Şcoala „Ioan Opriş” Turda a fost implicată în anul şcolar 2010-2011 în Proiectul -

MaST networking, calitate in dezvoltarea competentelor cheie de matematică, ştiinţe şi

tehnologii.

Proiectul are următoarele caracteristici:

- AXA PRIORITARĂ 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul
creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
- Domeniul major de intervenţie 1.1: Accesul la educaţie şi formare
profesională iniţială de calitate
- Solicitant: IŞJ Călăraşi
- Parteneri: IŞJ Cluj, IŞJ Iaşi, IŞJ Sibiu, IŞJ Mehedinţi, ARACIP, Asociaţia
pentru Educaţie şi Ştiinţă Hermann Oberth Bucureşti, Fundaţia GIIF,
Fachdidaktikyentrum für Naturwissenschaften der Pädagogische
Hochschule Viktor Frankl Klagenfurt – AT.
- Obiectiv General: Creşterea calităţii educaţiei la nivel de sistem şi de
furnizor prin dezvoltarea capacităţii unităţilor şcolare de a dezvolta
competenţele cheie în domeniul Matematicii, Ştiinţelor şi Tehnologiilor
Echipa de proiect a fost formată din 12 elevi din clasele VI-VII şi 10 cadre
didactice având specializarea matematică, fizică, educaţie tehnologică, chimie, biologie.

CINE SUNT, DE CE S-
S-AU ÎNSCRIS ÎN PROIECT, ŞII CARE ESTE
CONTRIBU IA LOR ÎN REALIZAREA PROIECTULUI – au fost întrebările
CONTRIBUŢIA
adresate lor.
 Dordai Patricia
14 ani
Zodia: berbec
Clasa a VII-a EB
Lb. engleză - materia preferată
Hobby-uri: Învăţarea altei limbi, dans, lectura
M-am înscris în echipa de proiect pentru că îmi place
munca în echipă şi îmi plac ştiinţele.
Sunt redactor şef al revistei proiectului, am contribuit la
realizarea interiorului amfiteatrului, la interpretarea
chestionarelor aplicate cu ocazia vizitei salinei, postarea
pe site-ul proiectului a materialelor.
Muscar Lorena
13 ani
Zodia: Fecioară
Clasa: a VII-a EA
Matematică, Chimie, Biologie, Lb. română, Fizică sunt materiile
mele preferate
Hobby-uri: Volei, filme, dans, drumeţii
M-am înscris în echipa de proiect din dorinţă de a participa la
activităţi interactive şi interesante împreună cu alţi colegi din
şcoală şi sunt interesată de aplicarea în practică ceea ce învăţăm
la clasă, şi nu în ultimul rând dragostea pentru natură.
M-am implicat în realizarea prezentării proiectului în format
ppt., în interpretarea chestionarelor, în realizarea machetei
salinei şi a revistei proiectului.
Bojan Rareş
13 ani
Zodia: Taur
Clasa: a VI-a EA
Materia preferată: Lb. română
Hobby-uri: Fotbal
M-am înscris în echipa de proiect pentru că îmi
place Salina şi îmi place să construiesc machete.
Contribuţia mea la acest proiect a constat în
construirea circuitului electric şi realizarea
prezentării proiectului în format ppt.

Damian Ovidiu
12 ani
Zodia: Săgetător
Clasa: a VI-a EA
Materia preferată: Fizică
Hobby-uri: Jocuri PC, îngrijirea şi joaca cu hamsterul
M-am înscris în proiect deoarece iubesc Turda şi
împrejurimile şi în acest mod pot să promovez ceea
ce are zona noastră mai frumos: Salina Turda
Realizarea paginii WIKI şi realizarea prezentării
proiectului în format ppt..
 Nicu Raul
12 ani
Zodia: Fecioară
Clasa: a VI-a EA
Materia preferată: Fizică
Hobby-uri: PC, Fotbal
Deoarece îmi place să lucrez în echipă am dorit
să fac şi eu parte din echipa acestui proiect
Implicarea mea a constat în realizarea prezentării
proiectului în format ppt., realizarea circuitelor
electrice şi a bărcilor.

