7-13 septembrie 2004 Anul XIV nr. 36 (665) 7-13 septembrie 2004 32 de pagini 15.

000 lei

Urm\nd exemplul [i fentele lui Mutu,

Lobon] [i-a trimis logodnica pe banca de rezerve

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Daea n-are ursul brun cap [i coad`

Ministrul Agriculturii trage \n raportorii europeni

C
\nd e[ti ministrul Agriculturii [i, pe deasupra, te-a mai f`cut mama [i finul tat`lui Danei N`stase, nimic nu ]i se mai pare prea mult. |ncepi s` te crezi fiul ploii, de[i dup` vorb` aduci mai mult cu plodul grindinei. Te-apuci s` vorbe[ti cu gr\ul [i s` polemizezi cu [tiuletele ba chiar, dup` un timp, ajungi s` vorbe[ti [i cu oamenii de prin Europa cu aceea[i m`sur` cu care negociezi cu boii prin brazd`. Aici a ajuns Petru Daea de la Agricultur`: s` r`spund` obraznic raportorilor europeni care se intereseaz` de carnagiile v\n`tore[ti comise \mpotriva ursului brun pe tarlaua lui ministerial`. Despre adresa \n care ministrul Daea \mprumut` tonul lui Nil` [i r`spunde raportorilor, v` invit`m s` citi]i [i s` da]i cu c`ciula-n p`m\nt \n

e noroc are [i Mutu `sta! O singur` sclipire de briliant de la dou`j de metri [i gata, s\ntem dispu[i s`-i iert`m totul. {i goneta cu poli]i[tii dup` el, [i escapadele la stripteuzele din Craiova (Piei, Satan`! Nea Puiule, cheam` un preot s` fac` o exorcizare!), [i toate fi]ele alea de mingicar dat cu gel, care s-a v`zut tatuat [i cu Aston Martin la u[`. Totul, cu o excep]ie: influen]a excesiv de viril` pe care o are asupra bunului s`u prieten Bogdan Lobon], pe care, iat`, l-a apucat acum, \naintea decisivului meci cu Macedonia, dorul de duc` la femei. Normal, logodnica lui nu a mai putut suporta a[a ceva. Nici m`car o \nfr\ngere la scor \mpotriva Andorrei nu i-ar fi fr\nt a[a inima. Lobon]e, nu ]i-e, m`, ru[ine? Crezi c` stripteuzele alea or s`-]i fac` ]ie de m\ncare [i-or s` te a[tepte cu ciorba cald` s` redevii titular la Ajax?

Pagina 19

Pagina 17

Sub sloganul Mereu aproape de PSD, Antena 1 preg`te[te un nou program de [tiri:

Hai, domnu N`stase, c` numai pe-`[tia-i mai am! }i-i dau pe to]i, m\nca-]i-a[! E marf` bun`, cu rating natural, de cas`, nu te doare capul a doua zi dup` alegeri. I-am luat [i eu de la un vecin, s` [tii, [i m-a cam ars la pre] b`rbosu... Uite, bre, las de la mine: face fix 22 de deputa]i [i 10 senatori. R`m\ne a[a?

OBSERVITOR

Negustorul Dan Voiculescu, pu]in \ncurcat c` a ob]inut de la PSD, \n schimbul Antenei 1, cu dou` voturi de parlamentar mai mult dec\t num`rul membrilor PUR

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

C\t \i detest pe cei care au f`cut portretul dictatorilor! Mari oportuni[ti! Uite, eu n-am f`cut nici m`car un desen cu chipul dictatorului N`stase, dar \n schimb am primit toate avantajele de ling`u.

Clasic al gr\ului fermentat [i iubitor al cantit`]ilor mari,

Brfe, [menuri, [u[anele

\n piept pn` [i marele el de c`tre una din mafii. Nu de cea a grului sau a lemnului [i nici m`car de c`tre cea a TVA-ului, ci de acea mafie care ]ine mai degrab` de noul s`u coleg de Delega]ie Permanent`, pictorul Zamfir Dumitrescu. Dnsul, ca orice pasionat de art` [i de verbul a avea, a mers cu delega]ia la un muzeu de art` din aceast` ]ar`, unde a r`mas bujbe \n fa]a unui tablou al unui autor din }`rile de Jos. Att de siderat s-a holbat dnsul la acel tablou, \nct a \ntrebat dac` tabloul cu pricina este original sau copie. Olandezii, oameni amabili [i serio[i, i-au demonstrat c` da. Dup` grimasa dureroas` care i-a fulgerat figura, delega]ia [i-a dat seama c` la Dnsul acas` e acela[i tablou, numai c` mult mai fals. {i te pomene[ti c-a dat omul [i bani pe oper`. Bine cel pu]in c` \n conturi sunt bani adev`ra]i. Anali[tii politici, profesorii, sociologii, c` nici nu mai [tim cum s` le spunem, Stelian T`nase [i Cristian P\rvulescu s-au \nrolat \n consor]iul de elaborare a strategiilor electorale ale PNL. Dou` chestiuni s-ar remarca aici: de[i nu au mai lucrat \n campanii \n aceast` postur`, oamenii sunt mult mai profesioni[ti dect to]i candida]ii Alian]ei D.A. la func]ia de premier [i, doi, \ntre ei nu exist` animozit`]i a[a cum sunt \n tab`ra consultan]ilor PSD. Nu [tim \nc` ce zice invidioasa, dar de[teapta de Alina Mun-

V`c`roiu devine [i-a dat seama, cu prilejul vizitei NN Adrian N`stasea fost tras actual \n criz` oficiale \n Olanda, c`
Romnia e lovit` iar de criz`. Spre deosebire de data trecut`, de ast` dat`, criza de supraproduc]ie e cauzat` tot de gr\u. P`ioasele crescute \n exces care au invadat hambarele ]`rii ni-l aduc \n memorie pe nea Nicu de la CSP, surprins [i el de o criz` de-asta de supraproduc]ie chiar \n timp ce se afla la Palatul Victoria ca s`-[i ridice leafa de premier. Putem spune a[adar, f`r` s` gre[im, c`, \n sf\r[it, guvernul N`stase a atins performan]a guvern`rii V`c`roiu.

NNN

Sec`ric` R`ducanu

A[ez`m\ntul cultural

NN

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)

R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Doru COSTEA Trebi juridice: R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Octav MARDALE Redactor artistic: Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

giu-Pippidi de aceast` alegere a PNL-ului. Mari surprize \n alegerile preliminare din PSD: madama scandalului cu deturn`ri de fonduri europene \n familie, Hildegard Puwak, a ob]inut un modest loc 8 pe listele PSD, ceea ce \nseamn` un foarte clar: adio, Parlamentule! O situa]ie similar` s-a petrecut la Gala]i, unde fostul maior revolu]ionar Pl`tic`Vidovici a ob]inut locul 4 pentru Senat, bilet de externare din camerele a]ipi]ilor cu girofar. La fel s-au mai petrecut lucrurile cu Codrin {tef`nescu (fost peremist migrat, locul 5) [i cu Marin Cristea la Giurgiu (tot pe locul 5). Sper`m ca doamna St`noiu, la Olt, s` aib` aceea[i soart` cu locul 2 pe listele de la Senat. Asta dac` ne-ntreba]i pe noi, dac` nu, noi tot a[a v` spunem. Unul din stlpii partidului de guvern`mnt, senatorul Ion Solcanu, membru al Comisiei pentru cultur`, culte, art` [i mijloace de informare \n mas`, a f`cut obiectul unei supravegheri informative a structurilor de contraspionaj din cadrul sistemului siguran]ei na]ionale. S-a documentat c` Solcanu a avut mai multe \ntlniri bizare cu angaja]i ai Ambasadei Federa]iei Ruse la Bucure[ti, despre care existau informa]ii c` desf`[oar` activit`]i speciale, sub acoperire diplomatic`. Dosarul lui a ajuns la Iliescu, iar \n urma unei analize a Departamentului de securitate na]ional` al Pre[edin]iei Romniei s-a dispus distrugerea lui, din lips` de probe solide. Ce nu s-a distrus

|n Perioada Albastr`, pictorul Zamfir Dumitrescu, zis Firu, a[tept\nd ca N`stase s` v\neze toate viet`]ile [i PSD-ul s` taie toate p`durile pentru ca, \n sf\r[it, s` poat` picta [i el o grandioas` natur` moart` \n stilul pupincurist t\rziu
este ne\ncrederea noastr` \n filorusismul manifest al lui Solcanu. Ion Dumitru, directorul Romsilva, candideaz` pe listele jude]ului Dmbovi]a, la Camera Deputa]ilor. Ion Dumitru nu poate candida pe listele Parlamentului, \ntruct face obiectul unei anchete a PNA, pentru sponsoriz`rile ilegale operate din bugetul Romsilva [i pentru transferul ilegal a 30 de hectare de p`dure la Snagov, \n favoarea consilierului Remus Truic`. Ion Dumitru i-a promis lui N`stase, \ntr-o [edin]` festiv` privind analiza rezultatelor din agricultur`, c` va face totul pentru ca PSD s` c[tige alegerile. Dumitru s-a erijat \n purt`torul de cuvnt al \ntregului personal al Romsilva cnd a f`cut aceast` afirma]ie, fapt ce a strnit rumoarea, scrba [i dezaprobarea unei p`r]i a asisten]ei. Zamfir Dumitrescu nu este numai membru al Biroului de coordonare al PSD, ci [i pictor, prieten cu Iliescu, decan al Universit`]ii de Arte, prieten cu N`stase [i pre[edinte al UAP, adic` al Uniunii Arti[tilor Plastici. |n calitate de membru al Biroului de coordonare, Zamfir Dumitrescu a intervenit pe lng` N`stase, s` dea o ordonan]` de urgen]`, prin care pictorul Zamfir Dumitrescu s` poat` achizi]iona \n folos propriu mai multe ateliere plastice, \n favoarea pre[edintelui UAP, Zamfir Dumitrescu. Dup` ce cet`]eanul Zamfir Dumitrescu [i-a f`cut plinul, ordonan]a de urgen]` a fost abrogat`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NNN

NN

Bula demnitarului
CATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

TRIBUNALUL DE URGEN}~
Corneliu Vadim Tudor (pre[edinte PRM): L-am dat \n judecat` pe descreieratul Gigi Becali, solicit\nd \n instan]` daune morale de 10 miliarde lei, bani pe care \i voi dona, \n scopuri caritabile, Spitalului 9, unde mai mult ca sigur acest maimu]oi va reveni dup` alegerile din 28 noiembrie.
CATEGORIA

ne-am ocupat de o mare parte din drumurile din Romnia.

CATEGORIA

MICII MOUSE
Dan Nica ([ef campanie PSD): Calculatorul nu m`n\nc` mici [i nu bea bere.
CATEGORIA

PAPAGALUL INVECTIV~
Ionel Bl`nculescu ([eful Autorit`]ii Na]ionale de Control): Cei care ne acuz` acum pe noi, pesedi[tii, s\nt fal[i, demagogi, bandi]i [i ho]i notorii. I-am radiografiat. |n campania electoral` o s` le prezint la fiecare fi[ele.

G|NDIRE CU RETROVIZOARE

B`, }ociule, voi ce rating mai ave]i, b`, la televizor? C\\t? Aaa, p`i v-am spart! Fac ni[te scheciuri cu arest`ri de figuran]i, de r\de lumea mai ceva ca la Vacan]a Mare. Ionel Bl`nculescu, ministrul Show-Biz-ului anticorup]ie, \ntreb\ndu-i pe }ociu [i pe Palade dac` [i ei fac umor doar de form`
\ntotdeauna un elev eminent.
CATEGORIA CATEGORIA

manager

Traian Dobre (deputat PSD Ia[i): M-am uitat \n oglinda retrovizoare [i am v`zut un nor mare de praf. Am f`cut o compara]ie cu norul de praf pe care l-am v`zut \n oglinda retrovizoare CATEGORIA cu 4 ani \nainte. Era o mare de- ACESTE CUVINTE osebire, ceea ce reflect` faptul c` NE DOARE Ionel Bl`nculescu ([eful Autorit`]ii Na]ionale de Control): S\nt unul dintre cei mai mari du[mani ai miliardarilor de carton. O spun cu modestie: am fost

EMIL DEMAGOGU
Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): S`racii investesc s` formeze speciali[ti, iar boga]ii \i racoleaz` [i \i folosesc \n cre[terea lor economic`.

CRE{TEREA ECUMENIC~

CATEGORIA

CU BUNICA LA CINEMATOGRAF

Gigi Becali (pre[edinte Ion Iliescu (pre[edintele PNG): N-o s`-mi cere]i s` dau Romniei): Blonda, care blonbanii mei la sinagogi, la evrei! d`? Nu am zis eu. Era domnul Nu-i ur`sc, n-am nimic cu ei, dar, V`c`roiu. dac-a[ putea, i-a[ \mb\rliga s` se |ntunericitul boteze, s` se fac` [i ei cre[tini.

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

marius.bortea@catavencu.ro

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

Partea nev`zut` a biografiei candidatului Adrian P`unescu

Nu cred s` existe un curricul mai l`b`r]at
dect cel al lui P`unescu. Biografia lui este sastisit` de pomelnicele de nevolnici pe care i-a f`cut oameni, dar nu scap` un cuvin]el despre nevoia[ii pe care i-a jecm`nit o via]` \ntreag` sau despre cei pentru care s-a pus cheza[, pe pi]ule grele. Este o nesfr[it` cronic` a ]uc`larilor pe care i-a lansat pe pia]a pr`fuit` a showbizului comunist, dar \n ea n-o s` \ntlne[ti nici cea mai vag` referire la colonelul Opri[or Oni]iu, care l-a folosit ca agent de influen]` al Securit`]ii, \n diversele opera]iuni de aducere pe brazd` a unor scriitori ce fluierau \n biseric`, contestau dictatura din fundul r`runchilor [i luptau ca paraleii cu cenzura. |n schimb, curriculul te va oplo[i de samavolniciile cu care l-au coco[at autorit`]ile, dar n-o s` \ngaime nici o aluzie despre vie]ile copila[ilor stinse pe stadionul din Ploie[ti, pe care le poart` pe con[tiin]`. Doljul care l-a pr`sit nu-l mai vrea nici picat cu cear`, pe listele electorale, pe detestabilul porc. Colegii lui de filial` [u[otesc \nc` timora]i despre corvezile umilitoare pe care au trebuit s` le presteze pe mo[iile b`lt`re]ului. Despre mesele \mp`r`te[ti pe care trebuiau s` i le a[tearn` sub copite, atunci cnd mamiferul binevoia s`-i blagosloveasc` cu sinistra sa apari]ie. Despre pinea [i sarea cu care trebuiau s`-i ias` \n \ntmpinare pe hotarul B`niei, cnd dihania doar traversa jude]ul, \n rostogolul s`u slinos spre bulboanele termale ale Herculanelor, chiolhanurile deocheate de la Re[i]a sau ghe[efturile transfrontaliere de la Timi[oara. Despre circul absolut lamentabil, cu asisten]` ministerial` de la Bucure[ti, \n care [coala din Brca \n care s-a alfabetizat a fost siluit` s`-i \mprumute numele.

Ferici]i cei s`raci cu plugul

Onor pre[edintele Consiliului Jude]ean Hunedoara, liberalul Mircea Molo], [i-a pus n g\nd s`-[i m`reasc` averea cu una bucat` tractor. Agricultorul Molo] are nevoie de tractor, dar numai pre[edintele Molo] poate s` fac` rost de el. Pre[edintele are, ns`, nevoie [i de un troliu PSD care s`-l salte pe lista de a[teptare de la Direc]ia Agricol` pentru utilaje subven]ionate. De cur\nd, pre[edintele s-a ploconit la directorul Muzica[ s` l treac` pe un loc frunta[ pe list`, pentru c` afacerile agricultorului nu sufer` am\nare ca la muritorul de r\nd. Molo] zice c` a cerut dezinteresat s` fie s`ltat n capul listei. Numai pentru c` trebuie s` se mplineasc` Sf\nta Scriptur`, care ne nva]` c` cei de pe urm` vor fi cei dint\i.

Hai s` fim serio[i, Talpe[e! Cum puteam s` colaborez eu cu securi[tii c\nd tocmai ei aveau de g\nd s`-l r`stoarne pe C\rmaciul genial, Strategul inspirat, Mult iubitul [i stimatul Nicolae Ceau[escu? Nu-]i ascund c`, atunci c\nd l-au ciuruit acei nemernici, am sim]it o arsur` pe limb`. Cred c` l-a nimerit vreun glon] \n cur...

Adrian P`unescu, un poet prezent \n Carnea Alb` a Securit`]ii alte am`nunte despre Povestea Porcului \n paginile 12, 16 [i 28
bra]et`, scroafa cu vierul, pe hotarul Transnistriei, s` gui]e cu noul cenaclu, Totu[i, iubirea. A horc`it mai apoi ca \n ceasul mor]ii c` a ap`rat Moldova cu pieptul, kaizerul [i costi]a, de la nici 300 de metri de 70 de tancuri ale Armatei a 14-a, care l-au \nconjurat pe de toate p`r]ile, dar ru[ii nu i-au f`cut nimica, fiind ocupa]i, [i chiar aveau treab` cu inamicul. pul unei bacanale a cenaclului, \nchinat` ca de obicei vampirului din fruntea partidului. Ce zice biografia pra[c`ului despre marginalizare [i cum o justific`? La anchet`, dup` care a fost destituit de la Flac`ra, s-a stabilit c` pe numele lui Adrian P`unescu soseau, zilnic, aproximativ 40 de scrisori. A[adar, 15.000 de scrisori pe an. |n 12 ani [i jum`tate, ct a durat lucrul lui Adrian P`unescu la Flac`ra, au fost cam 200.000 de scrisori. Cu aceast` parte a activit`]ii sale la Flac`ra se mndre[te Adrian P`unescu cel mai mult. Ca de obicei, junghiul \[i m`soar` disiden]a \n tone. Adic` nu tu [p`gi, nu tu foloase necuvenite [i m`rfuri stoarse prin amenin]are [i [antaj, de-a lungul \ntregii ]`ri pe unde jefuia cenaclul, de ziceai c-au n`v`lit t`tarii, ci scrisori lacrimogene din partea cititorilor revistei Flac`ra, r`mas` v`duv` de starostele iadului. Nu tu anchet` comandat` de partid, executat` de mili]ia economic` [i coordonat` personal de ministrul Dinc` Teleag`, ci doar un rgit de mndrie pentru recordul \n materie de limbi luate \n r`sp`r de la omenirea care \l a[tepta ca pe Mesia, pentru a se \ntoarce \n fruntea mesei \mp`r`te[ti de la care a fost r`sturnat dup` o chinuitoare lucrare. 1986: S` se aib` \n vedere continuarea contactelor cu Adrian P`unescu. |n vederea influen]`rii scriitorului Ion L`ncr`njan, care deranja tot mai tare regimul. De aici reiese c` sngeretele de la Flac`ra mai avusese contacte cu Oni]iu, pentru potolirea lui L`ncr`njan. {i mai reiese c` Oni]iu era ofi]erul de leg`tur` al caltabo[ului, iar chi[ca, agentul de influen]` al Securit`]ii.

Cu calculatorul vota]i dictatorul

Alegerile preliminare sau, cum li s-a mai spus, prealegerile din PSD au dat na[tere, din start, unei serii ntregi de nereguli. Ba, mai mult, pesedi[tii s-au plns c` nu au fost sprijini]i n organizarea lor de primarii din opozi]ie, n sensul c` nu li s-au pus la dispozi]ie spa]ii publice [i logistic`. n jude]ul Arad, de pild`, excesul de zel a fost invers, n sensul c` mai multe [coli (cu directori pesedi[ti condu[i de inspectori pesedi[ti) au fost v`duvite de calculatoare, acestea fiind transportate pe coclaurile unde se vota electronic, drept pentru care Consiliul Jude]ean (Opozi]ie) a cerut socoteal` pentru acest abuz. R`spunsul pesedi[tilor a fost unul antologic: P`i, calculatoarele au fost ob]inute prin programe ale guvernului PSD!. Te pomene[ti c`, dac` vor pierde alegerile, pesedi[tii vor lua calculatoarele din toate [colile [i le vor duce acas`!

Apoi, ca s` ne demonstreze ct e el de n`p`stuit,

[i-a scos de la ciorap dosarul de urm`rire informativ`, mo[mondit de fosta Securitate. Or, bestia omite cteva am`nunte introductive: c` a fost secretarul organiza]iei UTC a Uniunii Scriitorilor din Romnia, \ntre 1966 [i 1968, [i c` \n 1968 devine membru al Partidului Comunist Romn. Or, orocotila cu solzi pe grumaji se screme s` ne fac` s` uit`m c` purceii de companie ai partidului nu puteau s` aib` probleme reale cu Securitatea. Or, jambonul acesta f`r` pic de ru[ine al clanului Ceau[escu vrea s` ne bage pe gt dosarul Titanul, pe care i l-ar fi fabricat fosta Securitate. Dosar tuns chilug [i deparazitat de orice informa]ie compromi]`toare. Bun`oar`, \n a[a-zisul dosar scrie c`, \nc` de prin 1982, jagardeaua amenin]a \ntruna c` \[i bag` unghia \n gt [i \[i ia zilele. Era stilul lui obi[nuit de a ob]ine printr-un [antaj sentimental ordinar o ciread` de avantaje materiale. Fraierul de {tefan Berceanu, [eful clinicii de hematologie a Spitalului Fundeni, chiar l-a crezut pe cuvnt cnd pramatia i s-a spovedit c` \i vine s` se sinucid` din cauza nefericirii poporului romn [i s-a dus la Securitate din motive pur umanitare, doar pentru a preveni o dram`. Or, ast`zi, [ulfa face din chestia asta un titlu de glorie [i ne vinde gogo[i cum c` voia s`-[i ia de-adev`ratelea zilele, cnd de fapt nu [tia cum s` mai \n[face, la lumina nop]ii, vreo insign` unsuroas` sau gratuitate de[`n]at` pentru ni[te merite \nchipuite.

Or, r`mas pe dinafar`, suinul nu obose[te

s` lupte m`car pentru prop`[irea propriei sale stirpe. Pe 4 octombrie 1988, se \nfiin]eaz` la studioul Electrecord pentru a preda o caset` cu \nregistr`ri de muzic` pe texte proprii [i melodii compuse [i interpretate de fiul s`u Andrei P`unescu. (...) Care [i-a manifestat satisfac]ia pentru rezultatul \ntrevederii avute la data respectiv` cu tovar`[ul secretar Constantin Mitea, comentnd c` apreciaz` discu]ia ca un pas important \n \mplinirea idealului literar-politic, rezolvnd chestii senza]ionale legate de via]a [i cariera unui om. Omul era fii-su, un ilustru sfertodoct, pe care ]ara avea s`-l pl`teasc` dup` revolu]ie \n aur. Un kil de aur, sub form` de lingou jubiliar, i-a dat Banca Na]ional` lui Andrei P`unescu, pentru merite culturale deosebite. {i \nc` un lingou de un kil ling`ului de tacsu. Iar defuncta Bancorex i-a sponsorizat publicitatea cu 67.000 $ [i i-a mai decartat \nc` 400 de milioane de lei, la nivelul lui 1995, pe funda]ia Totu[i iubirea. {i pentru c` toat` aceast` via]` pilduitoare trebuia tras` \n [oric de statuie, \nv`]`torul Matei Vintil` din Sl`tioara i-a comandat sculptorului Rodion Gheorghi]`, pe banii lui, bustul lighioanei. |n toamna lui 1999, bustul a fost a[ezat \n buricul trgului, \ntre casa de cultur` [i gr`dini]`, ca s` nu zic` protipendada c` n-are Sl`tioara cultur`, [i nici copiii c` n-au v`zut la via]a lor statuie de porc. Profitnd de ocazie, S`raru a zis c` a venit momentul s` devin` [i el nemuritor [i [i-a b`gat la \naintare statuia lui personal`, al`turi de cea a ru[inii din Brca, pentru a se asigura c` o s` r`mn` pn` la urm` ceva pentru posteritate din operele lor complete. Cornel IVANCIUC

A intra \n via]a groh`itorului din Senat

e ca [i cum ai c`dea din neb`gare de seam` \ntr-un troc de t`r]e. Pu]ini sunt aceia care au mai ie[it \ntregi dintr-o \ncle[tare la cocin` deschis` cu gr`sunul, al c`rui gui]at sinistru face ct gloan]ele unei divizii de ulani. Speciali[tii \n psihanaliza mamiferelor au g`sit r`spunsul la un asemenea comportament [i sus]in c`, \n lipsa unei zestre masculine adecvate, vierul castrat va apela \n compensare la trusoul de arme specifice al unei scroafe. Ca o dovad` suprem` a la[it`]ii care \l caracterizeaz`, umflatul n-a f`cut armata. La \ncorporare la oaste, s-a dat de ceasul mor]ii [i a zis c` are trnji, dalac, bube dulci, m`trici, f`lcari]`, brnc`, urcior, friguri de balt` [i boala lui Calache. {i-a scos patalama de handicapat, ne\nfricatul, a f`cut t`r`boi la garnizoan` [i a urlat din fundul r`runchilor c`, dac`-l trimite patria la armie, \[i pune unghia \n gt ca pi]igoiul. S-au speriat plotonierii de dilimac, [i-au f`cut cruce cu Makarovul [i l-au declarat pe marele patriot de ast`zi apt necombatant. Apoi, ca s` ne arate el ct e de viteaz, a scos de la naftalin` cteva cntece de c`t`nie, uitate prin ni[te l`zi de zestre de prin Ardeal: Trece]i, batalioane romne, Carpa]ii, Du[manul vine cu arma-n mn` [i Saluta]i oastea romn`, [i [i-a pus cenaclul s` le l`l`ie \n mar[ for]at, de-a lungul [i de-a latul noroaielor Or, f`c`tura de dosar ]`rii. Mai trziu, cnd a mai prins o litr` nu scap` o vorbuli]` de curaj, a \nceput s` umble \n toh`sul gol pe lng` m`t`rnga \nvrto[at` a Ardespre motivele reale ale marginaliz`rii matei a 14-a. |n 1992, [i-a tras coif de ba- jivinei. Care javr` a fost scoas` pe tu[` b`, [i-a f`cut scut din spectrul posm`git al abia cnd pe stadionul Petrolul din Plolui Grigore Vieru [i s-au dus amndoi la ie[ti a trebuit s` piar` cinci copila[i, \n tim-

S`n`tate cu buba la cap

A[a cum spic cu spic, patriei snop, abuz cu abuz, ]`rii corup]ie. V` semnal`m unul din abuzurile clare ca lumina zilei. Doctorul Radu Albota a fost director general al Casei de Asigur`ri de S`n`tate a jude]ului Cara[-Severin n perioada 2001-2003, a fost destituit pentru c` a nc`lcat prevederile legale [i a avut interese n mai multe firme prestatoare de servicii medicale [i farmaceutice din jude]. Ei bine, omul nu s-a dat b`tut [i, dup` mai multe insisten]e, se nscrie la concursul pentru ocuparea func]iei publice de director executiv la aceea[i Cas` de Asigur`ri de S`n`tate. {i, culmea, de[i e contestat, c[tig` concursul. Numai c`, prin admiterea dosarului s`u la acest concurs se ncalc` Legea func]ionarilor publici, care spune c` poate ocupa o func]ie public` doar persoana care nu a fost destituit` dintr-o func]ie public` n ultimii 7 ani. Cu toate acestea, doctorul Radu Albota a fost promovat pentru c`, totu[i, n regimul PSD nimeni nu e mai presus de lege, dect dac` e prieten cu cei mai presus de el!

Or, rapoartele Securit`]ii sunt ct se poate

de corecte cu privire la prjolul r`mas \n urma Cenaclului Flac`ra. Or, notele informative atrag aten]ia asupra riscului ca paranoicul s`-[i cl`deasc` propria lui statuie [i cult al personalit`]ii, sub acoperirea activit`]ii cenaclului. Or, un raport din luna octombrie 1982 zice \n clar a[a: (...) Se comenteaz` c` Adrian P`unescu s-ar folosi de aceste manifest`ri pentru a-[i crea o popularitate pe care n-a mai avut-o nici un scriitor \n domeniul culturii, o popularitate de tribun poetic [i politic care poate face orice. Poetul a devenit \n \n]elegerea multor persoane un fel de institu]ie public` ce poate interveni cu autoritate \n solu]ionarea unor probleme pe care institu]iile oficiale nu le pot rezolva. Or, datele Securit`]ii, cenzurate din a[azisul dosar de urm`rire informativ`, atest` rolul real al leprei \n marele plan de supraveghere a intelighen]iei romne[ti. Bun`oar`, colonelul Opri[or Oni]iu scrie f`r` echivoc \n notele sale din noiembrie

f i n c`
Platon [i Aristotel, mai presus de Bombonel

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

Comisar-[ef MOTOC: S-a hot`r\t s` existe ni[te reprezentan]i care s` exprime clar punctul de vedere
Doi poli]i[ti i-au luat legal permisul de conducere fotbalistului Mutu. |ntr-o lume de [pag` [i pil`. Am dorit s` str\ngem m\na cu bucurie acestor lucr`tori cinsti]i ai Poli]iei Romne, s` vedem cum g\ndesc, cum tr`iesc, s`-i numim eroi. Am \nceput cu o cerere. C`tre domnul chestor principal de poli]ie Marian Tutilescu Cerere Academia Ca]avencu dore[te s`-i ia un interviu echipajului de poli]ie care i-a ridicat permisul lui Mutu. Interviul va fi favorabil cadrelor de poli]ie care au avut curajul s` aplice legea. A urmat aprobarea: Domnii Motoc [i Stroescu s\nt abilita]i s` dea informa]ii. A urmat surpriza: Domnii Motoc [i Stroescu nu s\nt cei doi curajo[i. S\nt [efii lor. A urmat interviul despre poli]i[tii respectivi, pu]in, mult, mult mai mult despre temerile poli]iei c` orice fapt` bun` e r`st`lm`cit` de media.

Azi, m\ine
Rep.: De ce ast`zi e bine, m\ine e prost? M.M.: Nu m-a]i \n]eles. Noi nu ne ferim de ceea ce am f`cut. Este o protec]ie a poli]i[tilor no[tri. Noi \n fiecare zi lu`m permise ale altor cet`]eni care s\nt la fel de bine cunoscu]i, din alte medii, dar care pot avea efecte negative asupra colegilor no[tri. Eu reprezint un punct de vedere, activitatea respectiv` mi s-a transmis mie prompt, de]in toate datele, informa]iile. Rep.: Tot nu \n]eleg de ce nu pot vorbi cu ei. M.M.: Nu s\nt de g`sit. Rep.: Dorm? M.M.: Probabil. Rep.: Ce \nseamn` transparen]`? M.M.: Putem vorbi despre \nt\mplarea respectiv`. Este o \nt\mplare pe care o facem \n fiecare zi. Unui conduc`tor auto i-a fost ridicat dreptul de a conduce. |nt\mpl`tor este Adrian Mutu. El a spus clar: poli]ia [i-a f`cut datoria. Rep.: {i noi credem la fel. M.M.: Atunci ce este \n neregul`? Eu oricui a[ acorda interviu cu poli]i[tii \n cauz` s-ar interpreta c` fac o exclusivitate cu unul dintre posturi. Nu vreau s` fac nici o exclusivitate. Noi trebuie s` fim echidistan]i \n aplicarea m`surilor [i cu to]i cei care intr` \n contact cu noi.

Un punct de vedere oficial

Marian Motoc: Eu s\nt comisarul[ef Motoc, [eful Brig`zii Poli]iei Rutiere a Capitalei, nu un poli]ist la \nt\mplare. Reprezint un punct de vedere oficial al poli]iei. Rep.: S\nt Eugen Istodor [i nu vreau s` vorbesc cu dumneavoastr`, ci cu poli]i[tii care au avut curajul s`-i ia carnetul lui Mutu. M.M.: A[ dori s` purta]i un dialog cu cei [ase sute de poli]i[ti ai brig`zii care au curajul \n fiecare zi s` fac` activit`]ile pe care le desf`[oar`. A[ vrea s` v` canaliza]i eforturile pentru to]i [ase sute. Noi s\ntem o echip`, nu e un act de curaj, este un lucru pe care \l facem \n fiecare zi. C` s\nt performan]e [i e[ecuri ale muncii pe care le \nregistr`m \n fiecare zi, asta e adev`rat. Rep.: Dar de ce nu pot vorbi cu cei doi eroi? M.M.: Nu s\nt disponibili. Este o chestie de transparen]` [i de protec]ie a agen]ilor. S` v` spun de ce. Ast`zi poate e un lucru bun, poate m\ine e o alt` persoan` vizat` de pres`.

Numele agen]ilor
Rep.: Putem cunoa[te numele celor doi agen]i? M.M.: Sigur, s\nt poli]i[tii de la Brigada de Poli]ie Rutier`. Rep.: Cum se numesc? M.M.: Face]i-mi o cerere scris`. La aceast` activitate au participat mai multe echipaje de poli]ie. Pe care vre]i s` vi-i prezint? Rep.: Pe to]i.

M.M.: La ce v` trebuie? Le da]i un premiu, le face]i o poz` \n ziar? Rep.: O poz`, da! M.M.: F`r` acceptul lor? Rep.: Asta, nu! Dar a]i spus c` dorm, c` nu s\nt de g`sit. Deci, nu i-a]i \ntrebat. M.M.: Noi am discutat aceste detalii cu tot colectivul. Au fost discutate diverse \nt\mpl`ri de acest tip, din punct de vedere al interpret`rii lor, [i s-a hot`r\t s` existe ni[te reprezentan]i care s` exprime clar punctul de vedere. Uite, \n ultimele zile s-a speculat \n pres` cum c` poli]ia a [tiut c` fotbali[tii s\nt \n vacan]` [i a organizat o ac]iune de urm`rire preferen]ial` a lor. Mereu media \ntoarce imaginea noastr` \mpotriva noastr`. Media s-a obi[nuit s` intre \n casa noastr` f`r` s` ne respecte munca, pasiunea. Totul e c`lcat \n picioare. Rep.: E o lupt` a Poli]iei cu imaginea sa, dar mai ales cu interpret`rile ce se dau faptelor ei. M.M.: Eu nu vreau s` fac o acuz` mediei. Media e de partea noastr` p\n` \ntr-un moment. Rep.: Media este cu poli]ia la accidente, omoruri, scandaluri M.M.: Nu noi \i solicit`m. Este exact invers. Media din asta \[i construie[te [tirile. Noi nu d`m telefon nim`nui. Noi nu prefer`m pe nimeni. Rep.: V` e team` de consecin]e? M.M.: Crede]i-m`, \n momentul \n care ne-am asumat responsabilitatea s` fim poli]i[ti, [tiam [i ce pericole ne p\ndesc. Rep.: De ce cei doi poli]i[ti nu se pot reprezenta singuri? Voiam s`-i \ntreb despre filosofia lor de via]`. Cred c` pe asta nu pute]i s-o [ti]i. M.M.: Agen]ii \n cauz` nu au [tiut cine este la volan.

