Fisa de lectura

Hanu Ancutei

Mihail Sadoveanu

In 1904 se stabileste la Bucuresti.T. “Soimii” . Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul Sadoveanu". In timp ce studia la gimnaziu. La moartea lui G.Topirceanu. Date despre autor Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880. “Crisma lui Mos Precu”. personalitatea titanica a scriitorului. Tatal sau provenea dintr-o familie de olteni emigrati pe vremea revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Calinescu ii creiona un portret pe masura: „Chipul lui Mihail Sadoveanu a capatat la senectute o frumusete superba.volumul “Priveghiuri”. intentioneaza a alcatui.Sadoveanu. iar la Editura Luceafarul . brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s. dar si cu pseudonimul M. Urmeaza gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni.. Evocand. In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. incepind cu luna ianuarie.Codreanu si Gr. in 1961. iar mama sa era dintr-o familie de tarani saraciti din Verseni. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata: “Povestiri”. in 1896. renuntand. In 1919 editeaza.. Genoveva de Brabant. Colaboreaza la revista "Samanatorul".” 2 . M. Apoi urmeaza cursurile Liceului National din Iasi. linga Mihai Eminescu. In 1936 M. la Pascani. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897.S. Tudor Arghezi si altii. n-as fi mai tulburat . In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor Romani. din lipsa de izvoare. De l-as vedea pe Goethe. pe apa Moldovei. revista Insemnari literare. In 1921 devine membru al Academiei Romane.a. in 21 octombrie.Ibraileanu. dar se va simti mai apropiat spiritului "Vietii Romanesti". G. M.Cocea. la Iasi. ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache. insa. impreuna cu un coleg. impreuna cu Tudor Sarghezi. la Congresul de la Berlin. In 1898 incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. semnind cu numele sau. o monografie asupra lui Stefan cel Mare. “Dureri inabusite”.Popa scot.in care Sadoveanu manifesta predilectie deosebita pentru istorie. In editura revistei iesene publica volumul de nuvele “Umbre” si brosura “In amintirea lui Creanga”. revista lunara Insemnari iesene. se casatoreste si va avea unsprezece copii. impreuna cu Liviu Rebreanu. In decembrie.Cobuz. frumusetea geniului pe care numai Tizian in persoana ar fi putu sa o traduca in culori. nu departe de Falticeni.1.D. G. iar ochii sai albastri. N. au o adancime celesta. Moare la 19 octombrie 1961 la Bucuresti si este inmormintat. reviasta isi anunta incetarea aparitiei: Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. In acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva). la Cimitirul Bellu.

Ajunge. Dupa încetarea razboiului mondial. în obisnuitele peregrinari prin tara. Între 1895-1896. Mihail Sadoveanu este în clasa I la scoala primara din satul Vatra Pascani. practic nemaiîntânit în spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei. 3 . Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul Lui Sadoveanu" (N. dupa îndemnul tatalui sau. 1926 Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata. înregistrat pentru început sub numele mamei sale. Primeste un post de copist la Casa Scoalelor. deopotriva. Crâsma lui mos Precu. Este locul cel mai fericit al existentei sale. Olanda. vânator. În jocurile lor copilaresti. care va apare în 1926. penduleaza între lecturile profitabile si evadarile în natura. îi va marca hotarâtor evolutia. În toti acesti ani petrecuti la Falticeni. Soimii. 1915 Apare romanul Neamul Soimarestilor. va fi nevoit sa repete clasa a III de gimnaziu. Profira Ursaki. Începe scrierea povestirilor ce vor constitui volumul de peste câtiva ani. Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa fie Eugen Lovinescu. Se reîntoarce la Falticeni. I se publica. Mihai Busuioc. scriitor. Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita. roman istoric. 1922 Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata. perscar. Opinia. 1899 Dupa absolvirea Liceului National se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Termina scoala primara din Vatra Pascanilor. Este perioada definitorie pentru formarea sa. cât si artistic. de unde va începe o rodnica si îndelungata colaborare cu revista Viata 1906 Româneasca. Împlinind 50 de ani. fiul directorului scolii. pentru a putea frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni. Dureri înabusite. un alt important spatiu de inspiratie pentru cel care era. Aici va concepe peste 30 de titluri din opera sa. în fosta casa a lui Kogalniceanu din 1918 Copou (azi muzeul "Mihail Sadoveanu"). 1929 O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau Vremea Ducai-voda. semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. având parte de o serie de profesori renumiti. deoarece trecea de la o forma de învatamânt "rural" la unul "urban". 1928 Demonul tineretii. de asemenea. Prolificul scriitor publica într-un ritm sustinut. marcând o noua etapa scriitoriceasca. Oameni si locuri. este nevoit sa repete clasa a IV a. marele critic literar de mai târziu. 1910 Este numit director al Teatrului National din Iasi (pâna în 1919). în Bucuresti. În toamna acestui an se înscrie la Liceul national din Iasi. Ia hotarârea eroica de a trai din scris. liceu care azi îi poarta numele. o calatorie în Olanda. tot cu consecinte literare cunoscute (Olanda). descoperind "raiul" de la Valea Frumoasei si de la 1927 Bradu-Strâmb. în frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla. printre altele. Moare mama sa. apare schita Domnisoara M din Falticeni. atât din punct de vedere familial. Primul sau învatator. Sadoveanu se va stabili la Iasi. Face. în timp ce Lovinescu va fi "poteras". 1921 Moare tatal sau. 1898Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua. La editura 1930 Cartea româneasca apare romanul Baltagul. moment pe care viitorul scriitor îl va evoca în povestirile de mai târziu. ca sublocotenent si apoi locotenent. În saptamânal "Dracu" din Bucuresti. 1923 Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Româna. de unde se 1925 vedea ca-n palma valea Siretului. 1913 Ia parte la campania din Bulgaria. 1901 Se va stabili la Falticeni. Dureri înabusite. Sadoveanu. În acest an se produce o prima mare cristalizare a 1904 acumularilor sadoveniene: aparitia succesiva a patru volume de proza: Povestiri. Devine membru cu drepturi depline al Academiei Române. 1900 Nu va urma pentru multa vreme aceste cursuri. consecinta fireasca a ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. dar. pornit din loggia cladirii cantacuzinesti din Pascani. Al. casatorindu-se. Iorga). În povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care l-a învatat "ortografia si istoria". Împaratia apelor. fiind atras de mirajul literaturii. Tot în acest ani se deruleaza faimosul esec întruchipat de teza de la matematici. se naste la Pascani. Pagini literare. Sadoveanu va fi în rolul "haiducului". "maestrul" era sarbatorit pe plan national. 1908 Îi apar volumele: Duduia Margareta. scris "dintr-o rasuflare" în circa doua saptamâni.Tabel cronologic MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) 1880 1887 1891 1895 1897 Pe data de 5 noiembrie. facând elogiul poeziei populare. în acelasi an. cu Ecaterina Bâlu. în zona Oasa. O istorie de demult. Apare romanul Venea o moara pe Siret. directorul liceului. cunoscând toate onorurile civile.

