani. Împlinind 50 de ani.

în urma raportului citit de profesorul Octav Botez. unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strâmb. Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu. Bolnav de câtiva ani. sub îngrijirea lui Constantin Mitru. se stinge din viata la 19 octombrie. 1949. Sadoveanu se retrage în Valea Frumoasei. Mitrea Cocor. Apare Divanul persan. în luptele de eliberare a Transilvaniei. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste. alaturi de Eminescu si Caragiale. Viata lui Stefan cel Mare. 4 . Într-un fel de protest fata de ororile civilizatiei. Cartile lui Sadoveanu sunt arse în pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. este reluat în ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava. Ucenicia lui Ionut. publicat în 1904. carte pe care însusi autorul o aseaza între preferintele sale. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu.P. aproape orb si marcat de dureri familiale.1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961 Nunta domnitei Ruxandra. La E. cu fotografii de Dan Grigorescu. Vechiul roman Soimii. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe. fiul cel mai tânar al scriitorului. dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica. 1948. moare la Turda. Este înmormântat la cimitirul Bellu.S. 1951. publicând carti nereusite. I se înmâneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale.A. scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii. primul volum din trilogia mai sus numita. Într-un generos "Protest al intelectualilor". Clont de fier. scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. Începe sa ocupe diferite functii social-politice în perioada comunista.L.

fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare. Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”. povesti care au avut loc la han.Timpul se transforma in spatiu . Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. ce fusese si ea odata hanghita acestuia. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. Prima bucata din acest ciclu. de fapt. si din substantivul propriu “Ancutei”. ca motiv literar .2.Prin recurenta insa. definind un spatiu intors asupra lui insusi. ca un taram al imaginatiei. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata. catre sfarsitul anului 1927. Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. prin semnificatii si prin functii . fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni.asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani. “Hanul . in “Adevarul literar si artistic”. un univers si o istorie.Are deasemenea o dubla natura. timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. nu este o descoperire a lui Sadoveanu. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. superstitiile si eresurile lor. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”. hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana.”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri. spun povesti din tineretea lor. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”. “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica. cu toate credintele traditiile . povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane.2. dovada a continuitatii. “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. 2. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de 5 . Informatii despe opera 2. Fiecare dintre povestitorii de la han . revista lui Ibraileanu. “Iapa lui Voda”. s-a publicat in 1921.1. Toti oaspetii hanului sunt prieteni.Acestea ii dau un caracter mitic. iar spatiul hanului . Ancuta este hangita. reala si mitica . un univers al istorisirilor frumoase. iar noaptea se inchid. iar ultima in “Viata Romaneasca”. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim. evidentiindu-i vechimea si continuitatea.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . afta in cazut genitiv.

ci de porniri instinctive. O data cu “Hanu-Ancutei”. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. al naratorului evocator. Editura “Ion Creanga”. Intr-adevar. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut.23-147 2. M. maret. Mihail. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale. Creanga. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative.cu ceremonia lor cu tot- 6 . Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. timpul istoriei si timpul naratiunii. care nu sunt insa miscate. E. Ca si Chateubriand.Calinescu. In intreg textul. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). 2. filozofi. negustori bogati. Volumul din care face parte Sadoveanu. planul narativ general. un neintrecut povestitor “de rasa”.Sadoveanu este un asemenea poet in proza. “Sadoveanu transfera mancarea. ca la romanticul francez de melancolii stilizate. la un moment dat.3. pentru a face loc unei lumi deosebite. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. bautura si petrecerea intru poveste. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate.(…) Ca si poezia lui Eminescu.[1970].Sadoveanu e un mare povestitor.Gane. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. M.4.[Bucuresti]. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. formulate pe cale imaginativa. daca nu in genii filozofice sau stiintifice. prefata de Eugenia Tudor. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. tacute si rituale”(G. abstract.5. N. Guy Maupassant.Daudet.p. viziri. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. fabulos. Turgheniev." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. califi.Zola. o copie perfecta. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre. care face portretul lui Neculai Isac. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc. unde eroii sunt regi. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare.la han. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. Sienkiewicz.“Hanu-Ancutei si alte povestiri”.Blaga in “Universul literar” din 1926gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A. 2. dotat cu institutii geto-scitice. atunci in poeti de rasa.

