C HARLES- HEN Rye UIN, FRANC;:OI S GRESLE

Ist or i a sociologiei

la Berlin, fondeaza un cere de studii intitulat Verein Socialpolitik care regrupeaza universitarii de toate tendin-' tele, preocupati de problernele sociale,

Dar, dad sociologia ajunge sa se desprinda, nu greutate, de stiintele comerciale, ea trece sub tutela fil In cadrul careia reusesc sa patrunda sociologi tineri, Simmel la Berlin, Rickert la Freiburg sau Windelband I Strasburg. Cu toata productia importanta atestata Inca de sfirsitul secolului al XIX-lea si cu toata multiplicarea drelor de istorie, economie, psihologie, statistica, ocupate sociologi autentici, va trebui sa asteptam tnceputul secolu urmator pentru ca sociologia sa cunoasca debuted

turarii,

Astfel, In 1903, Max Weber si Werner Sombart+

predau "economia nationals", primul la Heidelberg, al lea la Breslau - fondeaza a revista de stiinte sociale, A fUr Socialwissenschaft und Socialpolitik, prima de a~est

pe care 0 cunoaste Imperiul german. Crearea acestei prefigureaza tentativa consecventa de institutionali disciplinei, care capata fiinta In 1908, cind Weber, ~i Tennies I~i unesc eforturile pentru a fonda Asociatia mana de sociologie, asociatie pe care ultimul dintre autori 0 va prezida numerosi ani. Din mers, Weber si 0 colectie de lucrari de sociologie. Pe seurt, toate

tiile par reunite pentru ca sociologii sa se afirme ...•..

Totusi, certurile dintre persoane care - cum se IntI adesea - acopera diferende teoretice, Intuneca rapid tul. Plecind de la pretextul divergentelor reale dintre

logi In problema spinoasa a neutralitatii axiologice a sintem 'in aj unul razboiului din 1914 - Weber comitetul director al Asociatiei germane de sociologi

iese foarte slabita din aceasta incercare. Mai rnult,

ciplina continua sa intimpine In Univers.itate .

zitii carporatiste care Ii interzic autonormzaree. ~l cum. heneficiaza 'inca de sustinerea societatii civile, fiindca ..... aproape CLl totul deoparte partea aplicativa, s-a ..

~ ca G.erma.nia dil:a.inte de 1914 putea sa se impau-

ca are sociologi prestigiosi, printre cei mai ascultati din insa sociologia gerrnana, ca un eorp constituit, practic

3, Sociologia ca §,tiinta generala a socialului

La sfirsitul .seeolului al XIX-lea, conceptia dominants

" ~a~tul SOCial era ca "tot ee este general a fost mai

....... I~I~dlvl~ual": Aceasta afirmatie facuta.Ta 1896. de catre >.tmar UIllV~rS!tar, Charles Andler, germanist de formatie. din convingere ~i socialist prin vocatie, tr~ce

. re~ec~area unui. simtamint general ce depaseste clivaobisnuite ale bisericutelor, Aceasta evidenta va fi de catre Durkheim cu 0 ardoare si cu un tale;n care II sa apara ~apid ca principalul campion al .. chosesoci~logic". Aceasta va fi eticheta pe caret-o VDr I.

~. Dur~heim spune eft faptul social este exterior indivizi-

:mperatl~ ~i coe:citiv ~entru ei. "Noi nu spunern ca faprele srnt lucruri rnateriale, cr ca sint ca ~i lucrurile materiale, dar . ..•...•. alt fe!., Ce este un lueru? Este lucru orice obiect de cunoas..... nu-t In mod natural eompenetrabilintelegerii, dar din care face 0 notiune adecvata prinrr-un procedeu al analizei

; est~ tot ce spiritul poate ajunge sa priceapa eu conditia de din el insusi, prin observatie ~i experimentare. tr~clnd ~e Ia c~racteristici exterioare si accesibile la ~ele rnai tie, mal profunde. A trata faptele de un anumit ordin ca

nu inseamna a Ie clasa Incutare sau cutare catezorie a ....•. [ ... J ci a le aborda .plecind de la principiul ca ignorant eu

ce sint, iar proprietatile lor caracteristice, ca $1 cauzele de car~ depind, nu pot fi deseoperite nici chiar prin a :ea ~al atenta [ ... ] (E. Durkheim, Les regles de la sociologiqne (1895), PUF, 1985, p.12) (nota traducato-

118

119

Emile Durkheim: cariera

121

CH A RLES -HENRY CUI N. FRAN<;::OI S GRESLE

Istoria socioJogiei

Hubert Bourgin, care a fast unul dintre colaboratorii' cei mai activi ai lui Durkheim (inainte sa devina un dupa moartea magistruJui sau), l-a inteles bine: "Chiar vremea in care scoala sociologies nu conta decit pe singur om, creatorul ei, ea era deja 0 scoala". Buta~a fi prelungita si ea rnarturiseste faptul incontestabil ca ochii contemporanilor - partizani sau adversari - Em Durkheim s-a impus ca seful scolii sociologice, reusit sa prezinte sociologia ca pe 0 teorie care integreaza si sistematizeaza faptele sociale asa cum nu ajuns s-o faca alte discipline. EI a facut sociologia in scoala, daruindu-i un conti nut ce depaseste simtul fiind ~tiinta In numele unei conceptii exigente despre social.

Trebuie sa spunem ca, printre marii universitari epocii, Durkheim a fost cu certitudine unul dintre aceia au suscitat cea mal multa pasiune.

Unii vedeau in el un nou Descartes, atunci cind nu comparat cu Spinoza; altii, dimpotriva, denuntau periculos al gindirii sale: era repudiat in Germania fiin exista riscul sa ruineze unitatea morala a natiuniil

In ochii multora, Durkheim este un .produs" tipic ceJei de-a III-a Republici care incurajeaza ascensiunea .. lectuala si socials a celor mai merituosi elevi. Originar Voszes el apartine unei famili i de rabin! si .

b , •

asezati la Epinal, ell venituri modeste - 2500 franci pe dupa Charle [1985] - eeea ce a determinat-o pe mama sa. deschida un atelier de broderie. Remarcat de dascalii sa .••• beneficiaza de 0 bursa care ii permite, dupa bacalaureat, si prepare, la liceul Louis-le-Grand din Paris, coneursul intrare la Scoala Norrnala Superioara, Mai mult decit stralucitor, el Ill! intra acolo decit dupa a treia ~

care, pe un loc destul de modest (al unsprezecelea). In scoala - unde Ii are colegi pe Jaures si Bergson, care

. precedente, dar si pe Brunot si Janet - personali-

...•. sa infloreste sub influenta istoricului Fustel de

> Ianges si a filosofului Emile Boutroux, ceea ee-l impune

····.ochii colegilor ca pe un filosofin plina devenire, de mare iter, dotat eu 0 capacitate de munca putin obisnuita.

Primit prin concurs ca profesor de filosofie In 1882. . in cepe parcursul obisnuit al unui tinar venit la un dupa ce a trecut pe la Puy, Sens, Saint-Quentin ~i Ca si alti colegi de-ai sai, In 1885 obtine 0 bursa de iin Germania, la Leipzig - unde urmeaza cursurile lui i va lasa 0 impresie durabila - ~i la Berlin. La publica In Revue philosophique numeroase recende carte, apoi doua articoJe despre stare a fiJosofiei si a ntelor sociale In Germania, care vin sa-i consolideze crescinda. In octombrie ] 887, se casatoresn, ell

·.'l:,,\'1Ul~'C Dreyfus, fiica unui industria~ cazangiu, ceea ce il sa acceada la facilitatile vietii burgheze. Probabil ca de Espinas, pe atune! profesor la Facultatea de din Bordeaux, care l-a recomandat lui Liard, influendirector de inva!amint superior la Ministerul Instructiei .< bike. i s-a incredinrar cursul de pedagogie ~i stiinte sola Bordeaux (0 data cu inceputul anului 1887), ocazie care sociologia este introdusa pentru prima oara ea rna. de lnvatamtnt intr-o universitate franceza.

Profitind de avintul pedagogiei, in momentut decisiv facultatite sint reorganizate ;;i specializate, Durkheim - .•. ,-.--._-- 0 cariera universitara clasica; dupa sustinerea rezei in iitere, va deveni titularul catedrei din unde va ramine pina in 1902. Dupa mai multe

. nereusite de a reveni la Paris, el este chemat la

...••..•. pe catedra de stiinte ale educatiej pentru a-l suplini

•.•.•. Ferdinand Buisson, care tocmai fusese ales depurat. Titu-

. pe acest post In 1906, el a trebuit sa asrepte anul 19]3 a-si vedea oficializat invatamintul sociologic.

Originalitatea profunda a lui Durkheim I1U consta in acest parcurs de "norrnalian, profesor prin COI1-

120

122

123

lstoria socioJogici

CHARLES-HENRY CUIN, FRAN(OIS GRESLE _

I I majoritatii profesorilor faculta- ..•.• •

d t " care este ce a. . ..

curs, oc or , , " Ie Ea tine 'in special de 0 .....•.•••

tiler literare at gene,ratle1t s~ ~' e c~re se bazeaza presti ductie individuala ~I co ectrva p/

si autoritatea sa,

ca necesara 0 mai mare specializare, degajeaza partial inta individuala de mediul organic care 0 sustine, ea si mediul social care 0 invaluie si, ca urmare a acestei duble ipari, individul devine tot rnai mult un factor indepencu propria sa conduits. Diviziunea muneii contribuie la <\"'.~,Cl.,>t,Cl. eliberare, fiindca naturile individuale, specializinduin mai complexe si, prin urmare, se sustrag partial de

• actiunea colectiva si de sub influentele ereditare care nu pot sa se exercite decit asupra lucrurilor simple $i gene, [De la division du travail social (I 893), Presse Uni·Yersit'iire de France, Paris, 1973, pp, 399-400J.

Este ceva foarte nou aici? Se simte, in lucrare, inta lui Spencer, pe care Durkheim are grija sa-l respinga timp, aparindu-se de eJ cu toata fiinta, Privind insa de inovatia radicala a lui Durkheim consta, Tara nu atit in elaborarea temelor - ceJe ale solidaritatii, sau diviziunii muncii -, sau in privinta perspec-

in care Ie pune - in acelasi timp evolutionista si orgacare sint in spiritul timpului sau, cit mai ales in trapropriu-zis sociologies la care Ie supune.

. La fel stall lucrurile si cu expozeul incisiv din Regui sociologice, care a prod us mare vilva inca de la sa, In aceasta lucrare, care se prezinta ca un act de si de propaganda, Durkheim desprinde mai intii sticile principale ale faptului social, pe care are distinga de faptul psihologic, dezvaluind 0 pers-

eu adevarat sociologica, .Atunci cind rna achit de

. •.••... de frate, sot sau cetatean, cind irni indeplinesc angape care mi le-arn luat, eu indepIinesc datorii ce ite in afara mea $i a actelor mele, in drept si In chiar daca sint 1:n acord cu propriile mele senti-

Ie simt interior reaJitatea, aceasta nu lnseamna ca . .... sint obiective, deoarece nu eu le-arn facut, ci le-arn

prin educatie. [ ... ] lata dec! maniere de a actiona, . i $i de a simti, care prezinta rernarcabila proprietate in afara constiintelor individuale. Nu numai ca

Opera

, roductia sa personala, chiar

La prima vedere, p kh " publicat pe timpul v

~ . - Dur elm a , ..

densa, nu este imensa. I 'rca trei sute de recenzn,

, d t ci de artico e, Cl

in Jur e op ze 'I' si mai ales cele patru

joritatea in Annie SOClO agtqtd{~' 'pi ina a carer orono

'd t anonice pentru ISCI, ..

consi era e c, '~, ~ 1893 Despre diviziunea muncu

merits a f amintrta: m_ .' ~ C la Sorbona, ca teza

'I fost prezentata mal m II ,

eta eaR iu netodei sociologice-

d t: in 1895, egu I e I .

OC,tora" ' a in 1897: in sfirsit, Farmele »s e meruur.

rapid de Smucl~ere , ,'_ A 1912, Cincisprezece

.. Iigioase publtcata m "

ale vietu re 1 , _ _ ' E' corespund aventuru

1, \ doua earn I

separa u time e, ,'~' e a captat, in acest i

Annie sacialaglque, revista car

, "I ale .

esentlalul energn or s 'D kh irn propune nu .

In ,prima ,luc~r:~no:;er:la faptelor sociale ..•.•

demers slstematlc d di ios dar schiteaza de .....

- A A t tdeauna cre mCI , . _

va rarmne III 0 ~ ra nu va inceta sa ..

nea, citeva dintre temele asupra~cma~~e fundamentala, fi ..•...•

, P . tre acestea una ra ..

ulterior. nn , , di t e indivizi si societate sau, ..

priveste natura rel~tlel III r rturilor personalrtati ..

