P. 1
epurarea biologica a apelor uzate

epurarea biologica a apelor uzate

|Views: 1,940|Likes:
Published by Andrei Georgiana

More info:

Published by: Andrei Georgiana on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

ARGUMENT

Apa constituie Äinima biosferei´, deoarece ea se g se te întotdeauna acolo unde exist via i reprezint substan a cea mai r spândit pe Terra. Ea constituie o Äminune´ a planetei noastre. Apa poate exista f r via , dar via a f r ap este imposibil . Al turi de aer, nu poate lipsi din hrana omului i nu poate fi înlocuit cu nimic. Apa este considerat Äsângele Terrei´ pentru c acolo unde este via . Este cea mai r spândit substan trei sferturi din suprafa a Terrei. Este o resurs multiplu în via a economic . În natur , apa se g se te într-un circuit continuu. Datorit circuitului s u rapid, apa poate fi reînoit . În atmosfer apa ajunge pân la 10 ± 15 Km altitudine, iar în straturile subterane, pân la adâncimi de 50 Km. În organismul uman tân r, apa constituie circa 80% din masa corporal iar la adult, circa 60%. Pentru plante este unul dintre principalii factori de
vegeta ie. Este componenta principal a organismului plantei, circa 70 ± 90%

se g se te întotdeauna compus i reprezint

natural esen ial , cu rol

din greutatea plantei verzi este reprezentat de ap . Apa permite absorb ia substan elor din sol, acestea pot fi adsorbite de plante numai dac sunt dizolvate în ap . Apa serve te la transportarea substan elor minerale la frunze unde are loc fotosinteza, iar substan ele organice sintetizate în frunze sunt transportate la locul de consum sau de depozitare tot sub form de solu ie cu ap . Un rol important îl are apa în reglarea temperaturii plantei, prin procesul de transpira ie. În cadrul ecosistemelor, acvatice i terestre, apa constituie un Ärezervor´
de stocare a elementelor minerale având un rol important în desf urarea

cerin elor biochimice la nivelul fiec rui ecosistem. Cantitatea apei în ecosistemele acvatice determin existen a anumitor organisme, biocenozele aici putând fi s race sau pot cuprinde numeroase popula ii adaptate.
1

Apa, ca i aerul, este un factor de mediu indispensabil vie ii. Ea a avut un rol de prim ordin în apari ia vie ii pe planeta noastr asemenea rol pentru c :  apa constituie factorul de care depinde productivitatea plantelor i
animalelor;

i continu s aib un 

ea intr în construc ia tuturor organismelor animale i vegetale, t oate schimburile organismului cu mediu i implicit men inerea vie ii acestuia petrecându-se prin intermediul apei;  înlesne te i regleaz procesele fizico ± chimice din celule, difuziunea substan elor nutritive în celule i esuturi, procesele de digestie , absorb ie, circula ie i hr nirea celulelor;  procesul de fotosintez pe care -l îndepline te plantele verzi, prin care acestea sintetizeaz substan a organic din s ruri minerale, nu poate avea loc în lipsa apei;  apa transport în interiorul organismului, sub form de solu ii sau suspensii, diferite substan e din mediul exterior i tot ea vehiculeaz spre exterior toate resturile de substan e de care organismul nu mai are nevoie;  regleaz c ldura organismelor prin evaporarea la suprafa , etc. Apa în natur exist sub urm toarele forme: ap de suprafa (ghe ari, oceane, m ri, fluvii, râuri, lacuri) i ap subteran (straturi acvifere i izvoare). În mod obi nuit, în natur apa se g se te într-un circuit continuu. Astfel, apa râurilor, lacurilor, m rilor i oceanelor se evapor pân ajunge în zone mai reci, când condenseaz form de ap
meteoric . Odat

i trece în atmosfer în stare i cade la suprafa a solului sub

de vapori, alc tuind apa atmosferic . Aceasta este purtat de curen ii de aer ajuns pe sol, apa poate întâlni un strat formând apa subteran . În cazul în cu cea

permeabil, pe care-l str bate cu u urin

care suprafa a solului este impermeabil , apa meteoric , împreun

subteran , ajuns la suprafa prin scurgere în sol, formeaz apa de suprafa .