Într-un fel de protest fata de ororile civilizatiei. Clont de fier.A. Mitrea Cocor.L. Într-un generos "Protest al intelectualilor". în luptele de eliberare a Transilvaniei. publicat în 1904.1932 1934 1935 1937 1939 1940 1942 1943 1944 1946 1952 1958 1961 Nunta domnitei Ruxandra.S. unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul Povestile de la Bradu-Strâmb. Vechiul roman Soimii. în urma raportului citit de profesorul Octav Botez. Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste. Sadoveanu se retrage în Valea Frumoasei. Ororile razboiului îl ating din greu: Paul-Mihu. dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica. Bolnav de câtiva ani. scriere romantata ce anunta capodopera în trei volume Fratii Jderi. Apare Divanul persan. Începe sa ocupe diferite functii social-politice în perioada comunista. scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai vremii. 1948. este reluat în ultima scriere sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava.P. 4 . La E. fiul cel mai tânar al scriitorului. 1951. cu fotografii de Dan Grigorescu. I se înmâneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii iesene. Este înmormântat la cimitirul Bellu. 1949. carte pe care însusi autorul o aseaza între preferintele sale. primul volum din trilogia mai sus numita. Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale. aproape orb si marcat de dureri familiale. Casa din strada Witting 12 este lovita de bombe. publicând carti nereusite. alaturi de Eminescu si Caragiale. Viata lui Stefan cel Mare. Cartile lui Sadoveanu sunt arse în pietele publice de manifestanti aflati sub semnul fanatismului si intolerantei politice. se stinge din viata la 19 octombrie. Ucenicia lui Ionut. moare la Turda. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu. sub îngrijirea lui Constantin Mitru.

hanul este de fapt un topos central in lumea sadoveniana. reala si mitica . si din substantivul propriu “Ancutei”. hanul sadovenian se constituie treptat intr-un spatiu cu totul aparte care inchide in sine o lume . ca un taram al imaginatiei. locul unde drumetii vor face un popas si unde “toate povestile se aud din om in om”.2. evidentiindu-i vechimea si continuitatea. Explicatia titlului Titlul operei este format din subtantivul comun “hanu”.Timpul se transforma in spatiu . “Hanul . ca motiv literar . iar spatiul hanului . dovada a continuitatii. “Hanu-Ancutei” a aparut in 1928 si este un volum de 9 povestiri care poate fi considerata cea mai stralucita creatie lirica epica. un univers si o istorie. de fapt. un univers al istorisirilor frumoase. cu toate credintele traditiile . “Iapa lui Voda”. catre sfarsitul anului 1927.Prin recurenta insa. ea mostenind hanul de la mama sa pe care o chema tot Ancuta. povestindu-si viata si impartasindu-si secretele intr-un cadru intim. substantiv ce dezvaluie inca de la inceput locul unde se va petrece “actiunea”. Toti oaspetii hanului sunt prieteni. Hanul este un teritoriu privilegiat al egalitatii intre oaspeti. Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de 5 . “Fantana dintre plopi” a fost scrisa in 1922. aratand fatul ca Ana este posesoarea acestui loc unde istoria este recreata. ce fusese si ea odata hanghita acestuia.1.Acestea ii dau un caracter mitic. definind un spatiu intors asupra lui insusi. s-a publicat in 1921.2. fiind o ambianta propice comuniunii spirituale intre oameni. superstitiile si eresurile lor. cu toate framantarile si valurile care au bantuit o tara intreaga. povesti care au avut loc la han. Informatii despe opera 2. timp in care insa autorul a lucrat si a tiparit romanul “Venea o moara pe Siret” si “Tara de dincolo de negura”. constituindu-se un “adevarat cod al rostirii si ascultarii”. hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu. povestirea fiind structurata pentru a evidentia sensurile superioare ale raporturilor umane. iar noaptea se inchid.ziua portile se deschid spre drumuri si existente umane. 2. Ancuta este hangita. prin semnificatii si prin functii . fiind mitic cum e si timpul se caracterizeaza prin repetare.Are deasemenea o dubla natura.”(George Calinescu) Spre desebire de alte hanuri. afta in cazut genitiv.asadar “Hanu-Ancutei” a fost elaborat in aproape sapte ani. Prima bucata din acest ciclu. spun povesti din tineretea lor. in “Adevarul literar si artistic”. iar ultima in “Viata Romaneasca”. Fiecare dintre povestitorii de la han . revista lui Ibraileanu. Toate personajele au o deosebita placere a rostirii istorisirilor . Date generale despre opera Povestirile ce alcatuiesc “Hanu-Ancutei” au fost scrise aproximativ in perioada 1921-1927. nu este o descoperire a lui Sadoveanu.

oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare.(…) Ca si poezia lui Eminescu. viziri. Duiliu Zamfirescu si folosind surse din literatura universala(indicate de el isusi): A. timpul istoriei si timpul naratiunii.cu ceremonia lor cu tot- 6 ." “In pofida diferentierii sufletului modern si in ciuda orientarii spre abstract a omului de cultura -scria L. Editura “Ion Creanga”. “Sadoveanu transfera mancarea. proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adinc al specificitatii noastre. negustori bogati. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. O data cu “Hanu-Ancutei”. Opinii critice asupra textului Despre Mihail Sadoveanu. atunci in poeti de rasa. cu o perspectiva multipla asupra faptelor petrecute. De exemplu in povestirea “Fantana dintre plopi” apare. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarilor din tinerete. filozofi. “Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”). Creanga. M. la un moment dat. In intreg textul.Sadoveanu e un mare povestitor. abstract. Tipul textului Opera “Hanu-Ancutei” este o povestire in rama deoarece tehnica utilizata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala. exista o structura telescopica ce se creeaza tocmai datorita acestei tehnici narative. George Calinescu spune ca “are realismul lui Balzac si melancolia unui romantic”. unde eroii sunt regi.p. prefata de Eugenia Tudor. ca la romanticul francez de melancolii stilizate. al naratorului evocator. 2. bautura si petrecerea intru poveste.3. M.23-147 2. Ca si Chateubriand. care stiu sa asculte zvonurile misterioase ale Naturii”. califi. formulate pe cale imaginativa. Abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. ci de porniri instinctive.Gane. pentru a face loc unei lumi deosebite.5. dotat cu institutii geto-scitice. Guy Maupassant.Calinescu. Volumul din care face parte Sadoveanu. maret.[Bucuresti]. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma. Tot Calinescu considera ca “Luat in totalitate.4. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. Sadoveanu creeaza intai un Univers pentru a-si aseza fapturile sale.[1970].Daudet. Turgheniev. Mihail.Blaga in “Universul literar” din 1926gandirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata spontaneitate.la han. E. care nu sunt insa miscate. cu o capacitate de a vorbi autentic enorma. Sienkiewicz. fabulos. un neintrecut povestitor “de rasa”.Zola. tacute si rituale”(G. Intr-adevar. 2. Lumea lui Mihail Sadoveanu traieste “intr-un décor sublim si aspru. N. care gandeste pe coordonatele geniului mitic romanesc. daca nu in genii filozofice sau stiintifice. planul narativ general. o copie perfecta. care face portretul lui Neculai Isac. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. creatorul eposului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descriptiv dupa modelele:Neculce. Prezntarea mai amanuntita a personajului o face insa comisul Ionita.Sadoveanu este un asemenea poet in proza.“Hanu-Ancutei si alte povestiri”.

“Povestirea sadoveniana opreste timpul. “Sadoveanu sau utopia cartii”). Niciodata arta povestirii n-a fost mai rafinata in simplitatea ei”. el creeaza o lume. “accentul cade pe puterea de fabulatie. petrecerea intru poveste. pestii. saraci. plugarii. credincios ca ecoul.”(Nicolae Manolescu) “Prin natura rudimentara a omului infatisat.cu ceremonialul lor cu totasupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Transfera mancarea bautura. Natura minerala si vegetala.Manolescu. universul tocmai prin aceea de a fi curs in albia sa. Personajele povestirii simt nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar.. zimbrii.Actul rememorarii sonore e insotit de “fericirea materiala”(George Calinescu) a ospatului cu vin si carne fripta. bourii. “Eroii lui Sadoveanu sunt insa izvoarele. desi ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. ori spre a reda viata.”. Formal. A evocat umilintele si dejnadejdiile celor din vechime.(…) <<Hanu-Ancutei>> este capodopera idilicului jovial si a subtilitatii barbare. Cel care deschide seria povestirilor este comisul Ionita. observa N. “(George Calinescu) 7 .Manolescu.Astfel ca sarbatoarea sufeleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace:vinul ca materie si metafora dezleaga amintirile si pofta confesiunii. a facut tocmai prin asimilarea procesului evocativ intreg al istoriei saltul de care numai spiritele mari sunt in stare…”(G. povestitor si ascultator. concluza N. Ei traiesc la modul Canaanului. in fond ele inventeaza”. ganganiile. pentru ca mai apoi. bazat pe repetarea “inclinarii traditionale cu ulcica de vin”. animala si morala a vorbirii prin graiul sau. ca orice adevarat fluviu. fara a introduce comentarii sonice propii…(…) Sadoveanu a fost cetateanul fara pereche in cea mai simpla arta si in cea mai rafinata.(George Calinescu). un spatiu magic care-l protejeaza.Astfel hanul devine un spatiu al ceremonialului mesei in comun. ostasii. Eroii nu povestesc spre a-si usura sufletul.Sadoveanu. in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se vad(…)Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. “Sadoveanu nu scrie despre o lume . suferintele. pasarile cerului. lucratori cu bratele”(N. care cel mult dubleaza si tripleaza. creeand astfel emulatia. baltile. si ceilalti sa se straduiasca sa relateze povestiri mai interesante si mai grozave. care joaca un rol mai mare decat memoria. ospatand numai cu carne fripta si band vin. da impresia unei mari mutenii si a unei placiditati de fluviu lent. insa dupa o randuiala care cere initiere. Ceremonialul e ritualic. literatura lui M. Manolescu. pastorii. lucratori cu bratele. codrii. scrierea e un fel de Decameron in care cativa obisnuiti ai unui han spun anecdote . parand pentru cei ingusti absorbit de vremurile cronicarilor. Personajele se prefac a-si aminti.”Esentiala este starea de fericire materiala infaptuita de oaspeti.Calinescu). becisnica. norodul. mistretii. Tot acesta remarca si ca. saraci. suspinele si razvratirile asupritilor si. in ciuda cantitatii ei enorme si a aparentei ei verbalitati. ci pentru a se sustrage vietii si mortii..asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. in sine foarte indiferente. albinele. creand in jurul omului.

