096CS Arh

PROFI ROM FOOD S.R.L.
Str. Putna 12A, 1900 TIMISOARA
PROIECT TEHNIC
ARHITECTURA
COMPLEX COMERCIAL
ALBA IULIA
TPF ROMANIA s.r.l.

Str. Torentului 2-4, sector 2, Bucuresti
Tel. 2500623, Fax. 2504655
&
ROM&IB LTD CO S.A

Str. Av. Marcel Andreescu Nr. 15
Sector 1 BUCURESTI
Tel :021 231.69.61 Fax :021 231.69.60
SEPTEMBRIE 2003
TPF Romania & ROMIB LTD /conversion/tmp/scratch/48085152.doc/CM
PROFI ALBA IULIA Version A dd.: 09//2003
PAI096r3/ARHITECTURA/caiet de sarcini arhitectura Page: 2/37
CAIETE DE SARCINI ARHITECTURA
CUPRINS
1. PERETI DESPARTITORI NEPORTANTI DIN GIPS - CARTON............................................... 5
1.1. SPECIFICATII GENERALE.......................................................................................................5

1.2. DATE GENERALE........................................................................................................................5
1.3. ELEMENTE COMPONENTE......................................................................................................5
1.4. CARACTERISTICI........................................................................................................................6
1.5. TEHNOLOGIE...............................................................................................................................6
1.6. APLICABILITATE........................................................................................................................6
1.7. TESTE..............................................................................................................................................6
1.8. MATERIALE..................................................................................................................................6
2. PLAFOANE DIN GIPSCARTON..................................................................................................... 8
2.1. SPECIFICATII GENERALE........................................................................................................8

2.2. DATE GENERALE........................................................................................................................8
2.3. ELEMENTE COMPONENTE......................................................................................................8
2.4. CARACTERISTICI........................................................................................................................8
2.4.1. PANOURI DIN GIPS-CARTON:.......................................................................................................8
2.4.2. STRUCTURA METALICA DE SUSTINERE:.......................................................................................9
2.4.3. ELEMENTE DE FIXARE SI SUSPENDARE........................................................................................9
2.4.4. ROSTURI......................................................................................................................................9
2.5. TEHNOLOGIE...............................................................................................................................9
2.6. APLICABILITATE......................................................................................................................10
2.7. TESTE............................................................................................................................................10
2.8. MATERIALE................................................................................................................................10
3. JGHEABURI SI BURLANE DIN TABLA ZINCATA.................................................................. 11
3.1. SPECIFICATII GENERALE......................................................................................................11

3.2. DATE GENERALE......................................................................................................................11
3.3. ELEMENTE COMPONENTE....................................................................................................11
3.4. TEHNOLOGIE SI PRESCRIPTII DE EXECUTIE.................................................................11
3.5. APLICABILITATE......................................................................................................................12
3.6. MATERIALE................................................................................................................................12
4. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII....................................................................................................... 13
4.1. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR PENTRU APLICAREA CU ZUGRĂVELI ŞI

VOPSITORII.............................................................................................................................................13
4.1.1. SUPRAFEŢE GLETUITE...............................................................................................................13
4.1.2. SUPRAFEŢE DE LEMN.................................................................................................................13
1.1.3. SUPRAFEŢELE METALICE...........................................................................................................13
4.2. CONDIŢII DE EXECUŢIE.........................................................................................................13

4.3. ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR...........................................................................................14
4.3.1. STANDARDE DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE....................................................14
4.3.2. SPECIFICAŢII PRIVIND EXECUŢIA...................................................................................14
4.3.3. EXECUTAREA ZUGRĂVELILOR........................................................................................15
4.4. ZUGRĂVELI ÎN CULORI DE APĂ..........................................................................................15
4.4.1. STANDARDE ŞI NORMATIVE PENTRU MATERIALE....................................................15
4.5. VOPSITORIE CU VOPSELE PE BAZA DE RASINI EPOXIDICE LA PERETI SI
TAVANE.....................................................................................................................................................16
4.5.1. STANDARDE ŞI NORME DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE................................16
4.6. VOPSITORIE CU VOPSEA LAVABILA.................................................................................17
4.6.1. STANDARDE ŞI NORME DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE................................18
4.7. ZUGRĂVELI................................................................................................................................18
4.8. VOPSITORII.................................................................................................................................19
5. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA...................................................................................... 20
5.1. GENERALITĂŢI...............................................................................................................................20
5.2. ALCĂTUIREA PARDOSELILOR........................................................................................................20
5.3. MATERIALE....................................................................................................................................20
5.4. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PARDOSELI..................................................................................20
5.4.1. REGULI GENERALE....................................................................................................................20
5.4.2. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE PARDOSELI.....21
5.4.3. EXECUTAREA STRATULUI SUPORT............................................................................................21
5.4.4. EXECUTAREA ÎMBRĂCĂMINŢII PARDOSELII...............................................................................21
5.4.5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE...............................................................................................22
5.5. PARDOSELI GRESIE CERAMICĂ.....................................................................................................22
5.5.1. MATERIALE UTILIZATE..............................................................................................................22
5.5.2. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE ŞANTIER...................................................22
5.5.3. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE PARDOSELI...............................................................................23
5.6. EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN GRESIE CERAMICĂ................................................................23
5.6.1. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE...............................................................................................24
6. PLACAJE DE FAIANTA................................................................................................................. 25
6.1. GENERALITATI..........................................................................................................................25
6.2. STANDARDE DE REFERINTA.................................................................................................25
6.3. MOSTRE.......................................................................................................................................25
6.4. MATERIALE SI PRODUSE UTILIZATE................................................................................25
6.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT..............................................26
6.6. EXECUTIA LUCRARILOR.......................................................................................................26
6.6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE...........................................................................................26
6.6.2. PREGATIREA SUPRAFETEI PERETILOR.........................................................................26
6.6.3. TRASAREA SUPRAFETELOR PENTRU PLACARE..........................................................27
6.6.4. APLICAREA PLACILOR DE FAIANTA..............................................................................27
6.6.5. RECEPTIA LUCRARILOR SI VERIFICAREA CALITATII................................................28
7. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE................................ 29

7.1. GENERALITATI..........................................................................................................................29
7.2. STANDARDE DE REFERINTA.................................................................................................29
7.3. MATERIALE................................................................................................................................29
7.4. LIVRARE DEPOZITARE MANIPULARE SI TRANSPORT................................................29
7.5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE......................................................................................30
7.6. -VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE MONTARE:...............................................................30
7.7. MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE...........................................................................30
8. TAMPLARIE DE ALUMINIU SI PVC.......................................................................................... 32
8.1. DATE GENERALE............................................................................................................................32

8.2. ELEMENTE COMPONENTE..............................................................................................................32
8.3. CARACTERISTICI............................................................................................................................32
8.3.1. CADRE FIXE SI MOBILE..............................................................................................................32
8.4. TEHNOLOGIE..................................................................................................................................33
8.4.1. ASAMBLAREA............................................................................................................................33
8.5. TESTE..............................................................................................................................................34
8.6. MATERIALE....................................................................................................................................34
8.6.1. FINISAJ......................................................................................................................................34
8.7. PROTECTIA MUNCII................................................................................................................34
9. GEAMURI IZOLANTE TIP “TERMOPAN”................................................................................ 35
9.1. SPECIFICATII GENERALE...............................................................................................................35

9.2. DATE GENERALE............................................................................................................................35
9.3. ELEMENTE COMPONENTE..............................................................................................................35
9.4. CARACTERISTICI............................................................................................................................35
9.5. GENERALITATI...............................................................................................................................35
9.5.1. STICLA IZOLANTA.....................................................................................................................35
9.5.2. DATE TEHNICE:.........................................................................................................................36
9.6. EXECUTIE.......................................................................................................................................36
9.6.1. NIVELUL PRESIUNII...................................................................................................................36
9.6.2. TEHNICI DE INSTALARE.............................................................................................................36
9.7. TESTE..............................................................................................................................................37
9.8. PROTECTIA MUNCII................................................................................................................37
1. PERETI DESPARTITORI NEPORTANTI DIN GIPS - CARTON
1.1. SPECIFICATII GENERALE
Se aplica urmatoarele standarde si norme de referinta:

C 190-89 : Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor despartitori neportanti din
elemente pe baza de ipsos
C 198-89 : Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie a elementelor de ipsos pentru pereti
despartitori neportanti
Agrementele tehnice in Romania ale firmelor producatoare sau importatoere de astfel de ansamble si
subansamle
1.2. DATE GENERALE
Planurile si/sau tabelele cu masuratori indica tipul de perete (perete despartitor cu greutate
obisnuita, perete despartitor usor Rf 1/2h, sau perete despartitor usor Rf 1h). Planurile si lista
deschiderilor indica prezenta deschiderilor pentru usi si ferestre. Planurile cuprind traseele instalatiilor
sanitare care urmeaza a fi incluse in ei.
Cu panouri de gips carton pot fi finisati pereti din alte materiale prin tehnica de executie uscata.
Caracteristicile acestora privind izolarea termica si fonica pot fi imbunatatitein combinatie cu materiale
izolatoare corespunzatoare.
Tehnici de lucru :
procedeul tencuirii uscate, in care panourile se monteaza cu adezivi pe un suport masiv (caramida,
beton, b.c.a.)
procedeul montarii panourilor pe structuri proprii
1.3. ELEMENTE COMPONENTE
Peretii din gips-carton pe srtuctura pot fi :

