Prezentarea instrumentului F - JAS

Pentru a lua decizii juste şi eficace cu privire la cariera personalului din întreprinderi,
este esenţial să avem informaţii pertinente despre fiecare dintre membrii personalului luat în
considerare. Informaţiile sunt utile în realizarea angajărilor, promovărilor, reorientării,
reconversiei profesionale. Pertinenţa informaţiilor se stabileşte în raport cu nevoile
întreprinderii, mai precis în raport cu “exigenţele” fiecărui post, a funcţiilor care alcătuiesc
organigrama postului şi a sarcinilor atribuite.

Metodele de evaluare trebuie să fie ghidate de o analiză a muncii. Aceasta permite

definirea calităţilor esenţiale şi a componentelor necesare pentru păstrarea şi buna funcţionare
a postului.

ANALIZA POSTULUI - DESCRIEREA APTITUDINILOR CERUTE

Sarcini diferite solicită aptitudini diferite şi în acelaşi timp indivizii diferă din punctul
de vedere al gradului de stăpânire al diferitor aptitudini. Acest instrument permite descrierea
postului şi a funcţiilor implicate în termenii aptitudinilor solicitate, adică corelarea
caracteristicilor sarcinilor cu cele ale indivizilor. Aptitudinea este considerată aici o
caracteristică (capacitate) individuală, relativ stabilă în timp, care permite diferenţierea
sistematică între indivizi.

Cercetările, care au utilizat analiza factorială în studiul performanţelor individuale, au

permis descrierea factorilor responsabili de rezultatele obţinute în grupuri de sarcini omogene.
Astfel s-au realizat liste de aptitudini independente unele de altele.

Taxonomia performanţelor umane şi a aptitudinilor care le explică a fost construită

plecând de la studiile făcute de Fleshman şi colaboratorii. Aceste clasificări conţin aptitudini
psiho-motrice, cognitive şi fizice (Fleshman, Guildford şi Hoepfner, 1966). Lista actuală
cuprinde 52 de aptitudini diferite. În curs de studiere se găsesc aptitudinile din domeniul
competenţei sociale şi a capacităţilor generale.

CONSTRUIREA INSTRUMENTULUI

Fiecare aptitudine a fost mai întâi definită. Definiţiile acceptate sunt rezultatul
acordului între diferiţii experţi. Fiecare aptitudini a fost evaluată, folosindu-se scări cu 7 trepte
şi 2 categorii de informaţii:
 2
1. grupuri de psihologi au definit, mai întâi, extremele fiecărei aptitudini,
apoi experţii au reevaluat definiţiile pentru a ajunge la un acord complet;

2. s-au căutat apoi, exemple de sarcini pentru fiecare aptitudine. Grupele

de evaluatori au propus exemple de sarcini din viaţa cotidiană, ilustrând nivelul
mediu şi ridicat al fiecărei aptitudini. S-au reţinut acelea care erau cunoscute de
toată lumea şi s-au eliminat sarcinile specifice care implică o experienţă
particulară. Un al 2-lea grup de experţi a evaluat nivelul aptitudinilor solicitat
pentru fiecare exemplu. Trei exemple au fost reţinute pentru ilustrarea fiecărui
nivel al scării (scăzut, mediu şi ridicat). S-au reţinut exemplele care au întrunit
acordul cel mai puternic.

Chestionarul poate fi folosit de persoane care au o experienţă în evaluarea sarcinilor

sau funcţiilor analizate, chiar dacă nu posedă un vocabular specializat în domeniul psihologiei
muncii. Definiţiile diferitelor aptitudini au fost examinate cu atenţie. Acestea au fost
completate pe baza cercetărilor recente puse în evidenţă de psihologia cognitivă.

Un grup de 12 psihologi specialişti în psihologia muncii au fost rugaţi să enumere cât

mai multe exemple de comportamente care să ilustreze niveluri diferite ale aptitudinilor
considerate.

În etapa următoarea alţi 14 psihologi şi studenţi la psihologie au primit o fişă pentru

evaluarea exemplelor de comportamente. În partea superioară a fişei se găseau definiţii
contrastante ale unei aptitudini (adică aptitudinea definită pozitiv este diferenţiată de alte
aptitudini vecine cu care nu trebuie să se confunde). În jumătatea de jos a fişei fiecare
exemplu de comportament era însoţit de o scară de evaluare în 7 trepte. Evaluatorii trebuiau
să aprecieze, ţinând cont de definiţia propusă, nivelul necesar de aptitudine pentru realizarea
comportamentului evocat.

Prelucrarea rezultatelor s-a făcut pentru fiecare aptitudine în parte: s-au comparat
mediile aritmetice între diferite comportamente date ca exemplu, folosindu-se analiza de
varianţă prin măsurări repetate. Această analiză a permis evidenţierea grupurilor de exemple
la care mediile nu erau semnificativ diferite între ele, dar diferite semnificativ de alte medii
(pragul arbitrar de respingere a ipotezei de nul a fost p < 0,05). Această prelucrare a permis
verificarea omogenităţii judecăţii (evaluările atribuite de diferiţi experţi să nu difere
semnificativ pentru exemplul dat).

În cazul aptitudini de înţelegere a limbajului scris, au fost reţinute 11 exemple de

comportamente. Mediile se distribuie între 1,46 şi 5,69, cu abatere standard între 0,66 la 1,61.
 3
ITEM MEDIE ABATERE STANDARD
Exemplul 11 1,46 0,66
Exemplul 3 2,31 0,75
Exemplul 6 2,31 1,03
Exemplul 4 2,46 0,88
Exemplul 5 3,15 0,99
Exemplul 10 4,38 1,61
Exemplul 2 4,46 0,98
Exemplul 1 4,85 1,34
Exemplul 7 5,31 1,03
Exemplul 8 5,62 1,26
Exemplul 9 5,69 0,75

Analiza de varianţă prin măsurări repetate

SURSE DE VARIAŢĂ dd1 SC CM F P

între judecători 13 47,27 3,94 1,27 0,2415 n. s.
Între exemple 10 300,97 30,1 35,75 0,0001

Tabelul de analiză de varianţă ne permite să constatăm că există, global, diferenţe

semnificative între exemple dar nu există diferenţe semnificative între judecători, ceea ce
corespunde efectului aşteptat.

Paternul de diferenţe permite să distingem 4 grupe de exemple: (11); (3 - 4- 6- 5); (2);

(1- 10- 8- 7- 9). Pe baza acestor date au ost reţinute 3 exemple:

Exemplul 11 - înţelegerea informaţiilor de pe panourile de pe autostradă;

Exemplul 5 - înţelegerea reţetelor culinare;

Exemplul 9 - înţelegerea unui dosar de credit.

 4

Utilizarea instrumentului

PREZENTAREA MATERIALULUI

Principiul F - JAS constă în evaluarea de către “experţi” a aptitudinilor necesare

pentru exersarea corectă a unei funcţii sau executarea adecvată a unei sarcini. Această analiză
presupune utilizarea unui vocabular riguros definit şi este controlată de un “analist” care
realizează sinteza informaţiilor.

Procedeul de lucru se compune din trei etape. În prima etapă se comunică “experţilor”
descrierea postului şi elementele componente ale acestuia, care vor trebui analizate. Fiecare
expert dispune de o foaie de cotare şi de un caiet de evaluare. Analistul trece cotările
individuale pe o fişă recapitulativă ce va fi ulterior folosită.

Descrierea postului de analizat variază de la caz la caz. Aceasta cuprinde descrierile

funcţiilor asumate şi o listă de sarcini. Lista de sarcini poate fi însoţită de indicaţii despre
importanţa relativă şi frecvenţa fiecărei sarcini. În cazul în care nu există material cu privire la
descrierea postului, experţii care cunosc sarcinile postului pot realiza analiza bazându-se pe
experienţa proprie.

Fiecare expert dispune de un caiet de evaluare, care se compune din 52 de scări de

aptitudine. Fiecare scară de aptitudine cuprinde o definiţie, cu precizări în scopul evitării
confundării unei aptitudini cu alte vecine şi o scară în 7 puncte cu repere în formă de definiţie
şi exemple. Expertul foloseşte o foaie de cotare pe care trece evaluările proprii pentru fiecare
aptitudine.

Fişă recapitulativă este destinată analistului. Aceasta permite gruparea cotărilor

diferiţilor experţi, calcularea unei note medii şi a dispersiei, şi examinarea coerenţei cotărilor.
Pentru a identifica testele şi probele potrivite măsurării fiecărei dintre aceste aptitudini, se
poate utiliza manualul publicat de Fleishman şi Reilly. Acesta cuprinde o listă de meserii şi
sarcini care fac apel la aptitudinile vizate şi o listă de teste care permit evaluarea acestor
aptitudini.

PROCEDEE

NIVELE DE ANALIZĂ
F - JAS poate fi utilizat pentru trei nivele diferite de descriere:

1. descrierea unui post în ansamblu;

 5
2. descrierea componentelor fundamentale ale postului (a sarcinilor
regrupate);

3. descrierea sarcinilor specifice;

Atunci când cotările se fac pentru postul luat în ansamblu, experţii evaluează
descrierea globală a postului sau lista de sarcini specifice postului, pentru a aprecia nivelul
aptitudinilor cerute. Această manieră de analiză este mai economică şi sintetică, dar cotările
pot fi mai puţin coerente şi exigente, de aceea e necesară folosirea unui număr mai mare de
experţi.

Când cotările se fac pentru fiecare sarcină specifică a postului, mai întâi se va elabora
o listă precisă a acestor sarcini. Elaborarea listei constituie o etapă preliminară cu durată
variată.

Munca experţilor va fi cu atât mai dificilă cu cât numărul de sarcini specifice postului
va fi mai mare. De aceea este de dorit o regrupare a sarcinilor în componente mai generale. În
acest caz, experţii vor trebui să regrupeze sarcinile omogene în dimensiuni semnificative.
Aceste “componente” pot fi stabilite în diverse moduri:

1. prin analiza factorială a evaluărilor frecvenţelor sau a importanţei

sarcinilor;

2. prin importanţa consecinţelor unei performanţe inadecvate în fiecare

sarcină;

3. prin analiza directă a conţinutului sarcinilor.

Vezi anexa B şi C pentru exemple de liste de sarcini şi liste de componente.

EXPERŢII
Fidelitatea rezultatelor F - JAS creşte în funcţie de numărul de experţi. Aceştia pot fi
deţinători actuali ai posturilor, şefii ierarhici sau analişti.

APTITUDINI
Majoritatea posturilor nu necesită toate aptitudinile cuprinse în taxonomie. De
exemplu, posturile sedentare sau administrative nu necesită activităţi fizice. Prima sarcină a
analistului constă în excluderea din evaluare a aptitudinilor ne-pertinente pentru postul
analizat. Analistul poate indica pe foaia de cotare aptitudinile care nu vor fi evaluate. Experţii
judecă, la rândul lor, pertinenţa unei aptitudini. Când o aptitudine se consideră ca nefiind
necesară, i se atribuie cota 1.
 6
EVALUAREA FĂCUTĂ DE EXPERŢI
Se recomandă ca experţii să lucreze în grup, pentru a creşte fidelitatea evaluărilor:
informaţiile cerute de un expert pot fi utilizate şi de restul grupului.

După distribuirea caietelor de evaluare şi a foilor de cotare, analistul va da consemnul

în ceea ce priveşte nivelul de analiza adoptat. Analistul se va asigura că experţii au înţeles
consemnul, cunosc titulatura exactă a postului şi componentele sau sarcinile de evaluat.

Este foarte important să nu se confunde evaluarea nivelului fiecărei aptitudini cu alte

aspecte, ca durata sau frecvenţa acestora. Nivelul aptitudinii va fi obiect de evaluare. Noţiunea
de nivel este apropiată cu cea de complexitate. De exemplu, înţelegerea limbajului oral este
importantă atât pentru o secretară cât şi pentru un jurist. Însă se cere un nivel mai ridicat al
înţelegerii orale pentru un jurist decât pentru o secretară: secretara trebuie să înţeleagă
instrucţiunile şi informaţiile dictate; un jurist trebuie să înţeleagă argumentările orale şi
deciziile justiţiei, adesea foarte complexe. Un candidat pentru postul de jurist va trebui să
obţină rezultate mai bune la o probă de înţelegere orală decât un candidat la postul de secretar.

Un alt exemplu, capacitatea de raţionament matematic este cerută atât în munca

contabilului cât şi în cea a cercetătorului în fizică nucleară. Contabilii desfăşoară mai mult
timp (ca durată) activităţi ce fac apel la raţionament matematic. Dar nivelul de solicitare a
aptitudinii diferă în cele două cazuri: este net superior în cazul fizicianului.

Analistul trebuie să explice experţilor procedura de evaluare folosind cât mai multe
exemple. Grupul de experţi poate pune întrebări în legătură cu cotarea. Analistul trebuie să
precizeze că scara de cotare este continuă şi că trebuie utilizate numerele întregi pentru cotare.
De asemenea, va preciza că exemplele ce să găsesc în dreapta fiecărei scări nu corespund
valorilor întregi, pentru că au fost obţinute făcând media estimărilor mai multor experţi.
Aceste exemple constituie repere pentru situarea postului (a componentei sau sarcinii) pe
scara aptitudinii.

Experţii au tendinţa de a supraestima nivelul aptitudinii când descriu propriul post. Se

va atrage atenţia că nici un post nu necesită un nivel ridicat al tuturor aptitudinilor.

Analiza globală a unui post ia minim 2, 3 ore. Când este vorba de un post complex cu
mai multe componente sau sarcini numeroase va fi nevoie de o zi întreagă de muncă.

Vezi anexa D, E, F pentru exemple de cotări ale aptitudinilor pentru posturi, sarcini,
componente.
 7
SINTEZA EVALUĂRILOR
Analistul va trece pe fişa recapitulativă ansamblul evaluărilor provenite de la fiecare
expert. Va calcula media evaluărilor şi dispersia pentru fiecare aptitudine. Va examina
coerenţa cotărilor, în final obţinând profilul ce descrie nivelul aptitudinilor vizate.

PAŞI DE PARCURS ÎN REALIZAREA ANALIZEI

1. Se va decide nivelul de analiză. Se va elabora lista precisă a sarcinilor
care ţin de postul de analizat.

2. “Analistul” va explica “experţilor” sarcina de lucru, insistând asupra

conceptului “nivelul aptitudinii”. Totodată, “analistul” va selecta din lista de
aptitudini pe acelea excluse din analiză.

3. Fiecare “expert” va trece la evaluarea nivelului aptitudinal cerut de

postul analizat, notând evaluările pe foaia de cotare.

4. “Analistul” va realiza sinteza evaluărilor pe fişa recapitulativă.

 8

Calităţi metrice ale instrumentului

FIDELITATE

Coeficienţii de fidelitate, între cotările diferiţilor evaluatori, raportaţi de diferite studii

(de exemplu, privind supraveghetorii în penitenciar, Gebhardt, 1982; personalul din
telecomunicaţii, Inn, 1982; personalul tehnic din armată, Mayers, 1981) sunt foarte ridicaţi
situându-se între 0,70 şi 0,90.

Studiul, efectuat în 1978 de Hogan şi colab. pentru evaluarea a 15 posturi de

funcţionari, a utilizat cotările a 864 de deţinători de posturi, 350 şefi ierarhici şi 79 de analişti.
Acordul mediu este de 0,90 în grupul omogen de experţi şi rămâne foarte ridicat între grupele
de evaluatori: de exemplu evaluările făcute de deţinătorii de posturi şi şefii ierarhici.

Acordul evaluărilor deţinătorilor de posturi, şefilor ierarhici, analiştilor postului

(Hogan, 1978).

Corelaţia Spearman
Deţinători de
Deţinători de post şi Şefi ierarhici
Categorii de post post şi şefi
analişti şi analişti
ierarhici
1. Jurist 0,81 0,46 0,53
2. Infirmier cu diplomă 0,82 0,79 0,70
3. Contabil 0,75 0,25 0,53
4. Funcţionar calificat 0,95 0,85 0,84
5. Conducător de
0,82 0,85 0,84
lucrări
6. Poliţist 0,96 0,85 0,49
7. Pompier 0,82 0,76 0,73
8. Funcţionar de birou 0,97 0,84 0,84
9. Mecanic auto 0,89 0,69 0,69
10. Vânzător 0,83 0,69 0,56

VALIDITATE

Validitatea se referă la pertinenţa instrumentului folosit. În cursul anilor s-au efectuat

numeroase studii de validitate, care au permis descrierea dimensiunilor psihologice
responsabile de diferite performanţe. Instrumentul permite o descriere exhaustivă a acestor
dimensiuni.

Validitatea divergentă şi convergentă este satisfăcătoare, sarcinile a căror conţinut

aparţin aceleaşi “familii” au profile aptitudinale asemănătoare.
 9
Un alt aspect al validităţii se referă la coerenţa profilelor aptitudinale pentru descrierea
aceluiaşi post în organizaţii (situaţii) diferite (Bernrdin, 1988, Tylor, 1984). Theologus şi
colab. (1971) au găsit o relaţie semnificativă între cotările aptitudinilor făcute de experţi şi
saturaţia în factori din analiza factorială a performanţelor. Validitatea testelor alese, plecând
de la analiza postului făcută cu F-JAS, a fost pusă în evidenţă în diferite situaţii de angajare
(Cooper, 1983, Zedeck, 1976).
 10

Consemn pentru cotarea unui post în

ansamblu
Diferite posturi de muncă necesită aptitudini diferite. Acest caiet de evaluare, în care
veţi găsi descrierile a 52 de aptitudini, este destinat să vă ajute să descrieţi aptitudinile
necesare pentru posturi de muncă specifice.

Caietul este însoţit de foaia de cotare. Va trebui să scrieţi rezultatul analizei dvs. pe
foaia de cotare pentru fiecare post analizat. Scrieţi clar numele postului ce trebuie descris şi
celelalte informaţii cerute. Dacă s-a decis că unele aptitudini sunt excluse din analiză, se
marchează locul prevăzut înaintea numelui aptitudinilor pe foaia de cotare.

Presupunem că este evaluată aptitudinea de “înţelegere orală”. Veţi proceda astfel:

1. Citiţi cu atenţie descrierea acestei aptitudini (nr.1). Veţi găsi numele

aptitudinii, definiţia acesteia şi un tabel în care sunt indicate câteva aptitudini
apropiate, de care diferă aptitudinea vizată. În exemplul nostru este important să se
înţeleagă că aceasta diferă de a scrie clar, de a se exprima oral sau de a înţelege
limbajul scris.

2. Examinaţi cu atenţia scara de cotare care se găseşte în partea de jos a

paginii. Ea vă va permite să precizaţi care este nivelul aptitudinii cerut de postul
analizat. În exemplul nostru, înţelegerea orală este o aptitudine necesară atât în
meseria de secretară cât şi în cea de avocat. Dar nivelul comprehensiunii orale
cerut de meseria de avocat este în mod cert mai ridicat decât cel cerut de munca de
secretară. Puteţi să vă folosiţi de descrierile din partea stângă a scării, care
precizează semnificaţia notelor extreme. Veţi găsi în partea dreaptă exemple ce
corespund diferitelor nivele ale aptitudinii. Astfel, o conferinţă de filosofie
necesită un înalt nivel de înţelegere a limbajul oral. Pentru a înţelege o reclamă
publicitară este nevoie de un nivel mai puţin ridicat al aptitudinii, în timp ce
înţelegerea regulilor unui sport necesită un nivel mai ridicat decât în cazul
reclamei, dar mai mic decât în cazul conferinţei.

3. Alegeţi nota care vi se pare potrivită între 1 şi 7, dar nu folosiţi

zecimale. Treceţi această notă pe foaia de cotare sub numele aptitudinii vizate.
Făcând această cotare, ţineţi minte că notaţi un post şi nu o persoană. Nu vă
întrebaţi dacă este uşor sau dificil să faceţi această muncă. Concentraţi-vă asupra
nivelului necesar al aptitudinii pentru realizarea satisfăcătoare a cerinţelor postului.
 11
Nu ţineţi cont decât de nivelul necesar al aptitudinii şi nu de importanţa acesteia
(adică gravitatea erorilor pe care absenţa aptitudinii ar putea-o antrena). Dacă aţi
terminat cotările pentru aptitudinea nr. 1, treceţi la aptitudinea nr. 2 urmând
aceleaşi etape.

COTAREA UNEI COMPONENTE A POSTULUI

Componente diferite ale aceluiaşi post necesită aptitudini diferite. Acest caiet de
evaluare, în care veţi găsi descrierile a 52 de aptitudini, este destinat să vă ajute să descrieţi
aptitudinile necesare pentru fiecare dintre componentele unui post.

Caietul este însoţit de foaia de cotare. Va trebui să scrieţi rezultatul analizei dvs. pe
foaia de cotare pentru fiecare componentă analizată a postului. Scrieţi clar numele
componentei postului pe care trebuie să o descrieţi şi celelalte informaţii cerute.

Dacă s-a decis că unele aptitudini sunt excluse din analiză, se marchează locul
prevăzut înaintea numelui aptitudinii pe foaia de cotare.

Presupunem că este evaluată aptitudinea de “înţelegere orală”. Veţi proceda astfel

1. Citiţi cu atenţie descrierea acestei aptitudini (nr. 1). Veţi găsi numele
aptitudinii, definiţia acesteia şi un tabel în care sunt indicate câteva aptitudini
apropiate, de care diferă aptitudinea vizată. În exemplul nostru este important să se
înţeleagă că aceasta diferă de a scrie clar, de a se exprima oral sau de a înţelege
limbajului scris.

2. Examinaţi cu atenţia scara de cotare care se găseşte în partea de jos a

paginii. Ea vă va permite să precizaţi care este nivelul necesar pentru această
aptitudine. În exemplul nostru, o secretară poate avea sarcina de “a asculta
reclamaţiile clienţilor”, iar un avocat “de a asculta argumentele părţii civile”. În
ambele cazuri o bună înţelegere a limbajului oral este necesară. Totuşi nivelul
înţelegerii orale cerut pentru ascultarea eficace a argumentelor părţii adverse într-
un proces va obţine bineînţeles o notă mai mare decât cea de ascultare a
reclamaţiilor. Puteţi să vă folosiţi de descrierile din partea stângă a scării, care
precizează semnificaţia notelor extreme. Veţi găsi în partea dreaptă exemple ce
corespund diferitelor nivele ale aptitudinii. Astfel, o conferinţă de filosofie
necesită un înalt nivel de înţelegere orală. Pentru a înţelege o reclamă este nevoie
de un nivel mai puţin ridicat al aptitudinii, iar înţelegerea regulilor unui sport
 12
necesită un nivel mai scăzut decât în cazul reclamei, dar mai puţină decât în cazul
conferinţei.

3. Alegeţi nota care vi se pare potrivită între 1 şi 7, dar nu folosiţi

zecimale. Treceţi această notă pe foaia de cotare sub numele aptitudinii vizate.
Făcând această cotare, ţineţi minte că notaţi o componentă a unui post şi nu o
persoană. Nu vă întrebaţi dacă este uşor sau dificil să faceţi această lucru.
Concentraţi-vă asupra nivelului necesar al aptitudinii pentru realizarea
satisfăcătoare a componentei postului. Nu ţineţi cont decât de nivelul necesar al
aptitudinii şi nu de importanţa acesteia (adică gravitatea erorilor pe care absenţa
aptitudinii ar putea-o antrena). Dacă aţi terminat cotările pentru aptitudinea nr. 1,
treceţi la aptitudinea nr. 2 urmând aceleaşi etape.

COTAREA UNEI SARCINI SPECIFICE

Sarcini diferite ale unui post necesită aptitudini diferite. Acest caiet de evaluare, în
care veţi găsi descrierile a 52 de aptitudini, este destinat să vă ajute să descrieţi aptitudinile
necesare pentru fiecare sarcină.

Caietul este însoţit de foaia de cotare. Va trebui să scrieţi rezultatul analizei dvs. pe
foaia de cotare pentru fiecare sarcină analizată. Scrieţi clar numele sarcinii pe care trebuie să o
descrieţi şi celelalte informaţii cerute.

Dacă s-a decis că unele aptitudini sunt excluse din analiză, se marchează locul
prevăzut înaintea numelui aptitudinii pe foaia de cotare.

Presupunem că este evaluată aptitudinea de “înţelegere orală”. Veţi proceda astfel:

1. Citiţi cu atenţie descrierea acestei aptitudini (nr. 1). Veţi găsi numele
aptitudinii, definiţia acesteia şi un tabel în care sunt indicate câteva aptitudini
apropiate, de care diferă aptitudinea vizată. În exemplul nostru este important să se
înţeleagă că acesta diferă de a scrie clar, de a se exprima oral sau de a înţelege
textul scris.

2. Examinaţi cu atenţia scara de cotare care se găseşte în partea de jos a

paginii. Ea vă va permite să precizaţi care este nivelul necesar pentru această
aptitudine. În exemplul nostru, o secretară poate avea sarcina de “a răspunde la
apelurile telefonice de rutină” sau “de a urmări şedinţa consiliului de administraţie
pentru a face procesul verbal”. În ambele cazuri o bună înţelegere a limbajului oral
este necesară. Totuşi nivelul înţelegerii orale cerut pentru urmărirea şedinţei este
 13
mai ridicat decât cel pentru a răspunde la apelurile telefonice. Puteţi să vă folosiţi
de descrierile din partea stângă a scării, care precizează semnificaţia notelor
extreme. Veţi găsi în partea dreaptă exemple ce corespund diferitelor nivele ale
aptitudinii. Astfel, o conferinţă de filosofie necesită un înalt nivel de înţelegere
orală. Pentru a înţelege o reclamă este nevoie de un nivel mai puţin ridicat al
aptitudinii, iar înţelegerea regulilor unui sport necesită un nivel mai ridicat decât în
cazul reclamei, dar mai puţin decât în cazul conferinţei.

3. Alegeţi nota care vi se pare potrivită între 1 şi 7, dar nu folosiţi

zecimale. Treceţi această notă pe foaia de cotare sub numele aptitudinii vizate.
Făcând această cotare, ţineţi minte că notaţi o sarcină şi nu o persoană. Nu vă
întrebaţi dacă este uşor sau dificil să faceţi această lucru. Concentraţi-vă asupra
nivelului necesar al aptitudinii pentru realizarea satisfăcătoare a sarcinii. Nu ţineţi
cont decât de nivelul necesar al aptitudinii şi nu de importanţa acesteia (adică
gravitatea erorilor pe care absenţa aptitudinii ar putea-o antrena). Dacă aţi terminat
cotările pentru aptitudinea nr. 1, treceţi la aptitudinea nr. 2 urmând aceleaşi etape.
 14

Exemplu de descriere a postului de pompier

Se subordonează superiorului, răspunde la apelurile de incendiu şi altor urgenţe pentru
a proteja viaţa şi bunurile; este calificat pentru a combate, stinge şi preveni incendiile. Poate
conduce un vehicul de intervenţie, ajută la operaţii de intervenţii şi de degajare, acordă
îngrijiri de urgenţă bolnavilor şi răniţilor, efectuează sarcini care răspund acestor operaţii.

În cazarmă şi în împrejurimi ajută la sarcini ce ţin de viaţa în comun, redactează dacă

este necesar o cronologie a activităţilor sale şi face raporturi ale incidentelor.

Sarcini specifice:

• Răspunde alertelor de incendiu şi altor apeluri de urgenţă.

• Conectează şi instalează furtunurile, intră cu furtunurile în clădirile

incendiate, acţionează la lansarea şi dirijarea jetului asupra flăcării.

• Aeriseşte clădirile incendiate, deschizând ferestrele, sau făcând găuri în

acoperiş sau pardoseală.

• Caută victime în clădirile incendiate asfixiaţi de fum.

• Îndepărtează persoanele din zonele periculoase.

• Stăpâneşte persoanele intrate în panică.

• Execută operaţii de intervenţie, asigură primul ajutor răniţilor, execută

operaţii de salvare.

• Pune în funcţiune un extinctor chimic de mână.

• Înalţă şi strâng scările, se caţără pe scări.

• Utilizează aparatură de transmitere radio.

• Pot conduce vehicule de incendiu.

• Pot să pună în funcţiune pompele respectând presiunea şi debitul.

• Acţionează iluminatul de urgenţă.

• Studiază dispoziţia clădirilor pentru a prevedea itinerarul evacuării de

urgenţă.

• Ajută şi formează civilii în domeniul prevenirii şi a conduitei necesare

în caz de catastrofă.
 15
• Evaluează proiectele de construcţii, pentru a stabili dacă acestea
corespund normelor de prevenire a incendiilor.

• Reîncarcă aparatele de respirat.

• Execută salvarea de la înec a persoanelor de pe ţărm sau din larg,

participă la căutarea şi la recuperarea acestora.

• Acordă ajutor persoanelor electrocutate.

• Intervin în zone în care ordinea publică este tulburată.

• Reparară materialele şi echipamentele.

• Întreţin materialele de incendiu şi uniformele de protecţie.

• Participă la manevre de antrenament.

• Studiază geografia locală pentru identificarea riscurilor potenţiale, a

resurselor de apă şi a altor materiale de luptă împotriva incendiilor.

• Inspectează clădirile pentru a identifica riscurile de incendiu şi cauzele

posibile.

• Au sarcini de relaţii cu publicul.

• Conduc un vehicul de intervenţie la apelurile de urgenţă şi conduc

victimele pentru a fi îngrijite medical.

• Ajută la administrarea primului ajutor.

• Ajută la degajarea şi scoaterea victimelor de sub dărâmături, utilizând

procedurile şi materialul prescris.

• Execută sarcini de întreţinere a vehiculelor de intervenţie.

• Asistă la cursuri de formare profesională şi participă la exerciţii de

antrenament.
 16

Exemple de descriere a componentelor unui

post (liste de sarcini)

POSTUL DE MAGAZIONER ÎNTR-UN DEPOZIT EN GROS

COMPONENTELE
SARCINI
POSTULUI
1. Localizează electrocarul (tractorul) disponibil
2. Ataşează remorca dacă este necesar.
3. Verifică securitatea şi controlează riscurile de supraîncărcare a electrocarului şi a
remorcilor
Planificare
4. Caută fişa de comandă
5. Se deplasează printre rafturi şi alege mărfurile corespunzând comenzii
6. Ridică mărfurile şi le încarcă în remorcă.
7. Citeşte fişa de comandă pentru a determina ordinea de expediere.
1. Se deplasează la raionul corespunzător.
2. Poziţionează tractorul lângă mărfurile ce trebuie ridicate.
3. Imobilizează tractorul pentru poziţionarea remorcii înaintea mărfurilor.
4. Acţionează telecomanda pentru a face să avanseze tractorul atunci când mai multe
Manevrarea articole sunt în acelaşi loc.
tractorului 5. Opreşte tractorul în locul în care maximum de articole pot fi ridicate cu minimum
de deplasări.
6. Intră încet în curbe şi se deplasează încet pe aleea centrală.
7. Când este încărcat se deplasează încet (cu atenţie maximă).
8. Conduce tractorul la rampa de expediere când comanda este completă.
1. Localizează mărfurile urmând indicatoarele din fişa de comandă.
2. Reţine denumirile mărfurilor de ridicat.
3. Determină cantitatea mărfurilor de ridicat.
4. Pune mărfurile pe “paleta” de stocaj.
5. Aplică eticheta pe mărfuri.
6. Ridică mărfurile de pe paleta de stocaj.
Selecţia mărfurilor 7. Duce mărfurile până la remorcă.
8. Pune mărfurile în remorcă.
9. Aduce mai multe articole odată dacă acestea sunt mici şi uşoare.
10. Alege articolele care trebuie puse deasupra.
11. Alege articolele care trebuie să astea în faţa şi în spate.
12. Repetă procesul până când epuizează fişa de comandă.
13. Semnalează atunci când s-a terminat stocul de marfă.
1. Stivuieşte mărfurile grele şi voluminoase dedesubt şi pe cele mai uşoare deasupra.
2. Pune mărfurile astfel încât să ocupe întreaga suprafaţă a paletei.
3. Aranjează mărfurile astfel încât să se menţină echilibrul paletei.
4. Încarcă paleta ţinând cont de lungimea şi lăţimea ei.
Încărcarea
5. Construieşte colţurile paletei, aşezând articolele în cruce.
europaleţilor
6. Nivelează încărcăturile joase.
7. Foloseşte corzi la încărcăturile înalte, pentru a evita răsturnarea.
8. Stivuieşte mărfurile până la o anumită înălţime pentru a evita răsturnarea.
9. Aplică etichete încărcăturilor în vederea ridicării acesteia pe cheiul de expediere.
Hogan, Ogden şi Fleishman, 1979
 17
POSTUL DE DIRECTOR DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE
(Fleishman & Friedman, 1990)

Gestiunea proiectelor

Implică gestiunea proiectului şi planificarea sarcinilor.

Exemple de sarcini:

1. Stabileşte şi revizuieşte priorităţile şi datele limită.

2. Stabileşte necesităţile programului şi a calendarului.

3. Sintetizează şi ierarhizează sarcinile într-un caiet de sarcini.

Încadrarea personalului

Implică încadrarea personalului şi alte sarcini de gestiune a resurselor umane.

Exemple de sarcini:

1. Comunică oficial evaluările subordonaţilor.

2. Comentează evaluările cu subordonaţii, accentuând părţile pozitive.

3. Distribuie membrii personalului să lucreze la diferite proiecte sau distribuie sarcini

în funcţie de competenţe.

Planificarea strategică

Implică activităţi de planificare strategică pe termen lung ce permit definirea orientării

întreprinderii.

Exemple de sarcini:

1. Identifică noile tehnologii şi studiază impactul posibil asupra întreprinderii.

2. Elaborează proiecte, calendare pentru atingerea obiectivelor prioritare ale

întreprinderii.

3. Alege noi proiecte.

 18

Cotarea aptitudinilor pentru componentele

postului de Director de Cercetare şi
Dezvoltare
Planificarea Gestiunea Încadrarea
Aptitudini
strategică proiectului personalului
1. Bogăţia imaginaţie 5,90 (0,88) 5,27 (0,94) 4,00 (1,12)
2. Clasificarea informaţiilor 5,80 (0,66) 5,60 (0,97) 4,03 (1,08)
3. Raţionament matematic 4,73 (1,08) 4,63 (0,76) 3,33 (1,02)
4. Memorare 4,97 (1,13) 4,73 (0,69) 4,40 (1,06)
5. Uşurinţă de cifrare 4,87 (0,90) 4,73 (0,94) 3,33 (1,11)
6. Comprehensiunea orală 5,57 (0,82) 5,50 (0,94) 4,73 (1,10)
7. Argumentare verbală* 6,07 (1,01) 5,37 (0,93) 4,90 (0,96)
8. Exprimare orală 6,03 (0,89) 5,40 (0,89) 5,23 (1,03)
9. Căutarea verbală a informaţiilor* 5,77 (1,04) 5,73 (0,91) 5,57 (0,89)
10. Originalitate ideilor 5,63 (0,85) 4,97 (1,00) 4,40 (1,02)
11. Insistenţă* 5,53 (1,11) 5,13 (1,20) 5,10 (0,93)
12. Persuasiune* 5,37 (1,19) 5,17 (0,87) 5,07 (0,99)
13. Identificarea problemelor 5,57 (1,10) 5,37 (1,33) 5,30 (1,311
14. Adaptabilitate* 5,33 (1,21) 5,30 (1,15) 5,27 (1,01)
15. Rezistenţă le judecăţi premature* 6,07 (0,87) 5,67 (0,96) 5,33 (1,08)
16. Sensibilitate la mediul social* 5,73 (0,69) 4,70 (1,15) 4,43 (1,00)
17. Comprehensiune scrisă 5,77 (0,73) 5,47 (1,01) 4,27 (1,04)
18. Expresivitate scrisă 5,63 (0,72) 5,30 (0,84) 4,43 (0,93)
În paranteză sunt trecute abaterile standard
* Aceste aptitudini aparţin categoriei competenţelor interpersonale şi sociale
 19