si astfel pleaca la imparatie. Itr-adevar. 8 . spunand ca. ultima. devenind pe zi ce trece mai frumoasa si mai tanara. Al cincilea capitol. pentru ca acesta sa-I fure toti banii. “Balaurul”. daca nu ii este rezolvat cazul. este a lui Damian Cristisor. ea se transforma intr-un balaur. ce e obligata de tatal sau sa-l ademeneasca. “Cealalta Ancuta”. A saptea povestire. insa caruia ii mureau sotiile. Comisul Ionita voia sa-I fie facuta dreptate. “Fantana dintre plopi”.”Iapa lui Voda” are ca narator pe comisul Ionita ce povesteste o intamplare hazlie avandu-l ca antagonist pe Voda Mihalache Sturza ce calatorea deghizat prin tara. cuprinde o poveste de dragoste a acestuia cu o tigancusa. casatorit de multe ori. In cea de-a treia povestire din “Hanu Ancutei”. el este atras si in lupta sa de a scapa. duduca Varvana. depre trenuri. la realizarea careia contribuie si Ancuta de demult. urmatorul capitol prezinta istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau. intre Todita Catana si o fata de boier. mancarurile si bauturile lor. cu ajutorul haiducului Vasile cel Mare. Naratorul este parintele Gherman. Acestea provoaca diferite reactii in randul ascultatorilor. printr-o diversiune creata cu ajutorul Ancutei.3. iar boierul se arata mai stors de vlaga. evoca prin intermediul mesterului Ienache o alta poveste de dragoste. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constandin Motoc si prezinta viata acestuia. narate de capitanul Neculai Isac. Rezumat “Hanu Ancutei” se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continuate in cele noua capitole. pentru ca I-a furat sotia. care-I taia mereu din ocina parinteasca. Primul capitol. insa cand Irinuta si iubitul sau sunt inconjurati. Informatii asupra continutul textului 3. Tinerii reusesc sa-l pacaleasca pe tatal fetei. pacalind pe Todita Catana. descoperind astfel ca-l insela cu un anume Alixandrel Vuza. Boierul se enrveaza cumplit si ordona ca Alixandrel sa fie capturat. mai precis o intamplare in care el reuseste sa se razbune pe boierul Raducan Chioru. si pe jupan Costea. si astfel isi pot continua linistiti povestea de iubire. narator este mos Leonte zodierul ce reda o intamplare din tinereatea lui cand a vazut un balaur. adica un vecin de-al sau. Intr-o zi el vine la tatal lui Leonte pentru a-I fi dezlegat destinul. Nastasa Bolomir. ce ii cauta pe toate drumurile. insa. “Haralambie”.”Negustor lipscan”. atunci il va pofti pe stapanul tarii sa-I pupe iapa nu departe de coada. seful arnautilor.1. lucru ce I-l spune lui Voda-deghizat. Povestea infatiseaza istoria unui boier. una cu final fericit de data aceasta. omorandu-l apoi pe Bolomir. tatal sau fiind chiar Haralambie. ce cuprinde informatii asupra invenctiilor nemetsti. sa fie pedepsit. el isi pierde un ochi.

“Istorisirea Zahariei Fantanaru”. tatal nu e de acord. astfel el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor. batrana prezentata in capitolul anterior. Ei se ascund in coliba pregatita pentru Voda in padure. fiica acestuia. Istorisirea cuprinde iar o poveste de dragoste.“Orb sarac” este povestirea unui om orb. 9 . continuata de lita Salomia. de a crea o fantama in mijlocul unei paduri pentru ca Voda. cuprinde de fapt o poveste spusa de Zaharia Fantanaru. se indragosteste de Ilies Ursachi. si ies afara cand domnitorul apare si ii povestesc despre impotrivirea tatalui ei. iar. Acest capitol cuprinde si o versiune a “Mioritei” intonata de acesta. insa. ce este relatata de acesta si de batrana ce are grija de el. ea incepand cu dorinta unui boier de la Pastraveni. Aglaita. Ultimul capitol. dupa sfatul lui Zaharia Fantanaru. cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si adape caii.

povesteste. necreditabil. calugarul Gherman. Intr-o atmosfera totala de voiosie. Constantin Motoc evoca un “judet al sarmanilor”. personajul principal al acestei povestiri. mos Ienache coropcarul. dar si colportor. un orb sarac. spune o povestecu un vestit talhar. devenit un suprapersonaj prin valorile simbolice dobandite. in vertejul timpului. narator-personaj.2. o imensa experienta de viata ce-l face atotstiutor. cu “zile line de toamna”. invaluind in mister multe detalii ale naratiunii. era alcatuit din niste “ziduri groase de ici pana colo. prin prezenta in text a doi naratori. in fine. Zaharia Fantanaru si Lita Salomia. cu o prezenta extrem de discreta in discurs. in calitate de narator-personaj. si niste porti ferecate cum n-am mai vazut de zilele mele”. a carei “dublura” perfecta este hangita din timpul povestirii. mare distribuitor de zodii si de roluri. necreditabil. despre calatoriile sale prin Europa. ce constituie principalul motiv pentru destainuire. In prima povestire se evidentiza comisul Ionita. in “Fantana dintre plopi”. de “buna-voire” intre oameni. cu pace in tara. Haralambie. narator-martor. si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. o poveste nefericita de dragoste din tinerete. narator-martor. povesteste o hazlie intamplare cu “iapa lui Voda”. planurile narative se complica. ci si pe acelea din sufletele indragostitilor. petrecute demult în ţara Moldovei. un punct de refugiu. din vremurile infricosatoare. capitanul Isac. Acestuia i se alcatuieste un portret memorabil:”Statea stalp acolo. fiind el insusi eroul povestirii. situati in doua planuri temporale. narator-personaj. sosit mai tarziu in spatiul narativ. vorbeste despre “cealalta Ancuta”. narator-martor. Hanul insusi este. in a noua povestire. necreditabil. Dupa acest cadru creat de un narator principal. la hotarul dintre cele doua laturi ale sale. relateaza legenda margaritarului si o calatorie initiatica prin tarile rasaritului. de izolare: “nu era han. naratorul-personaj descoperind cu bagheta lui magica nu numai izvoarele din adancuri. vorbeste despre un balaur groaznic. un razes strein. in timpul fabulei si timpul discursului. dar este şi un personaj permanent al întregului volum „Hanu-Ancuţei”. jupan Damian. discursul narativ este preluat pe rand de personaje care isi asuma scenarii succesive. abstract. deoarece el este prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească întâmplări extraordinare. Portretul denota. apar pe rand. sub dirijarea discreta a lui mos Leonte. povestitori care isi rosteau povestea vietii si se retrageau apoi in spatiul nedeslusit din care se ivisera: Ionita comisul. in acele zile grase si vesele. evoca. care mie imi era drag foarte. realizând unitatea acestuia. Personaje Hanul-cetate. adevarat maestru de ceremonii. un negustor lipscan. se oprea”viersul lautarilor si porneau povestile”.3. din umbra cotloanelor hanului. real si mitic. mos Leonte. avand o adevarata pasiune pentru a spune povesti:”Era 10 .-era cetate”. tot un personaj-narator. motivul fundamental al operei sadoveniene. prin evocarea semnelor adanci ale varstei.

Calul acesta de poveste este de fapt. cu fata uscata si adanc brazdata. El însuşi afirmă atunci când este întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă. Prin acest portret fizic realizat prin intermediul caracterizarii directe. adoptand. Calugarul Gherman.om nalt. relevand mai intai de unde vine(“Noi. dezvaluindu-si abia mai tarziu identitatea. nici nu-mi pasa. sub stancile Ceahlaului…”). eu incalic si pornesc in lumea mea…Roibul meu ii totdeauna gata. numita ”Haralambie”. cu saua pe el… Cal ca mine n-are nimeni… Inalic. după ce a fost pe la multe divanuri de judecată. dumnealui. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate…”. temporal vorbind. pe nesimtite. cu un comportament specific. Personajul vine din alt timp. marturisind ca se indreapta catre targul Iesilor. el indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorisire vrednica de ascultat. Pe parcursul intregii carti. nestanjenita de granite. ca un simbol al statorniciei preluat din vremuri imemoriale. <<Cealalta Ancuta>> il ajuta pe Todita Catana sa rapeasca o fiica de boier.”Dar el nu pleaca nicaieri. cu oala in man. se situeaza.O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este dorinţa de dreptate şi de adevăr. o proiectie directa in spatiului fabulos romanesc. unde are de indeplinit o treaba de la schit. comisul adună şi aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la părintele său. nu există să.Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura legendei. este chiar calul din poveste. iar eroul din <<Orb sarac>> povesteste cum a ajuns la han Duca-Voda.demnitatea. de fapt. vatav de 11 . aflat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a personajului. asprimea firii si destinul zbuciumat al acestuia. curajul. Razesul insusi se defineste ca un personaj-narator. carunt. dupa ce fusese mazilit. tactica amanarii. naratorul-personaj al urmatoarei povestiri. Această comparaţie populară arată dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au colţi lungi şi ascuţiţi”. Hotărât. imi plesnesc caciula pe o ureche si ma duc. intr-o lume cand deplasarea intre imparatii era usoara. de “siac sur”. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. aici. bună dispoziţia. Inteligent şi curajos. inainte de a manca tipsia cu jar. nu apeleze. are o istorie ciudata. Calul sau era “de mirare”. Sadoveanu sugereaza hotararea. dor şi ospitalitatea. însetat după dreptate ca cerbul după apă de izvor. Ionita comisul. intrat in actiune numai cand I se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al povestilor:”Eu aici is trecator…cuvanta. Cinstit şi corect. “Era calul din poveste. plăcerea de a asculta şi a spune poveşti nemaiauzite. răzeşul nu se dă înlături să lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi adevăr. Se poate remarca usor ca el are o rafinata strategie narativa. Tot comisul promite sa spuna o intamplare <<infricosata>>. Numai pielea si ciolanele!”. un mijloc de deplasare. Praintele inchina ulcica de vin pentru badea Gheorghita. in timpul fabulos parca al povestii. dascălul Ioan. In jurul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei. acolo sus. cinstea. ca ultimă soluţie la judecata lui Vodă. simţul umorului. Intamplarea comisului Ionita se petrece la han pe vremea lui Mihai Voda Sturza.este un personaj necreditabil.

Satana atata treaba avea. Este un om 12 . Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsug si se mananca pe saturate. Ancutei. Dupa aceste popasuri de subtila retorica. indragostit de “o biata fata din satra”. seful arnautilor. Atitudinea narativa discreta a acestuia face ca fabulosul povestirii sa fie mentinut pana ce aceasta e spusa in totalitate. astfel fiind nevoit sa intrerupa. al carei narator este mesterul Ienache copcarul. eroul povestirii sale. povestea si sa-si scruture luleaua. cu nas vulturesc si sprancene intunecoase. cu douazeci de ani in urma a vazut un balaur. “Judet al sarmanilor” are ca narator pe Constantin Motoc. In actiunea concentrala si tensionata. In acest episod apar personajele povestirii:Todirita Catana. negustor de lucruri fine. pentru ca. confirmadu-se imaginea sadoveniana de Eden situat intr-un taram atemporal. insa prezentarea mai amanuntita a personajului o face comisul Ionita.carausi. sa I-o infunde. timpul istoriei si timpul naratiunii. apoi si-a lepadat pe o laita pistoalele si iataganul…”. Costea Caruntu. In planul narativ general al povestirii este realizat portretul acestuia. comunicand in final ca “de dracusorul cel balan nu s-a mai auzit nimic.El adreseaza laude ceremoniale si lui mos Leonte. cu care incearca sa fuga in lume. personaj-narator al unei povesti de dragoste pline de farmec si de neprevazut. naratorul gaseste timp sa alcatuiasca si potrete semnificative:”Ancuta de altadata era muiere frumoasa. “Fantana dintre plopi” contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac. devenind apoi haiduc de codru si lovind conace boieresti. din cand in cand. dar si el il orienteaza catre supozitie si mister. ca si aceasta de-acum. El se recomanda”Neculai Isac de la Balabanesti. de si ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu”. a fost mai intai “arnaut domnesc”. Potretul fizic al acestuia este realizat de catre naratorul principal. “Cealalta Ancuta” evoca o poveste de dragoste din vremuri apuse.care. Singurul care cunoaste adevarul este chiar mos Leonte. un cioban. cand ii anunta sosirea:”Obrazu-I smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita. ce realizeaza o paralela intre Ancuta de demult si cea din timpul firului epic. din tinutul Tutovei”.Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din timpul povestilor de la han. arata inca frumuseta si barbatie. de <<capatatio benevolentiae>>. de “bucurii de fata mare”. razes”nebun si nemernic” indragostit de o fata de boier. observa el cu ironie. Singurul defect al acestuia este acela de a trage din tutun. radvanul Varvarei. ce venea dintr-un tinut indepartat. povestirea intra pe fagasul firesc. lasand sa se inteleaga ca acel fioros Haralabie este tatal sau. Cata la el cu ochii mari si-I luceau intre ei doua faclii mititele. naratorul este mos Leonte zodierul. iar apropierea lor conexeaza cele doua praguri temporale ale povestirii. mare mester la construirea fantanilor. care evoca momente ale prieteniei si ale peregrinarii din tinerete. si nimene nu l-a mai vazut niciodata”. pentru “mos Ienachi coropcarul”. pentru bunatatea vinului. Gherman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor. Haralambie. Povestea lui o reda cu nostalgie. Razasul s-a uitat lung la dansa. drumurile de negos si chiar pe oameni simpli. care se pricepe ca nimeni altul la zodii. o copie perfecta. si abia intr-un al treilea plan narativ se pune in miscare povestirea capitanului Neculai Isac. care este “un om sagalnic”. lui mos Zaharia Fantanarul. In a treia povestire din “Hanu-Ancutei”. duduca Varvara.

lipsit de darul vederii. El este un personaj cu adanca vocatie religioasa. Aglaita. caruia ii furase sotia.” Ritualul apropierii de foc este precedat de o anumita ritmica a gesturilor:”si de sub cojocel. venit la vanatoare. facilitand intreaga actiune.” Orbul. aici insa cersator.Acesta le vorbeste celor prezenti de descoperirile atata de ingenioase ale occidentalilor.alesul inimii ei. Barba-I era astamparata si rotunjita de foarfece. iar cojocelul il tinea numai pe umeri. ii atarna cimpoiul. stiind sa cante din cimpoi si detine taina sunetelor. El joaca rolul de intermediar al povestirii. Damian Cristisor. povestea celor doi indragostiti. Zaharia Fantanarul este naratorul ce incheie sirul povestirilor. Inainte ca acesta sa-o inceapa. cu capul putin inaltat si parand a asculta cu mare luare-aminte zvoana si glasurile de la focul nostru”. lita Salomia incepe alta. potrivit astrelor. cand mosneagul pasi cu mainile intinse spre noi. folosind o bagheta magica. omul ceva mai indarat.sarac. pentru ca cei doi provin din zonele de munte:”Baba purta broboada de stergar alb. orbul se opri. 13 . cu o istorie intortocheata. El se opri si lumina ii batea obrazul neclintit impresurat de barba alba. un destin favorabil. Vocatia lui Zaharia era aceea ed a descoperi izvoare. acesta avand o aventura a cunoasterii.” Faptul ca este infirm. initial nu e primit in spatiul povestii:”Baba. Hainele lor. din moment ce misterul vederii I-a fost stins de o putere divina.fiica bboierului. Personajele episodice sunt boierul Dimachi Marza de la Pastraveni. Femeia venea inainte. caruia mos Leonte ii stabileste. ale orbului si ale litei Salomia. rememorarea acesteia fiind alt motiv narativ pe care personajul narator si-l asuma. cares unt disperati ca “mazalul” Ilier Ursachi nu e dorit de tatal fetei. este o consecinta a unei intamplari din trecut. de data aceasta batrani:”O baba s-un mosneag iesira catre lumina dinspre carale lipscanului. cu rol de liant istoric de dragoste. marele cantaret al maniei lui “Ahil Peleianul”. Povestirea “Orb sarac” are de fapt doi naratori. radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit”. cel care descopera sensul intamplarilor ascunse si aduce in fata lui Voda. Voda. “Negustor Lipscan” are de data asta ca povestitor “un barbat barbos cu caciula si cu giubea. un personaj colectiv reprezntat de armata lui Voda. personaj emblematic. sunt simple. Ce-a dea saptea povestire. In povestirea sa apar personajele episodice: boierul Raducan Chioru. incepand cu Homer. cu clontul spre pamant… Cand se simti aproape. numai ca baba mai facu cativa pasi catre foc. cu o lunga traditie in literatura. deci Zaharia este un personaj-intrument. contrastand puternic cu tinuta de oras. de la subsuoara stanga. integrandu-se pe rand in comunitati diferite. om umblat pe drumuri negustoresti. se arata suparata fara pricina. sotia sa si haiducul Vasile cel Mare ce reuseste sa razbune faptele crude ale boierului asupra bietului om. compensat insa cu “destula intelepciune” si cu darul muzicii al lui Orfeu. Ilies Ursachi.care adusese pe cersator.

”oamenii spuneau ca au vazut balaur negru de nouri” si “imparatul Alb si-a ridicat muscalii impotriva limbilor pagane”.3. unde eroii sunt regi. vinul de deserta in ulcele si la focuri se frigeau hartane de vitei si de berbeci. Ancuta trece zambitoare printre meseni. toate referintele sunt ambigue: “in acel an au cazut de Santilie ploi napraznice”. Avea niste ziduri groase de ici pana colo si niste porti ferecate cum n-am mai vazut in zilele mele”.asupra unei lumi compuse in fapt din oameni simpli. Hanul Ancutei este un loc destinat exclusiv petrecerilor si povestilor. Elemente de limbaj (valoare artistica) O data cu “Hanu-Ancutei”.iar din literatura universala cu “Decameronul” lui Boccacio sau “Povestile de la Canterberry” ale lui Chaucer. Toti au nostalgia vremii trecute:”Intr-adevar. iar vremea petrecerilor si a povestilor incepuse.” Pe parcursul intregii carti. viziri. lumea taranilor oropsiti din povestiri ramane in urma.3. becisnica. povestitorii isi declara participarea la ele. “Sadoveanu sau utopia cartii”). in vremea veche s-au intamplat lucruri care astazi nu se mai vad(…) Acum nici nu mai sunt oamenii care au fost… Acuma traieste o lume noua. “Sadoveanu transfera mancarea. “Cetate”. apoi iau cuvantul altii care promit sa istoriseasca ceva din “vremea adevarata”. Ni se vorbeste in “Hanu Ancutei” despre “o vreme a petrecerilor si a povestilor” intr-o toamna rodnica.”porti ferecate” sunt tot atatea sugestii ale unui spatiu inchis. ce aduce ceva din atmosfera “Sindipei” si a ciclurilor arabe. el ii indeamna pe noii veniti sa bea si sa manance si sa spuna o istorioara vrednica de ascultat. “accentul cade pe puterea de fabulatie. comisul Ionita spune o poveste hazlie(“Iapa lui Voda”) pentru a destinde atmosfera. pentru a face loc unei lumi deosebite. cand taberele nu mai ispraveau. Locul inspira. saraci. Personajele se fac a-si aminti. bautura si petrecerea intru poveste-cu ceremonia lor cu tot.”Povestile de la Bradu Stramb”. Hanul se trezeste la viata dupa apusul soarelui. Este un timp mitic. Chiar daca ni se creeaza impresia ca povestitorii rememoreaza faptele traite. negustori bogati. lucratori cu bratele”(N. Primul. de fapt.de asemenea. care joaca un rol mai mare decat memoria. filozofi. capata o noua viata amintirile si intamplarile trecutului. legendar. iar unele au loc chiar la han. siguranta:”…hanul acela al Ancutei nu era han. califi. oameni care prin natura statutului lor social duc o existenta confortabila si traiesc intr-o continua delectare. Plasarea in timp si spatiu uzeaza de clisee a istorisirii populare. Manolescu.”(Nicolae Manolescu) 14 .”ziduri”. Caracterul operei de competitie de povesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-“Divanul persian”. Timpul este ideal: era pace in tara si recolte bogate. Desi intamplarile sunt situate cat mai departe in timp. in fond ele inventeaza. cand la lumina focului. In acest ceremonial al povestirii. comisul Ionita are rolul de a intretine buna dispozitie. ritualul mancarii si al bauturii reprezinta o treapta necesara. in care era “pace in tara si intre oameni buna invoire”. era cetate. impartindu-le bucate si vin.

Caci e-un fel de lesie amara”. aparitia balaurului este prezentata grandios. adica prezwentarea si reprezentarea. istoriseste chiar povestea vietii lui.nu din primitivism. Rapsodul Constantin foloseste in “Orb sarac” predominant discursul narativ. starnind astfel din partea ascultatorilor reactii diferite. Cine n-a gustat. faptele succezandu-se intr-o ordine fireasca. “Judet al sarmanilor” isi aduce si el aportul la gradul de unicitate al intregului volum. Povestirea negustorului lipscan pune fata in fata doua moduri distincte de viata. Procedeele narative lipsesc din povestirea acestuia. noul-venit. 15 . capitol. de exemplu. cat lumea asta. Reprezntarea in acest capitol este aproape vital: dialogul dintre cei doi indragostiti trebuia neaparat reprodus. astfel finalul tragic are un efect mai mare asupra ascultatorilor) si a paralelismului (realizat intre scenele in cares unt prezente personaje ca basa Gheorghe si Voda). el da importanta diegezei si actiunii. sa capteze atentia si curiozitatea cititorului. Cuprins de atmosfera generata de Neculai Isac. si aici sunt alternate cu maiestrie. Ascultatorii resping “draciile nemtesti”-in fond aspecte ale unei societati civilizate. oameni buni.insa pentru prima oara putem obesrva ca procedeu folosirea gradatiei(ce apare prin simpla citire a textului. altceva n-am mai vazut nimica. de dragoste(“Fantana dintre plopi”. Autorul asigura aceste lucruri prin fraza de incheiere a acestui capitol: “S-acuma sa mai primim vin in ulcele si sa incep alta istorie pe care demult vroiam sa v-o spun. In cazul povestirii lui mos Leonte. “Celalata Ancuta” este constituita dintr-o poveste ampla. Ambiguitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor. le povesteste despre “fantana dintre plopi”. Un aspect al prezentei procedeelor narative este chiar faptul ca naratorul este unul necreditabil. Prezentarea este cea care domina in acest caz. faradecat mare iarmaroc.de haiducie(“Haralambie”. avand o exprienta minima cu oamenii si cu discutiile. si tehnici subtile de a mentine treaz interesul ascultatorilor si de a crea o atmosfera de mister. dar de aceasta data cu un final fericit.”Cealalta Ancuta”. ci avand un alt mod de a percepe lucrurile:”-Apoi.”Istorisirea Zahariei Fantanarul”. dialogul aparand numai in fragmentul in care Ienache si Toderita merg pe acelasi drum.”. Capitolul “Iapa lui Voda” are cel mai greu rol din acest volum si anume sa initieze urmatoarele opt povestiri. neglijand discursul naratologic. el fiind primul narator necreditabil din “Hanu Ancutei” deoarece cauza plasarii coropcarului in jurul lui Toderita Catana in momentele-cheie fiind pusa pe seama omisiunii de informatii. asemenea bautura sa nu fie cu parere de rau. el nu divulga anumite fapte sau detalii. Pe parcursul lecturii remarcam bogate referiri la superstitii si credinte populare. Neculai Isac. bazandu-se pe istoric.”Judet al sarmanilor”). spre deosebire de celelalte . ce nu dezvaluie tot ce stie despre intamplarile relatate. acolo la Lipsc. Mare iarmaroc. imbinand cu maiestrie cuvintele. nu contine caracterizarea naratorului. o varianta a Mioritei (“Orb sarac”). si comedii si muzici si nemtaria pamantului band bere. Calugarul Gherman in “Haralambie”.Povestirile se pot imparti astfel: comice(“Iapa lui Voda”).”Balaurul”). Ienache coropcarul istoriseste si el tot o poveste tragica de iubire. Procedeele narative.

„o asteptam” etc. domnilor”. Toate personajele imprumuta acest limbaj (inclusiv Sadoveanu). Intre limbajul personajului si cel al autorului nu este nici o diferenta adancirea ideii de arhetip. ca loc al povestirii si al toamnei imbelsugate. Sadoveanu este un povestitor liric. „ne-am despartit”. ca timp privilegiat al povestirii.” (George Calinescu). ceremonios. este un volum de povestiri unificate de rama narativa a hanului. “<<Hanu Ancutei>>.Ultimul capitol si cel mai complex de atfel se numeste “Istorisirea Zahariei fantanarul”. „am pierdut”. „m-am imbracat”. chiar ritualic: ”stimate fete. de impletire a mai multor stiluri intr-acelasi spatiu ambivalent si intr-un timp neimportant ca durata. “cinstiti prieteni”. reflectiv care imbina oralitatea stilului popular cu eruditia livresca. „am venit”. Opera constituie un exemplu de arta narativa. Tot limbajul din nuvela este protocolar. un titlu ales ironic intrucat lita Salomia povesteste mai mult. considerata <<capedopera de rascruce>>(Nicolae Manolescu). ci important pentru ceea ce se petrece in el. Povestirea este la persoana intai „am umblat”. 16 .

Am mai observat si ca fiecare poveste este prezentata in doua planuri. Continuitatea aceasta a firului epic formeaza o opera unitata si totodata unica in literatura romana. desi sunt relatate fiecare intr-un capitol diferit. datorita originalitatii stilului lui Sadoveanu in arta povestirii. frumusetea povestilor se datoreaza in special hanului innascut al povestilor. idee pe care. ce desi pare putin “primitiva”.4. reusesind astfel sa creeze impresia unei Moldove prospere. Am remarcat cu placere faptul ca Sadoveanu se detaseaza adesea din postura de narator. Lumea creata de Sadoveanu este o lume legendara. aceste personaje-naratoare se pot clasifica in naratori evocatori(ce povestesc pur si simplu intamplarile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce presupun inscrierea relatarii intr-o conformitate cu planul operei. in acest caz am putut sesiza intriga in sufletele calatorilor sau bucuria. de trecerea timpului. Am remarcat ca acestea sunt facute fie prin introducerea unui personaj in scena. in a le trezi interesul. mai ales ca o afirmatie intamplatoare in sirul altora straneste curiozitatea ascultatorilor. care. comisul Ionita promite sa spuna ceva “cu mult mai minunat si mai infricosator”. 17 . devenind un fel de narator abstract fapt ce da unitatea operei si ii permite sa urmareasca astfel din “umbra” evolutia personajelor sale si sa ii lase pe altii sa ii ia locul. Toate acestea pentru ca pentru Sadoveanu modul “spunerii” este foarte important si este baza in atragerea celor din jurul in a o asculta. un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe pahare de vin si de a impartasi o poveste celor aflati pentru a ii intriga sau doar a ii amuza. si a modului in care este istorisita intamplarea. prezentarile facute sunt legate intre ele. De exemplu. este deasupratuturor civilizatiilor europene. incearca Sadoveanu s-o sustina pe parcursul firului epic. opera “Hanu Ancutei” contine toate trasaturile caracteristice ale unei povestiri care niciodata nu a fost mai rafinata prin simplitatea ei. cel al …povestirii propriu-zise. dupa parerea mea. cele mai aprige argumente intalnindu-se in povestirea “Negustor lipscan”) deoarece acesti oameni sunt niste arhetipuri ce nu pot fi influentati sau schimbati de vreme. Foarte interesant este si fatul ca. Insa. Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa coreleze puternic si multiplu cele noua povestiri. in sine. iar faptele operei sunt puse in contradictie cu faptele altor martori. la randul lor. a unei civilizatii (adica ardelenii) superioare celei din Occident (in special a nemtilor. astfel rezultand o adevarata…ameteala). Parerea personala Dupa parerea mea.

18 .