Vancea Andra
11 ani
Zodia: Rac
Clasa: a VI-a EA
Materia preferată: Lb. română
Hobby-uri: Volei
Pentru a cunoaşte mult mai bine Salina Turda
Construirea bărcilor şi a meselor din Salină,
redactarea revistei.

Socaciu Raul
13 ani
Zodia: Fecioară
Clasa: a VI-a A
Materia preferată: Desen
Hobby-uri: Pictura, Sport
M-am înscris pentru că îmi face plăcere să lucrez
cu alţi colegi şi să construiesc diferite lucruri.
Am contribuit la construirea amfiteatrului şi a
liftului

Dumitru Iris
Vârsta: 14 ani
Zodia: Peşti
Clasa: a VII-a EA
Materia preferată: Lb. română
Hobby-uri: Volei, înot
Consider că este un proiect interesant şi pentru că
va fi o experienţă minunată alături de alţi colegi
din şcoală.
Implicarea mea a constat în realizarea prezentării
proiectului în format ppt. şi determinarea
salinităţii apei din lacul aflat în salină.
 Faur Bianca – Ioana
13 ani
Zodia: Leu
Clasa: a VII-a EA
Materia preferată: Matematica
Hobby-uri: Volei, înot
Am ales să fac parte din echipa acestui proiect
deoarece sunt interesată să aflu lucruri noi şi să aplic
cunoştinţele dobândite la clasă.
Implicarea mea a constat în realizarea prezentării
proiectului în format ppt. şi determinarea salinităţii apei
din lacul aflat în salină.

Mocan Marius
13 ani
Zodia: Fecioară
Clasa: a VII-a EB
Materia preferată: Matematică, fizică
Hobby-uri: Handbal
Am decis să fac parte din echipă pentru că mă pasionează
ştiinţele.
Eu am realizat circuitul electric.

Truţă Alexandra
14 ani
Zodia: Vărsător
Clasa a VII-a A
Materia preferată: Matematica
Hobby-uri: Bicicleta
M-am înscris în proiect pentru că îmi place să meşteresc şi să
descopăr lucruri noi.
Rolul meu principal în acest proiect a fost realizarea roţii. I-
am ajutat pe coechipierii mei la realizarea anumitor obiecte şi am schiţat planul
machetei.

Mihu Dorina-Maria
13 ani
Zodia: Peşti
Clasa a VI-a EB
Materia preferată: Majoritatea
Hobby-uri: Sportul, rolele
M-am înscris în proiectul MaST pentru că îmi place să încerc
lucruri noi şi pentru că mi s-a părut o oportunitate bună
pentru a-mi cunoaşte mai bine abilităţile.
Principalul meu rol a fost cel de a realiza obiectele
decorative. Am contribuit la realizarea liftului.

PROFESORI
 Macavei Ioana-Camelia
Specialitatea: Profesor Ed. Tehnologică
Hobby-uri: Sportul
M-am înscris în acest proiect pt. a colabora cu o
echipă valoroasă

Grecu Liana-Dorina
Specialitatea: Matematică
Hobby-uri: Lectura, sportul
M-am înscris în acest proiect pt. a mă
implica în dezvoltarea personalităţii elevilor
Rolul meu este de coordonator de proiect.

Bukos Gabriela
Specialitatea: Fizică
Hobby-uri: Drumeţii, lectura
Mi s-a părut interesantă ideea realizării unui proiect
interdisciplinar care să atragă elevii spre disciplinele
matematică, fizică, chimie, tehnologie.
Realizarea componentelor machetei şi coordonarea elevilor.

Vâtcă Elena
Specialitatea: Chimie
Hobby-uri: lectura, istoria, folclorul
Pentru a-i face pe elevi să înţeleagă importanţa
practică a disciplinelor pe care le studiază
Coordonarea elevilor în determinările chimice
ale sării şi a proprietăţilor acestora.

Sas Daniela
Specialitatea: Matematică
Hobby-uri: lectura, drumeţiile, florile
În ultimul timp la examenele naţionale se pune
accentul pe aplicaţii ale matematicii în viaţa
cotidiană, iar acest proiect mi s-a părut interesant
ca aplicaţie practică a acestor noi cerinţe în
învăţământ.
Coordonarea elevilor în transpunerea la scară a obiectelor reale în obiecte în
miniatură.