cu un singur rand de montanti metalici
cu doua randuri de montanti metalici
Functie de necesitatea si normele impuse, panourile din care sunt alcatuiti peretii sunt de 3 tipuri si
anume : panouri de gips-carton simple, panouri rezistente la foc, panouri rezistente la umezeala.
Calitatea peretelui poate fi imbunatatita prin aplicarea pe o latura sau pe ambele laturi ale peretilor,
unul ,doua sau trei straturi de placi de gips-carton, luind in calcul si o dimensionare corespunzatoare a
structurii de sustinere si fixare a peretelui.
Peretii din gips-carton ce se monteaza pe structura proprie au urmatoarea componenta:
A. Rama metalica din rame de otel laminat la rece, zincate (275 g/dm³ - pe ambele fete)
cu o grosime de 0.6 mm. Bordurile ramei au o latime de cel putin 48 mm.structura de sustinere se
racordeaza la pardoseala si la tavan, printr-o ancorare corespunzatoare.
B. Panouri din gips-carton (grosime 9.5 mm sau 12.5 mm), cu marginile indoite pe lungime.
C. Panou izolator din saltele din fibre minerale, pe o parte cu hartie Kraft (grosimea 45
mm si masa specifica 16 kg/m³).
D. Toate echipamentele si accesoriile cum ar fi suruburi, prize, bolturi, banda de izolare
fonica si kit de etansare, cleme de ancorare, cleme de plafon.
1.4. CARACTERISTICI
 Structura este finalizata astfel incat sa ofere suficienta rezistenta la umezeala pana la 15 mm
deasupra utimului strat al pardoselei.
 Toti peretii sunt construiti cu un strat simplu, dublu sau triplu de carton gipsat pe ambele fete.
Grosimea si tipul cartonului folosit se vor stabili conform regulamentelor curente referitoare la
incendii si umezeala.
 Pentru incaperile umede cum ar fi vestiarele, toaletele etc. se utilizeaza cartoane special tratate.
 In functie de locul de utilizare peretii despartitori usori vor fi zugraviti, tapetati sau faiantati.
 Prinderile baghetelor se vor face cu suruburi de lemn.
1.5. TEHNOLOGIE
 Peretii despartitori usori merg pana la 15 cm deasupra ultimului strat al plafonului fals.
 La deschiderile pentru ferestre si usi antreprenorul va atasa elementele de structura a
peretelui necesare adaptate la greutatea ferestrelor si usilor preconizate precum si la
efortul mecanic provocat de deschiderea acestora.
 Antreprenorul va furniza ramele de intarire si/sau suportii de asamblare.
 Montajul si finisarea vor fi astfel executate incat indexul R de reducere a zgomotului sa
fie de cel putin 30 dB.
 Asamblarea si tehnologia vor fi in conformitate cu instructiunile date de
furnizor/producator.
 La inaintarea documentelor de licitatie antreprenorul va preda si toate informatiile
despre sistemul propus spre aprobarea biroului tehnic.
 Antreprenorul va colabora cu ceilalti antreprenori implicati (cum ar fi de exemplu
pentru sistemul electric si instalatii apa-canal) si va avertiza in timp util pe conducatorii
de santier atunci cand lucrarile sunt intr-un stadiu in care ceilalti antreprenori pot sa
reinceapa lucrul.
 La peretii din caramida la care se aplica gips-cartonul doar ca strat de finisare, trebuie
pregatite suprafetele corespunzator. Se recomanda multa atentie la gradul de
umiditate al peretelui respectiv peste care se va aplica tencuiala uscata.
1.6. APLICABILITATE
Pereti interiori usori conform planurilor si tabelelor de masuratori.
1.7. TESTE
Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie necesare cu

valorile de rezistenta la foc Rf 1/2h si Rf 1h, conform standardelor romanesti.
1.8. MATERIALE
 panouri (RB,RF,) de 10mm, 12,5 mm

 adeziv de poza (in cazul tencuielilor uscate )
 profile UW, CW
 vata minerala
 banda etansare la rost
 suruburi rapide de montaj
 dibluri/suruburi
 pasta de rosturi
 banda de protectie din hartie sau fibra de sticla
2. PLAFOANE DIN GIPSCARTON
Specificatii tehnice conform buletinului de agrementare din Romania.
2.2. DATE GENERALE
Plafoanele suspendate sunt furnizate si instalate de firme specializate, sau in conformitate cu

indicatiile furnizorului.
- Panouri din gips-carton.

- Structura metalica de sustinere.
- Elemente de fixare.
- Elemente de prelucrare si etansare a rosturilor.
2.4. CARACTERISTICI
2.4.1. Panouri din gips-carton:
a. Descriere: - panoul este alcatuit dintr-un miez de ipsos marginit de doua fete
laterale din carton special, de calitate superioara; muchiile longitudinale sunt semicirculare si aplatizate,
imbracate in carton, muchiile transversale sunt drepte tip B.K.S.
- grosime 12,5 mm.
- latime 1,20 m.
- lungime 2,00/2,50/2, 60/2,75/3,00 m.
- greutate 8-11,0 Kg./mp.
NOTA: Pentru incaperile cu umiditate peste 60% se vor folosi panouri cu carton impregnat
( culoare verde). Pentru incaperi ce necesita protectie la foc, se vor folosi panouri rezistente la foc in unul
sau mai multe straturi , functie de necesitati si conform indicatii furnizor (panouri de culoare rosie).
b. Rezistenta la foc
Este necesara rezistenta la foc de cel putin 30 min. Inainte de inceperea lucrarii se va
inainta biroului tehnic un protocol emis de un laborator acceptat care sa demonstreze ca toata constructia
corespunde criteriilor de exigenta.
c. Izolare fonica
Panourile de gips-carton asigura scaderea nivelului de zgomot cu valori de pana la 8

dB.
d. Accesorii
Sistemele de iluminat, de ventilatie si climatizare vor fi montate in goluri decupate in
panourile din gips-carton, conform indicatiilor din proiect.
e. Finisaj
Conform indicatiilor din proiect si din antemasuratori.
2.4.2. Structura metalica de sustinere:
Elemente:
- profil de baza C.D. 60x27 mm.
- profil portant- ancore de suspendare si piese de ancorare de colt
- - piese de imbinare si de legatura
- piese de siguranta C.D. a legaturilor transversale pentru structuri cu inaltime constanta
b. Alcatuire: - tabla de otel zincata, cu grosimea de 0,6 mm. si cu protectie anticoroziva.
2.4.3. Elemente de fixare si suspendare
Tija de suspendare cu bucla

Lungimi standard: 12,5/25/37, 5/50/75/100/150 cm.
Sistemul de fixare si suspendare va asigura o reglare orizontala perfecta a inaltimii plafonului indiferent
de neregularitatile din structura de care urmeaza sa fie suspendat plafonul.
2.4.4. Rosturi
Materiale de etansare: - banda adeziva de 50mm. latime

- profile de imbinare
- pasta de umplut rosturile
- profile de protejare a muchiilor din tabla zincata de 0,5 mm. gros., tratata
anticoroziv, in forma de L sau U.
Antreprenorul va furniza, inainte de confectionare, toate desenele detaliate, desenele de
asamblare si notele de calcul in legatura cu stabilitatea, valoarea K si rezistenta la difuzia vaporilor pentru
plafoane si va inainta aceste date spre aprobare proiectantului.
2.5. TEHNOLOGIE
Fixarea suporturilor pentru panouri se va face de structura principala sau de structuri auxiliare
prevazute chiar de catre antreprenor, astfel incat plafonul sa fie stabil, omogen si perfect orizontal.
Plafoanele din panouri nu vor devia mai mult de 1/300 th din deschidere.
Se prefera panourile cu cea mai mare deschidere in vederea reducerii numarului de puncte de
suspendare.
Toate colturile sunt asamblate conform descrierii din cataloagul de producator.
Toate imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu benzi adezive si pasta de umplere a rosturilor,
aplicate la partea inferioara a plafonului.
In interiorul camerelor elementul de etansare a panourilor va fi de aceeasi culoare cu panoul
sau transparent cu conditia ca suportul elementului de etansare sa aiba aceeasi culoare.
Antreprenorul general va instala plafonul de comun acord si in cooperare cu subantreprenorul
care asigura instalatiile electrice, de ventilare si de climatizare.
Instalarea plafonului se va efectua conform indicatiilor furnizorului si ale proiectantului.
2.6. APLICABILITATE
Conform indicatiilor din planuri si antemasuratorilor.
2.7. TESTE
Comform cu agrementul tehnic in Romania
2.8. MATERIALE
-Panouri din gips-carton ( RB, RF) de 12,5 mm. gros.

-Suruburi rapide de montaj
-Profile de sustinere, suspendare si fixare
-Banda de protectie a rosturilor
-Pasta de umplere, etansare si finisare a rosturilor
3. JGHEABURI SI BURLANE DIN TABLA ZINCATA
Se aplica urmatoarele standarde si norme de referinta:

C 37-88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii
STAS 2389-92 Constructii civile, industriale si agricole. Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare
si alcatuire
3.2. DATE GENERALE
Jgheaburile si burlanele pot fi semirotunde si rotunde sau dreptunghiulare, dupa necesitati si dorinta
proiectantului.
Se livreaza cu toate fitingurile necesare pentru evacuarea apelor pluviale de pe acoperisuri la trotuar sau
catre canalizare
a. burlan
imbinari la acoperis, care pot fi de mai multe tipuri :
cu deschideri conice si/ sau vazon de plumb
colectoare in acelasi material ca si streasina
conducte din acelasi material cu streasina
retea de canalizare din otel galvanizat
c. Jgheab
d. carlige de pridere
e. legatura la teava pentru apa de ploaie
3.4. TEHNOLOGIE SI PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Inainte de a se incepe lucrarile de montare a jgheaburilor si burlnelor se vor verifica urmatoarele :

starea suportului pentru carlige, in ceea ce priveste planeitatea si posibilitatea de a se fixa corespunzator
carligele pe el;
fixarea completa a cornisei sau a streasinii;
executarea tencuielilor si a zugravelilor la zidurile pe care se vor monta burlanele.
Se vor stabili si mrca pozitiile pieselor de racordare in cam, piesele de racordare la burlan, a colturilor si a
pieselor de infundare.
Panta jgheabuluise realizeaza prin indoirea cozii carligului la diferite lungimi.
Se bat carligele pentru piesele specialesi apoi se imparte campul ramas intre aceste piese in parti egale
de maximum 50 cm, fixandu-se si carligele respective.
Burlanele trebuie asigurate de pereti prin intermediul unor fitinguri de ancorare , cu un punct sigur pe
sectiunea tevilor si pe bride ce permit dilatarea si contractarea tevilor.
Bridele de ancorare fixate vor fi atasate la fitingurile de dilatare. Aceste fitinguri vor fi din acelasi material
ca si tevile.
O banda cu frecare mica va fi plasata intre fitingul de dilatare aceste fitinguri vor fi din acelasi material ca
si tevile.
O banda cu frecare mica va fi amplasata intre fitingul de dilatare si teava. Distanta dintre 2 puncte de
ancorare nu va fi mai mare de 2,00 m.
Tevile sunt asamblate prin intermediul unui manson neted fara adeziv. Imbinarile sunt izolate cu materiale
izolatoare potrivite.
3.5. APLICABILITATE
prevederile prezentului caiet se refera la folosirea jgheaburilor si burlanelor PVC, la colectarea si

indepartarea apelor pluviale de pe acoperisurile constructiilor de locuit sau social culturale
3.6. MATERIALE
Materiale de baza :
 jgheaburi cu aripi egale, cu lungimi de 4-6 m;
 brida pentru rigidizare si asigurarea nedeformarii rebordurilor jgheaburilor;
 burlan 90 mm, in lungime de 2 m, cu mufare la capat
 racord la 450 pentru burlan;
 racord la 87037' pentru burlan;
 piesa de racordare in camp a jgheaburilor ;
 piesa de racordare la burlan a jgheaburilor ;
 piesa de capat (de infundare) pentru jgheaburi ;
 piesa de capat pentru jgheaburi, cu racordare la burlan;
 piesa de racordare la colt pentru jgheaburi;
 Piesele se livreaza cu garnituri de cauciuc polipropilenic.
 Alte materiale :
o carlig din pltbanda de otel zincat 25x3 mm
 carlig simplu din platbanda de otel cu 2 aripi si o agrafa de prindere;
 bratara din platbanda de otel zincat
 carligele si bratarile sunt prevazute cu garnituri din cauciuc polipropilenic pe toata suprafata care
vine in contact cu jgheabul si burlanul.
 Materiale auxiliare :
 sorturi din tabla galvanizata de 0,5 mm sau 0,75 mm, pentru sorturi si agrafe;
 agrafe din tabla galvanizata;
 suruburi, piulite, suruburi pentru lemn;
 cuie;
 materiale de lipit;
 rondele de guler si capacele din polietilena;
 Carlige de prindere : otel galvanizat prin scufundare la cald (275 gr./ml), 25x5mm.
4. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
4.1. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR PENTRU APLICAREA CU ZUGRĂVELI

ŞI VOPSITORII
4.1.1. Suprafeţe gletuite
Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi şi fisuri.
Toate fisurile şi neregularităţile se chituiesc sau se spăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a
gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în
cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se prepară pastă ipsos-var, 1 parte 1 şi 1 parte lpate de var
folosită în cel mult 20 minute de la preparare.
După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit, pereţii de sus în jos, şi se curăţă cu
perii sau bidinele curate şi uscate.
4.1.2. Suprafeţe de lemn
Tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate degradările acolo unde este cazul, din transport sau montaj.
Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate şi
bine curăţate.
Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să depăşească 15%, verificată cu aparatul electric tip
“Hygromette”.
Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi
grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.
4.1.3. Suprafeţele metalice
Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc.
Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii
decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg de grăsime cu solvenţi, exclusiv petrol lampant şi
benzină auto.
Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de
ulei.
4.2. CONDIŢII DE EXECUŢIE

Zugrăveli şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din

prezentul Caiet de sarcini.
Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu ambiant, de cel
puţin +5oC, în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va ţine în tot timpul execuţiei lucrărilor şi cel
puţin 5 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii, după executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi
nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă mare.
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suportau
umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8% suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a aerului
de până la 60% şi temperatura +15-20 oC, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15 zile de la
gletuire. Umiditatea se verifică cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica umiditatea şi cu o
soluţie feolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se colorează în violet sau roz,
stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.
Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie să fie mai mare
de 6oC, pentru evitarea condensării vaporilor.
Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi numai pe bază de confirmare a unui
laborator de specialitate a păstrării calităţilor vopselelor în limitele standardelor şi normelor de fabricaţie.
4.3. ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR
În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice privind execuţia zugrăvelilor cu lapte de var (spoieli)
ce se aplică la interiorul construcţiei pe pereţi şi tavane pe suprafeţe tencuite sau pe beton.
4.3.1. STANDARDE DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE
SR ENV 459/1,2/97 - Var pentru construcţii.

STAS 790/84 - Apă pentru construcţii.
STAS 545/1,2,3/80- Ipsos pentru construcţii.
STAS 2710/70 - Ulei tehnic de floarea soarelui.
SR 18/94- Ulei de in tehnic.
SR 1581/94 - Hârtie pentru şlefuire uscată.
STAS 4593/90 - Corpuri abrazive cu liant ceramic.
SR 1469/96 - Abraziv pe suport.
Standarde din industria chimică:

Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante etc.
4.3.2. SPECIFICAŢII PRIVIND EXECUŢIA
Laptele de var este preparat din 1 parte var pastă gata stins şi 1,5 părţi apă (în volume) ce se amestecă
până la omogenizare.
Laptele de var i se adaugă, amestecând continuu, ulei tehnic de floarea soarelui (sau similar) în proporţie
de 1/2%.
La zugrăvelile colorate se adaugă pigmenţi în praf, până la nuanţa cerută, pentru care se vor prezenta
mostre, ce se vor aviza de beneficiar. Cantitatea preparată trebuie să ajungă pentru încăperi întregi,
preparată cu 24 ore înainte de strecurare.
Compoziţia se va strecura înainte de întrebuinţare, prion sită fină (500 ochiuri/cm 2) din sârmă de alamă,
pentru reţinerea impurităţilor, var nestins sau colorant nedizolvat.
Compoziţia de zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleţi de tablă zincată.
4.3.3. EXECUTAREA ZUGRĂVELILOR
Spoielile (fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăveli de var se execută în trei straturi.

Primul strat grundul creează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere de absorbţie şi culoare. Se aplică
la 2-4 ore de la terminarea lucrărilor pregătitoare, manual cu bidineaua sau aparatul de pulverizare.
Suprafeţele ce se zugrăvesc diferit se delimitează prin linii subţiri. Zonele adiacente liniei de demarcaţie
se zugrăvesc cu pensula.
Zugrăveala (stratul 2 şi 3) se aplică cu aparate de pulverizare. Manual se poate aplica numai pe
suprafeţe mici.
Întinderea manuală a straturilor se face prin mişcarea bidinelei pe direcţii perpendiculare; la tavane
ultimul strat se aplică pe direcţia luminii, iar la pereţi în sens orizontal. În timpul lucrului, materialul se
agită cu bidineaua.
Fiecare strat se aplică numai după uscarea celui precedent.
La încăperile cu lambriuri în vopsea de ulei se zugrăveşte partea superioară a peretelui împreună cu
tavanul iar apoi se execută lambriul în ulei.
Înainte de aplicarea cu aparatul de pulverizare a zugrăvelilor, se execută operaţiile pregătitoare:
umplerea prin sită a rezervorului cu compoziţia de zugrăveală, se ridică presiunea prin pompare la 3-5
atm., se reglează jetul. Jetul sub care compoziţia de zugrăveală iese din duza pulverizatorului trebuie să
fie cu stropi fini şi în unghi drept, faţă de suprafaţa respectivă, la distanţa de 0,75-1,00 m, astfel încât
compoziţia să nu cadră în jos şi să nu ricoşeze.
Se aplică o compoziţie uniformă, a zugrăvelii, cu duza pulverizatorului mişcat în spirală: stratul următor se
aplică după uscarea celui precedent.
4.4. ZUGRĂVELI ÎN CULORI DE APĂ
Se cuprind în acest subcapitol specificaţiile tehnice ce se referă la modul de preparare şi executare a

zugrăvelilor în culori de apă, preparate cu humă sau caolin, aplicate la interior şi tavane în încăperi cu
umiditate sub 60%, pe suprafeţe tencuite şi gletuite.
4.4.1. STANDARDE ŞI NORMATIVE PENTRU MATERIALE
STAS 545/1,2/80 - Ipsos pentru construcţii.