2

În natur . apa nu exist în stare pur . De i exist o enorm cantitate de ap . substan e minerale sau organice dizolvate sau în suspensie. precum i o serie de substan e toxice. la nivel mo ndial. 3 . Din fiecare milion de litri de ap doar ase litri se g sesc într-o form utilizabil ca atare. din fiecare patru oameni trei nu au ap suficient sau. dac nu. Cea mai mare parte a apei este prea s rat pentru a permite consumul uman sau pentru a fi folosit în agricultur . provenite din centrele urbane i din co mplexele de animale. ea con ine: gaze. Problema resurselor limitate de ap este serios accentuat datorit polu rii continue a resurselor utilizabile. aceasta este c ontaminat . De aici s -a impus nevoia epur rii apelor. apa potabil devine improprie pentru b ut i chiar pentru înot deoarece con ine ape menajere contaminate cu microbi patogeni. Ca urmare.

Anihilarea poluan ilor nu poate fi l sat numai pe seama fenomenelor naturale de autoepurare. APELE UZATE Mai mult de 75% din apele captate pentru folosin e casnice.  cu con inut predominant de materii anorganice.I. abatoare. dup epuizarea tuturor eforturilor de evitare sau mic orare a polu rii. buc t rie. 4 . lapte. Cea mai important ramur din industrie care evacueaz ape uzate cu mare con inut de materii organice putrescibile este industria alimentar . volumul de ape uzate r mas trebuie supus unor tratamente prin care s se încadreze în limitele de înc rcare acceptabile pentru emisar. în stare i un num r proasp t sau în diferite stadii de descompunere biochimic . mai cu seam bacterii. Ape uzate industriale Apele uzate industriale se pot clasifica în dou categorii:  cu con inut predominant de materii organice. drojdie de bere. amidon. bere. dar dezvoltarea vie ii acvatice i utiliz rile pos ibile ale sursei la nivelul calit ii Provenind din evacuarea dejec iilor umane. spirt. de natur animal i vegetal . aceste ape con in materii organice putrescibile. Acesta este rolul ce revine epur rii ca m sur indispensabil de protec ie a calit ii apelor. or ene ti i industriale se întorc în circuitul natural ca ape uzate. conserve. Fabricile de zah r. încât s ini iale. Astfel. îndeosebi cantit i ridicate de clorur de sodiu provenite din urin mare de microorganisme. de la baie. Ape fecaloid ± menajere nu stânjeneasc costisitoare. s ruri minerale.

înc rcarea cu materii organice poate atinge valori foarte ridicate. cantitatea de ap consumat de locuitori. sistemele de canalizare sunt mixte iar când apele 5 . Ape uzate or ene ti Provin din amestecul apelor fecaloid ± menajere cu ape uzate industriale i cu apele pluviale. În func ie de felul i num rul industriilor din ora ul respectiv. Compozi ia acestor ape variaz de la un ora la altul dup natura industriilor. valoarea CBO 5 putând atinge câteva grame la litru. Când toate aceste tipuri de ape sunt evacuate împreun pluviale în totalitate sau par ial sunt conduse direct în râu. i conduse la sta ia de epurare.mezeluri evacueaz ape foarte înc rcate cu materii organice. canalizarea este reparat .

