c


c
  

cc


c 

GHEORGHE MIRUNA

CLASA A XI-A F

În cele mai vechi timpuri oamenii îèi asigurau existenţa culegând roadele
pământului sau vânând animale. Cu timpul au început să cultive plante, să crească
animale èi să le domesticească, să descopere bogăţiile solului èi să le valorifice. Astfel iau
naètere meserii precum agricultor èi meèteèugar.

În timp, pentru a se dezvolta, societatea avea nevoie de oameni cu alte

preocupări, interese èi profesii. DzProfesiadz este o ocupaţie care presupune pregătire
intensă èi studiu. Cele mai vechi meserii de acest gen sunt cele de preot, militar, doctor
sau avocat. Invenţiile èi inovaţiile din secolul al XIX au dus la apariţia specializărilor èi la
diversificarea statutelor profesionale, încât acestea să răspundă cerinţelor tot mai
complexe ale vieţii materiale èi spirituale.

Secolul XX reprezintă o perioadă importantă în ceea ce priveète statutele èi

ocupaţiile profesionale. În această perioadă are loc migrarea ocupaţiilor tradiţionale din
spaţiul privat în spaţiul public. Explozia demografică din Europa, invenţiile èi inovaţ iile
tot mai numeroase cu consecinţe spectaculoase schimbă definitiv viaţa oamenilor.

Numărul preocupărilor tradiţionale a scăzut considerabil în această perioadă,

fiind înlocuite cu noi meserii care presupun migrarea de la tară către oraè. În spaţiul
urban atelierele èi munca manuală sunt înlocuite treptat de complexe industriale, iar la
marginea oraèelor se configurează cartierele industriale.

ºp Primul Război Mondial a avut un impact puternic asupra ocupaţiilor. Câteva motive
de schimbare a statutelor sociale datorita războiului sunt: mecanizarea, producţia
în masă, emanciparea femeii ( au obţinut dreptul de a practica meserii pe care
înainte nu aveau voie sa le practice), trauma pierderilor omeneèti.
ºp Revolutiile industriale, tehnologice èi informationale successive au modificat
ireversibil ocupaţiile èi statutele profesionale ale oamenilor. În tarile dezvoltate din
punct de vedere economic industrializarea èi creèterea populaţiei urbane nu a
însemnat o explozie a clasei muncitoare, cum s-a întamplat după prima revolutie
industrială, ci a însemnat accentuarea èi consolidarea clasei de mijloc, care în
statele superindusrializate este numeroasă èi foarte puternică. Acestă stare, de fapt,
s-a datorat în primul rând dezvoltării sectorului tertiar. La ora actuală ocupaţiile
legate de agricultură èi meèteèuguri tradiţionale au o pondere scazută în economie,
sau sunt pe cale de dispariţie, munca fizică a fost lasată pe seama imigranţilor.
ºp În România, după anii `60 s-a încercat industrializarea forţată, proces ce a
determinat modificări la nivelul ocupaţiilor èi profesiilor. Dezvoltarea rapidă èi
fortată a industriei a dus la cresterea numerică èi la consolidarea clasei muncitoare
considerate clasa socială de bază a comunismului.
Începând cu anii `80 ocupaţiile majore ale
oamenilor sunt cele legate de noile
tehnologii informaţionale èi de
servicii. Apariţia computerului personal
în anul 1981, a schimbat statutele
profesionale. Meseriile tradiţionale
legate de agricultură èi industrie
au fost înlocuite treptat cu meserii legate
de televiziune, publicitate, informatică,
relaţii cu publicul, finanţe, turism, etc. Cele
mai multe din aceste profesii sunt din sectorul terţiar èi au apărut pe piaţa muncii
odată cu dezvoltarea acesteiaÄ

ºp La nivel mondial începând cu anii `80 au avut loc mutaţii importante pe piaţa
forţei de muncă, cauzate de evoluţia accesului la resurse, a globalizării economice
èi a integrării politice. Pe lângă schimbările economice induse de accelerarea
ritmului de dezvoltare a pieţelor, sub efectul inovării èi globalizării, mediul socio-
economic în societatea informaţională este profund marcat èi modificat de
revoluţia tehnologică majoră din ultimii ani. Inovarea tehnologică permanentă,
accelerarea schimburilor, interconectarea mondială a cunoètinţelor constituie
elemente caracteristice ale mediului economic actual. Adaptarea la societatea
informatională constituie o mare provocare la adresa sectoarelor economiei, a
întreprinderilor, a calificărilor èi profesiilor, a furnizorilor de servicii publice sau
private.

ºp În Romania contemporană, meseriile cele mai căutate,, dar nu întodeauna cele

mai plătite, sunt cele din industria usoară ( confecţii, încălţăminte), din domeniul
IT ( analist programator, informatician, administrator de reţea, designer pagini
web), în construcţii ( zidar, lacătuè, fierar-betonist), în domeniul serviciilor
(agent asigurări, agent commercial, vânzător, agent de pază, ospătar, bucătar,
cofetar-patiser, brutar), dar èi în industria prelucrătoare ( tâmplar, lăcătuè,
 sudor). Meseriile cu cea mai mică căutare la ora actuală sunt de desenator tehnic,
inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrător prin aèchiere,
gfrezor, sculer-matriter, operator chimist. Pe ansamblu, în Romania predomină
salariaţii în timp ce lucrătorii pe cont propriu, patronii, deèi au crescut numeric
înca numărul acestora este unul modest. Lucrătorii pe cont propriu au cea mai
mare pondere în agricultură (48%), patronii sunt prezenèi în comerè (8%) èi în
lanţurile de hoteluri èi restaurant(4%), iar salariaţii în celelalte domenii de
activitate. Odată cu dezvoltarea sectorului privat s-a observat modificări în
ponderea salariaţilor în cele două domenii de activitate.

ºp  :
pÎn gospodăriile tărăneèti stupii erau ţinuţi
de cele mai multe ori în coèniţe de nuiele sau papură.p
Pe vremuri, ceara de albine a ocupat un loc însemnat
din cauza folosirii ei drept "combustibil" pentru
iluminat. Treptat, importanţa albinăritului a început să
scadă atunci când zahărul a înlocuit parţial mierea, iar
locul lumânărilor de ceară a fost luat de lămpile cu
petrol.

 !!se practica

înainte în zona Bihorului.
?