, Durkhelm natura "rapo

a-I etta pe " '~" ciale'" In societatea

viduale ~i ~ sohd~nt~t\l so ti a~tonomi In raport Cll •....•...

divizii devm putm cite p~.m ~ i mult de ea

- d ind din ce III ce mal mu

tatea, CLl toat~ ca, pep t a da seama de aceasta •

t supravletUl. en ru , _ .

pu ea, . _ ~ solidaritatea sociala s-a .

Durkhelm arata ca , _ 1 0 forma orzanica

~ d d I forma mecal11ca a >:>

trecrnc e a 0 , di 1 i ca urmare a dezvo ..

[- rin mterme III ~1 , _ ..

tractua a, p "' - firmarea identitatu

" ,. re II1curaJeaza a I ~

ziunll muncu, ~~ _ ti ului segmentar, In

d 1 Dl'spantla treptata a P

ua e, " .

lsto r ia sociologi~i

a) prezentarea problemei tratate ~i definirea subiectului;

b) refuzul ideilor ~i teoriilor anterioare asupra chestiunii;

c) explicatia sociologica a fenomenului considerat. Aceasta forma de expunere ternara este perfect identi-

hila In Sinuciderea, lucrare celebra, In care demoncu ajutoruf unei analize statistice concise si a unei . virtuozitati metodologice, ca sinuciderea, fenomen in til strict individual, poate fi abordat si explicat In

ina cauzelor sociale susceptibile sa-t provoace, racind econorme de termenii psihologici. Cu alte cuvinte, motivele iderii trimit la forte care ernana din societate saLl din rile carora apartin indivizii ~i care Ii comanda Tara lor, chiar atunci cind ei cred ca actioneaza liber. Rata in cadrul unui grup dat prezinta 0 regularitate

care am putea-o Iua ca pe un simptom sigur al starii sale sau patologice. Teza lndrazneata pentru epoca si

a suscitat numeroase reticente chiar printre durkheiunii punind In discutie sociologismul sau ingust e), altii contestind recurgerea nemoderata la statistic! fiabile (Simiand).

In Formele elementare ... , Durkheim revine asupra de "forta" anonima ~i difuza care apasa asupra cursului

i sociale, pe care el 0 imprumuta poate de la Wundt, ale iucrari asupra constiintei colective (die VolksseeLe) retinut atentia, Luind ca obiect religia, el incearca sa Ieasca faptul ca aceasta nu presupune in mod necesar intr-un zeu transcendent. Religia este inainte de

un "sistem de credinte si de practici"; indivizii nu fac it 111 cadrul unei comunitati care le da sens. Religia illratij>ata ca un fenomen colectiv. Existenta sa se In toate cazurile, pe 0 distinctie esentiala intre

aomenele sacre si profane, distinctie pe care religia 0 printr-un ansamblu de practici ~i de reprezencare le vedem la fel de bine In societatile moderne ca societatile primitive. Pentru Durkheim, este posibil sa o teorie a religiilor "superioare" de tip maniheist analizei formelor arhaice de viata religioasa plecind

125

124

CHARLES-HENRY CUlN, FRAN<;OiS GRESLE

Is t o r i a soc io l o g iet

de la care esenta Insa~i a religiei reiese mai bine. Urmeaza, ... astfel, 0 descriere fina - demna de cei mal bunietnologi - sistemului clanului ~i totemismului australian, pe c aseaza 0 adevarata teorie generala a religiilor, din care retine aici doua idei: 1) In totem ism - ~i Tara rndoiala . orice religie - oamenii con sacra un cult soeietatii tnsasi, mijlocirea sacrului; 2) societatile, In anumite conditii, pot creeze zei sau religii, 111 principal atunci cind cunosc stari

tensiune coleetiva extreme,

in aceasta ultima carte, Durkheim a folosit .....

munca depusa In cadrul revistei Annie Sociologique, 1n C' ..•...•

a publicat, mcepind cu 1897, un studiu despre ..

fenomenelor re\igioase" urmat, in 1900, de un memoriu voluminos asupra totemismului, ambele putind fi "",,,~,,-tp rate ca schite preparatorii pentru opera nascinda asupra rel

Republicanii si invdtamintul ~ ,

, . .,uperlOr

<i Detractorii au critical ideoloci " '-'

.••...... I pozitivist la care au ad gia s~le~tlsta ~I entuzias-

·.........biologul Pasteur ist . er1aFt oamern atrt de diferiti pre-

•••.. .. . .' oneu ustel de Coulanses "

•..•..... .. .. sau juristul Lyon-C ges, chimis-

......• .... ,dintre figurile de frunte, ;e~, pent~u a nu ~ita decit

... mta de a construi un ~ ott acestia erau insufletif

.' nou mvae ~ , ,

....... upe atit de transmitere ,am!l1~ ,superior care sa se

.'. .. d a cunoa~terll irizat d

.'.. e unireadascatitor si t d 'I ~ , bee cerce-

c. ' 'T S u enti or Il1 jurul ." ,

. !avonzarea nasteri j , , . sumter cit ;;i

....... , y unel nOI cornunitati 1

.i ....• ca de ce personal irati atit d ' ,t mora e, Aceasta > atunci cind "'i-au' . e put,enllce s-au ararat soli-

.. " ,y promoval ideile C .

. . tUI! "Soctetatea pentru studiul ' u aees~t scop s-a

. superior" care trebui _ J:' problemelor mvatamin-

ia sa ravonzeze e

prop~ii lumii universitare, In ace _ m:rgenta unei

majoritatea numelor 'l asta ~ocletate se VOl'

man a e uruve itati d

•...... sau pe cale d rSI atu, eja

ease face cunosc t

.... '... Janet sau sociolozul D khei u e, cum erau .... , ... l ca acesti oameni au fo t lta . elm. Important este

.. ..• s ascu tati de Iumea litica

' guvern, la activitatea ca :., po I rca, de

,..... arora unll dint .

••. , •... Astfel Berth I ' re el s-au !?i aso-

, e ot a devenit mini I

intre 1886-1887' , , ,l1Istru Instructiunii

.•• , Jar umversttart mai ,

. . Greard sau Liard au 1 ~ al putm renumiti .

. ~ ,ucrat 111 adrnin ist ti .

waite responsabiliran imul rane sau au

Acadernii d' p': p~J1nu ca prorector al foarte 111 ans rar al d 'I

I ' ,~, ' 01 ea ca director . I

..•• ,. UI Superior lt1 minister Altf I . . a ...•.... veacului al XIX-I U' " e spus, 111 ultirnul

. _ c e~, ruversitatea a beneficial de

lara, favorabila dez Ie". 0

i de ealitate: constiint v~ am, Invatamintului si

"/ ra unei man opere d ~ I"

personalitatilor eminente ~ Imp irut,

ate de partea ideilor noi i' con,cursul un~l ~dminjs~ asa cum arata Ant' P 0 miscare socials care sa otne rost in L'£ .