). Astfel de ape cu calitate superioar apropiat emisarului nu necesit epurare. Ele sunt considerate ape conven ional curate. Se poate întâlnii chiar situa ia ca efluentul s fie mai curat decât emisarul. stabilite prin diferite acte normative oficiale (gradul de epurare se exprim în % de reducere a poluan ilor din efluent). iar exigen a epur rii se poate limita dup specificul emisarului. uneori.II. Practic gradul de epurare necesar se stabile te pornind de la limite ale indicatorilor de calitate. Apele uzate trebuie e xaminate cu discern mânt. sau emisar. Într -adev r. Urbani tii. Totu i controlul lor trebuie f cut cu maxim circumspec ie. Nu orice ap uzat este periculoas . tehnologii. Prevederile normativelor din diferite ri prezint deosebiri importante. Caracterul experimental al normelor i modific rilor pe care le sufer la intervale scurte dovedesc incertitudinea criteriilor actuale. sub aparen e inofensive pot ascunde tehnologice sau polu ri grave datorit exploat rii incorecte a instala iilor de erorilor de proiectare a re elelor de canalizare. Exagerarea const în încercarea de a epura orice amestec haotic de efluen i considera i nemodificabili. dar mai ales economi tii au c p tat o team exagerat fa problemele de epurare. GRADUL DE EPURARE NECESAR Prin tehnica actual se poate atinge orice nivel de calitate al apei dorit cu condi ia s nu se impun o limit a costului epur rii. întrucâ t. complexitatea fenomenelor de autoepurare nu a fost înc elucidat integral. considerându -le o povar greu de suportat pentru bugetul comunal sau pentru costurile industriei. dac apa este utilizat numai ca agent termic. pentru efluent. separarea i tratarea dup specific a fiec rui efluent înl tur aceast fals problem . Diminuare polu rilor prin m suri tehnologice. 6 . De aici decurg unele exager ri sau confuzii. Readucerea apelor la calitatea ini ial presupune teoretic îndep rtarea total a poluan ilor. atunci când apa captat a fost tratat pân la ob inerea unei calit i superioare care se men ine pân la evacuare (de exemplu.

De în elegerea just a acestui imperativ în prezent depind condi iile de via ale întregii lumi în viitorul apropiat. O astfel de instala ie are deci trei trepte de epurare: treapta mecanic . Aceasta este opera ia de epurare chimic frecvent aplicat în cazul apelor uzate industriale. Distilarea. pesticide. Pentru separarea substan elor coloidale emulsionate sau pentru neutralizarea nocivit ilor de natur chimic este necesar interven ia unui reactiv. iar cele u oare se ridic la suprafa . În cazul când reactivii sunt utiliza i numai pentru ameliorarea eficien ei de separare a suspensiilor fine. TREPTE DE EPURARE Cunoa terea detaliat a provenien ei i compozi ia apelor uzate simplific tehnologiile de epurare i reduce costul instala iilor. Pericolul special al contamin rii apelor cu germeni patogeni a impus ca opera ia suplimentar dezinfectarea unor efluen i. insecticide ) sunt evacuate nemodificate. flotarea sunt indicate atât p entru substan ele organice cât i pentru cele neorganice. Fiecare dintre opera iile enun ate ac ioneaz asupra unei anumite categorii de poluan i. numai pentru c se foloses c ca reactivi clorul i ozonul. iar alte produse (detergen i. chimice sau biologice prin care se distrug sau se separ poluan ii din ape. Fenomenul natural de mineralizare a substan el or organice sub ac iunea microorganismelor. Efluentul epurat biologic este înc rcat cu compu i azoto i i fos fa i care favorizeaz eutrofizarea apelor. Re inerea poluan ilor nedizolva i constituie opera ia de epurare mecanic . înghe area. element determinant în procesele de autoepurare. impropriu inclus în rândul epur rilor chimice. În cazul unui efluent cu compozi ie complex epurarea va trebui s conjuge toate mijloacele cunoscute. Epurarea va fi mecano ± chimic i se va intitula Äepurarea primar ´ iar treapta biologic va fi denumit Äepurarea secundar ´. treapta chimic i treapta biologic . Procedeele de epurare pornesc de la fenomenele fizice.III. osmoza invers . Exigen ele actuale nu mai consider satisf c toare în toate cazurile nici epurare biologic . este punctul de plecare pentru epurarea biologic . solventarea. Suspensiile se separ sub ac iunea gravita iei: cele grele se sedimenteaz . Generalizarea i perfec ionarea continu a metodelor de epurare sunt unele dintre c ile principale prin care se asigur echilibru între om i mediu. electrodializa. 7 . filtrarea (prin c rbune activ). dup specificul reac iilor. Fiecare treapt de epurare este alc tuit din aparate i instala ii specifice a c ror realizare constructiv difer în func ie de procedeul de baz i de ingeniozitatea proiectantului. Instala iile difer . nu se poate spune c exist o treapt de epurare chimic distinct .