pestii. literatura lui M. care cel mult dubleaza si tripleaza. in fond ele inventeaza”. animala si morala a vorbirii prin graiul sau.(George Calinescu).. saraci. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . lucratori cu bratele”(N. desi ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. creand in jurul omului. “Povestirea sadoveniana opreste timpul. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. “(George Calinescu) 7 . Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. zimbrii. concluza N. lucratori cu bratele. codrii. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul. saraci. Natura minerala si vegetala. becisnica. pasarile cerului. “Sadoveanu sau utopia cartii”).. suspinele si razvratirile asupritilor si.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. pentru ca mai apoi. plugarii. in sine foarte indiferente. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. ganganiile. bourii.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. insa dupa o randuiala care cere initiere. ca orice adevarat fluviu. Tot acesta remarca si ca. pastorii. Ceremonialul e ritualic. suferintele. el creeaza o lume. Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”. povestitor si ascultator.”. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”.Manolescu.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. ospatand numai cu carne fripta si band vin. petrecerea intru poveste. Formal. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati. “accentul cade pe puterea de fabulatie. un spatiu magic care-l protejeaza. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave.Sadoveanu. ostasii. observa N. ci pentru a se sustrage vietii si mortii. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. albinele. mistretii. creeand astfel emulatia. parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor.cu ceremonialul lor cu totasupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Personajele se prefac a-si aminti. baltile. Manolescu. Transfera mancarea bautura.Calinescu).”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat. Ei traiesc la modul Canaanului. ori spre a reda viata. credincios ca ecoul.Manolescu. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime. norodul.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . care joaca un rol mai mare decat memoria. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita.

”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. pentru ca I-a furat sotia. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. este a lui Damian Cristisor. insa. adica un vecin de-al sau. depre trenuri. ultima. iar boierul se arata mai stors de vlaga. “Fantana dintre plopi”. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. care-I taia mereu din ocina parinteasca. intre Todita Catana si o fata de boier. 8 . si astfel pleaca la imparatie. Povestea infatiseaza istoria unui boier. Naratorul este parintele Gherman. insa caruia ii mureau sotiile. sa fie pedepsit. ea se transforma intr-un balaur. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. Itr-adevar. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. el isi pierde un ochi.”Negustor lipscan”. mancarurile si bauturile lor. “Cealalta Ancuta”. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. Al cincilea capitol. spunand ca. tatal sau fiind chiar Haralambie. casatorit de multe ori. si pe jupan Costea. “Haralambie”. una cu final fericit de data aceasta. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. “Balaurul”. Nastasa Bolomir. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa.1. narate de capitanul Neculai Isac. el este atras si in lupta sa de a scapa. pacalind pe Todita Catana. ce ii cauta pe toate drumurile. seful arnautilor. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. Informatii asupra continutul textului 3. daca nu ii este rezolvat cazul. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. duduca Varvana.3. omorandu-l apoi pe Bolomir. atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. Primul capitol. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. A saptea povestire.

batrana prezentata in capitolul anterior. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. se indragosteste de Ilies Ursachi. Aglaita. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. continuata de lita Salomia. insa. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. iar. Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii. fiica acestuia. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. 9 .“Orb sarac” este povestirea unui om orb. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. Ultimul capitol. tatal nu e de acord. “Istorisirea Zahariei Fantanaru”. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste.

situati in doua planuri temporale. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. petrecute demult în ţara Moldovei. prin prezenta in text a doi naratori. personajul principal al acestei povestiri. narator-martor. din vremurile infricosatoare. de izolare: “nu era han. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. despre calatoriile sale prin Europa. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. Portretul denota. un razes strein. planurile narative se complica. vorbeste despre un balaur groaznic. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. narator-personaj. Hanul insusi este. apar pe rand. abstract. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. in calitate de narator-personaj. evoca. dar si colportor. capitanul Isac. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. tot un personaj-narator. necreditabil. de “buna-voire” intre oameni. Intr-o atmosfera totala de voiosie. sosit mai tarziu in spatiul narativ. in acele zile grase si vesele. calugarul Gherman. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era 10 . narator-martor. narator-martor. Haralambie. necreditabil. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. din umbra cotloanelor hanului. narator-personaj. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. un negustor lipscan. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. necreditabil. care mie imi era drag foarte. real si mitic. cu “zile line de toamna”. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. realizând unitatea acestuia. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. povesteste. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. in fine. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. jupan Damian. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. spune o povestecu un vestit talhar. mos Ienache coropcarul. mos Leonte. Personaje Hanul-cetate. in a noua povestire.3. prin evocarea semnelor adanci ale varstei. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”. in “Fantana dintre plopi”.-era cetate”. un orb sarac. motivul fundamental al operei sadoveniene. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. adevarat maestru de ceremonii. in vertejul timpului. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. fiind el insusi eroul povestirii.2. mare distribuitor de zodii si de roluri. un punct de refugiu. cu pace in tara. Dupa acest cadru creat de un narator principal. in timpul fabulei si timpul discursului. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite.

Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. este chiar calul din poveste. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. Calugarul Gherman. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. pe nesimtite. Personajul vine din alt timp. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier. cu fata uscata si adanc brazdata. Ionita comisul. un mijloc de deplasare. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri.”Dar el nu pleaca nicaieri. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. Hotărât. are o istorie ciudata. cu oala in man. Inteligent şi curajos. dupa ce fusese mazilit. dor şi ospitalitatea. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. cu un comportament specific. plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. nu apeleze. Sadoveanu sugereaza hotararea. Cinstit şi corect.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. acolo sus. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda. nici nu-mi pasa. tactica amanarii. unde are de indeplinit o treaba de la schit. adoptand. in timpul fabulos parca al povestii. nu există să. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. relevand mai intai de unde vine(“Noi. temporal vorbind. sub stancile Ceahlaului…”). “Era calul din poveste. vatav de 11 . Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. de “siac sur”. dascălul Ioan. dumnealui. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic. se situeaza. Numai pielea si ciolanele!”. cinstea. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata.Calul acesta de poveste este de fapt. aici. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei.este un personaj necreditabil. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. simţul umorului. Pe parcursul intregii carti. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea. curajul. bună dispoziţia. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său.om nalt.demnitatea. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. nestanjenita de granite. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. inainte de a manca tipsia cu jar. numita ”Haralambie”. de fapt. Calul sau era “de mirare”. carunt.

a fost mai intai “arnaut domnesc”. care este “un om sagalnic”. duduca Varvara. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. Costea Caruntu. mare mester la construirea fantanilor. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. Povestea lui o reda cu nostalgie. Haralambie. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. ce venea dintr-un tinut indepartat. din tinutul Tutovei”. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister.care. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. pentru ca. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. un cioban. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. timpul istoriei si timpul naratiunii. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. de “bucurii de fata mare”. o copie perfecta. arata inca frumuseta si barbatie. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. cu care incearca sa fuga in lume. de <<capatatio benevolentiae>>. negustor de lucruri fine. naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. Este un om 12 . seful arnautilor.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. sa I-o infunde. Satana atata treaba avea. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. povestirea intra pe fagasul firesc. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. pentru bunatatea vinului. Razasul s-a uitat lung la dansa. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. lui mos Zaharia Fantanarul. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. astfel fiind nevoit sa intrerupa. radvanul Varvarei. eroul povestirii sale. naratorul este mos Leonte zodierul. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. indragostit de “o biata fata din satra”. Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse. ca si aceasta de-acum. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur.carausi. din cand in cand. In actiunea concentrala si tensionata. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal. povestea si sa-si scruture luleaua. pentru “mos Ienachi coropcarul”. observa el cu ironie. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. Ancutei.

contrastand puternic cu tinuta de oras. sunt simple. Inainte ca acesta sa-o inceapa. Ce-a dea saptea povestire. facilitand intreaga actiune. ale orbului si ale litei Salomia. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. personaj emblematic. de la subsuoara stanga. caruia ii furase sotia. Femeia venea inainte.sarac. Ilies Ursachi. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. Damian Cristisor. ii atarna cimpoiul. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. folosind o bagheta magica. este o consecinta a unei intamplari din trecut. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului. cu rol de liant istoric de dragoste. Voda. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare.care adusese pe cersator. incepand cu Homer. potrivit astrelor. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. Aglaita. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. acesta avand o aventura a cunoasterii. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor. cu o istorie intortocheata.” Orbul.alesul inimii ei. venit la vanatoare. Hainele lor. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina. lipsit de darul vederii. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. lita Salomia incepe alta. orbul se opri. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. cu o lunga traditie in literatura. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor. aici insa cersator. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. El joaca rolul de intermediar al povestirii. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. cu clontul spre pamant… Cand se simti aproape. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. om umblat pe drumuri negustoresti. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. caruia mos Leonte ii stabileste. omul ceva mai indarat. un destin favorabil. se arata suparata fara pricina.fiica bboierului.” Faptul ca este infirm. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. 13 . povestea celor doi indragostiti. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. deci Zaharia este un personaj-intrument.

comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. povestitorii isi declara participarea la ele.de asemenea. Hanul se trezeste la viata dupa apusul soarelui. negustori bogati. cand taberele nu mai ispraveau.”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. care joaca un rol mai mare decat memoria. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. Personajele se fac a-si aminti. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse. Locul inspira. iar unele au loc chiar la han. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. califi. unde eroii sunt regi. lucratori cu bratele”(N. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. saraci. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. in fond ele inventeaza. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare.” Pe parcursul intregii carti. impartindu-le bucate si vin.”(Nicolae Manolescu) 14 . “accentul cade pe puterea de fabulatie. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. Ancuta trece zambitoare printre meseni. Primul. era cetate. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. Este un timp mitic. legendar. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor.”ziduri”. “Sadoveanu sau utopia cartii”). in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”.3. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”.3. “Cetate”. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”. becisnica. “Sadoveanu transfera mancarea.”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. cand la lumina focului.”Povestile de la Bradu Stramb”.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer. In acest ceremonial al povestirii. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. pentru a face loc unei lumi deosebite. viziri. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. filozofi.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. de fapt. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera. Manolescu. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare.

cat lumea asta. Cine n-a gustat. Mare iarmaroc. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate. Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire.nu din primitivism. ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. oameni buni. Prezentarea este cea care domina in acest caz. si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. acolo la Lipsc. ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi. noul-venit. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare. nu contine caracterizarea naratorului. neglijand discursul naratologic. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata. si aici sunt alternate cu maiestrie. imbinand cu maiestrie cuvintele. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. capitol. el da importanta diegezei si actiunii. Calugarul Gherman in “Haralambie”. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ.”Judet al sarmanilor”). sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. el nu divulga anumite fapte sau detalii. Procedeele narative. Caci e-un fel de lesie amara”. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun.de haiducie(“Haralambie”. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia. aparitia balaurului este prezentata grandios. Neculai Isac. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile. de dragoste(“Fantana dintre plopi”. “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla.”Cealalta Ancuta”. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda). In cazul povestirii lui mos Leonte.”Balaurul”). bazandu-se pe istoric. faradecat mare iarmaroc. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. 15 . dar de aceasta data cu un final fericit. adica prezwentarea si reprezentarea. istoriseste chiar povestea vietii lui. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”). altceva n-am mai vazut nimica. spre deosebire de celelalte . le povesteste despre “fantana dintre plopi”. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”.”.Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”). de exemplu.

Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. “cinstiti prieteni”. Tot limbajul din nuvela este protocolar. „am venit”. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu). domnilor”. ca timp privilegiat al povestirii. Opera constituie un exemplu de arta narativa. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. Sadoveanu este un povestitor liric.” (George Calinescu). „m-am imbracat”. „am pierdut”. ci important pentru ceea ce se petrece in el. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. „ne-am despartit”. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. “<<Hanu Ancutei>>.Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. chiar ritualic: ”stimate fete. un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult. „o asteptam” etc. 16 . este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. ceremonios.

reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele noua povestiri. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. Insa. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. dupa parerea mea.4. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. Foarte interesant este si fatul ca. Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. 17 . devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. de trecerea timpului. in a le trezi interesul. prezentarile facute sunt legate intre ele. si a modului in care este istorisita intamplarea. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic. cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. De exemplu. este deasupratuturor civilizatiilor europene. Parerea personala Dupa parerea mea. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor. ce desi pare putin “primitiva”. la randul lor. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena. in sine. datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. cel al …povestirii propriu-zise. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. idee pe care. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. astfel rezultand o adevarata…ameteala). care.

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful