Programul Capacităţi /Modul III – Cooperare bilaterală

Acronimul proiectului TWWU

Tipul proiectului bilateral
Ţara partenera Republica Coreea (Coreea de Sud)
Perioada de colaborare 2008-2009

Titlul complet al propunerii de proiect

Utilizarea ultrasunetelor
la tratarea si epurarea avansata a apelor
(Conform acordului de la Seoul, 3 Decembrie 2007: The advanced Treatment
of Water and Wastewater with Ultrasound).

Acronimul proiectului

TWWU

Partener din Romania:

Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice
si Izotopice ICSI, Rm.Valcea, Director de Proiect: CS I Dr. David Elena.

Partener din R. Corea:

Departamentul de Inginerie Civila, Mediu si Arhitectura, Universitatea
din Corea, Seoul, Coordonator: Prof. Univ. Dr. Khim Jeehyeong.

Durata contractului:

1 an şi 4 luni (2008-2009)

Obiectivul general al proiectului

Scopul principal este acela de a exploata contactele între cele două echipe
de cercetare in vederea consolidării de noi colaborări care să conducă la
dezvoltarea potenţialului de inovare şi obţinerea de sinergii productive în
beneficiul reciproc al părţilor

1
Obiective specifice si posibile avantaje ale proiectului:
Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt urmatoarele:
-intalniri bianuale, workshopuri, seminarii legate de tratarea/epurarea apelor
-publicarea de articole in diverse jurnale si participari la diverse conferinte
internationale
Contributiile acestui proiect sunt urmatoarele:
-realizarea unor legaturi intre diversele grupe de cercetare din cele doua tari
-extinderea cunostintelor legate de tehnicile ultraacustice
-imbunatatirea cunostintelor din acest domeniu pentru tinerii cercetatori in vederea
dezvoltari de tehnici de oxidare avansata utilizand ultrasunele in instalatiile de
tratare/epurare a apelor.

Obiectivele fazelor de executie:

Faza I 2008:
• Intalniri bilarerale: 5-11 Iunie, prima intalnire anuala, Institutul National de
Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI,
Rm.Valcea; 2-9 Noiembrie, Departamentul de Inginerie Civila, Mediu si
Arhitectura, Universitatea din Corea, Seoul, Coreea
• Seminar tematic: 28 Octombrie- 02 Noiembrie 2008, Institutul National de
Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI-
Rm.Valcea.
• Participari la conferinte si publicarea de articole

Faza II 2009:
• Intalniri bilarerale: 8-17 Julie, Departamentul de Inginerie Civila, Mediu si
Arhitectura, Universitatea din Corea, Seoul, Coreea; 28 Octombrie, Institutul
National de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice
ICSI, Rm.Valcea
• Seminar tematic: 27-31 Octombrie, Institutul National de Cercetare-Dezvolare
pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI-Rm.Valcea.
• Participari la conferinte si publicarea de articole

2
 Rezumatul etapei finale
Scopul principal este acela de a exploata contactelecele două echipe de
cercetare din Romania si Republica Coreea în vederea stabilirii si consolidării de noi
colaborări care să conducă la dezvoltarea potenţialului de inovare şi obţinerea de
sinergii productive în beneficiul reciproc al părţilor.
Ultrasunetele in tehnologiile de mediu: tratarea si epurarea avansata a apelor
este unul din cele mai importante domenii de cercetare in ambele tari, Romania si
Coreea. Oxidarea conventionala bazata pe procedee chimice si biologice s-a
dovedit a fi insuficienta la tratarea diferitor tipuri de poluanti. Un procedeu promitator
de tratare/epurare avansata este reprezentat de utilizarea ultrasunetelor, de obicei
cu lungime de unda mai mare de 20 kHz. Iradierea ultraacustica conduce la aparitia
fenomenului de cavitatie, degradand poluantii organici atat in interiorul cat si la
interfata acesteia. Ultrasunetele mai pot fi combinate cu alte procedee avansate de
oxidare avand un efect sinergetic.
Coordonatorii: Amandoua grupe de cercetatori au experienta in acest domeniu de
cercetare, implicandu-se in diverse proiecte de cercetare avand participari in diverse
jurnale de specialitate. Coordonatorii inteleg importanta cooperarii bilaterale
internationale, utilizand aceasta sansa in vederea intelegerii aprofundate a acestui
domeniu si intaririi colaborarii intre grupurile de cercetare ale ambelor tari. Mai mult
grupurile stiintifice dispun de tineri cercetatori cu experienta in domeniul ceea ce
constituie o resursa umana importanta in retelele internationale de excelenta.
Specificitatea proiectului: Scopul general al acestui proiect este schimbul de idei,
cunostinte si rezultate care implica acest domeniu bilateral de cercetare.
Coordonatorii au desfasurat cercetari stiintifice si cunosc diversele probleme tehnice
asociate prcedeelor sonochimice. Grupurile s-au intalnit bianual in ambele tari avand
workshopuri si purtand diverse discutii stiintifice si aplicative de specialitate.
Rezultatele colaborarii au fost diseminate la conferinte, in diverse jurnale, raporturi si
documente cu caracter tehnic.
Necesitatea proiectului: Diversele urme de poluanti toxici in ape: compusi
petrolieri, solventi, etc., reprezinta o amenintare pentru sanatatea umana.
Procedeele de oxidare avansata utilizand ultrasunete reprezinta o tehnica
promitatoare de indepartare a acestor compusi, ultrasunetele avand potentiale
aplicatii in tratarea namolurilor, a apelor freatice dar si la depoluarea solurilor. Acest
domeniu de cercetare a fost studiat de mai bine de cinci ani de specialiisti din
ambele colective de cercetare, avand drept rezultat publicarea de diverse articole si
raporturi cu caracter tehnic si stiintific. Este de asteptat un efect sinergetic ca urmare
a colaborarii celor doua colective. Ambele colective si-au manifestat pe parcursul
diverselor proiecte de cercetare interesul pentru aplicatiile ultrasunetelor in
procedelele de tratare a apelor. In ultima perioada de timp acest tip de aplicatie a
starnit din partea cercetatorilor un interes sporit. Ultrasunetele pot fi utilizate
individual sau in combinatie cu alt procedeu de oxidare avansata: ozonizare, H 2O2,
UV, etc.

3
Justificare: Numarul de specialisti specializati in aplicatii ale ultrasunetelor in
preblemele de mediu este mic. Totusi acest tip de aplicatie a demonstrat a fi
aplicabil in descompunerea unor poluanti toxici si are un efect sinergetic prin
combinare cu alt procedeu de oxidare avansata, lucru vizibil la diverse grupe de
cercetare din lume. Aceasta face ca sa fie necesar un numarul mai mare de intalniri
cu diverse grupe de cercetare ce au ca obiectiv de cercetare aplicatii ale
ultrasunetelor la tratarea/epurarea apelor.
Plan de implementare: Cele doua colective au convenit impreuna sa se
intalneasca bianual. Pe parcursul vizitelor au organizat workshopuri, seminarii,
intalniri tehnice, vizite cu caracter aplicativ, participari la conferinte. Acestea tipuri
de intalniri au avut drept scop stabilirea unor prioritati de cercetare referitoare la
utilizarea ultrasunetelor , ajutorul mutual, publicarea de articole, etc.
Valorificarea rezultatelor:
In afara de raporturile intocmite cu acazia intalnirilor, etapelor intermediare de sfarsit
de an si a raportului final, au mai fost un numar de __ participari la conferinte, __
articole, doua prelegeri sustinute in fata studentilor si specialistilor coreeni si romani
si nu in cele din urma a fost editata o carte tiparita la Editura Cartii de Stiinta, Cluj-
Napoca.

4
 Descriere stiintifica si tehnica, punerea in evidenta a rezultatelor

Sonochimia îşi are inceputul în anul 1927 cand W. T. Richards şi A. Loomis

au realizat un studiu despre efectele chimice ale sunetelor cu frecvenţă ridicată 1. În
literatura de specialitate termenul de sonochimie este utilizat atât pentru a descrie
efectele ultrasunetelor în reactii, dar şi în procesele chimice2. În România
menţionarea efectelor ultrasunetelor asupra reacţiilor chimice apare în 1967 în
cartea lui E. Bădarău şi M. Grumăzescu despre fizica şi tehnica ultrasunetelor3.
Ultrasunetele. În procesul de transmisie directă, sursa sonoră, voce sau alt
instrument tehnic, pune în mişcare particolele şi creează unde sonore 4. Dacă
frecvenţa lor depăşeşte limita superioară frecvenţelor audibile pentru omul ontologic
normal, adică 16 kHz, ele se numesc ultrasunete. În funcţie de vârstă, această limită
variază şi pâna la 18-20 de kHz la persoanele tinere.
Undele ultraacustice reprezintă o categorie de unde elastice care se transmit
longitudinal printrun mediu, lichid în cazul de faţă, sub forma de compresii, presiuni
pozitive şi rarefieri numite expansiuni sau presiuni negative. În sonochimie prezintă
importanţă ultrasunetele din banda 16 kHz-2MHz, cele din domeniul 5-10 MHz
prezentând importanţă în procesele de diagnosticare medicală. Frecvenţele
ultrasonice sunt mult mai scăzute decât frecvenţele de vibraţie a legăturilor dintre
atomii unei molecule, de aceea nu se poate vorbi de o interacţiune directă dintre
undele ultrasonice şi materie. Aceasta face ca procesele sonochimice să nu fie
rezultatul unor interacţiuni directe dintre ultrasunete şi specii chimice, ci efectul
acumulării de energie la vibraţia particulelor mediului prin care trece unda. La
frecvenţele menţionate anterior, o energie acustica suficientă (suficientă energie
acustică) poate fi generată la trecerea sunetului prin mediul lichid, (pentru a forma
cavitaţile acustice), fenomen ce stă la baza efectelor chimice5.
O undă acustică, Fig. 1, poate fi reprezentată ca o variaţie periodică a
presiunii, Pm, în jurul unei valori medii, Po, cu o viteză c comform formulei(1):
Pm=Po +Asin 2πct/λ (1)
Unde: λ este lungimea de undă, A amplitudinea şi t timpul.

1
W. T. Richards and A. Loomis, The chemical efects of high frequency sound waves: I. A preliminary
survey, J. Am. Chem. Soc. 49 (1927) 3086-3100.
2
T. J. Mason and D. Peters, Practical sonochemistry, The Horwood Publishing Colophon, London,
2001.
3
E. Bădarăuu şi M. Grumăzescu, Ultraacustica, fizică şi tehnică, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1967.
4
D. Stanomir, Iniţiere în electroacustică, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1971
5
L.H. Thompson and L.K. Doraiswamy, Sonochemistry: science and engineering, Ind. Eng. Chem.
Res., 38 (1999) 1215-1249.

5
 Figura 1. Transmiterea sunetului printrun mediu lichid.

La transmiterea sa printrun mediu, unda acustică pierde treptat din energia

iniţială, prin difuzie sau/şi absorbţie, suferind astfel o atenuare. Datorită atenuării
acest proces are implicaţii în tehnică, în practică fiind greu să se obţină ultrasunete
de intensităţi ridicate la depărtări prea mari de emiţător.
Cavitatea acustică. În general prin cavitaţie se înţelege fenomenul care constă
în ruperea unui lichid şi refacerea imediată a acestuia, sub acţiunea unor tensiuni
destul de mari sau a unor variaţii destul de rapide şi puternice de presiune. Situaţii
care pot da naştere unei cavităţi se întâlnesc: la acumulări locale de energie, ca de
exemplu fierberea sau iradierea laser, la mişcarea relativă a unui lichid în raport cu
un obstacol, la scurgerea lichidului prin duze, în ultimele doua situaţii se formează
cavitaţia hidraulică, precum şi cavitaţia acustică, în urma introducerii în masa
lichidului a unor unde acustice suficient de intense.
Dacă amplitudinea undei acustice este suficient de mare, în timpul rarefierii se
dezvoltă forţe capabile să rupă legăturile intermoleculare şi astfel se creează golurile
din lichid numite cavităţi sau bule. În timpul semiperioadei pozitive, din contră, se
dezvoltă presiuni în lichid, care duc la mărirea forţelor de coeziune producând
colapsul cavităţilor formate, fenomen cunoscut drept colaps cavitaţional. Trei etape
se întâlnesc la formarea cavităţilor acustice: nucleaţia, expansiunea şi colapsul,
ultimul este adesea foarte violent şi responsabil pentru fenomenele fizico-chimice
care au loc.
Calcule teoretice au indicat că pentru apa pură este necesară o energie extrem
de ridicată pentru a produce cavitaţia, dacă distanţa moleculară este de 10-8 cm
atunci presiunea negativă este necesar să fie de ordinul 105 atmosfere.
Dacă în calcule se ţine cont şi de faptul că în cavităţile acustice se găsesc
vaporii proveniţi de la evaporarea lichidului această valoare scade pâna la cel mult
103 atmosfere, în practică cavităţiile sunt produse la presiuni acustice mult mai
scăzute datorită unor puncte de slabă rezistenţă a lichidului, acolo unde există un
germene cavitaţional, o microbulă capabilă să se dezvolte ulterior.
O primă ipoteza privind originea acestor germeni se referă la existenţa unor
microbule, datorită gazelor dizolvate. Dacă înainte de aplicarea câmpului acustic
lichidul e degazat, fenomenul de apariţie al cavităţii are loc cu o oarecare dificultate.
O altă sursă pentru germenii cavitaţionali o constiutie radiaţiile ionizante, acestea se
produc datorită electronilor formaţi din ciocnirea particulelor de înaltă energie şi

6
moleculele lichidului. Electronii transferă energia cinetică moleculelor care,
schimbându-şi starea energetică, nu mai pot fi considerate ca o parte a lichidului şi
prin îngrămădiri în grupuri pot forma microcavităţi gazoase. Pentru a pune în
evidenţă această ipoteză, au fost executate experienţe la care s-au urmărit
determinarea apariţiei cavităţii în apa conţinută întrun vas înconjurat de un ecran de
plumb şi în altă situaţie cu vasul neecranat. Introducerea ecranului are ca efect
creşterea intensităţii pe care ultrasunetul trebuie să o aibă pentru apariţia cavităţii, în
timp ce înlăturarea ecranului face ca pragul cavităţii să revină la valoarea iniţială.
Micşorarea rezistenţei împotriva cavitaţiei a fost pusă în evidenţă şi prin introducerea
de particule solide fin divizate.
Cavitaţiile conţin vapori din lichidul în care se formează sau gaze dizolvate în
lichid. Însă nu toate cavităţiile formate colapsează. Putem clasifica cavitătile formate
întrun lichid sub acţiunea ultrasunetelor în trei categorii:
Cavităţi ce înglobează gaz sau vapori din lichid şi care cresc suficient de mari
pentru a părăsi sistemul, similar cu fierberea. Aceste cavităţi nu duc, de regulă, la
reacţii chimice.
Cavităţi stabile, care oscilează în timpul perioadelor de compresiune şi rarefiere
primind şi cedând vapori sau gaze, fără a se distruge. Aceste tipuri de cavităţi sunt
stabile, de regulă, mai multe cicluri compresiune-rarefiere. În anumite cazuri aceste
tipuri de cavitaţi sunt urmate de reacţii chimice.
Cavitaţi tranziente, instabile, care rareori durează mai mult de o perioadă şi care în
faza de compresiune suferă un colaps adiabatic violent. O cavitaţie de caţiva microni
dispare în mai puţin de 10-6 secunde, generând, local, presiuni ridicate şi temperaturi
înalte, care, împreună cu undele de şoc care acompaniază colapsul, sunt
considerate, în general, responsabile pentru efectele chimice produse.
Teorii asupra cavitaţiei. Efectele cavităţilor, pulsaţiile, în cazul cavităţilor stabile, sau
colapsul violent, la cavităţile tranziente, au efecte dramatice în solvent. Patru teorii
tratează efectul sonochimic al colapsului cavitaţional: teoria termică sau modelul
„hot-spot”6, teoria câmpurilor electrice 7,8,9,10, teoria formării microplasmei 11 şi teoria
condiţiilor supercritice 12.
Cea mai cunoscută şi acceptată este modelul „hot-spot”, conform acestei teorii
datorită violenţei colapsului cavitaţional se creează condiţii locale extreme:
temperaturi de 2000-5000 K şi presiuni de 1800-3000 atmosfere. Teoria „electrică”
presupune că pe perioada formării şi imploziei cavităţii apar enorme câmpuri
electrice care pot cauza ruperea legăturilor chimice şi formarea de radicali.Teoria
plasmei dezvoltată de Lepoint, sugerează că în momentul colapsului cavitaţional
este creeată o microplasmă puternic încărcată cu energie, sub formă de coronă. O
6
B. E. Noltingk and E. A. Neppiras, Cavitation produced by ultrasonics, Proc. Phys. Soc., 63B (1950)
208-218.
7
M. A. Margulis, Sonochemistry and cavitation, OPA (Amsterdam) B.V. Gordon and Breach Science
Publ., New York, 1995.
8
M. A. Margulis, Fundamental aspects of sonochemistry, Ultrasonics, 30, 3 (1992) 152-155.
9
M. A. Margulis, Sonochemistry and cavitation, Gordon and Breach, London, 1996.
10
M. A. Margulis, Fundamental problem of sonochemistry, Ultrasonics, 1, 2 (1994) S87-S90.
11
T. Lepoint, F. Mullie, What exactly is cavitation chemistry. Ultrason. Sonochem., 1 (1994) S13-S22.
12
I. Hua, R. H. Hochemer, M. R. Hoffman, Sonolytic hydrolzsis of p-nitrophenyl acetate: The role of
supracritical water., J. Phys. Chem. 99 (1995) . 2335-2342.

7
ultimă teorie sugerează ca la intrefaţa cavitate-lichid se îndeplinesc condiţiile
apariţiei apei supercritice, temperaturi de 650 K şi presiuni de 22 MPa.
Aceste teorii sunt legate de câte un model de reactivitate chimică:
descompunerea pirolitică, oxidarea prin radicali hidroxil, reacţii chimice în condiţiile
formării plasmei şi condiţiile de oxidare ale apei supercritice13.
Sonoluminiscenţa. Fenomenul de cavitaţie întrun lichid face să apară şi efecte
optice concretizate printro emisie slabă de lumină, vizibilă, denumită
sonoluminiscenţă14,15. Sonoluminiscenţa fiind asociată cavităţii acustice, parametrii
fizici care condiţionează apariţia fenomenului de cavitaţie influenţează şi producerea
acestui fenomen. Astfel frecvenţa şi intensitatea acustică a câmpului ultrasonic
influenţează intesitatea luminoasă în măsura în care aceşti factori acţionează
producerea cavitaţiei. În soluţii complet degazate, dificultăţiile care apar la
producerea fenomenului de cavitaţie se repercutează şi asupra sonoluminiscenţei.
Dacă însă aerul din soluţii este înlocuit cu gaze nobile, intensitatea luminoasă creşte
cu cât greutatea atomică a acestor gaze creşte. În schimb, prin dizolvarea
hidrogenului în soluţie se suprimă complet luminescenţa. Creşterea temperaturii
face ca fenomenul să scadă în intensitate linear, dispărând complet la o temperatură
a soluţiei de 60o-80o C. Sonoluminiscenţa manifestă şi o variaţie în timp suferind o
succesiune de dispariţii şi reapariţii, se admite că luminiscenţa este produsă de
cavitaţia de gaz, în timp ce extincţia sa are loc datorită cavitaţiei de vapori. Prin
schimbarea periodică a naturii cavitaţiei se produc apariţiile şi dispariţiile succesive
ale luminiscenţei.
Pentru explicarea modului de producere a sonoluminiscenţei s-au emis mai
multe teorii:
• Teoria microdescărcărilor electrice, aceasta admite că luminiscenţa
este rezultatul unor descărcări electrice microscopice care au loc în
interiorul cavitaţiei.
• Teoria chimică, presupune că luminiscenţa este rezultatul recombinării
radicalilor chimici care iau naştere în urma cavitaţiei. Aceasta implică
apariţia luminiscenţei după implozia bulei de cavitaţie. În plus,
existenţa în spectrul luminiscenţei a unor benzi corespunzătoare
radicalului OH, ca şi unele spectre continue ale H2O2, ar indica legătura
dintre aceste fenomene şi reacţiile chimice care au loc pe timpul
cavitaţiei.
• Teoria triboluminescenţei atribuie emisia luminii sfărâmării structurii
cvasicristaline a lichidului, acţiune care s-ar produce în urma
presiunilor locale mari care au loc în urma fenomenului de cavitaţie.
• Teoria termică sau modelul „hot-spot” care admite că luminiscenţa
provine din incandescenţa resturilor de gaze nedescompuse sau de
vapori aflate în interiorul bulelor de cavitaţie. Prin comprimare
adiabatică, aceste resturi sunt aduse la temperaturi foarte înalte
13
Y. G. Adewuyi, sonochemistry: environmental science and engineering aplications, Ind. Eng. Chem.
Res., 40 (2001) 4681-4715.
14
A. J. Walton and G. T. Reylnolds, Sonoluminescence, Adv. Phys. 33 (1984) 595-630.
15
M. Ashokkumar and F. Grieser, A comparasion between sonoluminescence intensity and the
temperature within cavitation bubbles, J. Am. Chem. Soc. 127 (2005) 5326-5327.

8
 devenind în acest mod incandescente şi emiţând lumină. Fenomenul,
constatat şi practic, are loc în faza finală a existenţei cavitaţiei. Teoria
permite şi explicarea intensificării luminescenţei în cazul gazelor
monoatomice. Acestea dispun de un exponent adiabatic mai ridicat
decât cel corespunzător gazelor poliatomice, ceea ce corespunde la o
încălzire mai pronunţată a gazului din cavitate, la aceeaşi schimbare
de volum.
Colapsul cavitaţional. Cercetările privind utilizarea ultrasunetelor în protecţia
mediului au căpătat o atenţie considerabilă, majoritatea investigaţilor au în vedere
efectele datorate condiţiilor extreme din timpul colapsului cavitaţional, care contribuie
la distrugerea poluanţilor chimici şi biologici din ape. Tehnologiile de oxidare avansata
indică faptul ca procedeele de tratare cu ultrasunete pot fi aplicate pentru
îndepărtarea poluanţilor din ape, dar, consumul ridicat de energie le fac neeconomice
sau nefezabile din punct de vedere tehnic, dacă sunt utilizate singure. Cele mai
avansate cercetări din domeniul sonochimiei mediului indică cuplarea procedeeelor
de degradare ultrasonică cu procese de tratare şi epurare cum ar fi electrochimia,
fotochimia sau agenţii oxidanţi şi catalitici 16, 17, 18.
În general, cele mai multe studii în domeniul sonochimiei mediului au adoptat
modelul „hot spot” pentru a explica rezultatele experimentale. Prin prisma acestei
teorii reacţiile sonochimice sunt eterogene iar procesele care au loc datorită speciilor
reactive şi caldurii formate au loc întrun „microreactor”, care înglobează trei zone:
cavitatea ultrasonică, interfaţa gaz-lichid şi lichidul din imediata apropiere a interfeţei
(figura 2) 19.

16
N. H. Ince, G. Tezcanli, R. K. Belen and İ. G. Apicyan, Ultrasound as a catalyzer of aqueous
reaction systems: the state of the art and environmental applications, Appl. Cat. B: Env., 29 (2001)
167-176.
17
T. J. Mason, Ultrasound in environmental protection, recent developments, Hamburg reports on
sanitary engineering, 35, 2002.
18
P. R. Gogate, Cavitation: an auxiliarz technique in wastewater treatment schemes, Adv. Env. Res.,
6 (2002) 335-358.
19
N. Serpone and P. Colarusso, Sonochemistry I. Effects of ultrasound on heterogenous chemical
reactions – a useful tool to generate radicals and to examine reaction mecanism, Res. Chem.
Intermed., 20 (1994) 635-679.

9
Figura 2. Zonele de reacţie şi produşii de reacţie din timpul fenomenului de cavitaţie

Reacţiile implică în primul rând radicalii liberi ce se gasesc în regiuniile

amintite anterior. În centrul cavităţii se formează radicali liberi şi specii în stare
excitată, datorită condiţiilor severe generate de colapsul cavitaţional şi se întâmplă
ca legăturile chimice să fie rupte şi/sau moleculele de apă, vapori sau gaze să
disocieze. Solventul şi/sau substratul suferă o rupere homolitică a legăturilor
producând specii reactive. Temperaturile şi presiunile foarte ridicate transferă
suficientă energie speciilor pentru a avea loc scindarea legăturilor chimice. Radicalii
generaţi reacţionează între ei formând noi molecule şi radicali sau difuzează în
masa de lichid servind mai departe ca oxidanţi. A doua zonă de reacţie este interfaţa
gaz-lichid care se formează în jurul cavităţii propriuzise, unde se estimează că se
ating la momentul imploziei cavităţii temperaturi în jurul valorii de 2000-3000 K.
Acest „înveliş” de solvent din jurul cavităţii propriuzise implică reacţii de combustie,
piroliză dar şi cele ale radicalilor liberi. Reacţiile de piroliză şi combustie sunt
predominante la interfaţă în soluţii concentrate, în timp ce pentru soluţii diluate
predomină reacţiile radicalilor liberi. La interfaţa cavitate-lichid diferite specii reactive
se acumulează făcând ca în această regiune, 200 nm grosime, să aibă loc
majoritatea proceselor de degradare, timpul de reacţie fiind mai scăzut de 2 µs. În
masa de soluţie un număr mic de radicali liberi produşi în interiorul cavităţii pot trece
şi reacţiona cu diverşii poluanţi. Frecvenţa influenţează numărul radicalilor OH care
intra în reacţie cu substratul, la frecvenţă joasă sunt mulţi radicali OH în cavitate,
datorită temperaturilor mai joase, ceea ce face să crească probabilitatea combinării
lor, la creşterea frecvenţei pulsaţia şi colapsul sunt mai ridicate, timpul care ar fi
necesar combinării lor scade, crescând probabilitatea ca radicalii hidroxil să ajungă
în mediul de reacţie, în cazul frecvenţelor foarte înalte durata de viaţă a cavităţii e
foarte scurtă astfel ca şi numărul de radicali hidroxil descreşte. În funcţie de

10
proprietăţile fizico-chimice şi concentraţie, poluanţii prezenţi în apă sunt degradaţi în
imediata apropiere a cavităţii20,21, 22, 23.
Reacţii sonochimice. Majoritatea reacţiilor sonochimice sunt indicate în
reacţiile (R1-R77). Formarea H şi OH sunt atribuite disocierii termice a vaporilor de
apă prezenţi în cavitatea sonochimica, (R1), sonoliza apei producând în acelaşi timp
apă oxigenată şi hidrogen, prin intermediul radicalilor hidroxil şi atomilor de
hidrogen, (R2-R7).
Prezenţa oxigenului îmbunătăţeşte activitatea sonochimică, dar nu este
esenţială în sonoliza apei, oxidarea şi/sau reducerea sonochimică putând avea loc
în prezenţa oricărui gaz. Gazele prezente influenţând reacţiile sonochimice în două
moduri: conductivitate termică, mai scăzută la gazele nobile şi prin procesul de
segregare, când datorită gradienţilor de presiune şi temperatură moleculele de gaz
mai uşoare sunt împinse spre interior iar cele grele spre exterior. Procesului de
segregare se supun şi vaporii de apă, astfel în situaţia în care cavitatea este
umplută cu molecule de xeon vaporii de apă sunt împinşi spre interior, în situaţia în
care gazul este heliu situaţia fiind inversă28, 27, 29. Pentru atmosfera de oxigen ne
întâlnim cu reactiile (R38-R49). Apa oxigenată apare şi în situaţiile unei atmosfere
inerte dar cu condiţia apariţiei radicalilor hidroxil. Prezenţa azotului implică apariţia
acidului azotic, azotos, etc., cât şi a oxizilor de azot. Prezenţa altor gaze cum ar fi
argonul, hidrogenul sau dioxidul de carbon sunt luate în considerare 5, 14, 46, 47, 48.

Reacţii specifice disocierii apei:

H2O → •H + •OH (R1) •
O+ •O → O2 (R10)
•
H + •H → H2 (R2) O2 + 2•H → H2O (R11)
•
H + O2 → HO2• (R3) •
H + •OH → H2O (R12)
HO2• + HO2• → H2O2 + O2 (R4) •
H + H2O2 → •OH + H2O (R13)
HO2• + HO2• → H2O + 3/2O2 (R5) •
H + H2O2 → HO2• + •H (R14)
HO2• + •H → H2O2 (R6) •
OH + H2O2 → HO2• + H2O (R15)
•
OH + •OH → H2O2 (R7) •
OH + H2→ H2O + •H (R16)
•
OH + •OH → H2O + •O (R8) H2O + •OH → •H + H2O2 (R17)
•
OH + HO2• → H2O + O2 (R9)
Reacţii specifice atmosferei de azot:
N2 → 2N• (R18) :NH + :NH→ N2 + H2 (R28)
N• + •OH → NO + •H (R19) N2 + •OH → N2O + •H (R29)
NO + •OH → HNO2 (R20) N2 + •O → N2O (R30)
NO + •OH → NO2 + •H (R21) N• + NO → N2 + •O (R31)
NO + •H → N• + •OH (R22) NO + NO → N2O + •O (R32)
2NO2 + H2O→ HNO2 + HNO3 (R23) N2O + •O → 2NO (R33)
NO2+•OH → HNO3 (R24) N2O → N2 + •O (R34)
NO + NO2→ N2O3 (R25) N + O2 → NO + •O (R35)
N2O3+ H2O→ 2HNO2 (R26) NO + •O → NO2 (R36)

20
P. R. Gogate and A. B. Panait, A review of imperative technologies for wastewater treatment II:
hybrid methods, Adv. Env. Res., 8 (2004) 553-597.
21
J. Lifka, B. Ondruschka and J. Hofmann, The use of ultrasound for the degradation of pollutants in
water, Eng. Life. Sci., 3, 6 (2003) 253-262.
22
Y. G. Adewuyi, Sonochemistry in environmental remediation. 1. Combinative end hybrid
sonochemical oxidation precesses for the treatment of polutants in water. Environ. Sci. Technol., 39,
10 (2005) 3409-3420.
23
Y. G. Adewuyi, Sonochemistry in environmental remediation. 2. Heterogenous Sonophotocatalztic
oxidation processes for the treatment of pollutants in water. Environ. Sci. Technol., 39, 22 (2005)
8557-8570.

11
 N• + •H → :NH (R27) 2NO + O2 → 2NO2 (R37)
Reacţii specifice atmosferei de oxigen:
O2→ 2•O (R38) •
O + H2O2 → •OH + HO2• (R44)
•
O + H2O→ 2•OH (R39) HO2• → •OH + •O (R45)
O2 + •O → O3 (R40) O3 + •O → 2O2 (R46)
• •
O2 + H → HO2 (R41) 2HO2• → H2O2 + O2 (R47)
• • •
O + H2 → OH + H (R42) 2•OH → H2O2 (R48)
• • •
O + HO2 → OH + O2 (R43) 2•OH → H2O + •O (R49)
Reacţii specifice atmosferei de argon:
•
OH + •H + M → H2O + M (R50) 2 HO2• → H2O2 + O2 (R58)
• •
2 OH → O + H2O (R51) HO2• + •H → H2O + •O (R59)
2•OH + M → H2O2 + M (R52) H2O + •O → 2•OH (R60)
• ∗
H + M → H2 + M (R53) Ar → Ar (R61)
• ∗ ∗
2 O + M → O2 + M (R54) Ar + H2O → H2O + Ar (R62)
•
O + H2O + M → H2O2 + M (R55) ∗
H2O → •OH + •H (R63)
O2 + •H + M → HO2• + M (R56) M – moleculă inertă,
•
OH + H2O2 → HO2• + H2O (R57) Ar∗ atom excitat de argon.
Reacţii specifice atmosferei de aer, similar ca în B şi C plus:
N2 +O2 → 2NO (R64) NO2+ NO3 → N2O5 (R67)
N2O + •O → 2NO (R65) N2O5 + H2O →½ HNO3 (R68)
NO2+ •O → NO3 (R66)
Reacţii specifice atmosferei de hidrogen:
H2 → 2•H (R69) H2 + •OH → H2O +•H (R70)
Reacţii specifice atmosferei de dioxid de carbon:
CO2 + •H → CO + •OH (R71) CO + •O → CO2 (R75)
•
CO2→ CO + O (R72) CO2 + •H → HCOO• (R76)
• •
2 H + O → H2O (R73) HCOO•+ •H →HCHO + •O (R77)
•
O + • O → O2 (R74)
În apă pură peroxidul de hidrogen se formează datorită radicalilor hidroxil
(R1-R17), gazele nobile influenţează acest proces, viteza de formare depinzând de
proprietăţiile fizico-chimice ale acestora24.
Prezenţa acidului azotic, format în timpul sonolizei (R23, R24, R68), a altor
acizi, substanţele organice dar şi pH-ul influenţează cantitatea de apă oxigenată
formată în timpul sonolizei 24,25,26. Determinarea apei oxigenate şi a radicalilor
hidroxil în cazul reacţiilor sonochimice se face utilizând dozimetrie Frike, dozimetrie
cu teriftalat, dozimetrie cu iod sau dozimetrie cu luminol 27, 28.

24
S. I. Nikitenko, L. Venault and Ph. Moisy, Scavenging of OH• radicals from H2O sonolysis with
nitrate ions, Ultrason. Sonochem., 11 (2004) 139-142.
25
Z. Jiang, C. Pétrier and T. D. Waite, Efect of pH on the ultrasonic degradation of ionoc aromatic
compounds in aqueos solution, Ultrason. Sonochem., 9 (2002) 163-168.
26
B. Yim, Y. Nagata and Y. Maeda, Sonolytic degradationof phtalic acid esters in aqueous solution.
Acceleration of hydrolysis bz sonochemical action, J. Phys. Chem. A, 106 (2004) 104-107.
27
Y. Iida, K. Zasui, T. Tuziuti and M. Sivakumar, Sonochemistry and its dosimetry, Microchem. J. 80,
2 (2005) 159-164.
28
C. Pétrier, M-F. Lamy, A. Francony, A. Benahcene and B. David, Sonochemical degradation of
phenol in dilute aqueous solution, J. Phys. Chem., 98 (1994) 10514-10520.

12
 Prezenţa azotului, conduce la formarea oxizilor şi acizilor săi, care au însă un
efect negativ asupra formării apei oxigenate şi indirect asupra degradării unor
poluanţi prin reacţia cu radicalii hidroxil (R 18-R 37) 29,30,31,32,33,34.
Prezenţa sau formarea ozonului (R 40) reprezintă un alt factor de care trebuie să se
ţină cont la epurarea apelor. Reacţia de descompunere a ozonului (R 46) barbotat
întrun sistem sonolitic, urmând cinetica unei reacţii aparente de ordinul întâi, s-a
demonstrat că are un efect pozitiv la transformarea speciilor chimice în cadrul
proceselor de oxidare avansată35.

Rezultatele fazei si realizarea obiectivelor:

1. Prima intalnire bianuala, Institutul National de Cercetare Dezvolare

pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI, Rm.Valcea

In anul 2008 si 2009 a avut loc o vizite ale cercetatorilor din Coreea de Sud in
cadrul proiectului bilateral intitulat Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si epurarea
avansata a apelor (The advanced Treatment of Water and Wastewater with
Ultrasound), realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii
Criogenice si Izotopice ICSI, Rm.Valcea si Departamentul de Inginerie Civila, Mediu
si Arhitectura, Universitatea din Corea.

Delegatia a fost alcatuita din dl. prof. Khim Jeehyeong (coordonatorul

proiectului din partea Coreei de Sud) si dl. drd. Cui Ming Can (student din R.P.
China).

Programul Vizitei:
5 iunie (Joi):
Ora 19.00; preluare delegati de la aeroport

29
B. Yim, Y. Yoo and Y. Maeda, Sonolysis of alkylophenols in aqueous solution with Fe II and Fe III,
Chemosphere, 50, 8 (2003) 1015-1023.
30
L. Venault, Ph. Moisy, S. I. Nikitenko and C. Madiac, Kinetics of nitrous acid formation in nitric acid
solutions under the effect of power ultrasound, Ultrason. Sonochem., 4 (1997) 195-204.
31
L. Venault, Ph. Moisy, P. Blanc and C. Madiac, Kinetics of hydrayinium nitrate decomposition in
nitric acid solutions under the effect of power ultrasound, Ultrason. Sonochem., 8 (2001) 359-366.
32
S. I. Nikitenko, Ph. Moisy and C. Madiac, Sonochemical oxidation of Np (V) in aqueous nitric
medium and sonochemical extraction of Np in two phase TBM-n-dodecane/NHO3/H2O system,
Radiochim. Acta, 86 (1999) 23-31.
33
Ph. Moisy, I. Bisel, F. Genvo, F. Rey-Guarez, L. Venault and P. Blanc, Preliminary results on the
effect of power ultrasound on nitrogen oxide and dioxide atmosphere in nitric acid solutions, Ultrason.
Sonochem., 8 (2001) 175-181.
34
S. I. Nikitenko, Ph. Moisy, L. Venault and C. Madiac, Kinetics of nitrous acid formation in in two
phase tri-n-butylphosphate-diluent/aqueous nitric acid extraction system under the effect of power
ultrasound, Ultrason. Sonochem., 7 (2000) 135-144.
35
L. K. Weavers and M. R. Hoffmann, sonolztic descomposition of ozone in aqueous solution, mass
transfer effects, Environ. Sci. Technol., 32 (1998) 3941-4947.

13
6 iunie (Vineri):
Ora 09.00; preluare delegati de la hotel,
Ora 10.00; masa rotunda, prezentare institut,
Ora 11.00; vizitarea institutului,
Sector CD:
-laboratoare chimie analitica
-laboratoare analiza gaze
-“camera albastra”
Pilot:
-laboratoare radioprotectia mediului
-pilot
ITA:
-instalatia productie apa saracita in deuteriu

7-8 iunie (Sambata –Duminica):

Vizite cu caracter social, cultural si turistic in zonele de interes de langa Rm, Valcea

9 iunie (Luni):
Ora 09.00; preluare delegati de la hotel,
Ora 10.00; masa rotunda, prezentare propuneri si seminar din partea delegatiei
din Coreea.

10 iunie (Marti):
Ora 09.00; preluare delegati de la hotel,
Ora 10.00; masa rotunda, prezentare propuneri si seminar din partea delegatiei
ICSI.

11 iunie (Miercuri):
Plecarea delegatiei la aeroport.

Prima etapa a vizitei a constat in prezentarea Institutul National de Cercetare-

Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI, Rm.Valcea, si s-a axat pe
doua directii: prezentarea institutului si a realizarilor sale si prezentarea colectivelor
de lucru.
Pe langa scurta introducere facuta de directorul de proiect referitoare la
istoricul institutului au fost indicate urmatoarele:
Principalele domenii de cercetare-dezvoltare si activitate tehnico-stiintifica:
tehnologii fizice si izotopice;
- procese si echipamente la temperaturi joase;
- analize de izotopi, gaze pure, amestecuri de gaze si elemente in solutii
apoase;
- separarea izotopilor hidrogenului;
- echipamente si tehnologii criogenice;
- metode de analiza;
- servicii de consultanta si productie.
Afilierile institutului:

14
 - Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare;
- Uniunea Generala a Industriasilor din Romania - UGIR-1903;
- Societatea Europeana de Fizica;
- Societatea Romana de Fizica;
- Institutul International pentru Frig de la Paris - Franta;
- Societatea Europeana pentru Analize de Risc;
- Asociatia Sudorilor din Romania;
- Camera de Comert si Industrie;
Cooperari interne:
- CNE - PROD si CNE - INVEST Cernavoda;
- Institutul de Fizica Chimie "I.G. Murgulescu", Bucuresti;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Moleculare, Cluj-Napoca;
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei", Bucuresti-
Magurele;
- S.C. OLTCHIM S.A. Rm. Valcea
- Universitatea din Pitesti;
- Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Cooperari externe:
- "Forschunszentrum" Karlsruhe, Germania - tehnologii de separare a izotopilor de hidrogen;
- Institutul Josef Stefan, Ljubljana, Slovenia - monitorizarea mediului si modelare folosind tehnici si
echipamente moderne;
- Institutul Vinca pentru Stiinte Ncleare, Belgrad, Serbia si Muntenegru - evaluarea experimentala a efectului
apei usoare asupra celulelor canceroase;
- Messer Griesheim GmbH, Austria - gaze pure si amestecuri de gaze;
- Institutul Metrologic "G. Colonnetti", Torino, Italia - producerea de deuteriu gazos pentru studiul punctului triplu
al temperaturii;
- Institutul International de Tehnica Frigului, Paris, Franta - echipamente criogenice si tehnologii;
- Centrul de Cercetari Nucleare SCK - CEN de la MOL, Belgia - testari de detritiare a apei si optimizarea
catalizatorului pentru schimbul de tritiu;
- Reteaua Universitara a Marii Negre - informatii stintifice si cooperare;
- ANALYTIC Jena GmbH - instrumente de analiza;
- Universitatea din Antwerp (U.I.A.), Departamentul de Chimie, Belgia - materiale de mediu;
- Institutul de Cercetari Nucleare, Dubna, Rusia - masuratori la temperaturi joase;
- Institutul "Science et de Genie des Materiaux et Procedes", Odeillo, Font-Romeu, Franta.

Vizitele au constat in prezentarea colectivelor cu membrii implicati in acest

proiect, asa cum era firesc, dupa care pe parcursul vizitei laboratoarelor au fost
prezentati cercetatorii institutului, dotarilor de care dispun si a realizarilor stiintifice,
in functie de ramurile de cercetare pe care le abordeaza.
Un punct aparte a fost vizitarea in anul 2009 a Centrului National de Hidrogen
si Pile de Combustie, investitiie de interes national in aria cercetariilor stiintifice.
In continuare vor fi prezentate cateva imagini realizate pe parcursul acestor
intalniri.

15
 Intalnirea cu colectivul proiectului Laboratorul de analize fizico-chimice

Laboratorul de analize cromatografice Laboratorul de analize gaze

Laboratorul de analize de mediu Pilotul de separare tritiu

16
Laboratorul de echipamente si tehnologii Instalatia de apa dedeuterata

Vizita la Centrului National de Aspecte de la Centrului National de

Hidrogen si Pile de Combustie 2009 Hidrogen si Pile de Combustie 2009

Partea coreeana a realizat diverse prezentari care a avut rolul de a familiariza

colectivul cu problemele legate de aplicarea ultrasunetelor in protectia mediului.
Prezentarea (anexata in extenso, lb. Eng.), a fost structurata in patru capitole:
elemente teoretice, aplicatii tehnice ale ultrasunetelor, colective internationale de
lucru si rezultate ale proiectelor proprii de lucru.
Discutiile care au urmat acestor expuneri au definit cateva directii comune de
cercetare, urmand ca partile sa faca pasi concreti in ceea ce priveste gasirea unor
surese de finantare si modalitati de realizare comuna a unor proiecte. De asemenea
dl. prof. Khim Jeehyeong (coordonatorul proiectului din partea Coreei de Sud) a dorit
sa reaminteasca participantilor ca in cadrul acestui proiect partile pot doar sa
realizeze schimburi de experienta, sa participe cu propuneri sau expuneri comune in
cadrul diverselor conferinte sau seminarii dar, in concordanta cu acordul Guvernelor
Romaniei si R. Coreea, dar nu au obligatia de a derula teste de incercari sau alte
activitati care sa implice utilizarea in comun a infrastructurii proprii de laborator.
Ca o completare a celor afirmare, dna. CS I, dr. David Elena a propus
inceperea tuturor demersurilor necesare pentru continuarea colaborarii si in cadrul

17
altor proiecte care pot fi realizate cu ajutorul ambelor parti, in vederea extinderii
posibilitatilor de cooperare.
Partea romana, prin intermediul dl. dr. ing. Iordache Ioan, a realizat o trecere
in revista a domeniilor stiintifice de interes axandu-se asura propriei experiente in
domeniul utilizarii ultrasunetelor in protectia mediului (anexata in extenso, lb. Eng.).
Domeniile studiate si expuse de dl. Iordache Ioan prezintă modul în care contribuie
iradierea ultrasonică la denocivizarea apelor cu conţinut compusi toxici, dar şi
comparaţii ale acestui procedeu cu diferite alte metode. Denocivizarea urmează
cinetica unor reacţii chimice de ordinul zero sau unu, în funcţie de condiţiile de lucru
alese şi ponderea agentului de oxidare adăugat sau generat „in situ”. Monitorizarea
descompunerii sonochimice a fost realizată utilizând metode recunoscute în
literatura de specialitate sau de standardele internaţionale. Alta expunere a indicat
potenţialele beneficii ale combinării dintre ultrasunete şi oxidarea catalitică cu apă
oxigenată în procesele de denocivizare a apelor poluate cu compusi organici
persistenti. Degradarea pesticidelor şi a bisfenolului A (BPA) a fost realizată utilizând
reactiv Fenton în prezenţa şi în absenţa iradierii cu ultrasunete. Pesticidele utilizate
în studiul următor sunt: acidul 2,4-diclorofenoxiacetic (2,4 D), acidul 4-(2,4-
diclorofenoxi)butiric (2,4 DB), acidul 4-cloro-o-tolioxiacetic (MCPA), 3,5-dibromo-4-
hidroxibenzonidril (bromoxynil) şi 3-(4-clorofenil)-1,1-dimetiluree (monuron). Pentru
toate cele şase tipuri de poluanţi menţionaţi, iradierea ultraacustică a apei
contaminate îmbunătăţeşte procesul de oxidare catalitică umedă.. Tot aici a fost
amintita si posibilitatea utilizării iradierii ultraacustice la descompunerea eterului
ββ’diclordiizopropilic prezent în soluţiile apoase in comparatie cu procedeul
microbiologic de epurare.
In continuare vor fi prezentate cateva imagini realizate in cadrul prezentarilor
celor doua parti.

Imagini din cadrul expunerilor

2. Intalnirile bianuale ale partii romane la Departamentul de Inginerie

Civila, Mediu si Arhitectura, Universitatea din Corea, Seoul, Coreea din 2-9
Noiembrie 2008 si 8-17 Iulie 2009

18
 In cadrul proiectului de cooperare bilaterala dintre Romania si Coreea intitulat
Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si epurarea avansata a apelor (TWWU), contract
66CB/09.07.2008, in conformitate cu Planul National pentru Cercetare Dezvoltare si
Inovare II, in perioada 02 - 09 Noiembrie 2008 si 8-17 Iulie 2009 a avut loc schimburi
intre oamenii din echipa de cercetare.
Scopul acestor vizite a fost acela de a oferi participantilor posibilitatea sa
prezinte rezultatele si concluziile la care au ajuns in urma experimentarilor stiintifice
din domeniu. Cu aceasta ocazie, participantii au incercat sa demareze strategii
pentru a putea pune bazele unor consortii internationala care sa poata aplica
impreuna la diferite tipuri de proiecte internationale.
In acest sens, se precizeaza ca in conformitate cu Planul National pentru
Cercetare Dezvoltare si Inovare II, modul III, si planul de realizare al contractului
66CB/09.07.2008, sunt finantate cheltuieli legate de transportul intern şi
internaţional, cheltuieli de cazare şi cheltuieli zilnice de masă cu valoare maximă de
echivalent in lei a 15.400 euro/an.
Precizam faptul ca activitatea se incadreaza in tematica proiectului intitulat
Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si epurarea avansata a apelor (TWWU), contract
66CB/09.07.2008. Cheltuielile totale pentru aceasta deplasare sunt prevazute in
structura devizului cadru a proiectului.
In acest sens celor mentionate, au fost propusa si acceptata participarea
urmatorilor cercetatori in cele doua vizite de lucru:
1. dr. David Elena
2. dr. ing. Iordache Ioan,
3. drd. ing. Patularu Laurentiu,
4. drd. biol. Tamaian Radu
5. drd. chim. Vremera Raluca

Contributii care justifica participarea cercetatorilor mentionati la cele doua

deplasari la Departamentul de Inginerie Civila, Mediu si Arhitectura, Universitatea
din Corea, Seoul, R. Coreea sunt anexate raportului in extenso.
Cercetările privind utilizarea ultrasunetelor în protecţia mediului au căpătat o
atenţie considerabilă, majoritatea investigaţilor au în vedere efectele datorate
condiţiilor extreme din timpul colapsului cavitaţional, care contribuie la distrugerea
poluanţilor chimici şi biologici din ape. Tehnologiile de oxidare avansata indică faptul
ca procedeele de tratare cu ultrasunete pot fi aplicate pentru îndepărtarea poluanţilor
din ape, dar, consumul ridicat de energie le fac neeconomice sau nefezabile din punct
de vedere tehnic, dacă sunt utilizate singure. Cele mai avansate cercetări din
domeniul sonochimiei mediului indică cuplarea procedeeelor de degradare ultrasonică
cu procese de tratare şi epurare cum ar fi electrochimia, fotochimia sau agenţii
oxidanţi şi catalitici.
Realizarea unor experimente sonochimice care sa acopere o aria cat mai
completa in domeniul competitivitatii stiintifice necestita implicarea unor specialisti din
diverse domenii: ecologie, chimie, fizica, miologie si microbiologie, electrotehmica,
hidrotehnica, etc.

19
 In scopul celor mentionate se face o surta trecere in revista a abilitatilor
stiintifice si a rolului pe care il au in proiect delegatii propusi pentru deplasare in R.
Coreea.

Dr. Ing. Iordache Ioan:

Experienta stiintifica:
 Un număr de 13 articole publicate în reviste de specialitate, dintre care: 4 în
jurnale cotate ISI: Journal of Hazardous Materials, Polish Journal of
Environmental Etudies, Turkish Journal of Engineering and Environmental
Sciences, Journal of Balkan Ecology; unul in Macedonian Journal of
Chemistry and Chemical Engineering, 5 în ţara la reviste in curs de evaluare
la Institute of Science Information (ISI), Thomson, Philadelphia; 3 în alte
reviste acreditate CNCSIS.
 Un număr de 22 participari la conferinţe de specialitate, dintre care: 5
participari la conferinţe internaţionale, 15 participari la conferinţe naţionale cu
participare internaţională şi 2 participari la conferinţe naţionale.
 Membru in: Societatea Romana de Chimie

Atributii in cadrul proiectului:

 Responsabil de proiect ,
 Intocmirea si stabilirea etapelor de lucru, planului de implementare,
obiectivelor proiectului
 Realizarea unor legaturi intre diversele grupe de cercetare din cele doua tari,
 Extinderea cunostintelor legate de tehnicile ultraacustice,
 Imbunatatirea cunostintelor din acest domeniu pentru tinerii cercetatori in
vederea dezvoltari de tehnici de oxidare avansata utilizand ultrasunele in
instalatiile de tratare/epurare a apelor.

Drd. ing. Patularu Laurantiu:

Concretizarea cunostintelor si experientei in activitatea de cercetare stiintifica si

dezvoltare tehnologica a fost realizata in principal prin:

 cercetare stiintifica si aplicativa in domeniul hidrogenului – producere-

purificare;
 cercetare stiintifica si aplicativa in domeniul pilelor de combustie de tip PEM
(Proton Exchange Membrane);
 proiectarea, realizarea si experimentarea pilelor de combustie de tip PEM;
 proiectarea, realizarea si experimentarea instalatiilor de masura a pilelor si
ansamblurilor de pile de combustie de tip PEM;
 proiectarea si realizarea de machete demonstrative, instalatii de conversie a
energiilor regenerabile;

20
  cercetare stiintifica si aplicativa in domeniul electrolizoarelor bazate pe
tehnologia PEM;
 experimentarea sistemelor de stocare a hidrogenului pe hidruri metalice;
 sisteme de siguranta a traseelor presurizate sau vidate, prin descoperirea
neetanseitatilor;
 realizarea in calitate de autor si coautor a numeroase proiecte de cercetare-
dezvoltare si inovare;
 participarea la organizarea de conferinte, simpozioane si alte manifestari
stiintifice cu participare nationala si internationala;

Atributii in cadrul proiectului:

 Studiul ultrasunetelor prin aplicarea curentilor alternativi de mare frecventa in

materiale piezoelectrice;
 Studii privind producerea oxi-hidrogenului din ape reziduale prin electroliza
combinata cu frecvente rezonante;
 Scheme electrice echivalente pentru realizarea generatoarelor piezoelectrice
de inalta frecventa;
 Experimentari privind comportarea electrolizoarelor de tip PEM cuplate cu
generatoare de ultrasunete;
 Sisteme electrice de monitorizare si control a ansamblurilor formate sin
electrolizoare-generatoare piezoelectrice;

drd. biol. Radu Tamaian:

Experientei in activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica:

 cercetare stiintifica si aplicativa in domeniul efectelor izotopilor hidrogenului

(apa usoara, deuteriul) asupra sistemelor biologice
 dezvoltarea metodelor si a tehnicii de determinare a izotopilor hidrogenului
din probe biologice
 analize enzime-proteine (Western Protocol), anticorpi, electroforeza de
proteine-enzime in geluri de agar-agar
 dezvoltarea domeniului de aplicabilitate al tehnologiilor de separare izotopica
pentru obtinerea unor noi produse (ex. apa saracita in deuteriu) cu utilizare in
domeniul medicinei veterinare si umane
 asistenta tehnica, expertize la instalatiile de separare a apei grele ROMAG
 realizarea in calitate de autor si coautor a numeroase proiecte de cercetare-
dezvoltare si inovare
 dezvoltare unui laborator de microbiologie – analiza apa
 participarea la organizarea de conferinte, simpozioane si alte manifestari
stiintifice cu participare nationala si internationala
 punct de contact national (NCP) pentru infrastructurile de cercetare delegat
din partea Romaniei la Comisia Europeana – DG Reseach

21
 Atributii in cadrul proiectului:

 Studiile experimentale privind pretratamentul ultrasonic care conduce la

îmbunătăţirea biodegradabilităţii în procesele convenţionale de oxidare
aerobă sau anaerobă, creşterea vitezelor de epurare şi a randamentului de
îndepărtare a poluanţilor de natură microbiană.
 Pretratamentul la frecvenţă joasă, fragmentarea şi reducerea coloniilor
microbiene, reducerea numărului de biocomponenţi cu dimensiuni mai mari
care sunt mai dificil de descompus.
 Reducerii numărului de formaţiuni coloniale bacteriene (CFU) au fost obţinute
prin cuplarea tratamentului ultrasonic cu cel electrolitic sau tradiţional cu clor.
 Iradierea unor protozoare patogene a fost realizată la frecvenţe de 22,6-27,5
kHz, în diferite tipuri de sonoreactoare. În funcţie de condiţiile de lucru, timpul
de staţionare şi modelul sonoreactorului, randamentele de epurare s-au situat
la valori cuprinse între 46-97%.

Programul vizitei:
3. 11.08 – Sosire si cazare.
4. 11.08 – Intalnire la Departamentul de Inginerie Civila, Mediu si Arhitectura,
Universitatea din Corea.
– Seminar,
– Vizitarea laboratoarelor departamentului.
5. 11.08 – Vizita la departamentul de Ingineria mediului la Universitatea
Kyungpook, Daegu.
– Intalnire cu cercetatori interesati de proiect
6. 11.08 – Vizita la departamentul de Ingineria mediului si securitate in munca
la Universitatea Dongguk, Gyeongju.
7. 11.08 – Vizita la institutul Coreean de Stinte Exacte, Seoul.
8. 11.08 – Vizitarea unor obiective de interes stiintific si cultural din Seoul.
9. 11.08 – Plecare din Seoul

Intalnirea a constat in prezentarea institutelor de catre fiecare dintre parti (in

extenso, lb eng.) si a modalitatilor in care cele doua parti isi pot extinde colaborarea.
Partea romana a tinut un seminarii in care a facut cunoscuta infrastructura
institutului si componenta colectivelor de cercetare axandu-se in special pe domeniul
de interes comun al proiectului.
Grupul domnului prof. Univ. Dr. Khim Jeehyeong, a facut prezentari ale
colectivului de lucru si o trecere in revista a principalelor arii de interes stiintific ale
Universitatii din Coreea.
Fiecare membru al echipei de cercetatori din Coreea si Romania si-a facut
cate o simpla prezentare, care a vizat o scurta enumerare a competentelor
profesionale si stiintifice proprii.
Intrebarile adresate de interlocutori au vizat atat domenii tehnico-stiintifice, ex.
domenii in care s-au utilizat tratamentele sonoacustice, tipuri de aparate, poluanti

22
degradati, etc., dar si chestiuni de ordin administrativ, ex. modalitati de de finantare
a proiectelor, bazele legale ale colaborarilor internationale, tipurile de proiecte de
interes public, etc.
In continuare vor fi prezentate cateva imagini realizate pe parcursul acestor
intalniri.

Prezentarea ICSI Rm Valcea, 2008 Participanti in cadrul expunerii, 2008

Imagini din laboratoarele de teste si incercari, 2008

23
 Imagini din laboratoare si universitate, 2009.

Aspecte din campusul Universitatatii Coreea: 2008 (sus) si 2009 (jos)

Concluziile intalnirilor celor doua perti atat la Institutul National de Cercetare-

Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI, Rm.Valcea, Romania cat

24
si la Departamentul de Inginerie Civila, Mediu si Arhitectura, Universitatea din
Corea, in cadrul proiectului bilateral intitulat Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si
epurarea avansata a apelor (The advanced Treatment of Water and Wastewater
with Ultrasound), sunt indicate in partea finala a acestui raport, fiind prezentate in
stransa legatura si cu celelalte activitati din cadrul proiectului.

3. Seminarii tematice organizate de Institutul National de Cercetare-

Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI-Rm.Valcea, in
perioadele 28 Octombrie- 02 Noiembrie 2008 si 27-31 Octombrie 2009.

Scopul seminariilor:
Scopul principal este acela de a disemina rezultatele contactele dintre cele
două echipe de cercetare in vederea consolidării de noi colaborări si cu alti
cercetatori de la alte institutii sau din alte arii de cercetare care să conducă la
dezvoltarea potenţialului de inovare şi obţinerea de sinergii productive în beneficiul
reciproc al tuturor părţilor.
Seminariile a fost realizat in cadrul proiectului de cooperare bilaterala dintre
Romania si Coreea, contract 66CB/09.07.2008, in conformitate cu Planul National
pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare II.
Perioada seminariilor:
- 28 Octombrie- 02 Noiembrie 2008
- 27-31 Octombrie 2009
Organizator:
Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si
Izotopice ICSI-Rm.Valcea.
Responsabil:
dr. ing. Iordache Ioan
Partener din Romania: Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru
Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI, Rm.Valcea, Director de Proiect: CS I Dr.
David Elena.
Partener din R. Corea: Dep. de Inginerie Civila, Mediu si Arhitectura,
Universitatea din Corea, Seoul, Coordonator prof. Univ. Dr. Khim Jeehyeong.
Programul Seminariilor, Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si epurarea
avansata a apelor din 2008 si 2009 este indicat in anexa.

Programul si tematica seminariilor:

Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si epurarea avansata a apelor

(I – 2008, II - 2009)

Scopul seminariilor:

Scopul seminariilor:
Scopul principal este acela de a disemina rezultatele contactele dintre cele
două echipe de cercetare in vederea consolidării de noi colaborări si cu alti
cercetatori de la alte institutii sau din alte arii de cercetare care să conducă la

25
dezvoltarea potenţialului de inovare şi obţinerea de sinergii productive în beneficiul
reciproc al tuturor părţilor.
Seminariile a fost realizat in cadrul proiectului de cooperare bilaterala dintre
Romania si Coreea, contract 66CB/09.07.2008, in conformitate cu Planul National
pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare II.
Perioada seminariilor:
- 28 Octombrie- 02 Noiembrie 2008
- 27-31 Octombrie 2009
Organizator:
Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si
Izotopice ICSI-Rm.Valcea.
Responsabil:
dr. ing. Iordache Ioan
Partener din Romania: Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru
Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI, Rm.Valcea, Director de Proiect: CS I Dr.
David Elena.
Partener din R. Corea: Dep. de Inginerie Civila, Mediu si Arhitectura,
Universitatea din Corea, Seoul, Coordonator prof. Univ. Dr. Khim Jeehyeong.

Director General Director de Proiect

Prof. Univ. Dr. Ioan Stefanescu CS I Dr. David Elena

Seminar I - 2008

28 Octombrie 2008

1. Preluarea delegatilor de la aeroport;

2. Receptiea oaspetilor straini, primirea delegatilor romani,
3. Socializarea participamtilor la seminar.

29 Octombrie 2008

1. Prezemtarea programului si a scopului seminarului organizat ,

2. Inmanarea materialelor de lucru (mapa de lucru, lb. romana si engleza),
3. Intalnire cu cercetatori si specialisti romani si straini prezenti la diverse
centre de cercetari, institutii si agenti economici din Rm Valcea, ex.: Centrul
de Cercetari Oltchim, ECOIND Rm Valcea, Consiliul Judetean, CET Govora
S.A., Directia Apelor Olt, S.C. Ecoprotmed S.R.L., Agentia Judeteana de
Mediu, etc.
4. Participarea la alte manifestari cu caracter stiintific, Conferinta
Internationala "Progrese in Criogenie si Separarea Izotopilor".
5. Intocmirea listei cu participantii care au participat la diversele tematici ale
seminarului.

26
30 Octombrie 2008

1. Deschiderea sesiunii de lucru in cadrul Institutul National de Cercetare-

Dezvolare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI-Rm.Valcea.
2. Prezentarea oportunitatilor partii romane, utilizarea ultrasunetelor si a
procedeelor sonochimice la descompunerea unor poluanti toxici, efecte sinergetic
prin combinare cu alte procedee de oxidare avansata.
3. Introducere referitoare la modalitatea de introducere a metodelor
ultraacustice in a problematica proceselor energointensive de tratare-epurare
a apelor, ex., apele contaminate cu cianuri.
4. Prezentarea unor rezultate experimentale referitoare la epurare
ultraacustica a apelor cu continut de fenol, expunere din partea partii
coreene.
5. Trasarea unor directii tematice de studiu unanim acceptate in vederea
corelarii planurilor de cercetare a celor doua parti.

31 Octombrie 2008

1. Realizarea unor schimburi de experienta prin vizite tematice la faciciltatile

industriale de tratare si epurare a apei de pe platforma industriala din Rm
Valcea, Punctul de captare a apelor de uz industrial, Intalatia Priza Olt,
Instalatie de demineralizare apa Arionex, Turnuri de racire, Statia de Epurare.
Schimbul de experienta se realizeaza alaturi de alti specialisti prezenti de la
diverse centre de cercetari, institutii sau agenti economici.
2. Concluzionarea unor domenii de aplicativitate tehnica referitoare la
utilizarea ultrasunetelor in procesele de protectia mediului.

1 Noiembrie 2008

1. Vizitarea unor obiective din patrimoniul socio-cultural valcean.

2. Intalniri si discutii in scopul promovarii publice a tematicii proiectului.

2 Noiembrie 2008

1. Intocmirea unei foi comune de parcurs a proiectului bilateral (lb. Engleza)

din partea celor doua parti.
2. Concluzii si remarci finale.
3. Plecarea delegatiei din Republica Coreea.

Seminar II - 2009

27 Octombrie 2009

1. Receptiea oaspetilor straini, primirea delegatilor romani,

2. Prezentarea proiectului si a stadiului in care se afla colaborarea dintre cele
doua parti.
3. Socializarea participamtilor la seminar.

27
28 Octombrie 2009

1. Prezemtarea programului,
2. Prezentarea rezultatelor seminarului pe aceeasi tema realizat in etapa
precedente a proiectului (2008) si a scopului seminarului organizat,
3. Inmanarea materialelor de lucru (mapa de lucru, lb. romana si engleza),
4. Participarea la alte manifestari cu caracter stiintific, Conferinta
Internationala "Progrese in Criogenie si Separarea Izotopilor".
5. Intocmirea listei cu participantii care au participat la diversele tematici ale
seminarului.