Russu Gabriela-Aurora
Specialitatea: Educaţie tehnologică
 Hobby-uri: animale, plante, drumeţii
Mi s-a părut o idee bună munca în echipă, interdisciplinară cu elevii şi
colegii mei.
Realizarea paginii Wiki, coordonarea altor activităţi.

Radu Veronica
Specialitatea: Biologie
Hobby-uri: călătoria, natura
Pentru a transfera cunoştinţe din sfera ştiinţelor
Coordonarea elevilor.

Jurcă Liana
Specialitatea: Matematică
Hobby-uri: Animale de companie, flori
M-am înscris în acest proiect pt. transferarea
cunoştinţelor teoretice în sfera practică
Rolul meu este de a asigura transdisciplinaritatea
şi de a realiza modulul la scară

Podar Marinela
Specialitatea: Matematică
Hobby-uri: Drumeţiile
M-am înscris în acest proiect pt. a coordona elevii şi
pt. a dobândi noi experienţe
Rolul meu este de a asigura transdisciplinaritatea şi
de a realiza macheta la scară

Irimieş Daciana
Specialitatea: Fizică
Hobby-uri: Cărţile
M-am implicat în acest proiect din dorinţa de ai aduce pe
elevi mai aproape de fizică prin aplicarea cunoştinţelor
dobândite la clasă în practică.
Am realizat revista proiectului, am participat la vizita în
salină
 Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu
de istorie a mineritului în sare. Starea excelentă de
conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la
transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat
lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv
turistic, au făcut ca istoria şi legenda să se împletească
armonios aici. Numărul tot mai mare de turişti, sosiţi din
cele mai îndepărtate arii geografice pentru a vizita salina
sunt o confirmare a valorii turistice şi istorice.
Salina Turda este una dintre principalele atracţii
turistice ale oraşului nostru. Salina este o imensă mină de
sare. Ea nu atrage numai turişti, ci şi persoane cu probleme respiratorii. Primele zăcăminte
de sare din Transilvania s-au format în urmă cu aprox. 13,5 milioane de ani, sarea din
Salina Turda exploatându-se pentru prima dată abia în perioada anilor 50 î.H. – 106 d.H.
Depunerea formaţiunilor cu sare din bazinul Transilvaniei, a avut loc în Badenianul mediu
Wielician; vârsta absolută atribuită depozitelor salifere din Transilvania, este de 13,6...13,4
milioane ani. Sedimentarea sării a avut loc în bazine marine izolate, în condiţii de climat
cald şi relativ umed, cu slabe tendinţe de aridizare, pe fondul unei subsidenţe active.
Evoluţia tectonică ulterioară a bazinului a determinat formarea de cute alungite orientate
aproximativ N-S, dispuse în estul, respectiv vestul depresiunii Transilvaniei, în axul cărora
este cantonată sarea, sub forma unor sâmburi ce ajung până la suprafaţă.
Salina este împărţită în mai multe mine:

Mina Rudolf - aici se găsesc spaţiile de joacă

şi de relaxare Mina Terezia - aici se află lacul
subteran
 Mina Iosif - această mină e cea mai apropiată de suprafaţă

Zăcământul de sare de la Turda aparţine aliniamentului de vest, care se dezvoltă

începând din Maramureş, în nord, până în zona Sibiului, la sud. Aceluiaşi aliniament îi
aparţin şi zăcămintele Ocna Dej, Sic, Cojocna, Valea Florilor şi Ocna Mureş.
Situat în partea de N-E a oraşului, zăcământul se întinde pe o suprafaţă de
aproximativ 45 km2. Grosimea medie a sării se situează în jurul valorii de 250 m. În zona
axială a cutei diapire grosimea sării depăşeşte frecvent 1200 m. Sarea de la Turda este o
rocă monominerală, compusă din halit pur (NaCl), mineral al cărui proporţie depăşeşte
99%. Elementele insolubile, formate în principal din CaSO4, nu depăşesc 0,7%. Rezerva
geologică estimată este de 38.750 milioane tone. Formaţiunile terigene situate în acoperişul
sării, în zona salinei vechi şi a lacurilor sărate de la Durgău, au grosimi cuprinse între 0,5
şi 20 - 25 m. Apariţia sării la suprafaţă, ca urmare a erodării de către Valea Florilor şi
Valea Sărată a rocilor sterile situate în acoperişul zăcământului, a făcut ca prezenţa ei să fie
cunoscută din cele mai vechi timpuri.
Din punct de vedere al forţei de muncă utilizată, în salina de la Turda, la fel ca în
toate salinele din Transilvania, nu s-a folosit niciodată munca lucrătorilor privaţi de
libertate ca urmare a unor condamnări de orice fel. Sarea a fost exploatată de oameni liberi,
a căror angajare se făcea pe o perioadă de un an, contractul fiind încheiat la 7 ianuarie.
Salariul unui tăietor de sare era de 12 florini pe an. Tăietorii de sare mai primeau toţi
împreună, la cele patru sărbători (Crăciun, Paşte, Rusalii şi Ziua tuturor sfinţilor), un butoi
de vin, un bou şi 100 de pâini. Uneori boul era răscumpărat cu 4 florini iar pâinea cu doi
florini. Analizând documentele istorice se poate observa că “sâmbria” unui muncitor zilier
în agricultură era mai mare decât salariul acordat unui lucrător la ocnă pentru aceeaşi
perioadă. Condiţiile grele de muncă şi salariile mici, au determinat ca minerii de la ocnele
de sare de la Turda să participe, alături de ortacii din alte exploatări, la toate mişcările de
protest derulate de-a lungul secolelor.
 În cadrul acestui proiect am realizat un studiu referitor la influenţa mediului salin
asupra sănătăţii. În acest scop am întocmit un chestionar pe care l-am aplicat în salină doar
persoanelor care se aflau în timpul unui tratament. Numărul total al persoanelor chestionate
este 58, dintre care 22 de persone au sex feminin şi 36 sex masculin.
Elevele implicate în aplicarea chestionarelor au fost: Lorena Muscar, Maria Mihu,
Andra Vancea însoţite de doamna profesoară de biologie Veronica Radu.

Chestionar
Sexul ……….

Vârsta ……….

Data ………….
1. De ce aţi ales tratamentul în salină?
□ a fost îndrumarea medicului
□ din proprie iniţiativă
□ datorită campaniilor de promovare (publicitate)
□ datorită experienţei altora

2. Afecţiunea pe care o trataţi este:

□ respiratorie (astm, bronşită)
□ din sfera ORL (sinuzite, rinite)
□ stimularea imunităţii
□ altă afecţiune

3. Aţi mai urmat anterior alte tratamente în salină?

□ E primul tratament
□ ………. Tratamente

4. Aţi observat îmbunătăţiri în starea dumneavoastră de sănătate?

□ Deloc
□ Uşoară ameliorare
□ Însănătoşire parţială
□ Vindecare totală

5. Aţi îndemna alte cunoştinţe pentru tratamentul în salină?

□ Da
□ Nu

Vă mulţumim că aţi completat acest chestionar!

Rezultatele chestionarului au fost interpretate. Astfel, în graficul de mai jos

observăm distribuţia persoanelor chestionate pe intervale de vârstă. Între 0-10 ani am
chestionat 27 de persoane, între 11-18 ani 8 persoane, între 19-35 ani 4 persoane, între
36-60 ani 11 persoane şi peste 61 ani 8 persoane. Constatăm că în intervalul de vârstă 0-10
ani există numărul cel mai mare de persoane care au ales tratamentul în salină.
 D i s t r i b u t i a p e i n t e r v a le d e v a r s t a

30

25

20

15

10

0
0 -1 0 1 1 -1 8 1 9 -3 5 3 6 -6 0 P e s te
a ni a ni a ni a ni 6 1 a ni
D i s tri b u ti a p e 27 8 4 11 8
i n t e r v a le d e
v a r s ta

Graficul de mai jos reprezintă distribuţia afecţiunilor pe intervale de vârstă.