Domle, degeaba s-a sup`rat Mutu c` i-am luat carnetul. Era carnet de-`sta de la noi, de condus pe dreapta. La el \n Anglia, la echipa de rezerve, poate s` mearg` lini[tit cu carnetul `l`lalt, de condus pe st\nga.

{eful Brig`zii de Poli]ie Rutier` a Capitalei explic\nd de ce, la fluierul organului, Mutu a f`cut pe surdu
spune t\mpenii? M.M.: Nu. Dar cred c` e normal s` avem oameni specializa]i \n a vorbi cu presa. S\nt oameni care pot spune un punct de vedere al institu]iei f`r` s` fac` interpret`ri personale, divaga]ii, s` aib` franjule]e [i tot felul de interpret`ri. Rep.: V` e team` s` nu confirme bancurile cu poli]i[ti? M.M.: Vede]i c` [i legea prevede ni[te sanc]iuni aici. S\nt ni[te glume care se fac pe seama uniformei noastre [i asta ar trebui s` \n]eleag` to]i cet`]enii, c` s\nt glume care se fac pe lini[tea fiec`ruia dintre noi, ca cet`]eni. Dar noi ne batem joc de tot. De cei ce-[i fac datoria. Eugen ISTODOR

crurile care au fost negre au fost rezolvate. Lucrurile care le cunoa[te]i le puncta]i [i le rezolv`m. Rep.: Nu mai exist` agentul [p`gar? M.M.: M` deranjeaz` acest cuv\nt. Rep.: Coruptibil e mai bine? M.M.: Da. Corup]i s\nt \n toat` societatea. Trebuie s`-i dovedim. Rep.: V` e team` c` m\ine, prin interven]ii, se va da \napoi carnetul lui Mutu? M.M.: Nu are cum. Adrian Mutu intr` sub inciden]a legii [i are posibilitatea s`-[i reia dreptul de a conduce {pag` [i bancuri dup` urmarea cursului de siguran]` ruRep.: De ce \i vreau pe ei? Fiindc` tier`. Poate s` i se fac` o reducere a termenului, dar nu se restituie permis\nt \n contrast cu agen]ii [p`gari. M.M.: Asta \n opinia unora. Ave]i sul. E clar. Asta chiar deranjeaz`. dovezi la aceste afirma]ii? Toate luRep.: V` e team` c` poli]i[tii vor
pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Pentru monumentul unei femei monumentale

Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

Dare de seam` asupra chetei na]ionale

Dragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul genearal al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004 Auzi, f`, penelisto, ce alternan]` la guvernare mai vre]i? P`i, alde Simona Marinescu, Sassu sau Duv`z nu erau \n opozi]ie c\nd au venit la putere?... Cum adic` n-au venit prin alegeri libere? N-au avut de ales \ntre loialitate [i tr`dare?

cuv\ntul care este ]inut ostatic de televiziuni

S`pt`m\na trecut` a stat sub semnul: septembrie luna interna]ional` a terorismului f`r` frontiere. Totul a pornit de la ni[te alegeri: cele preziden]iale din Cecenia [i cele preliminare din PSD. |n ambele cazuri, at\t metodele, de sorginte kaghebist`, c\t [i rezultatele ne erau cunoscute de foarte mult timp. La ei, undeva prin Osetia, aproape de grani]a cu Ingu[e]ia, un comando cecen ]ine ostatici peste o mie de oameni, teroriz\ndu-i [i oblig\ndu-i s` rabde de foame [i de sete c\teva zile. La noi, \n Romnia (tot un fel de O setia [i O foamea de Nord), un comando de ingu[a]i de-ai lui N`stase ]ine ostatici 21 de milioane \n condi]ii similare. Cecenii i-au \nghesuit pe to]i \ntr-o sal` de sport. N`stase ne-a preg`tit deja 400 de s`li de sport. Pesedistul [i-a \nchis telefonul, iar negocierile cu Uniunea European`, care a \nconjurat cl`direa, s\nt \n impas, fund-amentalistul fiind dispus s` pr`bu[easc` acoperi[ul cl`dirii numite Romnia. S`pt`m\na aceasta alia]ii de n`dejde ai premierului terorist au fost din nou televiziunile. Aceste veritabile v`duve negre, \ncinse cu br\iele de dinamit` ale TVA-urilor datorate statului, oric\t s-au dat de ceasul mor]ii n-au reu[it s` g`seasc` m`car una (una, one, eins) bucat` [tire negativ` despre PSD. Ca o palid` consolare, Evenimentul zilei de mar]i ne anun]` c` Mona Musc` a sesizat PNA-ul \n leg`tur` cu terenul din Zambaccian al premierului. Dac`, Doamne fere[te, \l aresteaz` `[tia pe N`stase, n-o s` se mai poat` organiza nici o inunda]ie mai ca lumea taman acum, toamna, c\nd se deschide sezonul. Domnule N`stase, dac` a]i ajuns s` v` tot b\z\ie at\ta doamna Musc`, e clar c` s\nte]i \n rahat. Tot mar]i, \n Adev`rul, n`dejdea c` \ntr-o bun` zi voi ie[i din s`r`cie atinge cote ame]itoare. Gheorghe Pop, func]ionar la serviciul tehnic al Spitalului Clinic din Cluj, a reu[it s` adune dintr-un salariu de bugetar mai mic de 5 milioane de lei o avere de 1,5 milioane de euro. Acum este anchetat de PNA dup` un flagrant de mit`. Tot din ciclul: Nu m` \ntreba cum am f`cut primul milion

canalul

mass-midia n`vodari
q Cei care obi[nuiesc s` mai [i citeasc` ziarele alea pe care le pun printre borcanele cu dulcea]` au avut ocazia s` vad`, \n ziarele pro-Opri[an din Vrancea (Milcovul [i Monitorul), reclame generoase pl`tite de societatea ENET Foc[ani. ENET este furnizorul de energie termic` al foc[`nenilor [i are drept concurent doar centralele individuale, dar nu asta e problemu]a aici, ci faptul c` e cu un picior \n faliment. Este pe punctul de a fi pus` la zid de c`tre AVAS, pentru o datorie de vreo 5 milioane de dolari, la care se adaug` alte [i alte debite imense, pe care, de[i termenul \i este foarte familiar, tot \i este aproape imposibil a le manipula. Devine aproape clar c` foc[`nenii se vor \nc`lzi iarna ce bate \n calorifere fix cu ziarele alea care primesc reclam` tocmai de la societatea asta care se afl` cu un picior \n balt`. q Nici nu s-a sudat bine alian]a PUR-PSD c` Bunicu]a de la Cotroceni a [i poposit, luni sear`, \n studioul lui Tuc`. Un Tuc` destul de lini[tit, f`r` chef de har]`, de aveai impresia c` Mircea Radu e de-a dreptul agresiv la emisiunea lui cu \mp`c`ri [i alian]e.

Rodica St`noiu repro[\ndu-i Monei Musc` c` face parte dintr-un partid care nu a fost \n stare s` fure c\t s-a aflat la guvernare nici c\t dob\nda pe care o primea PSD-ul \n opozi]ie
de dolari! F`-l [i tu!, Voiculescu se r`ste[te \n Jurnalul Na]ional [i \n Na]ionalul de vineri la to]i cei care mai pun averea sa pe seama colabor`rii cu firmele Securit`]ii. Omul o spune r`spicat, sus]inut de o droaie de documente lips` sau incomplete: Nu am fost [i nu s\nt securist. Sup`rat c` nu reu[esc s` pun \n valoare oportunit`]ile pe care mi le ofer` aceast` ]ar`, r`m\n de aceea[i parte a baricadei cu fraierii aresta]i \n dosarul Cocaina, care \n Evenimentul de joi se \ntreab` de ce ei s\nt \nchi[i, iar }iriac-junior, nu. C-a[a-i \n tenis!? Re]inem \n \ncheierea S`pt`m\nii teroriste deznod`m\ntul crizei [i masacrul de la Beslan, care a ]inut s\mb`t` prima pagin` \n Evenimentul zilei, Libertatea, Ziua, Jurnalul Na]ional, \n timp ce Na]ionalul ne face, tot pe prima pagin`, apologia lui Geoan`, acest kamikaze de carier` al ayatolahului Iliescu. Alexandru DU}U

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004 Pe l\ng` aceste cadouri, i-am adus domnului Adrian N`stase [i 4.000 de lei pentru c` noi, sindicatul func]ionarilor publici, vrem s`-l \ntreb`m de la obraz dac` dumnealui crede c`, la pre]urile de azi, se mai poate tr`i dintr-o astfel de [pag`.

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Flash [i uz de flash

Cine mai face semne cu farurile c` e radar? Ei bine, dup` b`ie]ii de la Poli]ia de frontier`, c`rora ]in s` le mul]umesc [i pe aceast` cale, ultimii care au fost de ga[c` cu mine au fost b`ie]ii de pe ma[ina de jandarmi. A[ vrea ca data viitoare s`-mi fac` din faruri b`ie]ii de pe F 16-urile invizibile c` e radar la Ciorog\rla.

reportaj cu ]ara de g\t

Frustra]i, bine a]i venit! Momentan, Adrian lipse[te!

C\]iva ce i-au ]inut locul
s Omul care a g`sit un fir de p`r \n iaurtul produs de o fabric` de lapte din Zimnicea. |n 96. De atunci p`streaz` firul de p`r [i iaurtul. E tenacitatea str`mo[ilor mei daci care [i-au t`iat via, dar au b`ut bere toat` via]a lor. s Pre[edintele Sindicatului Func]ionarilor Publici, care i-a adus un f`ra[, o m`tur`, o lup`, patru mii de lei [i o lingur` de lemn. M`tura [i f`ra[ul ca s` fac` cur`]enie \n administra]ia public`, lupa pentru a analiza legisla]ia func]ionarului, patru mii de lei cu c\t s-au majorat tichetele de mas` pe 2004, lingura de lemn, premiu pentru haosul din administra]ie [i pentru re\nvierea simbolurilor comuniste {coala {tefan Gheorghiu [i cultul personalit`]ii tor]ionarului Dr`ghici. s Pensionarul, fost [ofer ITB, care \n 90, aprilie (ATEN}IE!!!), a depus ca prostul 70.000 de lei la CEC pentru a lua o Dacie. Am fost fraier, dar a[a ne spuneau, c` s` depun 70.000 de lei ca s` lu`m ma[ina. Ne-au luat banii! Ne-au furat nenoroci]ii! Huo!!! s C\nt`re]ul \n zdr\ng ce a venit s` c\nte \n cabinetul lui N`stase, fiindc` are

Trapul isp`[itor
Vineri sear`, c\nd a \nceput Stufstock, am v`zut c\]iva romni verzi care mergeau s` salveze Vama cu tr`surica, la pas. Uite, vezi, `[tia da oameni care vin s` lupte \mpotriva manelelor, a plasticului, a termopanului, a artificialului \n general: cu baliga-n fapt, nene, nu cu caii `ia putere care n-au v`zut dec\t ov`z premium f`r` plumb la via]a lor!

Prezent la ac]iunea Ziua u[ilor deschise de la Guvern, un lider sindical a venit cu m`tur` [i f`ra[ doar-doar l-o pune cineva s` fac` curat \n primul biroua[ pe care l-a primit Mitrea c\nd a p`r`sit sindicatul Fr`]ia
un sunet mai bun acolo. A auzit el de la ceilal]i c\nt`re]i. s Ion din C`l`ra[i, care a venit s` aduc` un omagiu lui N`stase: Domle, am venit la premier fiindc` nu mai pot trage p\r]uri [i doctorii spun c` el este omul s` m` \ndrume. s Radiatul din 86. |n 87 nu i s-a \nt\mplat nimic. Ciudat. |n 88 i-au c`zut patru fire de p`r. Apoi, treptat, tot mai multe [i de peste tot. s Admiratoarea: fiindc` este un om minunat, un om cutez`tor [i care ne va introduce \n r\ndul ]`rilor civilizate. Huo cei care nu \l plac. E un om frumos, dar o s` sl`beasc`. La v\rsta dumnealui, e bine s` ai un pic burticic` [i chelie. s Omul str\ns \n u[a de la Cotroceni. Pe mine m-au str\ns sepepi[tii \n u[` c\nd am vrut s` intru la Cotroceni. Am venit s` protestez. s Po]i omor\ speran]a acestei popula]ii prezente [i s` spui: drag` nebunule, nu pe tine te vrea guvernul? Po]i, dar trebuie s` pui alt` \ntrebare \n loc: De ce?. {i r`spunsul vine: fiindc` media e proast`, consemneaz`, \i face imagine lui N`stase, aflat \n campanie electoral`. Sanchi, e un tip destupat [i deschis la Guvern. Eugen ISTODOR

Ridic`-m` la cercel
Am v`zut un pu[ti cam la vreo 4-5 ani (nu m` pricep la evalu`ri de-astea, mai ales c`, am impresia, nu am copii), cu cercel \n ureche. Culmea e c`, \n aceea[i zi, m` mirasem de un b`ie]a[ care avea urechea \mpodobit` la vreo 12-13 ani. Ei, [i dr`cu[orul `sta de 4-5 ani o ardea \n vitez` cu tricicleta pe trotuar [i claxona din gur` dup` o feti]`. Deja \l vedeam, peste c\]iva ani, cam la grupa mare, cu vreo opt tatuaje, un iaht, cu permisul de conducere suspendat, cu mobil cam la vreo dou` apartamente, trimi]\ndu-i SMS-uri fetei de la rubrica Meteo din revista Cutez`torii.

or]i deschise la Guvern, por]i deschise la Cotroceni, ziua de na[tere a lui Iliescu, ziua de na[tere a lui N`stase. V` sun` cunoscut? Ar trebui un program guvernamental de aducere a turi[tilor str`ini \n perioada acestor carnavaluri de viu. Nu e nevoie de m`[ti. Ai nebuni, clovni, t\mpi]i [i fraieri destui aici. Nu e nevoie de care alegorice, panorame [i decoruri de mucava. E destul s` te strecori \n transpira]ia, p`l`rioarele, rochiile \nflorate ale audien]ei. S`pt`m\na trecut` s-a deschis, \ntre 10 [i 16, Palatul cu miracole al lui Adrian. Sigur, N`stase lipsea din palatul acesta, Palatul Victoria.

Of, via]a [i opera meea!

Cele mai mi[to firme s\nt alea c\nd, dup` ce pleac` clien]ii sau patronii, angaja]ii pune manelele care este. Dac` p\n` de cur\nd, cei mai tari \n top erau b`ie]ii de la McDonalds-ul din pasajul de la Universitate, ast`zi au intrat \n top, direct pe locul 2, paznicii de la Universitatea Spiru Haret. A[a c`, dac` dori]i s` auzi]i un purpuriu de manele la maximum, direct \n centrul Bucure[tiului, v` invit diminea]a, la ora 6, \n fa]a Universit`]ii Spiru Haret de la Universitate. Biletele s-au pus \n v\nzare la casele de bilete ale S`lii Palatului cu Turnule]e [i Radio Termopan.

B`c`uanii [i-au dorit mai mult victoria botezului

|n etapa a 5-a a Diviziei A, FCM Bac`u a \nvins Rapid cu 2-1. Mama lui {tefan cel Mare, Agripina Sechelariu, a fost \n tribuna oficial` [i s-a bucurat, bine\n]eles, de[i dumneaei se a[tepta ca, la finalul partidei, tabela electronic` s` fac` automat opera]iunea de sc`dere: 2-1=1-0. |n tribun`, aceea[i, s-a aflat [i {tefan cel Mare, adic` Dumitru Sechelariu, care a izbucnit \n lacrimi c\nd, dup` ultimul fluier al arbitrului, fotbali[tii b`c`uani s-au dus \n fa]a lui [i au mimat gestul de leg`nare a copilului, f`cut de Bebeto la Cupa Mondial` din America. Sechelariu tocmai \[i botezase feti]a [i era foarte trist c`, nemaifiind primar, evenimentul s-a petrecut \ntr-un anonimat aproape total. Dac` Sechelariu ar fi fost reales primar, mai mult ca sigur c` [i-ar fi botezat feti]a direct pe stadion, la punctul de la 11 m, \n pauza meciului FCM Bac`u-Rapid. Ciocoiu vechi [i nou

Ethos, Porthos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

n PSD, alegerea de bine cu cheltuial` se ]ine

Dac` ]i arunci o privire prin alegerile interne ale PSD-ului, multe ncurc`turi de picioare mai vezi. Bun`oar` la Piatra Neam], jude] cu oameni grei pentru partid, respectiv Culi]` T`r]` [i Iulian }ocu, unul mare baron extrajude]ean [i cel`lalt simplu mare baron local. Ambii ]in jude]ul mbr`]i[at prin i]ele a zeci de firme unde oamenii snt pl`ti]i prost [i ambii [tiu c` lumea nu i simpatizeaz`. n plus, orice ]nc nem]ean [tie ca pe Tat`l Nostru fiecare afacere ncurcat` n care cei doi au fost implica]i [i s-au ales cu frumos c[tig. Astea-s motivele pentru care Culi]` [i }ocu au pornit la cucerirea electoratului pesedist pe c`i mai ntortocheate. De exemplu, T`r]` a f`cut cu [efii de organiza]ii locale ni[te petreceri la ferma Z`ne[ti mai ceva ca Hugh Hefner cu fetele Playboy la el la conac. Haleal` [i b`utur` pe s`turate, pupici ca ntre fra]i cu to]i s`r`ntocii de [efi locali [i promisiuni ct cuprinde. }ocu, pe de alt` parte, [i-a dat seama c` o droaie de membri nu [i-au pl`tit cotiza]iile de partid [i c` mul]i nu satisfac condi]ia asta necesar` pentru a vota pe 5 septembrie. De aceea

Pesedi[tii din Ia[i lectureaz` bugetul public cu cititoare magnetice

{i abia plec` b`tr\nul (rol jucat de fostul primar Constantin Simirad, acum ambasador \n Cuba) Ce mai fream`t, ce mai zbucium (rol \n care au fost distribui]i func]ion`ra[ii de la departamentul dat bani pe de-a moaca al Prim`riei Ia[i)! {i de aici se duce dracu poezia [i \ncepe [menul, \n valoare de un milion de coco. Banii s\nt deja dijmui]i de Omegaricel Popa, pesedist cotizant de marc`, din banii bugetului local Ia[i. {i pentru ce? Ca s` se achizi]ioneze pentru toate h\rburile de tramvaie, autobuze [i troleibuze cititoare magnetice. Bine\n]eles, \n locul banalelor bilete de tramvai se vor confec]iona [i cartele magnetice, cu care blati[tii s` se scobeasc` sub unghii. {i asta \n condi]iile \n care \n fiecare zi vreo zece tramvaie se \ntorc \n depou tractate, la fel c\teva trolee [i ceva autobuze. Iar ca totul s` fie f`c`tur` pesedist` complet`, pentru achizi]ionarea cititoarelor magnetice nu se va face nici licita]ie, pen c` Maricel Popa de la Omega Tehnoton e singurul produc`tor din ]ar` (sanchi!) de astfel de scule. Bravo, nea Gigi, dom premare! Ce urmeaz`: plata ajutorului social pe card? Parte de cartel`

bursa [p`gilor Bani negri pentru caziere albe

S` presupunem c`, din motive independente de ceea ce s\nte]i dumneavoastr` cu adev`rat (adic` un om cinstit, manierat, drept, curajos, inteligent, frumos, \nalt, altruist, cult, civilizat, cu ma[in` mic` etc.), se \nt\mpl` ca, la un moment dat, s` ave]i probleme cu legea. |ns` nu ave]i motive s` v` face]i griji, fiindc` legea nu este perfect` [i, slav` Domnului, nici poli]ia. Poli]ia v` va pune c\teva \ntreb`ri, de fiecare dat` acelea[i, iar r`spunsurile dumneavoastr` vor fi mai scurte ca de obicei. S-ar putea \nt\mpla apoi ca poli]ia s` doreasc` s` v` \ntocmeasc` un cazier nounou], lucru care nu are de ce s` v` \nc\nte. Exist` avoca]i penali[ti care [tiu foarte bine cum se poate evita cazierul: cu o sum` modic`, situat` undeva \ntre 500 [i 1.000 de dolari, se poate face \n a[a fel \nc\t cazierul dumneavoastr` s` r`m\n` curat, cinstit, manierat, drept, curajos, inteligent, frumos, \nalt, altruist, cult, civilizat, cu ma[in` mic`, exact cum s\nte]i, de fapt, dumneavoastr`.

Pe cine gula[ s` doarm`, nu te las` s` vorbe[ti

|n Parlamentul romn a ap`rut primul demnitar care nu [tie o boab` romne[te. Se nume[te Jolt Sarkady (UDMR), l-a \nlocuit pe ex-deputatul de Bihor Zoltan Kovacs [i deocamdat` d\nsul asist` la [edin]ele Camerei Deputa]ilor cam cum ne uitam noi luni dup`-amiaz` la teaeram aleg`tori pesedi[ti, am fi trul de p`pu[i de la emisiunea supralicitat: [i ntre]inerea pl`- \n limba maghiar`. Haide]i, tit` pe doi ani nainte. domle V`c`roiu, domle Hrebenciuc, fie-v` mil`! S`-l ia cineva Stilul votic pe domnul parlamentar [i s`-l \nve]e romne[te, m`car varianta aceea Limba romn` Cursul scurt pentru parlamentari, care cuprinde expresii uzuale: Toalet` b`rba]i, Nem tudom, B`i, poli]istule, tu [tii cine s\nt eu?, Mai aduce]i un r\nd!, {apte [i dou`zeci, Domnule coleg, v` rog s` m` trezi]i c\nd se termin` [edin]a aceasta!, Abonatul nu poate fi contactat, v` rug`m reveni]i!, |mi pare r`u, n-am m`runt!. Nem]i tudom

[i-a trimis oamenii prin teritoriu cu vorb` c` pl`te[te el cotiza]iile, dar c` i-ar pl`cea ca pesedi[tii de rnd s` i fac` o surpriz` pl`cut`. Acum e prea trziu, dar noi, dac`

Poli]a romn`

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

Marea urnire

Frauda de sine
senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
P\n` la urm`, le-a venit [i pesedi[tilor r\ndul s` voteze cu pesedi[tii. De[i nu se \mbrac` nici cu hainele c\rpite ale babelor din Moldova [i nici nu se-nghesuie la bolul cu coji de cartofi dimpreun` cu mo[ii moldoveni, pesedi[tii au f`cut zilele trecute exact ce-au f`cut cele dou` categorii defavorizate ani la r\nd: s-au votat pe ei \n[i[i, \n cadrul alegerilor preliminare din PSD. Evident c`, dac-au votat cu o m\n`, cu cealalt` m\n` nu s-au putut ab]ine s`-[i fraudeze propriile alegeri. |n fa]a acestui fapt \mplinit, membrii Academiei Ca]avencu n-au avut de ales [i au pus m\na pe pixuri. Iar cu cealalt` m\n` nu s-au putut ab]ine [i s-au sc`rpinat \n ceaf`, \ntreb\ndu-se [i vot\nd: e bine c` pesedi[tii [i-au fraudat propriile alegeri? S` urm`rim rezultatul senza]ionalelor noastre voturi, libere, la vedere [i nefraudate.

Iulian T~NASE Am tendin]a c` nu e bine c` pesedi[tii s-au furat \ntre ei. |n primul r\nd, pentru c` nu e bine s` furi de la ai t`i. |n al doilea r\nd, pentru c` PSD-ul nu are nimic de pierdut dac` pesedi[tii se fur` \ntre ei. {i, \n al treilea r\nd, pentru c`, astfel, pesedi[tii \[i fac m\na \ntre ei pentru a fura, la toamn`, de la ei. Al]i ei.

DA

Ioan T. MORAR N-a[ putea spune c` e bine pentru c`, n opinia mea, e foarte bine! {i spun asta din primele dou` motive: unul e c` au v`zut [i pesedi[tii ce r`u e s` fii furat la alegeri. {i asta poate c` i va face s` le tremure [tampila la generale, astfel nct, cu o [tampil` tremurat`, pus` incorect, s` mai scad` num`rul de voturi ale PSD. Bun, [i acum, al doilea motiv, pe care numai dintr-un capriciu al hazardului nu l-am pus primul: dac` nu se furau alegerile interne, asta nseamn` c` PSD s-ar fi dovedit un partid curat. {i, n toamn`, a[ fi suferit mult s` fie furate alegerile generale [i pre- Alin IONESCU ziden]iale tocmai de un partid Nu, categoric nu e bine. S` v` curat! explic de ce: dac` ni[te pesedi[ti fur` de la al]i pesedi[ti, s-ar putea l`sa impresia c` ]ara noastr` Viorel MO}OC Babele panicate ar putea zi- este compus` din dou` tipuri de ce: Aoleu, maic`, se duce pese- pesedi[ti. Pe de-o parte, `ia buni deu nostru de r\p`. A ajuns ho]ii [i cinsti]i [i, pe de alta, `ia r`i [i s` fure de la ho]i!. Nu-i tocmai ciorditori (Huooo!), ceea ce e o a[a. Ba chiar, pentru viitorul de- impresie fals`. n realitate, eu mocra]iei, e mi[to. Dec\t s` fure cred c` treaba asta cu pesedi[tii de la al]ii, mai bine s` se fure \n- care fur` unii de la al]ii e o lucr`tur` de imagine tot a pesedi[tre ei! tilor, care vor s` se cread` c` au [i ei n partid oameni care snt Marius DR~GHICI E foarte bine (a se citi m` bu- fura]i. Fals! Cum a spus [i Aristocur) c` pesedi[tii s-au furat \n- fane Spoitoru, medaliat cu nichel tre ei la alegerile lor interne. Am la Olimpiada de Filosofie de la \ncredere c` sunt oameni serio[i Atena, PSD-ul nu se poate fura [i se vor ocupa cu toat` aten]ia nici pe sine, nici n sine, ci nu[i de alegerile din toamn`, s` nu mai pentru sine.

\ntmpine acelea[i disfunc]ionalit`]i. Sunt ni[te ni[te ho]i profesioni[ti [i, ca jurnalist, mi-au c[tigat respectul. Trebuie s` munce[ti serios s`-i descoperi, te stimuleaz` intelectual. Am un dispre] total fa]` de ho]ii amatori ai Alian]ei, pe ei \i prinzi cu o c`utare la Registrul Comer]ului. Nu [tiu ei s` fac` o suveic` cu offshore, o licita]ie aranajat` cu modificarea prin completarea criteriilor de bonitate financiar` etc., chestii inteligente, nu vr`jeli amatoare pedisto-liberale! Dac` asta e politica, s` c[tige cei mai buni! Hai Cehia!

Marius BOR}EA Nu e bine c` s-au fraudat alegerile interne din PSD. Nu e bine pentru c` \n felul `sta pesedi[tii au ajuns s` se fure \ntre ei. M` obi[nuisem s` fure de la noi [i \ncepuse s`-mi plac`. |n definitiv, e bine s` [tii c` cineva te fur` asta \nseamn` c` are de unde s` te fure. Acum, am impresia, nu mai s\ntem interesan]i pentru pesedi[ti. Ne trateaz` ca pe ni[te s`r`ntoci de la care nici s` furi nu mai ai ce. Nu pot s` m` bucur c\nd v`d c` ho]ii `[tia [i-au f`cut un fel de cast` \n care nici ca pr`duit nu mai ai ce c`uta. Dan STANCIU Oricum ai lua-o, nimic din ce are atingere cu PSD nu poate fi bine. C` desemnarea candida]ilor la alegeri ai acestui partid se va fi f`cut prin fraud` sau ba este irelevant, c\t` vreme structura lui de ad\ncime asigur` fraudei [i corup]iei un pat germinativ confortabil. De 15 ani \ncoace, tot ce a \nf`ptuit PSD (cu avatarurile sale istorice FSN, FDSN [i PDSR) a fost trecerea de la sclavagismul comunist la epoca fraudal`. {tefan AGOPIAN E groas` b`]. |nchipui]i-v` c`, dac` au ajuns s` se fure \ntre ei, \n urm`torii patru ani, dac` r`m\n unde s\nt, va fi vai de capul nostru.

AB}INERI
Drago[ MU{AT Alo, pentru rahatul `sta m-a]i deranjat s` vin la servici?! Dormeam, b`i! Conducerea ziarului, s` nu m` mai trezi]i pentru \ntreb`ri de-astea c` dac` fur` PSD-ul, c` mi-a zis mie ni[te ]igani c` PSD-ul fur` tot timpul! M` trezi]i [i pe mine c\nd o ajunge PNL-ul \n sondaje cam pe la F`urei, ne-am \n]eles? Gabriel DROGEANU Nu \n]eleg ce este cu agita]ia asta, cu fraud`rile, cu furturile A depus cineva vreo reclama]ie? S-au f`cut cercet`ri? S` nu confund`m, totu[i, votul din PSD, unde s\nt oameni ca Hrebenciuc, Mitrea, Puwak, {erban Mih`ilescu (Micky {p., pentru cei care nu l-au recunoscut), cu furtul unei g`ini. Aici nu po]i s` vii, s` te ui]i un pic \n cutia calculatorului, ca \n cote], [i s` dai imediat autor necunoscut sau s` pui un fraier s` ia fapta. S` nu exager`m, da? Nu cred c` s-ar deda cineva din PSD la furt ordinar. De ce s` fure, c\nd au bani s`-[i ia orice? (Sper s`-mi l`sa]i votul la Ab]ineri, nu-l b`ga]i pe la Da sau pe la Nu, \n func]ie de interese!) (B`, care mi-ai luat bananele din frigider?)

N-AU VOTAT
Alexandru DU}U Nu votez fiindc` nu mi s-au creat condi]ii pentru un vot civilizat. |n primul r\nd, nu mi s-au pus poze cu ce trebuie s` votez, a[a cum a procedat PSD-ul. Apoi, tot dup` modelul PSD, nu cred \n corectitudinea votului on-line; ca dovad` o s` vede]i c` n-o s` ias` pe cine votez eu aici. Ca s` nu mai spun c` nu s-a dat m\ncare [i b`utur`, cum mi s-a \nt\mplat mie c\nd am fost observator la alegeri \n Traian-Sat, jude]ul Buz`u. C`t`lin MATEI S` v` zic ce mi s-a \nt\mplat. S-a f`cut [edin]a de redac]ie joi, iar colegii mei au luat decizia de a se supune la vot alegerile din PSD. Eu propun altceva. Dec\t s` votez despre alegerile altuia, mai bine votez despre alegerile mele. Eu a[ vota s` votez dac` e bine

NU

c` am renun]at la votul cu delfinii de p\n` acum. Adic`, chiar crede]i c` delfinii trec cu cititul de pagina 2? C\t poa s` ]in` un ziar sub ap`? Probabil c` nici nu ne-au citit ca s` afle c` s\ntem al`turi de ei \n aceast` grea \ncercare. (Tipografia: rog ]iplarea acestui vot, pung` sau hus` abonament RATB.)

