Sunteți pe pagina 1din 2

ISTORIE UNIVERSALA

24

,
La inceput nesemnificativi, regii Frantei au creat treptat o monarhie nationalit puternica. Principalul obstacol in calea expansiunii au fost teritoriile detinute de regii Angliei, care au fost disputate timp de mai multe secole.
An secolullX s-a destrarnat marele imperiu a! I l~i Charlema.gne din no~dul E.uropei. O parte dm acesta, tinutul francilor dm vest -Franta -a c!evenit un regat condus de Carolingieni, o ramur:l a dinastiei lui Charlemagne. lnsa dinastia ~i-a pierdut puterea iar autoritatea regala s-a pr:lbu~it in cele din unn:l. cand ultimul carolingian a murit, iar Hugues Capet a fost numit rege In 987, puterea sa era limitata la zona lIe de France, o regiune restr:1nsiI In jurul ora~elor Paris ~i Orleans. Supu~ii lui Hugues, In special ducii de Normandia, controlau de fapt teritorii mai lntinse ~i detineau o putere mai mare decat a regelui. Cape\ienii Primii capetieni au supravietuit cu greu, de$i pilna In 1328 dinastia lor ar fi trebuit sa domneasca asupra unui regat mult mai mare. Pe lilnga pozitia centrala a regiunii lIe de France, capetienii au avut norocul de a avea viata lunga, astfellncilt politica lor a putut fi exerciO Acest detaliu de

tata fara Intrerupere perioade lungi de tinip. Mai mult, fiecare rege capetian l~i Incorona propriul fiu In timpul vietii, o mi~care Inteleapta care elimina alti pretendenti la tron. In lumea medievala izolata, popularitatea regelui avea importanta majora Insa, inevitabil, nu toti capetienii au fost conducatori straluciti. Totu~i, la sfar~itul secolului XI ~i Inceputul secolului XII, domeniul regal (regiuni controlate In mod mai mult sau mai putin direct de rege) s-a marit treptat. Sub conducerea regelui Ludovic al VII-lea (1108-37), baronii de pe domeniu au fost "lmblanziti" iar oamenilor de conditie umila, loiali regelui le-au fost oferite functii politice importante In stat. Conducatorul acestora era Suger, staret de la St. Denis, celebru ~i pentru manastirea sa, prima construita In stil gotic.

pe o fereastra pictata in biserica St Denis, Paris, il reprezinta pe Suger ( 1081-1151 ), consilierul principal al lui Ludovic al VI-Iea ~i al lui Ludovic al VIIlea. St Denis a fost prima biserica construita in totalitate in noul stil gotic.

O Filip al 11-lea a fost fondatorul puterii regale franceze. El a marit teritoriile domeniului regal, pe seama imperiului Angevin. ~i i-a dublat veniturile. in acest manuscris. Filip este prezentatjudecandu-i pe eretici. Regele francez nu a luat parte la cruciadele organizate impotriva ereticilor albigenzi. dar ~i-a incurajat vasalii sa faca acest lucru.

Monograma

lui

>;g "'" I "' 2 o "'

Hugues Capet, rege al Fran1ei intre 987996. El a fondat dinastia Cape1ienilor, care urma sa domneasca in Fran1a pana in 1328.

73

FORMAREA

FRANTEI

jntre timp, situatia politic~ din Franta fusese complicat~ de William, duce de Normandia, care cucerise Anglia In 1066. Ducii Normandiei au continuat s~ aduc~ omagii regilor Frantei 1n schimbul regiunilor franceze, Ins~ faptul c~ detineau un regat separat li f~cea posibili adversari. Ducii au devenit ~i mai puternici cand aliantele matrimoniale au creat un "imperiu Angevin", In care Henric al II-lea a devenit rege al Angliei, ~i st~pan peste Normandia, Anjou, Aquitania ~i regiunile care Insumau mai mult de jum~tate din teritoriul Frantei. Realistul incapa,anat Unul dintre cei mai renumiti capetieni, Filip al II-lea (1180-1223), s-a angajat s~ rezolve situatia. Cunoscut maltarziu sub numele de Filip Augustus, s-a urcat pe tron la 15 ani ~i In curand s-a ar:Itat 1nc~p~t:1nat, dar realist. Aliindu-se cu Henric al II-lea In scopullnfrangerii altor du~mani, el i-a 1ncurajat pe fiii lui Hemic s~ se revolte, profitand apoi de pe urma sl~biciunii Angevinilor . Filip a fost incapabil s~ actioneze Impotriva succesorului imediat al lui Henric, regele r:Izboinic Richard I, 1nsa, In timpul domniei lui John (1199-1216), el s-a folosit inteligent de faptul ca succesiunea lui John era contestata de Arthur de Brittany. Folosindu-se de statutul de suveran al lui John pentru a provoca un conf1ict, Filip a declarat pierdute pamanturile acestuia, iar 1ntre 1202-04 a 1ncercat s~ cucereasc~ Normandia, Anjou ~i celelalte posesiuni din nord ale lui John. jnfrangerea lui John In lupta de la Bouvines, din 1214, a f~cut ca aceste regiuni s~ fie pierdute pentru totdeauna. Pentru a-~i consolida ca~tigurile teritoriale, Filip i-a l~sat pe Simon de Montfort ~i pe baronii francezi din nord s~ r~spund~ chem~rii Papei la o cruciad~ religioas~. Aceasta nu era Indreptat~ Impotriva Islamului, ci 1mpotriva catarilor, sau albigenzilor -o sect~ neortodox~ r:Ispandit~ In regiunea sudic~, izolat~, Provence. Manati de credint:!I ~i l~comie, baronii i-au In~bu~it In sange pe catari, ~i o dat~ cu ei ~i cultura proven<;:al~, Provence fiind In curand Inglobat~ In regatul Frantei.