Dintre afecţiunile respiratorii (astm, bronşită), din sfera ORL (sinuzite, rinite) sau
stimularea imunităţii, numărul cel mai mare de afecţiuni este din sfera ORL, urmat de
afecţiunile respiratorii.
Din numărul total de 58 persoane chestionate, 33 suferă de o afecţiune din sfera
ORL iar 17 de o afecţiune respiratorie.

D i o s t r ib u t i a a f e c t i u n i l o r p e i n t e r v a l e d e v a r s t a

14

12

10

0
0 -1 0 a n i 1 1 -1 8 a n i 1 9 -3 5 a n i 3 6 -6 0 a n i P e s te 6 1 a n i
R e s p ira t o rie (a s t m , b ro n s it a ) 8 4 1 0 4
D i n s fe r a O R L ( s i n u z i t e , r i n i t e ) 14 4 3 9 3
S t im u la re a im u n it a t ii 1 0 0 2 0
A lt a b o a la 4 0 0 0 1

În cea ce priveşte distribuţia efectelor salinei pe tipuri de afecţiuni am realizat

graficul următor. Se observă că majoritatea persoanelor în urma tratamentului din salină au
constatat o uşoară ameliorare sau însănătoşire parţială indiferent de afecţiune. O singură
persoană cu o afecţiune din sfera ORL nu a observat deloc o îmbunătăţire. La pol opus, 9
persoane din totalul celor 58 au beneficiat de o vindecare totală.
 Efectele mediului salin asupra afectiunilor

Vindecare totala

Insanatosire partiala

Usoara ameliorare

Deloc

Nr. Total

0 5 10 15 20 25 30 35

respiratorie Din sfera ORL Stimularea imunitatii Alte afectiuni

Din totalul celor 58 de persoane chestionate, o singură persoană nu a realizat

niciun tratament anterior şi nu a constatat deloc o ameliorare în starea de sănătate. Uşoară
ameliorare au observat 23 de persoane cu o medie de 1.04 tratamente efectuate anterior. De
însănătoşire parţială au beneficiat 25 de persoane cu o medie de 1.81 tratamente anterioare,
iar vindecarea totală a fost constatată de 9 persoane din 58, cu o medie de 2.88 tratamente
efectuate anterior.
25
25
23

20

15

10
9

5
1

0 1.04 1.88 2.88

0 Nr. total de respondenti

Deloc
Usoara ameliorare Nr. mediu de tratamente effectuate anterior
Insanatosire partiala
Vindecare totala

Nr. mediu de tratamente effectuate anterior Nr. total de respondenti

Ca şi concluzie observăm o relaţie de directă proporţionalitate între numărul

tratamentelor efectuate în salină şi beneficiile asupra sănătăţii (uşoară ameliorare,
însănătoşire parţială, vindecare totală).
 Ne-am împărţit în două grupe
pentru a calcula concentraţia în sare a
apei din lac am luat o probă de 25cm3
măsurată cu cilindrul gradat pe care am
pus-o într-un cristalizor, pe care l-am
cântărit gol şi apoi cu proba.
Am aflat masa probei de apă
prin diferenţă cu masa vasului gol, de
aproximativ 32g. Folosind relaţia
ρ=m/v, am calculat densitatea cu
valorile obţinute. Am determinat
densitatea şi cu ajutorul densimetrului.
Valoarea medie este 1,2g/ cm3 .
Crislatizatorul cu apă sărată l-am
încălzit până s-a evaporat toată apa.
Temperatura de fierbere a apei din lac este de
106 oC.
Am cântărit din nou cristalizatorul cu
sarea rămasă şi făcând diferenţa cu masa
vasului gol, am aflat cantitatea de sare din cei
25 cm3
de apă
din lac, respectiv 8g de sare.
Am mai pregătit o probă lăsând apa să se
evapore timp de 2 zile. După aceea am cântărit
la fel.
Am calculat concentraţia procentuală în
sare a apei din lac folosind relaţia
c=mdx100/ms unde md este masa de sare rămasă
după evaporarea apei, iar ms masa de apă din
lac pusă la încălzit. Am obţinut o concentraţie de 25% sare în apă.
 Matematica și-a unit forțele cu tehnologia și au
realizat schițete. La realizarea
schiței au contribuit elevele
clasei a VII-a Lorena Muscar
și Alexandra Truță și elevul
clasei a VI-a Ovidiu Damian.
Folosind trusa de
geometrie și cunoștințele de la
ora de matematică despre
figuri geometrice, corpuri
geometrice, perimetre și arii, am reușit să desenăm schița celor
două corpuri care au fost folosite drept schelet al machetei. Ne-am
dat seama de impotanța matematicii în viața codidiană.
Foarte mulți copii se întreabă ,,La ce ne ajută matematica?”.
Realizând schița am aflat unul dintre răspunsuri.
Prima încercare de întocmire a schiței nu a fost prea reușită având
dimensiuni prea mari. Apoi, sub supravegherea doamnelor profesoare
de matematică și educație tehnologică am reușit să realizăm o schiță
finală păstrând proporțiile, dar modificând dimensiunile. Toate
emoțiile profesorilor erau îmbinate cu cele ale elevilor. „Cum va arăta
macheta?” era întrebarea pusă de membrii echipei. Pe zi ce trecea,
macheta se transforma, începea să devină din ce în ce mai aproape de
realitate.
Noi matematicienii am calculat suprafețele machetei în vederea
cumpărării polistirenului cu pierderi minime de material. Am
cumpărat 8 plăci de suprafața 100cm x 50 cm, dar chiar dacă am mai
greșit când am tăiat ne-am încadrat în numărul de plăci cumpărate. De
asemenea am calculat volumul
Minei Rudolf unde se află baza
de tratament. La confecționarea
dealului ne-am gândit la
formele geometrice cu care se aseamănă și am
stabilit că o parte din el este o jumătate dintr-un
cilindru iar cealaltă parte un sfert de sferă. Ne-am
documentat cum se află ariile și volumele
corpurilor geometrice.
La sfârșit totul a ieșit totul a ieșit cum ne-am
propus, suntem muțumiți de noile prietenii. Nu ne-
am putut imagina că va ieși așa ceva.
 De-a lungul timpului, oamenii au inventat maşini care să le uşureze munca. Aceste
maşini au în alcătuirea lor mecanisme simple.
Pârghie = este o bară rigidă care are un punct de articulaţie fix (numit şi punct de
sprijin) şi la capetele căreia acţionează câte o forţă numite: forţă rezistentă şi respectiv forţă
activă.
Pârghia serveşte în general la multiplicarea forţei.

Scripete = este un mecanism simplu format dintr-o roata prevăzută cu un şanţ pe

margine, care serveşte la schimbarea direcţiei unei forte şi transmiterea ei prin intermediul
unui cablu sau a unui lanţ care rulează pe periferia ei.
 Plan înclinat = o suprafaţă plană care formează un anumit unghi cu orizontală.
Acesta este utilizat la ridicarea maselor (obiectelor grele) la o anumită înălţime folosindu-
se o forţă mai mică decât în cazul ridicării lor pe direcţie verticală.
Aplicaţii curente ale planului înclinat sunt serpentinele de drumuri din munţi pentru
urcarea şi coborârea vehiculelor, rampele pentru ridicarea obiectelor grele sau şurubul.

Crivacul = O astfel de instalaţie subterană (unică la ora actuală in Europa prin

faptul că se află pe amplasamentul iniţial) este expusă în Salina Turda, unde odinioară era
funcţională. Crivacul utilizat la deschiderea minei Rudolf de la Turda a fost construit din
lemn de brad în anul 1865. Ulterior, în anul 1881 utilajul a fost înlocuit cu altul, cu
capacitate de extracţie mai mare. Maşina are patru braţe şi la fiecare din acestea, pentru
acţionarea utilajului, erau înhămaţi unul sau doi cai. Transportul pe verticală a sării din
mina Rudolf era organizat în schimburi; Pe tamburul situat la partea superioară a axului
crivacului era înfăşurat un odgon de cânepă a cărui capete erau dirijate prin două „canale
de cablu” până deasupra puţului de extracţie, unde erau petrecute peste doi scripeţi
(molete) din oţel. În timp ce un capăt al odgonului era ridicat, celălalt capăt cobora,
operaţiunile de încărcare descărcare având loc simultan, alternativ.