care constituie ca atare cele mai conving toare argumente în sprijinul afirma iei c tehnica actual dispune de mijloace eficiente pentr u înl turarea polu rii. grupuri sanitare. ordonate într-o anumit succesiune care se reprezint în tehnica curent prin schemele tehnologice de epurare. aparate i instala ii prin care se efectueaz epurarea apelor uzate. STA II DE EPURARE Ansamblul de construc ii. Schema unei sta ii compacte de epurare. În continuare vor fi prezentate principalele procedeele precum i dispozitive i unele realiz ri importante din domeniul epur rii apelor. În func ie de gradul de epurare necesar i de caracteristicile apelor uzate. ateliere etc. sta ia de epurare este dotat i cu construc ii auxiliare diverse (birouri. indicând o anumit autonomie tehnologic i administrati v .). instala ii pentru prepararea solu iilor de reactivi etc.) i instala ii de deservire (central termic .IV. Termenul s-a adoptat prin analogie cu sta iile de tratare a apelor de alimentare. instala ia de tratare a n molului constituie o anex deosebit de important a sta iei de epurare. compresoare de aer. constituie sta ia de epurare. Pe lâng elementele tehnologice propriu ± zise. iar produsul finit este apa epurat . Materia prim este apa uzat . 8 . sau trebuie s se prevad mai multe trepte. poate fi suficient numai una din treptele de epurare. magazii.

azoti i. Esen ialul este c suprafa a de contact dintre masa de microorganisme i efluent s fie maxim . detergen i etc.). De aceea aplicarea proceselor anaerobe se limiteaz la cazuri speciale ( tratarea n molului). sau în condi ii anaerobe dac oxigenul trebuie ob inut de microorganisme din substan ele existente în ap . ceea ce implic m suri speciale de izolare. Ulterior.) sau dificil tratabile (petrol. sau chiar s ruri anorganice (azota i. Astfel a devenit posibil epurarea în comun a apelor menajere i industriale. îns dezavantajele constau în durata mai îndelungat a procesului aerob i în mirosurile resping toare ale produselor intermediare de descompunere. EPURAREA BIOLOGIC Autoepurarea care are loc în apele naturale a oferit tehnicienilor sugestia de a aplica controlat i intensiv procese similare de mineralizare a substan elor organice sub ac iunea microorganismelor în scopul epur rii apelor uzate. (unele toxice). În condi ii anaerobe. volumul necesar de microorganisme este de 20 ± 30 ori mai redus decât în condi ii aerobe. Via a se desf oar în condi ii aerobe dac se asigur cantit i suficiente de oxigen liber. Sistemul va fi eficient i mai economic. Ini ial aplica iile s-au orientat spre epurarea apelor menajere. în anumite condi ii. Recent s -a constatat c . pe m sur ce s -a acumulat experien i s-a aprofundat esen a fenomenelor specifice. sulfuri).V. cianuri. celuloz ). a conservelor de legume i fructe etc. epurarea biologic s -a extins i la efluen i industriali asem n tori apelor menajere ( din industria laptelui. lignin . se pot descompune biologic unele substan e toxice (fenoli. unificare util din punct de vedere tehnic i economic. dac se va folosi o mas biologic mai redus . 9 . S-au creat astfel ecosisteme artificiale care se dezvolt pe seama hranei puse la dispozi ie de poluan i. al c ror con inut de substan e organice u or biodegradabile a favorizat ob inerea unor eficien e superioare.

Iriga ii cu ape uzate se practicau la Ierusalim acum 3000 de ani. romani i chinezi în primele secole ale erei noastre. XI). Berlin (1877). XVI).1 Epurarea biologic natural 5.  valorificarea direct ca îngr  economie de îngr mânt a poluan i lor apelor uzate. XVII). actualmente aplicarea în practic secundar . ajunge la 95 ± 97%.Gradul efectiv de epurare a s ubstan elor organice.1. Milano (sec. de disponibilit ile tehnice i economice. minte sintetice.  economie de ap prin evitarea prelu rilor de ap din surse naturale. Germania (sec. Solu iile tehnice sunt foarte variate. de condi iile locale etc. Arad (1896). indispensabil s -a generalizat ca faz pentru îndep rtarea poluan ilor organici. Avantajele procedeului sunt importante:  investi ii cu 50 ± 80% mai reduse decât pentru instala iile de epurare biologic artificial . rezultat prin treapta biologic . 5. Cu toate c datorit complexit ii fenomenelor epurarea biologic este greu de st pânit. adecvat în special efluen ilor or ene ti sau celor industriali cu caracteristici asem n toar e acestora. Metoda a fost utilizat de greci.În secolul al XIX -lea apele uzate din mai multe ora e europene erau folosite pentru iriga ii: Paris (1868). 10 . nivel imposibil de realizat numai prin treapta mecanic . îns în prealabil este indicat epurarea mecanic . XVI). Anglia (sec. depinzând de gradul de epurare necesar. În evul mediu exemplele sunt numeroase : Floren a (sec.1 Iriga ii cu ape Capacitatea microorganismelor din sol de a mineraliza poluan ii este utilizat ca procedeu de epurare biologic natural . Ast zi suprafe ele de teren irigate cu ape uzate sunt de ordinul zecilor de mii de hectare i se extind continuu.