29 Octombrie 2009

1. Sesiunea de lucru 2009, Institutul National de Cercetare-Dezvolare pentru

Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI-Rm.Valcea.
2. Prezentarea realizariilor partii romane in cadrul proiectului si intalnire cu
cercetatori si specialisti romani si straini prezenti la diverse centre de
cercetari, institutii si agenti economici din Rm Valcea, ex.: Centrul de
Cercetari Oltchim, Designro S.A., ECOIND Rm Valcea, S.C. Ecoprotmed
S.R.L., Agentia Judeteana de Mediu, etc.
3. Lansarea cartii”Sonichimia in epurarea energo intensiva a apemor”, autori:
Iordache Ioan si Iordache Mihaela.
4. Expunere privind utilizarea procedeelor sonochimice si a ultrasunetelor la
indepartarea unor poluanti toxici, efecte sinergetic prin combinare cu alte
procedee de epurare.
5. Prezentarea unor rezultate experimentale referitoare la combinarea
metodelor ultraacustica cu cede de adsorbtie, expunere din partea partii
coreene.
6. Trasarea unor directii tematice de studiu unanim acceptate in vederea
corelarii planurilor de cercetare a celor doua parti.

30 Octombrie 2009

1. Realizarea unor schimburi de experienta prin vizite tematice la instalatii de

tratare si epurare a apei de pe platforma industriala din Rm Valcea. Schimbul
de experienta se realizeaza alaturi de alti specialisti prezenti de la diverse
centre de cercetari, institutii sau agenti economici.
2. Concluzionarea unor domenii de aplicativitate tehnica referitoare la
utilizarea ultrasunetelor in procesele de protectia mediului.
3. Prezentarea paginii web realizata de partea romana.

28
31 Octombrie 2009

1. Vizitarea unor obiective din patrimoniul socio-cultural valcean.

2. Intalniri si discutii in scopul promovarii publice a tematicii proiectului.
3. Intocmirea unei concluzii comune a proiectului bilateral (lb. Engleza) din
partea celor doua parti.
4. Plecarea delegatiei din Republica Coreea.

Pe parcursul seminariilor atat participantii din R. Coreea, domnul Prof. Univ.

Dr. Khim Jeehyeong dl. Dr. Junghyun Lim cat si participantii din partea romana au
facut diverse expuneri cu rolul de a familiariza participantii cu termenii utilizati in
procesul epurarii apelor uzate cu ajutorul ultrasunetelor dar si cu scopul de a
prezenta informatii despre nivelul cercetarilor din acest domeniu. Expunerile
prezentate in cadrul seminarului se afla anexate fiind disponibile in limba romana si
engleza.
In cadrul seminarului au fost realizate mape de lucru care au fost inmanate
participantilor. Mapele au continut diverse materiale informative: programul
seminarului, expunerile partiolor, articole ale autorilor, note referitoare la proiect, etc
(o parte nin materiale sa gasesc redate in anexe).
Seminarul a mai cuprins si vizite in cadrul S.C. Oltchim S.A. in urmatoarele
instalatii: Punctul de captare a apelor de uz industrial, Intalatia Priza Olt, Instalatie
de demineralizare apa Arionex, Turnuri de racire, Statia de Epurare. Scopul acestor
vizite a fost acela de a identifica elemente concrete unde care pot fi aplicate
metodele ultraacustice de tratare sau epurare a apelor, acesta fiind un scop
subinteles al ambelor colective de cercetare.
In cadrul seminariilor a mai fost schitata o foaie comuna de parcurs a
proiectului bilateral (anexata, lb. Engleza) din partea celor doua parti si analizate cu
atentie domeniile de interes prezentate sau sugerate de diversii participanti.
In continuare vor fi prezentate cateva imagini realizate pe parcursul
expunerilor domnilor Khim Jeehyeong si Lim Junghyun.

Expunere dl. Khim Jeehyeong Expunere dl. Junghyun Lim

29
 In continuare vor fi prezentate cateva imagini realizate pe parcursul vizitei in
cadrul S.C. Oltchim S.A., instalatiile: Punctul de captare a apelor de uz industrial,
Intalatia Priza Olt, Instalatie de demineralizare apa Arionex, Turnuri de racire, Statia
de Epurare.

Vizita la Intalatia Priza Olt Vizita la Intalatia demineralizare apa

Vizita la Turnuri de racire Vizita la Statia de Epurare

Expunere facuta de doamna David Elena si domnul Iordache Ioan (anexata in

extenso, romana si engleza) in cadrul seminariilor cuprind rezultate ale cercetărilor
privind utilizarea ultrasunetelor în protecţia mediului majoritatea investigaţilor au avut
in vedere efectele datorate condiţiilor extreme din timpul colapsului cavitaţional, care
contribuie la distrugerea poluanţilor chimici şi biologici din ape. Tehnologiile de
oxidare avansata indică faptul ca procedeele de tratare cu ultrasunete pot fi aplicate
pentru îndepărtarea poluanţilor din ape, dar, consumul ridicat de energie le fac
neeconomice sau nefezabile din punct de vedere tehnic, dacă sunt utilizate singure.
Cele mai avansate cercetări din domeniul sonochimiei mediului indică cuplarea
procedeeelor de degradare ultrasonică cu procese de tratare şi epurare cum ar fi
electrochimia, fotochimia sau agenţii oxidanţi şi catalitici.

In cadrul celui de al doilea seminar din 2009 partea romana a avut fericita
ocazie de a lansa cartea intitulata: „Sonochimia in epurarea energo-intensiva a

30
apelor”, publicata la editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, la care unul dintre
coautori este dl. Iordache Ioan, membru al colectivului din Romania in calitate de
tanar cercetator. Aparitia cartii a starnit un real interes din partea mediului oamenilor
de stiinta, fiind imanate cu ocazia acestui eveniment mai mult de 100 de exemplare
ale cartii editate printre altele si ca urmare a intaririi cunostintelor prin participarea in
acest proiect.

In continuare vor fi prezentate cateva imagini realizate cu ocazia lansarii cartii

„Sonochimia in epurarea energo-intensiva a apelor”, publicata la editura Casa Cartii
de Stiinta, Cluj-Napoca, in data de 29 0ctombrie 2009:

Poster cu anuntul lansarii cartii Participanti la lansarii cartii

Lista participantilor la diverse expuneri si etape din cadrul seminariilor

(2008 - 2009):

Nr. Crt. NUMELE ŞI PRENUMELE Afilierea

0 1 2
1 IOAN ŞTEFĂNESCU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
2 VASILE STANCIU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
3 ELENA DAVID INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
4 IORDACHE IOAN INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
5 JEEHYEONG KHIM Universitatea din Coreea
6 JUNGHYUN LIM Universitatea din Coreea
7 RADU TAMAIAN INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
8 NICULESCU VIOLETA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
9 SANDRU CLAUDIA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
10 VREMERA RALUCA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
11 PATULARU LAURENTIU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
12 PETREANU IRINA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
13 CONSTANTINESCU MARIUS INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
14 EBRASU DANIELA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
15 ILINCA SORIN S. C. OLTCHIM S.A.
16 SARDARESCU ANICA S. C. OLTCHIM S.A.
17 NEDELCU ELENA S. C. OLTCHIM S.A.
18 TARSA MARIA S. C. OLTCHIM S.A.
19 MARINOIU ADRIANA Centrul de Cercetari OLTCHIM

31
 20 TARALUNGA MARIA INCD ECOIND Bucuresti
21 MANDOC ROXANA LUISA INCD ECOIND Bucuresti
22 IORDACHE MIHAELA INCD ECOIND Bucuresti
23 ANA REMUS GEORGE I.I.N.
24 PETRUŢIU CĂTĂLIN I.I.N.
25 BULUBAŞA GHEORGHE I.I.N.
26 LILEA DIANA MARIA I.I.N.
27 ANA REMUS GEORGE I.I.N.
28 PETRUŢIU CĂTĂLIN I.I.N.
29 CATALIN PETRUTIU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
30 POPESCU GHEORGHE INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
31 FĂURESCU IONUŢ INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
32 DOBRINESCU DENISA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
33 CHIRIAC CORNEL INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
34 ANGHEL MIHAI INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
35 TANISLAV VASILE INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
36 SISU CLAUDIA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
37 BUCURA FELICIA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
38 IRIMESCU RODICA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
39 OPREA TATIANA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
40 CATĂLIN CAPRIŞ INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
41 IONEL ZAMURA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
42 ALINA GHIŢULESCU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
43 MARIAN VĂCARU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
44 MIHAELA VLADU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
45 IULIANA ŞTEFAN INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
46 CRISTINA AVRĂMOIU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
47 BULUBASA GHEORGHE INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
48 IRINA POPESCU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
49 CLAUDIA PERSICĂ INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
50 DIANA COSTINEL INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
52 DUMITRESCU MARIA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
53 CARCADEA ELENA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
54 STANCIU MANUEL INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
55 SAROS IRINA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
56 SAROS GILI INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
57 CRUIA MARIAN INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
58 CULCER MIHAI INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
59 ILIESCU MARIANA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
60 ENACHE ADRIAN INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
61 RACEANU MIRCEA INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
62 MIRICA DUMITRU INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
63 VASILE GABRIEL INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea
64 RASOI GABRIEL INC-DTCI ICSI Rm. Vâlcea

Seminarile au reprezentat un real succes in ceea ce priveste informarea

stiintifica privind utilizarea ultrasunetelor in domeniul protectiei mediului.
Dezbaterile din cadrul acestora au concluzionat faptul ca epurarea avansată
a apelor care conţin un număr mare şi complex de poluanţi este o necesitate a
societăţii contemporane care aspiră la o dezvoltare durabilă.

32
 Exista diferite catogorii de poluanţi, care, chiar în concentraţii foarte mici,
produc efecte ecologice, dar şi economice, negative. Aceştia trec aproape
neschimbaţi prin treptele tradiţionale de epurare mecanică, fizică şi biologică.
Metodele moderne de epurare, pe lângă o gamă tot mai variată de poluanţi
pe care urmăreşte să îi îndepărteze din ape, au în obiectiv utilizarea de noi
procedee fizico-chimice cum ar fi: adsorbţia, striparea, oxidarea avansată, utilizarea
radiaţiilor UV, precum şi iradierea ultraacustică.

4. Participari la conferinte si publicarea de articole

Un alt obiectiv al proiectului a fost acela de a avea contributii stiintifice la
diverse conferinte sau publicarea de articole in reviste sau alte publicatii de
specialitate. In continuare facem o scurta trecere in revista a principalelor participari
stiintifice din cadrul proiectului bilateral, urmand ca o parte a acestor contrubutii sa
die anexate in extenso in cadrul prezentului raport:
1. „EFFECT OF FREQUENCY ON ULTRASONIC DEGRADATION OF 2-
CHLOROPHENOL SOLUTION” Myunghee Lim, Younggyu Son, Iordache Ioan,
Jinghai Guo and Jeehyeong Khim 11 th Meeting of the European Society of
Sonochemistry, La Grande - Motte, France, June 1-5 , 2008
2. „FENTON AND SONO-FENTON DEGRADATION OF BISPHENOL A”,
Iordache Ioan, Iordache Mihaela, Steven Wilson, Elsa Lundanes, Aelenei Neculai,
Environmental Research and Mitigation of Water Pollution in Romania and in the
Lower Danube Region, Bucharest, 3-5 september 2008,
3. „WATER AND WASTEWATER TREATMENT METHODS:
BIODEGRADATION AND SONODEGRADATION OF REMOVAL BIS(1-CHLORO-
2-PROPYL)ETHER FROM WATER”, Iordache Ioan, Iordache Mihaela, Nichita
Mircea Teodor, Patularu Laurentiu, The 6th International Conference of the
Chemical Societies of the South-Eastern European Countries, Sofia, 10-14,
September, 2008
4. „EFFECT OF FREQUENCY ON ULTRASONIC DEGRADATION OF
PHENOL SOLUTION”, Myunghee Lim, Younggyu Son, David Elena, Iordache
Ioan, Jeehyeong Khim, The 14th National Conference with International
Participation "PROGRESS IN CRYOGENICS AND ISOTOPES
SEPARATION",Calimanesti-Caciulata, Valcea, Romania, 29-31 october 2008
5. „ENERGY-INTENSIVE TREATMENT METHODS: TREATMENT OF WATER
AND WASTEWATER WITH ULTRASOUND”, Iordache Ioan, Jeehyeong Khim,
Iordache Mihaela, Patularu Laurentiu, Ebrasu Daniela, Petreanu Irina, The 14th
National Conference with International Participation "PROGRESS IN
CRYOGENICS AND ISOTOPES SEPARATION",Calimanesti-Caciulata, Valcea,
Romania, 29-31 october 2008

33
 6. „THE EFECT OF SONICATION ON CHLORINE DESINFECTION IN THE
INACTIVATION OF E.COLI”, H.L. Phan, H. Kim, M. Lim I. Iordache and J. Khim,
The 29th Symposium on Ultrasonic Electonics, Sendai, Japan, 11-13 November
2008.
7. „THE EFECT OF POWER DENSITY AND IRRADIATION TIME FOR
ULTRASONIC INACTIVATION OF E.COLI”, H. Kim, H.L. Phan, M. Lim, M Cui, E.
David and J. Khim, The 29th Symposium on Ultrasonic Electonics, Sendai, Japan,
11-13 November 2008.
8. “REMOVAL OF BIS (1-CHLORO-2-PROPYL) ETHER FROM
WASTEWATER USING SONODEGRADATION AND BIODEGRADATION” , M.
Iordache, V. L. Pavel, L. Myunghee, I. Iordache, Env.l Eng. and Management
Journal , March/April 2009, Vol.8, No.2, 201-206.
9. „THE FENTON AND SONO-FENTON PESTICIDE DEGRADATION”, I.
Iordache, S. Wilson, E. Lundanes, M. Iordache, L. Pavel, N. Aelenei, Env.l Eng.
and Management Journal , in press.
10. „ADSORPTION KINETICS OF PHENOL ONTO GRANULAR ACTIVATED
CARBON IN THE PRESENCE OF ULTRASOUND”, Junghyun Lim, Mingcan Cui,
Ioan Ioadache, David Elena, Jeehyeong Khim, The 15th National Conference with
International Participation "PROGRESS IN CRYOGENICS AND ISOTOPES
SEPARATION",Calimanesti-Caciulata, Valcea, Romania, 28-30 October 2009.
11. „SONOCHIMIA IN EPURAREA ENERGO-INTENSIVA A APELOR”, Ioan
Iordache si Mihaela Iordache, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2009.

Concluzii si obiective derivate ale proiectului

Concluzii ale intalnirilor de la Institutul National de Cercetare-Dezvolare

pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI, Rm.Valcea, Romania si
Departamentul de Inginerie Civila, Mediu si Arhitectura, Universitatea din Corea, in
cadrul proiectului bilateral intitulat Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si epurarea
avansata a apelor (The advanced Treatment of Water and Wastewater with
Ultrasound):
- Proiectului de cooperare bilaterala dintre Romania si Coreea intitulat
Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si epurarea avansata a apelor (TWWU), contract
66CB/09.07.2008, are la baza Accordul de Cooperare Bilaterala, Stiintifica si
Tehnica dintre Romania si Republica Corea convenit prin Protocolul primei sesiuni a
Comisiei Mixte, finantat in in cadrul Planul National pentru Cercetare Dezvoltare si
Inovare II, in conformitate cu Decizia Presedintelui ANCS 9649/12.05.2008,
desfasurat in perioada 2008-2009 a consta in principal in schimb de experienta intre
echipele de cercetare.
- Scopul acestor vizite a fost acela de a oferi participantilor posibilitatea sa
prezinte rezultatele si concluziile la care au ajuns in urma experimentarilor stiintifice
din domeniu. Cu aceasta ocazie, participantii incearca sa puna bazele unor consortii
internationala care sa poata aplica impreuna la diferite tipuri de proiecte
internationale.

34
 - Cercetările privind utilizarea ultrasunetelor în protecţia mediului au căpătat o
atenţie considerabilă, majoritatea investigaţilor au în vedere efectele datorate
condiţiilor extreme din timpul colapsului cavitaţional, care contribuie la distrugerea
poluanţilor chimici şi biologici din ape. Tehnologiile de oxidare avansata indică faptul
ca procedeele de tratare cu ultrasunete pot fi aplicate pentru îndepărtarea
poluanţilor din ape, dar, consumul ridicat de energie le fac neeconomice sau
nefezabile din punct de vedere tehnic, dacă sunt utilizate singure. Cele mai
avansate cercetări din domeniul sonochimiei mediului indică cuplarea procedeeelor
de degradare ultrasonică cu procese de tratare şi epurare cum ar fi electrochimia,
fotochimia sau agenţii oxidanţi şi catalitici. Realizarea unor experimente
sonochimice care sa acopere o aria cat mai completa in domeniul competitivitatii
stiintifice necestita implicarea unor specialisti din diverse domenii: ecologie, chimie,
fizica, miologie si microbiologie, electrotehmica, hidrotehnica, etc.
- Analiza datelor din literatura de specialitate a indicat faptul că ultrasunetele
contribuie semnificativ la denocivizarea apelor atât prin efecte chimice, reacţii
sonochimice, dar şi prin procese de natură fizică, transfer de masă prin creşterea
gradientului de difuzie.
- Denocivizarea se poate realiza fie numai iradiind ultraacustic apa
contaminată sau prin combinarea acestei metode cu altele care privesc utilizarea
unor agenţi oxidanţi, apa oxigenată, reactiv Fenton, ozon, clor, etc., şi/sau a unor
procedee de electrooxidare sau fotooxidare.
- În general, se consideră că au loc următorii paşi distincţi în procesele
sonochimice de denocivizare a apelor: oxidare prin radicali hidroxil, descompunere
pirolitică, combustie şi condiţiile de oxidare supercritică ale apei. Mecanismul şi
compuşii intermediari de degradare depind de condiţiile experimentale şi de
procesul de oxidare-degradare ales.
- Compuşii organici volatili şi hidrofobi au tendinţa de a difuza în interiorul
cavităţii unde se degradează în principal prin descompunere termică conducând la
formarea coproduşilor de combustie. Poluanţii cu presiune de vapori ridicată tind să
intre în cavitatea formată de faza gazoasă mult mai rapid, situaţie în care presiunea
de vapori e un parametru mult mai important decât proprietăţiile hidrofile şi hidrofobe
sau energia de legătură.
- La concentraţii ridicate ruta principală de degradare a compuşilor volatili
este cea pirolitică în fază gazoasă din interiorul cavităţii, unde acestea sunt prezente
într-o proporţie ridicată. La concentraţii scăzute, substanţele volatile reacţionează în
principal cu radicalii liberi la interfaţa cavitate-lichid. Regiunea interfeţei e specifică
substanţelor hidrofobe şi cu volatilitate scăzută.
- Compuşii hidrofili şi/sau nevolatili reacţionează în special cu radicalii liberi în
imediata apropiere a cavităţii. Procesul de descompunere termică nu este unul
important pentru compuşii nonvolatili deoarece aceştia nu ajung întro cantitate
importantă în interiorul cavităţii.
- Îmbunătăţirea sono-reactivităţii, datorită particulelor solide inerte, se
realizează prin creşterea numărului de cavităţi formate, a intensităţii acustice de
fond, numit zgomot de fond, şi a temperaturii mediului de reacţie. Prezenţa unui
electrolit solid creşte tăria ionică a soluţiei apoase împingând compuşii organici
poluanţi spre interfaţa cavitate-lichid.

35
 - Pentru destrucţia completă a diferiţilor poluanţi, în funcţie de tipul lor şi
condiţiile de lucru, în literatura de specialitate sunt prezentate intervale de timp de la
ordinul minutelor la cel al orelor. Cele mai multe investigaţii au menţionat faptul că
reacţiile de sonodegradare urmează o cinetică de ordinul zero sau unu.
- Aplicaţii ale ultrasunetelor privesc contribuţii ale acestora la denocivizarea
apelor uzate ce conţin o gamă variată de poluanţi chimici de natură anorganică dar
mai ales organică: fenolul şi compuşi ai acestuia, benzenul şi compuşi ai benzenului,
coloranţi organici, pesticide, precursori farmaceutici, surfactanţii, hidrocarburi
alifatice clorurate.
- In cele din urma, dar foarte important, partile si-au exprimat regretul ca in
cadrul acestui proiect partile pot doar sa realizeze schimburi de experienta, sa
participe cu propuneri sau expuneri comune in cadrul diverselor conferinte sau
seminarii dar, in concordanta cu acordul Guvernelor Romaniei si R. Coreea, nu au
obligatia de a derula teste de incercari sau alte activitati care sa implice utilizarea in
comun a infrastructurii proprii de laborator.
Scopul principal este acela de a exploata contactele între două sau mai
multe echipe de cercetare din două sau mai multe ţări şi a cooperării
bilaterale/multilaterale în vederea stabilirii sau consolidării de noi colaborări care să
conducă la dezvoltarea potenţialului de inovare şi obţinerea de sinergii productive în
beneficiul reciproc al părţilor.
Obiective derivate ale proiectului Utilizarea ultrasunetelor la tratarea si
epurarea avansata a apelor :
- colaborare şi consolidarea parteneriatului existent;
- asigurarea unei platforme de comunicare între echipe de cercetare din
Romania si Coreea;
- realizarea de activităţi comune şi/sau complementare în folosul activităţilor
de cercetare desfăşurate pe plan intern;
- asigurarea unei complementarităţi a echipelor de cercetare în vederea
accesării fondurilor disponibile din programele de CD la nivel internaţional.

36