.... [19681:: nsetgnement en

<. _ea~nil Ministerului lnstructiunii P bli ",

nascmde nu i-a lipsit '" ' I,! U Ice, stunter

J sprijinul, chiar daca nu se stia

4. Eforturile de organizare a disciplinei 'in F

La cumpana secolului al xtx-ie«, schimburilor pe care Ie declan~eaza publicatiile· Durkheim, ca si acelea ale lui Simrnel sau Tarde, nu tin de calitatea intrinseca a acestor lucrari. Trebuie sa seama realitatea ca ,,~tiin!ele sociale sint la moda Reuniunile mondene, discursurile, ziarele pot sa aiba puns la toate eu ajutorul lor; nimeni nu are spirit daca . sociolog". Asa se exprirna istorieul Henri Hauser .. raport din 1903 asupra Inv~Wimlntului $tiintelor socia ochii multora ele reprezinta un instrument prelios prin tatea informatiei pe care 0 furnizeaza si dovedesc spirit a mediilor inteleetuale, evolutia lor, daca ne asimilarea prop LIsa intre ,,~tiinte soeiale" si soeiologie

evidenta cu dtiva ani inainte.

Pe ce se bazeaza aceasta moda de care am ..

Hauser? In cazul Frantei, ea are In spate 0 miscare soc anvergura pe care s-a grefat 0 conjunctura pol' aceelerat mutatiile 111 curs,

126

[27

CH A RLES-HENRY CU IN, FRAN<;OI S GRESLE

Ist o r i a sociologici !amu~:~te_ to~ in I~mina preocupariformorale ~i civice,

". n_~$mt lipsite de impact pedagogic.

~tnnteI: sociale sint admise In rnasura "In care se dove~apabtle sa Iumineze acriunea, AcestIucru este valabil

It tl~p.?e altfel, aceste disc~pline rarnln implantate timp lun:::at ." ap~r~tul ~~~lar ~I universitar sub acoperisul $1 istonei traditionale. In ochii unora, procedinastfel, nu se producea 0 ruptura Cll trecutul, ci se lar-

<".",v~~c.o_~mpe~ente.lor _!storicului sau ale filosofului care l~i ....•.... ' _ nOI terrtorii: geografia, in primul caz, pedagogia legata ,de rnorala, In _al doi_lea caz, Dificultatea majo;a "'cu s-a conf~untat psihologia, dar mai ales sociologia a fost ca ant cadrul universitar, cit si modalitatile de nare au. fost stabilite fnainte ca cele doua discipline

fi lu~t avmtul. De unde rezistentete pe care le vor In. ptna ce ~ la inceputul secolului XX, Tntr-un clirnat tIC fa_vorab~1 ~ vor putea sa modifice in profitul lor

'W-·"'~.U., '.~ jocului" care tocmai se fixau. .

prea bine ce se putea astepta de la ea, atit la nivelul lor, cit ;;i la eel al pronostieurilor sau remediilor unde anumite sovaieli In privinta alegerii .v-. referinta si anumite ezitari in sustinerea acordata institutii '.

?i reprezentantilor ei. Responsabilii aveau sa spriji .

inceput, pe oamenii de stiinta cistigati de partea cauzei blicane si a moralei laice. A?a a ajuns Durkheim, tinar fesor de filosofie, sa fie trimis In Gerrnania intre 1885- J ea sa-si eompleteze formarea; la virsta de douazeci ~i de ani, el reusea sa fie titular de curs la faeultatea de din Bordeaux. Alunecarea spre stinga, daca nu a Durkheirn, eel putin a unora dintre aparatorii sai, mai bine decit alte motive - epistemologiee sau inst

nale - pasul pe loc al "dasealului din Bordeaux" ( '.

folosita 'in epoca) lntr-o facuItate din provincie timp . eincisprezeee ani, in ciuda eforturilor sale reveni la Paris.

Universitatea anilor 1880

o d d- .

_ ova a _ ne este fumizata de crearea,strategie

~ta, a unet cat~dre de filosofie socials la College ~de III 1897. ?upa eonsultarea instantelor cornpetente, I a decis ~a numeasca pe acest post, nu pe Durkheim

~ .. CI pe J ean I~oulet, anti-durkheimian afisat,

••.. - ....... , ... l~ uitare, probabil pentru ca aeesta prezenta mai ", gara~ltJl pen:ru eei de la putere, carora Ie sustinea .' ~~actlllnea_ ~~ nu e vorba doar de un eveniment izolar: .' mUI_te ocazn guvernul a impus la Colleze de France

'" _ _ ~ -0

'. .' ~I. mvata:un ~e ve~eau sa-i cautioneze propriile . . politice, anticlericale ~I antisocial iste.

.......... , nu numai i~_ invatamtnt a manifestat puterea . mteres penrru stnnta sociala. Din ee In ee mai mult provocata de extinderea contestatiilo- muncito~ ..•..• adus st~tlll in _ si~ua!i_a de arbitru intre salariati si . ". I,~eeas~a functie ll1~d!ta de arbitraj a facut sa apara . de 1!1~~rm~r~ privind productia, organizarea, remunclJ,_ privind conditiile de viata ale rnuncitorinu erau bine eunoscute de catre guvernanti. Pentru

Pe plan institutional, reformele capitale sint deja prinse: constituirea de lacasuri universitare puternice; terea puterii ~i a mijloacelor acordate facultatilor; unor adevarate cursuri pentru licentele reorganizate si lncepeau a fi specializate; transformarea decisive a tarii profesorilor care trebuiau sa dea concurs pentru a dreptul de a preda in liceu; recrutarea masiva de ~M.-FO'M pentru invatamintul superior - care sint mai bine decit in trecut si carora Republica Ie of era localuri noi, refonnelor mari sau mai modeste este lunga ~i ea continuitatea efortului intreprins in favoarea U i', ,,,,.o,t'it, tntr-o perspectiva evident politica: mai tntii pentru a avea opune hegemoniei intelectuale si stiintifice a luind universitatile germane ca model; apoi, pentru a dascali sub egida stiintei republicane, eliberati de sub religiei catolice.

Prioritatea (mas iva) acordata unor discipline istoria, geografia sau stiinta educatiei In facultatile de

128

129

CHARLES-HENRY CUIN, FRAN~OlS GRESLE

aceasta s-a creat In 1891 un Oficiu al M uncii, dependent Mmisterul Comertului $1 Industriei, inovatie decisiva, p care statuI se dota, pentru prima oara, cu un instrument manent de investigatie sociologica asupra populatiei toresti. Acest instrument este pus la punct de catre soc grafii leplaysieni ~i de catre statisticieni. Ii vom regasi acestia si printre expertii de care s-au 'inconjurat guvernrm celei de a III-a Republici la Inceputul secolului XX, obiectivul de a cunoastc mai bine societatea, pentru a

conduce mai bine.

Contribu!ia initiativel private

Burghezia, la rindul ei, nu ramlne inactiva De uniidintre membrii sai se suueaza pe liziera celor doua care se interpenetreaza, Cum ar fi, de pilda, Jules S' mare notabil protestant, deputat, prirnar al orasului ministru al Comertulut intre 1892-1893, care a sustinut

rite initiative sociale sau pedagogice. Nu facea el deja

din grupul celor ce subscriau pentru $coala /iberli de politice cu douazeci de ani mai inainte? lata ca in 1 recidiveaza, aduclnd garantii pentru Emile Cheysson cauta sa fondeze un "Muzeu social", un fel de i cercetari aplicate si de consiliere pentru clasa patron ala,

Tacea pereche cu Oficiul Muncii.

Gratie generozitatii unui mdustrias. contele"

Chambrun, a fost cumparat un hotel particular la P care s-a instalat muzeuL Acesta - avind ca Robert Pinot, un jurist format la ~coala metodicaa Play _ a fost organizat pe sectii ce corespundeau di .... domenii de interventie ale institutului.Una dintre secti .. consacrata "misiunilor ~i anchetelor", si se afla sub ... sabilitatea lui Emile Boutmy, fondatorul ~tiintelor ("sciences po"). Mai multe studii au fast Incredin~ate grafiilor de origine leplaysiana, precum Paul de Paul Bureau, care au plecat in Marea Britanie observa trade-union-ismul. Aceasta orientare a

131

130

CHARLES-HENRY CUIN, FRANt;OIS GRESLE modelul erudit. Reusita tntreprinderii sale a stat in prudenta de care Worms nu s-a despartit de-a lungu! carierei.

Prime!e rezultate slnt mai mult de cit onorabile ~i ele releva capacitatile organizationale putin obisnuite. Sa

dim:

I) In 1893, fondarea Revistei internationale de socio-

logie pe care a vrut s-o deschida -= to~te. p~nc~ele vedere, cu speranta ca ea va deveni tribuna disciplinei.

2) in 1894, crearea unui Institut lnternattonal de Socio{ogle cu efectiv redus de savanti de renume i.ntemational (patruzeci de membri la tnceput, din care numai ~aptefrancezi), lnstitutul promitea sa tina congrese anuale cu scopul ...•. de a stimula eforturile participantilor, de a Iflcuraja contac- ..

tele personale, ceea ce i-a reusit.

3) In acelasi an, lansarea unei colectii - Biblioteca 50- ...•..

ciologica internationala - la editura Giard ~. Briere, c.olec-> tie in care Worms si-a scos lucrarea Organism :jlsocletale .. (1896), un fel de cintec de lebada al teori.ilor .organ~ciste ~n Franta, 0 carte intre alte cincizeci de titluri pU,bltcate in cinci'sprezece ani, cu toata rigurozitatea. piet~i. In aceasta colectie au fost publicate opere ale soclOlog!lor rust, germani, italieni, americani si francezi, bineinteles. . ..

4) In toarnna anului 1895, depunerea statutului

de sociologie din Paris, care, 'in anul urmator, avea sa reuniuni lunare, fiecare centrata pe 0 tema In stiintifica. Worms asigura secretariatu~, Gab~i~l accepts presedintia, apoi anima dezbaterile urmante de

public mai curind eclectic si monden. . _ . . •.

In Franta si In strainatate, personalitati renurmte I? concursul la 0 intreprindere al carei succes pare as Nici 0 alta revista ln afara aceleia a lui Worms nu se

lauda cu sustinerea filosofului Ribot (unul dintre psihologiei ~tiin!ifice In Franta), al demograful~i Berti

al sociologilor Sirnrnel ~i Tonnies, al antropolagllo: Tyler Westermarck si lista ar putea fi prelungita tara dificu

Insa chiar In~iruirea acestor nume este revelat~are . limitele tentativei sale: putini dintre acestia s-au implicat adevarat. Si cum ar fi putut-o face, cind contributia lor opera comuna era redusa, cind multi dintre ei nu se

Jst o r i a s o c i o l o g i e i

•..••.•... sociologi, iar cei care erau sociologi aveau conceptii diver. .»: gente despre noua stiinta?

Ezitarile pietei intelectuale

Daca lucrarile savantilor sint difuzate dincolo de meI expertilor carora le erau destinate,lumea universitara ~i ea sa iasa dintre propriile ziduri, sa foloseasca "societalii civile", fapt de care ave a sa depinda ul sau pe termen lung.

Problemele editarii sociologiei

Putini cercetatori aveau ° idee clara - In afara durkhei.. mienilor - In privinta a ceea ce trebuia sa fie aceasta ~tiintii socialului de la care multi se reclamau. Publicul cu atlt . putin, chiar in fractiunea lui mai luminata. Editorii i se aratau circumspecti in fata unei "mode", careia, In nu-i sesizau bine sensul.

lnsa la sfirsitul secolului, mai multi dintre ei au incercat . ocupe un crenel ce Ie parea totusi prornitator. Felix . .. ,cet care a preluat casa Germer Baillere specializata editarea stiintifica, pastreaza majoritatea colectiilor lasate catre predecesorul sau, In mod deosebit prestigioasa

~ '"

tstouoteca de filosofie contemporand. In catalogul ei aflam

semnate de Spencer, Tarde, Fouillee, Durkheirn. Se vedea ecumenismul unui editor care, pentru a ramine

implantat in mediul universitar, refuza sa privilegieze le unei scoli de gindire in detrimentul alteia. Sigur, si Annee Sociologique va fi sustinuta de catre Alcan. mai mult declt Biblioteca genera/a a stiintelor so-

- despre care vom vorbi indata. Alti librari, precum editorul lui Le Play, sau Giard & Briere care il suspe Worms, incurajeaza de asemenea stiintele sociale ar daca - din punct de vedere financiar ~ rezultatele nu intotdeauna la lnaltimea sperantelor lor. Singurul care sa adopte un comportament cu adevarat capitalist in iu este Flammarion cu a sa Biblioteca de filosofie

133

132

134

135

CH ARLES- HENR Y CUIN, FRAN<;OIS GRESLE

stiintifici: lansata in 1902. DirectoruJ colectiei este Gustave le Bon. Aeesta, poligraf prolific dar mai putill fecund, s-a facut cunoscut publicului larg prin Psihologia multimilor (1895), in care multimea era asimilata unei "mase", dar 0 masa personalizata in dauna indivizilor care 0 compuneau. Cu noua colectie, arnbitia sa este sa puna pe piata 0 ~tiinta vulgarizata, accesibila unui numar cit mai mare de oameni, chiar daca majoritatea autorilor publicati - fizicieni sau psihologi - aveau mare autoritate domeniu [Fabiani, 1988]. A fost Le Bon "offiul care a eei mai multi bani la Flamrnarion", asa cum se lauda? Fara putea raspunde definitiv la aceasta intrebare, vom refine ca el a contribuit la introducerea in editareastiintifica a unui stil nou, bazat pe actualitatea temelor abordate ~i pe rotatia rapida a titlurilor oferite spre vinzare.

lstoria sociologiei .... de stiinte sociale este fondat la Paris, in 1895, de catre .... . . Weill, cunoscuts atunci sub pseudonimul Dick May, are intrare In mediul patronal progresist dar si trecere la !(lriJOrl,a noua. Acest colegiu se plaseaza sub patronajul vismului, fiind dirijat de catre Dr, Del bet, deputat si tor testamentar al lui Auguste Comte, dar programul ine eclectic, dupa chipul personalitatilor care predau

o si care proveneau din economia socials leplaysiana, .wormsian'', sau de la Sorbona.

In urma afacerii Dreyfus, acest unanimism de fatada

in mod periculos. '

n 1900, mai multi rnembri-ai colegiului (dreyfusarzii) eu sine de catre Dick May, decid sa faca secesiune in Ie unei concepti] mai exigente despre stiinta, care sa fie mai putin vorbareata si mult mai pusa pe fapte. e.,_"u~",-"" pe strada Sorbonei, ei creeaza Scoala de inalte sociale, puternic sprij inita de cafre universitari inprecum Boutroux si Croiset.

..... Invatamintul desfasurat la colegiu, apoi la scoala de studii da nastere unor opere publicate la Alcan in sernnalata, dirijata acum de neobosita Dick May,

. auteri, Tarde alaturi de Boutroux si de durkhei-

.•. ul,Celestin Bougie, precum ~i Pierre du Maroussem, un

In aceleasi localuri de pe strada Sorbonei $i cu bineanimatorilor s-a creat, in 1901, 0 Scoalii ruse de

studii sociale care a desfasurat un invatamtnr deliberat . ai, chiar daca se adresa cu prioritate rusilor erni.. Maxime Kovalewsky si Eugene de Roberty - insralar . Bruxelles - sint personalitatile cele mai notabile, binecunoseute ale sociologiei pariziene, daca ar f sa

im doar la rolul lor in organizatiile pilotate de catre

Stiintele sociale nu scapa acestei reguli generale: constata chiar existenta unui mecenat privat care se prin mai multe canale. Sociologia trage avantaje din care dota facultatile eu personalitate civila. Darurile si tiile facute asezamintelor publice se inmultesc. Astfel, tele de Chambrun nu se rnultumeste sa prezideze Muzeului social; mereu pasionat de devenirea "econ sociale" - alt nume de imprurnut al sociologiei - subventioneze catedrele cu aceasta denumire de la libera de stiinte politice (pentru profesoruI Cheysson), Facultatea de drept din Paris (pentru economistul Ch Gide) si de la Facultatea de litere (pentru Espinas, la tul unei batalii destul de fierbinti), Nici 0 sensibilitate logica, nici 0 experienta disciplinara nu erau ""<'r'T,,, $i cum nu era dar in ochii donatorului daca ""'.' "'''H' socials ar fi trebuit sa fie in principal $tiinta politics, sau ~tiinta umanista.

Un alt semn ca pozitia unora sau altora fata de tele socia Ie era in schimbare In jurul anului 1900; i de invatamint superior se inmultesc, stergindu-se rlo·ot",,· [ mult barierele dintre cele publice si cele private. Un

•..... Nu exista curent social sau politics care nu dispunea i de un instrument educativ. La extrema stinga, unde tot timpul 0 reticenta fata de stiinta burgheza,

CHARLES-HENRY CUIN, FRAN(:OIS GRESLE

Istoria s o c i o l o g i e ;

,,$coala socialista" distribuia un invatamint ce I1U era i ...

partat, in forma, de eel at liberalilor regrupati in .

stiiniei sociale pentru dezvoltarea initiativei private. n-a fost singurul ora$ atins de fenomen: in Lille s-a • .. ·' .. ·'l~'.' la fel, in umbra facultatii catolice, dar mai ales in Lyon

a fost fondat, dupa modelul Muzeului Social, un . Oficiu social de informatii si de studii. Asa ca nu e uirnitor sa auzim unsociolog american reputat, cum Lester Ward, declarind In 1900 ca ,,'In Franta, acestei discipline, sociologia exercita atractia eea mai

nica asupra claselor ginditoare"! ...

Oferta sociologica ramine totusi heteroclita $1 forta centripeta nu se exercita intHII1 mediu ce ramine divizat ea niciodata. [n.spatele acestei dezordini, relev a unei harababuri mai profunde care afecta inte linie de demarcatie se afirma insas] efectele ei aveau simtite in secolul urmator.> intre cei care partici acoperirea reformei sociale, la elaborarea valorilor . stabilite (sau care nu accepta sa fie, avant fa lettre, tuali organici) pe de 0 parte, iar pe de alta parte multe cazuri mai tinerii - care lupta, in numele ,,~mei sociale distincte si la fel de obiectiva ca celelalte (Davy, 193 q, pentru autonomic de gindire si d~ in sinul universitatii societatii burgheze. Durkheirn destul de reprezentativi in acest curent.

I .celor harnici" - pe care Durkheim ii opunea arnato.' '.' care mai frecventau ;;1 alte oficine; 3 )sa unneze ...... ... . . dat de alti universitari (in geografie si in psiholo-

• .. mal ales) concurenti in cursa recunoasterii acadernice.

Durkheimse ami In fruntea acestei lupte, pentru ca dispune de un capital de incredere pe care i-l dau dar $1 vechimea $i opera. Pe scurt, el era recunoscut . stru", iar cei ce I-au urmat se considerau, de bine de

s~jpoli". Nu publicase el de curind Regulile metodei

tetoto <Y II""'"

Aventura revistei Annee sociologique

n ciuda rigiditatii aeestor pozitii, Durkheim a ajuns ga In. juru-i si oameni care nu-i impartaseau toate mVInQce. ri le. Pentru afi mai precisi, ar trebui sa distinzern

. b

stratun care s-au format de cind s-a constituit $1 pe

. ces-a reinnoit echipa de Ia Anneesociologique,

La inceput, 0 duzina deuniversitari, printre care .. de filosofie si vechii normalisti erau rnajoritari,

fie "elevi" ai lui Durkheim. De fapt, nu el controla cu . recrutarea colaboratorilor revistei; eel putin la Bougle, Mauss - nepotul sau - $i Sirniand II ajutau alegerea. La finele veacului, echipa - care avea i de membri - inca rarnine eterogena. Ea se deschide

catre provincie, catre colaboratori care nu sint n01"si niei neaparat filosofi. Au trebuit sa vina anii 1905- ca influenta lui Durkheim, In sfirsit profesor la devina preponderenta, atit la nivelul functionarii

si Ja eel al recrutarii. '

.... Santi uitam totusi ca subgrupurile care se formeaza in

· .. ","'''1'1. , ... i raspund celor doua exigente: una explicita: sa eu "generalitatile" despre social si sa se faca unor domenii particulare, care vor deveni tot catesori de clasificare a materiei sociologice. Astfel,

se dedica sociologiei generale, Mauss $1 Hubert, i religiei, Simiand ~i fratii Bourgin, sociologiei Halbwachs, morfologiei sociale (incepind cu

Nu-i exagerat sa spunem ca Tara Annie O"rupul durkheirnian nu s-ar fi constituit probabil n ~ Dar ce e Annie? Este 0 revista fondata In

catre Durkheim, ajutat de catre un tinar filo~of, Bougie, ambii avind ajutorul lui Felix Alcan. In . .

in care sociologia parea purtata de valul succesului, vele fondatorilor sai erau de trei feluri: 1) sa in tanii si sa aseze disciplina pe baze stiintifice; 2) sa

137

136

CHARLES-HENRY CUlN, FRANGOIS GRESLE

~u..l .~ ;::-
0- 0-
....l ,-. j co
V r-
0-
;:) oo
0 ~
~
CC:
>- r-.
> 0-
0
f- -< 0-
r-.
u..:: -0 r- 0
0 0-
,,-. :.... co
("'-- ,.. -
'" 0- ~
co
~ ,,-.
'<t
~ 0
..,... C' 1905), Durkheim, asistat de Fauconnet, rezervlndu-~i soc' logia moralii. si jurididi.

Sint tnsa putine contacte intre diferitele sectiuni:

aici intervine a doua exigenta, care ramine implicita: sa evite constituirea de aliante intre grupuri, fapt care ar fi In discutie spiritul general al proiectului si poate lui Durkheim asupra revistei Annee sociologique l

1979].

In ciuda acestor nuante ~i cu toate tensiunile

(intre Mauss si Boug\(~, de exemplu, in privinta editoriale), echipa nu a cunoscut 0 criza grava, din cauza toti urmasere acelasi pareurs universitar si ideologic. F .. mati In ultimii ani ai seeolului, 'in pHna fram'intare sarda, majoritatea lor aderasera la Liga drepturilor se apropiasera de miscarea socialista sub dubla . lui Lucien Herr, celebrul bibliotecar al ScoW Normale

rioare, ~i a lui Jean raures.

Paradoxul e ca, dintre acesti tineri dotati cu

toate sacramentele universitare (in afara de printre apropiati doar Bougie, Lapie si Halbwachs au doctoratu\ln litere), majoritatea a ramas la marginea U sitatii, din cauza ea nu aveau 0 ocupatie care sa noii competente pe care tncercau s-o impuna: aceea de

cetator specializat, participant la 0 mare opera care Universitatea nu era tnsa pregatita sa 0 Mediocritatea retatlva a earierelor - sau, eel putin, rea cu care ~i-au imphnit formarea majoritatea nilor, se \amure~te 'in lumina aeestei supuneri fata de scop comun. Dar ea nu ar putea oculta formidabila· echipei, care impune legitimitatea abordarii soeiologice samblului fenomenelor umane [Karady, 19741· lIDoerla mul de care a fost acuzata sociologia a raspuns in masura _acestui remarcabil avint al unei echipe pe adversarii ei francezi au identificat-o cu sociologia 'i:nsa~i.

o z;::< 0-. ~ ~:=====

- ~

o:

,~=

r r-:
'-' ~
~ 0
:J 0
0 C'
0::
- (fJ
{,,:,
....." ;;
<:
3 0
0:: 0-
....l
-<
:c 138

CH ARLES -HENR Y CU.I N, FRANt:,:OI S GRESLE

Istoria sociologiei

ae .

.•.... ~ rrnaru se organizeaza mai bine . A

) I mternational. Gratie lui Worms ~I !ncep con:actele la

. ..... lor si eolocviilor care ' ' desigur, ?ar ~l datorita

In cadrul unor manifesta . de .mmuitesc ~l citeodata au rile sau expozitiile il1ter~la/ mteres gel~eral (cum ar ft

onalizari a contactelor I .1'?~lale). Gra!l~ acestei inter-

. ' ucran e cele mal t bil '

ute dincolo de f ti no a I e smt

ron lere ~l sint t d A • •

urmatoars publicarii lor ill limb ra u~e. m ~unt!e irne-

In cazul lui Tarde i Sim a originala. Asa s-a

nu se bucurau de prea ~ mel, dar ;;1 It1 cazul altora

mare renume.

o institu!iona!izare dispersata

:--: .. :

In zorii secolului XX, pare au reunite toate conditii··· ca sociologia sa ia avint.

1. Disciplina se dovede~te capabila sa produci.i

care ii fae deja autoritatea. Numai in anul 1895, de "A.'vU,UlU ~i limitlndu-ne doar la Franta, Tarde a publicat Logica ciala, Le Bon, Psihologia multimilor, Izoulet. Cetatea dernd, Durkheim, Regulile metodei sociologice. La aceasta data, In Germania, Tennies si Simmel produsesera opere importante. Fiecare dintre aceste carti, cu stiluri bi conturate, constituie repere ce indica locul pe care soc'

gia voia sa-l detina. Intr-un cuvint, unei cereri ir lteleetuQl~ puternice, chiar daca difuze, sociologia nascinda Ii dea ell opere semnificative, dar cu tonalitati si eu rv r"""t';"

diferite.

2. In acelasi timp, sociologia se doteaza cumij

de difuzare a propriilor lucrari, Leplaysienii, desigur, sera calea de urmat Inca din anii 1880. Dar conditiile

zari is-au ameliorat ulterior. Periodice precum Revue sophique a lui Theodule Ribot sau foarte tinara Re mhaphysique et de morale, pe care toemai 0 Xavier Leon si Elie Halevy In 1893, dau seama de tea sociologica, eu tot caraeterul apreciat ca nesigur al tatelor ei. Ca dovada, severele critici care au urmat rii tezei lui Durkheim tDespre diviziunea muncii din partea unor filosofi, precum Ha16vy, care, erau ostili, Era inevitabil ca sociologia sa se instrumente specifice. Asa a aparut Revista internauonau lui Worms, urmata curind de Annie Sociologique Durkheim, care au deschis 0 era noua fiindca au sociologia pe picior de egalitate eu disciplinele vecine inaintea ei - dispuneau de toate organele de acest fel.

ee Germania nu va ajunge sa faca decit zece ani mai 3. Dad Societatea de sociologie din Paris gura societate savanta ce vede lumina zilei in Franta,

_ .inViWi.mlntul sociologic In

Facultatlle de litere din Franta (1887-1918)

-La Bordeaux

D de pe~agogie si $tiin!a socialii: urkheim, profesor delegat (1887-1896).

ul este transformat in Catedra de ti .

Du 'kh ' !j unte sociale:

.............. . I elm, pr?~esor (1896-1902). ... .

•.•.•... R~chard, suplinitor (1902-1906).

. RIchard, profesor (din 1906).

..... , de istoria filosofiei:

.. Lapie, profesor (1906-1911).

-La Montpellier

. deji/osojie sociala:

<Bougie, profesor delegat (1898-1900).

- La Toulouse

transferat la Toulouse In 1900,

Bougie, profesor (1901-1907).

. Fauconner, suplinitor (1907-1920).

apoi transformat in

. de istoria economiei sociale:

nas, profesor delegat (1894-1904).

141

140

CHARLES-HENRY CUIN, FRANc,:OlS GRESLE

Is to r i a so c i o l o z i e i

....••.. sa majoritate a intelectualilor e .. - -

.•.. orice act uman trebuia mal ?~~ll, .sa "" uita.m acest

-.'. sau individual; fiind inscri l~ II sa fie .mIatl~at sub . fost absurd ca socialul sa f s lfip~ofunzlmea ornului, lui insusi. . sa re considerat fapt exterior

lata de unde rezistenta intirn in - .

scoala sa in efortul d~' ti p. ata .de catre Durkheim

relativul succes al uno ins ;tu~lOnahzare a sociologiei, al caror cuvin r au on ~re~um Tarde,Simmel

eultivat. t a fost mal bine inteles de catre

Curs transformat in catedra:

Espinas, profesor ( 1904-1907). BougIe, suplinitor (1907-1915).

Catedra de stiinta educa{iei:

Marion, profesor ( 1887 -1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim. suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913).

Extinderea ratedrei [a sociologie:

Durkheim, profesor (1913-1917).

4. incepe 0 timida profesionalizare chiar de la carierei de "cercetator". S-au creat citeva catedre in faculHitilor (de litere In Franta, de drept in cadrul ~colii practice de inalte studii (seqia a V-a) 'invata elemente de sociologie. Dar socioiogul nu se impune ca sociolog. EI trebuie sa faca mai Intli filosoL ca istoric sau ca jurist tnainte de a fi data numit, el are de predat 0 alta materie: pedagogia,. religiilor, filosofia morale, econornia sociaHi sau sociologia fiind strecurata cu greu printre interstitii

sistem universitar care 0 ignora.

in pragul razboiului din 1914, soeiologii pot f

gati ell un curs In numeroase institu~ii de Inva~amlnt. rior, dar In majoritatea cazurilor e vorba de situatii Disciplina dispune cu adevarat de patru catedre In de litere ~i nu are nici una In faeultati1e de drept.

Celestin (1870-1940)' Jd .

. I .. ' . eile egalitare (1899)· . C

SOCIO ogia? (1907)' S li . ' e

. ,0 idarismul (1907)' E .

regimul castelor (1908) , seuri

143

142

IS GRESLE C111N FRAN<;:O

CHARLES-HENRY , . "

, 58-1917): Diviziunea mun:1I

DURKHEIM Emlle (1~ d ' sociologice (189~);

893)' Reguhle meta el , " ['

soc iale (1, 1 l entare ale vietu re I~

897)' Forme e e em .',

Sinuciderea (l '" ,'I 'e (1922): Educa?lfI.

, Ed catre JI SoCIO og! . , I _.

gioase (1912), 11,"; I (1978): Evall/fIG pee ago

\9')5)- Socwltsnw -, 50)

maralii ( -, L" de soci%gie (19

(1938), ectlJ ,,'

gicd in Franta . . ' 877-1945): Clasa nnmCItoare ~!

HALBW ACHS Maunee (1

, '-(1912) 081'

n. lvelurlle de VIa/a 9~ 1)' Omul .j societatea (10 ,

O· (1841-1 3, y

LE BON u~tave, _ evoiulia popoarelor (1

Legile psrh%glce ~I •

[ogia multimilor (1895) . cu HUBERT fl.): Fragmenfe MUSS Marcel \1872-1950) (

A '/' "'01'(1909)·· . ' (1890)'

de istona re Igm. L 'I I'miratle! '

, 843-1904): egl e . ~

TARDE Oabne~ (l , 1893)' Logicu sociahl ( ,

Transform{mle dreptuludw .(1898); Opinia$( muipmea Studii de psiho1ogl€ SOCW

(1901) , 69-1926): Qrganismul Ji

WORMS R~n. e ,~8 t "nfe1or sociale (1907) (1896); FllosoJw $U

Sociologia ca arta sociala

Daca sociologiilefranceza si germans - cu eapi de e recunoscuti si cutematici distincte - constituie intr-un inima disciplinei, exista $i alte traditii care nu adopta aceleasi modele de referinta sau de analiza, Acest

este adevarat pentru Europa, unde se organizeaza adescoli nationale, mai putin orientate spre aprofundari - chiar daca exista exceptii - cit spre punerea la a metodelor de investigatie susceptibile de aplicatii dar este cu atit mai valabiI pentru Statele Unite unde dezvoltarea unei stiinte sociale care nu va f un apendice al sociologiei europene.

. 1. Emergenta altor scoli nationale de cercetare in Europa

>Sa ne lirnitam la citeva exemplerevelatoare a virtual ioferite si a cailor urrnate de catre sociologic la rile sale: scolile belgiana, rusa, italiana, franceza - leplaysianii - si britanica,

o stiintd sociala deja aplicata

Isul initial fusese dat de catre Quetelet, unul ntii fondatori ai analizei matematice a faptelor In generatia urmatoare, nici 0 figura notabila nu se e, poate eu exceptia lui Guillaume de Greef, sindi-

145

144