lucerna.19 Substan e utile pentru iriga ii continue în diferi i efluen i (mg/l) Natura apelor uzate N P2O5 K2O CaO Menajere brute Menajere epurate biologic Industria berii Industria zah rului Industria amidonului Necesar mediu la 1 m2 cultur 13 11 24 43 265 12 5 3 15 14 93 4 7 7 30 127 486 17 55 220 76 - Iriga iile se efectueaz similar celor cu ape proaspete. rigole i brazde. ud ri de culturile Timp caren (zile) neirigat Sf. admisibil se stabile te în func ie de cultur Remarcabil este posibilitatea de a epura i unele ape ce con in substan e toxice cum ar fi fenolii. prin canale. Cantitatea de ap i de permeabilitatea terenului. pipirigul.7 23. Foarte indicate ca productivitate i mod de utilizare s-au dovedit trifoiul. Dintre plantele cu ac iune favorabil în acest sens sunt: r chita. de zah r Porumb Porumb siloz 19 ± 27 5. sfecla de zah r.Unii cercet tori comunic sporuri importante de recolt fa neirigate.3000 3±6 2±5 1±5 22 ± 34 37 ± 38 15 . Gustul cartofului sau al sfeclei poate fi îns 11 . p durile de foioase.8 45 2400 ± 3800 1800 ± 3200 1400 .4 irigat 44 9. Porumbul i cânepa dau de asemenea rezultate bune. Cultura Produc ia în tone/ha Cantitatea de ap m3/ha Nr. prin inundare subteran sau prin aspersiune.

2 Câmpuri de infiltra ie Se pot folosi în asociere cu câmpuri de iriga ii sau chiar independent. 5. În afara perioadelor de udare. Epurarea se produce tot prin ac iunea microorganismelor din sol.1. De aceea terenurile trebuie prev zute cu perimetrii de protec ie sanitar i perdele vegetale de protec ie a r spândirii mirosului ceea ce complic amenaj ri le. îns fa de surse de ape subterane. economici i sanitari pentru fiecare caz în parte. impropriu pentru utiliz ri productive. O contaminare accidental . Dac exist terenuri disponibile. cu urm ri necontrolabile. izolat 12 . Irigarea legumelor care se consum stare crud nu se recomand din motive sanitare. Practic aceste dificult i au limitat considerabil extinderea procedeului în ultima perioad .influen at negativ de poluan ii chimici. se poate r spândi pe suprafe e mari. anulând rezultatul scontat. În concluzie. în Pericolul de r spândire a germenilor patogeni i a parazi ilor (helmin ilor) frâneaz considerabil extinderea iriga iilor cu ape uzate. chiar de scurt durat . limitarea tipurilor de culturi mic oreaz interesul economic. cea mai important fiind neconcordan compozi ie variabil completate cu îngr dintre producerea continu a apelor uzate cu i necesit ile bine precizate ale plan telor. În plus. Mai intervin i dificult i tehnice. apele trebuie evacuate în emisar sau stocate. Capacitatea de pân la recoltare r mân elemente dezinfec ie a solului i timpul de caren nesigure. Terenul trebuie s fie permeabil. oportunitatea iriga iilor cu ape uzate se poate stabili numai dup o analiz atent a factorilor tehnici. nu se urm resc scopuri de produc ie agricol . care trebuie minte sintetice. câmpul de iriga ii se poate asocia cu un câmp de infiltra i e.