NU M~ INTERESEAZ~
Daniel GOACE P`i, las`, domle, s` [i le fure, c` doar nu fur` de la mine [i de la matale, fur` de la ei! {i, \n plus, \n ziua de azi, dac` strigi pe strad` S`ri]i! Ho]ii la PSD!, nu te mai ia nimeni \n seam`, poate cel mult s` te ia de urechi profa de limba romn`, pentru pleonasm

Votul nu-i pentru cine se nimere[te, e pentru cine pl`te[te

Duminic`, poporul s-a \mp`r]it \n dou`: romnii pesedi[ti [i romnii nepesedi[ti. Pesedi[tii au avut zi special`, cu votul intern ce a stabilit reprezentan]ii partidului la probele de Senat [i Camera Deputa]ilor, din toamn`, \n timp ce nepesedi[tii au mai dus \n c\rc` o zi obi[nuit`, cu foame, [omaj [i Album duminical. Doar \n c\teva sate ialomi]ene a ap`rut, \ntre cele dou` grupuri, a treia categorie: romnii ziari[ti de la Gazeta de Sud-Est, din Slobozia, care au mers \n teritoriu ca s` cumpere ni[te voturi pentru cauza PSD-ului. Oferta cuprindea a[a: Alexandru Athanasiu, ministru, care d`dea, chipurile, 20.000 de lei de vot; Constantin Savu, pesedist trecut de mult pe linie secundar`, cu 10.000 de lei; Elena Sporea, senator, 10.000 de lei pe loc sau zah`r & ulei mai pe sear`; Cornel Vasile, un t\n`r care, lansat mai de culeg`tori s` scoat` bani din propriul buzunar ca s`-i fac` [i lui rost de o m\n` de isc`lituri. La plecare, romnii ziari[ti au promis romnilor din sat, indiferent de doctrin`, c` vor veni cu \nt`riri, cu bani mai mul]i, iar ace[tia, oameni gospodari, s-au obligat s` recolteze mai multe semn`turi. Opera]iunea Bani contra voturi s-a derulat apoi \n Sudi]i, la c\rciuma comunal`. Unu Pamblic` a votat pentru tot clanul, a executat patru autografe [i a palmat bancnotele. Cur\nd s-a mai prezentat un Pamblic` [i, c\nd a v`zut c` era deja pe list`, era s` se lase cu pumni \n gur`. Curios lucru, promisiunea cu zah`rul [i uleiul mai pe sear`, a lui Sporea, n-a avut pic de spor. Nu-l mai duci pe romn cu zah`rul, trebuie musai s` lucrezi cu m`lai. Ialomi]a Baston

recent \n politic`, abia s-a zg\rmat de o m\n` de monede de 5.000 de lei. Prima oprire: satul Ograda, cu peron pe partea dreapt`, la [coal`. Primul sosit, Dud`u, 19 ani, primul servit: evident, a

preferat un Athanasiu la 20.000 de lei. A fost urmat de al]i doi Dud`i. Scrutinul pe bani a mers destul de bine, 5 voturi pe sfertul de or`. Darul: 100.000. Savu, cu 10.000, nu prea a avut succes, a trebuit ca delega]ia

10

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004 Haide]i, domnu Cristoiu, s` fim serio[i! Cum era s` v` urm`reasc` Securitatea \nainte de 89? E drept c`, odat`, la SRI, s-a pus problema \ntr-o [edin]`, da n-a vrut nici un ofi]er de la Filaj s` preia cazu, c` cic` nu-[i stric` ei ochii pe un obiectiv a[a mic!

tunul catodic

Anacronica TV
Du[manul filmului meu
5 Florin ex-Big Brother \nc` mai apare prin ziare c` nu [tiu ce a mai f`cut cu prietena lui. Care Florin?, o s` zice]i. |l mai ]ine cineva minte pe Florin? Prin ce a intrat el \n istoria colectiv`? V` spun eu. Prin rela]ia lui cu Costel. Care Costel? Nu-l mai [ti]i pe Costel? Care se d`dea la Iza. Care s-a pupat cu Ernest. Care e acum la Prima TV. A]i \n]eles de ce se scrie de Florin? 5 Am ajuns la concluzia c`, de fiecare dat` c\nd am HBO gratis, Ion Iliescu \mi devine mai simpatic. Pentru c` nu m` mai uit la nici un canal de [tiri [i ajung s` \mi fie dor de el. M` uit la filme [i m` \ntreb: Ce-o mai fi f`c\nd, domle, Ion Iliescu pe canalele celelalte?. E clar c` a \nceput campania de denigrare a PSD-ului cu Enemy at the Gates. 5 Prezentatoarea de la Monica e blond`, de[i \n promo apare brunet` spre ro[cat. Pentru c` o simpatizez foarte mult [i a[ Brosnan Pa[a vrea s` m` c`s`toresc cu ea, am s` \i spun c` \i st` mai bine blond` [i c` s` nu se mai vopseasc` brunet` pentru fiecare promo. Ini]ial, TVR se axase pe pozi]ia com5 Deci, cred c` azi-diminea]` plet vertical` a prezentatorului de am v`zut-o pe fata aia dr`gu]` [tiri, de om la datorie, corect, f`r` in- care apare cu italianul `la la teleflexiuni. Acum exist` pozi]ia PRO TV shopping de inele [i traduce me[i pozi]ia Antena 1. Pozi]ia PRO TV reu \ncep\nd fiecare propozi]ie este acea pozi]ie \n care autoarea st` cu Deci. Deci, eu, care a[ vrea dreapt`, f`r` a fi \ns` rigid`. Freza e s` m` c`s`toresc [i cu ea, am standard, elastic`, z\mbetul e simpavrut s` cobor din autobuz [i s` o tic, f`r` a fi languros, din]ii se v`d, \ntreb: E ceva \ntre tine [i chef`r` a dezgoli prea mult` gingie. De liosul `la?, dar nu am [tiut cum cealalt` parte, e modul Antena 1. s` \ncep \ntrebarea. De-abia Reprezentativ` pentru Antena 1 este acum mi-am dat seama c` trepozi]ia Cocorul. Originile pozi]iei buia s` \ncep cu Deci. Cocorul se pierd \n negura istoriei, 5 La noi \n ]ar`, din fericire, pe vremea Monei Nicolici. |n mare, nici un terorist n-ar avea curajul seam`n` cu pozi]ia Marianei Nicoles- s` ia elevi ostatici tocmai \ntr-o co cu m\na la b`rbie, \ns` \n cazul de [coal`, fiindc` am v`zut la telefa]`, m\na se afl` la nivelul pieptului. vizor cum, deocamdat`, prin Cea mai mare fan` a acestei pozi]ii e multe [coli romne[ti tavanul st` Gabriela Vr\nceanu Firea, care a com- s` cad`, instala]iile sanitare pletat-o cu ridicarea din spr\ncene. unde exist` arat` ca \n filmele Doar cei mai experimenta]i o pot de rahat, iar la [coala de gim\ncerca, pentru c` necesit` precizie [i nastic` de la Deva, celebra [coal` exerci]iu. Altminteri, po]i da impresia de gimnastic` unde se preg`tesc de femeie alcoolic` autoritar` care a [i componentele lotului na]ional, venit la televiziune s` mai cear` un inspectorii sanitari au descoperit r\nd pentru telespectatori. purici. {i chiar dac` ar ocupa o [coal`, ce ar putea s` cear` \n C`t`lin MATEI schimbul puricilor lua]i ostatici? Eliberarea p`duchilor din pu[c`rii?
V` povesteam \n urm` cu dou` numere despre romnii din filmele americane. Vi-i mai reaminti]i? Erau to]i personaje negative \n Du[manul fiului meu, cu Pintea terorist s\rb care pune bomba la ambasada Americii din Bucure[ti. Ei bine, s` [ti]i c` b`ie]ii au avansat bini[or de-atunci. Mar]i sear`, pe Antena 1, i-am rev`zut \ntr-un alt film: Aventur` \n doi, cu Pierce Brosnan [i Ren Russo. Acum romnii nu mai erau terori[ti. De data asta s\nt patru sp`rg`tori pl`ti]i s` fure ziua-n amiaza mare dintr-un muzeu un Rembrandt de o sut` de milioane de coco. Normal c` Brosnan le trage o ]eap` din aia ca-n Obor: \i d` pe m\na poli]iei [i le mai [i fur` tabloul. Da cel mai tare m-a bu[it r\sul atunci c\nd Ren Russo, poli]ista, s-a oferit s`-i interogheze pe infractori \n romne[te cam a[a: Asheljan lwcoshad kasd cjie sporda?, Golxbaairu dasowebiusyrt deu lwout? etc. Ce naiba i-o fi fost at\t de greu scenaristului care a conceput replicile s` dea un telefon p\n` la noi \n Africa, la Budapesta?

trampa [i ecranul
5 Pe site-ul Internet discoveryeurope.com putem urm`ri, gra]ie unor camere video montate cu mai mult` vreme \n urm`, imagini \n direct din diverse locuri ale lumii: Times Square, Canalul Panama, un acvariu cu rechini, o rezerva]ie de crocodili etc. Din c\te am aflat de la Observator, s-ar putea s` se instaleze o asemenea dr`covenie tehnic` [i \n Camera Deputa]ilor de la noi, astfel \nc\t oricine acceseaz` site-ul respectiv s` poat` urm`ri \n direct lucr`rile. Ceea ce s-ar putea s` semene cu acvariul cu rechini sau cu rezerva]ia de crocodili de la discoveryeurope.com, cu precizarea c` vie]uitoarele de pe site-ul nostru au totu[i mult, mult mai pu]ine leg`turi cu apa dec\t cele de pe site-ul lor. 5 |ntr-o diminea]`, la Focus, ne uitam la harta patriei, pe care se aflau diverse simboluri specifice buletinelor meteo: un nori[or, doi nori[ori, un soare, alt soare, ni[te stropi de ploaie etc. Ceva mai la nord-est de Ia[i, pe teritoriul Republicii Moldova, era un simbol inedit, alc`tuit dintr-un ziar f`cut sul [i o can` de cafea. Ne g\ndim c`, dat` fiind zona, mai bine s-ar fi pus pe ecran un fierb`tor electric, un zdrobitor de usturoi [i un p`h`rel cu rachiua[. 5 Fiindc` tot urm`risem de cur\nd la OTV Cel mai iubit dintre p`m\nteni varianta necenzurat`, am zis s` vedem c\t de cenzurat` o fi varianta pe care o avem noi acas`. A[a se face c` ne-am uitat cu aten]ie [i am descoperit exact la \nceput, \n biblioteca familiei Petrini, o sumedenie de c`r]i ap`rute la Editura Meridiane cu muuult dup` anul \n care se petrecea ac]iunea (1950, din c\te ne aducem noi aminte). L\ng` ele, r\nduri-r\nduri de volume din colec]ia Biblioteca pentru to]i seria nou`, cu cotoare divers colorate plus alte c\teva exemplare care se afl` [i pe rafturile noastre [i pentru care b`g`m m\na \n foc c` au ap`rut prin anii 70-80. Consilierul literar a fost, conform genericului, Ion Cristoiu [i b`nuim c` dac` filmul s-ar fi turnat ceva mai recent, poate c` \n biblioteca filosofului Petrini, cu pu]in \nainte s`-l salte Securi-

Atras de mirajul televiziunii, ziaristul Ion Cristoiu a ie[it \ntr-un t\rziu din bibliotec` cobor\nd pe firul unei veioze
tatea, ar fi existat [i ceva c`r]i din seria cu Harry Potter, al`turi de Un romn rupt \n fund [i de dou` casete video cu filme de-alea cu nem]oaice rupte la r\ndul lor. 5 O domni[oar` de la Prima TV ne-a anun]at c` s-a modificat pre]ul kilogramului de aur, dup` care a revenit [i [i-a cerut mii de scuze, spun\ndu-ne c`, de fapt, cel care s-a modificat este doar pre]ul gramului de aur. De aici noi am dedus o veste bun`, pentru care ar fi meritat pu]ine laude [i Adrian N`stase: \n ciuda scumpirilor la gram, pre]ul kilogramului de aur a r`mas totu[i neschimbat. 5 Pe Realitatea TV e o emisiune, Proiect Romnia, care are de foarte mult timp acela[i invitat: pe Ion Cristoiu, care poveste[te despre sine c\t de de[tept este [i c\t de mult a muncit ca s` ajung` acolo, sus, unde e acum. Ciudat e c`, pentru a ajunge acolo, sus, unde e Cristoiu acum, cei mai mul]i oameni nu fac nici cel mai mic efort, fiind suficient s` se aplece pu]in din [ale. 5 La emisiunea {tirea de la ora 22 de pe Realitatea TV, George Pruteanu a tunat, a fulgerat, s-a r`suflat p\n` la moderat [i pe final a adiat r`zle] \mpotriva filmule]elor pornografice recent descoperite la Tulcea. Ciudat lucru, fiindc`, din c\te [tim noi, George Pruteanu a fost el \nsu[i, \n tinere]e, un actor de filme de-astea, umbl\nd vestea c` s-ar fi filmat singur \n timp ce, cu un aparat care func]iona pe baz` de cheie [i arc. Altfel, un gest liber [i nevinovat, pentru care noi chiar nu \l condamn`m. Alta ar fi fost situa]ia dac`, tot \n tinere]e, s-ar fi filmat \n timp ce comitea celelalte gesturi vulgare, acelea cu farurile de Mobra [i cu borcanele de zacusc`. Ce noroc pe el c` pe vremea aia nu existau sisteme de supraveghere precum cele pe care (nu) le vedem ast`zi prin supermarket-uri. Doamne, ce roluri de kinogram` ar fi f`cut bietul Pruteanu! 5 Am v`zut pe Fashion TV noua colec]ie de ochelari a lui Gianfranco Ferre. Bestiali, frate! Exact ca ai lu tataie. Aveau o ram` neagr` de nu se vedea lentila-n ea [i cred c` erau din carapace de broasc` ]estoas` vopsit` sau a[a ceva. M-am gndit c-a[ putea s` m` fac [i eu manechin de ochelari. M-am descurajat totu[i, de fric` s` nu m` pun` `[tia s` mbrac tot felul de ]oale care s` se asorteze cu ochelarii: pulov`r pe gt pe sub tricou, maieu peste c`ma[` [i ciorapii direct peste sandale. 5 ntr-o noapte, pe la unu, unu [i ceva, m` scol s` opresc televizorul [i, chior de somn, nimeresc pe B1 TV unde o doamn` lua ni[te interviuri unor chinezi neprofesioni[ti care jucau (sau jucaser`) n Visul unei nop]i de var`, montat` n Ci[migiu. Unul era buc`tar, altul vnz`tor parc` [i to]i iubeau teatrul. M-am gndit c-ar fi foarte interesant un Apus de soare montat cu chinezi. Sau m`car un Tai Ken, Yan Ken [i Ka D\r Il. 5 Toat` lumea se uit`, tot mai fascinat`, la reclama aia cu italianul care, nso]it de o romnc`, vinde bijuterii cu diamante naturale, di-a-man-te na-tu-rrale. Se pare c` acest clip a ajuns chiar s` fac` o audien]` demn` de o emisiune de sine st`t`toare. {i a[a i-a venit ideea lui Daniel Mih`ie[, [eful trupei Sinedie din Timi[oara, s`-mi propun` conceptul de publicitate prin publicitate, n sensul c` peretele alb din spatele italianului ar putea servi drept suport pentru diverse reclame de la diverse firme. {i, uite a[a, ndemnat s` cumperi bijuterii, te treze[ti c` pleci de la emisiune [i cu ideea de a bea o Cola, de a mnca un hamburger sau de a-]i schimba parcul de electronice din cas`!

O pozi]ie de post

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004 Domnilor, privatizarea Petrom a fost o necesitate. P`i, c\t era s` mai ]inem o \ntreprindere rentabil`, care aducea ni[te sute de milioane de euro la Buget?... Doar a[a, de dragul de a controla pre]ul carburantului pe pia]a intern`?

11

tupeu 2004

PETROM-ul, {aurul [i alde Lene

La ru[i, nebunii au aruncat o [coal` \n aer. La noi, PSD-ul a aruncat un WC plin \n aer, dar terori[tii N`stase, Iliescu, V`c`roiu [i Mitrea au reu[it s` fug` cu m\inile p`tate prin mul]imea de curio[i. Ce-a r`mas de pe urma lor s\nt inscrip]iile porcoase scrise cu degetul murdar [i l`sate de pesedi[ti pe pere]ii ]`rii: Agathon SUGE! s\ngele, N`stase + Mitrea = FUR; M...IE PSD, MIE Romnia, MIE [paga, MIE comisioanele!. Cu ce r`m\ne Romnia de pe urma a 15 ani de FSN-PSD? Poate doar cu golul lui Hagi din 94 contra Columbiei. Hai sictir! S` vedem de ce are \nc` sens s` fugim din Romnia: T\mpeu 2004 (3 puncte): Liviu Luca. Domnul L. Luca propune mobilizarea tuturor sindicatelor Petrom \n vederea eliber`rii lui Miron Cozma. Foarte inteligent. |n loc s` ia pompa [i s`-i umfle pipota lui N`stase, liderul de sindicat al PETROMului se ]ine de eliber`ri de criminali. E[ti om cu mine, s\nt PETROM cu tine. Uite, ca s` sus]inem [i noi propunerea lui Luca, \i suger`m, apropo de benzin`, s`-i dea cu plumb lui Cozma. Mult plumb, de 98. {mecherie 2004 (2 puncte): Adrian N`stase. Adi a avut o nou` idee: s` stabilizeze el pre]ul p\inii, ]in\nd cont de frumoasa recolt` de anul `sta, pe care bine\n]eles c-o s-o importe Tri]` F`ni]` din Insula Mare a Br`ilei prin Argentina, Alaska [i Atlantida. S` sper`m c`, numai de dragul a dou` babe analfabete care trebuie s` voteze la toamn` cu cine trebuie, N`stase n-o s` cear` s` blocheze el [i pre]ul la Mercedes, Nike, Nokia, Snickers sau Kawasaki. }op\rl`nie 2004 (1 punct): Adrian Mutu. {i ce dac` nu [i-a luat Mercedesul din furat, ca `[tilan]i de mai sus? P`i, ce dac` \n loc s` ia comisioane de la firme str`ine, ia salariu de la un mafiot rus! Adrian Mutu, idolul str`zii, nu poate s`-i \nve]e ceva frumos pe viitorii golani de cartier, care se uit` cu gurile c`scate la Mercedesurile lui. Nu, el

Sinagogule, probleme, m`?

Gigi Becali se uita la [tiri, era foarte interesat s` afle ce declara]ii mai f`cuse el \n ziua respectiv`, c\nd cineva (Dan Pavel? Vivi R`chit`? Hamutovski?) i-a [optit c` evreii ar cam avea bani. Cresc oi?, a \ntrebat Gigi, [i r`spunsul a fost negativ. N-a trecut mult de la aceast` \nt\mplare care nu a avut loc niciodat`, [i PNG a declarat c` este dispus s` ajute orice cult cu bani, mai pu]in pe evrei, fiindc` ace[tia au bani [i se descurc` [i singuri. C\teva zile mai t\rziu, Gigi s-a pomenit \n fa]a biroului s`u de la Marriott cu c\teva zeci de calvini[ti, catolici, luterani, ortodoc[i, budi[ti, confuciani[ti, animi[ti, musulmani, jaini[ti [i a[a mai departe, c`rora, \nainte de a le da bani, Gigi le-a pus c\teva \ntreb`ri: Ce este filozofia? Cum se numesc fotbali[tii de la Steaua care au marcat \n finala Cupei Campionilor Europeni din 1986? Care este etimologia cuv\ntului oaie?

Vorbind despre privatizarea Petrom, Adrian N`stase \ncearc` s` spulbere suspiciunile potrivit c`rora c\]iva pesedi[ti [i-ar fi f`cut plinul
trebuie s` fie ]op\rlan [i s-o ard` noaptea cu BMW-ul prin ora[ [i s` nu opreasc` la semnalele poli]i[tilor spun\nd c` el a crezut c` ace[tia \l salutau. Ru[ine, b`, tu crezi c` Pele, p\n` s` ajung` ce-a ajuns, fugea ca boschetarii, de poli]ai, noaptea prin ora[? {i acum, s` vedem ce s-a Cu toate astea, drag` Mutu, feli\nt\mplat \n topul general cit`ri pentru faultul `la furat \n Tupeu 2004: minutul 88 [i nu uita c` noi te 34 puncte pre]uim: s\ntem idolii t`i, e[ti 1. Ion Iliescu fanul nostru, b`!

Pro[ti, da cul]i

2. Adrian N`stase 3. PSD

22 puncte 13 puncte

Bursucul drastic

12

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

LIBERTE, Egalite, L`sa]i-i, infrac]ionalite

domnu Sergiu, s` latre c\t vrea pe regizorii `[tia tineri. {i ce dac` v-a]i f`cut film autobiografic, la c\t` carier` cinematografic` ave]i matale \n spate? Tare i-a[ l`sa [i pe ei, s` v`d dac` poate s` fac` acela[i lucru, da la c\te bugete a prins, mi-e c` le iese numai scurtmetraje, p\n` nu ie[i]i dumneavoastr` la pensie!

Deturnare de funduri
Dosurile cu prec`dere cele muiere[ti au fost deturnate de la tradi]ionalele tufi[uri [i reorientate spre latrine ecologice prin ini]iativa, l`udabil`, a conducerii executive a Consiliului Jude]ean Hunedoara. Un num`r de 20 de WC-uri ecologice au fost nchiriate pentru a satisface nevoile grele sau mai u[oare, dup` caz, ale participan]ilor la manifest`rile cultural-folclorice din acest an. Ini]ial, caravana closetelor a fost nchiriat` doar pentru Poieni]a Voinii, pentru s`rb`toarea p`durenilor, dar ulterior mai-marii jude]ului au decis ca ea s` migreze [i nspre Coste[ti [i mai pe urm` la }ebea. n nota de fundamentare a acestei hot`rri, pre[edintele Consiliului Jude]ean, domnul liberal Mircea Molo], explica consilierilor jude]eni cum st` treaba: Dac` noi, b`rba]ii, rezolv`m problema mai u[or, [ti]i dumneavoastr` cum, pentru femei este mult mai nepl`cut s` se ascund` prin tufe. Dezbaterile pe tema latrinelor ecologice au survenit dup` o ceart` lipsit` de con]inut, legat` de o presupus` deturnare de fonduri (400 de milioane de lei date echipei de handbal feminin Cetate Deva pentru a se prezenta la un turneu amical la Paris). Dac` despre aceast` deturnare de fonduri a fost mai greu s` se vorbeasc`, odat` ajun[i la tema latrinelor to]i au r`suflat, pardon de expresie, u[ura]i!

mili]ia spiritual`

Nu trage]i, dom Semaca, vreau s` m` fac [i eu de caca!

Marele regizor de film [i revolu]ionar de mucava Sergiu Nicolaescu se laud` mult cu curajul lui, cu cascadoriile pe care cic` le-ar fi f`cut el, m` rog, nu mai trebuie s` v` spunem noi cu ce se laud`, l [tie toat` lumea. Pentru a-[i sublinia [i mai tare meritele, Sergiu Nicolaescu s-a apucat s` rescrie istoria Revolu]iei din 1989 chiar n Flac`ra lui Adrian P`unescu. (n parantez` fie spus, poate, la rescriere, scoate pasajul cu flegmele adresate de revolu]ionari directorului publica]iei!) Iat` cum rescrie evenimentele de la un celebru Congres al PCR: M` aflam, ca invitat, n sala Congresului, n ultima zi, atunci cnd, dup` cuvntul lui Adrian P`unescu, b`trnul Prvulescu a cerut [i el s` vorbeasc`. F`cnd, pentru nceput, o apreciere negativ` la adresa antevorbitorului s`u, sala plin` de activi[ti [i securi[ti care l antipatizau pe Adrian P`unescu a reac]ionat favorabil, ceea ce a ncurajat pe vorbitor. Atacurile lui au fost singurele n ntreaga istorie a comunismului romnesc adresate public unui dictator [i n care b`trnul l-a acuzat pe Ceau[escu () O clip` am sim]it nevoia s` fug la tribun` [i s` strig n microfon ce aveam pe suflet. M-am considerat ntotdeauna un om curajos, uneori pn` la incon[tien]`, [i totu[i n-am f`cut-o. Nu v` speria]i, Sergiu Nicolaescu a ajuns, totu[i, la tribun`, la Congresul Culturii [i Educa]iei Socialiste [i, plin de curaj aproape incon[tient, a spus: Incursiunea pe care tovar`[ul Nicolae Ceau[escu n memorabila sa expunere la Congresul educa]iei politice [i al culturii socialiste o ntreprinde n istoria ndep`rtat` a romnilor ar`tnd c`, de la nfiin]area statului dacic centralizat n secolul I .e.n. [i pn` n ziua de azi, poporul nostru a pl`tit cu jertfe grele p`strarea fiin]ei na]ionale, are o deosebit` importan]` pentru n]elegerea mai profund` a ideii de patriotism, pentru insuflarea sentimentelor de mndrie na]ional`, n special, la tn`ra genera]ie care dup` cum spunea secretarul general al partidului pentru a-[i cunoa[te cu adev`rat ]ara trebuie s`-i cunoasc` istoria (). Iat` o mostr` deosebit` de curaj al lui Sergiu Nicolaescu: ntr-o singur` fraz`, stufoas`, ce e drept, a fost de dou` ori de acord cu tovar`[ul Nicolae Ceau[escu! L`sc`ric` Minte (mic`)

Sergiu Nicolaescu, regizorul despre care se poveste[te c`, prin 1989, la o filmare cu armata pentru un lungmetraj istoric, a intrat din gre[eal` cu tancul \n decorurile unei lovituri de stat

Povestea Porcului (V)

Urina de vot

Ion Iliescu mai st` o candidatur`

Ion Iliescu a fost invitat, de c`tre PSD, s` candideze \n cadrul alegerilor interne. Acest om are un noroc fantastic. De c\nd \l [tim, Ion Iliescu candideaz`. De c\nd \l [tim, Ion Iliescu c\[tig` mandat dup` mandat. Chiar [i dup` retragerea din via]a politic`, la 98 de ani, Ion Iliescu va mai candida pentru func]ia de [ef de scar` a blocului sau administrator [i tot va mai lua 4 mandate. Pe Ion Iliescu, mandatele \l ]in \n via]`. Parc` \l [i vedem pe nea Nelu, la ziua sa de na[tere, preg`tindu-se s` sufle \n lum\n`relele de pe tort, \ntrebat fiind de prieteni: {i zi, Nelu]ule, lum\n`rile astea s\nt anii sau mandatele?.

Suflet de porc la tav`

La un moment dat, Flac`ra a publicat o fotografie a sufletului omenesc, ce p`r`se[te tiptil trupul, o inep]ie macabr` a [arlatanului Ion Florin Dumitrescu. Prin acest act de o nemai\ntlnit` tic`lo[ie [i de o [mecherie f`r` margini, P`unescu \ncearc` s` ne demonstreze ast`zi c` a avut curajul s` critice materialismul, \n plin` epoc` dialectic`, \n care comb`tea regimul cu o \ndr`zneal` ie[it` din comun, dar nu-[i dezlipea o clip` gura de trti]a lui Ceau[escu. Cnd toat` ]ara a aflat ce mare vraci mi-e b`lt`re]ul din Brca, don[oarele de pension au \nceput s` se \mboln`veasc` pe capete, de aprindere de lindic. Tr`ia \n Deva un om mai s`rac ca s`r`cia [i mai trist ca triste]ea, care avea pe lng` sufletul lui o muiere [i o fat`, Antal \i zicea. Avea fata o chitar`, 16 ani[ori [i arzul nemistuit de a se auzi schel`l`ind \n cenaclu, Carmen \i zicea. A turbat porcul cnd i-au r`mas holbanii \ncurca]i \n m]i[orii lui Carmen. Mai avea f`tuca ceva ce n-avea nema: la vrsta ei, \nc` nu visa care este lungimea neao[` a b`rb`]iei mioritice. C` umbla zvoana prin trg c` mamiferul e lung la sfat, dar scurt \n sfrleaz`. Ce s-a \ntmplat se [tie, iar ce nu s-a v`zut se b`nuie[te. P`unescu [i-a introdus-o pe Carmen \n cocin`, sub pretextul c` n-are fata un acoperi[ deasupra capului, \ntr-un Bucure[ti care \[i ferecase por]ile pentru veneticii din provincie. Iar pe viitorii lui socri i-a mutat \n vila de la Breaza, s` dea cu trnul [i s`-i g`teasc` l`turile. Soa]`-sa a mirosit c` animalul s-a dedulcit la vr`bioar` de pitulice [i l-a surprins \n iatac, \ntr-o diminea]` pe la trei, cnd \i recita lui Carmen o poezioar` sc`lmb`, \n patru copite [i cu izmenele pe adida[i, drept care a b`gat divor]ul ct ai zice pe[te. Pen c` f`tuca

G\lceava notarilor cu statul \n stat

Academia Ca]avencu vi-l prezint`, \n premier` pe ]ar`, pe domnul Dumitru M````nescuuuuu. Da, [tim c` nu-l [ti]i [i, sinceri s` fim, nici noi nu-l cunoa[tem prea bine. Dar dumnealui a ]inut s`-l cunoa[tem, mai ales c` este un fan declarat al revistei noastre. Iat` cum ne-am prins de acest lucru: acum trei s`pt`m\ni, v-am povestit c` o m\n` de oameni din conducerea Uniunii Na]ionale a Notarilor Publici (UNNPR) se preg`tesc de un puci prin care s`-[i subordoneze cu o m\n` forte [i c\t se poate de ilegal` to]i cei 1.500 de notari din ]ar` (ale c`ror \ncas`ri anuale se cifreaz`, ]ine]i-v` bine de revista dumneavoastr` preferat`, la aproximativ 200 de milioane de coco), prin modificarea statutului UNNPR. V` mai spuneam atunci c` acestei tentative de puci i s-au opus notarii de la Ia[i, printr-un memoriu (care a fost aruncat la co[ de mai-marii notarilor). Ei bine, joi, a doua zi dup` ce a ap`rut acel num`r din revist` despre care vorbeam mai sus, a ap`rut [i M`nescu sau, dac` vre]i, pre[edintele UNNPR. Niciunde altundeva dec\t la Ia[i, ca s`-i ia la rost pe disiden]i. {i, ca s`-i mearg` urecheala mai bine, s-a cazat fix \n viloiul de neam prost al notarei Stela B`d`r`u, nimeni alta dec\t so]ia procurorului Dan B`d`r`u (prezent de c\teva s`pt`m\ni \ncoace \n revist` cu [menuri care mai de care mai delicioase). {i nimeni alta dec\t notara care va candida, \n septembrie, pe un loc de vicepre[edinte al UNNPR, pe aceea[i list` cu M`nescu. Pre[ul UNNPR s-a plimbat chiar cu ma[ina procurorului B`d`r`u, un Cielo modest [i alb cu num`rul IS 03 ELN. Iar c` s` nu v` mai l`s`m nici o speran]`, s` v` mai spunem c` da, exact cum v` temea]i, M`nescu va fi din nou pre[edintele tuturor notarilor, iar Stela B`d`r`u va fi adjuncta lui. Dintr-un motiv c\t se poate de simplu: conform noului regulament electoral al UNNPR, se va vota prin po[t`!!! Probabil pentru c` [menul se vede tot de acolo, adic` de la o po[t`. Hortansa Jure

V` repet, v-am zis [i-n pagina 3. N-am fost eu poetul de curte al lui Ceau[escu. Mi-ar fi fost imposibil s`-i \nchin ode unui Om de renume mondial dobor\t la Cr`ciunul \ns\ngerat din Decembrie 89 de ni[te cadre nedemne ale Securit`]ii Na]ionale.

Candidat Dr`gan

Menopauzele lungi [i dese, cheia marilor succese

Oamenii de [tiin]` au descoperit c` femeile din Romnia intr` la menopauz` cu 10 ani mai devreme dec\t cele din Uniunea European`. {tirea asta are iz de succes interna]ional, mai ales dac` o formul`m ca: Romnia se afl` cu 10 ani \naintea Europei la menopauz` sau, [i mai frumos: Uniunea European` a decis: Romnia va intra cu siguran]` \naintea Bulgariei la menopauz`.

Acela[i Adrian P`unescu din paginile 3, 16 [i 28, cu mintea-i ca [i coada: \mb\rligat`

era minor` [i exista riscul ca mili]ia s`-l vre la lontru, la s`pat vreo doi-trei metri, pentru consum ilegal de cop`na[e de p`s`ric`, porcul n-a luat-o de bra]et` pe Carmen pentru a o duce la altar dect odat` cu ignatul lui Ceau[escu, atunci cnd s-a dat liber la religie. Care religie nu este pentru porc dect un groh`it pios, cu miros de t`r]e t`mioase. Cornel IVANCIUC

{menopauza

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

13

Europo, f`, avem steme!

|n temeiul articolului 108 din Constitu]ie, republicat`, \n conformitate cu Hot`r\rea de Guvern, s-au publicat \n Monitorul Oficial din 8 iunie 2004 cele mai \n b`taie de joc steme pe care mintea romneasc` le putea concepe. Se aprob`, i-auzi una, i-auzi dou`, p\n` la nou`, stema ora[ului V`leni [i a comunelor prahovene: B`rc`ne[ti, Ciorani, M`ne[ti, Pose[ti, Salcia, {oimari, Talea, Telega. tru, pe c\mp un [oim de aur, a[ezat spre dreapta pe trei deaV`leni-ul lui Iorga are urm`- luri verzi. {oimul e numele lotoarea realizare: Un scut t`iat calit`]ii. Maistrul Dragomir, pri\n dou` de un br\u undat de marul {oimari-ului, zice c` nu argint, \nc`rcat cu trei pruni a auzit de chestia asta. S\nt naturali. |n c\mp de azur, \n nou ales acum. {tie `ia de dist\nga sus se afl` o carte des- naintea mea care au furat! Dar chis`, de aur, iar \n dreapta jos cum au furat cu stemele, pute]i se afl` o biseric` pe o teras` s`-mi spune]i? verde. Br\ul este Teleajenul. Prunii bog`]ia natural`. CarSalcia are o salcie pletoas`. tea activitatea lui Iorga. Bise- Mecanicul Bo[tin`, tot de la rica biserica din ora[. Stema PNL, spune c` a ales [i el ce este trebuie s` o punem pe toate actele oficiale, pe prim`rie, la intrarea [i ie[irea \n localitate. E greu, ce s` mai spunem, c` numai de astea nu avem noi chef e oamenii s`raci \n zon`, tichie de m`rg`ritar ne trebuia?. Astfel ne m`rturise[te o func]ionar` de la prim`rie. {oimari-ul din Prahova are un scut. |n scut, un c\mp albasmai reprezentativ. Am vorbit cu b`tr\nii [i mi s-a spus c` era o salcie pletoas` \n mijlocul comunei. Ni s-a spus de la Ploie[ti: bre, oamenilor, face]i ceva s` v` reprezinte comuna, c` o pune]i pe [tampil`, pe toate [i v` ia mama dracului, c` v` \nt\lni]i cu europenii [i ei au tradi]ii. Or noi s\ntem vechi, s` le ar`t`m c` s\ntem vechi. baz` a locuitorilor, [i trei dealuri verzi, cadrul turistic. |ntre ele este o linie ondulat`, adic` p\raiele Bizdidelul [i Mor`neasca. Despre cele enumerate, un localnic a f`cut urm`toarele comentarii, dar s` nu le spune]i lui primarul c` se face foc: La noi se unesc p\raiele Pizdidelul cu Moc`neasca ce nu [tie carte, ha, ha, ha, iar turistic s\ntem floc!. B`rc`ne[ti-ul are un bra] \mpl`to[at, ]in\nd \n pumn o sabie de argint, aluzie la \nsemnele familiei B`rc`nescu, apoi o biseric`, de la M`n`stirea Ghighiu, [i o cheie nu se [tie a cui [i de ce. Domle, a venit o firm` de la Ploie[ti, ce mama mea s` [tiu eu ce [i cum. Ne-a prelucrat la Consiliul Jude]ean [i noi am f`cut cum a zis nea Cozma. La Ciorani situa]ia e neagr`. Aluzie la nume. Impiegatul de mi[care ajuns primar PSD a crezut c` Academia Ca]avencu e o firm` care s`-i fac` toate \nsemnele [i m-a rugat s`-i transmit c\t \l cost` [i c\t \i r`m\ne lui. {i asta pentru o am`r\t` de cioar` pe stem`. Pose[ti-ul are o fascie pe mijloc, drumul comercial dintre }ara Romneasc` [i Transilvania prin Tabla Bu]ii, trei crengu]e \nfrunzite cu c\te dou` mere, adic` livezile, dar [i bog`]ia zonei, h`rnicia locuitorilor, [i o doni]`, legat` de ocupa]ia locuitorilor, de cresc`tori de vite Dac` la Telega e simplu: [i produc`tori de derivate din ocna de sare, Talea are pe azur lapte. un cap de berbec, ocupa]ia de M`ne[ti-ul are o poveste ciudat`. {i-a pus o cioar` pe o semilun` \ntoars` cu fundul, cic` e stema unor boieri M`nescu. Apoi o cetate: blazonul cet`]ii V`c`rescu. De ce? Fiindc` V`c`rescu se va c`s`tori cu M`ne[tii, cu o Maria. Pe cetate bro[eaz` un cavaler, adic` st` sp\nzurat. De ce? Fiindc` \n st\nga cet`]ii e un steag, iar \n dreapta e o a doua cioar`, cic` acvil`. Da, istorie cu orice pre], da, tradi]ie inventat` din senin, da, sate p\rjolite de mult`, mult` foame, sete, fonduri Phare [i mult` \n]elepciune. Eugen ISTODOR

Of, be]iva mea

Ionela Tulitu, fiica de 16 ani a [efului Inspectoratului Jude]ean al Poli]iei de Frontier` Dolj, colonelul Costel Tulitu, mergea \ntr-o zi prin Bechet, ora[ul \n care [i-a petrecut vacan]a de var`, la bunici. |nc` pu]in [i se-ntorcea iar la Craiova s`-nceap` liceul, uf, ce pacoste {i fiindc` tot nu [tia ce s` fac`, [i fiindc` tot \i fulgerase prin minte amintirea liceului, a tr`snit-o [i o revela]ie cultural`: parc`-parc` a \nv`]at la [coal` ceva legat de cum s` petreci mai cu foc C` nu este alta mai frumoas` [i mai cu folos z`bav` dec\t, mergea Ionela pe strad` bomb`nind [i \ncerc\nd s`-[i aduc` aminte continuarea, dec\\\t, \\\ Dec\t b`utul berilor!, [i-a amintit ea \ntr-un t\rziu [i, mul]umit`, a intrat brusc \n birtul S.C. Comprod S.R.L, proprietatea lui Constantin Oclei, primarul ora[ului Bechet [i pre[edintele organiza]iei locale PNL. A pus m\na pe telefon [i a mai chemat c\]iva prieteni s` le \mp`rt`[easc` taina. {i p\n` \n zori, minorii au r`sturnat pe g\t sticl` dup` sticl`. Iar c`tre diminea]`, c\nd \n boxele c\rciumii f`cea tremolo glasul lui Costi Ioni]` zic\nd Ooof, via]a mea, fata de 16 ani l-a \nh`]at de guler pe fratele ei mai mic cu un an, Gabi Tulitu, [i, b\nd am\ndoi din aceea[i sticl`, au dansat lubric pe mas`.

