Cunoşti vreun leac care poate reduce riscul îmbolnăvirii

de diabet, Parkinson sau cancer de colon? Care îţi

poate îmbunătăţi starea de spirit şi, în acelaşi timp îţi
poate trata durerile de cap? Care să-ţi protejeze dinţii
şi să te ajute să slăbeşti?
Ce-ai zice de o cană de cafea?
Pun pariu că nu te-ai gândit niciodată la cafea ca la un
elixir de sănătate. Ba, mai mult, pun pariu că ţi-a trecut
prin cap de mai mult de trei ori să te laşi de acest viciu
care îţi creşte tensiunea arterială, gradul de celulită şi,
pe deasupra, îţi mai şi îngălbeneşte dinţii. Ei bine,
nimic din toate aceste poveşti scornite cu ani în urmă
nu sunt adevărate. 
Ultimele cercetări
arată că băutura
noastră favorită ne
protejează de o
mulţime de boli (dintre
care vreo 10
letale). Iată o veste ce
merită sărbătorită cu o
cană de cafea.
Asadar, propun trei
minute de pauză, cât
să dau (şi să dai) fuga
la
cafetieră pentru a bea
împreună cea mai
gustoasă ceaşcă de
cafea.
În ultimele luni, prima pagină a ziarelor de medicină din
întreaga lume a fost ţinută de o ştire senzaţională: după
ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18
ani,cercetătorii de la Harvard au calculat că, în
comparaţie cu neprihăniţii noştri semeni care nu
consumă cafea, noi, păcătoşii, suntem mult mai puţin
expuşi riscului de a ne îmbolnăvi de diabet de tip 2. 
Alte studii (unul facut la Iowa Women s Health, pe un
eşantion de 27.000 de femei, pe o perioadă de 15 ani,
altul facut de Nestlé Research Center şi al treilea
publicat recent în Norvegia) arată că, datorită
consumului de cafea (decofeinizată sau nu) scade şi
riscul afecţiunilor cardiovasculare, în special la
femei. Mai exact, dacă bem
trei căni pe zi, şansele de a ne îmbolnăvi de inimă scad
cu 24%. Nu e rău deloc! Din păcate, în ceea ce priveşte
bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei scad invers
proporţional cu numărul de porţii consumate zilnic.
Ce alte veşti bune mai avem? Se pare că, graţie pasiunii
noastre pentru cafea, noi, băutorii înveteraţi, suntem
protejaţi de Parkinson în proporţie de 80%, de cancerul
de colon (25%), de ciroza hepatică (80%) şi de pietrele la
rinichi (50%).
De asemenea, există
dovezi că o doză
moderată de cafea
poate scoate un pacient
dintr-o criză acută de
astm, atunci când nu
are medicaţia
la-ndemână, calmează
durerile de cap mai
eficient decât pilulele
obişnuite,îmbunătăţeşte
performanţele atletice
(stimulând musculatura
să producă contracţii
mai puternice), ajută la
menţinerea greutăţii şi
previne apariţia cariilor
dentare.
 Cafeaua are mai multe fibre şi mai mulţi antioxidanţi
decât sucul de portocale. Nutriţioniştii ne spun mereu
că
fibrele sunt absolut necesare sănătăţii noastre şi că
antioxidanţii ne ajută să ne menţinem mereu tineri şi
ne
feresc de boli. Un studiu făcut de un grup de savanţi
din
Spania a dovedit că o cană de cafea neagră are un
conţinut de fibre şi polifenoli mai ridicat decât orice
altă
băutură de pe planetă.
Daca bei cafeaua în doze mici pe tot parcursul zilei, vei
fi mai atent, mai activ şi mai energic, au descoperit
medicii de la Harvard Medical School . Deci, ori de câte
ori trebuie să faci faţă unei zile încărcate după o noapte
de nesomn sau trebuie să conduci pe distanţe foarte
lungi, te sfătuiesc sa bei din două în două ore câte o
cană mică de cafea.
Dacă bei cafea, nu tremuri. Doctorii din Singapore au
studiat vreme de câţiva ani legătura dintre consumul
de cafea şi tremurul esenţial (o afecţiune neurologică a
cărei cauză exactă nu a fost încă
identificată). Rezultatele cercetărilor au infirmat mitul
conform căruia cafeaua ar avea acest efect neplăcut
asupra organismului şi nervilor noştri.
Cafeaua îţi
îmbunătăţeşte starea
de spirit. O cană de
cafea băută la micul
dejun îţi poate face
ziua mai bună, spun
cercetătorii de la
University of Wales ,
College of Cardiff , din
Marea
Britanie. Cafeaua
completează beneficiile
evidente asupra
funcţionării creierului
(îmbunătăţirea
capacităţii de
concentrare, a
memoriei şi a gândirii
logice) cu o stare de
împlinire şi
satisfacţie, explică
cercetătorii britanici.
Cafeaua nu ne împiedică
să visăm. Mulţi oameni
spun că, dacă beau cafea
seara, nu reuşesc să
doarmă. Totuşi,potrivit
ultimelor studii, se pare
că, în ciuda faptului că o
cană de cafea consumată
seara, înainte de
culcare, ne face să
adormim mai greu, acest
obicei nu afectează cu
nimic faza de visare şi
nici cea de somn
profund. Nici măcar un
consum ridicat de 7 cani
pe zi nu afectează
calitatea somnului.
Cafeaua nu provoacă aciditate. Aciditatea gastrică este
una dintre cele mai neplăcute afecţiuni şi are o mulţime
de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din
fericire, contrar credinţei populare, nu există nici o
legatură între consumul de cafea şi această enervantă
problemă, oricât de tare şi de amară ar fi fost cafeaua
consumată, arată un studiu din Marea Britanie, la care au
participat 394 de pacienţi cu stomacul sensibil. De
asemenea, nu s-a putut stabili nici o legătură între
consumul de cafea şi ulcerul gastric sau duodenal.
Cafeaua vindecă herpesul. Da, cafeaua are proprietăţi
antivirale, spun cercetătorii japonezi, care au testat (în
vitro) 15 tipuri de cafea (8 obişnuite şi 7 instant),
adăugând o soluţie slabă de cafea peste anumite
culturi de celule infectate cu virusul herpetic. Au
descoperit astfel că în extractul de cafea (indiferent de
tipul folosit
măcinată, instant sau decofeinizată sau de locul în care
a fost cultivată) există un ingredient care distruge
virusul prin contact direct şi împiedică răspândirea lui
la celelalte celule învecinate.
Cafeaua nu creează dependenţă. Cu mulţi ani în urmă,
World Health Organization a declarat că nu există
dovezi conform cărora consumul de cofeină ar putea fi
comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferenţă între
obiceiul de a bea în fiecare zi o anumită cantitate de
cafea şi dependenţă. Ei bine, un studiu recent aduce şi
suportul
ştiinţific pentru această afirmaţie.
Mai exact, s-a
descoperit că,
indiferent de cantitatea
în care este consumată,
cofeina nu activează
circuitul de recompensă
al creierului, aşa cum
fac amfetaminele sau
cocaina. Simptomele
trăite de consumatorii
de cafea în absenţa
băuturii lor favorite
(dureri de cap, letargie,
somnolenţă) nu au nici
o legătură cu cele ale
consumatorilor de
droguri aflaţi în sevraj.