STAS 4888/76 - Caolin de Harghita.
STAS 232/1/76 - Caolin de Aghires.
Norme tehnice ale producătorului - Huma.
STAS 790/84 - Apa pentru construcţii.
STAS 88/90 - Clei de oase.
STAS 89/86 - Clei de piele.
STAS 189/77 - Săpun pastă pentru zugrăveli.
SR 1581/1/94 - Hârtie pentru şlefuit uscată.
N.I.UCECOM 4589/63 - Praf de mătase “Micalux”.
Standarde seria 117 ind.chimică:
Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorate, colorante şi produse absorbante.
PREPARAREA COMPOZIŢIEI DE ZUGRĂVIT
Înmuierea humei cu apă se face în proporţie de cca 2 litri de apă la 1 Kg humă bulgări mărunţi. Se toarnă
apa peste humă cât să acopere bulgării iar restul de apă se adaugă după înmuierea acestora; după 15-
24 ore amestectul se omogenizează; coloranţii se înmoaie în apă cu 24 ore înainte de prepararea
compoziţiei.
Soluţia de clei se prepară din clei şi apă în proporţie 1 Kg clei la 5 litri apă. Cleiul se înmoaie în apă 24
ore, după care vasul cu amestecul de clei se fierbe în alt vas cu apă care fierbe.
Prepararea compoziţiei prin:
turnarea în amestecul de humă cu apă a soluţiei de clei, în proporţie de 0,100 Kg soluţie de clei 1 litru
humă cu apă, se adaugă coloranţii înmuiaţi în apă, până la obţinerea nuanţei cerute;
se prepară cantităţi suficiente pentru zugrăvirea unor încăperi întregi;
compoziţia se strecoară prin sită de 900 ochiuri/cm 2;
concomitent se prepară şi o soluţie de săpun, 1 Kg ka 16 litri de apă caldă şi se strecoară prin sita de 900
ochiuri/cm1.
APLICAREA ZUGRĂVELII
Se aplică un prim strat de soluţie de săpun, după care se fac reparaţiile necesare cu pastă de ipsos.
După uscarea şi şlefuirea reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile separate.
Se aplică compoziţia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafaţă.
Soluţia de săpun şi primul strat de zugrăveală se aplică manual cu bidineaua; ultimele două straturi se
aplică mecanizat cu aparatul de pulverizat; pe suprafeţe mici sau în cazuri speciale zugrăveala se poate
aplica şi cu bidineaua.
Compoziţia de zugrăveală, după ce a fost amestecată cu o soluţie de clei, se poate întrebuinţa până la 48
ore de la preparare, întrucât se alterează în special vara.
Celelalte indicaţii tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a zugrăvelii sunt aceleaşi ca la
zugrăvelile cu lapte de var (subcapitolul 1).
4.5. VOPSITORIE CU VOPSELE PE BAZA DE RASINI EPOXIDICE LA PERETI

SI TAVANE
Se cuprind în acest subcapitol specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de executare a lucrărilor de

vopsitorie pe suprafeţe interioare gletuite cu glet de ipsos, la interior, la pereti si tavane.
4.5.1. STANDARDE ŞI NORME DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE
L 23 - Lacuri, vopsele, emailuri (vopsea de ulei).

SR 18/94- Ulei tehnic de in.
STAS 6592/80 - Chituri pe bază de ulei.
STAS 45/86 - Benzină de extracţie.
STAS 5192/79 - Grund de astupat porii.
SR 1581/2/94 - Hârtie pentru şlefuire uscată.
STAS 454/1/80 - Ipsos pentru construcţii.

STAS 3124/75 - Diluant special pentru produse pe bază de ulei.
Vopsitura EPOXI se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafaţa de lemn sau metal, după terminarea tuturor
lucrărilor pregătitoare.
Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbinare.
Grundul se va aplica întotdeauna manual, cu pensulă pentru a asigura o legătură mai bună a vopsitoriei
cu suprafaţa suport.
După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuira locurilor chituite şi ştergerea de praf după
uscare; se execută două şpăcluiri complete ale suprafeţelor, urmate fiecare de şlefuire după uscare şi
ştergerea prafului rezultat.
Chituirea şi şpăcluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu şpaclu (chit de cuţit). Materialul pentru
şpăcluit se prepară cu chit de cuţit la consistenţa necesară prin diluare cu diluant special, cu ulei sau cu
vopsea la culoare.
Şlefuirea succesivă de 0,2-0,5 mm grosime, se face cu hârtie de şlefuit, cu granulaţie din ce în ce mai
mică, pentru diferitele straturi, pentru obţinerea unei rugozităţi reduse a suprafeţelor.
Aplicarea vopselei se face în trei straturi. Înainte de aplicare, vopseaua se strecoară prin sită fină (900
ochiuri/m2) se aduce la consistenţă de lucru prin amestecarea de 5-10% cu un diluant corespunzător
vopselei respective.
Vopseaua se aplică într-un strat uniform, fără a lăsa urme mai groase sau mai subţiri de vopsea şi va fi
întinsă până la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Tâmplăria detaşabilă se va vopsi în poziţie
orizontală.
Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare, unul faţă de celălalt.
Ultimul strat se va întinde astfel:
pe pereţi, de sus în jos;
pe elemente de lemn, în lungul fibrelor;
După aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeşte cu o pensulă specială cu părul moale, după
uscare suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit, granulozitate 80.
Pentru obţinerea unei vopsitorii de calitate superioară, după primele două straturi se execută chituirea şi
chituiri-şlefuiri. Chituirea se face cu chit de ulei.
După şlefuire se şterge praful cu pensula moale.
Şlefuirea şi aplicarea unui strat se face numai după maximum 24 ore de la aplicarea stratului precedent,
după uscarea acestuia.
Încăperile în care se execută vopsitorii trebuie să fie lipsite de praf şi bine aerisite, fără curenţi puternici
de aer.
Încăperile cu vapori de apă (umiditate peste 60%) vopsitoria va fi executată neted.
Radiatoarele, după grunduire cu grund anticoroziv se vopsesc în trei straturi cu vopsele speciale pentru
radiatoare (rezistente la căldură).
Foile de uşi, cercevelele ferestrelor şi alte ementele detaşabile pot fi vopsite în primele două straturi şi
înainte de montarea lor. Efectuarea lucrărilor şi depozitarea lor se va face într-o încăpere lipsită de praf şi
curent.
Balustradele, grilele şi alte confecţii metalice, grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc în trei straturi pe
locul de montaj.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor luate toate măsurile pentru asigurarea unor
lucrări de calitate superioară, în condiţiile respectării succesiunii operaţiilor timpul de uscare, numărul
straturilor ca cele indicate la vopsea manuală precum şi întreţinerii instalaţiilor respective conform
recomandărilor fabricantului.
Suprafeţele care trebuiesc vor fi protejate printr-un element separator (carton, hârtie specială etc.).
4.6. VOPSITORIE CU VOPSEA LAVABILA

În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei cu vopsea
lavabila aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului
până la 60, la pereţi şi tavane.
4.6.1. STANDARDE ŞI NORME DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE
STAS 7359/89 - Vopsea lavabila, pe bază de poliacetat; de vinil în dispersie.

STAS 790/84 - Apă pentru construcţii.
STAS 545/1/80 - Ipsos pentru construcţii.
SR 1581/2/94 - Hârtie pentru şlefuire uscată.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet de ipsos.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine:
grund de vopsea lavabila;
vopsea lavabila diluată aplicată în două straturi.
În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea lavabila şi un volum
egal de apă şi se omogenizează.
Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2
ore la temperatura +15oC şi o oră la +25oC mai mare.
Vopsitoria de vopsea lavabila se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporţie
de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire vopseaua se
strecoară prin sită cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş.
La realuarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată.
Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (dirigintele de lucrare):
îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;
calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor interne de
fabricaţie;
respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;
corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor menţionate.
Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite necorespunzătoare
se vor reface sau remedia.
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
4.7. ZUGRĂVELI
Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică:

corespondenţa acestora cu proiectul;
aspectul suprafeţelor zugrăvite: să aibă un to de culoare uniformă, fără pete, scurgeri, cojiri, fire de păr,
urme de bidinea, corecturi sau retuşuri locale ce distonează cu tonul general.
Aderenţa zugrăvelilor se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală aderentă, de
calitate, nu trebuie să se ia pe palnă.
Rectiliniaritatea liniaturii de separaţie se verifică vizual şi dacă este cazul şi cu un dreptar de lungime
potrivită având o lăţime uniformă şi fără înădituri: se admite o deviere izolată, care să nu se abată de
lalinia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
4.8. VOPSITORII
Se controlează dacă s-a format o peliculă rezistentă, ce se constată prin ciocănire uşoară a vopsitoriilor
cu degetul în mai multe puncte.
Se verifică vizual aspectul vopsitoriilor şi anume:
vopsitoriile de ulei trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi aspect lucios sau mat
(cum s-a cerut);
vopseaua trebuie să fie aplicată şi să se prezinte în condiţii foarte bune, perfecte, fără straturi străvezii,
pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, crăpături, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerări de
coloranţi, neregularităţi din chiturire sau şlefuire, fire de păr, urme de vopsea insuficient amestecată şi
altele asemenea;
vopsitoria aplicată pe tâmplărie se va verifica vizual acoperirea foarte bună cu pelicula de vopsea a
suprafeţelor de lemn sau metal bine chituite şi şlefuite; se va controla cu drucerele, sildurile, cremoane,
oliviere să nu fie pătate de vopsea;
nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele vopsite;
verificarea respectării tehnologiei de pregătire a suprafeţelor manuale de vopsire (curăţire, şlefuire,
chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, îndepărtându-se cu grijă vopseaua până la stratul suport;
se verifică vizual vopsirea ţevilor, radiatoarelor etc.dacă sunt vopsite în culoarea prescrisă sau vopseaua
este de culoare uniformă, fără pete, urme de pensulă sau alte defecte; de asemenea, se va controla dacă
pregătirea pentru vopsire s-a făcut şi pe feţele laterale şi pe spatele acestora, ca elementele respective,
nu au locuri neacoperite sau necurăţate de mortar şi zugrăveală; pentru verificarea spatelui conductelor
radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafeţe corect
pregătite şi succesiunea indicată.
liniatura, frizurile, bordurile trebuie să fie de lăţime egală pe toată lungimea; să nu prezinte curburi,
frânturi pe acelaşi aliniament, iar înădirile sau nu fie vizibile de la distanţă mai mare de 1 m;
separaţiile între vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor,
trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.; verificarea rectilinităţii liniilor de separaţie se va
face cu un dreptar de lungime cât mai mare; pe întreg peretele să nu existe mai mult de o denivelare
izolată şi care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm.
5. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA
5.1. Generalităţi
Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru executarea pardoselilor de gresie ceramică.
5.2. Alcătuirea pardoselilor
Fiecare tip de pardoseală este alcătuită din:

a) – îmbrăcăminte – strat de uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor din exploatare
b) – stratul suport ce primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi o transmite elementelor de rezistenţă
(sau fundaţii) pe care este aşezată pardoseala.
vezi GP 037/98 – Proiectarea şi executarea pard.pentru construcţii civile.
5.3. Materiale
Materialele puse în operă vor avea caracteristicile prevăzute în standarde şi normele tehnice de ramură
(de producţie) specificate în capitolele respective.
La sosirea pe şantier toate materialele se vor verifica dacă au fost transportate şi ambalate
corespunzător, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele şi normele tehnice
respective.
Cimentul va fi ferit de acţiunea umezelii, îngheţului şi de amestecul cu corpuri străine, atât în timpul
transportului (ce se face în saci), cât şi în timpul depozitării, ce se face pe sorturi, în magazii sau
soproane.
Poliacetatul de vinil, dispersie apoasă (aracet) se va depozita în magazii acoperite, la temperatura de + 5 o
C… + 35o C. Dacă se vor desface ambalajele şi materialul nu se va consuma în întregime, acesta trebuie
legat (închis) imediat. Termenul de garanţie este de 3 luni de la data fabricaţiei.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica tehnologia de
execuţie conforme cu fişa producătorului.
5.4. Executarea lucrărilor de pardoseli
5.4.1. Reguli generale
- Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic

pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.
- In cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, care se
execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie
închisă.
- Pardoselile vor fi plane, orizontal şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în
alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.
- Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent
şi constatarea că acesta a fost bine executat.
- La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.
5.4.2. Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de

pardoseli
- Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale,
fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum
şi după terminarea în încăperea respectiv a tuturor lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie
ulterioară ar putea deteriora pardoseala.
- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee de beton sau beton armat este
necesar ca aceste suprafeţe suport să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor cu apa de eventualele
impurităţi sau resturi de tencuială. Curăţarea se va face cu mături şi perii.
- Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile
mai mari, etc se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.
- Armăturile sau sârmele care eventual ies din planşeul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite.
- Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi acoperiţi cu
mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.
- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau de încălzire
centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact al
conductelor cu planşeul şi pardoseala.
- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui strat
de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste
el îmbrăcămintea pardoselii.
- Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de
pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.
5.4.3. Executarea stratului suport
- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate
transporta cu ajutorul instalaţiei pneumatice pentru transportat mortare.
- Stratul suport elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se
taseze, provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselii.
- Stratul suport rigid trebuie să abă suprafaţa plană şi netedă. In zonele suprafeţei unde apar
neregularităţi care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin spiţuirea, curăţirea
şi spălarea sa, după care se va aplica un mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului
suport respectiv.
5.4.4. Executarea îmbrăcăminţii pardoselii

Executarea stratului de uzură (îmbrăcămintei) pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmează.
5.4.5. Condiţii tehnice de calitate
- Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face în
conformitate cu prevederile din “Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii
aferente” indicativ C 56/85, capitolul 8 “Pardoseli”.
- Controlul în timpul execuţiei fiecărui tip de pardoseală prevăzut în capitolele respective se va face de
executant şi beneficiar, urmărindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol.
5.5. Pardoseli gresie ceramică
Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor

din gresie ceramică.
5.5.1. Materiale utilizate
- Plăci de gresie ceramică, conform STAS 5939 – 80

- Ciment Portland, conform SR 388 /95
- Ciment Pa 35, conform SR 1500/96
- Ciment alb Portland, conform SR 7055/96
- Agregate naturale, confom STAS 1667 – 76
- Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339 – 76
- White – spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 – 84
- Apa pentru construcţii, conform STAS 790-84
- Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68
- Oxizi coloranţi – Standarde liante L 17 – Ind.Chimica.
5.5.2. Transportul şi depozitarea materialelor pe şantier
- Piatra de mozaic se va contracta, livrată în saci de 50 Kg, pe sortimente şi culori diferite.

Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
- Plăcile de gresie ceramică se vor livra şi transporta în cutii de carton (max.40 Kg/buc.).
Depozitarea se face în spaţii acoperite.
- Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea prevderilor în vigoare
referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face în ambalaje de sticlă
sau material plastic, care vor fi închise cu dopuri de sticlă sau de plastic.
- Ambalajele cu white-spirit se vor depozita în magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare, numai
3 zile.
- Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita în magazii uscate.
5.5.3. Executarea lucrărilor de pardoseli
Alcătuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat şi gresie ceramică, va fi:
- la mozaic turnat şi gresie ceramică:

- şapă din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- îmbrăcăminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramică;
- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramică.
5.6. Executarea pardoselilor din gresie ceramică
- Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un
planşeu de beton armat.
- Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton
armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…350 Kg ciment la 1
m3, în grosime de 30 – 50 mm.
- Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din gresie ceramică
se vor menţine în apă timp de 2…3 ore.
- Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseală –
îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză – cu restul suprafeţei, stratul
suport rigid din beton sau planşeul de beton armat cât şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua măsuri
care să permită deformarea acestora independent.
In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul
de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile reologice – sau pe planşee turnate
monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare. Imbrăcămintea din plăci de gresie
ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire a plăcii de beton.
In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport din
beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei – hârtie, folie de
polietilenă, etc.
- La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa 35 şi
nisip 0…3 mm (la care parteafină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la
3,5…4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc).
Mortarul de ciment pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, în cantităţi
strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic – vârtoasă, factorul apă – ciment fiind de maximum 0,5.
- Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper.
Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm între
plăcile din gresie ceramică.
După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului (circa 60
cm lăţime), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din mortarul de ciment
de poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei
executate şi ghidat după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior, îndesându-se atent plăcile în
mortarul de ciment de poză, prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe
spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar şi să se asigure planeitatea suprafeţei.
Operaţia se contină în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru. Apoi întreaga
suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta să intre bine în rosturi, hidratând şi
mortarul de poză.
Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în intervalul de
la montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa
cel puţin o dată la 24 ore.
Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin
aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea
rumeguşului.
Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu rumeguş
de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui.
Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect.
- La intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10 mm
care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcţie
de modularea structurii.
5.6.1. Condiţii tehnice de calitate
- In timpul executării îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnat monolit se vor face următoarele verificări:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră până
la terminarea punerii betonului în operă), acest interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp
călduros şi o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă;
- se va verifica lucrabilitatea betonului, determinată prin metoda trasării cu trunchiul de con
având înălţimea de 30 cm conform STAS 1759-88.
- se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/1-83 şi STAS
2560/3-84.
- Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.
6. PLACAJE DE FAIANTA
6.1. GENERALITATI
Capitolul prezent cuprinde specificaţii tehnice privind execuţia placajelşor de faianţă executate
pe pereţi de zidărie, din cb.c.a. sau beton.
6.2. STANDARDE DE REFERINTA
SREN 87/94 - Plăci de faianţă, definiţii, clasificare, caracteristici

STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru moarte.
SR 388/95 - Ciment Portland.
STAS 790-84 - Apa
SR ENV 459/1,2/97 - Var pentru construcţii
SR 7055/96 - Ciment Porland alb
STAS 7058-80 - Aracet DP 25
SR EN 98/94 - Plăci şi dale ceramice; Determinare caracteristici şi aspect suprafaţă
SR EN163/94 - Plăci ceramice. Luarea probelor şi recepţie.
6.3. MOSTRE
Inainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale la sanitar, se vor pune la dispoziţia

investitorului spre aprobare mostre pentru:
- placaj de faianţe - două mostre, cu desenul şi culoarea specificate;
- borduri pentru placajul de faianţe - două mostre, cu desenul şi culoarea specificate.
6.4. MATERIALE SI PRODUSE UTILIZATE
Produse:
- plăci de faianţă conf.SR EN 87/94
Materiale:
- nisip de râu sau de carieră, bine spălat, granitos, conf.STAS 1667-76;

- ciment Portland conform SR 388/95;
- apă conform STAS 790-84;
- var pastă conform SR ENV 459/1, 2/97;
- ciment Portland alb SR 7055/96
- aracet DP 25, STAS 7055-80.
6.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT
- Transportul şi depozitarea faianţei se face ambalată în cutii.