Toate p\nzele Ursus!

14

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

hahalera 45
Pentru cine trag conturile, Mitic`?

poli]ia presei
Dan Voiculescu, c`pitan de Player
O [tire din Jurnalul Na]ional de joi, 2 septembrie, ne informeaz` c` [edin]ele Camerei Deputa]ilor vor putea fi urm`rite \n cur\nd [i on-line de c`tre tot aleg`torul cu calculator [i conexiune rapid` la Internet datorit` angaja]ilor Camerei, care au pus pe picioare un program pentru calculator, numit Real Player, care va stoca toate plenurile deputa]ilor. |n opinia noastr`, domni[oara Camelia Ionescu (semnatara articolului) ar fi trebuit s` pun` un Pause aici, s` mearg` cu Left, Left, Left p\n` la expresia au pus pe picioare [i s`-i dea un Delete scurt. Pentru c` angaja]ii Camerei Deputa]ilor n-aveau cum s` pun` pe picioare binecunoscutul program Real Player (ajuns de cur\nd la versiunea 10.5, freeware, 10 MB, se poate desc`rca de pe Internet), dec\t dac` nu cumva descoperiser` anterior, uit\ndu-se pe fereastr`, sistemul de operare Windows sau \[i asamblaser` acas`, \n garaj, din ni[te piese mai vechi, motorul de c`utare Google.

De ziua Ucrainei,

Leonid [i Teofil au servit pe[te proasp`t mort

Pe 24 august, de ziua Ucrainei, pre[edintele Leonid Kucima [i f`cuse planul s` inaugureze primul tronson al canalului Bstroe, pe ale c`rui ape pre[edintele autoritarist sper` s` navigheze spre un nou mandat de mafiot-[ef. Preg`tit` n mare secret, inaugurarea urma s` fie bomboana de pe coliva speciilor de p`s`ri care [i-au dat deja duhul pe malul canalului. Numai c` socoteala de la Kiev nu s-a potrivit cu cea a mai multor organiza]ii de mediu din ntreaga lume, care n-au pus botul la festivismul ucrainenilor [i le-au stricat frumuse]ea de zi na]ional` cu manifest`ri netov`r`[e[ti de indignare. La Bucure[ti, Teofil Bauer, ambasadorul ucrainean, a tras obloanele ambasadei [i se preg`tea de recep]ie, cnd a auzit la fereastr` sunete de pelican, broa[te [i alte viet`]i c`rora nu le prea prie[te efectul Bstroe. Ca s` nu-i tihneasc` nici Excelen]ei Sale caviarul de ziua na]ional`, Asocia]ia Salva]i Dun`rea [i Delta Academia Ca]avencu i-a dedicat o nregistrare de dou` ore cu sunete de balt`, redate la volum maxim chiar din strad`. Membrii asocia]iei au trecut apoi la opera]iunea Desene pe asfalt, ajuta]i de Robert Turcescu, {erban Huidu, Daniel Buzdugan [i al]i jurnali[ti veni]i s` protesteze. Sub privirile nedumerite ale for]elor antitero, ace[tia au scris cu schelete de pe[te pe asfaltul din fa]a ambasadei numele canalului care le va pune cruce speciilor de pe[ti [i de p`s`ri din Delt`. La propunerea lui Radu Anton Roman, protestatarii au ngenuncheat [i s-au rugat s` i se dea lui Leonid ct bine le va da [i el viet`]ilor din Delt`. n timp ce scheletele de crap [i fitofag odihneau pe asfaltul ncins, unul dintre obloanele ambasadei s-a ridicat discret [i o camer` de filmat a nregistrat scena, scutindu-ne pe noi de efortul de a trimite imaginile cu dedica]ie la Kiev. Ce-am ob]inut cu protestul nostru, n afar` de poluarea cu sunete [i mirosuri de balt` a ambasadei? P`i, n primul rnd le-am stricat ucrainenilor ziua la Bucure[ti [i l-am f`cut pe Teofil s`-[i amne recep]ia, c` i s-o fi aplecat [i lui de la mirosul de pe[te mort. n al doilea rnd, damful protestului trebuie s` fi ajuns pn` la Palatul Victoria, unde Geoan` a primit sarcina s`-l cheme pe Teofil dou` zile mai trziu. n audien]`, ambasadorului i s-a comunicat de la obraz gradul extrem de ridicat de interes pe care opinia public` l manifest` fa]` de construirea canalului Bstroe [i faptul c` Romnia d` n judecat` Ucraina la cremenalul interna]ional. n al treilea rnd, protestele din ntreaga lume [i imaginile cu pe[te mort difuzate de Euronews la toate buletinele de [tiri l-au convins pe Leonid s` amne inaugurarea primului tronson. Festivitatea a avut loc dou` zile

mai trziu, cnd, fatalitate, Ivan Ivanovici, se mplineau 20 de ani de la inaugurarea canalului Dun`re-Marea Neagr`, un alt proiect construit iresponsabil, care a costat vie]ile a mii de oameni. Motiv pentru care i-am urat lui Leonid s`-i fie-ntr-un ceas bun!

Daniel GOACE

Acum c\teva zile, cineva mi-a povestit o \nt\mplare despre doi prieteni: un romn [i un neam]. Neam]ul a studiat c\]iva ani \n Romnia, apoi s-a \ntors la el acas`. Dup` un timp, prietenul romn se duce s`-i fac` o vizit`. Neam]ul avea o cas` mi[to, un Mercedes ultimul tip, o ducea bine, se pare. Romnul, f`r` nici un ban, \l \ntreab` cum a f`cut de a ajuns a[a bine. Neam]ul \i zice: Vezi podul Kucima lui Caragea acela de colo?. Da, \l v`d! Ei, din 10 saci de ciment, 9 au mers la pod, iar unul mi l-am oprit eu, a[a cum am v`zut c` face]i voi \n Romnia. Se \ntoarce romnul acas` [i, dup` un timp, \l viziteaz` neam]ul. Romnul avea vil` cu 20 de camere, mergea cu elicopterul, o ducea destul de bine, se pare. Neam]ul avea acela[i Mercedes, locuia \n aceea[i cas`, ni]el mai modest, deci. Mirat, \l \ntreab` pe romn ce se \nt\mplase de se \mbog`]ise a[a de r`u. Romnul \l duce \ntr-un loc [i \i spune: Vezi podul acela de colo?. Nu! Ei, trebuia s` fie unul! Acesta este un banc, bine\n]eles, dar care vine ca o m`nu[` peste cazul lui Gheorghe Pop, func]ionar public la Serviciul tehnic al Spitalului Clinic de Adul]i din Cluj, care a reu[it s` adune din salariul de bugetar o avere de 1,5 milioane de euro. Din podurile care se f`ceau, Pop avea un comision de 15 la sut`, iar din podurile fictive 50 la sut`. Din c\te se pare, acest Pop a fost arestat pentru c` a trecut cu elicopterul pe ro[u. La mita bella

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

15

Loc de retrocedat cu capul

Mai bine confiscat dect concesionat

De curnd, Antonie Iorgovan a rostit o mare iorgogom`nie la un post TV: cic` dreptul de proprietate a fost garantat n Romnia chiar din 90, o dat` cu instalarea FSN-ului [i a lui Ion Iliescu la putere. Cum ar veni, n 2003 nici nu mai trebuia s` vot`m Constitu]ia, ci nc` o dat` pe Iliescu, c` ]inea el loc de Constitu]ie la capitolul garant`rii propriet`]ii. Acum, dac` e s` fim cinsti]i, Iorgovane, mai bine l votam n 2003 pe Ceau[escu, care a fost pe lng` Iliescu, pe bune, un [i mai mare adept al respect`rii propriet`]ii. Pe vremea lu Ceau[escu, un teren confiscat sub Gheorghiu-Dej (alt sus]in`tor al propriet`]ii, desigur) nu era neap`rat ocupat de stat cu vreun bloc nghesuit, o ntreprindere socialist`, ci putea fi l`sat a[a prloag` cum era. Pe cnd sub Iliescu, mai ales dac` terenul e revendicat de proprietari, nu poate s` r`mn` gol. Pe el apar automat vile, ca aceea de pe strada Mugurilor nr. 6 din Eforie. Vila apar]ine familiei Maxim, iar terenul de sub ea, familiei Dr`ghici, de la care l-au confiscat comuni[tii cu 45 de ani n urm`. Maximilor, prim`ria pesedist` din Eforie le-a con-

culta noastr` cea de toate zilele

Episcopul nu scuz` mijloacele de intimidare

Pe 15 august a.c., la m`n`stirea Vladimire[ti, a fost s`rb`torit` Adormirea Maicii Domnului. Neav\nd somn acas`, episcopul Casian G`l`]eanul a venit [i el la Vladimire[ti. Fiind o fa]` bisericeasc` prev`z`toare, episcopul a venit la Vladimire[ti nu singur, ci \nso]it de un pieptene credincios. Pe toat` durata liturghiei, episcopul Casian [i-a aranjat coafura personal` din cap, indign\ndu-i pe credincio[ii care, ceva mai fraieri, \[i l`saser` pieptenii acas`. Pe acordurile imnului care se nume[te Heruvic, \n clipa c\nd s-a ie[it cu Sfintele Daruri, sfintele p`ruri ale lui Casian erau frumos aranjate, de parc` episcopul ar fi jucat, pe toat` durata slujbei, \n reclama la Head & Shoulders. Apoi s-a \nt\mplat c` preo]ii lui Casian au pus limb` de la limb` [i i-au f`cut G`l`]eanului o dedica]ie muzical` melodia Heruvic , cu mesajul: Pentru prealuminatul nostru st`p\n episcop. |n acele momente, doi cet`]eni maica Veronica Crihan` [i credinciosul Nicolae Tudor au strigat: Hristoase, Dumnezeule, Casian nu este vrednic s` fie pomenit \n |mp`r`]ia Tat`lui Nostru!. V` \nchipui]i, probabil, ce a urmat. Sfintele Daruri s-au transformat subit \n sfintele paruri, celor doi strig`tori li s-au pus c\]iva pumni \n gur`, li s-au astupat ochii [i urechile, li s-au r`sucit m\inile la spate, au fost b`tu]i [i t\r\]i prin curtea m`n`stirii, urca]i \ntr-o ma[in` [i du[i la poli]ie. Aici, poli]i[tii au pus m\na pe telefon [i l-au \ntrebat personal pe episcop ce amend` s` primeasc` cei doi. C\te zece milioane de lei pentru fiecare, a spus episcopul, \n timp ce \[i continua, tacticos, piept`natul.

Sfintele paruri \n cap

cesionat lejer terenul pe o perioad` de 90 de ani, cu o chirie modic`, de 600.000 de lei pe an. O afacere excelent`, c`ci tot cu 600.000 lei pe noapte nchiriaz` familia Maxim n timpul verii o camer` din casa respectiv`. O

noapte de cazare [i gata chiria pe un an. Sau 90 de nop]i de cazare, ct are un sezon estival, fac ct cei 90 de ani n care terenul e concesionat, adic` dublul perioadei comuniste, n care terenul a fost confiscat. {i uite

a[a, cu un calcul simplu, rezult` clar c` p\n` [i Ceau[escu a fost de dou` ori mai mare garant al propriet`]ii dect Iliescu. Alexandru C~UTI{
alexandrucautis@catavencu.ro

Cel mai scump prieten al omului

Prim`ria Bucure[ti vrea s` scumpeasc` la un milion de lei c\inii maidanezi pe care-i are de v\nzare. Cic` vor ap`rea oferte speciale pentru pensionari, precum cump`rarea unui maidanez \n rate. Pe care trebuie s`-l girezi cu g`inile din balcon.

Corbu [i {aorma

16

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU
Dom ministru, ieri am cump`rat de la silozul lui domnu Tri]` F`ni]` un sac de gr\u din Antarctica. C\nd m` uit pe etichet`, scria Agromec M`ra[u. S` mor io dac` mai \n]eleg: de c\nd dracu cultiv` Romnia gr\u c`, de c\nd m` [tiu, la noi \n C`l`ra[i am cump`rat gr\u numai din Atlantida.

17

Gabriel Drogeanu v` invit` s` urm`ri]i, \n cele ce urmeaz`,

un pic de ac]iune, pupincurism, istorie, spionaj, film. Unde? la Radio, unde v` a[teapt` noi [i noi realiz`ri ale [euleanului de serviciu este vorba de serviciul adus lui Adrian N.; la Ministerul de Externe, unde \l g`sim angajat pe fiul unui fost spion sovietic; [i, \n final, vreme de c\teva replici penibile, \n paginile faimosului scenariu de nota 10 cu coroni]` al lui Sergiu Nicolaescu; bonus: v` a[teapt` acolo Isabelle Adjani!

dosarele chi
gur, f`r` nici o leg`tur` cu cadoul pe care tocmai ce i-l f`cuse institu]ia acela de a pleca de Cr`ciun \ntr-o excursie \n SUA. Despre ceilal]i reprezentan]i ai opozi]iei \n Consiliu, sincer vorbind, habar n-avem cu ce-au fost convin[i s` voteze proiectul, dar poate c` am putea afla dac` plicurile cu 1.000 de dolari primite ca prim` ar avea gur` s` vorbeasc`. Probabil c` [i ele ne-ar vorbi tot despre Adrian N`stase, a[a cum fac cam toate gurile Radioului public.

x
|n 1940 (...), a intrat \n rela]ii cu agentul sovietic Emil Mal\i, fiind recrutat \n re]eaua informativ` organizat` de acesta la Bucure[ti. Va fi urm`rit, arestat de Siguran]`, judecat de Curtea Mar]ial` [i condamnat la c]iva ani de munc` silnic`. Dup` r`zboi, relateaz` Pelin, (...) a fost ata[at pe lng` sec]ia din Cluj a Comisiei Aliate (sovietice) de Control. Comunist, membru al Asocia]iei fo[tilor de]inu]i antifasci[ti, Vasiliev a beneficiat de o baban` indemniza]ie lunar`, pentru osteneala de a fi spionat Romnia, \n favoarea sovieticilor. |n mod bizar, inexplicabil [i [tiin]ifico-fantastic, ofi]erul de informa]ii Victor Vasiliev, fiul fostului spion sovietic, lucreaz` \n Ministerul de Externe, la Direc]ia spa]iului ex-sovietic, unde desf`[oar` un soi de curierat, pe rela]ia Bucure[ti-Kiev, din care nu lipsesc armele de vn`toare de contraband`. |nainte de a fi para[utat \n diploma]ie, Vasiliev a activat ca director, \n cadrul Departamentului de Control [i Anticorup]ie al Guvernului, al brontozaurului Grecea. Pentru excep]ionala lui presta]ie [i d`ruire, mai ales \n ceea ce prive[te prevenirea crizei Canalului B\stroe, patria \i va da lui Vasiliev o coroni]` cu deta[are \n func]ia de ofi]er de leg`tur`. Fie la Ambasada Romniei la Washington, fie la Delega]ia Permanent` a Romniei la NATO, de la Bruxelles. Cnd n-are ce face, patria \[i face cu mna ei tot ce nu i-au putut face hunii, gepizii, vandalii, avarii, t`tarii [i sovieticii la un loc, dup` care \[i bate singur` un cui \n talp`.

dosarele chi

xXL
membri ai Parlamentului european, [efilor Conven]iei de la Berna privind fauna [i habitatele s`lbatice, ca [i domnilor Gnther Verheugen, Wallstrm [i Finn, de la Comisia European`, to]i interesa]i de atentatul romnesc la biodiversitate. Ca un bun cine, care a[az` prada la picioarele vn`torului, ministrul Daea a depus epistola sa r`zboinic` la picioarele st`pnului s`u, Adrian N`stase, [i la picioarele st`pnului st`pnului finului socrului lui Adrian N`stase, pe nume Ion Iliescu. E posibil, ca, n loc de laude, vn`torii, n asemenea situa]ii, s` cheme hingherii. Nicolae R. D~R~MU{

Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

Cum a mutat {euleanu [tirile de pe undele lungi pe caracterele ultrascurte

a 6 septembrie a intrat \n func]iune camera unic` de [tiri a Radioului public, cu o lun` mai devreme (6 octombrie) dec\t se anun]ase, la insisten]a [efului lui {euleanu, domnul A. N`stase, cunoscut prin [tiri [i ca Domnul Adrian N`stase a f`cut [i-a dres, care de c\nd s-a fript \n locale sufl` \n toate iaurturile care \i stau la picioare. Proiectul

desfiin]`rii tuturor serviciilor de [tiri la radiourile din componen]a Societ`]ii Romne de Radiodifuziune (SRR) [i al cre`rii unui serviciu unic care s` transmit` pe toate undele romne[ti publice fiecare cuv\nt al lui N`stase, Aventurile ba chiar [i fiecare flatula]ie, dac` ajut` la electorat, a fost aprobat diplomatului \n decembrie trecut de Consiliul Victor Vasiliev de Administra]ie al SRR, inclusiv de reprezentan]ii partidelor de \n ]ara tuturor opozi]ie. Ca s` d`m doar un e- posibilit`]ilor xemplu, printre reprezentan]ii opozi]iei care au votat la aprobare s-a num`rat [i Alexandru Bertzi, ste fiul lui Victor Vicol Vasiliev, zis pe numele de scen` [i Ducu n`scut \n Delt`, despre care Bertzi care ne m`n\nc` hertzii. cercet`torul Mihai Pelin afirm` Care Ducu, de[i numit de PNL, a \n volumul Un veac de spionaj, votat proiectul lui N`stase, desi- contraspionaj [i poli]ie politic`:

Sergiu Nicolaescu vrea s` o nenoroceasc` pe Isabelle Adjani

codrul bunelor maniere

S` nu-]i faci chip cioplit, ci g`tit
Amantele vin [i pleac`. Delicatesele pe care [tiu ele s` le ofere, \n alcov sau la buc`t`rie, \i ispitesc \ntotdeauna pe porcii de b`rba]i. Dar, p\n` la urm`, tot la troaca \n care a preg`tit nevasta l`turi proaspete se \ntorc. {tia [i fosta ibovnic` a lui Adrian P`unescu, Carmen Bogorodea, s` g`teasc` cu dichis, ca dovad` c` a [i c\[tigat anul trecut concursul presei de f`cut cl`tite. Dar bucurie culinar` mai mare ca la aniversarea zilei sale de na[tere din 20 iulie, \n care nevast`-sa, Carmen P`unescu, i-a comandat la cofet`rie un tort cu mutra lui, Adrian P`unescu n-a mai degustat. Pe capacul fri[c`los al pr`jituroiului trona chipul cu barb` al poetului lacom. Pe rotocolul zidului de tort fuseser` \nfipte pi[coturi cu ini]ialele zaharisite [i hipercalorice ale s`rb`toritului: APAPAPAP. {i at\t de mult s-a bucurat aniversatul de cadou, c` a \nceput s`-i lase r\tul ap`. A \nfipt degetul de la copita dreapt` din fa]` \n propria lui ureche de fri[c` [i apoi a supt pofticios, \n aplauzele oaspe]ilor lingu[itori.

a concursul de scenarii organizat anul acesta de Centrul Na]ional al Cinematografiei, maestrul Sergiu Nicolaescu a ie[it c\[tig`tor cu lungmetrajul 15. Scenariul acesta, scris de Nicolaescu \mpreun` cu D.R. Popescu, mai c\[tigase o dat`, \n anul 2000, concursul organizat de acela[i CNC, dar firma produc`toare, Cine TV, nu a beneficiat atunci de creditul respectiv. |n 2004 se \mplinesc 15 ani de la revolu]ie, de aici [i titlul dat filmului de revolu]ionarul regizor. |n 2000, \ns`, nu trecuser` dec\t vreo 11 ani [i filmul avea atunci un alt titlu, 11, probabil. Iat` c` anii au trecut, scenariul a fost re\nc`lzit [i titlul a crescut cu 4 unit`]i. Despre concep]ia regizoral` a lui 15 a]i putut citi c\te ceva s`pt`m\na trecut`. Dar v` \nchipui]i, oare, cine va juca \n acest film? {i v` pute]i imagina cum arat` anumite secven]e ale filmului? |ntr-o not` regizoral` scris` cu m\inile sale curate, iat` ce zice maestrul Sergiu: Deocam-

dat` imagina]i-v` \n rolul lui Irenne pe actri]a Isabelle Adjani. Ducem tratative; Marin un {erban Ionescu, mai t\n`r; Imola Imola Gedzy, din filmul Orient Expres; vor mai juca: Maia Morgenstern, Ghe. Dinic`, Fl. Zamfirescu, M. Albulescu, Ion Besoiu. Pentru a vedea ce o a[teapt` pe s`raca Isabelle Adjani, dac` tratativele vor fi duse la bun sf\r[it, s` urm`rim \mpreun` secven]a 58 a filmului: Primarul: Trebuie s` ne integr`m \n structurile europene. Irenne: Da, intrarea \n Europa este o prioritate. Primarul: Da, doamn`, cum a fost [i intrarea \n NATO. Irenne: Da, domnule. Primarul: {ti]i de ce este at\ta corup]ie? Pentru c` oamenii s\nt prea buni! S\nt amabili unii cu al]ii, \n]elege]i a[a s\ntem noi, romnii, umani. {i de aceea nu respect` legile Birocra]ia e ceva groaznic! |i ceri cuiva ceva! {i, dac` umbli dup` h\rtii, \]i pierzi timpul. Irenne: {i min]ile! Mai bine dai un bac[i[, o aten]ie, acolo o cafea, o rafin`rie [i totul se rezolv`. La urma urmei, corup]ia are [i ea o parte pozitiv`, ucide birocra]ia! Nu? Primarul: A[a e, z`u! Suflete de poe]i Mai calc` [i ei \n str`chini (sur\de). Dar dup` ce ne integr`m, gata cu c`lcatul \n str`chini! Unii t\mpi]i spun c` vom deveni o ]ar` f`r` istorie. Dar ast`zi mai exist` istorie? {i la ce folose[te? E mai bun` geografia! Hahaha! Afli unde este Spania, care te a[teapt` s` culegi c`p[uni (r\de) [i altele. Irenne: Dar aici aici nu mai s\nt c`p[uni?. Pentru aceste platitudini jalnice, Nicolaescu a primit, din partea juriului, nota 10 pe linie, iar de la buget adic` din partea noastr` [i a dumneavoastr` a primit c\teva miliarde bune de lei. Vizionare pl`cut`! Biroul de Investiga]ii

Liviu Mihaiu spicuie[te din dezv`luirile colegilor s`i:

Daea e ministru al Agriculturii c` e prcios; cine-i pl`te[te pe evreii de la curtea bufonului Vadim; unde se duce [eful spionilor romni [i de ce.

Grup de ]`ran \n frunte cu Petre Daea (st\nga), un ministru care, \mpreun` cu agricultorii Tri]` F`ni]` [i Culi]` T`r\]`, a transformat Romnia \n R\maru Europei

Un cap n gura lu baroana Nicholson

clipitorul Petre Daea, ministrul p`durilor, finul socrului lui Adrian N`stase, cel care vorbe[te cu [tiule]ii [i cu Robert Turcescu despre tomate realizate-n Romnia, a dat recent un cap n gura Ioropii, care denigr` poporu rumn, printr-un nscris oficial de pomin`. nscrisul, cu antetul Ministerului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, semnat Petre Daea, poart` num`rul 26944/AC/20.07.2004 [i a fost adresat pre[edintelui IWFEA, Franois Van Meulebeke. IWFEA, cu sediul la Bruxelles, federa]ie acreditat` la Consiliul Europei ca raportor pe probleme de protec]ia faunei [i habitatelor s`lbatice, a aten]ionat n scris Guvernul Romniei asupra nerespect`rii n cinegetica romneasc` a legilor [i conven]iilor interna]ionale semnate. n principal, sublinia carnagiile vn`tore[ti f`cute la ursul brun [i la alte specii complet protejate. Scrisoarea IWFEA f`cea referire direct` la premierul Adrian N`stase [i nu ocolea nici acor-

Pi[cotul Dun`rii

Porc cu fri[c`. A se gusta [i \n paginile 3, 12, 28.

Deci acesta este cel mai mic cip romnesc, care c\nt`re[te dou` kilograme [i are dou` benzi FIF [i UIF? Fantastic! {i cum, calculatorul de buzunar la care este cuplat ar c\nt`ri opt kilograme [i ar avea doar un pixel? Minunat! Cozmnc`, ia f` o comand` de 10.000 de calculatoare din astea la tot Biroul Permanent al PSD, s` d`m de lucru la oameni [i s` le d`m definitiv una peste bot capitali[tilor americani din Occident.

dul de pozi]ie existent (inclusiv n acte) dintre IWFEA, Funda]ia Brigitte Bardot [i pre[edintele Chirac. Dup` ce bate cmpii despre cei fix 6.357 de ur[i bruni existen]i n Romnia [i despre bazele strict [tiin]ifice pe care se axeaz` vn`toarea la noi, tov. Daea trece la o serie de considera]ii personale [i la amenin]`ri. Cu siguran]` c` domnul Chirac, pre[edintele Republicii franceze, unul dintre marii prieteni ai Romniei, n-ar aproba maniera n care n]elege]i colaborarea cu ministerul nostru, zice, fin psiholog, finul tat`lui Danei N`stase. {i continu`: Noi nu putem accepta ca aceasta s` afecteze ntr-o manier` inadmisibil` imaginea Romniei n str`in`tate. Adev`rata imagine este unul dintre bunurile cele mai de pre] [i mai sensibile ale ]`rii mele. Nimeni nu e autorizat [i voi cu att mai pu]in s` se amuze cu imaginea Romniei n rela]ii cu personalit`]i [i institu]ii interna]ionale, cu lumea str`in`, n general () Nici un ONG nu poate s`-[i permit` s` deformeze imaginea adev`rat` a Romniei. Voi a]i f`cut-o

deja ntr-un fel necivilizat [i jignitor. Nu uita]i c` imaginea exterioar` a Romniei este un atu al poporului romn [i nu poate fi depus` pe o mas` de negociere. () Nu trebuie s` uita]i, Domnule F. Van Meulebeke, c` noi tr`im n Europa secolului 21. Lumea s-a schimbat!, strig` apoteotic europeanul Daea, acest adev`rat ciob`nesc mioritic, pus de paz` democra]iei [i tarlalei romne[ti. {i amenin]` apoi: Dac` ve]i persista, ntr-un fel sau altul, s` altera]i imaginea exterioar` a Romniei, noi vom fi obliga]i s` ne adres`m tribunalelor competente (?!), n scopul de a v` obliga s` respecta]i principiile legii interna]ionale, s` nu mai ndr`zni]i s` denigra]i persoane (pe N`stase, pesemne, n.n.), institu]ii, sectoare de activitate, cu care nu ave]i nimic n comun sau cu care n-ar trebui s` ave]i nimic n comun. Spre a [ti [i ei ce pot p`]i, n cazul n care se vor atinge de imaginea Romniei, omul care vorbe[te cu plantele a trimis mu[chiulosul s`u r`spuns, ca un cap n gur`, baronesei Emma Nicholson [i domnului Arie Oostlander,

Partidul de guvern`mnt preg`te[te o lovitur` de stat sindical`

indicatele sunt pe punctul de a fi luate la [tang` de PSD. Blocul Na]ional Sindical al lui Costin [i Br`tianu s-a transformat \n Partidul Blocul Na]ional Democrat, al lui Florin Bejan. Br`tianu a \nceput negocierile cu PRM, \n vederea form`rii unui cartel electoral, pentru a se prezenta \n alegeri pe liste comune. |n cursul acestei luni, Br`tianu va \ncepe negocierile cu privire la prezentarea \n alegeri a cartelurilor sindicale Alfa [i Fr`]ia, pe listele comune ale Partidului Blocul Na]ional Democrat. Fr`]ia este frate de cruce cu PSD. N`stase ar vrea s` mearg` \n alegeri cu PRM, dar nu se poate, drept care \l las` pe Vadim s` se \ncuscreasc` cu sindicatele. Deparazitarea lui Vadim de p`duchii lui xenofobi, antisemi]i [i rasi[ti face parte dintr-un plan mai larg, de preg`tire a PRM pentru guvernare. |ntre Tal Zilberstein, care gestioneaz` campania PSD, [i Arad Communications, ca-

re o face pe cea a PRM, exist` un set de negocieri secrete. Iar mai mult dect att, Eyal Arad, [eful campaniei electorale a lui Vadim, este pl`tit de PSD. |n aprilie curent, Cozmin Gu[` a f`cut dezv`luiri zguduitoare la Craiova: PSD mimeaz` un joc democratic. Fo[tii mei colegi rezist` cu greu presiunilor interne [i ascund scandalurile. n plan central, PRM are o strategie electoral` bine coordonat` de PSD. De fapt, [eful lor de campanie, Eyal Arad, este coordonat [i pl`tit de consilierul general bucure[tean, pesedistul Doru Giugulea. N-avea bani Vadim s`-l aduc` n Romnia. n 2003, am fost primul om politic la care a venit Eyal Arad ca s`-[i ofere serviciile, dar l-am refuzat. Cam a[a arat` ecua]ia preelectoral` a acestei monstruoase arhitecturi, coordonat` din umbr` de Hrebenciuc. Ecua]ia postelectoral` ar ar`ta a[a: dac` va c[tiga alegerile, PSD va avea cu cine s` negocieze, inclusiv \n perspectiva form`rii unui guvern de coali]ie; dac` le va pierde \n favoarea Alian]ei, va avea cu cine s` for]eze alegerile anticipate [i s` pun` la cale o lovitur` de stat sindical`.

{eful spionilor va fi deta[at \n Albion

heorghe Fulga are trei probleme. Prima e c` \[i termin` f`r` glorie mandatul de director al SIE, la sfr[itul acestui an. A doua este c` \[i termin` mandatul

f`r` s` ne poat` demonstra c` antena SIE din Ucraina ar fi reu[it s` strng` la timp suficiente informa]ii despre Canalul B\stroe pentru ca Executivul de la Bucure[ti s` nu fie surprins cu izmenele pe vine de decizia dictatorului Kucima de la Kiev. {i a treia problem` e c`, a[a cum se obi[nuie[te \nc` din primul an de gr`dini]` al Romniei moderne, Fulga va fi recompensat cu un post de consolare \n exil. Adic` de ambasador la Londra, \n locul lui Dan Ghibernea, zic sursele noastre de la Palatul Cotroceni. Care Ghibernea are [i el vreo trei probleme: prima e c` o dubleaz` mult prea des pe actri]a Tania Filip, din rolul ei de consoart`. A doua e c` o dubleaz` cnd cu o cnt`rea]` de muzic` u[oar`, cnd cu o prezentatoare de [tiri de la un post de televiziune, ambele din Bucure[ti, care \l viziteaz` cu rndul la Londra, invocnd la plecarea din ]ar` tot felul de pretexte, unul mai cusut cu a]` alb` dect altul. {i a treia problem` e c` ni[te picioare lungi, care au \ncercat s`-i cad` \n a[ternut lui Ghibernea [i s-au pr`bu[it al`turi, \l acuz` acum pe ambasador de h`r]uire sexual`. Ultima proprietar` de picioare lungi este Ioana Rus, membr` a tribului Mini-lungi [i nepoata fostului ministru de Interne, mort \n luptele electorale de la Cluj-Napoca, angajat` pe 13 august la Misiunea Permanent` a Romniei pe lng` Uniunea European`, de la Bruxelles. Biroul de Investiga]ii

Domnu Agathon, eu vezut che voi dat la PUR locur eligibil in Szenatul [i in Camerul Deputatelor. P`i, dache vre]i sprijin RMDSZ UDMR, atunci, ve rog, da]i [i mia loc eligibil la pre[edin]iul ]`rii.

Da, m` Dorine, [tiu c` ai luat-o de la Securitate. Mie-mi spui?! P`i, [i eu am luat tot de la Securitate. Poate chiar de o mie de ori mai mult dec\t tine.

Auzi, f`, pe cine faci tu arogant`?! Proasto, vaco, ]`ranco, graso, nesim]ito, s`raco, cinstito!...

Corina Cre]u [i Dana Pre]u sau diferen]a \ntre o po[et` Bvlgari de un miliard de dolari [i una Rv[ii de zece ruble

Dup` ce 14 ani s-a \nc`p`]\nat s` ne conduc`, Ion Iliescu ne dovede[te c` n-a avut cei 70 de ani de-acas`

Dan Matei Agathon [i Marko Bela negociind pentru s`rutul unor Iude-mereu

Dan Voiculescu explic\ndu-i lui Dorin Tudoran c` adev`ra]ii vinova]i s\nt doar fo[tii securi[ti care au dat cu pumnul, nu actualii capitali[ti care dau azi cu banul

18

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

MONDENII VECHI {I NOI

Romnia,

]ar` de p`cat
Mut la bar`

muzeul figuran]ilor de cear`

Cel mai bine v\ndut album de c`l`torie al lui Mutu:

Islanda, ve[m\nt romnesc!

Venim \n \nt\mpinarea amatorilor de 31% mod` [i 69% modeling cu o serie de imagini exotice din \ndep`rtata Island`. Unde, cum v` anun]am cu ceva timp \n urm`, C`t`lin Botezatu a reu[it teribila performan]` de a c\[tiga marele premiul la S`pt`m\na Modei din localitate, c` altfel nu pot s`-i zic. C`ci, dup` cum b`nui]i, \n Islanda ghe]arii s\nt mai banali dec\t McDonalds-urile, iar gheizerele incomparabil mai numeroase dec\t artezienele din Mall-uri. Ei bine, cu ocazia acestei izb\nzi f`r` precedent \n istoria Cercului Polar [i \mprejurimi, compatriotul nostru a primit calde felicit`ri de la numeroase personalit`]i locale din Reykjavik, Keflavik [i chiar Akureyri (popula]ie = 16.086 oameni, restul balene, foci, pinguini).

indexul evenimentelor mondene

Zilele trecute nu [tiu ce m-a apucat, cred c` exagerasem totu[i cu [protul `la de la conserv` am citit \n Libertatea un reportaj sugestiv intitulat Pofti]i pe iahtul Jeansul lui Mutu. Am poftit, de ce s` unei nop]i de var` mint, doar nu era s` r`m\n acolo, Noi aventuri cu Mutu: Briliantul pe veceu, cu fata de la pagina 5. \[i deschide fabric` de blugi \n Vai, grozav` c`l`torie! |n largul Romnia. {i a[a nu prea are ce Mediteranei, cu iahtul Ten lifes, face la Chelsea: poate investe[te care are 17 metri lungime, consu[i \ntr-o cooperativ` de tatuaje pe m` 220 litri de combustibil pe or` {tefan cel Mare, un atelier de (chiar mai mult dec\t Rolls-ul lui reparat iahturi, pe Lacul Tei, [i un Columbeanu!) [i poate n-o s` institut de masaj thailandez pe v` vin` s` crede]i e dotat cu anM`t`sari, de unde s` racoleze cor` Bruce, care c\nt`re[te 30 de personal calificat pentru fabrica kg! La bord, i-am recunoscut [i eu de chilo]i tanga din Space. pe Gigi Ne]oiu cu nevasta, Dan Popi, patronul de la Cat Music, pe Vitez` excesiv f\]ele de la Spicy, f\]a de Mircea de tupeist` Zar` de la MTV, pe jup\n Nicu Mutu continu`: pentru c` a circuGhear` [i (cu spatele, \ntr-o poz` lat cu vitez` excesiv` [i nu a oprit de pe prima pagin`), pe Mihaela, la soma]ia poli]i[tilor, lui Adi i s-a luat carnetul de conducere pe trei nevast`-sa. Mutu nic`ieri, \nceluni. S-o ]in` tot a[a: de-abia a[tept s`-l v`d cum se duce cu tramvaiul la stadion [i cum \[i ia po[ete-n cap de la pensionarele care nu vor s` ias` cu el la o raz` [i un Rudotel compensat.

|nainte de meciul cu Macedonia, Mutu, Lobon] [i Neaga s-au distrat toat` noaptea \ntr-un club de strip-tease din Craiova. Nea Puiu, stai calm: cic` au exersat schimbul de tricouri [i trasul de timp p\n` la ora \nchiderii.