în prezen a nutrien ilor care favorizeaz dezvoltarea abundent a plactonului.2 Epurarea biologic artificial Amenaj rile minime prin care se realizeaz epurarea biologic natural prezint dezavantaje specifice solu iilor extensive: ocup suprafe e mari de teren.4 Hele teie (iazuri) piscicole În unele ape uzate mai pu in înc rcate sau prealabil epurate. Rezultatele sunt nesigure i incl ud dificult i de ordin sanitar. mijloacele fiind rudimentare. ob inându -se dezvolta unele specii de pe ti mai rezisten i fa productivit i piscicole apreciabile. 5. Aceste dificult i pot fi dep ite prin ameliorarea artificial a contactului dintre masa microorganismelor i apa uzat i prin intensificarea aportului de oxigen. 5.1. necesit suprafe e mari i m suri de protec ie sanitar . iar procesele se desf oar în ritm lent. Ecosistemul constituit spontan nu poate fi îns controlat.50 m creeaz condi ii pentru epurarea biologic natural .1. apele or ene ti ale ora ului Munchen sunt utilizate pentru piscicultur în hele teie cu o suprafa de 233 ha. Uneori iazul biologic apare ca treapt suplimentar (epurare ter iar ) pentru el iminarea compu ilor azotului care rezult din epurarea biologic artificial .5.60 ± 1. s -au diferen iat dou procedee principale:  filtrarea biologic . De exemplu. Metoda este lent .3 Iazuri biologice (de oxidare. Pornind de la condi iile de producere a proceselor de mineralizare din natur . de stabilizare) Sta ionarea apelor uzate în incinte cu adâncimi de 0. care se reproduce în cadru artificial tipul de autoepurare de la suprafa a pietrelor. În acest scop s-au creat instala ii speciale în care epurarea biologic a poluan ilor organici are loc în spa ii speciale. de pe fundul râurilor sau din straturile 13 . se pot de poluare. spa ii mai restrânse i într-un ritm mult mai accelerat.

1 Biofiltre Într-o cuv din beton sau zid rie se a eaz umplutur o din materiale inerte cu interspa ii (scorii bazaltice. microorganismele formând o pelicul fixat pe un suport solid. Aerarea se asigur prin tiraj natural. Dup 1 . Instala ia caracteristic este bazinul de aerare = aerotancul. conducte perforate circulând pe poduri rulante.2. Microorganismele plutesc liber în fluxul apei. stratul filtrant fiind rezemat pe un sistem de blocuri cu interspa ii. zgur . Ca perfec ionare tehnic s-a introdus tirajul for at cu ajutorul 14 . jghiaburi basculante.  procedeul de n mol activ are ca model de autoepurare din masa apelor curg toare.3 luni de exploatare pe suprafa a granulelor se fixeaz o pelicul biologic mucil aginoas care re ine i mineralizeaz substan ele prin organice din apa uzat . Foarte eficiente sunt sistemele de distribu ie rotativ . 5. Distribuirea apei în biofiltru se realizeaz dispozitive speciale: duze.poroase ale solurilor irigate cu ape uzate. piese din mase plastice). tufuri vulcanice. instala ia ca racteristic este biofiltrul.

r pitor ± prad . Biocenozele sunt reduse la rela ii de concuren clorofiliene lipsesc. se formeaz în timp un n mol activ sub form de flocoane cafenii. Plantele Bazin de aerare cu n mol activ. aerat prin sistemul cu bule fine 15 . 5. Descompunerea are loc sub ac iunea enzimelor secretate de bacterii. protozoare. viermi nematoizi care se dezvolt pe seama substan elor organice con inute în ap . În structura acestora sunt aglomerate bacterii. ciuperci.ventilatoarelor (acest tip de biofiltru este denumit i ae rofiltru).2. r spândite în masa lichid .2 N molul activ Prin aerarea intens a apelor uzate care con in suficiente substan e biodegradabile. Filtrele cu func ionare continu sunt cunoscute în general sub denumirea de filtre picur toare (percolatoare). rotifere.

