Ghid montan Muntii 

Rarau - Giumalau

      

Prezentare

     Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor
Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. Sunt marginiti la nord de
depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina
Mestecanisului si Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de muntii
Stanisoarei. In sudul lor se afla muntii Bistritei; in sud-vest depresiunea Tara Dornelor, strajuita
de masivul vulcanic al Calimanului; in vest Obcina Suhardului si muntii bargaului, iar spre nord-
vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor Rodnei. Muntii Rarau-Giumalau sunt
delimitati la nord-vest de valea Putnei si de saua sau pasul Mestecanisului, care le separa de
Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata de Obcina Voronetului,
cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie: sandru si Slatioara. Spre sud-est, dincolo
de aliniamentul valea Chiril-curmatura Prislopului si paraul Hogea se desfasoara culmile
prelungi ale muntilor Stanisoarei. La est, valea Bistritei Aurii constituie limita spre Obcina
Suhardului, iar la sud, de la confluenta cu raul Dorna, valea Bistritei separa cele doua masive de
muntii Bistritei. Bazinul depresionar Pojorata si depresiunea Campulung Moldovenesc se onscriu
in aria geografica a muntilor Rarau-Giumalau, delimitandu-I de Obcinele Bucovinei. In aceste
limite, muntii Rarau-Giumalau au o suprafata de circa 375 kmp. Distantele cele mai mari sunt pe
directia nord-sud, 21 km, intre Vatra Dornei si Pojorata, si pe directia vest-est, 28 km, intre
Iacobeni si Slatioara.Altitudinile maxime se afla in muntele Giumalau-1857m si in muntele
Rarau-1651m.

Acces

     Pe calea ferata:

Bucuresti-Vicsani, la Suceava; acest tronson trece pe la limita de nord a muntilor Rarau-
Giumalau, intre Campulung Moldovenesc si Valea Putnei si pe cea de vest, intre Valea Putnei si
Vatra Dornei

statia Campulung Est, cu trenul personal

statia Campulung Moldovenesc, la numai 4 km de Campulung Est si 79 km de Suceava
statia Sadova, cu strabaterea vaii Moldovei prin Cheile Strajii
statia Valea Putnei, la 15 km de Campulung Moldovenesc
statia Mestecanis, la 21 km de Campulung Moldovenesc
statia Iacobeni, la 27 km de Campulung Moldovenesc
statiile Vatra Dornei si Vatra Dornei-Bai

    Pe cale rutiera:

DN 17 Suceava-Vatra Dornei

Drumuri forestiere:
Valea Putnei-Poiana Itcani-paraul Putna Mare, pana la cabana de vanatoare
Argestru-paraul Argestru-Obcina Mare-paraul Chilia-Vatra Dornei
Rusca-valea Giumalau-cabana Giumalau

Localitati de acces: Campulung Moldovenesc 615-675m, Vatra Dornei 790-800m, cele mai
importante, Iacobeni 830-860m, Valea Putnei 820-900m, Pojorata 700-740m, Rusca 780-800m,
Chiril 725-800m, Slatioara 700-800m. 

Clima

     Regiunea muntilor Rarau-Giumalau se caracterizeaza, in ansamblul sau, printr-o clima

continentala cu nuante de excesivitate, dar imbracand o nuanta ceva mai moderata in
depresiunile si culoarele care-I inconjura. Iernile sunt lungi, bogate in zapezi; verile sunt scurte,
racoroase si umede; temperaturile medii anuale prezinta valori scazute, precipitatiile atmosferice
sunt bogate. Cele mai multe zile cu cer senin sunt toamna, iar vremea cea mai instabila, variabila
intr-un timp relativ scurt, se inregistreaza in timpul primaverii, cauza constand in circulatia
maselor de aer ale ciclonilor si maselor de aer polar, de la Oceanul Atlantic sau dinspre tropic,
avand ca punct de convergenta tocmai partea de nord a tarii. Temperaturile medii anuale variaza
de la 2 gradeC la statia meteo Rarau, la circa 5 gradeC la Vatra Dornei si 6,8 gradeC la
Campulung Moldovenesc, fiind printre cele mai coborate din Moldova si din tara. Luna cea mai
friguroasa este ianuarie, cand se inregistreaza o temperatura medie de 7,7 gradeC la Rarau, -6
gradeC la Vatra Dornei si 3,5 gradeC la Campulung Moldovenesc, iar cele mai calde, iulie, cu o
temperatura medie de 16,4 gradeC la Campulung Moldovenesc, 15 gradeC la Vatra Dornei si
august, cu 11,8 gradeC la Rarau. Frecventa temperaturilor medii diurne sub 0 gardeC variaza de
la 100 zile in depresiunea Campulung Moldovenesc, la 150 zile in Giumalau, iar in culoarul
Bistritei chiar pana la 180 zile. Temperaturi sub 0 gradeC se inregistreaza, insa, timp de 2/3 din
durata anului. Frecventa zilelor de iarna variaza de la 120 la 150 si chiar 180 de zile pe culmile
cele mai inalte. Iernile sunt lungi si aspre in Rarau si Giumalau si ceva mai moderate in
depresiunile de la nord si sud-vest. Prima zi cu inghet se semnaleaza inainte de 1 octombrie, iar
ultima zi cu inghet dupa 1 mai. Precipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul
musonic al circulatiei vestice, de origine atlantica. Valoarea precipitatiilor medii anuale oscileaza
intre 672 mm la Vatra Dornei, 686 mm la Campulung Moldovenesc si 926 mm pe Rarau si peste
1000 mm pe Giumalau. Cea mai mare parte de precipitatii cade in perioada de vara. Astfel, la
Rarau, in intervalul iunie-septembrie, se inregistreaza peste 51% din cantitatea anuala, dar luna
cea mai ploioasa este mai, cand cad 143 mm, fata de 133,7 mm in iunie, 126 mm in iulie, 119,5
mm in august si doar 9,37 mm in septembrie. Lunile cu cele mai putine precipitatii sunt
noiembrie-33,2 mm, decembrie-33,9 mm si ianuarie-36,1 mm pe Rarau si decembrie-25,4 mm,
ianuarie-23,5 mm si februarie-20,3 mm la Vatra Dornei. Lunile favorabile turismului de vara in
muntii Rarau-Giumalau raman iulie, august, septembrie si partial octombrie. Nebulozitatea
medie anuala este de 6,5-7,0 zecimi din bolta cereasca la peste 1200 m si ceva mai scazuta in
valea Moldovei, 5,5-6,0 zecimi. Numarul mediu annual de zile cu cer senin este sub 40, iar al
acelora cu cer acoperit, peste 140. Cea mai mare frecventa o au vanturile din sectoarele vestic si
nord-vestic, urmate de cele din est, viteza medie anuala fiind de 8-10 m/s. Frecventa calmului
poate atinge chiar 40%, mai ales in depresiuni, datorita adapostului. Pe vai, in special pe cele ale
Bistritei si Moldovei, se inregistreaza si influenta brizelor, de munte si de vale, usor de sesizat,
fie la Campulung Moldovenesc, fie la Vatra Dornei, acestora datorindu-li-se aerul curat si bine
ozonat al celor doua statiuni.

Flora

     Vegetatia muntilor Rarau-Giumalau este alcatuita din pajisti si paduri; in general, covorul
vegetal este etajat pe verticala, componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea. Prima
mare asociatie vegeatla o constituie pajistile montane secundare de paius rosu, iarba vantului si
taposica(Agrosti-Festucetum montanum), care ocupa suprafete insemnate, intre 20 si 30% din
intreg teritoriul. In general, in pajisti predomina ierburi din familia gramineelor, ca paiusul
rosu(Festuca rubra), iarba vantului)Aspera venti), taposica(Nardus stricta). In padurile de
rasinoase predomina molidul(Picea abies), caruia I se asociaza bradul(Abies alba), pinul(Pinus
silvestris), laricea sau zada(Larix decidua), precum si doua specii rare si ocrotite-zambrul(Pinus
cembra) si tisa(Taxus baccata). Alaturi de conifere se mai intalnesc: fagul(Fagus sylvatica),
mesteacanul(Betula verrucosa), paltinul de munte(Acer pseudoplantanus), ulmul de
munte(Ulmus montana), scorusul(Sorbus cuparia), arinul de munte(Alnus viridis),
plopul(Populus tremula). In padurile de conifere si in cele de amestec etajul arbustilor si al
ierburilor este slab reprezentat, lumina putina si umezeala multa fiind cauzele care determina
saracia vegetatiei de la parterul acestor paduri. Predomina muschii, intalniti peste tot, apoi
macrisul(Acetosa pratensis), degetarutul(Soldanella major), lacramita(Maianthemum bifolium),
clopotei(Campanula abienta). La marginile padurii si in taieturile recente se intalnesc
murul(Rubus caesius), zmeurul(Rubus idaeus) si fragul(Fragaria vesca), precum si tufisurile de
alun(Corylus avellana) si de soc(Samburus nigra). De la altitudinea de 1500-1600m in sus incepe
domeniul complexului de tufarisuri, raristi si pajisti subalpine, care ocupa suprafete mai mari in
Giumalau fata de Rarau. Ultimii reprezentanti ai padurii nu mai sunt falnicii brazi sau molizi, ci
sunt exemplare chircite, cu ramuri sfartecate de vanturi aspre. Aici intalnim tufisuri de
jneapan(Pinus montana), ienupar pitic(Juniperus sibirica), ienupar(J.Communis), de
afin(Vaccinium myrtillus), de merisor(V.vitis-idaea). Cea mai mare parte a vegetatiei pajistilor
subalpine o constituie ierburile, intre care predomina cele din familia graminee-coada
vulpii(Alopecurus pratensis), firisorul(Poa alpina), firuta(Poa compressa), golomatul(Dactylis
glomerata), iarba vantului(Agrostis rupestris), parusca(Festuca supina), paiusul(F.ovina); din
familia juncaceae-parul porcului sau rugina(Juncus trifidus) etc. Dintre flori amintim: arnica sau
podbalul de munte(Arnica montana), branduse de primavara sau de toamna, bulbucii de
munte(Trollius europaeus), bumbacarita, ciubotica cucului(Primula officinalis),
clopotei(Campanula l.), garofitele de munte(Dianthus l.), ghintura sau gentiana(Gentiana l.) etc.

Fauna

     Fondul cinegetic al acestor masive are splendide exemplare de urs brun(Ursus arctos), cerbi si
ciute(Cervus elaphus), capriori si caprioare(Capreolus capreolus), mistreti(Sus scrofa), rasi(Lynx
lynx); spre paolele muntilor apar vulpile(Canis vulpes), jderii(Martes martes), veveritele(Scirius
vulgaris), mai rar lupii(Canis lupus) si iepurii(Lepus europaeus). Dintre celelalte specii sunt
prezenti liliecii(Myotis oxygnatus) in pestera Liliecilor de pe podul Raraului si soarecele de
zapada(Microtus nivalis ulpius). Lumea pasarilor este foarte variata-cocosul de munte(Tetrao
urogallus) si cocosul de mesteacan(Lyrurus tetrix), corbul(Corvus corax), ierunca sau
gainusa(Tetrastes bonasia), fasa de munte(Anthus spinolletta), cinteza alpina(Montifringilla
nivalis), vanturelul(Falco tinnunculus), gaita de munte(Nucifraga caryocatactes), gaia(Buteo
buteo), brumarita de stanca(Prunella collaris), bufnita sau buha(Bubo bubo), tobosarul
padurii(Pica pica), forfecuta(Laxia curvirostra), pitigoiul(Parus major) etc. Apele adapostesc
pastravul indigen(Salmo trutta fario), pastravul curcubeu(Salmo irideus), lipan(Thymallus
thymallus), zglavoaca rasariteana(Cottus poecilopus), clean(Leuciscus cephalus), mreana(Barbus
barbus), moioaga(Barbus meridionalis), boistean(Phoxinus phoxinus), porcusor(Gobio gobio).
Dintre speciile ocrotite de lege apar,rar, lostrita(Hucho hucho), care este cel mai mare salmonid
de pe teritoriul Romaniei, unele exemplare putand sa ajunga la peste 1 m lungime si circa 14 kg
greutate.
 

Hidrografie

     Regiunea muntilor Rarau-Giumalau este foarte bogata din punct de vedere hidrografic, apele
care isi au obarsiile in cele doua masive apartinand de doua bazine hidrografice-Bistrita si
Moldova, ambele tributare Siretului. Bistrita aduna apele de pe laturile de vest si sud, iar
Moldova pe cele din nordul si estul celor doua masive. Bistrita, cu izvoarele in muntii Rodnei, cu
o lungime totalaa de 288 km, suprafata de 6974 kmp, limiteaza cele doua masive pe laturile de
vest si de sud. Bistrita Aurie primeste, din Giumalau, o serie de afluenti:paraul Fierului-izvoraste
de pe versantul vestic al Muntelui Lat si are o lungime de circa 5 km, paraul Argestru-izvoraste
de la nord de Poiana Pentenilor si are o lungime de 8 km, paraul Chilia-isi are obarsia in Poiana
Obcinei Mici si are o lungime de 10 km, paraul Gheorghiteni-izvoraste din Obcina Mica si are o
lungime de 4 km, paraul Biliceni-cu izvoarele in muntele Corhana Gheorghitenilor, paraul
Rusca-isi are obarsia pe versantele de nord-est ale muntelui Obcina Mica si are o lungime de 8
km, paraul Stanisoara-cu izvoarele in muntele Arsita, paraul Calinesti-care izvoraste din muntele
Bobeica parul Colbu-cu obarsia in Munceii Raraului si are o lungime de 6 km, paraul Arama-cu
obarsia in Dealul Toancelor, paraul Chiril-izvoraste din Curmatura Prislopului si are o lungime
de 6 km. Moldova traverseaza in lung culoarul depresionar al Campulungului Moldovenesc, are
o lungime totala de 237 km si o suprafata de 4316 kmp; are ca afluenti pe: raul Putna-izvoraste
de sub varful Giumalau si are o lungime de 20 km, Izvoru Giumalaului-isi are izvoarele in saua
Fundu Colbului si are o lungime de 10 km, paraiele Prasca, Strajii, Mesteacan, Valea Seaca,
Izvorul Alb, Limpedea, izvorul Malului, Valea Caselor, Sandru. De pe versantele de rasarit ale
Raraului izvoraste paraul Slatioara, cu o lungime de 10 km si o suprafata de 32 kmp. In ceea ce
priveste apele subterane, acestea sunt bogate si dau nastere la numeroase si abundente izvoare cu
apa cristalina, mai cu seama la contactul calcarelor si al conglomeratelor cu sisturile cristaline
marginoase ale flisului cretacic. Pe flancurile de vest, sud-vest si nord-vest ale Giumalaului
exista o mare abundenta de ape minerale care sunt folosite in cadrul statiunii Vatra Dornei.

Rezervatii

     Rezervatia forestiera Codrul secular Slatioara, de 854,30 ha, se afla pe versantul estic al
masivului Rarau, respectiv al varfurilor Popii Raraului, Todirescu si Arsita Rea, prelungindu-se
spre est atat pe culmile Batca Lesi, Batca cu Plai si Batca Neagra, cat si pe vaile Paraului lui Ion,
Paraul Ursului, Paraul Ciurgau si Paraul Slatioara; rezervatia este etajata intre 800m si 1320m.
Codrul secular al Slatioarei are o structura floristica bogata in esente-molid, brad, tisa, pin, fag,
carpen, paltin, iar dintre flori: papucul doamnei, tulichina pitica, vulturica, albumita, foaia grasa. 
     Rezervatia forestiera Codrul secular Giumalau-Valea Putnei, se afla pe versantul nord-vestic
al muntelui Giumalau, in bazinul superior al paraului Putna, pe teritoriul comunei Pojorata,
cuprinzand o suprafata de 314,20 ha; padurea este dominata de molid, cu exemplare in varsta de
pana la 130 de ani; stratul ierbaceu este dominat de afin si merisor, iar poienile sunt acoperite cu
un covor floral alcatuit din degetarut, clopotei, cretisoare, cinci degete etc. 
     Rezervatia botanica Todirescu se afla pe muntele cu acelasi nume, la o altitudine de 1320-
1490m si se intinde pe o suprafata de 44 ha, avand caracter floristic.Elementele floristice sunt
bogate in specii: trifoistea, iarba campului, arnica, volovaticul si cupele, aiul de munte,
margarete.      
Rezervatiile geologice si geomorfologice sunt si ele numeroase, conservandu-se atat fosile si
roci, cat si macro si microforme de relief: stancile ruiniforme Pietrele Doamnei, aflate la
inaltimea de 1634m; Piatra Zimbrului, la 1580m, in apropiere de Pietrele Doamnei; Piatra Buhei,
situata pe valea paraului Izvorul Alb, cu o suprafata de 2 ha; Cheile Moara Dracului, aflate pe
valea paraiasului cu acelasi nume, cu o suprafata de 10 ha; Cheile Zugrenilor sau Cheile Bistritei.
     Rezervatia paleontologica Stratele de Pojorata este situata in cheia de la Piatra Strajii, cu o
suprafata de 1 ha.
     Piatra Soimului, stanca situata la apus de hotelul Rarau, are o suprafata de 1 ha.

Geologie

     Structura geologica este reprezentata printr-o imensa cuveta alcatuita din sisturi cristaline.
Giumalaul este alcatuit in intregime din sisturi cristaline, iar in dreptul celor mai mari inaltimi,
dintr-o banda de roca dura ce strapunge acest masiv. Rocile cristaline, paleozoice reprezinta
fundamentul Raraului si alcatuiesc in intregime masivul Giumalau. Sisturile cristaline epizonale
sunt compuse din sisturi cloritice, sericitice, apoi din cuartite, porfiroide, calcare cristaline si
gnaisuri oculare numite de Raraua. Formatiunile rocilor sedimentare mezozoice se suprapun si
muleaza cristalinul cuvetei Raraului prin stratele de roci triasice. Acestea sunt reprezentate, in
succesiune de sedimentare prin conglomerate, gresii cuartitice, alb-galbui sau rosietice, si calcare
dolomitice. Dolomitele mai apar si pe valea Izvorului Alb si pe Valea Seaca. Formatiunile
geologice jurasice sunt alcatuite din calcare si gresii pe valea paraului Pojorata, din jaspuri rosii
pe valea Izvorului Alb, pe valea Seaca si in vaile afluente, intovarasite de calcare, gresii, sisturi si
calcare marnoase. Ultimele formatiuni mezozoice ce domina cuveta marginala a Raraului sunt
rocile cretacice. Umplutura cuvetei este alcatuita din wildflis, peste care se succed breccii,
conglomerate si argile cu blocuri din Valea Seaca si paraul Izvorul Malului. Acestea sunt urmate
de gresii si conglomerate de corali pe valea paraului Izvorul Alb, pe Valea Seaca etc. Peste
aceste sedimente se succed in continuitate stratigrafica calcarele recifale din varful Todirescu si
stancile Pietrele Doamnei; acestora le sunt asociate depozite detritice din sedimentele cuvetei
Raraului, in Valea Seaca, Izvorul Alb, peste care apar marne cu amoniti.Cretacicul superior are si
un facies de sisturi negre, alcatuit din sferosiderite, argile negre-cenusii, gresii silicioase
glaucoitice si gresii moi, foarte micacee.