Iahtung baby

pusem s` m` \ngrijorez pu]in, poate fusese debarcat pe [est \ntr-o insul` plin` de stripteuze, ca s` se antreneze pentru derbyul cu Andorra. Dar, de ce s` nu recunosc, ziarista de la Libertatea m-a asigurat c` pe fi]a asta de iaht din fibr` de sticl` fotbalistul a dat aproape o treime din salariul s`u pe un an, mai precis 1,2 milioane euro. Trec \n vitez` peste faptul c` iahtul lui Dan Fischer din Ciao e de dou` ori mai mare dec\t `sta al lui Mutu [i c` nici nu vreau s` [tiu c\t scoate un fotbalist titular \n Anglia, ca de exemplu Thiery Henry, pentru unul de trei ori mai baban. Problema nu ]ine de cantitate, ci de calitatea informa]iei: dac` Libertatea ar fi consultat ni[te exper]i \n materie, cum se \nt\mpl` mai mereu \n pag. 24 (aia cu poze mari), ar fi aflat c` speciali[tii americani (de la FBI, de exemplu) au descoperit deja al cui este iahtul Ten lifes al lui A. Mutu: e al lui N. Ghear`, end of story. Sigur, e treaba organelor abi-

litate s` vad` c\te treimi din geamantanele cu bani ale lui Ghear` \nseamn` 1,2 milioane de coco [i s` ne spun` ceea ce deja b`nuim cu to]ii, adic` de ce [i-a trecut jup\nul iahtul pe numele, mai sigur, al Briliantului: din exact acela[i motiv pentru care degeaba \l cau]i pe Ghear` la Registrul Comer]ului, c\nd el e plecat \n Baleare. Nu m-ar mira, a[adar, s` nu fie nici m`car manechinele de la Spicy trecute pe numele lui Ghear` (cum nu e, logic, nici cuibu[orul lui din Ibiza): p`i, dac` vine nevast`-sa s` i le confi[te din pat, s` fie omul acoperit, nu-i a[a, m`i, Mutule, tu ce zici? Hai Romnia! P.S. Un paparazzo de ultim` or` ne-a dezv`luit c`, \n week-end-ul trecut, domnul Nicu de la Bucure[ti a fost z`rit [i fotografiat de g\t cu un nene de la Hollywood: Al Pacino, poate a]i auzit de el. G\tul [i ceafa groas`, de fost fotbalist \n Giule[ti, precum [i talentul inconfundabil al actorului american se aflau, \mpreun`, la Vene]ia, un ora[ romantic, numai bun de cerut prietenia starurilor interna]ionale. n alt` ordine de idei, am mai aflat c` acela[i machidon versat a mai pus-o de-o afacere cu versatilul ciumec pe nume Mutu: au deschis tot \mpreun`, la Paris, un show-room de haine, s`-i zicem simplu: butic de fi]e. Ce fel de show de mod` cu manechine o s` fac` Ghear` aici nu putem dec\t b`nui, dar garant`m c` va fi ceva de firm`, mai mult f`r` haine dec\t cu.

Moda de \ntrebuin]are
Maria Marinescu, iubita lui Cristi Chivu, lanseaz` o nou` colec]ie de mod`. E special creat` pentru iubitele de fotbali[ti: se poart` fustele scurte, de firm`, tricourile foarte mulate, \n culorile clubului, [i taioarele elegante cu c\te zece buzunare aplicate, c\te unul pentru fiecare carte de credit.

Domnilor [i doamnelor, ia face]i lini[te, b`, c` te dau afar`! Domnu Nicu Ghear` [i-a auzit visul cu ochii: a reu[it s`-[i deschid`, chiar [i \n Paris, capitala Londrei, care mi-a zis mie Dan Pavel c` aici s-a n`scut democra]ia \n Grecia antic`, un magazin de ]oale. Corect, c` banu [i l-a f`cut din boarfe.

Armoney talks
Despre favorita noastr`, Catrinel Menghia, avem din nou o poz` care ne bucur` [i ni[te ve[ti care, dat` fiind rela]ia noastr` foarte superficial` cu hainele mici [i scumpe, ne \ntristeaz`. Ideea e c` domni[oara Menghia (iar c\nd spui Menghia, automat te g\nde[ti la supermodelul Catrinel [i la rotunjimile ei dumnezeie[ti pe care i le-a dat Cel de Sus special pentru tanga) a pus-o bine de tot: ea reprezint` imaginea Casei Armani pentru colec]iile de lenjerie intim`. Iar c\nd zici Armani, spui Giorgio Armani, ca s` nu existe confuzii. Referitor la acest aspect, am aflat c` Menghia i-a furat inima celebrului Armani (VIP nr. 35), lucru \n general \mbucur`tor, dar pu]in inexact. {i asta datorit`

Pe l\ng` polii f`r` so]

Jurnalul na]ional a descoperit c` str`nepotul lui Caragiale, Horia Pan`, \i scrie poezii de amor Oanei S\rbu. S-a dus dracului [i literatura! Urmeaz` s` afl`m c` str`nepotul lui Eminescu e \ndr`gostit de str`nepoata Veronic`i Micle [i-i scrie cecuri de dragoste \nainte s-o duc` la cump`r`turi, la Viena.

La o asemenea densitate demografic`, v` da]i seama, nici n-a fost a[a greu pentru Bote al nostru s` se \nt\lneasc`, la o b\rf` mic` [i o vodc` finlandez` de pus s\ngele-n mi[care, cu \ns`[i so]ia pre[edintelui islandez, pe numele lui lafur Ragnar Grmsson. Care, ve]i vedea, are o poveste foarte interesant`: se afl` la al treilea mandat, ultimele alegeri (astea din 2004) c\[tig\ndu-le pu]in cam deta[at, cu 85,6%, visul lui Ion Iliescu. n consecin]`, doamna Nina a lui Grmsson (destul de purie [i f\[nea]`) afi[eaz`, dup` cum pute]i observa, un optimism energic [i un hanorac tineresc, intelectual, la mare mod` \n liberalismul islandez. C\t despre cea de-a doua imagine, s\ntem convin[i c` a]i observat [i voi un t`t`ic la bustul gol, cu p`rul alb, l\ng` domnul cu ceas subacvatic, pe care surorile Vlasov l-ar recunoa[te dintr-o ochire, dup` aluni]a de pe piept. Ei bine, unchie[ul cu pricina se nume[te Kenny Rogers, obi[nuia s` fie un mare star al muzicii country din America [i \mprejurimi. {i dracu [tie ce c`uta el la Reykjavik, la sc`ld`toarea termal` cu creatorii de mod`, c`-l [tiam om serios, care ie[ea pe stadioane cu ]\]oasa aia de Dolly Parton.

Reykjavikola Crevedia

Carul de reportaj cu pro[ti

Mihai Mito[eru e curtat de OTV. Absolut firesc. Diaconescu are nevoie de un papagal care s` comenteze v\n`torile de ciori \n direct.

Dark offside of the moon

Nicu Ghear` [i Adrian Mutu s-au asociat pentru a-[i deschide un magazin la Paris: primul \n cunoscuta-i calitate de furnizor, iar cel`lalt \n calitate de cump`r`tor

faptului c` inima celebrului Giorgio bate oarecum nefiresc pentru un domn care nu seam`n` deloc cu Catrinel, de[i e foarte posibil s` poarte [i el sutiene Armani, din c\nd \n c\nd. Dup` moda Versace, sezonul prim`var`-var`-toamn`iarn`. Crudul adev`r e c`, dup` desp`r]irea automat` de R`zvan Fodor (Kripton) [i aventura cu Mutu (Adi), Catrinel a noastr` s-a

cuplat, mult mai normal, cu unul dintre directorii lui Armani, un italian bine \nfipt \n marketingul problemei. {i singurul lucru necuviincios pe care l-a f`cut amicul Giorgio, Giorgic`, a fost s` le pun` la dispozi]ie porumbeilor vila lui de la Saint Tropez, \n scopul de a g`zdui ni[te clipe [i lenjerii de pat de neuitat. Veninul [i c\nepa

Localul b`lan S` vezi Murighiolul [i s` Morena!

Uita]i tot ce a]i m\ncat p\n` acum. Bate]i-v` copiii. Urmeaz` un meniu important pentru ]ar` [i intestin. Meniul merveillesc care urmeaz` a fost preparat de nea Gic`, cu apari]ii [i la New York, \n prezent chef-rezident \n Morena, cea mai elegant` pensiune din Dobrogea la Murighiol, l\ng` lac, cum intri \n Delt`, pe st\nga. Domnul fie binecuv\ntat, c\nd am picat eu la Murighiol era noaptea de {al`uween! Ce a urmat a fost un dezm`] aristocratic \n ciuda tuturor muncitorilor, minerilor, agricultorilor, siderurgi[tilor, o]elarilor, fierarbetoni[tilor din ]ar` [i din lume, un afront adus clasei muncitoare cu 4 furculi]e de argint. La antreul anti-l`c`tu[i-mecanici s-a servit: fars` de pe[te din afum`turi de rechin [i anghil` afumat`, salat` de crudit`]i din fil de scrumbie s`rat`, ornat` cu icre negre. Perfect. Totul a[ezat pe canapele din crutoane de p\ine, inspectate riguros de felii de ou`. La meniul principal, am umilit 50 de ani de clas` muncitoare conduc`toare \n Romnia cu urm`torul aranjament boieresc, care pica u[or \n erotic pentru stomac: combofish exotic. Adic`, pentru colhoznici: o saramur` u[or picant` din [al`u, somn [i crap, pictat` renascentist \n farfurie cu echer, compas [i ardei iute, \mb`tat` la buc`t`rie \n sos calypso, varianta cald` (!) din: unt, ro[ii, capere, l`m\ie, vin, piper [i sare. Paradisul pe [apte niveluri de pe[te era bine uns pe g\tlej de Purgatoriul dulce-s`rat numit m`m`liga. (Salivez! Trebuie s` \nchei!) Dezm`]ul artistico-erotico-gastronomic s-a \ncheiat criminal \n actul final al

Operei-\n-trei-pe[ti de la Morena cu Scena {al`ului: piure de cartofi cu bulete de [al`u \n sos Morney (unt, lapte, g`lbenu[ de ou`, l`m\ie, vin [i parmezan). Genial, pur [i simplu. Nu v` mai zic: a urmat \nghe]ata. Un singur defect: nu mi s-a servit \nghe]at` de pe[te, a[a cum m` a[teptam. Aferim, Morena, tr`iasc` Dobrogea, hai FC Pe[tele Tulcea! Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

19

dosarele hardcore
Urm\nd exemplul [i fentele bunului s`u prieten Adi Mutu,

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune
Hai, b` Chivule, ce dac` am fost cu Mutu toat` noaptea la stripteuze? Ne-am f`cut treaba cu ele, ne-am f`cut fiecare treaba [i p` teren: el, ca atacant, a dat gol, iar eu, ca portar, am luat.

Bogdan Lobon] [i-a trimis logodnica \ntre [uturi

Dup` meciul cu Macedonia, nici nu [tiu ce s` mai cred. Ce le face, domle, Nea Puiu la antrenamente? Aduce vacile la p`scut pe gazon [i apoi \i alearg` pe tricolori cu crampoanele prin balig` p\n` le iese [i lor o lovitur` liber` ca lumea? Sau se roag` la Sf\ntul Ilie s` plou` cu c`c`reze \n ziua meciului, ca s` alunece-n ele adversarii la teckling [i s`-l faulteze, providen]ial, pe Mutu, la dou`j de metri de poart`? Dar poate c` insist prea mult cu aceste considera]ii de rahat, c\nd explica]ia norocului nostru poate sta, anatomic vorbind, \n alte p`r]i moi ale corpului, ca de exemplu s\nii. Se pare, deci, c` stripteuzele alea din Craiova i-au purtat noroc Briliantului. Poate se g\nde[te nea Mircea (Sandu) s` deschid` un club de-`sta [i-n cantonamentul de la S`ftica, l\ng` biroul doamnei de la contabilitate, ca s` fie [i b`ie]ii preg`ti]i psihologic. {tiu c` i-ar pl`cea [i lui Lobon], mare amator de giugiuleal` cu performerele \n domeniu. Lucru constatat inclusiv de Adrian Neaga [i Loredana Constantin, logodnica lui Bodgan, care, ca orice iubit` de fotbalist, s-a \ntrebat [i ea: Da eu ce n-am [i alea are?. Bar`? P`i, monteaz`, nene, una \n buc`t`rie [i s` vezi pe urm` show cu figuri [i ciorbe afrodisiace. Dar chestia nasoal` (pe l\ng`, dup` cum constata [i maestrul Ioani]oaia, pierderea locului de titular la Ajax) e c` l`ncierului Lobon] \i cam place s`-[i \mpl\nte arma din dotare [i prin alte p`r]i pufoase de olandeze. Dup` pilda bunului s`u prieten Mutu, un vajnic client al sofisticatelor case de masaj thailandez prin alunecare din Europa (aspect care n-a l`sat-o chiar rece pe Alexandra, dar nu insist, fiindu-mi team` c` deschid o ran` \nc` s\nger\nd`). Dup` un prim cartona[ galben, datorat unui mic, dar ferm contact fizic (f`r` fant` de lumin`) cu o suporter` \nfocat` a echipei Ajax, Loredana (foto) i-a ar`tat lui Bogdan cum face ea ur\t la a doua infrac]iune \n budoarul advers. Moment \n care Lobon], fire plin` de reflexe uimitoare, ca orice mare portar, [i-a dorit mai mult libertatea [i a trimis-o pa-

Concedieri \n mas`: 70 de scaune

Realitatea e c` nici oamenii nu mai s\nt [i pleac`. Mai nasol (pentru ei [i mamele lor) e c` pleac` da]i afar`, \ntr-un ritm care l-ar fi epuizat p\n` [i pe iepurul zglobiu al Adrianei Bahmu]eanu, S. Prigoan`. Pe lista neagr` a lui Sergiu Toader se afl` 70 de oameni (din 70 \n total?), care vor p`r`si Realitatea TV \n c\teva tran[e (ca s` nu se creeze panic`). Primii 10 \[i vor lua zborul spre alte z`ri incerte, incluz\nd c\teva personaje cu oarece expunere pe sticl`: Mara B`nic`, Georgiana St`ncescu, C`t`lina Mih`escu [i Carmen Brum` (care [i-a f`cut deja cuib la N 24). Al doilea val de concedieri st` s` m`ture aproape totul \n calea lui \n aceast` s`pt`m\n`, iar taifunul decisiv dup` 15 septembrie. C\nd Realitatea TV se va muta la Casa Presei, \ntr-un sediu nou, dotat cu scule [i oameni noi la butoane. Apropo: vechea noastr` cuno[tin]` R`zvan Spiridon (B1 TV, ex-PRO TV) a fost z`rit ie[ind pe marginea lui Sergiu, la \nc`lzire, ceea ce \nseamn` c`, la ora t\rzie c\nd vom ie[i noi pe pia]`, e posibil s`-l vedem \n locul domni[oarei Brum`, prezent\nd [tirile sportive cu Becali [i alte sporturi extreme.

Din canal la matinal: mai sus nu se poate

Bogdan Lobon] [i Cristi Chivu g\ndindu-se c`, dac` mai rateaz` \nc` o calificare, au toate [ansele s` devin` generali sau deputat de Ilfov
chet acas`, la Bucure[ti, pe logodnica-i recalcitrant`. Huuu`, huuu`, de-mi-si-a, de-mi-si-a! Pachetul con]inea, de ce s` nu recunoa[tem, [i una bucat` copil, pe nume Andrei, \n v\rst` de un an [i jum`tate, dac` nu exagerez, despre care Lobon] afirmase c` vrea s`-l fac` atacant pur-s\nge. Trist, foarte trist. S`pt`m\nile trecute, odat` cu \ntoarcerea portarului \n s\nul na]ionalei, ruptura a devenit evident` ca un crampon criminal la tendoane. Love story-ul se termin` aici, cu un norocos 2-1 \n fa]a Macedoniei. {i, \n orice caz, nu-i recomand Loredanei faza aia cu c`c`rezele ca s`-l aduc` \napoi, prin cine [tie ce minune dumnezeiasc`, pe Lobon]. Nu merit`, parc` Stelea era mai bun. Uf, l-a stricat Mutu [i p-`sta, bine c` nu mai e titular la Chelsea, c` se alegea praful de herghelia lui Abramovici: divor]au to]i [i-[i p`pau toate milioanele cu cine [tie ce gloabe de para[ute, prin divizia B. Alba-Neaga
n copil`rie, Ovidiu Uscat visa s` ajung` un mare baschetbalist. Din co[ a ajuns \ntr-un canal cam umed de [tiri, dup` cum a]i v`zut, a[a c` s-a ales praful de ni[te deziderate cu adev`rat \nalte. Despre Constantin Trofin nici nu [tiu ce s` zic, dar am aflat c`, la via]a lui, a lucrat la RAMIRA Baia Mare [i NAPOMAR Cluj, de unde rezult` c` omul a plecat, totu[i, de la ni[te idealuri s`n`toase, inginere[ti. mbucur`tor e c` oamenii nu se las` cu una, cu dou` [i bine fac c` merg mai departe, pe canalul lor predestinat: Antena 1. Grila de toamn` \i reg`se[te tot \mpreun`, la c\rma unui nou matinal, mai curat, mai Uscat. S` nu ne facem vise: vedem cu ochii no[tri, apoi mai vorbim la trampe. n alt` ordine de idei, se pare c`, \n sf\r[it, fiul r`t`citor Horia Brenciu s-a \ntors acas`, pentru, firesc, o emisiune de divertisment la Anten`. S` nu ne facem iluzii: emisiunea va fi mai mult de c\ntat dec\t de distrat. Ce s-o mai lungim, \l [tim cu to]ii pe Brenciu: dac`-i dai o not`, \]i ia gama toat` [i nu ]i-o mai d` \napoi p\n` nu sco]i emisiunea din priz` [i-l trimi]i s` c\nte la alt` televiziune.

Prima dragoste comunist` nu se uit` niciodat`

Aud c` un mare prezentator TV al Epocii de Aur s-a \ntors \n institu]ia de stat care l-a lansat \n lupta de clas` cu produc]iile record la hectar. {i mai aud c` acest tovar`[ de n`dejde al ecranului ro[u, cu mul]i purici negri \n afara celor dou` ore de program, Cornelius Ro[iianu pe numele s`u din carnetul de partid, are mari [anse de a ocupa un post de conducere la TVR 2, lucru care, ca simplu telespectator, mi se pare o obr`znicie de tip socialist. Adic` uria[`. n plus, nu [tiu la ce emisiuni s` m` mai a[tept de la postul `sta. Dac` o s` vrea Cornelius `sta s` prezinte el Telejurnalul, ha? De unde mai face rost Nicolau de combinele alea seme]e, de macaralele care r\deau \n soare, argintii? {i parc`-l v`d pe Ro[iianu c-o s` bage tot imagini de-alea, de arhiv`, ca s` cread` telespectatorii c-a \nviat Ceau[escu [i s` ias` din nou lumea-n strad`, ca s` defileze de 23 August.

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!

Povestea Festivalului de la Mamaia sau De ce n-are f\sul coad`
Doamnelor [i domnilor, premiul 1 la Festivalul de muzic` u[oar` [i proast` Mamaia 2004 a fost ob]inut de Direc]ia 5. Pentru c` adev`ratele Direc]ii ale Securit`]ii n-au avut timp s`-[i fac` forma]ie, fiind ocupate cu afaceri, televiziune [i alian]e cu PSD-ul.
Pentru aceia dintre dumneavoastr` care au deschis mai t\rziu televizoarele, s` [ti]i c` Festivalul de la Mamaia s-a ]inut [i anul `sta, nu e banc. La \nceput, [i eu credeam c` directorul `sta de la Constan]a, Zgabercea parc`, face mi[to de Burci [i c`, de fapt, n-o s` fac` altceva dec\t s` ia banii pe bilete, s` fug` cu ei \n Bulgaria [i s`-i trimit` pe oameni moca la Stufstock, unde, oricum, era muzic`. Dar ce [pag` era aia, p`catele mele, c` nu-i ajungea nici de dou` salate de castrave]i cu tochitur` de calamar, la Nisipurile de Aur. Pe scurt, nu s-au v\ndut dec\t vreo 200 de bilete pe sear`, restul locurilor goale av\nd o explica]ie mult mai simpl`, din punct de vedere organizatoric: invita]ii cu loc, neonorate de c`tre membrii Consiliului Jude]ean Constan]a. Al c`rui pre[edinte, Nicu[or Constantinescu, a reu[it la un moment dat performan]a de a ocupa, singur, un r\nd \ntreg, asta p\n` c\nd a sosit nevast`-sa [i s-au f`cut doi. n rest, v` spun de pe-acum, ca s` n-avem discu]ii: palmaresul acestei edi]ii m` pune \ntr-o mare dificultate, a[a c-o s` m` fac c` mi-am uitat caietul acas`. N-am \nv`]at nimic, nu [tiu cine a c\ntat (totu[i, Angela Similea [i C`t`lin Cri[an parc` n-au fost anul `sta) [i cine ce a c\[tigat, \n afar` de Pre[edintele juriului de la Mamaia, M`d`lin Voicu, aici \ntr-o deghizare mult Skoda pe care au \nh`]at-o Marian Ionescu [i Direc]ia 5. Despre care m` mai apropiat` de adev`r intereseaz` faptul c` acela[i ursule] Ursus al Annei Lesko a fost [i concurent, [i membru \n juriu, [i bun partener de be]ii [i afaceri cu baronul festivalului, Cristian Zgabercea, director al Direc]iei de cultur` din C.J. Constan]a. {i m` mai intereseaz` un aspect, mama lor de corup]i: c` Gabriela B`dil` (un fel de 3 x femeie cu spate la TV Neptun), co-prezentatoarea lui Temi[an, este so]ia lui Eduard B`dil`, directorul adjunct al aceleia[i Direc]ii culturale. Pe scurt: ca s`-[i ia [i nevasta omului un l`n]ic nou [i zece [edin]e la \mpachet`ri cu parafango din sudoarea poporului, prezentatorii au primit 2.000 de euroi de c`ciul` cam 160 de milioane din bugetul de 6 miliarde al festivalului, asigurat de Consiliul Jude]ean, din fonduri publice. S` m` mai mir c` Mamaia 2004 a f`cut, la Prima TV, un rating de 2, hai 3%? Nu m` mir, nenicu]ule. Astea s\nt rudele lui Zgabercea [i B`dil` care s-au uitat la televizor, de unde mai multe, mam`, dac` at\ta a dat Dumnezeu? M` rog, dac` se b`ga [i Maz`re (care a stat pe marginea lacului, ocupat fiind cu Campionatul na]ional de windsurfing, unde fii-su a c\[tigat premiul pentru cel mai t\n`r participant), alta era situa]ia: numai partenerii lui de afaceri din Constan]a b`teau spre 99,5% rating din to]i telespectatorii cu bani ai jude]ului. Papagala laurea]ilor

Epocaca de Aur

Scurte considerente despre pat, cuplu [i negarea nega]iei

Ce s-o mai frec`m: Mihai Georgescu, Mi[u, de la Bere Gratis, a recunoscut \ntr-un interviu din Ciao rela]ia sa cu Liana Stanciu. Liana, cea care [i-a b`l`ng`nit capul de multe ori \n vehemente proteste fa]` de cei care \i puneau \n ginga[a c\rc` o asemenea \nv\rteal` amoroas`, nu vrea s` dea de bun`voie dovezi c` n-ar fi spus adev`rul p\n` acum. {i de[i Mihai o nume[te cu apelativul tandru [i angajat partenera mea de via]`, Liana Stanciu continu` s` dea declara]ii r`sucite pe dup` vi[in. Iat` ce ne-a m`rturisit ea, pentru a tran[a cosmetic problema: S\nt genul de persoan` care consider` c` nu e important pentru nimeni dec\t pentru ea cu cine se duce seara \n pat. |n rest, toate celelalte gesturi pot fi sau nu publice. E adev`rat c` am negat aceast` rela]ie \n mai multe r\nduri. Acum ni[te vreme, lucrurile st`teau altfel. Eram \n nesiguran]`. Nu c` acum a[ fi \n prea mare siguran]` Dar e un dat c` s\nt o femeie care are o rela]ie cu un b`rbat. S\nt o femeie c`reia nu-i place s` fie singur`. Dar n-o s` m` a[ez niciodat` cu cineva pe coperta unei gazete [i s` spun c` s\ntem \mpreun`. |n primul r\nd, pentru c` mi-e groaz` de fenomenele care se \nt\mpl` atunci c\nd cuplul nu mai func]ioneaz`. De exemplu, ce se \nt\mpl` cu R`zvan [i Catrinel sau cu Luana [i Cabral. Nu vreau nici mila, nici bucuria altora. {i, ca s` evit efectul, evit [i cauza. OK, am \n]eles. Mi[ule, deci cum r`m\ne cu efectul? {i-a croit el anevoiosul drum c`tre cauz`? Da? Bun, ne-am lini[tit, credeam c` ce-ascunde]i voi acolo e un fenomen platonic.

Pat cu diavolul

20

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Hackerii [i-au tras expozi]ie virusart`

Ce fac americanii c\nd nu mai au ce face? P`i, uite, de exemplu, organizeaz` expozi]ie de viru[i. |ncep\nd cu s\mb`ta asta, dac` ave]i drum prin Rhode Island, nu ezita]i s` intra]i [i pe la I love you rev.eng, a[a cum se nume[te exhibit-ul de art` digital` unde hackerii \[i expun viru[ii, mai mult sau mai pu]in inofensiv, drept sub nasul lui Symantec, unul dintre organizatori. A, sta]i pu]in s` ne \n]elegem, vorbim despre hackerii buni, a[a cum s\nt considera]i adep]ii curentului Open Source, care sus]in c` informa]ia trebuie s` circule

liber pe Internet pentru ca toat` lumea s` se bucure de ea. S` nu crede]i c` event-ul respectiv va fi vreun cocktail la care creatorii viru[ilor Bugbear, Beagle sau Netsky s` vin` s` sparg` pi[coturi, s` crack-uiasc` un ardei copt prin ulei sau s` inoculeze ni[te icr` pe p\ine. Vizitatorii vor putea s` participe la infect`ri controlate, astfel \nc\t s` poate fi observat` reac]ia computerului la virusul respectiv, s` joace jocuri care simuleaz` 3D efectele unui virus sau s` admire piesa de rezisten]`: exponatul |ndr`gosti]ii, care arat` comportamentul a dou` PC-uri virusate care se infecteaz` reciproc. Dup` 7 octombrie, expozi]ia se va muta la Copenhaga, unde va sta p\n` \n decembrie, iar dac` tot este prin Europa, n-ar strica s` dea b`ie]ii o tur` cu calculatoarele alea virusate [i prin Romnia, c` abia a[teapt` bacilii, streptococii [i gonococii de la noi s`-[i expun` crea]iile [i pe altundeva dec\t pe clan]ele de la u[a blocului sau pe barele a[a cum \i spune [i numele: Ghidul sinudin tramvai. ciga[ului profesionist, varianta complet`, updatat` [i \mbun`t`]it`. Ave]i... m` rog, s\nt trecute aici toate metodele, clasificate pe c`pr`rii de la Inhal`ri, inger`ri, inject`ri [i p\n` la Asfixieri, sufoc`ri, Aten]ie, acest site nu este recomandat Arme, Arunc`ri de la etaj, de pe pod, \n celor care se afl` \n urm`toarele situa]ii: i-a fa]a trenului etc. De asemenea, exist` un p`r`sit prietena, au fost da]i afar` de la ser- tabel cu dozele mortale ale medicamentelor viciu, le-a murit pisica, n-au c\[tigat la 6/49, celor mai obi[nuite de la simpla aspirin` locuiesc la etajele superioare, lucreaz` pe (acid acetilsalicilic) [i p\n` la Valium (dimacarale etc. Poate o s` r\de]i, dar s` [ti]i azepam) [i Veronal (barbital). Hai s`n`tate! c` site-ul www.satanservice.org/coe/ suHacker, poli]ist texan icide/guide nu e nici o glum`. Este exact danielgoace@catavencu.ro

s Am o coleg`, o brunet` simpatic` [i crea]` care m-a cucerit iremediabil ocupndu-mi zi de zi locul de parcare de la munc` [i mi-a distrus inima la fel de iremediabil iubind pe altcineva. Iat` de ce trebuie s` fug de lume, iat` de ce trebuie s` m` reculeg [i s` m` reconstruiesc, iat` de ce trebuie s` m` ascund, iat` de ce trebuie s` m` duc la m`n`stire. Deja am c`utat a[ez`minte monahale \n care s` m` mut, trebuie doar s` m` hot`r`sc dac` m` duc la m`n`stirea benedectin` Cristos \n de[ert (www.ChristDesert.org) sau la m`n`stirea budist` Kopan \n Nepal (www.kopan-monastery.com). s Habar nu am ce voi face peste 10 ani. Habar nu am ce o s` fac la anul. La naiba, nu [tiu nici m`car ce o s` fac s`pt`mna viitoare sau peste 3 zile. Exist` \ns` oameni care-[i pun totu[i probleme de genul `sta, o specie altruist` de indivizi care sunt preocupa]i nu numai de viitorul lor, ci de viitorul lumii [i al vie]ii. Cu asta se ocup`, fac predic]ii despre viitor. Predic]ii de genul \n 2070 cel pu]in 6 ]`ri vor avea s`pt`mna de lucru de 4 zile sau \n 2030 liniile aeriene de pasageri vor fi deservite de avioane f`r` pilot. Am zis altrui[ti? Nu, nu sunt altrui[ti, ei fac bani din predic]ii, pentru c` pun pariuri pe ele [i listeaz` cotele la www.longbets.com. s {tiu c` omul este o fiin]` omnivor` [i c` \n alimenta]ia s`n`toas` trebuie s` intre [i vegetale, nu numai carne. Dar exist` unele chestii pe care oamenii nu le pot \nghi]i, cum ar fi bamele (de exemplu, mie nu-mi plac), dovleceii (de exemplu, tot mie nu-mi plac), spanacul, [tevia [i loboda (a]i ghicit, nu-mi plac) sau maz`rea. Mie \mi place maz`rea, dar pu[tiul din filmule]ul urm`tor are o problem` grav` cu aceast` aparent inocent` legum` verde: www.rsad.edu/portfolio/animations/EatYourPeas.html (QuickTime, 11 MB). s Apirak Kosayothin, candidat din partea Partidului Democrat, este genul tradi]ional de candidat: tn`r om de afaceri educat [i competent, \n timp ce Chalerm Yubamrung este o vulpe b`trn`, vorace [i nemiloas` pe scena politic`. Mana Mahasuveerachai este un fost ministru integru [i destul de apreciat de popor, dar cu ceva probleme de imagine. Afla]i totul despre candida]ii la postul de guvernator al Bangkok-ului la http://2bangkok.com/

Cum s` ne sinucidem corect

news04gov.shtml.
Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

21

single player \mpotriva tuturor:

Kart-ul cu boi
|n primul r\nd, vreau s` v` zic c` principalul motiv pentru care n-a]i auzit de o mul]ime de jocuri e c` s\nt extrem de proaste. Pot s` v` povestesc de Michael Schumacher World Kart Tour 2004 [i o s` \mi spune]i c` n-a]i auzit de el, iar eu tocmai v-am r`spuns de ce. {i cum are un titlu at\t de lung, din lips` de spa]iu o s` \ncep descrierea lui pe baza fiec`rui cuv\nt din titlu. Michael Schumacher. Un tip pe care nu \l simpatizez la fel de mult ca pe Raikonnen. Ei bine, singurul lucru pe care M.S. [i acest joc \l au \n comun este titlul. V-a]i fi a[teptat la mai mult. Da, \ntr-adev`r, \n fiecare concurs de karting la care lua]i parte, printre concuren]i se afl` [i M.S., \ns` singura deosebire dintre acesta [i ceilal]i este c` \n calific`ri el iese mereu \n pole position. |n rest, \l mai vede]i \n timpul cursei pentru c` poart` mare, deasupra capului, numele. Nu e nici mai bun, nici mai prost dec\t ceilal]i. Are [ansa s` plece primul [i de cele mai multe ori o valorific`. L-am dep`[it pe M.S. [i pot s` zic c` nu e cine [tie ce conduc`tor auto. |n plus, realizatorii au pus [i mai

mult accentul pe vedeta F1 arunc\nd o poz` mare cu el, de o rezolu]ie original` \ndoielnic` atunci c\nd jocul se \ncarc`. World Tour este mult spus. Ave]i maximum 7 loca]ii \n care concura]i. Decorurile nu difer` foarte mult, iar cele de interior s\nt chiar banale. |n timpul cursei nu vede]i mai nimic. Kart. M` g\ndeam c` mai corect ar fi fost Karting, dar poate m` \n[el. Ma[inu]ele se \ncadreaz` \n cele c\teva niveluri de dificultate. Indiferent de nivel, controlul ma[inii este execrabil. Ai realmente senza]ia c` ma[ina st` pe loc, iar decorul ]i se mi[c` prin fa]`. Asta pentru c` ele nu [tiu s` fac` semiprofile atunci c\nd vireaz`, ci vede]i \ntotdeauna spatele ma[inii. Un control extrem de rigid, o accelera]ie penibil` [i un realism sub nivelul consolelor ruginite de la bowling-

ul din Mamaia. C\t despre personalizarea ma[inilor [i a concuren]ilor, \ntr-adev`r, pute]i s` le tr\nti]i o casc` mai albastr` pe cap, un costum mai ro[u sau ni[te ro]i mai bune, dar ca o platform` de Trabant or s` se mi[te. 2004. Ar fi putut fi la fel de bine [i 2000. Singurul lucru care m-a \mpiedicat s` dezinstalez prostia asta de pe calculatorul meu a fost realizarea acestei cronici. Acum mi-am luat o piatr` de pe inim`. |n concluzie, M.S.W.T.K. 2004 (sau, cum i-am zis eu: S.M.K. |n. El. D. Joc 2004) e un joc care ar merge pe toate calculatoarele de birou, doar c` e bun numai pentru fanele lui {umi, care s-ar zg\i la poz`, [i pentru fanii kartingului, \ns` doar `ia care cred c` Need for Speed e un film cu Sandra Bullock. Need for Sleep

hard de ner`bdare Nu iese film f`r` joc

s Nici nu s-a lansat bine BloodRayne 2 The Game, c` ni[te nem]i, \n frunte cu produc`torul Uwe Boll, au [i anun]at \nceperea preg`tirilor pentru BloodRayne The Movie. |n acest scop, Herr Uwe a trimis-o la \naintare pe actri]a Kristanna Loken (fost` Terminator 3), s` se obi[nuiasc` [i d\nsa cu \mprejurimile castelului Bran pe post de viitoare vampiroaic`, precum [i cu c\teva expresii tradi]ionale din Romnia: Da]i-mi [i mie un ban de p\ine!, N-ai o ciung`, leidi? sau Maam`, blondo, ce bulane mi[to ai p` tine!. |n film mai joac` [i unul din actorii prefera]i ai lui Tarantino, Michael Madsen (Kill Bill, Reservoir Dogs). Detalii suplimentare la www.bloodrayne-themovie.com, iar despre bulanele Kristannei la www.kristanna.com.

s Lua]i acum [i invers, ca s` nu ame]i]i, adic` de data asta un joc f`cut dup` un film: Scarface. Produc`torul Radical Games l-a anun]at pentru toamna lui 2005 [i a spus c` va fi un third person shooter \n care fa]a lui Al Pacino o s` se sparg` \n figuri geometrice pe monitoarele voastre \n persoana lui Tony Montana, t\n`r gangster cu poten]ial \n Miami-ul anilor 80. Dac` ne \ntreba]i pe noi, juc`torii autoriza]i din redac]ie, o s` v` spunem c` Scarface `sta o s` aduc` probabil a Mafia combinat cu ceva Grand Theft Auto. Ceea ce nu e neap`rat ceva r`u, dac` n-o s` ne mai pun` nimeni vreo curs` idioat` de ma[ini care s` ne scoat` peri albi. s Am avut film dup` joc, joc dup` film, hai [i am\ndou` deodat`, ca s` fie tot tac\mul. Se anun]` gemeni, se vor numi Alexander The Great [i s\nt programa]i am\ndoi pentru noiembrie 2004. Au p`rin]i diferi]i: filmul este al lui Oliver Stone [i va fi dat la gr`dini]` de unchiul Warner, iar paternitatea lui Alex-jocul este atribuit` lui Ubisoft, care a jurat c` vrea s`-l fac` real time strategy pe muzic` de Vangelis.