utilaje scumpe. când lipsa aportului de hran din exterior devine acut . La un moment dat. Eficien optim se ob ine dac n molul are caractere sau ± mezos ± probe cu predominarea bacteriilor i ciliatelor. iar excesul trebuie îndep rtat definitiv. cu atât transferul este mai intens. De aici o parte din n molul sedimentat ( 15 ± 20 %) este reintrodus în bazinul de aerare. 5. procesul intr în faza endogen i epurarea se poate considera încheiat . În final. pl ci poroase) sau mecanice (val uri.În prima faz de formare a n molului activ predomin bacterii i protozoare flagelate. turbine. Cu cât bulele de aer sunt mai mici ( 1 ± 4 mm). apa epurat este introdus într -un decantor secundar. Piesele de difuzare sunt confec ionate din ma teriale poroase speciale: sticla expandat . 16 . Aerarea cu aer comprimat (pneumatic ) permite controlul riguros al transferului de oxigen în func ie de m rimea bulelor de aer i de adâncimea de insuflare. conducte perforate. micro organismele se autoconsum . Pentru bule mari este suficient introducerea în ap a unor conducte deschise la cap t. întrucât întreruperea aer rii compromite complet procesul de epurare. îns dispozitivele sunt mai delicate. Dup perioada de contact cu n molul activ. când dezvoltarea microorganismelor dep e te posibilitatea de asigurare a hranei. preten ioase în exploatare i cu uzur rapid . Bulele mijlocii ( 5 ± 10 mm) se ob in prin utilizarea unor duze sau evi perforate.2. începe o faz de Ädeclin´ în care sunt frecvente ciliatele i se for meaz flocoane cu mare capacitate de adsorb ie a poluan ilor. conducte deschise. Pentru siguran este util s se prevad unit i de rezerv .3 Aerotancuri Apa uzat este adus în contact cu n molul activ în bazine de form dreptunghiular sau circular . fiind expuse înfund rii cu n mol din bazin dar i cu impurit i aspirate împreun cu aerul. zbaturi). prev zute cu dispozitive de aerare pneumatic ( duze. Aerul comprimat este furnizat de suflan te.

Periile sau val urile sunt dispozitive cu ax orizontal.Dispozitivele de aerare mecanic sunt mai simple: fiecare unitate poate fi ac ionat independent. Turbinele sunt ro i orizontale. S -au realizat i piese Ämamut´. intensitatea aer rii depinzând de adâncimea de scufundare. cu paiete dispuse pe fa a introdus în ap . 17 . se adapteaz cu u urin la volumele mici de ap i se poate înlocui f r a întrerupe func ionarea instala iei în ansamblu. Mai multe turbine acoper suprafa a bazinului. amplasate în anumite sec iuni ale bazinului. destinate unor bazine de mare capacitate. Paletele sau lamelele se introduc par ial în ap . Agitarea se produce pe o zon circular .

± Mediul înconjur tor ± ocrotirea i conservarea lui. Exploatarea instalatiilor de epurare a apelor uzate  N. Secara. Cartea operatorului din sta ii de tratare i epurare a apelor 18 . Bucure ti. Buchman i colegii ± Studiul calit ii mediului ± Ed. 1981 i Pedagogic . Marcoci S. Ed. ± Apa i poluarea.  M... Cârstea S. i Enciclopedic .. Ed. Curs . Ognean. Ed. Panaitescu G. Bucure ti. 1994  Petre Trofin ± Aliment ri cu ap . LVS Crepuscul. Ed. ± Poluarea i protec ia mediului înconjur tor.Vatachi. Economic Preuniversitaria. 2000  R u tiin ific tiin ific C. Baraba N. Lungu V. i colaboratorii ± Chimia mediului i a calit ii vie ii. Negulescu i E.BIBLIOGRAFIE  Ionescu A.. ± Ecologie i protec ia mediului. 1974 i Enciclopedic .. Bucure ti.  Vespremeanu E. tiin ific i Enciclopedic . Bucure ti 2004  Gruia E. Didactic 1983  Meiro u E.. 1979  V. Bucure ti.. Ed. Roman P.Tehnologii de epurare a apelor uzate ±  Internet  A.Rojanschi i T. Constan a.. Ploie ti.

ANEXE 19 .

20 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->