jn secolul XIII Frantaa devenit centrul cultural al Europei, , celebr~ pentru teologii ~i scriitorii s~i, ~i pentru marile catedrale de la Chartres, Reims ~i Amiens. Ludovic al IX-lea (1226-70), canonizat (trecut in randul sfintilor) in 1297, a fost considerat regele medieval ideal ~i a fost acceptat de monarhii vremurilor ca mediator la conflictele dintre ei. jns~, de~i a fost un cruciat infocat, principala lui preocupare, ca ~i predecesorilor s~i, a fost suprematia regal~ a Frantei.

Hugues Ducele

devine

primul

rege capefian devine rege

de Normondia al Angliei Angevin"

"Imperiul

1154 al 'ui Henric

al 1,-

Filip all'-Iea

Filip cel Drept


Nepotul lui Ludovic, Filip al IV-lea 02851314), cunoscut ca Filip cel Drept, a avut un caracter foarte diferit, cu ambitii Inalte ~i putine scrupule. A reluat conflictul cu regii Angliei, dar In cele din urm~ nu a reu~it s~ confi~te posesiunile lui Edward I din sud-vestul Frantei. pe asemenea,Filip nu a reu~it s~ p~trund~ In Flandra, nordul Frantei; ~i, de fapt, victoria flamand~ de la Courtrai din 1302 a demonstrat c~ cavaleria feudal~ nu mai era forta irezistibila de odinioara. Totu~i, triumful lui Filip asupra celui mai inver~unat dintre toti papii Evului Mediu, papa Bonifaciu al VIIIlea, a dus la aparitia statului national. Din mai multe motive, biserica francez~ a devenit supusa autoritatii regale, iar la acest lucru a contribuit alegerea unui pap~ francez, Clement al V-lea. Filip incerca sa-~i acopere cheltuielile politicii sale expansioniste costisitoare, asediindu-i pe evrei ~i ordinullnstarit al cavalerilor Templier. Ace~tia au fost siliti sa marturiseasc~crime blasfematoare,oferind un motiv pentru abolirea acestui ordin cavaleresc. Ultimul din linia directa a Capetienilor, Carol al IV-lea C1322-28), fost urmat la tron a de primul Valois, Filip al VI-lea C1328-50), care a mo~tenit o monarhie puternic~, dar nu st~panea Bretania, Flandra ~i regiunea sudvestic~ aflata sub dominatia englezilor. De asemenea, de~i s-a atins un anumit grad de unitate, cativa membri ai familiei regale, In special ducii de Burgundia, erau deosebit de puternici. jns~, o dat~ cu izbucnirea Razboiului de 100 de Ani, situatia avea s~ se schimbe.
Lupta

cucere~te Normandia ~i Anjou 1:114 de la Bouvines albigenze

Cuciadele

Domnia 'ui Ludovic allX-Iea


Rilzboi Intre Filip allV-Iea al Angliei ~i Edward I

Filip allV-Iea In conflict cu Bonifaciu al VII'-Iea Lupta de la Courtrai


Clement 01 V-I eo devine

Evreii sunt asediafi ~i expulzafi; templierii persecutafi (ordinul destiinfat in 1312)

] "3 "'

O Ludovic al IX-Iea a ca~tigat respectul bisericii prin pietate ~i faptele lui bune, in timp ce cavalerii sai ii admirau entuziasmul fa~a de cruciade. iar supu~ii sai ii laudau administrarea impa~iala a justi~iei.

O Plecarea lui Ludovic al IX-Iea in cruciada, in 1254. Ludovic ~i o mare parte din armata sa au murit de ciuma cand asediau Tunisul, in timpul cruciadei din 1270.
Istorie universal:l 20 -CRUCIADEL

Istorie universa

MzBOn

DE 100 DE ANI I