Game Ovar

22

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`

Despre obiceiuri romne[ti, \n limba englez`

De[i nu s\nt Yasser ArAPAPS [i nici nu am fost \n concediu, deci pot spune c` este mult mai bine s` munce[ti dec\t s` munce[ti, am zis s`-l ajut totu[i pe colegul meu cu o mic` istorie despre Genic` Boeric`, amicul s`u, al lui Priboi, al lui Melinescu (ex-Oficiul pentru Prevenirea [i Combaterea Sp`l`rii Banilor) [i al tuturor finan]i[q C\nd m-am \ntors din concediu, primul lucru pe care l-au f`cut a fost s` m` culc. Apoi m-am trezit [i am constatat c` se f`cuse m\ine. Am venit tilor care se chinuie s`-i descoas` acestuia return`rile ficfuga la redac]ie [i secretara mi-a dat dou` plicuri. Primul plic con]inea o tive de TVA. Dup` cum a]i aflat scrisoare \n limba englez` de la un domn pe nume Jiduc Sidor, p\n` [i a]i v`zut deja, celebrul Gedeun`zi un prosper om de afaceri din Arad, cu o companie \n domeniul agricol. Dl Sidor i-a povestit lui Yasser c\teva lucruri nepl`cute despre cla- nic` [i-a cump`rat fostul muzeu al Facult`]ii de Medicin` nurile politice din Romnia care nu au nici un fel de scrupule \n a-[i din Craiova, probabil \n ideea atinge scopurile, \n special cele de \mbog`]ire rapid` [i, desigur, facil`. Aceste clanuri au pus ochii [i pe afacerea dlui Jiduc Sidor [i, v`z\nd c` e o c` la un moment dat ar putea afacere bun`, au venit s`-i cear` bani. Dumnealui a refuzat [i, taman c\nd rupe bilete prietenilor sau du[trebuia s` \ncheie o afacere cu ni[te investitori americani, omul s-a trezit manilor care-i calc` pragul. Nu se [tie dac` a ridicat [i cortul cu un dosar penal, cu trei capete de acuzare, trimis \n judecat` [i conde rigoare \n curte, dar se [tie damnat rapid la c\]iva ani de \nchisoare, without according me my ele\n schimb c` a fost obligat s` mentary rights of self-defence. |n finalul scrisorii, dl Sidor zice c` tot ce conserve stilul arhitectonic, ina declarat \n aceast` scrisoare poate proba cu documente, documente pe
care Yasser le [i a[teapt`, exact la aceea[i adres`.

q |nainte de orice, a[ vrea s` v` spun c`, timp de dou` s`pt`m\ni, adev`ratul Yasser, adic` cel care este acum la pupitru, a fost \n concediu. Locul i-a fost ]inut, b\ne\n]eles, de Yasser ArAPAPS, omologul cu acela[i nume. Yasser-ul care s\nt a fost acas`, la p`rin]i, unde a dormit, a m\ncat [i a b`ut gratis, apoi a fost la mare, unde a dormit, a m\ncat [i a b`ut pe bani. Cu prilejul concediului am \n]eles un lucru extraordinar: e mult mai bine s` nu munce[ti dec\t s` munce[ti. Acum muncesc, e-adev`rat, dar \n concediu am mai \n]eles un lucru, la fel de extraordinar: e mult mai bine s` munce[ti dec\t s` nu munce[ti.

Genic` Boeric`, racolat de Brigada Imobiliar`

clusiv \n ceea ce prive[te mobila [i decora]iunile interioare lucru care presupunea o cheltuial` de vreo 200.000 de euro, nicidecum c\teva m`turi ghidate sub covor. Dac` la un moment dat Genic` a \ncercat s` fenteze arhitec]ii din \ncheieturi, ca la alba-neagra, p\n` la urm` s-a potolit [i, prad` unor noi [i inexplicabile exigen]e, a ajuns s` fac` exact pe dos. V\rful de form` a fost momentul c\nd i-a sosit \n poart` un camion cu decora]iuni cam de 100.000 de euro, iar ochiul s`u de expert l-a f`cut s` refuze transportul dup` o simpl` analiz` vizual`, executat` rapid, \n strad`. |n rest, a reu[it s` schimbe marmura de dou` ori \n c\teva zile, a[a cum schimb` unii apa la caii din sufrajerie. Frontonul atmosferic

Dup` ce a cump`rat Muzeul Facult`]ii de Medicin`, ca s` locuiasc` acolo, Genic` s-a l`murit: avea dreptate lumea. Chiar c`-i bun` o facultate la casa omului!

TVA-ul a intrat \n folclor

q Al doilea plic care m` a[tepta s` m` \ntorc din concediu era \n limba romn` de ast`-dat`, \ntr-o romneasc` aproape rromanesc`, de vreme ce subiectul scrisorii din plic era nimeni altul dec\t prietenul nostru Genic` Boeric`. Gentleman din fire, Boeric` se g\ndi la un moment dat c` amanta sa, folclorista Niculina Stoican, merit` mai mult dec\t cele c\teva mii de dolari pe care le l`sa el pe mas`, la plecare. A[a c` Boeric` f`r` fric` de p\rn`ic` achizi]ion` cu un miliard de lei un imobil scos la v\nzare, prin licita]ie, de BIR T\rgu Jiu. Nici nu apuc` Boeric` s` termine de num`rat, \n g\nd, p\n` la un miliard, c` [i \ncepu caruselul v\nz`rii, rev\nz`rii [i recump`r`rii casei de c`tre partenerii arabi, \ntre care se insinu` [i so]ul divei Niculina. |ntr-un final provizoriu, totu[i \ns`[i diva ajunse s` cumpere casa cu 13 miliarde, \n cele din urm` casa fiind rev\ndut` cu 25 de miliarde. Din aceste opera]iuni, Niculina bat-o vina se alese cu 2 miliarde de lei, rambursare de TVA. Vede]i cum se fac banii?! Nu muncind, ci cump`r\nd [i v\nz\nd.

C\t pierde statul pe sistemul Las`-m` s` te leasing

Departamentul Contabilitate [i ma[ini de pe l\ng` c`ru]a Academiei Ca]avencu intervine \n aceast` pagin` pentru a spune c`, dup` actuala legisla]ie a cump`r`turilor \n leasing, taxa vamal` pentru ma[ini se pl`te[te doar pe valoarea rezidual`. De exemplu, pentru o ma[in` de 10.000 de euro luat` \n leasing [i importat` din Japonia, SUA sau Coreea (]`ri cu care nu avem acorduri de comer] liber), taxa vamal` de 20% se aplic` doar asupra valorii reziduale de circa 1.300 de euro. Se \ncaseaz` astfel o tax` vamal` de 260 de euro, rezult\nd o pagub` la bugetul de stat de 1.740 de euro (adic` 20% din 10.000 de euro minus 20% din 1.300 de euro). Cum anul `sta s-a aproximat un num`r de 20.000 de ma[ini importate din aceste ]`ri, rezult` o pagub` total` de cel pu]in 50 de milioane de euro pagub` minimal`, c`ci n-am ]inut cont de ma[inile mult mai scumpe care se import` (bun`oar`, anul acesta s-au importat \n Romnia 15 Hummer-uri). Cu aceste cifre \n m\n`, Departamentul Contabilitate, ma[ini [i investiga]ii din tramvai de pe l\ng` c`ruciorul de butelii al Academiei Ca]avencu vine [i el cu o ultim` informa]ie: importatorul a peste 60% din ma[inile coreene, japoneze [i americane v\ndute \n Romnia este nimeni altul dec\t don }iri, cel cu pariul cu Mercedesul. Tacsu pe valoarea ad`ugat`

Yasser ArAPAPS yasserarapaps@yahoo.com

Romnul s-a n`scut prolet

Romnia, ]ar` banier`

C`]elu[ cu p`rul cre] fur` ra]a din comer]. El se jur` c` nu fur` [i l-am prins cu a]a-n p. Cu cashflow-u-n buzunar, hai la statul cel ]epar. O feti]` cu Versace se ducea [i ea la Space. {i m`mica ontreba: un te duci, tu, poama mea? Ia, m` duc [i eu la Space s` pun la WC capace. Avion cu motor ia-m` [i pe mine-n zbor, c` s\nt delapidator. Nu te iau, c` e[ti mic. Nici cercel n-ai \n buric. Treci de fur` ni[te lei [i intr` la pesedei.

|n numele tat`lui [i-al bunicului

Afl`m c` pe bunicul lui Mugur Is`rescu l-a chemat Costic`, lucru care i s-a \nt\mplat [i tat`lui lui Mugur Is`rescu, pe care de asemenea \l cheam` Costic`. Dup` o \ntrerupere de o genera]ie, acest nume a tulburat din nou creativitatea neamului Is`rescu, a[a c` pe fiul guvernatorului \l cheam`, cum crede]i? Ei, nu chiar Costic`, ci Costin, ceea ce p\n` la urm` cam tot aia e. Totu[i, Costin a avut parte de un plus de spontaneitate din partea celor care i-au ales numele [i, prin urmare, care crezi c`-i numele lui \ntreg? Evident, Costin Mugur Is`rescu, ceea ce ne face s` ne \ntreb`m care este numele adev`rat al fetei guvernatorului: L`cr`mioara Costic` Is`rescu sau L`cr`mioara Mugur Is`rescu?

Is`rescu [i-a g`sit nasul

Am g`sit o declara]ie ceva mai veche a poetului George }`rnea, care, de[i n-are \n buletin numele Costic`, este neam cu Mugur Is`rescu, mai precis v`r. |n aceast` declara]ie, }`rnea poveste[te cum \n copil`rie guvernatorul era b`tut de mama lui pentru c` pleca de acas` f`r` batist`. S\ntem curio[i dac` mai are [i acum obiceiul `sta, [i dac` \l mai are, cum se descurc` c\nd \i vine s`-[i sufle nasul. |mprumut` o batist` de la Verheugen?

Nu de munc` m` tem, ci de ve[nicia ei, pare s` spun` personajul muncitor din aceast` imagine (cel din st\nga sau cel din dreapta, las la alegerea dumneavoastr`). De mic, romnul a fost \nv`]at s` nu pun` carul \naintea boilor. |ns` nimeni nu i-a zis ce e bine s` pun`, totu[i, \naintea boilor. A[a c`, \n lips` de sugestii, s-a pus chiar pe el. Apoi, din graiul lui cu-ndemnuri pentru vite, el a ivit cuvinte potrivite. Ca: B`, care mai dai un r\nd?, |nc` una [i m` duc!, Dorele, ne mai ]ii, m`?. |ns` niciodat` nu [i-a neglijat locul de munc` doar nu degeaba ap`ruse pe vremuri faimosul articol 400. Dincolo de toate aceste r`ut`]i care se pot spune despre muncitorul nostru, romn [i mioritic, trebuie s` admitem c` ]`ranul din imagine este un exemplu de trud` [i d`ruire. Prefer` cu boii-n brazd` dec\t cu vacile \n p`pu[oi.

C\nd va face plopul mere [i r`chita mi[unele

Vi-l mai aminti]i pe Mi[u Negri]oiu? Dac` nu vi-l aminti]i, v` propun urm`torul exerci]iu de memorie: \nchide]i ochii [i

Sfin]ii muncinici

\ncerca]i s` vi-l aduce]i aminte. Ei, acum vi-l aminti]i? Cum a[a, a]i \nchis ochii [i n-a]i v`zut nimic? Bravo, el este! Fostul ministru de stat a schimbat, de atunci de c\nd l-a]i uitat, foarte multe \n via]a lui. |n primul r\nd, nu se mai ocup` de g`urile din privatizare, ci de g`urile de pe terenurile de golf. Terenuri pe care este v`zut mai mereu \n compania lui Viorel Cataram`, p`lind cu o cros` la ni[te bile cam cu aceea[i elegan]` cu care, pe vremuri, p`lea cu pixul prin reform`. Adic` nu cu foarte mult talent. De asemenea, a mai schimbat c\te ceva [i la \mbr`c`minte, \n sensul c` acum poart` ni[te pantaloni c`lca]i la dung`, de-`ia de bancher. Ceea ce te face s` crezi c` a renun]at la vechii pantaloni cu genunchii toci]i de pe vremea c\nd umbla pe holurile PDSR-ului dup` c\te-o func]ie prin stat. Totu[i, auzim c`, din c\nd \n c\nd, din nostalgie, dar [i din interes, mai \mbrac` [i pantalonii cei vechi [i se \nfiin]eaz` cu ei pe la diverse \nt\lniri cu v\rfurile PSDului, ca s` se intereseze dac`, \n eventualitatea unui nou c\[tig electoral, partidul lui N`stase n-are cumva un post de ministru vacant. Pentru cititorii ca-

re-au deschis mai t\rziu portofelele, preciz`m c` nea Mi[u este \n prezent director general adjunct la ING Bank o institu]ie solid` [i rentabil`, \ns`, b`g`m de seam`, nu la fel de rentabil` ca un serviciu s`n`tos, la stat.

Minciuna are picioare [i minte scurte

Mai nou, Biroul de pres` al CEC \mi trimite invita]ii la conferin]ele de pres` pe care le sus]ine conducerea institu]iei, reprezentat` de noul pre[edinte Enache Jiru. Lucru care m` m`gule[te profund, av\nd \n vedere c`-i vorba despre acela[i birou de pres` care, pe vremea lui Constantin Teculescu (adic` acum dou` luni), a \ncercat s` m` dezinformeze prezent\ndu-mi c\teva date contabile m\n`rite, doar-doar m-o convinge c` fostul pre[edinte nu era chiar at\t de neperformant precum \i umbla vorba prin ora[. M-a[ duce la conferin]ele astea de pres`, dar \nc` nu-s l`murit dac` s`-mi iau cu mine reportofonul sau detectorul de minciuni. Top Ban

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

23

protec]ia presei
Las`-m`, popo, la Maz`re
|ntre 4 [i 7 septembrie, la Mamaia, |PS Teodosie Tomitanul [i-a suflecat sutana p\n la coate [i, \n loc s` se av\nte \n valurile m`rii, s-a pus s` organizeze un simpozion pentru jurnali[ti. Un simpozion numit La \nceput a fost cuv\ntul, de[i cu pu]in` inspira]ie s-ar fi putut numi la fel de bine, dat` fiind zona desf`[ur`rii, La \nceput a fost cuv\ntul domnului Maz`re, c`ruia nu trebuie s`-i ie[i din vorb`. Dac` e s` cit`m din sfintele scripturi remise pe faxuri de c`tre organizatori, vom \n]elege c` scopul general al simpozionului a fost g`sirea unor c`i concrete de implicare a Bisericii [i a Massmedia n formarea societ`]ii romne[ti, [tiut fiind rolul major pe care l are presa [i Biserica pentru om, familie, societate, ca institu]ii de informare-formareeduca]ie a omului modern. O s` trecem peste dezacordul din partea a doua a citatului, c`ci, a[a cum spune [i numele simpozionului, la \nceput a fost cuv\ntul, \n general, iar nu subiectul [i predicatul [i nici acordul dintre ele. Dar o s` ne oprim la rolul major pe care \l are presa [i Biserica pentru om, familie [i societate \n Constan]a. Un rol destul de m`runt: ambele institu]ii car` c\te-o tav` pe scen` [i a[teapt` gresorilor: i-au sf`tuit pe jurnas` li se sufle replica. li[ti s` plece!

Anun] pe bune
Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu (AMP) [i Asocia]ia pentru Promovarea [i Protejarea Libert`]ii de Exprimare (APPLE) v` invit` joi, 9 septembrie, ora 11,00, la Centrul de Informare al Comisiei Europene \n Romnia (Calea Victoriei nr. 88), s` despica]i firul agricol \n patru, al`turi de dna Angela Filote, reprezentantul Delega]iei Comisiei Europene \n Romnia, de dl Vasile Pu[ca[, de la Ministerul Integr`rii Europene, [i de dl Valeriu Steriu, din partea Ministerului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale. Va fi vorba de o conferin]` de pres` la care se va discuta despre tematica procesului de extindere a Uniunii Europene, mai exact despre ceea ce arde pe la noi mult mai tare dec\t frige m`m`liga: capitolul de negociere Agricultura. |nt\lnirea face parte din programul Info Rural, proiect finan]at \n cadrul programului Phare Europa [i care promoveaz` \n presa scris` [i audio-vizual` informa]ii privind implica]iile armoniz`rii legislative [i institu]ionale \n domeniul agriculturii. Nu trebuie s` veni]i cu coasa. Contact: Cristina Hurdubaia (0745.764.171; apple_romania@yahoo.com) [i Ramona Lupu, coordonator INFO RURAL (021-315.23.13; 0788.491.119; ramona@mma.ro).

Bun` Ziua ]i-am dat, pumni \n cap mi-am c`p`tat

Doi reporteri [i un aparat foto de la ziarul Ziua au constatat pe pielea lor, vineri, c` b`ie]ilor de la Bronec [i de la VGB, dou` firme private din Capital`, nu le mai ajunge, b`, spa]iul public. Pleca]i ca tot ziaristul la cules de informa]ii, fotoreporterul Laura Dobre [i reporterul Petre Ni]eanu au fost agresa]i \n plin` strad` de c`tre angaja]ii celor dou` societ`]i. Ad\nc p`trun[i de mesajul filmelor cu agen]i secre]i [i de transmisiunile culturale de lupte K1, paznicii au ratat ac]iunea de sechestrare a reporterului, dar au reu[it, \n schimb, s-o bruscheze pe ziarist` [i s`-i umple de bor[ aparatul foto de 2.500 de euro. V` da]i seama c`, dac` era prins` cu un aparat foto ieftin, puteau s` cheme [i c\]iva tovar`[i de la SPP \n ajutor. La aceste activit`]i recreative \n spa]iu liber au asistat [i au participat \n sensul c` au fost [i ei \njura]i c\]iva lucr`tori de la Sec]ia 5 Poli]ie. Ace[tia s-au dovedit nea[teptat de hot`r\]i [i au luat m`suri extrem de severe asupra a-

Redactorii Evenimentului zilei protesteaz`

Un grup de 45 de ziari[ti de la cotidianul Evenimentul zilei ne-a transmis urm`torul comunicat: De la achizi]ionarea cotidianului Evenimentul zilei, trustul de pres` Ringier a declarat \n mai multe rnduri c` garanteaz` independen]a editorial` pe care o consider` unul dintre punctele forte ale publica]iei. Dar diferen]a dintre declara]ii [i realitate este din ce \n ce mai evident`. Constat`m c`, sub umbrela unor schimb`ri de natur` organizatoric`, s-au \nmul]it imixtiunile \n politica editorial`, de natur` s` pun` \n periocol independen]a Evenimentului zilei. Reprezentan]ii Ringier au ales s`-[i impun` unele puncte de vedere, f`r` s` consulte echipa care realizeaz` efectiv ziarul. Folosind argumentul necesit`]ii cre[terii tirajului, noul investitor \ncearc` s` atenueze tonul critic al ziarului. O recent` tentativ` de dialog nu a adus nici o \mbun`t`]ire a situa]iei tensionate generate de reprezentan]ii patronatului. |n aceste condi]ii, con]inutul publica]iei ar putea avea de suferit,

iar cititorii [i opinia public` ar putea constata, \n scurt timp, c` Evenimentul zilei nu mai este ziarul pe care-l [tiau. Linia editorial` adoptat` pn` acum de Evenimentul zilei reprezint` op]iunile celor care realizeaz` ziarul. Schimbarea acestei linii ar echivala cu abdicarea noastr` de la principiile [i etica profesional` \n favoarea altor interese.

Academia Ca]avencu [i Agen]ia de Monitorizare a Presei se declar` f`r` echivoc \n favoarea ne\ngr`dirii dreptului la libera exprimare al jurnali[tilor [i sper` \ntr-o rezolvare \n acest sens a incidentului constatat din comunicatul reprodus mai sus. www.freeex.org

24

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

cornu de umbr`

Stufstock nu a cedat.

La rock comanda!
Luni, 6 septembrie, 2004, plaja de la Vama Veche. Vnt puternic cu soare, marea s-a umflat [i a alungat corturile din linia \nti. Mai sunt pe plaj` vreo 50 de corturi, restul de cteva sute au evacuat zona dup` Marele botez cu rock. Cu o s`pt`mn` \nainte de Stufstock, miercuri, sezonul de la Vam` se \ncheiase; mai erau cei 7-8 \nver[una]i care se \n[urubeaz` de obicei \n nisip [i rezist` pn` la sfr[itul lui septembrie. Peste ei au \nceRockn Ghen`, Nociv [i, la 6 diminea]a, cei mai matinali dintre to]i: Nexus. De[i \nainte de Nexus am propus publicului s` r`mn` la o tur` de cules gunoaie, rockerii n-au dat bir cu fugi]ii: la 7 diminea]a plaja din fa]a scenei era curat`. Acolo unde, cu o or` \nainte, stratul de sticle [i pahare din plastic trecea de glezne. Au umplut zeci de saci voluntarii \nscri[i ca atare [i coordona]i de Cosmin Brzan (de la Pro Democra]ia Constan]a); la care o trup` rock. |n timp ce, la Club A, o echip` a TVR \nregistra, la scena de rock s-a realizat cea mai lung` transmisiune \n direct din istoria televiziunii romne: de dou` ori cte 9 ore. Dar, pentru noi, nu att durata, ct mesajul este cel care conteaz`: a fost primul festival rock transmis \n direct. Ceea ce, dac` v` gndi]i la textele cele mai sup`rate ale b`ie]ilor de la Luna Amar`, Implant Pentru Refuz, Vi]a de Vie, Sarmalele reci sau Aria Urban`, pare de domeniul incredibilului. De[i 40 de mii de tineri au petrecut dou` nop]i de concert, de[i s-au b`ut, cred, tone de bere, Stufstock-ul nu a alimentat rubricile de fapt divers pe m`sura cifrelor de mai sus. Au fost mutate cteva f`lci la un pogo mai agresiv, au fost sparte cteva corturi \n noaptea de vineri, Salvarea a transportat o com` alcoolic`. Cel mai dureros eveniment a fost un accident mortal de ma[in` \n apropiere de Mangalia, unde o fat` care plecase de la concert a fost lovit` \n timp ce traversa [oseaua. |n preajma concertului, poli]ia din Limanu a prins o ga[c` de sp`rg`tori care operau corturi [i a recuperat 80% din ce furaser` (vreo doi saci de celulare). Trebuie s` dedic`m aici un mic spa]iu pentru mul]umiri, \n care s` \ncap` un mare spa]iu din inima noastr`. Deci, mul]umiri primarului Nicolae Urdea [i membrilor Consiliului Local; tuturor crciumarilor din Vam` parteneri ai festivalului; voluntarilor care au strns peste 5.000 de semn`turi pentru campare pe plajele din Vam` [i 2 Mai, au recoltat zeci de saci de gunoaie, au dirijat circula]ia; colonelului F`tu [i c`pitanului Negru, c`peteniilor de jandarmi; poli]iei din Limanu; lui Costi C`m`r`[an pentru scena de la Club A; lui Peter Hurley, care ne-a adus sponsori; sponsorilor: Ursus, Coca-Cola, Sec de Murfatlar, Ballantines; medicilor care au asigurat medicamente [i asisten]` ca voluntari, \n cortul de dezinformare; produc`torului executiv Laura Iv`n-

P&A P&A v` ofer` rubrica:

Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:

g r`tar 2004

Azi, Opera]iunea

Romni, distruge]i biserici mi[to!

Gr`tar 2004 Pet 2004 C`cat 2004 Gr`tar 2004. Pet 2004. C`cat 2004. Chi[toc 2004. Chilo]i ag`]a]i \n tufe 2004 Chi[toc 2004. Chilo]i ag`]a]i \n tufe 2004. H\rtie igienic` roz 2004 Sperm` 2004 H\rtie igienic` roz 2004. Sperm` 2004. B`[ini \n natur` 2004. Floare [i bostan B`[ini \n natur` 2004. Floare [i bostan 2004 2004. A[a s-ar vedea Romnia din satelitul
natural Luna, care, dac` ar fi populat` cu romni, \n nop]ile senine ar avea scrijelit` m`car o mue \n col] [i-o sticl` de bere de plastic uitat` \ntr-o poian` de pe fa]a luminat` de chi[tocuri a Lunii. Tocmai de aceea ast`zi o s` v` prezint ceva special. |]i trebuie un suflet de artist ca s` faci un gr`tar ca la m`-sa acas` |NTR-O BISERIC~! Pentru voi, care s\nte]i ni[te arti[ti, am dou` locuri speciale s`pt`m\na aceasta: dou` biserici p`r`site, frumoase, numai la dispozi]ia dumneavoastr`! Repede, p\n` nu se termin`, pute]i deveni promotorii acestui nou sport extrem: cucerirea de biserici p`r`site! S` \ncepem: unu, doi, sf\nta Treime, [i! Prima super-biseric` pe care o pute]i cuceri [i vizita \n cea mai mare tain` se g`se[te la Buz`u, pe un drum foarte frumos, care \ncepe \n comuna M`gura [i se termin` la M`n`stirea Ciolanu. Ei bine, cam pe la kilometrul 2 al drumului spre Ciolanu se afl` un sanatoriu de boli nervoase: Nifon \i zice loca[ului unde-[i fac veacul mul]i [mecheri, \ntruc\t e foarte frumos pentru creieri. Dac` nu ave]i treab` cu creierii r`t`ci]i, trece]i strada [i ve]i da peste o biseric` p`r`sit`, de la \nceputul secolului. Nu v` speria]i de lac`t, e de form`, pentru c` a fost g`urit: trebuie s` ai credin]` c` se va deschide [i ]i se va deschide. Bisericu]a e foarte mic` [i \nc` nu s-a furat nimic din ea, iar curtea din fa]a bisericii e de-a dreptul minunat` din cauza vegeta]iei luxuriante. Dup` ce v` reculege]i \n lini[te nu v` vede nimeni! pute]i s` explora]i curtea, unde ve]i mai da peste morm\ntul unui cavaler str`in [i ve]i avea acces direct SUB biseric`, prin osuar! Dac` v` ]ine. Dac` nu, pute]i face 7 kilometri de super-mountain-biking. Pentru a doua biseric` v` trebuie un suflet de artist. Se afl` pe drumul ce pleac` de-a lungul Dun`rii de la Or[ova. Brusc, dup` localitatea E[elni]a drumul \ncepe s` se scurg` ho]e[te printre serpentinele gra]ioase din munte. Ce v` recomand este s` face]i traseul dup` 12 noaptea. Ce ve]i vedea e absolut senza]ional: o siluet` t`cut`, albastr`, care apare din senin direct pe [osea. Imaginea e nefireasc`. |]i trebuie 5 minute s` te \ntrebi dac` este adev`rat: o biseric` singur`, care calc` [oseaua, \nfrunt\nd curajoas` muntele, Dun`rea [i gr`nicerii s\rbi. A[a frumuse]e mai rar. S` vedem: cine are at\ta curaj s` distrug` cele mai frumoase biserici p`r`site ale Romniei? S` nu spune]i c` nu v-am zis. Aceast` rubric` v-a fost oferit` de:

put s` soseasc` \ncepnd de joi primele plutoane de rockeri. Tricourile negre au ocupat, pn` vineri seara, toate locurile \n care se putea campa. L.D. nu are tricou negru. Vine de la Cmpulung Muscel [i poart` un c`me[oi ]`r`nesc alb, cu patina vrstei de aproape 100 de ani. E f`cut din in [i e brodat cu zgrcenie la guler [i man[ete. Pe spate, rocker-ul [i-a tras un graffiti: Iron Maiden. Dac` treci dincolo de eticheta de rocker, descoperi un student la Medicin` care vine pentru prima oar` la Vama Veche. A primit c`me[oiul de la bunicul care a f`cut, sub comuni[ti, \nchisoare politic`. Are nevoie de rock ca s` se simt` liber. {i a descoperit Vama Veche, primul loc pe care l-a \ntlnit el \n Romnia \n care respir` libertatea. Asta, spun eu, \n ciuda \nghesuielii. Pentru c` nu e o \nghesuial` obi[nuit`. S-au adunat aproximativ 30 de mii de oameni. Care au venit pentru concert. |nghesuiala o tr`ie[ti nepl`cut atunci cnd e[ti \ntre str`ini. La Vam` am fost \mpreun`. A venit cine trebuia s` vin`. Au fost dou` scene pe care s-a cntat \n paralel. M-am temut c` vor fi \n competi]ie, c` publicul uneia va fi furat de cealalt`. La Club A (scena Costi Rogozan) au fost trupe de blues Semnal M, Quo Vadis au fost }apinarii [i F`r` Zah`r (moldovenii au venit \n locul trupei frumoasei MBella, care n-a reu[it s` ajung`), ZUM, Chilian, Ada Milea, Aievea, Blazzaj, Harry Tavitian, Mihai Iordache [i medievali[tii Imago Mundi. A fost public la refuz. Cald, masat pn` la marginea scenei. Dincolo, la Hamacul lui Boboc (scena Showmaster) se cnta rock. Era alt public. Vineri, la deschiderea concertului, \n fa]a scenei erau cteva mii de AC/DC, Iron Maiden, DreamTheatre, Children of Boddom; erau [i metali[ti, erau [i punki[ti \ntre care mai vizibili erau cei c]iva cu creste de p`r multicolore. Travka, Trooper [i Implant Pentru Refuz au chemat publicul la lupt`, a[a c` Luna Amar` avea deja peste 10.000 de oameni \n fa]`. Cum era firesc, seniorii de la Celelalte Cuvinte [i Iris au avut publicul cel mai numeros (Miko, tha masta of Shomasta, evalua 22 mii). Au urmat Sarmalele reci, Coma, H8,

s-au lipit mul]i dintre rockerii care au rezistat ct de ct treji \n fa]a scenei. Mul]umiri. (Am strns [i eu un sac [i-apoi m-am premiat cu un r`s`rit de soare pe care l-am devorat din mare; mul]umesc [i mie.) Scenariul ecologic s-a repetat a doua zi, singura diferen]` fiind c` apa a fost mult mai cald`. Dar [i lume mai mult`. Poveste[te un g`l`]ean: Am [ov`it, nu prea aveam bani s` vin, dar cnd am descoperit c` r`mn singur \n Gala]i, c` to]i prietenii mei vor fi aici, iat`-m`-s. Probabil 35 de mii de oameni au venit la Stufstock \n anul acesta. |n fa]a scenei de rock s-au adunat, treptat, s` asculte Zebre, E.M.I.L., Partizan [i Zob. La Nightlosers erau aproape 30 de mii, la Cargo (\l citez pe acela[i Miko), 30 de mii. A fost vuiet. Pe deasupra p`durii de mini ridicate mai z`reai pe cte unul care plonja purtat de mul]ime. {i

P\ine cu ap`
(marc` romneasc` de tradi]ie)

C`pitanul Nema

Adev`ratele legende ale V`mii (II)

Spulberarea unui mit: MITocanii

Nu v-am spus pn` acum de unde provine aceast` schimbare brusc` de atitudine a Academiei Ca]avencu vizavi de Mitocani ca s` nu cre`m eventuale tensiuni inutile \ntre oamenii separa]i de Marele Gard Mitoc`nesc \n timpul desf`[ur`rii sec]iunii Stufstock de pe scena B. Iat` c` a venit clipa. Dup` ce boxele de la Stuf, cu ba[ii forja]i, au bubuit \n dou` concerte jazz-folk, sus]inute pe scen` la Club A de: Florin Chilian, Ada Milea, Mihai Iordache, Maria Gheorghiu [i {tefan Orfescu, o delega]ie format` din institu]iile implicate \n organizarea Stufstock-ului, \n frunte cu Academia Ca]avencu, a solicitat o \ntlnire cu familia terorist` pentru ca atacurile s` nu se repete [i pe 3-4 septembrie, cnd, pe respectiva scen`, avea s` se cnte acela[i gen de muzic`. Mitocanca nici n-a vrut s` aud`! Repeta ca o moar` stricat` R`zboi!, R`zboi!, Dac` nu muta]i scena va fi r`zboi!. Curat [antaj, coane Dogaru! A[a cum am mai spus, ei consider` c`, la fel ca to]i \ntreprinz`torii, [i Club A a venit \n Vam` ca s` le fure lor din clien]i. Nici m`car nu au observat c`, dup` ce o cntare se termin`, un val de \nseta]i le invadeaz` mesele. R`zboiul trebuie dus pn` la cap`t, cu orice pre], pn` cnd nu va mai exista picior de concuren]`! Cum m`surarea decibelilor nu ar fi fost dect o m`sur` punctual`, Academia Ca]avencu a cerut sprijinul Consiliului Local Limanu, mai ales c` televiziunile urmau s` filmeze \n direct. Ajutorul a venit prompt, odat` cu Proiectul de Hot`rre prin care terasele adiacente celor dou` scene trebuiau s` opreasc` muzica \n timpul spectacolelor [i, ca m`sura s` aib` [i putere coercitiv`, s-a stabilit [i o amend` de 100.000.000 lei pentru cei care se joac` la poten]iometru. }i-ai g`sit! Mitocanii se l`udau \n stnga [i \n dreapta c` vor pl`ti amenzile \n avans. Ce reprezint` pentru ei 200.000.000? Probabil \ncas`rile dintr-o smb`t` f`r` ploaie! Numai c` tocmai atunci c\nd credeau mai tare c` pot s` sfideze chiar pe toat` lumea, a picat tr`snetul. Hot`rrea Consiliului Local s-a completat cu urm`toarele: [i suspendarea avizului de func]ionare pentru un an. Silence Dac` v-a]i \nchipuit cumva c` Mitocanii nu au dat cu boxele peste Stufstock doar pentru c` sunt ei oameni de treab`, v-a]i \n[elat. A trebuit scoas` o lege special` pentru o familie de mitocani dintr-un col] de lume pentru ca un festival na]ional s` poat` exista. Nici nu vrem s` ne gndim ce s-ar fi \ntmplat dac` dou`-trei mii de oameni, sosi]i din toat` ]ara, ar fi fost agresa]i la trompa lui Eustache de pu]in Michael Jackson sc`pat pe ba[i. Dar poate c` exact asta [i urm`reau. S` devin` victimele unui tragic eveniment organizat de Academia Ca]avencu. Nu-i interesa c` putea ie[i cu capete sparte, sau chiar mai r`u. Nu a fost a[a [i mul]umim \nc` o dat` Prim`riei Limanu, Jandarmilor [i Poli]iei pentru luciditatea [i promptitudinea de care au dat dovad`. Bazaconiile Mitocanilor preluate de Jurnalul Na]ional de luni, \n care pozeaz` \n victime, ne determin` s` continu`m acest serial cu faptele lor de vitejie [i \n alte r`zboaie. Interesant este c` autoarea investiga]iilor [i-a f`cut un obicei din a descrie pe dos atmosfera de la Club A Vama Veche. Ce s`-i faci, sunt prea bune [ni]elele de la pensiunea Lyana, mai ales dac` sunt pe gratis. Dau [i cartofi? Iar cu Mitocanii sta]i lini[ti]i. Ne-au amenin]at pe noi r`uf`c`tori [i mai mari! Biroul de Investiga]i-i

foarte mul]i au descoperit, r`mnnd [i dup` Cargo, ce cot` senza]ional` a atins rock-ul romnesc: Kumm, Vi]a de Vie, Omul cu {obolani, Urma, Firma. Aria Urban`, o super-trup` din Bra[ov, a \ncheiat edi]ia a doua a Stufstock-ului. Cu totul, organizatorii, trupele, televiziunea au format o echip` de 300 de oameni. O echip` care a func]ionat excelent nu numai pentru c` erau cei mai buni, ci [i pentru c` iubesc rockul. Acum am descoperit c` Doru Ionescu cel care f`cea, \ntr-un studio improvizat \n spatele scenei, interviuri \n timp ce se schimbau trupele a avut, cu oarece ani \n urm`,

cioiu Ioni]` [i \ntregului Departament de marketing al Academiei Ca]avencu; [i b`ie]ilor din parcare. Mul]umiri La Frontiera, Bibi, Complex Turistic Marina Park, La Popas, Club A & Papa {oni, Bistro Roata, Boboc, Expirat, B52, El Comandante. |nchei aceast` cronic` cu replica emblematic` a festivalului: un cet`]ean care nu avea nici o leg`tur` cu evenimentul nostru a v`zut c` se monteaz` scena; s-a apropiat, curios, de un jandarm pe care l-a \ntrebat dac` e adev`rat c` vine s` cnte Gu]`?; jandarmul l-a privit lung [i i-a r`spuns: Gu]`? Aici!? Niciodat`!. Mircea TOMA

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

25

flagrant deliciu

Make Lowe, not war

condica de sugestii [i reclame

Un engli[men la Bucure[ti
Ca viitoare membr` a Uniunii Europene, Romnia va trebui s` afi[eze din ce \n ce mai des indica]ii publice bilingve, precum cea din imagine. {i totu[i, pentru o anumit` categorie de public, sensibil` la cu totul altfel de \ndemnuri, traducerea lui Please, dont touch ar trebui s` fie [i mai conving`toare, \n genul V` rug`m, [ase, [ase, poli]ia, s` moar` mama. Furt Cobain

comunicare pe care
Choco mic!