Valorile medii ale aptitudinilor pentru

componentele posturilor din industrie şi
comunicaţii
Organizare şi Analiză şi Relaţiile cu
Aptitudini Instalare
planificarea repartiţie clientela
1. Comprehensiune orală 4,1 (1,5) 4,3 (1,4) 4,6 (1,2) 3,9 (1,6)
2. Comprehensiune scrisă 3,7 (1,4) 4,1 (1,3) 4,1 (1,3) 3,0 (1,5)
3. Exprimare orală 3,8 (1,5) 3,8 (1,5) 4,3 (1,3) 4,3 (1,7)
4. Exprimare scrisă 3,2 (1,) 3,4 (1,5) 3,7 (1,5) 3,1 (1,5)
5. Memorare 4,2 (1,3) 4,4 (1,5) 4,5 (1,3) 3,2 (1,5)
6. Identificarea problemelor 3,9 (1,6) 4,3 (1,5) 4,8 (1,5) 3,5 (1,6)
7. Raţionament matematic 2,8 (1,5) 3,1 (1,5) 3,3 (1,5) 2,2 (1,2)
8. Uşurinţa cifrării 2,6 (1,3) 2,8 (1,3) 2,8 (1,4) 2,2 (1,3)
9. Raţionament deductiv 3,9 (1,5) 4,0 (1,3) 4,5 (1,4) 3,1 (1,4)
10. Raţionament inductiv 3,4 (1,3) 3,6 (1,2) 4,1 (1,3) 2,7 (1,4)
11. Clasificarea informaţiilor 3,9 (1,4) 4,0 (1,3) 4,1 (1,3) 2,8 (1,4)
12. Flexibilitate cognitivă 3,3 (1,4) 3,4 (1,2) 3,6 (1,4) 2,6 (1,3)
13. Cunoştinţe din electricitate * 3,1 (5,1) 3,7 (1,3) 4,0 (1,3) 2,0 (1,2)
14. Cunoştinţe mecanice 3,3 (1,8) 3,6 (1,6) 3,6 (1,8) 2,0 (1,3)
15. Cunoaşterea mijloacelor * 4,3 (1,6) 4,5 (1,3) 4,3 (1,5) 2,0 (1,4)
16. Lectura cartonaşelor* 3,4 (1,7) 2,9 (1,7) 3,1 (1,8) 2,1 (1,4)
17. Desen industrial * 2,5 (1,4) 2,5 (1,4) 2,5 (1,4) 1,7 (1,0)
18. Lectura planşelor 3,1 (1,5) 3,2 (1,5) 3,3 (1,5) 1,8 (1,2)
19. Atenţie selectivă 3,8 (1,5) 4,2 (1,4) 4,3 (1,4) 3,1 (1,6)
20. Repartiţia atenţiei 3,5 (1,3) 3,7 (1,2) 3,8 (1,3) 2,7 (1,4)
21. Orientare spaţială 3,3 (1,5) 3,6 (1,2) 3,6 (1,4) 2,4 (1,4)
22. Vizualizare 3,9 (1,6) 4,3 (1,4) 3,8 (1,4) 2,5 (1,5)
23. Persuasiune** 3,0 (1,6) 3,3 (1,6) 3,2 (1,6) 3,9 (1,7)
24. Sensibilitatea la mediul
3,0 (1,7) 3,2 (1,7) 3,2 (1,7) 4,7 (1,7)
social**
25. Căutarea verbală a
3,7 (1,7) 3,9 (1,6) 4,4 (1,4) 4,1 (1,6)
informaţiilor**
26. Supleţea structurării 3,7 (1,5) 3,9 (1,4) 4,2 (1,5) 3,0 (1,5)
Abaterea standard este trecută în paranteză
* Aptitudini din categoria cunoştinţe şi competenţe profesionale generale.
** Vezi nota de la Anexa D
 20

Cotările medii ale aptitudinilor fizice pentru

postul de supraveghetor în penitenciar
Aptitudini fizice din F-JAS
Forţă
Sarcini Forţă Forţă Forţa Supleţea Echilibru
dinamic
statică explozivă trunchiului extensiei corporal
ă
1. Fără ajutor, însoţeşte un
deţinut recalcitrant la celulă, 6,14 5,32 5,50 5,59 5,59 5,68
împingându-l sau trăgându-l
2. Cu ajutor însoţeşte un
deţinut recalcitrant la celulă, 5,27 4,91 4,77 4,86 4,91 4,96
împingându-l sau trăgându-l
3. Fără ajutor, face să înceteze
5,82 5,36 5,27 5,46 5,55 5,23
bătaia dintre deţinuţi
4. Cu ajutor, face să înceteze
5,23 4,82 4,91 4,86 4,82 4,86
bătaia dintre deţinuţi
5. Imobilizează un deţinut în 4,82 3,68 4,00 4,27 4,14 3,96
criză de epilepsie
6. Merge fără să se odihnească
în timpul gărzii (fără staţionări 2,41 1,86 2,27 2,55 2,73 2,55
în picioare şi fără a se aşeza)
7. Rămâne în picioare la postul
2,23 1,77 1,96 2,32 2,41 2,14
de gardă (fără a se aşeza)
8. Stăpâneşte un deţinut care
5,96 5,68 5,59 5,41 5,77 5,55
atacă
9. Inspectează cu grijă
3,86 2,50 3,32 3,23 4,55 3,32
bucătăriile şi spălătoriile
10. Inspectează atelierele (se uită
3,77 2,68 3,32 3,36 4,41 3,86
pe sub mese, stă în genunchi)
11. Împiedică un deţinut să se 5,68 4,86 5,18 4,86 5,00 5,36
automutileze
Gebhart şi Weldon, 1982
 21

Caietul de evaluare
Cuprinde trei modele de consemne:

• Consemnul necesare pentru cotarea postului în ansamblu.

• Consemnul necesare pentru cotarea unei componente a postului.

• Consemnul necesare pentru cotarea unei sarcini specifice.

Citiţi cu atenţie consemnele A, B şi C adaptate nivelului de analiză ales

CONSEMNELE PENTRU COTAREA APTITUDINILOR CU AJUTORUL

INSTRUMENTULUI F - JAS

CAZUL COTĂRII UNUI POST ÎN ANSAMBLU

Diferite posturi de muncă necesită aptitudini diferite. Acest caiet de evaluare, în care
veţi găsi descrierile a 52 de aptitudini, este destinat să vă ajute să descrieţi aptitudinile
necesare pentru posturi de muncă specifice.

Caietul este însoţit de foaia de cotare. Va trebui să scrieţi rezultatul analizei

dumneavoastră pe foaia de cotare pentru fiecare post analizat. Scrieţi clar numele postului ce
trebuie descris şi celelalte informaţii cerute. Dacă s-a decis că unele aptitudini sunt excluse
din analiză, se marchează locul prevăzut înaintea numelui aptitudinilor pe foaia de cotare.

Presupunem că este evaluată aptitudinea de “înţelegere orală”. Veţi proceda astfel:

1. Citiţi cu atenţie descrierea acestei aptitudini (Nr. 1). Veţi găsi numele
aptitudinii, definiţia acesteia şi un tabel în care sunt indicate câteva aptitudini
apropiate, de care diferă aptitudinea vizată. În exemplul nostru este important să se
înţeleagă că aceasta diferă de a scrie clar, de a se exprima oral sau de a înţelege
limbajul scris.

2. Examinaţi cu atenţia scara de cotare care se găseşte în partea de jos a

paginii. Ea vă va permite să precizaţi care este nivelul aptitudinii cerut de postul
analizat. În exemplul nostru, înţelegerea orală este o aptitudine necesară atât în
meseria de secretară cât şi în cea de avocat. Dar nivelul comprehensiunii orale cerut de
meseria de avocat este în mod cert mai ridicat decât cel cerut de munca de secretară.
Puteţi să vă folosiţi de descrierile din partea stângă a scării, care precizează
semnificaţia notelor extreme. Veţi găsi în partea dreaptă exemple ce corespund
diferitelor nivele ale aptitudinii. Astfel, o conferinţă de filosofie necesită un înalt nivel
 22
de înţelegere a limbajul oral. Pentru a înţelege o reclamă publicitară este nevoie de un
nivel mai puţin ridicat al aptitudinii, în timp ce înţelegerea regulilor unui sport necesită
un nivel mai ridicat decât în cazul reclamei, dar mai mic decât în cazul conferinţei.

3. Alegeţi nota care vi se pare potrivită între 1 şi 7, dar nu folosiţi

zecimale. Treceţi această notă pe foaia de cotare sub numele aptitudinii vizate. Făcând
această cotare, ţineţi minte că notaţi un post şi nu o persoană. Nu vă întrebaţi dacă este
uşor sau dificil să faceţi această muncă. Concentraţi-vă asupra nivelului necesar al
aptitudinii pentru realizarea satisfăcătoare a cerinţelor postului. Nu ţineţi cont decât de
nivelul necesar al aptitudinii şi nu de importanţa acesteia (adică gravitatea erorilor pe
care absenţa aptitudinii ar putea-o antrena).

Dacă aţi terminat cotările pentru aptitudinea Nr. 1, treceţi la aptitudinea Nr. 2 urmând
aceleaşi etape.

CAZUL COTĂRII UNEI COMPONENTE A POSTULUI

Componente diferite ale aceluiaşi post necesită aptitudini diferite. Acest caiet de
evaluare, în care veţi găsi descrierile a 52 de aptitudini, este destinat să vă ajute să descrieţi
aptitudinile necesare pentru fiecare dintre componentele unui post.

Caietul este însoţit de foaia de cotare. Va trebui să scrieţi rezultatul analizei

dumneavoastră pe foaia de cotare pentru fiecare componentă analizată a postului. Scrieţi clar
numele componentei postului pe care trebuie să o descrieţi şi celelalte informaţii cerute.

Dacă s-a decis că unele aptitudini sunt excluse din analiză, se marchează locul
prevăzut înaintea numelui aptitudinii pe foaia de cotare.

Presupunem că este evaluată aptitudinea de “înţelegere orală”. Veţi proceda astfel:

1. Citiţi cu atenţie descrierea acestei aptitudini (Nr. 1). Veţi găsi numele
aptitudinii, definiţia acesteia şi un tabel în care sunt indicate câteva aptitudini
apropiate, de care diferă aptitudinea vizată. În exemplul nostru este important să se
înţeleagă că aceasta diferă de a scrie clar, de a se exprima oral sau de a înţelege
limbajului scris.

2. Examinaţi cu atenţia scara de cotare care se găseşte în partea de jos a

paginii. Ea vă va permite să precizaţi care este nivelul necesar pentru această
aptitudine. În exemplul nostru, o secretară poate avea sarcina de “a asculta reclamaţiile
clienţilor”, iar un avocat “de a asculta argumentele părţii civile”. În ambele cazuri o
bună înţelegere a limbajului oral este necesară. Totuşi nivelul înţelegerii orale cerut
pentru ascultarea eficace a argumentelor părţii adverse într-un proces va obţine
 23
bineînţeles o notă mai mare decât cea de ascultare a reclamaţiilor. Puteţi să vă folosiţi
de descrierile din partea stângă a scării, care precizează semnificaţia notelor extreme.
Veţi găsi în partea dreaptă exemple ce corespund diferitelor nivele ale aptitudinii.
Astfel, o conferinţă de filosofie necesită un înalt nivel de înţelegere orală. Pentru a
înţelege o reclamă este nevoie de un nivel mai puţin ridicat al aptitudinii, iar
înţelegerea regulilor unui sport necesită un nivel mai scăzut decât în cazul reclamei,
dar mai puţină decât în cazul conferinţei.

3. Alegeţi nota care vi se pare potrivită între 1 şi 7, dar nu folosiţi

zecimale. Treceţi această notă pe foaia de cotare sub numele aptitudinii vizate. Făcând
această cotare, ţineţi minte că notaţi o componentă a unui post şi nu o persoană. Nu vă
întrebaţi dacă este uşor sau dificil să faceţi această lucru. Concentraţi-vă asupra
nivelului necesar al aptitudinii pentru realizarea satisfăcătoare a componentei postului.
Nu ţineţi cont decât de nivelul necesar al aptitudinii şi nu de importanţa acesteia
(adică gravitatea erorilor pe care absenţa aptitudinii ar putea-o antrena).

Dacă aţi terminat cotările pentru aptitudinea Nr. 1, treceţi la aptitudinea Nr. 2 urmând
aceleaşi etape.

CAZUL COTĂRII UNEI SARCINII SPECIFICE

Sarcini diferite ale unui post necesită aptitudini diferite. Acest caiet de evaluare, în
care veţi găsi descrierile a 52 de aptitudini, este destinat să vă ajute să descrieţi aptitudinile
necesare pentru fiecare sarcină.

Caietul este însoţit de foaia de cotare. Va trebui să scrieţi rezultatul analizei

dumneavoastră pe foaia de cotare pentru fiecare sarcină analizată. Scrieţi clar numele sarcinii
pe care trebuie să o descrieţi şi celelalte informaţii cerute.

Dacă s-a decis că unele aptitudini sunt excluse din analiză, se marchează locul
prevăzut înaintea numelui aptitudinii pe foaia de cotare.

Presupunem că este evaluată aptitudinea de “înţelegere orală”. Veţi proceda astfel:

1. Citiţi cu atenţie descrierea acestei aptitudini (Nr. 1). Veţi găsi numele
aptitudinii, definiţia acesteia şi un tabel în care sunt indicate câteva aptitudini
apropiate, de care diferă aptitudinea vizată. În exemplul nostru este important să se
înţeleagă că acesta diferă de a scrie clar, de a se exprima oral sau de a înţelege textul
scris.

2. Examinaţi cu atenţia scara de cotare care se găseşte în partea de jos a

paginii. Ea vă va permite să precizaţi care este nivelul necesar pentru această
 24
aptitudine. În exemplul nostru, o secretară poate avea sarcina de “a răspunde la
apelurile telefonice de rutină” sau “de a urmări şedinţa consiliului de administraţie
pentru a face procesul verbal”. În ambele cazuri o bună înţelegere a limbajului oral
este necesară. Totuşi nivelul înţelegerii orale cerut pentru urmărirea şedinţei este mai
ridicat decât cel pentru a răspunde la apelurile telefonice. Puteţi să vă folosiţi de
descrierile din partea stângă a scării, care precizează semnificaţia notelor extreme.
Veţi găsi în partea dreaptă exemple ce corespund diferitelor nivele ale aptitudinii.
Astfel, o conferinţă de filosofie necesită un înalt nivel de înţelegere orală. Pentru a
înţelege o reclamă este nevoie de un nivel mai puţin ridicat al aptitudinii, iar
înţelegerea regulilor unui sport necesită un nivel mai ridicat decât în cazul reclamei,
dar mai puţin decât în cazul conferinţei.

3. Alegeţi nota care vi se pare potrivită între 1 şi 7, dar nu folosiţi

zecimale. Treceţi această notă pe foaia de cotare sub numele aptitudinii vizate. Făcând
această cotare, ţineţi minte că notaţi o sarcină şi nu o persoană. Nu vă întrebaţi dacă
este uşor sau dificil să faceţi această lucru. Concentraţi-vă asupra nivelului necesar al
aptitudinii pentru realizarea satisfăcătoare a sarcinii. Nu ţineţi cont decât de nivelul
necesar al aptitudinii şi nu de importanţa acesteia (adică gravitatea erorilor pe care
absenţa aptitudinii ar putea-o antrena).

Dacă aţi terminat cotările pentru aptitudinea Nr. 1, treceţi la aptitudinea Nr. 2 urmând
aceleaşi etape.

SCĂRILE APTITUDINALE
Cognitive: 1-21

Psiho-motrice: 22-31

Fizice: 32-40

Perceptive: 41-52
 25

SCĂRILE DE APTITUDINI

APTITUDINI COGNITIVE
APTITUDINI
1. Înţelegerea limbajului oral
2. Înţelegerea limbajului scris
3. Exprimarea orală
4. Exprimarea scrisă
5. Bogăţia imaginaţiei
6. Originalitatea ideilor
7.Memorarea
8. Identificarea problemelor
9. Raţionament matematic
10.Facilitatea de a opera cu cifre
1 2 3 4 5 6 7 APTITUDINI 1 2 3 4 5 6 7
11.Raţionament deductiv
12. Raţionament inductiv
13. Clasificarea informaţilor
14. Flexibilitate cognitivă
15. Rapiditatea structurării
16. Supleţea structurării
17. Orientarea spaţială
18. Vizualizarea
19. Viteza de percepţie
20. Concentrarea atenţiei
21. Mobilitatea atenţiei

APTITUDINI PSIHOMOTRICE
APTITUDINI 1 2 3 4 5 6 7 APTITUDINI 1 2 3 4 5 6 7
22. Controlul preciziei mişcărilor 27. Stabilitatea mână – braţ
23. Coordonarea mişcărilor membrelor 28. Dexteritatea manuală
24. Reacţii motrice la alegere 29. Dexteritatea digitală
25. Sincronizarea mişcărilor 30. Rapiditatea poignet – deget
26. Timp de reacţie 31. Rapiditatea mişcării membre

APTITUDINI FIZICE
APTITUDINI 1 2 3 4 5 6 7 APTITUDINI 1 2 3 4 5 6 7
32. Forţa statică 37. Supleţea dinamică
33. Forţa explozivă 38.Coordonare mişcări în ansamblu
34. Forţa dinamică 39. Echilibrul corporal
35. Forţa trunchiului 40. Rezistenţa fizică
36. Supleţea extensiei

APTITUDINI PERCEPTIVE
APTITUDINI 1 2 3 4 5 6 7 APTITUDINI 1 2 3 4 5 6 7
41. Percepţia de aproape 47. Percepţia în lumină orbitoare
42. Percepţia de departe 48. Sensibilitatea auditivă
43.Prcepţia culorilor 49. Atenţia auditivă
44. Percepţia nocturnă 50. Localizarea sunetelor
45. Percepţia periferică 51. Recunoaşterea vorbirii
46. Percepţia adâncimii 52. Claritatea vorbirii
 26

FIŞĂ RECAPITULATIVĂ

Instrucţiuni:

1. Coloana “experţi”: Evaluările fiecărui expert se vor trece în coloanele

de mai jos. Se recopiază fiecare cotare în faţa aptitudinii intitulată corespunzător.
Poate fi util în prealabil, pentru evitarea erorilor, să se bareze aptitudinile care nu vor
fi reţinute în analiză. Această fişă recapitulativă este prevăzută pentru un număr
maxim de 10 experţi.

2. Coloana “A”: Se face suma cotările pe linie

3. Coloana “B”: Se trece numărul de cotări pentru fiecare linie (= număr

experţi).

4. Coloana “A”/ “B”: Se divide “A” la “B”. Se obţine astfel evaluarea

medie pentru fiecare aptitudine.

5. Coloana “C”: Se calculează dispersia.

Notă: Dacă numărul experţilor este mai mare de 10, se va folosi o a 2-a fişă
recapitulativă şi nu se va trece la etapa a 2 , 3 şi a 4- a până când nu vor fi trecute toate
cotările.
 27

Denumirea postului, a componentei sau a sarcinii

___________________________________________________________________________

EXPERŢI
APTITUDINI A B A/B C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cognitive
1. Înţelegerea limbajului oral
2. Înţelegerea limbajului scris
3. Exprimare orală
4. Exprimare scrisă
5. Bogăţia imaginaţiei
6. Originalitatea ideilor
7. Memorarea
8. Identificarea problemelor
9. Raţionament matematic
10.Facilitatea de a opera cu cifre
11.Raţionament deductiv
12. Raţionament inductiv
13. Clasificarea informaţilor
14. Flexibilitatea cognitivă
15. Rapiditatea structurării
16. Supleţea structurării
17. Orientarea spaţială
18. Vizualizarea
19. Viteză de percepţie
20. Concentrarea atenţiei
21. Mobilitatea atenţiei
Psihomotrice
22. Controlul preciziei mişcării
23. Coordonare mişcări membre
24. Reacţii motrice la alegere
25. Sincronizarea mişcărilor
26. Timp de reacţie
27. Stabilitatea mână – braţ
28. Dexteritatea manuală
29. Dexteritatea digitală
30. Rapiditatea poignet – deget
31. Rapiditate mişcări membre
Fizice
32. Forţa statică
33. Forţa explozivă
34. Forţa dinamică
35.Forţa trunchiului
36. Supleţea extensiei
37. Supleţea dinamică
38. Coordonare mişcări ansamblu
39. Echilibrul corporal
40. Rezistenţa fizică
Perceptive
41. Percepţia de aproape
42. Percepţia de departe
43.Percepţia culorilor
 28
EXPERŢI
APTITUDINI A B A/B C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
44. Percepţia nocturnă
45. Percepţia periferică
46. Percepţia adâncimii
47. Percepţia în lumină orbitoare
48. Sensibilitatea auditivă
49. Atenţia auditivă
50. Localizarea sunetelor
51. Recunoaşterea vorbirii
52. Claritatea vorbirii
 29

FOAIE DE COTARE
DENUMIREA POSTULUI, A COMPONENTEI SAU A SARCINII
___________________________________________________________________________

CODUL POSTULUI
__________________________________________________________________________

NUMELE EXPERTULUI
___________________________________________________________________________

DATA _____________________________________________________________________
 30

CUPRINSUL
Prezentarea instrumentului F - JAS............................................................................................1
ANALIZA POSTULUI - DESCRIEREA APTITUDINILOR CERUTE .............................1
CONSTRUIREA INSTRUMENTULUI ...............................................................................1
Utilizarea instrumentului.............................................................................................................4
PREZENTAREA MATERIALULUI ....................................................................................4
PROCEDEE ...........................................................................................................................4
Calităţi metrice ale instrumentului..............................................................................................8
FIDELITATE..........................................................................................................................8
VALIDITATE ........................................................................................................................8
Consemn pentru cotarea unui post în ansamblu........................................................................10
COTAREA UNEI COMPONENTE A POSTULUI ............................................................11
COTAREA UNEI SARCINI SPECIFICE ...........................................................................12
Exemplu de descriere a postului de pompier............................................................................14
Exemple de descriere a componentelor unui post (liste de sarcini)..........................................16
POSTUL DE MAGAZIONER ÎNTR-UN DEPOZIT EN GROS .......................................16
POSTUL DE DIRECTOR DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE (Fleishman & Friedman,
1990).....................................................................................................................................17
Cotarea aptitudinilor pentru componentele postului de Director de Cercetare şi Dezvoltare...18
Valorile medii ale aptitudinilor pentru componentele posturilor din industrie şi comunicaţii. 19
Cotările medii ale aptitudinilor fizice pentru postul de supraveghetor în penitenciar..............20
Caietul de evaluare....................................................................................................................21
CONSEMNELE PENTRU COTAREA APTITUDINILOR CU AJUTORUL
INSTRUMENTULUI F - JAS..............................................................................................21
SCĂRILE DE APTITUDINI....................................................................................................25
APTITUDINI COGNITIVE.................................................................................................25
APTITUDINI PSIHOMOTRICE.........................................................................................25
APTITUDINI FIZICE...........................................................................................................25
APTITUDINI PERCEPTIVE...............................................................................................25
FIŞĂ RECAPITULATIVĂ ......................................................................................................26
Instrucţiuni:...........................................................................................................................26
FOAIE DE COTARE ...............................................................................................................29
CUPRINSUL............................................................................................................................30