- Cutiile se aşează în mijlocul de transport, în stive şi se va împiedica deplasarea stivelor în timpul
transportului spre a nu se deteriora cutiile.
- Depozitarea cutiilor la şantier se va face în stive de max.1,5 m înălţime, pe platforme plane sau rafturi,
în locuri ferite de lovituri şi umiditate.
- Ambalajul nu se va scoate decât la locul de montaj.
- Cimentul se livrează în saci şi se depozitează în locuri ferite de umiditate şi îngheţ.
- Depozitarea şi manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS, pentru
evitarea degradării şi menţinerea integrală a calităţii acestora.
Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu
certificatul de calitate şi/sau Agrement tehnic pentru plăci şi adezivii folosiţi şi după indicarea tehologiei de
execuţie în conformitate cu Fişă producător.
6.6. EXECUTIA LUCRARILOR
6.6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
- Aplicarea placajelor de faianţă pe elemente de beton şi zidărie se va face la cel puţin o lună după
încărcarea cu greutatea permanentă inclusiv din acoperirea clădirii. Executantul împreună cu investitorul
vor aprecia acest termen şi pe care îl vor consemna într-un proces-verbal.
- Inainte de începerea executării placajelor de faianţă, trebuie să fie terminate:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căptuşelilor la uşi (exclusiv pervazurile care se
montează după executarea placajului);
- tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care nu se plachează;
- montarea conductelor sanitare, electrice şi de încălzire inclusiv probele şi remedierile
respective;
- executarea mascărilor şi şliţurilor din plasă de rabiţ;
- montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare şi încălzire;
- executarea lucrărilor ce necesită spargeri pe faţa zidului opusă celei placate;
- îmbrăcăminţile pardoselilor reci din mozaic turnat la încăperile la care pereţii se vor placa, se
pot executa înainte sau după montarea placajelor, placajele de gresie, se vor executa numai după
montarea faianţei, iar plintele de gresie, se vor monta înainte de placarea cu faianţă, partea superioară a
acestora fiind linia de pornire (orizontală şi la nivel) a placajului;
- la încăperile cu umiditate mare (peste 75 %) se vor executa în prealabil lucrările de
hidroizolaţie, conform normativului C 112-86.
6.6.2. PREGATIREA SUPRAFETEI PERETILOR
- Inaintea începerii placării pereţilor, suprafeţele pereţilor din zidărie, beton celular autoclatizat
sau beton, se vor pregăti conform normativelor pentru executarea tencuielilor şi P104-94 (executarea
pereţilor din b.c.a.).
- Aplicarea placajului de faianţă pe pereţi se face pe suprafeţe uscate, pregătite în prealabil şi
care prezintă abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticală şi sub 2 mm/m pe orizontală;
neregularităţile locale nu vor depăşi 10 mm.
- Dacă acest abateri sunt depăşite se vor lua măsuri de îndreptare cu mortar de ciment, acelaşi
folosit pentru placare sau prin tăierea ieşiturilor. Grosimea mortarului pentru placare să nu depăşească 2
cm.
- Se vor înlătura de pe suprafeţele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete de grăsime.
Rosturile zidăriei trebuie curaţate pe o adâncime de 1 cm. Suprafeţele de beton vor fi aduse în stare
rugoasă de maximă aderenţă.
6.6.3. TRASAREA SUPRAFETELOR PENTRU PLACARE
- Pe orizontală: printr-un dreptar de lemn de 2 m, aşezat la nivelul suprafeţei finite a pardoselii, lipit de
suprafaţa care se plachează; dreptarul va avea lăţimea viitoarei plinte (10-12 cm) şi va rezema pe două
repere (ce indică nivelul pardoselii finite) care să fie lungul aceluiaşi perete; orizontalitatea dreptarului va
fi verificată cu nivele cu bula de aer.
- Verticalitatea suprafeţelor se obţine cu ajutorul unor repere verticale alcătuite din plăci de faianţe fixate
provizoriu cu ipsos pe suprafaţa respectivă la 1 m distanţă între ele. Verticala firului de plumb trebuie să
corespundă cu faţa reperelor şi să reprezinte linia suprafeţei placajului de faianţă care se va realiza.
- Racordarea suprafeţei de placaj la tencuielile de la partea superioară se detemină pe dosul plăcilor cu
muchia rotunjită care se vor monta ulterior şi care trebuie să corespundă pe verticală cui faţa tencuielii
de pe suprafaţa neplacată.
6.6.4. APLICAREA PLACILOR DE FAIANTA
- Plăcile de faianţă se curăţă de praf prin perierea dosului şi se ţin în apă cel puţin o oră.
Inainte de aplicare se scurg 2-3 minute.
- Montarea plăcilor se face în rânduri orizontale începând de la stânga la dreapta şi de la plintă în sus.
- Primele două plăci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele acestuia rezemându-
se pe cant; prima placă se fixează definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmând să se monteze definitiv
la terminarea fixării plăcilor din acelaşi rând.
- Se va întinde o sfoară la marginea superioară a primelor două plăci care dă nivelul orizontal pentru
fixarea plăcilor intermediare şi care au faţa văzută perfect verticală, verificată cu firul de plumb.
- Rândul următor de plăci se va fixa, în mod similar, în acelaşi sens de montare, însă cele două plăci se
montează pe primul rând de plăci deja existente.
- Partea de sus a placajului se va termina cu plăci cu o margine rotunjită.
- Suprafeţele orizontale (glafuri) se vor executa cu pantă de scurgere la interior de cca.2 %.
- Rosturile orizontale şi verticale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă, cu lăţime
uniformă de 0,5 mm.
- După efectuarea lucrărilor de pregătirea suprafeţelor, se va aplica:
- pe pereţi de cărămidă şi beton, un spirit din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric
1:2 şi apă, consistentă 10-12 cm, mortarul se aplică, după udare cu apă a suprafeţei cu mistria sau
canciocul în grosime 3-5 mm;
- montarea plăcilor pe zidărie şi beton cu mortar de ciment având dozajul de 400 kg, ciment la mc nisip
(0-3 mm), 0,05 porţii var pastă, cu dozaj volumetric de 1:3; 5:0,05 (ciment, nisp şi var pastă) de
consistentă 7-8 cm;
- pe zidărie din blocuri mici de b.c.a., un spriţ de mortar ciment cu dozaj 1:4:0,3 (ciment, nisip 0-3 mm şi
aracet DP 25 şi apă până la consistenţă 11-13 cm, în grosime de 3 mm;
- montarea plăcilor pe blocuri de b.c.a., se face cu acelaşi mortar ca pentru spriţ, având consistenţă 7-8
cm;
- pe rabiţ se va aplica direct smirul în mortar de ciment cu aceiaşi compoziţie ca pentru grund (mortar
marca M 50 T).
In cazul montării plăcilor de faianţă pe grinzi şi ieşinduri aceasta se face pe un strat suport de
1,5-2 cm grosime drişcuit din gros. şi striat cu mistria iar montarea placajului de faianţă se va executa în
aceleaşi condiţii ca pe suprafeţele de beton.
- Montarea plăcilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecărei plăci de faianţă a
mortarului indicat mai sus. Mortarul se aplică în grosime de 2 cm, pe cel puţin 2/3 din suprafaţa plăcii,
care se fixează prin apăsare cu mâna şi o uşoară ciocănire cu coada mistriei pentru eliminarea
surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie să formeze un câmp continuu, pentru limitarea contracţiei.
- Plăcile se fixează cu strierile de pe dos aşezate orizontal (exclusiv cele cu desen).
- Golurile rămase în dosul plăcilor se vor completa cu mortar, după executarea fiecărui rând, pe
la partea superioară a placajelor.
- Pentru completări la colţurile încăperii, şliţuri, etc., plăcile de faianţă se vor tăia la dimensiunile
necesare, cu tăietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role.
- Găurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor pentru suporţi metalici de .... se face cu ciocănelul de faianţă cu
cioc de oţel dur iar lărgirea se realizează cu un claşte special.
- După fixarea a 3-4 rânduri de plăci se verifică planeitatea suprafeţei placate cu dreptarul de 2 m, atât în
direcţie orizontală cât şi verticală.
- După 5-6 ore de la montare, se curăţă resturile de mortar cu cârpa.
- Umplerea rosturilor dintre plăci se face ulterior cu ciment alb, cu o pensulă cu perii moi şi un spaclu din
material plastic, ce se execută după terminarea placării cu faianţă a încăperii respective. După o oră de la
rostuire se va şterge suprafaţa placajului cu o cârpă umezită cu apă.
- Etanşările între suprafeţele placate cu faianţă şi recipienţi de orice fel se fac cu o pastă de ciment-aracet
DP25, 5:1 şi apă până la consistenţa de lucru.
- In cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură exterioară mai mică de +5 0C, se vor
lua măsuri speciale prevăzute în “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros” - indicativ C
16-84.
6.6.5. RECEPTIA LUCRARILOR SI VERIFICAREA CALITATII
- Se va controla aspectul suprafeţei placajului; privind aspectul general al placajului se vor verifica:
uniformitatea culorii (şi daca corespunde cu proiectul), planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea
suprafeţelor, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi. Orizontalitatea şi verticalitatea se va
verifica cu firul de plumb, nivela cu bule de aer şi cu un dreptar.
- Placajul de faianţă trebuie să prezinte o uniformitate a culorii pe întreaga suprafaţă; nu se admit
diferenţe de tonuri între plăci diferite; nu se admit pete de murdărie, locuri vizibile de smalţ defect.
- Suprafaţa placajului trebuie să fie plană; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singură undă cu o săgeată
de max.1 mm.
- Liniile de intersecţie ale placajului de pe suprafeţele adiacente la colţuri intrânde sau ieşinde trebuie să
fie verticale şi rectilinii.
- Rândurile de plăci trebuie să fie regulate, cu rosturi rectilinii şi în continuare, de lăţime uniformă; nu se
admite diferenţierea panourilor de plăci în câmpul general al placajului datorită neuniformităţii rosturilor de
pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat după caz.
- Plăcile trebuie să fie bine fixate pe suprafaţa suport; la ciocănirea uşoară a plăcii cu un corp cu
suprafaţa de lovire trebuie să rezulte un sunet plin. In cazul plăcilor care nu sunt bine fixate (sună a gol),
se vor scoate şi se vor fixa din nou.
- Linia racordării placajului de faianţă cu plintă trebuie să fie rectilinie, fără ondulări în plan vertical sau
orizontal, iar rostul să fie bine atasat cu pasta de ciment.
- La racordarea faianţei cu tencuială, aceasta trebuie să acopere jumătate din grosimea plăcii, iar linia de
racordare trebuie să fie dreaptă fără ondulări, în plan vertical sau orizontal. Orice altă soluţie de racordare
nu se poate admite şi nici nivelul suprafeţei placajului să fie sub nivelul tencuielii.
- In jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj găurile trebuie să fie mascate cu rozete metalice; capace
întrerupătoare, prize, etc.; găurile şi diblurile aferente şuruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu
trebuie să fie vizibile.
- Placajul de faianţă fiind cu caracter de finisaj pretenţios, introdus anume pentru îmbunătăţirea calităţii,
recepţia se face cu toată exigenţa.
7. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE
7.1. GENERALITATI
In acest capitol sunt prezentate condiţiile tehnice de execuţie pentru balustrade şi grile de orice
fel şi alte confecţii metalice similare, realizate pentru buna funcţionare a clădirii.
7.2. STANDARDE DE REFERINTA
STAS 395/88 - Oţel laminat - Oţel lat.

STAS 333/87 - Oţel laminat cald - Oţel rotund
STAS 334/88 - Oţel laminat la cald - Oţel pătrat.
STAS 424/91 - Oţel laminat- Cornier cu aripi egale
STAS 425/80 - Oţel laminat-Oţel cornier cu aripi neegale
STAS 564/86 - Oţel laminat-Oţel “U”
STAS 566/86 - Oţel laminat. Oţel “T” cu aripi egale şi muchii rotunjite.
STAS 3097/80 - Grunduri anticorozive pe baza de miniu.
NI - Chituri de bază de ulei.
STAS grupa L23 - Vopsele de ulei
SR ISO 1125/94 - Electrozi sudură.
SR 9795/1/97 - Abrazivi pe suport. Foi şi coli.
SR 9795/2/97 - Abrazivi pe suport. Discuri.
SR 9795/3/94 - Abrazivi pe suport. Rulouri.
SR 9795/4/97 - Abrazivi pe suport. Benzi fără sfârşit.
7.3. MATERIALE
- toate materialele vor avea Certificate de calitate şi/sau Agrement tehnic

- Balustrade metalice din oţel laminat conf.N.I.producător.
- Grile metalice din oţel laminat conf.N.I. producător.
- Alte confecţii metalice conf.N.I. producător.
- Electrozi sudură, conform SR ISO 1125/94.
- Suruburi mecanice.
- Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf.N.I. producător.
- Vopsele de ulei grupa L23 STAS - lacuri şi vopsele.
- Hărtie pentru şlefuire SR 9795/1, 2, 3, 4/97
- Chituri pe baza de ulei.
7.4. LIVRARE DEPOZITARE MANIPULARE SI TRANSPORT

Confecţii metalice (balustrade, grile etc.) se livrează de către producător în ansamble sau subansamble
conform proiectelor, gata grunduite, prevăzute, după caz cu praznuri de fixare sau alte piese din oţel
pentru prindere.
Depozitarea se face în şoproane, ferite de murdărie, ruginire sau lovire pe şantier.
Transportul se va face cu auto-platforme cu atenţie, pentru evitarea deformărilor, lovirii etc.
7.5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- Principalele condiţii tehnice de calitate care trebuie să le îndeplinească îmbinării pieselor precum şi
metodologia de verificare a calităţii acestora sunt cele prevăzute în “Normativul pentru verificarea calităţii
lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente”, indicativ C 56/85 capitolul I 5 punctul 2;
- Recepţia la primirea pe şantier a confecţiilor din oţel realizate în uzină se va efectua conform
“Normativului pentru verificarea calităţii lucrărilor” C 56/85, capitolul 3;
7.6. -Verificarea calităţii lucrărilor de montare:
a) Inainte de începerea efectuării lucrărilor de montare;

- executarea de către producător a remedierilor în urma recepţiei pe şantier;
- verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;
- existenţa şi marcarea pe şantier a cotelor brute sau finite ale construcţiei, în vederea
montajului, prevăzute în desenele tehnice, inclusiv poziţionarea elementelor de legătură, susţinere sau
ancorare.
b) Pe parcursul efectuării lucrărilor de montare:

- îndeplinirea tuturor cerinţelor prevăzute în proiecte;
- verificarea dimensională şi calitativă se face prin încercări directe în timpul fazelor de montaj.
Abaterile admise se vor înscrie în prevederile Normativului C 56/85 - anexa 15.3.
- recepţia părţilor ce devin ascunse, se va consemna într-un proces-verbal şi condiţionează
începerea operaţiilor următoare.
- verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicaţiilor din proiect
c) La terminarea lucrărilor de montare se vor verifica:

- certificatele de calitate ale confecţiilor metalice, Agrement tehnic
- procesele-verbale de lucrări ascunse, buletin de încercări, dispoziţii de şantier etc.;
- procesele-verbale de recepţia lucrărilor;
- piesele scrise şi desenate ale proiectului, cu toate modificările şi completările de pe parcursul
execuţiei.
Verificarea directă se referă la:

- terminarea completă a lucrărilor de montare;
- verificarea dimensională şi calitativă a îmbinărilor şi a celorlalte lucrări de montare şi alte
verificări cerute de Normativul C 56/85, care se vor consemna în procesele-verbale. Verificăril în cadrul
recepţiei preliminare a obiectului sunt cele prevăzute în Normativul C 56/85.
Toate procesele-verbale se încheie între executant şi investitor (dirigintele lucrării).
7.7. MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE

- Confecţiile metalice, gata uzinate şi materiale auxiliare, se aduc în ordinea execuţiei tehnologice, la locul
de montaj şi de prindere în elementele de construcţie.
- Se trasează pe elementele brute sau finite ale construcţiei punctele de prindere ale confecţiilor metalice,
conform proiectului.
- Se verifică cotele reale obţinute prin măsurători ale locurilor de montaj (goluri), distanţe între elementele
de construcţii etc.) şi efectuează, dacă este necesar, remedierile ce se impun;
- Se montează piesele de fixare pe elementele de construcţii sau se crează condiţii de montaj în cazul
fixării acestora pe feţele brute ale plăcilor, zidurilor, grinzilor, etc.
- Se montează provizoriu ansamblele sau subansamblele respective şi se constată concordanţă între
produsul uzinat şi locul de fixare, care se va remedia în cazul unor situaţii necorespunzătoare faţă de
proeict.
- După care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fixare cu şuruburi,
prin sudură etc., montaj ce se face cu atenţie pentru obţinerea unor elemente constitutive ce vor participa
la construcţia respectivă atât funcţional cât şi estetic. Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerinţele
de orizontalitate, verticalitate şi planeitate cu toleranţele admise, ce se vor verifica la fiecare etapă a
montajului. La montaj, acolo unde este necesar, se vor realiza platforme de lucru, schele sau se vor
asigura susţinerile necesare executării montajului în bune condiţii.
- După fixarea definitivă se poate trece la finisarea confecţiilor metalice când acestea nu au tratamente
speciale pe suprafaţa lor (nivelări, cromări etc.). Pentru aceasta se verifică starea grundului anticoroziv şi
care se reface atunci când acesta nu prezintă un grad satisfăcător de protecţie (din lovituri, manipulări
etc.).
- Finisarea prin vopsire se realizează în condiţiile prevăzute în capitolul “Zugrăveli-
Vopsitorii”.
8. TAMPLARIE DE ALUMINIU SI PVC
8.1. Date generale
Tamplaria va fi livrata pentru montare pe santier. Pentru caracteristicile golurilor din structura
de baza, vezi: desenele si/sau tabelele de masuratori.
8.2. Elemente componente
Cadru de tamplarie
Cadru fix
Cadru mobil
Panou opac de umplutura + strat izolator
Panou translucid sau transparent de umplutura
Baghete de fixare pentru geam
Pervaz
Lacrimar (wasser nase)
Feronerie (elemente de sustinere si inchidere)
Elemente automate si de siguranta.
8.3. Caracteristici
Tamplaria prevazuta in peretii exteriori ai halei (ferestre cu geam termopan) are urmatoarele
caracteristici :
- coeficient de transfer termic k = 2,5 W/m² 0K;
- caracteristicile geometrice ale profilelor si detaliile de montaj vor fi stabilite de firma
producatoare;
- profilele tamplariei vor fi cu rupere de punte termica.
8.3.1. Cadre fixe si mobile
Date generale
Golurile sunt proiectate In functie de elementele care se vor fixa In ele. Spatiul dintre cadrul
fix si cel mobil este fixat cu cel putin un falt dublu cu cordon de plastic atasabil In vederea
asigurarii unei izolatii sporite. Acest cordon nu este lipit si nici Insurubat si poate fi Inlocuit.
Canelurile sunt adaptate la tipul de panou de umplutura (translucid sau transparent). Ele
sunt de tipul cu canal Inchis de scurgere.
Aliaje
Tocurile/sprosurile de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 In conformitate cu DIN
1725. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata.
Caracteristicile mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615.
Tocuri/sprosuri de aluminiu cu izolatie termica
Fiecare element este alcatuit din 2 contururi Inchise extrudate care, dupa tratamentul de
suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se
obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la
caldura (220°C). Tratarea de suprafata se face In urma izolarii. Dispozitivul central, flexibil de
etansare din portiunea izolatoare apasa pe stratul izolator din benzi poliamidice, creeaza o
egalizare a presiunii sau camera de presiune care regleaza presiunea aerului In exterior,
permitand astfel scurgerea usoara a apei care ar putea intra. In vederea asigurarii unei bune
etansari, toate contururile au fost prevazute cu un canal inferior de scurgere (diferenta de
Inaltime Intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm). Contururile
de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate In profilele de aluminiu.
Profilele de aluminiu sunt egale cu exteriorul si pot fi asamblate Intr-o gama variata de
ferestre. Majoritatea tipurilor brevetate de elemente de feronerie poate fi Inglobata In profile.
Ferestrele sunt ancorate cu fitinguri adaptate evitand astfel transferul frigului Intre peretii
exteriori si ferestre. Trebuie asigurata aerisirea geamurilor si a panourilor.
Baghete de ancorare pentru geamuri
Aceste baghete sunt facute dintr-un aliaj AlMgSi 0.5. Ele pot fi prinse pe toata lungimea
conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat.
Lacrimar
Este din aliaj de aluminiu si se gaseste la fiecare fereastra. Este adaptat fiecarei situatii si
permite eliminarea apei dincolo de pervaz.
Elemente de sustinere si Inchidere
Balamalele sunt dintr-un aliaj AlMgSi. Ele se gasesc In varianta standard anodica si contin
pivoti inoxidabili 18/8 fixati Intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul.
Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si
rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri. Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj
inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile
pentru partile care se deschid pot fi atasate si reglate.
Daca nu sunt si alte precizari, toate fitingurile, In afara de balamale si manere, sunt ascunse.
Fitingurile introduse In contururi nu sunt flexibile.
Vezi desenele si/sau tabelele cu masuratori.
Toate elementele trebuie mai Intai supuse spre aprobare.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare consultantului un caiet de detalii complet pentru

toate tipurile de noduri, prinderi si subansamble.
8.4. Tehnologie
8.4.1. Asamblarea
Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal In

canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul.
Inainte de a fi presate In unghiuri, capetele sunt Invelite In clei sau silicon (tipul neacetic
pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul In care apa este
evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan
sau silicon neacetic.
La timplaria din PVC se vor suda toate imbinarile de colt ale profilelor.
8.5. Teste
Trebuie prezentate certificate de aprobare conform standardelor.
8.6. Materiale
Se vor folosi numai materiale care sunt agrementate in scopul folosirii in industria
alimentara.
8.6.1. Finisaj
Se aplica un Invelis de lac poliester Intarit la cald sub tensiune electrostatica de +/- 90,000 V.
Acest Invelis are o grosime de 60 microni pe fetele expuse. Apoi, acest Invelis este Intarit
Intr-un cuptor la +/- 200° C. Este un Invelis dur si nu se va exfolia pe margini daca este
gaurit, taiat, Intors sau smirgheluit. Emailul are urmatoarele garantii:
- 5 ani pentru culoare
- 10 ani pentru aderenta
8.7. PROTECTIA MUNCII
Se va respecta legislatia si normele in vigoare privind protectia muncii.

9. GEAMURI IZOLANTE TIP “TERMOPAN”
9.1. Specificatii generale
STAS 3593-89
STAS 853-80
STAS 11552-89
C 47-86
9.2. Date generale
Planurile si lista deschiderilor indica prezenta acestor geamuri.
9.3. Elemente componente
- Foi de geam
- Blocuri suport
- Garnituri si baghete de etansare
- Fasii de ancora
9.4. Caracteristici
In general se recomanda o structura de tip „6-12-6mm” a grosimii termopanului, deci cu

sticla de cel putin 6mm grosime.
9.5. Generalitati
Grosimile sunt calculate in functie de cerintele de performanta ale tamplariei si de

dimensiuni.
Calculele se efectueaza conform cerintelor din standarde
9.5.1. Sticla izolanta.
Sticla izolanta si care nu permite trecerea razelor solare calorice cu capacitati ridicate de
izolare facuta din doua foi oglindate separate printr-n spatiu care e umplut cu un amestec de
gaz care are calitati izolatoare mai puternice decat aerul.
Foaia ce margineste cavitatea la interior a fost acoperita in timpul turnarii cu oxid metalic
printr-un proces de piroliza.
Idem pentru foaia ce margineste cavitatea la exterior.
Cele doua foi sunt montate pe o teava interioara din otel galvanizat prin intermediul a 2
garnituri.
Imbinarile de colt sunt complet etansate cu butil care este injectat sub presiune.
9.5.2. Date tehnice:
latimea cavitatii: 12 mm.

transparenta: 97%
factorul de protectie impotriva soarelui: 58%
valoarea k : <1.9 W/m2°K masurata conform standardului, NBN 60-204 european
9.6. Executie
9.6.1. Nivelul presiunii
Nivelul presiunii: 3. (presiunea de baza a vantului, Rom. standard : categ C1, zona C)
9.6.2. Tehnici de instalare
Baghete de fixare: de-a lungul partii interioare sau de-a lungul partii exterioare, conform
specificatiei.
Ulucuri:vezi tamplaria.
9.6.2.1. Inserarea in ulucuri
Inainte de instalarea foilor de geam, antreprenorul se va asigura daca:

- geamurile au respectat toate cerintele de protectie si finisaj;
- ulucurile au fost uscate;
- imbinarile corespund cu tehnicile de instalare;
- nu este murdarie prinsa in uluc.
Antreprenorul trebuie sa informeze biroul tehnic, daca una sau mai multe conditii nu au fost
indeplinite.
Antreprenorul trebuie sa se convinga ca ulucurile sunt temeinic curatite.
Blocuri suporti pentru montaj
In timpul instalarii, urmatoarele puncte trebuiesc luate in considerare:

- blocurile vor fi plasate aproape de colturi
- in plus ele vor fi plasate in asa fel incat luand in considerare tipul ferestrei si incarcarea pe
fereastra si pe geam, sa nu apara deplasari ale foilor de geam.
9.6.2.2. Aplicabilitate:
In urmatoarele locuri:
- ferestre fixe: pe elementele de fixare in - partea inferioara a foii de geam;
- geamuri orizontale culisante: la reazeme;
- ferestre rotative: la pivoti.
9.6.2.3. Presiune admisa pe blocurile suport
Cea mai mare presiune admisa pe blocurile suport este:

- lemn rezistent: 1.5 N/mm²
- sintetic: 0.43 N/mm².
Etansarea rostului dintre fereastra si foaia de geam
9.7. Teste
Conform normelor in vigoare si la cererea Proiectantului. Pretul lor va fi pe cheltuiala

Antreprenorului.
Toate geamurile aprobate vor fi livrate cu o eticheta continand informatii tehnice despre
fiecare element cu propria etansare.
Geamurile cu doua randuri sunt garantate 10 ani impotriva opacitatii cauzate de condens
sau depunerile de praf pe partile interioare ale geamului. Garantia il face raspunzator pe
producator de greselile de executie si pe antreprenor raspunzator de greselile de montaj.
Antreprenorul trebuie sa prezinte biroului tehnic certificat de garantie.
Garantia incepe din momentul instalarii provizorii.
Garantia acopera: inlocuira vechilor si instalarea noilor foi de geam/rame, incluzand toate
lucrarile de finisare.
9.8. PROTECTIA MUNCII
Se va respecta legislatia si normele in vigoare privind protectia muncii.

096CS Arh

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

096CS Arh

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROFI ROM FOOD S.R.L.

Str. Putna 12A, 1900 TIMISOARA

TPF ROMANIA s.r.l.

ROM&IB LTD CO S.A

CAIETE DE SARCINI ARHITECTURA

1. PERETI DESPARTITORI NEPORTANTI DIN GIPS - CARTON............................................... 5

1.1. SPECIFICATII GENERALE.......................................................................................................5

2. PLAFOANE DIN GIPSCARTON..................................................................................................... 8

2.1. SPECIFICATII GENERALE........................................................................................................8

3. JGHEABURI SI BURLANE DIN TABLA ZINCATA.................................................................. 11

3.1. SPECIFICATII GENERALE......................................................................................................11

4.1. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR PENTRU APLICAREA CU ZUGRĂVELI ŞI

4.2. CONDIŢII DE EXECUŢIE.........................................................................................................13

5. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA...................................................................................... 20

7. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE................................ 29

8. TAMPLARIE DE ALUMINIU SI PVC.......................................................................................... 32

8.1. DATE GENERALE............................................................................................................................32

9. GEAMURI IZOLANTE TIP “TERMOPAN”................................................................................ 35

9.1. SPECIFICATII GENERALE...............................................................................................................35

1. PERETI DESPARTITORI NEPORTANTI DIN GIPS - CARTON

1.1. SPECIFICATII GENERALE

Se aplica urmatoarele standarde si norme de referinta:

1.2. DATE GENERALE

1.3. ELEMENTE COMPONENTE

Peretii din gips-carton pe srtuctura pot fi :

Pereti interiori usori conform planurilor si tabelelor de masuratori.

Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie necesare cu

 panouri (RB,RF,) de 10mm, 12,5 mm

2. PLAFOANE DIN GIPSCARTON

2.1. SPECIFICATII GENERALE

Specificatii tehnice conform buletinului de agrementare din Romania.

2.2. DATE GENERALE

Plafoanele suspendate sunt furnizate si instalate de firme specializate, sau in conformitate cu

2.3. ELEMENTE COMPONENTE

- Panouri din gips-carton.

2.4.1. Panouri din gips-carton:

Panourile de gips-carton asigura scaderea nivelului de zgomot cu valori de pana la 8

2.4.2. Structura metalica de sustinere:

2.4.3. Elemente de fixare si suspendare

Tija de suspendare cu bucla

Materiale de etansare: - banda adeziva de 50mm. latime

Conform indicatiilor din planuri si antemasuratorilor.

Comform cu agrementul tehnic in Romania

-Panouri din gips-carton ( RB, RF) de 12,5 mm. gros.

3. JGHEABURI SI BURLANE DIN TABLA ZINCATA

3.1. SPECIFICATII GENERALE

Se aplica urmatoarele standarde si norme de referinta:

3.2. DATE GENERALE

3.3. ELEMENTE COMPONENTE

3.4. TEHNOLOGIE SI PRESCRIPTII DE EXECUTIE

Inainte de a se incepe lucrarile de montare a jgheaburilor si burlnelor se vor verifica urmatoarele :

prevederile prezentului caiet se refera la folosirea jgheaburilor si burlanelor PVC, la colectarea si

4.1. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR PENTRU APLICAREA CU ZUGRĂVELI

4.1.1. Suprafeţe gletuite

4.1.2. Suprafeţe de lemn

4.1.3. Suprafeţele metalice

4.2. CONDIŢII DE EXECUŢIE

Zugrăveli şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din

4.3. ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR

4.3.1. STANDARDE DE REFERINŢĂ PENTRU MATERIALE

SR ENV 459/1,2/97 - Var pentru construcţii.

Standarde din industria chimică:

4.3.2. SPECIFICAŢII PRIVIND EXECUŢIA