S`pt`m\na trecut` s-a \ncheiat Festivalul interna]ional de publicitate Golden Hammer, la care au participat 114 agen]ii din 18 ]`ri, printre care [i Romnia. {i am putea spune, fra]ilor, c` ]`ri[oara noastr` fuse cea mai tare! P`i, a c\[tigat titlul de Agen]ia Anului agen]ia de publicitate Mc Cann Erickson Romnia, a luat un aur [i un argint agen]ia Lowe din Romnia [i un aur agen]ia Tempo, tot de aici[a. {i dac` tot e

vorba de at\ta Romnie, e normal c` apare [i un pic de ho]ie. Doamnelor [i domnilor, concet`]eni de-ai no[tri au reu[it s` [mangleasc` un premiu. Eee, nu la modul [utit trofeul [i b`gat sub fustan`, ci \n stil mai modern, chiar avangardist am spune. P`i, cum naiba s` nume[ti reu[ita agen]iei Lowe de a c\[tiga o distinc]ie de argint cu lucrarea Cite[te o carte (excelent`, de altfel), produs` \n august 2004, de[i la concurs nu

aveau dreptul s` participe, conform regulamentului festivalului, dec\t lucr`rile produse p\n` \n mai 2004. {i totu[i, mare [mecherie nu e. Erau cu adev`rat tari dac` reu[eau s` ia anul `sta un premiu de la festivalul Golden Hammer din 2003, eventual cu lucrarea Cite[te un regulament. Hai, nu ne dezam`gi]i, ar`ta]i-ne c` pute]i! Jula Verne

Buruiana pe uli]`

Je mafi[!
Ei, [i dac` tot au fost zilele astea alegeri \n PSD, un cititor cu aparat iute de fotogram` ne invit` s` profit`m de aerul electoral pentru a urm`ri \mpreun` o ofert` mai veche, de var`, de la locale. A[adar, domnul R.K., candidatul Forului German pentru alegerile din comuna Brebu-Nou, s-a nscut \n satul G`r\na [i tr`ie[te \n aceast` comun` o via]` \ntreag`, lucreas` ca electrician la sta]iea de pompe La Trei Ape, este c`s`torit [i are trei copi, de care s\ntem sigur c` va urm`rii interesele comunei [i nu cele personale. Haios textul de prezentare, concizie [i precizie germane combinate cu eficien]` gramatical` romneasc`, dreas` bine cu ni[te bere expirat`. P`cat c` este vorba de un candidat cu posibilit`]i reduse, cu un calculator ce pare s` fie o nou` victim` a abandonului [colar. A[a este c\nd nu ai un Dncu \n spate, sau m`car bani pentru un corector cu doctorate, ca Vanghelie: v` da]i seama c`, dac` avea un staff cu dare de m\n`, comanda un text serios direct la Tetelu! Cet`]eanul fermentat

Ceva este \n neregul` cu anun]ul din imagine, dar nu \mi dau seama exact ce anume. Evident, dup` c\teva lecturi atente nu po]i s` nu te \ntrebi: ce reprezint` insecticidul pentru buruieni? Dar buruienile pentru insecticid? A vrut s` le deruteze, s` nu mai [tie care s` se team`, care s` fug`, care s` dispar`? Oricum, eu zic c` mergea [i invers, pe o variant` un pic mai o-

colit`, dar mai sigur`: d`dea cu ierbicid pentru tartru, apoi cu past` de din]i antitartru pentru m`trea]`, b`ga dup` aceea [ampon antim`trea]` pentru combaterea transpira]iei, folosea antiperspirantul pentru prevenirea sarcinii nedorite [i, \n final, utiliza spermicid pentru buruieni. {tirul de la ora 5

Anun]ul de la A la zero
Deci, am [i eu un anun]. Cred c` e mult mai important dect ............. afi[at de dumneavoastr` acolo. Asta pentru c` de]in, cu cteva luni nainte de alegerile din iarn`, numele viitorului 11111111111. Ei bine, ast`zi pot s` v` spun cu o siguran]` de 100%%%%%%%%% c` viitorul pre[edinte va fi cel care [i va dori mai mult $$$$$$$$$$$$, adic` ____________. V` mul]umesc! :))))))))))))) Nimica publicitate

abera]ia de libertate
Moarte pe credit ipotecar
Alo, bun` ziua, m-ar interesa Cartierul e foarte select, [i-a luat al nostru. Zona e foarte lini[tit`, un schimb de locuin]`. Eu stau [i Ceau[escu dou` alei mai la nu este g`l`gie, nu este durere, \n Ghencea Militar la un P 4. vale, deci e un fel de Prim`verii nici \ntristare, nici suspin. Mai ales c` s\ntem \n loc cu verdea]`. C\t despre cosmeticele din SUA, v` putem oferi doar ni[te vat` \n nas [i ni[te formol de ten, de la celebra firm` Amvon. Bellu Arte

Off, ce nasol o ffi s`, ooo!, fii nasol! S` mai fii [i prostoff [i plicticosoff ca un cartoff, exact la fel ca prietena ta. Ar trebui s` fii premiat atunci cnd fa]a ta ca o talp` de pantoff reu[e[te s` nu exprime absolut nimic, pe culmile orgasmului nesim]irii. Cum ar veni, s` fii n via]`, dar a[a, mai n off. S` stai tol`nit ca un groff al`turea cu feti]a ta incitant` ca un apostroff, s` te holbezi la un perpetuum de mobil` [i s` bagi n tine [i n ea bombonele, pe o canapea. Off, off! Dac` vezi reclama asta la bumboane, n]elegi la ce este condamnat` omenirea. n curnd, din cauza stresului, prafului, noxelor, ambuteiajelor [i c`derii de sus a bursei tot mai mul]i oameni vor vorbi, dar, din cauza vitezei la care suntem expu[i n permanen]`, sunetele vorbelor lor se vor auzi ori prea devreme, ori prea trziu, exact ca n frumoasele filme romne[ti cu romni termina]i la post-sincron ntr-un limitroff al n]elegerii. Te ui]i la `[tia doi care-[i introduc n ne[tire dulciuri cu zah`r n cavitatea bucal` [i ]i aduci aminte c` exist` cupluri formate dintr-o frigid` [i un impotent. Te ui]i la ce [i spun, la cum [i spun tmpeniile senzuale ca o banc` de cornier, pe care [i le spun [i te ntrebi dac` mai [i nimeresc s` aib` contact sexual, ei ntre ei, avnd n vedere aspectul faptului c` se exprim` ca ni[te fiin]e complet asexuate la cap [i limb`. Multe fete cu tocuri nalte [i cu din]i f`r` carii dentare vor fi de acord cu mine cnd spun c` nesfr[itul este infinit. La fel, [i ur]enia. Este la fel de frumoas` ca idio]enia. Nimic nu se compar` cu doi resping`tori, minuna]i ca ni[te tmpi]i de[tep]i, care te las` s` n]elegi c` nesfr[itul dureaz` de obicei mai mult dect ar cere bunul sim]. Nu are nici o importan]` faptul c` ciocotof se termin` n off, ca orice vodc`, ca un Stroganoff, ca un Kalachenikoff cu care po]i s` gu[ti infinitul la nesfr[it, dac` ai ocazia [i bunul sim] s` te sinucizi la timp. Asta n cazul n care te prinzi c` te compor]i ca un iconostroff, ca un nenorocit de aparat care-]i arat` un malacoff, adic` o crinolin`, cu fundu-n jos, de se vede absen]a sexului sexului opus. Dac` nu te prinzi, [i de obicei a[a se [i ntmpl`, r`mi cu gagica ta oribil`, care te prive[te ca [i cum ai lucra la Securitatea oribililor, [i cr`pa]i n voi bumboane, f`r` team` de Raskolnikoff. A[a sunt tinerii, entuzia[ti [i tinere[ti ca moartea! Poate c` ace[ti tineri superbi vor scrie ntr-o zi superb`, n com` diabetic`, versul: Ciocotoff, serve[te-te de catastroff!

R`zvan EXARHU

26

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

{coala de feste

Tracon, care toarn`-n funda]ie beton

Revenim cu o transmisiune rece de la telegondola din Mamaia, aceast` nou` victorie a tehnicii asupra gravita]iei [i a partidului asupra bugetului. Dar nici tehnica aia nu ar fi f`cut mare br\nz` dac` n-ar fi fost, nene, firmele din familia prefectului de Constan]a [i din cea a colegului s`u subprefect, care s` me[tereasc` la m`rea]a realizare a regimului Maz`re. Evident, f`r` problemele de matematic`, de fizic` sau de con[tiin]` pe care [i le-ar face al]i demnitari c\nd ar veni vorba de halit lucr`ri pe banii statului pe care \l reprezint`. Execu]ie montaj Meconst; Funda]ie beton Tracon, scrie pe ici, pe colo, prin punctele esen]iale, pe la telegondol`. Meconst este firma clanului Martin (Martin, dup` numele prefectului PSD), reprezentan]i cu succes ai categoriei mari datornici care apar \n Top 300 Capital, iar la Tracon este ac]ionar Nicolae Moga, fost subprefect PSD, actual consilier local PSD [i ve[nic juneprim al Constan]ei. Observa]i acum potriveala: Funda]ie beton Tracon. Este c` n-ar fi de mirare s` apar`, \ntr-o zi, un caiet de sarcini \n care s` scrie: Numele executantului trebuie s` rimeze cu denumirea serviciului?

Incredibil! La Bra[ov, aripa Iliescu a zbur`t`cit aripa lui N`stase Drumurile lui Opri[an duc [i la Parchet
Camera Deputatilor: 1. Constantin Ni]`; 2. Lumini]a Olteanu. Senat: Otilian Neagoe. Cam a[a se pare c` trebuie s` arate p\n` la urm` rezultatul votului intern de la PSD Bra[ov. {i rezultatele nu s\nt deloc previzibile pentru c` cei trei fac parte nu din aripa lui N`stase, ci mai degrab` din penajul lui Iliescu. Lumini]a Olteanu este director la Direc]ia General` de Protec]ie a Drepturilor Copilului Bra[ov, iar Otilian Neagoe mai face \nc` pe prefectul. Cei doi s\nt parte a g`[tii Fulga, apropiat` lui Iliescu. |n activitatea politic`, Lumini]a de la Drepturile Copilului s-a remarcat ]in\ndu-l la pieptul ei bogat, nu tocmai p`rinte[te, pe Sergiu Chiriacescu, rector al Universit`]ii Transilvania, prieten de-al lui Iliescu [i luz`r la alegerile pentru Prim`ria Bra[ov. Otilian Neagoe este alintat \ntre prieteni ca Etilian, datorit` unor preocup`ri foarte asem`n`toare cu acelea ale lui nea Nicu V`c`roiu deci [i el tot tab`ra Iliescu. Iar \nainte de 1990 a fost responsabil cu cenzura la Via]a studen]easc`, ceea ce nu mai las` loc de \ndoial` c` face parte Urma]i-ne din nou, stima]i consumatori, pe podiumul de prezent`ri [menuri din Provincia European` Vrancea, mo[ia manechinului PSD Marian Opri[an, ca s` vede]i c`, la nevoie, nu doar du[manii din PD-PNL s\nt m`tr`[i]i, ci [i plevu[ca de partid. D`m un pic \n mar[arier, cu mare grij` la drumurile de rahat din zon`, p\n` \n prim`vara lui 2002, c\nd, pe l\ng` ni[te ghiocei, ceva trandafiri [i niscaiva b`l`rii, \n Vrancea a r`s`rit [i un front de lucru de 2 kilometri pe un drum de piatr` numit Coco[ari-Plopu, finan]at de prim`ria din Gura Cali]ei. Acolo s-au f`cut c` lucreaz` angaja]ii firmei Aispa Stars 95, care au mutat ni[te piatr` de colo-colo, p\n` i-a ie[it sufletul, pe o bani]` de bani. Era vorba de 4,65 miliarde de lei ini]ial erau doar 3,4, dar foamea era mult mai mare sum` \ncasat` \nainte de a \ncepe a[a-zisele lucr`ri, bani cu care o firm` oarecare ar fi turnat, poate, asfalt. Aispa Stars 95, \ns`, nu era o firm` oarecare. 87% din ac]iunile sale apar]ineau societ`]ii Aispa Stars Bucure[ti. La Aispa Stars era ac]ionar Art Construct 95 Bucure[ti, iar aici era asociat sper c` ne urm`ri]i cu aten]ie Marian Opri[an. Al`turi de pre[edintele CJ mi[unau afaceristul Corneliu Prunache, so]ia lui [i ceva puiet de partid. Banii dijmui]i de consiliul lui Opri[an nimereau ca oble]ii fraieri tot \n plasele g`[tii Opri[an. |ncet-\ncet, mai rezema]i de o lopat`, mai cu o remorc` v\nturat` prin zon`, ajungem \n prim`vara lui 2004, tot la Gura Cali]ei, unde fostul primar este cercetat pentru abuz \n serviciu, fals [i uz de fals. Curtea de Conturi a stat cu lupa pe gestiunea prim`riei [i, dup` ce a insistat, printre altele, pe celebrul drum Coco[ari-Plopu, la care s-a odihnit firma duetului Opri[an-Prunache, i-a g`sit fostului primar Ion Nicolae o gaur` \n gestiune de 400 de milioane de lei. De[i a fost astupat`, gaura asta l-a costat un dosar la Parchet [i, implicit, candidatura pentru un nou mandat. Sper`m totu[i c` nu a ajuns chiar pe drumuri, mai exact pe drumurile alea reparate de Opri[an & co. Auz \n serviciu

Gu[terul Manole

din ale lui Iliescu o[ti. Sau din ai lui Iliescu fo[ti, ca s` respect`m tristul adev`r istoric. Marele pierz`tor al alegerilor interne este senatorul multimiliardar Ioan Seche, care face parte, fire[te, din aripa cu multe case a PSD-ului. |ntr-adev`r, la

PSD Bra[ov s-a produs mult tr\mbi]ata schimbare a partidului: chilo]ii tetra ai lui N`stase au fost schimba]i cu izmenele lui Iliescu. Sigmund Fraud

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

27

s`pt`m\na str`inilor
q O familie din Germania [i-a g`sit dup` 9 ani c\inele pierdut. Dup` num`rul tatuat pe urechea animalului, un ad`post din Berlin a anun]at st`p\nii de miraculoasa descoperire. Deci lucrurile crezute pierdute se pot \nc` recupera. Astfel, mai putem spera pentru talentul muzical al lui Adrian Enache, vocea Tinei Turner, poate chiar [i nasul lui Michael Jackson. Din p`cate, cred c` tot nu putem face nimic pentru p`rul lui B`sescu sau pentru credibilitatea lui Geoan`. q |n anumite p`r]i ale Indiei se \ncearc` promulgarea unei legi prin care b`rba]ii nu au voie s` bea f`r` acordul scris al so]iilor. Pedeapsa prev`zut` de lege este de p\n` la trei ani pentru consumatorii prin[i f`r` permis. P`i, cum \[i mai \neac` omu suferin]a [i jumate de salariu f`r` s` [tie nevasta? Pun pariu c` or s` existe deja permise \n alb, isc`lite [i scrise cite]. q Vietnamezul Vo Hai Dao pretinde c` e cea mai scund` persoan` din lume la cei 85 de cm ai s`i. Se pare c` o boala contractat` la v\rsta de patru ani i-a oprit cre[terea [i l-a f`cut at\t de vulnerabil \nc\t nu putea s` fac` baie de unul singur. Slujba micu]ului este aceea de v\nz`tor de loterie \ntr-un sat de vacan]`. Dac` ar fi fost romn, [i-ar fi zis Vo Hai Copilu Minune [i ar fi

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Nu vrem s` c\nt`m ca Gia, nu vrem s` ar`t`m ca fetele de la Spice Girls, nu vrem pictoriale ca Daniela Gyrfi, vrem numai s` facem politic`! Nu vrem s` mergem la nunta lui Vali Vijelie, nu vrem s` prezent`m vremea \n sutien la Fata de la pagina 5, nu vrem s` ne lu`m credite \n leasing ]ig`nesc de la Sile C`m`taru, vrem dreptate pentru ziari[ti! Nu vrem s` juc`m golf cu crosa de 5.000 de euro a lui Cataram`, nu vrem s` ag`]`m cu Rolls-ul lui Columbeanu fetele care ne-au refuzat \n liceu, \n [coala general` [i \n gr`dini]`, vrem numai s` lupt`m cu corup]ia endemic`! Doamnelor [i domnilor, \n aceast` s`pt`m\n` unic` pentru presa romneasc` [i Biroul de Investiga]ii de la Academia Ca]avencu, \ntr-un instantaneu rarisism din \nsorita Cub`, cu mult \naintea Andreei Marin,

MIRCEA TOMA [i CORNEL IVANCIUC V~ PREZINT~ VREMEA

\nceput s` c\nte. q O echip` de filmare din Norvegia care particip` la turnarea unui film interzis minorilor a surprins pe caset` un grup de t\lhari \narma]i care \ncercau s` jefuiasc` un camion cu bani. Poli]ia va introduce caseta lung` de o or` ca prob` \n procesul intentat r`uf`c`torilor. Propun ca fiecare film

de acest gen f`cut p\n` acum s` fie verificat \n am`nunt de poli]ie, poate a[a descoperim [i noi cine l-a omor\t pe Kennedy sau dac` Ceau[escu st` la o havan` [i un rom cu 2pac Shakur \n loc s` fie mort! AgenCIA de pres`

Soarele bate dinspre nord-vest, Securitatea lui Fidel Castro bate dinspre est-est, cred c` o s` mai punem ceva pe noi: dou` tequila [i o Havana Club!

28

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

baronul oval

descopery
Boabele de orez aduse ofrand` p`rintelui tibetanologiei
Pastorul Krsi Csoma Sndor, \ntemeietorul tibetanologiei, s-a n`scut \n 1784 \n secuime [i a studiat la Colegiul reformat din Aiud [i la Universitatea din Gttingen, din Germania. |mp`timit de originea limbii maghiare, despre care era convins c` se trage din idiomurile vorbite \n Tibet [i Mongolia, pleac` spre India, unde va petrece 22 de ani [i unde \[i va g`si sfr[itul. Pe drum se \mprietene[te cu englezul George Morcroft, care \l va sprijini financiar pentru a se consacra studiului limbii tibetane. Va fi ajutat \n eforturile sale supraomene[ti de lama Sangye Phunchog, de la m`n`stirea Zangla, din Zanskar, de sub Himalaya. Studiaz` 325 de volume, a peste 100.000 de pagini, [i \n 1834 editeaz` la Calcutta, \n premier` mondial`, Dic]ionarul tibetano-englez, ce include 40.000 de cuvinte [i o gramatic` a limbii tibetane n englez`. C`l`tore[te \n Bengalul de Nord [i, ajuns la Darjeeling, \n drum spre Lhassa, capitala Tibetului, se \mboln`ve[te de malarie [i moare \n 1842, la 58 de ani. Cte zece exemplare ale dic]ionarului [i gramaticii vor fi expediate, conform dorin]ei lui Krsi, unor prestigioase institu]ii culturale din Ungaria [i Transilvania. Krsi a fost \ngropat cu fast la Darjeeling, iar memoria lui este p`strat` cu sfin]enie, pn` \n ziua de azi, de secuii pe care i-a iubit att de mult [i de comunitatea orientali[tilor. |n 1966, Mircea Eliade a avut o discu]ie cu pastorul luteran de origine romn` Richard Wurmbrand. Pastorul i-a povestit istoricului religiilor c` a c`l`torit \n Tibet, unde a descoperit dou` sate de b`[tina[i converti]i la calvinism, care pretindeau c` au fost cre[tina]i de pastorul Krsi. |n amintirea lui, fiecare membru al comunit`]ii a strns cte [apte boabe de orez zilnic, timp de peste 100 de ani. Orezul a fost revndut \n India, iar banii ob]inu]i i-au fost da]i lui Wurmbrand, cu rug`mintea de a oferi cu ei dou` burse la Oxford unor tineri studio[i din Curu[i, satul natal al lui Krsi.

PSD-ul [i-a pus punctul pe Irealiz`ri

Nu cumva s` crede]i c` alegerile interne din PSD au fost trucate chiar a[a, f`r` pic de spirit de organizare. Nici vorb`: candida]ii care-au concurat pe calculatoarele lui Nica au avut, pe l\ng` obliga]iile inerente [menului, o sumedenie de alte \ndatoriri, printre care [i pe aceea a autopromov`rii. Ave]i al`turi exemplul candidatului de Bra[ov Iancu Vespasian Augustin, vicepre[edintele organiza]iei jude]ene a PSD, care at\t de bine s-a preg`tit de alegeri \nc\t, la capitolul Realiz`ri, [i-a trecut \nainte [i litera I. Liter` altfel bine g`sit`, culeas` probabil din cartea de munc`. {i ne cerem scuze pentru folosirea cuv\ntului munc`, oarecum for]at` pentru acest context [i mai ales pentru acest partid. Pogromul de guvernare

Poli]ia a deschis un fel de hohot-line

O mul]ime adunat` buluc lng` anun]ul din imagine, pe undeva printr-un sediu al Poli]iei Bistri]a, se chinuia s` descifreze cum ar suna mesajul cu fe]ele alea surz`toare nglobate n text. I-auzi: Informa]ii utile (adic` de rsu lumii) B`i, fraierilor, nc` nu v-a]i prins c` dosarele nu se depun aici, ci ha-ha-ha! la sediul de la b`i, c` m` umfl` rsul cnd v` v`d gr`mad` pe to]i aici, deci la Serviciul Poli]iei Rutiere sau ceva de genul `sta, cui i mai pas`, c` deja rd de mor... Persoanele care au fost att de fraiere nct s` le fie re]inute permisele (b`, da pro[ti pute]i fi! Ha-ha-ha!) se vor adresa, indiferent de problem`, altundeva, c` eu nu pot s` v` primesc, c` m` cac pe mine de rs deja! Cei care [i-au luat carnetul ar fi bine s` se gr`beasc` cu chitan]a aia, c` nu mai pot de rs [i plec acas` n cteva minute, s` mori de rs, nu alta! B`, da ce-am mai rs, fugi]i de-aici, pn` nu v` dau un baston peste gioale! Hai, pa. Banii ntre acte, v` rog. Hi-hi-hi! :) Haz pe foc

Oameni pleca]i de-acas`, la vil`

Casa pe care domnul Ilie Chincea, directorul Agen]iei de Protec]ie a Mediului Cara[-Severin, [i-a cump`rat-o din salariul de bugetar, pe strada Mihail Kog`lniceanu nr. 26 din Re[i]a, nu a mirat pe nimeni. Nici pe firmele SC ABRAXAS SRL [i SC CONSPROIECT SRL (c\[tig`toarea majorit`]ii licita]iilor din jude]ul Cara[-Severin ce au ca obiect de activitate lucr`ri de construc]ii cu bani de la buget), care, dup` ce au proiectat [i executat noul sediu al Agen]iei de Protec]ie a Mediului, [i-au f`cut un pic de lucru [i pe la noua cas` a lu [efu. Cic` PNA-ul s-ar fi autosesizat un pic, \ns` cum mare lucru nu s-a \nt\mplat, e de presupus c` cele dou` firme or fi ajuns [i pe la el [i i-au schimbat ni]el Parchetul. Sau poate doar i l-au uns. Lene[ Curcanul

Godac cu verdea]` [i discurs \n gur`

Isfahanul Ancu]ei

Rromii vor avea de respectat cele 10 soma]ii din Biblie

Cic` pe ni[te romni i-a ajutat Dumnezeu s` primeasc` un fond Phare pentru publicarea unei Biblii \n limba rromanes. S\ntem curio[i cum s-au tradus cele 10 porunci. Sper`m c` traduc`torii nu au modificat nimic, fiindc` n-am vrea s` se ajung` la porunci ca: 1) Eu s\nt b`rbac-t`u, care te-a furat din cas` la tac-to [i te-a dus la disco. S` nu te prind c` dansezi cu al]i derbedei afar` de mine. 2) S` nu-]i faci chip coclit [i s` nu \ntruchipezi nimic din c\te s\nt \n ceruri, pe p`m\nt sau la IGP. S` nu te \nchini lor [i nici s` le sluje[ti dec\t dac` te-mprumut` cu bani. 3) S` nu iei \n de[ert pe nimeni. {i nici s` te duci tu \n de[ert. |n J`rmania e mai bine [i, dac` ai noroc, legea va l`sa nepedepsit pe cel care nu s-a dus \n de[ert, ci \n J`rmania. 4) Adu-]i aminte de ziua de odihn`, c\nd pleac` rumunii la picnic [i-[i las` casele nep`zite. S` lucrezi [ase nop]i... iar ziua este pentru odihn` sau pentru ascuns de gabori. 5) Cinste[te pe gardianul t`u [i nu te lua de mama lui, pentru ca s` nu ]i se adauge zile la r`coare \n plus. 6) S` nu ucizi dac` ]i-ai uitat sabia ninja acas`. 7) S` nu fii desfr\nat la petreceri. S` nu ui]i c` nun]ile [i botezurile se trag pe video. 8) S` n-o furi. 9) S` nu m`rturise[ti \mpotriva complicelui t`u fiindc` te-am belit p-orm`, c\nd ie[i de la bul`u. 10) S` nu pofte[ti la fetele aproapelui t`u p\n` nu pl`te[ti \nainte la plasator. S` nu pofte[ti nici boul, nici asinul, nici iapa lui [i nimic din c\te are aproapele t`u \n sufragerie. Evanghelia dup` Iulian

Dup` ce a r\mat inspirat prin paginile 3, 12 [i 16, A.P. se odihne[te pe o costi]` ca \ntr-un r\tual ini]iatic
Cel care [ade colo, lungit \n lucern` este [i nu v` trebuie educa]ie de m`celar ca s` v` da]i seama \nsu[i marele autor de r\m` f`r` prea mult` premeditare, Adrian P`unescu. Cum se vede, omnivorul a uitat de necazurile familiale [i cu pu]in timp \n urm` a \nceput, cu os\nza expus` pe c\mpurile patriei, s` \[i fac` campanie electoral` \n noul jude] \n care a fost propulsat, Hunedoara. El a participat la Festivalul de muzic` popular` Dr`gan Munteanu, \n Poieni]a Voinii, al`turi de ministrul T`n`sescu [i de so]ia dubios de z\mbitoare a acestuia. Dr`gu]ul sau, mai bine zis, deliciosul de el, cum zace el acolo, \n mijlocul miri[tii, de zici c`-i la Woodstock. {i c` nu-i mai lipse[te, ca s` se simt` \n largul lui XXL-ic, dec\t mocirla de la Woodstock-ul `la din 69. Ileana Os\nzeana

Cum a marcat Brsescu un gol de miliarde

Mihai Brsescu, prosper om de afaceri din Trgu Jiu, a reu[it s` ]epuiasc` statul cu cteva zeci de miliarde de lei, cu ajutorul unei inginerii financiare pe care, de[i chiar [i un copil ar descoperi-o, inspectorii financiari din Gorj nu au sesizat-o. Ca persoan` fizic`, Brsescu a vndut un imobil de 63 de miliarde de lei, situat n centrul Trgu Jiului, firmei Gopi Com SRL din Arad. La pu]in timp, firma Gopi Com SRL vinde acela[i imobil, tot cu 63 de miliarde, firmei Sunpex SRL din Trgu Jiu, care apar]ine lui Ion Drajman, nimeni altul dect socrul lui Mihai Brsescu. Apoi socrul, prin firma Sunpex SRL vinde imobilul tot cu 63 de miliarde de lei firmei Alcpromet SA din T\rgu Jiu, unde ac]ionari snt so]ii Brsescu, adic` ginerele [i fiica sa. Prin aceste vnz`ri succesive, imobilul a ajuns de la o persoan` fizic` la o persoan` juridic`, n fond aceea[i, adic` familia Brsescu. Prin acest tertip, societatea Alcpromet a efectuat o compensare ntre TVA-ul rezultat din tranzac]ia f`cut` cu imobilul [i alte obliga]ii la bugetul de stat, pe care aceea[i societate le avea. S-a executat astfel o fentare a statului [i un gol de cteva miliarde de lei. Simplu, la fel de simplu ca un dribling executat de Brsescu pe seama inspectorilor financiari gorjeni, Marinel Nedelu] [i Dumitru Udroiu, cu care Brsescu a fost v`zut jucnd de multe ori cte o miu]` pe maidanele Gorjului, ca ntre buni prieteni. Biroul de Investiga]ii

Foamea culpa

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

29

r`spunsuri la scrisori
Alexandru Pop (Baia Mare): Amuzant pseudonimul pe care ]i l-ai ales: Alex Porc, dar nu cred c` numai pseudonimul e de ajuns ca s` devii celebru. Pseudoromanul t`u n dou` p`r]i, intitulat Femfi, nu e r`u deloc, dar din p`cate a ap`rut la o editur` obscur` [i probabil nu o s`-l vad` nimeni. Data viitoare ncearc` la Polirom sau la Paralela 45. Nu de alta, dar e p`cat [i de pseudonim, [i de talentul t`u. |mi pare sincer r`u c` }epi nu mai tr`ie[te ca s` se bucure de cartea ta. Lucian Gheorghi]` (Guge[ti, Vrancea): Zice]i c` l-a]i v`zut ntmpl`tor pe Mircea Dinescu n iulie la Neptun, la Casa Scriitorilor. {i a]i r`mas surprins cum a [ters masa din gr`din` [i a adus tot ceea ce trebuia la mas`, f`r` nici un ajutor. De aici a]i tras concluzia c` Mircea Dinescu nu mai are ncredere n oameni [i aceasta e foarte trist. V` asigur c` Dinescu are ncredere n oameni. S-ar putea s` nu aib` ncredere n chelneri [i buc`tari. Drept pentru care, atunci cnd vrea s` m`nnce bine, [i g`te[te singur, [i invit` prietenii la mas` [i i serve[te el. Probabil c` asta s-a ntmplat [i la Neptun. Nu era [i Ple[u pe acolo? {tefan Rus (Arad): Sincer s` fiu, habar n-am cum se ]ine o coas` n mn`. O s` consult un specialist pentru a afla ce [i cum. Dar dac` zici c` N`stase o ]ine (n poza care a ap`rut n revist`) pe invers, a[a o fi. De la o vreme mai multe lucruri au nceput s`-i mearg` pe dos lui N`stase. Ai dreptate, este vorba de o gre[eal` la pagina 13 din num`rul 34 al Academiei Ca]avencu. Ni se mai ntmpl` [i nou`. Cornel Marinescu (Ia[i): S-ar putea ca poli]istul din urbea dvs. s` aib` fa]` de mafiot, dar asta nu-i de ajuns ca s`-l punem la zid. O s`-i dau lui Mircea Toma scrisoarea [i, dac` se dovede[te c` ai dreptate, `la e, domnul poli]ist! Virginia Danciu (Cluj-Napoca): V` deranjeaz` c` MTV-ul transmite prea mult` muzic` romneasc` (proast`). Cred c` exist` o lege care oblig` media s` transmit` nu [tiu ct la sut` [i produc]ii romne[ti. Pe Pepe l au, pe Pepe l dau! Sfatul meu este s` trece]i pe Radio Romnia Muzical. Dar [i `[tia transmit nu [tiu ct la sut` muzic` simfonic` romneasc`. Ceea ce ar putea (din nou) s` v` enerveze. Gloria Gabriela Radu (ClujNapoca): M` bucur c` a]i revenit. V` doresc mult` s`n`tate [i v` a[tept`m (sincer) viitoarele scrisori. {tefan AGOPIAN

Tanti Mari]a [i mo[ Olteni]a

|ntre o vizit` la APACA [i dou` la WC, b`tr\nul Iliescu [i-a luat picioarele \n spinare [i a vizitat strada Toamnei din Bucure[ti, loc f`r` virtu]i istorice sau proletare dar plin de cet`]eni s`raci care-[i folosesc m\na dreapt` o dat` la 4 ani. {i nu pentru a m\nca, ci pentru a vota. |n ajun, to]i raha]ii de pe strad` au fost lua]i pe sus de m`tur`toare, iar \n locurile astfel eliberate au fost planta]i mai frumos mirositorii, dar la fel de inteligen]ii b`t`u[i de la SPP. |n absen]a unui Trabant cu care s`-[i \ncerce circumvolu]iunile bicep[ilor, SPP-i[tii au vrut s`-[i m`soare num`rul de neuroni din tricep[i cu tanti Mari]a, o v\nz`toare de semin]e care-[i face veacul [i suma pe respectiva strad`. P\n` la urm`, binele a triumfat, tanti Mari]a rezist\nd eroic [i reu[ind s` domine, culmea, tocmai prin vocabular conflictul de idei pe care vizita lui Iliescu i l-a pricinuit cu cavalerii mesei rotunde [i ai capului p`trat de la SPP. Astfel c`, \n timpul vizitei pe strada Toamnei, Iliescu a dat nas \n nas tocmai cu tanti Mari]a. Ceea ce trebuie s`-i fi amintit de vremurile june]ii sale revolu]ionare, c\nd avea incisivi de lup t\n`r comunist, dar premolari tot de sp`rg`tor de bostane made in Olteni]a.