Puţul de extracţie
 Cu ajutorul puţului de extracţie sarea exploatată în mina Rudolf, era transportată pe
verticală, până la nivelul galeriei de transport.

Crivacul şi puţul de extracţie - machetă

 Un fenomen
natural foarte
cunoscut, consecinţă
a reflexiei sunetului,
este ecoul. Acesta
constă în faptul că
producând un sunet
de scurtă durată în
faţa unui obstacol
(perete, deal etc.), în
anumite condiţii se
aude şi sunetul
reflectat de obstacol.
Pentru ca sunetul
reflectat să fie
perceput distinct (ca ecou) el trebuie să ajungă la ureche după ce a încetat perceperea
sunetului iniţial .
Senzaţia auditivă produsă de sunetul iniţial persistă în ureche cel puţin o zecime de
secundă, astfel că sunetul reflectat va fi perceput ca ecou doar dacă va ajunge la ureche
după un interval de cel puţin 1/10 secunde faţă de primul. Pentru un sunet foarte scurt
distanţa până la un obstacol trebuie să fie de cel puţin 17m , deoarece sunetul care are în
aer viteza de cca. 340 m/s va parcurge distanţa de 34m (sursă – obstacol şi înapoi) în
aproximativ o zecime de secundă . Pentru sunete articulate distanţa trebuie să fie cel puţin
dublă. Astfel, vorbind în faţa unui perete reflectător situat la 34m distanţă , ecoul va repeta
ultima silabă, din care cauză se numeşte ecou monosilabic. Dacă distanţa este de 68m sau
de 102m ecoul va fi disilabic sau trisilabic repetând ultimele două respectiv, trei silabe. În
cazul a doi pereţi situaţi faţă în faţă se poate obţine fenomenul de ecou multiplu, produs de
reflexia succesivă pe fiecare dintre cei doi pereţi reflectători .
Se poate aminti aici castelul Simonetta de lângă Milano unde un cuvânt pronunţat
între cele două aripi ale clădirii este repetat de 40 de ori.
În cazul în care distanţa la peretele reflectător este mai mică decât distanta minimă
pentru producerea ecoului, sunetul reflectat va sosi înainte de încetarea senzaţiei auditive a
sunetului direct producând o prelungire şi o întărire a acestuia. Fenomenul poartă numele
de reverberaţie. Dacă sunetul reflectat este perceput aproape concomitent cu cel direct,
fenomenul de reverberaţie devine foarte util deoarece produce o întărire a senzaţiei
auditive fără a deforma (distorsiona) sunetul direct.
 Realizarea machetei proiectului a presupus parcurgerea mai multor etape.
În prima etapă s-a realizat cadrul metalic al machetei cu ajutorul S.C. Mechel. SRL
Câmpia Turzii. Cadrul metalic este structurat pe două nivele compartimentate astfel:

Mina Iosif are ca punct de atracţie

Crivacul care era folosit pentru extragerea sării
din mină, care era apoi transportată la suprafaţă
cu ajutorul puţului de extracţie care are în
componenţă scripeţi mobili şi ficşi. Pentru a da un
aer mai real machetei s-a realizat cadrul natural
aflat deasupra salinei.

Mina Rudolf găzduieşte:

- amfiteatrul
- roata pentru agrement
- terenul de fotbal,
- pistă de popice,
- terenul de minigolf,
- parcul de distracţie cu topogane şi leagăne
Legătura dintre Mina Rudolf şi Mina Iosif
este realizată prin scări din lemn de o parte şi de alta
a minei şi prin lift.

Mina Terezia este folosită tot

ca bază de agrement. Lacul găzduit în mină
este folosit pentru plimbarea cu barca. În
jurul lacului este amplasată o floare de nufăr
pe care plutesc: un arici, o arcă, o floare
mare şi o floare mică, toate iluminate de
zeci de beculeţe.
Legătura dintre Mina Terezia şi
Mina Rudolf este făcută de un lift acţionat
hidraulic.
Ma S T