Bostan [i Bran

coasa lux
Un afro-african de sud (ca s` fim politically erec]i), afrodomnul David Masenta, mi se ceart` cu iubita sa Mgwanini Molomo. Se face negru adic` mult mai negru de sup`rare [i o omoar` pe femeie, care pe deasupra mai era [i \ns`rcinat`; sau, m` rog, pe dedesubt, nu pe deasupra. Apoi se autosinucide [i el \nsu[i. P\n` aici nimic grav. Voi v` certa]i, voi v`-mp`ca]i! Ceea ce s-a [i \nt\mplat. Fiindc` concet`]enii lor din tribul Sotho au hot`r\t ca odat` cu \nmorm\ntarea s` oficieze [i nunta dintre cei doi, dat fiind c` tr`iau \mpreun` de trei ani. B`nuiesc c` nunta a fost mi[to: invita]ii au depus darul direct pe ochii s`rb`tori]ilor, iar mireasa a aruncat \n loc de buchet coroana; nu cred s` se fi repezit cineva s-o prind`. N-a[ vrea s` le stric bucuria oamenilor, dar eu nu cred c` va ]ine aceast` c`snicie. Este de apreciat o so]ie mai t`cut`, dar c\t s` suporte [i ea, s`raca, un so] care lipse[te nop]ile [i ajunge acas` de fiecare dat` diminea]a? Fiindc` strigoii a[a fac. Va interveni rutina, iar cei doi se vor r`ci (la propriu) din ce \n ce mai mult unul fa]` de cel`lalt, p\n` la desp`r]ire. Iar dac` nunta a fost odat` cu \nmorm\ntarea, bine\n]eles c` divor]ul se va oficia odat` cu |nvierea, deci de Pa[te. Mortua best

30

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Epistolarii Vestului s`lbatic
Corpusul epistolar*, ngrijit cu o minu]ioas` erudi]ie de c`tre Tereza Culianu-Petrescu [i Dan Petrescu, este o splendid` m`rturie paideic`, plin` de densitate [i, uneori, chiar de suspans. Improviza]iile locative ale lui Culianu, imediat dup` autoexilare, cuplate cu haosul po[tei italiene (exasperant` pentru Eliade) r`t`cesc plicurile \n \nt\rzieri labirintice. Ulterior, de[i lucrurile se vor schimba, incertitudinea aceasta originar` n privin]a traseului scrisorilor pare s` r`mn` o constant` a rela]iei lor, boicotat` parc` de o conspira]ie a po[ta[ilor. Citite una dup` alta, scrisorile par a alc`tui o scar` a discipolatului pe care Culianu urc` prudent, dar tenace. E un dans al apropierii cu taton`ri, eschive [i polite]uri gra]ioase. C`ldura [i ndr`zneala confesiunilor lui, stng`ciile apoi, genereaz` simpatia crescnd` [i binevoitoare a maestrului, dnd m`sura unui traseu ini]iatic asumat ca atare de fiecare parte. Snt multe lucruri care ar merita punctate, mai ales pentru cei interesa]i de traseul intelectual al lui Culianu sau de culpa lui Eliade vis--vis de leg`turile cu mi[carea legionar`. Este evident`, din cteva scrisori smulse de insistenta curiozitate a lui Culianu, atitudinea expeditiv` [i retractil` a lui Eliade n a-[i m`rturisi sie[i [i celorlal]i p`catele anilor 30. F`r` convingere, dar Via]a are o oarecare savoare dar a]i ghicit! nu poate fi degustat` oricum. Pentru a p`trunde \n intimitatea aromelor existen]iale ]i-e necesar` o anume ini]iere, o anumit` \nzestrare [i un anumit ritm. Cum ar zice premierul N`stase, anumite aspecte ale vie]ii se cer degustate \n deplin` competen]`. Caden]a evenimentelor, punerea lor \n scen` [i m`iestria interpret`rii lor s\nt elementele care deosebesc o tr`ire profund` de una complet searb`d`. Milan Kundera cu o polite]e admirabil`, Culianu se las` purtat docil, dar nu f`r` rezerve, n direc]ia indicilor biografici sugera]i de maestru, l`snd mereu senza]ia c`, de[i n]elege, nu prea pricepe. Are [i interese, sigur, dar nu las` niciodat` impresia c` ele i vor domina n vreun fel admira]ia. E prezent` ocazional [i colc`iala de brfe, mici orgolii [i drame bovarice ale diasporei, n care tn`rul refugiat politic cade uneori cu naivitate. {i iat`, surprinz`tor [i cumva premonitoriu, un fragment dintr-o scrisoare (nr. 57 22 nov. 1978) \n care tn`rul savant m`rturisea: m` gndesc totu[i s` v` spun c` am luat o hot`rre n leg`tur` cu viitorul meu; b`nuiesc c` nu peste mai mult de zece ani, dac` voi mai tr`i, cnd deci voi fi in mezzo del camin, voi p`r`si activitatea universitar` poate voi face comer] c]iva ani, ori a[a ceva Oricum nainte de asta vreau s` devin cunoscut. Dup` 13 ani era cunoscut ca un cercet`tor cu vn`, conducea o decapotabil` ro[ie prin Chicago, se scosese cu banii, dar, din p`cate, trecuse cu mult de mijlocul vie]ii. Alin IONESCU
* Ioan Petru Culianu, Dialoguri ntrerupte, coresponden]` Mircea Eliade Ioan Petru Culianu, prefa]` de Matei C`linescu, Polirom, 2004.

~``. Urmeaz`, ```, Jurnalul lui Tetelu! ~``, ce...?! ~```, asta e introducerea de la, ```, Jurnalul lui Tetelu. Cred. ~``...

\n Fran]a, \n limba francez`, deci balerinii, cu excep]ia unui savant ceh, s\nt parizieni. Nu po]i fi balerin f`r` o anume \nzestrare intelectual` (compensat` uneori de o bun` vizibilitate social`), a[a c` balerinii cu greutate s\nt fie politicieni, fie universitari. }inta suprem` a balerinului este nu puterea, ci gloria. Notorietatea, setea de mediatizare, exerci]iul insistent al expunerii \n public a nu import` c`ror stupidit`]i compun \mpreun` resortul neobosit al personajului. Numai c`, pentru a str`luci singur \n lumina reflectoarelor, balerinul trebuie s` cure]e scena de rivali. Printr-un procedeu relativ mi[elesc, intitulat judo moral, balerinul \[i pune adversarii \ntr-o pozi]ie inferioar` etic, \i doboar` de pe podiumul

simpatiei generale [i r`m\ne doar el \n admira]ia publicului. Fire[te c` francezii au primit cu r`ceal` conceptul balerinului, mai ales c`, \nso]it de o copioas` garnitur` de umor, e foarte greu de \nghi]it. Kundera schiaz` \ns` cu elegan]` irezistibil` printre sociopa]ii anilor 80 [i folose[te ca pretext o amuzant` nuvel` din secolul XVIII, atribuit` lui Vivant Denon. Un amor cu punere \n scen` \ntre o contes`, un marchiz [i un t\n`r cavaler se amestec` \n delicioasa istorie a balerinilor. Lentoarea e un Kundera veritabil [i ceea ce o face irezistibil` e o carte scurt`. Doru BU{CU
* Milan Kundera, Lentoarea, Humanitas, 2004.

cinem-a p\r\t
I pak, Robot, dau [tire...
Colegii \mi repro[eaz` mai mereu c`, dup` ce citesc comentariile mele despre filme, nu \[i dau bine seama dac` mi-au pl`cut sau nu. Adic` nu [tiu dac` s` se duc` [i ei s` le vad` sau s` stea \n banca lor, pe teras` La Motoare [i cam de aceia[i bani s` bea patru beri bune. A[a c` de data asta \ncep prin a spune tran[ant, ca s` fie clar pentru toat` lumea: filmul* mi-a pl`cut [i nu mi-a pl`cut. |n 2035 de[i eu cred c` puteau s` dea lejer un 2015 un robot utilitar din `la care-]i car` saco[ele de la pia]`, plimb` c\inele de trei ori pe zi, respectiv care ne va scrie nou` textele pentru ziar c\nd o s` fim pleca]i \n Vam`, un astfel de robot inofensiv devine suspect de crim`, fiind investigat tocmai de un poli]ist complet tehnicofob (Will Smith). Ce spune]i acolo, \n r\ndurile din spate? Asimov? A, da nici n-o ascunde nimeni, scrie clar \nc` de la sf\r[itul filmului: Suggested by the book I, Robot, Isaac Asimov. Problema e c` pe parcurs, cu ideea lui Asimov \n bra]e, filmul se ciocne[te \ntr-o intersec]ie cu jum`tate din Minority Report, \i calc` pu]in pe bombeu pe alde Blade Runner [i Terminator 3 [i urma acestei analize, universitarul de peste Ocean r`mne f`r` multe din frumoasele pene cu care a ncercat s` ne ia ochii. Iar mie nu-mi r`mne dect s`-i trimit un salut admirativ doamnei Gabriela Gavril. ({t. A.) q Dup` reluarea lui 23 August, dup` s`rb`torirea Canalului Dun`re-Marea Neagr`, nostalgicii comunismului ne dau, pe banii no[tri, publici, adic`, un fel de C\ntarea Romniei ntr-un ambalaj numit Festivalul Artelor. Evident c` sub patronajul spiritual, v`zut sau nev`zut, anun]at cu discre]ie, pentru c` arogan]a a fost pus` n paranteze pentru campanie, al iubitorului de arte [i tablouri, Adrian N`stase. {i cum trebuia s` i se dea un [taif mai interna]ional acestui Festival, pesedi[tii l-au p`c`lit pe Ioan Holender, de la Opera din Viena, s` fac` parte din comitetul de organizare, fapt pentru care, n consecin]`, adic`, a fost adus [i pl`tit s` dirijeze [i Zubin Mehta, un cunoscut al lui Holender. De ce spun c` e vorba de Cntarea Roaccidenteaz` grav \ntreaga trilogie Matrix, mai precis Animatrix, [i mai precis episodul The Second Rennaissance. Ce mi-a pl`cut: de[i din film nu lipse[te cli[eul partener` pentru erou, regizorul nu cade \n plasa aceea clasic` cu scen` romantic` de bandajat r`ni la lumina lum\n`rilor urmat` de baie \n piscin`, respectiv de ]igara de dup`; efectele speciale robo]i b`t\ndu-se Kung-Fu n-a]i v`zut prea des; dialoguri haioase ajutate [i de presta]ia actoriceasc` de copil cretin a lui Will Smith. Ce nu mi-a pl`cut: restul [abloanelor robotul \nva]` la \nceputul filmului gestul uman de a face cu ochiul, un fel de Ill be back!-ul lui Terminator, [i evident c` trebuie s`-l repete undeva pe la final; micile erori de scenariu care te fac s`-]i pui \ntreb`ri de genul Cum dracu mai are `sta aceea[i arm` dup` ce [i-a pierdut-o \n \nc`ierare o dat`, [i dup` ce i-a mai [i confiscat-o [eful \mpreun` cu insigna imediat dup`?. Daniel GOACE
* I, Robot, thriller SF, SUA, 2004. Regia: Alex Proyas. Cu Will Smith.

{coala de balet [i proaste maniere

alege lentoarea* [i umorul. Pentru a deveni comestibil` [i pl`cut` de tr`it, trepida]ia zilnic` are nevoie de pauze mari, de respira]ii lungi, lipsite de grab` [i, evident, are nevoie de ceva haz. Lentoarea \]i permite o privire mai relaxat`, mai atent` [i, deci, mai performant` asupra am`nuntului. |ncetinit`, scurgerea momentului \]i \ng`duie s` cuprinzi mai bine am`nuntele desf`[ur`rii ei. Pe fondul acestei ideologii ironice, Kundera dezvolt` conceptul balerinului. Cartea e scris`

show biz da cul]i Ceart` [i precizie

Foarte echilibrat, [i de aceea binevenit, mi se pare articolul despre cearta unor intelectuali publicat de Gabriela Gavril n revista ie[ean` Timpul, num`rul 78, iulie-august. Sub titlul Despre obsesii [i nfrunt`ri culturale. Chiar toate armele snt bune?, Gabriela Gavril scrie: Nu-i admir necondi]ionat (pe Ple[u [i Liiceanu, n.m.), pentru orice ie[ire n public [...], dar nici nu pot s`-i contest cu orice chip, numai pentru c` ast`zi au succes, snt r`sf`]a]i de media. Cum nu [tiu ce va fi mine, mi rezerv pl`cerea de a urm`ri spectacolul. {i Gabriela continu`: n afar` de ni[te accente ridicole (asumate b`nuiesc de discipolii lui Noica), nu g`sesc nimic monstruos n lansarea [i sus]inerea lui H.-R. Patapievici. S` nu mai fim ipocri]i [i s` recunoa[tem c`, dac` am avea mijloacele necesare, mul]i am proceda la fel ([i vis`m poate s` fim trata]i precum autorul Cerului v`zut prin lentil`). Chiar dac` nimeni din tab`ra autointitulat` democrat` nu o va recunoa[te, pn` la urm` atacul lor are o motiva]ie foarte uman`: invidia. Dar s` ne ntoarcem la Gabriela Gavril: n ce m` prive[te, scrie ea, am mari rezerve fa]` de aceast` carte (Boierii min]ii. Intelectualii romni ntre grupurile de prestigiu [i pia]a liber` a ideilor, Editura Compania, 2004), dar nu-mi pot permite precum Dan. C. Mih`ilescu, bun`oar` s` rezolv problema aruncnd numele autorului ntr-un soi de list` a ru[inii, unde snt cuprin[i de-a valma cei care-au atentat n vreun fel la confortul [i buna dispozi]ie a p`ltini[enilor. n continuare, Gabriela Gavril analizeaz` la rece cartea lui Sorin Adam Matei [i, n

mniei? Pentru c` se ocup` de organizare, al`turi de Ludovic Spiess (care are la activ ni[te chixuri de organizare), nimeni altul dect fostul mili]ian Dinu S`raru. Este inadmisibil modul n care este promovat acest odios personaj din comunism, l`ud`torul gre]os al lui Ceau[escu, al c`rui nume a fost legat, v` reamintim, post-revolu]ionar, de Banca Interna]ional` a Religiilor. Pe lng` ru[inea c` un tip c`ruia Ceau[escu [i Gdea i-au dat pe mn` doar Teatrul Mic, iar moartea nevinova]ilor de la Revolu]ie l-a promovat pe S`raru la Teatrul Na]ional, pe lng` aceast` ru[ine, deci, individul e pus s` mai gestioneze ni[te bani [i s` ne impun` gusturile lui dubioase n acest neclar, dar electoral Festival al Artelor. {i n vreme ce indivizi ca S`raru ne sfideaz` cu prezen]a lor total compromis`, Gabriel Andreescu se arunc` pe Andrei Ple[u cu un document din Romnia Mare. Chiar c` s-a ntors ma[ina lumii! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004 S` \]i povestesc, nea Puiu, cum am dat golu `la. Mi-am potrivit cu aten]ie mingea, am studiat zidul, mi-am luat elan, am \nchis ochii [i \n momentul `la mi-am imaginat pentru o clip` cum mi-ar sta mie \ntr-un jacuzzi cu `lelalte care au mai r`mas la Spice Girls! b\rfe din

31

mazeta sporturilor

Salva]i de ([arpele cu) clopo]el

re lupt`. Ce se \nt\mpl` \n zilele noastre? Se \nt\mpl` ce am v`zut cu Finlanda [i mai ales cu Macedonia. Nea Puiu se piapt`n`, Marica \i r`spunde \n doi peri, nunta[ii fur` miresele [i le duc pe stadion. Astea la rubrica de m`run]i[uri. |n rest, b`ie]ii no[tri se dau cu ma[ina prin ora[, c\nd c\nt` coco[ii, iar curcanii le salt` permisul de conducere. Nu ar fi de mirare ca Mutu s` nu \nve]e absolut nimic din povestea asta [i p\n` la urm`toarea partid` de acas` s`-[i ia un avion. Sau s` se prezinte \n cantonament cu iahtul, \n zilele c\nd \n Bucure[ti se organizeaz` inunda]ii. |n parantez` fie spus, mi-a trecut prin cap c` s-ar putea ca, dup` golul salvator, s` vin` unii cu o propunere genial`: s`-i d`m Briliantului carnetul \napoi! Dar am l`sat ideea s` se tot duc`, pentru c`, p\n` la urm`, asta scrie \n fi[a postului: s` dea goluri, nu? Numai noi s\ntem \n stare s` urm`m p`gubosul obicei de a r`spl`ti normalitatea. Dar s` revin la ce se \nt\mpl` \n zilele noastre la na]ional`. |n zilele noastre mai exact, \n nop]ile noastre , cu c\teva zeci

pozi]ie de moftsaid sport

q Apropo de figurile juniorului Marica Cipri, care s-a cam enervat pe nea Puiu la meciul cu Macedonia. Poveste[te un amic, este vorba de o faz` de acum ceva vreme, petrecut` \ntr-un mare parc acvatic de pe litoral. Cic` a v`zut puhoaie de fotbali[ti de la Steaua, de la Sportul, de la Craiova, unii erau chiar scule, de-alde Ple[an, [i c\nd \i salutai r`spundeau frumos, vorbeau cu tine, p\n` [i C`lin Popescu T`riceanu (juc`tor de la PNL) discuta cu lumea dac` \l \ntreba cineva de s`n`tate sau de PSD. P\n` \ntr-o zi c\nd au ap`rut Zicu (o rezerv` de la Parma) [i Marica. Obi[nuit cu celelalte vedete pe care le-a v`zut pe acolo, amicul i-a salutat [i pe `[tia doi. Evident c` b`ie]ii s-au f`cut c` plou`, s-au uitat la el ca la `ia care spal` parbrize \n pia]a central` din Parma. Ce se \nt\mpl`: cei doi erau at\t de p`trun[i de fi]e \nc\t duceau cu ei, de colo-colo, un cameraman care \i filma \ntruna, indiferent c` st`teau aiurea la soare sau se sc`rpinau \n p`r]ile alea pe care le bag` [i le scot ei c\nd dau cu st\ngu-n dreptu. Haios e c` la faza cu tovar`[ul meu a asistat [i un tip, osp`tar la o c\rcium` din Constan]a, care, c\nd a v`zut c` marea vedet` Zicu nu \[i bag` \n seam` un poten]ial fan, i-a strigat de a r`sunat p\n`-n Delta Dun`rii: B`i, Zicule, b`i! Te-ai ajuns, b`, ai uitat c\nd veneai la mine s` cumperi telefoane furate!.

Cu chiu (dar f`r` Chivu), cu vai, na]ionala lui nea Puiu las`-ne a mai c\[tigat o b`t`lie, de ast` dat` \n fa]a unei echipe de macedoneni tari pe copane, cu chef de munc` dar ce s`-i faci? cam sl`bu]i pe la glezn`, pe la c`lc\i, pe acolo pe unde o strecoar` Cernat. M` uitam la exiugoslavi, care mai aveau pu]in [i \i luau pe ai no[tri la b`taie, m` g\ndeam [i la bara finlandezilor [i \mi aduceam aminte de vremurile c\nd d`deam cu baticul de p`m\nt de ciud` c` noi, romnii, ne doream mai mult victoria c\nd jucam cu unii mai buni, dar nu ne ie[eau dec\t c`ru]e de cornere, o bani]` de bare [i un snop de lovituri libere extrem de periculoase. Exact c\nd ne ardea buza mai tare pierdeam sau f`ceam egal. Dar o f`ceam, evident, la ma-

de ore \nainte de meci, b`ie]ii de la echipa reprezentativ` se bag` p\n`-n pl`sele \ntr-un scandal cu baruri, alcool [i stripteuze. A ajuns D`nu] Lupu (vezi Ev. z. de luni) s` r\d` de alde Neaga, Lobon] [i Mutu (cel cu [arpele \n dotare, cum zicea Claudio Ranieri) [i s` le dea lec]ii de petrecere a timpului ocupat: Eu mergeam la c\rcium` \nainte de un meci cu Gloria Bistri]a. Singura parte bun` din toat` povestea asta ar fi aceea c`, uite, Na[ule, b`ie]ii nu au supersti]ii, ca matale, care d`deai o ziarist` jos din avion e clar c` lor le plac femeile, le place s` le aib` aproape, s` pip`ie [i s` urle: este, b`, Lobon]e! Ia lua]i ni[te dansatoare \n avionul de Cehia [i de Olanda, poate iese bine. Cu un arbitru de treab`, cum au fost ai no[tri de la Urs Meier \ncoace, cu o trup` de balerine, cu ni[te iconi]e \n form` maxim`, cu ni[te sfaturi de la N`stase, cu {oav` pe banc`, poate-poate d`m lovitura \n meciurile astea [i mai mergem [i noi la un turneu final. C` acolo d`m peste de-alde Albania, care a b`tut Grecia, peste un Israel care a f`cut 0-0 \n Fran]a sau peste o Austrie

Puiu Iord`nescu, un proasp`t pesedist care sus]ine c` nu \l intereseaz` func]iile politice, surprins \n momentul c\nd tocmai \ncerca s` i-o spun` p-asta lu Mutu!
care a scos un 2-2 cu Anglia. P-`[tia putem s`-i batem, c` doar nu mai exist` echipe mici \n ziua de azi. Organiz`m [i o revenire a lui Hagi, a[a, ca s`-i speriem pe adversari sau m`car pentru sponsori [i pentru audien]`, [i \n zece-doi[pe ani mai trecem [i noi de grupe la un turneu final. Domnule Mo]oc, ave]i leg`tura! Gabriel DROGEANU

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 36, 7-13 septembrie 2004

dubios democra]ia trecea

Invidio[i pe Opozi]ie c` preg`te[te un Guvern din umbr`, pesedi[tii au atras n alian]` PUR-ul, f`cndu-[i, astfel, un partid din umbr`.

contraeditorial

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

Ion Iliescu \ntineaz` nobilele idealuri ale so]ialismului

Multora li s-ar putea p`rea c` a scrie despre Iliescu este o futilitate. O dat` c` s-a scris mult prea mult, [i a doua oar` c` s-a scris zadarnic (nimic din ce [i-a dorit presa sau societatea civil` nu [i-a dorit Ion Iliescu). Presa nu [i-a dorit angajarea Rodic`i St`noiu la Cotroceni, s`rb`torirea zilei de 23 August, blamarea retroced`rilor, gra]ierea unor infractori [i nici m`car gre]oasa justificare a b`t`u[ilor de Pretor trabantist, ca s` spicuim cteva dintre g`lu[tile preziden]iale ale proasp`tului viitor pre[edinte PSD. A[adar, orice prostii ar zice [i orice nef`cute ar face inepuizabilul pre[edinte, con[tiin]a guvidelui majoritar are \n Nea Nelu o idee inamovibil` pe care ne sim]im datori s-o trat`m. Ultima dintre pu]ele gndirii Bunicu]ei, rostit`-n fa]a corpului diplomatic romn, pentru care fostul s`u partid, PCR-ul, l-ar fi luat serios la \nfierat, sun` cam a[a: Familiile [i nevestele pot fi un factor benefic, dar [i un factor aleatoriu. Dincolo de profunzimea metafizicii bulg`re[ti (ce este este, ce nu este nu este), mo[tenit` probabil de la mama sa n`scut`-n Turtucaia, pre[edintele se dovede[te, cam \n acela[i timp \n care Laura Bush & children lansau candidatura so]ului la ultima Conven]ie republican` din SUA, \n fapt, un adversar misogin al amestecului so]iei (familiei) \n politica so]ului. Atitudinea lui Ion Iliescu nu este imanent` unei crize antichiajniste conjuncturale, ci este marca [colii staliniste, \n care, dac` era nevoie, so]ia era judecat` pentru \nalta tr`dare a so]ului. |ndealtfel, demisia livid` de dou` zile a premierului N`stase din aceast` var` a avut o motiva]ie strict personal`, \n urma unei virulente pomeniri de avere [i de n`st`soaic`. Nevestele ambasadorilor, premierilor sau aparatcicilor pe care le detest` Ion Iliescu nu sunt altceva dect rodul aleatoriilor numiri pe care protectorul so]ilor lor le-a f`cut. Altfel spus, dac` doamnele ambasadori sunt ni[te ]oape, asta se datoreaz` cu siguran]` faptului c` ambasadorii sunt ni[te ]oprlani. Cnd, s`pt`mna trecut`, Aneta Bogdan a vorbit \n fa]a \ntregului corp diplomatic despre conceptul de brand de ]ar` [i despre imaginea apocaliptic` pe care o are Romnia \n lume, so]ii factorilor aleatorii erau s-o ia la b`taie. Ca s-o l`murim definitiv: spune-mi ce nevast` ai [i-o s`-]i spun cu o marj` de eroare exact` cine e[ti.

Davai ceas, davai be]ia

Senatul [i-a cump`rat un ceas legat prin satelit de ceasul atomic de la Geneva, care o ia \nainte cu o secund` la 1.000 de ani. S` sper`m c` ceasul este [i subacvatic, ca s` reziste c\nd o inunda nea Nicu V`c`roiu peretele de care-i at\rnat.

Liviu MIHAIU

Buget, deci exist

Profesorii [i gunoierii au cele mai mici salarii dintre bugetari. Problema e c` gunoierii o duc totu[i mai bine dec\t profesorii [i m`n\nc` ceva mai bine dec\t ace[tia. Asta [i pentru c` ajung la tomberoane cu mult \naintea profesorilor.

S`pt`m\na romnilor
PSD, aripa b`tr\n`r`
I-a]i v`zut pe mo[ii `ia care de vreo lun` tot coboar` sc`rile alea rulante \n reclamele PSD din presa central` care anun]` alegeri \n PSD, cel mai tare din parcare partid? {i n-a]i observat nimic ciudat? Cum, domle? P`i, de at\ta vreme de c\nd se chinuie b`ie]ii de la aripa t\n`r` care urc` pe sensul cel`lalt a]i v`zut [i vreun print care s` vi-i arate pe pensionari jos [i pe tinerii pesedi[ti ajun[i sus? Nu. {ti]i ce b`nuiesc eu? Totul este vr`jeal` pentru fraieri. De fapt, b`tr\nii PSD pe care \i vede]i agit\ndu-se pe sensul de cobor\re dau din picioare doar la mi[to. |n realitate, scara de sub ei urc`, iar ei \[i mi[c` picioarele: 1) ca s` ne p`c`leasc` pe noi c` se duc jos, [i 2) ca s` stea pe loc \n pozi]iile c`ldu]e de conducere, [ti]i unde, pe locul din st\nga, din fa]a ciolanului. Adrian N`stase a participat \n weekend-ul trecut la un meci amical \n cadrul partidului, meci care s`-l \nc`lzeasc` pu]in pentru partida pe bune cu alian]a PNLPD din noiembrie. Duminic` a luat sf\r[it serialul Alege-te [i ordine!, horror PSD, 2004, \n regia lui Adrian N`stase, cu Adrian N`stase \n rolul principal, Adrian N`stase \n rolul gagicii personajului principal, dup` un scenariu de Adrian N`stase, sufleur din culise Adrian N`stase, iar muzica dup` care au jucat to]i a fost c\ntat` de Adrian N`stase. Prea mult Adrian N`stase? A, da asta nu-i nimic! Preg`ti]i-v` de noua gril` de programe a posturilor de televiziune, care con]ine acum mult mai mult Adrian N`stase! Aten]iune, l`sa]i televizoarele, radiourile [i ziarele \nchise! Urmeaz` un comunicat important pentru la ]ar`: Partidul Umanist Antena 1 a \ntors armele! Voiculescu care, apropo, nu a fost securist, nici firma Crescent nu a fost firma Securit`]ii [i nu le-a cunoscut nici pe conturile lui Nea Nicu, pentru c` a f`cut conferin]` de pres` [i ne-a ar`tat omul cartea lui de munc` a semnat joi sear` cu PSD. Asta e... Nu [tiu al]ii cum s\nt, da eu, c\nd \mi aduc aminte de M\ndru]` [i Stoiceasca, [i cum mai legau ei parlamentarii pesedi[ti de Observator, de cr`pau de pl`cere organele de control juc\ndu-se cu ei [i nef`c\ndu-le nimic, mai c`-mi vine s` dau pe PRO TV, s` \nchid televizorul [i s`-l arunc pe geam ca pensionarii `ia din reclama la Altex. Ei, [i uite-a[a am r`mas eu mut

De azi pe p\ine
Adrian N`stase vrea s` impun` produc`torilor s` ieftineasc` p\inea, argument\nd c` anul `sta au fost produc]ii record la gr\u. Adev`rul e c` at\t de mari au fost produc]iile, c` nici anul `sta nu se mai v`d culi]ii [i f`ni]ii c`lare pe lege.

Chiar a venit vremea s` ne l`sa]i locul [i nou`, celor tineri. Tinerii din anii 50. C` m-am s`turat s` ies cu so]u \n ora[ doar la votare!

Vor s`-l scoat` cozma curat`

Liviu Luca vrea s` mobilizeze toate sindicatele Petrom pentru a-l scoate pe Miron Cozma din pu[c`rie. Ar putea s-o fac` dup` modelul \ncercat cu Rodica St`noiu: s`-i cumpere celula cu un milion de dolari [i apoi s`-i dea drumul. Pobabil c` de banii `[tia Miron Cozma le va da [i doi gardieni.

Schimb de [tafet` \n PSD: b`tr\nii le ofer` tinerilor din partid [ansa s` le dea \napoi [tafeta, dup` ce s-au jucat pu]in cu ea la prealegeri
de sup`rare, iar Mutu a r`mas f`r` carnet. Se gr`bea [i el ca omul \n noaptea de dinainte de meci s` prind` un bar sau vreo discotec` deschis` p\n` mai spre diminea]` [i c\nd colo un poli]ist \i face semn s` opreasc`. Mutu a oprit doar a[a, s`-i dea omului un autograf sau s`-i arate cum fr\neaz` BMW-ul X5 \n trei secunde de la 150 km/h. De unde era s` [tie c` nemernicul de poli]ist e suporter macedonean [i o s`-i suspende carnetul pe trei luni? Apropo de BMW-uri, la o fabric` din Sibiu or s` se produc` componente electrice pentru BMW [i Porsche. Nici nu s-a anun]at bine [i fabricii i-au disp`rut deja oglinzile laterale din baie [i [terg`toarele de geamuri din camera femeilor de serviciu. Ministerul Turismului a re\nceput programul Litoralul pentru to]i. Ne pare r`u, domnule Mitrea, dar nu [tiu cine o s` v` mai mearg` dumneavoastr` la ieftin [i prost dup` ce [i-a spart banii toat` vara la scump [i prost. Ac]iunea Popular` [i PN}CD s\nt gata s` fuzioneze. Oamenii lui Emil Constantinescu se pare c` au dou` mari rezerve: cine o s` fie pre[edintele alian]ei, respectiv cine o s` pl`teasc` ultima factur` Romtelecom de 276.393 lei a ]`r`ni[tilor. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Repara]ii generale la [coli mult prea generale

La Livezi (Bac`u), o femeie de serviciu a reu[it s` v`ruiasc` singur` toat` [coala din localitate, dup` ce anul trecut profesorul de matematic` ra[chetase parchetul tot de unul singur. Pentru ca elevii s` poat` \nv`]a \n condi]ii bune, mai r`m\ne ca p\n` la iarn` profesorul de geografie s` \mping` de unul singur [coala mai spre sud, la c`ldur`.

Ve[ti bune Mutu, Neaga, Lobon], la unison:

Am b`ut Macedonia!
Am b`tut s`r`cia aia de Macedonia, ceea ce, la nivelul nostru, este o performan]`. Cu Mutu beat la deschi-bere [i Neaga la \nchidere, care la striptizuri \nchiderea e pe la ora 5 diminea]a, am b`ut pe Macedonia, pardon, am b`tut pe Macedonia. Cu Iord`nescu pe banc` [i Lobon] sub banc`, vom\nd, zicem mersi c` i-am b`tut [i pe am`r\]ii `ia, cu 2-1, sau c\t o fi fost, c` la 2-1 pentru ai no[tri am \nchis, c` se terminase meciul. S-a terminat festivalul Mamaia 2004. Am mai sc`pat de ni[te penibili. Cel pu]in Corina Chiriac c\nta. Dar `[tia noi o chinuie pe doamna voce, cu limba lor mic`, noroc cu m`mica [i t`ticu, care le-au luat trup` de muzic` u[oar`. I-a \ntrebat babacu: Ce vrei s` te faci c\nd o s` fii mare?. Forma]ie! au r`spuns puradeii din showbiz [i a[a le-a r`mas numele. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche